SEMINAR PSIHOLOGIC

IDENTIFICAREA
STRATEGIILOR de
RĂSPUNS ÎN
SITUAȚIILE de
BULLYING
Melniciuc Galina
Psiholog
07 DECEMBRIE 2022
Scopul:
Identificarea strategiilor
non-violente de
soluționare a conflictelor
și de răspuns în situații de
bullying
Bullying-ul reprezintă un
comportament repetat și
intenționat prin care
agresorul își rănește,
persecută și intimidează
victima prin diferite
forme.
 Bullying-ul
un fenomen complex, poate fi asociat
rasismului, discriminării, homofobiei,
sexismului, șantajului, harțuirii online
etc., afectează copii sau adulți, în
principal adolescenți.
Generează o varietate de emoții, ca
răspunsuri naturale la agresiune:
sentimentul de vinovăție și rușine,
teama și nesiguranță; de neadecvare și
incompatibilitate cu orice altă
persoană; de respingere de către
prieteni, confuzie și autointerogare
(De ce eu?); depresie și anxietate.
 Termenul „bullying” sau „hărțuire” se folosește atunci când
violența capătă un caracter sistematic și urmărește scopul
de a întări puterea și autoritatea abuzatorului/ agresorului
pe seama umilirii și devalorizării victimei în ochii proprii și în
ochii celor din jur .Bullying – engl. bully – huligan, bătăuș,
certăreț, brută, violator.

 Bullying-ul se manifestă prin aplicarea repetată de către o

persoană sau un grup de persoane a diverselor tipuri de
violență și intimidare față de o persoană care nu se poate
apăra.

 Atunci când doi elevi cu capacități fizice egale se ceartă

sau se luptă, fac glume într-o formă prietenească și
jucăușă, nu este vorba despre bullying. Bullying-ul
întotdeauna urmărește scopul de a hărțui victima, de a-i
provoca frică, a o demoraliza, umili, supune
 BULLYING-UL IMPLICĂ

● „O dorință de a răni + acțiune dureroasă +

dezechilibru de putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii + plăcere
evidentă din partea agresorului +
sentiment de opresiune din partea
victimei.” (Rigby, 2002)
 BULLYING

4. Izgonirea

3. Comportament distructiv

2. Conflictul se încinge

1. Formarea grupării

7
 Bullying-ul trece prin câteva etape

• Prima etapă: formarea grupării. În colectivul de copii și

adolescenți se poate forma un grup de „susținători” ai unui
„lider” care tinde spre autoafirmare prin demonstrarea forței
fizice sau alte acțiuni violente.
• La a doua etapă conflictul se încinge. Neimplicarea
profesorilor, indiferența colegilor de clasă permit repetarea
acțiunilor violente, în timp ce elevul abuzat pierde treptat
capacitatea și voința de a opune rezistență. Vulnerabilitatea
victimei provoacă atacurile ulterioare
 Etapa a treia: comportamentul distructiv. Statutul de victimă se
fixează definitiv de elevul supus atacurilor în mod sistematic. Cei
din jur, obișnuindu-se cu insultele permanente la adresa
persoanei, o învinuiesc pe ea pentru situația creată. Victima
însăși începe să creadă că e vinovată pentru că este batjocorită,
nu mai poate face față situației cu propriile puteri, este
deprimată, speriată și demoralizată

 A patra etapă: izgonirea. Victima, adusă la marginea disperării și

a sentimentului de singurătate, tinde să evite întâlnirile cu
agresorul/abuzatorul și traumatizarea suplimentară, începe să
lipsească episodic de la ore sau nu mai frecventează instituția de
învățământ în general
 CYBERBULLYING
CYBER
GROOMING
BULLYING
Se referă la orice comportament
de bullying mediat de este un alt fenomen al erei
Bullying-ul este o digitale cu o întindere și
tehnologie, identificat în
acțiune negativă în consecințe îngrijorătoare -
spațiul de social media,
care o persoană folosirea Internetului pentru
website-uri, mesagerie etc.;
provoacă inițerea de contacte (virtuale),
comportamente repetate de tip:
intenționat, sau hărțuire sexuală și posibil
mail-uri, postări, mesaje,
intenționează să abuzul sexual al copiilor și al
imagini, filme cu conținut
provoace, durere tinerilor
abuziv/ jignitor/ ofensator;
fzică sau discomfort
Excluderea deliberată a unui
unei alte persoane,
copil în spațiul online;
prin contact fizic,
spargerea de parole ale unor
cuvinte sau în alte
conturi personale (de e-mail,
moduri.
FB etc.).
Bullying verbal

Tachinare

Insulte

Amenințări verbale

Șantaj

Poreclire

Împrăștiere de
zvonuri și minciuni
Loviri

Bullying
Împingeri

Pocniri

Ciupire
fizic
Cponstrângerea
celuilalt prin
contact fizic
 Bullying
relaţional/social
Greu de identificat / recunoscut, realizat cu
scopul de a distruge reputația socială a
unui copil și de a-l plasa într-o situație
de umilință publică.
Include dar nu se limitează la
comportamente repetate de tip:
minciună și/sau răspândire de zvonuri,
realizarea de farse cu obiectivul de a
umili / crea situații stânjenitoare,
încurajarea excluderii/ izolării sociale,
bârfa.
Bullyng-ul implică diferite roluri jucate de diferiți
„actori”: agresorul, victima și spectatorul
 Cum putem recunoaște că un copil este implicat în bullying ca agresor?

 Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem și au în istoric
traume interne, care nu sunt gestionate adecvat în familiile lor;

 Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi agreseze pe alții sunt:
o nevoie de un statut, de putere mai mare, o dorință puternică de a controla și
domina, impulsivitate, lipsa empatiei, căutarea recunoașterii statutului lor de
persoane care dau tonul, plăcerea provocată de vederea victimei oprimate;

 Unii copii pun o „armură de agresor” pentru a-și ascunde slăbiciunile și pentru a
evita să devină victime. Masca unui agresor este un scut care îi ascunde interiorul
vulnerabil. Majoritatea agresorilor altor persoane au fost victime ale violenței în
copilărie
 AGRESORUL

-temperamental
- încrezător,
dominator
- popular
- fără reguli
 VICTIMA

-abilități sociale scăzute, puțini prieteni

sau fără prieteni
- supraponderali sau subponderali
- supuși, pasivi, inteligenți, talentați,
slabe abilități sportive
- provin din familii sărace, familii
monoparentale
- provin din centre de plasament
- nou-veniți în comunitate/școală
 Martorul

-- teama de a nu asociați cu victima, iar în acest mod

statutul lor să se piardă sau devină ei înșiși victime
-- teama de a raporta incidentele pentru că nu vor să e
numițitrădători, informatori, turnători
- vinovăție și neputință pentru că nu au luat atitudine
față de agresor. nu și-au apărat prietenii, colegii
-nesiguranță, incapabili de a acționa, lipsa controlului
--presiunea de a participa la fenomenul bullying
Copiii pot avea multe motive care împiedică să le
spună adulților despre situațiile de bullying:

- Le este rușine că au fost agresați

- Se tem de răzbunare
- Nu cred că adulții pot ajuta
- Au fost abuzați de adulți și cred că
este ceva normal să fii abuzat
- Nu vor să fie etichetați ca
„turnători” sau „trădători”
 Dacă ești agresat,
SPUNE!

Dacă hărțuiești,
NU EȘTI
GROZAV!
În caz că ai putea fi ● VORBEȘTE!
ținta bullying-ului: ● Dacă te simți neconfortabil în
legătură cu comentariile sau
acțiunile cuiva ... spune cuiva!
● Este mai bine să anunți un adult de
încredere, decât să lași problema să
continue.
● Evită spațiile în care să rămâi
singur(ă).
● Stai cu prietenii tăi, socializează.
● Părăsește locul. Găsește un loc sigur,
unde sunt adulți sau prietenii tăi.
 ● Respiri încet și adânc pentru a regla
În caz că ai putea fi
pulsul și a te calma. Ignori persoana
ținta bullying-ului:
care te agresează, te insultă, te
intimidează.
● Nu-i da putere asupra ta celui care te
bullyizează. Nu lăsa să se vadă că îți
este frică.
● Arătă că ești calm(ă) și sigur(ă) pe
tine, stai cu spatele drept, capul sus,
privește direct.
● Nu te lăsa provocat(ă): manifestă
plictiseală și indiferență, răspunde
scurt și cu umor.
În caz că observi ● Familiarizează-te cu ce este
situații de bullying și ce nu este bullying,
● Dacă recunoști oricare
dintre descrieri, ar trebui să
rămâi calm, să fii respectuos
și să-i spui unui adult cât mai
curând posibil. Ceri ajutor
unui profesor, părinte sau
altui adult de încredere.
● Zici STOP! Nu este corect să
faci pe cineva să sufere.
 ● Distragi atenția celui care comite
În caz că observi
actul de bullying. De ex., printr-o
situații de bullying
întrebare spontană: „Ai auzit ce s-a
întâmplat aseară?”
● Susții și ajuți copilul supus bullying-
ului. Îl asculți și îl susții, îi oferi ajutor,
îi ești alături la recreații, după lecții
sau în drum spre casă.
● Nu răspândești zvonuri. Refuzi să
bârfești și să râzi de altcineva.
● Suni la telefonul copilului: 116111.
Apelurile sunt confidențiale și
gratuite.
În aceste situații adulții trebuie să intervină pentru că
multe dintre cazurile de bullying pot degenera în
evenimente care nu mai pot fi gestionate și au nevoie
de intervenția specialiștilor.
Prin decodificarea semnalelor, adultul trebuie să
răspundă nevoii copilului de apărare/susținere.

O problemă nerezolvată poate conduce la un

lanț de probleme din ce în ce mai greu de
gestionat sau la gesturi extreme.
Concluzii
1. Este datoria tuturor să identifice,
raporteze și să oprească bullying-ul
(elevi, profesori, părinți și autorități).

2. Bullying-ul poate fi oprit doar prin

efortul colectiv.
3. Atât victima cât si agresorul au nevoie de ajutor
multidisciplinar: psihologic, școlar și familal.
Victimele ar trebui să fie ajutate să proceseze
traumele emoționale și să își recapete încrederea
în sine. Acest lucru se poate face dacă se simt în
siguranță, atât la școală cât și acasă.
 4. Respectul reciproc ar trebui sa fie
prezent, indiferent de rasă, accent, religie,
apartenență socială, abilități școlare etc.
Respectându-ne reciproc vom trăi într-o
lume mai bună.
 Bibliografie:

1. Antibullying: prevenire și intervenție. Program adresat profesioniștilor. 2021

2. Cum să fac față situațiilor de bullying. Program adresat adolescenților. 2021
3. Stop bullying. Program adresat cadrelor didactice. 2021
4. Stop bullying- cunosc, înțeleg, aplic. Ghidul profesorului pentru realizarea
activităților de instruire cu elevii. 2021
5. Strategii pentru o clasă fără bullying. Manual pentru profesori și personalul
didactic.
6. Imagini din google imagini
 VĂ
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!