Sunteți pe pagina 1din 105

Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

În urma analizelor şi dezbaterilor organizate la nivel local a fost creionată o viziune de dezvoltare
a municipiului Craiova pornind de la următoarele elemente:
- importanţa regională a municipiului,
- afirmarea oraşului ca centru de inovaţie şi oportunităţi,
- importanţa construcţiei unei comunităţi primitoare, a unui mediu local plăcut pentru
locuitori şi pentru vizitatori,
- afirmarea Craiovei ca şi comunitate universitară şi financiar-economică de nivel
transnaţional,
- accentual pus asupra dezvoltării turismului,
- necesitatea structurării unei administraţii locale eficiente, eficace, transparente şi
responsive la nevoile comunităţii,
- importanţa implicării cetătenilor, ca factor de stimulare a dezvoltării comunitare:
- dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism şi implicare în
viaţa comunităţii.
Strategia s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate orizontal,
vertical şi transversal asupra documentelor strategice de nivel european, naţional, regional, intra- şi
transregional, cu caracter general precum şi a celor cu caracter sectoriale, precum şi corelarea rezultatelor
acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un
profil strategic al oraşului (înţelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a
afecta pozitiv sau negative, determinând pe termen lung dezvoltarea municipiului Craiova).
Viziunea propusă pentru municipiu este rezultanta întâlnirilor organizate de Primăria municipiului
Craiova, în cadrul cărora au fost expuse părerile reprezentanţilor unor instituţii, ai ONG-urilor şi ai unor
grupuri profesionale.
Caracteristicile pozitive identificate au fost: existenţa unui potenţial foarte mare, nevalorificat încă
la capacitate maximă, în domeniul învăţămîntului universitar, existenţa unui potenţial economic important
rezultat din combinaţie ramurilor economice tradiţionale şi a germenilor celor inovative, existenţa unui
potenţial crescut în domeniul medical, prezenţa unei deschideri spre colaborare a administraţiei
municipale, existenţa unui potenţial turistic, a unui potenţial cultural de excepţie, existenţa existenţa unui
potenţial deosebit în ceea ce priveşte inovaţia, fundamentat de zestre tehnologică de excepţie (este
sufficient să amintim de A. Coandă) dublat de caracterul întreprinzător şi creativitatea proverbială a
localnicilor.
Municipiul Craiova posedă un important potenţial de poziţie, datorită situării sale pe traseul celor
mai importante căi de transport (atât rutiere cât şi feroviare), ce asigură legătura dintre Capitală şi vestul
ţării, a arealului carpatic cu spaţiul balcanic. Craiova deţine poate cel mai pregnant “loc central” dintre
toate marile centre urbane ale ţării, fiind capitala incontestabilă a Olteniei.
În sinteză putem considera că analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor “pozitive”
arată atuuri importante ale comunitătii, toate acestea oferind Craiovei posibilitatea de a deveni un pol de
creştere de talie transnaţională şi poarta de integrare europeană şi internaţională pentru întreaga regiune a
Olteniei
Caracteristicile negative identificate au inclus constrângeri severe datorate poziţionării geografice,
municipiul situându-se în arealul de impact maxim provocat de schimbările climatice globale pe teritoriul
României, mai ales în ceea ce priveşte procesele de deşertificare; “vidul” uman zonal creat de puterea de
“asorbţie” a municipiului în perioada de dezvotare accentuată din anii 60-70 ai secolului trecut, lipsa unei
centuri verzi bine conturate, deficienţe în racordarea la căile majore de transport (lipsa unei variante
sudice a centurii de ocolire a municipiului), neprevederea realizării unei autostrăzi în zonă, insuficienta
coordonare între actorii din cadrul comunităţii, dar şi necoordonare intercomunitară, dificultăţi legate de
gestionarea eficientă a resurselor locale, slaba calitate a serviciilor oferite cetăţenilor, migraţia fortei de
muncă, mai ales a celei cu înaltă pregătire profesională; problemegrave legate de resursele umane, accesul
limitat pentru o bună parte a comunităţii la informaţie şi servicii, slaba reprezentare şi promovare a
intereselor oraşului la nivel naţional şi internaţional, menţinerea fenomenului de excluziune socială pentru
grupurile vulnerabile, mai ales în ceea ce priveşte populaţia romă.

100
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării acestui
document strategic:
ƒ Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de vointa şi
capacitatea întregii comunităţi de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe
operaţionale.
ƒ Craiova se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină dezvoltare şi suburbanizare.
Comunitatea locală trebuie să-şi asume un rol mai activ în ceea ce priveşte problemele cu care se
confruntă comunităţile din imediata apropiere, iar unica soluţie ar fi urgentarea procesului de
asociere intercomunitară de tip metropolitan.
ƒ Craiova se află mult deasupra altor centre urbane din regiune, inclusiv în ce priveşte resursele de
inteligenţă, mobilizare şi antreprenoriat disponibile. Valorificarea la standarde de eficienţă
ridicată a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ şi inovativ unic în regiune.
ƒ Craiova trebuie să îşi asume cu adevărat rolul regional pe care îl clamează. Discursul “centrului
regional” trebuie dublat de o acţiune strategică raţională, capabilă să speculeze domeniile în care
municipiul deţine cu adevărat avantaje strategice în comparaţie cu alţi competitori (universităţi,
servicii administrative, servicii medicale etc).
ƒ Craiova deţine în continuare un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor activităţi
economice “tradiţionale”(industria constructoare de maşini, industria chimică, complexul
energetic), dar se poate baza şi pe o resursă umană de înaltă calificare în domenii precum IT,
servicii bancare, servicii medicale etc.
ƒ Creşterea calităţii vieţii este un obiectiv strategic indispensabil dezvoltării viitoare a oraşului.
ƒ Existenţa unei administraţii publice performante este esenţială pentru dezvoltarea strategică a
oraşului.
ƒ Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a forma
grupuri comune de lucru (administraţie - grupuri interesate) care să implementeze programele
structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze şi sî le corecteze în timp util.

Probleme generale:

• discontinuitate gravă îintre situaţia actuală şi previziuni;


• dezvoltarea necontrolată a municipiului;
• părăsirea relaţiei corecte între planificare şi implementare;
• tendinţele de dezvoltare sunt dificil de decelat şi exprimat în documentaţii urbanistice pe termen
lung.

Probleme specifice:

• distrugerea zonelor cu valoare patrimonială, estetică, identitară;


• distrugerea şi diminuarea zonelor verzi din intravilan fie ele amenajate sau neamenajate;
• agresarea şi diminuarea domeniului public şi a celui de folosinţă publică;
• Jiul este desconsiderat în dezvoltarea municipiului Craiova;
• amplasarea gropii „ecologice” de deşeuri menajere contravine dezvoltării durabile;
• traficul ieşit de sub control (management neadecvat al traficului);
• lipsa unei zone de loisir (zona propusă prin PUG a fost restituită comunei Preajba, de care
aparţine);
• reţeaua stradală necorelată cu scopurile de dezvoltare spaţială, neierarhizată, în special pe direcţia
N-S (axe incomplete, nefuncţionale, nefinalizate), descărcarea se face pe trasee de categoria IIIa,
care nu fac faţă;
• educaţia, deşi are o infrastructură relativ bună este în declin: servicii slabe, calitate scazută;
• lipsa terenurilor pentru dezvoltare şi epuizarea abuzivă a puţinelor terenuri libere;

101
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

• lipsa conectivităţii şi accesibilităţii teritoriale: Craiova este izolată economic şi teritorial;


• servicii de comerţ şi alimentaţie publică fără personalitate şi lipsite de calitate;
• oraşul nu are o viaţă proprie efervescentă:
• aeroportul internaţional nu funcţionează;
• factori de distorsiune în dezvoltarea municipiului: zone comerciale de tip „mega” şi
„hipermarketuri”; cartiere noi (Daewoo) care nu au locuinţe de calitate şi nici dotări
corespunzatoare locuirii urbane.

Principii de abordare a strategiei:

Utilizarea documentaţiilor şi studiilor privind dezvoltarea şi valorile patrimoniale ale Craiovei.


Consultarea privind dezvoltarea municipiului a specialistilor în domeniu de catre factorii de
decizie.
Asigurarea continuităţii în dezvoltare: planificare – implementare.
Asigurarea controlului dezvoltării.
Prioritizarea intervenţiilor (în timp): urgente (termen scurt), necesare (termen mediu); amânabile
(termen lung).
Clarificarea permisivităţii intervenţiilor: zone cu resricţie totală până la clarificarea situaţiei
existente şi/sau a planurilor pentru viitor; zone cu restricţionări complexe; zone cu restricţionare
moderată; zone permisive.

Viziuni de dezvoltare:

Craiova – Lider regional


Jiul navigabil: Craiova – Dunăre („Dunăre dacă n-aveam, Jiul Dunăre-l
faceam”)
Cultura şi arta autentică oltenească: citadină şi rurală

LOGO-uri:

™ Craiova – spiritul şi viziunea lui Mihai Viteazu;


™ Craiova – inima Olteniei;
™ Craiova: relansare spre un vechi destin: “ Oraş al Banilor”;
™ Craiova: pol cultural şi academic pe Jiu;
™ Să ne îimprietenim cu Jiul;
™ Bănia între cultură şi economie;
™ Craiova – spirit oltenesc şi prosperitate europeană!
™ Cetatea Băniei – metropola Olteniei.

Resursele Strategiei de Dezvoltare a Craiovei:

a. Servicii academice – miza cruciala. Serviciile academice trebuie îmbunătăţite.


Bucovăţul – campus universitar, relaţii cu parcul IT;
b. Cultura: teatrul, filarmonica, muzeele, teatrul liric, etc;
c. Turism, divertisment: hipodrom, cazinouri;
d. Sport: refacerea infrastructurii;
e. Produse şi servicii cu valoare adăugată ridicată: ITC; Servicii medicale; Cultură;
f. Dezvoltare economică: industrie nepoluantă, IT în strânsă legătură cu sectorul
academic; industrie alimentară şi uşoară; automobile;
g. Dezvoltarea locuirii: calitate, diversificare;
h. Dezvoltarea accesibilităţii:

102
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

i. Locală;
ii. Tranzit;
iii. Regională/naţională;
iv. Transfrontalieră.

V.2. Factori catalizatori ai dezvoltării socio-economice a municipiului Craiova

Dezvoltarea urbană durabilă.


Durabilitatea dezvoltării, după cum este înţeleasă de autori, presupune asigurarea „dezvoltării
economice pe termen lung, o dezvoltare socială echilibrată pentru toţi locuitorii şi un environment
sustenabil”1. Primelor trei dimensiuni în ultimul timp s-a adăugat încă una şi anume duarabilitatea
culturală.
În acest context Strategia dezvoltării socio-economice a municipiului Craiova pe perioada 2007-
2013 a avut drept temelie următoarele principii:
™ promovarea coeziunii sociale şi teritoriale atât în cadrul oraşului, cât şi în relaţiile cu
mediul extern din imediata vecinătate în vederea unei dezvoltări echilibrate;
™ încurajarea unei evoluţii urbane spre modelul multicentric/satelitar prin încurajarea
apariţiei de dotări adecvate în toate centrele de cartier (eventual conturarea acestor centre)
şi contracararea evoluţiilor care menţin sau cresc nevoia de acces spre centru sau
traversare a oraşului în mod sistematic sau frecvent pentru necesităţi curente;
™ optimizarea accesului în zona periurbană, prin adoptarea unor politici de modernizare a
transporturilor şi de creştere a intensităţii circulaţiei. Acestea se vor realiza prin integrarea
şi interconectarea eficientă a reţelelor locale, regionale, naţionale şi internaţionale de
transport;
™ primatul conservării mediului în detrimentul dezvoltării economice (asumarea unei
creşteri economice echilibrate şi impunerea utilizării tehnologiilor de producţie
protective);
™ creşterea nivelului de trai al populaţiei ca urmare a relansării creşterii economice şi a
îmbunătăţirii situaţiei diverselor aspecte sociale;
™ asigurarea unei apărări egale a intereselor locuitorilor indiferent de statusul lor economic
prin încetarea discriminării pozitive indirecte prin politicile de urbanism şi investiţii a
celor ce utilizează automobilul în dauna celor ce folosesc altă formă de transport, a celor
ce locuiesc în cartiere „bune” în dauna celor din zone mai „rele”, a celor ce locuiesc în
case/vile în dauna celor ce locuiesc în blocuri sau zone mărginaşe etc.
™ asigurarea primatului interesului public asupra unor interese private punctiforme inclusiv
asigurarea apărării intereselor comunităţii pe termen lung în faţa interesului pe termen
scurt de a mări veniturile bugetului local pe orice căi inclusiv înstrăinarea sau
concesionarea patrimoniului municipiului;
™ stabilirea şi încurajarea domeniilor dezirabile de dezvoltare locală şi descurajarea celor ce
nu sunt avantajoase urbanistic, social şi ecologic pe termen lung: accent pe activităţi în
sfera educaţională, culturală, servicii, industrie IT şi high-tech; combaterea reinstalării
industriei poluante;
™ reorientarea direcţiei geografice de dezvoltare a oraşului dinspre actuala tendinţa de
expansiune spre zonele valoroase peisagistic şi ecologic) spre direcţiile nord, respectiv
est;
™ exploatarea echilibrată a resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii precum şi a
excepţionalei zestre culturale în contextul promovării unui turism durabil (accent pe
turism cultural şi educaţional);

1
Definiţia dată este apropiată de cea de la Întrunirea de la Johannesburg, 2002, precum şi de cea formulată de către CEMAT –
Hanovra, 2002.

103
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

™ promovarea unei evoluţii/modelări palmare sau mozaicate nu compacte şi concentrice de


dezvoltare a oraşului astfel încât să se menţină arii şi culoare neconstruite cu rol
peisagistic, recreativ, ecologic etc., organizate în reţea continuă, care să încadreze zonele
compact construite, cele din urmă trebuind să fie „insule” şi nu viceversa;
™ coordonarea şi integrarea dezvoltării municipiului Craiova cu cea a localităţilor din
imediata vecinătate, fără a se admite contopirea şi evoluţia de tip megalopolis care face ca
pe mari distanţe să nu mai existe zone neconstruite (ex. arii naturale protejate, lacuri,
păduri, fâneţe etc;
Ca şi concluzie se poate face o primă focalizare a obiectivelor strategiei de dezvoltare cu accent
pe următoarele opţiuni fundamentale:
remodelarea şi optimizarea prin modernizare, a infrastructurii tehnice a teritoriului;
asigurarea unui management eficient al procesului de urbanizare, inclusiv în zona periurbană din
imediata vecinătate;
armonizarea acţiunilor de conservare a patrimoniului natural şi construit cu cele economice şi
sociale;
susţinerea dezvoltării unui turism modern, competitiv, prin promovarea unicităţii Craiovei şi a
evidenţierii specificului ruralului zonei periurbane.

Unicitatea Craiovei

o Parcurile: Romanescu, Lunca Jiului;


o Hanurile de Drumul Mare (Putureanu, Hurez, Metropol);
o Centrul istoric: istoric Craiova s-a format prin însumarea „mahalalelor” care aparţineau (ca
terenuri) unor breslaşi şi unor boieri; în „inima Craiovei” au rămas curţile marilor boieri (casa şi
biserica ctitorită) şi mahalale; casele boiereşti sunt integrate în textura urbană care s-a dezvoltat şi
le-a inclus; unele au fost transformate la sfârşitul secolului 19 şi au devenit un fel de prototip al
locuinţei urbane; zone pe planuri prestabilite, cu loturi modeste, în zone mărginaşe, care acum
sunt în textura oraşului (Lascăr Catagiu, zona Râului);
o Două universităţi de anvergură;
o Instituţii culturale: Teatrul Naţional, membru de frunte al Convenţiei Europene a Teatrelor,
Teatrul Liric, Filarmonica;
o Evenimente cultural-artistice de anvergurǎ naţionalǎ şi internaţionalǎ: Festivalul "Amza Pellea"
- Cavalerul Veselei Figuri (primul festival al creaţiei comice din Europa Centrală şi de Est),
festival partener cu principalele festivaluri europene de facturǎ similarǎ, Craiova Shakespeare
Festival (al doilea festival din Europa dedicat exclusiv creaţiilor shakespeare-ene), Festivalul
Naţional de Folclor "Maria Tǎnase", Festivalul "Zilele Craiovei", Festivalul "Craiova
Muzicalǎ", Festivalul „Rock, Jazz, Folk”. Toate aceste festivaluri au avut participǎri
internaţionale şi prezintǎ un mare potenţial de internaţionalizare, dezvoltare grevatǎ însǎ pânǎ în
prezent de posibilitǎţile financiare, dar şi de o semnificativǎ lipsǎ de experienţǎ internaţionalǎ a
producǎtorilor în realizarea unor manifestǎri internaţionale de anvergurǎ.
o Ansamblul Folcloric „Maria Tǎnase”;
o Muzeul Olteniei, muzeul de Artǎ Theodor Aman din Craiova (cu colecţia de lucrǎri originale
"Constatantin Brâncuşi"), Casa Bǎniei, Catedrala Mitropolitanǎ din Craiova;
o Serbǎri populare precum: Târgul meşterilor olari, Ziua recoltei.

104
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

V.3. Etapele procesului de dezvoltare

Având în vededere cele relatate mai sus propunerile în ce priveşte dezvoltarea economico-socială
şi urbanistică a municipiului Craiova au fost structurate în trei etape:

Etapa I, prioritară, până în anul 2013. Se distinge o subetapă de intervenţii ultraurgente


(semaforul roşu) pentru perioada imediat următoare (2007-2009) în care dezvoltarea municipiului se va
focaliza asupra următoarelor coordonate:
¾ stabilirea unei viziuni de dezvoltare pe termen lung (perioada estimată 2050), care să rămână
stabilă şi să stea la baza oricărei revizuiri de PUG sau a diverselor planuri de amenajarea
teritoriului, infrastructuri de transport şi dezvoltare zonală (metropolitană), judeţeană şi regională;
¾ stoparea energică a reducerii spaţiilor verzi existente (declararea parcurilor existente ca zone
protejate, încetarea schimbării destinaţiei, neeliberarea de autorizaţii de construcţie chiar
provizorii pe spaţii verzi, combaterea ocupării spaţiilor verzi prin construcţii provizorii sau parcări
sau staţionare autovehicule);
¾ actualizare PUG şi RLU printr-un larg proces de consultare publică şi pe baza viziunii de
dezvoltare pe termen lung (orizont 2050) cel târziu în 2008;
¾ până atunci se va înceta practica de derogare semnificativă de la PUG-ul şi RLU existent prin
PUZ-uri (care în loc să detalieze şi să particularizeze elementele directoare din PUG au permis
dezvoltări sau utilizări opuse celor convenite);
¾ stoparea extinderii intravilanului cât timp nu se poate asigura echiparea edilitară adecvată a
totalităţii intravilanului deja existent (modernizare străzi, reţea de apă-canal, reţea de gaze, reţea
electrică etc.);
¾ protejarea, menţinerea şi dezvoltarea puţinelor suprafeţe şi dotări din patrimoniul public cu
funcţiuni ne-economice deschise direct cetăţenilor (spaţii verzi, terenuri de joacă, terenuri de
sport, zone de agrement etc.) şi încetarea conversiei lor în teren pentru construcţii sau trecerii lor
în proprietate sau folosinţă privată chiar dacă se face pentru dotări utile publicului (ex. locuinţe,
spaţii comerciale etc);
¾ interdicţii în intervenţii asupra zonelor şi obiectelor de patrimoniu până la întocmirea Planului de
regenerare a zonei istorice a municipiului Craiova;
¾ iniţierea cooperării metropolitane;
¾ optimizare flux trafic auto prin semaforizare inteligentă;
¾ calmarea şi nu fluidizarea traficului în zona centrală a oraşului;
¾ realizarea de studii şi planuri de acţiune detaliate şi inizierea de parteneriate pentru:
- eliminarea gropii de gunoi de pe malul Jiului (Parcul Lunca Jiului);
- îmbunăţătirea structurii de acesibilitate rutieră ţi a traficului.
¾ dezvoltarea învăţământului academic de arhitectură şi urbanism;
¾ menţinerea terenurilor de sport şi amenajarilor existente şi împiedicarea conversiei acelor terenuri
în alte funcţiuni (cu mall-uri sau alte construcţii);
¾ menţinerea şi dezvoltarea bazinelor de înot, ştrandurilor şi altor facilităţi;
¾ realizarea centurii de ocolire a municipiului Craiova – varianta sudică.
¾ stoparea “gâtuirii” variantei nordice prin permiterea construcţiei şi accesului direct la şosea
(Şoseaua de ocolire nu este stradă!)
¾ desfiinţarea tuturor rampelor ilegale de gunoi, monitorizarea strictă a zonelor periferice;
¾ reperaţii şi modernizare pentru reţelele de apă-canal existente, crearea de noi subsisteme, inclusiv
cel de intervenţii de urgenţă (hidranţi) în vederea extinderii sistemului Izvarna;
¾ măsuri de economisire a apei;

Intervenţii urgente (2009-2013 – semaforul galben) vor fi focalizate pe următoarele coordonate:


¾ modernizarea etapizată a tuturor străzilor din municipiu, inclusiv din localităţile componente până
în 2013 – prioritate vor avea străzile „degajate” de infrastructura edilitară;

105
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ pregătirea realizării pe viitor a unei zone centrale administrative - un „centru nou” - care să
decongestioneze actualul centru istoric de afluxul de persoane şi vehicule spre sediile autorităţilor
şi altor instituţii publice şi private ce genereaza flux ridicat de public (agenţii, oficii şi directii...);
¾ aplicarea riguroasă şi energică a PUG şi RLU reactualizat şi a legislaţiei de urbanism şi
amenajarea teritoriului, de autorizare a executării lucrarilor de construcţii şi de protecţie a
patrimoniului construit;
¾ punerea accentului pe păstrarea şi punerea în valoare a identităţii vizuale, a valorilor arhitecturale
şi istorice şi a specificului peisagistic al oraşului, a unităţii şi tradiţiei arhitectonice, efectuarea de
intervenţii urbanistice pentru „învechirea” implanturilor realizate în perioada socialistă precum şi
în anii recapitalizării incepiente;
¾ continuarea procesului de creere de zone pietonale compacte în zona centrală;
¾ menţinere, lăţire şi degajare trotuare, protecţie fizică contra accesului automobilelor pe trotuar,
desfiinţare parcări care ocupă trotuarul, limitare chioşcuri şi panouri publicitare şi alte elemente ce
reduc suprafaţa utilă pietonilor;
¾ realizarea de noi spaţii verzi (în special în zonele deficitare şi în cele de noi dezvoltări urbane) dar
nu prin artificii de genul includere în intravilan a unor trupuri de pădure;
¾ menţinerea, protecţia, degajarea şi accesibilizarea pentru public a malurilor Jiului şi Amaradiei,
cu amenajarea de promenade, plaje, alei pietonale şi piste pentru biciclete, bănci,
pavilioane/filigorii etc
¾ realizarea de parcări sub- şi supraterane în cartiere şi pericentral şi reducerea prin costuri
prohibitive sau interzicerea parcărilor în zona centrală, obligarea tuturor noilor clădiri de a avea
asigurat fără ocuparea terenului public spaţiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul în
vizită, nu doar pentru locatari/personal propriu;
¾ racordarea optimă la centurile ocolitoare, terminare inel interior de ocolire a centrului, alte măsuri
de eliminare din intravilan a traficului rutier de tranzit şi periferizarea structurilor care atrag trafic
auto ridicat, în contrapartidă cu adecvarea altor zone pentru absorbţia de flux ridicat de trafic
rutier şi de mase mari de vehicule staţionate respectiv preluarea traficului de tranzit;
¾ integrare gară, autogară, parcare şi terminal de transport urban, totul compact, accesibil şi
acoperit, prin reconversia actualei zone a gării;
¾ extinderea aeroportului, transformarea sa efectivă în interport prin dotări specifice;
¾ valorificarea echilibrată a potenţialului natural şi antropic al zonei periurbane din imediata
vecinătate prin tragerea fondurilor nerambursabile dar şi de noi investiţii în domeniile prioritare:
infrastructura tehnică a teritoriului, servicii, industrii nepoluante;
¾ extindere etapizată până în 2013 a reţelei de canalizare şi apă potabilă la întreg perimetrul
construit;
¾ separarea totală a sistemului de canalizare ape pluviale de cel de ape menajere;
¾ încetarea oricăror deversări de ape neepurate în apele de suprafaţă, inclusiv la ape mari;
¾ introducerea în Craiova a Dealului Bucovăţ (campus universitar, cartier rezidenţial spaţii de
agrement);
¾ promovarea, utilizînd toate pârgiile, disponibile la nivelul administraţiei locale, pentru
afirmarea economică şi ridicarea nivelului de trai a populaţiei.
¾ optimizarea cooperării dintre municipiul Craiova şi comunităţile zonei metropolitane în vederea
consolidării unui sistem viabil, funcţional de aşezări.
¾ revitalizarea relaţiilor internaţionale;
¾ reluarea tradiţiei programelor de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria şi Serbia: punerea în
valoare la nivelul structurii urabane a caracterului balcanic: ţesut urban, funcţiuni, tradiţii;
cooperare economică.

106
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Etapa 2, până în 2022-2025 – semaforul verde de prioritizare a intervenţiilor.


¾ Funcţionarea efectivă ca pol metropolitan în cadrul regional;
¾ Recunoaştere internaţională: Încadrarea efectivă în reţeaua METREX;
¾ Consolidarea Cularului de dezvoltare Nord-Sud;
¾ Intărirea relaţiilor de colaborare cu municipiile de prim rang din ţară: Cluj, Timişoara, Bucureşti.

Etapa 3, de perspectivă, până în 2050.


¾ Racordarea municipiului Craiova la sistemul navigabil al Dunării (prevedere PATN Secţiunea 1:
Căi de comunicaţie).
¾ Transformarea craiovei în metropolă transnaţională.

Viziunea strategică:

Craiova – metropolă transnaţională, centru inovaţional, un loc plăcut în


care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu autorităţi locale responsabile
şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată.

V.4. Obiectivele strategice generale

Obiectiv strategic 1. Craiova – metropolă regională

Direcţii de dezvoltare

1.1. Consolidarea funcţiei de loc central în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia

În momentul de faţă, municipiul Craiova se prezintă în sistemul naţional de aşezări ca un oraş de


prim rang. În contextul continental se încadrează la nivelul polilor de influienţă naţional-transnaţională
(sistemul ESPON de clasificare). Pe plan regional statutul de capitală a Olteniei este incontestabil.
Acest statut Craiva şi la adjudecat atît prin poziţionarea sa favorabilă: situarea în culoarul Jiului la
contactul a două unităţi geografice, Câmpia Olteniei şi Podişul Getic, la intersecţia a două axe majore de
transport de importanţă transcontinentală care leagă Oltenia şi sudul României de Banat şi Muntele de
Dunăre municipiului pe principalele axe de circulaţie transcontinentale ia impus rolul de nod rutier şi
feroviar major poziţionat la interfaţa dintre vestul şi sudul României, dintre Carpaţi şi Dunăre, iar odată cu
darea în circulaţie a podului peste Dunăre Calafat – Vidin, Craiova are toate şansele să devină principala
poartă a României spre spaţiul balcanic în plină dinamică.
Astfel, unul din dezideratele strategiei de dezvoltare se doreşte impunerea nu atât regională,
poziţie incontestabilă la momentul de faţă ci mai degrabă extinderea câmpului său „gravitaţional” dincolo
de Dunăre

Probleme strategice
Rolul de capitală regională este încă neconştientizat din partea craiovenilor, atît din partea
factorilor de decizie cât şi din cea a cetăţenilor simpli. Totuşi, orice strategie de dezvoltare a municipiului
trebuie să ţină cont de acest impact regional. Craiova, în mod cert lider regional, are un aport decizional
limitat: infrastructura (centurile de ocolire a oraşului, reţeaua electrică, sistemul de apă, sistemul de tratare
a apelor uzate), aeroportul, terenurile disponibile nu depind neaparat de municipiu, aşa că autorităţile
locale nu pot oferi prea multe facilităţi, sau, nu pot dezvolta oraşul înspre direcţiile selectate (o nouă zonă
industrială, comercială sau de birouri, o sală polivalentă, etc...) fără a fi luate în considerare interesele
locale din periurban pe de-o parte şi interesele judeţului sau cele regionale, pe de altă parte. Acest lucru

107
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

impune o colaborare strânsă cu Consiliul Judeţean Dolj, cu ADR SV sau cu Prefectura, reprezentantul
intereselor serviciilor deconcentrate din teritoriu.
Primaria Craiova ar trebui să reprezinte locomotiva promovării asocierii intercomunitare din zona
sa de influienţă, alături de Consiliul Judetean care poate mediatiza aceste proiecte şi asigura reuţita lor.

Obiectiv specific 1.1. Racordarea eficientă a municipiului Craiova la Coridoarela


Transeuropene de Transport (TEN-T)

Fig. 1. Reţeaua TEN-T şi polii de dezvoltare din cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest

Culoarele de Transport Transeuropene:


Proiecte implementate:
• DN 65 – E574 Craiova – Slatina – Piteşti (împrumuturi BIRD, BERD, BEI şi Guvernul
României), etapa a II-a din cadul Strategiei de reabilitare a drumurilor naţionale;
• DN 6 – E 70/E 79 Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj, secţiunea Craiova –
Filiaşi/Drum expres (BEI, Facilitatea ISPA şi Guvernul României), etapa a IV-a;
• Şoseaua de centură pentru municipiul Craiova – varianta nordică (13,8 km), proiect
finantat de JBIC (Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala) si de Guvernul României (Acordul de
împrumut dintre România şi Fondul pentru Cooperare Economică Internaţională, destinat finanţării
Proiectului de reabilitare a drumurilor, ratificat prin Legea nr.156/1998.
Proiecte în derulare:
• Modernizarea staţiei de cale ferată Craiova ca şi parte componentă a Axei prioritare de
transport (TEN-T) 22, finanţare BERD, finalizare preconizată 2008. Contractul presupune:
- reamenajarea şi modernizarea spaţiilor publice, a caselor de bilete, a instalaţiilor electrice şi
termice;

108
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- mezaninul va deveni zonă comercială, alaturi de sala de asteptare;


- amplasarea unui ascensor care să permită accesul la mezaninul extins;
Proiecte propuse:
• Reabilitarea liniei de cale ferată L 902 Craiova – Calafat (TEN-T 22). Proiect RL 12,
finanţare CF, FN;
• Modernizarea DN 6 – E 70 Craiova – Alexandria (TEN-T 7). Proiect RDR 55, finanţare
ERDF, FN;
• Modernizarea DN 55 Craiova – Bechet. Proiect RDR 18, finanţare ERDF, FN.
• Construirea podului Calafat – Vidin (TEN-T 22). Perioada de execuţie 2008-2010.
Finanţare: grant ISPA – 70 milioane de euro, 70 de milioane de euro împrumut BEI, grant de 2 milioane
de euro şi împrumut de 18 milioane de euro de la Banca Germană pentru Dezvoltare (KFW), grant de 5
milioane de euro de la Agentia Franceza pentru Dezvoltare (ADF), 60,76 de milioane de euro, contribuţie
Bulgaria. Cele zece milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi consultanţă sunt asigurate de
granturi AFD şi KFW, de la programele de preaderare europeană PHARE şi ISPA şi de bugetul de stat.
Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna construirea a 8,7 km de drum, din
care 3 km de autostradă cu două benzi pâna la DN 56 – E 79 Craiova-Calafat. Calea ferată se va întinde
pe 3,3 km de la capătul podului pâna la calea ferată existentă Golenţi-Calafat. Termenul de finalizare a
lucrărilor este 2009.

Măsuri, programe:

1.1. Program de racordare optimă la sistemul de transport zonal


a. Crearea centurii ocolitoare ale municipiului Craiova – varianta sudică
Descrierea proiectului:
Construirea centurii ocolitoare care să descongestioneze traficul din oraş spre direcţiile Calafat,
Bechet, Caracal
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, Ministerul Transporturilor, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică
şi investiţii a Primăriei Craiova.
Termen de realizare: 2010
b. Programul de deviere a traficului greu
Descrierea proiectului:
Programul prevede efectuarea de racorduri facile la centura de ocolire a municipiului – varianta
nordică, inele de circulaţie, periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat, adecvarea acestor zone
pentru absorbţia de flux ridicat de trafic rutier şi de mase mari de vehicule staţionate
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Craiova, primăriile comunelor periurbane.
Termen de realizare: 2009
c. Programul de conectare a municipiului la magistrale de transport europene
Descrierea proiectului:
Prezervarea spaţiilor pentru racordarea municipiului Craiova la viitoarea autostradă prevăzută a se
realiza prin prevederile PATN Secţiunea 1.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţi naţionale, regionale, judeţene, locale.
Termen de realizare: Includerea în prevederile PUG reactualizat şi PATZ ZMC
d. Programul de realizare a unui centru intermodal care să ofere posibilitatea de transferare a
mărfurilor între mijloacele de transport rutier, feroviar, aerian
Descrierea proiectului:
Modernizarea platformei centrului intermodal, eventual realizarea unui nou centru intermodal în
zona Pieleşti

109
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţi naţionale, regionale, judeţene, locale.
Termen de realizare: 2013
e. Modernizarea şi extinderea aeroportului, transformarea sa efectivă în interport prin dotări specifice
Descrierea proiectului:
Sprijinirea dezvoltării şi diversificării activităţilor aeroportului Craiova prin extinderea şi
modernizarea la standartele cerute a acestuia.
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, ADR SV, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova
Termen de realizare: 2010
f. Programul de dezvoltare a traficului de mărfuri pe cale aeriană – dezvoltarea traficului cargo pe
Aeroportul Internaţional Craiova
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unui terminal cargo la standardele cerute, extinderea pistei şi a infrastructurii
aeroportului.
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, ADR SV, Primăria şi Consiliul municipal Craiova, Consiliul local Greceşti
Termen de realizare: 2013-2015

Obiectiv specific 1.2. Extinderea şi managementul ariilor protejate în


concordanţă cu principiile Reţeaua ecologică Natura 2000

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale la nivel european şi constituie instrumentul
principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Implementarea
Reţelei Natura 2000 este asumată de România în capitolul 22 – Mediu, al negocierilor pentru aderarea la
Uniunea Europeană.
Reţeaua ecologică pan-europeană „Natura 2000” trebuie să acopere cel puţin 15 % din teritoriul
naţional pentru a îndeplini necesarul minim privind condiţiile de conservare a tipurilor de habitate şi a
speciilor prioritare.
Baza legală pentru implementarea acestei reţele ecologice în România, sunt: Directiva Habitate
92/43/CEE şi Directiva Păsări 79/409/CEE precum şi o serie de acte normative naţionale, cum ar fi
Legea nr. 13/1993 privind aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979; Legea nr. 462/2001, pentru
aprobarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice; O.M. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului
Standard Natura 2000 şi manualul de completare al acestuia; Legea nr. 265/2006, pentru aprobarea
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
Reţeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop principal menţinerea sau
restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii şi tipuri de habitate naturale în arealul lor.
Toate măsurile adoptate în cadrul Natura 2000 trebuie să ţină seama de cerinţele economice,
sociale şi culturale din zonă - principiu înscris în Directiva Habitate.
Desemnarea zonelor Natura 2000 crează anumite obligaţii asupra localnicilor, care vor primi
compensaţii constind în fonduri speciale şi diverse oportunitati.
Obligaţii:
• Evitarea oricăror activităţi care ar putea afecta în mod semnificativ speciile sau ar putea distruge
habitatele pentru care a fost desemnată zona;
• Măsuri positive trebuie adoptate, unde e cazul, pentru a menţine aceste habitate şi specii;
• Utilizatorii de terenuri trebuie să asigure menţinerea habitatelor semi-naturale şi a speciilor
vulnerabile prin măsuri de management adecvate şi de lungă durată.

110
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Oportunităţi :
•  esemnarea Natura 2000 conferă o imagine (brand) unei zone, prin care produsele şi serviciile
D
locale pot fi dezvoltate şi vândute mai bine;
• Creşterea diversificării activităţilor economice şi a investiţiilor interne;
• Finanăţri speciale UE pentru agricultură şi silvicutură în zonele Natura 2000 pentru management
tradiţional şi favorabil mediului;
• Sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitară care urmăresc menţinerea economiei
şi a structurii sociale din zonele rurale.

Natura 2000 sprijină principiul dezvoltării durabile.

Reţeaua Natura 2000 este singura reţea teritorială de interes comunitar, ce asigură o bază pentru
obţinerea de fonduri de la diverse instrumente de finanţare europene.
LIFE+ este principalul instrument financiar european care susţine proiectele de conservare şi
protejare a naturii în perioada 2007-2013, având un buget de aproximativ 2.1 miliarde euro. Alte
instrumente financiare sunt LEADER + INTEREG, Programul de Dezvoltare Rurală şi Fondurile
Structurale.

La nivelul judeţului Dolj până în prezent au fost validate un numar de 5 arii de protecţie specială
avifaunistică (SPA) şi 3 arii speciale de conservare (SCI).
În reţeaua ecologică se înscriu deasemenea ariile protejate de interes naţional din cadrul ZMC,
incluse pe lista Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate,
aprobat prin Legea nr. 5/2000, M. Of. nr. 152/2000:

Suprafaţa ariei
Nr. crt. Denumire Localizare
(ha)
Oraşul Segarcea şi comuna
2.385. Valea Rea - Radovan 20
Radovan
2.390. Locul fosilifer Bucovăţ Comuna Bucovăţ 4
2.393. Lacul Adunaţii de Geormana Comuna Bratovoeşti 102
Municipiul Craiova,
2.394. Complexul lacustru Preajba-Făcăi localitatea Făcăi şi comuna 28
Malu Mare, satul Preajba

Arii naturale protejate de interes local declarate prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean şi prin Hotărâri
ale Consiliilor Locale:

Nr. Suprafaţa ariei


Denumire Localizare
crt. (ha)
1. Pădurea din Lunca Jiului - Bratovoeşti S-E comunei Bratovoeşti 300

2. Pădurea de gârniţă Coşoveni -Lumaşu S-E comunei Bratovoeşti 220

3. Pădurea de salcâm tardiflor - Malu Mare S-E comunei Malu Mare 110
Pădurea cu arborete de stejar şi frasin -
16. E comunei Radovan 350
Radovan
18. Pădurea Bucovăţ-Leamna N-V comunei Bucovăţ 250

111
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Cooperare Metropolitană

Obiectiv strategic 2. Crearea Zonei Metropolitane Craiova (ZMC)

Potrivit legii prin zonă metropolitană se înţelege o suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări
urbane, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţa în
domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare2. Legea 351/2001
defineşte zonă metropolitană drept o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar în
vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului, între marile centre urbane (capitala României şi municipiile
de rangul I şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s-
au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri3. Zonele metropolitane funcţionează ca entităţi
independente fără personalitate juridică4.
Legea 286/2006, menţinând definiţiile precedente, conferă zonei metropolitane personalitate
juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de
dezvoltare de interes comun. Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii5.
Definirea zonei de proiect. Zona propusă pentru asociere de tip metropolitan constă din
municipiul Craiova, oraşele Filiaşi şi Segarcea şi comunele Almăj, Braloştiţa, Bratovoieşti, Brădeşti,
Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Ghindeni,
Işalniţa, Leu, Malu Mare, Mischii, Pieleşti, Podari, Robăneşti, Şimnicu de Sus, Scăieşti, Teasc, Ţuglui,
Pleşoi, Predeşti, Radovan, Rojişte, Trepezita, Vârvoru de Jos, cu localităţile aferente cuprinse în teritoriul
lor administrativ. La acestea ar putea să să se alieze oraşul Balş şi comunele Baldovineşti, Vulpeni, Balş
din judeţul Olt (fig. 2).
Aceste unităţi administrative se încadrează într-un radius de 30 km împrejurul municipiului
Craiova, distanţă considerată optimă pentru dezvoltarea spaţiului peri-urban.
Arealul de polarizare a Craiovei fiind mult mai extins (fig. 3), pe viitor ar putea adera la ZMC şi
alte unităţi administrative, în cadrul unui model policentric de dezvoltare, pe moment ce vor întruni
condiţiile necesare. Pe perioadă lungă (2030-2050) se poate anticipa formarea unei zone metropolitane
europene (în ascepţiunea METREX) în sudul Olteniei, care să concureze de la egal cu capitala.
Deşi se prevăd o serie de probleme generale, evitabile de altfel, cum ar fi:
• colaborare formală şi suprapunerea unor nivele decizionale;
• dificultatea coordonării între instrumentele locale şi zonale de planificare;
• dificultatea realizării unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale.
Avantajele sunt multiple:
™ se facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional;
™ se diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă provocate de dispersarea în
planul structurii demografice, sociale şi economice de dezechilibrele legate de transportul în
comun, finanţarea infrastructurii, rezervele de spaţiu pentru locuire şi servicii;
™ creşte competitivitatea economică a localităţilor din zona metropolitană atât la nivel regional, cât
şi la nivel transregional;
™ se poate aplica un management eficient şi performant;
™ se asigură condiţiile unei dezvoltări durabile, ameliorării considerabile a condiţiilor de mediu.

2
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, M. Of., Partea I, nr. 373.
3
Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de
localităţi, M. Of. nr. 408, Anexa 1.
4
Idem., Art. 7, alin. 2.
5
Legea nr.351/2001, alin. 2.

112
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Fig. . Judeţul Dolj: Zona metropolitană Craiova şi unităţile teritoriale de planificare (propunere)

Fig. 1. Arealul de polarizare urbană a municipiului Craiova (Sursa: Violette Ray et all, Atlasul
României, Edit. Enciclopedia RAO, 2006)

113
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiective specifice:

¾ crearea unei zone metropolitane în care iniţiativa să aparţină municipalităţii;


¾ coordonarea şi integrarea dezvoltării municipiului cu cea a localităţilor din imediata vecinătate,
fără a se admite contopirea şi evoluţia de tip megalopolis care face ca pe mari distanţe să nu mai
existe zone neconstruite (ex. arii naturale protejate, lacuri, păduri, fâneţe etc.);
¾ creşterea competitivităţii economice bazate pe cunoaştere;
¾ dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport în aria de acoperire ZMC;
¾ protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
¾ dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale;
¾ dezvoltarea economiei rurale de tip periurban şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
¾ diminuarea dezechilibrelor de dezvoltare existente la nivelul ZMC între cercul intern de comune
şi cercul extern.

Măsuri şi proiecte institutionale:

2.1. Asocierea autorităţilor publice locale interesate în zona metropolitană Craiova (ZMC)
Descrierea proiectului:
Elaborarea şi semnarea unui protocol de asociere. Elaborarea statutului ZMC.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, Consiliile locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2007-2008

2.2. Instituirea unui sistem coerent şi unificat de administrare a zonei


Descrierea proiectului:
Coordonarea şi integrarea dezvoltării oraşului cu cea a localităţilor din imediata apropiere.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2007-2008

2.3. Realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane ca Plan Director de


Dezvoltare Urbană şi Economică Durabilă a ZMC
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2008-2009

2.4. Realizarea şi corelarea Planurilor Urbanistice Zonale pe coridoarele interne de dezvoltare a zonei
metropolitane
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2008-2009

2.5. Elaborarea şi implementarea Regulamentului General de Politici Fiscale al Zonei Metropolitane,


ca parte componentă a Planului de Amenajare a Teritoriului
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, Direcţia Finanţelor Publice
Termen de realizare: 2008

114
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

2.6. Elaborarea şi implementarea Regulamentului General de Transport în Zona Metropolitană


Craiova
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare:2008

2.7. Elaborarea şi implementarea Regulamentului de Salubritate al Zonei Metropolitane


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, Prestatorii de servicii
Termen de realizare: 2008

2.8. Elaborarea Regulamentului de Furnizare a serviciilor Publice de Apă, Canalizare şi Gaze în ZMC
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, Prestatorii de servicii publice
Termen de realizare: 2008

2.9. Implementarea Programului Special de Promovare şi Publicitate a „mărcii” Zona Metropolitană


Craiova
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2008

Măsuri şi proiecte infrastructurale:

2.10. Finalizarea centurii de ocolire a municipiului Craiova varianta Nord – lărgirea la 4 benzi de
circulaţie. Realizarea variantei de ocolire Sud
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona afectată, DRDP.
Termen de realizare: 2010

2.11. Modernizarea coridoarelor interioare de dezvoltare metropolitană


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2011

2.12.Modernizarea drumurilor şi străzilor principale din perimetrul metropolitan şi crearea relaţiilor de


conexiune faţă de traseele riverane destinate coridoarelor interioare de dezvoltare
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona afectată
Termen de realizare: 2013

2.13. Modernizarea drumurilor şi străzilor secundare din întreg teritoriul Zonei Metropolitane Craiova
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană
Termen de realizare: 2015-2020

2.14. Realizarea drumului de centura pe varianta externă a Zonei Metropolitane Craiova şi


Elaborarea Variantelor de conexiune cu traseul viitoarei autostrăzi
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.

115
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Termen de realizare: 2013

2.14. Extinderea şi modernizarea infrastructurilor de alimentare cu apă, canalizare, gaze, respectiv


acoperirea completă a teritoriului metropolitan
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană
Termen de realizare: 2013

2.15. Realizarea staţiilor primare şi secundare de evacuare a apelor menajere şi pluviale de la nivelul
sectoarelor rurale ale zonei metropolitane
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2013

2.16. Crearea de condiţii şi amplasamente pentru noi Parcuri Industriale, Parcuri Tehnologice şi
Platforme de Servicii pe teritoriul metropolitan
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, Consiliul Judeţean Dolj, ADR
SV
Termen de realizare: 2010

2.17. Crearea de condiţii şi amplasamente pentru realizarea unor cartiere de locuinţe, utilităţi şi servicii
aferente subzonelor rezidenţiale
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, PPP.
Termen de realizare: 2010

2.18. Crearea de condiţii şi amplasamente pentru realizarea de servicii turistice şi de agrement


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, ADR SV, agenţi economici
interesaţi
Termen de realizare: 2010

2.19. Amenajarea ambientală şi de agrement a malurilor râului Jiu


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană.
Termen de realizare: 2013

Proiecte suprastructurale:

2.20.Crearea condiţiilor de amplasament, îndeosebi la intersecţiile dintre coridoarele interne de


dezvoltare şi drumurile de centură (inel 1 si 2), pentru realizarea de mari complexe comerciale
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană
Termen de realizare: 2010

2.21. Dezvoltarea unui amplasament aferent pieţei de gross a zonei şi a judeţului


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, Consilii locale din zona periurbană, PPP.
Termen de realizare: 2008

116
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

2.22.Implementarea programului de stimulare investitională pentru modernizarea şi extinderea


Aeroporului International Craiova
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, ADR SV.
Termen de realizare: 2010

2.23. Realizarea cadastrului zonei metropolitane


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consilii locale din zona periurbană, Oficiul de Cadastru Funciar
Termen de realizare: 2010-2012

Cooperare transfrontalieră

Obiectiv strategic 3. Relansarea cooperării transfrontaliere şi transnaţionale

Strategia de colaborare transfrontalieră a municipiului Craiova are la bază Programul


Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013

Scopul programului:
Programul îşi propune să stimuleze cooperarea în zonele de graniţă aparţinând celor două state
vecine prin realizarea de activităţi comune vizând interconectarea teritoriilor în domeniul comunicaţiilor
şi dezvoltarea coerentă, corelată şi durabilă a întregii regiuni sub aspect socioeconomic, în contextul
politicii de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene.

Obiectivul strategic general al programului: Reunirea oamenilor, comunităţilor şi factorilor


economici din zona frontierei româno-bulgare în vederea participării la dezvoltarea în comun a ariei de
cooperare transfrontalieră, prin utilizarea resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.

Axele prioritare şi domeniile principale de intervenţie ale Programului:

Axa prioritară 1. Accesibilitatea - îmbunătăţirea mobilităţii şi a accesului la infrastructura de


transport şi de informaţii şi comunicaţii în aria de cooperare transfrontalieră.
Domenii principale de intervenţie:
¾ îmbunătăţirea infrastructurii de transport transfrontalier terestru şi fluvial, prin:
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport fluvial şi terestru cu impact
transfrontalier;
- îmbunătăţirea transportului public fluvial şi terestru transfrontalier;
¾ dezvoltarea reţelelor de informaţii şi comunicaţii şi a serviciilor conexe transfrontaliere, prin:
- sprijinirea dezvoltării resurselor transfrontaliere bazate pe Tehnologia
Informaţiilor şi Comunicaţiilor;
- extinderea accesului comunităţilor la informaţii şi comunicaţii transfrontaliere.

Axa prioritară 2. Mediul – Exploatarea durabilă şi protecţia resurselor naturale şi promovarea


unui management eficient al riscului în aria de cooperare transfrontalieră.
Domenii principale de intervenţie:
¾ dezvoltarea de sisteme de management comun pentru protecţia mediului, prin:
- îmbunătăţirea protecţiei naturii şi a conservării mediului transfrontalier;

117
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- creşterea nivelului de conştientizare a publicului privind managementul şi


protecţia mediului;
¾ dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor comune de prevenirea riscurilor naturale şi tehnologice,
inclusiv activităţi comune de răspuns la situaţii de urgenţă, prin:
- activităţi comune de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice;
- activităţi comune de avertizare timpurie şi răspuns la situaţii de urgenţă.

Axa prioritară 3. Dezvoltare economică şi socială – dezvoltare economică şi coeziune socială


prin activităţi comune de identificare şi întărirea a avantajelor comparative ale ariei
transfrontaliere.
Domenii principale de intervenţie:
¾ sprijinirea cooperării în afaceri transfrontaliere şi promovarea imaginii şi identităţii regiunii
transfrontaliere, prin:
- sprijinirea dezvoltării infrastructurii de afaceri transfrontaliere şi promovarea
cooperării;
- inter-relaţionare generală în vederea promovării investiţiilor străine şi a unei
identităţi şi imagini regionale pozitive
- promovarea reţelelor turistice transfrontaliere şi diversificarea serviciilor turistice
existente în zona transfrontalieră;
- promovarea cooperării între universităţi, centre de cercetare şi mediul de afaceri
în domeniul cercetării – dezvoltării – inovării;
- activităţi comune de marketing şi promovare a produselor transfrontaliere;
¾ cooperare în dezvoltarea resurselor umane – dezvoltarea în comun a calificării şi a competenţelor
transfrontaliere, prin:
- sprijinirea activităţilor de schimb de informaţii privind oportunităţi de angajare;
- dezvoltarea serviciilor de instruire pentru ocuparea forţei de muncă, în strânsă
legătură cu nevoile pieţei muncii integrate;
- dezvoltarea legăturilor transfrontaliere şi a schimburilor dintre centrele de
educaţie şi instruire;
¾ consolidarea cooperării prin acţiuni de tipul „people to people”, prin:
- sprijin pentru dezvoltarea societăţii civile şi a comunităţilor locale;
- îmbunătăţirea capacităţii administrative locale;
- creşterea schimburilor în domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii, tineretului şi
sportului.

Axa prioritară 4. Asistenţă tehnică


Domenii principale de intervenţie:
¾ sprijin pentru administrarea şi managementul programului, prin:
- asigurarea funcţionării Secretariatului Tehnic Comun;
- sprijin financiar pentru activitatea Comitetului de Monitorizare şi de Selecţie;
- finanţarea unor studii adiţionale şi a expertizei externe necesare.
¾ sprijin pentru comunicare şi informare la nivelul Programului, prin:
- sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate ale Programului;
- sprijinirea potenţialilor aplicanţi/beneficiari ai Programului.

Zona eligibilă pentru acest program este constituită pe partea românească de cele şapte judeţe de
pe graniţă: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, iar pe partea bulgărească de
cele nouă districte corespondente judeţelor româneşti: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tyrnovo, Pleven,
Ruse, Dobrič, Silistra şi Razgrad.

118
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Beneficiari direcţi (eligibili pentru finanţare) sunt autorităţi ale administraţiei publice regionale şi
locale şi unităţile subordonate acestora, ADR-uri, agenţii de mediu, agenţii de transport, direcţii pentru
situaţii de urgenţă, universităţi, institute de cercetare, ONG-uri, camere de comerţ.

Bugetul programului, unic pentru cele două state membre, pe 7 ani este de 256 milioane euro,
din care 218 milioane euro finanţare europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi
38 milioane euro co-finanţare naţională.

Fig. 4. Zona eligibilă pentru PO Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria (Sursa POCT Ro_Bg)

Fig. 5. Coridorul paneuropean (TEN-T) 4 (Sursa: POCT Ro_Bg)

119
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Oraşe înfrăţite cu municipiul Craiova:


1. Kuopio (Finlanda);
2. Skopje (Macedonia);
3. Nanterre (Franţa)
4. Vratza (Bulgaria);
5. Shiyan (China).
b) Oraşe partenere cu municipiul Craiova:
1. Uppsala (Suedia);
2. Lyon (Franţa).
Dintre aceste oraşe Vratza întră în aria de acoperire POCT Ro_Bg, celelalte oraşe pot fi cooptate
în proiecte de colaborare transnaţională

Proiecte, măsuri:

3. Proiect bilateral „Creşterea capacităţii administraţiei publice locale şi regionale din


regiunea transfrontalieră Dolj – Vidin, Vratsa, Montana de a planifica, programa, dezvolta,
coordona şi implementa în comun programele şi proiectele de dezvoltare cu impact regional
transfrontalier în vederea dezvoltării coeziunii economice şi sociale.“
Pentru a atinge acest obiectiv s-a hotărât înfiinţarea unui grup permanent de lucru. De asemenea,
s-a hotărât elaborarea unei strategii de dezvoltare regională transfrontalieră şi a „bazei de proiecte“
comune.

Dezvotarea economică

Obiectiv strategic 4. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei locale

În stabilirea instrumentelor şi politicilor de atingere a acestui deziderat au fost luate în considerare


poziţionarea municipiului Craiova în mediul concurenţial local, regional şi naţional precum şi conjunctura
economică internaţională.
Strategia de dezvoltare a economiei locale a avut ca punct de pornire elementele care pot să
conducă la creşterea competitivităţii şi anume:
încurajarea creşterii economice la nivel microeconomic (cu accent pe IMM-ri), din perspectiva
productivităţii şi a cifrei de afaceri;
promovarea în continuare a rolului regional şi naţional al municipiului;
asigurarea poziţiei dominante în lanţul trofic al activităţilor economice din întreaga zonă
periurbană;
stimularea şi susţinerea investiţiilor în sectoarele cheie ale economiei locale în scopul creşterii
competitivităţii şi a gradului de ocupare a acestora;
creşterea competitivităţii prin introducerea şi generalizarea managementului performant;
identificarea unor noi sectoare de activitate şi posibile localizări spaţiale ale acestora cu accent pe
dezvoltarea industriilor noi, moderne, novatoare, competitive, cu produse cu valoare adăugată
mare;
folosirea eficientă a resurselor energetice;
primatul conservării şi protecţiei mediului – condiţie necesară pentru asigurarea unei dezvoltări
economice pe termen lung;
dezvoltarea unor produse cu branduri de marcă internaţională;
preocupări pentru creşterea continuă a calităţii;

120
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

stabilirea, susţinerea şi menţinerea parteneriatelor, inclusiv la nivel transfrontalier în elaborarea şi


aplicarea strategiei în domeniul economic;
asigurarea forţei de muncă ce prezintă calificările cerute de profilul firmelor care îşi desfăşoară
activitatea în zonă;
întărirea capacităţii instituţionale în plan local.

Probleme generale:

• resursele bugetare aflate la dispoziţia municipalităţii şi alocate dezvoltării economice locale


insuficiente, nu acoperă nici pe departe nevoile existente ale comunităţii;
• nivelul investiţiilor este mult redus comparativ cu potenţialul de care dispune municipiul.
• puterea micilor întreprinzători este redusă, iar în rândul acestora nu există un spirit antreprenorial.
• lipsa acută de terenuri în intravilanul municipiului, chiar şi neviabilizate care să fie puse la
dispoziţia investitorilor;
• existenţa unui număr relativ redus de produse de marcă/brand, care să acţioneze ca un agent de
marketing pe plan internaţional şi care ar putea ataca sectoarele de nişă ale pieţei europene.
• inexistenţa unor contacte mai strânse între administraţie şi agenţii privaţi, astfel încât să se poată
satisface într-o măsură cât mai mare nevoile celor din urmă prin eliminarea autorizaţiilor inutile,
reducerea duratei de evaluare a cererilor şi de elaborare a deciziilor;
• existenţa unei crize de locuinţe şi terenuri pentru construcţii (motivul fiind imposibilitatea
extinderii pe orizontală a oraşului datorită disputei privind limitele administrative;
• reducerea cotei de impunere la impozitul pe venit şi trecerea „marilor contribuabili” de la nivelul
bugetului local, la bugetul naţional are drept efect o scădere substanţială a veniturilor bugetului
local (cota defalcată din impozitul pe venit);
• nefinalizarea procesului de privatizare a marilor întreprinderi economice cu capital majoritar de
stat (Automobile Craiova, Electroputere, Avioane Craiova, Doljchim etc), fapt ce crează mari
dificultăţi în elaborarea unei strategii de dezvoltare economică;
• lipsa unor clustere economice închegate pentru principalele ramuri industriale (construcţia de
maşini, industria alimentară, uşoară, chimică etc);
• Craiova, în calitate de mare centru economic zonal, unde anual sunt organizate târguri
expoziţionale şi de afaceri, nu beneficiază de un spaţiu expoziţional corespunzător, locaţiile
folosite (Casa Ştiinţei şi Tehnicii, Teatrul Naţional Craiova), necorespunzând unor standarde
necesare desfăşurării unor astfel de manifestări.

Obiective specifice:

Luând în considerare problemele strategice identificate, în urma analizelor SWOT şi EXPERT au


fost identificate următoarele obiective specifice, care să permită creionarea direcţiilor de dezvoltare:
¾ crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor autohtone şi străine;
¾ dezvoltarea unei economii performante, durabile şi ecologice printr-un management eficient al
dezvoltării economice locale;
¾ diversificarea, amplificarea şi modernizarea activităţilor terţiare, inclusiv eliminarea fenomenului
terţializării false, ca suport a dezvoltării durabile;
¾ gestionarea optimă a terenurilor destinate infrastructurilor industriale, comerciale şi de servicii.

Măsuri, programe:

4.1. Revizuirea şi îmbunătăţirea sistemelor locale de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD
etc)
Descrierea proiectului:

121
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Elaborarea acestor documente permite celor interesaţi în dezvoltarea unei afaceri să facă alegeri
pertinente referitoare la amplasare, expansiune, investiţii şi planificarea afacerilor.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia de urbanism a Primăriei Craiova, ONG-uri;
Termen de realizare: 2008-2009

4.2. Racordarea la utilităţi a tuturor zonelor incluse în spaţiul intravilan


Descrierea proiectului:
Racordarea la utilităţi a zonelor propuse pentu activităţi de producţie şi depozitare.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei, RA Apă Craiova,
Electrica, EONGaz;
Termen de realizare: 2010

4.3. Promovarea cooperării, cercetării şi dezvoltării economice


Descrierea proiectului:
Elaborarea unor protocoale de colaborare între Primărie, mediul de afaceri şi instituţiile de
învăţământ superior pe domenii specifice, prioritare de acţiune. Organizarea trimestrială a unor
conferinţe/seminarii ştiinţifice pe teme date.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, Universitatea Craiova.
Termen de realizare: 2007-2008

4.4. Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor


Descrierea proiectului:
Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor – stabilirea şi promovarea unor birouri de
consultanţă în afaceri în colaborare cu asociaţii ale oamenilor de afaceri.
Elaborarea unor sondaje de evaluare a atitudinii şi nevoilor mediului de afaceri – în urma cărora
să se identifice zonele unde administraţia poate acţiona pentru a crea condiţii propice desfăşurării
activităţilor economice. În acest sens pot fi identificate anumite nevoi precum cea de traning pe anumite
domenii, pot fi identificate căi de încurajare a agenţilor economici să îşi procure resursele de la nivel local
şi pot fi identificaţi factori de risc ce ar putea face ca un anumit agent economic să părăsească localitatea.
Editarea unui Ghid care să conţină toate procedurile necesare a fi parcurse pentru a obţine toate
aprobările necesare în cazul demarării unei afaceri în termen rezonabil, precum şi costurile presupuse.
Crearea unui brand local - valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin crearea unei imagini de
excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, asociaţii
patronale şi profesionale.
Termen de realizare: 2009

4.5. Realizarea unei zone de dezvoltare economică compuse din parcuri ştiinţifice şi tehnologice
precum şi reţele de dezvoltare necesare
Descrierea proiectului:
Realizarea unei zone de dezvoltare economică compusă dintr-un parc ştiinţific şi tehnologic,
precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubator de afaceri şi centru tehnologic, centru de excelenţă în
afaceri, centru de cercetare şi inovare, sală multimedia, hotel de lux (tip reţea Hilton, Meriot etc)6.
Crearea parcului tehnologic va influenţa benefic piaţa muncii din această zonă, având în vedere că

6
Proiectul „Incubator de afaceri” este în curs de realizare.

122
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

se estimează crearea a până la 650 de locuri de muncă de înaltă calificare. Parcul poate avea efecte şi
asupra îmbunătăţirii participării cu proiecte la programele europene din domeniu, ceea ce s-ar traduce, în
final, prin acces la fonduri externe generoase. Pentru a asigura pe termen lung atingerea obiectivelor unui
parc tehnologic trebuie avută în vedere în primul rând realizarea infrastructurii de tehnologia informaţiei
şi comunicaţii de mare viteză, care reprezintã o condiţie necesară a succesului atragerii firmelor în aceste
zone.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ şi
Industrie Dolj, Mediul academic.
Termen de realizare: 2010

4.6. Aderarea la Acordul pentru Parcul Industrial Craiova realizat de Consiliul în colaborare cu
comunele Gerceşti şi Şimnicu de Sus
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea Parcului industrial are ca menire:
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri din judeţ;
- polarizarea investiţiilor străine şi autohtone în perspectiva creerii de noi locuri de muncă;
- să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul de afaceri şi administraţiile
publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a municipiului Craiova şi
zonelor învecinate;
- atragerea agenţilor economici producători de valoare adaugată ca beneficiari ai Parcului
Industrial Craiova;
- formarea de capital în sectorul privat în scopul sprijinirii procesului de înfiinţare de noi locuri
de muncă stabile în condiţiile respectării legislaţiei muncii (salarii, protecţia muncii, sănătate);
- dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor mai bune relaţii între economia
regională şi educaţia vocaţională în funcţie de necesităţile pieţii muncii din regiune;
- implementarea eficientă a activităţilor mai puţin dezvoltate în regiunea Oltenia în sfera
serviciilor;
- nivel sporit de dezvoltare a industriilor de linie şi complementare în domenii specializate
(electrotehnic, auto, maşini-unelte, maşini agricole, industria lemnului, confecţii);
- menţinerea indicatorilor de protecţie a mediului în limitele impuse de normativele UE prin
atragerea unor afaceri profitabile care promovează tehnologii nepoluante şi utilizează
terenurile puse la dispoziţie în urmatoarea structură: 50% spaţiu construit, 25% căi de acces,
25% spaţii verzi.
Actori implicaţi/responsabili:
Consiliul Judeţean, Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, ADR SV, Camera de
Comerţ şi Industrie Dolj, asociaţiile patronale, comunele periurbane;
Termen de realizare: 2008

4.7. Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători


Descrierea proiectului:
Acestă strategie de marketing trebuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de micii
întreprinzători pe pieţele externe. În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor
întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare;
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, asociaţii
patronale.
Termen de realizare: 2009

123
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

4.8. Realizarea Centrului Expozitional în zona Aeroportului Craiova (ExpoOltenia7)


Descrierea proiectului:
Realizarea unui centru expoziţional, care să corespundă necesităţilor, cu o suprafaţă expoziţională
(15.000 mp), săli de conferinţe cu dotări aferente, parcări etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj, ADR SV, asociaţii patronale.
Termen de realizare: 2010

4.9. Înfiinţare Piaţă de Gross


Descrierea proiectului:
Dezvoltarea pieţei de gross, pentru a aduce resursele mai aproape de agenţii economici şi pentru a
scădea costul achiziţionării lor;
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova, Camera de Comerţ şi Industrie.
Termen de realizare: 2010

4.10. Înfiinţare Bursă Agricolă


Descrierea proiectului:
Bursa agricolă are menirea să dirijeze raportul între cererea şi oferta produselor agricole pe
principiile economiei de piaţă. De asemenea se poate constitui într-un centru de Informare în ceea ce
priveşte noile tehnologii agricole, poate coordona realizarea sistemelor de irigaţii etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova, CJ Dolj, ADR SV, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj.
Termen de realizare: 2009-2010

4.11. Realizarea de studii şi crearea unei baze de date necesare dezvoltării IMM-urilor
Descrierea proiectului:
Aceste cercetări trebuie să identifice acele bunuri şi servicii aflate într-o cantitate insuficientă pe
piaţă, analiza comportamentului consumatorului şi folosirea acestor studii în cadrul eforturilor de
dezvoltare a sectorului precum şi în marketing;
Actori implicaţi/responsabili: Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova, Camera de Comerţ şi
Industrie Dolj, asociaţii patronale.
Termen de realizare: 2008

4.12. Efectuarea unei evaluări şi inventarieri a tuturor spaţiilor (clădiri dezafectate) şi terenurilor
destinate investiţiilor. Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte îmbunătaţirea accesului la informaţii şi actualizarea acestor date precum şi
constituirea unei baze de date cu informaţii generale (cu toate terenurile disponibile, preţul acestora,
gradul de viabilizare etc.), folositoare posibililor investitori.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism şi Direcţia Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova.
Termen de realizare: 2008

7
Municipalitatea Craiova agreează amplasametul Târgul Romaneşti ca şi viitor centru expoziţional, realizabil cu fonduri
europene.

124
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

4.13. Construirea şi remenajarea de pieţe agroalimentare în fiecare cartier al municipiului şi în zona


centrală
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte rezolvarea problemei igienei şi aspectului pieţelor în municipiu, promovarea
specificului oltenesc prin realizarea de târguri tematice.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii, Direcţia Urbanism, Direcţia
Economico.financiară a Primăriei Craiova, investitori privaţi.
Termen de realizare: 2008

4.14. Elaborarea şi implementarea unui buget pe programe şi performanţe la nivelul bugetului


municipiului Craiova
Descrierea proiectului:
Proiectul se referă la elaborarea şi implementarea unui buget pe programe şi performanţe la
nivelul municipiului ca suport financiar al Strategiei de dezvoltare durabilă a municipiului Craiova;
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Economico-financiară a Primăriei Craiova.
Termen de realizare: 2009

Dezvoltarea urbană durabilă

Dezvoltarea urbană a municipiului Craiova trebuie să se facă în concordanţă cu următoarele


principii ale amenajării teritoriului şi urbanismului:
Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a tuturor zonelor, cu respectarea specificului
acestora.
Urbanismul privit ca un ansamblu de activităţi.
Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţii în general prin eliminarea
disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi
locuitorii.
Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului.
Utilizarea reţională, durabilă şi eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice
adecvate.
Extinderea controlată a zonelor construite.
Protejarea zonelor sensibile din punct de vedere ecologic.
Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural.
Crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale
persoanelor cu handicap.
Gestionarea eficientă a riscurilor urbane şi prevenirea efectelor lor catastrofale.

Probleme generale:

• infrastructura de circulaţie şi transport degradată, neconcordantă cu cerinţele actuale de trafic şi


acces rapid şi liber. Raportat la elementele stradale, există urmatoarele disfuncţionalităţi:
- străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei;
- străzi cu capacitate de circulaţie depăşită;
- intersecţii amenajate la care capacitatea de circulaţie este depăşită;
- intersecţii neamenajate corespunzător;
- pieţe de circulaţie sau grupări de intersecţii amenajate necorespunzător;

125
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- sistemul de dirijare a circulaţiei semaforizate este discontinuu.


• circulaţia este îngreunată de numărul mare şi în continuă creştere de automobile şi de arhitectura
centrului oraşului (străzi strâmte, întortocheate);
• o altă problemă este cea a străzilor neasfaltate în zonele periferice precum şi în zone apropiate de
centrul oraşului;
• lipsa parcărilor publice mari subterane sau supraterane determină ocuparea parţială a trotuarelor şi
a părţii carosabile, fapt care îngreunează şi mai mult circulaţia.
• transportul în comun:
- majoritatea liniilor de transport urbane s-au format acum mai bine de 20 de ani şi s-au grefat pe
necesităţile oraşului în diverse etape de dezvoltare;
- aglomerare, încărcare a mijloacelor de transport în comun, simţită mai ales în orele de vârf;
- vechimea mare a maşinilor este o problemă importantă, unele maşini fiind în circulaţie de peste
15 ani, maxima admisă fiind de 8, conform legii;
- absenţa unor sisteme „inteligente” pentru transportul public de persoane;
- număr redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu handicap.
• piaţa imobiliară, datorită presiunii accentuate pe cerere, este în momentul de faţă a vânzătorilor.
Aceasta implică, pe de o parte, posibilităţi de tranzacţionare a proprietăţilor la nivelul maxim al
valorii lor şi, pe de altă parte, posibilităţi de creştere a valorii în viitor în condiţiile în care oferta
rămâne foarte limitată;
• centru administrativ: în municipiul Craiova funcţionează o importantă reţea de instituţii
administrative. În general, unele dintre aceste structuri se confruntă cu probleme legate de:
- suprafaţa disponibilă insuficientă corespunzătoare desfăşurării în condiţii optime a activităţii lor
specifice;
- unele instituţii publice ocupă clădiri-monumente istorice şi de arhitectură, ce limitează drastic
modernizarea acestora la standartele cerute;
- totodată, caracterul regional al acestora determină frecventarea instituţiilor respective de către un
număr ridicat de persoane fizice şi/sau juridice, provenite nu numai din judeţul Dolj, ci şi din întreaga
regiune, solicitând diverse servicii, fapt ce duce la o îngreunare a circulaţiei în zonele respective, locurile
de parcare fiind insuficiente;
- lipsa căilor speciale de acces pentru persoanele cu handicap, în cele mai multe dintre instituţiile
şi unităţile din oraş.
• utilităţile publice: mare parte a echipamentelor şi în special reţelele sunt depăşite tehnologic şi cu
grad ridicat de uzură, fiind ineficiente şi necesitând cheltuieli mari de întreţinere. Gradul mare de
diversitate a echipamentelor folosite şi stadiile diferite de uzură în care se află face dificilă găsirea
unei abordări unitare;
• spaţiile verzi: în municipiu principalele categorii de spaţii verzi din perimetrul construibil sunt:
spaţiile verzi cu acces nelimitat; spaţiile verzi publice şi de folosinţă specializată; bazele de
agrement, complexele şi bazele sportive; spaţiile verzi cu acces limitat din incintele unor instituţii;
suprafeţe plantate din curţile particulare. Situaţia existentă este nesatisfăcătoare din următoarele
puncte de vedere:
- deficit de spaţiu verde;
- distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi;
- spaţiile verzi se află sub normele de suprafaţă raportată la numărul de locuitori. Cu toate acestea
există o presiune extraordinară de a fi anihilate şi cele care există; starea lor este în mare majoritate
precară8. Se impune totodată menţinerea şi protecţia zonelor naturale şi cvasinaturale de agreement de la
periferia oraşului (cum sunt lunca Jiului, Preajba) şi salubrizarea şi amenajarea lor cu măsură pentru a
evita antropizarea aspectului lor natural actual.

8
În percepţia colectivă, zona verde este un loc privit ca o mare oportunitate de a construi şi în nici un caz ca o zonă
care trebuie întreţinută ca atare.

126
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Este necesară păstrarea zonelor verzi existente, dar şi crearea în mod obligatoriu de noi zone
verzi şi parcuri de agrement. Se impune de asemenea:
- reglementarea mai strictă a construcţiilor ce se fac în zonele verzi ale municipiului Craiova şi
împrejurimi;
- plante evergreen (iedera, caprifoi), replantarea copacilor pe marginea trotuarelor, perdele
ecologice care să separe strada de trotuar;
- împădurirea terenurilor degradate;
- protejarea biodiversităţii;
- combaterea invadării spaţiilor verzi şi a căilor pietonale (trotuare) de către autovehicule de la
autoturisme până la cele de mare tonaj.
• gestionarea deşeurilor:
- actualul depozit de deşeuri al municipiului este situat într-o zonă neadecvată, depozitul este mixt
şi preia toate cele trei categorii de deşeuri: menajere şi stradale, industriale şi sanitare, exploatarea
rudimentară a haldei face ca aceasta sa aibă un impact negativ asupra principalilor factori de mediu: apă,
aer, sol, peisaj;
- în afara depozitului oficial de deşeuri urbane există şi alte zone în care s-au depus sau se produc
şi în prezent depuneri ilegale de deşeuri;
- colectarea deşeurilor se face în general fără o presortare în funcţie de potenţialul de valorificare,
rata de reciclare a componentelor valorificabile din deşeurile menajere este extrem de redusă în ciuda
evoluţiei „calităţii” deşeurilor (ponderea materialelor reciclabile-ambalaje din materiale plastice, hârtie,
metal a crescut în ultimii ani în detrimentul deşeurilor organice);
- presortarea sistematică a deşeurilor se află într-un stadiu embrionar.

Probleme specifice:

• municipiul Craiova, deşi considerat important nod de transport nu este racordat la nici o cale
majora de transport (autostradă, aeroport internaţional funcţional, linii de cale ferată de mare
viteză);
• infrastructura municipală (circulaţie şi transport, reţeaua de utilităţi, fond locativ) nu corespunde
nevoilor actuale;
• lipsa unui plan de integrare a zonei periurbane într-un proiect de dezvoltare coerent;
• lipsa unui plan unitar şi coerent de gestionare a deşeurilor, nivel scăzut al „educaţiei ecologice”;
• reglementarea regimului construcţiilor, PUG-ul nu este adaptat la nevoile actuale ale
municipiului, incluzând aici şi posibilităţile de dezvoltare policentrică ale municipiului.

Obiective specifice:

¾ racordarea municipiului Craiova la căile majore de transport, realizarea unui centru de transport
intermodal, facilitarea legăturilor cu marile centre urbane din sudul Europei, „scurtarea distanţei”
dintre principalele centre ale regiunii prin reţele rutiere de tip expres, transport de mărfuri mai
uşor, mai rapid şi mai predictibil, pentru implementarea conceptului just of time. Crearea unui
centru intermodal care să ofere posibilitatea de transbordare a mărfurilor între cele 3 tipuri de
forme de transport – rutier, feroviar şi aerian, care va fi un avantaj important în atragerea
investitorilor şi în dezvoltarea afacerilor existente. Un lucru absolut necesar în acest sens este
dezvoltarea traficului de mărfuri pe cale aeriană. În acest caz trebuie avută în vedere o colaborare
la nivel regional;
¾ modernizarea infrastructurii edilitare.
o modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport:
- crearea centurii ocolitoare – varianta sudică pentru devierea traficului greu şi de tranzit;
- inele interne de circulaţie, optimizarea circulaţiei – descongestionarea traficului în interiorul
municipiului;

127
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de traversare a oraşului, transport mai rapid
către destinaţiile externe municipiului;
- scăderea numărului de accidente atât în oraş cât şi pe rutele periculoase;
- scăderea gradului de poluare din municipiu – prin devierea traficului greu, încurajarea
transportului în comun, promovarea formelor nepoluante de transport.
o modernizarea reţelei de utilităţi publice – modernizarea şi extinderea reţelelor de apă şi
canalizare, reabilitarea sistemului centralizat de încălzire termică;
o fond locativ – construirea de locuinţe sociale, reabilitarea termică a locuinţelor.
¾ relansarea oraşului ca atracţie turistică prin valorificarea potenţialului centrului istoric,
reamenajarea acestuia, îngrădirea traficului auto şi stabilirea de zone pietonale, iluminare
nocturnă adecvată a monumentelor arhitectonice şi altor clădiri valoroase ca aspect, îngroparea
reţelelor de cabluri electrice şi de comunicaţii în zona centrală, instalarea unor stâlpi de iluminat a
căror formă să corespundă aspectului zonei;
¾ prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi după normele urbanistice:
reducerea poluării, crearea unui climat normal şi plăcut, înfrumuseţarea oraşului (echipare cu
mobilier urban adecvat specificului locului), creşterea numărului şi a suprafeţelor zonelor verzi
până la standardele de urbanism. Promovarea unor măsuri active pentru conservarea zonelor verzi
existente (declararea parcurilor existente ca zone protejate de interes comunitar, încetarea
schimbării destinaţiei, stoparea eliberării de autorizaţii de construcţie chiar provizorii pe spaţii
verzi, combaterea ocupării spaţiilor verzi prin construcţii provizorii, parcări sau staţionarea
autovehiculelor, acestea trebuind corelate cu măsuri active pro-biodiversitate, dar şi încurajarea
creării, în mod obligatoriu, de noi zone verzi şi parcuri pentru îndeplinirea rolurilor de
antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu cele estetice;
¾ orientarea municipiului Craiova spre un sistem de management integrat al deşeurilor,
implementarea unui sistem de educaţie şi informare ecologică. Prevenirea producerii deşeurilor,
reducerea cantităţilor produse, colectarea completă şi selectivă, sortare şi procesare, depozitare
selectivă (rampa ecologică, rampa de compost sau centrală termică de ardere a
deşeurilor/incinerator);
¾ reglementarea regimului construcţiilor şi reactualizarea PUG-ului bazat pe nevoile de dezvoltare
ale municipiului în special pe dezvoltarea unui sistem urban echilibrat şi policentric. Actualizarea
PUG şi RLU să se realizeze printr-un larg proces de consultare publică şi pe baza viziunii de
dezvoltare pe termen lung, încetarea practicii de derogare de la prevederile PUG şi RLU prin
PUZ-uri, aplicarea riguroasă şi energică a PUG şi RLU şi legislaţiei de urbanism şi amenajarea
teritoriului, de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi de protecţie a patrimoniului
construit;
¾ întocmirea hărţii cadastrale a municipiului.

Obiectiv strategic 5. Dezvoltarea infrastructurii edilitare, a utilităţilor şi serviciilor


publice

Obiectiv specific 5.1. Modernizarea tramei stradale

Măsuri, proiecte:

5.1.1. Reabilitarea şi asfaltarea străzilor municipiului Craiova, cu prioritate în cartierele periferice şi


localităţile componente
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea traficului auto şi pietonal la nivelul întrgului teritoriu al
municipiului şi eficientizarea accesului la obiective economice, sociale, culturale, turistice şi de altă

128
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

natură.
Modernizarea întegrală a tramei stadale va pune în valoare terenuri subvalorificate din zonele
periferice, reducând astfel presiunea asupra unor categorii de terenuri considerate la mometul actual
privilegiate ca poziţie şi acces.
a. Reclasificărea tramei stradale
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte revizuirea clasificării tramei stradale în conformitate cu modificările recente
survenite în traficul urban pentru a se putea realiza etapizarea lucrărilor de modernizare. Pentru realizarea
acestui deziderat se impune reactualizarea Studiului de circulaţie.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism şi Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei
Craiova, Poliţia rutieră.
Termen de realizare: 2008-2009
b. Modernizarea tramei stradalede din zona pericentrală în conformitate cu prevederile noului studiu
de circulaţie
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte punerea în alicare a prevederilor Studiului de circulaţie, efectuarea de
exproprieri pentru utilitate publică, efectuarea de străpungeri (de preferat străpungeri subterane) în
vederea constituirii inelului intern de ocolire a centrului, conectarea adecvată la rutele de ieşire spre
principalele culoare de transport; realizarea de intersecţii tip sens giratoriu (intersecţii la nivel) şi a
intersecţiilor denivelate.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism, Direcţia Juridică, asistenţă de specialitate şi contencios administrativ şi
Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei Craiova.
Termen de realizare: 2009-2013
c. Reabilitarea şi asfaltarea străzilor în cartierele periferice şi localităţile componente
Descrierea proiectului:
Reabilitarea şi asfaltarea străzilor în cartierele periferice în conformitate cu Programul de
investiţii. Prioritate vor avea străzile libere de sarcini din partea reţelelor edilitare.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei Craiova, RADP.
Termen de realizare: 2009
d. Reabilitarea aleilor pietonale şi rutiere din incinta cartierelor rezidenţiale
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte refacerea aleelor pietonale cu materiale ecologice în vederea
ameliorării calităţii mediului rezidenţial (pavaj piatră cubică, dale ecologice). De asemenea
proiectul urmăreşte soluţionarea problemei parcărilor în spaţiile dintre blocuri pe domeniul
public (inventerierea, echiparea corespunzătoare şi închirierea pe bază de contract), stoparea
ocupării abuzive a spaţiilor verzi etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii, Direcţia
Impozite şi Taxe a Primăriei Craiova.
Termen de realizare: 2009-2013
e. Implementarea unui sistem eficient de dirijare şi semaforizare a traficului în scopul asigurării unor
legături rutiere funcţionale între zona centrală şi cartierele de locuit
Descrierea proiectului:
Implementarea proiectului vizează îmbunătăţirea circulaţiei prin:
- optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligentă;
- calmarea şi nu fluidizarea traficului în zona centrală a oraşului;
- interzicerea aprovizionării pe timp de zi a unităţilor comerciale din zona centrală a oraşului;

129
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- reglementarea privind capacitatea şi gabaritul mijloacelor de transport care tranzitează


centrul;
- modernizarea indcatoarelor şi a semnelor de circulaţie.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism şi Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei
Craiova, Poliţia rutieră, Poliţia primăriei.
Termen de realizare: 2009

5.1.2. Parcări publice sub- şi supraterane


Descrierea proiectului:
Identificarea locaţiilor optime de amplasare a parcărilor în corelaţie cu reţeaua liniilor de transport
urban în baza studiului de circulaţie şi a unui studiu de fundamenare/fezabilitate. Amplasarea corelată
urmăreşte facilitarea acesului la transportul public a persoanelor care au renunţat la mijloacele proprii de
transport, atât din cadrul municipiului cât mai ales cei care provin din exterior.
Realizarea de parcări sub- şi supraterane în cartiere şi pericentral în partenariat public-privat şi
reducerea prin costuri prohibitive sau interzicerea parcărilor în zona centrală, obligarea tuturor noilor
clădiri de a avea asigurat fără ocuparea terenului public spaţiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul
în vizită, nu doar pentru locatari/personal propriu.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia de Urbanism şi Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a Primăriei
Craiova, Parteneriat public-privat.
Termen de realizare: 2013

Obiectiv specific 5.2. Implementarea Conceptului Transportului Urban


Durabil

Probleme generale:

• politica municipalităţii în domeniul transportului favorizează utilizarea automobilului;


• lipsa unei strategii atât la nivel naţional cât şi local pentru managementul traficului, care să
promoveze transportul public;
• lipsa participării şi implicării publice în planificarea dezvoltării în general, lipsa coerenţei dintre
politici şi programele de finanţare şi investiţii în transportul public;
• percepţia negativă a cetăţenilor faţă de implementarea SUTP;

Obiective:

¾ reducerea congestiei în trafic;


¾ reducerea problemelor de parcare;
¾ îmbunatatirea serviciului de transport public;
¾ echitatea socială;
¾ echitatea teritorială.

Obiective specifice:

¾ renaşterea zonelor centrale ale oraşului;


¾ conectări rapide, eficiente, ale reţelei de transport public cu locurile de muncă: tren-tramvai-
autobuz;
¾ stoparea impactului negativ al creşterii nelimitate a utilizării automobilului;
¾ dezvoltarea tehnologică a combustibililor regenerabili;

130
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ îmbunătăţirea siguranţei rutiere pentru toţi utilizatorii, îndeosebi pentru pietoni şi biciclişti;
¾ reducerea traficului motorizat;
¾ promovarea mijloacelor de transport public, mai economice şi mai puţin poluante, a mersului cu
bicicleta şi pe jos;
¾ îmbunătăţirea utilizării eficiente a principalelor căi rutiere, prin redistribuirea spaţiilor şi
informaţii despre trafic;
¾ organizarea parcării automobilului şi a sistemului de plată aplicate la nivelul zonei centrale,
pentru toţi utilizatorii;
¾ raţionalizarea transportului de marfă şi a livrării acesteia, precum şi dezvoltarea transportului
multimodal;
¾ încurajarea planurilor de deplasare în cadrul unor companii şi alte activităţi de promovare a
transportului public asociat cu cel individual;
¾ implementarea sistemelor de tarifare şi ticketing pentru încurajarea transportului intermodal;
¾ dezvoltarea şi gestionarea culoarelor pentru biciclete;
¾ dezvoltarea şi gestionarea zonelor şi culoarelor pentru pietoni, a zonelor din vecinătatea şcolilor;
¾ derularea aplicaţiilor ITS pentru ameliorarea mobilităţii urbane;
¾ reducerea poluării fonice şi chimice;
¾ economiile de energie;
¾ creşterea diviziunii modale pentru transportul public;
¾ siguranţa rutieră trebuie să devină un element esenţial al planificării transportului în viitor, prin
adoptarea unei abordări durabile a SUTP

Gestionarea parcărilor trebuie să fie utilizată ca mijloc de restricţionare a utilizării automobilului


în zona centrală.

Strategia trebuie să fie corelată cu următoarele obiective importante:


ƒ r eabilitarea întregii reţele rutiere existente;
ƒ îmbunătăţirea fluxului în trafic, prin măsuri specifice, îndeosebi în acele zone unde nu este
posibilă lărgirea străzilor;
ƒ reconsiderarea zonelor de parcare, având în vedere atât necesarul real cât şi spaţiile disponibile în
acest scop;
ƒ promovarea transportului ne motorizat (mersul pe jos, cu bicicleta, etc.)
ƒ integrarea planificării transportului cu planificarea altor domenii importante cum ar fi
coordonarea cerinţelor de a construi noi clădiri de locuinţe şi spaţii comerciale cu reţeaua de
transport public (existentă sau nouă) înca din stadiul de proiectare şi aprobare a acestor investiţii.

Aşteptări/provocări majore:

realizarea unui Plan de Transport Urban Durabil (SUTP) prin implicarea tuturor participanţilor la
trafic şi a cetăţenilor;
reducerea impactului negativ al transportului urban asupra calităţii mediului;
implicarea cetăţenilor în planificarea transportului local;
îmbunătăţirea integrării politicilor de transport urban în politicile diferitelor sectoare şi la diverse
niveluri, printr-un proces de planificare realist şi eficient;
abordarea traficului în creştere prin reducerea cererii de transport cu automobilul şi încurajarea
mersului pe jos şi cu bicicleta;
realizarea unei reţele realiste de transport nemotorizat în municipiul Craiova;
promovarea vehiculelor nepoluante, inclusiv reţeaua de transport public electric (tramvaie,
troleibuse);
implementarea unor măsuri pentru creşterea accesibilităţii tuturor cetăţenilor, inclusiv a celor cu
mobilitate redusă.

131
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiectivele urmărite de Consiliul Local al municipiului Craiova în domeniul transportului public


local de călători sunt:
• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei transportului
public local de călători;
• creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin susţinerea dezvoltării economice a municipiului Craiova şi
prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;
• modernizarea continuă a infrastructurii aferente transportului public local9;
• asocierea intercomunală, în vederea realizării unor investiţii de interes comun în domeniul
infrastructurii tehnico-edilitare aferente transportului public local de călători;
• acordarea de facilităţi unor categorii de persoane;
asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rutele aglomerate;

Măsuri, programe:

5.2.1. Modernizarea transportului public urban


Descrierea proiectului10:
Proiectul urmăreşte:
- asigurarea competiţiei între operatori şi o piaţă deschisă;
- creşterea calităţii şi a eficientei serviciului;
- creşterea siguranţei în exploatare şi asigurarea continuităţii serviciului de transport public
local de călători;
- asigurarea deplasării în condiţii de siguranţă şi de confort;
- protecţia mediului;
- tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi utilizatorii;
- servicii de calitate, în condiţiile unor tarife accesibile pentru călători;
- proiectarea şi executarea lucrărilor de investiţii în infrastructură într-o concepţie
unitară;
-
dezvoltarea, modernizarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a tuturor tipurilor de
transporturi locale de călători, ţinându-se seama de planurile de urbanism şi de programele de
dezvoltare economico-socială a municipiului - dezvoltarea durabilă;
- stabilirea strategiei de dezvoltare a serviciului de transport public local de călători în
concordanţă cu strategia şi direcţiile de dezvoltare a transportului judeţean, preconizate de
Consiliul Judeţean Dolj;
- administrarea eficientă a bunurilor proprietate publică şi a fondurilor băneşti;
- asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte delegarea gestiunii serviciului şi stabilirea
tarifelor.
a. Îmbunătăţirea transportului public în comun
Descrierea proiectului:
Proiectul urmăreşte:
- înnoirea parcului de transport public;
- reabilitarea liniei de tramvai;
- modernizarea staţiilor pentru autobse şi tramvaie;

9
Prin infrastructura aferentă se înţelege:
- baza materială pentru întreţinere, reparare şi parcare a mijloacelor de transport deţinute;
- calea de rulare a tramvaielor;
- liniile de contact electrice pentru tramvaie;
- staţiile de transformare aferente liniilor de contact electrice.

10
Conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea serviciului regulat de transport public local de călători în
municipiul Craiova, republicat - H.C.L. nr.295/2005 şi H.C.L. nr.316/2005.

132
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- construirea de statii noi în zonele de extindere urbană;


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC
Termen de realizare: 2009, continuu
b. Construirea de terminale intermodale în scopul îmbunătăţirii integrării diferitelor moduri de
transport public urban
Descrierea proiectului:
Conceperea unor trasee ale transportului public urban care să se intersecteze şi amenajarea în
cadrul acestor intersecţii a unor staţii cu caracter intermodal, comune pentru mai multe linii de transport
public care să genereze o creştere interesului pentru transportul public şi a fluxului de persoane.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC
Termen de realizare: 2009
c. Modernizarea şi extinderea liniilor de tramvai
Descrierea proiectului:
Refacerea liniilor actuale (pe direcţie est-vest) şi extinderea liniilor de tramvai (pe direcţiile nord-
sud şi nord-vest – sud-est) pe principiile metroului uşor, în vederea creşterii potenţialului de transport pe
aceste direcţii şi ralierea transportului urban la conceptul de transport ecologic.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC
Termen de realizare: 2013
d. Modernizarea continuă a infrastructurii aferente transportului public local11
Descrierea proiectului:
Procesul de modernizare continuă a infrastructurii aferente transportului public local se înscrie ca
şi o acţiune (politică) permanentă cu rol de adaptare a transportului urban la dezvoltarea urbanistică a
municipiului Craiova şi implementarea de noi soluţii tehnice în vederea creşterii atractivităţii şi eficienţeii.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC
Termen de realizare: 2007-permanent

5.2.2. Construirea infrastructurii pentru linii de troleibuze în dauna liniilor auto


Descrierea proiectului:
Implementarea unei noi forme de transport urban – troleibusul – pe rute accesibile acestei forme
de transport (majoritatea rutelor acoperite în prezent de autobuse) în vederea creşterii potenţialului de
transport pe aceste direcţii şi ralierea transportului urban la conceptul de transport ecologic.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC
Termen de realizare: 2011

5.2.3. Promovarea transportului ecologic


Descrierea proiectului:
Promovarea formelor de transport cu impact de mediu redus şi/sau care asigură ocuparea unei
suprafeţe cât mai reduse în deplasare şi staţionare (transportul în comun, traficul pietonal, bicicleta,
vehicule cu acţionare electrică sau celulă de combustie) şi descurajarea utilizării automobilului, în mod

11
Prin infrastructură aferentă se înţelege:
- baza materială pentru întreţinere, reparare şi parcare a mijloacelor de transport deţinute;
- calea de rulare a tramvaielor;
- liniile de contact electrice pentru tramvaie;
- staţiile de transformare aferente liniilor de contact electrice.

133
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

special în zona centrală.


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RATC, Universitatea Craiova, ONG-uri.
Termen de realizare: 2011

5.2.4. Crearea unei reţele coerente de piste pentru biciclete şi a infrastructurilor conexe (parcaje etc.)
Descrierea proiectului:
Promovarea transportului cu bicicleta reprezintă cea mai ieftină şi ecologică formă de rezolvare a
problemelor transportului urban. Aceasta reclamă realizarea unor piste pentru biciclişti într-un circuit
integrat şi de infrastructuri conexe (parcaje, semnalizare specifică) în paralel sau integrat în actuala tramă
stradală sau pietonală precum şi promovarea conceptului pe toate canalele sociale (educaţionale, mass
media etc.). Se mai impune promovarea conceptului de plată a transportului la locul de muncă de către
agenţii economici pentru personal angajat sub forma închirierii unei biciclete.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii a
Primăriei Craiova, ONG-uri.
Termen de realizare: 2011

Obiectiv specific 5.3. Modernizarea şi extinderea reţelei edilitare

Strategia R.A. Apă Craiova pentru diminuarea pierderilor de apă pentru perioada
2007-2008
Obiective:
¾ monitorizarea şi controlul permanent a tuturor elementelor tehnice (debite, presiuni, tratarea apei
brute);
¾ menţinerea presiunii constante în reţea până la branşament, pentru eliminarea solicitărilor
dinamice ale reţelei (se admit variaţii de presiune de ±5%);
¾ efectuarea unui program de curăţire periodică a tronsoanelor reţelei de distribuţie pentru
îndepărtarea biopeliculei care favorizează coroziunea conductelor;
¾ contorizarea integrală a tuturor tipurilor de utilizatori;
¾ refacerea branşamentelor de apă, care prezintă uzură înaintată;
¾ înlocuirea conductelor cu un grad înaintat de uzură;
¾ asigurarea echipelor de intervenţie cu utilaje, materiale şi personal suficient în vederea reducerii
timpului de remediere a avariilor;
¾ creşterea nivelului profesional şi a capacităţii de lucru a personalului echipelor de intervenţie;
depistarea consumatorilor frauduloşi (clandestini);

Sistemul regional de alimentare cu apă Gorj şi Dolj (finanţare ISPA)

Obiective vizate:
¾ Lucrări comune de care beneficiază judeţele Gorj şi Dolj:
• Captarea comună din canalul de fugă al acumulării Tismana aval (valoare estimată 1,2
meuro);
• Aducţiune între captare şi staţie tratare (1,5 meuro);
• Staţie de tratare comună (10,29 meuro).
¾ Lucrări specifice pentru judeţul Dolj:
Noua aducţiune Izvarna – Craiova (41 meuro) care include:
• aducţiunea suplimentară de la staţia de tratare;
• nodul hidrotehnic între noua aducţiune Izvarna;

134
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

• aducţiunea suplimentară de la staţia de tratare;


• racorduri din noua conductă Izvarna – Craiova pentru toate localităţile adiacente
traseului acesteia.

5.3.1. Modernizarea reţelei de utilităţi publice


Descrierea proiectului:
Programul prevede modernizarea şi extinderea reţelelor edilitare pentru toate zonele construite ale
municipiului cât şi pentru localităţile aparţinătoare.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova
Termen de realizare: 2013
a. Programul de modernizare a sistemului de canalizare şi a reţelelor de apă
Descrierea proiectului:
Proiect în derulare, finanţare ISPA (75%), buget local (25%). Proiectul va contribui la reducerea
deversării de apă uzată din municipiul Craiova în râul Jiu şi implicit în fluviul Dunărea. Construcţia staţiei
de epurare, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare, construcţia unui colector principal de apă uzată
vor furniza celor peste 300 000 locuitori un sistem de canalizare în conformitate cu cerinţele de igienă
moderne, conducând la reducerea deversărilor în râul Jiu şi în fluviul Dunărea, reducând semnificativ şi
poluarea transfrontalieră.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Apă Craiova.
Termen de realizare: 2008
b. Programul de echipare edilitară adecvată a intravilanului existent
Descrierea proiectului:
Extinderea reţelelor de apă-canal, gaze, electricitate pentru toate zonele construite din intravilanul
municipiului şi localităţile aparţinătoare
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Apă Craiova, EONGaz, SC Electrica Sud SA.
Termen de realizare: 2010
c. Separarea sistemului de canalizare ape pluviale de cel de ape menajere
Descrierea proiectului:
Procesul de separare se va promova pentru reţelele de canalizare intrate în procesul de
modernizare în vederea micşorării debitelor de ape uzate ce urmează a fi tratate în cadrul staţiilor de
epurare şi eliminarea riscurilor de inundaţii a tramei stradale. Debitul colectat de ape pluviale urmează să
fie deversat direct în cadrul emisarului natural.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Apă Craiova.
Termen de realizare: 2013

Alimentarea cu energie termică

Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentării cu energie termică presupune aplicarea


unor soluţii tehnice performante capabile să asigure, pe de o parte, condiţii normale de viaţă şi de muncă
comunităţii locale şi satisfacerea nevoilor sociale ale acesteia în condiţii de rentabilitate economică şi
eficienţă energetică şi, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecţia şi conservarea mediului,
fără a afecta echilibrul ecosferei şi accesul generaţiilor viitoare la resursele energetice primare.

135
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiectivul general: eficientizarea sistemului centralizat de producere şi distribuţie energie


termică12, prin reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei
termice, cu cel puţin 30 în condiţiile asigurării creşterii calităţii serviciului de termoficare13

Sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice trebuie să respecte următoarele


condiţii obligatorii14:
• instalaţia de bază a unităţii de producţie agent termic trebuie să fie în cogenerare, respectând
următoarea medie anuală : maxim 30 % producţie energie electrică şi minim 70% energie termică;
• randamentul energetic total al unităţii de producţie agent termic trebuie să fie de cel puţin 80%,
excepţie pot face doar unităţile de producţie care utilizează biomasa ca resursă energetică primară
(la instalaţia în cogenerare), unde randamentul energetic total trebuie să fie de cel puţin 70%;
• reducerea pierderilor în reţelele de transport agent termic primar;
• creşterea eficienţei energetice a punctelor termice;
• utilizarea modulelor termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic;
• contorizare la nivel de imobil şi la nivel de puncte termice;
• reducerea pierderilor de energie termică şi apă din reţelele interioare ale imobilelor;
• contorizare individuală şi montarea robinetelor termostatate la consumatorilor finali;
• introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare astfel încât să poată fi asigurată
monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării instalaţiilor în cadrul parametrilor optimi, de
la producere pană la utilizator.

La elaborarea Strategiei de alimentare cu energie termică se vor avea în vedere şi următoarele


considerente privind resursele regenerabile şi protecţia mediului:
¾ utilizarea tuturor tipurilor de resurse de energie cum ar fi: biomasa, deşeurile
biodegradabile, incinerarea şi coincinerarea deşeurilor;
¾ reducerea poluării cu posibilitatea controlului reducerii noxelor/emisiilor, eliminarea
depozitării lichide a zgurii şi cenuşii rezultate din arderea cărbunilor si reducerea
suprafeţelor de depozitare a deseurilor rezultate prin arderea combustibililor fosili
(carbune) prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea
energiei;
¾ potenţialul energetic rezultat din proiectele de extragere a biogazului care rezultă din
depozitele municipale existente.

De asemenea, conform Strategiei Naţionale în domeniul eficienţei energetice, Ministerul


Transporturilor, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice şi
Economiei vor susţine acţiunile de reabilitare termică a clădirilor, realizate de către
proprietari/asociaţii de proprietari în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale.15

12
Structura sistemului centralizat de producere şi distribuţie energie termică, conform OG nr.73/2002, este format din: a)
unitatea de producţie agent termic; b) reţeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte); c) punctele de termoficare sau
module termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic; d) reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de
încălzire; contorizarea la nivel de imobil, corelate cu componentele consumatorului final: e) reţeaua interioară de alimentare a
imobilului, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire; f) contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatate.
Din punct de vedere administrativ activitatea corespunzătoare componentelor a-e, se desfăşoară prin RA Termoficare
Craiova aflat în coordonarea Consiliului local.
13
În acest context obiectivul coincide cu scopul programului naţional "Termoficare 2006-2009 calitate şi eficienţă".
14
Conform Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie
centralizate aprobate prin HG. 882/2004
15
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice şi Economiei va realiza pentru unităţile de producţie agent termic, prin Planurile
sectoriale, studii de soluţie pentru toate autorităţile locale, în paralel cu Strategiile de alimentare cu energie termică, avizate de
catre Ministerul Mediului.

136
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

5.3.2. Modernizarea Sistemului de producere agent termic. Reabilitarea şi întreţinerea reţelelor de


distribuţie
Descrierea proiectului:
Reabilitarea, retehnologizarea Sistemului de producere şi distribuţie agent termic pentru reducerea
pierderilor. Descentralizarea Sistemului de producţie prin crearea de Centrale termice de cartier.
Refacerea Strategiei, în contextul eliminării monopolului (implementarea tot mai accentuată a
microcentralelor de apartament), pentru a creşte atractivitatea serviciului.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Termoficare
Termen de realizare: 2009.

Obiectiv specific 5.4. Regenerarea urbană

5.4.1. Programul de reabilitare a infrastructurii şi reamenajare a centrului istoric


Descrierea proiectului:
Îngrădirea traficului auto şi stabilirea de zone pietonale compacte, crearea unei magistrale
subterane pentru reţelele de cabluri electrice şi de comunicaţii, instalarea unor stâlpi de iluminat a căror
formă să corespundă aspectului zonei.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova
Termen de realizare: 2009

5.4.2. Regenerarea urbana în zona istorica a Craiovei: Lipscani, România Muncitoare, Olteţ, Unirii,
Piaţa Veche
Descrierea proiectului:
Proiectul vizează conservarea stilului arhitectonic din zona istorică a Craiovei prin:
- reglementări specifice în cadrul noului PUG şi RLU privind conservarea zonei istorice;
- consolidarea clădirilor vechi.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Direcţia de Urbanism, Asociaţii profesionale ale arhitecţilor şi
urbaniştilor, Ordinul Arhitecţilor, ONG-uri
Termen de realizare: 2011

5.4.3. Reabilitarea patrimoniului construit


Descrierea proiectului:
Proiectul include:
- consolidarea antiseismică a clădirilor vechi în baza unui studiu de fundamentare
- reabilitare faţade construcţii vechi;
- implementarea conceptului de refacere a frontului de construcţii (faţada străzii) cu respectarea
liniilor generale arhitectonice;
- înlocuirea construcţiilor aflate într-o fază avansată de degradare cu unele noi pe acelaşi
amplasament, cu înscrierea în linia arhitectonică generală;
- înlocuirea şi modernizarea „mobilierului urban” cu impunerea unor stiluiri gen retro.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Direcţia de Urbanism, Asociaţii profesionale ale arhitecţilor şi
urbaniştilor, Ordinul Arhitecţilor, ONG-uri
Termen de realizare: 2011

5.4.5. Reabilitarea termică a locuinţelor

137
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
Reabilitarea termică a clădirilor, în primul rand a instituţiilor aflate în subordinea primăriei.
Acordarea de sprijin tehnic pentru reabilitarea termică a blocurilor în conformitate cu Planul Naţional de
reabilitare termică (facilităţi fiscale etc).
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Proiecte Programe de dezvoltare, tehnică şi investiţii, Direcţia economico-Financiară a
municipiului Craiova, Asociaţii de Proprietari
Termen de realizare: 2010.

Obiectiv specific 5.5. Reglementarea regimului construcţiilor şi adoptarea unui nou


PUG bazat pe nevoile de dezvoltare ale municipiului în special pe dezvoltarea unui sistem
urban echilibrat şi policentric

5.5.1. Actualizarea Planului Urbanistic General


Descrierea proiectului:
Actualizare PUG şi RLU printr-un larg proces de consultare publică şi pe baza viziunii de
dezvoltare pe termen lung, cu orizont pe 25-50 ani, încetarea practicii de a deroga semnificativ de la PUG
şi RLU prin PUZ-uri (care în loc să detalieze şi particularizeze elementele directoare din PUG permit
dezvoltări sau utilizări opuse celor convenite), aplicarea riguroasă şi energică a PUG şi RLU şi legislaţiei
de urbanism şi amenajarea teritoriului, de autorizare a executării lucrărilor de construcţii şi de protecţie a
patrimoniului construit, întocmirea hărţii cadastrale a municipiului care să cuprindă şi tipurile de
proprietate definite distinct.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Direcţia de Urbanism, Asociaţii profesionale ale arhitecţilor şi
urbaniştilor, Ordinul Arhitecţilor, ONG-uri
Termen de realizare: 2008

5.5.2. Programul de dezvoltare a unui sistem urban echilibrat şi policentric


Descrierea proiectului:
Încurajarea unei evoluţii spre model multicentric/satelitar a oraşului prin apariţia de dotări
adecvate în toate centrele de cartier şi contracararea evoluţiilor care menţin sau cresc nevoia de acces spre
centru sau traversare a oraşului în mod sistematic sau frecvent pentru necesităţi curente.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova
Termen de realizare: 2013

5.5.3. Promovarea unei evoluţii/modelări palmare sau mozaicate nu compacte


Descrierea proiectului:
Menţinerea de arii şi culoare neconstruite cu rol peisagistic, recreativ, ecologic etc. Organizate în
retea continua, care sa încadreze zonele compact construite
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova
Termen de realizare: 2013

Regenerarea culturală, identitate locală

Obiectiv general 6. Regenerarea culturală, reconturarea identităţii locale

Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei

138
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc. şi
elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup
(UNESCO 2002).
La nivel internaţional o tot mai mare atenţie este acordată potenţialului culturii de a cataliza
procesele de dezvoltare. Planurile de dezvoltare strategică a oraşelor europene acordă o atenţie deosebită
culturii şi creativităţii – se vorbeşte despre oraşe creative (oraşe ale căror politici de dezvoltare sunt
definite prin implicarea cetăţenilor prin metode specifice domeniului cultural), despre industriile creative
(acele ramuri ale industriei care fac uz de creativitate ca principal capital – producţia de carte, producţia
cinematografică, industria modei, publicitatea etc - a căror rată de creştere este de 5 ori mai mare decât a
industriilor tradiţionale). Prin urmare este important ca şi municipiul Craiova să îşi definească propria
strategie în domeniul culturii, mai ales că zestrea culturală este impresionantă. Scopul unei astfel de
strategii îl reprezintă consolidarea şi dezvoltarea calitativă a actului cultural în Craiova, astfel încât oraşul
să fie recunoscut pe plan regional şi naţional ca o comunitate care preţuieşte, sprijină şi dezvoltă cultura şi
artele şi are un aport cultural valoros pe plan naţional şi internaţional.

Probleme generale:

• lipsa unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale;


• slaba dinamică a vieţii culturale doljene: creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului
cultural;
• lipsa de sustenabilitate a instituţiilor culturale;
• insuficientul accent pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri,
mediul academic şi administraţia publică locală;
• lipsa unor politici comunitare în domeniul cultural.

Obiective specifice:

¾ asigurarea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale;


¾ dinamizarea vieţii culturale, creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural.
Creşterea sustenabilităţii instituţiilor culturale;
¾ punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri,
mediul academic şi administraţia publică locală;
¾ adoptarea unor politici comunitare în domeniul cultural.

Măsuri, proiecte:

6.1. Necesitatea de spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale


a. Construirea unui complex cultural-artistic şi de conferinţe
Descrierea proiectului:
Construirea unui complex cultural-artistic şi de conferinţe care să găzduiască evenimente
culturale, în care să-şi desfăşoare activitatea operatorii culturali din Craiova şi care să ofere spaţiu de
creaţie şi expunere artiştilor.
Actori implicaţi/ responsabili:
Administraţia locală şi operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: 2013
b. Inventarierea spaţiilor publice
Descrierea proiectului:
Inventarierea spaţiilor neutilizate din cadrul instituţiilor culturale aflate sub jurisdicţia Consiliului
Local, a Ministerului Culturii, a unor instituţii, companii, ONG-uri, etc., evaluarea activităţii din aceste
spaţii şi realocarea spaţiilor folosite necorespunzător sau sub-utilizate pentru ONG-uri (nu doar pentru

139
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

cele culturale), pe baza planului de acţiune propus de fiecare organizaţie sau artiştilor şi organizaţiilor
culturale pe perioadă determinată, pe baza unei competiţii de propuneri de programe culturale.
Actori implicaţi/ responsabili:
Administraţia locală, organizaţiile neguvernamentale şi operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: 2008
c. Protejarea şi marcarea clădirilor vechi cu valoare istorică şi culturală
Descrierea proiectului:
Protejarea clădirilor vechi cu valoare istorică şi culturală din Craiova prin interzicerea afişării
bannerelor publicitare pe acestea şi promovarea lor prin afişarea unor plăcuţe de identificare în limbile
română şi engleză.
Actori implicaţi/ responsabili:
Primăria Craiova.
Termen de realizare: 2008
d. Revitalizarea sălilor de cinema
Descrierea proiectului:
Restaurarea sălilor de cinema pentru ca oferta cultuală din cinematografe să devină mai accesibilă
tuturor locuitorilor din localitate.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii sălilor de cinema din Craiova
Termen de realizare: 2012
e. Construirea Centrului Regional de studii şi creaţie etnografică
Descrierea proiectului:
Identificarea unei locaţii (imobil) pentru Centrul Regional de studii şi creaţie etnografică,
instituţie cu rol de cercetare, colectare şi punere în valoare a potenţialului etnografic al Oltenie – ca punte
de legătură între trecut, present şi viitor.
Actori implicaţi/ responsabili:
Primăria Craiova, Universitatea Craiova.
Termen de realizare: 2010
f. Dezvoltarea de parteneriate intrasectoriale
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de parteneriate între instituţiile publice de cultură şi sectorul cultural independent şi
deschiderea spaţiilor acestor instituţii şi pentru evenimente ale artiştilor şi grupurilor de creatori
independenţi.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: 2008

6.2. Dinamizarea vieţii culturale prin creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural
a. Îmbunătăţirea activităţilor de promovare a ofertei culturale
Descrierea proiectului:
Realizarea de activităţi pentru îmbunătăţirea formelor de promovare a ofertei culturale către
publicul larg şi de educare a acestuia pe întreg parcursul anului de către instituţiile şi organizaţiile
culturale – organizarea de evenimente conexe programelor culturale principale destinate educaţiei artistice
şi dialogului cu publicul, dezbateri şi ateliere deschise publicului.
Actori implicaţi/ responsabili:
Primăria Craiova, Operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: continuu
b. Încurajarea şi sprijinirea dezvoltării profesionale a artiştilor şi lucrătorilor din domeniul cultural
Descrierea proiectului:
Introducerea obligativităţii participării la cursuri de formare şi specializare a operatorilor din

140
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

instituţiile culturale publice, sprijinirea participării artiştilor şi managerilor culturali la programe de


formare.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova
Termen de realizare: 2008
c. Sprijinirea mobilităţii artiştilor şi a produsului cultural
Descrierea proiectului:
Sprijinirea mobilităţii artiştilor şi a produsului cultural, prezentarea producţiilor culturale locale în
alte locaţii din ţară şi în străinătate, încurajarea prezenţei artiştilor craioveni la festivaluri şi evenimente de
anvergură la nivel internaţional, prezentarea în Craiova a unor producţii artistice de calitate ale artiştilor
din ţară şi din străinătate.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: 2007-2013
d. Organizarea unei gale în cadrul căreia să fie apreciate/premiate creaţiile şi creatorii craioveni
Descrierea proiectului:
Organizarea anuală a unei Gale culturale unde să fie prezentate şi premiate creaţiile artiştilor
locali.
Actori implicaţi/ responsabili:
Primăria Craiova, operatorii culturali.
Termen de realizare: 2007-2013
e. Dinamizarea vieţii culturale a oraşului pe timp de vară
Descrierea proiectului:
Pentru a umple golul de spectacole şi evenimente culturale pe timp de vară se propune
organizarea
unor evenimente speciale cu scopul dinamizării vieţii culturale şi în „sezonul mort”.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova cu sprijinul autorităţilor locale.
Termen de realizare: 2007-2013
f. Promovarea activităţilor culturale
Descrierea proiectului:
Se propune intensificarea activităţilor de promovare a ofertei culturale din municipiul Craiova
pentru ca acestea să devină mai accesibile populaţiei, dar şi promovarea unor produse culturale realizate
de diferite categorii de artişti.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova cu sprijinul autorităţilor locale.
Termen de realizare: 2007-2013
g. Susţinerea Festivalurilor cu tradiţie şi renume internaţional din Craiova
Descrierea proiectului:
Susţinerea festivalurilor cu tradiţie şi renume internaţional din Craiova: ”Maria Tănase”, festival-
concurs al interpreţilor cântecului popular românesc, manifestare aflată la cea de-a XVIII-a ediţie,
Festivalul “Rapsozi Olteni”, continuat prin Festivalul “Marin Chisar” – de la rapsod la interpret,
Festivalul de romanţe “Ioana Radu”, Festivalul de Colinde şi Muzica Sacră, Festivalul “Craiova
muzicala” etc., au ca menire fortificarea rolului cultural al Craiovei – ca şi centru de talie europeană.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova cu sprijinul autorităţilor locale.
Termen de realizare: 2007-continuu
h. Atragerea de evenimente de amploare (inclusiv cultură de masă, pop) în Craiova
Descrierea proiectului:
Atragerea şi organizarea anuală a unor manifestări culturale ample, inclusiv pop, pentru a veni în

141
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

întămpinarea aşteptărilor segmentului tânăr a locuitorilor Craiovei.


Actori implicaţi/ responsabili:
Organizatorii evenimentului şi autorităţile locale din Craiova, asociaţiile patronale.
Termen de realizare: 2007-2013

6.3. Creşterea sustenabilităţii instituţiilor şi activităţilor culturale


a. Reformarea metodologiei de finanţare a instituţiilor culturale
Descrierea proiectului:
Îmbunătăţirea metodologiei de finanţare a instituţiilor culturale prin condiţionarea cuantumului
finanţării din bugetul public a instituţiilor culturale de nivelul fondurilor atrase din alte surse – programe
de finanţare, vânzare de bilete, activităţi generatoare de venituri.
Actori implicaţi/ responsabili:
Autorităţile locale, judeţene şi operatorii culturali din Craiova.
Termen de realizare: 2007
b. Sprijinirea de proiecte culturale din bugetul Consiliului Local
Descrierea proiectului:
Sprijinrea de proiecte culturale din bugetul Consiliului Local pe baza unor proceduri transparente
şi competitive (fie prin înfiinţarea unui program de finanţare a proiectelor culturale, fie în cadrul
programului general de finanţare de la bugetul local, în fiecare caz însă selecţia făcându-se pe baza listei
de priorităţi identificate pentru dezvoltarea culturală la nivel local).
Actori implicaţi/ responsabili:
Autorităţile locale din Craiova
Termen de realizare: 2007
c. Creşterea nivelului de transparenţă în alocarea de fonduri
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali din Craiova, Autorităţile locale
Termen de realizare: 2007 (continuu)

6.4. Dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mass media, mediul de afaceri, mediul
academic şi administraţia publică locală
a. Încurajarea de parteneriate între instituţiile cultural-artistice şi firmele private.
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de parteneriate între operatorii culturali şi firme private interesate de acest domeniu
cu scopul promovării unor proiecte culturale şi a diversificării ofertei culturale din Craiova
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali şi firmele private din Craiova.
Termen de realizare: 2007, continuu
b. Dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul cultural şi mass media locală
Descrierea proiectului:
Pentru o mai bună promovare în presă a evenimentelor culturale şi a materialelor cu conţinut
cultural se propune dezvoltarea relaţiilor de parteneriat între operatorii culturali şi mass media locală.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali şi mass media locală din Craiova
Termen de realizare: 2007, continuu
c. Dezvoltarea parteneriatului dintre sectorul cultural şi mediul academic
Descrierea proiectului:
Iniţierea de parteneriate între mediul academic şi operatorii culturali în vederea dezvoltării de
studii şi proiecte de cercetare în domeniul cultural.
Actori implicaţi/ responsabili:
Operatorii culturali şi mediul academic din Craiova

142
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Termen de realizare: 2007, continuu

6.5. Încurajarea dezvoltării industriilor creative în municipiul Craiova


Descrierea proiectului:
Încurajarea dezvoltării industriilor creative în municipiul Craiova ca important factor de
dezvoltare economică (ritmul de creştere economică în cazul industriilor creative este de 5 ori mai mare
decât media restului sectoarelor economice).
Actori implicaţi/ responsabili:
Organizatorii evenimentului şi autorităţile locale din Craiova.
Termen de realizare: 2009-2010

V.5. Obiective strategice sectoriale

5.1. Mediul şi calitatea locuirii

Obiectiv strategic 1. Optimizarea raporturilor comunitate-mediu prin


prisma exploatării durabile a resurselor naturale, protecţiei şi conservării mediului

Protectia şi reabilitarea mediului este considerată ca axă prioritară a dezvoltării teritoriale atât la
nivel naţional, cât şi la nivel european.
Menţinerea pe durată nedeterminatp a calităţii factorilor de mediu reprezintă o condiţie absolut
necesara pentru implementarea tuturor celorlalte măsuri ale strategiei de dezvoltare.
Analiza SWOT a problemelor de mediu din municipiul Craiova şi zona periurbană (comparativ
cu alte regiuni şi în mod absolut raportat la un sistem de referinţă valabil pentru România) ne permite o
ierarhizare a acestora.

Importanţa problemelor de mediu şi necesităţile impuse de aderarea României la UE


(angajemente, perioade de conformare şi de graţie) impun ca termenele în care majoritatea
măsurilor trebuiesc implementate să fie legate de orizontul de timp scurt şi mediu.

Probleme majore

Calitatea aerului:
• poluarea primară a aerului rezultată din activităţile industriale;
• poluarea secundară a aerului (pulberi şi mirosuri) în urma spulberării haldelor de deşeuri;
• poluarea aerului rezultată din sistemele de încalzire şi preparare a apei calde;
• poluarea aerului rezultată din arderea combustibililor solizi în mediul rural;
Calitatea apelor de suprafaţă:
• deversarea în receptorii naturali a apelor uzate industriale neeepurate sau insuficient epurate;
• evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate menajere neepurate corespunzător
• lipsa partiala a sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor menajere uzate în
localităţile limitrofe în care s-a realizat sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă;
• modificarea cursurilor râurilor şi a regimului hidrodinamic, datorită exploatării necorespunzătoare
a agregatelor naturale în balastiere situate în albia minoră.
Calitatea solului şi apelor freatice:
• poluarea solului şi a apelor subterane cu compuşi rezultaţi din activităţile industriale;
• eroziunea de suprafaţă si în adâncime a solurilor;
• contaminarea apelor subterane de la unităţile zootehnice din zona periurbană.

143
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Gestionarea deşeurilor:
• amplasamentul neadecvat a depozitului de deşeuri menajere, problemă agravată şi de continuarea
practicii de depozitare a deşeurilor industriale şi spitaliceşti;
• nerespectarea criteriilor ecologice în proiectarea rampelor de deşeuri care sunt funcţionale;
• potenţialul de morbiditate al zonelor de depozitare provizorii şi al celor „necontrolate” a
deşeurilor menajere;
• poluarea excesivă realizată de către rampele de deşeuri ilegale.
Mediul urban:
• întreţinerea necorespunzatoare a zonelor de agrement şi a parcurilor publice, agresarea urbană a
spaţiilor verzi;
• traficul auto - probleme generate de transportul urban şi în tranziţie:
- poluare excesivă cu gaze de eşapament;
- zgomot peste limite pe arterele principale şi în marile intersecţii ale oraşului;
- accidente auto.Poluarea fonică datorată activităţilor economico-industriale şi traficului auto în
zonele rezidenţiale urbane;
- insuficienţa şi starea avansată de degradare a infrastructurii rutiere.
• pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice;
• pericol de apariţie a epizotiilor datorită continuării practicii de creştere a animalelor domestice în
mari aglomerări umane;
d). Educaţie şi informare ecologică total insuficientă.

Obiective specifice

Calitatea aerului:
¾ reducerea poluării atmosferei datorită emisiilor de noxe de la agenţii economici;
¾ reducerea emisiilor de noxe rezultate din sistemul de încălzire şi preparare a apei calde;
¾ reducerea poluării secundare rezultate din spulberarea haldelor de deşeuri.
Calitatea apelor de suprafaţă:
¾ reducerea impactului apelor uzate industriale asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;
¾ reducerea impactului produs prin deversarea apelor menajere uzate evacuate de la staţia de
epurare asupra apelor de suprafaţă;
¾ eliminarea practicii de deversare directă a apelor uzate în receptorii acvatici.
Caltatea solului şi a apelor freatice:
¾ reducerea poluării solului şi a apelor freatice în zona platformelor industriale;
¾ realizarea unui sistem eficient de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor subterane;
¾ reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a
îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor;
¾ reducerea poluării solului si apelor freatice datorită depozitării necontrolate a dejecţiilor
animaliere provenite de la fermele de crestere a animalelor;
¾ reducerea poluării solului si apelor freatice datorită depozitării necontrolate a dejecţiilor menajere
şi animaliere provenite din gospodăriile individuale.
Managementul deşeurilor:
¾ orientarea municipiului Craiova spre un sistem de management integrat al deşeurilor prin:
colectarea deşeurilor completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi procesare eficientă şi cât
mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă, depozitare selectivă, revalorificarea
deşeurilor reciclabile, implementarea unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor
spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase.
¾ eliminarea factorilor poluanţi din zonele depozitării provizorii a deşeurilor de către producătorul
acestora;
¾ eliminarea practicii depozitării neautorizate de deşeuri;

144
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ introducerea de tehnologii curate, dezvoltarea Sistemului de reciclare internă şi prelungirea


duratei utile de serviciu al produselor.
Mediul urban:
¾ conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement;
¾ crearea unor perdele de protecţie între zonele industriale şi zonele de locuit;
¾ introducerea unui sistem eficient de monitorizare a poluării atmosferei;
¾ implementarea Conceptului Transportului urban durabil.

Măsuri, Proiecte

Măsuri generale:

1.1. Crearea unui Fond de mediu din contribuţiile agenţilor economici poluatori
Descrierea proiectului:
Fondul va fi utilizat pentru implementarea Conceptului Creditelor transferabile pentru stimularea
implementării tehnologiilor de producţie curate. De asemenea acest fond poate fi utilizat şi pentru
organizarea de Acţiuni de conştientizare şi educare ecologică a cetăţenilor dar şi pentru Proiecte de
reconstrucţie ecologică a zonelor degradate.
Actori implicaţi/responsabili:
Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Primăria municipiului Craiova, Agenţii economici
Termen de realizare: 2008, continuu

1.2. Programul de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor şi agenţilor economici în legătură cu


problemele grave de mediu
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea unei strategii de comunicare internă şi externă, dezvoltarea de măsuri de informare
sistematică, educaţie ecologică, avertizarea populaţiei în zonele cu maximă poluare, implementarea unui
sistem de monitorizare a emisiilor şi a nivelului de zgomot datorate traficului rutier.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, ONG-uri
Termen de realizare: 2010

Reducerea poluării atmosferice:

1.3. Gestionarea resursei de aer în sensul reducerii emisiilor până la cele mai scăzute niveluri care să
nu depăşească capacitatea de regenerare a atmosferei
Descrierea proiectului:
• Montarea unor instalaţii de reţinere a pulberilor şi noxelor.
• Montarea unei instalaţii de desprafuire.
• Achiziţionarea si montarea de arzătoare cu emisii reduse de Nox.
• Implementarea sistemului de monitorizare a emisilor.
• Coregenerarea gazelor de ardere în energie electrică.
• Retehnologizarea instalaţiilor de ardere în vederea reducerii emisiilor şi modernizarea uzinei termice.
• Promovarea în activitatea agenţilor economici a unor tehnologii adecvate pentru reţinerea poluanţilor
la sursă.
• Introducerea sistemelor de management de mediu la principalii agenţi economici, unde sursele de
poluare cu impact deosebit sunt cele mai active şi cu ponderea cea mai ridicată în ceea ce priveşte
valoarea şi frecvenţa de emisie.
• Utilizarea combustibililor cu un conţinut scăzut de steril.

145
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Actori implicaţi/responsabili:
Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Primăria municipiului Craiova, Agenţii economici
vizaţi
Termen de realizare: 2013-2015

1.4. Program de reducere a poluării secundare a atmosferei


Descrierea proiectului:
• Diminuarea antrenărilor de pe depozitele de zgură şi cenuşă prin finalizarea sistemului umectare.
• Aducerea la parametrii proiectaţi şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor de fixare a zgurii şi
cenuşii din haldele de depozitare
Actori implicaţi/responsabili:
Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Primăria municipiului Craiova, Agenţii economici
vizaţi
Termen de realizare: 2008

Reducerea poluării apelor de suprafaţă:

1.5. Finalizarea construcţiei staţiei de epurare din zona Făcăi, în zona de vărsare a Canalului Colector în
râul Jiu
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Apă Craiova
Termen de realizare: 2008-2009

1.6. Finalizarea lucrărilor de acoperire a Canalului Colector pe un tronson de cca 1,5 km în zona de sud a
municipiului
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, RA Apă Craiova
Termen de realizare: 2008-2009

1.7. Modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor industriale uzate la principalii


agenţi industriali poluatori16
Actori implicaţi/responsabili:
Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Primăria municipiului Craiova, Agenţii economici
vizaţi
Termen de realizare: 2008-2010

16
Măsurile pentru reducerea impactului apelor uzate asupra calităţii apelor vizează abordarea individuală a fiecărei surse
principale după cum urmează:
- SNP PETROM – Sucursala DOLJCHIM Craiova:
- retehnologizarea staţiei de epurare ape uzate;
- experimentarea în fază pilot a procesului ECOSYNERGYE pentru reducerea azotului din ape (NH4+, NH3-, NO3-,
NO2-).
- SC DAEWOO SA Craiova:
- realizarea unor instalaţii de preepurare locală ape de spălare şi răcire a pieselor de schimb de la secţiile de producţie;
- realizarea instalaţiei de epurare locală (ultrafiltre) pentru uleiurile emulsionate (uzate);
- finalizarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de defenolare prin regenerare nisip peliculizat;
- demararea investiţiilor pentru realizarea unui depozit ecologic al şlamurilor uzinale.
- SNP PETROM Bucureşti – SPP Craiova:
- realizarea şi punerea în funcţiune a unui separator decantor pentru produse petroliere pe pârâul Almăjel şi realizarea
unui baraj-stăvilar pentru by-pass-area apelor şi protecţia apelor în aval de acumulare baraj Işalniţa (captarea apă
industrială şi potabilă pentru municipiul Craiova).

146
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

1.8. Monitorizarea permanentă a calităţii şi a cantităţilor de ape industriale uzate evacuate în apele de
suprafaţă
Actori implicaţi/responsabili:
Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu
Termen de realizare: 2007, continuu

Managementul deşeurilor

1.9. Implementarea Sistemului de management integrat al deşeurilor


Descrierea proiectului:
Sistemul de management integrat al deşeurilor este unul stabil, modern şi sustenabil pe termen
lung, la nivelul celor mai bune tehnologii şi practici, pus în concordanţă cu legislaţia şi integrat sistemului
judeţean/zonal şi în concordanţă cu politicile regionale şi naţionale în domeniu şi cu reglementările şi
strategiile din UE.
Proiectul prevede o colectare a deşeurilor completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi
procesare eficientă şi cât mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă, depozitare selectivă,
revalorificarea deşeurilor reciclabile, implementarea unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor
spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean, Consiliile locale din judeţ, Agenţia Judeţeană
de Protecţie a Mediului, ADR SV.
Termen de realizare: 2013

1.10. Închiderea depozitelor neecologice de deşeuri din zona Craiova şi eliminarea depozitelor
clandestine de deşeuri, inclusiv a celor rezultate din construcţii
Descrierea proiectului:
Proiectul vizează închiderea în regim de urgenţă a depozitului de deşeuri din lunca Jiului ca fiind
neconcordant cu specificul funcţional al zonei (agrement) precum şi a celorlalte depozite neecologice şi
reconstrucţia ecologică a zonelor dezafectate.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2013.

1.11. Eliminarea depozitelor clandestine de deşeuri, inclusiv a deşeurilor rezultate din construcţii
Descrierea proiectului:
Proiectul vizează eliminarea în regim de urgenţă practicii de depozitare neautorizate a deşeurilor (inclusiv
a molozului rezultat din construcţii), dezafectarea zonelor contaminate, promovarea unor Politici agresive
de conştientizare/constrîngere a riveranilor şi agenţilor economici concomitent cu monitorizarea strictă a
zonelor periferice.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu,
ONG-uri.
Termen de realizare: 2007, continuu.

1.12. Amenajarea unui depozit ecologic zonal de deşeuri


Descrierea proiectului:
Amenajarea unui depozit ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor urbane pe un nou amplasament
decît cel actual, prevăzut cu celule pentru stocarea deşeurilor urbane, celule pentru stocarea deşeurilor
industriale neutralizate instalaţie de tratare deşeuri industriale, staţie de transfer, staţie de epurare.

147
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Judeţean, Consilii locale din judeţ
Termen de realizare: 2008

1.13. Program de reducere a cantităţilor de deşeuri


Descrierea proiectului:
Introducerea de tehnologii curate, dezvoltarea sistemului de reciclare intern şi prelungirea duratei
utile de serviciu al produselor.
Dezvoltarea sistemelor de utilizare a deşeurilor organice, rezultate mai ales în urma igienizării
spaţiilor verzi, prin compostarea acestora.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, instituţiile din subordinea primăriei, Asociaţii de locatari etc.
Termen de realizare: 2007, continuu

Mediul urban:

1.14. Implementarea Conceptului Transportului Urban Durabil


Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2013

1.15. Program de reducere a poluării fonice prin măsuri structurale şi nestructurale


Descrierea poiectului:
Reducerea poluării fonice datorate traficului intens prin: amplasarea de Panouri fonoabsorbante
unde este cazul, utilizarea asfaltului fin în locul celui grosier, betonului sau pietrei cubice pe străzile cu
trafic auto intens pentru a reduce zgomotul de rulaj etc;
Realizarea de spaţii verzi tampon.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2013

1.16. Programul „Craiova verde”


a. Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi după normele urbanistice
Descrierea proiectului:
Conservarea zonelor verzi existente corelat cu măsuri active probiodiversitate, încurajarea creării,
de noi zone verzi şi parcuri pentru îndeplinirea rolurilor de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile
ecologice în raport cu cele estetice, declararea parcurilor existente ca zone protejate, încetarea practicii de
schimbare destinaţiei acestora, interzicerea eliberării de autorizaţii de construcţie chiar provizorii pe spaţii
verzi, combaterea ocupării spaţiilor verzi prin construcţii provizorii sau parcări sau staţionare
autovehicule.
Impunerea de obligaţii sporite cantitativ şi calitativ privind suprafeţele plantate în perimetrele
construite, parcări etc., atât publice cât şi private.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului, ONG-uri de profil.
Termen de realizare: 2007, continuu
b. Programul de menţinere şi protecţie a zonelor naturale şi cvasinaturale de agrement de la periferia
oraşului
Descrierea proiectului:
Salubrizarea şi amenajarea acestor zone pentru a evita antropizarea aspectului lor natural actual.
Actori implicaţi/responsabili:

148
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Primăria municipiului Craiova, ONG-uri de profil.


Termen de realizare: anual
c. Programul de amenajare de noi spaţii verzi
Descrierea proiectului:
Proiectarea şi amenajarea de noi spaţii verzi respectând criteriile urbanistice moderne.
Împădurirea şi reamenajarea zonelor degradate sau supuse riscurilor naturale.
Actori implicaţi/responsabili: Primăria municipiului Craiova, Direcţia Silvică.
Termen de realizare: 2013

5.2. Turism, activităţi sportive şi de agrement

Obiectiv strategic 2. Valorificarea turistică a potenţialului de atractivitate a


municipiului Craiova şi zonei sale periurbane şi satisfacerea cererii cu ofertă
competitivă
ƒ
Evoluţia îndelungată a municipiului Craiova, pe parcursul a mai multor secole şi-a pus amprenta
asupra complexului urban, în ansamblul său cât şi prin componentele prin care s-a impus şi se impune
municipiul Craiova, precum, catedralele şi mânăstirile, edificiile civile (palatele şi casele boiereşti),
instituţiile de cultură (muzeele şi teatrele), unităţile şcolare preuniversitare şi cele aparţinând
învăţământului superior, şi nu în ultimul rand, o categorie din care s-au păstrat câteva obiective, adevărate
opere de artă şi care confereau o notă distinctă Craiovei (cişmelele, fântânile publice). Se remarcă cu
deosebire spaţiile verzi amenajate. În afară de micile parcuri, grădini publice şi scuaruri din zona centrală,
cele mai multe adevărate bijuterii de arta grădinăritului proiectate şi realizate de arhitecţi şi jardinièri,
români şi străini recunoscuţi şi care întregesc armonios, sub aspect architectonic (peisagistic) areale din
“zona istorică” a municipiului Craiova se detaşează marile parcuri între care excelează Parcul Romanescu
extins pe aproape 100 ha, ce s-ar putea foarte uşor încadra între obiectivele de impact peisagistic urban
cele mai reprezentative, nu numai din România, dar şi din Europa.
Analiza ofertei turistice primare (potenţialul turistic) şi a celei derivate (amenajarea turistică) a
scos în evidemnţă o serie de deficienţe şi disfuncţii care afectează, în foarte mare măsură desfăşurarea
activităţilor turistice şi perspectivele pe termen scurt şi mediu ale turismului din municipiului Craiova.

Probleme majore:

• starea precară de conservare a unor amenajări edilitare cu impact turistic nemijlocit precum
amenajările lacustre din parcurile Craioviţa, Corniţoiu, Hanul Doctorului;
• numeroase obiective cultural-istorice se află într-o stare avansată de degradare, necesitând ample
lucrări de consolidare, refacere, cu păstrarea caracteristicilor iniţiale, care le-au consacrat;
• infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor, lipsa unor căi de acces şi a unor marcaje
rutiere şi indicatoare de circulaţie internaţională, parcările insuficiente pentru autocare ş.a.
• insuficienţa ofertei turistice hoteliere (de cazare), atât din punct de vedere a numărului şi
dispersiei în teritoriu, al tipologiei precum şi a realizării de unităţi cu confort ridicat, cu patru şi
cinci stele (investiţiile reduse realizate în turism se datorează lipsei mijloacelor financiare faţă de
costul ridicat al investiţiilor).
• calitatea redusă a serviciilor şi standardelor datorată în mare parte exodului forţei de muncă
calificate din turism şi fluctuaţia personalului;
• lipsa unor acţiuni concertate de promovare a imaginii turistice pe ansamblu sau pe componente;
• lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local şi cu rol
integrator;
• dezavantaje competitive.

149
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Strategia de relansare a turismului are ca scopuri principale promovarea prin turism a


municipiului Craiova, dezvoltarea economică a oraşului şi ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea
sectorului turistic, care va crea noi locuri de muncă şi va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă,
prin ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi posibilităţi de agrement şi
refacere pentru locuitorii municipiului şi pentru turişti.
O strategie iniţială – ofensivă – de marketing propune ca direcţii strategice promovarea
următoarelor forme de turism:
1. turismul de afaceri;
2. turismul cultural, universitar, religios;
3. turismul de evenimente;
4. turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end etc.

Obiectivele specifice de relansare a turismului în municipiul Craiova au în vedere cooptarea într-


un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor cu privire la prezentul şi viitorul turismului doljean,
cu participarea efectivă a autorităţilor publice, mediului academic, societăţii civile şi sectorului privat, în
vederea atragerii resurselor şi investitorilor autohtoni, publici şi privaţi, pentru diversificarea şi creşterea
calităţii serviciilor turistice şi în final pentru creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe şi
indirecte din turism.
¾ modernizarea întregului sistem stradal, cu deosebire a celui de acces direct la obiectivele turistice
şi unităţile hoteliere;
¾ reabilitarea citului istoric şi a componentelor acestuia cu edificiile de referinţă pentru municipiul
Craiova, cultural-istorice şi religioase, sau edificii legate de personalităţi şi familii care au marcat
istoria urbei, cu păstrarea „carcaselor” (faţadelor exterioare) ca stil, formă, dimensiune, ornamente
şi cu realizarea unei cromatici adecvate tuturor acestora şi accesibilizarea şi promovarea lor
modernă, vizuală şi on-line;
¾ modernizarea şi reabilitarea unităţilor turistice de cazare, creşterea ponderii unităţilor cu confort
ridicat de patru şi chiar cinci stele, precum şi completarea sistemului cu categorii atractive pentru
turistul mediu şi amplasarea de unităţi de mici dimensiuni, în imediata apropiere a unor zone, cu
mare impact emoţional, din zona centrală sau a celor recreative, care să permită sejurul, cu una-
două înoptări şi posibilitatea de organizare a unor circuite, tematice cu detinaţii diferenţiate, pe
categorii de recreanţi, în funcţie de vârstă, nivel de pregătire şi deci de motivaţii;
¾ parcurile şi în primul rând, Parcul Romanescu, cu o ofertă deosebit de variată, şi având în
imediata apropiere şi velodromul, sau amenajările pentru echitaţie, precum şi numeroasele
amenajări din arealul său trebuie să devină nu numai un obiectiv de sfârşit de săptămână pentru
locuitorii municipiului, dar şi o destinaţie cunoscută şi solicitată de turiştii români cât şi cei
străini, în condiţiile în care acestui obiectiv i se va face o promovare modernă şi eficientă şi va
dispune în imediata apropiere de unităţi turistice de cazare de câteva sute de locuri, putând astfel
reţine solicitanţii pentru un sejur de două-trei zile oferindu-i cele două alternative majore:
agreement şi activităţi sportive, în arealul parcului şi turism cultural (de cunoaştere) cu destinaţie
obiectivele de cultură, artă, spectacole aflate la mică distanţă. Pentru aceasta se pot organiza
circuite tematice, cu asigurarea întregii logistici şi cu programare precisă (mijloace de transport
speciale de mică şi media capacitate chiar etajate), pe timp de vară, cu asigurarea de ghizi
autorizaţi şi de material de informare clasic sau audio de tip walkman, cu prezentarea obiectivelor
în limba română, sau limbile de circulaţie internaţională. Se pot realiza astfel de circuite tematice,
ale obiectivelor religioase, ale edificiilor de importanţă culturală, istorică, ale instituţiilor de
învăţământ superior, ale parcurilor şi Grădinii Botanice, al obiectivelor de recreere din lunca
Jiului, sau după reabilitare, a fântânilor publice, sau circuit pentru turismul de shopping, dar şi
organizarea, cu mijloacele specifice a turismului de ”nişă”, pentru afaceri, simpozioane, pentru
festivaluri, de teatru. Se pot realiza, în funcţie de exigenţele grupurilor de turişti, circuite tematice
mixte (complexe) cu atât mai mult cu cât se constată grupări de obiective cu importanţă şi

150
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

atractivitate turistică majoră: religioase, edificii de importanţă publică, muzee, unităţi şcolare-
monumente de arhitectură, edificii cu impact istoric şi arhitectonic (ex: Prefectura, Primăria, Casa
Romanescu, Casa Universitarilor etc);
¾ periferia vestică a Craiovei poate fi amenajată complex putându-se impune ca a doua alternativă
la turismul de recreere, incluzând parcurile dar şi lunca Jiului, cu acumularea din amonte pentru
sporturi de canotaj-rafting şi pescuit sportiv, canalul- derivaţie, şi plaja de pa dreapta Jiului.

Toate acestea vor putea veni în întâmpinarea noii repoziţionări strategice, dar şi turistice a
municipiului Craiova cum ar fi modernizarea aeroportului, ca poartă aeriană, între Timişoara şi Bucureşti
sau construirea podului peste Dunăre între Calafat şi Vidin, care ar poziţiona Craiova ca destinaţie majoră
spre sud-estul Europei şi Asia Mică.

Măsuri, proiecte:

2.1. Dezvoltarea turismului de afaceri şi de conferinţe


Descrierea proiectului:
Săli de conferinţe dotate cu facilităţile corespunzătoare;
Unităţi de cazare şi servicii turistice de calitate superioară;
Pachete turistice pentru timpul liber (calendarul evenimentelor, circuite turistice, autobuze pe rute
turistice urbane, „un tramvai numit dorinţă”).
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, mediul de afaceri, patronatul din industria
turistică.
Termen de realizare: 2009

2.2. Dezvoltarea turismului cultural-istoric


Descrierea proiectului:
Restaurarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul cultural-istoric
(monumente istorice, muzee, case memoriale etc), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor într-un
traseu turistic; evenimente culturale, spectacole, expoziţii de artă etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, Ministerul Culturii şi Cultelor.
Termen de realizare: 2008-2010

2.3. Dezvoltarea turismului universitar-academic


Descrierea proiectului:
Unităţi de cazare pentru studenţi şi aparţinători;
Organizarea de seminarii, conferinţe, sesiuni ştiinţifice, festivaluri etc. pentru studenţi şi cadrele
universitare;
Oferte turistice de agrement şi de week-end;
Stud-carduri pentru accesul la spectacole, muzee, festivaluri etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, mediul academic, organizaţii studenţeşti.
Termen de realizare: 2009

2.4. Dezvoltarea turismului de evenimente


Descrierea proiectului:
Festivaluri muzicale, folclorice, sportive, de teatru, târguri, expoziţii şi saloane, conferinţe,
simpozioane, seminarii etc, atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului local. Manifestări simultane organizate în colaborare cu oraşele înfrăţite din

151
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

străinătate, prin intermediul Primăriilor cu care avem legături privilegiate, workshop-uri şi sesiuni de
comunicări sub tutela Oficiului de Turism, editarea unui calendar al evenimentelor şi distribuirea lui prin
unităţile turistice.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, societatea civilă, Ministerul Culturii şi
Cultelor.
Termen de realizare: 2009

2.5. Dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată


Descrierea proiectului:
Se pretează foarte bine şi turiştilor interni, cu venituri medii şi sub medii (mini-vacanţe) circuite şi
trasee turistice, autobuze turistice, calendarul evenimentelor, cadrul natural-geografic favorabil din zonele
periurbane (Preajba, Bucovăţ, lacurile Victoria şi Fântânele, lunca Jiului.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, societatea civilă.
Termen de realizare: 2009

2.6. Dezvoltarea turismului de tranzit


Descrierea proiectului:
Se adresează turiştilor pentru care municipiul Craiova reprezintă un punct de plecare spre alte
trasee şi destinaţii turistice, bază de cazare extinsă şi variată, pachete turistice de scurtă durată (calendarul
evenimentelor, circuite turistice).
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, patronatul din industria turistică.
Termen de realizare: 2009

2.7. Dezvoltarea turismului religios-ecumenic


Descrierea proiectului:
Numărul mare de biserici, mănăstiri în proximitate;
Calendarul evenimentelor şi circuite cu specific religios;
Autobuze cu destinaţie specială.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, Ministerul Culturii şi Cultelor.
Termen de realizare: 2009

2.8. Înfiinţarea unui Birou (oficiu) de turism


Descrierea proiectului:
Amenajarea unui spaţiu central, atractiv şi accesibil;
Servicii oferite publicului, agenţilor de turism etc. (informare, consiliere);
Activităţi de marketing şi analiză economică – promovare, publicitate, cercetare, dezvoltarea
turismului durabil;
Abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru coerent, pe
o bază locală şi zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în turism;
Aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan local în vederea
eficientizării actului de administrare a resurselor turistice.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria şi Consiliul Local Craiova
Termen de realizare: 2008

2.9. Crearea unei baze de date completă şi operativă referitoare la oferta turistică

152
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior de profil pentru culegerea şi prelucrarea datelor
(voluntari – studenţi);
Crearea şi actualizarea bazei de date privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi (bază
turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilităţi de agrement);
Evaluarea şi monitorizarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, patronatul din industria turistică, mediul
universitar-academic, societatea civilă.
Termen de realizare: 2008

2.10. Crearea unui brand pentru municipiul Craiova şi a unui website Craiova turistică
Descrierea proiectului:
Agendă de călătorie online şi ghid de turism pentru călători;
Broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;
Sistem de rezervare online, link-uri către website-urile altor parteneri din turism;
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, patronatul din industria turistică, mediul
universitar-academic, societatea civilă;
Termen de realizare: 2008

2.11. Editarea şi punerea în circulaţie a unor materiale promoţionale


Descrierea proiectului:
Reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri turistice, ilustrate etc;
Conceperea unor pachete de oferte – vizite de una, două sau trei zile;
Crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente în locaţiile turistice, în
infochioşcuri, pe internet, la târgurile de turism şi la reprezentanţele de turism din ţară şi din străinătate;
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, sectorul privat.
Termen de realizare: 2008

2.12. Organizarea unor tururi/circuite turistice


Descrierea proiectului:
Programe turistice pe circuite tematice (istorice, culturale, artistice, meşteşugăreşti, economice,
agroturistice, geografice, religioase, gastronomice, complexe);
Autobuze turistice (accesul mai uşor la informaţia turistică, la obiectivele şi produsele turistice)
compatibil cu turismul de afaceri şi de conferinţe, cultural-istoric, religios, ecologic, universitar,
evenimenţial, de scurtă durată şi de tranzit.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, patronatul din industria turistică.
Termen de realizare: 2008

2.13. Reabilitarea centrului istoric al municipiului Craiova şi înscrierea lui într-un circuit turistic
internaţional
Descrierea proiectului:
Restaurarea şi conservarea centrului istoric;
Restaurarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor turistice, marcarea lor corespunzătoare şi
introducerea lor într-un traseu turistic;
Amplasarea unor indicatoare turistice amenajarea unor zone pietonale;
Actori implicaţi/responsabili:

153
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, Ministerul Culturii şi Cultelor, sectorul


privat, societatea civilă;
Termen de realizare: 2010

2.14. Reabilitarea, conservarea şi extinderea Parcului Romanescu


Descrierea proiectului:
Ecologizarea suprafeţelor acvatice;
Reabilitarea şi extinderea spre est a suprafeţelor verzi;
Restaurarea Casei Bibescu;
Reabilitarea podului şi a altor obiecte de patrimoniu;
Reabilitarea hipodromului şi altor dotări sportive în aer liber;
Amenajarea unor alei tematice: pentru artişti plastici, pentru artizanat etc.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, Ministerul Culturii şi Cultelor, sectorul
privat;
Termen de realizare: 2008-2009

2.15. Dezvoltarea Grădinii Botanice şi a Grădinii Zoologice ca puncte de atracţie turistică


Descrierea proiectului:
Dezvoltarea, reamenajarea şi redecorarea Grădinii Botanice;
Reamplasarea în parcul din lunca Jiului a Grădinii Zoologice şi diversificarea ofertei de exponate.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, Universitatea Craiova şi mediul universitar-
academic
Termen de realizare: 2010

2.16. Amenajarea unui Parc de distracţii în Parcul din lunca Jiului


Descrierea proiectului:
Realizat în parteneriat public-privat.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice, sectorul privat;
Termen de realizare: 2010

Obiectiv strategic 3. Relansarea activităţilor sportive la nivelul municipiului


Craiova

Sportul este definit în Carta Europeană a sportului ca o „activitate mai mult sau mai puţin
organizată de practicare a exerciţiilor fizice sub toate aspectele, care provoacă o stare de bine
psihofizică, ridică gradul de sănătate al populaţiei, contribuie la ridicarea nivelului calităţii vieţii, are rol
de socializare şi poate să producă performanţe sportive la diferite niveluri de participare”. Toate
documentele semnate de miniştrii sportului din ţările CE reliefează importanţa „implicării autorităţilor
administrative (administraţia locală şi centrală) în susţinerea activităţilor sportive, conform legilor şi
ordonanţelor elaborate în concordanţă cu normativele ONU, UNESCO“.
Craiova, prin prisma trecutului său, plin de performanţe sportive naţionale şi continentale şi la
momentul actual ocupă, la nivel de copii si juniori, primele locuri pe ţară în acest domeniu. Totuşi,
tranziţia şi-a spus cuvîntul, impunînduse elaborarea unei strategii pe termen mediu si lung pentru
redresarea şi sustenabilizarea mişcării sportive.

154
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Probleme majore:

• slaba reprezentare la momentul actual a sportului în viaţa cotidiană, mai ales în ce priveşte sportul
de masă;
• dificultăţi în domeniul educaţiei fizice şcolare şi universitare;
• baza materială sportivă/de agrement insuficientă şi învechită;
• lipsa de susţinere din partea autorităţilor pentru sportul de performanţă.

Obiective specifice:

¾ menţinerea terenurilor de sport şi amenajarilor existente şi împiedicarea conversiei acelor terenuri


în alte funcţiuni (cu mall-uri sau alte construcţii);
¾ dezvoltarea sportului pentru toţi;
¾ dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;
¾ susţinerea sportului de performanţă;
¾ dezvoltarea bazei materiale/de agrement– sportive;
¾ domeniile în care sportul craiovean ar trebui să se dezvolte sunt scrima, fotbal, volei, baschet,
handbal, tenis de camp, atletism;

Măsuri, programe operaţionale:

3.1. Promovarea sporturilor de masă


Descrierea proiectului:
Organizarea unui eveniment anual de promovare a sporturilor şi combatere a sedentarismului.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Direcţia Judeţeană de Sport şi reprezentanţii cluburilor sportive de
pe raza municipiului
Termen de realizare: 2008, continuu

3.2. Realizarea unui calendar al evenimentelor sportive din Municipiul Craiova


Descrierea proiectului:
Realizarea unui calendar anual al evenimentelor sportive prin colaborarea Primărie – cluburi
sportive (comunicarea are loc în perioada de planificare a alocărilor pentru anul următor). Tot în cadrul
acestui program pentru creşterea vizibilităţii toate cluburile sportive vor putea să îşi prezinte pe site-ul
Primăriei programul de lucru (zile, ore, vârste de participanţi la activităţi etc).
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală şi Direcţia Judeţeană de Sport
Termen de realizare: 2007 – 2008

3.3. Program de suţinere a concursurilor adresate elevilor şi studenţilor


Descrierea proiectului:
Pe baza parteneriatului dintre Direcţia Judeţeană de Sport şi Inspectoratul Judeţean Şcolar
organizarea, susţinerea şi permanentizarea unor competiţii sportive pe diferite ramuri sportive organizate
în Craiova la nivel şcolar, local şi regional cu scopul promovării sportului.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, Inspectoratul Judeţean Şcolar şi reprezentanţii şcolilor de pe raza
municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2008 - 2009

3.4. Stimularea asociativităţii în domeniul sportiv la nivelul şcolilor

155
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
Fiecare şcoală poate să îşi constituie propria asociaţie sportivă sau să se afilieze la o asociaţie
existentă, şi să înregistreze membri (persoane din cartierul respectiv) care să plătească o cotizaţie (folosită
ulterior pentru modernizări/înlocuiri/investiţii); membrii clubului vor fi legitimaţi la intrare astfel încât să
se ştie cine este responsabil pentru eventualele daune.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport şi reprezentanţii şcolilor de pe raza municipiului
Termen de realizare: 2010

3.5. Nici o şcoală fără sală de sport


Descrierea proiectului:
Se presupune iniţierea unui program pe termen mediu şi lung care are ca şi obiectiv, la nivelul
fiecărei şcoli din Craiova, construirea unei săli de sport.
Actori implicaţi/responsabili:
Inspectoratul Judeţean Şcolar şi reprezentanţii şcolilor de pe raza municipiului.
Termen de realizare: 2013

3.6. Parteneriate public – privat pentru sport


Descrierea proiectului:
Parteneriat dezvoltat între şcoli/cluburi sportive şi întreprinzători privaţi pentru construcţia-
reabilitarea unor terenuri de sport. Se are în vedere promovarea-extinderea unor asemenea iniţiative cu
scopul de a înbunătăţi infrastructura sportivă existentă la nivelul municipiului Craiova.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, şcolile din localitate şi întreprinzători privaţi.
Termen de realizare: continuu, 2007 – 2013

3.7. Implementarea conceptului „Traseul sănătăţii”


Descrierea proiectului:
Elaborarea unor studii de fezabilitate privind realizarea a câte unui traseu al sănătăţii în fiecare
cartier al municipiului; construirea în parcurile municipiului a unor piste pentru role, biciclete.
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală şi Direcţia Judeţeană de Sport.
Termen de realizare: 2008-2009

3.8. Creşterea gradului de accesabilitate a activităţilor sportive


Descrierea proiectului:
Creşterea gradului de accesabilitate a activităţilor sportive prin înfiinţarea de spaţii stradale pentru
sport (de ex. street ball).
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală şi Direcţia Judeţeană de Sport
Termen de realizare: 2008 – 2009

3.9. Diversificarea activităţilor sportive


Descrierea proiectului:
Diversificarea sporturilor practicabile la nivel de masă şi performanţă în municipiul Craiova
precum escalada (înfiinţarea unui panou sau turn de escaladă în cadrul Parcului lunca Jiului), culturismul,
ciclismul, patinajul, orientarea sportivă şi turistică.
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală şi Direcţia Judeţeană de Sport
Termen de realizare: 2009 – 2010

156
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

3.10. Modernizar a bazelor sportive


Descrierea proiectului:
Iniţierea programului de Modernizare a bazelor sportive aflate în proprietatea şcolilor şi a
cluburilor sportive. Se are în vedere modernizarea nu doar a terenurilor şi a sălilor de sport ci şi a
vestierelor şi a grupurilor sociale aferente acestora;
Actori implicaţi/responsabili:
Inspectoratul Judeţean Şcolar, Universităţile Craiova şi de medicină, Primăria şi reprezentanţii
şcolilor de pe raza municipiului, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Termen de realizare: 2013 – 2015

3.11. Construirea unei săli polivalente


Descrierea proiectului:
Construirea (refacerea) sălii polivalente care să fie folosită atât pentru competiţii sportive cât şi
pentru manifestări culturale.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, cluburile sportive, administraţia locală şi administraţia judeţeană
Termen de realizare: 2010

3.12. Complex sportiv municipal


Descrierea proiectului:
Construcţia unui complex sportiv modern cu nocturnă aflate în proprietatea municipalităţii (să fie
accesibilă pentru toate păturile sociale) care să funcţioneze la standarde internaţionale.
Amenajarea unui patinuar închis şi a unei piscine olimpice acoperite

3.13. Relansarea sportului universitar craiovean


Constituirea unui parc sportiv universitar pe amplasamentul viitorului campus universitar

3.14. Program de Reamenajare a ştrandurilor şi amenajarea unui aqua-parc


Descrierea proiectului:
Dezvoltarea şi modernizarea ştrandurilor, reamenajarea şi redecorarea – dotarea cu mobilier
specific, aparate de joacă pentru copii, terenuri de sport, terase, discoteci, campinguri, saloane de saună,
masaj şi tratamente corporale;
Amenajarea unui aqua-parc prin reechiparea completă a Zonei verzi Craioviţa;
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile publice locale/judeţene, ADR-SV, ANT, sectorul privat
Termen de realizare: 2013

3.15. Dezvoltarea zonei din proximitatea Jiului


Descrierea proiectului:
Explorarea posibilităţilor de dezvoltare a unor facilităţi sportive (piste de ciclism, alergare etc.) în
zona din imediata apropiere a râului Jiu;
Amenajarea în albia Jiului a unui „canal” pentru practicarea sporturilor nautice de tipul kayak-
kanoe şi a dotărilor aferente.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, cluburile sportive şi administraţia locală

3.16. Program de sustenabilitate a sporturilor fanion ale municipiului


Descrierea proiectului:

157
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Găsirea unei modalităţi de finanţare substanţială (conform programelor) a sporturilor fanion ale
municipiului (termen permanent).
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, cluburile sportive şi sectorul de afaceri din localitate
Termen de realizare: 2007- 2013 (continuu)

3.17. Construirea unui bloc cu apartamente de serviciu


Descrierea proiectului:
Construirea unui bloc cu apartamente de serviciu pentru sportivii activi, de valoare ai
municipiului.
Actori implicaţi/responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sport, cluburile sportive şi administraţia locală
Termen de realizare: 2013

Alte măsuri necesare ar fi:

• realizarea de terenuri de sport cu liber acces public în în zonele periferice şi localităţile


componente ale municipiului inclusiv prezervarea de terenuri pentru dotări sportive în zonele de
extindere;
• rezervare porţiuni din zonele de agrement de la periferia orasului pentru organizare de activităţi
sportive de grup în mediu natural (cum ar fi antrenamentele şi competiţiile de orientare turistică,
alergare pe teren variat, ciclocross etc);
• realizarea unor dotări sportive specifice care lipsesc total la ora actuală în municipiu (bike-park,
skate-park, panou şi turn de escaladă etc);
• relansarea sporturilor aeronautice: planorism, deltaplanorism, parapantism, paraşutism
(aerodromul utilitar);
• Interzicerea formelor de agrement şi sport motorizat în zonele şi traseele de agrement din oraş şi
împrejurimi.

5. 3. Servicii sociale şi politici comunitare

Obiectiv strategic 4. Asigurarea unui trai decent pentru toate categoriile de


populatie, promovarea incluziunii sociale pentru categoriile sociale vulnerabile

Serviciile sociale sunt definite ca reprezentând ansamblul de măsuri şi acţiuni realizate pentru a
răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de
dificultate, pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizării şi
excluziunii sociale şi promovarea incluziunii sociale.
Serviciile sociale sunt asigurate de către autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de
persoane fizice sau persoane juridice publice ori private, în condiţiile actelor normative în vigoare.
Rolul administraţiei locale este de a asigura acordarea asistenţei sociale prin dezvoltarea sau
înfiinţarea de servicii proprii, instituţii de asistenţă socială, servicii pilot sau prin concesionarea de servicii
sociale unor furnizori de servicii sociale specializaţi, acreditaţi în condiţiile legii (unităţi de asistenţă
medico-socială, asociaţii sau fundaţii, culte religioase, persoane fizice) sau finanţarea asociaţiilor şi
fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, în
baza standardelor obligatorii de calitate, cu proceduri şi planuri de intervenţie şi asistenţă, cu
monitorizarea, evaluarea costurilor şi eficienţei serviciilor sociale acordate, în conformitate cu actele
normative în vigoare.

158
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Probleme majore:

• imposibilitatea administraţiei publice locale de a face faţă tuturor nevoilor sociale din comunitate.
• protecţia copilului:
- copiii dezinstituţionalizaţi şi tinerii ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului;
- copiii victime ale violenţei familiale.
• problematica persoanelor adulte aflate în dificultate, marginalizate social sau cu risc de
marginalizare;
• problema sărăciei extreme:
- familii şi persoane singure sărace;
- persoane fără adăpost;
- persoane vârstnice;
- persoane cu handicap;
- persoane victime ale violenţei în familie;
- persoane dependente de alcool şi droguri.
• insuficienţa locuinţelor sociale.

Obiective specifice:

¾ crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile clienţilor;


¾ dezvoltarea capacităţii instituţionale a Direcţiei de Asistenţă Socială:
- crearea unei hărţi a problemelor sociale;
- realizarea planului unic de servicii;
- efectuarea unor analize/studii aplicate pe domenii specifice;
- investiţii în programe de formare/dezvoltare profesională;
¾ dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu struturile societăţii civile;
¾ iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea Strategiei locale de prevenire şi combatere a marginalizării şi
excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială în domeniul
protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap,
sau a oricăror persoane aflate în nevoie;
¾ diminuarea dezechilibrelor locale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia treptată a
sărăciei persoanelor active şi a celor care şi-au încheiat ciclul vieţii active (pensionarii).

Măsuri, proiecte:

4.1. Colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul de prevenire şi combatere a


marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială în
domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie
Descrierea proiectului:
Asistenţa socială acordată de către organizaţiile publice şi private nu acoperă toate nevoile
existente în comunitate; sunt situaţii în care se creează suprapuneri în acordarea de servicii sociale şi
situaţii în care unele persoane nu au acces la serviciile sociale sau la care nu ajung aceste servicii. Măsura
urmăreşte evaluarea nevoilor sociale existente în municipiul Craiova.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2010

4.2. Stabilirea parteneriatelor în domeniul asistenţei persoanelor vârstnice, al sănătăţii, economic,


locuinţe

159
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte implicarea instituţiilor publice şi private în problematica socială din municipiul
Craiova.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil, asociaţiile patronale.
Termen de realizare: 2007-2010

4.3. Înfiinţarea unor servicii noi sau extinderea celor existente, pentru a le creşte accesibilitatea
(centre de zi, grădiniţe sociale, cămine sociale, centre multifuncţionale, etc)
Descrierea proiectului:
Asistenţa socială acordată de către organizaţiile publice şi private nu acoperă toate nevoile
existente în comunitate. Este necesar să fie dezvoltate serviciile existente, prin diversificarea formelor de
intervenţie în domeniul protecţiei copilului, violenţei domestice, persoanelor vârstnice. Măsura urmăreşte
extinderea gamei serviciilor sociale acordate şi înfiinţarea unor servicii noi.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2010

4.4. Crearea unui plan unic de servicii în abordarea fiecărui caz social prin elaborarea planului
individualizat de intervenţie.
Descrierea proiectului:
Actualmente nu există o abordare globală, corelată, continuă şi integrată a problematicii sociale.
Acţiunile în sincopă şi formele pasive de asistenţă socială au generat ineficienţă şi dependenţă faţă de
măsurile de asistenţă sociale aplicate (ajutor social, masă gratuită). Abordările de până acum au dovedit a
fi ineficiente în planul recuperării sociale aproape toate formele de intervenţie ale autorităţii locale. De
aceea este nevoie să se elaboreze un Plan unic de servicii la nivel comunitar, pentru combaterea
marginalizării indivizilor sau anumitor grupuri, în vederea recuperării şi integrării sociale a acestora.
Măsura urmăreşte elaborarea Planului unic de servicii la nivel comunitar ca bază în realizarea planurilor
individualizate de intervenţie.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2008

4.5. Concesionarea unor servicii specializate către organizaţii acreditate


Descrierea proiectului:
Administraţia locală nu poate asigura de una singură toată gama de servicii sociale specializate.
Asumarea responsabilităţii derulării serviciilor sociale exclusiv de autorităţile locale scăde în mod vădit
implicarea cetăţenilor, a comunităţii în această problematică. Există de asemenea riscul de a creşte mult
costurile acestor servicii prin asigurarea implicării unilaterale. Măsura urmăreşte asigurarea de servicii
sociale specializate prin concesionarea acestora organizaţiilor acreditate.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2010

4.6. Limitarea situaţiilor de abuz, violenţă şi exploatare


a. Organizarea unor campanii publice de informare şi sensibilizare asupra problematicii abuzului,
violenţei şi a exploatării
Descrierea proiectului:
Pe fondul restructurării industriale şi apariţiei fenomenului şomajului, a cronicizării sărăciei în
anumite pături ale populaţiei, a libertăţii prost înţelese, a violenţei transmisă prin mass media, alături de

160
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

carenţe în educaţie, de nivelul scăzut de instruire şi unele particularităţi psihosociale individuale, a crescut
numărul cazurilor de abuz şi violenţă domestică. Măsura urmăreşte iniţierea unor campanii publice de
informare şi sensibilizare asupra problematicii abuzului, violenţei şi a exploatării.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007, continuu
b. Stabilirea parteneriatelor şi a grupurilor de lucru în domeniul protecţiei copilului, combaterii
consumului de droguri şi a criminalităţii asociate acestuia, domeniul violenţei domestice
Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte crearea unor parteneriate şi a grupurilor de lucru în domeniul protecţiei
copilului, combaterii consumului de droguri şi a criminalităţii asociate acestuia, domeniul violenţei
domestice cu instituţii/organizaţii publice şi private.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2008

4.7. Promovarea unei societăţi incluzive, reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea,
evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate
a. Organizarea unor campanii de sensibilizare a cetăţenilor pentru creşterea gradului de acceptare la
nivelul comunităţii a persoanelor aflate la risc de marginalizare socială (grupuri minoritare, persoane
cu dizabilităţi, persoane infectate HIV)
Descrierea proiectului:
Restructurarea industrială de după 1989 a adus cu sine şi mutaţii în plan social, generând
fenomene şi comportamente sociale care au indus marginalizarea unor categorii sau grupuri de indivizi:
comunitatea de romi, persoane cu handicap, persoane infectate cu HIV. Fenomenul excluderii/
autoexcluderii sociale este identificat în foarte multe situaţii în care un individ este „altfel” decât ceilalţi.
Măsura urmăreşte sensibilizarea cetăţenilor pentru creşterea gradului de acceptare la nivelul comunităţii a
persoanelor aflate la risc de marginalizare socială.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2010
b. Susţinerea sau (după caz, în lipsă) înfiinţarea unor adăposturi de urgenţă şi a unor servicii
rezidenţiale pentru persoanele aflate în situaţii de risc
Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte să asigure găzduire, adăpost şi servicii de tip rezidenţial pentru persoanele din
municipiul Craiova aflate în situaţii de risc.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONGurile de profil.
Termen de realizare: 2007-2010
c. Stabilirea parteneriatului şi a grupurilor de lucru în vederea reducerii riscului de marginalizare
socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi în dificultate
Descrierea proiectului:
Îmbunătăţirea cadrului în care se încheie parteneriatele şi grupurile de lucru în vederea reducerii
riscului de marginalizare socială prin identificarea, evaluarea şi acordarea sprijinului necesar celor aflaţi
în dificultate.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2007
d. Dezvoltarea unui program de voluntariat şi implicarea voluntarilor în furnizarea de servicii
persoanelor aflate la risc de marginalizare socială

161
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
O cultură a voluntariatului este foarte slab conturată. Problemă de cultură civică şi de mentalitate,
voluntariatul este şi o problemă de resurse într-o societate în plin proces de restructurare şi cristalizare a
păturilor sociale: săracii, clasa de mijloc, bogaţii şi cei foarte bogaţi. Serviciile derulate cu voluntari din
cadrul comunităţii au două avantaje fundamentale: cheltuieli scăzute de personal fără a prejudicia volumul
activităţilor şi creşterea gradului de incluziune socială a celor marginalizaţi şi defavorizaţi. Măsura
urmăreşte dezvoltarea unei culturi a voluntariatului în municipiul Craiova.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-uri de profil.
Termen de realizare: 2007

4.8. Dezvoltarea operaţională a DAPS pentru eficientizarea relaţiilor cu structurile instituţionale cu


atribuţii în domeniu
a. Completarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie socială la nivel local, prin implementarea
sistemului naţional de asistenţă socială şi trecerea decisivă de la protecţia socială de tip pasiv la
activizarea capacităţilor individuale şi colective
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, Direcţia de asistenţă şi protecţie socială.
Termen de realizare: 2007-2010
b. Dezvoltarea şi gestionarea de servicii sociale în funcţie de nevoile locale
Descrierea proiectului:
identificarea acelor zone în care serviciile sociale oferite la nivelul municipiului nu sunt suficiente
sau nu sunt acordate la standarde de calitate acceptabile şi crearea de noi servicii, printr-o coordonare
strânsă cu alţi actori din comunitate cu expertiză în domeniu. Măsura stabileşte următoarele obiective:
organizare şi administrare, drepturi, etică, abordarea globală şi integrată, centrarea pe persoane,
participarea beneficiarului la măsurile de asistenţă socială, parteneriat, orientare pe rezultate,
îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2007
c. Promovarea de parteneriate cu furnizorii de servicii sociale complementare şi sprijinirea
activităţii acestora
Descrierea proiectului:
Măsurile de protecţie socială, de combatere a marginalizării sociale şi de promovare a incluziunii
sociale – sistemul actual de asistenţă socială – conţine încă multe pete albe, a căror acoperire trebuie să
reprezinte o prioritate pentru politica socială actuală. E nevoie de a dezvolta noi parteneriate care să
înlesnească accesul persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii. Măsura urmăreşte completarea şi
dezvoltarea sistemului de protecţie socială prin trecere decisivă de la protecţie socială de tip pasiv la
activizarea capacităţilor individuale şi colective, promovând parteneriate cu furnizorii de servicii sociale
complementare.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007-2008
d. Finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi administrării unor unităţi specializate de
asistenţă socială
Descrierea proiectului:
Bugetul local nu poate acoperi totalitatea nevoilor şi disponibilităţilor financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială în conformitate cu standardele de calitate aprobate.
Măsura urmăreşte finanţarea sau cofinanţarea instituţiei de asistenţă socială, asigurarea resurselor tehnice,
materiale şi de personal necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială.

162
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Actori implicaţi/ responsabili:


Consiliul Local al municipiului Craiova, ONGurile de profil.
Termen de realizare: 2007-2013

4.9. Preluarea experienţelor de succes din modele de parteneriat ale oraşelor cu care Craiova este
înfrăţită
Descrierea proiectului:
Măsura urmăreşte valorificarea experienţelor din domeniul asistenţei sociale pe care au acumulat-
o municipalităţile cu care este înfrăţit municipiul Craiova.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-uri locale de profil.
Termen de realizare: 2007

Programul „A doua şansă”:

4.10. Recomandarea către toate persoanele beneficiare ale Legii 416, privind venitul minim garantat,
de a urma cursuri de calificare şi recalificare
Descrierea proiectului:
Prin serviciul de asistenţă socială al Primariei, pentru a sprijini aceste persoane în integrarea pe
piaţa muncii şi în reintegrarea într-o viaţă activă.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria, universităţile.
Termen de realizare: 2007

4.11. Implicarea administraţiei publice locale în valorizarea socială de care persoanele cu dizabilităţi
au nevoie
Descrierea proiectului:
Informarea angajatorilor despre facilităţile legale privind încadrarea de persoane cu dizabilităţi,
dar şi conştientizarea societăţii civile în ceea ce priveşte dreptul la muncă al acestor persoane sunt
modalităţi eficiente pentru rezolvarea acestei probleme. Identificarea de locuri de muncă potrivite acestor
persoane, conform legii.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria (Corpul de Control, Direcţia de Asistenţă socială), ONG-urile, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2007-2008

4.12. Implicarea Primăriei în crearea de asociaţii meşteşugăreşti şi profesionale


Descrierea proiectului:
Asociaţiile astfel ceate pot promova mult mai uşor meseriile şi profesiile căutate pe piaţa forţei de
muncă locală şi pot să atragă dezvoltarea capacităţilor manageriale. Producţia artizanală are un potenţial
insuficient exploatat.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria şi comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2007 continuu

4.13. Programul de construire a locuinţelor pentru categorii defavorizate de cetăţeni


Descrierea proiectului:
Construirea de locuinţe din fondurile municipalităţii, parteneriate public-privat pentru construirea
de locuinţe sociale.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, Consiliul Local, ANL.

163
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Termen de realizare: 2010

Obiectiv strategic 5. Combaterea rasismului şi promovarea multiculturalismului

Obiective specifice:

¾ combaterea excluziunii sociale în rândul populaţiei de etnie romă;


¾ crearea unor servicii de mediere la nivel de primării între comunităţile rome şi autorităţile locale;
¾ conştientizarea problematicii roma ca o componentă a potenţialului multicultural al oraşului.

Măsuri:

5.1. Angajarea unui expert rom


Descrierea proiectului:
Angajarea în cadrul instituţiilor publice de la nivel local a unor experţi romi în conformitate cu
reglementările existente în domeniu.
Actori implicaţi/ responsabili:
Autorităţile locale.
Termen de realizare: 2007

5.2. Înfiinţarea unei instituţii sau a unor secţii în cadrul instituţiilor existente de promovare a culturii
roma (muzeu al romilor etc.)
Descrierea proiectului:
Înfiinţarea în cadrul unor instituţii de cultură locală a unor secţii speciale destinate populaţiei
roma.
Actori implicaţi/ responsabili:
Autorităţile locale, ONG-le şi reprezentanţii mass-media din Craiova.
Termen de realizare: 2008-2009

Obiectiv strategic 6. Corelarea politicilor Autorităţii locale cu nevoile/problemele


majore specifice tinerei generaţii, în scopul atingerii unei dezvoltări social-economice şi
culturale durabile

Politica în domeniul tineretului în România a devenit o componentă a Programului de guvernare


(constituind un capitol distinct în planul naţional de guvernare), înscriindu-se în acelaşi timp în contextul
mai larg al procesului de aderare la structurile europene. Astfel, la nivel naţional a fost elaborat un Plan
National de Acţiune pentru Tineret în 2000, revizuit în 2003 şi în 2005.
Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor Guvernului/
Autoritătilor locale cu nevoile/problemele majore specifice tinerei generaţii, în scopul atingerii unei
dezvoltări social-economice şi culturale durabile.
Acţiunile în domeniu au în vedere o mai bună valorificare a uneia dintre cele mai importante
resurse: tineretul. Cu toate acestea, la momentul actual nu există o strategie elaborată special pe partea de
tineret.

Obiective specifice:

¾ furnizarea de condiţii privind buna derulare a procesului de educaţie formală;

164
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ menţinerea facilităţilor privind furnizarea serviciilor de transport în comun pentru elevi în scopul
facilizării unui acces mai uşor la educaţie;
¾ creşterea accesului la informaţii din diverse domenii de interes precum şi dezvoltarea serviciilor
de consiliere profesională în cadrul şcolilor, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar;
¾ sporirea participării civice a tinerilor – formarea de structuri reprezentative alese de tineri şi
formate din tineri care să constituie partener de discuţie pentru autorităţile locale care să transmită
nevoile tinerilor aşa cum sunt percepute de aceştia, precum şi sprijinirea acestora să desfăşoare
proiecte proprii pentru soluţionarea acestor probleme;
¾ sprijinirea ONG-urilor pentru derularea de activităţi cu caracter educaţional non-formal ce să
vizeze diverse aspecte: sănătate, protecţie socială, activităţi cu caracter cultural, recreativ şi de
divertisment;
¾ îmbunătăţirea condiţiilor de trai – raportat la locuinţe – prin sprijinirea construirii de locuinţe
pentru tineret (ANL), sprijinirea construirii de cămine private şi prin sprijinirea dezvoltării
zonelor de campus studenţesc incluzind cresterea accesului la servicii publice furnizate;
¾ încurajarea iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor, precum şi crearea unui cadru
propice pentru crearea de locuri de muncă pentru studenţi cu program parţial de muncă.

Măsuri, programe:

6.1. Promovarea educaţiei non-formale – prin dezvoltare personală, voluntariat şi implicare civică
Actori implicaţi/responsabili:
Organizaţii de tineret, Autoritatea Judeţeană pentru Tineret.
Termen de realizare: 2010 – 2011

6.2. Consolidarea vieţii asociative – cultivarea de relaţii sociale, servicii pentru tineret, implicare în
luarea deciziilor, implicare în structuri asociative , participare civică
Actori implicaţi/responsabili:
Organizaţii de tineret, Autoritatea Judeţeană pentru Tineret.
Termen de realizare: 2008 – 2010

6.3. Dezvoltarea resurselor umane - învăţământ preuniversitar, învăţământ universitar, educaţie


continuă - dezvoltarea personală, dezvoltarea relaţională
Actori implicaţi/responsabili:
Autoritatea Judeţeană pentru Tineret, instituţii de învăţământ.
Termen de realizare: 2010 – 2011

6.4. Cultura-teatru, muzică, muzee, cultura scrisă, arte vizuale şi plastice


Actori implicaţi/responsabili:
Autoritatea Judeţeană pentru Tineret, instituţii de cultură, organizaţii de profil.
Termen de realizare: 2012– 2013

6.5. Petrecerea timpului liber şi sport-servicii pentru tineri, activitati sportive de sală şi în aer liber,
activităţi artistice, mobilitate
Actori implicaţi/responsabili:
Autoritatea Judeţeană pentru Tineret, asociaţii sportive.
Termen de realizare: 2009 – 2011

6.6. Politici de sănătate - droguri ilicite şi licite, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală,
accidente şi prim ajutor, asistenţă medicală
Actori implicaţi/responsabili:

165
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

ONG-uri şi instituţiile active în domeniu.


Termen de realizare: 2012– 2013

6.7. Identificarea de terenuri pentru construirea de locuinţe pentru tineri cu loc de muncă în Craiova
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2008-2009

Obiectiv strategic 7. Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între administraţia


publică, mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri

Organizaţiile non-guvernamentale17 sunt caracterizate printr-o mare mobilitate în ceea ce priveşte


modul şi direcţiile lor de acţiune. Această mobilitate reprezintă condiţia lor de supravieţuire, atâta vreme
cât funcţionarea lor este dependentă de o corectă identificare a nevoilor în comunitate şi de atragerea
resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi.
Din ce în ce mai mult, organizaţiile neguvernamentale, nonprofit (ONG) sunt recunoscute ca o
componentă semnificativă a societăţii civile şi ca factor care contribuie la susţinerea sistemului
democratic de guvernare. În particular, multe organizaţii au abilitatea de a ajunge la cei mai săraci şi cei
mai dezavantajaţi şi oferă celor care nu se fac suficient auziţi pe alte canale, posibilitatea de a se exprima,
iar implicarea lor în elaborarea şi implementarea politicilor ajută la câştigarea acceptării publice.
Municipiul Craiova reprezintă un centru important al fenomenului asociativ din regiunea Olteniei.
Această afirmaţie este susţinută atât din punctul de vedere al numărului organizaţiilor neguvernamentale,
cât şi din punctul de vedere al densităţii acestora.

Probleme generale:

• lipsa capacităţii de autoreglementare a sectorului neguvernamental;


• inexistenţa unor structuri specializate în administraţia publică locală însărcinate cu relaţia cu
ONG-le;
• capacitate redusă din partea ONG-lor locale de a atrage şi gestiona eficient resursele locale pe
baza nevoilor existente în comunitate.

Obiective specifice:

¾ îmbunătăţirea capacităţii ONG-lor locale de a atrage, gestiona eficient resursele locale pe baza
nevoilor locale;
¾ dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile. Extinderea
parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi central, în plan
intern şi internaţional. Eficientizarea comunicării inter-instituţionale şi cu ceilalţi parteneri sociali;
¾ dezvoltarea unei culturi a parteneriatului social şi a responsabilităţii sociale.

Măsuri, programe:

7.1. Înfiinţarea unui Centru de resurse pentru ONG-ri la nivelul municipiului Craiova
Descrierea proiectului:

17
În contextul prezentei lucrări, prin organizaţie neguvernamentală sau nonprofit (sau organizaţii neguvernamentale - nonprofit)
se înţelege orice asociaţie, fundaţie sau federaţie legal constituită, întemeiată în baza Legii 21/1924, a Ordonanţei 26/2000,
completată şi modificată prin Ordonanţa 37/2003 şi a Legii 246 /2005, care desfăşoară activităţi în interes general sau în interesul
unor colectivităţi locale ori în interesul lor personal nepatrimonial.

166
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Necesitatea acestei iniţiative decurge din faptul că la nivelul municipiului Craiova nu există o
structură însărcinată cu colectarea, analiza datelor legate de dinamica sectorului asociativ. Acest Centru ar
reprezenta cadrul în care se pot dezvolta servicii de informare, de trainning şi consultanţă adresate în
special ONG-lor din localitate.
Actori implicaţi/ responsabili:
ONG-urile locale, autoritatile locale.
Termen de realizare: 2008

7.2. Crearea unor reţele de ONG-ri sectoriale


Descrierea proiectului:
Existenţa unor parteneriate intrasectoriale între organizaţii care au acelaşi domeniu de activitate
poate ajuta la schimbul de bune practici, dezvoltarea colaborării şi sporirea capacităţii acestora. Aceste
organizaţii umbrelă vor avea posibilitatea de a promova dialogul, de a exercita presiune asupra
administraţiei publice, importanţa lor în contextul integrării europene fiind crucială.
Actori implicaţi/ responsabili:
ONG-le din municipiul Craiova.
Termen de realizare: 2010

7.3. Crearea unui Birou specializat în relaţia cu ONG-le în cadrul Primăriei


Descrierea proiectului:
Înfiinţarea în cadrul primăriei a unei structuri specializate în relaţia cu ONG-le poate ajuta la o
mai bună colaborare între cele două sectoare şi la o mai bună identificare şi satisfacere a nevoilor
comunităţii locale. Tot acest birou ar fi responsabil şi de alocarea de fonduri şi spaţii (verificarea eficienţei
utilizării fondurilor şi a spaţiilor).
Actori implicaţi/ responsabili:
Primăria municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2009

7.4. Promovarea conceptului de Social Corporate Responsability (Responsabilitate Social


Corporatistă) în rândul companiilor din municipiul Craiova
Descrierea proiectului:
Numărul mare de societăţi comerciale din Craiova recomandă promovarea acestui concept pe
baza căruia ar fi posibilă asigurarea sustenabilităţii demersurilor ONG-lor. Resursele astfel atrase ar
conduce la o creştere importantă a bugetelor ONG-lor din Craiova.
Actori implicaţi/ responsabili:
ONG-uri locale, mediul de afaceri.
Termen de realizare: 2007-2013

7.5. Concesionarea anumitor servicii organizaţiilor active în domenii relevante


Descrierea proiectului:
Această iniţiativă ar avea ca şi scop creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice şi evitării
dublării serviciilor la nivelul cetăţenilor printr-o mai bună comunicare - colaborare între autorităţi şi
ONG-ri.
Actori implicaţi/ responsabili:
Autorităţile locale şi ONG-le din municipiul Craiova.
Termen de realizare: 2007-2013 continuu

7.6. Înfiinţarea unei Fundaţii comunitare


Descrierea proiectului:
Existenţa unei asemenea organizaţii ar îmbunătăţi accesul ONG-lor din Craiova la resursele

167
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

necesare implementării diferitelor proiecte de interes local.


Actori implicaţi/ responsabili:
ONG-uri locale, mediul de afaceri, autoritatile locale.
Termen de realizare: 2007

7.7. Coordonarea activităţilor de colaborare şi comunicare ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale
care structurează sistemul naţional de asistenţă socială
Descrierea proiectului:
Datorită faptului că de problematica asistenţei sociale se ocupă mai multe instituţii publice şi
private, acordarea seriviciilor sociale se face fragmentar. Datorită instabilităţii legislative apar
inconsecvenţe în acordarea asistenţei sociale şi interpretări şi aplicări diferenţiate a aceluiaşi act normativ.
Lipsa unei strategii la nivel naţional cu privire la asistenţa socială acordată categoriilor defavorizate sau
aflate în situaţii de risc şi marginalizare socială, lipsa de constanţă în politicile sociale datorate factorului
politic, afectează negativ coerenţa întregului sistem al asistenţei sociale. Inconsecvenţa existentă pe plan
naţional se răsfrânge asupra comunităţii locale prin politicile sectoriale dezvoltate de fiecare dintre
instituţii în mod independent. Coordonarea activităţilor pe plan local poate avea două avantaje foarte
importante: scăderea diferitelor servicii şi creşterea eficienţei intervenţiei. Măsura urmăreşte coordonarea
activităţilor de colaborare şi comunicare ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale care structurează
sistemul naţional de asistenţă socială.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007, continuu

7.8. Crearea de instrumente de comunicare eficiente


Descrierea proiectului:
Comunicarea interinstituţională este dificilă datorită lipsei dialogului, insuficientei colaborări şi
lipsei transparenţei. Încă nu există un sistem închegat al asistenţei sociale, structurat şi coroborat într-o
strategie naţională unitară.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil, alte institutii.
Termen de realizare: 2007, continuu

7.9. Optimizarea cooperării cu toţi actorii sociali - indivizi/grupuri, privat/public, profit/nonprofit


Descrierea proiectului:
Datorită unei insufuciente colaborări, asistenţa socială acordată de către organizaţiile publice şi
private nu acoperă toate nevoile existente în comunitate; sunt situaţii în care se creează suprapuneri în
acordarea de servicii sociale şi situaţii în care unele persoane nu au acces la seriviciile sociale sau la care
nu ajung aceste servicii. Schimbul de informaţie şi experienţă profesională este foarte important pentru
toţi actorii sociali. Măsura urmăreşte optimizarea cooperării cu toţi actorii sociali.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova, ONG-urile de profil.
Termen de realizare: 2007

7.10. Implicarea şi informarea detaliată şi corectă a comunităţii în legătură cu iniţiativele


autorităţilor locale
Descrierea proiectului:
Iinformarea şi implicarea cetăţenilor este esenţială pentru orice proiect (de ex. prezentul proiect de
strategie permite cetăţenilor să cunoască oportunităţile pe termen mediu care vor apare în municipiu.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile locale, reprezentanţi ai comunităţii locale, ONG-uri

168
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Termen de realizare: 2007

7.11. Organizarea unor ateliere tematice, conferinţe de caz, campanii de responsabilizare


Descrierea proiectului:
Administraţia publică locală nu implică în mod eficient comunitatea în problematica socială.
Formele de manisfestare publică în acest sens sunt puţine, iar cele care au fost organizate au avut o
mediatizare slabă. Participarea profesioniştilor din cadrul diferitelor instituţii şi organizaţii la ateliere
tematice şi/sau conferinţe de caz va creşte comunicarea, abordarea de pe baze comune a situaţiilor dificile
şi va creşte colaborarea inter-instituţională. Organizarea campaniilor de sensibilizare a cetăţenilor va
creşte gradul de asumare de către comunitatea locală a problematicii sociale. Măsura urmăreşte
organizarea unor ateliere tematice, conferinţe de caz, campanii de responsabilizare.
Actori implicaţi/ responsabili:
Consiliul Local al municipiului Craiova.
Termen de realizare: 2007

5.4. Servicii academice, universitare, sănătate, cercetare-dezvoltare

Obiectiv strategic 8. Impunerea educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue


ca pilon de susţinere a dezvoltării durabile a capitalului uman

Întocmirea unei strategii viabile de dezvoltare în domeniul resurselor umane nu se poate realiza
fără să fie avute în vedere cadrul de susţinere a dezvoltării capitalului uman şi anume educaţia şi formarea
profesională iniţială şi continuă.
În acest context, elaborarea unui plan cadru, care să sublinieze necesitatea implicării tuturor
factorilor responsabili (instituţiile statului, administraţia publică locală, universităţi, agenţi economici) în
politica de dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea excluziunii
sociale se impune ca prioritate. Corelarea factorilor endogeni pieţei muncii şi a celor relaţionaţi (formarea
şi specializarea resursei umane) reprezintă singurul mod în care problemele din acest domeniu pot fi
adresate eficient. Mai mult decât atât, unul dintre principalele atuu-uri strategice ale Craiovei în contextu
regional sunt instituţiile sale din sistemul învăţământului superior. Un interes deosebit îl prezintă faptul că
o parte considerabilă dintre studenţi sunt din afara localitaţii, oameni, interesaţi în găsirea unui loc de
muncă şi deja familiarizaţi cu contextual cultural craiovean. Acest segment reprezintă un bazin de
recrutare neexploatat eficient. Cu ajutorul unor măsuri relativ simple, integrate într-o politica pe termen
lung, Craiova are la dipoziţie un rezervor enorm de specialişti bine pregătiţi.
În altă ordine de idei, cadrele didactice din învăţământul superior reprezintă un corp de specialişti,
formaţi la un nivel foarte înalt, care poate să îşi pună serios amprenta asupra strategiilor şi planurilor de
dezvoltare ale oraşului (consultanţă, analiză, studii, previziune).
Învăţămânul preuniversitar de asemenea este bine articulat şi oferă o bază solidă pentru resursa
umană.

Probleme generale:

• colaborarea între unităţile de învăţământ şi autorităţile locale. Dacă la nivel preuniversitar acestă
colaborare este ceva mai prezentă (primăria fiind prin lege implicată în bună parte din procesul de
funcţionare a învăţământului preuniversitar), la nivelul sistemului universitar colaborarea este
sporadică. În învăţământul superior, prioritare sunt soluţionarea problemelor de comunicare
existente între universităţi şi activarea universităţilor, ca partener de dialog instituţional între
mediul academic şi cel administrativ (instiuţionalizarea unui dialog periodic, între universităţi) şi
instituţionalizarea raporturilor între mediul universitar şi administraţia publică;

169
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

• colaborarea între unităţile de învăţământ preuniversitar şi cele ale învăţământului universitar.


Facultăţile şi universităţile privesc liceele şi şcolile doar ca pe un teren de recrutare. Dialogul
dintre aceste două segmente de pregătire a resursei umane ar putea genera un plan şi o abordare
mai consistente a problemelor prezentate de pregătirea tinerilor în şi pentru societatea
contemporană;
• problema asigurării unei baze materiale corespunzatoare. Din punct de vedere al infrastructurii,
atât la nivelul învăţământului universitar cât şi al celui preuniversitar există multe probleme, fapt
care afectează negativ procesul de pregătire şi formare. Lista este destul de lungă:
- incertitudine în ceea ce priveşte viitorul unor licee;
- lipsa sălilor de sport;
- lipsa unui suport suficient pentru clasele practice/tehnice;
- lipsa locurilor de cazare pentru studenţii şi elevii din afara municipiului;
- lipsa unui cadru instituţionalizat care să regleze colaborarea cu sistemul universitar, etc.
• problema adaptării ofertei educaţionale a învaţmantului preuniversitar şi universitar la cerinţele de
perspectivă impuse de piaţa locală a forţei de muncă şi fundamentarea planului anual de
şcolarizare pe baza rezultatelor studiilor si prognozelor privind dinamica pieţei muncii în vederea
creşterii şanselor de ocupare/integrare în muncă a absolvenţilor. Actualmente nu există o cerelaţie
suficientă între cerinţele pieţei de muncă locale şi ofertele sistemului de învăţământ. Evident, nu
se doreşte transformarea învăţământului craiovean într-un sistem local, profilat doar pe nevoile
comunităţii, însă luarea în considerare şi a caracteristicilor specifice oraşului ar putea rezulta într-
o mai mare eficienţă a procesului de formare a resursei umane. De asemenea, această sugestie se
referă mai ales la învăţământul pre-universitar profesional şi la sistemul de re-calificare
profesională;
• promovarea incluziunii sociale prin creşterea accesului la educatie şi formare profesională şi pe
piaţa muncii, combaterea excluziunii sociale a diferitelor categorii sociale şi dezvoltarea unui
sistem eficient de servicii sociale. Nu există un plan strategic coerent în ceea ce priveşte asistenţa
şi protecţia socială a comunităţii;
• promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale ca şi opţiune strategică;
• promovarea în randul agentilor economici locali a necesităţii investirii în capitalul uman (ucenicia
la locul de muncă, formarea continuă a personalului propriu);
• dezvoltarea parteneriatului social şi economic prin implicarea patronatelor, a sindicatelor, a
instituţiilor statului, a societatii civile în vederea armonizării politicilor de resurse umane pentru o
mai buna exploatare a potenţialului uman existent.

Obiective specifice:
¾ armonizarea diverselor măsuri tactice şi operaţionale luate de diferiţii factori care lucrează cu şi în
acest domeniu. Există suprapuneri şi „ puncte oarbe” tocmai datorită absenţei unui efort susţinut
şi concertat referitor la resursa umană din comunitate;
¾ se impune crearea unui cadru în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ,
administraţia locală, comunitatea de afaceri şi societatea civilă) să îşi poată coordona eforturile şi
safisface mutual interesele;
¾ îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii locale,
având drept factor cheie administraţia publică;
¾ sporirea atractivităţii municipiului Craiova ca piaţă de muncă. Cu alte cuvinte, încercarea de
atragere şi/sau menţinere a unei forţe de muncă înalt calificată. Sistemul educaţional produce
absolvenţi de calibru, însă o bună parte dintre aceştia părăsesc comunitatea locală, din diverse
motive. Astfel se pierd şi bani şi şanse. In cel mai rău caz, vârfurile promoţiilor de absolvenţi ar
trebui să fie „reţinute” pe plan local. Acest lucru nu se poate face decât printr-un efort concertat şi
conştient al factorilor implicaţi. O altă metodă ar fi sporirea calităţii vieţii în municipiul Craiova;

170
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ profilarea formării şi pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale. Acest lucru
presupune, evident, identificarea nevoilor comunităţii în acest domeniu şi colaborarea factorilor
care pot să satisfacă aceste nevoi.

Măsuri, programe:

8.1. Alocarea de resurse pentru infrastructura şcolilor şi liceelor (biblioteci şi laboratoare)


Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile locale, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2007-2008

8.2. Burse pentru elevii şi studenţii performanţi


Descrierea proiectului:
Finanţarea din resurse bugetare şi extrabugetare de burse de performanţă.
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală, şcolile, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2007, continuu

8.3. Publicitate pentru elevii şi studenţii excepţionali


Descrierea proiectului:
Premii, festivitate de premiere.
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală, şcolile, comunitatea de afaceri, universităţile.
Termen de realizare: 2007, continuu

8.4. Facilitarea comunicării dintre unităţile şcolare


Descrierea proiectului:
Astfel se pot rezolva unele probleme prin „pooling”, folosirea în comun a resurselor existente (de
exemplu, sălile de sport sau bibliotecile).
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile locale, Inspectoratul şcolar, şcolile.
Termen de realizare: 2007-2008

8.5. Recrutare a studenţilor pentru angajare din timpul facultăţii


Actori implicaţi/responsabili:
Universităţile, comunitatea de afaceri, administraţia locală.
Termen de realizare: 2007

9.6. Job-fairs
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţia locală, comunitatea de afaceri, universităţi, şcoli.
Termen de realizare: 2007, continuu

8.7. Amenajarea campusurilor


Actori implicaţi/responsabili:
Universităţile, administraţia locală, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2008-2009

8.8. Construirea de cămine pentru studenţi şi elevi, cămine care pot fi fie proprietatea unităţilor şcolare

171
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

fie a Primăriei
Actori implicaţi/responsabili:
Administraţa locală, universităţile, şcolile, Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Termen de realizare: 2008-2009

8.9. Incurajarea uceniciei la locul de muncă


Descrierea proiectului:
Legea 279/2005 şi Legea 300/2004 oferă facilităţi fiscale firmelor care folosesc acest sistem.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova
Termen de realizare: 2007

8.10. Corelarea cererii de pe piaţa muncii cu oferta educaţională din domeniul învăţământului superior
Descrierea proiectului:
Crearea unui cadru în care factori interesaţi (universităţile craiovene, administraţia publică locală
şi comunitatea de afaceri) să poată comunica. Structurarea unor grupuri de discuţii, live şi on-line. Timp
de funcţionare a programului: continuu. Structura sugerată mai sus ar trebui să fie o structură permanentă.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, universităţile, atât de stat cât şi cele private, mediul de afaceri
Termen de realizare: 2007

8.11. Realizarea unui studiu al pieţei muncii locale care să evidenţieze cerinţele vis-a-vis de resursa
uman
Descrierea proiectului:
Realizarea unui „Ghid al cererii pe piaţa de muncă”, a nevoilor şi tendinţelor acesteia. Exprimarea
tendinţelor pe termen mediu ar fi absolut necesară pentru ca instituţiile de învăţământ să poată pregăti
forţa de muncă.
Actori implicaţi/responsabili:
Autorităţile locale, mediul academic, comunitatea de afaceri.
Termen de realizare: 2007-2008

8.12. Folosirea competenţelor locale: implicarea specialiştilor din universităţi în activitatea


administraţiei locale
Descrierea proiectului:
Structurarea unui corp de consultanţă format din specialişii pe diverse domenii ale
managementului şi dezvoltării urbane din rândul mediului academic doljean.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova şi universităţile
Termen de realizare: 2007

8.13. Realizarea unui Comitet local de dezvoltare a parteneriatului social pentru formare profesională
Descrierea proiectului:
Acest comitet are la bază OMEC nr.3033 din 14.01.2002, comitet care să realizeze analize de
context economico-social la nivel local.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, universităţile.
Termen de realizare: 2007

8.14. Dezvoltarea parteneriatului dintre municipalitate şi mediul privat de afaceri prin implementarea
de programe de educaţie şi formare antreprenorială

172
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Descrierea proiectului:
Cursuri de managementul afacerilor organizate la nivelul primăriei.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, comunitatea de afaceri, universităţi.
Termen de realizare: 2007-2008

8.15. Susţinerea de către municipalitate, de partenerii sociali şi de reprezentanţii agenţilor economici a


iniţiativelor de tip spin off sau spin out
Descrierea proiectului:
Util din perspectiva Craiova ca oraş universitar, ţinând cont de numărul mare de absolvenţi de
studii superioare în domenii care nu au căutare pe piaţa forţei de muncă, pentru dezvoltarea cu precădere
de competenţe autonome, oferă acestor absolvenţi şansa integrării pe piaţa muncii. Prin colaborare cu
consilierii profesionali, apare oportunitatea de a se dezvolta profile ocupaţionale şi aptitudinale necesare
încadrării în munca oricarei persoane.
Actori implicaţi/responsabili:
Primăria municipiului Craiova, universităţile

Obiectiv strategic 9. Elaborarea de politici comunitare pentru


sustenabilizarea domeniului sănătăţii şi asistenţei medicale

Sănătatea şi asistenţa medicală reprezintă un domeniu prioritar al politicilor publice, având


influenţe profunde asupra altor domenii cum ar fi protecţia socială, munca, dezvoltarea economică, etc. În
ultimii ani s-a remarcat tendinţa de descentralizare a politicilor de sănătate spre nivelurile administrative
locale şi intermediare (judeţean). În acest context este importantă eaborarea unei strategii în acest
domeniu la nivel local care să completeze şi să fie coroborată cu strategiile la nivel judeţean, regional şi
naţional.

Probleme generale:

• lipsa unei capacităţi reale şi eficiente de analiză şi prognoză care impietează inclusiv asupra
conceperii unui plan de management strategic de dezvoltare;
• lipsa autonomiei financiare a instituţiilor abilitate – nu se permite luare de decizii în consonanţă
cu realitatea judeţului, respectiv a municipiului Craiova;
• incidenţa bolilor transmisibile şi a bolilor cronice;
• incidenţa problemelor legate de lipsa de cunoaştere a serviciilor legate de planificarea familiala şi
sănătatea reproducerii;
• capacitatea manageriala la nivelul instituţiilor abilitate în domeniul sănătăţii;
• lipsă spaţii disponibile pentru extinderea spitalelor.

Obiective specifice:

¾ crearea unei structuri suprainstituţionale, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul


judeţului/municipiului, care să includă atât instituţiile guvernamentale abilitate în domeniul
sănătăţii, reprezentanţii autorităţilor publice locale, reprezentanţi ai populaţiei, reprezentanţi ai
organizaţiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale, reprezentanţi ai Universităţii de
medicină, cât şi organizaţii non - guvernamentale active în domeniul sănătăţii şi în domeniul
social;
¾ activitate de lobby în ceea ce priveşte acordarea autonomiei financiare a instituţiilor abilitate în
domeniul sănătăţii;

173
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

¾ efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populaţiei din municipiu şi stabilirea
priorităţilor şi a obiectivelor;
¾ dezvoltare de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşteri gradului de conştientizare
a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice. Este necesară în regim de
urgenţă acordarea unei importanţe extreme profilaxiei;
¾ dezvoltare de proiecte şi parteneriate în domeniul planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii;
¾ achiziţionarea unor spaţii pentru dezvoltarea capacităţilor spitalului judeţean şi pentru înfiinţarea
unui spital regional precum şi a serviciilor de urgenţă de tip SMURD.

Măsuri, programe:

9.1. Înfiinţarea de Centre medicale non-stop


Descrierea proiectului:
Înfiinţare centrelor medicale de permanenţă în cartiere.
Actori implicaţi responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi medicii de familie.
Termen de realizare: 2010-2013

9.2. Crearea de posibilităţi de cazare pentru persoanele care însoţesc bolnavii din alte oraşe/judeţe
Descrierea proiectului:
Craiova se conturează ca important centru medical regional unde sosesc pacienţi din mai multe
judeţe ale Olteniei care suferă de diferite afecţiuni care necesită investigaţii complexe. Având în vedere că
aceste tratamente necesită perioade mai mari de spitalizare,apare problema de cazare la persoanele care
însoţesc bolnavii. Din acest motiv se impune crearea în cadrul spitalelor sau în vecinătatea acestora a unor
spaţii de cazare specifice destinate acestor categorii de persoane.
Actori implicaţi responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, unităţile spitaliceşti şi autorităţile locale.
Termen de realizare: 2013

9.3 . Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu


Descrierea proiectului:
Dezvoltarea acestor servicii va contribui la întărirea capacităţii de asistenţă socială comunitară
pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor, în special grupurilor vulnerabile cu dificultăţi socio-economice.
Prin susţinerea dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu, se vine în sprijinul preconizat de reforma
sistemului sanitar în vederea reducerii numărului de zile de spitalizare şi implicit a costurilor internărilor
nejustificate, dar şi prin prevenirea institutionalizării.
Alocarea unor spaţii pentru amenajarea de Unităti medico-sociale şi dezvoltarea serviciilor de
îngrijire la domiciliu, alocarea de fonduri pentru amenajarea, precum şi asigurarea serviciilor la domiciliu,
în regim permanent, pentru persoanele adulte cu dizabilităti neuro-motorii grave.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, organizaţiile neguvernamentale interesate şi autorităţile
locale
Termen de realizare: 2013

9.4. Necesitatea dezvoltarii serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate şi a


laboratoarelor de analize medicale în cartierele municipiului Craiova
Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de Centre de Diagnostic în cartierele municipiului Craiova prin parteneriat public-
privat, pentru a mări accesibilitatea acestor servicii populaţiei. În aceste centre se impune amenajarea şi a
câtorva saloane pentru persoanele (mai ales pensionari) cu probleme motorii.

174
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Actori implicaţi/ responsabili:


Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, organizaţiile neguvernamentale şi firmele interesate şi
autorităţile locale.
Termen de realizare: 2010-2013

9.5. Dezvoltarea Spitalului Clinic Municipal


Descrierea proiectului:
Dezvoltarea de noi servicii medicale şi îmbunătăţirea celor existente în cadrul Spitalului Clinic
Municipal Craiova pentru a deveni o unitate de referinţă în rândul unităţilor spitaliceşti din localitate.
Atragerea de resurse financiare consistente ce vor susţine dezvoltarea serviciilor medicale oferite.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, conducerea spitalului şi autorităţile locale.
Termen de realizare: 2008-2010

9.6. Stabilirea unui buget pentru piese de schimb – la aparatura medicală


Descrierea proiectului:
Necesitatea de a stabili un buget pentru piesele de schimb de la aparatura medicală derivă din
faptul că în acest fel s-ar putea realiza anumite economiii la bugetele de investiţii pentru unităţile
spitaliceşti. Înlocuirea la intervale regulate de timp a pieselor de schimb ar conduce la prelungirea duratei
de funcţionare a echipamentelor şi implicit la o scădere a presiunii asupra bugetelor de investiţii ale
unităţilor medicale.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi conducerile unităţilor medicale.
Termen de realizare: 2008

9.7. Srijinirea înfiinţării micropoliclinicilor private


Descrierea proiectului:
Sprijinirea înfiinţării de micropoliclinici private ar asigura o creştere a calităţii actului medical şi
ar creşte accesibilitatea serviciilor medicale pentru pacienţi.
Actori implicaţi/ responsabili:
Întreprinzătorii privaţi.

9.8. Îmbunătăţirea condiţiilor igenico-sanitare în şcoli şi grădiniţe


Descrierea proiectului:
Realizarea reparaţiilor capitale curente şi igienizarea tuturor unităţilor de învăţământ aflate în
administrarea Primăriei pentru:
- asigurarea condiţiilor optime de încălzire prin sistem central pentru evitarea intoxicaţiilor cu
monoxid de carbon;
- îmbunătăţirea sistemului de iluminat în şcoli şi grădiniţe prin înlocuirea corpurilor de iluminat
incandescente cu corpuri de iluminat de tip fluorescent;
- pentru evitarea accidentelor de circulaţie, se vor asigura treceri pietonale în vecinătatea
şcolilor.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, conducerile unităţilor şcolare şi autorităţile locale.
Termen de realizare: 2013

9.9.Programul “Elevi mai sănătoşi”


Descrierea proiectului:
Implicarea mai puternică a cadrelor medicale existente la nivelul unităţilor şcolare în profilaxia
unor boli specifice tinerilor (ex: deformaţii ale coloanei vertebrale generate de activitatea prelungită la

175
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

masa de lucru sau în faţa computerului) şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru
sănătate (ex: fumatul, consumul drogurilor). Tot în cadrul acestui program se prevede intensificarea
eforturilor pentru înfiinţarea în cadrul şcolilor de cartier a unor cabinete medicale de profilaxie
stomatologică.
Actori implicaţi/ responsabili:
Cadrele medicale din şcoli şi conducerea şcolilor.
Termen de realizare: 2009 – 2010

9.10. Campanii de informare


Descrierea proiectului:
Alocarea de fonduri pentru tipărirea unor materiale informative şi a derulării unor campanii de
informare împortiva fumatului, a consumului de droguri, alcool, pentru o alimentaţie sănătoasă şi
împotriva sedntarismului; materiale care să fie ulterior distribuite populaţiei. O altă componentă a
campaniei de informare ar viza calitatea apei potabile, mai precis la responsabilitatea gestionării reţelei
interioare, care le revine în exclusivitate proprietarilor de imobile, pentru a nu se mai transfera această
responsabilitate în sarcina organelor sanitare, respectiv a producătorului şi a distribuitorului. O a treia
componentă a programelor de inormare va fi constiuit din instalarea unor plăcuţe de avertizarea cu
Scăldatul Interzis precum şi comunicarea riscurilor asociate utilizării apelor considerate recreaţionale
.Acest proiect de informare îşi propune prevenirea riscurilor asociate calităţii apei de îmbăiere în „zonele
tradiţionale de îmbăiere, unde calitatea apei nu poate fi adusă la parametrii prevăzuţi de legislaţia sanitară.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi autorităţile locale, ONGuri de profil.
Termen de realizare: 2007, continuu

9.11. Implementarea unor proiecte de tip Head Start şi Sure Start


Descrierea proiectului:
Acest proiect este preluat după modelele din SUA şi Anglia, care oferă sprijin copiilor preşcolari
şi familiilor lor aflate într-o situaţie defavorizată. Sprijinul constă în asigurarea:
- educaţiei pentru copii, de cursuri de dezvoltare a abilităţilor de creştere şi educare a copiilor –
cursuri adresate părinţilor;
- consiliere psihologică şi asistenţă socială etc.
Beneficii ale programului: pentru fiecare dolar investit au fost economisiţi 5 dolari (pe termen
lung) prin evitarea problemelor legate de sănătatea acestor copii, prin prevenirea delincvenţei; realizarea
în plan profesional şi social într-un foarte mare procent a copiilor inclusi in acest program.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică şi autorităţile locale, ONGurile de profil.
Termen de realizare: 2009-2012

9.12. Construirea unui spital de urgenţă


Descrierea proiectului:
Acest obiectiv are drept ţintă reabilitarea de fond a reţelei spitaliceşti din Municipiul Craiova şi
alinierea la modelele europene atât ca infrastructură cât şi în organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurare a serviciilor de urgenţă.
Actori implicaţi/ responsabili:
Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, autorităţi publice locale.
Termen de realizare: 2013.

176
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Chorema dezvoltării municipiului Craiova


Chorema reprezintă un model de maximă generalizare şi abstactizare cu privire la starea,
dinamica şi modul de organizare a unui teritoriu. Aceasta prefigurează patternurile teritoriale pentru
implementarea viitoarelor structuri antropice, direcţiile de evoluţie a aşezărilor, teritoriile optime pentru
dezvoltare şi cele critice care reclamă măsuri specifice de reabilitare, ariile cu potenţial de dezvoltare şi
cele subdezvoltate.
Elaborarea modelului chorematic de dezvoltare se bazează pe o serie de teorii (teoria spaţiului
polarizat, teoria reţelelor, teoria axelor de forţă, teoria polilor de creştere, teoria comportamentului, teoria
clusterelor, teoria fractalilor) şi concepte de dezvoltare (conceptul de sistem, conceptul de regiune,
conceptul de potenţial, conceptul de normă, conceptul de prag, conceptul de echilibru, conceptul de
resursă, conceptul de dezvoltare durabilă etc.) cu rol de fudamentare ştiinţifică a acţiunilor de modelare
teritorială. Sinteza acestor teorii şi concepte care stau la baza dezvoltării teritoriale se concretizează sub
forma unui nou concept inovator de dezvoltare – conceptul de reţea integrată sau spaţiu polarizat.
Conceptul de reţea integrată reprezintă în gândirea promotorilor organizării teritoriului o
componentă operaţională de bază, cu rol de vectorizare în delimitarea şi stabilirea locaţiei diverselor
categorii de sisteme teritorial-geografice, naturale sau antropice, existente sau în devenire. Ea reproduce
arhitectura intimă a spaţiului dat pornind de la interrelaţiile organice dintre elementele mozaicului
teritorial, a nivelurilor sale de structurare şi funcţionare.
La baza dezvoltării acestui concept au stat de-a lungul timpului numeroase teorii şi modele de
referinţă ce au avut ca menire impulsionarea gândirii, înţelegerii şi construcţiei structurilor teritoriale.
Dintre modelele clasice amintim pe cele ale lui Heindrich von Thünen, A. Weber, W. Christaller, V. J.
Reilly iar dintre modelele contemporane pe cele ale lui J. Forrester, B. Rodoman, B. Mandelbrot etc. În
literatura românească de specialitate preocupări în dezvoltarea acestui concept l-au avut G. Gusti (1974),
A. Molnár, A. Maier, N. Ciangă (1975), iar mai recent I. Ianoş (1987, 2000), care au realizat aplicaţii ale
acestui concept la teritoriul naţional.
Autorii amintiţi mai sus au surprins doar dezvoltarea sistemelor antropice, fără a realiza o analiză
concordantă a raporturilor ce se stabilesc între sistemele naturale şi cele antropice şi modul de desfasurare
teritorială a acestora.
Autorii contemporani au preluat ideile clasice cu privire la modelarea structurilor teritoriale, ce
pun accent exclusiv pe condiţionările antropice şi le adaptează, prin prisma teorilor moderne (teoria
sistemelor, teoria fractalelor, teoria spaţiului polarizat, sinergetica, teoria choremelor), pentru a modela
sistemele geografice în întreaga lor complexitate teritorială, dată în principal de suprapunerea peste
sistemele naturale ale celor antropice. Suprapunere urmată de imbricare organică, metamorfozare sau
chiar substituire generalizată.

Sistemele teritoriale antropice


Organizarea sistemelor antropice în cadrul teritoriului se realizează pe baza valorificării diverselor
categorii de potenţiale de dezvoltare, naturale sau umane, ocupând în acest proces locaţiile cele mai
favorabile conform principiului energetic al minimaxului. Direcţiile de extindere spaţială a sistemelor
antropice sunt vectorizate de câmpurile de potenţial maxim de dezvoltare. Tendinţa de aglomerare a
sistemelor antropice în anumite locaţii şi gradul de ocupare redus al teritoriului în alte locaţii, explică
tendinţa sistemelor antropice de a se dezvolta într-o strânsă contiguitate în vederea facilitării schimbului
de substanţă şi energie pentru asigurarea existenţei. Numai în condiţii de supraaglomerare şi dezvoltare pe
mai multe paliere, sistemele antropice au tendinţa de a se „revărsa” în exterior în locaţii din vecinătatea
apropiată. Acest aspect creează premisa dezvoltării în teritoriile cu o intensă aglomerare, a sistemelor
antropice, reprezentate de aşezări, arii industriale, căi de transport, terenuri agricole cu exploatare
intensivă, la periferia cărora se dezvoltă arii cu o prezenţă sporadică a acestor categorii de sisteme.
Dincolo de ariile dominate de sisteme antropice se localizează „spaţiile libere”, în cadrul cărora se
dezvoltă preponderent sisteme naturale în întreaga lor complexitate (nu se poate vorbi despre dispariţia în

177
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

totalitate a sistemelor naturale din cadrul spaţiilor unde componenta antropică atinge dezvoltarea maximă,
acestea suferind însă un grad ridicat de transformare sau anihilarea anumitor subsisteme, în special cele cu
dezvoltare supraterană). Dezvoltarea sistemelor antropice în locaţiile de maximă favorabilitate determină
repartiţia punctiformă şi areolară a sistemelor naturale (ecosisteme). Între acestea se dezvoltă adevărate
culoare de tranzit, prin intermediul cărora se realizează schimbul dintre sistemele antropice, în cadrul
cărora se dezvoltă sistemele de transport, ce formează „liniile de forţă” (după G. Gusti, 1974).
În concluzie, dezvoltarea şi repartiţia teritorială a sistemelor antropice capătă aspectul unei reţele
unice în cadrul căreia se pun în evidenţă arii cu diferite densităţi ale agregatelor sistemice. Reţeaua
antropică a sistemului se compune la rândul său din „noduri” în cadrul cărora se aglomerează şi
localizează aşezările, „benzi” de-a lungul cărora se dezvoltă sistemele de transport şi utilizări intensive
ale teritoriului de către alte categorii de sisteme antropice (sisteme agricole în special) şi „ochiuri” care
reprezintă teritoriile situate la periferia sistemelor antropice, şi ocupate preponderent de către sisteme
naturale în diverse stadii de echilibru, asociate cu teritorii ce cunosc o utilizare agricolă extensivă
(G. Gusti, 1974).
Fig. . Modelul teritorial al unei reţele
reticulare de sisteme antropice (după G.
Gusti, 1974).

În cadrul nodurilor se
dezvoltă aşezări ce au diferite
„dimensiuni geografice” şi ierarhii
spaţiale şi care acţionează ca „poli de
atracţie” teritorială, generând fluxuri
de substanţă şi energie ce se
vehiculează de-a lungul benzilor
(după G. Gusti, 1974).
Acestea din urmă în raport de
dimensiunea şi rangul aşezărilor între
care se dezvoltă primesc de asemenea
ranguri, putându-se delimita adevărate
„culoare de dezvoltare”, care cuprind
pe lângă sistemele de transport şi
terenurile adiacente (prin avantajul conferit de poziţie), ce capătă valoare economică în dezvoltarea
teritorială, devenind astfel, locaţia preferată pentru o gamă complexă de activităţi economice. Aşezările cu
o poziţie favorabilă, potenţial demografic stabil şi de calitate superioară, se transformă în adevăraţi „poli
de creştere” de diferite ranguri teritoriale, care vectorizează, susţin şi coordonează dezvoltarea sistemelor
antropice şi a reţelei teritoriale formată de către acestea.

Patternul natural al teritoriului


Patternul natural al unui teritoriu este format din geosisteme de diverse ranguri. Interacţiunea
spaţio-temporală a acestora, în condiţii neperturbate, determină, în final, instituirea unui echilibru
dinamic la nivel ridicat, capabil să reziste, în anumite limite, intervenţiei antropice. Depăşirea pragurilor
de toleranţă, caracrterizată mai ales prin ruperea conexiunilor existente, atât pe orizontală (dintre sisteme
de acelaşi rang), cât şi pe verticală (în cadrul ierarhiei), duce la declanşarea unor procese distructive, de
amploare şi intensitate crescândă, denumite generic, riscuri geografice, care necontrolate, pot pereclita
posibilitatea de dezvoltare a unui teritoriu. Refacerea echilibrului în cadrul acestor sisteme este posibilă în
prezent numai prin intervenţii antropice susţinute.
În condiţii ideale, reţeaua teritorială de arii protejate are menirea de a asigura, nu numai
conservarea diversităţii biologice şi peisagistice (incluzând aici întregul spectru de biotopuri, asociaţii
vegetale, stadiile succesiunilor şi populaţii de animale, întreg spectru de structuri peisagistice), dar şi a
caracteristicilor lor funcţionale (inclusiv revenirea la regimurile naturale preexsistente şi eliminarea

178
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

spectrelor de perturbare) din cadrul unei regiuni date pe o perioadă îndelungată de timp. Însă, odată cu
acumularea experienţei şi imposibilitatea reţelei antropice „clasice” (cu deficienţele sale conceptuale
majore, cum ar fi izolaţianismul sau orientarea spre protecţia şi conservarea numai a arealelor de
„excepţie” în detrimentul celor de fond) de a asigura toate aceste imperative, a devenit evidentă. Mai mult
decât atât, însăşi reţeaua de arii protejate, în contextul politicilor naţionale de mediu, a fost şi este privită
în continuare de pe poziţiile „principiului rezidual”, adică nu a fost niciodată în fruntea listei priorităţilor
de mediu.
Ieşirea din acest impas ar consta în constituirea reţelei (patternului) ecologice (R. Noss, 1992, A.
Tiškov, 1995, A. van Opstal, 1999 etc.), după principiile unui geosistem integrat unitar, deschis, profund
ierarhizat, capabil să susţină procesele dinamice spaţio-temporale ale tuturor ecosistemelor, de la
microscară, la macroscara teritorială. Acest concept (al reţelelor ecologice) este oficializitat în prezent sub
denumirea de reţeaua ecologică NATURA 2000 – formă modernă de conservare şi gestiune a
biotopurilor. Procesele din cadrul unei reţele ecologice se diferenţiază, în principal, după tipul
manifestării: migraţiei regulate ale animalelor, schimbul continuu de indivizi între populaţii în cadrul
megapopulaţiilor teritoriale, fluxul continuu, neperturbat (de impactul antropic) de substanţă şi energie în
cadrul peisajului (fluxul biogeochimic) etc.
În general, au fost evidenţiate câteva elemente de bază ale unei astfel de reţele, şi anume: nodurile
ecologice, coridoarele ecologice, modulele ecologice polifuncţionale, obiective punctiforme,
„ateritoriale” şi arii de reconstrucţie ecologică.
Fig. . Modelul conceptual al unei
reţele ecologice (după I. M. Bouwma, ed.,
ECNC, 2001).

„Noduri ecologice” (nuclee).


Ele se pot constitui din arii naturale de
cel puţin două tipuri, principala condiţie
fiind slaba antropizare a lor.
În primul caz este vorba de
ariile protejate declarate, fie pe baza
convenţiilor internaţionale la care a
aderat şi România, fie pe baza legislaţiei
naţionale sau a hotărârilor consiilor
locale.
În cel de-al doilea caz este
vorba despre arii lipsite de acest statut,
dar care funcţionează în limitele unor
normative speciale (zone de protecţie sanitară, obiective de interes public strategic (acumulări de apă –
surse de apă potabilă, arii forestiere din fondul reproductiv etc.). Aceste nuclee ecologice asigură
funcţionarea ecosistemelor în cadrul dinamicii spontane. Ele susţin populaţiile, atât a speciilor rare sau
pereclitate, cât şi a celor de fond, tipice sau de interes economic, îndeplinind funcţii environmentale şi de
stabilitate geosistemică etc.
„Coridoare ecologice”. Ele asigură condiţii optime pentru popularea-repopularea teritoriului, căi
de migrare spre hibernare sau reproducere, inclusiv spaţiile de odihnă-refacere, schimbul genotipic. De
asemenea, acestea menţin legăturile de schimb dintre nucleele ecologice, nivelul adecvat de schimb
biogeochimic din cadrul peisajului etc. În calitate de coridoare ecologice au funcţionat dintotdeaunea
luncile râurilor. În prezent, din cauza umanizării accentuate a acestora, ele şi-au redus simţitor acastă
funcţie. Locul lor, într-o oarecare măsură, poate fi preluat de interfluviile mai puţin afectate sau de diverse
fâşii verzi de protecţie de origine antropică. După configuraţie coridoarele ecologice pot fi lineare (în
acest caz incluzând numai biotopurile marginale, aşa-zisele ecotonuri) sau în formă de benzi (incluzând
biotopuri întregale). Cerinţa de bază pentru dezvoltarea coridoarelor ecologice o constituie continuitatea
teritorială şi funcţională în cadrul „spaţiului ecologic”.

179
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Module ecologice polifuncţionale (rezervaţii naturale polifuncţionale). Acestea se deosebesc de


prima categorie printr-o zonificare internă în arii cu regim de protecţie foarte sever, rezervate absolut,
zone-tampon sau catene ecologice, unde accesul şi utilizarea resurselor este restricţionat, zone de
agrement etc.
Obiective punctiforme, „ateritoriale”. În această categorie sunt incluse aşa-numitele „monumente
ale naturii”, de dimensiuni reduse, sectoriale, cu diverse încărcături informaţionale, uneori de natură
afectivă. Aici includem şi acele petice minuscule de floră spontană din cadrul ariilor umanizate cu rol de
refugiu ecologic.
Arii de reconstrucţie ecologică. Acestea constau din existenţa unor zone afectate de intervenţia
umană, supuse unui regim de refacere ecosistemică (arii degradate prin eroziune, cariere părăsite, halde de
steril etc.).

Conceptul peisajului polarizat


B. Rodoman (1974) pe valul mişcărilor ecologiste şi a rapoartelor alarmiste, propune, în scopul
conservării Naturii un raport, considerat la timpul respectiv o utopie. Acest concept a întrat în literatură
sub denumirea de modelul peisajului polarizat.
Zonele naturale rămase încă nemodificate, sunt declarate rezervaţii şi vor fi interconectate prin
intermediul “coridoarelor verzi” într-o singură reţea, care să cuprindă zona, regiunea, ţara şi, în final,
întregul continent – reţeaua ecologică NATURA 200018. În acest scop pot fi utilizate fâşiile de protecţie,
terenurile virane şi carierele recultivate, luncile râurilor, forme erozionale liniare stinse, mlaştinile,
interfluviile. Căile de transport, ce traversează aceste coridoare, vor fi înălţate prin estacade sau pentru ele
se vor săpa tuneluri (fig. ). Ca rezultat se vor intersecta două reţele diferite: reţeaua antropică, alcătuită
din culoare şi nuclee de dezvoltare, grefate pe nodurile de comunicaţie şi reţeaua ecologică (Natura
2000) grefată pe noduri ecologice, culoare ecologice, module ecologice polifuncţionale, obiective
punctiforme, „ateritoriale”, arii de reconstrucţie ecologică.
Pe aceste reţele se grefează zonele funcţionale, iar între ele se interpune o a treia reţea – cea
recreativă, formată din trasee, drumuri, obiective turistice, zone de recreere .
Ariile culturalizate (umanizate) şi cele „sălbatice” participă la formarea peisajului ideal cu
drepturi egale, însă în punctele de intersecţie reţelei naturale, ca verigă mai „slabă” i se conferă prioritate
(ea rămâne continuă în timp ce reţeaua antropică devine discretă). Ca urmare a acestui demers sistemele
generate de acţiunile antropice se conexează în chip organic cu cele de sorginte naturală, generându-se
reţele teritoriale puternic structurate funcţional.

Fig. Modelul conceptual al peisajului


polarizat (după B. Rodoman, 1974): 1. Poli de creştere
şi culoare de dezvoltare; 2. Arii de locuire, industrie
ecologică; 3. Zone agricole intensive şi semiintensive,
exploatări de resurse; 4. Parcuri periurbane de
agrement, zone turistice şi agroturistice, arii agricole
extensive; 5. Rezervaţii naturale, zone tampon,
coridoare ecologice; 6. Staţiuni turistice şi
balneoclimaterice, trasee turistice.

O asemenea viziune asupra teritoriului


conduce la statuarea clară a funcţiilor fiecărui
segment teritorial şi la o ierarhizare de tip arborescent (fractal) a sistemelor naturale şi antropice.

18
Directiva CE 92/43/EEC (directiva habitate - conservă habitatele naturale, mamiferele, peştii, reptilele, amfibienii, insectele, plantele etc.)
care prevede crearea SCI (situri de interes comunitar), respectiv Directiva CE 79/409/EEC (directiva păsări - instaureză un regim de protecţie a
păsărilor) care prevede crearea SPA (situri de protecţie avifaunistică) şi care însumate (SPA + SCI) generează REŢEAUA NATURA 2000 ce
are ca şi obiectiv principal includerea în cadrul acesteia a 15 % din teritoriul ţărilor membre a UE.

180
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Implementarea în teritoriu a unei astfel de reţele satisface ecartul de desfăşurare optimă a evoluţiei
sistemice pentru cele două mari categorii de sisteme şi statuarea unui echilibru teritorial de lungă durată.
În caz contrar, supralicitarea şi evoluţia debordantă a sistemelor antropice conduce la procese de
hipertrofiere, ce nu mai pot să fie stăpânite şi ajustate după scara umană. Acceptând regulile ce rezultă din
această structurare a teritoriului, benzile şi nodurile au o predestinaţie prin excelenţă, de dezvoltare
antropică, pe când ochiurile reţelelor joacă rol de spaţii prezervate în vederea armonizării teritoriale. Ele
cantonează prioritar elementele constitutive ale reţelei ecologice precum şi spaţii cu exploatare antropică
excesivă.

Fig. . Scenariu virtual al unei viitoare organizări teritoriale a sistemelor antropice (după G. Gusti,
1974).

În cadrul benzilor se dezvoltă culoarele de dezvoltare de diferite ranguri, ce conţin deopotrivă


noduri constitutive ale reţelelor de aşezări. Rolul esenţial al culoarelor de dezvoltare este acela de
concentrare a infrastructurilor de transport şi a componentelor economice cu exploatare intensivă (vetre de
aşezări, depozite, platforme industriale, triaje, aeroporturi etc). Ele compun o reţea teritorială organic
ierarhizată ce se interpune ca o barieră în calea dezvoltării nestingherite a reţelelor ecologice.
Modelele spaţiale rezultate ca urmare a dezvoltării în paralel a celor două categorii de reţele
conduc la disjuncţii teritoriale, în special sub aspectul reţelelor ecologice.

181
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Osmoza reţelelor naturale şi a celor antropice la diverse nivele ierarhice conduce la o „joncţiune
permeabilă” a acestora permiţând derularea nestingherită a fluxurilor de substanţă şi energie în cadrul
ambelor reţele. În final vor rezulta suprareţele teritoriale, de complexităţi sporite, capabile a se conexa
optim la reţele similare din alte teritorii.

Repere chorematice ale dezvoltării municipiului Craiova


La nivelul municipiului Craiova, conform aşteptărilor nu s-a realizat o dezvoltare teritorială
concordantă cu conceptul spaţiului polarizat ci una mai degrabă discordantă. Aceasta este materializată
prin extinderea haotică a intravilanului municipiului Craiova, destructurarea carcasei ecologice a
teritoriului prin defrişări şi desecarea ariilor umede, ocuparea în totalitate a luncilor, necorelarea
activităţilor agricole cu potenţialul biopedoclimatic al teritoriului, suprapunerea mai multor categorii de
fluxuri şi apariţia punctelor de blocaj ale traficului, existenţa unor neconcordanţe între modul actual de
utilizare a terenului şi predestinaţia acestuia, lipsa unei politici comune cu privire la dezvoltarea
municipiului Craiova şi a zonei sale periurbane, existenţa unor grave probleme de mediu. În consecinţă,
prin model chorematic al municipiului Craiova propunem adoptarea unei noi configuraţii teritoriale care
să fie în concordanţă cu teoria spaţiului polarizat adaptat la contextul local.
Modelul propus este extrapolat pentru dezvoltarea de perspectivă incluzându-se în cadrul său cele
trei etape şi orizonturile de timp aferente acestora (etapa I – 2007-2013, etapa II – 20013-2025, etapa III –
2025-2050).
Implementarea măsurilor specifice unei etape de dezvoltare crează premise favorabile pentru
derularea celor din etapa următoare, în final ajungându-se la structura chorematică propusă în cadrul
modelului chorematic actual de dezvoltare, care poate asigura o structurare optimă a teritoriului analizat şi
localizarea concordantă cu potenţialul existent a componentelor antropice. În caz contrar, se va ajunge la o
dezvoltare discordantă, care va duce în final la declanşarea unor stări de criză şi conflicte a căror finalitate
are un caracter imprevizibil, aspect ce poate duce la involuţie teritorială sau în cel mai fericit caz la o
stagnare sau perpetuare a structurilor actuale depăşite ca şi concepţie.
Viitoarea dezvoltare a municipiului Craiova are ca şi elemente de control şi vectori de dinamică:
¾ patternul natural al teritoriului cu elementele geologie, morfologice, hidrologice, climatice şi
biotice ale acestuia;
¾ prognoza evoluţiei demografice;
¾ dezvoltarea plan-spaţială a municipiului corelată cu evoluţia demografică;
¾ tipologia şi potenţialul resurselor respectiv localizarea acestora;
¾ tipologia ramurilor industriale şi localizarea acestora;
¾ tipologia, intensitatea şi localizarea proceselor şi fenomenelor de risc;
¾ traseul autostrăzii Bucureşti-Craiova-Timişoara şi localizarea punctelor nodale de accesare a
acesteia;
¾ aeroportul Craiova;
¾ administraţia locală şi capacitatea acesteia de a atrage fonduri în cadrul programelor de
aderare;
¾ constituirea zonei metropolitane a municipiului Craiova;
¾ statutul de centru regional al municipiului Craiova.

Elementul dominant care va da personalitate dezvoltării municipiului Craiova şi zonei periurbane


a acesteia pe termen scurt (2007-2013) şi mediu (2013-2025) este patternul natural, statutul de centru
regional, tipologia ramurilor industriale şi localizarea acestora alături de poziţionarea municipiului în
cadrul culoarului Pan-european IV de transport, varianta sudică. Traseul autostrăzii Bucureşti-Craiova-
Timişoara şi Craiova-Calafat, care în prezent se propune a tranzita zona Craiovei prin partea sudică (pe
aliniamentul localităţilor: Leu – Teasc – Calopăr – Sărbătoarea – Italieni) va influenţa dezvoltarea numai
pe termen mediu şi lung. Evoluţia demografică prognozată şi mutaţiile structurale la nivelul economiei
care se vor produce în I-a şi a II-a etapă de dezvoltare (termen scurt şi mediu) sunt nesemnificative iar pe
termen lung prognoza este incertă. În consecinţă şi componenta demografică şi cea economică se vor

182
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

articula la noua configuraţie teritorială rezultată în urma dezvoltării autostrăzii şi fortificării rolului de
centru regional al Craiovei.
Extrapolând ideile din conceptul spaţiului polarizat şi conceptul de dezvoltare durabilă, precum şi
recomandările din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) şi subdiviziunile acestuia (CSNR, POS-
uri, POR), alte programe şi strategii locale aflate în derulare asupra teritoriului analizat şi corelând acestea
cu elemente de control şi vectorii de dinamică ai dezvoltării se propune un model chorematic dinamic şi
flexibil pentru dezvoltarea municipiului Craiova.

Obiectivul strategic fundamental: MUNICIPIUL CRAIOVA – CENTRU CULTURAL ŞI


ECONOMIC DE TALIE EUROPEANĂ AFLAT LA RĂSCRUCE ÎNTRE EUROPA CENTRALĂ
ŞI EUROPA DE SUD-EST.

Acest obiectiv este pe termen mediu şi lung, iar pentru atingerea lui se impune demararea unor
proiecte de anvergură la care se adaugă cele stringente, pe termen scurt şi mediu cu rol de ameliorare a
cadrului general de dezvoltare actuală şi reorientarea acesteia spre atingerea dezideratului propus.
Statutul de centru cultural şi economic de talie europeană obligă ca municipiul Craiova să adopte
un ritm susţinut de dezvoltare pe toate palierele:
1. Creştere demografică;
2. Restructurare şi creştere economică;
3. Dezvoltare plan-spaţială polinucleară a intravilanului;
4. Punerea în valoare a poziţiei geografie – ca nod de comunicaţie între Europa Centrală şi
Europa de Sud-Est;
5. Valorificarea potenţialului formativ, educativ şi de inovaţie al Universităţii din Craiova în
dezvoltarea economică şi socială;
6. Punerea în valoare a râului Jiu prin integrarea acestuia într-un ansamblu urbanistic;
7. Constituirea zonei metropolitane;
8. Fortificarea racordurilor la reţaua de transport TEN-T;
9. Prezervarea terenului pentru amenajarea racordului la autostrada A7 Bucureşti-Craiova şi
Craiova-Calafat;
10. Suplimentarea debitului de apă în reţeaua urbană în vederea susţinerii creşterii economice şi
demografice;
11. Ameliorarea factorilor de mediu şi eliminarea surselor de poluare;
12. Constituirea reţelei ecologice NATURA 2000.

1. Creşterea demografică (cantitativă şi calitativă) reprezintă principalul suport al susţinerii


tuturor măsurilor şi proiectelor necesare atingerii obiectivului strategic fundamental.
Mărimea demografică optimă a municipiului Craiova ca şi centru de talie europeană este de cca.
400.000 locuitori iar împreună cu zona metropolitană Craiova de cca. 600.000 locuitori.
Atingerea acestei valori nu se poate baza pe creştere proprie şi se poate realiza numai pe termen
lung. În acest sens se impune stimularea creşterii demografice pe toate căile directe şi indirecte:
ƒ stimularea natalităţii interne prin măsuri şi politici sociale;
ƒ construcţia de noi locuinţe pentru familii tinere;
ƒ crearea de noi locuri de muncă de medie şi înaltă calificare în cadrul unor parcuri industriale
sau tehnologice în vederea atragerii forţei de muncă din aria de polarizare a municipiului
Craiova, dar şi a celei emigrate în ultima perioadă în ţări ale UE;
ƒ îmbunătăţirea serviciilor medicale şi sociale în vederea creşterii speranţei de viaţă a populaţiei
la peste 75 ani;
ƒ conturarea şi extinderea optimă a zonei metropolitane Craiova în vederea includerii în cadrul
acesteia a tuturor localităţilor ce dispun de un potenţial demografic şi economic apreciabil
pentru constituirea acestei zone. O parte din potenţialul demografic al zonei metropolitane va
compensa deficitul demografic al centrului polarizator pentru fortificarea acestuia, care

183
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

ulterior se va reîntoarce în zona metropolitană pentru susţinerea polilor de dezvoltare, plasaţi


pe „orbite staţionare” în jurul Craiovei.
Atingerea acestei mărimi demografice va permite şi o structurare optimă a populaţiei din punct de
vedere calitativ (pe grupe de vârstă şi sex, economic) fapt ce va susţine eficient dezvoltarea complexă a
municipiului Craiova.
Creşterea demografică va arage după sine dezvoltarea complexului de activităţi sociale şi a
serviciilor publice (educaţie, asistenţă medicală, cultură şi sport, activităţii recreative şi turism etc.), va
stimula dezvoltarea transportului în comun, va duce la creşterea disponibilităţii de forţă de muncă, va
determina creşterea consumului urban (produse agroalimentare, energie, produse finite şi servicii), va
determina creşterea necesarului de locuinţe - toate acestea constituindu-se în factori şi vectori ai
dezvoltării locale.

2. Restructurarea şi creşterea economică reprezintă cel de-al doilea suport al susţinerii tuturor
măsurilor şi proiectelor necesare atingerii obiectivului fundamental.
Aceasta are în vedere în primul rând încheierea privatizării întreprinderilor cu capital
majoritar de stat în vederea scoaterii din sfera de influenţă a statului şi transpunerea producţiei pe
coordonatele economiei de piaţă. Încheierea acestei proceduri va determina ample restructurări la nivelul
economiei urbane şi reaşezarea activităţilor economice pe un nou tip de relaţii de producţie. Totodată cu
această ocazie vor apărea noi oportunităţi pentru dezvoltarea unor catene economice de producţie şi
constituirea de complexe economice. IMM-urile sunt tipul de unităţi economice cărora le aparţine viitorul,
acestea dispunând de un grad ridicat de ocupare a unor nişe economice rezultate în urma restructurării dar
şi de o flexibilitate sporită în contextul adaptării la noi cerinţe. Creşterea susţinută a economiei urbane din
municipiul Craiova se poate realiza şi prin sprijinul substanţial pe care îl poate acorda învăţământul
superior şi cercetarea prin translatarea în producţie a inovaţiei şi formarea de specialişti de înaltă
calificare. Din această perspectivă Universitatea Craiova reprezintă unul dintre pilonii dezvoltări
economice dar şi sociale susţinute din cadrul municipiului Craiova dar şi a întregii Oltenii. Prezenţa în
cadrul industriei craiovene a câtorva ramuri industriale de mare importanţă naţională (construcţii de
automobile, avioane, locomotive, maşini agricole, chimică) care pot încheia cu succes privatizarea,
reprezintă un start-up important pentru viitorul economic al municipiului Craiova – acestea constituindu-
se în ramuri de bază care pot genera în viitor clustere economice şi apariţia de noi parcuri industriale.

3. Dezvoltare plan-spaţială polinucleară a intravilanului municipiului Craiova reprezintă o altă


măsură necesară atingerii aceluiaşi obiectiv.
Această formă de dezvoltare a urbanului reprezintă o soluţie a viitorului prin care se urmăreşte
detaşarea netă a rezidenţialului de unităţile economice, a ariilor recreative de cele agricole şi
forestiere. Extinderea plan-spaţială a oraşului urmând a se realiza pe amplasamente noi cu un grad
ridicare de specializare a funcţiei urbanistice şi în conformitatea cu patternul natural al teritoriului.
Aceste amplasamente urmează să fie conectate prin drumuri expres şi garnisite cu spaţii forestiere cu
funcţie mixtă: recreativă şi parte componentă a reţelei ecologice NATURA 2000 în calitate de
coridoare ecologice. Amplasamente favorabile unei astfel de extinderi urbanistice în proximitatea
Craiovei o reprezintă platoul dintre Bucovăţ şi Podari, culoarul Văii Leamna (cu integrarea
armonioasă în ansambluri urbanistice a cursului Jiului).

4. Valorificarea poziţiei geografice a municipiului Craiova reprezintă o altă oportunitate majoră


(nod de comunicaţie între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est) de materializare a obiectivului strategic
fundamental.
Această poziţie a făcut ca municipiul Craiova să fie tranzitată de reţeaua TEN-T de transport rutier şi
feroviar şi să facă parte din culoarul IV Pan-europenan de transport terestru, varianta sudică, la care se
adaugă vecinătatea cu culoarul IX Pan-european de transport fluvial pe Dunăre. La toate acestea se va
adăuga şi autostrada A7 Bucureşti-Craiova şi Craiova-Calafat care vor întări rolul de nod de

184
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

comunicaţie între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est a municipiului Craiova cu multiple avantaje
pentru dezvoltarea pe plan economic şi social.
Pe plan economic avantajele vor consta în:
ƒ creşterea gradului de conexiune a municipiului Craiova atât pa plan regional cât şi
internaţional prin intermediul acestor căi de transport rutier, feroviar dar şi fluvial (pe
Dunăre);
ƒ concentrarea fluxului de tranzit într-o primă fază iar apoi tangenţial spre municipiul Craiova
care va stimula dezvoltarea serviciilor specifice acestui sector şi deschiderea de noi
oportunităţi pentru dezvoltarea economiei locale;
ƒ multiplicarea terminalelor pentru transportul combinat (rutier-feroviar, rutier-naval, rutier-
feroviar-aerian) care se vor constitui în amplasamente forte pentru dezvoltarea parcurilor
industriale;
ƒ prin modernizarea drumurilor judeţene şi comunale din viitoarea zonă metropolitană Craiova
se va crea un cadru propice pentru racordul la reţeaua de transport europeană şi pentru
dezvoltarea complexă a acesteia;
ƒ prin continuarea programului de dezvoltare a centurilor de ocolire a municipiului Craiova şi
de creştere a gradului de racord la reţeaua europeană (în special centura metropolitană) va
pune în valoare noi terenuri pentru dezvoltarea urbanistică;
ƒ prezervarea de terenuri pentru amenajarea nodului de racord la autostrada A7 Bucureşti-
Craiova şi Craiova-Calafat a municipiului Craiova prin intermediul unui drum expres va
stimula dezvoltarea urbanistică pe direcţie sudică şi punerea în valoare de noi amplasamente
urbanistce;
ƒ dezvoltarea aeroportului Craiova până la statutul de aeroport internaţional şi includerea
acestuia în reţeaua europeană TEN-T va consolida definitiv rolul de nod de comunicaţie
transcontinental al municipiului Craiova şi totodată va duce la o acoperire optimă cu servicii
de transport aerian a părţii de Sud-Vest a României care în prezent este deficitară.
ƒ amenajarea, în termen lung, a sectorului aval de Craiova al Jiului pentru navigaţie va
transforma municipiul într-un port dunărean, cu funcţii de transport turistic importante.
Valorificarea acestei oportunităţi mai este importantă şi vitală pentru viitorul municipiului
Craiova şi datorită faptului că pentru programele care vizează transportul se alocă cele mai mari fonduri
structurale de dezvoltare post-aderare din partea UE pentru noile state membre în vederea reducerii
decalajelor.

5. Potenţialului formativ, educativ şi de inovaţie al Universităţii din Craiova reprezintă o altă


oportunitate majoră pentru dezvoltarea durabilă, atât pe plan local cât şi pe plan regional în vederea
atingerii obiectivului strategic fundamental.
Prin structura pe facultăţi, Universtitatea din Craiova acoperă o sferă largă de cercetare (ştiinţe
exacte, umaniste, agricole şi tehnice), această ofertă putând reprezenta pe viitor start-up pentru noi
activităţi economice, în special în sectorul IMM-urilor şi a serviciilor. La aceasta se adaugă rolul pe care îl
joacă Universitatea în calificarea înaltă a forţei de muncă - avantaj major pentru economia locală şi cea
regională. În vederea transferului eficient al cercetării şi inovaţiei spre domeniul producţiei între unităţile
economice şi Universitate se impune constituirea de parteneriate în vederea sprijinirii reciproce la care se
adaugă construirea unui campus de Înaltă Tehnologie (IT). Acesta va asigura punerea în practică a
cunoştinţelor teoretice prin intermediul unor laboratoare experimentale şi transferul spre implementare în
activităţile de producţie în serie.

6. Punerea în valoare râului Jiu prin integrarea acestuia într-un ansamblu urbanistic constituie o
altă coordonată majoră a dezvoltării municipiului Craiova. Această acţiune este una pe termen lung şi va
influenţa în sens pozitiv calitatea mediului rezidenţial prin:
ƒ ameliorarea calităţii factorilor de mediu din interiorul urbei;

185
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

ƒ multiplicarea spaţiilor verzi şi recreative;


ƒ fortificarea reţelei ecologice urbane;
ƒ eliminarea factorilor de risc hidrologic.
Acţiunea de integrare urbanistică a râului Jiu vizează:
ƒ extinderea intravilanului pe direcţie sudică şi constituirea de amplasamente rezidenţiale
(locuinţe individuale cu regim jos de înălţime) pe platoul dintre Bucovăţ şi Podari, precum şi
în perimetrul afluentului său, Valea Leamna;
ƒ conectarea acestor noi amplasamente rezidenţiale prin intermediul a două poduri noi peste Jiu
situate între DJ 552 şi DN 56 E 79 cu rol de preluare a fluxului local de trafic şi evitarea
suprapunerii peste fluxul de tranzit care vor utiliza vechile poduri peste Jiu;
ƒ creşterea capacităţii traficului dintre zona centrală a municipiului şi noile cartiere prin
construirea, în termen lung, a unei linii de metrou pe sub talvegul văii actuale consolidarea
digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor din incinta intravilanului prin raportarea acestora
la debite cu asigurării de 3 – 1 %;
ƒ amenajarea de mici baraje (praguri) cu ecluze pentru ridicarea nivelului apei şi constituirea
unui lac pe cursul Jiului din incinta intravilanului pentru ai conferi acestuia o plus valoare şi
dezvoltarea pe malurile acestuia a unor zone de agrement (aqua park, plaje, ştranduri de vară)
şi a sporturilor nautice;
ƒ plantarea pe ambele maluri ale Jiului de vegetaţie forestieră în vederea extinderii spaţiilor
verzi şi fortificării reţelei ecologice urbane.

7. Constituirea zonei metropolitane Craiova reprezintă poate cea mai importantă acţiune pentru
atingerea obiectivului strategic fundamental
Această acţiune este propusă a se finaliza până în 2013 şi va constitui cadrul optim atât pentru
dezvoltarea municipiului Craiova cât şi a spaţiului direct de polarizat din următoarele considerente:
ƒ va facilita punerea în aplicare a strategiei locale de dezvoltare a municipiului Craiova;
ƒ va elimina disputa cu privire la limitele administrative dintre municipiul Craiova şi comunele
învecinate;
ƒ va rezolva problema crizei terenurilor pentru extinderea urbană;
ƒ va permite fortificarea zonei periurbane din punct de vedere edilitar şi a dotărilor publice;
ƒ va stimula valorificarea intensivă a terenurilor agricole şi dezvoltarea fermelor;
ƒ va determina modernizarea infrastructurii locale de transport (drumuri judeţene şi comunale)
în vederea creşterii conexiunii cu reţeaua rutieră TEN-T;
ƒ va stimula dezvoltarea demografică, economică şi teritorială a unor localităţi cu potenţial şi
localizare optimă care se vor constitui în poli de creştere;
ƒ va permite valorificarea superioară a avantajelor economice a autostrăzii A7 Bucureşti-
Craiova şi Craiova-Calafat care va reprezenta coloana vertebrală a zonei metropolitane;
ƒ va susţine creşterea demografică a municipiului Craiova până la mărimea optimă de 400.000
locuitori;
ƒ va permite constituirea unor clustere şi complexe economice la nivelul zonei metropolitane
prin includerea în cadrul acestora şi a IMM-urilor respectiv a fermelor agricole;
ƒ va permite derularea unor proiecte comune de interes zonal (extinderea reţelei de alimentare
cu apă, gaz, gestionarea deşeurilor, dezvoltarea reţelei ecologice etc.) cu finanţare din partea
UE;
ƒ va genera în viitor o arie de urbanizare contină care va amplifica polarizarea în regiunea
Olteniei cu toate efectele sale pozitive.
Aria metropolitană a municipiului Craiova urmează să se extindă între Filiaşi în vest, Balş în est şi
Segarcea în sud într-o primă fază şi posibilităţi ulterioare de extindere.

8. Fortificarea racordurilor pe plan local la reţaua de transport TEN-T va susţine direct şi


indirect dezideratele strategiei de dezvoltare a municipiului.

186
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Această acţiune implică:


ƒ modernizarea într-o primă fază (2013) a tuturor drumurilor publice judeţene şi comunale din
zona periurbană, a podurilor, precum şi acţiuni de reclasificare a unor drumuri pentru a le
creşte importanţa;
ƒ finalizarea centurii sudice a Craiovei;
ƒ modernizarea centrului pentru transportul intermodal din incinta gării Craiova;
ƒ modernizarea aeroportului Craiova şi includere acestuia în reţeaua TEN-T;
ƒ prezervarea terenului pentru amenajarea racordului cu autostrada A7 Bucureşti-Craiova şi
Craiova-Calafat şi construirea unui drum expres între Craiova şi punctul de racord cu
autostrada.
Prin fortificarea racordului cu reţeaua TEN-T într-o primă fază (2009) a zonei periurbane şi a
zonei metropolitane (2013) va duce la punerea în valoare economică a acestor teritorii şi conectarea la
dezvoltarea susţinută.

9. Prezervarea terenului pentru amenajarea racordului la autostrada A7 Bucureşti-Craiova


şi Craiova-Calafat va permite conectarea organică a acestei artere la zona metropolitană Craiova şi
implicit la municipiul Craiova. Cele două sectoare de autostradă vor certifica statutul de centru regional şi
metropolă europeană prin crearea unei deschideri largi spre traficul internaţional.
Prezervarea din timp a terenului pentru amenajarea racordurilor şi construirea unuia sau a mai multor
sectoare de drum expres (acesta poate să preia şi traseul DN 56 E 79, DN 55, DJ 552) va permite
vectorizarea extinderii şi dezvoltării municipiului Craiova pe direcţie sudică şi estică – direcţiile cele
mai favorabile pentru viitoarea dezvoltare. Teritoriul periurban din cadrul acestor direcţii de
dezvoltare împreună cu sectoarele de drum expres vor constitui suportul pentru implementarea
conceptului de dezvoltare polarizată a spaţiului şi implementarea celor două categorii de reţele:
naturale şi antropice.

10. Suplimentarea debitului de apă în reţeaua urbană în vederea susţinerii creşterii economice
şi demografice reprezintă o altă acţiune prioritară realizării obiectivului strastegic formulat.
Sursele actuale şi debitele captate nu sunt suficiente pentru pentru acoperirea consumului în creştere
de apă potabilă a municipiului Craiova. În contextul atingerii standardelor actuale de consum din
ţările dezvoltate ale Uniunii Europene, necesarul de apă practic se va dubla iar dacă mai luăm în
calcul şi necesarul zonei metropolitane consumul se va tripla. Având în vedere că apa reprezintă
„esenţa vieţii”, materie primă în industrie, accesoriu indispensabil în agricultură sau turism,
dezvoltarea urbană trebuie să se realizeze în paralel cu asigurarea necesarului de apă. În acest sens
construcţia aducţiunii de la Izvarna din Munţii Mehedinţiului reprezintă o prioritate absolută pentru
garantarea unei dezvoltării durabile a municipiului Craiova într-o primă fază şi apoi a întregii zone
metropolitane.

11. Ameliorarea factorilor de mediu şi eliminarea surselor de poluare reprezintă o altă


acţiune prioritară în vederea atingerii aceluiaşi obiectiv strategic.
Calitatea mediului ambiant condiţionează calitatea mediului rezidenţial şi totodată calitatea
locuirii urbane. Unul dintre factorii cu acţiune permanentă asupra calităţii locuirii îl reprezintă sursele de
poluare, atât cele urbane cât şi din exterior, de natură industrială.
Pentru municipiul Craiova, sursa cea mai intensă de popluare o reprezintă platforma industrială
DOLJCHIM şi cele două termocentrale: Termocentrala Işalniţa şi Termocentrala Craiova. La aceasta se
adaugă halda de steril cu zgură rezultată în urma arderii cărbunelui în cele două termocentrale care
datorită amplasamentului în partea vestică a municipiului şi asociat cu circulaţia atmosferică generează o
poluare intensă, mai ales în intervalele cu instabilitate atmosferică. Prioritare în acest sens îl reprezintă

187
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

retehnologizarea termocentralelor şi echipare cu filtre electromagnetice pentru fixarea pulberilor la care se


adaugă ecologizarea haldei de steril.
Ceşterea consumului de apă înseamnă şi creşterea debitelor de ape menajere care vor necesita
creşterea capacităţii de tratare în cadrul staţiilor de epurare.

12. Constituirea reţelei ecologice NATURA 2000 reprezintă măsura integratoare a dezvoltării
durabile a municipiului Craiova prin intermediul căreia obiectivul strastegic fundamental poate fi
transformat într-o realitate palpabilă.
Această acţiune are în vedere inventarierea tuturor ariilor naturale şi protejate spaţiile verzi,
suprafeţele acvatice, pădurile care se pretează a fi incluse în cadrul reţelei ce vor forma viitoarele
nuclee ale reţelei la care se adaugă depistarea suprafeţelor de teren (vii şi livezi dezactivate, arii
umede, terenuri virane, arii aflate în reconstrucţie etc.) ce vor forma zonele tampon respectiv
coridoarele ecologice. Valea Jiului împreună cu ecosistemele sale va reprezenta osatura de bază ale
viitoarei reţele ecologice care va susţine şi refacerea factorilor de mediu intraurbani. Viitoarele centuri
verzi ale municipiului şi zonei metropolitane care vor trebui înfiinţate vor consolida viitoarea reţea
ecologică NATURA 2000.

188
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

VI. Oportunităţi de sprijin financiar


Obiectivele urmărite în domeniul dezvoltării şi coeziunii sociale la nivelul Uniunii
Europene au fost enunţate încă din 1983 în cadrul Cartei de la Torremolinos:
• Dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea
specificului acestora.
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane.
• Gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului.
• Utilizarea raţională a teritoriului.
Problema centrală în ceea ce priveşte dezvoltarea spaţială o reprezintă disparităţile de dezvoltare
a statelor şi regiunilor ce o alcătuiesc. Aceste disparităţi se manifestă în domenii variate şi afectează diferit
statele şi regiunile în funcţie de specificul, localizarea spaţială şi dinamica fiecăruia. Cele mai pregnante
diferenţe de dezvoltare se referă la:
- dezvoltarea infrastructurii;
- calitatea mediului înconjurător;
- ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea abilităţilor relevante pentru adaptarea la schimbări
economice;
- dimensiunea şi diversitatea afacerilor;
- nivelul investiţiilor în cercetare-dezvoltare,
- nivelul de utilizare a tehnologiei de către companii.

VI.1. Politica Uniunii Europene în sprijinul dezvoltării spaţiale echilibrată

Reducerea disparităţilor socio-economice se prezintă ca problemă centrală a dezvoltării spaţiale.


La nivelul Uniunii Europene problema disparităţilor face obiectul unei politici speciale – Politica de
Coeziune, această politică fiind a doua ca importanţă între politicile comunitare după politica agricolă
comună.
Pentru următoarea perioadă de programare 2007-2013, politica de coeziune va beneficia de o
alocaţie bugetară de 336,1 miliarde euro ceea ce reprezintă aproximativ 35% din bugetul Uniunii
Europene. Scopul final urmărit de politica de coeziune este acela de a îmbunătăţii funcţionarea Pieţei
Comune şi creşterea competitivităţii economiei europene la nivel mondial.
Instrumentele de realizare a politicii de coeziune sunt:
- Fondul de Coeziune;
- Fondurile Structurale - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER);
- Fondul Social European (FSE).

Fondul de Coeziune (Cohesion Fund – CF) a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992
pentru a furniza contribuţia financiară necesară proiectelor din domeniul reţelelor trans-europene de
infrastructură de transport (TEN-T) şi în investiţii la scară largă în sectorul protecţiei mediului. Fondul
este rezervat Statelor Membre care au introdus “programul de convergenţă” şi al caror PIB pe locuitor
este sub 90% din media Comunitatii. Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co-
finanţează programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar
identificate de la început. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisie, în acord cu Statul
Membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un
Comitet de Monitorizare. Cofinanţare minimă 80% pentru CF – cofinanţare cheltuieli neeligibile.

189
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Fondurile structurale
La momentul actual în cadrul Uniunii Europene sunt active patru Fonduri Structurale ce oferă
asistenţă financiară nerambursabilă19, fiecare fond acoperind o zonă tematică specifică. Dintre acestea,
pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt importante primele trei fonduri şi anume:
a. Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund - ERDF)
înfiinţat în 1975. Pe parcurs a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii Europene.
Principalele obiective ale ERDF (FEDER) sunt promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor,
a caror dezvoltare este ramasă în urmă şi susţinerea reconversiei economice, reorientarea şi dezvoltarea
zonelor cu probleme structurale, inclusiv a regiunilor industriale în declin şi zonelor urbane în dificultate.
Poate finanţa proiecte de infrastructură, investiţii care creează locuri de muncă, investiţii ITC, proiecte
locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri, etc. FEDER va sprijini de asemenea investiţii în contextul
iniţiativelor speciale de cooperare transfrontalieră şi transnaţională Cofinantarea FEDER pentru cheltuieli
eligibile este de maximum 85%.
b. Fondul Social European (European Social Fund - ESF), înfiinţat în 1958 în scopul de a întări
coeziunea economică şi socială şi de a contribui la implementarea “Strategiei europene privind ocuparea
forţei de muncă”. ESF (FSE) sprijină o gamă largă de investiţii în dezvoltarea resurselor umane şi formare
în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, cu accent pe:
- integrarea în muncă pentru şomeri, prin formare profesională şi diverse măsuri
privind piaţa de muncă;
- sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi
productivităţii persoanelor angajate;
- acţiuni de incluziune socială pentru persoane din grupurile marginalizate;
- îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusiv cel profesional.
În România investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate cu fondurile Politicii
Agricole Comune a Uniunii Europene (PAC).
.c. Secţiunea de Orientare a Fondului European de Garantare şi Orientare pentru Agricultură
(Guidance Section of the European Agricultural Guidance and Guarantee fund - EAGGF – Guidance), de
asemenea înfiinţat în 1958. Finanţează măsuri de dezvoltare rurală şi ajutoare pentru fermieri, în special în
regiuni cu întârzieri în dezvoltare. Este destinat îmbunătăţirii eficienţei structurilor de producţie, procesare
şi marketing al produselor agricole şi forestiere şi dezvoltării potenţialului local în zonele rurale.
Secţiunea de Garantare a acestui fond (EAGGF – Guarantee) susţine dezvoltarea rurală în cadrul Politicii
Agricole Comune în alte zone ale Uniunii.
Printr-o linie bugetară specială, cunoscută sub numele de LEADER+, FAEDR finanţează
implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale, precum şi
abordări experimentale şi pilot privind dezvoltarea rurală.

Obiectivele politicii de coeziune


Obiectivele urmărite în cadrul politicii de coeziune sunt:
a. Convergenţa. Aflându-se în centrul politicii comunitare de coeziune, obiectivul Convergenţă
urmăreşte în principal asistarea celor mai puţin dezvoltate state şi regiuni ale Uniunii Europene.
Regiunile eligibile în cadrul acestui obiectiv sunt cele al căror PIB/locuitor este mai mic decât 75% din
media UE 25. Obiectivul va fi finanţat din toate cele trei fonduri.
România va beneficia pentru perioada de programare 2007-2013 de o alocaţie bugetară de 17,2
mld. Euro în special în cadrul obiectivului Convergenţă.
b. Competitivitatea şi combaterea şomajului la nivel regional. Acest obiectiv este adresat tuturor
statelor membre ale Uniunii Europene şi va fi finanţat din FEDR şi FSE. Prin finanţările asigurate din
FEDR se urmăreşte asistarea regiunilor pentru anticiparea şi promovarea schimbărilor în scopul creşterii

19
Fondurile Structurale nu finanţează proiecte individuale separate. Ele finanţează programe multianuale de dezvoltare regională trasate
îimpreună de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană.

190
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

competitivităţii şi atractivităţii acestora. Temele prioritare ale programelor finanţate din FEDR vor fi
inovaţia şi economia cunoaşterii, protecţia mediului, şi furnizarea serviciilor economice de interes
general. Finanţările asigurate din FSE urmăresc promovarea ocupării forţei de muncă şi întărirea
incluziunii sociale.
c. Cooperarea teritorială la nivel European. Acest obiectiv are ca scop finanţarea cooperării
teritoriale pe probleme de importanţă comunitară, care urmăresc priorităţi cheie ale Uniunii Europene, aşa
cum au fost ele identificate în Strategia de la Lisabona, revizuită. Obiectivul va fi finanţat exclusiv din
FEDR.
Promovarea cooperării teritoriale la nivel european este susţinută şi printr-o serie de programe
operaţionale, având ca orizont de timp perioada 2007 – 2013.

Programul operaţional pentru cooperare teritorială – Spaţiul Sud – Est European (SEES)

Se adresează unui teritoriu foarte extins – spaţiul CADSES – şi poate fi considerat o continuare la
INTERREG III B. Scopul acestui program se referă la:
- sprijinirea procesului de integrare europeană prin stimularea proiectelor teritoriale
concrete referitoare la structura de cooperare, proiecte intersectoriale, cu mai multe
niveluri şi cu impact teritorial ridicat;
- îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru cooperare teritorială în scopul abordării
problemelor cheie ale coeziunii teritoriale, înţelegând prin condiţii: activităţi de
conştientizare asupra importanţei cooperării, constituirea unei identităţi comune,
elaborarea de metodologii şi instrumente pentru identificarea potenţialelor teritoriului.
Obiectivul general al programului este întărirea coeziunii, a competitivităţii şi a stabilităţii prin
încurajarea cooperării şi îmbunătăţirea integrării prin asigurarea dezvoltării durabile în spaţiul sud-est
european.
Axele prioritare şi ariile cheie de intervenţie sunt următoarele:
• Inovare, prin:
- dezvoltarea capacităţii aplicate;
- dezvoltarea platformelor şi reţelelor internaţionale de inovare;
- dezvoltarea IMM-urilor inovative;
- creşterea competitivităţii în inovare.
• Accesibilitate, prin:
- integrare funcţională mai bună a teritoriului;
- accesibilitate şi competitivitate îmbunătăţite;
- management şi logistică îmbunătăţite;
- platforme multimodale şi acţiuni inovative;
- îmbunătăţirea CTI şi a accesibilităţii la servicii.
• Dezvoltarea urbană durabilă, prin:
- promovarea reţelelor urbane şi a dezvoltării policentrice;
- asigurarea unui nivel adecvat de servicii;
- îmbunătăţirea cooperării urban – rural;
- promovarea guvernanţei urbane.
- promovarea patrimoniului cultural şi valorificarea acestuia prin turism durabil;
• Mediu, prin:
- protecţia mediului, decontaminare;
- management eficient al resurselor naturale;
- prevenirea riscurilor de mediu;
- managementul integrat al apei – implementarea unor programe de dezvoltare
integrată a bazinelor fluviale, a unor sisteme integrate de protecţie împotriva
inundaţiilor, dezvoltarea unor strategii de abordare a situaţiilor de urgenţă;
- dobândirea unei calităţi bune a aerului;

191
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

- creşterea capacităţii administrative.


• Asistenţă tehnică, prin sprijinirea implementării programului şi creşterii capacităţii
structurilor de management şi a beneficiarilor din statele partenere în programe, în special în noile
state membre şi în statele terţe participante.

Programul operaţional pentru cooperare teritorială europeană – INTERACT II

Sistemele de implementare a programelor de cooperare sunt, în mod particular, deosebit de


complexe din cauza caracterului multifuncţional, intersectorial şi cu referire la mai multe niveluri
teritoriale. De aceea, noile şi ambiţioasele politici, cum ar fi cele privitoare la Fondurile Structurale pentru
Cooperare Teritorială Europeană, necesită eforturi specifice pentru a elabora soluţii adecvate de
guvernanţă pentru implementarea acestora.
Sintetic, cooperarea teritorială este o problemă de bună guvernanţă, aceasta fiind scopul principal
al programului INTERACT.
Rolul programului este de a sprijini cooperarea teritorială europeană cofinanţată de Fondul
European de Dezvoltare Regională în perioada de programare 2007 – 2013, având ca obiectiv general
creşterea eficienţei programelor şi proiectelor de cooperare teritorială.
Programul cuprinde următoarele două axe prioritare, cărora le corespund o serie de elemente
cheie de acţiune:
• Dezvoltarea şi livrarea serviciilor, susţinută pe 4 grupuri de intervenţie în domenii diferite:
- resurse – se referă la: asigurarea şi dezvoltarea bazei informaţionale pentru cooperare
teritorială (studii aplicate, baza de date, informaţii generale, codificarea bunei
guvernări); dezvoltarea unor instrumente noi, iniţiative pilot, manuale, materiale şi
proceduri standard pentru realizarea cooperării teritoriale;
- cooperare – se referă la: coordonarea reţelei grupurilor ţintă INTERACT
(managementul reţelei, sprijin pentru reţele tematice); schimb şi transfer de know
how între instituţiile implicate în cooperare teritorială (organizarea de conferinţe,
seminarii, sesiuni de instruire, furnizare de servicii de consultare şi îndrumare);
- diseminare şi publicitate – se referă la consolidarea website-ului INTERACT,
diseminarea documentelor şi a materialelor promoţionale;
- managementul calităţii – se referă la asigurarea standardelor de calitate a serviciilor,
fluxurilor de comunicaţie, centrelor de competenţă.
• Asistenţa tehnică – susţinută în special pentru secretariatul INTERACT, constând în:
- activităţi de management;
- activităţi de monitorizare şi evaluare;
- activităţi de informare şi comunicare;
- audit.

Programul operaţional pentru cooperare interregională 2007 – 2013 - INTERREG IV C

Scopul cooperării interregionale este îmbunătăţirea eficacităţii politicilor structurale ale UE, prin
facilitatea accesului la experienţa altor actori implicaţi în politica regională şi prin valorificarea „bunelor
practici” ale autorităţilor publice în gestionarea Fondurilor Structurale sub obiectivele „convergenţă” şi
„competitivitate”.
Programul se bazează pe experienţa pozitivă a Iniţiativei Comunitare INTERREG III C (2002 –
2006), fiind justificat de necesitatea stringentă a continuităţii în cooperarea interregională, cu
adaptările impuse de noile provocări teritoriale globale şi ale Europei, ca şi de noile orientări majore
pentru politica de coeziune în perioada 2007 – 2013.
Programul va fi parţial finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională.

192
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiectivul general al programului este creşterea eficacităţii politicilor de dezvoltare regională şi


contribuţia acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităţii în Europa, în domeniile
inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi prevenirii riscurilor prin mijloace de cooperare interregională.
Obiectivele specifice se referă la:
- îmbunătăţirea politicilor regionale în domeniul mediului şi prevenirii riscului;
- asigurarea posibilităţii ca actorii de la nivel regional şi local din diferite ţări din cadrul
UE să facă schimburi de experienţă şi cunoştinţe şi să dezvolte şi să îmbunătăţească
instrumentele de politică regională;
- punerea în legătură a regiunilor cu experienţă diferită în domenii specifice cu scopul
îmbunătăţirii în comun a capacităţilor regionale şi a nivelului de cunoaştere şi pentru
sprijinirea implementării rezultatelor programelor din obiectivele „convergenţă” şi
„competitivitate”;
- asigurarea diseminării către actorii regionali şi locali a rezultatelor proiectelor de
cooperare interregională în domeniile priorităţilor tematice ale acestui program.
Axele prioritate şi obiectivele operaţionale corespunzătoare sunt:
• Inovare şi economia cunoaşterii, prin:
- creşterea capacităţii regiunilor de întărire a cercetării, tehnologiei şi inovării;
- promovarea şi stimularea antreprenoriatului şi dezvoltarea de noi iniţiative de afaceri
în toate sectoarele cu relevanţă pentru economiile regionale, în special cele bazate pe
cunoaştere şi inovare;
- facilitarea dezvoltării şi creşterii durabile şi inovative a sectorului de afaceri, în
special IMM-uri;
- sprijinirea restructurării regiunilor celor mai dependente de industriile tradiţionale;
- promovarea folosirii de către mediul de afaceri, serviciile publice şi publicul larg, a
noilor tehnologii de informare şi comunicare, cu precădere în zonele rurale;
- îmbunătăţirea politicilor regionale pentru ocuparea forţei de muncă, instruire şi
educaţie;
- crearea unui cadru general favorabil pentru adaptarea economiilor regionale la
schimbările majore socio-economice (globalizare, schimbările demografice).
• Mediu şi prevenirea riscului, prin:
- elaborarea de planuri şi măsuri de prevenire şi depăşire a riscurilor naturale şi
tehnologice;
- promovarea intensificării activităţilor de management al apei;
- promovarea dezvoltării activităţii de management durabil al deşeurilor şi de refolosire
a acestora;
- promovarea dezvoltării unor acţiuni legate de biodiversitate şi prezervarea
patrimoniului natural;
- stimularea eficientizării energiei şi dezvoltarea energiilor regenerabile;
- creşterea atractivităţii teritoriului în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a
turismului durabil prin protejarea patrimoniului cultural şi a peisajului;
• Asistenţă tehnică pentru implementarea programului, prin:
- elaborarea de proiecte şi consultanţă;
- evaluarea aplicaţiilor, luarea deciziilor şi contractarea proiectelor aprobate;
- monitorizarea şi evaluarea operaţiilor în curs;
- organizarea de întâlniri de informare, asupra programului pentru parteneri, experţi,
auditoriu din statele membre.

Programul operaţional pentru cooperare teritorială europeană – URBACT II

Scopul cooperării în cadrul URBACT II este consolidarea sistemului de sprijinire a dezvoltării


urbane în contextul intervenţiei Fondurilor Structurale.

193
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiectivul general al programului este implementarea, la nivelul oraşelor, a obiectivelor Agendei


Lisabona: creşterea economică şi locuri de muncă şi ale Agendei Göoteborg: dezvoltarea durabilă, prin
schimb de experienţă şi cunoaştere, capitalizare şi diseminare a experienţelor dobândite în cadrul
programului URBACT 2002 – 2006, a altor programe europene sau reţele naţionale şi europene
specializate.
Obiectivele specifice sunt grupate în următoarele teme principale:
• Dezvoltarea urbană durabilă şi integrată, în acord cu obiectivele „convergenţă” şi
„competitivitate”, cu următoarele obiective operaţionale:
- oraşe mai atractive (accesibilitate şi mobilitate, infrastructură şi servicii, cultură,
mediu);
- oraşele şi sprijin pentru inovare, spirit antreprenorial, economia cunoaşterii.
• Crearea unor locuri de muncă mai multe şi mai bune în oraşe:
- asigurarea integrării sociale şi a unor oportunităţi egale;
- îmbunătăţirea siguranţei cetăţenilor;
• Administrare eficientă (oraşe şi regiuni, abordare integrată a dezvoltării urbane):
- crearea de reţele regionale şi naţionale;
- finanţarea dezvoltării urbane integrate;
- un program de schimb de experienţă şi cunoaştere pentru oraşe;
- capitalizarea şi diseminarea programului;
- participarea lărgită a oraşelor, regiunilor şi a altor actori implicaţi.
Programul este structurat în priorităţi de acţiune şi măsuri prin care acestea se realizează:
• Schimb de experienţă şi cunoaştere, prin:
- crearea de reţele tematice în cadrul cărora se va efectua schimbul de experienţă şi
cunoaştere;
- crearea de grupuri de lucru pe teme specifice;
- utilizarea experţilor tematici atât la nivelul reţelelor tematice cât şi la nivelul
întregului program;
- facilitarea participării oraşelor din ţări terţe în cadrul reţelelor tematice cu un nivel al
co-finanţării FEDR de 100 %.
• Capitalizare, comunicare, diseminare, prin:
- capitalizarea rezultatelor activităţilor de schimb de experienţă şi cunoaştere;
- comunicarea şi diseminarea rezultatelor proiectelor URBACT II la nivel local,
regional şi naţional;
- crearea de parteneriate între Autoritatea de management şi reţelele specializate
naţionale şi europene;
• Asistenţă tehnică prin contribuţia la dezvoltarea activităţilor de pregătire, management,
monitorizare, evaluare şi control din cadrul programului.

Programul ESPON 2013 (Reţeaua europeană pentru monitorizarea dezvoltării şi coeziunii


teritoriale)

Scopul general al programului este sprijinirea îmbunătăţirii politicilor europene, pentru ca acestea
să poată contribui la realizarea obiectivelor privind coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a
teritoriului european. Această susţinere este considerată ca necesară pentru Fondurile Structurale 2007 –
2013, în special legată de acţiunile desfăşurate sub Obiectivul 3 – „Cooperarea Teritorială Europeană”.
Sprijinul se va realiza prin:
ƒ furnizarea, în termeni comparabili, de informaţii şi evidenţe, analize şi scenarii privind dinamicile
teritoriale;
ƒ punerea în evidenţă a potenţialului de dezvoltare a regiunilor şi teritoriilor mai extinse, prin care
acestea pot participa la competitivitatea europeană, cooperarea teritorială şi dezvoltarea durabilă
echilibrată.

194
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Obiectivul general al programului este satisfacerea nevoii de informaţii şi de analize pe care o


manifestă sfera politică în procesul de eficientizare a politicilor regionale prin care regiunile europene
sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanţe de dezvoltare.
Pentru realizarea acestui obiectiv se va acţiona pe următoarele 5 axe prioritare, susţinute prin
activităţi specifice:
a. cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii, care va
furniza analize asupra tendinţelor teritoriale, perspectivelor şi impactului politicilor, prin:
- cercetări tematice şi multi-criteriale, inclusiv studii privind tendinţele dezvoltării teritoriilor şi
studii de prognoză (definirea potenţialului teritoriilor şi a provocărilor posibile);
- studii privind impactul teritorial al politicilor UE;
- crearea unui sistem de sprijin ştiinţific al cercetărilor teritoriale aplicate prin constituirea unui
grup de oameni de ştiinţă cu rol consultativ şi de orientare;
b. analize concentrate pe teme formulate de utilizatorii / beneficiarii studiilor – includerea
perspectivei europene în modul de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii, prin:
- studii integrate şi analize tematice pentru situarea regiunilor în context;
- set de cunoştinte şi informaţii pentru sprijinirea activităţilor experimentale;
- activităţi comune cu alte Programe ale Fondurilor Structurale, prin furnizarea de analize
teritoriale, în special pe Obiectivul 3 (Cooperare transfrontalieră);
c. platforme ştiinţifice şi instrumente analitice – indicatori teritoriali comparabili, instrumente
analitice şi sprijin ştiinţific, prin:
- actualizarea şi dezvoltarea bazei de date ESPON;
- stabilirea indicatorilor şi indicilor teritoriali pentru evidenţierea procesului de coeziune
teritorială;
- crearea Sistemului UE de Monitorizare Teritorială;
- actualizarea indicatorilor, hărţilor şi instrumentelor;
d. creşterea gradului de conştientizare şi de implementare a factorilor de decizie –
dezvoltarea capacităţii administrative, stimularea dialogului şi stabilirea relaţiilor de comunicare, prin:
- mijloace de comunicare în masă şi publicaţii;
- seminarii şi evenimente la scară europeană;
- activităţi transnaţionale pentru relaţionarea factorilor responsabili cu politicile regionale;
e. asistenţă tehnică, sprijin pentru dezvoltarea capacităţii de analiză, comunicare.
Se menţionează că programul ESPON are drept cadru de cooperare cele 27 state membre ale UE,
cărora sunt invitate să li se asocieze statele candidate UE.

Fonduri Structurale: Domenii de intervenţie pe categorii şi sub-categorii

Sectorul Productiv

12. Silvicultura:

121 investiţii în păduri;


126 împădurirea terenurilor neagricole;
127 îmbunătăţirea/păstrarea stabilităţii ecologice a pădurilor cu rol de protecţie.

13. Promovarea adaptării şi dezvoltării zonelor rurale:

1301 îmbunătăţiri funciare;


1304 marketing al produselor agricole de calitate;
1310 încurajarea activităţilor turistice;
1312 conservarea mediului înconjurător asociată cu conservarea terenurilor, pădurilor şi peisajului.

195
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

14. Pescuitul:

144 acvacultura.

15. Sprijinirea marilor afaceri:

151 investiţii în capital fizic (utilaje şi echipamente, co-finanţare a ajutoarelor de stat);


152 tehnologii nepoluante şi neagresive, tehnologii curate şi economice din domeniul energiei;
153 servicii de consultanţă în afaceri (inclusiv internaţionalizare, export şi gestionarea problemelor
mediului, achiziţie de tehnologii);
154 servicii pentru factorii interesaţi/implicaţi (de sănătate şi de siguranţă, asigurarea îngrijirii
persoanelor dependente);
155 inginerie financiară.

16. Sprijinirea sectorului IMM şi meşteşugăresc:

161 investiţii în capital fizic (utilaje şi echipamente, co-finanţare a ajutoarelor de stat);


162 tehnologii nepoluante şi neagresive, tehnologii curate şi economice din domeniul energiei;
163 servicii de consultanţă în afaceri (informaţii, planificarea afacerilor, servicii de consultanţă,
marketing, management, design, internaţionalizare, export, management al problemelor de mediu,
achiziţionare de tehnologii);
164 servicii pentru participare în afaceri (spaţii pentru desfăşurarea afacerilor, incubatoare de afaceri,
servicii de stimulare, promovare, crearea de reţele de comunicare, conferinţe, târguri);
165 inginerie financiară;
166 servicii în sprijinul economiei sociale (asigurarea îngrijirii persoanelor dependente, servicii de
sănătate şi siguranţă, activităţi culturale);
167 formare profesională.

17. Turism:

171 investiţii fizice (centre de informare, cazare, servire, facilităţi);


172 investiţii de altă natură decât cele fizice (dezvoltarea şi oferirea de servicii turistice, activităţi
sportive, culturale şi de ocupare a timpului liber, tradiţie);
173 servicii de participare pentru sectorul turistic (inclusiv activităţi promoţionale, crearea de reţele de
comunicare/de contacte, conferinţe, târguri);
174 formare profesională.

18. Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare:

181 proiecte de cercetare efectuate în universităţi şi institute de cercetare;


182 transferuri de inovare şi tehnologie, înfiinţarea de reţele de comunicare/de contacte şi parteneriate
între companii şi/sau institute de cercetare;
183 infrastructura pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;
184 pregatire pentru cercetători.

Resurse Umane

21. Politica pieţei muncii

22. Integrarea socială

196
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

23. Dezvoltarea formării educaţionale şi profesionale (persoane şi firme)

24. Flexibilitatea forţei de muncă, activităţi antreprenoriale, tehnologii de inovare, informare şi


comunicare (persoane şi firme)

25. Acţiuni pe piaţa muncii în avantajul femeilor

Infrastructura de Bază

31. Infrastructura de transport:

312 drumuri;
314 aeroporturi;
315 porturi;
316 canale navigabile;
317 transport urban;
318 transport multi-modal;
319 sisteme inteligente de transport.

32. Infrastructura pentru telecomunicaţii şi societatea informaţională:

320 infrastructura de bază;


321 tehnologia Informaţiei şi Comunicării (inclusiv măsuri de securitate şi transmisie sigură);
322 servicii şi aplicaţii pentru cetăţeni (sănătate, administraţie, educaţie);
323 servicii şi aplicaţii pentru IMM-uri (comerţ şi tranzacţii electronice, educaţie şi formare, crearea de
reţele de comunicare/de contacte).

33. Infrastructura în sectorul energetic (producţie, distribuţie):

331 electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid;


332 surse regenerabile de energie (energia solară, energia eoliană, hidro-electricitatea, biomasa);
333 eficienţa energetică, co-generare, control energetic.

34. Infrastructura de mediu:

341 aer;
342 zgomot;
343 deşeuri urbane şi industriale (inclusiv deşeuri sanitare şi periculoase);
344 apa potabilă (colectare, depozitare, tratare şi distribuţie);
345 canalizare şi epurare.

35. Planificare şi reabilitare:

351 modernizarea şi reabilitarea siturilor industriale şi militare;


352 reabilitarea zonelor urbane;
353 protejarea, îmbunătăţirea şi regenerarea mediului natural;
354 menţinerea şi restaurarea patrimoniului cultural.

36. Infrastructura socială şi sănătatea publică

197
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

Diverse

41. Asistenţă tehnică şi acţiuni inovative (FEDR, FSE, FEOGA, IFOP):

411 pregătire, implementare, monitorizare, publicitate;


412 evaluare;
413 studii;
414 acţiuni inovative;
415 informarea publicului.

Rezerva de performanţă
În scopul de a îmbunătăţi performanţa programului, 4% din fiecare alocare naţională este ţinută în
rezervă la începutul perioadei de programare. Cu ocazia revizuirii de la mijlocul perioadei, Comisia, în
strânsă cooperare cu Statele Membre, va aloca rezerva la acele programe care au rezultate mai bune. De
aceea, o serie de indicatori cuantificabili, definiţi de Statele Membre, vor fi folosiţi pentru a măsura
eficienţa, managementul şi implementarea financiară a tuturor programelor, măsurând rezultatele la
jumătatea perioadei, în funcţie de ţintele specifice iniţiale.

Iniţiativa Comunitară Urban reprezintă un instrument specific pentru dezvoltarea


antreprenorială, ocuparea forţei de muncă, includere socială şi îmbunătăţirea calităţii mediului economic
şi social.
Noutatea pentru perioada de programe 2007 – 2013 constă într-o abordare integrată, holistică a
diverselor acţiuni, cum ar fi:
• dezvoltarea infrastructurii;
• îmbunătăţirea mediului fizic incluzând zonele industriale dezafectate/defavorizate;
• promovarea antreprenoriatului şi a forţei de muncă locale;
• dezvoltarea comunitară;
• prezervarea moştenirii culturale şi isorice;
• regenerare prin artă şi cultură – creativitatea şi inovaţia în sprijinul dezvoltării durabile.

La nivelul Uniunii Europene s-a constat prezenţa unei lipse majore în disponibilitatea de
finanţare, în ceea ce priveşte capitalul de risc şi garanţiile la împrumuturi. Astfel, în perioada 2007 – 2013
vor funcţiona trei noi instrumente de asistenţă financiară, menite să acopere aceste deficienţe:
JASPERS – Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions;
JEREMIE – Joint European Resources for Micro-to-Medium Enterprises;
JESSICA – Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas.
JASPERS va furniza asistenţă tehnică pentru proiecte mari, de infrastructură, transport şi mediu.
JEREMIE va sprijini accesul la finanţare pentru microîntreprinderi şşi IMM-uri la nivel regional.
JESSICA va susţine investiţiile în amenajarea şi dezvoltarea urbană, va oferi autorităţilor care vor
manageria fondurile structurale posibilitatea să beneficieze de expertiză/consultanţă independentă şi va
furniza acces sporit la capital sub forma împrumuturilor avantajoase, în scopul dezvoltării urbane,
incluzând aici locuinţele sociale.
Mecanismul presupune contribuţia autorităţilor cu resurse din program, în timp ce Banca
Europeană pentru Investiţii (BEI) va mobiliza resurse suplimentare împreună cu alte instituţii financiare,
bănci private, fonduri de investiţii, etc.
Cu JESSICA, autorităţile de management vor fi capabile:
ƒ să furnizeze finanţare pentru o mare varietate de PPP-uri sau pentru alte proiecte de dezvoltare
urbană care se vor dovedi apte să ramburseze pe termen lung resursele investite în totalitate sau
parţial;

198
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

ƒ să promoveze simplificarea şi flexibilizarea administrării fondurilor pentru dezvoltare urbană;


ƒ să acopere resursele limitate prin atragerea de resurse de la alte organisme financiare specializate.
Stabilirea de parteneriate - parteneri economici, sociali, academici la nivel local/regional/naţional
- implicarea autorităţilor locale, accesarea reţelelor europene, crearea unei strategii de dezvoltare durabilă
coerentă în concordanţă cu cea naţională, sunt posibile căi de acţiune şi de reuşită în contextul noii
generaţii de programe europene.

VI. 2. Programarea fondurilor

Documentul strategic pe baza căruia se negociază cu Uniunea Europeană sprijinul financiar alocat
României este Planul Naţional de Dezvoltare (PND), plan care se bazează pe o analiză pertinentă a
situaţiei socio-economice a ţării şi include domeniile prioritare de investiţii pe termen mediu. În această
primă etapă de sprijin pentru România în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, instrumentele
structurale intervin prin Programele operaţionale (PO) multianuale care acoperă perioada din 2007 până
în 2013, documente strategice care reprezintă angajamentul comun al Uniunii Europene şi României
pentru soluţionarea aspectelor legate de dezvoltarea sectoarelor prioritare şi dezvoltarea teritorială
identificate în Planurile de dezvoltare naţională şi regională.
Sprijinul financiar al Uniunii Europene va fi alocat prin Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
al României (CNSR) pentru instrumentele structurale. Fiecare program operaţional trebuie să integreze,
de asemenea, în strategie temele orizontale cheie, care să reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene, în
special pentru protecţia mediului şi promovarea egalităţii de şanse.
În cadrul CSNR sunt prevăzute 5 Programe Operaţionale Sectoriale (POS), împreună cu
Programul Operaţional Regional (POR). În timp ce Programele operaţionale sectoriale funcţionează în
principal la nivel naţional, având ca scop primordial să răspundă nevoilor de dezvoltare a României în
sectoarele respective, Programul operaţional regional se concentrează pe reducerea inegalităţilor între
regiuni şi din interiorul regiunilor din România.
Programele operaţionale pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi pescuit vor funcţiona în cadrul
Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi le vor completa pe cele din cadrul instrumentelor
structurale.
În plus, în cadrul obiectivului de Cooperare teritorială europeană al politicii de coeziune a Uniunii
Europene, România beneficiază de Programe operaţionale speciale pentru cooperare transfrontalieră în
cadrul graniţelor interne ale Uniunii Europene, cum este Programul Operaţional România/Bulgaria
(FEDR). Pot exista programe care să promoveze cooperarea la graniţele României cu ţări care nu sunt
state membre ale Uniunii Europene. Aceste programe vor promova soluţii comune la probleme comune
între autorităţile din ţările vecine, cum ar fi dezvoltarea zonelor urbane, rurale sau de coastă şi dezvoltarea
relaţiilor economice şi a reţelei de IMM-uri.
România va fi de asemenea eligibilă pentru a participa la iniţiative de cooperare transfrontalieră
între grupuri de state membre. Se preconizează că o astfel de cooperare se va concentra pe priorităţi
strategice cu caracter trans-naţional, cum ar fi cercetare, mediu, prevenirea riscului şi sistemul integrat de
gospodărire a apelor.

Programarea financiară a PND 2007-2013


Programarea financiară reprezintă un tablou general al resurselor financiare alocate în perioada de
referinţă pentru susţinerea investiţiilor pentru dezvoltare în domeniile de intervenţie care fac obiectul
priorităţilor naţionale de dezvoltare din Strategia PND 2007-2013, cât şi distribuţia acestora pe cele şase
priorităţi naţionale de dezvoltare. Astfel, se creează condiţiile pentru îmbunătăţirea managementului
cheltuielilor bugetare pe termen mediu, într-un cadru de investiţii stabil, vizibil şi predictibil.
PND - ul reflectă un dublu rol:
ƒ instrument de planificare multianuală a finanţării priorităţilor naţionale sectoriale şi regionale de
dezvoltare din fonduri naţionale (bugetul de stat, bugete locale, împrumuturi), pe de o parte, şi;

199
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

ƒ instrument de fundamentare a asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către


UE în cadrul politicii de coeziune şi în cadrul politicii agricole comune (componenta de
dezvoltare rurală), pe de altă parte.
Sursele avute în vedere pentru finanţarea obiectivelor strategice ale PND sunt:
¾ Contribuţia UE din Instrumentele Structurale (Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune), pentru Obiectivul
„Convergenţă” şi Obiectivul „Cooperare teritorială europeană” şi cofinanţarea naţională
publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) şi privată
aferentă.
¾ Fondurile de tip structural ale UE pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit
(Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European de Pescuit).
¾ Cofinanţarea naţională publică (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse
publice) şi privată aferentă. - Alocările exclusiv din surse publice naţionale şi locale
pentru programe de investiţii pentru dezvoltare având obiective similare celor finanţate
din fondurile comunitare sus-menţionate; - Credite externe pentru investiţii acordate de
Instituţiile Financiare Internaţionale pentru susţinerea unor obiective similare celor
finanţate din fondurile comunitare sus-menţionate (ex. BEI, BERD, Banca Mondială
etc.).
Programarea financiară indicativă a PND 2007-2013 a condus la o sumă totală de cca. 58,7
miliarde Euro, repartizată pe cele 6 priorităţi naţionale de dezvoltare ale PND.

Programarea financiară globală a PND 2007-2013


Priorităţi PND 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
P1. Competitivitate 651,48 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,43
P2. Infrastructura de
2.094,99 2.517,48 2.465,25 2.071,29 1.819,84 1.832,20 1.853,75 14.654,79
transport
P3. Mediu 753,18 898,70 1.099,11 1.160,45 1.069,54 810,78 806,23 6.597,98
P4. Resurse umane 711,65 912,51 1.297,08 1.317,59 1.313,22 1.115,85 940,72 7.608,60
P5.Dezvoltare rurală 1.585,56 1.757,72 2.200,96 2.335,49 2.395,08 2.445,15 2.517,37 15.237,32
P6. Dezvoltare regională 1.294,79 1.280,99 1.397,96 1.336,37 1.342,35 1.344,55 1.342,97 9.339,98
Total 7.091,65 7.988,12 9.253,50 9.103,95 8.782,98 8.309,78 8.143,16 58.673,10
Sursa – Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
Programarea financiară POS Mediu 2007-2013
Contribuţie Contribuţie Rata
Total
UE naţională cof. UE
fond publică privată %
Axa prioritară 1. Extinderea şi modernizarea
2440 430,58 0 2870,58 85
infrastructurii integrate de apă şi apă uzată
2007 FC 209 36,88 245,88
2008 FC 249 43,94 292,94
2009 FC 319 56,29 375,29
2010 FC 365 64,41 429,41
2011 FC 410 72,35 482,35
2012 FC 437 77,12 514,12
2013 FC 451 79,59 530,59
Axa prioritară 2. Dezvoltarea sistemelor
integrate de management al deşeurilor şi 773 193,25 0 966,25 80
reabilitarea siturilor poluate istoric
DM1 -Dezvoltarea sistemelor integrate de
623 155,5 0 778,5
management al deşeurilor
2007 FEDR 68 17 85
2008 FEDR 56 14 70
2009 FEDR 73 18,25 91,25
2010 FEDR 81 20,25 101,25
2011 FEDR 94 23,5 117,5
2012 FEDR 119 29,75 148,75

200
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

2013 FEDR 131 32,75 163,75


DM2 - Reabilitarea siturilor contaminate 150 37,75 0 187,75
2007 FEDR 16 4 20
2008 FEDR 13 3,25 16,25
2009 FEDR 18 4,5 22,5
2010 FEDR 20 5 25
2011 FEDR 23 5,75 28,75
2012 FEDR 29 7,25 36,25
2013 FEDR 32 8 40
Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea sistemelor
municipale de încălzire în zonele prioritare 200 200 400 50
selectate
2008 FC 18 18 36
2009 FC 30 30 60
2010 FC 40 40 80
2011 FC 33 33 66
2012 FC 30 30 60
2013 FC 49 49 98
Axa prioritară 4. Dezvoltarea sistemelor de
management pentru biodiversitate şi proptejarea 150 37,5 187,5 80
capitalului natural
2007 FEDR 4 1 5
2008 FEDR 15 3,75 18,75
2009 FEDR 20 5 25
2010 FEDR 30 7,5 37,5
2011 FEDR 30 7,5 37,5
2012 FEDR 30 7,5 37,5
2013 FEDR 21 5,25 26,25
Axa prioritară 5. Implementarea infrastructurii
adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale în 237 41,82 278,82 85
cele mai vulnerabile zone
DM1- Protecţia împotriva inundaţiilor 137 24 161
2008 FC 16 2,82 18,82
2009 FC 23 4,06 27,06
2010 FC 30 5,29 35,29
2011 FC 23 4,06 27,06
2012 FC 24 4,24 28,24
2013 FC 20 3,53 23,53
DM2 - Combaterea eroziunii costiere 100 17,83 117,83
2008 FC 12 2,12 14,12
2009 FC 17 3 20
2010 FC 22 3,88 25,88
2011 FC 17 3 20
2012 FC 18 3,18 21,18
2013 FC 15 2,65 17,65
Axa prioritară 6. Asistenţă Tehnică 160 40 200 80
DM1 - Sprijin pentru management-ul şi evaluarea
130 32,5 162,5
POS Mediu
2007 FEDR 10 2,5 12,5
2008 FEDR 20 5 25
2009 FEDR 29 7,25 36,25
2010 FEDR 24 6 30
2011 FEDR 20 5 25
2012 FEDR 16 4 20
2013 FEDR 11 2,75 13,75
DM2- Sprijin pentru informare şi publicitate 30 7,5 37,5
2007 FEDR 2 0,5 2,5
2008 FEDR 5 1,25 6,25
2009 FEDR 6 1,5 7,5

201
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

2010 FEDR 6 1,5 7,5


2011 FEDR 4 1 5
2012 FEDR 4 1 5
2013 FEDR 3 0,75 3,75
TOTAL (AP1+AP2+….+APi) 3960 943,16 0 4903,15 81%

Cele mai importante resurse financiare pentru următoarea perioadă de programare în ceea ce
priveşte România vor fi distribuite către proiecte privind infrastructura de transport, dar şi pentru
dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, împreună, cele două priorităţi
însumând aproximativ jumătate din totalul resurselor financiare mobilizate.

Concluzii generale
• O strategie îşi atinge adevărata menire numai dacă obiectivele ei sunt duse, de către cei chemaţi să
le materializeze, până la capăt. Deziderat ce poate deveni realitate în condiţiile care:
- Craiova îşi va asuma destinul (va conştientiza rolul şi şansele sale).
- Craiova va îndrăzni ( va inova).
- Craiova va fi ea însăşi (cu brandul ei specific).

Surse bibliografice
1. Folescu, A., 2004, Programe regionale de management şi dezvoltare, Iaşi.
2. Gusti, G., 1974, Forme noi de aşezare. Studiu prospectiv de sistematizare macroteritorială, Edit.
Tehnică, Bucureşti.
3. Ianoş, I., 1987, Oraşele şi organizarea spaiului geografic, Edit. Academiei R.S.R., Bucureşti.
4. Ianoş, I., 2000, Sisteme teritoriale, o abordare geografică, Edit. Tehnică, Bucureşti.
5. Ianoş, I., 2004, Dinamica urbană. Aplicaţii la oraşul şi sistemul urban românesc, Edit. Tehnică,
Bucureşti.
6. Mireşan, Mirela, Hosu, I., Săvulescu, A., 2002, Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă
la nivel local. Ghid teoretic şi practic, Fundaţia Civitas pentru o societate deschisă, Cluj-Napoca.
7. Nae, Mirela, 2006, Geografia calităţii vieţii urbane. Metode de analiză, Edit. Universitară,
Bucureşti.
8. Nazarie, L., 2004, Rolul instrumentelor structurale în implementarea Politicii de coeziune a
Uniunii Europene.
9. Pascariu, A., 2004, Curs de dezvoltare şi planificare teritorială, Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă financiară, Universitatea Bucureşti.
10. Racoviceanu, S., Ţarălungă, N., 2000, Decizia în dezvoltarea urbană, IHS Romania
11. Carta europeană a amenajării teritoriului (European Regional Spaţial Planning Chapter),
Torremolinos, 1983.
12. Schema de dezvoltarea a spaţiului comunitar (European Spatial Development Perspectives –
ESDP), Potsdam, 1999.
13. Principii directoare pentru dezvoltare durabilă a continentului european – CEMAT, Hanovra,
2000.
14. Declaraţia de la Ljubliana asupra dimensiunii teritoriale a dezvoltării durabile – CEMAT, 2003.
15. Conferinţa asupra catastrofelor naturale şi dezvoltarea durabilă – CEMAT, Wroclaw, 2003.
16. Strategia de la Lisabona / Göteborg, 2004.

202
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

17. Politica de Coeziune a Uniunii Europene, octombrie 2005.


18. Regulamentul (CE) Nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), septembrie 2005.
19. Declaraţia de la Lisabona referitoare la reţelele pentru dezvoltarea teritorială durabilă a
continentului european – CEMAT, 2006.
20. Agenda Teritorială a Uniunii Europene (versiune provizorie ianuarie 2007).
21. Vision Planet – Strategies for Integrated Spatial Development of the Central European Dambian
and Adriatic Area, INTERREG IIC – CADSES, 2000.
22. Planners Network for Central and South East Europe (PlaNet CenSE). Mobilising the Potentials
of Central and South East Europe – Chances, challenges and choices for future development,
INTERREG IIIB, versiunea noiembrie 2006.
23. PlaNet CenSe – Procese şi perspective de dezvoltare spaţială a Europei Centrale şi de Sud-Est /
CENSE – raport asupra dezvoltării spaţiale a CenSE.
24. European Territorial Cross Border Cooperation Operational Programme Romania –
Bulgaria 2007 – 2013, European Regional Development Fund 2007 – 2013. Objective 3:
European Territorial Cooperation, varianta ianuarie 2007.
25. Raport 2006/2108(INI) privind politica de locuinţe şi politica regională, Parlamentul European,
Comisia pentru dezvoltare regională, martie 2007.
26. Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Guvernul Romîniei, versiunea decembrie 2005.
27. Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală (PNS DR) 2007-2013, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, versiunea februarie 2006.
28. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013, Guvernul României, versiunea
octombrie 2006.
29. SPA – Strategia post-aderare 2007-2013, versiunea decembrie 2006.
30. Program Opreaţional Sectorialde Transport 2007-2013, Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, 2006.
31. Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Capacităţii Administrative” (POS DCA) 2007-
2013, Ministerul Administraţiei şi Internelor, versiunea aprilie 2006.
32. Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) 2007-
2013, Ministerul Economiei şi Finanţelor, versiunea noiembrie 2006.
33. Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” (POS DRU) 2007-2013,
Ministerul Muncii, Solidarităţii sociale şi Familiei, versiunea aprilie 2006.
34. Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, versiunea martie 2006.
35. Program Operaţional Sectorial Infrastructura de Transport. Raport de mediu (Evaluare
strategică de mediu), versiune preliminară noiembrie 2006.
36. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Ministerul Integrării Europene, varianta august
2006.
37. Lege nr. 10 /1995 privind calitatea în construcţii.
38. Lege nr. 71/1996 pentru aprobarea Secţiunii I – Căi de comunicaţii din cadrul PATN.
39. Lege nr. 171 /1997 pentru aprobarea Secţiunii II – Apa din cadrul PATN.
40. Lege nr. 5 /2000 pentru aprobarea Secţiunii III – Zone protejate din cadrul PATN.
41. Lege nr. 350/2001 Amenajării teritoriului şi urbanismului.
42. Lege nr. 351 /2001 pentru aprobarea Secţiunii IV – Reţeaua de localităţi din cadrul PATN.
43. Lege nr. 422 /2001protecţiei monumentelor istorice.
44. Lege nr.575 /2001 pentru aprobarea Secţiunii V – Zone de risc natural din cadrul PATN.
45. Lege nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes
naţional şi European.

203
Strategia de dezvotare economico-socială pentru municipiul Craiova 2007-2013

46. Lege nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.


47. Lege nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea si
gestionarea instrumentelor structurale.
48. Lege 51/2006, Legea Serviciilor comunitare de utilităţi publice.
49. Ministerul Finanţelor - Instrumentele Structurale şi oportunităţi de dezvoltare pentru România.
50. Hotărâre de Guvern 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea
dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice.
51. Ordonanţă de Urgenţă nr. 14 /2002 privind constituirea si funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi
tehnologice
52. Programul Operaţional Regional 2007-2013. Fişe detaliate pe domenii de intervenţie ale POR.
Document de lucru, Ministerul Integrării Europene, varianta octombrie 2006.
53. Notă privind stadiul programării financiare a Priorităţii PND 2007-2013 „Sprijinirea dezvoltării
echilibrate a tuturor regiunilor ţării”, Ministerul Integrării Europene, 2005.
54. Lista monumentelor istorice din judeţul Dolj, Ministerul Culturii şi Cultelor Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice, 2004.
55. Strategia de Dezvoltare Regională 2007-2013, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest
Oltenia, 2006.
56. Regiunea Sud-Vest Oltenia – Planul regional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă şi
incluziune socială si Planul de implementare 2006-2008, 2003.
57. Strategia şi Programul Consiliului Judeţean Dolj de DezvoltareEconomico-socială a judeţului
Dolj 2005 – 2008, 2004
58. Aeroportul Internaţional Craiova – Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor, Impactul asupra
vieţii economice regionale, Studiu de oportunitate, 2005.
59. Programul multianual de investişii 2005 – 2009, Primăria municipiului Craiova. mai 2004.
60. Proiect de venituri şi cheltuieli pe anul 2007, Consiliul local al municipiului Craiova, 2006
61. Strategia dezvoltării şi adaptării viticulturii din România 2005-2014.

204