Sunteți pe pagina 1din 15

PLAN DE INTERVENŢIE

PERSONALIZAT

1
ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

I DATE PERSONALE
Nume şi prenume: P. B. I.
Data şi locul naşterii: 07.03.2004, Deva
Clasa: a VI-a
Înscris(ă) la şcoala/instituţia noastră din anul şcolar: 2001-2002 în clasa I

II DATE FAMILIALE
Numele părinţilor şi data naşterii: - tata: P. Ş. P.
- mama: P. I. L., 20.10.1971
Pregătirea şcolară, ocupaţia şi locul de muncă: - tata: decedat în anul 1998
- mama: muncitor necalificat
Structura şi componenţa familiei: bunicul, bunica, mama, 1 frate, copilul
Condiţiile materiale şi de locuit ale familiei: locuiesc la casă, proprietatea bunicilor, la
sfârşit de săptămână pleacă acasă, în timpul săptămânii stă la Casă Familială în Simeria-
Veche
Relaţiile intrafamiliale şi climatul afectiv: relaţii bazate pe înţelegere şi sprijin
reciproc
Starea de sănătate a familiei: nu sunt probleme
Atitudinea şi/sau conduita părinţilor faţă de copil şi şcoală: nu sunt probleme
Planuri/intenţii ale familiei faţă de copil: învăţarea unei meserii

III DATE CU PRIVIRE LA RUTA ŞCOLARĂ ANTERIOARĂ


Debutul şcolar (anul, locul etc.): 2001, Simeria
Instituţii frecventate până în prezent: Simeria
IV DATE PSIHOLOGICE
1. Procese cognitive senzoriale

2
În ceea ce priveşte percepţia vizuală, diferenţierea obiect-fond este bine
dezvoltată. Identifică şi diferenţiază relativ corect culorile de bază, formele şi mărimile.
Coordonarea oculo-motorie este bine dezvoltată.
În sfera percepţiei auditive aceasta este slab dezvoltată. Percepe direcţia
sunetului, iar auzul fonematic este slab dezvoltat. Este protezat auditiv bilateral.
Percepţia tactilă este relativ bine dezvoltată. Recunoaşte şi discriminează
mărimile, formele, precum şi calitatea suprafeţelor.
Percepţia olfactivă este bine dezvoltată, discriminează mirosurile plăcute de cele
neplăcute.
Percepţia distanţei, a timpului şi a mişcării este bine dezvoltată.
Reprezentări vizuale prezente.
2. Procese cognitive logice
a) Gândirea
Sunt prezente operaţiile de analiză, sinteză, clasificare, seriere. Dezvoltarea
cognitivă se află la stadiul operaţiilor concrete. Are format conceptul de număr,
efecuează adunări şi scăderi, cu trecere peste ordin. Efectuează exerciţii simple cu
paranteze rotunde. Ştie, în mare măsură, tabla înmulţirii şi operează cu ea. Efectuează
împărţiri simple. Scrie după dictare cuvinte, pe silabe. Reuşeşte să citească, pe silabe,
cuvinte, înţelegând sensul lor. Stabileşte relaţii între obiecte.
b) Limbaj şi comunicare
În comunicare utilizează limbajul verbal, precum şi cel mimico-gestual cu
colegii care nu au însuşit limbajul verbal. Întâmpină dificultăţi în pronunţarea şi
articularea unor sunete (s, ş, ţ, z), precum şi în diferenţierea unor sunete sau grupuri de
litere (dislalie, dislexo-disgrafie). Dispune de un vocabular relativ sărac.
c) Memoria
Dispune de o bună memorie de scurtă durată, predominant mecanică, de tip
vizual. Reactualizarea se face prin recunoaştere.

d) Imaginaţia

3
Dispune de o imaginaţie de tip reproductiv. Realizează un desen după un anumit
model, precum şi pe baza reprezentărilor anterioare.
3. Comportamentul
Nu întâmpină dificultăţi de adaptare la situaţii noi. Relaţionează foarte bine cu
colegii, precum şi cu cadrele didactice.
Se simte bine în preajma copiilor care au acelaşi tip de dificultate (de auz) şi nu
numai. Este foarte activ. Are iniţiativă în diferite activităţi. Socializează foarte bine atât
în familie, cât şi în alte grupuri şi acţiuni (pe stradă, în magazin).
4. Activităţi
a) Jocul
Preferă jocurile de mişcare şi cele cu obiecte. Se joacă cu colegii şi cu alţi copii.
b) Învăţarea
Înţelege ceea ce i se cere, dacă se utilizează cuvinte puţine şi la obiect. Învăţarea
se bazează pe memorie şi mai puţin pe gândire. Manifestă interes pentru activităţi
practice şi cele în aer liber, de mişcare.
5. Procese reglatorii
a) Motivaţia
Dispune de o motivaţie bună, predominant externă, puternic influenţată de
prezenţa unor interese proprii. Apreciază gradul de dificultate a unei sarcini.
b) Afectivitatea
Manifestă toleranţă scăzută la frustrare. Manifestă uşoară instabilitate
emoţională.
c) Voinţa
Reglajul voluntar este relativ bine dezvoltat. Efortul voluntar este prezent.
d) Atenţia
Pe termen scurt, dispune de o bună capacitate de concentrare a atenţiei.
Stabilitatea atenţiei este insuficientă, iar rezistenţa scăzută. Distributivitatea şi
flexibilitatea atenţiei sunt slab dezvoltarte.
6. Conştiinţa
Diferenţiază eu-l de non eu.

4
7. Personalitatea
Are un temperament sanguinic. Este tot timpul atent la cum arată, se îmbracă
îngrijit şi la modă. Este sociabil, vrea să se impună ca lider, însă este maleabil. Se
străduieşte să facă totul perfect pentru a-i fi recunoscute meritele. Este mereu dispus să
dea o mână de ajutor. Extrovertit. Are nevoie de încurajare atunci când cerinţa este mai
dificilă.
8. Concluzii, observaţii, recomandări
Se recomandă muncă individuală, specifică deficienţei de auz (logopedie).

5
ETAPA a II-a

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

 nevoia de pronunţare corectă a sunetelor pentru a fi la fel ca şi ceilalţi copii;


 nevoia de exprimare corectă (în propoziţii) pentru a putea să-şi exprime ideile,
să povestească, pentru a putea să se înţeleagă cu cei din jurul său;
 nevoia de comunicare;
 nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile
intelectuale ale copilului, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj
corespunzător;
 nevoia de o imagine de sine mai bună.

6
ETAPA a III-a

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT


I Informaţii de bază
Numele şi prenumele: P. B.
Data naşterii: 07.03.1994
Domiciliul: jud. Hunedoara
Şcoala/clasa: Simeria, a VI-a
Rezultatele evaluării complexe
 din punct de vedere medical – hipoacuzie neuro-senzorială, formă severă,
protezată auditiv;
 din punct de vedere psihologic – întârziere mintală uşoară, întârziere în
dezvoltarea limbajului expresiv, tulburări de limbaj (dislalie, dislexo-disgrafie);
 din punct de vedere pedagogic – dificultăţi de învăţare datorate întârzierii
limbajului expresiv, care necesită adaptarea programei şcolare.
Echipa de lucru: profesorul psihopedagog, profesorul de psihopedagogie specială
(dirigintele), profesorul-educator, părinţii, asistentul medical, asistentul social.

II Starea actuală a elevului


Comportamentul motor şi psihomotor
 motricitate bine dezvoltată;
 lateralitatea este bine definită, dreapta dominantă.
Comunicare şi limbaj
 vocabular relativ sărac;
 posibilităţi de exprimare verbală şi mimico-gestuală;
 tulburări de pronunţie a unor sunete şi grupuri consonantice;
 tulburări ale scris-cititului.
Dezvoltare cognitivă
 gândire predominant concretă;
 memorie de scurtă durată;

7
 capacitate de concentrare a atenţiei bună, pe termen scurt;
 voinţă strâns legată de motivaţie.
Dezvoltare social-afectivă
 relaţionare bună cu persoanele din jur;
 se impune ca lider;
 mereu este dispus să dea o mână de ajutor;
 toleranţă scăzută la frustrare.
Autonomie personală
 schema corporală este bine consolidată;
 deprinderi de igienă personală şi păstrarea sănătăţii bine dezvoltate.

III Derularea programului de intervenţie


Domeniul de intervenţie: terapia tulburărilor de limbaj
Motiv de referinţă – diminuarea dizabilităţilor printr-un antrenament continuu şi gradat
pentru aducerea subiectului la un nivel mai bun de funcţionalitate psihică generală,
pentru a putea dobândi o experienţă cognitivă superioară a ceea ce dobândise spontan.
Scopul programului – efectuarea unei game variate de exerciţii prin intermediul unor
acţiuni simple, accesibile şi în ritm propriu, în cadrul orelor de terapie logopedică,
pentru îmbogăţirea limbajului, dezvoltarea înţelegerii şi a atitudinilor pozitive de
relaţionare în grup.
Obiectivele pe termen scurt
1. Dezvoltarea auzului fonematic
2. Reproducerea şi înţelegerea semnificaţiei structurii silabice
3. Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a cuvintelor
4. Recunoaşterea şi reproducerea în scris-citit a propoziţiilor
Nivelul de plecare
 insuficienta dezvoltare a receptării sunetelor;
 nediferenţierea tuturor sunetelor în cadrul cuvintelor;
 imposibilitatea de a citi şi de a scrie cuvinte compuse din 2-3 silabe;
 capacitate slabă de formulare a propoziţiilor.

8
Perioada de intervenţie: ianuarie – martie, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână.

9
Metode şi Metode şi
Obiective pe Obiective Durata
Sarcina de învăţare mijloace de instrumente
termen scurt operaţionale intervenţiei
realizare de evaluare
1. Dezvoltarea - să imite sunetele  Imitarea sunetelor din natură cu voce Demonstraţia 2 săptămâni Evaluare
auzului fonematic auzite, precum şi cele şoptită, cu voce tare, în ritmuri diferite; articulatorie continuă
din natură;  Pronunţarea unor serii de silabe opuse Exerciţiul Convorbiri
- să pronunţe silabe luate din cuvinte paronime: p-b: pa-pe- Explicaţia
opuse; pi-po-pu-pă, ba-be-bi-bo-bu-bă; f-v: fa- Jocul de rol
- să diferenţieze fe-fi-fo-fu-fă, va-ve-vi-vo-vu-vă; ş-ţ Imagini Observaţia
sunetele cu punct de etc. Obiecte dirijată
articulare apropiat.

2. Reproducerea - să identifice sunetele  Identificarea poziţiei sunetelor dintr-o Exerciţiul 4 săptămâni Evaluare
şi înţelegerea dintr-o silabă; silabă; Jocul silabelor continuă
semnificaţiei - să pronunţe silabe  Compunerea şi descompunerea, prin Demonstraţia
structurii silabice directe şi inverse; analiză şi sinteză, a silabelor directe şi articulatorie
inverse (fa-fe-fi-fo-fu-af-ef-if-of-uf); Alfabetar
- să recunoască o silabă  Recunoaşterea unei silabe într-un Explicaţia Observaţia
într-un ansamblu de ansamblu de structuri asemănătoare Exerciţiul dirijată
structuri asemănătoare; (car, cra, rac, arc, roc etc.); Imagini
- să pronunţe şi să  Exersarea pronunţării şi recunoaşterii Demonstraţia
recunoască silabe de diftongilor şi triftongilor (ai, au, ei, ai, articulatorie

10
diftongi şi triftongi; iu, ie, eau, iau, eai, iei, eoa, ioa etc.) în Exerciţiul
diferite silabe;
- să scrie după dictare şi  Exerciţii de copiere şi dictare de Exerciţiul Fişe de
să citească silabe cu şi silabe cu şi fără sens, de logatomi, Obiecte evaluare
fără sens, logatomi, silabe repetate (papa, mimi, soso etc.), Imagini
silabe repetate, diftongi, diftongi, triftongi.
triftongi.

3. Recunoaşterea - să copieze diferite  Exerciţii de copiere a cuvintelor Exerciţiul 3 săptămâni Evaluare


şi reproducerea în cuvinte; monosilabice, bisilabice şi polisilabice continuă
scris-citit a pentru evidenţierea structurii grafice a
cuvintelor cuvântului;
- să despartă corect în  Despărţirea în silabe a cuvintelor Demonstraţia
silabe cuvinte; bisilabice când silabele se termină în
aceeaşi vocală (casa, masa, mere, pere Explicaţia
etc.);
 Despărţirea cuvintelor în silabe în Exerciţiul
cazuri specifice (când vocalele alăturate Imagini
aparţin unor silabe diferite: a-ur, la-ud; Alfabetar Fişe de
când semivocalele „i” şi „u” se află evaluare
între două vocale: te-iul; când consoana Exerciţiul
aflată între două vocale formează o

11
silabă cu vocalele următoare: ţa-ră, dra-
gă; când două consoane alăturate se Alfabetar
găsesc între două vocale: car-te, par-te
etc.);
- să scrie după dictare şi  Citirea cu voce tare a şirurilor de Exerciţiul Observaţia
să citească cuvinte cuvinte şi accentuarea corectă a Explicaţia spontană şi
monosilabice, bisilabice, cuvintelor; dirijată
polisilabice, cu  Exerciţii de dictare de cuvinte însoţită Exerciţiul
dificultate crescândă. de numerotarea silabelor; Alfabetar
 Completarea cuvintelor lacunare cu Imagini
literele sau silabele lipsă; Obiecte

 Exerciţii de dictare de cuvinte care


încep cu aceeaşi silabă, plecând de la
un cuvânt monosilabic (car-carte- Exerciţiul
cartelă etc.);
 Exerciţii de scriere şi de citire a Alfabetar
cuvintelor care au în componenţă Fişe de

diftongi sau triftongi, precum şi evaluare

grupurile de litere ce-ci-che-chi-ge-gi- Exerciţiul


ghe-ghi.

4. Recunoaşterea - să copieze propoziţii  Exerciţii de copiere a propoziţiilor Explicaţia 3 săptămâni

12
şi reproducerea în cu dificultate progresivă; plecând de la cele simple la cele Exerciţiul
scris-citit a dezvoltate pentru respectarea pauzelor
propoziţiilor între cuvinte, a semnelor de punctuaţie;
- să alcătuiască  Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte Imagini Convorbiri
propoziţii cu cuvinte date, analizarea fonetică şi grafică a Obiecte
date; acestora (ex: Ana are mere.; A-na a-re Exerciţiul
me-re.; A-n-a / a-r-e / m-e-r-e.);
- să formuleze propoziţii  Exerciţii de completare cu cuvinte a Explicaţia
prin completare sau prin propoziţiilor lacunare;
reconstituire;  Exerciţii de reconstituire a Exerciţiul
propoziţiilor din cuvinte izolate;
- să scrie după dictare şi  Exerciţii de dictare de propoziţii cu Explicaţia
să citească propoziţii. numărarea cuvintelor, sublinierea lor cu
culori diferite;
 Exerciţii de dictare a propoziţiilor Exerciţiul
însoţite de analiza şi sinteza cuvintelor
şi silabelor componente; Fişe de

 Exerciţii de citire a propoziţiilor Exerciţiul evaluare

pornind de la sintagme simple, apoi


complexe;
Evaluare
 Exerciţii de citire pe orizontală şi pe
finală
verticală a propoziţiilor.

13
14
IV Evaluare finală
Criterii de evaluare
 Minimale:
 receptarea corectă a sunetelor în cadrul silabelor, cuvintelor;
 scrierea şi citirea după dictare a minim 10 silabe şi cuvinte date.
 Maximale:
 despărţirea corectă în silabe a cuvintelor;
 formularea de propoziţii cu cuvinte date;
 scrierea după dictare şi citirea de propoziţii simple sau dezvoltate.
Instrumente de evaluare – convorbirea individuală, observaţia spontană şi dirijată, fişe
de evaluare.

V Concluzii
Evaluarea rezultatelor obţinute după aplicarea acestui program au evidenţiat:
 o reducere parţială a insuficientei dezvoltări a receptării sunetelor la nivelul
silabelor şi a cuvintelor;
 posibilitatea de a citi şi de a scrie cuvinte polisilabice;
 o creştere relativă a capacităţii de formulare a propoziţiilor;
 o relativă dezvoltare a limbajului.

VI Recomandări
Se recomandă:
 folosirea testului situaţional, subiectul să fie pus în situaţii de viaţă cotidiană
reale;
 în cadrul tuturor activităţilor subiectul să fie stimulat pozitiv pentru dezvoltarea
motivaţiei intrinseci privind activitatea de învăţare – terapie;
 să i se dea subiectului responsabilităţi în clasă şi în familie;
 continuarea programului de terapie.

15

S-ar putea să vă placă și