ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

ANALIZA SWOT A ZONEI METROPOLITANE BUCUREȘTI

Studentă: Alexandru Raluca – Elena

Seria: A

Grupa: 224

București

2019
 ZONA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI

PUNCTE FORTE
 Repartizarea uniformă a reţelei de transport public de suprafaţă pe întreg teritoriul
capitalei;
 Existenta surselor de apă potabilă corespunzătoare din punct de vedere calitativ;
 Operatori economici specializaţi în efectuarea serviciilor de utilitate publică de
salubritate, tratare/denocivizare, etc. autorizaţi pentru colectarea, tratarea și
depozitarea deşeurilor, a reziduurilor municipale şi a altor deșeuri speciale;
 Existența mecanismelor instituționale pentru integrarea în planurile şi programele
sectoriale obiectivelor de protecția mediului;
 Creşterea ponderii marilor complexe de locuinţe ce beneficiază de izolare termică;
 Nivel ridicat de atractivitate a universitatilor din bucuresti;
 Municipiul București principalul angajator in sectorul administrației publice
naționale și locale, angajator de forță de muncă calificată și înalt calificată;
 Bucureşti-Ilfov, pol regional de dezvoltare şi creare de locuri de muncă şi cea mai
mare piaţă de consum din românia;
 O economie bazată pe servicii, precum şi un important sector industrial;
 Densitate mare a instituţiilor de învăţământ superior şi a facilităţilor pentru cercetare;
 Concentraţie mare a întreprinderilor active în sectorul telecomunicaţii;
 Nivel educaţional ridicat al forţei de muncă.

2
 PUNCTE SLABE
 Desfășurarea traficului greu pe unele artere ale municipiului bucurești, cu afectarea
calității mediului la nivelul unor funcții sensibile;
 Existenţa unor zone lipsite de canalizare, ceea ce conduce la poluarea stratului freatic;
 Degradarea vegetaţiei majore prin creşterea suprafeţelor construite şi diminuarea
spaţiilor verzi în municipiul bucureşti;
 Emisiile surselor mobile (din transportul rutier, în principal de maşinile private,
autovehiculele de mare tonaj şi transport public, în special autobuze şi taxiuri) sunt
principalele surse de poluare a aerului;
 Absenţa unui sistem de mediatizare a efectelor poluării asupra stării de sănătate a
populaţiei şi a calităţii mediului, precum şi a principalelor surse de poluare a aerului
din municipiul bucureşti;
 Marea majoritate a organizărilor de şantier generează, prin activitatea desfăşurată,
praf şi zgomot;
 Insuficienta preocupare a agenţilor economici generatori de deşeuri în ceea ce
priveşte minimizarea, recuperarea şi reutilizarea deşeurilor;
 Existența deşeurilor abandonate în păduri;
 Accesibilitate scăzută, o poziţie geografică periferică la nivelul Europei, legături
insuficiente de transport interregional şi lipsa conexiunilor intermodale;
 Organizaţii comunitare slab dezvoltate. Niveluri scăzute de coordonare între
administraţiile locale;
 Dezvoltare insuficientă a IMM-urilor şi dimensiune medie mai mică a întreprinderilor
faţă de media UE;
 Majoritatea infrastructurilor sanitare şi de învăţământ necesită îmbunătăţiri;

3
 OPORTUNITĂȚI
 Creşterea alocărilor financiare ale UE pentru sprijinul infrastructurii de transport şi
de mediu şi a investiţiilor private;
 Potenţial pentru dezvoltarea turismului, datorită gamei largi a ofertei turistice (turism
cultural, de afaceri, recreativ, sportiv);
 Cantitatea mare de deșeuri urbane oferă posibilitatea creării unei piețe a serviciilor și
a reciclării;
 Creşterea gradului de accesare a fondurilor pentru proiectele de mediu derulate prin
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov şi prin alte instituţii;
 Îmbunătăţirea relaţiei cu publicul a autorităţilor/instituţiilor administraţiei publice
locale;
 Colaborarea P.M.B. cu organismele guvernamentale naţionale şi internaţionale,
precum şi cu instituţii financiare internaţionale pentru promovarea de proiecte şi
investiţii;

AMENINȚĂRI
1. Nivelul redus de educație al populației în raport cu problemele de mediu (în special în
zonele sărace ale municipiului București);
2. Amplificarea fenomenului de poluare atmosferică ca urmare a intensificării traficului
auto;
3. Degradarea infrastructurii;
4. Degradarea peisajului şi creşterea nivelului de poluare;
5. Extinderea necontrolată a infrastructurilor construite în detrimentul infrastructurilor
verzi;
6. Migrarea forței de muncă foarte educate catre state din UE mult mai dezvoltate si cu
oportunitati mai mari.