Colegiul Național ”Victor Babeș”

Consilier școlar - Muntean Fabiana

PROGRAM ”Școala altfel”

ANTIBULLYING
BULLYING-UL – ”Mit sau
 Ce este bullying-ul?
Știi ce este bullying-ul sau hărțuirea?

Hărțuirea înseamnă a răni pe altcineva în

mod intenționat. Bullying-ul nu se referă la o
singură întâmplare, ci este o situație ce se
repetă.

Agresorii pot răni în feluri diferite. Hărțuirea

se poate referi la agresiuni fizice, atacuri
verbale, excludere socială sau bullying în
mediul online.
Forme diferite de bullying
Hărțuirea fizică constă în
împingerea, lovirea sau ciupirea
cuiva.
Hărțuirea fizică poate lăsa urme
sau vânătăi, pe care oamenii le-ar
putea observa. Însă acestea pot fi
ascunse și sub haine, fiind mai
greu pentru ceilalți să observe ce
se întâmplă.
Hărțuirea verbală înseamnă să
insulți pe cineva, să spui lucruri
urâte sau chiar să te prefaci că
ai de gând să rănești pe cineva.
Hărțuirea verbală nu este
întotdeauna ușor de observat.
Poate fi făcută pe ascuns și nu
lasă urme. Însă, ea rănește
sentimentele oamenilor și este la
fel de gravă ca și hărțuirea fizică.
 Cyberbullying-ul
Cyberbullying se referă la hărțuirea care se petrece în mediul
online. Aceasta se referă la folosirea de e-mailuri, fotografii,
videoclipuri sau mesaje pentru a face pe cineva să se simtă
trist. Poate fi vorba de o singură persoană sau de un grup de
persoane.
Poate fi înspăimântător pentru persoana care este hărțuită.

Asigură-te că știi cum să te păstrezi

în siguranță în
mediul online.
 Hărțuirea indirectă
Hărțuirea indirectă se referă la:
• a nu include unii copii în jocurile tale;
• a răspândi zvonuri despre alții;
• a râde de alte persoane;
• a asista la hărțuire fără
să îl ajuți pe cel în cauză.

Este la fel de grav și de

dureros ca și alte tipuri de
hărțuire.
Mituri și realități
DE CE AGRESEAZĂ
COPIII?
Este important să renunțăm la perspectiva incriminatorie
„Cine agresează?” și să ne concentrăm pe o abordare de
rezolvare a problemei. Cum înțelegerea este un pas
important în rezolvarea oricărei dificultăți, să ne întrebăm
mai degrabă: de ce agresează copiii? Efortul de a
înțelege ce îi face pe copii să se poarte agresiv, ne va
ghida spre intervenții eficiente, pentru a pune capăt acestui
comportament de risc. Motivele din spatele
comportamentului de bullying sunt poate la fel de
diverse precum copiii înșiși.
 Statut Social
Mitul care afirmă că agresorii au o stimă de sine scăzută a fost
infirmat de numeroase studii din domeniul psihopedagogiei. Mulți
dintre copiii care agresează sunt, de fapt, mai degrabă populari,
isteți, încrezători și abili din punct de vedere social. Descoperiri
recente arată că mulți dintre cei care agresează nu sunt motivați de
nesiguranță, ci mai degrabă de dorința de a-și îmbunătăți statutul
social. Un studiu al profesorilor de sociologie Robert Faris și Diane
Felmlee (2011) identifică hărțuirea, răspândirea de zvonuri și
excluderea (mărcile bullying-ului verbal și relațional) drept cele mai
eficiente tactici ale elevilor care renunță la prietenie și colaborare, în
schimbul popularității.
 Putere și control
Copiii care agresează se bucură de sentimentul de putere și
control pe care îl au atunci când domină interacțiunile și îi
manipulează pe ceilalți elevi. Nu este deloc neobișnuit ca un elev
să își exercite puterea și influența pentru a decide cine este
înăuntrul grupului și cine este în afara lui. Prietenii acelui elev pot
trăi permanent cu teama că vor fi următoarele victime dacă nu
fac ceea ce le spune elevul respectiv. Dinamica puterii și a
controlului este exercitată prin bullying fizic, dar și prin intimidare.
Copiii care agresează pentru a-și păstra puterea și controlul
asupra colegilor lor, au deseori în comun lipsa empatiei. Pe mulți
dintre ei, deficitul de empatie îi face să nu ia în seamă drepturile,
nevoile și sentimentele celorlalți.
 Atenția colegilor
Elevii care pun preț pe statut social, putere și control dobândesc
aceste lucruri prin intermediul atenției primite din partea grupului
de colegi. Ori de câte ori martorii râd, încurajează, își dau
consimțământul și chiar și atunci când tac de frica bullying-ul,
agresorul este încurajat și devine predispus să repete acest
comportament și în viitor. Așadar, o strategie importantă pentru a
pune capăt agresiunii este să înțelegem rolul pe care îl are
comportamentul martorilor și să îl modificăm, astfel încât să
oprim încurajarea socială acordată de către colegi copiilor
implicați în comportamente de bullying.
Studiile în domeniul neuroștiinței demonstrează că acea parte a
creierului în care se află circuitul de recompensă este mai
activă la adolescenți când sunt împreună cu prietenii lor decât
atunci când sunt singuri. Aplicând aceste descoperiri la știința
bullying-ului, ne putem explica faptul că un comportament
bullying cu impact imediat pe îmbunătățirea statutului în ochii
colegilor (= o recompensă imediată) primește mult mai multă
atenție decât efectele negative ale acelui comportament pe
termen lung. Când creierul copiilor este deturnat de recompensa
atractivă a atenției colegilor, elevi care în mod obișnuit sunt
empatici se pot lăsa luați de val pe moment, pierzându-și
compasiunea pentru colegii lor. Cunoscând acest lucru, adulții
pot avea un rol preventiv, educându-i pe copii să își
tempereze acțiunile, să se gândească la ceea ce fac și să
considere respectul pentru ceilalți o prioritate în toate
interacțiunile lor cu colegii.
 Nevoile din spatele comportamentelor de bullying

Este fundamental să recunoaștem că nevoile de statut,

putere, control și atenție sunt universal umane; satisfacerea
lor reprezintă o premisă a sănătății și dezvoltării fiecăruia
dintre noi. Însă, în contexte în care nu este facilitată
satisfacerea lor prin inițiative, atitudini și comportamente
pozitive, sănătoase, apar alte categorii de răspunsuri,
adeseori agresive, din care nimeni nu are, în esență, de
câștigat.
 Efectele bullying-ului asupra copiilor

În ceea ce îi privește pe copiii care sunt autorii comportamentelor de

bullying, este întâlnită adesea o agravare a comportamentelor violente, de
risc, pe măsură ce aceștia intră în anii adolescenței. Astfel, copiii care au
experiențe de a agresa sistematic colegi, au șanse ca în adolescență și la
vârsta adultă să:
● consume alcool și alte substanțe cu risc crescut pentru sănătatea lor fizică
și emoțională;
● aibă comportamente violente și delincvente, de vandalism, violență fizică
extremă, furt, abandon școlar;
● se implice prematur în relații sexuale cu risc;
● să devină adulți cu risc crescut de comportament ilegal, violență domestică
și abilități minime de menținere a unui loc de muncă;
 Efectele bullying-ului asupra copiilor
Referindu-ne specific la copiii victime în situații de bullying, ne putem aștepta la
consecințe negative în planul rezultatelor școlare, sănătății fizice și confortului emoțional.
Copiii care sunt victime ale comportamentelor de bullying, au șanse mai mari decât alți
copii să:
● dezvolte depresie sau tulburări de anxietate, trăind sentimente acute de
tristețe, însingurare, teamă și îngrijorare;
● aibă aibă dificultăți de somn și alimentație (ex. pot dormi puțin și agitat; vor
avea dificultăți de trezire dimineața, înainte de a pleca la școală; își vor pierde
pofta de mâncare sau pot exprima nevoia de a «ronțăi» constant ceva, fără să le fie
neapărat foame) ;
● își piardă interesul pentru activități care odinioară le făceau mare plăcere (ex.
joaca, citit, interacțiune cu cei din jur etc.);
● aibă frecvent dificultăți de sănătate (ex. dureri de cap, stări febrile, greață,
dureri de stomac) ;
● înregistreze o scădere, aparent nejustificată, a rezultatelor școlare, însoțită de
absenteism sau chiar refuzul de a merge la școală;
 Efectele bullying-ului asupra copiilor
● Cât despre copiii martori ai bullying-ului, experiența de a fi zi de zi
într-un mediu care eșuează în a le satisface nevoile de
confort și siguranță fizică și emoțională, le crește acestora
probabilitatea de a lipsi frecvent de la școală, de a trăi
sentimente acute de anxietate, neliniște și îngrijorare, de a
consuma alcool sau alte substanțe pentru
a se simți mai bine sau a fi acceptați în «găștile puternice» , precum și
de a copia comportamente de bullying și a se asigura astfel că nu vor
deveni următoarele victime.
● Nu în ultimul rând, este demn de menționat avertismentul Organizației
Mondiale a Sănătății, care plasează bullying-ul, alături de abuzul
în familie, în topul factorilor de risc pentru sănătatea mentală a
copiilor și pentru apariția comportamentelor suicidare în rândul
adolescenților.
 Care trebuie să fie atitudinea părintelui când copilul se
confruntă cu o situație de bullying?
● Ia în serios plângerile copilului cu privire la comportamentele de hărțuire de la
școală. Copiilor le este adesea teamă sau rușine să spună că sunt hărțuiți la
școală, așa că, atunci când o fac, este important să fie crezuți și luați în serios.
● Copiii se vor descurca singuri, credem adesea. În realitate, au nevoie de cineva
care să le fie alături, să îi sprijine și să îi înțeleagă.
● Oferă copilului oportunități să vorbească despre bullying. Profită de orice
moment informal din timpul zilei – când urmăriți ceva la televizor, ascultați
muzică, vă jucați sau vă plimbați în parc.
● Fii atent(ă) la semnele care ar putea indica faptul că un copil este victimă a
bullying-ului.
● Anunță școala de îndată ce suspectezi că este victimă a bullying-ului. Odată
informate, cadrele didactice ar putea monitoriza mai atent comportamentele
copiilor
 Copilul tău, initiator de bullying
Ce pot să fac dacă suspectez că este copilul meu cel care
îi agresează pe ceilalți?
● Vorbește cu copilul. Ține cont de faptul că un copil care-și
agresează și hărțuiește colegii va încerca adesea să
ascundă emoțiile și comportamentele agresive, iar uneori să
dea vina pe alți copii.
● Să nu crezi că ai un copil “rău”. Prin comportamentele și atitudinea
lor, copiii ne arată că ceva problematic se întâmplă. De
asemenea, profită de această situație pentru a reflecta în ce
măsură empatia, toleranța, generozitatea, curajul,
cooperarea și prietenia au fost subiecte explicite de
discuție între tine și copilul tău.
● Învață-l pe copilul tău care sunt alegerile și comportamentele
pozitive, valoroase și care sunt cele negative, prin care cei din
jurul nostru au de suferit.
● Acordă atenție propriilor comportamente, pe care le ai ca adult,
ca părinte. Asigură-te că nu îți pui copilul în situația de a fi
martorul comportamentelor violente, chiar la voi în familie.
● Spune-i copilului tău că un astfel de comprtament este
inacceptabil. Discută cu el despre impactul negativ al
bullying-ului asupra tuturor copiilor.
● Vorbește cu profesorii copilului tău. Comunicarea frecventă cu
aceștia este importantă pentru a avea cât mai multe informații
despre comportamentul copilului la școală.
● Intensifică supervizarea comportamentelor și activităților în care
este implicat copilul. Află cine îi sunt prietenii și asigură-te că știi
unde își petrec timpul liber. Descurajează relațiile de prietenie în
care sunt manifestări agresive. Discută întotdeauna cu copilul
motivele care se află în spatele comportamentului său agresiv.
● Stabilește reguli clare de familie și fii consecvent cu ele. Implică-i pe
copii în stabilirea regulilor pentru a crește șansele ca acestea să
fie respectate. Apreciază efortul copiilor și străduința acestora de a
face zi de zi alegeri corecte și sănătoase pentru sine și pentru cei din
jur.
● Nu îți umili copilul doar pentru a-i arăta cum se simte o persoană când
este umilită și hărțuită; asta nu va face decât să îi ofere un
nou exemplu de violență și să contribuie la acumularea de
noi emoții negative. Alege o reacție eficientă dar non-violentă, în
acord cu vârsta și nivelul de dezvoltare și înțelegere a copilului.
A-l pedepsi fizic înseamnă a-i arăta că violența este o
soluție, o variantă de comportament acceptabilă.
● Fii alături de copilul tău în procesul de a învăța cum să își gestioneze
emoțiile și impulsurile agresive, într-o manieră empatică,
blândă, adecvată, care să nu rănească pe nimeni.
● Petrece mai mult timp cu copilul tău. Gândește-te la activități pe care le
puteți face împreună, precum sport sau diverse hobby-uri.
● Apreciază momentele de generozitate și compasiune ale
copilului tău față de ceilalți. Arată-i că astfel de comportamente
sunt valorizate și ajută-l să le descopere valoarea intrinsecă și
sentimentul de bine pe care fiecare om îl trăiește când face o
faptă bună. Nu încuraja comportamentele pozitive cu
recompense materiale (cadouri, dulciuri, jocuri, timp la TV etc.);
de asemenea, nu ajută să sancționezi comportamentele
negative prin pedeapsă, respingere sau violență fizică. Astfel,
copilul va învăța să facă fapte bune așteptând ceva la schimb
sau încercând să evite pedepsele.
Copilul tău, martor al bullying-ului
● Povestește-i copilului tău despre propria ta copilărie și ce te ajuta pe tine
să rezolvi situațiile dificile.
● Învață-l pe copil să rezolve situațiile contradictorii fără cuvinte și
comportamente violente. De asemenea, învață-l abilități de
asertivitate și auto-apărare: cum să pășească cu încredere, cum să
fie atent la ce se întâmplă în jurul lui, cum să se apere cu
ajutorul cuvintelor. Foarte important – învață-l să-și facă prieteni
și să le ceară ajutorul la nevoie.
● Întreabă-l pe copil care crede că ar fi cea mai bună soluție într-o situație de
bullying. Copiii se tem adesea că, dacă raportează o situație de
bullying, lucrurile se vor înrăutăți. Au nevoie să fie ascultați și asigurați că
împreună veți rezolva problema.
● Ascultă! Încurajează-l pe copil să vorbescă despre școală, evenimente
sociale, ce se întâmplă de obicei pe drumul către și de la
școală, în recreații, cum arată toaletele și ce se întâmplă
acolo. Acordă atenție conversațiilor lui cu alți copii. Astfel ai putea să
descoperi primele indicii cu privire la eventuala poziția de victimă,
agresor sau martor direct, a copilului tău. Rămâi aproape, cu
mintea și inima deschise!
Copilul tău, martor al bullying-ului
● Ajută-i pe copii să învețe abilitățile sociale de care au nevoie
pentru a-și face noi prieteni. Un copil încrezător, înconjurat
de prieteni, are șanse mici să fie victimă a bulying-ului sau să
fie violent cu alți copii. De asemenea, înconjurat de prieteni,
va fi suficient de încrezător pentru a lua atitudine, atunci când
va fi martorul unui comportament de bullying.
● Nu uita! 73% dintre elevii români afirmă că au fost martorii
unei situații de bullying în școala lor. A-l învăța să ia atitudine
într-o astfel de situație devine extrem de important, nu doar
pentru siguranța lui ci, implicit, pentru diminuarea nivelului de
bullying în școală, în general.
 Ce poți face?
Dacă observi un copil hărțuit:

Spune-i unui adult de Arată bunătate față de

încredere - un părinte, un
profesor sau o altă persoană pe
care o cunoști. Ei vor lua măsuri
împotriva bullying-ului.
persoana hărțuită. Cineva care
este hărțuit se poate simți
singur, trist și speriat. Zâmbește,
vorbește cu el sau include-l în
jocurile tale.

Nu încuraja - prin zâmbet sau

râs un agresor. Nu îi da atenție
lui ci victimei sale!
 Fii gata să te implici!
TU ești SUPEREROUL care luptă
ÎMPOTRIVA BULLYING-
ULUI!

AGRESOR
NU FI UN
IETEN!
FII UN PR