FENOMENUL

BULLYING
UMFST TARGU MURES
CUPRINS

Introducere

Tipuri de bullying

Categorii de risc

Semnale de alarma

Efectele bullying-ului

Ajutorul

Concluzii

Bibliografie

Ce inseamna acest comportament pentru tine?

INTRODUCERE

Bullying-ul este o forma de comportament

agresiv in care cineva agreseaza, hartuieste,
persecuta sau intimideaza in mod intentionat Bullying-ul poate fi fizic,
si repetat o alta persoana. verbal sau sub forma unor
actiuni mai subtile.
TERMENUL DE „BULLYING”
VINE DE LA CUVANTUL
ENGLEZESC „BULLY”, CARE
INSEAMNA BATAUS, HULIGAN
SI ESTE FOLOSIT CA ATARE SI
IN LIMBA ROMANA. SE POATE
TRADUCE PRIN AGRESIUNE,
HARTUIRE SAU INTIMIDARE.
Ce inseamna termenul ?
 PENTRU A FI CONSIDERAT BULLYING,
COMPORTAMENTUL TREBUIE SA FIE AGRESIV SI SA
INCLUDA:
• Intentia: agresorul are ca intentie sa raneasca pe altcineva.

• Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agreseaza pe altii isi folosesc puterea, cum ar fi forta fizica, accesul la
informatii stanjenitoare sau popularitatea. Agresorul isi alege victima care este perceputa ca fiind vulnerabila, slaba
si nu se poate apara singura.

• Repetitia: aceeasi persoana este ranita mereu si mereu. Comportament de tip bullying are loc in mod repetat, mai
mult de o data si are potentialul de a se repeta.

Fenomenul bullying poate avea loc oriunde – la scoala, la locul de joaca, in cercul de prieteni, in familie, la locul de
munca, pe internet. Dati un exemplu relevant pentru fiecare context !
 TIPURI DE BULLYING
Exista 4 tipuri de bullying:

• Verbal : porecle, tachinare, sarcasm, jigniri, amenintari

• Fizic : ridicarea pumnului, lovire, impingere, bataie, distrugere

• Social : excludere si izolare, barfitul, lansarea de zvonuri

• Electronic (cyberbullying) : minciuni, fotografii, furtul identitatii

Care credeti ca este cel mai raspandit tip? Dar cel mai nociv?
 Copiii la risc de a fi agresati
• Sunt perceputi ca fiind „diferiti” fata de colegii lor
• Sunt perceputi ca fiind slabi sau incapabili de a se apara
singuri
• Sunt depresivi, anxiosi sau au o stima de sine scazuta
• Sunt mai putin populari decat ceilalti si au putini prieteni
• Nu se inteleg bine cu ceilalti, sunt perceputi ca enervanti

Copiii la risc de a fi agresori

• Unii care au conexiuni bune cu colegii lor, au putere sociala
mare
• Altii care sunt mai singuratici, mai deprimati sau anxiosi, au
o stima de sine scazuta, pot fi mai putin implicati la scoala
• Sunt agresivi si se frustreaza usor
• Au dificultati in a respecta regulile
DE CE UNII COPII AGRESEAZA 

Copiii si adolescentii care se simt in siguranta si sustinuti emotional de familia lor, de scoala si colegi
sau prieteni sunt mai putin susceptibili de a agresa. Cu toate acestea, unii copii nu au un astfel de suport.

• Factori care tin de grup: sa obtina sau sa-si mentina puterea sociala, fidelitatea fata de grup, sa controleze
comportamentul celor din grup 

• Factori care tin de familie: provin din familii unde exista agresiune si violenta, parinti care raspund cu
autoritate sau reactiv, implicare scazuta a parintilor in viata lor

• Factori emotionali: au fost agresati in trecut sau sunt agresati in prezent, nu inteleg emotiile altora

• Factori care tin de scoala: se simt exclusi, neacceptati sau stigmatizati la scoala, problemele de conduita si
agresiunea nu sunt abordate corespunzator la acea scoala
 Semnale de alarma

Ce semne indica abuzul si hartuirea?

Nu toti copiii care sunt hartuiti sau hartuiesc cer ajutor. Recunoasterea semnelor de alarma este un
prim pas important in luarea masurilor impotriva bullying-ului.

Semne ca un copil este agresat:

• Rani/traumatisme inexplicabile
• Dureri de cap sau de stomac frecvente, stare de rau
• Tulburari de somn sau cosmaruri frecvente
• Scaderea notelor, pierderea interesului pentru activitatile scolare sau lipsa dorintei de a merge la
scoala
• Pierderea brusca a prietenilor sau izolarea sociala

Dar ce semne indica un posibil „bully”?

 EFECTELE BULLYING-ULUI
Bullying-ul ii poate afecta pe toti - pe cei care sunt agresati, pe cei care agreseaza si cei care asista la
agresiune. Bullying-ul are multe efecte negative, inclusiv cu impact asupra sanatatii mintale, consumului de
droguri sau sinucidere.

Copiii care sunt agresati:

• Depresie, anxietate
• Tristete, singuratate, izolare
• Probleme de sanatate fizica
• Scaderea performantei scolare

Copii care agreseaza:

• Consum abuziv de droguri si alcool in adolescenta si la varsta adulta
• Manifestarea unui comportament antisocial
• Riscul de a-si abuza familia si copiii la varsta adulta
 RELATIA DINTRE BULLYING SI SUICID

DE CE COPIII NU CER AJUTOR?

Mass-media leaga adesea bullying-ul de sinucidere. Cu toate acestea, cei mai multi tineri care
sunt agresati nu au ganduri de sinucidere si nu se angajeaza in comportamente suicidare. Desi copiii
care sunt hartuiti sunt expusi riscului de sinucidere, doar bullying-ul nu este singura cauza.
Bullyingul poate agrava o situatie preexistenta nefavorabila.

Doar 20% din incidentele de bullying intamplate la scoala sunt raportate. Exista mai multe
explicatii de ce copiii nu cer ajutor din partea adultilor. Care sunt acestea?

• Copilul care este agresat se simte neajutorat

• Copiii se pot teme de reactia/razbunarea celor care i-au agresat
• Copiii se pot teme de respingerea colegilor lor
 CUM IL POTI AJUTA PE ELEV?

Comunicare deschisa  Ajutor de specialitate

​Purtarea unui dialog Psiholog, cadre didactice.

deschis cu elevul agresat Telefonul Copilului: 116 111 ! Ce alte metode cunoasteti?
si agresor, cu parintii.
CONCLUZII

Conform datelor UNICEF, România este pe locul

1 în Europa la numărul de elevi cu vârsta între 11
și 15 ani care agresează alți colegi.
Bullyingul este un fenomen raspandit si cu efecte
devastatoare, atat pentru cel agresat, cat si pentru
agresor si spectatori.
Acesta poate fi combatut doar lucrand impreuna
si ascultand problemele celor din jur.
Nepasarea este cea mai puternica arma a
hartuitorilor.
MULTUMESC !
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale
/bullying-ul-si-efectele-unui-fenomen-distrug
ator

www.unicef.org

Encyclopedia of Educational Psychology