SEMINAR –TRAYNING

„Instrumente de identificare
timpurie și intervenția
adecvată în cazuri de bullying
în școală”

Formatori:Colibaba Adela, dir.adj.educație

MOTTO:„Școala ar trebui să fie DEZIDERATELE
un mediu educațional sigur și
pozitiv” SEMINARULUI:
 Care sunt semnalele de avertizare și
indicatori ai tipurilor de bullying?
 Cum ne putem da seama că un elev este
implicat în bullying ca agresor sau ca
agresat?
 Cum putem să facem față bullying-ului într-
o manieră eficientă?
 Recomandări practice pentru prevenire și
intervenție în situații de bullying.
Ce este BULLYING-UL?
Reprezintă un comportament repetat și
intenționat prin care agresorul își rănește,
persecută și intimidează victima prin diferite
forme.
Este o acțiune negativă în care o persoană
provoacă intenționat, sau intenționează să
provoace, durere fzică sau discomfort unei alte
persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte
moduri.” (Olweus, 1993)
Cine este implicat în bullying?
Într-un „cerc de
bullying” tipic
sunt implicați o
gamă întreagă de
protagoniști

Distribuția
rolurilor nu este
statică, rolurile se
pot schimba în
mod dinamic între
elevii care
interacționează
Tipuri de bullying
Bullying verbal

Presupune:
tachinare
insulte,
amenințări,
șantaj,
poreclire,
împrăștiere de zvonuri și
minciuni din partea agresorului.
Bullying fizic

Presupune:
Loviri
Împingeri
Pocniri
Ciupire
Constrângerea celuilalt
elev prin contact fizic.
Bullying relaţional/social
Greu de identificat / recunoscut, realizat
cu scopul de a distruge reputația socială a
unui copil și de a-l plasa într-o situație de
umilință publică.
include dar nu se limitează la
comportamente repetate de tip: minciună
și/sau răspândire de zvonuri, realizarea de
farse cu obiectivul de a umili / crea situații
stânjenitoare, încurajarea excluderii/
izolării sociale, bârfa.
Cyberbullying
Se referă la orice comportament de
bullying mediat de tehnologie,
identificat în spațiul de social media,
website-uri, mesagerie etc.;
Include dar nu se limitează la
comportamente repetate de tip: mail-
uri, postări, mesaje, imagini, filme cu
conținut abuziv/ jignitor/ ofensator;
Excluderea deliberată a unui copil
în spațiul online; spargerea de parole
ale unor conturi personale (de e-mail,
FB etc.).
Cyber grooming
Cyber grooming este un alt
fenomen al erei digitale cu o
întindere și consecințe
îngrijorătoare - folosirea
Internetului pentru inițerea de
contacte (virtuale), hărțuire
sexuală și posibil abuzul
sexual al copiilor și al
tinerilor.
 Studiu de caz
Petru este un elev strălucit din clasa noastră. Alți elevi îi cer tema pentru
a o copia, dar el refuză întotdeauna. El are astm și acest lucru face ca să
fie dificil pentru el să participe la activități sportive. Recent, l-am văzut
având un atac de astm în timp ce juca fotbal. Colegii noștri de echipă
glumesc pe seama lui în fiecare zi și îl numesc „cârpă”. Unul dintre băieți,
David , l-a îmbrâncit și a căzut în genunchi în noroi și i-a făcut o poză cu
telefonul mobil. Mai târziu, același băiat a cerut să ne uitatăm la pagina
lui de Facebook. Încărcase fotografia cu Petru, cu titlul ‘Așa arată
eșecul’. Mi-a spus că unii dintre elevi din clasă deja au dat „like”
fotografiei. Mi-a cerut să spun cât mai multor oameni să dea „like”
fotografiei.
 Cum credeți că l-au făcut colegii lui pe Petru să se simtă?

 Cum vi se pare comportamentul băiatului? Ce încerca el să obțină?

 Cum vi se pare comportamentul celorlalți oameni implicați (toți cei care l-au făcut pe
Petru ‘cârpă’ și care au dat „like” la fotografia de pe Facebook)? Ce încercau să obțină?
 Ați defini experiența lui Petru drept bullying?

 Ce credeți că ar trebui să facă Petru acum?

 Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena lui Petru?

 Ce ați face/spune dacă ați fi prietenul/prietena băiatului?

 Ce ați face/spune ca cadru didactic lui Petru?

 Ce ați face/spune ca cadru didactic lui David?

 Participanții la bullying
PETRU DIRIGINTE

COLEGII DE CLASĂ
COLEGII DE
CLASĂ

AUTORUL
DAVID
 Bullying-ul este întotdeauna un proces în care, în timp, se mărește
dezechilibrul de putere, cu frecvență și intensitate care variază. Se pot distinge
câteva faze :
 Cum putem recunoaște că un copil este agresat?
FIȚI VIGILENȚI ȘI URMĂRIȚI SIMPTOMELE SITUAȚIILOR ÎN CARE UN
ELEV:
Lipsește des de la școală sau întârzie;
Are probleme cu temele școlare și o scădere vizibilă a notelor;
Este deseori singur și exclus de către restul elevilor din activitățile de grup în
timpul pauzelor;
Este pârît și nu este luat în serios de către ceilalți, de ex.: neapreciat din
cauza aspectului său;
 Este ales ultimul în jocurile de echipă;
Devine retras, pare supărat, nefericit, încordat, înlăcrimat, abătut sau
neajutorat;
Arată semne de schimbări neașteptate de dispoziție, de ex.: este tăcut, ursuz,
retras;
Devine deosebit de emoționat când trebuie să vorbească în fața întregii clase;
Apare cu tăieturi, contuzii sau alte leziuni inexplicabile, haine sau obiecte
personale rupte sau deteriorate;
Deseori stă în apropierea unui adult.
Refuză să spună ce nu este în regulă
 Cum putem recunoaște că un copil este implicat în
bullying ca agresor?
• Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au
în istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în
familiile lor
• Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi
agreseze pe alții sunt: o nevoie de un statut, de putere mai mare, o
dorință puternică de a controla și domina, impulsivitate, lipsa
empatiei, căutarea recunoașterii statutului lor de persoane care
dau tonul, plăcerea provocată de vederea victimei oprimate
• Unii copii pun o „armură de agresor” pentru a-și ascunde
slăbiciunile și pentru a evita să devină victime. Masca unui
agresor este un scut care îi ascunde interiorul vulnerabil.
Majoritatea agresorilor altor persoane au fost victime ale
violenței în copilărie
RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU INTERVENȚIE PRIMARĂ ȘI
SECUNDARĂ ÎN CAZ DE BULLYING ÎN CADRUL ȘCOLII
Activitățile
•
primare
să-și consolideze conștiința de sine,
interactive pentru elevi:
conștiința față de ceilalți din grup și să
dezvolte empatia;
• să identifice tipurile de bullying, să
distingă între rolurile și dinamica
bullying-ului într-o situație;
• să identifice impactul potențial al
bullying-ului;
• să stabilească reacții eficiente și sănătoase
la bullying, cu atenție pe rolul important al
spectatorilor observatori;
• să utilizeze deprinderi de cerere de ajutor,
prevenire și intervenție pentru a gestiona
bullying-ului;
• să reducă incidentele de absenteism și
bullying;
• să sprijine și să lucreze în vederea creerii
unui climat neviolent, favorabil incluziunii
și pozitiv la nivelul întregii școli.
Activitățile primare interactive
pentru elevi:
 RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU
INTERVENȚIE PRIMARĂ ȘI SECUNDARĂ ÎN
CAZ DE BULLYING ÎN CADRUL ȘCOLII

CUM RAPORTĂM?
În conformitate cu Metodologia de aplicarea a Procedurii de
organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor
de învăţământ preuniversitar în cazurile de abuz, neglijare,
exploatare, trafic al copilului cu privire la protecția copilului,
întregul personal din educație, sunt obligați să raporteze orice
suspiciune cu privire la abuzul împotriva copilului sau cazurile în
care un copil este într-o situație de violență. Raportarea se face
telefonic și/ sau în scris, conform fișei de sesizare către
coordonatorul ANET din instituție/directorului instituției.
În cazurile de violență în cadrul școlii, se informează în primă
instanță echipa de conducere a școlii. Nu există prevederi
specifice legate de bullying.
 Cum abordăm părinții?
Părinții sunt contactați și informați despre fiecare
situație de bullying care intră în atenția personalului
școlii. Principalele persoane responsabile pentru
abordarea părinților sunt : dirigintele clasei,
profesorii de la clasă, psihologul școlar,
coodonatorul ANET. De asemenea, părinții sunt
informați direct de către copii, în special în cazurile
în care copiii sunt victimele bullying-ului. Uneori
directorul școlii este cel care informează familia.
CUM PUTEȚI SĂ GESTIONAȚI ÎN MOD
EFICIENT SITUAȚIILE DE BULLYING?
1.Bullyingul există de mii de ani 1. ADEVĂRAT
2. Bullyingul nu este decât tachinare inofensivă. Nu e chiar atât de grav.
2. MIT. Bullyingul poate fi o chestiune de viață și de moarte. Din nefericire, unii care au
fost supuși neîntrerupt la un astfel de tratament au ajuns să se sinucidă.
3.Cel mai bun mod de a pune capăt bullyingului este să ripostezi
3.MIT. Agresorii sunt adesea mai puternici din punct de vedere fizic decât victimele lor,
încercările de a răspunde cu aceeași monedă fiind inutile.
4.Tu ești de vină dacă ajungi o victimă a intimidărilor
4.MIT. Nimeni nu merită să fie tiranizat. Tiranii sunt pe deplin răspunzători de
acțiunile lor.
5.Unii care au fost tiranizați devin ei înșiși tirani
5. ADEVĂRAT. Din nefericire, unii își aruncă frustrările asupra altora, tratându-i așa
cum au fost și ei tratați
6. Dacă asiști la astfel de agresiuni, cel mai bine e să le ignori.
6. MIT. Nu există spectatori nevinovați. Dacă asiști la scene de intimidare și nu spui
nimic, devii părtaș mai degrabă la problemă decât la rezolvarea ei
7.În spatele vorbirii arogante, tiranii sunt în realitate nesiguri de ei.
7.ADEVĂRAT. Deși unii agresori sunt încrezuți, mulți sunt nesiguri de ei și îi calcă pe
ceilalți în picioare doar ca să se simtă bine
8.Acești agresori se pot schimba.
8.ADEVĂRAT. Dacă se intervine la timp și dacă primesc ajutorul adecvat, agresorii își pot schimba modul de gândire, precum și comportamentul
 ÎN LOC DE CONCLUZIE....
BULLYING-UL IMPLICĂ...
+......+......+.....+.....=BULLYING
„O dorință de a răni + acțiune dureroasă +
dezechilibru de putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere
evidentă din partea agresorului + sentiment
de opresiune din partea victimei.” (Rigby,
2002)