CONTRACTUL SOCIAL

Jean Jacques Rousseau

Celebru filosof Jean Jacques Rousseau (1712-1778) s-a nascut in 1712 la Geneva.Mama lui a murit la scurt timp dupa nasterea sa,iar cand Rossseau avea numai 10 ani tatal sau a fost exilat din Geneva,astfel ca fiul a ramas de unul singur.La randul sau Rosseau avea sa plece din Geneva la 16 ani.Multi ani acesta a ratacit dintr-un loc in altul fara a avea o ocupatie stabila.In 1750,la 38 de ani,Rosseau a devenit brusc celebru.Academia din Dijon oferise un premiu pentru cel mai bun eseu,care trebuia sa dea un raspuns la intrebarea daca artele si stiintele erau sau nu benefice pentru morala si societate.Rosseau care in eseul sau ajunge la concluzia ca progersul din arta si stiinta nu este benefic omenirii,a castigat permiul si a pornit drumul spre glorie. Jean Jacques Rousseau este botezat si crescut in religia calvinista. Sub influenta Doamnei de Warens care a jucat rolul de mama spirituala, abjureaza si adopta temporar religia catolica, dar in 1754, an in care este reprimit la Geneva, se reintegreza voluntar religiei calviniste. Intre 1750 si 1757 scrie Discursul , Al doilea Discurs , La Nouvelle Helose , Emil , Contractul social si Scrisori catre d Alembert . Inca de la aparitie, cartile sunt confiscate sau interzise de catre autoritatile Republicii Geneva sau cele franceze. Drept urmare, in 1763 renunta la cetatenia geneveza si dupa ce urmeaza un periplu pentru a-si pierde urma, se casatoreste cu fosta sa guvernanta, Thrse Le Vasseur cu care avusese 5 copii, toti parasiti in camine pentru copii. Redacteaza Confesiunile , Dialogurile si Reveriile . La 28 iulie 1778 moare la Ermenonville si in 1794 Conventia Revolutionara Franceza transfera ramasitele pamantesti ale ilustrului filosof in Panteonul francez. Incepand cu 1762,Rossseau a avut mari probleme cu autoritatiie din cauza scrierilor sale.O parte din asociatii sai l-au parasit iar Rossseau a incept sa-si piarda complet ratiunea.Desi a avut multi prieteni ,Rosseau a reusit practic sa se certe cu toti din cauza firii sale irascibile si suspicioase.In ultimii 20 de ani ai existentei sale, a fost un om nefericit si scarbit de viata.A murit in 1778 in Franta. Se spune ca scriierile lui Rosseau au contrubuit la aparitia,socialismului,nationalismului, romantismului, totalitarismului,antiratinalismului,ca a pregatit terenul Revolutiei franceze si au prefigurat idelurile moderne de democratie si egalitate .De asemenea, I se atribuie o influenta considerabila asupra teoriei educatiei.S-a afirmat ca teoria conform oamenii sunt aproape exclusive rezultatul mediului in care traiesc deriva din scrierile sale.SI bininteles a afirmat ca tehnologia moderna si civilizatia sunt daunatoare,promovad idealul intoarcerii la natura. Criticand societatea contemporana

si idealizand starea naturala , in care oameni ar fi fost liberi si egali, Rousseau sustine ca omul este bun de la natura , dar ca societatea il corupe. El vede originea inegalitatii sociale in aparitia proprietatii private, care a dus la formarea statului, si mai tarziu la despotism. Intrucat inegalitatea incalca asanumitul contract social incheiat intre oameni in perioada trecerii de la starea naturala la cea civila , ea trebuie inlaturata. Analiza dialectica facuta de Rousseau aparitiei si dezvoltarii inegalitatii sociale a fost apreciata de Engels ca geniala. Rousseau privea ca legitima insurectia poporului impotriva despotismului. El era un adept al ideii suveranitatii poporului si preconiza, ca ideal de stat, republica patriarhala, in care cetatenii pot aproba in mod direct legile.Critica rousseaueana a civilizatiei si teoria contractualista au avut, in conditiile epocii, un rol progresist. Rousseau a criticat religia si biserica oficiala, intoleranta religioasa, dar a ramas un adept al deismului, pe care-l interpreta ca o religie bazata pe sentiment. Conceptia pedagogica a lui Rousseau expusa in opera Emil, sau despre educatie (1762, trad. romana), preconizeaza conformitatea educatiei cu natura proprie a copilului. Descoperind copilaria ca atare, subliniind farmecul ei geniuin si ireversibil, Rousseau a considerat-o ca o perioada specifica extrem de importanta in formarea personalitatii umane. El a pus bazele unei conceptii a educatiei pe varsta si a metodelor acestei educatii. Rousseau a intemeiat instructiunea pe autoactivitatea copilului, reducand in mare masura rolul educatorului la protejarea celui educat de influente daunatoare (educatia negativa). Totodata, Rousseau a accentuat importanta educativa a muncii, aratand ca eroul romanului sau, Emil trebuie sa-si insuseasca o profesiune, menita sa-I asigure independenta in viata. Limitele principale ale conceptiei pedagogice ale lui Rousseau constau in individualismul ei sin in izloarea de societate a procesului educativ. In momentul aparitiei Contractului Social,Rossseau era deja un autor cunosctut si exerst in materie de teorie politica.In cele dou discursuri ,,Despre arte si stiinte,, si Despre inegalitate,, el tratase doua chestiuni fundamentale al stiintei politice din care unele isi vor face loc in paginile Contractului social,cum ar fi idea ca puterea plotica este de natura contractuala.Aceasta lucrare este importanta pentru ca furnizat un cadru teoretic complet,pe care Rosseau l-a folosit apoi in alte cateva scrieri .Pe baza doctrine din Despre contractual social el formuleaza un proiect de reforma politica a Poloniei si un proiect de Constitutie pentru Corsica. In corespondenta sa si in discutile private,rossau se refera la Deste contractual social ca la un tratat. In 1762,anul aparitiei lucrarii Despre contractual social,Rossau a publicat si Emilie,romanul-tratar despre educatie,in 1761 publicand deja romanul epistolar Noua Heloise doua carti massive.In comparatie cu acestea,Despre contractual social este aproape o brosura.Si mai exista o ratiune a modestiei asumate de Rossau.In comparatie cu lucarile altor autori care treateaza in secolul 18-lea acelasi subiect,Despre contractual social apare ca o lucrare suspect de concisa.Astfel filosofia Contractului social a concentrat ,asadar atentia lui rosseau pentru o perioada indelungata.Cat de mult l-a procupat reactia cititorilor sai si ce anume spera el sa trasmita prin aceasta lucrare se poate afla din scrisori de pe munte compuse in 1764.Aici el isi apara cele doua lucrari Emile si Despre contractual social care au fost condamnate la Geneva. Pentru Rousseau omul la origine nu a fost o fiinta sociala, considernd ca dependenta desocial a fost dobndita in evolutia sa. Unirea familiilor si gintilor intr-un smbure societal a fostdictata de necesitatea de supravietuire a unei fiinte modest dotata fizic in jungla competitieiregnului animal. Treptat, fiinta umana si-a marit capacitatea craniana datorita graiului articulat si almiracolului invatarii

intensive (si al caracterului transmisibil al cunostintelor) si si-a dezvoltatabilitati fizice de reproducere a hranei si utilitatilor necesare existentei prin munca dedusa dinspecializare. Omul devine astfel in evolutia sa un animal inteligent, social si sociabil, capabil demunca, creator de bunuri proprii de consum (prin imitarea si modelarea naturii) si nu in ultimulrand egocentrist Rousseau schiteaza sumar evolutia umana, iar aceasta evolutie conduce implicit la adoptareade norme de convietuire, institutii de conducere, de represiune si de gestiune a credintelor si friciinaturale. Pierderea libertatii in societate este un fapt dobandit, la fel ca si inegalitatile. Aspiratiaspre putere, proprietate si conducere societala a generat complexul fenomen politic si diversitatearegimurilor de putere atat in microsocietati, ct si in societatile complexe multietnice si intinseteritorial precum imperiile antichitatii trzii si ale evului mediu timpuriu. Contractul social este o scriere structurata in patru parti. cartea I Rousseau argumenteaza logic ca intre drept si inegalitate nu exista ocorespondenta reala. Prin nastere, omul are atributele libertatii naturale si egalitatii practice,diferentierile si inegalitatile sunt generate de social, deci dobndite. Forta nu justifica dreptul sidreptul derivat din forta nu legitimeaza forta. De asemenea, sclavia ca rezultat al razboaielor nu are justificare sub nici o forma. S-au gasit nenumarati ideologi care sa justifice sclavia ca factor economic, initial prin negarea umanitatii inferiorilor caracterului uman al sclaviilor, ulterior prin superioritatea europenilor si rasei albe fata de alte rase (prejudecata aberanta si nejustificatanici de antropologie, nici de sociologie). In concluzie, suveranitatea poporului devine ideea centrala In cartea a II-a in care gnditorulvorbeste despre inalienabilitatea , indivizibilitatea, infaibilitatea, limitele (absolutul) puteriisuverane, despre legi ca mijloc de statuare a libertatii civile si a egalitatii de sanse, despre acceptulsi vointa de supunere a poporului acestei conventii. In cartea a III-a Trece in revista formele de guvernamant (democratia, aristocratia,monarhia),caracteristicile unui bun guvernamant, caracteristicile si limitele sistemului reprezentativ. Daca binele poporului o cere orice lege poate fi revocata. In cartea a IV-a Rousseau realizeaza o critica a religiei crestine sub forma ei traditionala, explicitnd ca vede in teoria supunerii neconditionate un factor de justificare a exploatarii. Din acest punct de vedere, prin principiile progresiste si cu tenta egalitar-democratica, protestantismulgenereaza dezvoltare si dinamica sociala (economica, politica, religioasa).Un punct de vedere interesant este relevat prin distinctia intre religia omului si cea acetateanului (individul fiind privit prin prisma dublului status: om ca fiinta impregnata de

frica fatade necunoscut, neant si nedefinit, iar cetateanul ca individ activ social si politic, care controleazamediul in care traieste si gestioneaza interactiunile interumane).Pentru Rousseau, suveranitatea este inalienabila, unica si indivizibila, infailibila si absoluta.Societatea civila ca suma de microsocietati, ca asociatie de oameni liberi trebuie sa se constituieastfel incat sa nu prejudicieze partile.Principiul unicitatii si indivizibilitatii puterii suverane a poporului rezulta din justetea unor legi voite de intregul popor si aplicate de intregul popor. Esenta suveranitatii este vointa generala casuma a vointelor individuale si mai mult dect att, iar suveranitatea se exprima prin legi, deci puterea legislativa se circumscrie vointei suverane, iar toate celelalte puteri derivnd din puterealegislativa trebuie sa-i fie subordonate.Binele comun ca echivalentul-consecinta al vointei generale se exprima deci in legi siaplicarea legii se realizeaza prin acordul si participarea intregului popor. Caci despre o vointagenerala se poate spune ca este generala sau nu este deloc. Vointa generala este infailibila, caci poporul stie cel mai bine ce vrea, deci nu se poate insela el insusi. Ca regula, Rousseau considera ca poporul nu poate gresi.Suveranitatea este absoluta . Odata existenta, ea este valabila pentru toti din dorinta tuturor,devenind cvasiuniversala. Raportul libertate - egalitate Echilibrul dintre libertate si egalitate isi gaseste de asemenea reflectarea in filosofia luiRousseau. Constituirea libertatii poporului suveran se realizeaza prin alienarea indivizilor,instrainarea pulsiunilor contra libertatii conventionale garantate prin noul contract social. Astfel,suveranitatea poporului este cea mai sigura garantie a drepturilor individuale. Dar ca putereasuverana sa apartina comunitatii, ea presupune egala repartitie a sarcinilor suverane. Drept urmare,egalitatea sustine libertatea. Nu putem vorbi de sarcini de suveranitate egala dect pentru cetateni egali dezvoltati moral,intelectual, etic, logic deci nu putem vorbi dect despre oameni noi - dincolo de conditia umanaactuala, ceea ce se poate reduce la egalitatea educatiei in sensul pe care-l evoca cu milenii inaintePlaton in Republica . Baza educatiei si natura egala a aptitudinilor creeaza un nou tip uman , ceramne acum din ratiuni economice (economia invatamntului si economia familiei contraeconomia statului) un ideal rafinat.Rousseau considera ca ceea ce definea si defineste inca cuvntul democratie este de fapt unsistem electiv coruptibil de puterea banilor. Democratiile actuale sunt imaginea in oglinzideformate ale idealului nostru uman, ele perpetund consumul material si cultural irational,individualismul, goana dupa bani si bunuri materiale, concentrarea economica, manipularea inscopuri politice ingemanate cu scopuri de consum, instrainarea, brutala si totala alienare, intoxicatiasi abuzul informational, violenta si compasiunea, duritatea si solidaritatea, intoleranta si rasismul,elitismul / intelectualismul contra umanismului, religiozitatea si ateismul, distrugerea / combustiaeconomica a naturii si manipularile genetice, apologia roboticii si falsului biologic, imoraleletehnologii, etc. Concluzii Jean-Jacques Rousseau a sintetizat esentele si aspiratiile filosofice ale secolului sau si aideologizat libertatea si egalitarismul cu o elocinta si o conciziune nascatoare de pasiunirevolutionare.Efectul in plan social si politic al scrierilor sale sunt determinante pentru deceniile ceurmeaza, efectele sale resimtinduse dincolo de anii 1789 si 1848.