Academia de Studii Economice din Bucureti

Facultatea de Administraie i Management Public

Bucuretiul de ieri, Bucuretiul de azi

Coordonator tiinific:
Prof. univ. dr. Bran Florina

Student:
Surugiu Silvia Daniela
Grupa 213, Seria B

Bucureti
2016

Cuprins

1. Introducere
2. Prezentarea geografic a oraului Bucureti
2.1 Aezarea geografic i relieful
2.2 Hidrografia
2.3 Flora si fauna
2.4 Clima
3. Scurt istoric privind evoluia oraului Bucureti
4. Populaia i ocuparea forei de munc
4.1 Evoluia demografic
4.2 Scurt prezentare a pieei muncii
5. Tipuri de spaii ale oraului Bucureti
5.1 Spaiul turistic al oraului Bucureti
5.2 Spaiul verde al oraului Bucureti
5.3 Spaiul silvic al oraului Bucureti
6. Analiza SWOT a Bucuretiului
7. Concluzii
8. Bibliografie

1.

pag. 3
pag. 4
pag. 4
pag. 5
pag. 5
pag. 6
pag. 7
pag. 11
pag. 11
pag. 12
pag. 13
pag. 13
pag. 16
pag. 22
pag. 24
pag. 26
pag. 27

Introducere

Pentru sesiunea de comunicare tiinific, din cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucureti, am elaborat lucrarea Bucuretiul de ieri, Bucuretiul de azi, deoarece acesta este
oraul meu natal, in care locuiesc i am dorit s prezint evoluia n timp a acestui ora . Am ales
aceasta tema, pentru ca de-a lungul timpului, oraul Bucureti a cunoscut modificri
semnificative.

Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai populat ora i cel mai important
centru industrial i comercial al rii. Populaia de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca
Bucuretiul s fie al zecelea ora ca populaie din Uniunea European.
Conform unor estimri ale unor specialiti, Bucuretiul adun zilnic peste trei milioane de
oameni, iar n urmtorii cinci ani, acest numr va depi patru milioane. La acestea se adaug
faptul c localitile din preajma oraului, care vor face parte din viitoarea Zon Metropolitan,
nsumeaz o populaie de aproximativ 430.000 de locuitori.
Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1862 devine capitala Principatelor Unite. De
atunci a suferit schimbri continue, devenind centrul scenei artistice, culturale i massmedia romneti.
Arhitectura elegant i atmosfera sa urban i-au adus n Belle poque supranumele de
Micul Paris. n prezent se situeaz pe acelai nivel administrativ cu judeele Romniei i este
mprit n ase sectoare.
Lucrarea este structurat astfel: introducere, cinci capitole, concluzii i bibliografie. Primul
capitol se numete Prezentarea geografic a oraului Bucureti, iar acest capitol are 4
subcapitole n care sunt incluse teme precum: Aezarea geografic i relieful, Hidrografia,
Flora si fauna i Clima.

Cel de-al doilea capitol este intitulat Scurt istoric privind

evoluia oraului Bucureti i n acest capitol este prezentat pe scurt evoluia oraului de-a
lungul timpului. Cel de-al treilea capitol, Populaia i ocuparea forei de munc este alctuit
din dou capitole: Evoluia demografic i Scurt prezentare a pieei muncii. Cel de-al
patrulea capitol Tipuri de spaii ale oraului Bucureti, are n vedere trei subcapitole : Spaiul
turistic al oraului Bucureti, Spaiul verde al oraului Bucureti i Spaiul silvic al oraului
Bucureti. n cel de-al cincilea capitol Analiza SWOT a Bucuretiului sunt prezentate
punctele tari i punctele slabe ale oraului.

2. Prezentarea geografic a oraului Bucureti

2.1 Aezarea geografic i relieful

Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se
afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea
de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.
Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea
Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la Lunca
Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a lacului
cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a intenselor aluvionri.
n acest timp rurile i prelungesc cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de
loess, fragmentnd astfel cmpia.
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100115 m, n partea nord-vestic, i 50
60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desf oar ntre 58 m i 90 m
altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80100 m, iar
pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde
se ajunge la 1-1,5 km/km2.

2.2 Hidrografia
Bucuretiul se afl situat pe malurile rului Dmbovia, ce se vars n Arge, afluent
al Dunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungulrului Colentina, n perimetrul oraului,
precum Lacul Herstru, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. i n centrul oraului
exist un lac, n Parcul Cimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora medieval, este nconjurat
de Grdina Cimigiu, inaugurat n 1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.
Pe lng Cimigiu n Bucureti mai exist i alte parcuri mari: Parcul Herstru (cu Muzeul
Satului) i Grdina Botanic (cea mai mare din Romnia i care cuprinde peste 10.000 de specii
de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i
ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai mici i spaii verzi amenajate de
primriile de sector. Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior
al Ialomiei, situat la o distan de 25-30 km de Bucureti i are o suprafa de 5,75 km2 , iar
adncimea maxim este de 9 m.
Forma lacului este alungit este foarte sinuoas, cu multe golfuri, in partea de aval aflnduse o insula pe care se afl obiectivul turistic antropic Mnstirea Snagov. Pe malul lacului, n
afar de stuf i papur crete i nufrul Indian aclimatizat, nuferi albi i galbeni. Fauna piscicol
atrage numeroi pescari amatori. Se remarc numeroase specii de peti: pltic, crap, biban,
somn, tiuc, roioar i dou specii de guvizi.

2.3 Flora i fauna

n muncipiul Bucureti se afl patru rezervaii naturale declarate care cuprind arii de
interes naional: Situl Natura 2000 Scrovitea, Lacul Cldruani, Lacul Snagov, Pdurea
Snagov.
Situl Natura 2000 Scrovitea are o suprafa de 66423ha. Acest sit cuprinde mai multe
municipii, Bucuretiul deinnd 78,3% din suprafaa acestuia. Localitile care au raza teritorial
n Situl Natura 2000 sunt: Grulu-40%, Nuci 23%, Grditea 20%, Moara Vlsiei 12%,
restul de 8% fiind cuprins de localitile aferente judeului Ialomia.
Situl gzduiete importante specii de psri slbatice protejate printre care: barza alb,stancul
rou, stancul galbe, eretele de stuf, egreta mare i mic, raa roie.
Pdurea Snagov conserv 3 flore i faune diferite, pdurea fiind considerat rezervaie
natural tiinific cuprinznd 1470 hectare.
5

Printre numeroasele specii de arbori i arbuti se numr: stejarul, frasinul, teiul, alun, soc,
ctin, lemnul cinesc. Primvara nfloresc ghioceii, brnduele, brebenelele, mrgritarul i
crinul de pdure.

2.4 Clima
Clima n capital este specific Romniei, respectiv temperat-continental. Sunt specifice
patru anotimpuri, iarn, primvar,var i toamn. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu
puine zpezi i temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar
caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 35 grade Celsius) i cu puine precipita ii.
Aceasta face ca diferenele de temperatur iarn - var s fie de pn la 50 de grade.

Date climatice pentru Bucureti

Luna

Ian

Feb

Maxima medie
C (F)

1.5

4.1

(34,7)

(39,4)

2.4

0.1

(27,7)

(31,8)

5.5

3.3

(22,1)

(26,1)

Media zilnic C
(F)

Minima medie
C (F)

23.7

Minima istoric
C (F)

(10,7

Precipitaii mm

40

Mar

10.5
(50,9
)

4.8
(40,6
)

0.3
(32,5
)

Apr

18.0
(64,4)

11.3
(52,3)

5.6
(42,1)

23.9

16.6

2.7

(11,0)

(2,1)

(27,1)

36

38

46

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

23.3

26.8

28.8

28.5

24.6

(73,9

(80,2

(83,8

(83,3

(76,3

16.7

20.2

22.0

21.2

16.9

(62,1

(68,4

(71,6

(70,2

(62,4

10.5

14.0

15.6

15.0

11.1

(50,9

(57,2

(60,1

(59,0

(52,0

0.0

5.2

8.7

5.2

3.1

(32,0

(41,4

(47,7

(41,4

(26,4

70

77

64

58

42

Oct

Nov

Dec

Anual

18.0

10.0

3.8

16,5

(64,4)

(50,0)

(38,8)

(61.7)

10.8

5.2

0.2

10,6

(51,4)

(41,4)

(32,4)

(51.1)

5.7

1.6

2.6

5,7

(42,3)

(34,9)

(27,3)

(42.3)

19.5

23,9

(3,1)

(11.0)

43

595

7.3
(18,9)

32

18.8
(1,8
)

49

(inches)

(1.57)

(1.42)

Zpad cm
(inches)

13.7

11.0

(5.39)

(4.33)

70.6

84.5

(2.76

(3.03

(2.52

(2.28

(1.65

1.5

0.0

0.0

0.0

0.0

(0.59)

(0)

(0)

(0)

138.0

184.8

246.3

265.8

(1.5)

10.5
(4.13
)

(1.81)

(1.26)

(1.93)

(1.69)

(23,43)

0.0

0.0

8.8

10.5

56

(0)

(0)

(0)

(3.46)

(4.13)

(22,05)

72

289.2

281.4

224.1

177.4

87.5

62.8

2.112,4

Nr. de zile cu
precipitaii ( 1.0
mm)

Ore nsorite

Surs: NOAA

3. Scurt istoric privind evoluia oraului Bucureti

Marele istoric Nicolae Iorga, descria aezarea geografic a oraului Bucureti asfel:
Odinioar, un sat de pstori i plugari, al moului Bucur, - spune Nicolae Iorga n Istoria
Bucuretilor - de unde vin moia lui i cobortorii lui, Bucuretii, localitatea nsi nefiind dect
moia Bucuretilor, a oamenilor cobori din acest mo care este Bucur. Aici Dmbovia este
larg i pe vremuri ea fcea pe amndou malurile sale ochiuri de ape, care puteau s opreasc
naintarea repede a unui nvlitor. Nu este o singur nlime, ci pe malul de sud mai multe
dealuri se nir, de la al Radului Vod pn la al Spirii, al Mitropoliei i la prile ridate de ctre
Cotroceni. Rezistena se putea face, prin urmare, din mai multe pri, cum, n cursul timpului,
lupte s-au i dat pe aceste puncte mai nalte. Dar nfiarea acestor locuri mai avea o nlesnire
pentru aceste scopuri defensive la Cotroceni, al crui nume chiar nseamn un loc unde se
cotrocete (n.r. adpostete) cineva, era pdure. De jur mprejur se ntindea codrul, care pstra
numele Vlsiei de odinioar i din care i pn astzi au rmas plcuri, care neaprat au trebuit s
7

fie curate. Aceasta fr a mai pomeni de

lacurile semnate n dreapta i n stnga, care
formau prin ele nsele o cingtoare defensiv
pentru oraul ce rmnea s se ntemeieze i
pentru cetuile menite s-l apere.
Legenda spune ca orasul Bucuresti, a fost
fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei
variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat
de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV.
Pe malurile Masacrului si ale Colentinei este
atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in
1800 i. Hr. apar anumite dovezi ale unor
comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata
trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana in anul 100 i.
Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda,
Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci).
Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate in secolele III XIII, pana
in Evul Mediu.
Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad tepes,
domn al tarii Romanesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai
apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la
Targsor la Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. in scurt timp, Bucurestiul
se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. in
anii 1558 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului
Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in
forma sa initiala.
In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala tarii Romanesti,
moment in care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau
(1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si
este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla
Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. in 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai
Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si

reconstruit in 1888. in scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se
remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor,
cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea
continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia
se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798
indica 30.030 de locuitori, in timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).
O adevrat schimbare la fa a Capitalei s-a petrecut n iunie 1938, cnd serviciile de
salubritate au trecut din subordinea Primriei Bucuretilor n cea a Uzinelor Comunale. Aceast
schimbare administrativ, aparent neinteresant, s-a dovedit n timp o adevrat reform a
salubritii bucuretene. Toate utilajele serviciului de salubritate autocamioane, autocisterne,
crue de salubritate, tomberoane au fost reparate i vopsite.
Revista Realitatea Ilustrat face chiar un inventar al acestor nnoiri binevenite: S-au reparat
145 de cotigi, 438 de tomberoane, 28 de autocamioane, 15 autocisterne, 4 autotractoare i 6
remorci. S-au luat msuri pentru vopsirea tuturor vehiculelor, comandnd materialul
necesar.(sursa: Realitatea Ilustrat, nr.615, 1 noiembrie 1938 ). Uzinele Comunale au investit i n
noi utilaje, investiii care erau urgente i necesare, i de care au beneficiat n mare msur toi
bucuretenii i vizitatorii Capitalei. Au fost cumprate noi autocamioane performante de la Ford,
sute de crucioare pentru preluarea gunoiului stradal, 15 autocamioane pentru preluarea
gunoaielor i a zpezii, dar i maini pentru stropirea i splarea strzilor.

Modele de tomberoane

Sursa: Realitatea Ilustrat (1938)

Investiiile nu s-au oprit doar la maini i autocamioane, ci au vizat, aa cum era de ateptat,
i un nou personal. Au angajat noi lucrtori de salubritate crora le-au crescut salariul de la 50 lei
la 85 lei pe zi, supraveghetorilor le-a fost urcat salariului de la 90 lei la 190 lei pe zi, iar revizorii
au ajuns s primeasc pn la 6000 lei lunar. Aceast msur curajoas i costisitoare a fost luat
pentru a nlocui vechile i relele deprinderi din trecut, cnd angajaii Primriei erau nepregtii,
necinstii (toi angajaii de la salubritate primeau mit de la cei din subordine), ru salariza i,

nedisciplinai i obinuii s presteze servicii doar contra baciului primit de la locuitorul de

rnd al Capitalei.
Aceti noi lucrtori au primit, pe cheltuiala Uzinelor Comunale din Bucure ti, noi uniforme,
bocanci, caschete i epci, iar pentru ca lucrtorii s fie ctigai pe termen lung, s-au aplicat i
amenzi angajailor, civilizndu-i prin amenzi care vizau beia, murdria corporal, neglijena n
inut, maltratarea cailor din serviciul de salubritate, mita de la inferiori sau baciul de la
abonai.
Odat fcut curenia n ograda serviciului de salubritate al Capitalei, s-a trecut efectiv la
curenia oraului. Strzile au nceput s fie mturate i n timpul nopii, dar stropite nainte,
pentru a nu provoca praf, stropirea strzilor fiind o premier pentru Bucureti. n timp, s-a ajuns
la splarea a peste 7 milioane de metri ptrai zilnic, lucru care nu mai fusese ntlnit vreodat n
istoria Capitalei. Splarea strzilor se fcea aa de serios, nct se ajunsese la scderea presiunii
apei n tot oraul la orele de vrf. S-a hotrt ca splarea strzilor s se fac doar n anumite
intervale de timp, evitndu-se orele 7-9, 12-14 i 18-20, cnd bucuretenii folosesc cel mai mult
apa n propriile case i apartamente. O alt investiie major a fost construc ia a 5 electropompe
pe Dmbovia, pentru a acoperi ntreg necesarul de ap al Capitalei.
O alt noutate n salubrizarea Bucuretilor a fost combaterea prafului. Realitatea Ilustrat ne
d amnuntele tehnice care au dus la rezolvarea, cel puin parial, a acestei probleme:
Majoritatea strzilor Capitalei sunt pavate cu piatr avnd rosturile umplute cu nisip. Aceste
rosturi dintre pietre, constituesc rezervorul permanent al prafului. La trecerea vehiculelor, acest
praf este spulberat n atmosfer, constituind astfel o condi ie grea de trai a locuitorilor. Pentru
fixarea acestui praf ntre rosturi, s-au fcut diferite experiene, ntrebuinndu-se bitum fluid,
emulsie de bitum, n concentraii diferite. ncercrile au avut loc pe mici poriuni din bulevardul
Tache lonescu, os. Herstru, os. tefan cel Mare i Str. Miron Costin. Pn n prezent nu se
poate anticipa asupra rezultatelor, gsindu-ne n perioada de observare. (sursa:Realitatea Ilustrat,
nr.615, 1 noiembrie 1938).

i pentru ca faa Bucuretilor s fie schimbat complet i rapid, s-au instalat, n regim de
urgen, 300 de couri de gunoi pentru aruncatul hrtiilor i a diferitelor resturi, oraul Bucureti
ajungnd s aib 457 de astfel de couri, fr s le mai numrm pe cele pe care Societatea
Tramvaielor le-a amplasat pe toate peroanele de ateptare, conform nelegerii fcute cu Uzinele
Comunale.

10

Descrcarea gunoaielor la groapa de gunoi Voina

Sursa: Realitatea Ilustrat (1938)

Conform estimrilor date de Uzinele Comunale din Bucureti pentru Realitatea Ilustrat din
noiembrie 1938, dup aceast reform n salubrizarea Bucuretilor, cei 459 de lucrtori ai
Uzinelor Comunale ridicau zilnic din Capital 26.374 metri cubi de gunoi, cifr destul de mare
pentru acel an care ne indic extrem de clar nivelul de trai al bucuretenilor, dar despre asta vom
scrie ntr-un articol viitor.
n prezent, orasul Bucureti trece printr-o constant i profund rennoire la nivel de
planificare urban, mult ateptata revigorare concentrndu-se, cel puin n mic parte, pe
restaurarea a ceea ce a supravieuit din evul mediu i epoca modern. Tabloul deconcertant de
pestri al oraului Bucureti este, de fapt, destul de amplu pentru a cuprinde att tue elevate i
spectaculoase, ct i nuane anoste i groteti, i nu doar din punct de vedere arhitectural, ci din
perspectiva a tot ceea ce are legtur cu oraul (cultur, obiceiuri ale oamenilor, infrastructur i
altele asemenea).

4. Populaia i evoluia forei de munc

4.1 Evoluia demografic
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Bucureti se ridic la
1.883.425 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
11

1.926.334 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (85,95%), cu o minoritate de romi

(1,27%). Pentru 11,68% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci (84,31%), cu o minoritate de romano-catolici
(1,17%). Pentru 11,8% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

4.2 Scurt prezentare a pieei muncii

Regiunea Bucureti - Ilfov este compus din judeul Ilfov i Municipiul Bucureti.
Conform rezultatelor ultimului Recensmnt al Populaiei, populaia regiunii este de 2272.2
mii persoane. Populaia este distribuit invers proporional cu dimensiunea celor dou entiti
administrative. Municipiul Bucureti reprezint cea mai mare aglomeraie urban din Romnia,
cu o populaie de 1.9 mil. locuitori. Judeul Ilfov este unul din judeele mici ale rii, cu o
densitate de 289.6 locuitori/km.
La 01.01.2015, conform Balanei Forei de Munc, resursele de munc ale regiunii erau n
numr de 1542.4 mii persoane din care populaia ocupat civil reprezenta 81.3%.
Rata omajului nregistrat la data de 31 decembrie 2015, a fost de 1.6%, cea mai mic la
nivel naional, cu 23.0 mii omeri.
Cererea de for de munc calificat este mai mare pentru aceast regiune, majoritatea
omerilor nregistrai avnd un nivel sczut de educaie. Oportunitile oferite de capital fac ca
populaia ocupat s aib un nivel ridicat de instruire i calificare.
Din punct de vedere al participrii la principalele activiti economice, ponderea populaiei
ocupate civile n servicii este predominant (71.3%), n timp ce ponderea populaiei ocupate n
industrie i construcii este de 25.8% iar n agricultur de doar 2.9%.
n regiunea Bucureti este concentrat cea mai important pia a forei de munc din ar. n
regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucureti-Ilfov reprezentnd principala
12

aglomerare industrial din ar, dar fora de munc s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor
ani, spre servicii, care n prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se
nregistreaz cel mai alert ritm de cretere a unor sectoare precum construciile i imobiliarele,
evolutii rapide nregistrnd i activitile de retail, de distribu ie i de management. ntruct
regiunea Bucureti-Ilfov este singura regiune a rii n care serviciile genereaz cele mai
importante locuri de munc, sectorul teriar are ponderea cea mai mare n structura PIB-ului
regional (60.4%), industria i construciile de 29.3%, iar agricultura sub 1%.
Mediul economic al regiunii este atractiv pentru investiiile directe, pentru structura
instituional existent, pentru fora de munc calificat i pentru sistemul de comunicaii mai
dezvoltat dect n alte regiuni ale rii.
Conform datelor statistice ale ANOFM, cei mai importani angajatori din regiune, ca numr
de salariai, n 2015, erau: CN Posta Romn SA, RCS, SC OMV Petrom SA, RCS, CNCF CFR
SA, Kaufland Romnia, SC Auchan Romania SA, SNTFC CFR Cltori SA, SC Mega Image
SRL, Adecco Resurse Umane SRL.
*Surse utilizate: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, Institutul Naional de
Statistic (Balana Forei de Munc, Anuarul Statistic), Ministerul Dezvoltrii Regionale i
Administraiei Publice.

5. Tipuri de spaii ale oraului Bucureti

5.1 Spaiul turistic al oraului Bucureti
Chiar dac a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii, inundaii, cutremure,
perioada comunist, dar poate cel mai grav indiferena tuturor, Bucuretiul are ce s arate
vizitatorului fie c acesta vine din provincie sau din strintate.
Prin funciile sale complexe, prin poziia n cadrul rii i prin numeroasele obiective cu
valoare istoric, arhitectonic i de alt natur, Bucuretiul reprezint unul dintre principalele
centre turistice ale Romniei.
Bucuretiul se remarc prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, ncepnd de la
Curtea Veche, rmiele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad epe - cel care a fost
fondatorul oraului i, totodat, sursa de inspiraie pentru personajul Dracula -, la biserici
ortodoxe, la vile n stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinist din perioada comunist i

13

terminnd cu Palatul Parlamentului, o cldire colosal cu ase mii de ncperi, a doua ca mrime
n lume dup Pentagon.
Cele mai importante obiective turistice ale municipiului Bucureti sunt: Ateneul Romn,
Arcul de Triumf, Palatul Bncii Naionale, Teatrul Naional, Universitatea Bucureti, Parcul
Cimigiu, Grdina Botanic, Parcul Herstru, Muzeul Satului, Muzeul Naional de Art al
Romniei, Muzeul Naional de Istorie al Romniei, Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore
Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc i altele. De asemenea, n Bucure ti se
organizeaz, n fiecare an, Trgul de Turism al Romniei.
Arcul de triumf
Arcul de triumf a fost nlat n anul 1922 din lemn i stuc, n cinstea proclamrii Unirii, dup
izbnd armatelor romne n primul rzboi mondial, arc ce va fi nlocuit cu unul de piatr, opera
arhitectului Petre Antonescu, ntre anii 1935-1936.
Faada sudic este frumos mpodobit cu dou medalioane n bronz, ce nfieaz chipurile
regelui Ferdinand i al reginei Maria, care le nlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul
comunist, dup anii `80. n locul lor au fost aplicate dou mari flori de piatr, care au fost date
jos, dup 1989, iar chipurile regale i-au reluat locul
Ateneul Roman
C. Esarcu, V.A Ureche i N. Kreulescu au nfiinat n 1865 instituia Ateneul Romn cu
scopul "nzestrrii poporului cu cunotine folositoare". Pentru a strnge banii necesari pentru
construcia cldirii s-a apelat la colecta public avnd motto-ul "Dai un leu pentru Ateneu".
n 1886 a nceput construcia dup planurile arhitectului francez Albert Galleron i a fost
inaugurat la 14 februarie 1888. Aici i are sediul Filarmonica "G. Enescu" i tot aici au evoluat
unii dintre cei mai de seama dirijori i soliti interprei ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu
Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals,
Yehudi Menuhin.
Opera Naional
Dei n Romnia manifestri ale genului liric dateaz nc din secolul XIX cldirea Operei
Romne este o construcie relativ nou (1953) ridicat dup planurile arhitectului Octav
Doicescu.
Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gzduiete la ultimul etaj Muzeul Operei n care
sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrnd dezvoltarea acestui gen artistic n Romnia.
n fa cldirii se afl statuia marelui muzician George Enescu, o sculptur n bronz de Ion Jalea.
Cercul Militar Naional
Cldirea Cercului Militar Naional a fost construit n anul 1912 dup planurile arhitecilor
D. Maimarolu, V. tefnescu i E. Doneaud, fiind tributar stilului neoclasic francez. Are
14

interioare somptuoase care au gzduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni i, n zilele noastre,
expoziii de pictur, sculptur lansri de carte, etc. Dei locul acesta are o istorie interesant
puin lume o cunoate.
Primul indiciu este fntn din fa Cercului Militar Naional care se numete Srindar, dup
numele bisericii ctitorit probabil de Matei Basarab, mult mai trziu, pe la sfritul secolului
XVIII-lea era vestit pentru icoan Fecioarei, fctoare de minuni. Reconstruit de mai multe ori,
biserica a fost afectat grav de cutremurul de la 1838, ruinndu-se apoi ncet, ncet.
Curtea Veche
Curtea-Veche, astzi un complex de ruine de fortificaii, ncperi i fundaii medievale aflate
ntre Calea Victorieisi strad Halelor i bulevardul I.C. Brtianu este probabil unul din cele mai
importante i mai vechi monumente din Bucureti.
Adesea ignorate datorit strii de paragin i abandonare de care sufer de altfel ntreg
centrul istoric al Bucuretiului i al dificultii gsirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost
pentru mult timp neglijate cu excepia ctorva cercetri arheologice. n prezent ns, aceast
situaie ncepe s se amelioreze odat cu demararea proiectelor de renovare i reabilitare a
vechiului Bucureti, iar vizitarea Curii-Vechi redevine treptat o cltorie fascinant n trecutul
ntortocheat i ascuns al Bucuretiului.
Palatul Parlamentului (Cas Poporului)
Cas Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dup numele unui renumit doctor din
zona) n anii `80, cnd a nceput "urbanizarea " ntregului cartier, la "indicaiile ctitorului de
geniu". Ridicat pe o colin artificial, Cas Poporului are o nlime de 84m, (cuprinde 12 etaje)
are o not dominant, impuntoare, iar cu suprafa s de 330.000 de metri ptrai, devine a dou
cldire din lume dup Pentagon.
Aici a dorit Ceauescu s fie reedina preideniei, a comitetului central al partidului
comunist i al unor ministere. n form de piramid fr vrf (au fost probate cteva cupole, idee
la care s-a renunat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumrate sli imense, iar
cea mai mare se numete Sala Unirii, cu o nlime de 16 m i o suprafa de 2200 metrii ptrai,
aici aflndu-se cel mai mare candelabru din cldire, cu o greutate de trei tone i 7000 de becuri.
Teatrul National - cladire impresionanta realizata intre anii 1967-1970 dupa planurile
arhitectilor Horia Maicu, Romeo Stefan si N. Cucu;
Muzeul National de Istorie a Romaniei este cel mai mare din Romania ce detine peste
50.000 de lucrari de mare valoare care ilustreaza evolutia societatii pe teritoriul Romaniei din
cele mai vechi timpuri si pana astazi;

15

Muzeul National de Arta a Romaniei cuprinde peste 70.000 de lucrari expuse in sectia de arta
universala, ale numerosi artisti precum Ghe. Tatarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu,
Stefan Luchian, Theodor Pallady, Toniza, Constantin Brancusi, Rembrandt, Rubens, Renoir,
Monet sau Delacroix.
Muzeul Satului
n primvar anului 1936 ia fiin Muzeul Satului Romnesc, creaie colectiv a colii
Sociologice Romne, nfiinat i condus de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gndit prima
oar la constituirea unei colecii de art popular, a tipurilor de gospodrii rneti i-a
prezentrii lor n expoziii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp n urm.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafa de 5 ha i doar 30 de case rneti,
caracteristice diferitelor zone din ar. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultur,
specialiti, 1100 de muncitori de diferite meserii i 130 de meteri populari din satele locuinelor
selectate. De-a lungul anilor, suprafa muzeului a crescut pn la circa 15 ha, iar numrul de
construcii amplasate depete cifra de 300;din acestea peste 4 ha snt dotate cu tot necesarul
unei gospodrii rneti (ateliere, construcii anexe, biserici, etc).

5.2 Spaiul verde al oraului Bucureti

Alturi de muzee, monumente de arhitectura, lcauri de cult, parcurile si grdinile
Bucuretiului constituie unul din punctele de atracie importante ale capitalei.
In toate cartierele Bucuretiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor
oraului si turitilor posibilitatea de recreere si agrement in mijlocul naturii. De asemenea, pe
malul lacurilor care fac parte din reeaua hidrografica a Bucuretiului (Herstru, Floreasca,
Bneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogooaie) sunt amenajate adevrate parcuri si grdini.
Dintre acestea se pot meniona: Gradina Botanica, Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau,
Gradina Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul
Carol.
Parcul Carol I
Parcul Carol sau Parcul Libertatii este situat pe Dealul Filaretului. A fost amenajat intre anii
1900-1906 dupa planurile arhitectului francez Eduard Redont si a fost inaugurat in 1906 pentru a
sarbatori 40 de ani de domnie a regelui Carol I, cand a fost organizata si o expozitie jubiliara.
Parcul este amenajat in stil mixt si dispune si de un lac, destinat agrementului.

16

Atractii in Parcul Carol: Arenele Romane sau Arenele Libertatii au o capacitate de 5000 de
locuri dispuse in amfiteatru. Aici se organizau pe vremuri gale de box si lupte. Astazi aici au loc
spectacole de teatru si concerte in aer liber.
Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida a fost inaugurat in anul
1909 si reorganizat in anul 1954. In muzeu pot fi vazute piese
precum moara de apa cu "facaie", macazul cu ac si inima de
lemn, primul automobil aerodinamic si machetele avioanelor
cu

care

Traian Vuia, Aurel Vlaicu si Henri Coanda s-au inscris

printre
pionierii constructiilor aerospatiale.
de la Poienari din judetul Arges. Astfel, rezervorul de apa a fost montat direct in interiorul
turnului cetatii. Bazinul de apa nu a functionat insa niciodata.
Statuile "Gigantii": acestea au fost realizate de sculptorul
Dumitru Paciurea si reprezinta doua nuduri de tineri. Statuile
reprezinta personajele unei legende conform careia doi
gemeni erau indragostiti de aceeasi femeie. Ei au fost
transformati in piatra din cauza iubirii neimplinite, iar
femeia in cascada.
Fantana Cantacuzino: este un monument de arta in stil
neoclasic, construit in anul 1870. Este decorata cu basoreliefuri si placi de ceramica care
reprezinta cavaleri medievali si steme.
Tot in Parcul Carol se afla si Monumentul soldatului necunoscut, adus in anul 1991 de la
Marasesti si un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii.
Parcul Circul de Stat
Parcul Circul de Stat a fost infiintat in 1960 cu scopul
de a pune in valoare cladirea Circului de Stat. Acest parc
este in intregime artificial si a fost realizat dupa planurile
arhitectului Valentin Donose. In mijlocul parcului se
afla Lacul cu izvoare naturale, pe malul caruia cresc lotusi
egipteni.
Un punct de atractie al parcului il reprezinta sculpturile
in trunchiurile arborilor uscati realizate de artistul plastic C.Teodorescu. In ultimii ani, au fost

17

realizate mai multe lucrari de amenajare a parcului: pentru flora, refacerea aleilor si un sistem de
iluminat.
Parcul Cismigiu
Gradina Cismigiu este cea mai veche gradina publica
din Bucuresti si este amenajata in genul parcurilor
englezesti. In 1779 domnitorul Tarii Romanesti,
Alexandru Ipsilanti a ordonat sa se construiasca doua
cismele. Numele parcului provine tocmai de la aceste
cismele: seful lucrarilor avea titulatura de Marele
Cismigiu. In Cismigiu se afla si un lac cu un debarcader de unde se pot inchiria barci de
agrement.
Punctele de atractie in gradina Cismigiu
: aceasta este compusa din ziduri de piatra, pergole de lemn si lanturi de fier pentru
expunerea trandafirilor agatatori.
Restaurantul in stil romanesc: acesta a fost ridicat de
arhitectul

Ion

Mincu

si

botezat

Monte

Carlo.

Restaurantul a fost bombardat in timpul razboiului si

refacut mai apoi. Un punct de atractie este si chioscul
pentru orchestra.
Rondul Roman: a fost inaugurat in 1943 si adaposteste
busturi cioplite in piatra pe socluri inalte. Acestea
reprezinta chipurile oamenilor de cultura romani precum Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu,
Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, George Cosbuc, St.O. Iosif, Ion Creanga, Al. Vlahuta, Duliu
Zamfirescu, B.P.Hasdeu, N.Balcescu si V.Alecsandri.
Statui: pe alei se gasesc si alte statui: cea a Maicii Smara, a lui George Panu, Monumentul
Eroilor francezi, Izvorul Sissi Stefanidi care reprezinta o mama indurerata de moartea fiicei sale
care toarna apa cu ulciorul.
Pe langa aceste atractii mai poti admira coltul cu arbori si arbusti de langa Liceul Gheorghe
Lazar, izvorul lui Eminescu, de unde si astazi vin oamenii sa ia apa, coltul sahistilor si coltul
copiilor, din jurul Lacului Cretulescu, amenajat cu podete si balustrade.
Parcul Herastrau

18

Parcul Herastrau sau Parcul National Carol al II-lea a

fost construit in 1936 si este cel mai mare parc al
Bucurestiului.

Parcul

fost

atractie

pentru

bucurestenii instariti inca din secolul XVIII. Sotia lui

Alexandru Ipsilanti, Doamna Ecaterina, avea obiceiul sa
se plimbe cu barca pe lac, in sunetul muzicii turcesti. Ea
a

fost si cea care a construit pe malul lacului Herastrau un

chiosc de vara.
Parcul este impartit in doua zone: una linistita, rezervata pentru odihna si cultura, unde se
gasesc Palatul Elisabeta, un teatru de vara cu 2.800 de locuri, debarcadere si banci si o zona
destinata sportului si distractiei, care cuprinde terenuri si baze sportive, restaurante, cafenele, un
parc de distractii pentru copii si cluburi nautice.
Punctele de atracie deosebite din Parcul Herastrau sunt: zona Expoflora, unde se organizeaz
anual expoziii florale, care face legtura intre Muzeul Satului si parc, Gradina Japoneza , Aleea
Cariatidelor realizata de Constantin Baraschi si Statuia generalului de Gaulle, cu o nlime de
4,7 metri si o greutate de cinci tone.
Parcul Ioanid
Parcul Ioanid a fost amenajat in 1870. La aceea vreme
era un loc abrupt, cu pduri si izvoare subterane. De aici
a

izvort Dmbovicioara, un afluent al rului Dmbovia.

In 1905, George Ioanid, proprietarul grdinii, avea o
afacere cu pomi roditori altoii, plante ornamentale si
flori pentru jardiniere. Gradina Ioanid avea un catalog

cu speciile care puteau fi cumprate.

Parcul a fost proiectat dup tiparul scuarurilor englezeti si al parcurilor franuzeti, modelul
fiind Parcul Monceau, din Paris. A fost inspirat de arhitectura romantica, in maniera grdinilor
anglo-chineze, cu pavilioane, mici piaete si este nconjurat de cldiri valoroase, in marea lor
majoritate reedine. Numele parcului a fost schimbat in 2003, in Parcul Ion Voicu, in cinstea
violonistului Ion Voicu.
Parcul Tineretului

19

Parcul Tineretului a fost amenajat in 1974, de arhitectul

Valentin Donose. Spaiul verde a fost amenjat cu scopul
de a pune in valoare lacul din mijlocul parcului. In parc
a

fost amplasata Sala Ioan Kunst Ghermanescu (Sala

Polivalenta),

destinata

aciunilor

culturale

si

competiiilor sportive.
Tot in aceasta sala au loc frecvent concerte de muzica
live si alte evenimente, precum . Parcul dispune de spatii de joaca pentru copii, spatii de odihna,
un debarcader cu dane pentru barci cu rame, pista de carting si trenule cu aburi. Un alt punct de
atracie este rozariul circular, prevzut cu alei interioare dalate si platani.
Parcul Kiseleff
Parcul Kiseleff este amplasat de-o parte si de alta a
Soselei Kiseleff. Parcul a fost amenajat in anul 1832, o
data cu realizarea soselei Kiseleff, dupa planurile
arhitectului Wilhelm Mayer, care a contribuit si la
amenajarea Parcului Cismigiu. In parc exista mai multe
statui reprezentand busturile unor oameni de cultura
precum Nicolae Leonard, Ovidiu sau Barbu Stefanescu Delavrancea si un complex de statui
format din patru piese, realizate de sculptorul George Apostu.
In aprilie 2000 in parc a fost construit Monumentul Infanteriei Romane. Monumentul este
construit in bronz, de sculptorul Ioan Bolborea si se afla amplasat pe locul in care in perioada
interbelica a existat un monument al infanteristului, daramat de generalul Ion Antonescu la
presiunile lui Hitler.
Gradina Botanica
Gradina Botanica din Bucuresti si-a deshis portile in
1891, cand au fost inaugurate serele si cladirea
Institutului Botanic, bombardata in 1944. Gradina
Botanica a fost realizata de catre profesorul Dimitrie
Brandza si de arhitectul peisagist Fuchs, originar din

20

Bruxelles. In timpul celor doua razboaie mondiale, gradina a fost bombardata si a fost refacuta
de fiecare data de numerosi botanisti.
Muzeul Gradinii Botanice se afla intr-o cladire in stil brancovenesc si cuprinde 20 de
incaperi. Aici vei descoperi planse pictate, fructe, seminte, fragmente de plante uscate sau
conservate in formol, expuse dupa criterii ecologice , sistematice si functionale.
Muzeul este structurat in mai multe sali care cuprind: flora Deltei Dunarii, flora de campie,
de deal si de munte. Aici sunt expuse manuscrise, aparate de cercetare de pe timpuri legate de
domeniul botanicii, o colectie de piese de artizanat din materiale vegetale, o colectie de mostre
de lemn de arbori si arbusti indigeni si exotici, un biotop de turbarie si diorame cu aspecte.
Gradina cuprinde sectorul plantelor ornamentale, grupe
geografice, sectorul flora Dobrogei, cascada, gradina
italiana, rozariu, sectorul plante utile, sectorul "sistemul
plantelor" si complexul de sere. Acesta permite cultura
plantelor exotice din regiunile calde ale globului si
cuprinde flora tropicala si subtropicala din Africa, India,
Indonezia, America de Sud.
Pe langa aceste parcuri, in Bucuresti mai exista si Parcul National, Parcul Alexandru Ioan
Cuza (IOR), Lia Manoliu, Plumbuita, Tei, Parcul Eroilor si controversatul Parc Bordei.
De asemenea, fiecare cartier bucurestean dispune de un parc, mai mic sau mai mare, cu alei,
spatii de joaca pentru copii, mese de table sau sah, terenuri de fotbal si tenis. In parcul Crangasi
exista Lacul Morii, care cuprinde si o insula artificiala, cu debarcadere. Tot aici pasionatii
de pescuit isi pot incerca norocul.

5.3 Spaiul silvic al oraului Bucureti

Padurea Comana
Comana este o rezervatie unica in Europa si include zeci de specii de plante si animale
protejate de legile internationale. Parcul natural de la Comana este considerat a doua delta a
Romaniei si ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa Delta Dunarii. Atractia padurii o reprezinta
teii si speciile protejate: lacramioarele, ghimpele si bujorul de padure.
Cei care vor sa se simta ca in Delta Dunarii pot face plimbari cu barca prin stufarisul de pe
lac. O plimbare de o ora costa 50 de lei. Deplasarile pe Neajlov si Balta Comana trebuie facute

21

cu barci fara motor, pentru ca multe dintre ecosistemele din zonele umede sunt foarte sensibile.
Plimbarile pe lac se fac numai cu ghidul parcului, care stie canalele.
La marginea padurii se afla Manastirea Comana, ridicata in timpul domnitorului Radu Serban
si refacuta de Serban Cantacuzino. Se spune ca aceasta manastire a fost construita pe ruinele
celei ctitorite de Vlad Tepes, acum peste 500 de ani. O legenda spune ca langa fantana cu nuc,
aflata in parc, ar fi fost ucis Vlad Tepes, dupa ce a fost eliberat de Matei Corvin. De asemenea, in
Comana se afla casa memoriala a lui Gellu Naum.
In parc sunt amenajate locuri speciale pentru foc si pentru aruncarea deseurilor, imprejmuite
de caramizi. Popasurile in Comana sunt permise numai la Cabana Fantana cu Nuci si in Poiana
Fantana cu Nuc. Exista si optiunea de cazare la particulari, iar pentru a innopta in parc trebuie
facuta rezervare cu mai mult timp inainte. Accesul este foarte facil, cam o ora de mers cu masina,
la 30 de kilometri de capitala.
Padurea Baneasa
Situata la 10 kilometri de Bucuresti, padurea Baneasa este unul dintre cele mai frumoase
locuri de recreere oferite de imprejurimile capitalei. In afara de numeroasele restaurante si terase
de aici, unul dintre punctele de atractie este si Gradina Zoologica, care adaposteste numeroase
specii de animale si pasari. Pentru cei mici o ocazie unica sunt plimbarile pe ponei.
Padurea Cernica
Padurea Cernica este situata la 14 kilometri de Bucuresti. Lacul se intinde pe o suprafata de
peste 300 de hectare si are amenajat pe malul drept un strand cu cabine, un debarcader, un
restaurant, terenuri sportive si un cabinet medical. Padurea Cernica este una dintre putinele zone
verzi ramase in jurul Bucurestilor.
Padurea Caldarusani
Padurea Caldarusani este situata la 45 de kilometri de Bucuresti, in comuna Gradistea, din
judetul Ilfov. In aceasta zona vei intalni specii rare de pasari si reptile, toate protejate de lege.
Una dintre cele mai frumoase si mai rare soparle din tara, soparlita de frunzar, se gaseste in
aceste paduri.
Amatorii de pescuit vor gasi in apele lacului mai multe specii de peste, de la salau, somn,
biban, stiuca, crap sau platica. Daca esti norocos, in padure poti intalni fazani, iepuri, cerbi
lopatari si caprioare. In partea de vest a padurii este amenajata si o fazanerie.
Padurea Snagov
Padurea Snagov se afla la 40 de km de Bucuresti si este un punct de atractie pentru locuitorii
capitalei. Padurea, rest al vechilor codri ai Vlasiei ce acopereau odinioara intreaga Campie
Romana, este amenajata ca un imens parc in care se gasesc plaje, restaurante. Padurea Snagov
este declarata rezervatie naturala. Vegetatia sa lemnoasa este reprezentata de stejar, carpen si tei.
22

Pe lacul din padure se pot practica diverse spoturi nautice, se pot face plimbari de agrement si se
poate pescui.
Padurea Raioasa
Padurea Raioasa se afla situata la 6 kilometri de Mogosoaia si este o rezervatie forestiera si
floristica. Denumirea sa vine de la aspectul copacilor care au pe scoarta foarte multi licheni si
muschi .
Padurea Pustnicu
In padurea Pustnicu vei gasi un complex turistic cu restaurant si terasa pe malul lacului
precum si un debarcader de unde se poate merge intr-o plimbare cu barca pe malul lacului. Este
de altfel unul din putinele lacuri din vecinatatea capitalei amenajate pentru agrement.
Padurea Bragadiru
In padurea Bragadiru sunt amenajete locuri speciale pentru gratar, terenuri de fotbal si de
tenis si locuri de joaca pentru copii.

6. Analiza SWOT a Bucuretiului

Puncte tari
Regiunea cu cea mai cuprinztoare reea de ap i canal
Regiunea cu cel mai larg acces la servicii de salubritate
Capacitate sporit de prelucrare a deeurilor
Trend descresctor al emisiilor de noxe sub form de gaz
Regiunea Bucureti-Ilfov este principalul nod de autostrzi din Romania, repectiv A1, A2

i A3
Regiunea Bucureti-Ilfov prezint cea mai mare atractivitate din punct de vedere al
investiiilor strine directe. Preponderena n plan naional a firmelor mari, fapt care

favorizeaz dezvoltarea IMM-urilor, a cercetrii i inovrii tehnologice.

Regiunea nregistreaz n plan naional cota cea mare a investiiilor cu caracter inovativ
Nivelul naional cel mai ridicat al forei de munc din punct de vedere educaional
Firme cu activitate de cercetare, dezvoltare tehnologic i inovare recunoscute la nivel
naional i internaional

Puncte slabe
Slaba integrare a cercetrii universitare cu mediul de afaceri
Cheltuielile firmelor pentru cercetare, dezvoltare tehnologic i inovare nregistreaz un
nivel sczut comparativ cu media UE
23

Insuficienta integrare a tehnologiei informaiei i comunicaiilor la nivelul firmelor, n

special a IMM-urilor
Dispariti intra-regionale semnificative de natur s influeneze adncirea fenomenului

de separare digital
Existena unor zone cu acoperire redus din punct de vedere al tehnologiei informaiei i

comunicaiilo
Nivel redus de productivitate fa de media european (sub 70% din media UE)
Nivel redus al competitivitii n contextul globalizrii economiei
Numr redus de branduri regional cu impact naional sau internaional Sectorul productiv
este n continuare un consumator de energie pe produs fa de media UE.

Oportuniti
Importana special acordat competitivitii de strategia Europa 2020, n special n tipul

de regiune n care se preconizeaz ca va fi inclus regiunea Bucureti-Ilfov

Structura economic ce favorizeaz o dezvoltare bazat pe cretere inteligent,

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare

Promovarea la nivelul UE a conceptului de dezvoltare durabil, promovarea unei

economii mai competitive

Creterea integrrii economice la nivelul UE Preconizata aderare la moneda unic
european.

Ameninri
ntrzierea msurilor de sprijinire a economiei i reintrarea n recesiune economic
Cretere economic lent n msur s afecteze atractivitatea regiunii din punct de vedere

al investiiilor strine directe

Continuarea fenomenului de prsire a rii de ctre fora de munc dinamc
Reducerea i stimulentelor economice de natur s ncurajeze cercetarea, dezvoltarea

tehnologic i inovarea la nivel naional

Meninerea unui nivel sczut fa de media european a cheltuielilor firmelor n ceea ce

privete cercetarea, dezvoltarea tehnologic i inovarea n interiorul firmelor.

Evoluii negative economice care s conduc la nrutirea ocuprii forei de munc
Riscul creterii infracionalitii n ariile sociale defavorizate fapt de natur s conduc la

sporirea dificultilor i a costurilor incluziunii sociale

Agravarea riscului srciei pe fondul unei reveniri a crizei economice.

24

7. Concluzii

n concluzie, astzi, Bucuretiul reunete locuri i cldiri care povestesc despre trecutul i
schimbrile de-a lungul veacurilor. Astfel, timpul i-a pus amprenta asupra acestui ora ,
deoarece, de la voievozi la fanarioi, de la domni pmnteni pana la monarhie i comuni ti,
oraul ce avea s devin Capitala statului unitar Romnia a trecut printr-o serie de evenimente
social-politice i transformri edilitare. Acum, Bucuretiul, este unul dintre cele mai frumoase
orae, fiind capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial i comercial
al rii.
Bucuretiul de azi ncearc s recupereze simboluri i peisaje, chipuri i gesturi, prezente n
trecut i existente nc, ntr-o laten istoric pe care tinerele generaii au nceput s le caute, s le
cunoasc i s le cultive. Deoarece acetia, deopotriv respir n interiorul aceleiai geografii
culturale. Acesta poate fi nceputul recuperrii decalajului de mentalitate impus dup 1945 i
conservat persuasiv de actuala clas politic.
Ca urmare, frumuseea Bucuretiului de ieri se mbina cu cea a Bucuretiului de azi i astfel,
formeaz un ora superb care este ntr-o continu dezvoltare.

8. Bibliografie
* Dan Berindei s.a.: Bucuresti. Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.
* Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: Bucuresti. Ghid turistic, Bucuresti: Editura Ed. SportTurism. 1980.
25

* Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucuresti; Editura Cinor 1992.

* Raul Calinescu: Excursii in imprejurimile capitalei, Bucuresti: Editura Uniunii de Cultura
Fizica si Sport 1962.
* Silvia Colfescu: Bucuresti. Ghid turistic, istoric, artistic, Bucuresti : Editura Vremea 2001.
* Florian Georgescu, si Paul I. Cernovodeanu: Muzeul de Istorie a Orasului Bucuresti,
Bucuresti: Sfatul popular al Capitalei R.P.R. 1960.
* Hedy Lffler: Bucuresti, cuvint inainte de Ioan Grigorescu ; pagini de istorie de Panait I.
Panait, Bucuresti Sport Turism 1984.
* Leon Magdan: Ghidul pelerinului. Bucuresti si imprejurimi, Bucuresti: Editura Sfantul
Alexandru 2001.
* Constantin Bacalbasa: Bucurestii de altadata, Bucuresti 1930, reprints Bucurestii de alta
data (1878-1884), Bucuresti: Editura Eminescu 1993 si Bucurestii de alta data (1885-1888),
Bucuresti: Editura Albatros 2000.
* Victor Bilciurescu: Bucuresti si bucuresteni de ieri si de azi, Bucuresti: Ed. Paideia 2003.
* Mircea Diaconu: in Bucurestii de odinioara, Bucuresti: Bucuresti: Editura Paideia 1998.
* Florian Georgescu (ed.): Istoria orasului Bucuresti, Bucuresti: Muzeul de Istorie a orasului
Bucuresti (MIMB) 1965.
***
https://ec.europa.eu
http://www.insse.ro/cms/
http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2013/05/bucuresti-1919.html
http://www.insse.ro/cms/
https://mstracna.wordpress.com/2010/07/30/bucuresti-micul-paris/

26