Integrale

urbilinii de al doilea tip 213

plan D  IR2 este simplu onex da a o data u ori e urba simpla, ^n hisa si re ti abila
ontinuta ^n D si domeniul interior determinat de urba este ontinut ^n D (din pun t
de vedere intuitiv nu are "gauri").
Teorema 4.2.4. Fie D un domeniu simplu onex din IR3 , P; Q; R : D ! IR fun tii
P Q Q R R P
ontinue are admit derivate partiale ; , ; , ; ontinue pe D. Atun i
y x z y x z
P dx + Q dy + R dz este diferentiala unei fun tii F da a si numai da a:
P Q Q R R P
= ; = ; = ; 8 (x; y; z ) 2 D: (4:2:2)
y x z y x z
Cal ulul integralei urbilinii de al doilea tip
^In azul Teoremei 4.2.3 da a P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = dF (x; y; z )
_
atun iZ
pentru = AB  D, A(x1 ; y1; z1 ); B (x2 ; y2; z2) are lo relatia:
P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = F (x2 ; y2 ; z2 ) F (x1 ; y1 ; z1 ).
^In azul Teoremei 4.2.4 fun tia F (primitiva) poate  determinata din formula:
Z x Z y Z z

F (x; y; z ) = P (t; y; z ) dt + Q(x0 ; t; z ) dt + R(x0 ; y0 ; t) dt sau

x
Z 0 yZ0 zZ0
x y z
F (x; y; z ) = P (t; y0 ; z0 ) dt + Q(x; t; z0 ) dt + R(x; y; t) dt,
x
0 y 0 z 0
unde (x0 ; y0 ; z0 ) este un pun t oare are xat al domeniului D.
Din pun t de vedere me ani azul diferentialei totale orespunde lu rului me ani
al unei forte are deriva de la un potential.
Tot ^n azul Teoremei 4.2.4, da a se demonstreaza relatiile (4.2.2), integrala urbilinie
de al doilea tip se poate al ula aleg^and drumuri simple: paralele u Ox sau Oy sau Oz ,
drepte, er uri, elipse, hiperbole in luse ^n D.

PROBLEME REZOLVATE

1. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:

x2 dy y 2 dx
a) ; unde este ar ul x2=3 + y 2=3 = a2=3 uprins ^n primul adran si
x +y
5 = 3 5 = 3
par urs ^n sens dire t trigonometri . 8
Z < x = a(t sin t)
b) (2a y ) dx + x dy; unde ( ) : :
y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄;
( i loida) par ursa ^n sensul resterii parametrului t.
Z
dx p
) 2x dy; unde este semi er ul x2 + y 2 2x = 0; y  0, par urs ^n sens
y
dire t trigonometri .
214 Capitolul 4

Z
dy x2 y 2
d) ; unde este ar ul elipsei + 1 = 0 ^ntre pun tele A(3; 0) si B (0; 2)
x+3 9 4
par ursZ^n sens dire t trigonometri .
x dy y dx
e) ; b2 a < 0; unde este er ul x2 + y 2 = R2 par urs ^n sens
ax + 2bxy + y 2
2
dire t trigonometri .
Z

f) (x2 y 2 ) dx + 2xy dy; unde este ar ul de urba y = xn uprins ^ntre pun tele
O(0; 0) si A(1; 1) si par urs ^n sens dire t trigonometri .
Rezolvare. Curbele de mai sus sunt netede, iar fun tiile de sub semnul integrala
sunt ontinue pe domeniul lor de denitie. 

a) Curba are parametrizarea: x = a os t; y = a sin t; t 2 0; , (vezi Figura
3 3
2
4.2.1). Rezulta:
Z =2 2
a os6 t
3a sin2 t os t + a2 sin6 t
3a os2 t sin t
I= 5=3 os5 t + a5=3 sin5 t dt =
0 a
Z =2
sin2 t os2 t( os5 t + sin5 t) 3 4=3 Z =2 2 3 4=3 Z =2
= 3a4=3 5 t + os5 t dt = a sin 2 t dt = a (1
0 sin 4 0 8 0
3a4=3  1  =2
 3a4=3
os 4t) dt = t sin 4t  = .
8 4 0 16
y
a y
B

2 a
a x a
O A x
O a ( p- -1) p
a 2p
a
2

Figura 4.2.1 Figura 4.2.2

b) Pentru
Z 2
(vezi Figura 4.2.2) data ^n Problema, avem: Z 2

I = f[2a a(1 os t)℄
a(1 os t)+ a(t sin t)
a sin tg dt = a2 (1 os2 t+

0 0
Z 2 2 2 
+t sin t sin2 t) dt = a2 t sin t dt = a2 t os t0 + a2 sin t0 = 2a2 .
0
) S riem pe astfel (x 1)2 + y 2 1 = 0; y  0, de unde rezulta parametrizarea
x = 1 + os t; y = sin t; t 2 [0;  ℄; (vezi Figura 4.2.3).
Obtinem astfel: q
Z  
sin t  Z  
t 

I= 2(1 + os t)
os t dt = 1 2 os
os t dt =
0 sin t 0 2 
Z 
3t t 
2 3t t   4 

=  os + os dt =  sin + 2 sin  = + .
0 2 2 3 2  2 0 3

d) Avem ( ) : x = 3 os t; y = 2 sin t; t 2 0; , (vezi Figura 4.2.4). Rezulta:
2
Integrale urbilinii de al doilea tip 215
Z
2 os t
=2 2 Z =2 os t
I= dt = dt.
0 3 os t + 3 3 0 1 + os t
t 1 u2
Fa em s himbarea de variabila tg = u ) os t = ; t = 2 ar tg u; dt =
2 1 + u2
2
= du. Obtinem astfel:
1 + u2
1 u
4 Z 1 (1 u2 ) 2 Z 1 u2 1
2
2 Z 1 1+ 2 2 1
I=
3 0 1 + 1+
u
1 u

2

1 + u2
2 du =
3 0 2(1 + u2 )
du =
3 0 u2 + 1
du = u +
3 0
u 2

4 1
 2
+ ar tg u0 = .
3 3
y y
B 2

x 3 x
O 1 2 O A

Figura 4.2.3 Figura 4.2.4

e) Avem ( ) : x = R os t; y = R sin t; t 2 [0Z; 2 ℄. Rezulta atun i:
Z 2 R os t(R os t) R sin t( R sin t) 2 dt
I= 2 dt = 2 t + 2b sin t os t + sin2 t =
0 aR 2 os2 t + 2bR2 sin t os t + R2 sin t 0 a os
Z 
dt Z 2
dt
= 2 + .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t
2  a os t + 2b sin t os t + sin2 t
2
Fa ^and ^n a doua integrala de mai sus s himbarea de variabila 2 t = u si revenind
^napoi laZnotatia variabilei independente t, obt inem:
 dt Z 
dt
I= 2 + .
|
0 a os t + 2b sin
2
{z
t os t + sin t} | 0 a os t 2b sin
2
{z
t os t + sin2 t}
I1 I2
Pentru I avem:
Z =12
dt Z 
dt
I1 = + .
0 a os2 t + 2b sin t os t + sin t =2 a os2 t + 2b sin t os t + sin2 t
2
^In a doua integrala de mai sus fa em s himbarea  t = v si revenim la notatia t.
Obtinem:Z
=2 dt Z =2
dt
I1 = + .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t 0 a os t 2b sin t os t + sin2 t
2 2 2
^In mod asemanator rezulta a:
Z =2
dt Z =2
dt
I2 = + .
0 a os t 2b sin t os t + sin t 0 a os t + 2b sin t os t + sin2 t
2 2 2
AstfelZam obtinut a:
=2 dt Z =2
dt
I =2 2 +2 .
0 a os t + 2b sin t os t + sin t
2 0 a os t 2b sin t os t + sin2 t
2
^In integralele de mai sus fa em s himbarea de variabila tg t = u. Obtinem:
216 Capitolul 4

1 1
1

1 +duu2 + 2 1

1 +duu2 =
Z Z

I=2
0 a 1+1u + 2b 1+uu + 1+u u
2 2
2
2 0 a 1+1u 2 2b 1+uu + 1+u u
2
2
2
Z 1 du Z 1 du 2 1 Z
du 2Z 1 du
=2 + 2 = + =
0 u + 2bu + a
2 0 u 2 2bu + a 0 u2 + u + 0 u2 2 b u + a
2 b a
2Z 1 du 2Z 1 du 2 u + b 1
=
0 u + b 2 + a b

2
+
0 u b 2 + a b
 =2

p
a b2

ar tg p
a b 0 2
+
2 2
b 1
2 u 2  p 2 b 2
+
p
ar tg pa b  = p

ar tg p +p 


a b 2

2
0 a b 2 2 a b2 a b2 a b2

 2 a b2
ar tg pa b b2 = pa 2 b2 ; ( > 0).
 p 2
f) Avem ( ) : x = t; y = tn ; t 2 [0; 1℄. Rezulta atun i: !
Z 1 Z 1
t3 t2n+1 1
I = [(t t )
1 + 2t
t
nt ℄ dt = (t t + 2nt ) dt =
2 2 n n n 1 2 2 n 2 n + (2n 1) =
0 0 3 2n + 1 0
1 2n 1 8n 2
= + = :
3 2n + 1 3(2n + 1)
2. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:
dx + dy
a)
jxj + jyj ; unde este patratul u v^arfurile A(1; 0); B (0; 1), C ( 1; 0), D(0; 1)
par ursZ^n sens dire t trigonometri .
p x
b) x dy y dx; unde este determinat de urbele x2 + y 2 = 4; y = x 3; y = p ;
3
x  0 siZ par urs ^n sens dire t trigonometri .
x+y
) (x dx y dy ); unde este determinat de urbele x2 + y 2 = 1, y = 0,
x y

y = x
tg ;  < ; x  0 si par urs ^n sens dire t trigonometri .
4
Rezolvare. Curbele de mai sus sunt netede pe portiuni, iar fun tiile de sub semnul
integrala sunt ontinue.
a) Curba este patratul ABCD (vezi Figura 4.2.5), adi a ( ) = (AB ) [ (BC ) [
(CD) [ (DA8 ), unde: 8
<
x=t <
x=t
(AB ) : : (BC ) : :
y = 1 t; t 2 [1; 0℄; y = 1 + t; t 2 [0; 1℄;
8 8
< x = t < x = t
(CD) : : (DA) : :
y = 1 t; t 2 [ 1; 0℄; y = t 1; t 2 [0; 1℄:
Rezult a:
Z 0
(1 1) Z 1 (1 + 1) Z 0
(1 1) Z 1
(1 + 1)
I= dt + dt + dt + dt = 0.
1 t + (1 t) 0 t+1+t 1 t+1+t 0 t+1 t
b) Avem ( ) = (OA) [ (AB ) [ (BO) (vezi Figura 4.2.6), unde:
Integrale urbilinii de al doilea tip 217

3
y

x
1 B

y=
2
B / 3
y=x

A
-1 1 x
C O A x
O 1 3 2

-1 D

Figura 4.2.5 Figura 4.2.6

8 8
> x=t x = 2 os t
>
p
< <
(OA) : t ( AB ) : 
  

: y =
> p ; t 2 [0; 3℄; : y = 2 sin t; t 2
> ; ;
8
3 6 3
<
x=t
(BO) : : p
y = t 3; t 2 [1; 0℄:
Rezult
p3 a:
Z
1 t
!
Z =3 Z 0
p
I= t
p p
1 dt + (2 os t
2 os t + 2 sin t
2 sin t) dt + (t
3
0 3 3 =6 1
p 2
t 3
1) dt = .
3
) Ai i (8) = (OA) [ (AB ) [ (BO) (vezi8 Figura 4.2.7), unde:
<
x=t <
x = os t
(OA) : : (AB ) : :
y = 0; t 2 [0; 1℄; y = sin t; t 2 [0; ℄;
8
< x = t
(BO) : :
y = t
tg ; t 2 [ os ; 0℄:
y
tga
y=x
B

O a A x
1

Figura 4.2.7
Rezulta:
Z 1
t Z 
os t + sin t
I= (t
1 0
0) dt +
( os t sin t sin t os t) dt+
0 t 0 os t sin t Z
Z 0
t + t
tg  1  os t + sin t
+ (t
1 t
tg 
tg ) dt =
sin 2t dt+
os  t t
tg  2 0 os t sin t
218 Capitolul 4

Z 0 1 os2  Z  os2 t + sin2 t + sin 2t

+(1 + tg )2
os  t dt = 2 (1 + tg )
2 2
0 os 2 t sin2 t
sin 2t dt =
1 1 Z 
sin 2t Z 
sin2 2t 1 1 1
= (sin  + os )2 dt dt = (1 + sin 2) + ln os 2
2 2 0 os 2t 0 os 2t 2 2 2
Z 
dt 1 
1 Z 
dt
+ sin 2t0 = ln os 2

.
0 os 2t 2 2 0 os 2t
Pentru ultima integrala de mai sus avem:
Z 
dt tg t=u Z tg  1 + u2 du 1  u 1  tg  1 1 tg 
I1 =
0 os 2t
=
0 1 u 1+u2
2 = ln 
2 u+1 0  = ln
2 1 + tg 
.
De i:
1 1 1 tg  1 (1 tg )2
I = ln os 2 + ln = ln = ln ( os  sin ).
2 2 1 + tg  2 1 + tg2 
3. Sa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii luate de-a lungul 8
urbelor str^ambe:
Z < x2 + y 2 + z 2 = a2
a) y 2 dx+z 2 dy +x2 dz; unde este urba lui Viviani, adi a : 2 2
x + y = ax; z  0;
(a > 0) par ursa ^n sens dire t trigonometri da a privim dinspre partea pozitiva a axei
Ox. Z
b) (y 2 z 2 ) dx + 2yz dy x2 dz; unde ( ) : x = t; y = t2 ; z = t3 ; t 2 [0; 1℄,
par ursa ^n sensul resterii parametrului t. 8
Z < x2 + y 2 + z 2 = a2
) (y z ) dx+(z x) dy +(x y ) dz; unde este er ul: :
y = x
tg ; 0 <  < ;
par urs ^n sens dire t trigonometri da a privim dinspre partea pozitiva a axei Ox.
Rezolvare. a)  este urba de interse tie dintre sfera de e uatie x2 + y 2 + z 2 = a2 si
a 2
a2
ilindrul de e uatie x + y 2 = , situata ^n semispatiul z  0 (vezi Figura 4.2.8).
2 4
Pentru a determina o parametrizare a urbei folosim oordonatele ilindri e x =
= r os '; y = r sin ', z = z , r 2 [0; a℄, ' 2 [0; 2 ). Introduse ^n e uatiile urbei, obtinem
p
r2 + z 2 = a2 ; r2 8= ar os '; de unde rezulta r = a os ', z =  a2 a2 os2 '.
>
>
>
<
x = a os2 '
De i ( ) : > y = a sin ' os '
h i h i
z = aj sin 'j; ' 2 0; 2 [ 32 ; 2 :
>
>
:

Atun i rezulta:
Z =2

I= ( a2 sin2 ' os2 '
2a os ' sin ' + a2 sin2 '
a( os2 ' sin2 ')+
0 Z 2
2 4

+a os ' a os ') d' +
3=2
( a2 sin2 ' os2 '
2a os ' sin ' + a2 sin2 '
a( os2 ' sin2 ')
Z =2
a2 os4 '
a os ') d' = a3
0
( 2 sin3 ' os3 ' + sin2 ' os2 ' sin4 ' + os5 ') d'+
Z 2
+a3 ( 2 sin ' os ' + sin2 ' os2 '
3 3 sin4 ' os5 ') d'.
3=2
Fa ^and ^n a doua integrala de mai sus s himbarea 2 ' = u, obtinem:
Integrale urbilinii de al doilea tip 219
Z =2 Z =2
I= 2a3 (sin2 ' os2 ' sin4 ') d' = 2a3 sin2 '
os 2' d' =
0 0
Z
1 os 2'
=2 a3 =2 Z =2 1 + os 4' a3 
= 2a3
0 2

os 2' d' = sin 2'0
2
a3
0 2
d' =
4
a3 =2
a3
sin 4'0 = .
8 4

z z
a B a
1
2
A’

O a y a y
a O
2 a
a A

x x
B’
Figura 4.2.8 Figura 4.2.9

b) Avem:
Z 1 Z 1
I=
0
[(t4 t6 )
1 + 2 t2

2t
t3 t2
3t2 ℄ dt =
0
(t4 t6 + 4t6 3t4 ) dt =
3 7 1

2 1 5 1

= t 0 t 0= .
7 5 35
) Curba este er ul de interse tie dintre sfera x2 + y 2 + z 2 = a2 u planul y = x
tg 
(vezi Figura 4.2.9). Folosim si ai i oordonatele ilindri e x = r os '; y = r sin '; z = z ,
are ^nlo uite ^n e uatiile urbei ne dau r2 + z 2 = a2 ; r sin ' = r os '
tg , de unde
rezulta tg ' = tg ; ' 2 [0; 2 ), de i ' =  + k; 0 <  <  .
_ _
Pentru B 0 AB avem ' =  ( 1 ), iar pentru BA0 B 0 avem ' =  +  ( 2 ). De i
( ) = ( 1 ) [ ( 2 ), unde:
8
>
>
>
>
x = r os 
>
>
>
< y = r sin 
( 1) : _
> p % u + pt. AB; r 2 [a; 0℄
z =  a2 r2 ; r 2 [0; a℄
>
>
>
> _
& pt. B 0 A; r 2 [0; a℄:
>
>
: u
220 Capitolul 4
8
>
>
>
>
x = r os ( + ) = r os 
>
>
>
< y = r sin ( + ) = r sin 
si ( 2 ) : _
> p % u + pt. BA0 ; r 2 [0; a℄
z =  a2 r2 ; r 2 [0; a℄
>
>
>
> _
& pt. A0 B 0 ; r 2 [a; 0℄:
>
>
:
u
Rezulta:
Z 0h p p
I= (r sin  a2 r2 ) os  + ( a2 r2 r os ) sin  + (r os  r sin )
a #
p p
 pa2 r r2 dr + 0 (r sin  + a2 r2) os  + ( a2 r2 r os ) sin +
Z ah

r
#
Z a
p2 2 p
+(r os  r sin )
p 2 2 dr + [( r sin  a r )
( os ) + ( a2 r2 +
a r 0
r  Z 0
p
+r os )
( sin ) + ( r os  + r sin )
p 2 2 dr + [( r sin  + a2 r2 )
a r a
p2 2 r 

( os ) + ( a r + r os )
( sin ) + ( r os  + r sin )
p 2 2 dr =
a r
Z a
p2 2 Z a
p2 2 Z a 2
r ( os  sin )
=2 a r os  dr 2 a r sin  dr + 2 p 2 2 dr+
0 0 0 a r
Z a
p2 2 Z a
p2 2 Z a 2
r ( os  sin )
+2 a r os  dr 2 a r sin  dr + 2 p dr =
0 0 0 a 2 r2
Z a
p2 2 Z a
r2
= 4 ( os  sin )
a r dr +4 ( os  sin )
p dr.
|
0 {z } |
0 a2{z r2 }
I1 I2
Avem:
Z a a2 Z a r r a p2  a Z a p
I1 = p dr + r
p dr = a2 ar sin
a 0
+ r
a
a2 r2 dr,r2 
0 a2 r 02 a2 r 2 0 0
a2
de unde rezulta a I1 = ; iar:
4
Z a
r p a Z a
p2 2 a2
I2 = r
p 2 2 dr = r
a2 r2 0 + a r dr = .
0 a r 0 4
De i:
a2  
  

I = 4 ( os  sin )

2 = 2a ( os  sin ) = 2a sin 2  sin  =

2 2
4
 2  p  
= 4a
sin
2 2 2
os = 2a 2 sin  .
2 4 4
4. Sa se al uleze lu rul me ani al ^ampului F~ (~r) = P~i + Q~j ; ~r = x~i + y~j , unde:
P (x; y ) = 3a(x2 + y 2 ) y 3; Q(x; y ) = 3xy (2a y ),
are a tioneaza asupra masei unitate, ^and a easta din urma se deplaseaza de-a lungul
unui semi er de diametru AB are nu ontine originea O(0; 0), A( a; a), B (a; a) si apoi
pe onturul ^n his format din semi er ul AB si segmentul BA, par urse ^n sens dire t
trigonometri .