Teoria Capitalului Uman

Teoria capitalului uman, iniiat de exponeni ai noii coli de la Chicago in a doua jumtate a secolului al XX-lea, conine, atat un filon teoretic-slogan: "Omul cea mai de pre bogie a unei ri", cat i diferene semnificative de dezvoltare teoretic. Promotorii acestei teorii sunt: Theodore W. Schultz, Gary. Becker i George. Stigler.

Idei de baza
W. Schultz - cunoaterea este o valoare economic foarte particulara sau, altfel spus, tiina este o activitate raional rezervat celor suficient de instruii ca s o ineleag. Gary Becker - pune pentru prima dat in eviden faptul c individul nu este simplu consumator final, ci un adevrat productor, care prin educaie i formare profesional, practic o investiie in capital uman. capitalul uman este definit de Becker drept activitile monetare i nonmonetare care influeneaz veniturile financiare viitoare ale individului. Intre aceste activiti se includ: educaia colar, formarea profesional in timpul lucrului, cheltuielile medicale, migrarea, cutarea informaiilor despre preuri i venituri. Investiia in capital uman este influenat de o serie de motivaii: fiecare persoan caut investiia optimal in capitalul uman, iar acesta se afl in punctul de intersecie a curbei cererii (care este descresctoare i care reprezint beneficiile marginale) i curba ofertei (care este cresctoare i care reprezint costurile marginale ale finanarii unei uniti monetare adiionale la capitalul uman). Curba ofertei unei investiii individuale exprim presiunea exercitat asupra individului in sensul investirii de sume din ce in ce mai importante pentru a dezvolta capitalul uman. Curba cererii este descresctoare pentru c imbuntirea capitalului uman face timpul mai scurt in procesul investiional. Teoria capitalului uman, elaborat de G. Becker conine i o explicaie in termeni de timp a inegalitii salariilor. El arat c procesul alegerii individuale intre prezent i viitor va determina continuarea studiilor sau, din contr, alegerea obinerii veniturilor imediate. G. Becker insist asupra costului timpului in ciclul de via, ceea ce ii permite s explice imprirea timpului in timp de studiu i timp de munc pltit. a te educa (G. Becker) = inseamn a renuna la timpul liber i la munca remunerat;

G. Becker deschide cercetrile spre noua teorie a consumatorului, creia ii ataeaz rata salariului drept cost al timpului la preul pieei. In acest model, individul opereaz in permanen alegeri care-i permit s arbitreze intre timp liber i timp de munc. Individul continu s substituie orelor de loisir, orele de munc pan cand utilitatea marginal a muncii i cea a timpului liber devin egale, ceea ce inseamn realizarea echilibrului i a optimului. Noua teorie a consumatorului elaborat de G. Becker caut explicaii ale formrii gusturilor i metode ale prevenirii efectelor rezultate din schimbrile gusturilor. Becker observa acumularea unui total impresionant de dovezi circumstaniale, adeverind importana economic acapitalului uman, in special a educaiei. Spunand acest lucru, Becker se referea in principal la diferenele in sfera catigurilor (in special in sectorul pia) existente intre persoane cu educaie i calificri profesionale diferite. Motivaia investiiilor in capital uman este sporirea veniturilor viitoare rezultate prin sporirea productivitii muncii. Investiia in capital are ins costuri generate pe de o parte de timpul sacrificat pentru educaie i respectiv venitul corespunztor acestui timp i pe de alt parte de capitalul bnesc investit in materiale didactice. Este normal ca veniturile prezente s valoreze mai mult decat veniturile viitoare i de aceea, condiia de rentabilitate a acestor investiii este ca veniturile actualizate s depeasc cheltuielile actualizate efectuate. Modelul investiiilor familiei in capitalul uman incepe tot de la altruismul prinilor i funcia de utilitate dinastic1. Investiia in capital uman este privit in concuren cu economisirea i cu creterea capitalului fizic. De asemenea, utilitatea provenit din copii depinde de numrul de copii i de investiia in capitalul uman al acesteia. Profitabilitatea investiiei in capital uman depinde de cantitatea de capital uman i respectiv for de munc existent pe pia.

Rotten Kid Theorem

publicat in The Journal of Political Economy, Vol 82 (nov -dec 1974). Este unul dintre subiectele controversate dar i apreciate in acelai timp, deseori dezbtute i uneori chiar criticate, din munca lui Becker; Aceast teorie se refer la interaciunile din cadrul familiei dintre un printe altruist i un copil/soie egoist() i incearc s demonstreze cum altruismul unui membru al familiei determin ceilali membri ai familiei s simuleze altruismul.

De la inceput observm o completare a microeconomiei, deoarece oamenii nu mai sunt presupui egoiti prin excelen i deci utilitatea unei persoane nu mai depinde doar de propriul consum, ca in modelul clasic, ci i de utilitile altor persoane, avand astfel de a face cu o funcie de utilitate a familiei. Teorema Rotten Kid spune c in cazul existentei unui cap al familiei, care face distribuii pozitive ctre ceilali membri, i acetia sunt motivai s maximizeze venitul social al familiei, chiar dac utilitatea lor depinde doar de consumul propriu. In felul acesta putem considera c Teorema Rotten Kid este o metod de convingere a copiilor rai i chiar a partenerilor egoiti de a intreprinde anumite aciuni in favoarea capului de familie.
* teorema rotten kid se bazeaz pe venitul social al membrilor familiei.

Instrument de cercetare
Chestionar
1. Considerati a fi importanta investirea resurselor financiare si de timp in educatia dvs.? Da Nu

2. Considerati calitatea si diversificarea studiilor, principalii factori aducatori de venituri substantiale? Deloc probabil Putin probabil Probabil Foarte probabil

3. Va selectati oamenii din jurul dvs. in functie de nivelul de studii asemanator cu cel pe care il detineti in acest moment? Da Nu

4.

Considerati capitalul uman ca fiind in stransa legatura cu educatia oamenilor? Da Nu

5. Considerati capitalul uman ca fiind in stransa legatura cu venitul pe care oamenii il genereaza? Da Nu

6. In ceea ce priveste relatia cu membrii familiei dvs. va considerati a fi o persoana altruista? Da Nu

7. Investiti timp si resurse financiare in traininguri, programe MBA sau de dezvoltare personala ori profesionala? Nu Posibil in viitor Da Da, am facut asta pana acum

8. Considerati a fi importanta detinerea unui capital uman (intelectual) semnificativ? Da Nu

9. In acest moment va considerati a fi o persoana prospera? Da Nu

10. In ceea ce priveste viitorul familiei dvs. in special al copiilor sunteti dispus sa sustineti financiar formarea profesionala a acestora? Da Nu

11. Adevarat sau fals: Motivaia investiiilor in capital uman este sporirea veniturilor viitoare

rezultate prin sporirea productivitii muncii.

Da Nu