Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Psihopedagogia educației timpurii și a școlarității mici

STRATEGII PSIHO-EDUCATIONALE ANTI-BULLYING

Stima de sine si bullying-ul. Activități pentru școlari

An II
Sem II

Masteranzi:
Buzgar Andreea
Sârbu Adela
Suciu Elena Nicoleta
Stima de sine și bullying-ul

Stima de sine reprezintă valoarea pe care ne-o dăm. Ceea ce credem despre noi, cât și
cum ne vedem în relație cu ceilalți. Cei care au o stimă de sine redusă, nu au o încredere prea
mare în forțele proprii. În opoziție, persoanele cu o stimă de sine crescută se simt valoroase și
iubite de cei din jur. De asemenea, se simt mai capabile să treacă peste adversitățile vieții,
deoarece au puterea de a-și gestiona propriile greșeli într-un mod sănătos.
Știm cu toții că stima de sine (uneori denumită valoare de sine sau respect de sine)
poate fi o parte importantă a succesului. Prea puțină stimă de sine poate lăsa oamenii să se
simtă învinși sau deprimați. De asemenea, îi poate determina pe oameni să facă alegeri
proaste, să cadă în relații distructive sau să nu reușească să-și atingă potențialul maxim.
(Kendra, Gans, 2019).
Persoanele cu o stimă de sine crescută sunt optimiste, au grijă de ele însele, au
încredere în ceilalți și își pot identifica singure punctele tari. Cei cu o stimă de sine redusă
sunt mai pesimiști, evită să-și asume riscuri, dau vina pe ceilalți, se simt incapabili și se tem
că nu sunt plăcuți de cei din jur. Dacă un părinte are o stimă de sine redusă, aceasta se poate
răsfrânge și asupra copiilor. Așa că este important să-i ajutăm și pe părinți să-și
îmbunătățească stima de sine.
Stima de sine este foarte importanta atunci când vine vorba despre bullying. Unii
copii care sunt agresori, au astfel de comportamente deoarece au o stimă de sine scăzută. Cu
toate acestea, este important de reținut că nu toți copiii care sunt agresori au o stimă de sine
scăzută, unii recurg la comportamente de bullying doar ca să-și crească și mai mult statutul
social. În plus, cei care au o stimă de sine scăzută pot deveni foarte ușor victime ale
bullying-ului, iar cei cu o stimă de sine ridicată sunt capabili să facă față bullying-ului și să-și
înfrunte posibilii agresori.
Bullying-ul reprezinta un act de violenta, fizica, psihică sau verbală, iar școala este mediul
propice unde copilul își poate manifesta frustrarea sau lupta pentru putere. Dacă la gradinita
fenomenul este în faza incipientă, la școală se dezvolta drastic. In scoala, copilul cauta un
individ mai slab decat el si încearca sa-l domine si prin intermediul lui sa scape de
problemele sale. Exista sute de cazuri în care părinții își muta copiii în alte unități de
invatamant pentru ca au fost agresați, fizic sau verbal, de alti colegi. (What is bullying?
https://www.bullying.co.uk/general-advice/what-is-bullying )
Cauzele aparitiei
Aceste probleme sunt oglinda dezechilibrului familiar. Familiile în care exista
violenta dezvolta un mediu optim pentru formarea agresivitatii. Copiii au nevoie de modele
de urmat, si din aceste considerente, violenta domestica naste agresori, deoarece copiii își
copiază părinții și bunicii. Copiii agresori au invatat de la părinți că a fi puternic înseamnă ca
ceilalți sa se teama de tine. De multe ori părinții își umilesc și își constrâng copiii prin forța să
facă anumite lucruri, considerand ca astfel ei fac educatie. Îi determina astfel sa devina
agresori pentru a starni admiratia. Pentru a evita asta, părinții ar trebui sa mențină mereu
stima de sine a copilului ridicată.
Tipuri de bullying:
• Bullying verbal – actiuni verbale sau scrise, rau intentionate, cum ar fi, sicaranea,
injurii, folosirea sarcasmului, amenintari, critici, limbaj neadecvat
• Bullying fizic – presupune folosirea contactului fizic pentru a intimida pe ceilalti,
prin: amenintari, hartuire, vatamare, lovire, impingere, gesturi obscene, distrugerea lucrurilor
celuilalt etc.
• Bullying social – se refera la lezarea reputatiei sau a relatiei cuiva si include: barfitul,
punerea unei persoane intr-o situatie stanjenitoare in public, folosirea puterii formale sau
financiare ca forme de amenintare, excluderea unei persoane din punct de vedere social etc.
• Cyberbullying – avansul tehnologiei a permis ca toate comportamentele mentionate
mai sus sa poate fi folosite si in mediul online, pe retele sociale sau alte platforme, acest tip
de bullying se foloseste mai usor deoarece este mai simplu sa te ascunzi in spatele unor
ecrane si sa folosesti anumite comportamente.
Bullying-ul poate avea loc indiferent de context, însă copiii care sunt agresați prezintă unul
sau mai mulți factori de risc:
- Sunt percepuți ca fiind diferiți față de colegii lor – sunt fie supraponderali sau
subponderali, poartă ochelari sau se îmbracă diferit, sunt transferați recent la școala
respectivă sau nu își pot permite ceea ce au ceilalți copii;
- Sunt percepuți ca fiind slabi sau incapabili de a se apăra;
- Sunt depresivi, anxioși sau au o stimă de sine scăzută;
- Sunt mai puțini populari decât ceilalți și au puțini prieteni.
Pe de cealaltă parte, copiii susceptibili de a-i intimida pe ceilalți pot fi:
- Cei care au putere socială mai mare, sunt preocupați de popularitatea lor și le place să
domine sau să fie responsabili în fața celorlalți;
- Mai izolați, deprimați sau anxioși, au o stimă de sine scăzută, sunt mai puțin implicați
la școală și nu le pasă de sentimentele celoralți;
- Mai agresivi, din cauza frustrărilor dezvoltate de-a lungul timpului;
- Nu au o relație foarte apropiată cu părinții sau au probleme în familie;
- Nu pot respecta regulile, văd violența ca pe un răspuns pozitiv și au prieteni care îi
agresează pe alții, la rândul lor.
Atunci când vine vorba despre emoții, cercetările ne arată că multe cadre didactice nu
oferă suficiente informații copiilor despre cum să-și identifice propriile emoții și cum să
învețe să le gestioneze. Prin urmare este important ca profesorii să se formeze pe această
temă, ca să învețe să identifice problemele clasei și să-i ajute pe elevi să găsească o cale
sănătoasă de a le rezolva. Dacă profesorul l-ar ajuta pe elev să-și identifice emoția și să
găsească o alternativă comportamentală, multe dintre comportamentele agresive nu ar mai
apărea. Părinții, cadrele didactice și alți adulți de referință joacă un rol important în
dezvoltarea abilităților emoționale ale copiilor. În plus, reușim să evităm și situațiile de
bullying, deoarece un copil care poate să-și exprime emoțiile este un copil mai încrezător în
sine și cu o stimă de sine mai bună.

Activități pentru școlari

Hărțuirea trebuie luată în serios, iar pentru prevenirea acesteia trebuie să adoptăm o
abordare pozitivă. În continuare vom prezenta câteva activități pentru a ajuta elevii să afle
cum pot să dezvolte o stimă de sine pozitivă, să învețe cum să respecte diferențele pe care le
văd la alți copii, să învețe să prețuiască toleranța și diversitatea.
 1. „Super me”- Scutul pentru stima de sine
Clasele Preg., 1, 2
Tema: „Super me”- Scutul pentru stima de sine
Scopul activității: să-și recunoască abilitățile, talentele și atributele
Întrebările cheie ale activității:
Ce înseamnă stima de sine?
Ce te pricepi să faci?
De ce crezi că oamenii spun uneori lucruri neplăcute?
Ce se pricepe prietenul tău să facă?
De ce crezi că este important să ne amintim lucrurile la care sunt buni?
Atenționare pentru profesori: Tratează subiectul persoanelor care spun lucruri neplăcute cu
delicatețe având în vedere că poate fi supărător pentru copiii care au avut parte de un
asemenea comportament.
Activitatea propriu-zisă:
● Așează scaunele/perinițele într-un cerc pentru prima parte a activității
● Prezintă-le copiilor păpușa „Super Sally”. Spune-le copiilor că „Super Sally” se numește
așa pentru că lucrul ei preferat este să le spună copiilor cât de super sunt!
● Lăsați păpușa să vă vorbească și apoi spuneți copiilor ce v-a comunicat: „Da, această clasă
este fantastică! V-am spus o mulțime de lucruri grozave despre copii”. Lasă păpușa să
spună fiecărui copil ceva la care a auzit că sunt grozavi. Amintiți-le copiilor că toți sunt
diferiți și că acesta este ceea ce oferă farmec lumii. Spune-le copiilor că toți sunt buni la
lucruri diferite.
● Redați niște muzică clasică pentru a oferi copiilor câteva minute timp de gândire; cereți-i
să se gândească la alte lucruri la care sunt buni. Poti oferi unul sau două exemple.
● Cereți copiilor să se miște într-o zonă delimitată, pe fundal muzical. Când muzica se
oprește, copiii trebuie să găsească un partener și să discute despre lucrurile la care se
pricep. Repetați acest lucru de mai multe ori, încurajând copiii să găsească parteneri
diferiți de fiecare dată.
● Stând în cerc încurajați copiii să-și amintească toate lucrurile la care sunt buni. Cum îi face
să se simtă? Explicați copiilor că stima de sine este felul în care se simt despre ei înșiși.
Amintirea tuturor lucrurilor la care sunt buni îi poate ajuta să aibă o stimă de sine pozitivă.
● Explicați-le copiilor că „Super Sally” a intrat în clasă pentru a le vorbi despre momentele
în care copiii nu sunt amabili. Spuneți că uneori oamenii pot fi nepoliticoși unii cu alții și
aceasta poată să producă sentimente de supărare. Amintiți-le copiilor că este în regulă să se
simtă triști sau răniți atunci când cineva este nepoliticos. Ca o soluție, explicați că
amintirea tuturor lucrurilor speciale despre noi înșine poate împiedica cuvintele sau
acțiunile neplăcute ale altora să rămână cu noi mult timp și să ne afecteze negativ. Amintiți
copiilor că, dacă cineva este nepoliticos cu ei, nu este vorba despre ei, nu ei sunt sursa
acelei impoliteți, ci poate că acea persoană se simte supărată sau tristă.
● Pentru a concretiza soluția dată împotriva momentelor când oamenii din jur nu sunt
amabili cu noi (și anume: amintirea tuturor lucrurilor speciale despre noi înșine)
încurajează copiii să-și construiască scutul stimei de sine. Pe foaia suport va fi desenat un
scut în interirorul căruia copiii vor scrie sau vor lipi imagini care reprezintă abilitățile,
 talentele și atributele lor (ex. Sunt un prieten bun; Mă pricep să decupez; Știu să fac brioșe
etc.)
Timp de reflecție:
● Cereți copiilor să împărtășească copilului de lângă ei scutul pentru stima de sine și să
explice ce au inclus și de ce.
● Încurajați copiii să adauge ceva pozitiv la scutul colegului lor.
● La rândul lor, încurajați copiii să împărtășească grupului ce au adăugat la scutul colegului
lor și de ce.
Sursa: PSED Super Me: Self-Esteem Shield Adult Input Plan,
https://www.twinkl.ro/resource/t-lf-285-psed-super-me-self-esteem-shield-adult-input-plan-a
nd-resource-pack

2. „Etichetează borcane nu persoane”

Clasa 3, 4/ Gimnaziu
Tema activității: „Etichetează borcane nu persoane”
Scopul activității: denumirea/etichetarea și discutarea emoțiilor; conștientizarea nevoii de
comunicare a sentimentelor și a adevărului că nu suntem singurii care experimentează emoții
negative
Activitatea propriu-zisă:
● Prezintă câteva informații interesante de tipul Știați că? Legate de barierele pe care le
ridică gestionarea defectuoasă a emoțiilor negative
● Vom încerca să dărâmăm unele dintre aceste bariere folosind borcane pentru a ne
eticheta sentimentele. Uneori, când dăm un nume unei stări lăuntrice ne ajută să-i
facem față mai eficient
● Prezintă copiilor câteva variații de termeni opuși pe care îi pot folosi pentru a
reprezenta etichetele/categoriile emoțiilor. Exemplu: Pozitiv-Negativ,
Fericire-Tristețe, Sus-Jos. Copiii pot vota perechea de termeni pe care o doresc. Acești
termeni vor fi lipiți ca etichete pe două borcane.
● Fiecare copil primește două bucăți de hârtie, câte una pentru fiecare etichetă (ex. O
hârtie pentru Pozitiv și o hârtie pentru Negativ) și este încurajat să scrie pe foaie ceva
ce asociază cu sentimentul respectiv. Vor așeza apoi foaia în borcanul corespunzător.
● Discută pe rând fiecare bilețel din borcane și invită copiii să se gândească la
următoarele întrebări în timp de discutați:
1. Sunt singurul care am sentimente negative?
2. Cu ce ​emoții poți eticheta fiecare scenariu?
3. Numai imaginea corpului nostru ne face fericiți?
4. Pentru ce esti recunoscator?
5. Care sunt lucrurile pentru care ești mândru de tine?

● După ce copiii înțeleg că toți oamenii se confruntă cu emoții negative uneori, propune
câteva soluții:
1. Împărtășește-ți experiența/emoțiile cu clasa.
2. Împărtășește-ți experiența/emoțiile cu un grup mic.
3. Împărtășește-ți experiența/emoțiile cu un prieten apropiat ție.
 Lasă copiilor posibilitatea să-și aleagă ce variantă doresc și cu care se simt
confortabil. Cel mai important lucru este conștientizarea nevoii de a spune celorlalți emoțiile
trăite. Dacă unii copiii nu sunt pregătiți pentru niciuna din aceste variante încurajează-i să-și
noteze zilnic emoțiile trăite și să folosească borcanele utilizate la activitate. Borcanele pot
rămâne în clasă și după finalizarea activității și, din când în când se vor discuta emoțiile
notate de copii și introduse în borcan.
Timp de reflecție:
● Poți cere copiilor să construiască postere creative care să conțină un mesaj încurajator
și motivațional și așează posterele în sala de clasă. (exemple de mesaje: Lucrează la
persoana ta, nu doar la selfie-ul tău; Este ok să nu ai o zi ok; Nu uita să-ți numeri
bucuriile; Ridică capul sus; Spune-ne și nouă ce simți!)

Sursa: Label Jars Not People: Self-Esteem Team Lesson Pack,

https://www.twinkl.ro/resource/t3-p-164-label-jars-not-people-self-esteem-team-lesson-pack

3. Desemnați un copac anti-bullying

Găsiți un copac lângă intrarea școlii și împodobiți-l cu mesaje și citate anti-bullying. Cereți
elevilor să adauge propriile mesaje de dragoste, bunătate și speranță pe tot parcursul anului
pentru a crea un simbol durabil de acceptare, astfel încât toți cei care intră în clădire să-l
vadă.
4. Implementați un program de notițe pozitive
Încurajați elevii să lase notițe pozitive anonime pentru colegii lor. Aceștia pot lăsa aceste note
pe birou pentru a le găsi a doua zi colegii lor. Acest lucru oferă elevilor o modalitate simplă
de a răspândi bucuria, încurajându-i în același timp să vadă binele din ceilalți.
Desigur, profesorii ar trebui să se asigure că dezvoltă un sistem prin care totată lumea
primește un număr similar de notițe. De exemple, pe rând, fiecare elev are propria zi în care
primește notițe de la colegii săi sau fiecare elev scrie câte o notiță pentru fiecare coleg, pe
care o va distribui la un moment dat.
5. Creați un sistem de prieteni
Un sistem de prieteni funcționează bine atunci când se desemnează un elev mai în vârsta cu
un elev mai mic din școală, de exemplu, un elev de clasa a 4-a cu un elev de clasa I. Elevul
mai mare servește drept mentor și poate oferi elevului mai tânăr sprijin și îndrumare. Elevul
mai tânăr poate cere ajutor prietenului ori de câte ori are nevoie. (Journal Buddies, 2022)
6. Începeți un club de carte anti-bullying
Creați un club de carte care să includă în lista de lectură cărți cu mesaje anti-bullying.
Membrii clubului de carte vor învăța nu numai din cărțile pe care le citesc, dar vor fi inspirați
și de discuțiile care au loc în timpul întâlnirilor clubului de carte.
7. Creați o patrulă pentru terenul de joacă
Patrula de teren de joacă este un grup la care elevii mai mari se pot alătura după ce au primit
pregătirea și resursele adecvate. Prin acest program, elevii mai mari desemnați ar trebui să
monitorizeze locul de joacă pentru orice comportament negativ, cum ar fi: țipete, altercații
fizice, sau izolarea. Acești copii pot lucra apoi direct cu elevii care sunt hărțuiți și, de
asemenea, pot susține necesitatea unui comportament bun la locul de joacă.
8. Creați un comitet împotriva hărțuirii
Implicați elevii, părinții și profesorii prin înființarea unui comitet împotriva hărțuirii.
Comitetul ar trebui să planifice evenimente pe tot parcursul anului care să crească gradul de
conștientizare cu privire la hărțuire și să învețe elevii cum să prevină agresiunea care are loc
în sălile lor de clasă.
9. Politici anti-bullying în întreaga școală
Încurajați elevii să se implice în această campanie anti-bullying. Creați un slogan sau o temă
anti-bullying pentru anul școlar respectiv și apoi cereți elevilor să creeze postere pe baza
acelei teme în prima săptămână de școală. Agățați aceste afișe pe holuri pentru a servi drept
memento pe tot parcursul anului. (Journal Buddies, 2022)
În concluzie, putem admite că există o legătura puternică între stima de sine și
bullying-ul dintre elevi. Important de notat este că, nu doar victima întâmpină dificultăți la
nivelul stimei de sine ci și agresorul iar implementarea și organizarea unor activități de
construire a unei stime de sine corecte și pozitive poate avea un efect de reducere
considerabilă a situațiilor de bullying în școală și nu numai. Conștientizarea dezechilibrului
este deci primul pas spre rezolvare.

Aplicație
Completarea fișei „Care sunt calitățile mele?” Anexa 1
După completarea fișei grupul se împarte în perechi și fiecare va împărtăși calitățile sale
partenerului.
Fiecare persoană trebuie să adauge la fișa colegului o calitate pe care acesta nu a notat-o.
La final, cine dorește poate împărtăși cu tot grupul calitățile notate.

Bibliografie

1. Cherry, K.; Gans, S. (2019), Signs of Healthy and Low Self-Esteem, Verywell Mind
2. Family Lives. (2022). What is bullying? Disponibil la
https://www.familylives.org.uk/advice/bullying/general-advice/what-is-bullying
3. Nicolau, I. Bullying: care sunt efectele acestui fenomen și cum poate fi stopat,
Disponibil la https://www.clinicaoananicolau.ro/bullying/
4. Journal Buddies. (2022). Retrieved from Anti-Bullying Activities:
https://www.journalbuddies.com/teaching-activities/anti-bullying-activities/
5. Journal Buddies. (2022). Retrieved from Anti-Bullying Programs for Elementary
Schools: https://www.journalbuddies.com/teaching-activities/anti-bullying-programs/
6. Twinkl, PSED Super Me: Self-Esteem Shield Adult Input Plan, disponibil la
https://www.twinkl.ro/resource/t-lf-285-psed-super-me-self-esteem-shield-adult-input
-plan-and-resource-pack
7. Twinkl, Label Jars Not People: Self-Esteem Team Lesson Pack, disponibil la
https://www.twinkl.ro/resource/t3-p-164-label-jars-not-people-self-esteem-team-lesson-pack
Anexa 1

Care sunt calitățile mele?

Fiecare dintre noi este diferit.
Ești o persoană specială, unică, cu multe calități.

Notează în diagrama de mai jos cât mai multe calități despre tine. Centrul îl
poți rezerva pentru numele tău. :)
Iată câteva exemple care te pot ajuta să începi. Dacă ai nevoie de ajutor, poți
întreba un adult dar caută ca exercițiul să fie produsul gândurilor tale.
Scrie toate acele calități minunate ale tale și fii mândru de ele!
Exemple:
Sunt sincer.
Sunt curajos.
Fac oamenii să râdă.