Reducerea poluarii aerului utilizand bicicleta ca mijloc de

transport
n zilele noastre, orasele sunt proiectate pentru vehicule, iar pietonii sunt n general uitati n
sistemul de mobilitate. Este destul de comun sa avem orase n care magazinele, scolile si
parcurile sa fie foarte departe si n care este nevoie de masina ca sa ajungi la ele, n care traficul
domina strazile facndu-le dificil de traversat, iar mersul pe jos sau cu bicicleta este nesigur si
neplacut, n care transportul public circula rar si este dificil de accesat si n care poluarea aerului
este un pericol vizibil si pregnant pentru sanatate. Al 6-lea rogram de Ac!iune pentru "ediu,
#Environment $%&%' (ur future, our choice), include "ediul * +,n,tatea ca fiind unul din cele -
domenii de ac!iune prioritar,, pentru care sunt necesare eforturi suplimentare. oluarea aerului
este una din problemele prioritare, obiectivul fiind acela de #a atinge acel nivel al calit,!ii aerului
care nu genereaz, un impact .i riscuri innaceptabile pentru s,n,tatea popula!iei .i pentru mediu).
Principalele efecte ale transportului
/onform studiului Agentiei Europene de "ediu, in perioada &00% 1 $%%-, emisiile globale de
dio2id de carbon au crescut cu $34 de la $%.-65 la $6.%30 milioane tone. /ererea de energie in
sectorul transporturi 1 un indicator global pentru emisiile din transporturi 1 a crescut cu 534 in
aceiasi perioada. +6A si /hina sunt tarile cu emisiile cele mai mari de gaze cu efect de sera. 7n
aceeasi perioada de timp, emisiile de dio2id de carbon in +6A au crescut cu &04, iar cererea de
energie in transporturi a crescut cu $84. /hina a inregistrat cea mai rapida crestere a emisiilor de
dio2id de carbon si consum energetic in transporturi de &%84, respectiv &684. 9a nivelul
6niunii Europene circa $84 din emisiile de gaze cu efect de ser, sunt datorate transporturilor .i
8-4 dintre acestea revin transportului rutier, cu men!iunea c, &%4 provin din traficul rutier
urban.
Emisiile pe cap de locuitor :in $%%-; in /hina au fost de 5,3 tone fiind mult sub +6A :&0,6
tone<capita; si 6E :8,3 tone<capita;. 7n 6E-$3, emisiile totale in &00% au fost de =6$& milioane
tone echivalent /($, scazand la =&33 milioane tone echivalent /($ ,in $%%= :o scadere de
3,04;. 7n aceeasi perioada, emisiile din transporturi au crescut cu $64. 7n $%%= acestea
reprezentau $$4 din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera din 6E-$3. >ransportul rutier este
de departe cea mai mare sursa de emisii din transporturi.
Emisiile de poluan!i ale autovehiculelor prezint, doua mari particularit,!i' n primul rnd
eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentra!ii ridicate la
n,l!imi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mic, .i mare capacitate de difuziune n
atmosfer,. n al doilea rnd emisiile se fac pe ntreaga suprafa!, a localit,!ii, diferen!ele de
concentra!ii depinznd de intensitatea traficului .i posibilit,!ile de ventila!ie a str,zii.
n data de &3 iunie $%%0, elevii clasei a ?7-a A, profilul protec!ia mediului, de la @rupul Acolar
de /himie industrial, ,, >erapia) a monitorizat traficul rutier ntre orele &-BB-&=BB n urm,toarele
loca!ii din /luj-Capoca' 7ntersec!ia de la @ar,, 7ntersec!ia /entru, +ensul giratoriu ",r,.ti,
+ensul giratoriu ",n,.tur, +ensul giratoriu Dorilor. Eezultatul a aratat ca contributia la emisia
de /( au avut-o' autoturisme' 884, motociclete' &4, auto transport public' 54, auto transport
marfa 84.
Cum poate fi redusa poluarea
>ransportul alternativ este definit ca' orice mijloc de transport ce implica diminuarea utilizarii de
benzina si motorina. +e refera de regula la orice mijloc de transport n afara masinilor personale
ce utilizeaza combustibili conventionali.
+istemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale,
economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. Aceasta mbunatatire a calitatii
vietii urbane poate fi obtinuta prin implementarea unui lan de "obilitate 6rbana Furabila, care
n multe cazuri ar presupune o regndire serioasa a mediului si a planificarii urbane. lanul de
"obilitate 6rbana Furabila este un set de actiuni orientate catre introducerea unor forme mai
sustenabile de calatorie, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta si transportul public dintr-un
oras, adica mijloacele de transport compatibile cu cresterea economica, coeziunea sociala si
protectia mediului, asigurnd astfel o calitate mai buna a vietii pentru cetateni.
entru a dezvolta durabil un oras este foarte important sa se actioneze n doua directii'
G +chimbarea comportamentului si atitudinii cetatenilor si
G +chimbarea planificarii si organizarii spatiilor urbane.
Spatiul
>ransportul si mai ales transportul individual nu este doar o problema de consum energetic sau
emisii, ci si de spatiu. rivind strazile unui oras vom vedea masini pe fiecare parte a acestora,
spatii mari de parcare n fata supermarHeturilor sau chiar parcari acoperite. ( masina obisnuita
necesita un spatiu de parcare de $,= 2 =m, adica &$,=mp. +pre deosebire de aceasta, o bicicleta
necesita n medie doar o suprafata de &,= mp.
E2aminnd centrele istorice ale diferitelor orase n comparatie cu partile moderne nou construite
ale oraselor, observam ca strazile sunt mai nguste. Acestea sunt adesea suficient de largi pentru
a permite masinilor sa circule ntr-o singura directie. @ndindu-ne la volumul redus de trafic
e2istent la momentul construirii acestor parti ale orasului, este usor sa concluzionam ca orice
crestere a traficului nseamna si cresterea cererii de spatiu.
Ciclismul
/iclismul are un rol major in orice lan de >ransport 6rban Furabil. Acesta ajuta la reducerea
congestionarilor, a poluarii locale a aerului si a emisiilor care provoaca incalzirea globala. $54
din calatoriile cu masina sunt mai mici de $ mile :apro2 5 Hm;, o distanta care poate fi parcursa
usor cu bicicleta in mai putin de &= minute. Faca oamenii aleg sa faca unele din aceste calatorii
cu bicicleta, am putea avea un impact considerabil asupra congestiei locale si poluarii.
Avantaje' Economiseste din spatiul urban, Economiseste bani, romoveaza sanatatea si
bunastarea, Iace calatoria placuta, Eeduce timpii pierduti in traansport, poate chiar sa
imbunatateasca viteza de deplasare per total. Far pe de alta parte, e2ista bariere care impiedica
dezvoltarea acestui tip de transport' interzicerea parcarii pe locurile destinate ciclistilor este
rareori incurajata, lipsa unei infrastructuri dedicate, drumuri ingustate si opriri dese, reguli de
trafic pentru biciclisti si rutele de obicei neclare, uneori sunt considerati automobilisti, alteori
pietoni, lipsa de intelegere a problemelor biciclistilor in cadrul consiliilor oraselor si al politiei.
+unt multi oameni carora le-ar placea mersul pe bicicleta dar nu pot avea una pentru ca spatiul de
acasa este limitat, pentru ca o bicicleta acasa poate deveni o bataie de cap. +olutia este folosirea
in comun a bicicletelorJ Aceasta s-a dovedit a fi o incurajare pentru ciclism in viitor, intr-o
multitudine de orase si tari din toata Europa si e2ista o crestere semnificativa a numarului de
scheme operationale de biciclete in comun. Fe la KelibL in aris pana la Micing in Marcelona, :si
acuma; in /luj si alte orase din Eomania N7 9ove Kelo).
E2ista cateva posibile imbunatatiri care se pot face pentru a trece peste aceste bariere. 6na din
cele mai importante imbunatatiri este construirea de rute pentru biciclisti pe langa zonele
aglomerate sau periculoase. Aceasta retea ar trebui sa faca legatura cumva cu periferiile, in acest
fel, multi oameni care locuiesc acolo pot evita conducerea masinilor.
rimaria /luj are in vedere o re!ea de biciclete de la /luj-Capoca la Ilore.ti .i Apahida.
NEe!eaua de sta!ii self-service de nchiriere biciclete) pe care municipalitatea dore.te s, o
implementeze la nivel metropolitan cost, peste &6,8 milioane de lei. rim,ria /luj-Capoca
dore.te s, amenajeze o re!ea de =& de puncte multimodale ce ofer, posibilitatea de nchiriere a
bicicletelor n regim self1service. Fup, ce utilizatorul se autentific,, i se elibereaz, automat o
biciclet, pe care o poate folosi .i depune apoi n oricare rastel automat din sistem. /oncomitent,
municipalitatea va amenaja .i o re!ea de $$,6 Hilometri de piste de biciclete .i $8 de Hilometri de
trasee pentru bicicli.ti.
n fiecare an, n perioada &6-$$ septembrie n Europa se s,rb,tore.te #+,pt,mna mobilit,!ii
europene), care culmineaz,, la $$ septembrie, cu #Diua european, f,r, ma.ini), o s,rb,toare
promovat, de 6niunea European,, pentru promovarea protec!iei mediului nconjur,tor. +ute de
orase si municipii din intreaga Europa :din care -3 din Eomania; si din afara acesteia participa,
intre &6 si $$ septembrie $%&%, la +aptamana europeana a mobilitatii, cel mai mare eveniment
mondial dedicat deplasarilor urbane sustenabile. >ema campaniei $%&% 1 N/alatoriti mai
inteligent, traiti mai bine) 1 pune accent pe efectele daunatoare pe care tendintele actuale din
transportul urban le au asupra sanatatii cetatenilor. +copul este incurajarea autoritatilor locale sa
promoveze alternative la folosirea automobilelor si sa evidentieze impactul pozitiv al acestora
asupra sanatatii publice si asupra mediului.
Fe la lansarea sa in $%%$, +aptamana mobilitatii a cunoscut o crestere continua a numarului
oraselor participante. Anul trecut s-a inregistrat in vederea participarii un numar record de $ &8&
de orase reprezentand apro2imativ $53 de milioane de locuitori. /a urmare a campaniei de o
saptamana au fost introduse peste - --% de masuri permanente. +aptamana europeana a
mobilitatii constituie, de asemenea, un model de succes, fiind adoptata de tari din afara Europei,
precum Argentina, /anada, Ecuador, Oaponia si >aiPan.
Bicicleta
Fefinitie' NMicicleta este un vehicul cu un cadru din metal usor, doua roti cu spite de srma una
dupa alta. Este condusa de un biciclist ce sta pe o sa, cu ajutorul ghidonului, frnelor si al celor
doua pedale.)
Fe ce ar trebui sa mergem cu bicicletaQ Easpuns' este bine pentru corpul vostru, va arde
caloriile, va mentine n forma, va fortifica musculature, va scuteste de mersul la doctor, lupta
mpotriva diabetului, va fereste de timpii lungi de asteptare n cazul ambuteiajelor, va limpezeste
mintea, reduce stresul, va aduce noi prieteni, este cool, este bine pentru mediu, este silentioasa,
reducnd poluarea fonica. Faca din n ce mai multa lume ar merge cu bicicleta, s-ar putea
diminua<scurta problemele de trafic.
/e tipuri de biciclete sunt disponibile pe piataQ
G Miciclete de sosea 1 rapide si usoare 1 biciclete sport :hobbR; si utilitare :cumparaturi etc.;
G Miciclete pentru tururi 1 robuste, confortabile si capabile sa care ncarcaturi grele
G "ountain-biHe 1 biciclete de teren :cauciucuri late si cu crestaturi mari;
G Miciclete >andem 1 pentru doua persoane asezate una n spatele celeilalte.
Micicleta ca mijloc de transport este folosita' pe distante scurte :sub 5Hm;, pentru mersul la
scoala, vizitarea prietenilor, cumparaturile la pietele locale, mersul la un centru sportiv, in
parcuri si centre de ciclism, pentru economie de timp n oras, n timpul grevelor de metrou, pe
distante medii :5Hm-$=Hm;, e2cursii catre zonele recreationale si catre alte orase si localitati din
jurul orasului tau, accesul la locurile neacoperite de mijloacele de transport n comun, tururi
turistice pe bicicleta, utilizarea mountain-biHe-urilor pe drumurile, forestiere. Este ieftina,
nepoluanta, mica si silentioasaJJJ
Feclaratia unui ciclist din /luj' #Am inceput sa circul cu bicicleta prin oras in urma cu 2 ani, in
special pentru deplasarea la/de la serviciu. Am parcurs circa 2200 km NUMAI prin oras. Fara
bicicleta as fi fost nevoit sa circul cu masina. Masina mea consuma in regim urban .! litri
ben"ina/#00 km, deci la 2200 km ar fi consumat 20 litri de ben"ina. $rin arderea acestei
cantitati s%ar fi emanat in atmosfera &'! kg de ()2. $ot spune ca in 2 ani de biciclit am poluat
cu aproape !00 kg de ()2 mai putin si am facut apro* 200 de drumuri dus%intors pana la
serviciu.+
ersonalitati despre mersul pe bicicleta'
,(-nd moralul a sca"ut, c-nd "iua pare .ntunecata, c-nd munca devine monotona,c-nd nu prea
mai ai speranta, urcati .n saua bicicletei si porniti la drum, fara a va g-ndi la nimic altceva
dec-t la acea calatorie.+ 1 +ir Arthur /onan FoRle, &8 7anuarie, &806, Eevista +cientific
American.
,M%am g-ndit la ea .n timp ce mergeam pe bicicleta.+ 1 Albert Einstein, despre teoria
relativitatii.
Concluzii
+istemele durabile de transport au o contributie benefica asupra sustenabilitatii sociale,
economice si ecologice, a comunitatilor pe care le deservesc. +istemele conventionale de
transport au un impact semnificativ asupra mediului, contribuind cu $%-$=4 la consumul global
de energie si la emisiile de dio2id de carbon. Emisiile de gaze cu efect de sera din transport cresc
mult mai repede dect n orice alt sector.
mbunatatire a calitatii vietii urbane poate fi obtinuta prin implementarea unui lan de "obilitate
6rbana Furabila, care n multe cazuri ar presupune o regndire serioasa a planificarii urbane. 6n
oras trebuie construit pentru oameni si ar trebui sa fie un loc n care e placut si sigur sa mergi pe
jos la magazine, parcuri si scoli, n care strazile pot fi traversate n siguranta si permit ca mersul
cu bicicleta si chiar joaca copiilor sa se desfasoare n siguranta, n care serviciul nu este foarte
departe sau se poate ajunge usor la el cu autobuzul sau tramvaiul, n care autobuzele se misca
repede pe benzile speciale pentru autobuze si au prioritate la semafoare.