PROIECTE DE DEZVOLTARE DURABILA

BUCURESTI
Gheorghe PATRASCU
Arhitect Sef al Municipiului Bucuresti
EURO Construcii 2012

CONTINUT:
Strategia de dezvoltare urban integrat a municipiului Bucureti i
a teritoriului sau de susinere i influenta ;
Planul Integrat de dezvoltare Urbana Zona Centrala
Proiect urban: Bucuresti 2000 Concurs de arhitectura si
urbanism; Proiectul Esplanada;
Proiect urban Solidere Beirut, Liban;
Concluzii

Strategia de dezvoltare urbanA integratA a

municipiului Bucureti i a teritoriului sau de
susTinere i influenta
Dezvoltarea municipiului Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai
ales in perioada 2000-2008. Acesta evolutie dinamica are consecinte majore
in plan spatial, dar atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de
ea au fost, ca procese complexe:
necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin existenta
si aplicarea consecventa a unor documente strategice si operaionale de
planificare;
neorientate prin mecanisme de planificare si instituii adecvate;
necoordonate ca finanare coerenta, multianuala si din multiple surse;
nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.

DIAGNOSTIC
Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de dezvoltare
incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe termen lung i
nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil i genernd
dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit inadecvat resursele
nevalorificnd competenele distinctive locale i care nu s-a Concentrat
suficient asupra creterii calitii vieii locuitorilor, calitate neleas ca
rezultat al concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu
natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici.
Fr o planificare integrat i coerent, susinnd interesele strategice ale
comunitii i fr o urmrire consecvent a direciilor prioritare de
aciune astfel definite, de ctre instituii calificate i transparente,
deschise spre parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici
naionale i regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile
nc existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii
cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei
Romniei n competiia urban global.

VIZIUNEA
Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i integrat european
prin durabilitate i caracter, reinventata inteligent i sensibil, o
comunitate deschis i evoluat, o capital dinamic i creativ.

Pentru a atinge viziunea Bucureti 2035 este necesara orientarea

eforturilor ctre patru direcii strategice majore:
crearea unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a
teritoriului acestuia de influenta;
ntrirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali;
eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura;
valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si
construit.

DEZVOLTARE TERITORIALA
Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de lipsa unei gndiri
comprehensive i integrate. Acest fapt a condus la apariia disparitilor teritoriale, afectnd
calitatea vieii populaiei prin dezvoltarea dezechilibrat i inechitabil a infrastructurii
tehnice i socio-economice i la compromiterea unor resurse deosebit de valoroase (cadru
natural, rezerve de teren etc.).
Instituirea unei zone Metropolitante reprezinta una din prioritatiile pentru CSB2035.
Necesitatea ei se remarca din nevoia urgenta a unui organism care sa sustina dezvoltarea
echilibrata in teritoriu a asezarilor din cadrul ariei de influenta si suport a Bucurestiului.
Din punct de vedere al poziiei geografice ZMB are avantajul de a se afla la intersecia a
dou coridoare europene (IV i IX) i n vecintatea coridorului VII Dunrea, singurul
coridor pan-european navigabil.
Din punct de vedere al cadrului natural, acesta este unul de cmpie, cu elemente variate
de peisaj, cu riscuri naturale sczute, cu excepia riscului seismic, care este unul ridicat.
Accesibilitatea este ridicat (la nivel naional, regional), fiind asigurate conexiuni multimodale ctre toate direciile. Este un important traseu de tranzit ctre sudul Europei i
ctre Orient.
Din punct de vedere economic, ZMB prezint numeroase aspecte pozitive fiind
perceput ca o arie competitiv n raport cu nivelul naional, dar de nivel mediu n
context European

DEZVOLTARE TERITORIALA
Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/regiune
metropolitana implica directii de actiune precum:
controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor;
gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan;
favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri.

Sporirea conectivitii si accesibilitii prin:

Dezvoltarea reelei de autostrzi
Construirea unui aeroport nou
Construirea celor doua porturi la Arge
Modernizarea reelei de cale ferata
Implementarea Centurii verde-galbena
Dezvoltarea de-a lungul principalelor coridoare
europene de transport

TINTE STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA CAPITALEI

Valorificarea siturilor industriale sau a celor eliberate recent sau eliberabile in viitor, acestea
constituind rezerve mari de teren pretabile la operaiuni urbanistice ample;
Susinerea unei structuri multi-polare cu poli centrali susinui la rndul lor de poli periferici sau
sub-poli, asigurndu-se o specializare caracteristica fiecruia, in vederea unei dezvoltri
teritoriale echilibrate;

Ranforsarea centrului oraului, att a

zonei istorice cat si a perimetrului
central;
Dezvoltarea coordonata a principalelor
intrri in ora;
Protejarea si valorificarea axelor
natural ale oraului;
Continuarea dezvoltrii unor zone
strategice;
Dezvoltarea infrastructurii, in special a
reelei de metrou.

LISTA OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE DEZVOLTARE URBANA INTEGRATA A

MUNICIPIULUI BUCURESTI SI A TERITORIULUI SAU DE SUSTINERE SI INFLUENTA :

O comunitate educata si adaptabila capabila sa rspund provocrilor

O structura echilibrata si dinamica de activitati economice
O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila cu fluxurile
informaionale globale
Un nucleu metropolitan puternic ancorare funcionala puternica in teritoriu
Un mediu sntos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica
Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta
O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica diminuata
Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spaial
O identitate urbana puternica rezultat al valorificrii istoriei si al construirii de noi nsuiri
O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata
Administraia publica performanta, capabila sa construiasc parteneriate profitabile
dezvoltrii sustenabile a oraului
Capitala de succes, in sistemul marilor orae balcanice.

Pentru a i atinge obiectivele pentru 2035, este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu

aezrile din teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone sau regiuni
Metropolitane prin intermediul creia s se poat asigura dezvoltarea teritorial durabil,
echilibrat i coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea importanei cooperrii
pe orizontal i vertical n vederea dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului
i asumarea rolului de capital.

Plan Integrat de Dezvoltare Urban (PIDU)

Primria
Municipiului
Bucureti

Consoriu: Synergetics Corporation, Re-act Now Studio, Space Syntax , KXL, DC Communication, Igloo
Arhitecture, Studio Basar, A Stil, Macarie OLooney Architects, Soare&Yokina Arhitecti Asociai,
Republic of Architects , KVB Economic, Polarh Design

Analiza istoric

Zona de aciune urban la finele perioadei interbelice

Arealul care a fost distrus de lucrrile urbanistice din anii 1980

crearea Centrului Civic

Sursa: www.bucurestiivechisinoi.ro

Accesibilitatea locala in zona centrala a Bucurestiului

Accesibilitate slab a arealelor de la sud

de Dmbovia
Drept urmare, potenial sczut pentru dezvoltarea
activitilor economice

Analiza esutului urban

Areale ntregi sunt dominate de insule

urbane de mari dimensiuni
Insulele urbane mari din jurul Palatului
Parlamentului nu sprijin circulaia pietonal i
funciunile care depind de aceasta (comer i
servicii locale)

Areal cu accesibilitate local

ridicat

Accesibilitate sczut arealul

Accesibilitatea locala in zona centrala a Bucurestiului
Uranus
Harta accesibilitii

Harta mrimii insulelor urbane

Analiza sociologic

n ce msur v simii ataat de ..... ?

15

Cnd v deplasai n Bucureti (fie la serviciu,

fie n alte locuri) folosii n principal...?

Analiza sociologic

16

n ce msur ai fi de acord cu amenajarea unor spaii

pietonale n zona Centru a Bucuretiului ?

Analiza sociologic

Practic aproape toi

bucuretenii i
doresc amenajarea
unor spaii pietonale
n centrul Bucuretiului

17

Dumneavoastr ai fi de acord cu impunerea unor limitri

de vitez pentru traficul auto i transportul n comun
n zona de centru a Bucuretiului?

Analiza sociologic

18

Analiza sociologic

Sintez
Traficul se afl n topul problemelor grave ale Capitalei, pentru zona de centru
fiind perceput ca cea mai grav problem;
Dificultile i nemulumirile legate de trafic nu vin att din zona celor care se
deplaseaz cu autoturismul (dour 20% dintre bucureteni), ct de la cei care
folosesc regulat RATB (71% din populaie). Acetia consum cel mai mult timp
(51% fac peste dou ore zilnic doar pentru serviciu) i sunt cei mai nemulumii de
traficul bucuretean;
Complementar, deplasrile pietonale constituie o imens nevoie a
bucuretenilor, satisfcut doar parial prin plimbrile frecvente n cele cteva
parcuri din Capital;
Exist o presiune deosebit pentru reorientarea prioritilor urbanistice spre
pieton, prin suplimentarea spaiilor verzi i pietonale (n principal pe axa Piaa
Unirii/Piaa Revoluiei Piaa Victoriei) i limitarea vitezei n Centru.

19

Problema traficului n zona central

Locuri de parcare;
maini blocate n
trafic

Analiza transportului urban

Strategie la nivelul oraului: evitarea traficului nordsud i est-vest n zona central prin inelul median

Fluxuri de pietoni n puncte selectate din zona

central

Areal cu accesibilitate
local ridicat

Accesibilitate sczut
arealul Uranus

Un centru cu identitate

prin proiecte care s

pun n valoare marea
diversitate a spaiilor
urbane, a arhitecturii,
a activitilor din zona
central.

Prioriti

Infractionalitate

Infractionalitate

Economia ZAU PIDU

STRATEGIA PIDU

Mnstirea
Antim

Esplanada
MNAC

Recuperarea Centrului

prin reconectarea i
revitalizarea zonelor centrale la
sud de Dmbovia i Centrul
Civic

Prioriti

Podul Izvor

Podul Calicilor

Promovarea formelor de
transport alternativ n centru

prin ameliorarea conexiunilor de

transport n comun i crearea unei
reele de strzi cu prioritate pentru
bicicliti i pietoni care s strbat
centrul

Prioriti

Cheiul Dmboviei

Crearea unui sistem integrat

de parcri

Parcri de dimensiuni mici i

medii vor fi construite pentru a
rezolva problema congestiei
centrului i a elibera spaiile
publice pentru utilizatorii lor.
Dimensiunea lor va mpiedica
utilizarea excesiv a mainilor n
centru.

Prioriti

Recuperarea spaiilor publice

prin configurarea de spaii publice prietenoase i dinamice, cu un design

de un nalt standard de calitate pentru deplasare, relaxare i socializare.
Prioriti

Traversarea bld. Unirii spre str. George Georgescu

Piaa Roman

Regenerarea arealelor
centrale degradate

... printr-o serie de proiecte ce

vizeaz att spaiul urban ct i
mediul social i activitatea
economic.

Prioriti

Zona Uranus sudul Centrului vechi

Dinamizarea economiei
locale

... prin crearea de platforme business

i incubatoare de afaceri, prin
susinerea industriilor creative
moderne ct i revitalizarea
meteugurilor i a comerului n stil
tradiional.

Prioriti

Proiecte

Proiecte

CONCURS BUCURESTI 2000

SCOPUL CONCURSULUI: restructurarea urbana a Centrului Civic Bucureti,
dup operaiunea urbana neterminata de Ceausescu;
Concursul a fost lansat de un grup de oameni mnai de bune intenii, dar
lipsii de orice experiena a politicilor urbane intr-o economie de piaa desetatizata, care au dorit sa aiba un concurs internaional acas (Augustin
Ioan);
A fost lansat in 1995, iar rezultatele acestuia au fost obinute in 1996;
S-a manifestat ca o competiie prestigioasa, cu o remarcabila participare
internaionala (inclusiv juriul);
Tema propusa s-a dovedit valoroasa ca exerciiu intelectual, cu accente
utopice, insa, prin neglijarea aspectelor pragmatice (costuri, finanare,
instigare absurd de insistenta la negarea totala a operaiunilor desfurate
deja in zona, ncepute in perioada Ceausescu);
Castigatorul concursului Meinhard von Gerkan a prezentat un proiect
valoros, aplicabil insa cu amendamente in zona, ntruct nu toate propunerile
erau realiste;
De asemenea, proiectul a fost primit cu reticenta de ctre o populaie mai
puin pregtita sa accepte concepte moderne dup experiena totalitara si o
clasa politica eterogena, in mare parte implicata in proiectele urbane din
1980 1989.

ZONA DE INTERES NATIONAL BUCURESTI 2000 - TRONSON

ZONA DE INTERES NATIONAL BUCURESTI 2000 - TRONSON

ZONA DE INTERES NATIONAL BUCURESTI 2000 - TRONSON

PREMIUL I
Von Gerkan Meinhard, Zais Joachim, Germania

PREMIUL al II - lea

ECHERIU Franz-Johann,
Ileana, Austria

ECHERIU

Maria

PREMIUL al III-lea; Down & Saywell, Italia

CONCURS BUCURESTI 2000

Inexistenta, inca de la nceput, a
structurii de implementare, care va
aprea abia in anul 2000;
Cteva dintre cauzele eecului acestui
proiect urban: tentativa de control politic,
lipsa de voina politica, lipsa de
experiena
si
dialog
intre
arhiteci/urbaniti si autoritatea publica;
Licitaia internaionala organizata pentru
nfiinarea Ageniei de Dezvoltare
Bucureti 2000 a fost ctigata de
consoriul britanic Central Bucharest
Consortium Ltd., care, insa, a creat
suspiciuni
in
ceea
ce
privete
capacitatea de a duce la bun sfrit un
proiect de o asemenea complexitate;
Insasi echipa Von Gerkan nu a agreat
rezultatul licitaiei; ar fi preferat sa
lucreze cu cei clasai pe locul al II-lea,
firma consacrata in proiecte urbane de
anvergura (Dress & Sommer);

CONCURS BUCURESTI 2000

In urma negocierilor intre actorii implicai, s-a
stabilit o formula de compromis, Agenia de
Dezvoltare Bucureti 2000 fiind nfiinata
ca societate comerciala cu urmtoarea
componenta a acionariatului: Consiliul
General al Municipiului Bucureti 36%, CBC
Ltd. 42%, D&S SRL 18%, BCR 2%, BERD 2%,;
Statutul societatii coninea, insa, prevederi
ambigue controlul excesiv al CGMB si al
MLPAT;
Schimbarea Guvernului in anul 2001 a dus la
retragerea sprijinului politic si suspendarea
Ordonanei 129/1998.

ZONA BUCURESTI 2000 PUZ DIRECTOR (2004-2005)

ZONA BUCURESTI 2000 PUZ DIRECTOR (2004-2005)

Bucureti 2000 a fost un vis frumos care a

murit lamentabil intr-o atmosfera de bune
intenii, naivitate profesionala, fals rigorism,
orgolii politice si profesionale, incapacitate de
dialog, incapacitate politica de a susine mari
proiecte naionale . . .
Arh. Gheorghe Patrascu

PROIECTUL ESPLANADA

PROIECTUL ESPLANADA. PREMISE

Necesitatea restructurrii zonei - spaiul urban din zona este destructurat, exist suprafee
mari de teren liber, dezorganizat;
Nu exist dotri i amenajri specifice unui centru de afaceri i comercial cu un grad mare
de reprezentativitate pentru Capital;
Imaginea urban este monoton, lipsit de atractivitate pentru circulaia pietonal;
Spaiile verzi amenajate - deficitare;
Existena fundaiei realizate pentru destinaia iniial a terenului n discuie (Opera
Naional) - poate constitui o dificultate suplimentar n crearea unui complex urban
eficient i atractiv.

PROIECTUL ESPLANADA. ASTEPTARI

Crearea unui nou pol economic i cultural;

Configurarea unui cadru ambiental i de imagine corespunztor rolului acestei zone n
conturarea unei imagini de marc a municipiului Bucureti;
Stabilirea unui mod de organizare coerent (din punct de vedere arhitectural i
urbanistic) a zonelor de intervenie;
Realizarea unui esut urban diversificat, implicnd activiti favorabile unei dezvoltri
specifice unei zone centrale;
Crearea unei organizri urbane care, bazndu-se pe calitatea sitului, mai ales pe
prezene rului Dmbovia, va permite realizarea unui peisaj de calitate.

ZONA DE INTERVENTIE SITUATIA EXISTENTA

PROIECTUL ESPLANADA
PROPUNEREA DE DEZVOLTARE

Proiectul Esplanada urmeaz a fi dezvoltat

pe un teren de 10,7 hectare, adiacent
Bulevardului Unirii din Capitala, printr-o
investiie directa, privata, de un miliard de
euro. Avnd o suprafaa totala construita
de 800.000 mp, proiectul va ngloba un
centru cultural, cldiri de birouri, un centru
comercial, hoteluri si rezidente. Din
suprafaa totala a terenului, 20 % va fi
amenajat cu spatii verzi, in timp ce
270.000 mp construii vor fi ocupai de
locuri de parcare.
TriGranit Development Corporation este o
companie internaionala specializata in
dezvoltarea si managementul de proiecte
imobiliare.

PROIECTUL ESPLANADA. EVOLUTIE

Zona de intervenie viza un segment al

Proiectului Bucureti 2000;
Proiectul urma sa se deruleze in parteneriat
public privat;
Licitaia a fost finalizata la nceputul anului
2004;
Se semneaz acordul de proiect cu
societatea TriGranit;
In anul 2005 schimbare de Guvern
proiectul se reia;
La finele anului 2008 se ncheie negocierea;
Se
promoveaz
o
Ordonana
Guvernamentala; Primul-ministru si Ministrul
de finane ezita sa semneze; odat cu
schimbarea Guvernului, proiectul este
abandonat;
Contract abil si favorabil autoritatii publice,
dei se pornea cu handicapuri majore: statut
juridic foarte complicat, inexistenta unui
Plan Urbanistic Zonal si de Detaliu aprobat,
conflict cu OAR;
Redevena cumulata pe 49 ani convertita
in spatii construite pentru autoritatea
publica.

Un exemplu de succes . . .

PROIECTUL SOLIDERE
Reconstrucia centrului Beirutului, dup rzboiul civil

PROIECTUL SOLIDERE
Reconstrucia centrului Beirutului, dup rzboiul civil
DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

Pe 5 mai 1994 s-a constituit Compania Libaneza pentru

Dezvoltarea si Reconstrucia Centrului Beirutului
SOLIDERE si s-a lansat cel mai mare proiect urban al
anilor 90;
Zona de intervenie a proiectului a cuprins o suprafaa de
cca. 1,8 milioane mp, incluznd cele mai cutate piee
publice si arterele de circulaie cele mai importante;
Proiectul a inclus reconstrucia i dezvoltarea de 4.69
milioane de metri ptrai de spaiu construit parcelat astfel
incat sa se asigure o varietate larg de activiti;
A fost refcuta infrastructura urbana drumuri, utilitati,
spatii publice, spatii verzi, lucrri marine si au fost
construite zone de servicii (comerciale, financiar-bancare),
zone rezideniale, au fost puse in valoare zonele istorice si
de identitate culturala.

PROIECTUL SOLIDERE - MASTERPLAN

BEIRUT ZONA CENTRALA

PROIECTUL SOLIDERE

Statul libanez, la data lansrii proiectului, s-a

dovedit incapabil sa asigure o finanare,
chiar si simbolica;
Asigurarea unui cadru legislativ prompt si
abil, prin declararea unui statut special
pentru zona de intervenie;
Implicarea mediului de afaceri benefic;
Crearea societatii SOLIDERE ingenioasa
asociere intre detinatorii de drepturi
imobiliare si investitorii din contribuia
crora s-au realizat planurile de urbanism si
proiectele de infrastructura;
Interveniile izolate ar fi condus la dezastru
urbanistic;
In decembrie 1991 erau deja asigurate
planul de urbanism si infrastructura si cel
financiar;
Demersuri: Drepturile imobiliare convertite
in aciuni de tip A; finanarea studiilor si a
infrastructurii, in prima faza aciuni de tip
B si cotare la bursa a acestora.

PROIECTUL SOLIDERE
Statul rscumpra, in timp, costul infrastructurii, fie cash, fie prin atribuire de
terenuri in zona (o parte din cele recuperate din mare printr-o operaiune de
ecologizare a unei zone compromise intr-un accident petrolier);
Sistem eficient si fin reglat de Guvern fara intervenia zonei de afaceri;
Proiectul SOLIDERE e un exemplu remarcabil de dezvoltare urbana
sistematica. I s-a decernat Premiul de Onoare ONU HABITAT, in 2004, lui
Rafic Al-Hariri, prim-ministru al Libanului in 1992-1998, 2000-2004;
Proiectul va fi finalizat in 2018.

Moscheea Mohammad Ali-Amine, Piata

martirilor, construita in 2002 - 2007

Pentru reuita unui proiect urban major in Bucureti:

Suport administrativ competent, eficient, organizat;
Legislaie specifica adaptata si flexibila;
Capacitate de dialog: administraie profesioniti
(arhiteci, urbaniti) oameni de afaceri;
Voina politica si cooperare

VA MULTUMESC!