Mitul Bunului Salbatic

Gheorghe Roxana Maria
Studii europene,anul 1 grupa a-II-a
Mitul bunului salbatic

ontractualismul este un curent opus organicismului si Rousseau se incadreaza in acest curent.
Inca din Antichitate exista idei contractualiste apartinand unor sofisti. Teoria aparuta in
mediul sofistic este preluata de Epicur si revine in forta in Europa sec 17. Curentul nu revine
intamplator pt ca este un moment de expansiune in lumile noi, unde europenii descopera
societati foarte ciudate, care li se par primitive. Referitor la acestea se vorbeste despre omul
natural/omul originar, asa cum a existat la inceputurile existentei sale.
O alta sursa probabila a contractualismului este aparitia si ascendentul pe care-l capata in
stiintele naturii si fizica atomismul. Lumea este formata din corpuscule care formeaza
agregate mai mari si care constituie fundamentul.
O a treia sursa posibila a contractualismului este situatia tulbure din domeniul vietii sociopolitice, razboaiele religioase in special, inegalitatile mari intre oameni. Organicismul
presupunea dominatia societatii asupra individului, insa contractualismul inverseaza termenii
si individul este primordial. Invidizii sunt atomii de aceast data si intre ei vor exista atractii
care vor da nastere contractului social.
Initiatorul ideii contractualiste din modernitata timpurie este filosoful englez Thomas Hobbes.
Este contemporan cu marile dezordini din aceasta perioada, cu Revolutia Engleza, regimul lui
Cromwell, cu Restauratia. Este atomist in fizica si gurile rele spuneau chiar ca ar impartasi
idei ateiste; studiaza noua filosofie a lui Descartes, are multe lucrari, dar cartea in care
postuleaza contractualismul este Leviatanul. In cartea lui Hobbes, numele de Leviatan est dat
statului, care pentru el este o constructie artificiala cu putere imensa, conferita de om. Hobbes
isi imagineaza ca umanitatea este formata din oameni izolati, dotati cu instinctul supravietuirii
si cu o anumita viclenie; in rest, este doar o fiinta descrisa in culori sumbre avand o existenta
scurta, mizerabila si plina de greutati, iar relatia lui cu ceilati oameni este un razboi al tuturor
contra tuturor. Homo homini lupus
Hobbes considera ca oamenii isi dau seama de situatia grea in care se gasesc si decid sa-si
asume un tip de intelegere intre ei, prin care renunta la ceva ce poseda din belsug, si anume
libertatea, pentru a castiga ceea ce nu au, si anume securitatea. In felul acesta apare contractul
social, in care oamenii convin sa formeze o comunitate, conferind puterea de a pastra regulile
unuia dintre ei, care devine principe, conducator, acceptand sa se priveze de libertatea lor in

favoarea acestui conducator si obtinand in schimb securitatea pentru viata, familiile si

proprietatile lor.
Dupa Hobbes, contractul social este irevocabil, el nu mai poate fi schimbat, cu alte cuvinte, el
se face un slujitor al monarhiei absolute pe care o legitimeaza nu prin speculatii teologice sau
teoria dreptului primului ocupant (Grotius). Teoria lui Hobbes are succes, mai ales pentru ca
se crede ca indigenii descoperiti in Americi traiesc foarte aproape de starea naturala.
Urmatorul mare contractualist este John Locke, care traieste la sfarsitul sec 17, in epoca
Revolutiei Glorioase ( Wilhelm de Orania primeste tronul Angliei de la Parlament, cu conditia
de a respecta drepturile Parlamentului si ale poporului). Este un om al principiilor tolerantei
religioase care incep sa se afirme in epoca si este si un om al noii stiinte care proclama
valoarea experientei, provenita din simturi; el este cunoscut pentru Essay on Human
Understanding( nimic nu este in intelect, care mai inainte nu a fost in simturi, adica atunci
cand ne nastem intelectul este o tabula rasa, nu exista o cunoastere anterioara nasterii, data de
divinitate, totul imprimandu-se pe aceasta foaie alba prin intermediul simturilor).
Locke este important si pentru lucrarile sale de filosofie politica, in special pentru Al doilea
tratat de guvernare si Scrisoarea despre toleranta, in care Locke face apologia tolerantei
religioase.
In materie de structura a gandirii sale, el este un contractualist, considerand ca omul la origine
este o fiinta izolata, dar aceasta conditie a omului nu poate fi descrisa prin termenii negativi ai
lui Hobbes; omul nu este neaparat o fiinta agresiva pentru ca in conditia sa de om natural,
omul natural se afla in afara moralei, el nu cunoste acest concept, drept pentru care nu se
poate spune ce este bine si ce este rau; omul natural detine proprietate asupra corpului sau si
asupra bunurilor sale, deci un rudiment de proprietate se afla chiar in conditia sa. Asa se va
naste contractul social, in care oamenii vor constitui o societate si, in plan secund, vor pune la
conducere un principe, vor crea statul al carui principiu fundamental este guvernarea in
favoarea cetatenilor. Guvernarea are ca scop nu folosul principelui, ci folosul guvernatilor.
Dar daca principele se abate, contractul este revocabil. Aceasta noua conceptie asupra
contractului social va fi armatura ideologica care va sta in spatele Revolutiei
Americane(1776) si, indirect, la originea Revolutiei Franceze(1789).
Astfel, contractul social va deveni o filosofie revolutionara, care va submina structura
traditionala a Europei.
2

Rousseau traieste in secolul 18 si apartine din plin curentului iluminist, prezent in foarte multe
tari din Europa, dar al carui centru este indiscutabil Franta. Aici, este pusa cap la cap
Enciclopedia Franceza de catre Diderot si dAlembert. Aceasta este inspirata dintr-o
enciclopedie engleza.
In ansamblul enciclopedistilor francezi, Rousseau reprezinta un caz special. El este si nu este
acolo. Este acolo pentru ca umbla in aceleasi cercuri, pentru ca este prieten cu Diderot, care-l
lanseaza, corespondeaza cu Voltaire. El este un anticipator al unor curente precum
romantismul, dictatura proletariatului, care vor fi esentiale in secolele 19 si 20.
Rousseau se naste la Geneva, republica independenta calvina. Tatal lui era un ceasornicar, iar
mama lui moare la cateva zile dupa nasterea lui. Rousseau este abandonat, are o copilarile
absolut mizerabila, care va avea efecte asupra lui. Fuge de acasa si este gasit de doamna de
Warens, care-l pune pe tanarul Rousseau la studiu privat. Ea ii este si mama si amanta mai
tarziu. Se converteste la catolicism cu ajutorul doamnei de Warens, desi mai tarziu revine la
protestantism pt a obtine cetatenia geneveza. El ajunge la Paris in 1742 si se remarca prin
talentul muzical la inceput, apoi in 1745 intalneste o menajera cu care va ramane toata viata si
cu care va avea 5 copii, pe care-i abandoneaza la orfelinat. Rousseau se afirma in mediul
parizian pe domeniul muzical, scriind un tratat de muzica, intr-o vreme cand exista un conflict
intre muzica italiana si cea franceza; prin acest tratat el apara muzica italiana, acuzand muzica
lui Rameau ca este prea artificiala.
Rousseau compune doua opere bufe- Ghicitorul statului si Muzele galante
Cu ajutorul lui Diderot intra in cercul enciclopedistilor, iar in 1750 castiga marele premiu al
Academiei din Dijon. Rousseau povesteste ca si-a dat seama ca nu va castiga premiul decat
daca va ataca ideea iluminista si scrie Discursul despre arte si stiinre, unde expliciteaza tema
contrata, conform careia stiinta corupe, aduce decadere, oamenii fiind mai morali in trecut.
Rosseau este primul autor modern care pune in discutie insasi civilizatia omeneasca si
progresul omenirii, care devenise un lucru comun in sec 18.
Omul in sensul profund al cuvantului o duce din ce in ce mai rau odata cu dezvoltarea
civilzatiei.
Romanul Julie sau Noua Eloisa este un roman epistolar si face aluzie la filosoful medieval
Abelard si iubita lui Eloise. Romanul pune problema independentei femeii.
3

Alte doua opere importante sunt Discursul asupra inegalitatii dintre oameni si Contractul
social, doua opere care trebuie citite in oglinda.
In opera Despre educatie este vorba despre prezentarea felului in care ar trebui educat un tanar
pentru a deveni un om autentic.
Rousseau mai scrie articole pentru Enciclopedia franceza, scrisori si o constitutie a Corsicii.
Lucrarea Discurs asupra inegalitatii dintre oameni nu castiga marele premiu al Academiei din
Dijon pentru ca a fost considerata o lucrare subversiva.
Metoda lui Rousseau : reflexia, nu este o cercetare antropologica sau etnologica, ci este bazata
pe speculatii.
Premisa lui Rousseau este ca omul este o fiinta a naturii la orgine, un izolat, un singuratic,
care este dotat cu instinctul supravietuirii si al compasiunii, adica tendinta de a avea
compasiune fata de o fiinta aflata in suferinta.
Pentru Rousseau, starea omului natural este una buna, daca nu exceptionala. El este un om cu
suficienta abilitate fizica pentru a supravietui, nu are niciun fel de dorinte in fara simplelor
instincte biologice, iar atunci cand nu face nimic, el doarme si este fericit. Rousseau ajunge sa
spuna ca omul care cugeta este un om degenerat, iar gandirea apare contra naturii. Acest om
nu este nici un nefericit, nici un om lipsit de compasiune, iar din cand in cand se intalneste cu
semeni de-ai lui si se produce imperecherea, o relatie pur intamplatoare, apoi cei doi se
despart, fara sa existe o legatura, o familie sau o societate.
Apare o problema la Rousseau, lucrurile nu raman asa; societatea apare fiindca oamenii cresc
numeric si se intalnesc mai des; se vor forma mici societati (stadiul II, in care comunitatile
sunt primitive, iar oamenii traiesc in egalitate).
Aceste societati sunt cel mai bun moment din istoria omului la JJR pentru ca stadiul al III-lea
este un moment dramatic, fiind legat de aparitia proprietatii private, iar de aici totul intra in
declin ( primul care isi imprejmuieste curtea reprezinta focarul).
Proprietatea privata duce la inegalitati intre oameni, unii vor fi mai bogati, altii mai saraci, vor
avea dorinte diverse, ceea ce va duce la decaderea lor. Critica civilizatiei se asociaza in mod
foarte strans cu critica proprietatii private.

Omul prin prisma civilizatiei sale este perceput in diferite moduri.Un lucru este cert omul s-a
denaturat,degradat.Multi filozofii dezbat pervertirea omului.Omul perfect in viziunea lui
Rousseau este cel rudimentar,singur,fericit.Aceasta viziunea a fost
scrisa in opera
sa :Contractul social:,,Omul se naste liber si pretutindeni este inlantuit 1Aceasta ide poarta
denumirea de mitul salbaticului,omul pur,care gasea virtuatea in locurile naturale.Primul
exemplu ar bunului salbaticperceput ca o puritate,virtute absoluta se gaseste inca din timpul
Imperiului roman.Istoricul roman Tacit in opera sa ,,Despre Germania( De origine et situ
Germanorum)
ii
descria
pe
germanii
ca
pe
un
popor
virtuos:nu
cunoasteau
lacomia,invidia,opulenta,le construise un portret idealizat.Desi germanii reprezentau dusmanii

romaniilor.Romanii erau un popor desfranat,care nu cunoastea limitele.Femeile romane nu
erau virtuoase ,ei nu aveau conduita morala .O descriere a romaniilor care la aceea vremea
puteau fi considerati un popor civilzat,traind intr-un imperiu dezvoltat o reprezinta opera lui
Petronius :Satyricon.Civizatia europeana a intalnit de-a lungul istoriei straini-simboluri.,,Cand
lumea voia sa-si inchipuie cum erau fiintele omenesti inainte de aparitia societatii ,pe ei ii
luau ca model,vagi cete de oamenii umbland dezbracati.Dar iara ca apare o banuiala :oare
salbaticul este neaparat o creatura inferioara ,demna de dispret?Nu exista oare salbatici
fericti?2Societate,modernizarea,ideologiile,credintele deformeaza omul.Desi in mod natural
el este liber,din cauza tuturor legiilor morale pe care le impune societatea mediul in care
traieste il corupe,moralitatea sacra cu care s-a nascut cunoaste o deformare.,,Virtutea este taria
1Jean-Jacques Rousseau ,capitolul 1:Subiectul cartii intii, in Contractul social.,tradus de

N.Dascovici.Iasi::Editura Institutul European,2006,p.145
2 Paul Hazard,capitolul1:De la stabilitatate la miscare,in,Criza constiintei europene 1680-1715,tradus
de Sanda Sora,Bucuresti:Editura Humanitas,2007,p.21
5

maximei oamenilor in indeplinirea datoriei lor. 3,,Toate datoriile includ un concept de

obligare prin lege.4Societatea a modelat indivizi,aproape i-a omogenizat.Toate aceste
modificari aduse naturi umane au avut consecinte nefaste din perspectiva lui
Rouseeau:inegalitate,sclavaj,atmosfera morala confuza. Omul natural este totul pentru sine;
el reprezint unitatea numeric,ntregul absolut care nu se raporteaz dect la el nsui sau la
semenul su.Omul civil nu este dect o unitate fracionar care se raporteaz la un numitor i
a crui valoare const n raportul su cu ntregul care este corpul social
Omul modelat de societate este privit cu mila de bunul salbatic.Omul civilizat este perceput
in viziunea lui Hazzard ca un civil:;;lipsit de curaj,de energie ,incapabil sa-si asigure hrana si
locuinta;degenerat si moralmente abrutizat,masca de carnaval cu haina sa albastra ,ciorapii
rosii ,palaria neagra,pana alba de la palarie,fundele verzi;suferind fara incetare din cauza
stradaniei chinuitoare de a dobandi bunuri si onoruri care nu-i lasa in suflet decat dezgust.5
Viguros,drumet,darz,vanator iscusit,rezistent la oboseala si la privatiuni cat de frumos
ne,apare salbaticul ,prin comparatie.6Avansul stiintei ,dorinta de a schimba lumea,de a
schimba chiar natura umana a pus stapanire pe inreg mapamondul.Un exemplu este dat in
carcterizarea Occidetunului de Lucian Boia:,,Occidentul i-a cerut mult mai mult stiintei:piatra
filozofala,elixirul vietii,teluri supreme ale cercetarii trebuiau sa ofere cunoasterea Absolutului
si mijloacele susceptibile de a schimba conditia umana.7 Pentru bunul salbatic nestiinta
este un privilegiu:,,stiintele si arta sunt un izvor de corputie8Pe baza unui model al omului
natural Rosseau contesta societatea care incearca sa ascunda,,cortegiul viciilor si
nedreptatiilor,inegalitatea,moartea sinelui interior.Stiintele si artele intind ghirlande
fierinabusind sentimentul libertatii originare.Din perspectiva lui Rosseau studierea omului
3 Immanuel Kant ,capitolul IX:Ce este o datorie a virtutii?,in Scrieri moral-politice,tradus de Rodica
Croitoru Bucuresti:Editura Stiintifica,1991,p.240
4 Ibid.
5Paul Hazard op.cit.,p.22
6 Ibid.
7Lucian Boia,capitolul III:Demarajul,in Occidentul o interpretare istorica.Traducere de Emanoil
Marcu,Bucuresti:Humanitas,2007.p.67
8 Paul Hazard,loc.cit.p.22
6

originar,al salbaticului este singurul mod in care putem descifra si rezolva problematica
inegalitatii morale in legatura cu probleme sociale,politice.Bunul salbatic se ghideaza dupa
religia naturala,spre deosebire de cel civilizat care este inchis in dogmele unei
credinte.,,Legiilor europene ,care nu cauta sa inspire decat teama de pedeapsa,el le opune
morala naturala.Societatii ii opune un comunism primitiv ,care asigura dreptatea si fericirea in
acelasi timp.9
Mitul bunului salbatic poate simboliza si nevoia europeniilor de a gasi,a cauta puritatea, de
a cauta explicati si o noua directie pentru a schimba societatea care a ajuns sa il faca pe om
nefericit.In viziunea lui Rosseau societatea se formeaza dintr-un contract social al unor
,,oamenii liberi care vor sa-si conserve viata.
Omogenizarea societatii s-a facut incet prin colonizare,limba,religie.educatie in cele din urma
atingand punctul culminant prin institutiile suprastatale.Datorita acestei omogenizari omul se
simte pierdut,neindreptatit.Omul acum este un amalgam intre omul salbatic si omul civil.
Bunului salbatic i s-au aduse laude inca de la incepturile expeditiilor.,,Misionarii aduceau
laude unei simplicitati pe care,spuneau ei ,salbaticii o detineau de la natura; o
bunatate,generozitate ce nu intotdeauna puteau fi gasite la europeni.10,,Se supune bunei sale
mame ,natura:este deci,fericit.11 Mitul bunului salbatic poate reprezenta salvarea si regasirea
libertatii si deminitatii umane.Omul prezentului este n mile: Mereu n contradicie cu el
nsui,oscilnd mereu ntre nclinaiile i ndatoririle sale, nu va mai fi niciodat nici om,nici
cetean, nu va mai fi bun nici pentru ele nsui, nici pentru alii.Dotat de la natura cu simturi
si capacitatea satisfacerii nevoiilor primare,acest om salbatic se deosebeste de animale prin
aceea ca este constient ca e liber sa consimta ori sa reziste.Ori ,,constiinta liberatii este o
dovada a spiritualitatii sufletului omenesc,constiinta puterii de a alege este un act pur
spiritual,inexplicabil.12Odata cu conceptul de om civilizat ,a aparut inegalitate.Rousseau in
opera sa Discurs asupra inegalitatiianalizeaza cele trei motive ale inegalitatii ,a disparitiei
omului salbatic:,,Statornicia legii si a dreptului de proprietate a constituit primul sau inceput
9 Ibid
10 Ibid.,p. 21
11 Ibid.,p.22
12Jean-Jacques Rousseau ,op.cit.,p. 15
7

,instituirea magistraturii a constituit momentul al doilea,iar cel de-al treilea a fost schimbarea
puterii legitime in putere arbitrara.13
Primul semn al subjugului ,al pierderii legii naturale l-a reprezentat proprietatea:,,primul om
care ,imprejmuind un teren ,s-a incumetat sa spunaacesta este al meu si care a gasit destui
prostii ca sa-l creada a fost adevaratul intemeietor al soocietatii civile14,,Conditia subiectiva a
posibilitatii de intrebuintare in genere este in genere posesiunea.15Conform axiomei lui
Lockenu poate exista nedreptate acolo unde nu exista proprietate.16
A poseda ceva inseamna a avea si oamenii care iti vor posesiunea,astfel sentimentul de
inividie ,egoism a aparut.De la acest sentiment pana la razboaie a fost un mic pas,pe care
timpul l-a aratat.
Cu timpul conceptul de bogatie a aparut ,cel care detinea pamanturi ,roade cu timpul au
crescut,unele in detrimentul altora ,astfel s-a nascut dominatia si sclavia ,violenta si
jaful.,,Fiindca nici un om nu are autoritatea naturala asupra semenului sau si fiindca forta nu
produce nici un drept ,ramin ,deci,numai conventiile ca baza a oricarei autoritati legitime
printre oamenii.17,,A renunta la propria libertatea inseamna a renunuta la calitatea de om ,la
drepturile si chiar la datoriile oamenirii.18
Pentru omul salbatic singurul sau obiecitv era pastrarea vietii fara a dori alte posesiuni,fara a
subjuga pe cineva.El se supune doar inegalitati naturale:varsta,sanatatea,putereaSeneca
spunea :primul semn ca un suflet e bine echilibrat este putinta lui de a se opri si de a sta cu el
13 Jean-Jacques Rousseau,Partea a-II-a in Discurs asupra inegalitatii,tradus de

S.Antoniu,Iasi:Editura :Institutul European,2006,., p. 100
14 Ibid., 79
15 Immanuel Kant ,op.cit.p.99.
16 Jean-Jacques Rousseau ,op.cit.,p.85
17 Ibid. p 148
18 Ibid. 149
8

insusi,iaar Pascal a descoperit ca toate nenorocirea oameniilor are o singura cauza ,faptul ca
nu sunt in stare sa stea linistiti ,intr-o camera.19
,,Trecerea de la starea de natura la starea civila produce o foarte insemnata schimbare in om
,inlocuind instinctul prin justitie in purtarea lui si dind tuturor faptelor sale o moraliate care le
lipsea inainte. Moralul dragostei este un sentiment artificial aparut in practica societatii si
ridicat in slavi de femei cu multa abilitate pentru si grija pentru a statornici puterea lor si a
face dominant acel sex care trebuie sa se supuna.20
Oamenii civilizati au mai multe virtutii decat vicii.,,Omul salbaticcunoastea miscarea pura a
naturii,anterioara oricarei gindirii.Este forta milei.21
Jean-Jacques Rousseau relateaza o intamplare in care omul salbaticeste o fiinta milioasa si
sensibila.El ofera o imagine a unui unui copil captiv care vede afara o fiara salbatica ce
smulge un copil de la sanul mamei sale.,,Cat de mare este nelinistea pe care o simte,de a nu
putea da nici un ajutor mamei lesinate ,nici copilului care piere.22 In societate,omul civilizat a
pierdut notiunea acestui sentiment natural.
Omul este bun de la natura,dar societatea omeneasca in timp in timp i-a facut pe oamnenii sa
se urasca intre ei pe masura ce interesele lor se ciocnesc.,,Omul nu are dezavantaje decit
acelea pe care si le-a creat el insusi.23Societate a creat inegalitatea,a creat omul nefericit
:astfel au aparut omul sarac si omul bogat;omul puternic si omul slab si omul stapan si omul
omul sclav.Dominantii beneficiaza in primul rand de avantajele banului si ale unei
instructiunii mai bune.Banul mai ales le da o forta irezistibila,pentru ca in lumea actuala
nimic nu misca fara acest agent universal.24
19Paul Hazard op.cit,p. 11

20 Jean-Jacques Rousseau op.cit.,p.73
21 Ibid.p.70
22 Ibid.
23 Ibid.p. 115
24 Lucian Boia .op.cit.,p.204
9

Inegalitatea,starea de nefericirea a omului se datoreaza progresului uman.,,Oamenii destrama

nopatea panza tesuta ziua.Se incearca alte fire,se pregatesc alte urzeli si in fiecare dimineata
rasuna zgomotul razboaielor de tesut care fabrica,trepidand lucruri noi.25Oamenii sunt intr-o
continuaa schimbare,a progresului dar totodata privesc in urma cu melancolia la Paradisul
pierudut ,la starea naturala care este definitiv pierduta.Doar mitul bunului salbaticmai
poate oferi o imaginea idealizata a unei lumii fara vicii,dar in acelasi timp considera ca omul
inseamana ratiune deci evolutie ,schimbare.Omul va decide cat se va inspira din legea
naturala din mitul bunului salbatic si cat din mirajul evolutiei si al progresului.,,Natura
simpla si rudimentara lasata in voia ei are mai mare pret decat o gratie artificiala si decat tpate
acele maniere facute sa deghizeze si sa corupa firea in loc sa o corecteze.26
,,Trebuie sa ne gandim in aceasta privinta despre felul de inegalitate ce domeneste la toate
popoarele civilizate,caci este vadit imporiva naturii ,oricum s-ar defini ea,un copil sa
porunceasca unui baatrin,ca un imbecil sa conduca un om intelept si ca un manunchi de
oamenii sa se imbuibe peste masura,in timp ce multimea infometata e lipsita de cele
necesare.27 Istoria omenirii este lupta de clasa, care se manifesta in lupta dintre burghezie si
proletariat.
Burghezia a avut candva un rol revolutionar.
Economicul primeaza si relatiile de productie trebuie sa determine mentinerea societatii, dar
apar decalaje si relatii de proprietate, in loc sa fie un adjuvant de dezvoltare a fortelor, sunt o
frana.
Dezvoltarea capitalismului isi dezvolta proprii gropari, care cresc in numar. Scopul miscarii
muncitoresti este emaniciparea proletaraiatului fata de burghezie si in ultima instanta,
emanciparea lumii de sub jugul exploatarii.
Internationala I la care participa Marx si Engels nu sunt dominate de marxism fata de
Internationala a II-a. Problema care se va pune pleaca de la contradictia dintre istoricism si
voluntarism/ istoricismul pseudostiintific vs voluntarism.
25 Paul Hazard,op.cit.,p.
26 Ibid,p.416
27 Jean-Jacques Rousseau,op.cit.p. 106
10

Legile naturii continua dupa un parcurs stabil. Exista aproape o fatalitate. Daca lucrurile stau
asa, confuzia imediata este ca nu avem de ce sa ne sfortam prea mult, sa facem prea multe
lucruri pentru ca fenomenul se va intampla oricum. De partea cealalta exista atitudinea
mesianca care spune ca trebuie sa ne implicam, sa revolutionam societatea.
Istoria naste singura noua societate, dar noi putem usura durerile facerii, ajutand ca lucrurile
sa se petreaca mai devreme.
Ce vor trebui sa faca partidele socialist in aceasta situatie? Care va fi implicarea lor si in ce
masura? Cu cat implicarea este mai puternica, sunt de partea mesianismului revolutionar, iar
cu cat se implica mai putin, sunt de partea istoricismului. Marx este mai aproape de
mesianism, fata de Engels, care este mai aproape de determinism.
Profetiile apocaliptice ale lui Marx si Engels, formulate in Manifest, nu numai ca nu se
indeplinisera, dar capitalismul chiar progresase. Muncitorii castigau mai mult, sindicatele
castigasera niste drepturi colective, aveau sa se introduca asigurarile de sanatate. Chiar in
Germania lui Bismarck incepe construirea statului social.
Ortodoxia marxista: asteptarea maturizarii capitalismului; revolutia se poate materializa atunci
cand capitalismul se dezvolta indeajuns. Adica partidele social-democrate trebuie sa mizeze
pe sindicate sociale, sa actioneze cu prudenta si sa nu participe la viata politica burgheza de
dragul obtinerii unor avantaje. Reprezentatul cel mai cunoscut al acestui curent este Karl
Kautsky, dar mai sunt si alte personalitati importante, precum Otto Bauer, Plehanovconducatorul social-democratiei ruse. Francezii au si ei cativa socialisti, dintre care unii se vor
radicaliza, altii vor sustine ca proletariatul nu ar trebui sa se implice in actiuni politice, ci doar
sindicale, pentru ca prin politica, proletariatul isi pierde forta revolutionara.
Exista si asa-zisii revizionisti, precum E. Bernstein: scopul e nimic, miscarea e totul. Nu
trebuie sa ne punem problema mersului istoriei si al sfarsitului ei, iar singurul tel este
transformarea pe linie sociala. El spune ca trebuie sa obtinem drepturi, sa obtinem avantaje
pentru muncitori si pentru cei care muncesc, sa profitam de marile descoperiri stiintifice si sa
ne dezvoltam. Nu trebuie sa ne gandim daca revolutia s-a copt sau nu.
Apar insa si cei care interpreteaza marxismul in sens opus si vad foarte mult problema in
termeni mesianici revolutionari voltuntaristi. Cel care a influentat lumea este Lenin. Rosa
Luxemburg este si ea adepta acestui spirit, scriind foarte mult impotriva ortodocsilor,
temandu-se ca proletariatul se va politiza si va disparea elementul mesianic.
11

Rusia este un caz special pentru ca este o tara aflata in plin progres economic de tip capitalist
la sfaristul sec 19, insa este foarte in urma fata de restul continentului din punct de vedere
politic. Era considerata un imperiu despotic al Europei, in care tarul era stapanul absolut.
Dpdv al teoriei marxiste, Rusia era un stat in care capitalismul era incipient, iar clasa
dominanta era cea a taranimii. Dpdv al marxistilor ortodocsi, revolutia nu se putea infaptui
pentru ca nu exista un proletariat numeros sau partide si sindicate.
Lenin construieste o teorie care spune ca la inceput nu este necesara maturizarea
capitalismului, ca proletariatul, asa cum e el, poate incheia o intelegere cu taranimea si va
putea cuceri puterea, instalandu-se comunismul. Lenin nu este adeptul dezvoltarii metodice a
revolutiei proletare. Pentru a exista o revolutie, este nevoie de un instrument. Acest instrument
este partidul comunist, care va fi foarte diferit de partidele social-democrate care existau in
Germania, Austria si Franta. Acelea erau niste partide legitime, participau la alegeri si aveau
actiuni diverse.
Lenin spune ca trebuie sa fie un partid mic, alcatuit din revolutionari de profesie, bazat pe o
disciplina de fier, pe ierarhie rigida, care sa elimine orice fractionism. Acest partid trebuia in
teorie sa reprezinte interesele proletariatului si ale intregii umanitati. Rosa Luxemburg a
anticipat si a spus ca se va instala dictatura partidului asupra proletariatului.
Lenin vorbeste si despre veriga slaba a sistemului capitalist. Capitalismul incepea sa se
globalizeze si in cazul acestui sistem global nu mai este importanta situatia individuala a unei
tari, ci vederea de ansamblu, adica capitalismul in legatura cu interesele clasei muncitoare din
tarile importante vs interesele clasei muncitoare din colonii.
In acest sistem global exista o veriga slaba, adica o tara in care conditiile devin explozive.
Aceasta tara e Rusia, in care autocratia poate aprinde oricand o scanteie, iar revolutia se va
infaptui.
Lenin isi construieste la Congresul Partidului Social-democrat rus, de la Londra, in 1903, o
mica majoritate de revolutionari: bolsevicii.
In 1917 izbucnesc greve, care degenereaza in adevarate rascoale, regimentul de garda nu
intervine de partea tarului, care abdica in favoarea varului lui care refuza tronul. In doua
saptamani, dinastia Romanovilor este destituita, se instituie un guvern provizoriu, condus de
un liberal de stanga, care trebuie sa organizeze alegeri libere si sa formeze o constituanta care
12

sa dea Rusiei o constitutie liberala in acord cu cele europene. Lenin profita de lentoarea
lucrurilor, este ajutat de Germani sa revina din exilul din Elvetia si intr-o lovitura de stat, un
puci, bolsevicii pun mana pe putere. Foarte curand sunt interzise diverse , se infiinteaza
viitorul KGB, sunt nationalizate proprietatile private, se instituie preturi pe bunuri si pe plan
international se cade la pace cu Germania.
Dpdv al doctrinei marxiste avem de spus urmatorul lucru: pentru multi oameni de stanga,
IRM a fost vazut ca o catastrofa pe care clasele politice nu au stiut sa o prevada, dar nici sa o
opreasca. Nici macar nu a adus pacea, la scurta vreme izbucnind un nou razboi. Macelul a pus
probleme fundamentale asupra naturii societatii moderne europene, asupra valorilor. In
aceasta conjunctura, aparitia URSS a reprezentat ceva asemanator cu aparitia lui Mesia.
Dupa infiintarea Cominternului, se pune problema daca URSS este o constructie mesianica,
iar politica ei va fi politica Internationalei a III- a; partizanii se vor numi comunisti. Partidele
comuniste din alte tari vor fi considerate sectii.
Printre comunistii care viziteaza URSS apar indoieli. Tara care trebuia sa asigure cele mai
mari libertati, este cea mai mare inchisoare. Oamenii trebuiau sa fie fericiti, dar sunt nefericiti
intr-un imens lagar de concentrare in care se exploateaza oamenii de catre stat. toate aceste
dusuri reci fac ca fundamentele marxismului sa fie afectate. Lucrurile nu se intampla deodata.
Se incearca explicarea dezastrului produs de comunism prin greseala comisa de Lenin, care a
instituit socialismul intr-o taran nedezvoltata; altii se duc la Marx si spun ca amestecul de
mesianism si istoricism a fost nociv; dupa cel de-al Doilea RM, apar alte discutii si sciziuni.
Sistemul comunist se extinde. Stalin instituie comunismul in alte tari; apar noi variante de
comunism de stat, una din ele fiind varianta lui Tito, in Iugoslavia, care pune mana pe putere
ajutat de englezi; un alt model este cel al lui Mao Zedong, care pune accentul pe taranime.
Problema fundamentala se va pune in privinta conducerii: URSS sau vor aparea variante
locale?
In postbelic avem o critica a socialismului, venita de la Scoala din Frankfurt. Adeptii ei se
muta in America la venirea lui Hitler la putere. Unul dintre ei, un ganditor marxist radical
considera ca nu proletarii trebuie sa faca istoria, ci tinerii, care erau in revolta in America, prin
anii 60.
Partidul italian si spaniol se impotrivesc ideii dominatoare a comunismului. Ele sunt adeptele
eurocomunismului. Revolutia Franceza s-a aflat sub influenta ideologiei Luminilor, a
13

scrierilor lui Rousseau; se psune ca Robespierre dormea cu Contractul social la capatai, insa
este evident ca iacobinii s-au inspirat din acesta; revolutionarii francezi s-au inspirat din ceea
ce au crezut ei ca erau republicile antice; era o imagine deformata, insa aceste exemple pe
care le gasim in Contractul Social sunt model al unei republici in care suveranitatea apartine
doar poporului si este decisiva. Acest exemplu a condus la instalarea Terorii.
Cei care au reflectat asupra evenimentului si-au dat seama ca ceva nu este in regula. Principiul
suveranitatii populare este mai mult sau mai putin acceptat, dar in general, ideea moderna are
castigat de cauza. Revolutia Franceza tiranizase o parte a populatiei in numele poporului;
reflectia asupra acestui fenomen va da nastere curentului liberal, care poate fi definit ca
guvernare limitata si moderata. Limitata, adica suveranitatea absoluta a poporului trebuie
limitata in anumite feluri si moderata, adica nicio putere intr-un stat nu trebuie sa fie decisiva.
Unul dintre primii liberali notorii este un francez, Benjamin Constant si el va face parte dintrun grup de liberali francezi, alaturri de el fiind si Guisot, iar o generatie mai tarziu va veni
Alexis de Tocqueville=> un grup de liberali care gandesc problema statului si a libertatilor in
persepectiva experientiei sumbre a Revolutiei.
Restauratia aduce in vremea lui Ludovic al XVIII-lea o Constitutie dupa model britanic, cu
garantii constitutionale pt libertati si se poate spune ca niciodata Franta nu este mai libera sub
raportul libertatilor personale decat in timpul monarhiei lui Ludovic.
Benjamin Constant: tine o conferinta la 1819, care va fi eseul de baza pt liberalism: compara
societatile antice cu cele moderne siarata ca modelul antic nu este mereu de urmat si ca exista
o deosebire fundamentala intre ceea ce se intelege la ei prin libertate si libertata modernitatii.
Benjamin Constant a rezolvat o problema si a pus o alta problema prin aceasta.
Ce este libertatea? Benjamin Constant constata ca anticii intelegeau prin libertate cu totul
altceva si ca, in realitate, exista doua tipuri de libertati. Mai tarziu, Isaiah Berlin o va numi
libertata pozitiva pe cea a anticilor si libertate negativa pe cea a modernilor. Constant nu va
vorbi in termenii acestia, ci in termenii de libertate politica si libertate personala.
Libertatea anticilor este libertatea de a-mi alege conducatorii si de a decide in mod efectiv
asupra marilor probleme ale societatii, in timp ce libertatea modernilor este libertatea de a-mi
duce viata asa cum cred de cuviinta, in zona mea privata, atata vreme cat nu impietez asupra
libertatii altora. De libertatea personala se leaga celelalte libertati.
14

Constant arata ca in Antichitate, cetateanul avea un rol important in conducerea afacerilor

publice, apoi putea sa fie ales prin tragere la sorti in tot felul de comitete, avand activitatea
politica intensa si in unele cetati era penalizat daca refuza sa se implice; exista multa libertate
politica, insa nu avea libertate de tip negativ. Adica era supus unei cenzuri colective care se
exercita prin mediul opiniei publice si a unor legi; nu avea voie sa practice alta religie decat
pe cea a cetatii. In epoca ei de glorie, chiar si Atena era un stat daca nu totalitar, foarte
aproape de asta. Cu toate astea, cu exceptia adunarilor publice, unde cetateanul se putea
exprima public, si a teatrului, era foarte periculos sa sustii teorii eretice, iar atenienii au
actionat negativ impotriva unor cetateni, precum Socrate.
Dpdv politic, avem de-a face cu monarhii constitutionale, cu state in care cetatenii ar trebui sa
aiba parte de suveranitate, dar aceasta este redusa. Constant da niste explicatii si arata ca intre
antici si moderni diferenta nu se datoreaza unei intamplari, ci este profund legata de structura
unor societati. Existau sclavi, ceea ce facea ca o parte a populatiei libere sa poata avea un timp
liber la dispozitie, pe care il puteau folosi pentru activitati politice. In felul acesta, exista
comunitati care isi regleaza viata politica la comun, insa sunt putin interesate de viata
individului. in Politica exista foarte multe lucruri importante, dar nu exista un capitol despre
lobertatile personale. Societatile moderne, din contra, sunt regate intinse, in care oamenii isi
pot duce existenta in mod pasnic si se pot ocupa de comert, mai degraba decat de razboi;
pacea este o conditie fundamentala a societatilor moderne, de unde rezulta ca oamenii au mai
putin timp de preocupare fata de libertatile politice, insa se preocupa de libertatile personale.
15

Bibliografie:
BOIA, Lucian:Occidentul o interpetare istorica.Traducere de Emanoil

Marcu.Bucuresti:Humanitas,2007
HAZARD,Paul:Criza constiintei europene 1680-1715.Traducere de Sanda Sora.Cu un cuvant
inainte de Jaques Fauve.Bucuresti:Humanitas,2007.
KANT,Immanuel:Scrieri moral-politice.Traducere ,studii introductive,note si indici de Rodica
Croitoru.Bucuresti:Editura stiintifica,1991
ROUSSEAU,Jean-Jacques:Discurs asupra inegalitatii.Contract social.Studiu introductiv de
Anton Carpinschi.Discurs asupra inegalitatii:Traducere de S.Antoniu,Contract
social:Traducere N.Dascovici. Iasi:Institutul european 2006
16

Mitul Bunului Salbatic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mitul Bunului Salbatic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe Roxana Maria

Studii europene,anul 1 grupa a-II-a