Comunucare eficientă

Proiect didactic
la dirigenție

Subiectul lecției: Comunicarea eficientă

Clasa: a VII-a

Tipul lecției: Lecție de formare a capacităților de înțelegere și de aplicare a cunoștințelor.

Obiectivele lecției: La finele lecției elevii vor fi capabili:

O1: să-și exprime punctele de vedere direct și deschis.
O2: să-și formeze abilitatea de a-și comunica nevoile, emoțiile, opiniile și convingerile.
O3: să exerseze abilitățile de ascultare activă.
O4: să-și consolideze încrederea în sine și să manifeste respect pentru ceilalți.
O5: să formuleze enunțuri în soluționarea unor probleme.
O6: să aplice tehnicile de comunicare eficientă în diverse situații.

Tehnologii didactice:
a) forme:
-activitate frontală; lucru în perechi;
-activitate în grup;
b) metode:
-joc de rol; brainstorming;
-problematizare; discuție; analiză.
c) mijloace de învățămînt:
-postere, fișe, obiecte pentru descriere, gheme cu ață, marchere.
d) bibliografia:
N.Stanton. Comunicarea
Deprinderi de viață. Manual pentru clasa a V-VII-a
Învăț să fiu. Ghid pentru psihologi, diriginți, profesori.
Eu și universul meu.
Provocînd diversitatea. Ghidul formatorului.
Laptop. Proiector. Programul Power Point.

Ceban Valentina,
profesor de matematică,
grad didactic I,
 Liceul Teoretic “C.Stere”,
or. Soroca.

Scenariul lecţiei

Captarea atenţiei.

Jocul „Ghemul” Clasa este împărţită în 5 grupe. Fiecare grupă are fie un obiect

(jucărie, suvenir, atc), fie o poezie, fie o problemă, pe care trebuie să o

descrie. Elevii sînt aşezaţi în cerc, un elev primeşte un ghem de aţă,
pe care îl prinde la un capăt, în timp ce ţine capătul aţei, dă ghemul la
alt elev, acesta ţine aţa, descrie obiectul şi rostogoleşte ghemul altui
coleg. Astfel se formează o pînză.

a) Discuţia jocului: Elevi vor găsi între pînza de aţă formată şi descrierile pe care
le-au făcut o legătură.
Concluzia: Comunicînd formăm relaţii interpersonale.
b) Anunţarea temei: Comunicarea eficientă.
Profesorul face o introducere în temă expune nişte gînduri despre comunicare şi
relaţiile care le formăm între oameni.

c) Asalt de idei.

pentru a ne
perfecţiona

pentru a ne
pentru a nu împărtaşi
fi singuri bucuriile si
De ce avem necazurile
nevoie de
comunicare
?
pentru a pentru a
forma nişte ajuta pe
atitudini cineva
 să fim
receptaţi să fim
(auziţi sau acceptaţi
citiţi)
Care sînt
obiectivele
comunicării
? să provocăm o
reacţie (o
să fim atitudine, o
înţeleşi schimbare de
comportament)

Punctul pe i
Comunicarea este un mod al existenţei noastre umane.

timbrul
vocii
ascul-
verbal
tînd
În ce mod
(formă)
inter- comunicăm
net ? scris

prin
mimică
gesturi

d) Definiţi comunicarea (asalt de idei, discuţie).

Concluzia: Comunicarea este procesul de schimb de informaţie, care are loc de obicei
printr-un sistem de simboluri.

e) Stilurile de comunicare.
Se prezintă anexa1 cu stilurile de comunicare.
Discuţie: cărei forme de comunicare îi revine cea mai mare parte (cel mai mare procent)
Iniţial numerele care indică procentul vor fi acoperite, după discuţie se vor deschide
aceste numere si se vor contrapune rezultatele cu presupunile elevilor.
Curiozităţi: În medie un om vorbeşte 1 oră pe zi, adică 2,5 ani din viaţa lui.
Dacă s-ar înregistra toate cuvintele rostite de un om în viaţa lui,
 s-ar obţine 1000 de volume de cărţi a cîte 400 pag. fiecare.

f) Trei elevi vor citi pe rînd 3 mesaje (anexa2). Fiecare echipă va primi o indicaţie cum să
se comporte in cazul fiecărui mesaj.
Primul mesaj va fi citit foarte rău, echipele vor asculta în linişte.
Al doilea mesaj va avea un conţinut care nu va fi interesant pentru toți elevii, cîteva
echipe vor asculta în linişte, ceilalţi vor face gălăgie.
Al treilea mesaj va fi citit expresiv si va prezenta inters pentru toţi ascultătorii.
Se discută cît de eficientă a fost comunicarea în fiecare caz, sau dacă nu a fost
eficientă, care a fost cauza.
Se prezintă (anexa3) „comunicarea eficientă”. Se discută.

Punctul pe i.
Comunicarea eficientă este un proces circular, iar mesajul transmis, este de fiecare
dată, similar cu cel recepţionat.

g) Barierele în comunicare – care sunt ele. Ce ar întrerupe acest circuit ?

Lipsa de
interes
Naționali Diferența
tate de vîrstă

Diferența
Tempera
de cultură
ment (religie)

Barierele în
comunicare
Stereoti
Emoțiile
purile

Lipsa de Concluzii
încredere grăbite
Vocabul
arul
sărac

h) Cum depășim aceste bariere pentru a obține o comunicare eficientă ?

(Asalt de idei. Discuții. Analiză)
i) Comunicarea asertivă (anexa 4)
Concluzie: Comunicarea asertivă presupune apărarea drepturilor persoanei, dreptul la
exprimarea gîndurilor, sentimentelor, convingerilor; presupune respect față de sine și față de
ceilalți; ia în considerație interesele, emoțiile și opiniile altor persoane.

j) Ascultarea
3 perechi vor prezenta situații diferite:

I caz: ascultătorul este absent la ceea ce spune interlocutorul.

II caz: ascultătorul întrerupe permanent interlocutorul și încearcă să schimbe tema
discuției.
III caz: ascultătorul este atent, receptiv, încurajează și susține discuția.
Se discută fiecare situație:

Concluzie: Să poți asculta este la fel de important ca să și poți vorbi. Ascultînd pe cineva, dăm
posibilitate interlocutorului să-și examineze problema din punctul său de vedere. Atenția este
concentrată pe vorbitor, ne străduim să-l înțelegem, îl privim în ochi, suntem atenți la emoțiile
lui; îl încurajăm, accentuînd cele mai importante fragmente din discursul lui, expunem părerea
proprie numai după ce am ascultat tot, nu întrerupem interlocutorul.

k) Evaluarea lecției.
Fiecare grup va pregăti o situație de comunicare asertivă, va prezenta o înscenare timp de 1-
2 min.

I grup: O invitație la zi de naștere.

II grup: Un coleg cere o carte pentru a studia suplementar la istorie.
Cum vei accepta această cerere.
III grup: Refuzul unei invitații la un concert.
IV grup: O colegă a cîștigat olimpiada raională la matematică. Altă colegă își exprimă bucuria și
admirația pentru ea.
V grup: Ați ofensat un coleg și doriți să vă cereți scuze. Cum o veți face?

Analiza prezentărilor. Discuții referitoare la vocabularul utilizat, comunicarea paraverbală și

nonverbală.

l) Finalizarea lecției
Profesorul va citi un text, care să provoace pe toți la ascultare, să fie foarte interesant pentru
toți și să trezească niște gînduri filosofice. (anexa 5)

Tăcerea este un instrument puternic de comunicare, dar care trebuie folosit cu abilitate. Ea
este o tehnică eficientă de încurajare a interlocutorului , dar există momente cînd tăcerea ridică
ziduri, stopează comunicarea. Fiind ființe sociale avem nevoie de susținerea celor din jur, avem
nevoie nu numai de confirmarea faptului că existăm pentru ei, dar și a faptului că ne
simpatizează sau chiar ne admiră, ne doresc binele și sunt binevoitori cu noi. Deci trebuie să
comunicăm, să ne susținem prin comunicare, să ne bucurăm împreună, să trăim împreună
aceleași emoții.

m) Tema pentru acasă. Rostul complementelor.

n) Aprecieri sociale ale activității elevilor.

Anexa 1

Comunicare

Verbală 7% Paraverbală 38% Nonverbală 55%

limbajul intonaţia gesturi
discuţii accentul mişcări
comunicări pauza privire
viteza vorbirii zîmbet
vestimentaţia
poziția corpului
distanţa
Anexa 2
Mesajul I

Inițial, așezarea Orheiul Vechi a fost situată pe malul drept ala Răutului pe spațiul dintre satele
Trebujeni și Butuceni la 12km de rîul Nistru și la 16km de Orhei.
Orheiul Vechi a fost descoperit la sfîrșitul secolului XIX, localitatea fiind menționată de Dimitrie
Cantemir în “Descrierea Moldovei”. Domnitorul ne vorbește despre cetatea Petrodava, însă pe
acest loc mai apoi au mai existat două localități, aparținînd altor civilizații, iar în secolul XV –
începutul secolului XVII pe locul lor a apărut un oraș moldovenesc.

Mesajul II

S-au scris despre tine duioase povești, Cuvintele mele ar vrea, bunăoară,
S-au scris poezii ce-au rămas neuitate, În zori să se schimbe în albi ghiocei
Căci tu, cea mai dragă ființă-ntre toate, Și-n urmele pașilor tăi să răsară
Al vieții triumf pe pămînt împlinești. Căci, Mamă, tu ești dulcea mea primăvară,

Mereu însoțind drumul anilor mei.

Tu ești bunătatea ce raze împarte,
Ești pomul cu muguri și creanga cu flori,
Esti gîndul ce-alină și dorul ce arde
Și-a nopții lumină veghind pînă-n zori.

Mesajul III

Fie XOY un unghi ascuțit. Punctele A și C aparțin laturii [OX, astfel încît A este între
O și C, iar punctele B și D aparțin [OY, astfel încît B este între O și D.
Știind că [OA] ≡ [OB] și [AC] ≡ [BD], arătați că [OP este bisectoarea <XOY,
unde {P} = BC ∩ AD .

Anexa3
 M es aj

Su ecrs ep
R to
ă r R ecSu
rs ep
to
ă r
M es aj

Anexa 4

Componentele comunicării asertive

 Exprimă deschis sentimentele.
 Formulează direct și exact mesajul.
 Fă un compromis, propune o alternativă.
 Cere permisiune.
 Argumentează răspunsul.
 Ascultă, zîmbește, privește interlocutorul.
 Mulțumește zîmbind.
 Adresează complemente.
 Apreciază persoana, argumentează pentru ce o apreciezi.

 Nu fi ironic.
 Ascultă.
 Nu întrerupe interlocutorul.
 Argumentează de ce nu ești de acord.
 Ascultă critica, accept-o.
 Nu dramatiza situația.
 Nu contraataca.
 Privește interlocutorul în ochi.
 Vocea este fermă, cu volum suficient.
 Fața orientată spre interlocutor.
 Distanța 0,5 – 1m.
 Gesticulația – mișcări calme, relaxante.
Anexa 5
Deseori m-am întrebat ce se întîmplă cu frunza care în toamnă îngălbenește. Verdele ei senin
de vară întrunește două culori: albastru și galben, iar la unii pomi se relevă roșul. Dar tocmai
albastrul – adevărata vipoare a frunzelor, toamna, se retrage și dispare. Și, ele, frunzele,
galbene, roșii, foșnitoare, zboară duse de rafalele unui vînt trist, lovind pietrele și măturînd
asfaltul, apoi, asemenea unor lilieci, se mistuie, în umbră, luînd cu ele amintirea zilelor trecute
și dispar pentru totdeauna.
Bunelul cîndva îmi spunea că în toamnă frunzele își dau sufletul copacului, ca acesta să fie mai
tare și mai rezistent la gerurile iernii.
Deci, chiar albastrul e tăria frunzelor și a pomului. Și acestei tării eu îi zic dor de viață.
La apropierea iernii frunzele se sacrifică, ele se lasă cuprinse de fiorul morții și se sting,
dăruindu-i pomului puterea, pentru ca prin el să renască din nou și, astfel, să trăiască tot
neamul lor, al frunzelor.
Dar și omul e o frunză. Ce lasă el neamului său , care îi este esența vieții, cui îi dăruiește dorul
și dragostea care întărește și purifică sufletele și în ce mod se renaște ?