Sunteți pe pagina 1din 48

Cuprins

Cuprins.............................................................................................................................................1
Capitolul I........................................................................................................................................2
1.1 Organizarea transportului public urban de calatori................................................................2
1.2 Obiectivul sistemului de transport urban de pasageri............................................................4
1.3 Transportul urban si poluarea................................................................................................5
Capitolul II.......................................................................................................................................6
2.1 Primele automobile romanesti...............................................................................................
Capitolul III...................................................................................................................................1!
3.1 Clasi"icarea autobuzelor......................................................................................................11
Capitolul I#...................................................................................................................................13
4.1 Caroseria autobuzelor..........................................................................................................13
Capitolul #....................................................................................................................................1$
5.1 %mena&area interioara a autocamioanelor si autobuzelor....................................................1$
Capitolul #I...................................................................................................................................23
6.1 'ubansamblele sistemelor de re(inere )i protec(ie a pasagerilor..........................................23
6.2 %nsamblul centur* de siguran(*...........................................................................................24
6.3 %nsamblu %I+,%-.............................................................................................................3!
Capitolul #II..................................................................................................................................33
.1 Compunerea generala a autobuzului....................................................................................33
.2 .otorul cu ardere interna cu piston.....................................................................................35
.3 .ecanismul de distributie....................................................................................................3
.4 Instalatia de alimentare a motorului.....................................................................................3
.5 Instalatia de racire................................................................................................................3/
.6 Instalatia de ungere..............................................................................................................3$
. Instalatia de aprindere..........................................................................................................3$
./ 0c1ipamentul electric..........................................................................................................4!
.$ Transmisia autove1iculului..................................................................................................4!
.1! 'istemul de directie............................................................................................................42
.11 'istemul de "r2nare............................................................................................................42
.12 +otile automobilului..........................................................................................................43
.13 'uspensia automobilului....................................................................................................43
.14 %paratura de bord pentru controlul "unctionarii autove1iculului......................................44
.15 %ccesorii pentru siguranta circulatiei................................................................................44
Concluzii........................................................................................................................................46
,ibliogra"ie....................................................................................................................................4/
Capitolul I
1.1 Organizarea transportului public urban de calatori
3ezvoltarea transportului de pasageri4 in general4 a transporturilor urbane si suburbane4 in
special4 s5a impus datorita dezvoltarii economice4 politice si social5culturale a societatii4 in
decursul di"eritelor etape istorice. %st"el4 la noi4 in decursul dezvoltarii social5economice4
acesteau au parcurs patru etape distincte6
a7 prima etapa de dezvoltare a transporturilor de pasageri4 in general si a transporturilor urbane4
in particular4 a inceput dupa "ormarea statelor romane. In aceasta etapa4 mai ales la inceputul ei4
transportul de pasageri se e"ectua cu carucioare trase de cai denumite 8olace9 si 8menziluri9
:aceasta etapa a durat pana la &umatatea secolului ;I;74 iar transportul urban de pasageri se
realiza cu omnibuze si tramcare. In 1/2/ in orase apare trasura de piata cu 254 cai. In 1/4/ s5a
in"iintat serviciul de diligente rapide4 iar in anul 1/5! pe teritoriul tarii noastre circulau mi&loace
de transport ale altor tari4 care "aceau legatura cu tara noastra. 0ste vorba de posta austriaca si
posta ruseasca. %sadar4 aceasta etapa se consuma inainte de aparitia transporturilor mecanice.
b7 cea de5a doua etapa a "ost impusa de dezvoltarea vertiginoasa pe care au capatat5o orasele
dupa a doua &umatate a secolului al ;I;5lea4 cand intinderile unor orase a&ung sa depaseasca 3!
de <m in diametru4 iar curentii de pasageri pe ora si sens sa "ie cuprinsi in 5!!! si 1!!!!. In
aceasta perioada se poate consemna aparitia locomotivei cu abur4 capabila sa raspunda
distantelor si vitezelor impuse de dezvoltarea respectiva.
In tara noastra4 dupa anul 1/5! a "ost organizat in orase transportul cu tramvaiul cu cai4
evenimentul "iind consemnat in anul 1/1. %cesta4 alaturi de alte ve1icule concura la rezolvarea
necesitatilor de transport public ale pasagerilor.
c7 etapa a treia este dominata de "olosirea energiei electrice pentru tractiune in transportul urban.
Pentru prima data in lume4 anul 1/$ marc1eaza "olosirea tractiunii electrice in acest scop si
totodata4 inceputul dezvoltarii transportului urban. In aceasta perioada apar tramvaiul electric4
metroul electric si trenurile electrice subterane. In tara noastra tramvailu electric a "ost introdus
in anul 1/$4 in ,ucuresti. Troleibuzul a "ost introdus in 1$!4 la 'ibiu unde a "unctionat 3 luni.
d7 etapa a patra a inceputn odata cu adoptarea automobilului ca mi&loc de transport public
:automobilul "iind denumirea genrica a tuturor autove1iculelor utilizate in transportul de mar"a si
pasageri7.
2
Cresterea demogra"ica4 industrializarea4 deversi"icarea prestarilor de servicii etc.4 a condus la
concentrarea populatiei in centre urbane. In aceste conditii4 rolul transporturilor urbane devine
tot mai important4 odata cu cresterea mobilitatii populatiei.
Organizarea transportului urban a implicat e=tinderea si modernizarea retelei stradale4
structurarea optima a retelei de transport4 alegerea corespunzatoare a mi&loacelor de transport si
des"asurarea activitatii in mod e"icient. In acest cadru de preocupari a "ost e=tinsa si modi"icata
trama stradala4 urmarindu5se cresterea densitatii acesteia4 cresterea gradului de modernizare4 si a
capacitatii de circulatie4 reducerea supra"etei strazilor in totalul supra"etelor oraselor4 reducerea
coe"icientului de necolimatare etc.
Troleibuzele si reteaua de transport corespunzatoare au aparut in tara noastra dupa al doilea
razboi mondial. In anul 1$5! e=istau <m de retea in orasul ,ucuresti4 ceea ce reprezenta !./>
din totalul retelei urbane a +omaniei in acel an. Treptat4 lungimea liniilor de troleibuze s5a
e=tins.
3ezvoltarea si modernizarea in"rastructurii transportului urban sub impulsul maririi
considerabile a "lu=urilor de pasageri au creat conditii pentru cresterea numarului de ve1icule si
pentru diversi"icarea acestora4 in raport cu necesitatile de deplasare si cu cerintele de crestere a
e"icientei social5economice. %st"el4 au aparut autobuzele al caror numar si importanta au crescut
treptat.
Transportul urban de persoane are ca scop preluarea "lu=urilor :curentilor7 de pasageri de pe
reteaua de transport4 in ambele sensuri de circulatie. In acest sens4 este necesar sa se stabileasca
variatia orara a "lu=ului de pasageri pentru "iecare linie :traseu7 si apoi4 in "unctie de lungimea
traseului4 de capacitatea si viteza ve1iculelor disponibile4 sa se determine numarul necesar de
ve1icule in di"erite perioade ale zilei4 respectiv sa se intocmeasca gra"icul de circulatie
corespunzator.
Organizarea transporturilor urbane vizeaza6
5 reteaua stradala :de cai de comunicatie7?
5 ve1iculele pentru deplasarea pasagerilor?
5 organizatiile de transport urban :societati comerciale sau regii de transport7?
5 procesul de transport urban.
Trama stradala in"luenteaza circulatia si marimea tra"icului.
.iscarea variabila de ve1icule si persoane4 realizata in timp4 constituie "lu=ul de circulatie
:tra"icul7. %lt"el spus4 ve1iculele care se misca intr5o retea de circulatie4 in aceeasi directie si ale
caror puncte de origine si de destinatie sunt comune "ormeaza "lu=urile de circulatie. @lu=ul
tra"icului poate "i6 local4 polarizant4 de tranzit. 'uma "lu=urilor de circulatie4 pe ansamblul
intregului oras4 raportata la trama stradala4 reprezinta volumul de tra"ic.
3
Organizarea circulatiei are scopul de a contribui la utilizarea capacitatii de circulatie a strazilor in
conditii de siguranta si con"ort. Posibilitatile de sporire a gradului de utilizare a capacitatii de
tra"ic a strazii4 se re"era la6
5 adoptarea de sensuri unice?
5 sporirea numarului de benzi de circulatie?
5 amena&area de treceri denivelate?
5 intretinerea operativa si permanenta a calitatii imbracamintei rutiere?
5 diri&area circulatiei prin radio si elicopetere?
5 asigurarea corespunzatoare a iluminarii?
5 aplicarea de marca&e si indicatoare luminoase?
5 specializarea strazilor pe tipuri de tra"ic?
5 devierea "lu=ului de pe arterele aglomerate4 pe cele mai putin solicitate?
5 aplicarea sistemului de reversibilitate in zilele de tra"ic mare pe unele strazi4 cu ocazia
intoarcerii din zonele de odi1na si recreere4 sau pentru evacuarea unor puncte polarizante
:stadioane4 e=pozitii4 targuri etc.7 cu asocierea punerii in "unctiune a unui sistem provizoriu de
semnalizare.
1.2 Obiectivul sistemului de transport urban de pasageri
An sistem e"icient de transport urban are urmatoarele scopuri6
5 asigurarea unei capacitati de transport su"iciente?
5 relizarea accesibilitatii?
5 realizarea unui timp minim pe traseul origine5destinatie?
5 siguranta realizarii prestatiei pe orice vreme?
5 un con"ort acceptabil pentru pasager?
5 e"ecte negative minime asupra linistii locuitorilor si mediului incon&urator.
%ceste scopuri trebuie realizate la un pret posibil de suportat de catre bene"iciarii prestatiei
de transport.
Principalul obiectiv al transportului urban de pasageri este servirea acestora la cel mai
e=igent nivel al cerintelor.
Prin transportul urban de pasageri se asigura reducerea timpului pierdut pentru deplasarea
in "avoarea timpului destinat odi1nei4 destinderii4 autoinstruirii4 educatiei copiilor4 preocuparilor
politice sau de a"aceri.
Obiectivul mentionat se poate realiza numai prin dezvoltarea si modernizarea activitatilor
de transport public4 mai concret4 se poate realiza prin6
5 dotarea cu ve1icule noi a organizatiilor de transport?
4
5 rete1nologizarea proceselor de intretinere si reparatii?
5 ac1izitionarea siBsau producerea ec1ipamentelor de dispecerizare si control automat al
circulatiei?
5 reducerea costurilor de e=ploatare?
5 protectia mediului incon&urator.
Prin proportiile pe care le detine4 prin implicatiile sale in ansamblul activitatilor
comunitatii4 prin baza materiala de care are nevoie pentru a "unctiona4 transportul public de
pasageri nu constituie o simpla prestare de servicii de catre populatie4 ci4 a devenit o activitate de
interes ma&or4 cu metode si te1nici speci"ice de organizare si conducere4 guvernata de legi si
norme proprii.
3esi are o pozitie importanta in cadrul activitatii umane4 transportul urban4 in general4
constituie4 in prezent4 o problema greu de rezolvat in ma&oritatea oraselor moderne. Transportul
public trebuie sa "ie bene"ic pentru ma&oritatea populatiei4 care include si unele categorii
de"avorizate4 care nu isi pot permite4 din punct de vedere "inanciar4 transportul individual sau4 nu
au capacitatea sa il utilizeze.
1.3 Transportul urban si poluarea
0cologia este o ramura a biologiei care studiaza relatiile reciproce intre organisme si
mediul lor ambiant. In ultimii ani termenul a inceput sa aiba un inteles popular speci"ic4 totusi el
este "olosit in mod curent cu re"erire la studiul e"ectelor actiunilor umane asupra ec1ilibrului
ambiental si sistemului nostru natural. Transportul de persoane este cauza unor e"ecte ecologice
importante.
Poluarea mediului incon&urator consta in acele actiuni care pot produce ruperea ec1ilibrului
ecologic sau sa dauneze sanatatii4 linistii si starii de con"ort ale oamenilor4 ori sa porvoace
pagube economiei nationale4 prin modi"icarea calitatii "actorilor naturali sau creati prin
activitatile umane. Poluarea c1imica prin gazele de ardere ale motoarelor si poluarea "onica
produsa de ve1icule in"luenteaza negativ calitatea vietii in orasele moderne.
Transporturile reprezinta una din sursele importante care in"luenteaza negativ calitatea
mediului ambiant. Principalii "actori nocivi4 asociati procesului de transport si activitatilor
au=iliare4 legate de acestea4 sunt6 poluarea "onica :prin zgomot74 poluarea aerului si a apelor.
Transportul prin natura sa este zgomotos. Transportul de pasageri4 deplasand grupuri mici si
avand o "recventa "oarte mare4 este deosebit de zgomotos. Combaterea zgomotului se poate
realiza pe doua cai principale4 si anume6 prin per"ectionarea motoarele si izolarea "onica a
compartimentelor in care sunt montate acestea? prin imbunatatirea calitatii materialului rulant4
precum si a supra"etelor de rulare4 prin introducerea in constructia acestora a materialelor
5
"onoabsorbante. +educerea poluarii sonore se poate realiza si prin6 scoaterea tra"icului in tranzit
in a"ara perimetrului localitatii? separearea cartierelor de locuit4 de strazi si de magistrale?
restrictii cu privire la utilizarea cla=onului etc.
Cel mai usor si cel mai direct mod de a actiona in problema poluarii aerului este interventia
la nivelul producerii no=elor. 0c1iparea tuturor ve1iculelor noi cu mecanisme de retinere a
poluantilor4 in momentul in care ei sunt produsi4 va insemna si rezolvarea problemelor.
Capitolul II
6
2.1 Primele automobile romanesti
Istoria automobilului romnesc nu are din pcate prea multe file. Majoritatea romnilor
consider DACIA ca fiind primul autoturism fabricat n Romnia. Unii tiu c la sfritul anilor
`! au fost asamblate n "ucureti automobile #$RD. %u&ini tiu ns c n urm cu aproape '!
de ani( n )'!* lua fiin& la Arad fabrica de automobile MAR+A.
3in multitudinea de "irme auto ap*rute Cn 0uropa Central* Cnaintea Primului +*zboi .ondial4
doar c2teva au mai supravie(uit p2n* Cn zilele noastre6 'teDr4 %ustro53aimler4 Puc14 +aba4 Praga4
'<oda :numit* Eesseldor" p2n* Cn 1$2!7. Celelalte au disp*rut datorit* vicisitudinilor r*zboiului
precum )i di"icult*(ilor economice )i "inanciare din perioada de dup* r*zboi.

Fig.1
'olicitarea prim*riei din %rad de a se dota cu autobuze prime)te Cn
1$!/ r*spunsul cel mai "avorabil de la "irma "rancez* Festing1ouse din Ge Havre :"ilial* a
concernului american cu acela) nume7. %ceasta s5a o"erit s* construiasc* o "abric* pe terenul pus
la dispozi(ie de prim*ria ar*dean*. %st"el a luat "iin(* "irma .arta :.agDar %utomobil +eszvenD
Tarsasag %rad74 ca sucursal* a "irmei5mam* Festing1ouse. +idicarea cl*dirilor )i instalarea
utila&elor s5a "*cut "oarte repede4 ast"el Cnc2t un an mai t2rziu4 Cn 1$!$ produc(ia Cncepe. Pe l2ng*
motoarele pentru trac(iune "eroviar* ce se "abricau aici4 o"erta de automobile era "oarte
cuprinz*toare6 autobuze cu sau "*r* eta&4 camioane de trei sau cinci tone sarcin* util*. 3in 1$1!
Cncepe "abrica(ia de autoturisme cu di"erite caroserii6 3ublu5@eaton4 Gandolet4 Gimuzin*4 etc.
.otoarele erau cu patru cilindri de 2!4 3! sau 4! CP. %utoturismele cu motoare de 2! sau 3! de
CP aveau transmisie cardanic*4 ier cele cu motoare de 4! CP aveau trnsmisie prin lan(.
,ineCn(eles4 toate automobilele erau "abricate sub licen(a "irmei Festing1ouse.

Fig.2
Circa 15! autoturisme .arta au "ost "abricate p2n* Cn 1$12 c2nd
"irma "rancez* Festing1ouse a dat "aliment. #iitorul devenise sumbru )i pentru "irma .arta4 dar
salvarea a venit din partea "irmei austriece %ustro 3aimler. %ceasta preia "irma .arta )i trece la
reorganizarea produc(iei introduc2nd modele noi de automobile de data aceasta sub licen(a
%ustro 3aimler. .odelul de baz* devine un autoturism mai u)or4 cu motor de 4 cilindri4 de 245

litri4 cu puterea de 1/B22 CP. %cesta a "ost "olosit mai ales ca ta=i Cn (*rile 0uropei Centrale. In
1$36 mai circula Cn %rad un ta=i .arta ce parcursese peste un milion de <ilometri4 spre deplina
sats"ac(ie a proprietarului

Fig.3
,ineCn(eles c* )i camioanele .arta produse dup* 1$12 erau sub licen(* 3aimler4 purt2nd
binecunoscuta stea Cn trei col(uri. Intre 1$!$ )i 1$14 au "ost "abricate circa 65! de autoturisme )i
autobuze. In 1$14 Cncepe Primul +*zboi .ondial.Produc(ia civil* Cnceteaz* )i Cn "abrica
.arta.3in 1$15 p2n* Cn 1$1/ aici s5au "abricat numai motoare de avion. Primul +*zboi .ondial
ia s"2r)it Cn 1$1/. Imperiul %ustro5Angar se destram*? Transilvania se une)te cu +egatul
+om2niei.
'c1imb*ri ma&ore se produc )i Cn activitatea "irmei .arta. +ela(ile cu "o)tii patroni s5au
deteriorat4 produc(ia aste dezorganizat*. In aceste condi(ii ia "iin)* societatea %stra 5 prima
"abric* rom2n* de vagoane )i motoare. %ceasta s5a realizat prin unirea "abricii de vagoane
Feitzer cu "abrica .arta.
In cadru 'ociet*(ii %stra4 "abrica .arta a c*p*tat denumirea de @abrica de .otoare. %ici se
construiau autocamioane4 autobuze4 autostropitoare4 autoturisme4 motoare cu benzin* sau gaz
metan4 ma)ini unelte de precizie precum )i ... avioane.
%vionul de recunoa)tere %stra5Porto4 realizat aici dup* proiectul ing. Jte"an Protopopescu )i care
avea un motor Hispano5'uiza de 3!! CP4 a "ost "oarte apreciat de %rmata +om2n* care a
comandat 25 de buc*(i.

Fig.4
In cea ce prive)te automobilele %stra4 ponderea au avut5o
camioanele )i autobuzele4 dar la comand* au "ost e=ecutate c2teva lu=oase automobile cu
motoare de 4 cilindri4 de /!!! cm3 ce dezvoltau o putere de 6! CP.
In anul 1$26 capitolul automobilelor "abricate la %rad s5a Cnc1is de"initiv. Toate utila&ele au "ost
e=pediate la ,ra)ov unde s5a Cn"iin(at Intreprinderea %eronautic* +om2n* :I%+7.
Rocar
/
Fig.
+ocar a "ost Cn"in at in anul 1$514 i a Cnceput "abricarea unor autobuze Cn anul 1$56 la Azina
#ulcan din ,ucure ti. %tunci "abricau niste autobuze pe asiu de +oman '+ 1!1 ce aveau o
capacitate medie de transport de 6! pasageri precum ..T.3. T#51 Tv52 T#5. An an mai t2rziu4
Cn 1$5 +ocar i i e=tinde gama de automobile introduc2nd troleibuze4 microbuze i pic<5upuri
"*cute dup* propriul design +ocar :+omanian Car7. T#52 s5a produs Cn dou* variante urban i
interurban4 care erau ec1ipate cu motoare de '+5211 de 14!cp cu care atingea viteza ma=im* de
/!<mB1 sau cu motoare de $5cp.

Fig.!
+oman 112 A este un autobuz cu o lungime de 12m ec1ipat cu un motor 3iesel .%E 352165
H.6A de 1$2cp. %cest autobuz avea o capacitate de 11! pasageri din care 25 pe scaune i a "ost
produs i Cn varianta troleibuz. 3in 1$6/ +ocar a Cnceput s* e=porte ve1icule in 0uropa de est4
%"rica4 %merica de 'ud i Orientul .i&lociu. %lt* serie de automobile +ocar a "ost cea a T#54 i
T#55 "abricate Cn 1$5/ ce au evoluat Cn T#541 i T#551 "abricate Cn 1$64.
Fig."
+ocar "abrica i ni te autobuze destinate transportului public
urban numite 3ac 112 A3. i 3ac 11 A3 4 aceste autobuze
i acum mai sunt "olosite de regiile autonome de transport Cn
comun.
$
3ac 11 A3 este un autobuz articulat ce poate transporta 15! de pasageri din care 34 pe scaune
i era ec1ipat cu motoare .%E de 1$2cp sau 24!cp. An autobuz ce trebuie men ionat este
+ocar 1!/ +3 care are trac iune pe spate sau integral*4 are o lungime de 4/m i poate urca
pante de p2n* la 45>. Cel mai puternic ve1icul produs de +ocar este +ocar 112 +3t ce dispunea
de un motor #/ de 32!cp4 aceste autocare aveau si toalet*4 c1iuvet*4 aer condi ionat.
Fig.#
+ocar a "abricat i ni te autocare pe sasiu de +oman destinate e=ploat*rii Cn condi ii grele de
transport4 ele se numeau +ocar 1!$ A3@ i +ocar 111 A3@. +ocar 3e 'imon e un alt autobuz
reu it "abricat sub licen a 3e 'imon :Italia7 Cn ,ucure ti.


Fig.$
Capitolul III
1!
3.1 Clasi%icarea autobuzelor
%utobuzul este un automobil care4 prin constructie si amena&are4 este destinat transportului de
persoane si baga&e4 avand mai mult de noua locuri pe scaune. Poate tracta si remorci.
%utobuzele se clasi"ica dupa6 destinatie4 numarul de locuri si lungimea de gabarit si dupa modul
de organizare generala.
Dupa destinatie( autobuzele se clasi"ica ast"el6
5urban4 pentru transportul in comun in interiorul oraselor4 amena&at cu locuri pe scaune4 in
coridor de trecere si cu cel putin doua plat"orme pentru urcare si coborare usoara si rapida in
statii?
5Interurbane4 amena&at cu locuri pe scaune si un coridor ingust de trecere?
%utocar4 pentru transportul pe distante lungi si numai pe scaune ale turistilor si amena&at pentru
transportul baga&elor.
Dupa numarul de locuri si lun,imea de ,abarit se deosebesc6
5%utobuze de capacitate "oarte mica pana la 15 locuri4 denumite microbuze?
5%utobuze de mica capacitate cu 1553! locuri?
5%utobuze de capacitate medie cu 3!54! locuri si lungime totala de 455$45 m?
5%utobuze de capacitate mare cu peste 4! locuri si lungime totala mai mare de $45 m.
Dupa modul de or,ani-are ,enerala( autobuzele se realizeaza cu amplasarea motorului6 in "ata?
sub podea? la mi&locul autobuzului :+O.%E4 3%@7? in spate.
'olutia cu dispunerea motorului in "ata prezinta avanta&ul comenzilor directe4 dar si
dezavanta&ele6 centrul de masa ridicat si posibilitatea patrunderii gazelor de la motor in interiorul
caroseriei.
%utobuzele cu motor dispus la mi&loc sub podea au o repartitie mai buna a greutatii pe punti.
%utobuzele cu motor dispus in spate prezinta avanta&ul maririi supra"etei utile a caroseriei4 dar
complica sistemul de comanda al grupului motor5transmisie.
Clasi%icarea automobilelor de per%ormanta. %utomobilele de per"ormante sunt automobile
construite pentru realizarea unor per"ormante deosebite. In aceasta categorie intra automobilul de
curse si automobilul de sport :roadster7.

%utomobile pentru transportul mar"urilor
11
%utomobile pentru transportul mar"urilor si4 uneori4 al persoanelor se clasi"ica4 dupa destinatie si
dupa incarcatura utila4 ast"el6
.Autoutilitara( automobilul cu caroserie inc1isa si cabina separata4 avand incarcatura utila pana
la 1!!!! E?
.Autocamioneta( automobil cu carseria desc1isa4 eventual acoperita cu un coviltir de panza si o
cabina separata pentru conducator4 avand incarcatura utila de circa 15!!!52!!!! E?
.Autocamion( automobil avand o caroserie desc1isa sau numai o plat"orma cu obloane laterale si
o cabina separata.
%utocamioanele se clasi"ica in6
5%utocamioane usoare4 cu sarcina utila de 15!!!53!!!! E?
5%utocamioane mi&locii4 cu sarcina utila de 3!!!!5/!!!! E?
5%utocamioane grele4 cu sarcina utila de /!!!!512!!!! E?
5%utocamioane "oarte grele cu sarcina utila peste 12!!!! E?
.Autobasculanta( automobil destinat transportului de bunuri4 avand o bena metalica basculanta.
%utocamioane cu organizarea generala in "unctie de dispunerea motorului "ata de cabina si
plat"orma4 ast"el6
5Cu motorul dispus in "ata cabinei :'+51317?
5Cu motor dispus in cabina :+O.%E7?
5Cu motorul dispus intre cabina si plat"orma.
%utomobile cu destinatie speciala
%ceste automobile sunt destinate anumitor servicii si specializate pentru anumite transporturi4 si
anume6
.Autocisterna( ec1ipate cu unul sau mai multe recipiente pentru transportul lic1idelor?
.Autoi-oterma( cu caroserie inc1isa4 termoizolanta?
.Autotractorul( amena&at numai pentru tractarea uneia sau mai multor remorci sau a altor
ve1icole?
.Autotractorul cu sa( amena&at numai pentru tractarea semiremorcilor prevazute cu dispozitiv de
reazem.
Tot in categoria automobilelor cu destinatie speciala intra si autostropitoarele( autoscarile(
autoplu,urile( autosanitarele etc.
12
%utobuze 5 autove1icule destinate i ec1ipate pentru transportul unui num*r mai mare de
persoane i al baga&elor acestora. %cestea se pot conduce cu categoria de permis auto &.
Cu capacitate mic* :15 5 3! locuri7
Cu capacitate mi&locie :3! 5 ! locuri7
Cu capacitate mare :! 5 1!! locuri7
Cu capacitate "oarte mare :peste 1!! locuri7
Capitolul I'
4.1 Caroseria autobuzelor
%utobuzele pot avea caroserii neportante4semiportante sau autoportante.Ga autobuzele
moderne4caroseriile sunt autoportante.
13
3upa "orma si destinatie4se deosebesc caroserii pentru6
5autobuze urbane4cu mai multe usi:"ig.a7?
5autobuze interurbane4cu una sau doua usi pe partea dreapta si una pe partea stanga pentru
accesul conducatorului:"ig.b7?
5autobuze turistice4cu con"ort sporit:"ig.c7?
5autobuze desc1ise pentru agrement :"ig.d7?
5autobuze eta&ate:"ig.e7?
5 autobuze de mare capacitate:"ig."7.
Fig.1 Caroserii de autobuze
Caroseriile autobuzelor
trebuie sa aiba rigiditate mare
la incovoiere si torsiune.%cestea
rigiditate se realizeaza
utilizand constructii cu
zabrele din tuburi sau di"erite portiuni din otel laminat.Carcasa caroseriilor este imbracata la
14
e=terior cu panouri din tabla cu grosime de !45...1 mm4iar partea interioara se acopera cu placi
"ibrolemnoase melaminate.Interiorul caroseriilor se izoleaza "onic si termic cu panouri din
pasla4covoare bituminoase si spuma poliuretanica.Podeaua se realizeaza din tabla sau lemn
igni"agal acoperita cu covor din material plastic.
Caroseriile autobuzelor mai pot "i de tip c1eson cu pereti interiori si e=teriori din tabla de otel
sau numai cu peretii interiori portanti din tabla de otel.Organizarea interioara a autobuzelor este
reprezentanta in "igura 2..
Fig.2 Organizarea interioara a autobuzelor6
a 5autobuze turistice?
b4c 5autobuze interurbane?
d4e 5autobuze suburbane?
"4g41 Kautobuze urbane

Caracteristicile autobuzelor in "unctie de destinatia lor
Tipul
autobuzului CPBt
Inaltimea podelei
1
Pasul scaunelor
c @elul scaunelor
15
mm mm
Arban
Interurban
Turistic
1!
12
1551/
6!!
/!!5$!!
/!!5$!!
!!
!!5/!
/!5/!
Eetapitate individual
,anca tapitata
'caun individual pentru dormit

In caroseriile pentru autobuze urbane4calatorii4in general4stau in timp relativ scurt4motiv pentru
care numarul scaunelor este redus4in sc1imb urcarea si coborarea trebuie sa se "aca cat mai
repede.In acest scop caroseriile sunt prevazute cu mai multe usi avand largimea su"icienta:"ig.37
Fig.3
Caroseria unui autobuz urban
%utobuzele urbane construite in ultimul timp sunt prezazute cu trei usi laterale4pliante pe
partea dreapta.Anele autobuzeau o a treia usa pe partea stanga4prin care se asigura accesul
conducatorului4independent de usile celelalte.Ga aceste caroserii se admit si scaune asezate
lateral sau in contra sensului de circulatie.
In cazul autobuzelor urbane4la ora actuala se merge tot mai mult pe linia autobuzelor de mare
capacitate de incarcare "apt care a "acut sa se "oloseasca tot mai mult autobuze supraeta&ate
:"ig.47 si autobizele articulate:"ig.57.%cest lucru este necesar pentru satis"acerea cerintelor mari
in perioadele de var".Ga eta&ul autobuzelor eta&ate se prevad numai locuri pe scaune.%utobuzul
eta&at se caracterizeaza printr5un numar mare de locuri pe scaune4ceea ce ii mareste
stabilitatea.Ga celelalte tipuri de autobuze urbane4predomina locurile in picioare.
Caroseriile pentru autobuzele urbane si cele de turism se construiesc dupa alte principii.Ga
acestea se adauga numai scaune tranversale4evitandu5se pe cat posibil scaunele in contra sensului
de circulatie4iar usile una sau doua intr5o parte si una pentru urcarea conducatorului auto:"ig.67.
Caracteristicile autobuzelor urbane "unctie de tipul constructiv
16
%utobuze urbane -a
daE
Eumar punti Eumar locuri Gungime
totala :m7
Goc picioare
Goc pe scaun
.edie capacitate
Clasic mare
1B2 eta&at
1B1 eta&at
%rticulat
1!!!!
16!!!
22!!!
$5!!
22!!!
2
2
3
2
3
$!
125
1/5
$!
1!
$45
12
12
1!45
1645
253
25345
25245
!425!44
25345
Fig.4
Caroseria unui autobuz eta&at
1

Fig. Caroseria unui autobuz articulat
Caroseriile autoportante de tip c1eson se pot realiza in doua variante6cu peretii interiori si
e=teriori din tabla de otel sau numai cu peretii interiori potranti din tabla de otel.% doua varianta
prezinta avanta&ul ca in caz de deteriorare a peretelui e=terior acesta poate "i inlocuit cu
usurinta4deoarece nu este nituit sau sudat de sc1eletul caroseriei.
Constructia unei caroserii autoportante de tip c1eson este aratata in "igura 6.0a este "ormata
dintr5un sc1elet de tuburi cu sectiunea dreptung1iulara din tabla de otel subtire4pe care se
sudeaza placile care "ormeaza podeaua4stalpii4consolele si imbracamintea cu pereti dubli.
Fig.! Constructia
caroseriei
autoportante de tip
c1eson
1/
Capitolul '
.1 (mena)area interioara a autocamioanelor si autobuzelor
Pentru autobuze si autocamioane dimensiunile postului de conducere si amplasarea organelor de
comanda sunt reglementate prin 'T%' + 1!666B156 si regulamentul nr.35 0C05OEA.
3imensiunile cabinei4 ale locului de munca al conducatorului si amplasarea organelor de
comanda trebuie sa asigure conditii de munca optime4 ast"el incat acesta sa depuna un e"ort "izic
minim si sa se poate concentra asupra circulatiei rutiere. %vand in vedere timpul petrecut de
catre conducator in cabina autocamionului sau in autobuz4 se intelege ca microclimatul trebuie
sa5i o"ere4 in masura posibilului4 oportunitatile4 inclusiv de repaus4 de care el are nevoie la
deplasarea pe distan(e apreciabile. In "igura 1 este prezentat modul de amplasare a comenzilor
prin pedale "ata de postul de conducere.
Fig.1. Amplasarea pedalelor de comanda
3imensiunile cabinei sunt prezentate in "igura 2 iar semni"icatiile notatiilor se gasesc in tabel.
Fig.2. Dimensiunile cabinei
Er.
Crt.
3enumirea 3imensiuni
1. 3istanta de la punctul + la tapiseria acoperisului4 1LmmM 1!!!
2. 3istanta de la punctul + la punctul 04 "LmmM 4$5
1$
3. %dancimea scaunului4 ,LmmM 4!!
4. Gatimea pernei scaunului4 %LmmM 45!
5. Gatimea interioara a cabinei4 CLmmM
Cu 1 loc
Cu 2 locuri
Cu 3 locuri :cu cuseta7
Cu 4 locuri :"ara cuseta7
5!
125!
1$!!
15!
6. Gatimea de trecere la desc1iderea usii4 r
1
4r
2
LmmM 25!465!
. Ang1iul dintre gamba si talpa piciorului4 N
1
N
2
LCM 3!4$!...11!
/. Ang1iul dintre perna scaunului si spatar4 O
1
LCM $5
$. 3istanta de la a=a pedalei de acceleratie la peretele din partea dreapta4 s
LmmM
/!
1!. 3istanta de la a=a pedalei de acceleratie4 la a=a pedalei de "rana4 uLmmM 11!
11. 3istanta de la a=a pedalei de "rana4 la a=a pedalei de ambreia&4 vLmmM 15!
12. 3istanta de la a=a pedalei de ambreia& la peretele lateral4 pLmmM 11!
13. 3istanta de la a=a de simetrie a scaunului conducatorului la6
5a=a pedalei de "rana4 lLmmM
5a=a pedalei de ambreia&4 &LmmM
5!..15!
3imensiunile cabinei
Con"orm +egulamentului +. 36 0C0 5 OEA4 pentru transportul Cn comun a mai mult de
16 calatori4 e=ista trei clase de autove1icule6
5 clasa I 5 autobuze urbane :cu scaune destinate calatorilor si spatii destinate calatorilor stand Cn
picioare7?
5 clasa II 5 autobuze si autocare interurbane :cu locuri in picioare dar numai pe culoarul dintre
scaune7?
5 clasa III 5 autocare de turism :care nu sunt amena&ate pentru transportul de calatori in
picioare7?
5 autobuz sau autocar articulat 5 compus din mai multe tronsoane rigide articulate unul "ata de
altul4 compartimentele pasagerilor din "iecare tronson comunicand intre ele de o asemenea
maniera incat sa permita circulatia libera a calatorilor.
%utobuzele interurbane si turistice trebuie prevazute cu instalatii
corespunzatoare pentru a asigura con"ortul pasagerilor. Interiorul se izoleaza "onic )i termic4
trebuind sa se asigure o buna conditionare a aerului din salonul destinat pasagerilor.
Tipul Puterea Inaltimea @elul -
u
B-
o
%utobuzului speci"ica podelei LmmM scaunelor
2!
LCPBtM
Clasa I 1! 5!! Eetapisate 1.1
Clasa II 12 /!!5$!! ,anca tapisata !./
Clasa III 1551/ /!!5$!! 'caune pentru dormit !.5
Caracteristici pentru di"erite tipuri de autobuze
Fig.3.
3imensiunile culoarelor
,:cm7 ,Ccm7
Clasa I 55 45
Clasa II 55 35
Clasa III 45 3!4 22 in cazul scaunelor mobile lateral
Fig.4
3imensiunile treptelor pentru calatori
21
3:cm7 0Ccm7
Clasa I 26 45
Clasa II
suspensie mecanica
4!
43
35
35
Clasa III
suspensie mecanica
4!
43
35
35

3imensiunile treptelor pentru
calatori
Pentru o usa dubla4
treptele "iecarei &umatati
a trecerii de acces trebuie
considerate separat
P09 nu trebuie sa "ie aceeasi pentru "iecare treapta
Fig.
Gatimea scaunelor calatorilor
-:cm7 min
:cm7min ,anc1eta 'caune
individuale
Clasa I 2! 22.5 25
Clasa II 2! 22.5 25
Clasa III 22.5 22.5 25

Gatimea scaunelor calatorilor
Fig.!
22
'patiul intre scaune si inaltimea pernelor
Fig."
'patiul pentru calatorii asezati
Capitolul 'I
!.1 *ubansamblele sistemelor de re+inere ,i protec+ie a pasagerilor
Concep(ia sistemului de re(inere
Concep(ia )i punerea la punct a unui sistem de re(inere se "ace urm*rind trei a=e6
activarea sistemului de re(inere numai Cn cazul unui )oc su"icient de violent?
optimizarea sistemului de re(inere?
neagresivitatea sistemului de re(inere Cn cazul activ*rii Cn con"igura(ii nenominale :e=6
activarea airbagului c2nd capul este Cntors7.
%ctiv*rile sistemelor de re(inere cu pretensionare )i a airbagurilor sunt independente )i
depind de violen(a )ocului. Criteriile de activare a celor dou* sisteme sunt di"erite. 'istemul de
H:cm7 min I:cm7
Clasa I .in 65 4!55! :pentru clasele I si II
min.. 35 cm la pasa&ele rotior si
la compartimentul motor
Clasa II .in 6/
Clasa III .in 5
23
pretensionare trebuie activat c2t mai repede c2nd sistemul de detec(ie a identi"icat c* violen(a
)ocului impune utilizarea lui4 Cn timp ce airbagul trebuie sa "ie um"lat c2nd ocupantul Cl love)te.
'istemul de activare al pretensionerelor corespunde unui )oc contra unui zid rigid4 cu o viteza
cuprinsa intre 1! )i 15 <mB1. 'istemul de activare al airbagului corespunde unui soc cu o viteza
Cn &ur de 2!<mB1 contra aceluia)i zid rigid.
Optimizarea unui sistem de re(inere se descompune Cn trei "aze 6
'imularea pe calculator?
Incerc*ri dinamice tip catapult*?
Incerc*ri pe ve1icul.
!.2 (nsamblul centur- de siguran+-
Retractorul cu blocare comandat- electronic
%cest tip de mecanism retractor este pozi(ionat pe sp*tarul scaunelor ec1ipate cu centuri de
siguran(*. In cazul Cn care sistemele clasice de blocare a retractorului nu sunt Cn stare de
"unc(ionare se declan)eaz* blocarea retractorului comandat electronic. ,locarea retractorului se
"ace Cn urm*toarele cazuri6
@r2nare important*4 c2nd se ob(in decelera(ii mai mari dec2t una prag?
Joc Cn urma c*ruia se declan)eaz* elementele pirote1nice din structura sistemului de
siguran(*?
Inclinare puternic* a autove1iculului.
24
'ursa +enault
#i,ura) /c0ema captorului pentru blocarea mecanismului retractor 1sus23 retractorul cu
comand electronic 1jos2
.odulul electronic "unc(ioneaz* ca un sistem autonom gra(ie unui senzor optic integrat.
%st"el Cn cazul unui )oc4 Cn urma c*ruia elementele pirote1nice au "ost declan)ate4 calculatorul
airbag d* comanda de blocare a retractorului centurii de siguran(*.
Captorul optic permite calculatorului s* determine evolu(ia autove1iculului4 Cn termeni de
decelera(ie )i Cnclinare. 0l con(ine o s"er* 34 care este pozi(ionat* pe un scaun conic 2. 3ac*
aceasta iese din pozi(ia sa de repaus de pe scaun4 Cn cazul unor accelera(ii sau Cnclin*ri ale
autove1iculului4 celula optic* 14 in"ormeaz* modulul electronic de comand*4 cu scopul de a
25
bloca retractorul centurii de siguran(*. In mod normal electromagnetul retractorului :27 este
alimentat cu energie electric*4 pozi(ia :b74 ast"el resortul :17 este tensionat )i p2rg1ia :37 nu
angreneaz* cu roata din(at* :47 de pe mosorul retractorului4 acesta permi(2nd mi)carea liber* a
c1ingii centurii de siguran(*. In momentul Cn care s"era 3 a captorului optic* iese din pozi(ia de
ec1ilibru de pe scaunul ei se d* comand* de Cntrerupere a energiei electrice pe electromagnetul
:27 al retractorului4 arcul tinde s* revin* la starea detensionat*4 antren2nd p2rg1ia :37 Cn
angrenare cu roata din(at* :47 a retractorului4 pozi(ia :a7. In acest moment retractorul se
bloc1eaz*.
.ecanismul de pretensionare a centurii de siguran+-
Centurile de siguran(* clasice4 cu retractor4 au imper"ec(iuni inerente datorit* principiului de
"unc(ionare care le limiteaz* e"icacitatea.
In timpul trac(iunii c1inga se taseaz* pe bobina mosorului. %ceast* tasare poate a&unge la !
mm Cn timpul unui )oc sever4 )i este prezent* c1iar )i Cn timpul )ocurilor mai u)oare. 0ste deci o
absorb(ie negativ* de energie4 care va duce la apropierea periculoas* a capului de volan sau de
plan)a de bord.
Qocul care e=ist* Cntre centur* )i corp este inevitabil )i este dorit pentru a avea un con"ort
acceptabil. %cest &oc produce acela)i e"ect4 prezentat anterior.
+etr*g2nd centura Cn momentul )ocului4 pretensionerul reduce cele dou* e"ecte mai sus
men(ionate4 Cn plus4 el apas* Cnc1iz*torul4 reduc2nd "enomenul de submarina& :alunecarea pe
abdomen7.
Pretesionerul are rolul de a elimina orice stare de detensionare a c1ingii centurii4 Cn
eventualitatea unui impact4 Cn acest "el centura "iind bine mulat* pe corpul pasagerului. 3e)i
mecanismele conven(ionale de blocare din retractor (in c1inga centurii oarecum bine mulat* pe
corpul pasagerului4 pretensionerul4 prin "or(a cu care ac(ioneaz* pozi(ioneaz* pasagerul Cntr5o
pozi(ie optim* pe scaun4 Cn cazul unui impact. In mod normal acest sistem lucreaz*
complementar cu mecanismele clasice de blocare a centurii.
Ga ora actual* pe pia(* e=ist* mai multe tipuri de pretensionere4 unele 8tr*g2nd9 de Cntreg
sistemul retractor Cnspre Cnapoi4 altele rotind doar mosorul retractorului. 3e regul*
pretensionerele sunt cuplate la aceea)i unitate electronic* de control cu airbagul. In cazul unei
decelara(ii mai mari dec2t una prag4 procesorul va activa pretensionerul )i apoi airbagul. Anele
pretensionere sunt pe baza unor motoare electrice sau solenoizi4 dar cele mai multe sunt ac(ionate
pirote1nic pentru a trage de c1inga centurii.
26
0lementul central al pretensionerelor Cl reprezint* camera de combustie. In interiorul camerei4
de mici dimensiuni4 se a"l* un material e=ploziv. Comanda de aprindere a combustibilului se
"ace prin intermediul a doi electrozi conecta(i la procesorul central.
In continuare se vor prezenta un sistem pretensioner care ac(ioneaz* prin tragere asupra
Cnc1iz*torului centurii de siguran(* )i un sistem integrat Cn mecanismul retractor al centurii de
siguran(*.
Pentru primul model4 "igura 24 principalele subansamble ale sistemului de pretensionare sunt6
generator de gaz pe baz* de propergol?
piesa metalic* de "i=are?
cablu de trac(iune cu piston?
#i,ura 4 /c0ema constructi5 a unui pretensioner care ac&ionea- asupra nc0i-torului
centurii
'ursa %utoliv
'ursa %utoliv
#i,ura %retensioner care ac&ionea- asupra nc0i-torului centurii
@unc(ionarea pretensionerului decurge Cn urm*toarele "aze6
Impulsul electric trimis de sistemul de detec(ie amorseaz* combustia propergolului?
2
Combustia propergolului produce Cn c2teva milisecunde un gaz sub presiune4 care va ac(iona
pistonul Cn cilindrul s*u. Inc1iz*torul centurii4 care este legat de piston cu un cablu4 este tras spre
Cn &os4"igura 4?
An dispozitiv antiretur z*vor*)te Cnc1iz*torul ast"el Cnc2t s* poat* prelua e"orturile Cn centura.
Timpul de startare este Cn &ur de 1!52! milisecunde dup* Cnceputul socului.
Pragul de activare corespunde unui )oc "rontal de 12 <mB1 cu unui zid de beton.
3urata pretensionarii este de 5 milisecunde.
#i,ura 6 %o-i&ia nc0i-torului centurii nainte i dup ac&ionarea pretensionerului
Cursa ma=im* a pretensionerului poate "i de 6! mm pentru cele din genera(ia a doua )i 1!!
mm pentru cele din genera(ia a treia. @or(a pretensionare realizat* este de 35! daE. 0"ortul
ap*rut Cn c1ing* la un )oc cu o vitez* de 5 <mB1 Cntr5un zid rigid este de 1/!! daE. Cantitatea
de propergol necesar* declan)*rii este de !! mg.
C2nd procesorul detecteaz* o coliziune4 imediat aplic* asupra electrozilor o tensiune. 'c2nteia
rezultat* Cntre electrozi aprinde materialul e=ploziv4 care arde4 gener2nd gaz combustibil Cn
camer*. Prin aprinderea )i arderea gazului are loc o cre)tere a presiunii din camer*4 presiune care
ac(ioneaz* cu "or(* asupra unui piston a"lat Cn camera de combustie.
In cazul pretensionerelor care ac(ioneaz* asupra mosorului retractor4 "igura 44 prin aprinderea
generatorului pirote1nic 14 bilele sunt e=pulzate prin tubul de proiectare 2. .i)carea cu vitez* a
bilelor antreneaz* coroana de pretensionare 44 care este legat* de mosorul retractorului4 rotindu5l
cu "or(* )i tension2nd puternic c1inga centurii. ,ilele sunt recuperate Cn camera 3. In interiorul
tubului de proiectare bilele sunt re(inute de un opritor.
2/
#i,ura 7 /c0ema mecanismului de pretensionare inte,rat n retractorul centurii de si,uran&
/imitatorul de e%ort
In timpul coliziunilor severe4 centura de siguran(* poate produce v*t*m*ri grave pasagerilor.
Cu c2t pasagerii se deplaseaz*4 datorit* iner(iei4 cu vitez* mai mare4 cu at2t v*t*m*rile produse
de centur* sunt mai grave.
Anele centuri de siguran(* "olosesc4 pentru reducerea posibilelor v*t*m*ri ale pasagerilor4
limitatoare de e"ort. Idea este de a permite reducerea tensiunii ap*rut* Cn c1ing*4 Cn cazul Cn care
asupra ei ac(ioneaz* "or(e mari. Cel mai simplu limitator de e"ort const* Cn realizarea unor pliuri
cusute pe c1inga centurii. %ceste pliuri se vor descoase Cn momentul Cn care asupra c1ingii se va
ac(iona cu o "or(* prag. Prin descoaserea treptat* a pliurilor c1inga se va alungi treptat )i e"ortul
din c1ing* se va disipa Cn timpul descoaserii4 limit2nd "or(a cu care centura ac(ioneaz* asupra
toracelui pasagerului.
Gimitatoare de e"ort de genera(ie recent* utilizeaz* bare de torsiune Cn interiorul retractorului.
%st"el un cap*t al barei de torsiune este "i=at Cn mecanismul de blocare4 cel*lalt Cn a=a mosorului.
In cazul coliziunilor mai pu(in severe bara nu se va de"orma4 iar mosorul va "i blocat de c*tre
mecanismul de blocare. In cazul coliziunilor severe bara de torsiune se va de"orma u)or4 aceasta
permi(2nd c1ingii s* se deruleze pu(in c2te pu(in de pe mosor.
+etractorul cu limitator de e"ort4 sau +G04 este compus dintr5un retractor clasic Cmbun*t*(it
printr5un sistem de limitare a e"ortului4 "igura 6. %cest sistem este compus dintr5o bar* de
torsiune plasat* pe a=a bobinei :pe care se Cn"*)oar* c1inga7. %ceast* bar* este prins* la un cap*t
de partea "i=* a retractorului )i la celalalt de bobin*.
2$
#i,ura 8 /c0ema unui mecanism R9: cu bar de torsiune
!.3 (nsamblu (IR0(1
Toate obiectele Cn mi)care au un moment de iner(ie. @*r* o "or(* e=terioar*4 care s* ac(ioneze
asupra unui corp4 acesta continu* s* se mi)te cu aceea)i vitez* )i Cn aceea)i direc(ie4 ca la
momentul considerat. %utove1iculul Cn mediul de circula(ie este privit ca "iind "ormat din mai
multe obiecte care include autove1iculul propriu5zis4 obiectele e=istente Cn acesta :"*r* a "ii p*r(i
componente din el7 )i bineCn(eles pasagerii. 3ac* aceste obiecte nu sunt Cmpiedicate s* se mi)te4
ele C)i vor continua mi)carea indi"erent de viteza ma)inii4 c1iar dac* autove1iculul s5a oprit Cn
urma unei coliziuni.
Oprirea unui obiect a"lat Cn mi)care necesit* ac(iunea unei "or(e asupra acestuia4 pe o anumit*
perioad* de timp. In timpul unei coliziuni4 "or(a necesar* pentru oprirea unui obiect a"lat Cn
autove1icul este "oarte mare datorit* sc1imb*rii bru)te a st*rii acestuia4 de la mi)care la repaus K
mai precis spus pasagerii :care nu sunt parte integrant* a autove1iculului7 nu se opresc odat* cu
ve1iculul propriu5zis. %st"el scopul oric*rui sistem de re(inere este acela de a a&uta la stoparea
mi)c*rii pasagerilor sau obiectelor4 provoc2nd pe c2t posibil v*t*m*ri sau pagube minore.
%irbagul are rolul de a P"r2na9 mi)carea pasagerilor p2n* la o vitez* nul*4 "*r* a provoca
v*t*m*ri ocupan(ilor. %irbagul este un mediu de protec(ie interpus Cntre pasageri )i coloana de
direc(ie sau plan)a de bord :Cn cazul celor "rontale7 iar momentul de declan)are este de 1B1!!
secunde.
3!
'ursa %utoliv

'ursa %utoliv
#i,ura ; Ansamblu airba, amplasat ntre coloana de direc&ie i conductor
'e poate spune c* un airbag este constituit din trei p*r(i principale6
'acul propriu5zis4 este con"ec(ionat din "ire de nDlon4 care este Cmpac1etat )i montat Cn volan4
plan)a de bord sau mai recent Cn scaune sau u)i :pentru protec(ie lateral*7?
'enzorul este dispozitivul care d* comanda de um"lare a airbag5ului. Am"larea sacului are
loc Cn momentul c2nd senzorul sesizeaz* o decelera(ie a autove1iculului similar* cu cea dat*
de coliziunea cu un zid la viteza de 16524 <mB1. 'enzorul prime)te in"orma(ia de la un
accelerometru construit ca un microcip. An contact mecanic "ormat dintr5o mas* suspendat*
va Cnc1ide un circuit electric4 Cn acest moment senzorul spune c* impactul s5a produs?
Am"larea sacului are loc Cn urma reac(iei c1imice Cntre EaE
3
:azotat de sodiu7 cu REO
3
:nitrat de potasiu74 produsul rezultat "iind azotul sub "orm* gazoas*. +eac(ia e=oterm*4 sub
"orm* de e=plozie duce la um"larea sacului.
'istemul de um"lare a sacului aprinde un combustibil solid4 care arde "oarte repede4 cre2nd
un volum mare de gaz. %irbagul se um"l* cu o vitez* de apro=imativ 32! <mB1 K mai repede
dec2t o clipire a oc1iului uman. O secund* mai t2rziu4 gazul este evacuat din sac prin ni)te
ori"icii calibrate4 aceasta permi(2nd dezum"larea )i posibilitatea de mi)care a pasagerului.
3aca ocupantul nu se love)te de sac4 acesta este dotat cu un )urub care permite evacuarea
gazului
'ursa %utoliv
31
#i,ura * <enerator de ,a- pe ba- de proper,ol
#i,ura ' %rincipalele elemente componente
ale unui sistem airba,
#i,ura )! /c0ema airba,ului i sistemul de umflare amplasate n 5olan
32
#i,ura )) /istemul de umflare utili-ea- combustibili soli-i i un dispo-iti5 de aprindere
Componentele c1imice principale4 Cntr5un sistem airbag4 sunt EaE
3
4 Cmpreun* cu REO
3
)i
'iO
2
. In generatorul de gaz4 un amestec al acestor componen(i este aprins printr5un impuls
electric )i va genera o de"lagra(ie4 care va elibera un volum precalculat de azot gaz4 acesta
umpl2nd sacul.
Capitolul 'II
".1 Compunerea generala a autobuzului
Principalele parti componente ale unui autobuzului sunt motorul4 sasiul si caroseria. .otorul este
alcatuit din mecanismul motor si instalatii au=iliare. .ecanismul motor este "ormat din organe
"i=e si organe mobile.
Organele "i=e principale ale motoarelor cu ardere interna sunt compuse din colectorul de admisie
si colectorul de evacuare c1iulasa4 blocul cilindrilor4 carterul si bratele motorului.
3in grupa organelor mobile "ac parte arborele cotit si volantul4 bielele si pistoanele cu bolturile
si segmentii.
Instalatiile au=iliare ale motorului sunt6
5 instalatia de alimentare?
33
5 mecanismul de distributie?
5 instalatia de aprindere?
5 instalatia de racire?
5 sistemul de pornire?
5 aparatura pentru controlul "unctionarii.
sasiul este compus din6
5 grupul organelor de transmitere a momentului motor la rotile motoare?
5 sistemele de conducere?
5 organele de sustinere?
5 propulsie?
5 instalatiile au=iliare.

+olul transmisiei este de a transmite4 de a modi"ica si a distribui momentul motor la rotile
automobilului.
%mbreia&ul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de restul
transmisiei Cn momentul pornirii4 precum si Cn timpul mersului4 la sc1imbarea treptelor cutiei de
viteze.
+olul cutiei de viteze este de a modi"ica "orta de tractiune4 Cn "unctie de valoarea rezistentei la
Cnaintare.
Transmisia longitudinala :cardanica7 serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de
viteze la transmisia principala.
Transmisia longitudinala :cardanica7 are a=ele geometrice ale arborilor asezate sub un ung1i
variabil datorita oscilatiilor suspensiei.
Transmisia principala transmite momentul motor de la transmisia cardanica4 sistemul Cn plan
longitudinal al automobilului4 la di"erential si arborii planetari situati Cntr5un plan transversal?
transmisia principala mareste Cn acelasi timp momentul motor.
.ecanismul de directie serveste la sc1imbarea directiei de mers a automobilului4 prin
sc1imbarea planului rotilor de directie Cn raport cu planul longitudinal al
automobilului. +educerea vitezei automobilului se realizeaza cu a&utorul sistemului de "r2nare4
dupa dorinta conducatorului4 sau c1iar la oprire4 precum si la imobilizarea lui Cn timpul
stationarii sau parcarii pe un plan orizontal4 panta sau rampa.Instalatiile au=iliare ale
automobilului servesc la asigurarea con"ortului4 sigurantei circulatiei si a controlului
e=ploatarii.
Orice autove1icul care prin constructie atinge o viteza mai mare de 1! <mB1 trebuie sa "ie dotate
cu un dispozitiv de avertizare sonora.
34
".2 .otorul cu ardere interna cu piston
.otorul este sursa de energie necesara deplasarii autove1iculelor.Partile componente ale unui
motor sunt6

.ecanismul
biela5
manivela Cl constituie biela si arborele4 care trans"orma miscarea rectilinie a pistonului Cn miscare
de rotatie a arborelui motor. .otorul porneste cu a&utorul c1eii de contact4 care actioneaza un
contact electric ce include circuitul de aprindere a bu&iilor4 demarorul are rolul de a angrena
coroana dintata a volantului care pune Cn miscare arborele motor.
Ciclul motor cu aprindere prin sc2nteie Cn patru timpi este6 admisia4 compresia4 aprinderea si
evacuarea.
1. Admisia K pistonul se deplaseaza Cn &os si se absoarbe o cantitate de amestec carburant "ormat
din aer si benzina.
2. Compresia K pistonul se deplaseaza Cn sus4 amestecul carburant este comprimat Cn camera de
compresie a cilindrului.
3. Aprinderea K bu&ia produce sc2nteie si ast"el se aprinde amestecul carburant4 prin aprinderea
amestecului carburant creste temperatura si presiunea gazelor rezultate din ardere4 apas2nd pe
piston. Pistonul este obligat sa se deplaseze si ast"el sa realizeze cursa activa.
35
4. :5acuarea K la deplasarea pistonului4 gazele arse sunt lasate sa iasa Cn atmos"era prin supapa
de evacuare4 dupa care toti timpii de mai sus se repeta.
%mestecul carburant este asigurat de carburator4 care pulverizeaza combustibil si realizeaza
doza&ul necesar pentru o buna "unctionare a motorului. %mestecul carburant a&unge Cn cilindru
prin galeria de aspiratie si se aprinde de la sc2nteia produsa de bu&ie.
3upa modul de aprindere a amestecului aer5combustibil e=ista motoare cu aprindere prin
sc2nteie :.%'7 si motoare cu aprindere prin compresie :.%C4 motoare 3iesel7.
Ga motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat4 combustibilul este
introdus Cn cilindru4 "iind in&ectat la s"2rsitul cursei de comprimare4 el se aprinde atunci c2nd vine
Cn contact cu aerul care a a&uns la temperatura de autoaprindere a combustibilului.
36
Ga motoarele Cn patru timpi4 ciclul de "unctionare se realizeaza Cn patru curse simple ale
pistonului4 deci Cn doua rotatii ale arborelui cotit. Ga motoarele Cn doi timpi4 ciclul de "unctionare
se realizeaza Cn doua curse simple ale pistonului4 adica4 Cntr5o rotatie completa a arborelui cotit.
%rborele cotit realizeaza ciclul de "unctionare al unui motor Cn patru timpi Cn doua rotatii
complete.
Ga motoarele cu aprindere prin compresie :.%C7 cei patru timpi ai ciclului motor
sunt6
5 admisia4
5 compresia4
5 in&ectia4 arderea si destinderea4
5 evacuarea.
In timpul compresiei supapele de admisie si evacuare sunt ambele desc1ise. 0vacuarea gazelor
arse se realizeaza liber4 datorita di"erentei de presiune din cilindru si mediul e=terior4 de catre
piston4 care4 Cmpinge Cn e=terior gazele arse.
C1iulasa reprezinta piesa care Cnc1ide cilindrii motorului la capatul cel mai Cndepartat de a=a
arborelui cotit.
'tr2ngerea insu"icienta a acesteia4 care constituie o cauza a arderii ei4 poate avea loc la montarea
unui motor nou.
".3 .ecanismul de distributie
.ecanismul de distributie asigura desc1iderea si Cnc1iderea supapelor de admisie si evacuare4
precum si evacuarea gazelor rezultate din ardere.
In "unctie de tipul motorului distributia se clasi"ica Cn6
5 distributie pentru motoare Cn patru timpi?
5 distributie pentru motoare Cn doi timpi.
In "unctie de pozitia supapelor4 mecanismele de distributie sunt6
5 cu supape Cn cap4 unde supapele sunt montate Cn c1iulasa?
5 sistemul mi=t4 supapele "iind montate Cn bloc si Cn c1iulasa.
Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu came.
3istributia se realizeaza prin intermediul unor roti dintate4 unui lant sau unei curele dintate.
Azura inegala a camelor de la arborele cu came duce la "unctionarea neregulata a motorului.
".4 Instalatia de alimentare a motorului
3
Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin sc2nteie :.%'7 este ansamblul organelor
care servesc la alimentarea motorului cu amestec carburant "ormat din benzina si aer4 av2nd
compozitia si cantitatea necesara regimului de "unctionare.
Partile componente ale carburatorului sunt6
5 camera de nivel constant?
5 camera de amestec?
5 di"uzorul?
5 &iclorul?
5 clapeta de admisie.
+olul carburatorului este de a realiza amestecul carburant. Ga motoarele cu aprindere prin
sc2nteie4 instalatia de alimentare cu in&ectie de benzina este de tip monopunct sau multipunct.
". Instalatia de racire
Instalatia de racire asigura mentinerea unui regim termic normal de "unctionare a pieselor
motorului pentru economicitatea si siguranta Cn e=ploatare a motorului.
In "unctie de natura agentului de racire e=ista instalatii de racire cu lic1id si instalatii de racire cu
aer.
Instalatia de racire cu lic1id are ca parti componente6
5 pompa de apa?
5 ventilatorul?
5 radiatorul?
5 termostatul.
Pompa de apa :pompa centri"uga7 este antrenata de catre arborele cotit printr5o curea
trapezoidala.
Termostatul are rol de a conduce lic1idul de racire spre radiator sau spre pompa4 de a regla si a
pastra temperatura acestuia Cntre limitele necesare4 prin desc1iderea si Cnc1iderea circuitului de
racire.
,locarea termostatului Cn pozitia desc1is duce la scaderea temperaturii lic1idului de racire4 av2nd
ca e"ecte6
5 scaderea puterii motorului?
5 consum marit de carburant?
5 uzura prematura a motorului.
+uperea sau slabirea curelei de ventilator4 blocarea termostatului Cn pozitia Cnc1is4 Cn"undarea sau
spargerea radiatorului precum si pierderea de lic1id de racire conduc la supraCncalzirea
3/
motorului. +adiatorul are rol de a dispersa apa supraCncalzita venita de la motor pentru a "i racita
de catre ventilator.
".! Instalatia de ungere
Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor Cn miscare4 pentru a reduce "recarea si
a preveni uzura motorului.
Ga motoarele de automobile ungerea se realizeaza prin stropire4 uleiul "iind Cmproscat de catre
arborele cotit4 care prin miscarea lui de rotatie4 barboteaza uleiul din carterul in"erior.
'caderea nivelului uleiului sub cota minima duce la ungerea insu"icienta a componentelor
motorului si ca urmare a "recarii mari4 se produce supraCncalzirea motorului.
Instalatia de ungere are ca parti componente6
5 pompa de ulei?
5 "iltrul de ulei?
5 radiatorul de ulei.
Pompa de ulei este antrenata de arborele cu came4 prin intermediul pinionului de pe
arborele ruptorului distribuitor.@iltrarea uleiului de la motor se realizeaza printr5un "iltru de
12rtie legat Cn serie la circuitul de ungere. Pentru instalatia de ungere a motoarele automobilelor
se "olosesc uleiuri minerale sau sintetice.
"." Instalatia de aprindere
Instalatia de aprindere are rol de a produce sc2ntei electrice Cn camera de ardere pentru a aprinde
amestecul carburant.
0=ista trei tipuri de instalatii de aprindere6
3$
5 electronice?
5 electrostatice?
5 cu baterie de acumulatoare.
Instalatia de aprindere este "ormata din doua circuite6
5 circuit de &oasa tensiune K este alcatuit din bateria de acumulatoare4 contactul4 Cn"asurarea
primara a bobinei de inductie cu rezistenta aditionala4 ruptorul4 condensatorul4 conductorul de
&oasa tensiune si indicatorul de curent?
5 circuit de Cnalta tensiune K este alcatuit din Cn"asurarea secundara a bobinei de inductie4
distribuitorul4 bu&iile4 conductorii de Cnalta tensiune.
Instalatiile de aprindere electronice micsoreaza consumul de carburant4 datorita arderilor
complete ale amestecului carburant.
".# 2c3ipamentul electric
Instalatia de alimentare cu curent electric este "ormata din6
5 bateria de acumulatoare?
5 generatorul de curent cu releu regulator?
5 releu de indicare a Cncarcarii bateriei.
,ateria de acumulatoare este sursa de energie pentru pornirea motorului4 alimenteaza
consumatorii electrici ai automobilului c2nd motorul este oprit4 alimenteaza consumatorii
electrici ai automobilului c2nd generatorul nu debiteaza su"icienta energie electrica. 'caderea
nivelului electrolitului determina sul"atarea bateriei4 "apt ce consta Cn acoperirea placilor cu un
strat alb de sul" de plumb cristalin si are drept cauza pastrarea Cndelungata a bateriei Cn stare
partial sau total descarcata. 0"ectul acestui lucru este scaderea tensiunii bateriei la cresterea
sarcinii. 0liminarea sul"atarii se realizeaza prin Cncarcarea de lunga durata cu curenti de mica
intensitate si concentratie redusa a electrolitului. -eneratorul de curent este sursa de energie
electrica pentru consumatori Cn timpul "unctionarii motorului si de Cncarcare a bateriei de
acumulatoare.
".$ Transmisia autove3iculului
Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la rotile motoare ale
automobilului. Transmisia autove1iculului este alcatuita din6
5 ambreia&?
5 cutie de viteze :sc1imbator de viteze7?
5 transmisia cardanica?
5 transmisia principala?
4!
5 di"erential?
5 arbori planetari?
5 transmisia "inala.
%mbreia&ul "ace parte din transmisia automobilului si este intercalat Cntre motor si cutia
de viteze4 Cn scopul decuplarii temporare si cuplarii progresive a motorului cu transmisia.
%mbreia&ul este "ormat din doua placi6
5 una montata pe arborele motor?
5 una montata pe a=ul cutiei de viteze.
Cu a&utorul pedalei de ambreia& se realizeaza cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie.
3ecuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a
automobilului si Cn timpul mersului pentru sc1imbarea treptelor cutiei de viteze.
3upa principiul de "unctionare ambreia&ele sunt mecanice4 1idrodinamice4 combinate si
electromagnetice.3upa tipul mecanismului de actionare4 ambreia&ele sunt cu actionare mecanica
sau 1idraulica.
%utomobilele sunt ec1ipate cu cutie de viteza pentru a modi"ica "orta de tractiune4 Cn "unctie de
variatia rezistentelor la Cnaintare.
Transmisia cardanica are rolul de a transmite momentul motor4 "ara sa5l modi"ice4 de la cutia de
viteze la transmisia principala.
Transmisia principala4 Cnt2lnita si sub denumirea de angrena& principal are rolul de a multiplica si
transmite momentul motor de la arborele longitudinal la di"erential. 3i"erentialul este
mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze ung1iulare
di"erite4 d2nd ast"el posibilitatea ca la deplasarea automobilului Cn vira&e sa parcurga spatii
di"erite.
41
".14 *istemul de directie
'istemul de directie al unui autove1icul are multiple mecanisme cu a&utorul carora conducatorul
poate sc1imba4 Cn "unctie de necesitate4 directia de deplasare a ve1iculului. 'istemul de directie
al unui ve1icul trebuie sa nu in"luenteze pozitia corecta a rotilor4 sa nu "ie in"luentat de oscilatiile
suspensiei4 sa nu transmita la volan socurile primite de la roti si sa permita sc1imbarea directiei
de Cnaintare a ve1iculului cu un e"ort minim din partea conducatorului.
'tabilitatea rotilor directoare4 adica tendinta acestora de a5si pastra pozitia neutra si de a se
reCntoarce la ea c2nd au "ost deviate de la aceasta4 de catre "orte Cnt2mplatoare sau de rotirea
volanului4 este determinata si asigurata de ung1iurile rotilor de directie. Ang1iul de
convergenta al rotilor asigura paralelismul planurilor de miscare a rotilor directoare4 "iind
necesar pentru a ani1ila tendinta de rulare divergenta a acestora. Ang1iul de Cnclinare laterala
a pivotului "ace ca4 Cn cazul scoaterii rotilor Cn directie din pozitia neutra4 sa se mareasca tendinta
acestora de a reveni la mersul acestora Cn linie dreapta4 usur2nd manipularea volanului.
Ang1iul de Cnclinare longitudinala a pivotului contribuie la stabilitatea Cn mers a autove1iculului4
prin "aptul ca rotile directoare au tendinta sa revina singure la directia de mers initiala4 dupa
e"ectuarea unui vira&.
Pentru o manevrare c2t mai usoara si c2t mai sigura a sistemului de directie4 ma&oritatea
autoturismelor sunt ec1ipate cu servodirectie. 'ervodirectia ampli"ica "orta de actionare asupra
rotilor de directie4 la manevrarea volanului. 'istemul de directie trebuie sa permita stabilizarea
miscarii rectilinii.
+otile de directie trebuie ca dupa ce vira&ul s5a e"ectuat4 sa aiba tendinta de a reveni Cn pozitia
mersului de a reveni Cn linie dreapta.
+otile de directie au tendinta de a reveni Cn pozitia de mers Cn linie dreapta4 dupa e=ecutarea
vira&ului4 sub actiunea ung1iului de "uga. Ang1iul de "uga reprezinta Cnclinarea laterala a
pivotului.
0lementele componente ale sistemului de directie4 se Cmpart Cn "unctie de destinatia lor4 ast"el6
5 mecanismul de actionare sau comanda a directiei
5 transmite miscarea de la volan la levierul de directie?
5 transmisia directiei 5 cu a&utorul careia miscarea este transmisa de la levierul de directie la
"uzetele rotilor.
".11 *istemul de %r5nare
42
'istemul de "r2nare denumit si "r2na principala sau "r2na de serviciu4 se utilizeaza pentru a
reduce viteza de deplasare sau pentru oprirea automobilului? actionarea acesteia se "ace prin
apasarea unei pedale cu piciorul.
@r2na de stationare permite mentinerea Cn stare oprita a ve1iculului si mentinerea lui Cn aceasta
stare4 inclusiv pe un sol cu Cnclinare.
0"icienta sistemului de "r2nare se apreciaza dupa distanta Cn care se opreste un automobil atunci
c2nd se deplaseaza cu o anumita viteza.
'istemul de "r2nare este alcatuit din "r2nele propriu5zise si mecanismul de actionare al "r2nelor.
Pentru o "r2nare c2t mai e"icienta trebuie ca distanta dintre tamburi sa "ie c2t mai mica.
".12 Rotile automobilului
+otile automobilului sunt compuse dintr5o banda de rulare si dintr5o parte elastica :pneu7. +otile
propriu5zise sunt compuse din &anta4 butuc si elemente de legatura Cntre &anta si butuc. +otile
ve1iculului trebuie sa "ie centrate si ec1ilibrate.
Pneurile au rolul de a reduce si amortiza socurile produse Cn timpul deplasarii autove1iculului.
Pneurile care ec1ipeaza rotile autove1iculelor trebuie sa "ie Cn buna stare de "olosire4 "ara taieturi
sau rupturi4 "ara a "i deteriorate si av2nd o presiune indicata de catre producatorul ve1iculului.
Pneurile trebuie sa aiba ad2ncimea pro"ilului benzii de rulare de minim 145 mm.
".13 *uspensia automobilului
'uspensia automobilului are rol de a asigura con"ortul calatorilor si de a prote&a Cncarcatura
Cmpotriva socurilor4 cauzate de neregularitatile drumului.
Partile componente ale suspensiei automobilului sunt6
5 elementele elastice?
5 dispozitivele de g1idare?
5 amortizoarele?
5 stabilizatoarele.
0lementele elastice Cnt2lnite la automobile sunt arcurile Cn "oi4 arcurile elicoidale4 barile de
torsiune4 elementele pneumatice si 1idropneumatice.
Pentru o amortizare rapida a oscilatiilor4 Cn suspensia automobilelor se monteaza amortizoare
1idraulice. Cele mai "recvente de"ectiuni ale amortizorului sunt deteriorarea supapelor sau a
arcurilor acestora.
43
".14 (paratura de bord pentru controlul %unctionarii autove3iculului
%utove1iculele sunt ec1ipate cu aparate de masura si control4 cu a&utorul carora4 conducatorul
auto sa aiba Cn permanenta sub observatie regimul de "unctionare al autove1iculului.
%paratele de masura si control sunt6
5 avertizor optic al presiunii de ulei :culoare rosie7?
5 avertizor optic al temperaturii lic1idului de racire a motorului :culoare rosie7?
5 indicator de con"irmare a "unctionarii socului :culoare galbena7?
5 indicator al semnalizatorului pentru sc1imbarea directiei de mers :culoare
verde7?
5 un cadran care indica viteza de deplasare a autove1iculului :vitezometru7?
5 un cadran care indica turatia motorului :turometru7?
5 indicator pentru nivelul carburantului?
5 indicator pentru nivelul Cncarcarii bateriei de acumulatori?
5 indicator de con"irmare a "unctionarii cu lumina de drum :culoare albastra7?
5 indicator de con"irmare a "unctionarii lanternelor de pozitie si a iluminarii bordului?
5 indicator pentru instalatia de dezaburire a geamului din spate?
5 indicator pentru con"irmarea "aptului ca "r2na de stationare este trasa.
".1 (ccesorii pentru siguranta circulatiei
Pentru a asigura con"ort si siguranta4 autove1iculele sunt ec1ipate cu diverse accesorii.
Principalele accesorii sunt6
5 stergator si instalatie de spalare pentru parbriz?
5 stergator si instalatie de spalare pentru luneta?
5 instalatie de aer conditionat sau climatizare interioara?
5 instalatie de Cncalzire a parbrizului si a lunetei?
5 dispozitive sonore pentru semnalizarea mersului Cnapoi?
5 "aruri actionate automat?
5 oglinzi reglabile electric?
5 volan a&ustabil?
5 trapa?
5 airbag5uri?
5 servodirectie.
44
Fig.1
#entilatorul autobuzului .%S 1!3
Fig.2
45
.otorul +enault al .%S5ului 1!3 si amplasarea motorului in spatele autobuzului
Fig.3 si Fig.4
Concluzii
0"ectul transportului de pasageri asupra calitatii vietii este comple=. 0ste su"icient sa
observam ca4 atat e=istenta4 cat si lipsa de e"icienta a "olosirii resurselor economice in tranzitul
de masa au e"ecte asupra caracterului sociologic al orasului sau al unei parti a acestuia.
Impre&urimile capata un anumit caracter care se raporteaza la disponibilitatea transportului de
pasageri. 0=istenta metroului sau a autobuzului a"ecteaza structura sociala si economica a
comunitatii. %bsenta transportului de masa poate conduce la aparitia zonelor de"avorizate
economic.
O noua dimensiune s5a adaugat la problemele transportului de pasageri la mi&locul anilor
T!4 si anume4 considerentele energetice. @olosirea tuturor "ormelor de energie tinde sa creasca4
insa "urnizarile de energie din resurse interne4 indeosebi de petrol4 sunt4 tot mai mult de"icitare
pentru +omania. In viitor4 pentru reducerea consumului de combustibil "osil4 care este limitat
cantitativ4 producatorii de autove1icule ar trebui sa le poriecteze tot mai economic in privinta
consumului de carburant4 la <ilometru parcurs. 3e asemenea4 trebuie ca parcurile de
autove1icule sa "ie restructurate4 in sensul scoaterii din "unctiune a ve1iculelor care consuma
mult combustibil si al inlocuirii lor cu ve1icule mai per"ormante.
O alta abordare se re"era la promovarea alternativelor4 pentru mi&loacele de transport si
metodele de utilizare a acestora4 care sunt "olosite in prezent. %st"el4 este bene"ic4 ca utilizarea
sistemelor de tranzit sa aiba pondere mai mare in zonele urbane4 sa se ampli"ice "olosirea in
comun a automobilelor si microbuzelor.
O abordare speciala se re"era la "olosirea unor ve1icule care consuma energii
neconventionale4 cum sunt aburul4 electricitatea4 metanolul4 1idrogenul etc. Oricare ar "i
abordarile pe aceasta tema4 problema energiei "olosite la transportul de pasageri va ramane si
pentru viitor.
In a"ara implicatiilor economice generate de aspectele ecologice4 sociologice si de energie
ale transportului de pasageri sunt si alte implicatii determinate de deciziile politice. %ceste
46
decizii trebuie sa raspunda unor cautari legate de "orma "izica pe care trebuie sa o ia transportul
de pasageri4 atunci cand el trebuie sa raspunda unor e=igente comple=e4 cum ar "i6 pret redus4
viteza4 disponibilitate etc. Probabil ca ar "i de dorit o combinatie a acestor "orme. 'igur4 este
important4 sa se stabileasca combinatia cea mai avanta&oasa. In acest sens4 se pot evidentia
urmatoarele tendinte6
5 construirea de sisteme de tranzit pe sina :calea "erata poate deplasa personae "oarte rapid
si cu c1eltuieli reduse de energie7. %cestea sunt insa "oarte scumpe si cer o mare densitate de
populatie4 care sa &usti"ice economic sau din punct de vedere al consumului energetic4
construirea si "olosirea lor?
5 utilizarea sistemelor de transport bazate pe autobuze4 deoarece e=ista de&a o retea de strazi
si drumuri rutiere interioare oraselor4 care pot "i utilizate mai bine4 numai prin cresterea
numarului de ve1icule. %ceste sisteme sunt un raspuns bun pentru zone cu o densitate redusa a
populatiei si unde e=ista retea rutiera.
5 utilizarea sistemelor de transport e=otice sau e=perimentale4 asa cum sunt6 monoraiul4
metroul4 ve1iculele pe perna de aer etc.
Toate sistemele au avanta&ele si dezavanta&ele lor4 motiv pentru care in zonele urbane se
vor dezvolta acele combinatii multimodale care corespund cel mai bine intereselor locuitorilor
acestor zone. %legerea acestei combinatii trebuie sa raspunda unor e=igente care se re"era la cost4
oportunitate4 comoditate4 promtitudine4 mobilitate4 siguranta4 energie4 acceptare publica4 politici
precum si alti "actori similari. %ceasat alegere trebuie sa porneasca de la circumstantele date de
locul si momentul dorit.

4
0ibliogra%ie
L1M UUU.tramclub.org
L2M UUU.avi.ro
L3M UUU.rietzeautomodelle.de
L4M UUU.masinimari.com
L5M UUU.ecursuri.ro
L6M UUU.dDpetD.ro
LM UUU.eautocare.ro
4/