1 Seminar nr. 17.

Integrala dubl . Coordonate

polare. Formula lui Green
Chiriµ , S., pag. 254-258, ex. 23, 26-27
R spunsuri, pag. 364

1.1 Coordonate polare

1. Fie a > 0. Utilizând coordonatele polare, s  se calculeze:

ZZ p
a) x2 + y 2 dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ a2 }.
Z ZD
b)
2 +y 2
ex dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ a2 }.
ZZD
c) (x2 + y 2 ) dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ 2ax}.
Z ZD
d) (a2 − x2 − y 2 ) dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ a2 , y ≤ 0}.
ZZD
e) y dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ ax, y ≥ −x}.
Z ZD p
f) x2 + y 2 dxdy, D = {(x, y) ∈ R2 | ax ≤ x2 + y 2 ≤ 2ax, y ≥ 0}.
D

2a3 π 3π πa4 πa3 14a3

R spunsuri a) ; b) (e − 1) · π; c) ; d) ; e) ; f)
a2
.
3 16 4 48 9
(
x = r · cos θ
Rezolvare Din r ≥ 0, θ ∈ [0, 2π] se obµine dxdy = rdrdθ.
y = r · sin θ,
a) Avem D̃ = {(r, θ) ∈ R2 | 0 ≤ r ≤ a, 0 ≤ θ ≤ 2π} = [0, a] × [0, 2π] deci
ZZ p ZZ Z 2π  Z a 
2 2
x + y dxdy = r · rdrdθ = r · rdr dθ
D D̃ 0 0
Z 2π 3 a
r  a3 2π 2a3 π
= dθ = ·θ 0 = .
0 3 0 3 3

b) Avem D̃ = [0, a] × [0, 2π] deci

ZZ ZZ Z 2π Z a 
x2 +y 2 r2 r2
e dxdy = e · rdrdθ = e · rdr dθ
D D̃ 0 0
Z 2π
a
1 r2  1 2 2π 2
= e  dθ = · (ea − 1) · θ0 = (ea − 1) · π.
0 2 0 2

c) Avem D̃ = [0, 2a cos θ] × [−π/2, π/2]

1
Figura 1: a)-b) x2 + y 2 ≤ a2

Figura 2: c) x2 + y 2 ≤ 2ax

2
deci
ZZ ZZ Z π/2 Z 2a·cos θ 
2 2 2 3
(x + y ) dxdy = r · rdrdθ = r dr dθ
D D̃ −π/2 0
Z π/2 Z π/2
1 1
= (2a · cos θ) dθ = · (2a)4 · 2
4
cos4 θdθ
4 −π/2 4 0
4
3π 3a π
= 8a4 · = ,
16 2
unde
π/2 π/2 Z π/2
(1 + cos 2θ)2
Z Z
4 1
cos θdθ = dθ = · (1 + 2 cos 2θ + cos2 2θ)dθ
0 0 4 4 0
 Z π/2 Z π/2 
1 π 2
= · +2 cos 2θ dθ + cos 2θ dθ
4 2 0 0
 Z π/2   
1 π 1 + cos 4θ 1 π π 3π
= · +0+ dθ = · + = .
4 2 0 2 4 2 4 16

d) Mulµimea D este reprezentat  de semidiscul inferior cu centrul în origine ³i

raz  a

Figura 3: d) x2 + y 2 ≤ a2 , y ≤ 0

Prin trecerea la coordonate polare se obµine D̃ = [0, a] × [π, 2π]

deci
2π a
2
r4 
ZZ ZZ Z 
2 2 2 2 2 2r
(a − x − y ) dxdy = (a − r ) · rdrdθ = a − dθ
D D̃ π 2 4 0
2 4
πa4
 
a a  2π
= a2 − · θ π = .
2 4 4
(
x = r · cos θ
e) Din schimbarea de variabile r ≥ 0, θ ∈ [0, 2π] se obµine
y = r · sin θ,
r2 ≤ r · a cos θ, dxdy = rdrdθ. Avem D̃ = [0, a cos θ] × ([7π/4, 2π] ∪ [0, π/2]) =

3
 Figura 4: (r, θ) ∈ [0, a] × [π, 2π]

[0, a cos θ] × (I1 ∪ I2 ) deci

a·cos θ
r3 
ZZ ZZ Z
y dxdy = r · sin θ · rdrdθ = sin θdθ
I1 ∪I2 3 0

D D̃
a3 a3 1 πa3
Z
2π π/2
= · cos3 θ · sin θdθ = · · (cos4 θ7π/4 + cos4 θ0 ) = .
3 I1 ∪I2 3 4 48

Figura 5: e) x2 + y 2 ≤ ax, y ≥ −x

Alternativ, avem (x − a/2)2 + y 2 ≤ a2 /4, astfel c  din schimbarea de va-

riabil  x − a/2 = u se obµine u2 + y 2 ≤ a2 /4, dxdy = dudy. Apoi,
(
x − a/2 = r · cos θ
r ≥ 0, θ ∈ [0, 2π] se obµine r ≤ a, dudy = rdrdθ.
y = r · sin θ,

4
 Figura 6: U : u2 + y 2 ≤ a2 /4, y ≥ −(u + a/2)

f) Avem D̃ = [a cos θ, 2a cos θ] × [0, π/2] deci

π/2
2a·cos θ
r3 
ZZ p ZZ Z
2 2
x + y dxdy = r · rdrdθ = dθ
D D̃ 0 3 a·cos θ
Z π/2 Z π/2
7a3 3 7a3 cos 3θ + 3 cos θ
= · cos θdθ = · dθ
3 0 3 0 4
7a3 π/2 14a3
 
sin 3θ
= · + 3 sin θ 0 = .
12 3 9

Figura 7: f) ax ≤ x2 + y 2 ≤ 2ax, y ≥ 0

5
 1.2 Formula lui Green

2. Folosind formula lui Green

Z ZZ
P (x, y) dx + Q(x, y) dy = [Q0x (x, y) − Py0 (x, y)] dxdy,
C D

s  se calculeze urm toarele integrale curbilinii:

Z
a)
2 +y 2
ex · (cos 2xy dx + sin 2xy dy), (C) : x2 + y 2 = a2 ;
ZC
b) −x2 y dx + xy 2 dy, (C) : x2 + y 2 = a2 ;
ZC
c) 2(x2 + y 2 ) dx + (x + y)2 dy,
C
(C)Z ind perimetrul triunghiului ABC, cu A(1, 1), B(2, 2), C(1, 3);
d)
p p
x2 + y 2 dx + y · [xy + ln(x + x2 + y 2 )] dy, (C) : (x − 1)2 + (y − 1)2 = 1.
C

a4 π 5π
R spunsuri a) 0; b)
; c) 0; d) .
2 4
Rezolvare a) Se identic  P (x, y) = e ·cos 2xy ³i Q(x, y) = ex +y ·sin 2xy,
x2 +y 2 2 2

pentru care
2 +y 2 2 +y 2 2 +y 2
Q0x (x, y) = [ex · sin 2xy]0x = [ex ]0x · sin 2xy + ex · (sin 2xy)0x
2 +y 2 2 +y 2
= ex · 2x sin 2xy + ex · cos 2xy · 2y,

2 +y 2 2 +y 2 2 +y 2
Py0 (x, y) = [ex · cos 2xy]0y = [ex ]0y · cos 2xy + ex · (cos 2xy)0y
2 +y 2 2 +y 2
= ex · 2y cos 2xy + ex · (− sin 2xy) · 2x,

astfel c 
Z
2 +y 2
ex · (cos 2xy dx + sin 2xy dy)
ZCZ
2 +y 2
= ex · [2x sin 2xy + cos 2xy · 2y − (2y cos 2xy + (− sin 2xy) · 2x)] dxdy
ZDZ ZZ
x2 +y 2 2
= 4 e · x sin 2xy dxdy = 4 er · r2 · cos θ sin(2r2 sin θ cos θ)drdθ,
D D̃

cu schimbarea de variabil  sin θ = u, pe intervalele unde sin este monoton ,

adic  [0, π/2], [π/2, 3π/2], [3π/2, 2π], se obµine 0. (!?)
b) Se identic  P (x, y) = −x2 y ³i Q(x, y) = xy 2 , pentru care Q0x (x, y) = y 2 ³i
Py0 (x, y) = −x2 astfel c  avem
2π
a
r4  a4 π
Z ZZ ZZ Z
2 2 2 2 2
−x y dx + xy dy = (y + x ) dxdy = r · rdrdθ = dθ = ,
C D D̃ 0 4 0 2

cu D̃ = [0, a] × [0, 2π].

6
c) Se identic  P (x, y) = 2(x2 +y 2 ) ³i Q(x, y) = (x+y)2 , pentru care Q0x (x, y) =
2(x + y) ³i Py0 (x, y) = 4y. Domeniul D este delimitat de dreptele de ecuaµie
x = 1, y = x ³i y = −x + 4 astfel c  avem
Z ZZ
2 2 2
2(x + y ) dx + (x + y) = [(x + y) − 4y] dxdy
C D
Z 2  Z −x+4 Z 2
y 2 −x+4
 
−x+4
= (x − 3y) dy dx = xy x
 −3 x dx
1 x 1 2
Z 2
3 2
Z
= − 4x) dx − (−8x + 16) dx = 0.
1 2 1

Figura 8: c) x = 1, y = x, y = −x + 4
d) Se identic  P (x, y) = x2 + y 2 ³i Q(x, y) = y · [xy + ln(x + x2 + y 2 )],
p p

pentru care Q0x (x, y) = y · [y + √ 21 2 ] ³i Py0 (x, y) = √ 2y 2 astfel c  avem

x +y x +y
Z p p ZZ
x2 + y 2 dx + y · [xy + ln(x + x2 + y 2 )] dy = y 2 dxdy.
C D

Se efectueaz  schimbarea de variabil  x − 1 = u, y − 1 = v pentru care dxdy =

dudv. Domeniul D se transform  în domeniul U = {(u, v) ∈ R2 | u2 + v 2 ≤ 1}
iar ZZ ZZ
2
y dxdy = (v + 1)2 dudv.
D U
(
u = r · cos θ
Apoi, din schimbarea de variabile r ≥ 0, θ ∈ [0, 2π] se obµine
v = r · sin θ,
r ≤ 1, dudv = rdrdθ. Avem Ũ = [0, 1] × [0, 2π] de unde

ZZ ZZ
2
(v + 1) dudv = (1 + r cos θ)2 · r drdθ
ZUZ Ũ
1 2π
Z
2 2 1
= (1 + 2r cos θ + r cos θ) · r drdθ = π + 0 + cos2 θ dθ
Ũ 2 4 0
Z 2π
1 1 1 + cos 2θ π 5π
= · 2π + dθ = π + = .
2 4 0 2 4 4

7
Figura 9: d) (x − 1)2 + (y − 1)2 = 1

8
3. S  se calculeze direct ³i apoi folosind formula lui Green, urm toarele integrale
curbilinii:
Z
a) (x − y) dx + dy, (C) ind frontiera lui D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ 2x, y ≥ 0};
ZC
b) (x3 − 3xy 2 ) dx + (3x2 y − y 3 ) dy, (C) ind sfertul de cerc x2 + y 2 = 1
C
completat
Z cu razele OA pe Ox ³i OB pe Oy;
c) (xy − y) dx + (xy + x) dy, (C) : x2
a2
+ y2
b2
= 1.
C

3
R spunsuri a) π/2; b) ; c) 2abπ.
2
Rezolvare a) Se identic  P (x, y) = x − y ³i Q(x, y) = 1, pentru care
Q0x (x, y) = 0 ³i Py0 (x, y) = −1, astfel c  avem
Z ZZ
(x − y) dx + dy = 1 dxdy = π/2,
C D

domeniul D ind semidiscul superior de centru (1, 0) ³i raz  1.

b) Se identic  P (x, y) = x3 − 3xy 2 ³i Q(x, y) = 3x2 y − y 3 , pentru care
Q0x (x, y) = 6xy ³i Py0 (x, y) = −6xy astfel c  avem
Z
(x3 − 3xy 2 ) dx + (3x2 y − y 3 ) dy
CZ Z ZZ
= 12xy dxdy = 12 r2 · cos θ · sin θrdrdθ
D D̃
Z π/2 4 1
r  3 − cos 2θ π/2 3
=6 sin 2θ dθ = · 0
= .
0 4 0 2 2 2

Figura 10: b) Domeniul D

Z Z Z Z
Prin calcul direct = − + ,
C C1 C2 C3

9
 Figura 11: b) Domeniul D

deoarece (C) = (C1 ) ∪ (C 2 ) ∪ (C3 ), unde pentru (C1 ) avem parametrizarea

x = cos t, y = sin t, t ∈ [0, π/2]
Z
(x3 − 3xy 2 ) dx + (3x2 y − y 3 ) dy
C1
Z π/2
(cos3 t − 3 cos t · sin2 t) · (− sin t) + (3 cos2 t · sin t − sin3 t) · cos t dt
 
=
0
Z π/2 Z π/2
2 2
= 2 sin t · cos t · (sin t + cos t) dt = sin 2t dt = 1,
0 0
sau
Z
(x3 − 3xy 2 ) dx + (3x2 y − y 3 ) dy
C1
Z π/2
(cos3 t − 3 cos t · sin2 t) · (− sin t) + (3 cos2 t · sin t − sin3 t) · cos t dt
 
=
0
Z π/2 Z π/2
3
= −2 cos t · (− sin t) dt + 2 sin3 t · cos t dt
Z0 0 Z 1 0
1 1 3
= −2 u3 du + 2 x3 dx = + = ,
1 0 2 2 2
iar pentru (C2 ), y ∈ [0, 1], x = 0, deci dx = 0,
Z Z 1
3 2 2 3 1
(x − 3xy ) dx + (3x y − y ) dy = (−y 3 ) dy = − ,
C3 0 4
respectiv pentru (C3 ), x ∈ [0, 1], y = 0, deci dy = 0,
Z Z 1
3 2 2 3 1
(x − 3xy ) dx + (3x y − y ) dy = x3 dx = ,
C2 0 4

10
 Z  
1 1 3
astfel c  =1− − + = .
C 4 4 2
c) Se identic  P (x, y) = xy−y ³i Q(x, y) = xy+x, pentru care Q0x (x, y) = y+1
³i Py0 (x, y) = x − 1 astfel c  avem
Z ZZ
(xy − y) dx + (xy + x) dy = [(y + 1) − (x − 1)] dxdy
C Z ZD
= [br · sin θ − ar · cos θ + 2]ab · rdrdθ
D̃Z Z

= ab · [br · sin θ − ar · cos θ + 2]rdrdθ = 2abπ,

D̃

cu (D) : x2
a2
≤ 1.+ y2
b2
(
x = ar · cos θ
Din r ≥ 0, θ ∈ [0, 2π], avem D̃ = [0, 1] × [0, 2π], se obµine
y = br · sin θ,
D(x, y)
dxdy = ab · rdrdθ, din dxdy = drdθ, cu jacobianul
D(r, θ)
   
D(x, y)  (ar · cos θ)0r (ar · cos θ)0θ   a · cos θ −ar · sin θ 
=   = 
D(r, θ) (br · sin θ)0r (br · sin θ)0θ   b · sin θ br · cos θ 
 
 cos θ − sin θ 
= abr ·   = ab · r.
sin θ cos θ 

Prin calcul direct, cu parametrizarea x = a · cos t, y = b · sin t, t ∈ [0, 2π],

Z
(xy − y) dx + (xy + x) dy
ZC2π
= [b · sin t · (a · cos t − 1) · a · (− sin t) + a · cos t · (b · sin t + 1) · b · cos t] dt
0
Z 2π
− sin2 t · (a · cos t − 1) + cos2 t · (b · sin t + 1) dt
 
= ab
0Z 2π Z 2π 
2 2
= ab sin t dt + cos t dt = 2abπ.
0 0

11
 ZZ
4. S  se calculeze integrala dubl  (x − 2y) dxdy, unde domeniul D este deli-
D
mitat de dreptele y = 2, y = x + 1 ³i x = −1.
Soluµie. Domeniul D (cu frontiera dat  de triunghiul ABC ) este reprezentat
în Figura 1. Integrala dubl  se descompune în integrale iterate
ZZ Z 1 Z 2  Z 1 
2

2 2

(x − 2y) dxdy = (x − 2y) dy dx = xy x+1 − y x+1 dx

D −1 x+1 −1
Z 1
x · 2 − x − 1 − 4 − (x + 1)2 dx



=
−1
2
x 1 1
= 3 − 3 = −6.
2 −1 −1

Figura 12: Domeniul D

Domeniul D ind simplu (³i) în raport cu axa Oy, alternativ, integrala dubl 
se descompune în integrale iterate
2 y−1 2
x2 y−1
ZZ Z Z  Z  
y−1
(x − 2y) dxdy = (x − 2y) dx dy = − 2xy −1 dy
D 0 −1 0 2 −1
Z 2 
1 2 1

= (y − 1) − − 2y · y − 1 + 1 dy
0 2 2
Z 2 
3 1 2 1 2
= − y 2 − y dy = − y 3 0 − y 2 0 = −6.
0 2 2 2

5. Fie a > 0 ³i
D = {(x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 ≤ a2 , x2 + y 2 ≥ ax, y ≥ 0, x ≥ 0}.

S  se calculeze:
ZZ ZZ
a) dxdy; b) x dxdy.
D D

π · a2
 
1 π
R. a) ; b) a3 · − .
8 3 16

12
 Figura 13: Domeniul D

√
ZZ Z a Z a2 −x2 
x dxdy = r
2
2 x dy dx
a a
D 0 2
− 2
−x
r
a √
 
a2
Z
a
2
= x a2 − x 2 − x − −x dx
0 4 2
Z a √ Z a r 2
a a
2
= x a2 − x2 dx − x − − x dx
0 0 4 2
Z a2 p Z a/2 r
1 a2
= a2 − y dy − (y + a/2) − y 2 dy
0 2 −a/2 4
Z a/2 r 2
1 2  a2 a a
= − (a − y)3/2 0 · (2/3) − · 2 · − y 2 dy
2 2 0 4
Z 1√
1 2 3/2 a2
= (a ) − a · · 1 − u2 du = a3 − a3 · (1/2) · B(3/2, 1/2).
3 4 0

Teorem  1. Fie D ⊂ R2 un domeniu P, Q ∈ C(D) derivabile parµial cu Q0x , Py0

continue pe D. Atunci are loc egalitatea

Z ZZ
P (x, y) dx + Q(x, y) dy = [Q0x (x, y) − Py0 (x, y)] dxdy,
C D

1
numit  formula lui Green .

Demonstraµie. Fie A, B ∈ (C) de abscise extreme a, b ³i E, F ∈ (C) de abscise

extreme c, d.
1 George Green (1793-1841)
https : //en.wikipedia.org/wiki/George_Green_(mathematician)
https : //en.wikipedia.org/wiki/Green%27s_theorem
https : //en.wikipedia.org/wiki/Green%27s_identities
https : //encyclopediaof math.org/index.php?title = Green_f ormulas
https : //www.sciencedirect.com/topics/engineering/green − f ormula
https : //arbourj.wordpress.com/2013/12/19/integration−by−parts−and−greens−f ormula−
on − riemannian − manif olds

13
 Dac  y = ϕ1 (x), a ≤ x ≤ b este ecuaµia arcului AEB, iar y = ϕ2 (x), a ≤ x ≤ b
este ecuaµia arcului AF B, se poate scrie
ZZ Z bZ ϕ2 (x)  Z b
ϕ2 (x)
Py0 (x, y) dxdy = − Py0 (x, y) dy

− =− P (x, y) dx
D a ϕ1 (x) a ϕ1 (x)
Z b Z b
= − P (x, ϕ2 (x)) dx + P (x, ϕ1 (x)) dx
Za Z a

= − P (x, y) dx + P (x, y) dx
Z AF B Z AEB Z
= P (x, y) dx + P (x, y) dx = P (x, y) dx
BF A AEB C

respectiv, pentru x = ψ1 (y), c ≤ y ≤ d este ecuaµia arcului EAF, iar x = ψ2 (y),

c ≤ y ≤ d este ecuaµia arcului EBF,
ZZ Z d Z ψ2 (y)  Z d
ψ2 (y)
Q0x (x, y) dxdy Q0x (x, y) dx

= dy = Q(x, y)
D c ψ1 (y) c ψ1 (y)
Z d Z d
= Q(ψ2 (y), y) dy − Q(ψ1 (y), y) dy
Zc Z c

= Q(x, y) dy − Q(x, y) dy
ZEBF Z EAF Z
= Q(x, y) dy + Q(x, y) dy = Q(x, y) dy.
EBF F AE C

Figura 14: Domeniul D

14
1.3 WA

1.
1
int10 (intx0 ydy)dx = .
6
2. 2π a
2a3 π
Z Z 
r · rdr dθ = .
0 0 3
3. Z 2π Z a 
r2 2
e · rdr dθ = (ea − 1) · π.
0 0

4. \int_{-\pi/2}^{\pi/2}\bigg(\int_0^{2a\cdot \cos \theta}

r^3dr\bigg) d\theta

π/2 2a·cos θ
3a4 π
Z Z 
3
r dr dθ = .
−π/2 0 2

5. Z 2 Z −x+4
14
( (x − 3y)dy) dx = − .
1 x 3
6. int_0^a (int_{sqrt{(a/2)^2 - (a/2 - x)^2}}^{sqrt{a^2 - x^2}} x dy
)dx

2
−x 2
inta0 (intsqrta
sqrt(a/2)2 −(a/2−x)2 xdy)dx
= Def initeintegral
integral0a integrals qrt((a/2)2 − (a/2 − x)2 )s qrt(a2 − x2 )xdydx
= 1/3(a2 )( 3/2) − 1/16πsqrt(1/a)a( 7/2)
1 π
= a3 ( − ).
3 16

1.4 Schimbare de variabile

1. S  se determine determinantul funcµional pentru schimbarea de variabile:

( (
u = y − 2x u=y−x
a) b)
v = y + x; v = y + 3x.

R spunsuri. a) Avem 2u + v = 3y, −u + v = 3x, cu jacobianul

   
D(x, y)  x0u x0v   −1/3 1/3 
 = −1/3,
= =
D(u, v)  yu0 yv0   2/3 1/3 

15
  
1  D(x, y) 
astfel c  se obµine dxdy = dudv, din dxdy =  dudv, b) Avem 3u+v =
3 D(u, v) 
1 D(x, y)
4y, −u + v = 4x, astfel c  se obµine dxdy = dudv, din dxdy = dudv,
4 D(u, v)
cu jacobianul
     
 D(x, y)   x0u x0v   −1/4 1/4 
 = −1/4.
 D(u, v)  =  yu0 yv0  =  3/4 1/4
    


2. S  se efectueze schimbarea de variabile convenabil  pentru transformarea do-

meniului:

a) D = {(x, y) ∈ R2 | − 2x + 1 ≤ y ≤ −2x + 5, x + 1 ≤ y ≤ x + 3};

b) D = {(x, y) ∈ R2 | x + 1 ≤ y ≤ x + 5, −3x + 6 ≤ y ≤ −3x + 9}
c) D = {(x, y) ∈ R2 | 1 ≤ xa2 + yb2 ≤ c2 , − ab ≤ xy ≤ ab }, a, b > 0, c > 1.
2 2

(
1 ≤ y + 2x ≤ 5
R spunsuri. a) Inegalit µile se scriu astfel c  schimbarea
1 ≤ y − x ≤ 3,
(
u = y + 2x
schimbarea de variabile convenabil  este Avem u + 2v = 3y,
v = y − x.
 
1  D(x, y) 
u − v = 3x, astfel c  se obµine dxdy = dudv, din dxdy =   dudv, cu
3 D(u, v) 
jacobianul    
D(x, y)  x0u x0v   1/3 −1/3 
= = = 1/3.
D(u, v)  yu0 yv0   1/3 2/3 

Figura 15: D
ϕ
Cu schimbarea de variabile (x, y) 7→ (u, v), (u, v) = ϕ(x, y) =
(ϕ1 (x, y), ϕ2 (x, y)), domeniul D devine

D̃ = {(u, v) ∈ R2 | 1 ≤ u ≤ 5, 1 ≤ v ≤ 3} = [1, 5] × [1, 3].

16
 (
1≤y−x≤5
b) Inegalit µile se scriu astfel c  schimbarea schimbarea
6 ≤ y + 3x ≤ 9,
(
u=y−x
de variabile convenabil  este Avem 3u + v = 4y, −u + v = 4x,
v = y + 3x.
 
1  D(x, y)
astfel c  se obµine dxdy = dudv, din dxdy =  dudv , cu jacobianul


4 D(u, v)
   
D(x, y)  x0u x0v   −1/4 1/4 
= = = −1/4.
D(u, v)  yu0 yv0   3/4 1/4 

Figura 16: D
ϕ
Cu schimbarea de variabile (x, y) 7→ (u, v), (u, v) = ϕ(x, y) =
(ϕ1 (x, y), ϕ2 (x, y)), domeniul D devine

D̃ = {(u, v) ∈ R2 | 1 ≤ u ≤ 5, 1 ≤ v ≤ 3} = [1, 5] × [6, 9].

Figura 17: D

17
 ( 2 2
u = xa2 + yb2
c) Cu schimbarea schimbarea de variabile inegalit µile devin
v = xy ,
 √
(
2
 x = q 1 u v2
1≤u≤c 
+
b b
Avem a2√ b2
v u Se noteaz  e(v) = q 11 v2 astfel c 
−a ≤ v ≤ a. y = q
1 2
. a2
+ 2
b
+ v2

a2 b  
 D(x, y) 
se obµine dxdy = e2 (v)dudv, din dxdy =  dudv, cu jacobianul
D(u, v) 
  √ 
 xu x0v   2√1 u · e(v) − 12 u · e3 (v) · 2v · b12 
 0
D(x, y)
=  0 = √
D(u, v) yu yv0   2√1 u · v · e(v) u · e3 (v) · a12


√  1 −v · 12  v2
   
4 1 4 1 2
= e (v) · √ · u ·   1
b
 = e (v) · a2 + b2 = e (v).

2 u v a 2

Figura 18: D
ϕ
Cu schimbarea de variabile (x, y) 7→ (u, v), (u, v) = ϕ(x, y) =
(ϕ1 (x, y), ϕ2 (x, y)), domeniul D devine suprafaµa dreptunghiular 

D̃ = [1, c2 ] × [−b/a, b/a].

3. S  se calculeze ZZ
(x + 2y) dxdy
D
unde

D = {(x, y) ∈ R2 | − 2x + 1 ≤ y ≤ −2x + 5, x + 1 ≤ y ≤ x + 3}.

(
u = y + 2x
Rezolvare Cu schimbarea de variabile de la ex. precedent
v = y − x,

18
 1
avem u + 2v = 3y, u − v = 3x, astfel c  dxdy = dudv. Se obµine
3
ZZ ZZ
1 1 1
(x + 2y) dxdy = [ (u − v) + 2 (u + 2v)] dudv
D 3 3 3
ZD̃Z Z 5Z 3 
1 1
= (3u + 3v) dudv = (u + v) dv du
9 D̃ 3 1 1
3 
1 5 v 2  1 5
Z  Z
3


= uv|1 +  du = 2u + 4 du
3 1 2 1 3 1
1
= (24 + 16) = 40/3.
3

4. S  se calculeze ZZ
(x2 + y) dxdy
D
unde

D = {(x, y) ∈ R2 | − x2 + 1 ≤ y ≤ −x2 + 5, x2 + 1 ≤ y ≤ x2 + 3, x ≥ 0}.

(
u = x2 + y
Rezolvare Cu schimbarea de variabile avem u + v = 2y,
v = y − x2 ,
u − v = 2x2 , domeniul D se transform  în

D̃ = {(u, v) ∈ R2 | 1 ≤ u ≤ 5, 1 ≤ v ≤ 3, u ≥ v}.
 
 D(x, y) 
Din calculul elementului de arie dxdy =   dudv, cu jacobianul
D(u, v) 
√ √ √ √
√
   
D(x, y)  x0u x0v   1/(2 2 u − v) −1/(2 2 u − v) 
= 0 0  =  = 1/(4 u − v),
D(u, v) yu yv 1/2 1/2 

1
se obµine dxdy = √ √ dudv.
2 2 u−v

19
 Figura 19: D

Evalu m
RR
D
(x2 + 2y) dxdy
ZZ
1  1
= (u − v) + u + v) √ √ dudv
D̃ 2 2 2 u−v
ZZ Z 3Z 5 
1 1 1 1
= √ (3u + v) √ dudv = √ (3u − 3v + 4v) √ du dv
4 2 D̃ u−v 4 2 1 v u−v
Z 3Z 5
√

1 1

= √ 3 u − v + 4v · √ du dv
4 2 1 v u−v
Z 3
√

1 3/2 5
 5
= √ 3(u − v) v + 2v · u − v v dv 
4 2 1
√
Z 3 
1 3/2
= √ 3(5 − v) + 2(v − 5 + 5) · 5 − v dv
4 2 1

1 2 5/2 3
 3/2 3

= √ · (5 − v) 1 + 5 · (5 − v) 1
4 2 5
1 2 2
√ · 25/2 − 45/2 + 5 · 23/2 − 5 · 8


=
4 2 5 5
√
1 8 2 32 √
1 √
= √ · − +5·2 2−5·8 = · (29 − 58 2).
4 2 5 5 10

1.5 De ce jacobianul în modul ? Un exemplu

Fie D = [0, 1]2 . Atunci 0 ≤ x ≤ 1 ³i 0 ≤ y ≤ 1. Se efectueaz  schimbarea de variabile

(x, y) 7→ (u, v), u = −x, y = v. Atunci
   
D(x, y)  x0u x0v   −1 0 
 = −1.
= =
D(u, v)  yu0 yv0   0 1 
Domeniul D devine
RR D̃ : −1 ≤ u ≤ 0 ³i 0 ≤ RR
v ≤ 1.
Avem m(D) = D dxdy = 1 ³i m(D̃) = D̃ dudv = −1 ( 0 dv)du = 1. Prin
R0 R1

urmare elementul de arie trebuie s  e

 
 D(x, y) 
dxdy =  dudv.
D(u, v) 

20
Bibliograe
[1] Chiriµ , S., Probleme de matematici superioare, Editura Didactic  ³i Pe-
dagogic , Bucure³ti, 1989.
[2] Marinescu, Gh., colectiv, Analiz  matematic , vol. I-II, Editura didactic 
³i pedagogic , Bucure³ti, 1980.
[3] Ro³culeµ, M.N., Analiz  matematic , Ed. Didactic  ³i Pedagogic , Bucu-
re³ti, 1979.
[4] Sireµchi, Gh., Calcul diferenµial ³i integral, Vol. 1-2, Editura “tiinµic  ³i
Enciclopedic , Bucure³ti, 1984.
[5] WolframAlpha, https://www.wolframalpha.com/ (2022)

21