Bullying

Bullying-ul este în general caracterizat ca un

comportament agresiv, intenționat, menit să
provoace suferință și care implică întotdeauna un
dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă
și se manifestă repetitiv, regulat, într-un grup de
copii.

Bullying-ul fizic-cea mai evidentă
formă de bullying este cea fizică,
care include, dar nu se limitează
la, comportamente de tip: lovire,
pus piedică, îmbrâncire, plesnit,
distrugerea/deposedarea de
obiecte personale. Deși
intensitatea acestor
comportamente nu este de
neglijat, ceea ce rănește cu
precădere copilul vizat de astfel
de comportamente este
repetitivitatea, frecvența cu care
ele se manifestă, precum și
faptul că sunt realizate cel mai
adesea departe de prezența unui
adult cu rol de protecție (cadru
didactic, părinte).
Tipuri de Bullying
Bullying-ul verbal, care
include, dar nu se limitează
la, comportamente repetate
de tip: poreclire, insultare,
tachinare, umilire, intimidare,
transmitere de mesaje cu
conținut homofob sau rasist
este o modalitate prin care
foarte mulți copii
experimentează puterea
cuvintelor de a genera
suferință.
Cyberbullying-Tehnologia a
Bullying-ul socia-l adus cu sine cyberbullying-ul.
Comportamentele de Ascuns sau evident, acesta se
bullying social, adesea referă la orice comportament
ascunse, greu de de bullying mediat de
tehnologie, identificat în
identificat/recunoscut, spațiul de social media,
realizate cu scopul de a website-uri, mesagerie etc.;
distruge reputația socială a include, dar nu se limitează la,
unui copil și de a-l plasa comportamente repetate de
într-o situație de umilință tip: mailuri, postări, mesaje,
imagini, filme cu conținut
publică, includ dar nu se
limitează la: minciună și/sau abuziv/jignitor/ofensator;
răspândire de zvonuri
excluderea deliberată a unui
copil în spațiul online;
negative/umilitoare, spargerea de parole ale unor
realizarea de farse cu conturi personale (de e-mail,
obiectivul de a umili/crea FB etc.). Este o formă
situații stânjenitoare, deosebit de dăunătoare de
încurajarea bullying, care se diferențiază
prin viteza de propagare a
excluderii/izolării sociale, informațiilor negative și
bârfa, umilirea publică a posibilitățile limitate ale
cuiva. victimei de a controla situația.
 Mituri și realități

Convingerile eronate despre violență, bullying

și victimizare sunt larg răspândite. Acestea ne
afectează adesea judecata corectă în situațiile de
bullying, împiedicându-ne să detectăm la timp
semnele bullying-ului și să răspundem
situațiilor dificile în mod corespunzător. Există
o serie de mituri (ex. “Bullying-ul nu este grav.
Sunt doar copii care se comportă cum se
comportă copiii”) care minimalizează realitatea
bullying-ului în școală.

MIT
Bullying-ul este un aspect normal al copilăriei, care există
de când lumea și care trebuie pur și simplu ignorat, pentru
că va trece de la sine.
Bullying-ul este un ritual de inițiere prin care trebuie să
treacă fiecare copil, pentru a se maturiza.
Uneori, copiii chiar merită să fie agresați sau umiliți.
REALITA
TE
Nu este nimic normal sau acceptabil când vine vorba despre bullying,
iar ignorarea acestor comportamente repetate, care generează atâta
suferință, nu duce automat la dispariția lor. Bullying-ul erodează
stima de sine și încrederea unui copil că școala este un loc sigur în
care învățăm și ne facem prieteni. Ori de câte ori vedeți o situație de
bullying, vorbiți cu un adult despre asta și căutați o soluție pentru a
opri violența.
Sunt încă oameni în diferite părți ale lumii care afirmă că hărțuirea,
discriminarea, rasismul, violența, atacul, urmărirea, abuzul fizic,
abuzul sexual, molestarea, violul și violența domestică sunt ritualuri
de inițiere. În realitate, fiecare dintre aceste comportamnete este de
neacceptat. Ba mai mult, în multe țări, astfel de atitudini și
comportamente sunt considerate încălcări grave ale drepturilor
omului și sunt pedepsite prin lege.
Niciun copil nu merită să fie agresat. Fiecare copil face tot ce poate și
pentru a se descurca, nimeni nu merită să fie victimizat. Unii copii
sunt diferiți, pot acționa sau arăta într-un anumit fel, care atrage
bullying-ul; sarcina fiecăruia dintre noi este să oprim bullying-ul și să
ajutăm victima să învețe abilitățile necesare pentru a gestiona într-un
mod mai eficient bullying-ul.
 De ce agresează copiii?
Statut Social

Mitul care afirmă că agresorii au o stimă de sine scăzută a fost

infirmat de numeroase studii din domeniul psihopedagogiei. Mulți
dintre copiii care agresează sunt, de fapt, mai degrabă populari,
isteți, încrezători și abili din punct de vedere social. Descoperiri
recente arată că mulți dintre cei care agresează nu sunt motivați de
nesiguranță, ci mai degrabă de dorința de a-și îmbunătăți statutul
social. Un studiu al profesorilor de sociologie Robert Faris și Diane
Felmlee (2011), pune în evidență dorința de a câștiga statut social ca
motiv frecvent pentru care copiii folosesc acțiunile de tip bullying
unii împotriva altora. în plus, Faris și Felmlee identifică hărțuirea,
răspândirea de zvonuri și excluderea (mărcile bullying-ului verbal și
relațional) drept cele mai eficiente tactici ale elevilor care renunță la
prietenie și colaborare, în schimbul popularității.
 Putere și control Atentia colegiilor
Elevii care pun preț pe statut social, putere și control dobândesc aceste lucruri prin
Copiii care agresează se bucură de
intermediul atenției primite din partea grupului de colegi. Ori de câte ori martorii
sentimentul de putere și control pe care
râd, încurajează, își dau consimțământul și chiar și atunci când tac de frica
îl au atunci când domină interacțiunile
bullying-ul, agresorul este încurajat și devine predispus să repete acest
și îi manipulează pe ceilalți elevi. Nu
comportament și în viitor. Așadar, o strategie importantă pentru a pune capăt
este deloc neobișnuit ca un elev să își
agresiunii este să înțelegem rolul pe care îl are comportamentul martorilor și să îl
exercite puterea și influența pentru a
modificăm, astfel încât să oprim încurajarea socială acordată de către colegi
decide cine este înăuntrul grupului și
copiilor implicați în comportamente de bullying.
cine este în afara lui. Prietenii acelui
Studiile în domeniul neuroștiinței demonstrează că acea parte a creierului în care
elev pot trăi permanent cu teama că vor
se află circuitul de recompensă este mai activă la adolescenți când sunt împreună
fi următoarele victime dacă nu fac ceea
cu prietenii lor decât atunci când sunt singuri. Aplicând aceste descoperiri la
ce le spune elevul respectiv. Dinamica
știința bullying-ului, ne putem explica faptul că un comportament bullying cu
puterii și a controlului este exercitată
impact imediat pe îmbunătățirea statutului în ochii colegilor (= o recompensă
prin bullying fizic, dar și prin
imediată) primește mult mai multă atenție decât efectele negative ale acelui
intimidare. Copiii care agresează pentru
comportament pe termen lung. Când creierul copiilor este deturnat de recompensa
a-și păstra puterea și controlul asupra
atractivă a atenției colegilor, elevi care în mod obișnuit sunt empatici se pot lăsa
colegilor lor, au deseori în comun lipsa
luați de val pe moment, pierzându-și compasiunea pentru colegii lor. Cunoscând
empatiei. Pe mulți dintre ei, deficitul de
acest lucru, adulții pot avea un rol preventiv, educându-i pe copii să își tempereze
empatie îi face să nu ia în seamă
acțiunile, să se gândească la ceea ce fac și să considere respectul pentru ceilalți o
drepturile, nevoile și sentimentele
prioritate în toate interacțiunile lor cu colegii.
celorlalți.
 Emotionale: nivel Sociale: refuzul de a
crescut de anxietate merge la scoala,
si/sau depresie, stima dezvoltarea unor atitudini
de sine scazuta, negative fata de scoala
(copilul considera ca
abilitati scazute de aceasta e un mediu
adaptare si de nesigur), numar foarte mic
rezolvare a de prieteni, nivel scazut de
problemelor, nivel dezvoltare a abilitatilor
sociale, practicarea de
redus de autonomie. comportamente
antisociale.
Cognitive: Fizice: vatamari fizice,
tulburari ale somnului,
participarea lipsa apetitului alimentar,
redusa la ore, prezenta tulburarilor
psihosomatice (enuresis,
motivatie scazuta dureri de stomac, dureri de
pentru invatare, cap etc). Una dintre cele
dificultati de mai grave consecinte ale
bullying-ului o reprezinta
concentrare, riscul de suicid.
ramanerea in urma
la invatatura etc.
 Soluții anti-bullying
DOUĂ GREȘELI FRECVENTE ȘI SFATURI UTILE
Prezentăm mai jos două dintre cele mai frecvente greșeli în ceea ce privește gestionarea conflictelor/agresiunilor de tip
bullying.
1. DACĂ-I ARĂȚI CĂ TE-A AFECTAT, ÎL FACI MAI PUTERNIC. Dacă te superi, plângi sau strigi la el, înfuriat(ă) –
„Taci din gură!”, „Lasă-mă în pace!”, „Mă scoți din minți!”, „Nu te mai suport!”, „Te urăsc!” etc. – arată doar:
1.faptul că te-a afectat profund ceea ce ți-a făcut (deci acțiunile lui au avut succes, realizând exact ceea ce și-a propus
și astfel motivându-l să continue, poate chiar să intensifice atacurile)
2.și în plus faptul că nu știi cum să gestionezi situația – ceea ce te face slab și vulnerabil în fața lui.
În aceste cazuri agresorul câștigă și este încurajat să persiste în acțiunile lui, să continue cu agresiunile și
comportamentul respectiv pe termen nedeterminat (atât cât are chef și obține satisfacții din asta).

2. DACĂ-L IGNORI TOTAL, ÎL MOTIVEZI SĂ CONTINUE.

Dacă te confrunți cu agresiuni/hărțuiri de tip bullying zi de zi – NU IGNORA SITUAȚIA. Deseori auzim sfaturi de genul
– „Ignoră agresiunile verbale/jignirile, că sunt doar vorbe.”  Este adevărat că dacă este o situație de moment, când ai
intrat întâmplător în vizorul unei persoane care de fapt nu te vizează pe tine în mod obișnuit, poți
ignora complet întreaga situație, atât cuvintele urâte, cât și persoana. (Ex. Când cineva te înjură pe stradă, este
important să ai puterea de a ignora și de a nu te lăsa afectat de acele vorbe, văzându-ți în continuare de drum.)

DAR…
…dacă această situație nu este doar întâmplătoare, se petrece într-un cadru fix (ex. la școală) și se repetă foarte des
(pentru că mergi la acea școală zi de zi și nu ai cum să elimini oportunitatea de a te întâlni cu agresorul), iar situația se
prelungește și riscă să devină permanentă, ignorarea ei NU O VA REZOLVA. Din contră, o va agrava. Ea s-ar putea
intensifica pe măsură ce agresorul se convinge că tu nu ai curaj să îl înfrunți, fiind pe zi ce trece mai încurajat de faptul
că îl eviți. În plus, capacitatea unui copil de a ignora jigniri permanente (fără a fi afectat) este limitată. Este
suficient să cedeze o dată – și asta îl va încuraja semnificativ pe agresor.
În concluzie: dacă ți se întâmplă o dată – IGNORĂ. Dacă ți se întâmplă de mai multe ori, atunci ignoră în continuare
CUVINTELE (și în acest fel sentimentele pe care le-ar putea genera), însă nu ignora ACȚIUNILE (faptul că ești vizat în
permanență de acele atacuri).
În astfel de cazuri, înfruntarea agresorului este necesară și se poate face în două moduri:
•Modul PASIV-NEUTRU: afișarea unui comportament calm, relaxat, neafectat (de aici ideea de a ignora emoțional situația sau cuvintele celuilalt); la
această atitudine se adaugă obligatoriu și o abordare directă a agresorului prin comunicarea cu acesta în vederea sublinierii faptului că nu ești afectat
(firește nu spunându-i asta, ci doar arătându-i). Comportamentul trebuie să fie însă AUTENTIC, nu trucat, pentru că altfel se va vedea. Relaționarea
trebuie să denote lipsa afectării pe plan emoțional, iar replicile să accentueze faptul că nu îți pasă despre vorbele lui urâte – ceea ce implică să nu le
combați și nici să încerci să argumentezi contrariul. (ex. eu nu sunt gras, eu nu sunt urât, eu nu sunt prost, etc.)
Varianta #1: strategie de răspuns generic, pentru orice ți-ar spune un agresor – fie direct, fie sub forma unui zvon pe care pretinde că l-a auzit despre
tine sau despre cineva drag (nu contează ce anume – cu cât afirmațiile sunt mai scandaloase sau mai ridicole, cu atât agresorul speră să primească o
reacție sau să aibă un efect mai mare).
•Folosirea unei întrebări pe post de răspuns inițial: „Și tu chiar crezi asta?”
•Urmată apoi de un comentariu de genul: „Poți să crezi în continuare ce vrei…” sau   ”Ești liber să crezi cât vrei…”
Concret: mai ales când afirmația este ridicolă, nu este cazul să o combați sau să o negi. Este suficient să îi subliniezi în mod pasiv agresorului ridicolul
afirmației sale printr-un comentariu ironic sau nepăsător.
Varianta #2 – răspunsuri indiferente sau pozitive:
Bully: Ești un idiot! / Victima: Ok.
Bully: Miroși ca un porc în cocină! / Victima: Mersi pentru informație.
Bully: Mamă, ce față urâtă poți să ai!!! / Victima: Mersi. Tu ai o față chiar simpatică!       
Bully: Băi aragaz cu patru ochi – cât-a mai ochelarii ai – fund de sticlă frate!… / Victima: Așa e. Tu ești norocos că nu ai probleme cu ochii…
Varianta #3 – ignorarea totală a jignirii și schimbarea bruscă a subiectului, într-un mod surprinzător și pozitiv:
Bully: Ești un idiot!
Victimă: Îmi plac pantofii tăi. De unde i-ai cumpărat?
Concluzie: răspunde neafectat și fără să întorci jignirile! Din contră – spune-i lucruri politicoase și frumoase. Tratează-l exact așa cum ai
vrea să fii și tu tratat.   (= Regula de aur)
În multe cazuri agresorul va renunța într-un final la a te mai ataca. De ce? Este ca un „joc” al dominării – și cine se supără, pierde. Iar dacă agresorul
observă că nu mai ajunge să câștige, nu va mai fi motivat să continue (lipsindu-i practic satisfacția „victoriei”).
•Modul DOMINANT: afișarea unui comportament care arată faptul că nu te simți intimidat de el
•a) spunându-i direct, în față, uitându-te în ochii lui, să înceteze, sub formă de ultimatum (atenție – asta poate conduce totul spre un atac fizic din
partea agresorului), sau
•b) trecând la contra-ofensivă verbală, atacându-l pe agresor cu o tactică similară, însă de apărare (ex. întorcându-i glumele, făcând glume pe
seama lui, ironic sau cu sarcasm – dar în continuare NEAFECTAT emoțional și fără jigniri!) – această variantă necesită însă abilități specifice,
pentru a fi eficient și plăcut în același timp (pentru eventualii spectatori).
EXEMPLU:   Bully: Ce față urâtă poți să ai, frate!!! / Victima: Decât „simpatic” ca tine, mai bine așa…         
 SĂ NE GRĂBIM SĂ FACEM BUNĂTATE

Stima
Prietenie Reciprocă

Autor PPT Rusu

Pavel LS 11