Ce ar trebui să știe părinții despre Bullying

Bullying-ul include comportamente precum lovirea, tachinarea, batjocorirea, răspândirea de zvonuri și bârfe,
furtul și excluderea cuiva dintr-un grup. Acțiunile de agresiune sunt efectuate intenționat cu intenția de a
face rău cuiva. Bullying-ul este de obicei o activitate repetată. Cu toate acestea, poate apărea și ca un
eveniment unic. Întotdeauna implică un dezechilibru de putere. Persoana care agresează are mai multă
putere datorită unor factori precum vârsta, mărimea, puterea, sprijinul prietenilor și accesul la resurse
precum jucăriile. Copiilor și adulților le este uneori greu să recunoască agresiunea. De exemplu, o ceartă între
prieteni sau un joc dur între copii cu putere egală nu sunt situații de Bullying. Totuși, ea devin agresiune
atunci când o persoană are mai multă putere și o folosește pentru a răni, speria sau exclude cealaltă
persoană.

Cine face Bullying?

Oamenii presupun uneori că numai băieții agresează, dar nu este adevărat. Fetele îi agresează și ele pe alții.
Băieții tind să folosească metode precum lovirea, lupta și amenințarea. Aceste comportamente față în față
sunt ușor de observat. Fetele agresează folosind atacuri fizice și verbale, dar adesea folosesc metode ascunse
care sunt mai greu de văzut. Aceste comportamente mai subtile includ convingerea colegilor să-i excludă pe
alții din grup și răspândirea de zvonuri și bârfe. Este important să ne amintim, totuși, că fetele și băieții
folosesc atât metode față în față, cât și ascunse.

Care sunt consecințele agresiunii?

Bullying-ul pune în pericol siguranța copiilor și poate crea atât probleme pe termen scurt, cât și pe termen
lung pentru toți copiii implicați. Copiii care sunt hărțuiți au mai multe șanse de a dezvolta probleme legate de
învățare cât și dificultăți psihologice în viitor. Pot apărea probleme grave, cum ar fi depresia și stima de sine
scăzută, care pot continua până la vârsta adultă. Copiii care agresează și continuă acest comportament ca
adulți au dificultăți mai mari să dezvolte și să mențină relații pozitive. Cercetările arată că, fără o intervenție
eficientă, copiii care îi agresează în mod regulat pe alții când cresc devin adeseori autori de violență
domestică, abuz asupra copiilor, crime motivate de ură, abuzuri sexuale și alte comportamente ilegale. De
fapt, copiii cu probleme de agresiune la vârsta de 8 ani au de șase ori mai multe șanse de a fi condamnați
pentru o infracțiune până la vârsta de 24 de ani, decât copiii care nu agresează.

Câți copii afectează cu adevărat Bullying-ul?

Bullying-ul afectează practic toți copiii. Deși este adevărat că unii copii nu vor fi niciodată hărțuiți, cercetările
arată că copiii sunt martori la 85% din incidentele de agresiune școlară. Copiii martori sau pasageri se pot
simți neputincioși să oprească agresiunea. S-ar putea să se teamă de a fi hărțuiți ei în continuare. Și s-ar putea
să se simtă triști sau vinovați de abuzul pe care alții îl experimentează. În plus, spectatorii pot vedea că cei
care agresează reușesc să obțină ceea ce își doresc. Acest lucru îi poate tenta pe martori să participe ei înșiși
la generarea de agresiuni.

Nu este Bullying-ul doar o parte normală a creșterii?

Multe mituri despre Bullying includ ideea că Bullying-ul este o activitate inofensivă din copilărie și căeste o
parte normală a creșterii. Confuzia cu privire la diferența dintre conflict și agresiune poate alimenta acest mit.
Deși conflictul ocazional între egali este inevitabil, Bullying-ul nu este inevitabil. Într-un conflict, ambele părți
au putere egală de a rezolva problema. Dar Bullying-ul implică utilizarea intenționată, unilaterală a puterii
pentru a controla pe altul. Consecințele sale dăunătoare pot afecta grav oamenii pentru tot restul vieții.

Ce putem spune despre Bullying-ul dintre frați?

Este de așteptat un anumit grad de conflict între frați. În unele situații, totuși, rivalitatea între frați se poate
transforma în agresiune, în timp ce copiii se bat pentru putere. Având în vedere cantitatea normală de
tachinari și certuri în orice familie, poate fi dificil pentru părinți să știe unde să traseze limita. În mod ideal,
dorim ca copiii noștri să învețe să rezolve neînțelegerile între ei. Dar când este necesară intervenția adulților?
Iată o regulă de bază bună: comportamentul care ar fi inacceptabil între doi copii neînrudiți este inacceptabil
și între frați. Când un copil rănește sau sperie în mod intenționat și consecvent un frate mai mic sau mai puțin
puternic, aceasta este hărțuire și trebuie să înceteze. Ca toate formele de agresiune, agresiunea între frați
poate avea efecte pe termen lung. Poate afecta stima de sine și poate stabili un model pentru relațiile
abuzive în viitor.
Copilul meu s-ar putea să nu-mi spună că a fost agresat?
Este posibil ca copiii să nu spună adulților – chiar și părinților lor – despre hărțuirea de la școală. Studiile arată
că copiii nu spun pentru că ei cred că adulții nu vor opri hărțuirea. De asemenea, copiii pot crede că ar trebui
să fie capabili să-și rezolve propriile probleme. Sau poate nici măcar să nu recunoască că sunt hărțuiți. Altor
copii le este frică. Ei cred că a spune unui adult va avea ca rezultat un tratament mai rău din partea copilului
care îi hărțuiește.
Oricare dintre următoarele semne ar putea indica un copil este hărțuit:
- Frica de a merge cu autobuzul școlar
- Tăieturi sau vânătăi
- Îmbrăcăminte sau bunuri deteriorate
- Bani de buzunar „pierduți” frecvent
- Solicitări frecvente de a nu merge la școală
- Boli minore frecvente inexplicabile
- Insomnie sau coșmaruri
- Depresie sau lipsa de entuziasm pentru hobby-uri sau prieteni
- Scăderea performanței școlare

Copilul meu ar putea hărțui pe alții?

Un copil care agresează poate prezenta unele dintre următoarele comportamente:
- Apelative frecvente; de exemplu, descriindu-i pe alții drept „pămpălăi”, „împiedicați” sau „pierzători”
- Lăudarea regulată
- O nevoie constantă de a-și lua propriile decizii
- Petrece timp cu copii mai mici sau mai puțin puternici
- Lipsa de empatie pentru ceilalți
- O atitudine sfidătoare sau ostilă; ofensându-se cu ușurință

Ce pot face dacă copilul meu este agresat?

Ajutați-vă copilul să învețe să evite să răspundă în moduri care să stimuleze agresiunea. Explicați-i copilului că
persoanele care agresează speră să obțină anumite reacții. De exemplu, un copil ar putea încerca să-l
agreseze pe altul făcându-l să se simtă furios sau trist. Atunci când copilul agresat răspunde asertiv în schimb
(„Asta este Bullying. Vreau să încetezi!”), copilul care este hărțuit poate deveni neinteresant pentru agresor și
poate preveni astfel continuarea agresiunii.
Iată câteva idei suplimentare pentru a-ți ajuta copilul să facă față agresiunii:
- Asigurați-vă copilul că el sau ea nu este de vină.
- Instruiește-ți copilul să nu riposteze.
- Bullying-ul durează mai mult și devine mai grav atunci când copiii ripostează.
- Leziunile fizice sunt adesea rezultatul acestoe riposte.
- Sfătuiește-ți copilul să raporteze toate incidentele de intimidare unui adult de la școală sau unui părinte.
- Spune-i copilului tău că a făcut alegerea corectă, raportându-ți incidentul (incidentele) și asigură-l că el sau
ea nu este de vină.
- Ajutați-vă copilul să fie specific în descrierea incidentelor de agresiune: cine, ce, unde, când. (Căutați modele
sau dovezi ale hărțuirii repetate.)
- Jucați un rol pentru dezvoltarea abilităților sociale de prietenie cu copilul vostru. De exemplu, l-ați putea
ajuta să exerseze conversația, să se alăture unei activități de grup, să fie respectuos și asertiv. Prieteniile pot
ajuta la protejarea copilului de efectele nocive ale agresiunii.

Ce pot sugera ca alternative posibile pentru tratarea agresiunilor?

Părinții pot sugera următoarele abordări copilului:
- Că evitarea este adesea cea mai bună strategie.
- Să se joace într-un loc diferit.
- Să joace un alt joc.
- Să stea lângă un adult care supraveghează atunci când este posibil să apară Bullying.
- Să caute modalități de a găsi noi prieteni.
Părinții pot adopta, de asemenea, următoarele abordări:
- Susține-ți copilul încurajându-l să invite prietenii să se joace acasă sau să participe la activități.
- Implicați-vă copilul în activități sociale în afara școlii.
Cum pot promova un comportament respectuos?
Copiii trebuie să învețe că comportamentul respectuos este o parte esențială a tuturor relațiilor. Mai jos sunt
câteva strategii pentru a consolida această idee cu copilul dumneavoastră:
- Petrece timp cu copiii tăi.
- Planificați timp în fiecare zi pentru a vorbi cu copiii dvs. despre orice bucurii sau dificultăți pe care le
întâmpină. Când apar probleme, ajută-ți copiii să se gândească la modalități respectuoase și cooperante de a
le rezolva.
- Cunoaște-ți prietenii copiilor tăi. Când copiii tăi sunt departe de casă, asigură-te că îi cunoști și ai încredere
în copiii cu care sunt.
- Fii consecvent în ceea ce privește disciplina. Faceți-vă copiii responsabili pentru comportamentele negative
sau vătămătoare, dar evitați să folosiți dezamăgirile publice și pedepsele fizice. Aceste metode validează
provocarea de rușine și utilizarea violenței fizice ca soluții la probleme. Asigurați-vă că copiii dvs. înțeleg
consecințele acțiunilor lor.
- Eliminați jucăriile, jocurile și emisiunile TV care recompensează agresivitatea. Tâlharii și eroii folosesc adesea
cu succes violența pentru a-și atinge obiectivele. Consecințele negative care ar trebui să urmeze sunt rareori
văzute. Unii copii învață cum să agreseze de la televizor sau de la jocuri video.
- Urmărește utilizarea internetului de către copiii tăi. Bullying-ul pe internet, numit și cyber bullying, este în
creștere rapidă.
- Încurajează-ți copilul să nu se ofenseze foarte ușor. Copiii care agresează adesea se grăbesc să interpreteze
acțiunile inocente, cum ar fi lovirea accidentală cu cotul pe hol, ca fiind ostile. Învață-ți copiii să rămână calmi
și liniștiți, numărând până la zece sau folosind vorbirea cu sine. De exemplu, copiii tăi ar putea spune: „Nu mă
enervez pentru chestii mici ca acestea”. ”Lăudați-vă copiii pentru că au ales răspunsuri respectuoase,
neagresive.
- Asigură-te că copiii tăi știu la ce se așteaptă alți copii. Comportamentele respectuoase pe care le-am învățat
cu toții includ să ne întoarcem și să ne cerem scuze atunci când am rănit accidental pe cineva. Observați-vă
copiii care se joacă cu alții. Există reguli nerostite pe care nu le înțeleg? Dacă da, discutați-le în privat.
- Ajutați-vă copiii să vadă și alte puncte de vedere. Copiii care agresează adesea au dificultăți în interpretarea
expresiilor faciale sau a tonului vocii. Ei uită să ia în considerare sentimentele altor copii. Explorați împreună
cu copiii dvs. cum s-ar putea simți „în pielea altcuiva”.

Oamenii de toate vârstele experimentează conflicte în relațiile lor. Când copiii învață să recunoască și să
răspundă eficient la hărțuire, ei învață abilități pozitive care vor dura toată viața.