METODA PHILIPS-66- METODĂ ACTIV- PARTICIPATIVĂ ÎN

ACTIVITATEA DE PREDARE A BIOLOGIEI

Sistemul de procedee şi metode didactice se elaborează în viziune sistemică şi este strâns

corelat cu sistemul mijloacelor de învăţământ, cu tipul de experienţe de învăţare, cu formele de
organizare a activităţii instructiv-educative etc.
Dintre metodele interactive de predare-învăţare care se pot aplica cu succes la biologie sunt:
metoda Philips-66, brainstorming, brainwriting, metoda predării/învăţării reciproce, metoda
cubului, jocul de rol etc.
Fiind o metodă interactivă, metoda dezbaterii Philips -66 face parte din grupul metodelor de
comunicare orală.
Simbolul numeric 66 provine de la împărţirea clasei în grupe de 6 elevi care dezbat o
problemă timp de 6 minute. Metoda se poate aplica în toate momentele unei lecţii, evenimente sau
activităţi care permit acest lucru.
Etapele metodei
1.Constituirea grupelor de câte 6 participanți (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup);
Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea în cadrul grupului şi prezintă concluziile, iar
secretarul grupului are în plus, sarcina de a consemna ideile colegilor.
2. Înmânarea temei/problemei- se dezbate în particular de fiecare grup;
3. Desfășurarea discuțiilor, pe baza temei, în cadrul grupului, timp de 6 minute
Pot fi: discuții libere, fiecare membru propune un răspuns și la sfârșit se rețin ideile cele
mai importante sau discuții progresive în care fiecare participant expune în cadrul grupului său o
variantă care este analizată și apoi se trece la celelalte idei.
4. Colectarea soluțiilor elaborate;
În această etapă conducătorii fiecărui grup expun concluziile la care au ajuns sau ideile sunt
predate în scris coordonatorului colectivului.
5. Discuția colectivă- Se va lua o decizie colectivă în ceea ce privește soluția finală, pe baza
ierarhizării variantelor.
6. Încheierea discuției- Coordonatorul oferă concluziile privind participarea la desfășurarea
activității și a eficienței demersurilor întreprinse

Exemplu: Biologie
Lecţia: Conservarea resurselor naturale şi a biodiversităţii
Dirijarea învăţării
S-a propus pentru dezbatere următoarea problemă: “Cum poate fi argumentată necesitatea
protejării şi conservării sistemelor ecologice”
Se utilizează metoda Philips 66. Pentru aceasta, se alcătuiesc trei grupe de câte 6 elevi,
stabilindu-se pentru fiecare conducătorul şi secretarul şi lăsându-se ca timp de lucru 6 minute.
Se strâng soluţiile, iar fiecare conducător de discuţie al grupului raportează în faţa clasei
concluziile obţinute.
Concluzii:
-dispariţia sau înmulţirea exagerată a unor specii;
- efectele unor substanţe toxice se resimt la mare distanţă de locul de producere;
- efectele de la nivelul ecosistemelor se extind la nivelul complexelor de ecosisteme şi al ecosferei
etc.
Prin folosirea metodei Philips 66 se urmăreşte stimularea creativităţii individuale şi de grup,
formarea abilităţilor elevilor de a relaţiona, precum şi formarea şi dezvoltarea capacităţii de
comunicare.
Principalele avantaje ale metodei Philips-66 sunt: asigurarea participării colective şi active
la rezolvarea cazului şi obişnuirea elevilor cu tehnica argumentării, susţinerea de păreri, acceptarea
gândirii colective, restrângerea subiectivităţii. Metoda are însă şi dezavantaje: profesorul nu poate
participa la dezbaterile din fiecare grupă, limita impusă de timp, fiind nevoie de un timp
suplimentar ca fiecare grupă în parte să îşi poată prezenta concluziile, dar şi dezordinea creată
atunci când se lucrează în aceeaşi clasă, grupele deranjându-se reciproc.
Prin folosirea metodelor activ-participative în procesul de predare, elevii înţeleg mult mai
bine noţiunile predate, crescând randamentul la învăţătură.
Bibliografie
Marinescu Mariana, Didactica biologiei. Teorie şi aplicaţii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010;