Seminariile 03-04

Integrale curbilinii
Teorema lui Cauchy
Primitiva unei funcţii olomorfe
Olomor…a seriilor de puteri
Formula integral¼ a Cauchy
Dezvoltarea funcţiilor olomorfe în serie
Serii particulare
Dezvoltarea în serie Laurent a funcţiilor olomorfe într-o coroan¼ a
Puncte singulare
De…niţia şi calculul reziduului
——————————————
Fie D C o mulţime deschis¼a din planul complex C şi …e f : D ! C o funcţie de clas¼a C 1 : Urm¼atoarele a…rmaţii
sunt echivalente:
a) limz!z0 f (z)z zf0(z0 ) exist¼
a pentru orice z0 2D (de…niţie funcţie olomorf¼ a).
b) Dac¼ a f(x + iy)=u(x; y)+iv(x; y), cu u,v funcţii reale, atunci @u = @v
şi @u @v
@y =- @x .
R @x @y
c) f (z)dz = 0 pentru orice curb¼a (curbe) de forma = @D1 cu D1 D.
R
d) f (z) = 21 i =@D1 f ( )dz pentru orice z 2 D1 D, = @D1 .
e) Pentru orice z0 2 D, 9r > 0, astfel încât pentru z 2 D (z0 ; r) D avem
X1 X1
f (n) (z0 )
f (z) = an (z z0 )n = (z z0 )n :
n=0 n=0
n!
Z
1 f( ) f (n) (z0 )
an = d =
2 i @D1 ( z0 )n+1 n!
——————————————
Exerciţii
1. R
a) Calculaţi jzj=r z 2 + 3z + z4 dz.
R
b) Calculaţi (z 2 + z 1)dz unde : [0; 1] ! C, (t) = t + it2 .
Rezolvare
b)
Z Z 1
2 0
(z 2 + z 1)dz = t + it2 + (t + it2 ) 1 t + it2 dt
0
Z 1
= t2 + i2t3 t4 + t it2 1 (1 + i2t) dt
0
Z 1
2it5 5t4 + (2 + 4i) t3 + (1 + i) t2 + (1 2i) t 1 dt
0
2
=
3
R
a) jzj=r z 2 + 3z + z4 dz
a r parametrizat astfel: [0; 2 ] 3 t ! (r cos t; r sin t) ! r (cos t + i sin t) = reit
parametrizarea cercului de raz¼

1
 Z Z 2
4 4
z 2 + 3z + dz = r2 ei2t + 3reit + e it
rieit dt
jzj=r z 0 r
Z 2
= r3 iei3t + 3r2 iei2t + 4i dt
0
2
ei3t e2it
= r3 i + 3r2 i + 4it
3i 2i 0
= 0+0+8 i
= 8 i
Altfel
Z
0; n 6= 1
z n dz =
jzj=R 2 i; n= 1:
Z
4
z 2 + 3z + dz = 4 2 i = 8 i
jzj=r z
————————–
2. G¼
asiţi dezvolt¼
arile funcţiilor în jurul punctelor indicate:

a) f (z) = sin3 z, z0 = 0.

p
3
b) f (z) = 1 + z, z0 = 0, f (0) = 1.

q
1+z
c) f (z) = ln 1 z, z0 = 0, f (0) = 0.

d) f (z) = cos2 z, z0 = 0.

e) f (z) = arctan (z), z0 = 0, f (0) = 0.

f) f (z) = arcsin (z), z0 = 0, f (0) = 0.

1
g) f (z) = cos(z) , z0 = 0.

p
h) f (z) = z2 3z + 2, z0 = 0, f (0) > 0.

Rezolvare.
a)
f (z) = sin3 z, z0 = 0.

1
sin cos = (sin ( + ) + sin ( ))
2
1
sin sin = (cos ( ) cos ( + ))
2
1
cos cos = (cos ( ) + cos ( + ))
2
sin x sin x = 21 (cos 0 cos 2x) = 12 (1 cos 2x)
sin x sin x sin x = 12 (1 cos 2x) sin x = 12 sin x 1
2 sin x cos 2x = ::::

2
Rezult¼
a:
3 1
sin3 z = sin z sin 3z
4 4 !
k
3 1 1 3 ( 1)
= z z + ::: + z 2k+1 + ::
4 1! 3! (2k + 1)!
!
k
1 1 1 3 3 ( 1) 2k+1 2k+1
3z 3 z + ::: + 3 z + ::
4 1! 3! (2k + 1)!
!
k k
31 13 31 1 33 3 ( 1) 1 ( 1) 32k+1
= z z 3 + :: + z 2k+1 + ::
4 1! 4 1! 4 3! 4 3! 4 (2k + 1)! 4 (2k + 1)!

==
b)
p 1=3
f (z) = 3 1 + z = (1 + z) , z0 = 0, f (0) = 1.
Stim c¼
a:
( 1) ( 1) : : : ( n + 1)
(1 + z) = 1 + z+ z2 + : : : + zn + : : :
1! 2! n!
De aici avem:
1=3 1=3 1=3 (1=3 1) 2 1=3 (1=3 1) (1=3 2)
(1 + z) = 1+ z+ z + z3 +
1! 2! 3!
1=3(1=3 1) : : : (1=3 n + 1) n
::: + z + :::
n!
==
c) q
1+z
f (z) = ln 1 z, z0 = 0, f (0) = 0.

r " #
1=2
1+z 1+z 1 1+z 1
ln = ln = ln = [ln (1 + z) ln (1 z)]
1 z 1 z 2 1 z 2
2 3
z z2 z3 z4 n 1 zn
14 1 2 + 3 4 + :: + ( 1) n + ::
= 5
2 z z2 z3 z4 zn
1 2 3 4 :: n + ::
z z3 z5 z 2n+1
= + + + :: + + ::
1 3 5 2n + 1
==
d)
f (z) = cos2 z, z0 = 0.

n
1 + cos 2z 1 1 22 z 2 24 z 4 ( 1) 22n z 2n
cos2 z = = + 1 + + :: + ::
2 2 2 2! 4! (2n)!
2n 1
n 2
= 1 z 2 + :: + ( 1) z 2n + :::
(2n)!
==
e)
f (z) = arctan z, z0 = 0, f (0) = 0.

0 1 1 2 n
(arctan z) = = = 1 + z 2 + z 2 + ::: + z2 + ::
1 + z2 1 ( z2)
n
z3 z5 z7 ( 1) z 2n+1
arctan z = z + + ::: + + :::
3 5 7 2n + 1

3
 arctan z = a0 + a1 z + a2 z 2 + a3 z 3 + a4 z 4 + :::
0
(arctan z) = a1 + 2a2 z + 3a3 z 2 + 4a4 z 3 + ::::
1
=
1 + z2
= 1 z 2 + z 4 z 6 + :::
Rezult¼
a a1 = 1, a2 = 0, 3a3 = 1, etc..
De aici:
1 3 z5
arctan z = a0 + z z + :::
3 5
a0 = arctan 0 = 0. Deci
1 3 z5
arctan z = z z + + :::
3 5
==
h) p
f (z) = z 2 3z + 2, z0 = 0, f (0) > 0.
p p
h (z) = (z 1) (z 2) = (1 z) (2 z)
r
p p 1=2
p z
= 1 z 2 z = (1 z) 2 1
2
p 1=2 z 1=2
= 2 (1 z) 1
2
p 1=2 1=2 (1=2 1) 2 1=2 (1=2 1) :: (1=2 n + 1) n
= 2 1+ ( 1) z + ( 1) z 2 + :: + ( 1) z n + ::
1! 2! n!
!
2 n
1=2 ( 1) 1=2 (1=2 1) ( 1) 2 1=2 (1=2 1) :: (1=2 n + 1) ( 1) n
1+ z+ 2
z + :: + z + ::
1! 2 2! 2 n! 2n
0 1
B C
p B 1=2 1=2 ( 1) C
= 2B
B1 + ( 1) + z + :::an z n
+ :::C
C
@ 1! 1! 2 A
| {z }
3
= 4

n
X n k
1=2 (1=2 1) :: (1=2 k + 1) k 1=2 (1=2 1) :: (1=2 n + k + 1) ( 1)
an = ( 1)
k! (n k)! 2n k
k=0
—————————–
3. Folosind formula integral¼
a Cauchy, calculaţi:
R cos z
a) jzj=1 z dz.

R z 4
b) jzj=2 z 2 4z+3
dz.

R z4
c) jzj=2 (z 1)3
dz.

Rezolvare. R
f ( )d
f (z) = 21 i =@D1 z (formula integral¼
a Cauchy)
f (n)
(z) 1
R f( )
n! = 2 i @D1 ( z)n+1 d (consecinţ¼a din formula integral¼
a Cauchy)
a)

R cos z
jzj=1 z dz.

4
 Calcul direct: ex+iy = ex (cos y + i sin y)
[0; 2 ] t ! eit 2 cerc
3
Z Z 2 Z 2 Z 2 ieit it
cos z cos eit it it e + e ie
dz = ie dt = i cos e dt = i dt
jzj=1 z 0 eit 0 0 2
Z 2 i(cos t+i sin t) Z 2
e + e i(cos t+i sin t) e sin t+i cos t + esin t i cos t
= i dt = i dt
0 2 0 2
Z 2
e sin t (cos (cos t) + i sin (cos t)) + esin t i cos t
= i dt = :::complicat
0 2
Cu formula integral¼ a Cauchy:
Z Z
cos z cos
dz = d = 2 i cos 0 = 2 i
jzj=1 z j j=1 0
==
b)
R R
z 4
jzj=2 z 2 4z+3
dz. 2 i f (z) = =@D1 f ( )dz
Z Z Z
z 4 4 4
2
dz = 2 d = d
jzj=2 z 4z + 3 j j=2 4 + 3 j j=2 ( 1) ( 3)
Z 4 Z
3 f( ) 4
= d = d = 2 if (1) = 2 i = 3 i corect
j j=2 ( 1) j j=2 ( 1) 3 =1
Z 4
? 1 4
= = d =2 i = i incorect
j j=2 ( 3) 1 =3
== R (n) R
f ( )d
c) =@D1 z = 2 if (z), 2 i f (z)
n! = @D1 (
f( )
z)n+1 d
R z4
jzj=2 (z 1) 3 dz.

R2 4it
Direct: z (t) = 2eit , 0 (2e16e it
it 1)3 2e idt =??
4
R 4 R 4 R 1)2
R f ( )d
Indirect: jzj=2 (z z 1)3 dz = j j=2 ( 1)3 dz = j j=2
(
1 d ) nu merge f (z) = 1
2 i =@D1 z pentru c¼
a
4
f( )= ( 1)2
nu este olomorf¼
a în toate punctele j j 2.
d2
R z4
R 4 R ( 4 ) =1 4 d 2
Altfel: jzj=2 (z 1)3
dz
= j j=2 ( 1)3 d = j j=2 ( 1)2+1 dz = 2 i 2! = i 12 2 j =1 = 12 i.
____________________
4. G¼ asiţi punctele singulare ale funcţiilor urm¼atoare şi determinaţi tipul lor. Determinaţi reziduurile în punctele
singulare.
z+1
e1=z
a) f (z) = zsinzz2 . b) f (z) = e z 1 (z z 2 ). c) f (z) = z2 z 2z+1
2
. d) f (z) = sinz z 1 . e) f (z) = (z+1) 2 (z 1) .

Rezolvare. R
1
rez (f; z0 ) = 2 i jz z0 j="
f (z) dz = a 1
g(z)
Avem pol de ordin n dac¼ a f (z) = h(z) şi g (z0 ) 6= 0 şi e r¼
ad¼
acin¼
a de ordin n la numitor:
n
r¼ad¼acin¼a de ordin n: h (z) = (z z0 ) h1 (z) cu h1 (z0 ) 6= 0.
r¼ad¼acin¼a de ordin n: h (z0 ) = 0, h0 (z0 ) = 0,..., h(n 1) (z0 ) = 0, h(n) (z0 ) 6= 0.
n (n 1)
Pentru poli de ordin n: rez (f; z0 ) = (n 1 1)! limz!z0 [f (z) (z z0 ) ]
g(z)
Pentru poli simpli: rez h(z) ; z0 = hg(z 0)
0 (z )
0
Pentru puncte singulare esenţiale: dezvoltare în serie.
==
a)
f (z) = zsinzz2

5
 Punct singular = punct pentru care f este olomorf¼ a în jurul lui dar nu neap¼
arat în acel punct.
z z 2 = 0 rezult¼ a z1 = 0, z2 = 1.
Analiza: z = z1 = 0. Avem limz!z0 f (z) = limz!0 sinz z (1 1 z) = 1 (limita exist¼a), deci punctul este numai aparent
singular deci dezvoltarea este cu puteri pozitive, reziduul este zero.
z z3
sin z + :: 1 1 z2
= 1! 3!
= + :: 1 + z + z 2 + :::
z z2 z 1 z 1! 3!
1
= 1+z+ 1z 2 + :::
3!
Analiza: z = z1 = 1. Avem z1 = 1 este r¼
ad¼acin¼
a simpl¼
a la numitor şi nu este r¼
ad¼
acin¼
a la num¼
ar¼
ator. Rezult¼
a z1 = 1 e
punct singular: pol de ordinul 1.
a 1
f (z) = + a0 + a1 (z 1) + :::
z 1
Coe…cientul a 1 se numeşte reziduu:
sin z sin z sin 1
a 1 = rez (f; 1) = 0 = = = sin 1
(z z 2 ) z=1
1 2z z=1 1
f 0 (1) f 00 (1) 2 sin z
Alt¼
a metod¼
a, prin dezvoltare în serie f (z) = f (1) + 1! (z 1) + 2! (z 1) + ::: a funcţiei f (z) = z :
sin z sin (z) 1 1 2 1
= = sin 1 + (cos 1 sin 1) (z 1) cos 1 sin 1 (z 1) + :::
z z2 z z 1 2 z 1
1 1
= sin 1 (cos 1 sin 1) + cos 1 sin 1 (z 1) + :::
z 1 2
Din nou rez zsinzz2 ; 1 = sin 1
==
b)
z+1
f (z) = e z 1 (z z 2 ).
Funcţia este olomorf¼ a în z 6= 1. 1 este punct singular. Facem dezvoltarea în jurul lui z = 1 (dup¼
a puterile (z 1)):
z = 1 + (z 1):
z+1 z 1+2 2 2
22
e z 1 = e z 1 = e1+ z 1 = e e z 1 = e 1 + 1! 1 2 1
z 1 + 2! (z 1)2 + :: .
2
(z z2) = z (z 1) = [1 + (z 1)] (z 1) = (z 1) (z 1)
!
z+1
2 1 2 1 22 2
f (z) = e (z z ) = e 1 +
z 1 + + :: (z 1) (z 1)
1! z 1 2! (z 1)2
a n a 1 2
= :: + n + :: + + a0 + a1 (z 1) + a2 (z 1)
(z 1) z 1
z+1
1 2 1 3
unde rez e z 1 (z z 2 ); 1 = a 1 = e 2! 2 3! 2 = 10e 3
Punctul z = 1 este punct singular esenţial.
==
c)
n (n 1)
f (z) = z2 z 2z+1
2
= (zz 1)
2
2. rez (f; z0 ) = (n 1 1)! limz!z0 [f (z) (z z0 ) ]
Punctul z = 1 este r¼ ad¼acin¼
a dubl¼a la numitor şi nu este r¼ ad¼
acin¼a la num¼ ar¼
ator, deci este pol dublu.
! !0
z 2 1 z 2 2 1 0 1
rez 2;1 = lim (z 1) = lim (z 2) = lim 1 = 1
(z 1) 1! z!1 (z 1)2 1! z!1 1! z!1
Dezvoltarea în serie Laurent în jurul lui z0 = 1 este
z 2 z 1 1 1 1
f (z) = 2 = 2 = 2 + (z
z 2z + 1 (z 1) (z 1) 1)
de unde se vede iar¼
aşi c¼
a reziduul este coe…cientul a 1 = 1.
==

6
 d)
g(z)
f (z) = sinz z 1 = h(z)
R¼ad¼acinile numitorului: sin z = 1 implic¼
a z = 2 + 2k .
Num¼ ar¼
atorul este: z jz= +2k = 2 + (2k 1) 6= 0. Deci z = 2 + 2k este punct singular.
2
In punctul singular z = 2 avem:
g(z)
f (z) = sinz z 1 = h(z) , g 2 6= 0, h 2 = 0, h0 2 = cos zjz= =2 = 0, h00 ( =2) = sin (z)jz= =2 = 1 6= 0. Deci
z = =2 este pol de ordinul n = 2.
Reziduul în z = 2 :
Metoda 1 (dezvoltare în serie). h i
1 2 1 4
sin z 1 = sin z 2 + 2 1 = cos z 2 1 = 1 2! z 2 + 4! z 2 + ::: 1

z z 2 2 a 2 a 1
f (z) = = 2 4 = 2 + + a0 + a1 z + :::
sin z 1 1
z 1
+ 1
z 1
+ :: z z 2 2
2 2 24 2 2
t 2 a 2 a 1 1 1 1 1
= 1 2 1 4 = + + a0 + a1 t + :: = 1 1 2 1 1 2 =
2t + 24 t + :: t2 t t 2 + 24 t + :: 2 t2 2 + 24 t + ::
Avem (o variant¼
a de calcul):
1
1 1 2 = c0 + c1 t + c2 t2 + ::
2 + 24 t + ::
deci
1 1
+ t2 + :: c0 + c1 t + c2 t2 + :: = 1
2 24
deci
1
c0 = 1
2
1
c1 = 0
2
1 1
c2 + c0 = 0
2 24
:::
deci c0 = 2, c1 = 0, c2 = 1=6
deci
1 1 2
1 1 2 = c0 + c1 t + c2 t2 + :: = 2 t + :::
2 + 24 t + :: 6
deci
1 1 1 1 1 1 2 1 2
1 1 2 1 1 2 = 2 t + ::: 2 t + :::
t 2 + 24 t + :: 2 t2 2 + 24 t + :: t 6 2t2 6
2
= + + :::
t2 t
deci
2
f (z) = 2 + + :::
(z =2) (z =2)
a a 1 = 2 = rez sinz z 1 ; =2 .
De aici rezult¼
Am … putut dezvolta şi altfel (alt¼
a variant¼a de calcul):
t 2 1 1
1 2 1 4 =a 2 2 +a 1 + a0 + a1 t + ::
2 t + 24 t + :: t t
1 2 1 1 1
+t= t + t4 + :: a 2 2 +a 1 + a0 + a1 t + ::
2 2 24 t t
a 2 ( 1=2) = =2 de unde a 2 = :

7
 a 1 ( 1=2) = 1 deci a 1 = 2:
1
a0 ( 1=2) + a 2 = 0, rezulta a0
24
deci
t 2 2
1 2 1 4 = + + a0 + a1 t + ::
2t + 24 t + :: t2 t
2
f (z) = 2 + + a0 + a1 z + ::
z z 2 2
2
deci rez f (z) ; z = 2 = 2.
Metoda 2:
g(z)
f (z) = sinz z 1 = h(z) , g 2 6= 0, h 2 = 0, h0 2 = cos zjz= =2 = 0, h00 ( =2) = sin (z)jz= =2 1 6= 0. Deci
z = =2 este pol de ordinul n = 2.
z 1 n (n 1)
rez ; = lim [f (z) (z z0 ) ]
sin z 1 2 (n 1)! z!z0
" #
2 0
1 z 1
= lim z
1! z! =2 sin z 1 2
2
(2z cos z + 2z 2 cos z + 5 sin z
) 6z 5 + 6z sin z 3 z cos z
= lim
z! =2 8 sin z + 2 cos 2z 6
= 2 (se aplic¼
a l’Hospital de 4 ori)
==
e)
e1=z
f (z) = (z+1) 2 (z 1)

Avem puncte singulare z0 = 0, z1 = 1, z2 = 1. Punctul z1 este pol dublu (r¼ ad¼acin¼a dubl¼
a la numitor), punctul z2
este pol simplu iar z0 este punct singular esenţial. Reziduurile în z1 şi z2 se a‡a¼ uşor cu formula pentru reziduurile în
punctele singulare de tip pol.
g(z)
Pentru poli simpli: rez h(z) ; z0 = hg(z 0)
0 (z )
0

e1=z g (z2 ) e1=z

rez ; z2 = 1 = = 0
(z + 1)2 (z 1) h0 (z2 ) ((z + 1)2 (z 1)) z=1
1=z
e e
= 2 =
2 (z + 1) (z 1) + (z + 1) 4
z=1
1 n (n 1)
In z = 1 aplic¼
am rez (f; z0 ) = (n 1)! limz!z0 [f (z) (z z0 ) ] :

(2 1)
e1=z 1 e1=z 2
rez ; z1 = 1 = lim (z + 1)
(z + 1)2 (z 1) (2 1)! z! 1 (z + 1)2 (z 1)
0
" 1
#
1 e1=z 1 1 ez
= lim = lim z2 + z 1
1! z! 1 (z 1) 1! z! 1 z 2 (z 1)2
1e 1 1
= ( 1) =
1 4 4e
e1=z 1 1
Pentru z0 = 0 trebuie s¼
a dezvolt¼
am în serie: f (z) = (z+1)2 (z 1) = ez (z+1)2 (z 1)

8
 1 n+1
= 1 z + z2 z 3 + :: + ( 1) z n+1 + ::
1+z
0
1 1 n
2 = =1 2z + :: + ( 1) (n + 1) z n + ::
(1 + z) 1+z
1
= 1 + z + z 2 + :: + z n + ::
1 z
De aici avem
1 1 1 1
2 = 2
(z + 1) (z 1) 4 (z 1) 4 (z + 1)
2 (z + 1)
1
= 1 + z + z 2 + :: + z n + ::
4
1 n
1 z + z 2 z 3 + :: + ( 1) z n + ::
4
1 n
(1 2z + :: + ( 1) (n + 1) z n + ::)
2
X1
1 1 n 1 n
= ( 1) ( 1) (n + 1) z n
n=0
4 4 2
1 11 1 1 1 1
ez = 1 + + + :: + + ::
1! z 2! z 2 n! z n
1
! 1 !
1 1 X 1 1 X 1 1 n 1 n
e z
2 = n
( 1) ( 1) (n + 1) z n
(z + 1) (z 1) n=0
n! z n=0
4 4 2
| {z }| {z }
1
e1=z
(z+1)2 (z 1)

1
X
= an z n
n= 1
In particular
1
X 1 1 n 1 n 1
rez (f; 0) = a 1 = ( 1) ( 1) (n + 1)
n=0
4 4 2 (n + 1)!
1 1 1
1X 1 X ( 1) 1 X ( 1)
n n
1
=
4 n=0 (n + 1)! 4 n=0 (n + 1)! 2 n=0 n!
| {z } | {z } | {z }
=e 1 = (e 1 1) =e 1

1 1 1 1 1
= (e 1) 1 e e
4 4 2
1 1 1
= e e
4 4
==
——————————
5. G¼
asiţi dezvolt¼
arile funcţiilor în jurul punctelor indicate şi dac¼
a punctele sunt singulare determinaţi reziduurile în
acele puncte.
1
a) f (z) = (z 2 1) în jurul lui z0 = 0.
1
b) f (z) = (z 3 2z 2 +z 2) în jurul lui z0 = 2.
1=z
e
c) f (z) = 1 z în jurul lui z0 = 2.
z+i
d) f (z) = e z i în jurul lui z0 = i.
f) f (z) = tan (z) în jurul lui z0 = 2.

9
 Rezolvare
a)
f (z) = (z21 1) în jurul lui z0 = 0.
z0 = 0 nu e singular, deci avem o dezvoltare Taylor.
1 1
f (z) = = = 1 + z 2 + z 4 + ::: + z 2n + :::
(z 2
1) 1 z2
1
Punctul …ind ordinar reziduul este zero: rez (z 2 1) ; 0 = 0.
==
b)
f (z) = (z3 2z12 +z 2) în jurul lui z0 = 2.

Facem z z0 = t, adic¼
az 2 = t, z = t + 2. Avem
1 1
g (t) = f (t + 2) = 3 2 =
(t + 2) 2 (t + 2) + (t + 2) 2 t (t2 + 4t + 5)
2
şi trebuie s¼
a dezvolt¼am g (t) în jurul lui t0 = 0. Avem t + 4t + 5 = 0 implic¼
a t 2 f 2 + i; 2 ig. Descompunem pe
g (t) în fracţii simple
1 A B C
= + +
t (t2 + 4t + 5) t t+2+i t+2 i
asim A = 51 , B =
şi g¼ 1 1
10 + 5 i , C =
1
10
1
5 i . Deci
1
1 10 + 15 i 1
10
1
5i
g (t) =
5t t+2+i t+2 i
11 1 + 2i 1 1 2i 1
= t
5t 10 (2 + i) 1 + 2+i 10 (2 i) 1 + t
2 i
11
=
5t " #
2 n
1 + 2i t t n t
1 + + :: + ( 1) + ::
10 (2 + i) 2+i 2+i 2+i
" #
2 n
1 2i t t n t
1 + + :: + ( 1) + ::
10 (2 i) 2 i 2 i 2 i
n n
11 1 + 2i 1 2i 1 + 2i ( 1) 1 2i ( 1)
= + + :: + tn + :::
5t 10 (2 + i) 10 (2 i) 10 (2 + i) (2 + i)n 10 (2 i) (2 i)n
Acum
f (z) = g (z 2)
n n
1 1 1 + 2i 1 2i 1 + 2i ( 1) 1 2i ( 1) n
= + + :: + n (z 2) + ::
5z 2 10 (2 + i) 10 (2 i) 10 (2 + i) (2 + i) 10 (2 i) (2 i)n
Am obţinut dezvoltarea în serie Laurent. R
Reziduul obţinut prin dezvoltare Laurent: rez (f; 2) = 21 i jz 2j=" f (z) dz = a 1 = 15 .
Alt¼
a metod¼a de calcul a reziduului:
g (z)
Dac¼a f (z) = ; g (z0 ) 6= 0; h (z0 ) = 0; h0 (z0 ) 6= 0
h (z)
atunci z0 este radacina simpla la numitor, nu şi la numarator
g (z0 )
deci rez (f (z) ; z0 ) =
h0 (z0 )

10
 La noi
1 g (z)
f (z) = = ;
(z 3 2z 2
+ z 2) h (z)
g (2) = 1 6= 0
h (2) = 0; h0 (2) = 3z 2 4z + 1 jz=2 = 5
deci

1 g (2) 1
rez ;2 = =
(z 3 2z 2 + z 2) h0 (2) 5
==
c)
e1=z
f (z) = 1 z în jurul lui z0 = 2. Punctul z0 = 2 est punct ordinar deci avem o dezvoltare Taylor. Not¼
am z 2 = t.

1
f (2) = e2
1
@ e1=z 1 ez
= z2 + z 1
@z 1 z z (z 1)2
2

@ e1=z 5 1
= e2
@z 1 z z=2 4
1
2 1=z
@ e 1 ez
= 2z 4 + 4z 3 5z 2 + 1
@z 2 1 z z (z 1)3
4

@2 e1=z 45 1
= e2
@z 2 1 z z=2 16
f 0 (2) f 00 (2) 2
f (z) = f (2) + (z 2) + (z 2) + ::
1! 2!
5 12 45 12
1 e e 2
= e2 + 4 (z 2) + 16 (z 2) + :::
1! 2!
———————————
6. Demonstraţi c¼
a pentru orice funcţie derivabil¼
a complex¼
a f : D ! C, D simplu conex şi f diferit de zero, exist¼
a
F : D ! C, derivabil¼
a complex¼a, astfel încât f = eF .
0 0 0
Sugestie: ff admite pe D o primitiv¼ a efG = 0 de unde efG = c 6= 0 (constant¼
a G. De la G0 = ff rezult¼ a) deci luând
d = ln c avem
f = ceG = ed eG = ed+G :
——————————–
7. Demonstraţi c¼
a pentru orice funcţie derivabil¼
a complex¼
a F : D ! C, D simplu conex şi f diferit de zero, exist¼
a
g : D ! C, derivabil¼ a, astfel încât g 2 = f .
a complex¼
F
Soluţie: Conform problemei precedente f = eF , deci g = e 2 satisface cerinţa g 2 = f .
——————————-
8. Demonstraţi c¼ a pentru oP funcţie olomorf¼
a f din interiorul discului jzj < R, astfel încât jf (z)j < Mr pe fzj : jzj = rg,
arii f (z) = an z n satisfac inegalit¼
coe…cienţii dezvolt¼ aţile jan j 21 M
r n (Inegalit¼
r
aţile lui Cauchy).
1
R f( )
Sugestie: Folosiţi an = 2 i j j=r n+1 d .
——————————-
9.Fie f : C ! C olomorf¼ a şi jf (z)j M pentru orice z 2 C. Demonstraţi c¼
a f este constant¼
a. (Liouville).
Rezolvare. Dac¼a f este olomorf¼ a pe C atunci
f (z) = a0 + a1 z + :: + an z n + ::
este dezvoltarea în jurul lui z0 = 0 şi Z
1 f( )
an = n+1 d
2 i j j=r

11
unde r > 0 este oarecare. De aici avem
1 maxj j=r jf ( )j maxj j=r jf ( )j M
jan j n+1
2 r= n
2 r r rn
Trecând la limit¼a r ! 1 g¼ asim jan j = 0 pentru n 1 deci f (z) = a0 este constant¼ a.
—————————–
10. Fie p(z) = an z n + an 1 z n 1 + : : : + ak z k + : : : + a0 , an 6= 0, n 1 o funcţie polinomial¼
a cu coe…cienţi complecşi.
Demonstraţi c¼
a exist¼
a z0 2 C cu p(z0 ) = 0. (Teorema fundamental¼ a a algebrei)
1
Rezolvare. Presupunem c¼ a p (z) nu se anuleaz¼a pe C: Atunci funcţia f (z) = p(z) este olomorf¼
a pe C. In plus jf (z)j
este m¼ arginit¼
a pe C pentru c¼ a:
a) jf (z)j ! 0 dac¼a jzj ! 1 deci exist¼ a un R0 încât pentru orice z cu jzj > R0 s¼ a avem jf (z)j 1.
b) Mulţimea fz 2 C j jzj R0 g este închis¼ a şi m¼ arginit¼
a deci compact¼a de unde rezult¼a c¼
a exist¼
a A 0 astfel ca
jf (z)j A pentru jzj R0 .
Din a) şi b) rezult¼
a jf (z)j M pentru z 2 C unde M = max fA; 1g.
Aplic¼am acum problema 9). Rezult¼ a c¼
a f trebuie s¼ a …e constant¼a ceea ce e absurd dac¼ a n 1. Rezult¼
a c¼
a
presupunerea c¼ a p (z) nu se anuleaz¼a pe C este fals¼a.
——————————

12