Sunteți pe pagina 1din 10

John Locke

Referat intocmit de:


POP PAULA
Cls. a X-a A
Colegiul National “Dr. I Mesota”

referat.clopotel.ro
In filozofia postrenascentista, contaminata de tendinta
irepresibila catre specializare - un efect al scientismului dominant
in epoca moderna – sunt rare cazurile in care acelasi autor
reuseste sa aseze simultan baze ale unor intregi traditii de
gandire in campuri teoretice ( complet ) distinc- te : situatia de
parinte fondator al mai multor paradigme intelectuale diferite
este o exceptie.
Printre putinii privilegiati care au realizat acest tur de forta se
numara, alaturi de KANT, si filozoful englez John Locke,care a
trait cu un secol inaintea marelui ganditor german.
Locke este figura emblematica a trei mari traditii de gandire
aflate in centrul spiritualitatii epocii moderne.In campul filozofiei
cunoasterii, el este intemeietorul empirismului matur. Fara a fi
initiat gandirea empirista moderna ( ceea ce facusera Francis
Bacon si Thomas Hobbes ), Locke a devenit reprezentantul ei cel
mai insemnat si mai tipic : atunci cand este vorba de marea
disputa empirism-rationalism, istoria filozofiei de refera in
primul rand la Locke si, respectiv, Descartes, personalitatile
tutelare ale celor doua curente antagonice, care nu rivalizau ca
simple doctrine gnoseologice, ci ca veritabile paradigme de
rationalitate alternative.
Locke poate fi considerat initiatorul paradigmei moderne a
limbajului-instrument de “organizare a experientei”, si implicit de
“decupare ontologica” a lumii, viziune “instrumentalista” ata de
pasionat imbratisata mai ales in secolul nostru, dornic de a-si
legitima relativismul inclusiv prin ideea ca fiecare limba sau sistem
conceptual nu este altceva decat un mod particular de a structura
di percepe o realitate care, asa cum este ea in sine insasi ,
ramane inaccesibila.

referat.clopotel.ro 2
Locke este insa si personalitatea tutelar a liberalismului modern :
in campul filozofiei politice, el este autorul cu cele mai solide
indreptatiri la titlul de intemeietor al liberalismului politic. Mai
mult decat atat, autorul tratatelor despre carmuire nu este
ideologul unui curent politic doctrinar ( liberalismul “de
partid” ), ci al spiritului politic liberal modern, care anima mai
multe platforme doctrinare sensibil diferite, situate fie in zona
de centru-dreapta, fie in cea de centru-stanga a spectrului
politic;el este recunoscut, in general, ca intemeietor al
constitutionalismului modern, al teoriei politice privind democratia
reprezentativa, precum si al filozofiei drepturilor si libertatilor
civice.

Viata si activitatea lui John Locke


John Locke s-a nascut pe data de 29 august 1632, in mica
localitate Wrington din comitatul Somerset. Doar cinci ani mai
tarziu are loc faimoasa revolta a scotienilor impotriva regelui
Charles I, pentru ca in 1640 sa inceapa istorica sesiune politica
numita “Parlamentul cel Lung”; Locke avea zece-unsprezece ani in
timpul marilor razboaie civile din Marea Britanie, in care tatal sau,
mic propietar si jurist de provincie, deci un reprezentant al clasei
de mijloc, a luptat alaturi de fortele antiregaliste. Intre 1647 si
1652, viitorul filozof urmeaza o scoala ilustra din Londra,
Westminister School. El are saptesprezece ani cand Charles I
urca pe esafod, si poate asista la abolirea monarhiei engleze. In
1652, Locke devine student la colegiul Christ Church din Oxford.
Anii dominatiei puritanilor si a lui Cromwell, ca Lord Protector, il
gasesc deci pe tanarul Locke la Oxford, unde incep sa se
manifeste preferintele sale, care nu se indreptau spre
traditionalele arte umaniste (gramatica, retorica, limbi clasice), ci
catre stiintele naturii ( in special medicina). Si mai tarziu Locke se
va manifesta mai curand ca un spirit exact, decat un cetatean al
“republicii literelor”. In jurul anului 1660, o data cu Restauratia

referat.clopotel.ro 3
Stuartilor (Charles al II-lea), incepe cariera de profesor a
filozofului, la acelasi colegiu unde studiase si al carui Fellow
(membru senior) ramane. In anii urmatori, vita si cariera lui John
Locke par sa fie dominate de o anumita nehotarare. Dupa moartea
tatalui sau in 1662, tanarul profesor de la Oxford mosteneste o
mica avere, care-I aduce un oarecare venit, dar el nu se va mai
retrage niciodata la tara pentru a-si administra propietatile. Nu
se va hotari nici sa intre in randurile clerului, ceea ce indica faptul
ca Locke nu intentiona sa se devoteze unei cariere academice. O
scurta incusiune in lumea relatiilor internationale, rolul sau de
secretar intr-o misiune diplomatica la Brandenburg, in 1665,
sugereaza un anume interes pentru cariera de inalt functionar.
Pasiunea pentru medicina va ramane constanta, dar ea nu se va
concretiza niciodata intr-un titlu medical oficial.
Ceea ce determina in mod decisiv cursul vietii lui John Locke este
o simpla intamplare care se petrece in vara anului 1666 : filozoful,
jucand rolul de medic, il intalneste si il trateaza pe lordul Ashley,
pe atunci “Cancelar al Esicherului”, adica ministru de finante.
Contactul cu lordul, care va deveni ulterior conte de Shaftesbury,
il va propulsa pe Locke in sfere cu totul diferite de cele in care
evoluase el pana atunci : obscurul profesor de la colegiul Christ
Church, care nu se remarcase prin nimic inca, dobandeste
notorietate, functii politice inalte is circula in lumea figurilor
influente. Pana in 1683, cand moare protectorul si prietenul sau,
Locke ocupa diverse pozitii de secretar al unor consilii sau
asociatii in care contele de Shaftesbury avea rolul central. El va
fi nu numai medicul familiei aristocratice in care intrase, ci si
consilierul, aliatul, colaboratorul intim al contelui si al celor din
anturajul sau. Se afirma chiar ca “noi datoram cele doua Tratate
spendidei cunoasteri a starii de lucruri pe care Locke a dobandit-o
din frecventele sale discutii cu primul conte de Shaftesbury”, si
deci ca “ fara Shaftesbury, Locke nu ar fi ajuns deloc sa fie
Locke”. Dar colaborare asta cu contele nu putea avea exclusiv

referat.clopotel.ro 4
consecinte fericite. Criza politica din jurul anului 1680, prilejuita
de perspectiva unei succesiuni catolice la tronul Angliei, divizarea
oamenilor politici in doua partide, faimoasele Whig si Tory,
conflictele acute dintre acestia si soarta schimbatoare a
confruntarii au condus, in 1683, la exilul lui Shaftesbury; Locke, a
carui soarta era strans legata de cea a protectorului si prietenului
sau, a trebuit sa-l urmeze in Olanda. O urmare majora a dizgratiei
a fost excluderea sa de la colegiul Christ Church.
Filozoful englez a peregrinat prin Olanda, mai ales la Amserdam,
Utrecht si Rotterdam, scriind si facandu-si noi prieteni.
Momentele cele mai dificile le-a trait in 1685, cand, reclamat ca
“tradator” de autoritatile engleze, a trebuit sa traiasca ascuns.
Dupa “Revolutia Glorioasa“, din 1688, prin care James al II-lea
este detronat, fiind silit sa fuga din tara, iar Wilhelm de Orania,
dupa un mars asupra Londrei, devine rege, Locke revine in Anglia.
Instalat la tara in Essex, la resedinta prietenilor sai, Sir Francis
Masham si Lady Damaris Masham, Locke ramane “liderul
intelectual al politicienilor Whig”.
Printre prietenii celebrii ai filozofului se numara Isaac Newton,
parintele mecanicii moderne, Robert Boyle,unul dintre cei mai mari
chimisti ai vremii, Th. Sydenham, un medic de vaza, filozoful
François Bernier ( Franta ) sau teologul si pastorul Philip van
Limborch.
Moartea filozofului, la 28 octombrie 1704, la Oates, pune capat
unei vieti contemporane multor evenimente diverse, dar avand,
toate, ca numitor comun, faptul de a fi ramas in istorie. Locke a
putut fi martor la marile razboaie civile engleze, abolirea
monarhiei si proclamarea republicii puritanilor, Restauratia si
schimbarea mai multor regi, marele incendiu din Londra ( 1666 ),
publicara faimoasei opere capitale a lui Newton Principia
Mathematica, la Revolutia Glorioasa si ratificarea faimoasei
Declaratii a Drepturilor ( 1689 ), cea care proclama interdictia
ca regele sa aduca vreo atingere legilor tarii.

referat.clopotel.ro 5
Opera
 Letter on Toleration (1689)
 Second Letter on Toleration (1690)
 Two Treaties of Government (1690)
 Essay concerning Human Understanding (1690)
 Some Considerations concerning Raising the value of Money
(1693)
 The Reasonableness of Christianity (1695)
 A Vindication of the Reasonableness of Christianity (1695)
 A Letter to the Bishop of Worcester (1697)
 Discourse on Miracles (postmortem)
 Fourth Letter on Toleration (postmortem)
 An Examination of Father Malebranche’s opinion of Seeing all
things in God (postmortem)
 Remarks on Some of Mr Norris’s Books(postmortem)
 Conduct of the Understanding (postmortem)

Despre Idei in general


Toate obiectele percepute de intelegere sunt denumite idei, si
despre idei se spune ca se afla in minte. Prima problema a lui
Locke este astfel originea si istoria ideilor, cat si felurile prin
care acestea sunt influentate de intelegere, pentru ca astfel sa
poata vedea ce este cunoasterea si pana unde se intinde ea. Acest
sens larg de folosire al termenului idee este mostenit de la
Descartes, termenul contemporan caruia ii corespunde cat mai
fidel fiind presentare. Dar presentarea este, strict, doar o
varianta din ideea lui Locke, care mai include si reprezentarea si
imaginea, perceptia, conceptul sau notiunea. De aceea uzul lui al
acestui termen difera atat de mult de vechiul inteles platonic
incat exista pericolul unei confuzii. A fost totodata perfect
pentru scopul autorului fiind atat un cuvant familiar dintr-un
discurs cat si facand parte din limbajul filozofilor. Herein, totusi,

referat.clopotel.ro 6
descopera o greseala pe care Locke nu o anticipase : in vorbirea
curenta ideea sugereaza un contrast cu realitatea.
In prima carte a “Eseului”, discutand despre ideile innascute,
Locke se indreapta spre varietatea fiintei umane, si spre
dificultatea de a-ti forma idei generale si abstracte, ridiculizand
punctul de vedere conform caruia orice astfel de idee poate fi
subordonata experientei. Toate partile cunostintei noastre,
insista el, au aceeasi importanta si istori privind originea in
experienta; este astfel atacata doctrina ideilor innascute in cea
mai extrema forma a sa ( neputand vedea nici o cale de mijloc
intre doctrina extrema si propria lui viziune ca toate ideile au
originea lor in experienta ). Interesul polemic al lui Locke provine
dintr-un sincer protest impotriva principiului de autoritate, o
razbunare a dreptului nostru de a examina critic toate asa-zisele
principii ale cunoasterii umane.
Locke doreste sa evite orice presupunere in ceea ce priveste
materia, mintea sau relatia dintre acestea. Este evident ca
notiuni pe care le-a respins reintra in discutie. Nu incepe nici cu
materia, nici cu mintea ci cu ideea, existenta lor neavand nevoie
de a fi demonstrata : ”toti suntem constienti de ele in noi, si
cuvintele si faptele oamenilor ne satisfac pentru ca sunt si in
altii”. Prima lui intrebare este “cum apar ele in minte”; urmatoarea
lui tinta este sa arate ca constituie toata materia cunoasterii
noastre. In raspunsul la interbarea anterioara descoperim
influenta filozofiei traditionale sau mai degraba a unor
perspective asupra existentei de factura generala. Toate ideile
noastre provin din experinta, zice el. Mintea nu are idei innascute,
dar are capacitati innascute : percepe, isi aminteste si combina
ideile ce-i vin din mediul extern; de asemenea doreste,
delibereaza si voieste; si aceste activitati mentale sunt insele
sursa unei noi clase de idei. Experienta este astfel dubla.
Perceptia noastra poate inregistra fie obiectele sensibile externe,
fie operatiile interne ale mintii noastre. Prima este sursa a

referat.clopotel.ro 7
majoritatea ideilor pe care le avem si cum depinde “total de
simturile noastre se numeste senzatie. Cea de a doua este sursa
ideilor pe care “orice om le are in totalitate in el”, si poate fi
numita simt intern - Locke o numeste reflectie.

Cele doua Tratate despre Guvernare


In cele doua tratate Locke are in vedere doua scopuri : sa
respinga doctrina potrivit careia monarhulare drepturi absolute si
divine, asa cum a fost ea expusa in lucrarea lui Robert Filmer
Patriarcha, si sa intemeieze o teorie care ar reconcilia libertatile
cetatenilor cu ordinea politica. Critica la adresa lui Filmer in
primul tratat este completa. Teoria lui cu privire la suveranitatea
lui Adam si aceea a regilor descendenti ai lui Adam, si-a pierdut
sensul; iar argumentele lui Locke au fost prea eficiente : raspunsul
lui complet la o teza atat de absurd devine obositor. Desi
referinta la Hobbes este infima se pare ca filozoful il avea pe
acesta in minte cand a argumentat impotriva doctrinei
absolutismului monarhic. Doctrinele constructive elaborate in cel
de al doilea tratat au devenit baza unei filozofii sociale si politice
pentru generatiile viitoare. Munca este justificarea si originea
saraciei; contractul sau intelegerea este baza guvernarii si ii
fixeaza limitele. In spatele ambelor teorii se afla ideea de
independenta a individului. Starea lucrurilor nu cunoaste
guvernare, dar in ea, ca si in societatea politica, oamenii sunt
supusi legii morale, care este legea lui Dumnezeu. Oamenii se nasc
liberi si cu drepturi egale. Cu orice si-ar amesteca omul munca e a
lui sa o foloseasca, sau cel putin asa era in era conditiilor primitive
de viata in care erau de toate pentru toti si “intreg Pamantul era
America”. Locke arata ca atunci cand numarul oamenilor a crescut
si pamantul a scazut, se necesitau reguli in afara legii morale si
cea a naturii. Dar origine guvernarii nu provine din aceasta
necesitate economica, ci din alta cauza. Legea morala este
intotdeauna valida, dar nu este intotdeauna respectata. Prin

referat.clopotel.ro 8
natura lucrurilor toti oamenii au acelasi drept de a-i pedepsi pe
cei ce incalca legea : originea societatii dateaza din perioada in
care, pentru o mai buna administrare a legii, oamenii au fost de
acord sa delege aceasta functie anumitor ofiteri : astfel este
instituit guvernul printr-un un contract social. Puterea lor este
limitata si implica obligatii reciproce; mai mult pot fi modificati
sau demisi prin autoritatea care ii numeste. Teoria lui Locke este
astfel nu mai istorica decat cea a lui Hobbes. Este o redare a
caracteristicilor guvernului constitutional in termeni de gandire si
isi deserveste scopul ca o justificare a acodului revolutiei in
concordanta cu ideile vremii.

referat.clopotel.ro 9
BIBLIOGRAFIE:
 John Locke, Al doilea tratat despre carmuire/ Scrisoare
despre toleranta (Editura Nemira, 1999)
 www.google.com

referat.clopotel.ro 10