Școala Postliceală Ocrotirea ,Cluj Napoca -Lucrare realizată de

Ciocoiu Veronica sub îndrumarea Doamnei Director Mureșan

Cornelia
Bullying-ul în rândul copiilor
Bullying-ul este o formă de comportament agresiv în care cineva
agresează, hărțuiește, persecută sau intimidează in mod intenționat și
repetat o altă persoană. Bullying-ul poate fi fizic, verbal sau sub
forma unor acțiuni mai subtile. Implică un dezechilibru al puterii între
două persoane, cel mai adesea copii. Persoana agresată este percepută
ca vulnerabilă și are de obicei probleme în a se apăra singură, deși nu
face ceva anume pentru a „provoca” agresiunea. Bullying-ul poate
avea urmari periculoase asupra dezvoltării normale, atât a persoanei
agresate, cât si a agresorului. Termenul de „bullying” vine de la
cuvântul englezesc „bully”, care înseamna bătăuș, huligan si este
folosit ca atare și in limba română. Se poate traduce prin agresiune,
hărțuire sau intimidare.

Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie agresiv

și să includă:

• Intenția: agresorul are ca intenție să rănească pe altcineva

• Un dezechilibru al puterii: copiii care-i agresează pe alții își
folosesc puterea, cum ar fi forța fizică, accesul la informații
stânjenitoare sau popularitate – pentru a controla sau a face rău
altora. Agresorul își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură. Dezechilibrele de
putere se pot schimba în timp si pot să apară in situații diferite,
chiar dacă implică aceleai persoane.
• Repetiția: aceeasi persoană este rănită mereu si mereu.
Comportamentul de tip bullying are loc in mod repetat, mai mult
de o dată i are potențialul de a se repeta.

Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea

zvonurilor, atacarea fizică sau verbală și excluderea intenționată a
cuiva dintr-un grup. De multe ori începe ca un joc, însă se transformă
într-un abuz care poate avea efecte foarte grave. Fenomenul bullying
poate avea loc oriunde – la scoală, la locul de joacă, în cercul de
prieteni, în familie, la locul de muncă, pe internet.

Există 4 tipuri de bullying:

Verbal-Este caracterizat de acțiuni verbale rău intenționate, cum

ar fi:tachinarea,poreclele,comentariile sexuale
neadecvate,sarcasm,insulte,amenințarea de a provoca ceva rău.
Fizic -Presupune rănirea fizică sau distrugerea posesiunilor cuiva
pentru a-l intimida prin:amenințare,prin ridicarea
pumnului,lovire,împingere,îmbrâncire,bătaie,distrugerea lucrurilor
celuilalt,gesturi obscene.
Social - Uneori denumit bullying relațional, se referă la lezarea
reputației sau a relațiilor unei persoane și include: excluderea si
izolarea intenționată a acesteia,influențarea altor personae de a nu fi
prieteni cu acea persoană,bârfa,lansarea și răspândirea zvonurilor
despre acea persoană,punerea persoanei într-o situație stânjenitoare în
public.
Electronic (cyberbullying) - Este acea formă de bullying prin
folosirea tehnologiilor digitale. Se poate întampla pe rețelele de
socializare, pe platformele de schimb de mesaje, platformele de jocuri
și pe telefoanele mobile. Agresiunea de tip bullying fată-în-fată și cea
în mediul online se pot petrece concomitent. Totuși, cyberbullying-ul
lasă amprente digitale,rămân înregistrări care se pot dovedi utile și
care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii.
Exemple de cyberbullying: răspândirea minciunilor sau postarea de
fotografii jenante ale cuiva pe retelele de socializare,transmiterea de
mesaje supărătoare, intimidante sau de amenințări prin platformele de
schimb de mesaje ,„furarea” identității unei persoane si transmiterea
în numele acesteia de mesaje răuvoitoare cuiva.
Există diverse roluri pe care copiii le pot juca în bullying. Copiii pot
agresa pe alții, pot fi agresați sau pot fi victime, pot asista la
agresiune, fiind spectatori sau martori. Când copiii sunt implicați în
hărțuire, adesea joacă mai mult de un rol.

Copiii și adolescenții care se simt în siguranță și sunt susținuți

emoțional de familia lor, de școală și colegi sau prieteni sunt mai
puțin susceptibili de a agresa. Cu toate acestea, unii copii nu au un
astfel de suport. Fiecare individ este unic și există mulți factori care
pot contribui la comportamentul agresiv.

Factori care țin de grupul din care face parte copilul. Unii copii
agresează:să obțină sau să-și mentină puterea socială sau să-și ridice
statutul în grup,să-și arate fidelitatea fată de grup și să se încadreze în
cadrul grupului,să-i excludă pe ceilalți din grupul lor, să arate cine
poate și cine nu poate face parte din acel grup,să controleze
comportamentul celor din grup
Factori care țin de familie – Aceștia provin din familii unde există
agresiune si violență, sau părinți care nu oferă sprijin emoțional și nu
comunică cu ei,sau părinți care răspund cu autoritate sau
reactive,provin din familii în care adulții sunt prea îngăduitori sau
unde există o implicare scăzută a parinților în viața lor

Factori emotionali – Aceștia au fost agresați în trecut sau sunt

agresați în prezent,au sentimente de nesiguranță și o stimă de sine
scăzută,unii agresează pentru a se simți mai puternici ,nu ințeleg
emoțiile altora,nu știu cum să-și controleze propriile emoții,nu au
abilități pentru a gestiona situațiile sociale într-o modalitate sănătoasă
și pozitivă

Semne de alarmă

Nu toti copiii care sunt hărțuiți sau hărțuiesc cer ajutor. Recunoașterea
semnelor de alarmă este un prim pas important în luarea măsurilor
împotriva bullying-ului. Există diverse semnale care indică faptul că
cineva este afectat de bullying - fie că este agresat, fie că agresează pe
alții.
Semne că un copil este agresat:răni/traumatisme inexplicabile,haine,
cărți, dispozitive electronice sau bijuterii pierdute sau distruse,dureri
de cap sau de stomac frecvente, stare de rău sau nerecunoașterea că
există o problem de sănătate ,modificări ale obiceiurilor alimentare,
cum ar fi consumul excesiv sau subalimentarea ,tulburări de somn sau
coșmaruri frecvente,scăderea notelor, pierderea interesului pentru
activitațile școlare sau lipsa dorinței de a merge la școală,pierderea
bruscă a prietenilor sau izolarea socială,sentimentul de neputință sau
de scădere a stimei de sine,comportamente auto-distructive, cum ar fi
fugitul de acasă, auto-vătămarea sau gânduri de sinucidere

Semne că un copil agresează:intră în conflicte fizice sau verbale,are

prieteni care îi hărțuiesc pe alții,este din ce în ce mai
agresiv,dirigintele sau directorul școlii solicită frecvent prezența
părinților ,are bani sau bunuri a căror proveniență nu poate fi
explicată,dă vina pe ceilalți pentru problemele lui,nu își asumă
responsabilitatea pentru acțiunile lui,este competitiv și își face griji cu
privire la reputația sau popularitatea lui

De ce copiii nu cer ajutor?

Doar 20% din incidentele de bullying întâmplate la școală sunt

raportate. Există mai multe explicații de ce copiii nu cer ajutor din
partea adulților:copilul care este agresat se simte neajutorat. Copiii
vor să se descurce singuri pentru a simți că detin controlul. S-ar putea
să le fie teamă să nu fie văzuți ca fiind slabi sau că „pârăsc”,copiii se
pot teme de reacția/răzbunarea copiilor care i-au agresat.Bullying-ul
poate fi o experiență umilitoare. De aceea, copiii vor ca adulții să nu
știe ce se spune despre ei, indiferent dacă este adevărat sau fals. De
asemenea, se pot teme că adulții îi vor judeca sau îi vor pedepsi
pentru că sunt slabi,copiii agresați se pot simti deja izolați social. Pot
să creadă că nimănui nu le pasă de ei sau că nimeni nu i-ar putea
înțelege.,copiii se pot teme să nu fie respinși de colegii lor. Prietenii
iar putea proteja împotriva agresiunii, iar copiii se tem să nu piardă
acest sprijin.

Cum îl poți ajuta pe copil?

Păstrează o cale de comunicare deschisă cu copilul tău. Atunci când
vorbești despre bullying, înainte ca această discutie să se întâmple,
stabilește un cadru care fie propice și ajută la soluționarea problemei
ce o discutați. Poarta astfel de discutii cu copilul tău mereu : ce lucruri
bune s-au întâmplat astăzi la școală? Ce lucruri rele?Ce tip de
comportament îl consideri ca fiind agresiv/intimidant/care hărțuiește?
Ce se întâmplă în pauze sau în autobuz, pe drumul între casă și
școală?Ai văzut pe cineva care a fost agresat la școală?Există vreo
persoană la școală la care poți apela dacă ești agresat?

Ajută-ți copilul să aibă un plan la agresiune. Discută cu copilul tău

despre strategiile de răspuns la agresiune. Acestea pot include
urmatoarele actiuni:să plece cât mai departe/ să se îndepărteze din
acel context.Să ignore comportamentul agresorului. Cuvintele,
gesturile agresorului spun ceva despre el, despre frustrările lui și nu
despre copil. Copilul nu poate fi umilit atâta timp cât el nu crede că
este adevărat ce spune agresorul.Dacă se simte în siguranță, să-i spună
persoanei care îl agresează pe un ton calm, însă categoric, să se
oprească. Însă să nu stea prea mult în prezența agresorului, astfel încât
să nu-l cuprindă frica. Să practice ce si cum să spună.Să practice să
nu-și arate emoțiile în fața agresorului. Când copilul se supără sau îi
este frică, agresorul se alimentează din atitudinea lui, se distrează pe
seama lui. Arătandu-și teama sau supărarea, copilul agresat îi oferă
puterea pe care agresorul o caută.Cel agresat să foloseasca umorul.Să
fie de acord cu agresorul.Să discute cu un prieten despre ce s-a
întâmplat.Să discute cu un adult de încredere de la școala despre ce sa
ntâmplat.Să sune la Telefonul Copilului, la 116 111.Să evite locurile
în care nu se simte în siguranță.Să petreacă timp cu prietenii și adulții
care sunt de încredere. Să-și facă prieteni în afara școlii pe care să se
poată baza. Agresorii frecvent îi hărțuiesc pe cei singuri.Încurajează-ți
copilul să fie un apărător al celui agresat. În majoritatea cazurilor,
atunci când un copil este agresat, alți copii sunt martori. Din păcate, în
unele cazuri, spectatorii pot încuraja agresiunea, se pot alătura
agresorului sau nu vor face nimic. Observatorul poate fi la rândul lui
îngrijorat că poate fi urmatoarea tintă a agresiunii sau a represaliilor.
Cu toate acestea, apărarea unei persoane care este agresată are
rezultate pozitive pentru cel care ia atitudine. Atunci când copilul
actionează, agresiunea poate fi oprită sau prevenită și i se poate oferi
sprijinul necesar persoanei agresate. Încurajează-ți copilul:să-și
modeleze comportamente de acceptare a celorlalți, empatice și
amabilitate.Să fie alături de copiii care ar putea fi țintă agresiunii.Să
pună sub semnul întrebării comportamentul agresiv atunci când acesta
se întâmplă.Să-și implice prietenii pentru a pune la indoială
comportamentul agresiv al grupului.Să raporteze agresiunea unui
adult de încredere.Să discute cu persoana vizată în particular.

Așa cum vă ziceam la început această temă este foarte vastă însă
pentru că nu o putem discuta interactiv prefer să ma opresc aici.

Vă mulțumesc pentru răbdare și timpul acordat!

Vă urez sănătate și să ne reauzim cu bine!

Surse de informatie:
www.apa.org
www.stopbullying.gov
www.medlineplus.gov
www.mayoclinic.org
www.unicef.org