Metoda - Reuniunea Phillips 6/6

Considerată de multe ori ca o variantă a brainstorming-ului, prin Metoda 6/6

numărul participanţilor este fixat la 6, iar durata discuţiilor este limitată la 6 minute şi
reprezintă una dintre metodele de rezolvare a problemelor prin stimularea creativităţii.
Ce-i drept, în administraţie destul de greu aplicabilă!
Este o variantă propusă de J. Donald Phillips de la Universitatea din Michigan.
Bineînţeles, că cele două restricţii au un aspect formal, în sensul că rezultatele sunt
aceleaşi dacă reuniunea ar dura mai puţin sau cu ceva mai mult (15 - 20 minute).
Faţă de brainstorming, această metodă este mai intensivă, asaltul creierului fiind
mai accentuat, datorită duratei foarte scurte a discuţiilor şi, implicit, capacităţile
cognitive sunt mult mai bine puse în valoare ţinând cont atât de propriile idei, de
rezultatul palpabil al procesului de învăţare, cât şi de capacitatea de analiză.
,,Într-un studiu care punea în legătură nevoia de stimulare cognitivă cu
procesarea informaţiei, Dickhauser, Reinhard, Diener şi Bertmans arată că, atunci când
procesează informaţia, persoanele cu un nivel scăzut al acestei nevoi se concentrează
asupra informaţiei saliente şi apelează la prescurtări cognitive comparativ cu
persoanele cu o nevoie ridicată de stimulare cognitivă”1.
De asemenea, problema poate fi rezolvată, nu numai cu 6 participanţi, ci şi cu
echipe formate din 6 participanţi (maxim 5 echipe a câte 6 participanţi, deci 30 de
participanţi).
Mai mult decât atât, De Peretti şi colaboratorii săi numesc această metodă şi
mai clar: 6/6 pm, adică 6 participanţi, 6 minute. Modul de structurare şi aplicare
permite utilizarea metodei şi cu grupuri de lucru mai mari (de până la 50 de membrii)2.

1
Irina Macsinga, Evaluarea personalităţii prin metoda raţionamentelor condiţionale, în Florin A.
Sava (coord.), Metode de investigare a personalităţii, Ed. Polirom, Iaşi, 2011, p. 88.
2
Constantin Moise, Elena Seghedin, Metodele de învățământ, în Constantin Cucoș (coord.),
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (ed. a III-a), Ed. Polirom, Iaşi,
2009, pp. 374 – 375.
1
 În domeniul educaţiei, metoda 6/6 este o una activ-participativă în procesul
complex de predare/învăţare având rolul nu numai de a întări coeziunea grupului ca în
cazul aplicării acestei metode în rândul adulţilor, ci şi de învăţare pro-activă – chiar în
cazul în care membrul grupului nu a avut acele cunoştinţe cu ceilalţi participanţi.
Cu toate acestea, ambele rezultate pot fi simultane, concomitente sau pot lipsi
cu desăvârşire în rândul celor cărora li s-a aplicat această metodă nu numai de educaţie
non-formală, ci şi de management. Aplicabilă de bună-seamă atât în rândul CEO3, cât
şi în rândul conducătorilor autorităţilor administraţiei publice şi a autorităţilor
administrative autonome.
Etapele de aplicare a metodei Phillips 6/6 sunt:
- informarea asupra problemei;
- discutarea problemei în cadrul echipei;
- dezbaterea în plen;
- evaluarea generală a soluţiilor.
Detalierea acestor etape poate fi structurată astfel:
1. Liderul reuniunii informează echipele asupra problemei ce aşteaptă soluţii de
rezolvare.
2. Discutarea problemei se face în cadrul fiecărei echipe, care se retrage şi discută
separat timp de 6 minute (pentru problemele mai complexe durata se poate
prelungi la mai mult). În acest timp, fiecare participant emite idei, soluţii care se
reţin de către liderii reprezentanţi ai echipelor.
3. Dezbaterea în plen este etapa în cadrul căreia fiecare lider de echipă îşi prezintă
opiniile, soluţiile, punctele de vedere ale echipei respective. Pentru prezentarea
şi susţinerea acestora în plen se recomandă ca liderii grupurilor de discuţie să
folosească materiale ajutătoare: planşe (cu grafice, tabele, calcule, scheme bloc,
diagrame etc.) precum şi cărţi şi reviste de specialitate, pregătite de membrii
grupului respectiv. Soluţiile unei echipe ajung acum să se confrunte cu soluţiile
celorlalte echipe, ceea ce permite o analiză critică ce conduce la ierarhizarea
soluţiilor.
4. Evaluarea generală a soluţiilor permite reţinerea acelora care vor fi supuse unei
analize de detaliu efectuată de un grup restrâns de experţi în domeniu.

3
Chief Executive Officer (abr., eng.).
2
 Un exemplu de aplicare a metodei 6/6 poate fi arătat prin această reprezentare
grafică:

Alegeţi un facilitator
al reuniunii
Alegerea unui lider de echipă,
a unei persoane care să noteze
și a unei persoane responsabilă
cu timpul pentru fiecare grup

Împărțiți participanții
în grupuri de șase persoane

Facilitatorul începe sesiunea;

Responsabilul de timp
Menționați problema care se asigură că grupul ține
trebuie discutată la limitele stabilite;
Responsabilul care notează
se asigură că soluția
este înregistrată cu precizie

Setați limita de timp

și asigurați-vă
fiecare participant știe
rol și responsabilități

Evaluați și notaţi ideile

propuse în cadrul sesiunii

Discuţia finală

3
 Creativitatea şi inovaţia şi-au spus un cuvânt şi în aplicarea acestei metode de
rezolvare a problemelor/conflictelor. Astfel, prin varianta SPEE se face o eliminare
etapizată prin alegerea celor mai productivi participanţi din fiecare grup şi prin
formarea cu ei a unor echipe de n/2, n/3 sau n/44.
O altă variantă este aceea a ,,buzz grupului”5, care este un grup mic de discuții
creat special pentru a genera idei și a rezolva probleme, într-o anumită perioadă de
timp. Grupurile mari pot fi împărțite în grupuri de buzz pentru a maximiza
participarea. Grupurile lucrează separat fie pe aceeași temă, fie pe teme separate.
Fiecare grup numește un purtător de cuvânt pentru a raporta rezultatele discuției către
grupul mai mare.
Din perspectiva punctelor forte şi a celor slabe, deosebindu-se astfel de Analiza
SWOT (lipsind aici oportunităţile şi ameninţările), avantajele metodei Philips 6/6 sunt
similare brainstorming-ului şi tehnicii 6/3/5 în ceea ce priveşte facilitarea comunicării,
obţinerea într-un timp scurt a numeroase idei prin intensificarea demersului creativ şi
prin stimularea imaginaţiei tuturor participanţilor. Ea pemite întărirea coeziunii
grupului şi angajează participanţii în (auto)evaluare. Cooperarea din interiorul echipei
se îmbină cu competiţia dintre grupuri.
Dezavantajele apar atunci când numărul participanţilor nu este multiplu de 6 şi
nu mai pot fi create echipe noi din cauza limitei de timp impusă de 6 minute.

4
Pierre Verone, Inventica, Ed. Albatros, Bucureşti, 1983.
5
Denumire derivată din bussiness (eng.).
4
 BIBLIOGRAFIE

1. BOCOŞ, Muşata-Dacia, Instruirea educativă, Ed. Polirom, Iaşi, 2013.

2. MACSINGA, Irina, Evaluarea personalităţii prin metoda
raţionamentelor condiţionale, în Florin A. Sava (coord.), Metode de
investigare a personalităţii, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.
3. MOISE, Constantin; SEGHEDIN, Elena, Metodele de învățământ, în
Constantin Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice (ed. a III-a), Ed. Polirom, Iaşi, 2009.
4. VERONE, Pierre, Inventica, Ed. Albatros, Bucureşti, 1983.