Metode de stimulare a creativității elevului

Metoda 6-3-5 metoda brainwriting

Tehnica 6/3/5 sau metoda brainwriting reprezintă o modalitate de lucru bazată pe construcția de „idei pe idei”, o tehnică
de brainstorming structurată și aplicată pe grupuri.
Metoda se numeşte ,,6-3-5 ”,pentru că grupele sunt compuse din 6 membri, se enunţă 3 idei care sunt
îmbunătăţite de ceilalţi 5 elevi.
După formularea subiectului pentru care se cer soluţii, clasa este împărţită în grupe de 6 elevi.
Se distribuie foi pe care s-a realizat un tabel cu 3 coloane.
Fiecare elev formulează trei idei pe care le scrie în coloana tabelului, apoi transmite foaia sa colegului din dreapta şi o
primeşte pe a celui din stânga, citeşte ideile şi încearcă prin formulări noi să le modifice în sens creative.
Foile sunt transmise de la un elev la altul, până când ideile iniţiale sunt îmbunătăţite de toţi membrii grupului. Cadrul
didactic primeşte foile, centralizează ideile, le clasifică în funcţie de importanţa lor şi le cuantifică.
Pentru realizarea feed-back-ului şi stimularea autoevaluării, ulterior vor fi discutate şi analizate ideile formulate.
Etapele desfășurării activității sunt următoarele:
1. Împărțirea copiilor în grupe de câte 6 membri fiecare
Când grupurile sunt alcătuite din membri obișnuiți, atunci vadrul didactic împarte copiilor simboluri (flori, mingi, frunze,
steguleţe, steluţe etc.) şi în funcţie de simbolul ales se grupează grupurile de lucru. Când grupurile sunt selectate după
criterii creative li se solicită minimum 3 variante/soluţii pentru problema dată şi rapiditate mai mare (să nu depășească
timpul stabilit). Se distribuie fiecărui membru materialul pentru activitate.
2. Prezentarea problemei şi a sarcinii de lucru
Exemplu: Astăzi în cadrul activității vom desena tema „În vacanţă“. Fiecare elev se gândeşte care vor fi primele elemente
care vor alcătui desenul. După ce veţi desena, daţi foaia colegului din dreapta pentru a citi ideile (desenele) şi pentru a
continua desenul.
3. Activitatea propriu-zisă – alternează activitatea individuală cu cele de grup
Elevii desenează pe foaia personală- pe care cadrul didactic i-a scris numele- 3 elemente ale temei în maxim 5 minute.
Foile se deplasează apoi de la stânga spre dreapta până ajung în poziţia iniţială – la elevul de la care a pornit.
Fiecare membru al grupului când pornește fişa de la colegul din stânga sa priveşte desenul, identifică elementele
desenate, şi încearcă să adauge altele, să le modifice în mod creativ pe cele existente fără a se depărta de tema
principală.
Cadrul didactic urmărește ca: schimbul de fişe să se facă în ordinea stabilită respectând astfel regula metodei; copiii să
îmbunătățească conținutul temei; notează într-o fişă implicarea fiecărui elev.
4. Analiza rezultatelor
Se analizează fiecare lucrare identificând elementele care alcătuiesc desenul. Se centralizează ideile rezultate şi se
apreciază. Fiecare fişă reprezintă o subtemă a temei prezentate la începutul activităţii. Elevilor li se solicită să găsească un
titlu care să definească conţinutul desenului, dar care să facă parte din tema “În vacanţă”.
Exemplu: “În vacanţă la bunici”, ”La mare”, ”În concediu cu părinţii”, ”În tabără”, ”Cu bunicii la munte”, e posibil să
conţină următoarele elemente: munţi, copaci, cărarea spre munte, poieniţă, flori, păsări, excursionişti, bunicul, bunica,
rucsac, copil, stejar, brad etc.  Pentru a se evidenţia mai clar implicarea fiecărui elev se poate specifica de la începutul
activităţii că este necesar să-şi aleagă o singură culoare cu care va desena, diferită de a celorlalți 5 membri ai grupului.
Astfel, culoarea roşie în toate fişele de lucru aparţine unui singur elev, culoarea verde a altui copil s.a.m.d. Această
modalitate facilitează cadrului didactic evaluarea fiecărui membru al grupului.
Avantaje:
 stimularea creativității;
 dezvoltarea gândirii critice și a capacității de argumentare;
 participarea activă a tuturor elevilor/cursanților, chiar și a celor introvertiți;
 formarea și dezvoltarea capacității reflective;
 stimularea participanților în a realiza analize, comparații, generalizări;
 combinarea muncii individuale cu cea pe grupe;
 reducerea timpului de aplicare, în comparație cu brainstorming-ul.
Dezavantaje:
 posibilitatea apariției unor ,,timpi morți” pentru membrii grupurilor, în momentul în care fișa de brainwriting se
află la un alt membru;
 apariția unor fenomene de contagiune negativă a ideilor și a unui blocaj creativ;
 se neglijează tratarea diferențiată  a elevilor, pentru că unii au nevoie de mai mult de 5 minute pentru a găsi
soluții creative și valoroase.
 Metoda Phillips 6-6

Metoda Phillips 6-6 a fost elaborată de către profesorul de literatură James Donald Phillips (de unde provine și numele)
iar atributul 6-6 se leagă de modul de organizare a activității elevilor (6 - participanți, 6- minute).
Metoda Phillips 6-6 poate fi aplicată cu succes grupurilor şcolare, presupunând participarea unui număr mai mare de
persoane, de la 30 până la 60.
Participanţii se grupează în subgrupuri de câte 6 persoane, care vor discuta problema dată timp de 6 minute.
Fiecare grup îşi alege un lider care are următoarele sarcini: asigură participarea tuturor membrilor la discuţie, facilitează
obţinerea soluţiilor, notează ideile emise şi soluţiile la care s-a ajuns în urma discuţiilor.
După expirarea celor 6 minute rezervate activităţii, liderul exprimă soluţia la care a ajuns grupul său, aceste soluţii
notându-se într-un loc vizibil pentru toţi participanţii.
Urmează discuţia finală prin intermediul căreia se va alege cea mai viabilă soluţie.
Este o metodă similară brainstorming-ului și tehnicii 6/ 3/ 5, însă se individualizează prin limitarea discuției celor șase
participanți la șase minute, având ca scop intensificarea producției creative, ca și în cazul tehnicii 6/ 3/ 5.
Cadrul didactic trebuie să aibă în vedere complexitatea problemei, aceasta fiind adaptată nivelului de dezvoltare al
elevilor.
Etapele metodei PHILIPS 6 / 6
1. Constituirea grupelor de câte 6 participanți (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup)
- Secretarul grupului are, în plus, sarcina de a consemna ideile colegilor;
- Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea în cadrul grupului și prezintă concluziile.
2. Înmânarea temei/problemei;
- Se dezbate în particular de către fiecare grup;
- Se motivează importanța temei.
3. Desfășurarea discuțiilor, pe baza temei, în cadrul grupului, timp de 6 minute;
- Discuții libere, fiecare membru propune un răspuns și la sfârșit se rețin ideile cele mai importante;
sau
- Discuții progresive, în care fiecare participant expune în cadrul grupului său o variantă care e analizată și apoi se trece
la celelalte idei.
4. Colectarea soluțiilor elaborate
- Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns;
sau
- Ideile sunt predate în scris coordonatorului grupului.
5. Discuția colectivă;
- Decizia colectivă în ceea ce privește soluția finală, pe baza ierarhizării variantelor
6. Încheierea discuției;
- Oferirea din partea coordonatorului a concluziilor privind participarea la desfășurarea activității și a eficienței
demersurilor întreprinse

Avantajele metodei PHILLIPS 6 - 6

- Asigură abordarea mai multor aspecte ale unei probleme într-un timp limitat, facilitează comunicarea şi exprimarea,
confruntarea şi luarea deciziilor.
- Permite întărirea coeziunii grupului şi angajează elevii în (auto)evaluare şi interevaluare.
- Cooperarea din interiorul echipei se îmbină cu competiţia între echipe.
Dezavantajele metodei PHILLIPS 6 - 6
- Apar atunci când numărul elevilor nu este multiplu de 6;
- Timpul impus (6 minute) poate fi prea scurt.

APLICAŢIE
- Este o metodă ce poate fi aplicată la toate clasele primare. Poate fi utilizată atât în lecțiile de comunicare /însuşire de
noi cunoștinţe cât și în cele de fixare și sistematizare de cunoștințe.
- Se stabilesc grupe de câte 6 elevi, fiecare cu un moderator, care vor fi solicitate să găsească expresii dintr-o poezie
învăţată anterior, ce redau două grupe mari de sentimente umane (Bucurie/Tristeţe, Viaţă/Moarte,
Împlinire/Dezamăgire, Încredere/Teamă), înlocuindu-le pe acestea cu adjective găsite de ei.
- Elevii vor prezenta rezultatele sub forma poeziei modificate, ca o creaţie proprie, a fiecărei grupe în parte.