www.dacoromanica.

ro
BUCURE$TII
DE

0. N. GRECEANU

(XI PLANUL GENERAL AL BUCERE5TIULCI

PRIMA EDITIE

BUCURESTI
TIPOGRAIIA CARTEA MEDICALIO
1929
Toate dreptorile rezervate

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Acest manual al cats torului Buzureftia singurul care
exists, are drept stop de a oferi cititorului un ghid prac-
tic pentru cunoasterea eapitalei Romaniei, atat din punct
de vedere al istoriei cat si al artei.
Ar fi sa ham o cale nedreapta data am incerca sa a-
Semanant Bucurestiul cu celelalte Capitale ale Europei. Nu
trebue sä uitam ca data Bucurestiul este ruda saraca a ca-
pitalelor din Europa, ea e unicul exemplu al unui oras
care, dela origina sa Qi temp de sapte secole, fart ince-
tare devastat, ruinat, pradat, jefuit si are, uneori chiar
nts, facuta una Cu pamantul yi condamnat la moarte, re-
inviaza de fiecaie data ajunge printr'o sfortare legen-
dart in scurtul interval de o jumatate de veac, la situatia
in care se gaseste azi.
Patine capitale in Europa au o istorie asa de stranin
de ineurcata si asa de grew de coordonat intr'un intreg
clar gi rigor de inteles, ca aceia a Bueurestiului, nu numai
din cauza originei sale, dar si din cauza diferitelor dru-
rnuri ce a luat din primele secole, desvoltarea sa interi-
cart precum si suflarea influentelor politice exterioare, in-
fluente sub care lucran voevozii romani.
Daca ne reintoarcem la, primele pagini ale analelor Rote
tnanieI, o vedern chiar inainte de invazia turceasca, ocu-
pata de barbari de diferite rase.
Tarile Ro inane nn se formeaza decat spre secolul al XIV-lea,
iar din secolul al XV-lea pant in al XVITI- lea'poporul roman
e un popor fart libertate, muncind pentru altii. stapanit
°and de un popor, cand de altul, vesnic in neintelegeri,
vesnic in lupte, vesnic in razboale ; ii lipsea acestui po-
por, singurul mijloc de desvoltare yi perfectionare, o liber-
tate civila nemarginita, in armonie cu ordinea si egalita-
tea. In afara de tragedia neintrerupta pricinuila de domi-
natia turceasca, insusi principatele romane Muntenia si
Moldova, nu inceteaza de a se hartui $i de a se provoca,
atat de diferite sunt interesele ce le despart, atat de de-
parte mat una de cealalta, prin regimul diferit sub care
trilese.
www.dacoromanica.ro
6
Daca Bncurestinl traectte e o minune; mai putin fru-
mos de ar fi, mai putin desvoltat, mai putin impodobit
Intr'o stare de o mie de on mai inferioara (Rica ar fi, gi
Inca ar avea dreptul la admiratie, atilt de dramatic a fost
sistemul politic ai social care l'a faurit. Cu cat vom stndia
mai mult petipetiile variate al carui teatru a fost Ro-
mania, 'anti in pada fluctuatiilor unei politici extrem de
agitate till rand pe rand in mainile ungurilor, polonezilor,
turcilor qi Inca altor popoare, cu atat bisericile si tot ce-a
famlis in picioare in Bucure$ti, vor destepta mai Inuit en-
riozitatea gi 'n acela$ Limp $i simpatia. Toate aceste con-
structii, in aparenta simple $i fait stil, adevarate rAmasite
a unei lumi disparute, marturisesc prin sarlicia gi simpli-
citatea lor, valnrile evenimentelor, catartrofele insangerate
si capriciile opininnilor politico la care ()rap) a fost intot-
deauna expus.
Pus alaturi de Paris, Londra $i Berlin, Bucurestiul e
departe de a reprezenta un ecou al lor, dar pentru cei ct
cunosc desnadejdiile vietii sale, ei se vor minuna milt mai
mult de ceeace exists, deck de ceeace nni. Si data to gan-
desti ca situatia ora$ului de azi gi intregul sail aspect nu
dateaza decat de o jumiltate de secol, gtii di nn poti in-
talni in viata nn alt plugar care, cu mai mult merit, Bali
fi protejat plug,n1 $i aparat brazda.
Bucureetinl supus si umilit de straini, victima barba-
rilor in trecere, gi lovit de nenorociri, a invatat in clipele
de desnadejde O. se cunoascii pe el insu$i si sa-gi inasoare
puterile, pentru a se avfinta en incredere pe drumul vii-
torulni.
In timp ce in Evnl mediu, toate Virile din Occident.lai
traian veacrl lor de aur, Romanii abia atunci scoboara din
muntii undo se refugiasera, pentru a pine stapanire pe
campia munteneascii gi olteneascii ce-au mo$tenit dela stet-
motii lor Daci si Romani. Siliti sa stea ascunsi in
munti, nude traiau din munca pamantului gi cresterea vi-
telor, romanii din secolul al XIV-lea nu stiau nici sit aerie.
nici sa citeasca. Popoarele dusmane cari stripaneau pe ro-
mani, avean tot interesul sa-i tie intr'o stare de inferiori-
tate din punct de vedere-moral gi sa nu de$tepte in ei
sentimentul constiintei nationale care trebuia sit izbuc-
neasca en atata putere in secolul at XIX-lea.
Dar a f st deajuns acestui popor naseut in perfectO
armonie a facultritilor sale, inzestrat de Dumnezeu de tot
www.dacoromanica.ro
ce poate contribui la desvoltarea sa moralii, fizicii. si into-
lectualA, sii intrevadA printr'o sing,nrii use lumina si civi-
lizatia, pentru ort in mai pntin de 50 de ani sa ajunga sii
intemeeze o tarn, in total asemanatoare celorlalte tari din
Europa, mai fericite si de veche civilizatie.
Cand Europa isi face drum in Asia si patrunde in cu-
ceritoare prin istmul de Suez, and Napoleon deschide E-
giptul si steagul tricolor flutura pe coastele Africei, cand
Grecia si-a scuturat jugul, cand tnrcii alunga enicerii si
deschid haremele, atunci abia Muntenia si Moldova devin
europene pi-pi cauta patina viata in institutiile Occidentale.
Progresele ce Romania, Bucurestiul si poporul situ an
realizat in 50 de ani, snnt legendare. Regele Carol, princi-
paint fondator al Romaniei intelectuale, care in 1866 in
loc de Calea Victoriei n'a cunoscut decal o sosea jude-
teana umbrita de tei si de castani si drept Palat o casa
varnita, a Risat in 1914 succesorului sau un ores stralucit,
bogat in constructii, infloritor, nude abunda institutiile pu-
blics si culturale.
Asa cum e Bucurestiul azi, pe alocurea Inca ran infa-
tisat, trebue sa-i recunoastem merite pe langa faptul ca nici
un alt ores pe lume n'a fost atat de incercat in fundatiile
lui. Toate tarile si toate popoarele, artrebui sit inteleaga
ea Romania ar avea cel putin dreptul la simpatie, dacil
un chiar la admiratie.
Aprilie 1929. OLGA GRECEANU

TABLA METODICA
I. Origina Poporului roman 11
II. Limba 13
III. Moneda 14
IV. Pasaport. Varna 14
V. Gari. Case de transport . . . 14
VI. Tramvaie. Antobuze. Taxi. Traquri . 15
VII. Legatiunile si Consnlatele . . . . . ,19
VIII. Ministerele. Primaria 20
IX. Librarii. Ziare. Magazine 23
X. Banci. Sport
XI. Hotelnri. Re9taurante , .....
www.dacoromanica.ro
25
30
8

XII. Posta . . . . . - .. 33
XIII. Teatre. Cinematografe . . . . 34
XIV. Concerts. Expozitii artietice 35
XV. Biserici 36
XVI. Biblioteci 37
XVII. Institutii superioare , 38
XVIII. Muzee si colectiuni - . . 39
XIX. Istoricul Bucurestiului 41
XX. Istoria artelor frumoase in Muntenia , 55

1. Calea Victorlei . . 68
A). Dela Palatul .Regal to Soseaua C'hiseleff . . 69
Palatul Regal . . . . . . . . 69
Ftmdatia Universitara Carol I-iu . , . . . 76
Muzeul -Theodor Aman . . . . 77
Ateneul Roman 80
Pinacoteca 82
Academia Romani 84
B Dela piala Palatului Regal to Podul Senatului 89
Biserica Cretulescu - 89
Teatrul National
Presa Romani .
Posta ..........
. .
. . .

.
.

.
......
. . .
90
93
97
Biserica Stavreopoleos 97
2. Bela Strada Poineare la Strada boaninel . 100
Ministerial de_Interne 100
Scoala Superioara de Arhitectura . . 100
Bursa 104
3. Balevardele: Elisabeta Academie' Carol
Fake Protopopescu 104
A . Dela Bulevardul Elisabeta to Palatul Cotrocei 104
Eforia 105
Cismigiul . . . . . . . 107
Facultatea de Medicini. . . 109
Palatal Cotroceni 109
B). Dela Bulerardul .dcademiei to Bulerardul I ake
Protopopescu
Universitatea .......
. . . .
.
; ...
. . . .
111
111
Muzeul national de antichitati 112
www.dacoromanica.ro
 9

4. Balevardele: Lasear CatargiuI. C. Briitlana

Coltea 129
Academia de Ina lte Studii Comerciale . . 130

......
.

Muzeul Simu . . 130

Biserica Co !tea
5. Strada Lipseaui .
Banes Nationals
. .

.
.
.
,
. ..... 143
145
146
Biserica Sft. Gheorghe ...... . . . . 147
6. A. Cartierele de pe malul drept al Bilmbovitet 150
Palatul de Justitie . , . . 150
Biserica .Antim . . 152
Arhivele . ....
Biserica Sft. Apostoli
Biserica Mihai Bravul .
. .

.
. 153
. 154
154
B. Cartiele dip S-E. . . . 156
Parcul Carol . . . .
. 158
Muzeul Militar . . . . 160
Patriarhia . . . .
. . . 168
Camera Deputatilor . 172
7. Strada Carol Strada Serban Voila : . 176
Palatul Princiar . . 176
Biserica Curtea Veclie
8. Strada Citmpinennu
. . .
.
.

.
Strada Stirbei Yoda
. . ...
. .

178
. 181
Muzeul Kalinderu ., 182
Conservatorul de mania. 187
9. Strada General Berthelot
Comisiunea Monumentelor istorice
. . . - . .. 189
189

10. Calea Grivitet .

11. Calea, Mosllor Obor
. ...... .
Ministerul Cultelor §i al Artelor
.
Calea Vacarea}ti
189
190
. 193
12. Soseaua Chiseleff . 194
Muzeul de isforie naturals . . . .
Muzeul Etnografic 101
196
Muzeul Toma Stelian 197
Hipodrornul Biineasa 200

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

I. Origina poporului roman

Popoarele cari formeaziii prima bazli a nationalitAtii ro-
maine stint Tra.cii si Ilirii. In rasa Traci lor se cuprind :
Berzii, Odrizii, Mezii, Agatirsii si in fine cei mai impor-
tanti barii si Getii. cari din secolul al V-lea inert in. de
Ch.) ocupau malul drept at Dunarii aproape de gura ei, si
mai tiirziu cuprinsul Transilvaniei, intro Timis. Tisa, Prnt
si Duniire. Dacii si 6etii devin sub seful for BuerebiEtas,
un popor foarte temut si ajung sA formeze on resat pu-
ternic intre Nistru si Tisa, pe ambele -maluri ale Duniirii,
pAnA la granitele trace si ilirice, pe cari adeseori be atacA.
IrnpAratii romani, nelinistiti de aceastli periculoasA, ye-
cinAtate, pornesc contra -Dacilor mai multe campanii insA
fAra rezultat Numai sub ImpAratul Traian Romanii ajung
sA nimiceasch poporul Dac, fficAnd totdeodatil din Dacia, o
provincie romans.
Dupit aceastA invingere ce ImpAratul Traian comemo-
reazil prin monumente, cum de exempla : orasul Iro-
paeum Traiani, monumental dela Adam Klissi .(in Dobro-
gea, la S. E. RomAniei si coloana lui Traian la Roma,
Dacii se retrag in Carpati in timp ce femeile si copiii, de
altfel decimati de multele rAzboaie, ramun pe loc, la gos-
podariile lor, unde vor fi cu timpul absorbiti de Romani.
In adevAr Traian intreprintle o colonizare oficialA cu co-
ionistii din Dalmatia si Europa OccidentalA o parte pro-
venind din Orient), cari denationalizeazil inteatlita elemen-
tul bastina$, incfit Dacii romanizati adoptA chiar limba la-
tinA, care devine si limba tariff. Dupa decadenta Imperiu-
lui Roman cAnd anarhia military ajunae la apogee
si functionarii romani parasesc Dacia si o last' in
mAinile barbarilor Sarmati, Roxolani, Marcomani $i mai
ales Goti. cari o stapAnesc cAteva secole.
Indigenii adicA Dacii romanizati, legati de primAntul ce
cultivau de doug secole. se retrag. ca si primii Daci in fata
barbarilor, stabilindu-se in masivul Transilvaniei, unde
www.dacoromanica.ro
12 ORIGINA POPORIILUI ROMAN
timp de noun secole se indeletnicesc cu munca plimantu-
lui si cresterea vitelor; cand timpurile se indreapta, rand
barbarii isi due setea de navalire spre alto tinuturi, Dacii
romanizati se reintorc la piimantul lor. Acest teritoriu re-
ocupat de ei este vechiul parnant Dac, format din Oltenia,
Muntenia, Transilvania, Moldova si Basarabia5 adica .Roma-
nia de azi. Astfel poporul Daco-Roman a rezistat timp de
noua secole la toate Joviturile ce s'au abatut asupra sa.
Traind izolati in masivtil Transilvaniei, Dacii romani-
zati si-au perpetuat rasa, pastrandu-si tipul, portul si
limba. Reintorsi in vale ei se unesc cu colonistii romani
dela yes. cari se retrasesera in acele locuri inca din seco-
lul al III-lea si se inapoiazi acum in sec. XIII-lea. Acestia
din erma achic cu ei din sudul Dunarii si un amestec grec
din Bizant ale carei frontiere se intindeau pan& la malul
drept at Dunarii. Asa dar Dacii romanizati dela Nord, se
intalnesc dupa 900 de ani en Dacii romanizati dela Sud,
pe vechiul pamant ce Is revenea dela stramosii Daci si
s'an mirat, vazand ca unii si altii vorbesc aceiasi limba.
Aceste doul elemente, urmasii Dacilor si at Romanilor, u-
nii in munti, altii la ses, se vor numi RomaV, iar mai
tarziu intr'un dialect adoptat Romani', adica locuitorii
vechei Romania", de unde numele de azi Romania".
Nimeni nu pratinde ca poporul roman ar fi urmasul
Dacilor si at Romanilor fara nici un alt amestec strain, a-
dick Romani in sensul pur Latin al cuvantului. Sunt insa
Romani scoborati dinteo civilizatie superioara, reprezen-
tanti ai celei mai mari forte politice din lumea antics si
care sunt premergatarii romanilor de azi, de care suntem
legati sub raportul rassei si mai ales prin transmiterea
neintrerupta a unei civillzatii populare, si printr'o netaga-
duita mostenire de drepturi.
Lasand la o parte teoria originei si a continuitatii Dace,
prezenta romanilor in tara care o ocupa acum, ar ti. inex-
plicabifa : ne-am putea intreba atunci, cum ar fi putut un
popor de alta origins decat roman? 5i dace!, sa ocupe ve-
chea tara Daca-Romana, sa vorbeasca o limba Latina. si sa
imbrace si azi portul vechilor Daci, cu atat mai mult cu
cat e inconjurat numai de tali slave si mongole ?
Dela cine ar fi itnprumutat 1?onninii limba latinii, izo-
lati cum sunt in Orientul Europei ? /?ontaniti, amestec de
elemente Dace si Romane, nu ajung cleat in secolul at
XII[ lea sa pue bazele principatelor lor, dar pans in see.
www.dacoromanica.ro
 LIMBA 13

XIV-lea, tot nu poste fi vorba de un popor roman" qi

nici de o civilizatte proprie.
Romani?: sunt pomeniti in documente foarte vechi pi in
tmele lucrari din evul media, cum de exempla in epopeea
germana Niebelungenlieda, in cronicele rusului Nestor pi
in scrierile notarului lui Bela IV, regele Ungariei. Popor
supus tuturor incercarilor ei tragediilor. el va cunoapte
dealungul veacurilor cele mai marl nenorociri si nu-pi va
gasi limptea decat la sfarpitul secolului al XIX-lea cand
soap. de orice stapanire strains.
Persecutati, jefuiti. victimile barharilor in trecere, sub-
jugati de turci, de unguri pi de greci, rornanii rezista la
toate loviturile. Element etnic foarte vioin, in acest vartej
de rasse care se perindii pe teritoriile dintre Dunare gi
Balcani. p-oporul roman a stint sa-pi retraga neatinsa indi-
vidualitatea nationals, ceiace constitue in ochii oricarui is-
tonic, un merit conslderabil.
II. Limba
Limba oficialii. in Romania este limba romans de ori-
gins latind. Cel mai vechiu document de origins limbei
romamesti, ne-a parvenit printr'o tablita de ceara, gitsita in
Dacia, In anul 160 al erei noastre. Limba romand, este una
din cele 7 limbi romane, isvorate din latina vorbita in di-
feritele tinuturi ale Imperiului Roman. Ca toate telelalte
limbi romane, ea s'a format din latina vulgara, numita.
Inca italics, de care se serveau soldatii romani, iar nu din
latina clasica a poetilor pi scriitorilor. Armatele an adns'o
In tarile cucerite, age& aci in Cara Dacilor. Totdeodata
soldatii Insurandu-se cu femei indigene, limba latina de-
vine pi limba tarii pi cum pe de alts parte limbs. Deal n'a
putut fi complect indepattata de invingatori, ea a supra-
vietuit in nnele expresii locale, ceiace a adus transformari
ei divirgente dialectale, de uncle asemanarea pi deosebirea
intre limba romcind qi vechea limb& latina. Prin contactul
ce romanii iau mai tarziu cu Grecii gi slavii se mai intro -
due pi cuvinte din limba acestora, care an Tames pan& azi.
In afar& da Romania (Muntenia. Moldova, Basarabia, Bu-
covina, Transilvania ¢i Dobrogea) se mai vorbeste roma-
nefte in Nord-Estul Serbiei, in Nordul Bulgariei pi in &-
dui Balcanilor, adica in Macedonia, Tesalia, Albania, Epir
pi Istria. Abia in secolul al X-lea, Romcinia iii captiga o
www.dacoromanica.ro
14 MONEDA. PAAPOARTE
inclividuMitate limbistica, dar formarea limbei nu se cu.-
neaote decat In secolul al Limba Daco-Romans
ce-o vorbeem not in secolul al XVI-lea oi al XVII-lea se
mai numeote Qi vechea limbs romaneascd ; legatura intro
limbs romacka ¢i rot/ine/ so mai afirrna prin analogia vo-
cabularului for oi mai ales prin gramatica. Pala in anul
1860, vechea limbs romeineascd se scria cu litere chirilice
intrebuintate de slavi : dela aceastil data, alfabetul slay
este inlocuit cn alfabetul latin.
III. Moneda
Romania face parte din Uniunea unitara latina. Banca
Nationale emits bilete de 5, 20, 100, 500 oi 1000 lei. Uni-
tatea monetara este leul impartit in o stria de parti nu-
mite bani.
IV. Pasapoarte. Vama
Paomportul e absolut necesar oricarei persoane care ca-
latoreote in Romania, putand fi folosit 0i ca act de iden-
titate. Paoaportul se obtine dela Prefectura Politiei, Ca lea
Victoriei No. 25.
Varna. Coletele de mina sunt revizuite in compar-
timente ; bagajele mari pe peronul garii. Viimuirea se face
mai ales in vederea rnatasurilor, dantelelor, tigarilor, tiga-
retelor, tutunului. cartilor de joe. brichetelor cu benzins,
chibriturilor, parfumurilor, a panzei oi a papuoilor.Armele
sunt confiscate in interiorul tarei, portal de arme fare
permis, este pedepsit en inchisoare .
Este do preferat sa se calatoreasea eu toate bagajele,
calatorul asistand la vamuirea dela frontiers. pagajele ne-
intovara$ite. sau coletele pentru a caror vamuire nu se
prezinta calatorul, vor fi expediate cn un tren urmator la
locul de destinatie. ramanand depozitate intr'unul din ur-
matparele biurouri ale vamei : Varna Bucurergi, in Gara
de Nord ; in Ca lea ltahovei ; Vama
-Varna Intrepozite,
Obor, la Gara Obor ; llama Pogei, in Str. Mihai-Voda 6.
V. Gari, Agenfii de cglgtorie. Case de tran-
sport. Articole de alfitorie.
Toate trenurile, inclusiv cele de lux internationale, se
oprosc in Gara de Nord, (p. 196). Eoirea se face Orin Bd.
www.dacoromanica.ro
 GAltl. AGENTII DE CALATOHIE 15

Dinicu Golescu, unde aateapta taxi-uri ¢i trasuri. Pentru

pleeare, intrarea este pe Ca lea Grivitei. In Gara de Nord
se gasese biurourile de: informatii, posts, telegraf, telefon,
vama, serviciul medical, restaurant etc.
Coletele de 'Mina se incredinteaza unui hamal, care la
randul situ angajeaza un automobil de piata ; Bamalul
primeate 5 sau. 10 lei de colet, dupe greutate. ,,Mersul
trenurilor" se gaseate in Coate giirile ¢i chioacurile de
jurnale.
Gara Filaret, Str, 11 tunic, nu deseneste cleekt linia Bueute,:ti-
6iurgiu ; trenul se forme:mit in Gara de Nord.
Gara Ober, Si:e.eault Mihai Braxu, o deqinata intere elor comereiale.
Gara Cotroreni, 1n Mtn Palatului, serve,te nuniat Familici Regale.
Mai stint : Gaya din Dealul Spirei, Ste. 13 Septcnibrie Qi 1,ara Mogo-
tiodia, Sosraua Chisselef.

Agentil de ealatorie. Se pot refine inainte bilete

la : Biroul oficial al Cdilor erate, in Gara de Nord, (are
ai o sucursala in Str.-Academiei, No. 20) ; la Campania de
Wagons-Lits, Pieta Regale, 3: Europa, Calea Victoriei 57:
Sardev, Calea Victoriei, 63; Centrald, Calea Victoriei. 51.
Case de transport. Expedierea bagajelor inainte, se
va face prin intermediul unei case de expeditiuni. Cele
mai centrale sunt, intro altele : Ll6ydul Roman, Calea Vic-
toriei, 86 : Citran. Birou international de transport, Calea
Mosilor. 88 : T iteza, Str. Caragheorghevici, 7; Internatio-
nala, Bd. I. C. Bratianu, 21 ; Carmen, Str. Doamnei, 1 ;
Schenker, Str. Doamnei 10.
Articole de voiaj. La Dimitrie Mdreutevcu tiabrica
Str. Sarindar,12 ; 3,agazin General, Calea Mosilor 1, 3 ai
5 ; Magazin Unirersel, Calea Victoriei 9 ; Muller, Calea
Victoriei. 41 -43 ; Paul Milker, Calea Victoriei, 79 ; Socec,
Calea Victoriei, 13; Societatea Amicii Orbilor, Calea Gel-
vitei ; Beckman, Calea Victoriei, Plata Regale.

VI. Mijloace de transport

Trasuri de pialA : trAsurile se iau en cursa. sau cu
ora. Trasurila cu un cal Bunt mai ieftine. Tariful amanun-
tit e afisat in fiecare trasurii.
Taxi-nrile-automobile sunt tarifate.
www.dacoromanica.ro
16 MIJLOACE DE TRANSPORT
Tramwae : liniile ce le parenrg.
1 4. Dela Targul Motillor in Uzinele Lemaitre.
Targul Mosilor Calea Mosilor Piata Sft. Gheorghe
Calea VAcarevti Uzinele Lemaitre.
3. Dela Plata 'Pictorial in Cimitirnl Bellu. Piata
Victoriei Str. Buzeqti Str. Berzei Str. N. CobiU-
cescu Bulev. Schitu Magnteanu Splainl Arhivelor
Splainl Mihaiu-VodA Splainl BrAncoveanu Hala Ghica
Piata Bibescn Bulev. Maria Str. 11 Innie Str.
Cutitn de Argint Calea Serban Voda Cimitirul Bellu.
5. Dela Biserica Floreasca In Plata Sft. Gheorglie.
Biserica Floreasca Calea Dorobantilor Piata Laho-
vari Bulev. I. C. Bratianu Str. Coltei Piata Sft.
Gheorghe.
6. Dela Teatrul National In Cimitirnl Sft. Tineri.
Teatrul National Str. CAmpineana Str. LuteranA
Str. General Berthelot Calea Grivitei Cimitirul Sfta
Vineri.
7. Dela Antrepozitele comunale in Uzinele Le-
maitre. Antrepozitele comunale Str. Uranus Str'
13 Sepfembrie Splaiul Arhivelor Splaiul Mihain-
Vodi Splaiul Brancoveanu Hala Ghica Splaiul
General Cernat Splaiul C. A Rosetti Calea Vactireoti
Lemaitre.
8. Dela Fabrics Gib la Calea Dude01. Fabrica
Gib Str. Isvor Splaiul Arhivelor Splaiul Branco-
veann Hala Ghica Splainl General Cernat Calea
Dnde§ti.
11. Dela Cimitirul Sf. Merl In Calea Dudetitl.
Cimitirul Sf. Vineri Calea Grivitei Str. Polizn
Str. Basarabia Str. General Akinn Bulev. Lasciir Ca-
targin Bulev. I. C. Bratianu Str. Coltei Str. Smar-
dan Hala Ghica Splaiul General Cernat Calea
Dudeqti.
11. Din Calea Dude§t1 in Cimitirul Sf. ',rhea
Calea Dndelti Splainl General Cernat Hala Ghica
Str. Smdrdan Str. Lipscani Str. Eugen Carada
Str. Poincar8 Calea Victoriei Str. Episcopiei Str.
CorAbiei Str. N. BAlcescu Piata LascAr Catargiu
Bnlev. Lascar Catargiu Str. General Mann Str. Bo-
www.dacoromanica.ro
 MIJLOACE DE TRANSPORT 17
earabia Str. Polizu Ca lea Grivitei Cimitirul 8f_
Vineri.
12. Ca lea, Serban 'Veda Regie.
13. Din Bn ley. Regiei la Cimitirn1 Re 11u., Regie
Str. Falcoianu. Bulev. Dinicu Golescu Str. Co-
balcescu Bulev. Schitu Magureann Splaiul Arhive-
lor Hala Ghica Bulev. Maria Str. 11 lunie Str.
Cutitu de Argint Calea Serban Voila Bellu.
14. Dela Soseaua Cotroceni la Nibalu Bravul.
Cotroceni Splaiul Domnita Maria Podul Sft. Elefte-
rie Bulev. Elisabeta Bulev. Academiei Bulev. Ca-
rol Bulev. Pake Protopopescu Soseaua Mihai Bra-
vul.
15. Dela. Gara de Nord la Antrepozitele Comunale.
Gara de Nord Str. Polizu Str. Basarabia Str. Ge-
neral Manu Bulev. Lascar Catargiu Bulev. I. C. Bra-
tianu Str. Co4tei Str. SmArdan Hala Ghica
Bulev. Maria Antrepozitele comunale.
15. Dela Antrepozitele Comunale Ia Gara de Nord,
Antrepozitele Comunale Bulev. Maria Hala Ghica
Str. Smardan Str. Lipscani Str. Eugen Carada
Str. Poincare Calea Victoriei Str. Episcopiei Str.
N. Balcescu Piata Lascar Catargiu Str. Gen. Mann
Str. Basarabia Str. Polizu Calea Grivitei Gara-
de Nord.
16. Tramvai circular. Piata I. C. Bratianu Str.
Smardan Hala Ghica Splaiul G-ral Cernat Splaiul
C. A. Rosetti Str. Labirint Str. Traian Bul. Fer-
dinand Soseaua Mihaiu-Bravul Soseaua Stefan eel Mare
btr. Viitorului Str. G-ral Lahovary Grading Icoanei
Bul. I. C. Bratianu - Piata I. C. Bratianu. (In sens
invers acest tramvaiu in loc sa is linia Bulev. I. C. Bra-
tianu, is Str. Lipscani, iar mai departe Str. Eugen Carada.
Str. Poincare Str. Boteanu se opreste la Statia
Marghiloman si continua in directia Targului Mosilor)
Obor.
17, Dela Gara de Nord la Gara Obor. Gara de
Nord Str. Polizu Str. Basarabia Str. G-ral Manu
Bulev. Lascar Catargiu Piata Lascar Catargiu
Bulev. I. C. Bratianu Gradina Icoanei Str. G-ral La-
hovary Str. Viitorului Str. Stefan eel Mare So-
www.dacoromanica.ro 2
18 MIJLOACE DE TRANSPORT

seaua Mihaiu Bravul Bulev. Ferdinand Str. Zidurilor

Gara Ubor.
18. Dela Moara Hassan la Cimitirul Be lln. Moara
Hassan Soseana Stefan cel Mare Soseaua Mihaiu
Bravul Bulev. Ferdinand Fake Protopescu Str.
Traian Str. Labirint' Splaiul C. A. Rosetti Splaiul
G-ral Cernat Bulev. Maria Str. 11 lunie Str. Cu-
titul de Argint Calea ySerban Voda Cinsitirul Bellu.
19. Dela Depozitul Sanitar Millar la Calea Dudesti.
Depozitul Sanitar Militar Bulev. Colonel M. Ghica
Str. Dr. Felix Str. Basarabia Str. G-ral Manu
Balev. Lascar Catargiu Piata Lascar Catargiu Bulev.
I. C. Bratianu Str. Coltei Str. Smardan a Hala
Ghica Splaiul G-ral Cernat Splaiul C. A. Rosetti
Str. Labirint Calea Dudefti.
19. Dela Calea Dudet,iti la Depozitul Sanitar
Calm Dude>'ti Splaiul C. A. Rosetti Splaiul G-ral
Cernat Hala Ghica Str. Smardan Str. Lipscani
Str. Eugen Carada Str. Poincare Str. Boteanu
Bulev. I. C. Bratianu Piata Lascar Catargiu --; St r. G-ral
Mann Str. Basarabia Str. Dr. Felix Bnlev. Colonel
Ghica Depozitul Sanitar Militar.
20. Bufet (Soave. ua Chit;eleff la Antrepozitele Gomu-
pale . Bufet. Bulev. Mihail Ghica Spitalul Filan-
tropia Str. Dr. Felix Str. Basarabia Str. G-ral
Mann Plata Lascar Catargiu Piata I. C. Bratianu
Str. Coltei Str. Smdrdan Hala Ghica Bulev. Maria
Antreporttele C'ontunale, In directia opusa, acest tram-
vain in Joe sd is linia strazii Smardan yi Bul. I. C. Bra-
tianu, trace pe Str. Lipscani Str. Eugen Carada Str.
Poincare Str. Boteanu Pata Lascar Catargiu si mai
departe pand la Bufet).
21. Dela Bariera Yergului la Regia Belvedere.
Bariera V ergutui Calea Galax* Hala Traian Ha-
lele Centrale Splaiul Halelor Str. lsvor Liceul
Lazar Bulev. Schitn Magureanu Str. Cobalcescn
Bulev. Dinicu Golescn B. M. S. Belvede; e.
23. Dela Plata Yietoriei la Uzinele Lemaitre.
Plata Victoriei Bulev. Lascar Catargiu Bulev. I. C.
Bratianu Str. Coltei Str. Bdratiei Calea Vaciresti
Uzinele Lemaitre.
www.dacoromanica.ro
 LEGATII SI CONSULATE 19

24. Dela Regie In oseaua Mi haia Bravul. Regia

Str. Falcoianu Bulev. Dinicu Golescu Str. Berzei
Str. Cobalcescu Bulev. Schitu Magureanu Bulev. Eli-
sabeta Bulev. Academiei Bulev. Carol Bulev. Fake
Protopopescu $oseaua Mihaiu-Bravul.
25. Plata Victoriel $erban Voda.
Pretul nnui bilet e 4, 5 san 6 lei dup5. numarul statiilor pi elag,
tramvaele avand clam I-a pi el. lI -a.
De la 12 noaptea la ora 1, pretul o de 8 lei (el. II) pi 10 lei el. I).
VII. Legafii $i Consulate
Albania, Str. Stavreopoleos, 6 (orele pt. viza pasapoar-
telor 9'30-13 ; Consulat, str. Stavreopoleos 4 orele
14-17). Anglia, Str. Jules Michelet 14 (orele 10 13 ;
Consulat, Jules Michelet No. 24. Austria, Str. Boteanu 4
(orele 9'30-13). Belgia, Str. Vissarion, 3 (orele 10 13;
Consulat, Calea Vacaresti .229. Bolivia, Str. Lanai. Ca-
targiu, 1 bis (orele 10-13). Marea-Britanie, Str. Epis-
copiei, 6 (Atasa.t comercial). Bulgaria, Str. Vasile Lascar, 34
(orele 10 13). Ceho- Slovacia. Str. Vasile Lana; 45
(orele 10-12). Danemarca, Parcul Bonaparte, Str. Roma
No. 36 (orele 14 16). Egipt, Calea Grivitei, 71 (orele
9 12'30). Elvetia, Str. Pitar llosu, 10 (orele 10-12 ,
Finlanda. Str. Cortului, 2 (orele 11 13). Franyz,
Str. Lascar Catargiu 13, (orele 10-13); Consulat, Str. For-
tunei, 5. Germania, Str. Victor Emanuel II (orele 10-13).
''recia, Bulev. Pake 5 (orele 10 -13). Guatemala,
Soseaua Mihaiu- Bravul, 7. Italia, Str. Victor Emanuel, 7
orele 11 13; 15-17); Consulatul, Bulev. Lascar Catargiu
No. 23. daponia, Str. G-ral Berthelot, 65 orele 13-13;
15 17 . Jugoslavia, Str. Dorobanti, 44 (orele 10 13);
Consulat, Str. Gh. Cantacuzino, 14. Letonia, Calea Ca-
larasi, 30 (orele 10 13; 15-17). Luxemburg. Str. Vero-
nica Miele, 4 (orele 10 12'30). 1llexic, Str. Munteanu 24,
(orele 10 12'30). Norvegia, Str. C. A. Rosetti, 32 (orele
10-12'30). Olunda, Bulev. Lascar Catargiu, 30 (orele
10-13); Consulat, Str. Alexandru Lahovari, 34. Persia,
Str. Olari, 3 orele 9 12 ; Consulat, Str. C. A. Rosetti, 22.
Polonia. oseaua Chiseleff, 47 (orele 10-13); Consulat
Str. Popa Tatu, 58. Portugalza, Str. Gen. Berthelot, 63
(orele 9'30-12 30 . Rusia, Calea Victoriei, 35 (10'30-
13); Consulatul, Calea Victoriei, 23. Serbia, (vezi Jugo-
slavia). Spania, Str. Progresului, 8 (orele 9 13 ; Con-
www.dacoromanica.ro
 20 MINISTERE
sulat, Bulev. Ferdinand, 18. State le Unite, Str. Putu de
Piatru, 10 (orele 10-12'30): Consulat, Bulev, Domnitei, 2.
Suedia, Str. C. A. Rosetti, 32 (orele 11.-13; 15 17); Con-
sulat, Soseaua Chiseleff, 9. 1urcia, Str. Spatarului, l5
(orele 9-13; 15-17); Consulat, Str. 10 Mese, 8. Ucraina,
Str. Delea-Veche, 7 (orele 9 12'30; 14'30-17). Ungaria,
Str. Boteanu 4 (orele 8-12'30).
VIII. Ministerele si Administratiile comunale
din Bucuresti
Presidentia Consillulul de Ninistri, Calea Victoriei, 141
(Palatul Cantacuzino).
Illinistern1 de Agrieultura si de Domenii, B-dul Ca-
rol 2. De acest Minister se leagii: Direcfiunea Generalel a.
Fermelor Statului ; Directiunea gadder Agricole (la Heres-
trau), a Serviciul-ui Bidrografic directia Zootechnical; directia
Sanitaret Yeterinara, Str. Sf. Vineri; directia Vcitzeitorilor;
Casa Centrals de Cooperare 0 Impopmetetrire a Tetranilor,
Str. Sf. Dumitra 2; Directia Casei Rurale, Str. Doamnei 2;
Casa Padurilor, B-dul I. C. Briitianu, 57 bis; Administratia
Pddurilor, B -dd Catol, 2; Inspectoratul Cadastrului, B-dul
I. C. Bratianu, 57 bis; Inspectoratul A gricol de Ilfov, Str.
Ilfov; Serviciul de Intretinere a parcurilor publice, Parcul
Cismigiu, B-dul Elisabeta; Directia Imbunatlitirilor Fun-
ciare, Calea Victoriei, 88, et. IV.
Iginisterul Cultelor si Artelor, Str. Gen. Berthelot, 26;
Directia Generalet a Cultelor, a Culturii Nationale, a Cul-
turii Minoritare; Directia Invatdmcintului Religios; Casa
Bisericei; Directia Artelor, a Teatrelor (Teatrul National).
i Comisiunea Monumentelor 1storice (pag. 193).
Iginisterul de Comunicatil, B-dul Elisabeta, 29; Di-
rectiunea Gencralet a C.I .R.; a Poftelorvi telegrafelor, N.F.R.;
Directiunea Economatului C.I .R. Calea V;ctoriei, 118, et. V;
Directiunea Porturilor .Maritime, a Santierului I urnu-Se-
verin, Str. Matei Milo, 2; Directia Permiselor C.1.R., Str.
Gen. Berthelot, 8; Inspectoratul General' al Porturilor i al
Navigatiei, Str. Basarabiei, 10; Direcfiunea Porturilor Zvi
Contunicatiilor Maritime, Str. Gen. Budisteanu, 12-14;.
Directia Atelierelor Cif . R., la Gara de Nord; Directia S.M,R.,
B-dul Elisabeta; Directia Buletinelor C.F.R., Calea Urivi-
tei, 67; Directiawww.dacoromanica.ro
Casei Muncei C.F.R., Str. Barba Catarg,iu,18;
 MINISTERE 21

Directia de Constructii C.I.R., B-dul Elisabeta, 64 fi Di-

rectia Genera la a Serviciului Hidraulic.
Ministerul de Externe, Soseaua Bonaparte; Directia
Irotocaluluz, a Afacerilor I olitice Internationale, Directia
Consulard si Directia Presei.
Ministerul de Finante, Calea Victoriei 111 ai 113;
Directia Genera ld a Finanfelor Pub lice; Depozitul 7ezau-
-rului Public; Directia Contributiundor; a I, dmei ; a Tim-
brului ; Directia Pensiilor, Str. Mihai Voda, palatul Varna
PoOei; Directia Datoriilor publice; Directia Arhitecturei;
Directia generald de Statisticd a Finanfelor, Str. Mihai
Voclti 23, Directia de Statistical a Ministerului de Finante;
Str. Mihai Vodrt, 11; Comandamentul Grdnicerilor, Str,
Rudolf, 11'; Directia Pomertul2ti exterior; Casa de Depuneri,
Calea Victoriei, 13; Curtea de Conturi, Calea Grivitei, 4;
.Administratia Financiar4, Str. Palatul Justitiei, 4; Regia,
(Fabrica de chibrituri; Timbre , Filaret; Directiunea Despd-
gubirilor de Rdzboi, R. 11i. S., §oseaua Giuleati, colt cu
B-dul Regia; Perceptiile fiseale: Percep. I., Str. Principa-
tele Unite, 38 ; Percep. II, Str. Luterani, 35; Percep. III,
Str. C. A. Rosetti, 26; Percep, IV, Calea Moi}ilor, 166;
Percep. V, Str. Olari, 46; Percep. VI, Str. Sabinelor, 57;
Percep. VII, Calea Grivitei, 305; Percep. VIII, Str. Despot
Voda, 47; Percep. IX, Calea Victoriei, 103; (Perceptiile Co-
munale depind de Ministerul de Interne).
Ministerul de Industrie si Comert, Calea Victoriei
133; Directia studiilor economice f i 4 propagandei econo-
mice; directia industriei Zvi comertului ; directia punerei in
valoare a bunurilor statului sti a minelor ; lnspectoratul
-industrial din Bucureysti, Str. Sf. Nicolae Selari, 6; Directia
generald a Industriei, Str. S-tii Voevozi; Directia Statisti-
celor, Str. Mihai Vocla, 11; Directia Metsurilor qi Greutd-
tilor, Str. Romani, 28; Institutul Geologic al .Romeiniei,
§oseaua Kisselef, 2.
Ministerul Instruetiunei Publice, Str. Spirn Haret;
Directiunea Itsvdtdmantului primar, secundar. normal, in-
ferior @i superior. Casa de Credit a Corinalui Didactic,
B-dul Elisabeta, 32.
Ministerul de Interne, Str. Poincard, 32; Administratia
generald a tuturor Districtelor din lard; Siguranta Sta-
tului, B-dul Carol, 94; Directia Presei: Directia de Propa-
gandel; Comandamcntul Corpult0 de Jandarmi, Calea Do-
www.dacoromanica.ro
22 MINISTERE
roban+i; Directia Cenzurei; Directia Fonduriior Special.,
Str. G. Cantacazino, 36; Serviciul Technic fi Contencios,
Str. Sperantei, 44 ; Monitorul Oficial, B-dul Elisabeta, 27;
Prefectura de Ilfov, Str. Ilfov, 5; Prefectura de Politie a
Capita lei, Ca lea Victoriei, 25; Inspectorate le de Politie, cum
urrneaza:
Insp. I, Str. Sf. Apostoli, 10; Insp. II, Ca lea Grivitei,
50; _Insp. III, Pasagiul Roman; Insp. IV, Str. Popa Petre,
58; Insp. V, Str. Anton Pann, 29; Insp. VI, Str. Olim-
pulm, 23.
Ministerul de Justitie, Str. Bursei, 2: Directia Curtei
de Casatie fi Justitie, Ca lea Rahovei, 4; Pal dui de Justitie,
Curtea de Apel din Bucurefti, Calea Rahovei, 4; Directia
generald a Contabilitll(ei, Str. Bursei, 9; Tribunalul de
Ilfov; Directia generald a Inchisorilor, Str. Bursei, 2; Ins
pectoratul Directiunei Inchisorilor, Str. Salciilor, 29 ; Di-
rectia Lucrarzlor dudecatoresti, Str. Bursei, 2.
Ministerul Luerarilor Publice, B-dul Elisabeta, 29:
&clla Politechnicd din Bucuresti, Calea Grivitei. 122; ei
cea din limisoara; Directia generald de Poduri of Sosele,
c(ia Apelor, a Studiilor ft Constructiunilor.
Ministerul Muneei, Cooperativelor, Ai Asiguritrilor
Soeiale, Str. G-ral Lahovary, 7; Inspectoratul Muncei, (Reg.
III) Str. G-ral Angelescu, 23; Oficial public de plasari,
(sectia meseriasilor), Str. G-ral Anghelescu, 32: Biroul Con-
trolul strdsnilor, Str. Matei Basarab, 3 ; Cdsa Centralia a
Asigurarilor Sociale, Str. G-ral Anghelescu, 2; Dispensarut
No. 2 al Casei centrale de asigurari sociale, Str. Semiluni, 4.
Ministerul de 'UAW, (local No. 1). Str. Brezoiann,
colt cu Piata Walter Maracineanu; (local No. 2), Str- G-ral
Anghelescu, 128; {local Iso. 3), Calea Grivitei, 28; Statut
Major, Str. Stirbey Voda; Inspectoratele technice de cava-
lerie, artilerie, geniu, m a r i n a, Str. Basarahiei, 10;
Inspectoratele sanitare ale Intendentei, armamentului qi mu-
nilittnilor, cat ¢i Inv'atameintului militar, Str. 1zvor, 45 ;
Inspectoratul Aeronautic, Domeniilor militure, Serviciului
A. C. t1. Calea Grivitei ; Inspectoratul Serviciului qeogr-afic
al Armatei, Str. Fagaras in cazarma Regimentului Ilfor;
Insp. intenden(ei Stabilimentelor centrale; Insp. Infanteriei,
B-dul Elisabeta, 42; al Armatei, Str. Regala, 18: al doilea,
Inspectorat al Armatei, B-dul Elisabeta, 42; _Insp. Gentral,
B-dal Elisabeta, 36, asemenea si Insp. Mormintelor Eroilor,
Cimitirul Militar Bclu oi al Biroului de Decoratii.
www.dacoromanica.ro
 LIBRARII. MAGAZINE 23

B-dul Carol, 46, cuprinde urmAtoarele Serviciul

sanitar, B -dnl Carol, 68; Societatea I. 0. V., (Invalizi, Or-
fani, Vadnve , Str. FrancmasonA; Ateliere, Str. MArcuta
intre vii; Serviciul sanitar al Capitalei, Calea Victoriei,
131 ; Asistenfa social si Inspectoratul general balneo-cli-
materic; Serviciul de desinfectare, Calea Plevnei, 37; Casa
de sdncltate, Str. Costache-Negri, 20; Direefiunea secfiei a
treia sanitare, Str. Calomfirescu, colt cu Str. Tudor Vla-
dimirescu ; Depozitul de medicamente, Soseaua Stefan cel
Mare, 142-144.
Administratia Comunala a Bueurekrtiului, Str. Coltei,.
41, cuprinde patru sectoare sau primarii:
I (galben) li-dul Coltei, 41 ; II (negru) Str. Sf. Vineri,
24 ; I.11 (albasteu) Splaiul blibai Voda, 3; IV (verde , Calea
Grivitei, 217: Inspectoratul scolar al .Municipiului Bucuresti,
B-dul I. C. Sri-alarm, 41 ; C'inci centre de ponzpieri ; unspre-
zece Percepfii Comunale, cum urmeaza: I, Str. Carol, colt
cu Str. Spaniola; II, Str. Visarion, 29; III, Str. Caragiale,
15; /V, Traian. 149; VII, Str. M. Cogalniceann, 4: VIII,
Str. Disescu, 19; IX, Str. DAneinlescu, Plata Sf. Maria; a,
Piata Bibescu Voda; Perceptia Comunald pentru impozitele
indirecte, Str. CAuzasi, 7.
IX. Librgrii, Buchinisti, Jurnale, Reviste
si Magazine
Libririi: Socec, Calea Victoriei, 13; Cartea Romaneased,
B-dul Academiei, 3; Segal, Calea Victoriei; hasefer, Str.
Eagan Carada, 7; Alcalay, Calea Victoriei, 27; Agenfia ge-
nerald a Librdriilor, Str. Lipscani, 26; Bibliofila, Str. Wil.
son ; Bert:, Calea Victoriei, 5: Libretria francezet Cohn-
Pasagiul Imobiliara, Calea Victoriei, 5; Publicafiuni La-
rousse, Paris, Agenfia pentru Romania, Str. Apolodor 5;
Stanciulescu, B-dul Elisabeta 5; Cartea de .Aur, Calea Vic-
toriei 65; Jean Leon, Str. Edgar Quinet 9.
Buehiniftti: Bschenazz, B-dul Elisabeta, 16; $araga, Str.
Florilor. 42; Pohl, Str. Bursei, 2; Vogel, Gherener, Julius
Pach, Misu Pach, Meyer Weissmann, in Casa Anticarilor`,
unde se gdsese qi carti de ocazie, B-dul Elisabeta.
Jurnale: (vezi pg. 32) mai toate jurnalele se rand pe
strada, in general on 2 sau 3 lei. Citarn principalele;
Jurnale de dimineata: Universul, jurnal de informatiuni;
www.dacoromanica.ro
24 ZIARE
Dimineafa, jurnal independent; Curentul, jurnal indepen-
dent; Cuveintul, jnrnal politic independent; Argus, jurnal
de industrie, comert si finante; Comoedia, jurnal de teatru,
muzica, sport ai cinema; l'Independance Roumaine, coti-
dian in limba franceza, apartinand partidului national-libe-
ral; Progresul, organ al Partidului Poporului; INeamill Ro-
incinese, organ al Partidului National; Ultima Orel, jurnal
de informatiuni politice, critice si literare. Jurnale de
seam: Viitorul, cotidian politic al partidului liberal; Ade-
vdrul, politic independent; Indreptarea, jurnal politic al
Partidului Poporului: Lupta, jurnal politic independent.
Jurnale straine: (la chioscurile de pe Bulevarde ai
Calea Victoriei) le Figaro, is ltatin, le Journal, l'Echo de
Paris, le Quotidien, Excelsior, le Petit Parmien, le Petit
Journal, l'Action Francaise, is 7emps, Candide, les IVou-
relies Litteraires, Comoedia, les Annales, Fantasio, l'Illustra-
tion, la Science et la Vie, Conferencia, la Trio a la Cam-
pagne, si toate jurnalele de mode, precum si cotidianele
principale germane, engleze, italiene, ungureati, spaniole
americane etc.
Reviste lunare Ri saptamanale Romane: Artistice ai
literare: Gdndirea, Propilee Literare, Sinteza, Adevitrul
Literar ci Artistic, Universul Literar, Gdndul nostril, .5'e-
zettoarea, Viata Romdneascd. Istorice si Filozofice: Archivele,
Buletinul Istoric al Romdniei, Buletinul Comisiei llionu-
inentelor lstorice, Buletinul S'ocietelfei Generale Numisma-
tice Romane, Cronica Nutnismatica, Revista Archivelor,
Revista 'storied al Sud-Estului European, continuarea
Buletinului Institutului pentru Studiul Europei Sud-Ork
entale).
Alte reliste: Convorbari Literare, Educafia (revista
acolara ai familia/1, amilta (literature, arta, atiinta ,
Viata Sociald, Ideia Europeand (Socials, critic* artistica,
literare), Kulturnachrichten aus Rameinien, Rassegna Cul-
turale della Romania, Roma; Revista Criticei, Revista Scrii-
toruliti, Natura (abinta).
Magazine: Magazinele de obiecte de arta, fotogrbfii,
porcelanuri ai cristaluri, bijuterii, magazine de noutati,
bazare, decoratinni de interioare, imbracaminte, mode, bla-
nuri, jucarii, parfumerii, mobile, rufarii, se gasesc pe Calea
Victoriei, Str. Lipscani si pe Bulevarde.
Ministerul Sinatfitel Publics 11. AsIstentel Publice,
www.dacoromanica.ro
 BANCI 25
X. Band, Sporturi.
BAnci: Avantal care l'au brat Bancile, dela rAzboiu incoace, e con-
siderabil. Mitrirea teritoriulni, Qi deci inmultirea populatiei trebuia sit
nibs ea urmare, multiplicarea afacerilor, intensitatea de activitate a
SocietAtilor, desvoltarea comertulul Qi o abundenta de nnmerar. In Ro-
mania stint 972 societAti bancare, can se oenpa in general en operatiuni
de band.; nnmai in Bucuresti stint aproape o sutA banei a axon capital
intrece cu mutt suma de trei miliarde ler.
Aceste banei constituesc originea si sinteza complexului de ageutii
filiale Qi sucursale din intregul rest al tArii. Cea mai mare parte a ban-
zilor principals din Bucnresti se pot compara, prin feluritele si puterni-
elle ]or 0peratiuni qi intreprinderi, cn eels mai mari institutii de credit
din strAinAtate. Al Atnri de puternicele institutiuni de primul ordin,
eelelalte bAnci prezintA si ele, in toate ramurile, o activitate nu mai
pirtin variata: schimb, emisii de eecuri, comert de devize, negocieri de
efecte, varante, bombardamente, garantii, emisii de acreditive, ineasari,
scoot si credit, plAti, avansnri, punere in gaj, ipoteci Qi seetii pentru
comertul c.,realelor Qi mArfurilor, import Qi export international. Balsa
o categorie de banci comanditare, sari in afar& de obitnuitele for ope-
ratiuni, se ocupa si de comandite, imprumutand importante sumo de
bani comertului Qi industriei, participartd ehiar intr'o masnra foarte
largA en ajutorul capitalnlui lor, la crearea, sprijinul si desvoltarea
uneia Qi a alteia.
Bindle din Romania in ordine alfabetica : Agricola,
(capital 90.000.000, reserve 60.0(10.000), str. Lipscani No. 1,
Agronomilor, str. Luteranti No. 41 Aram, str. General Tel.
No. 33; Anglo-Romtina (capital 50.000.000) str. Banca Na-
tionala No. 8; Banca Comercinla (capita 1121.850.Q00,
franci belgieni, Ca lea Victoriei 41; Crissoveloni (capital
200.000.000, reserve 28.000.000) str. Lipscani 17; Co-
lentzna, str. Carol 23 ; Comerciala ItaliandRomtind,
(capital 100.000.000) str. Bursei 2; Banca Comerciald Bo-
mcind (capital 75.000.000, reserve 21.000.000) str. Smar-
dan, 3; Credit Comercial, str. Bursei 2 ; Credit National,
Ca lea Victoriei, 7; Credit Popular, str. Doamnei 14; Credit
Boykin (capital 125.000.000, reserve. 77.500.000) str. Sta-
vropoleos, 6 ; Banca de Devise si Lombard (capital
10.000.000) str. Stavropoleos, 4 ; Elvetiand-Romtind, str.
Smardan, 9; Fortuna, (capital 30.000.000), str. Stavropo-
leos, 8 ; Franco-Romand, (capital 50.000.000, reserve
13.000.000), str. Bursei, 5 ; Banca Generald a Tdrii
Romeinegti, (cap. 60.000.000 r4s. 50.000.000). str. Lipscani, 10;
Elispano-Romeina, str. Smardan, 37; industriala, str. Doam-
nei, 4; Industrie si Comerp (cap. 50.000.000), str. Banca
Nationara, 8; .3farmorosch-Blank, (cap. 125.000.000, res.
180.000.000), str. Doamnei, 4; Banca Minelor, (capital
125.000.000), str. N. Filipescu, 7; Nationala, Lipscani, 7;
Banca Petroliferd. str. Poincare, 30; Petrol, _Mine si In-
www.dacoromanica.ro
26 BANCI

dustrie, Lipscani, 3; Banca Romana, str. Colentina, 39;

Banca lIonatinet de Credit fi Conaerf din Praga str. Lipscarn
2; Banca Romtineasca, (cap. 395.000.000, res. 136.683.610),
dep. 1.259.44o.000), str. Smardan, 5; Bank of Rumania.
Ltd. (cap. 300.000 lire sterline), calea liictoriei, 11;
Banca de Scont, &tr. Lipscani, 3 si 5; Banca Scirbo-Ro-
inane, boul Lascar Catargiu, 30; Sindicatul Agricol Ialomifa
(cap. 60.000.000 str. Doamnei, 21; Sindicatul Agricol Ilfov
cap. 20.000.000) calea Victoriei, 43; Banca Unirii, str.
Lipscani, 10; Banca Universal& de Comer(, Lipscani, 11;
Viticola, str. Bursei, 2; Creditul Extern, str. C. A. Rosetti,
37; Creditul Forestier, calea Victoriei, 65; Creditul General
de Comer, si Industrie, boul. Lascar Catargiu, 8; Crtelitur
Intern Roman, str. Eugen Carada, 5; Creditul Technic, (cap.
35.000.000) str. Marconi, 3, Societate General& de Credit,
calea Victoriei, 65; Societate Nalionald di. Credit industrial,
str. Banca Nationala, 7; Creditul Viticol, (casa de depuneri),
calea Victoriei, 13.
Case de Scbimb. Banca de Industrie ci Comerf,
strada Banca Nationald, 10 ; Banca de Scont, strada
Lipscani, 5; Elias Cohn, str. Smardan, 4; Cornea Iosif, Cal.
Victoriei, 26; Eftimiu. str. Lipscani, 10; Finkels, str. Lip-
scani, 10; Georgescu, str. Doamnei, 10; Gheorghitt, Pasajul
Maca; halm, Cal. Victoriei, 20; Herscovici, Calea Grivitei
104; si altii pe strazile Lip cani, Smardan Doamnei, Eugen
Carada.
sport. Cursele de cai constituesc una din cele mai
marl distractii ale Bucurestiului. Cursele au loc, incepand
din luna Maitie, pan& 'n Noembrie, atat cele de obstacol
cat gi cele de trap, la Hipodromul Betneasa Qi Floreasca.
Jurnalul Hipodromul" oi Gazeta Sporturilor ", dau toate
amAnuntele necesare. Automobile marl. publice, plecand.
din Plata 1. C. Bratianu. deservesc cdmpul de curse (vezi
pag. 203).
Canotaj-ul (vaslitul), se buena de multi amatori, vara,
pe lacurile parcurilor Cismigiu si Carol.
Patinaj-al in plin aer, este in Bncaresti o distractie
de lunga durata, gerul mentindndu-se cdte-odatii 3 4 luni.
Se patineaza pe lacul Ciqmigiu.
Scrima. Scrima en £loreta si cu sabia, se 'nvatil. la
Cercul Nilitar. str. Sarindar 1, in asa numita S'al& de
www.dacoromanica.ro
 SPORT 27

arme", (Profesor M. Pippart), la Sala de scrindt fi box a

Societatii Tir° si la Institutul de educafie fizidt, Strada
Major line.
Golf. In Bucuresti se afla un teren de golf, la §o-
seaua Kisseleff 63.
Cluburile principale din Bucureti, earl se ocupa de
sporturi sunt : Tennis Club, str. Carol Davilla 9; Touring
Club, str. General Manu 7 ; C. A. B. (Club Atletic Bucn-
resti ; Club Sportiv, Calea Victoriei 33 ; Automobil Club,
Calea Victoriei 88.
Organizatii Sportive Centrale. Pederafia societd-
tilor sportive romane (F. S. S. R.), Calea Victoriei 190,
organizeaza congrese, conferinte si serbari pentru popu-
larizarea sporturilor ; publica dari de seams sportive ;
Oficiul National de Educafie Fizictl, str. Major Ene, orga-
nizeaza programul educatiei fizice din toata Cara.
Terenuri de sport. P. S. S. R., Soseaua Kisselef, 63;
Romcomit, B-dul Elisaheta, 120 ; Stadionul Oficiului Nati-
onal de Educatie Fizied, str. Izvor, 147.
Automobilism. Pentra orice automobil intrat in
Romania, trebuie varsata la unul din birourile principale
de va,muire, o cautiune fixa de 200 ° din valoarea decla-
rata de proprietar, cautiune care va fi rambursata la esi-
rea din tara. Oricare conducator de automobil trebuie sa
aiba un permis de conducere, eliberat, dupa un examen,
de autoritatile competinte. Stramilor le e suficient certifi-
catul for international de drum ; vor trebui insa, sá fixeze
la spatele masinei lor, numarul de ordine, eliberat de au-
to'ritatile tarilor de origine. Toti proprietarii de automo-
bile trebue sa prezinte certificatul de origine al masinei ;
in Romania, orice vechicul va tine dreapta.
REPRESENTANTELE DIARCILOR DE AUTOMOBILE, in ordinea al-
fabetica: Alfa -Romeo (Colin), calea Victoriei, 49,Antilcar
(Auto-Sport), calea §erban-Voda, 2, 4, 6, Auburn (No611,
calea Victoriei, 105, Benz, (compania de Automobile ,
calea Victoriei, 89, et 103, Berliet, (Credit Extern), calea
Victoriei, 118, Buick, (Noel), calea Victoriei, 105,
Cadillac (Leonida), calea Victoriei, 53, Chrysler, (Leo-
nide), calea Victoriei, 53 si Saral, calea Victoriei, 88,
Citroen, (Atlanta) calea Victoriei, 83, Do4dge, (Christea)
www.dacoromanica.ro
28 AUTOMOBILE

calea Victoriei, 88, - Donnat Zedd (Adria), calea Victoriei,

69, Fiat (casa Fiat), str. Episcopiei, 1, (Cic lop) bul.
I. C. Bratianu, 42 bis pi (Colin) calea Victoriei, 49,
Ford, (Meribar), calea Victoriei, 51 si (Colin) calea Victo-
riei. 49, Hupmobile (Atlanta), calea Victoriei, 83, -
Indian (Cic lop), bul. I. C. Bratianu, 42 bis, Kissel,
1Auto-Sport), calea Serban-Voda, 2. 4, 6, - Lancia, Rolfo
vi Margarit), calea Victoriei 83, Lasalle, (Leonida), calea
Victoriei, 53, - Lincoln, (Meribar), calea Victoriei 51, -
Marmon, (Cic lop) boul. I. C. Bratianu, 42 bis, - Mathis,
Compania de Automobile), calea Victoriei, 89, Mer-
cedes, Compania de Automobile), Ca lea Victoriei, 89 si
103, - Minerva, Cic lop , boul. 1. C. Bratianu, 42 bis, -
Nash, (Mihailescu), str. Walter 11Liracineanu, 2, str. Nicolae
Balcescu gi bul. I. C. Bratianu. 42, Oakland, (Noel),
calea Victoriei, 105, Oldsmobile. calea Victoriei, 105, -
Overland, (Compagnia de Automobile), Calea Victoriei, 89
- Packard Atlanta), calea Victoriei, 83, - Paige, (Iliescu),
C. A. Rosetti, 3, Peugeot, (Tartasescu si Mnnteanu ,
calea Victoriei, 112,- Pontillac, (Noel), cal. Victoriei, 105-
Renault, (Christea), calea Victoriei, 88, Rochet, (CH-
stea), calea Victoriei, 88, - Rugby, (Centrala), str. Acade,
miei 2,
(Atlanta), calea Victoriei, 83,
Victoriei, 105,
-
Sneider, (Christea , calea Victoriei, 88, Steger,
Studebacker (Noel), calea
Tatra Colin), calea Victoriei, 49, -
illis-Whippet, (Compania de Automobile), Calea Vic-
toriei, 103.
tiarage : Auto-box, calea Victoriei, 168 si str. Leonida, 9 Auto-
Moto-Veto, calea Grivitoi, 108, Bcroscilor Populare, caloa Plevnei, 89, -
Bonaparte, toseana Bonaparte, 30, - Cyclop, bout. I. C. Brittianu, 42
Ins, Colin, calea Victoriei, 49, Gironi, str. Gr. Aloxandrescu, 59,
- Iosif Jojan, str. Gr. Alexandresen, 108, 3fi/ideseu, str. Dr. Saegin.
38, Leonida, soseana Jianu, 16, Leonida, bul I. C. BrAtiann,
64-66.
Tanatoare. Romania este, atat Ja munte, cat si la
q es, o Cara foarte bogata in vanat. Fiindcii, in acest volum,
se vorbeste despre imprejurimile Bucurestiulni mule se
pot organiza vanatori interesante, semnalam vanatorilor ta-
bloul din pagina urniatoare, pentru a cunoaste epoca in
are e permisa vanatoarea diferitelor feluri de vanat.
Mistreqii, Lupii, Vulpile, Pisicile salbatice, Dihorii el
toate animalele si pasarile rapitoare, pot fi vanate in orice
epoca. Vanatul pasarilor cantatoare este interzis.
Pentru Urs insa, trebue autorizatie specials dela Mi-
nisterul de Domenii.
www.dacoromanica.ro
Ianuarie Febr. Mantic Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.

Cerb X X X X Cerb. Vanatul chprioarei, interzis.

Lop .tar x x x x x X LopAtarinumai masculi

Capt..
neagrA X x 1 x x 1 x X Capra. neagra

X x X X Cerb. Pentru cAprioare trebue o autorizatie spec. dela Minist. de Dom.

ZUVOZYNYA
I

Epuri I y X X X X X 1 x I
Epuri.
Spurcaci
X XI X xI cocol XI Y Y X Dropii. X

xix
I

X Cocos de X X X X
X x x
Fasan IX Xl X
.--. munto
Y
I

v lx
I

X
1

X
I

I Fasani si cocosi.

X X I y X X X I Pottrnici (in Ardoal pi

vechiul regat). x
X X x X X X X PrepolitA, cristeiu, porumbei salbatioi,
I
Y turturici, sturzi, gogsoari, sturzi
Lobede, gAste si rate salbatice IX Y X X H Lebedo, giste ti rate albatice.
Sitari i orice vAnat de baltA X I X X IXI Sitari, de toato fclurile i speciile.

www.dacoromanica.ro
30 CLUBURI. AVIATIE
Clabnri: Automobil -Club, Ca lea Victoriei, 88; Jokey-Club.
Str. Franklin, 2; Aero-Club, Str. Clemenceantt, 9; Liber-
tatea, Str. C. A. Rosseti, 5; Tinerimea, Ca lea Victoriei, 53;
Regal, Str. Episcopiei. 5 ; Tenis-Club, Str. Carol Davila, 9;
Turing-Club at Roma'niei, Str. General Mann, 7; C. A. B.,
(clubul atletic din Bucnresti).
Clubnri politice: National-Liberal, Calea Victoriei, 44,
deasupra ziarnlui Viitorul; National-Roman, Calea Victo-
riei, 78; Partidul Poporului, Calea Victoriei, 39, Partidul
Tarttnesc, Calea Victoriei, 78.
Cercnri: Cercul Advocatilor, Bulevardul Academiei, 1;
Cercul 1Flilitar, Str. Sarindar, 1; at Remizierilor, Strada
Doamnei, 20; at Ofiterilor de rezerv?, Str. Campineanu, 6;
al Ofiterilor in retragere, Pasagiul Comedia, Calea Vic-
toriei; Cercul de Comert, _Industrie lsi Finante, Str. Bursei,
4 ; at inginerilor forestieri, Bulevardul I. C. Bratiann, 57
big ; at Profesorilor, Str. Gutenberg, 6; Cercul Vcinatorilor,
Calea Victoriei, 61.
Aviatie: Aviatia s'a desvoltat rapid in Romania, mai
ales dupa Razboi. Sunt dons campnri de Aviatie. 1. BcYneasa,
Soseaua Kisselef, aerodrom civil; calatorii, posts, linie ae-
riana, legand Bucurestiul de Budapesta, Viena, Paris, prin
Compania internationals de navigatie aeriana, C. I. D. N.
A. Publicul este admis la Aeroportul Baneasa, Lunea si
Joie, dela 4 la 7 seara pentru zboruri de incercare. Se
plateste 400 Lei pentru 15 minute, $i 600 Lei pentru o
jurnatate orb. Inscrierile se fac la Aerodromul Baneasa in
zilele respective.
2. Aerodromul Pipers, este o nnitate military de bora-
bardament si vanatoare, modern organizat, dupa modeinl
color din Occident.

XI. Hotele. Restaurante, BSI.

Hotelele din Bucurelti sant impIrtite in patru categorii: 1. Hotels
de lux 2. Hotelo de cla a intai. 3. Hotele de clasa doua. 4. Hotels de
clasa lama.
Hotelele de lux sant organizate cu tot luxul@i confortul modern.
Preturde Bunt in consecinta.
www.dacoromanica.ro
 HOTELURI 31

1. Hotele de lux.
Hotel Athenee Palace. Ca lea Victoriei (intrarea prin
Str. Episcopiei, 1). Clientele internationals: odai si apar-
temente en camere de baie. Personalul stilat, vorbegte limbi
streine. Saloanele stint somptoase; clientii au la dispozitia
lor, tin restaurant, un salon de lecture, tin tea-room, un
salon de conversatie. tin bar, telefon, etc... Tarns., balurile
marl gi ceaiurile dansante an loc in saloanele de jos. Per -
sonalul: Servitori, cameriere. feciori, sunt aproape toti
rornani.
Pretul camerelor var4aza intro 450 gi 1000 lei pe zi;
iarna se plategte tin supliment pentrn mcalzit. Apartamen-
tele, intre 1500 gi 1900 lei pe zi; se compun dintr'un salon,
odae de dormit, tin antreu gi o camera de bae.
Acest pret cuprinde toaie taxele anexe: impozitul de
lux, ape calda gi rece, 11 minatul, ascensorul, afara de im-
pozitn1 comunal de 10 let de persoana, pentru Unguri
60 lei .
Hotel Esplanade, Str. Academiei, 1; odae en tin pat
195 lei, (iarna 235 let , a 233 lei, (iarna 280), a 295 lei,
lama 335 10), gi a 330 lei (iarna 385 lei).
Apartamente Cu un pat gi camera de bae 435 lei (iarna
490 lei). Camere en doua paturi: a 335, 385 ei 470 lei, en
o urcare de 60-75 lei, iarna; apartament pentru don&
persoane cn entree, camera de toaleta gi bae, a 515, 630
gi 685 lei, cn 80 lei in plus, iarna. Celelalte hotele, de
aceiasi categoric stint: Cap?a, Calea Victoriei, Excelsior,
Str. Poincare, 30; Grand hotel, Calea Victoriei, 17; Paris,
Str. Poineare, 21.
II. Hotole de Clasa I-a.
hotel Astoria, B-dul Elisabeta, 18 camere a nnu gi doua
paturi. Pretul: 115, 135, 139. 181, 187, 200, 203, 231, 259'
275, 308, 341, 350, 363 gi camera cu doua paturi 550 lei
Se platesc suplimentele nrmatoare: pentru un pat, 28
lei; pentru inealzitul camerei cu doua paturi 61 lel, enun
pat. 44 lei; o bae 50 let.
In aeelag pret, cu foarte mici diferente,hotelele: Boule-
vard, B-dul Elisabeta, 1: Continental, Calea Victoriei; Palace,
B-du Elisabeta, 16 ; Royal Palace, Str. Sarindar, 16 ; Splen-
did, Calea Victoriei, 57; Metropol, Calea Victories, 94;
Princiar, B -dub Elisabeta, 13.
www.dacoromanica.ro
32 HOTELIIRI. RESTAIIRANTE
III. Rote le de Clam II-a.
Hotel Liric, Str. Brezoiann, 32. Pentru camerile cu nu
pat, pre %urile variaza intre 110 pi 190 lei ; pentru cele cu
dourt paturi, intro 180 pi 250 lei. In acest pret nu se en-
prinde pi incalsitul.
Din aceiapi categorie: Traian, Calea Grivitei; Lido-Ve-
ne(ia, B-dul Elisabeta, 38; Union, Str. Regalit, 6; Bratu,
Calea Grivitei, 130; Carol, Str. Lipscani, 12; Frunzetti,
Calea Grivitei. 112 ; Imperial, Calea Victoriei, 59.
IV. Hutelele de Clasa III -a.
Hotel Unirea, Str. Halelor, piata Bibeseu-VodA, 81 ;
camere. dintre cari 5 en cloud paturi intre 120 si 185 lei,
cuprinzAnd Qi incalzitul, luminatul si servicinl.
Alte hotele de Clasa treia: Basarabia, Calea Grivitei, 94;
Brutus, Str, Brutus, 10; Modern, Str. Brutus, 14 ; Europa_
Calea Grivitei, 100.
Restaurante.
Capsa, Str. Edgar Quinet, 1; Gina, Str. C. A. Rosetti,
5; Elysee, Calea Victoriei, 39; Athende-Palace, Str. Epis-
copiei, 1; Major Mura, Str. Sarindar, 2; Hotel Boulevard,
B-dul Elisabeta, 1; Iordake, Str. Oitnz, 3; Enescu, Str. Sf.
Ionics, 17; Continental, Calea Victoriei, 68; Gambrinus,
Str. Campineanu, 3; Picadilly, Cereal Militar), Calea Vic-
toriei; Restaurant francez, Calea Victoriei, 11; Epurescu,
Str. Regalii, 3 ; Metropole, Str. Poineare, 51 ; Cavura, Str.
SArindar (hinge Cercul Militar
Restaurante de vary Chateaubriand, Soseaua Kis-
selef, Colonnade?, primal rood dela Soseaua Kisselef; Bu-
ffet, Soseaua Kisselef; Luzana, Str. 11 Iunio, 41 ; Pariziana,
Str. 11 lunie, 51; Levi od Cdrnatul, Str. 11 Iunie, 58;
Magic-Parc, Soseaua hisselef, 16; Flora, Soseaua Kisselef;
Sans.Souci, Soseaua Kisselef, 28.
Bodege. Mircea, B-dul Academiei; Comedia, Str.
Poincare, 11; Eforie, B-dul Elisabeta, 5; Francezd, Str.
Poineard. 57; Iordake, Str. Oituz; Tripcovici, Str. Episco
pier, 6 ; Gambrinus, Str. CAmpineanu.
Bah Centrala, Str. Biserica Enei, 11 his; Eforia.
B-dul Elisabeta, 9; Modern, (Dr. Mirea) Str. Italians, 4;
www.dacoromanica.ro
 POSTA 33

Mitraschewschi, Str. Politiei, 4; Grivifa, Str. S-tii Voevozi,

1; Bai reci fi exercilii de inot, la Societatea de gimnastiea.
Tir, Splaiul Mihai-VodA, 10.
XII. Po*tg, Telegraf, Telefon, Colete
Poatale.
Pot 4ta. - Posta Centrals se aflii in Ca lea Victoriei (p.
100.) In afara de aceasta mai exists in diferite parti ale
orasului, 15 birouri auxiiiare: Oficiul P. T. 7. Bucz r $15,
IV la Hale le Traian : Of. Academia:, Str. Poineare, 21 ;
Of. Belvedere, Str. Belvedere, (Itegle ; Of. Bursa, Str.
Bursei ; Of. Clementa, Str. C. A. Rosetti: Of. Ministerului
Afacerilor Strelne, Soseaua Bonaparte; Of. Illinzsteruluide
Finante, Calea Victoriei ; Of. Gdrei Filaret ; Of. Gdrei de
Nord, Calea Grivitei; Of. Icoanei, Str. Alecu-Russo, 9: Of.
Marmorosch-Blank, Str. Doomnei, 4; Of. Mo,gi, Soseaua
Stefan cel Mare, 111; Of. Ilfov, la Palatul de Ju titie ;

Servicini in
5...,i
74 E;
cr
b
d
-
,:'
,C
.2
^ ' CE F.:
sPECIFICAREA interiorul d 72.
li 0 2 ,c -8
Orli As6. 3
-.

p..
..,4 ,..

0 scrisoare simply piing la 20 gr. Lei Lei

in interiorul Comunei . . . . 4.- lei
Pentru celelalte localitati . . . 5. 7.60 10.
0 carta postala simply . . . . 2. , 4.50 6.
0 earth postala simple . . . . 3.- 4.50 6.-
0 carta en raspuns ph-AA . 4. 9.- 12.
. .
1-
Imprimate
Jurnale ...... . . .
CArti, brosuri, prospecte, etc.
. 0 P5 cent.
0.30
9
2.
2.
2.-
2.-
2.
Taxe pentru recomandate . . . 10.- lei 10.- 10.
Telegrame obisnuite, un cuvant 2.
Telegrame urgente, un cuvant . 6.-
Supra -taxi pentru telegrame pre-
zentate intre ora 21 si 7 . . 5.
Radiograme, un cuvant . . . . 2.-
Supra -taxi, pentru on -ce obiect
prezentat Dumineca. . . . . 10. 10.- 10.-
www.dacoromanica.ro 3
34 POSTA. TEATRE
Of. Prefeetura de Ilfov, Soseaua Ilfov ; Of. Lniversul,
Brezoian,u, 11.
Cutiile de scrisori sunt fixate in general, de zidurile
caselor. De curand s'au infiintat pi Servicii speciale pentru
scrisori exprese.
Serisorile adresate post-restant se vor remits contra jus
tificarei iderrtitatei.
TELEGRAFUL. B irourile telegrafului sunt deschise aproape
la aceleapi ore cu cele de la popta. Pentru telegramele o-
bipnuite se platepte doi lei de cuvant. Telegramele Presei,
beneficiaza de-o reducere de 50°0. Pentru radio - telegrams
prezentate la birourile din interiorul tarei, se pliitepte 2 lei
de cuvCint. Pentru telegramele in strainatate, costul varia-
za dupa Cara de destinatie.
TELFFON. In cele mai multe birouri de poptil, exis+11
cabine telefonice publice. Serviciul urban, Bucurepti, 2 lei
pentru 3 minute de comunicatie: Cu provincia 20 lei. Ser-
viciul international : pret variabil, dupa scimb. Tarif de
de noapte redus.
COLETE PO TALE. Coletele mici, numite colete poptale
nu contin nici scrisori, nici note en caracter de co-
respondenta. Cele pentru strainatate trebuiese legate en
sfoara, fara noduri, pi pecetluite cu ceard.
Pentru mostre pana. la 100 gr., se platesc 3 lei ; pentru
strainatate 4 lei, pi I lei pentru 50 gr. (pentru straina-
tate 2 lei).
P051A AER1 VNX la Compania Franco - Romans de Navigatie
Aeriana, Str. Franklin, 14.
XIII. Teatre, Cinematografe, Circ, Cabarete
Artistice.
Bucureptiul nu poseda decat foarte putine teatre. lie
prezentatiile incep intre orele 20 pi 21, pi aureaza in ge-
neral, pana la miezul noptei. Duminecile, sarbatorile, pi
Joile, teatrele dau reprezentatii do zi, numite matineuri.
Programul oficial, care tontine analiza piesei, nu se
vinde decat in Interiorul teatrului. Jurnalele Ramps" pi
Comedic` publick in fiecare zi distributia rolurilor.
Locurile bane sunt retinute cate-va zile inainte, la ma-
vazinul Feder, Calea Victoriei, 44, fart(' urcare de pret, en-
prinzand pi taxele de lux pi impozit. Afara de taxa se di
nn bacpip la garderoba.
www.dacoromanica.ro
 TEATRE 35

Opera, (la Teatrul Link), Str. Walter Maracineanu (p.

185). Teatrul National (unde nu se reprezinta decat autori no-
mani) p. 94, Ca lea Victoriei, Plata Teatrulni.
Teatrul
Regina Maria comedii. drama, mai ales autori straini),
Pasagiul Comedia. Ca lea Victoriei. Teatrul Mic, (comedii
farse, comedii usoare), Str. C. A. Rosetti 1. Teatrul Car-
men-Sylva Str. Azilul de Noapte. Teatrul Alhambra Str.
Sarindar, 14. Teatrul Central, (opere dramatice, noi,
de ordin intelectual, stilizate dupl.& arta moderns), Calea
Calarasi 11.
TEATRE DE PARK: Carablif, Str. Poincare, si Terasa
Otetelisanu, Str. Matei Millo, 4 (reviste operate).
ARENELE ROMANS (reprezentatii de box, lupte, etc.) Parcul
Carol, Str. 11 Iunie.
C1NEMATOGRAFE : Capitol, Trianon, Eforia, Voiculescu,
Boulevard-Palace, Odeon, Scala, unul langa altul in B-dul
Elisabeta, incepand de la numarul 2. Lux, Str. Doamnei
5. Pattie Palace, Str. Lipscani 37. Select, Calea Victoriei
48 : _Frascati Calea Victoriei.Marconi, Calea Grivitei,
137; Colos, Calea Victoriei 15.American, Calea Mosilor
281. Roma, Calea Grivitei.Rahova, Calea Rahovei 93.
Paris, Calea Rahovei 130.Edison, Str. Dudesti 217.
CABARETS ARTIST10E: Folies Marigny, Str. Campineanu 3.
Alcazar, Str. Doamnei 13 Chat Noir B-dui Elisabeta 5.
Moulin Rouge, B-dui Elisabeta 5.Majestic, Pasagiul Co-
media, Calea Victoriei.Pigall's, Str. Banca Nationals 6.
Circa/ Sidoli, (Decembrie si Ianuarie) Str. Politiei 7.
AGENTII DE TEATRE: Jean Feder, Calea Victoriei 44.
/pear, Str. E lgar Quinet. Dan, Calea Victoriei 60.
Degen, Calea Victoriei 38.
XIV. Concerte. Expozifii Artistice. Conferinfe
Concerto. larna mai ales, concertele an loc la Ate-
neul Roman, str. Franclin 1. Cele mai celebre, sunt con-
certele simfonice. In fiecare Duminica dimineata, concerta
religioase la Ateneu ai la bisericile : Doamna Balasa, Calea
Rahovei 3 ; Cr.culescu, Calea Victoriei ; Biserica Alba,
Calea Victoriei ; Biserica Ruseasclt, str. Bursei.
INSTITUTIUNI DE muctr.X. : aintarea Rornethisi, strada
Latina 10, organizeaza concerte si auditli, avand ca scop
propaganda artistica in tars si strainatate.
www.dacoromanica.ro
36 EXPozrpr. CULTE
Ingtitutul filarmonic, str. Cometa 88, fondat in 1902,
organizeaza sedinte culturale si concerte ; Carmen, str.
Parlamentului 2, organizeaza sedinte $i concerte ; Societa-
tea simfonicd ; Muzica, str. Danielopol 5.
Expozitii artistice. Artistii din Bucuresti organi-
zeaza expozitii personale din luna Octombrie pima 'n luna
Iunie, in urmatoarele sali : Ateneul Roman, str. Franclin
1 ; lleana, primal etaj al librariei Cartea Romaneasca,
B-dul Academiei. 3 ; Mozart, Calea Victoriei 40; Ilasefer
str. Eugen Carada, 7 ; Academia Artelor Decorative, str.
Campineanu, 17; Regina Maria, Caminul Artelor, Calea.
Victoriei.
Afars de expozitiile personale, ex-pun iarna, urmatoa-
rele grnpuri artistice Tinerimea Artistica, cel mai vechi
grup din tail ; Grupul celor patru (trei pictori si un scul-
ptor ; Societatea femeilor artistice (tendinta noua) ; Arta
romans, pictori si sculptori) ; Contimporanul (sur-realisti).
Nu exists galerie artistica permanents.
Conferinte, Conferintele se in la s Ateneul Romdn,
str. Franclin, 1 ; la Fundatia Universitard Regele Carol",
Calea Victoriei, Piata RegalA ; la Academia Romeind, Calea
Victoriei 125 ; Sindicatul Ziarigtilor, B-dul Carol 51 ,-
Fundatia Regele strada Latina, 10 ; Acade-
mia de Inalte Studii Comerciale, Plata Romani ; hlaison
des Francais, Piata Al. Lahovary 4; Facultatea de qtiinte
(Amfiteatrul Spiru Haret),
XV. Culte
Biserici Protestante : Englezeascd, str. Gh. Chitu;
Calvinists, str. Luterana 8 ; Luterand, str. LAterana 12 ;
Biserici catolice : Episcopia, str. Dr. Lueger 5; Bet-
Ba(ia, str. Baratiei 33; Catedrala Sf. losif. str. General
Berthelot 7; Biserica Catolicd, str. Cuza Voda, 100; Greco-
Catolicd, str. Poland 59 ; ltalland, B-dul I. C. Bratianu 30.
Biserici ortodox° straine: Armeniand, B-dul Carol 41;
Bulgard, Calea Calarasi 12 ; Greceascd, B-dul Facile Proto-
popescu 1; Rusd, str. Bursei 7 ; Albanezd, strs-Poincard 20.
Sinagoge : Baron de Hirsch, str. Crucea de Piatra, 4 ;
Carol, str. Sf. Vineri 13 ; Fraterna, str. Mamulari 16 ;
Grande, (apartine Comunitatii Spaniole), str. Negro -Voda
10 ; Mogoraiei, str. Atena 19 ; Salom, (Comunitate Spa-
niard), str. Spaniard 17 ; Unirea, str. Mamulari 3; Kointa,
str. G. D. Palade 66-68.
www.dacoromanica.ro
 k

.
Luni M trti Bier uri Joi V;ncri Sarni) At&

Archive le Statului (p. 152) . . . . 13 18 13 18 11

13 18 13 18 13 18 13 18
www.dacoromanica.ro

Academka Romang (p. 87 . . . 8-12; 14-18 8-12; 14-18 8-12; 11-18 8-12; 14-18 8-12; 14-18 8-12; 14-18
O' r"
Corn. Mon. Istorico (p.194) . . . . 9 12 9 12 9 12 9 12 9 12 9-12 "E 0
O ep
Fundatia Rogolo Carol (p. 78 . . 9-12' 14-20 9-12; 14-20 9-12; 14-20 9 12; 14-20 9-12; 14-20 9-12: 14-20 -(O. lD

Fundatia Rogolo Mihai . . . . 16 19 15 19 16 19 10 19 16 19 16 19

at.
Institutul Economic (p. 40 .. . . . 8 13 8 13 8 13 8 13 8 13 8 13
(o
Toma Stelian (p. 202) 8 12 8 12 8 12 8 12 8 12 8 12
0
rt
1
Inst. Social Roman (p. 41) . . . . 10-12; 16-19 10-12; 16-19 10-12; 16 19 10-12; 16-1.) In 12. 16-19 JO 12; 16-19
to
(.)
rt
38 INSTITOTH DE CULTURA.

Institutiile de Ina Ita Culture.

Academia Romand (p. 87), Calea Victoriei 115, Prep-
dinte Prof. M. Racovita, La Academie se in sedinte sap-
tdradnale, unele chiar publice. Activitatea stiintifica a mem-
brilor Academiei este organizata in trei sectiuni: ,literara,
istorica ci stiintificA. (Pentru bibliotecd, a se vedea paging
38; pentru eoloctia numismatics pag. 41.) Cercul de
Studii Comerciale, Str. Bursei 4, la Camera de Cornell,
organizeaza conferinte. Cercul Medical, Str. Lipscani 21
si 11, sedinte stiintifice. Comisia Monumentelor istoriee.
Str. Gen. Berthelot 26 si 11 p. 194). Preedinte Prof. N.
Iorga; cu misinnea de a intretine monumentele ci obiectele
istorice din muzeele iegionale (Biblioteca ci colectia,
vezi pag. 41.) Institutul francez de Ina lte Studii in Ro-
mania, Str. Al. Lahovary, inlesneste conditiunile de exis-
tents a profesorilor francezi, instalati pentru timp mai
indehingat in Romania; organizeaza vizitele stiintifice ale
profesorilor francezi, yi cicluri de conferinte. Institutul
Superior Italian, Ales Blanc B, 42, Director Prof. Ortiz,
organizeaza conferinte si auditii muzicale italiene, cursuri
de limba italiand yi informatiuni de ordin intelectual asupra
Ita liei (in Romania ci asupra Romaniei (in Italia), Insti-
tutul de Literature/ (Palatul Universitatei , Presedinte Prof.
M. Dragomirescu, tine sedinte ci conferinte. Institutul
Statisticei Generale a Statului, Str. Basarabia 12, Director
general, I. Teodorescu. Institutul §'edintelor Administra-
tive din Romania, Str. Bursei 2, organizeaza cicluri de
conferinte. Institutul de Sttinfe European de Sud -Lst,
Str. Banul Iardcine 1, Presedintele Prof. N. Iorga, organi-
zeazil cicluri de conferinte, posedit o bogata bibliotecd.
Institutul Economic, Str. Lipscani (la Banca NationalA),
Pres. Oscar Chiriacescu, organizeaza conferinte ci studii
asupra diferitelor probleme economice. Posed& o bogatti
bibliotecd yi un serviciu de informatii comerciale. In-
stitutul Geologic din Romania, Soseaua Kiseleff 2, Dir.
Pr of. L. Mrazec, posedA o colectie geologicd sio biblioteca.
.Institutul _Meteorologic Cehtral, Str. Cutitul de Argint,
Dir H Oteteliseanu, public& buletinele meteorologice, zilnic
si lunar, precum ci rnemorii si studii. Tnstitutul Natio-
nal pentru studiul izvoarelor de Energie (I. R. Str.
Matei Milo 2, Pres. Prof, C. Busila, se compune din case
comitete: 1. Hidrotechnica, 2. linii aeriene; 3. utilizarea
www.dacoromanica.ro
 MDZEE 39
rationale a combustibilului, 4. pentru participarea Roma-
niei la Conferinta internationals a marilor retele electric°,
de inalta tensiune, 5. electro-technica Romans, 6. pentru
participarea Romaniei la conferinta mondiala a energiei.
Institutul Roman pentru organizarea §tiintifica a Muncei
(I. R. 0. M.), Str. Clemenceau 2. Institutul Social Ro-
man, Piata Lascar Catargiu 6, et. III, (Palatul Academiei),
Preyedinte Prof. D. Gusti. Societatea de Chimie Romani,
Splaiul G-ral Magheru 2, Prey. Al. Zaharia, organizeaza
congresele nationale de chimie. Societatea Naturaliftilor
din Romania (Palatul Universitatei), Prey, A Popovici Bas-
noyeanu. Societatea .Numismaticd Romani, Str. Arhivelor
4, pag. 104. Societatea Politechnica, Calea Victoriei 118,
Societatea Romani de Stiinta, Palatul Universitatei, Prey.
Prof. D. Hurmuzescu. Societatea Romani de Geografie,
Str. Vilson 1. Societatea Roniaud de Biologie, Splaiul
Dr. Davila 4, Prey. Prof. I. Cantacuzino. Societatea Ro-
mind de Pilozofie, Str. Doamnei 1, Prey. Prof. Radulescu-
Motru. Societatea Romand de Oftalmologie, Spitalul
Coltei.

XVIII. Zilele si orele cand sunt deschise

Muzeele si Colecfiunile Artistice
Bisericile sunt deschise in general Duminicile yi SArba-
toarea dela 8 la 12, cat pi Vinerea dela ora 4 la 7 dupe
masa. 1thtzeele sunt deschise la orele indicate mai jos, se
pot produce insa modificari orare.
Academia Romani (Colectia) pg. 87; Estirmpe. Publicul
nu poste vizita decat cu o autorizatie spaciala dela Di-
rectie, uyor de obtinut in zile de lucru.
Academia Romani (Colectia Numismatics) p. 87 ; des-
chise in zilele de sarbatoare dela 8 la 12 yi dela 14 la 18,
din Septembrie podia la 30 Iunie. Vara numai dela 8 la 12.
Aman (Muzeul Teodor) p. 79 ; deschis Duminica, Mar-
tia pi Joia dela 9 la 12 yi dela 15 la 17 ; Tablouri, gravuri
ci mobile.
Antichitati (iluzeul de) p. 116 ; deschis Duminica pi
Joia dela 11 la 3 dupe masa ; Monumente, antichitati. or-
namente preistorice, fresce. icoane. vase, mobile, pietre
scumpe, argintarie, broderii, cadelnit,e, nyi sculptate, in-
strumente preistorice, evanghelii, tablouri.
Archivele Statului, p. 152 ; deschis Duminicile ei sax-
www.dacoromanica.ro
40 MUZEE

batorile dela 10 la 1 dupa masa; mannscrise, chili, es-

tampe, tablouri, gravuri. sigile.
Arta Nalionala Regele Carol" (Muzeul de ; Inca nu
este deschis publicului.
Can tacuzino (Colectia Al. G.) p. 194; deschis Duminica
el Joia dela 2 la 4 dupa masa.
Geologic (Muzeul), poate fi vizitat en o autorizatie
specials in toate zilele saptamanei dela 9 la 12.
Istorie Naturalet (illuzeul de) p. 200, deschis Dumini-
cile dela 10 la 4 dupa masa pi Joile dela 11 la 3. Inchis
dela 15 Julie la 15 August.
Kalinderu ( Muzeul) p. 186, desshis Duminicile Qi sar-
bitoarea dela 9 la 12 pi Martia pi Joia dela 10 la 12 pi
dela 2 la 4 dupa masa.
Militar (Muzeul) p. 164 ; Dnrainicile pi zilele do sar-
batoare dela 10 la 1 pi dela 2 la 4 dupa masa; Martia si
Joia dela 10 la 12 pi dela 2 la 4 ; aci sa gaseate tot ce
privepte istoria trecutului Romaniei, pi a razboaelor ei :

documente, gravnri, estampe, tablouri dela intemeierea Ro-

maniei , costume, uniforme militare, reproducerea mor-
rnantului lui §tefan eel Mare, steaguri, medalii, decoratii,
arme, gei, tunuri, fotografii, avioane, Instruments, carti etc.
Monumentcl.r Istorice (Colectia comisiei) p. 194; poate
fi vizitata en autorizatie speciala dela Directie, intoate zilele
saptamCinei, (afara de sarbatori) dela 11 la 1.
Pinacoteca Statului p. 84 ; deschisa Martia pi Joia dela
10 la 12 pi dela 2 la 4 dupa masa; tablouri Qi sculpturi
romnepti si straine.
Simu (Muzeul) p. 134; deschis Duminica dela 9 la 1;
picturi, sculpturi, gravuri, baso-reliefuri, mozaicuri, icoane
bizantine, mobile antice, medalii, carti din toate epocile gi
din toate tarile.
Sociologic (Muzeul) p. 116; deschis in toate allele de lucru.
loma Stelian (Muzeul) p. 202; deschis Duminica, Mar-
-Oa yi Joia dela 10 la 12 pi 4 la 6 dupa masa ; tablouri,
sculpturi, o frunroasa colectie de cruel, iconostase.
SA amintim Inca printre principalele curiozitati, Pala-
tul Regal din Calea Yictoriei p. 72 pi Palatul Regal dela
Cotroceni p. 112, cari nu aunt accesibile publicului, cleat
in lipsa familiei regale, cu autorizatie specialii dela Mare-
palul Palatului.
Capela Regal& dela Cotroceni se poate vizita Duminica
gi sarbatoarea dela 9 la 12 (p. 112).
www.dacoromanica.ro
 XIX. ISTORICUL BUCURESTIULUI.
D.upa o veche legenda, intemeierea orasului Bucnresti s'ar
urea la secolul at XIII-lea, ca'nd un pastor cu numele de
Bucur, s'a scoborat in aceasta regiune, venind cu turma
sa din munti. Padurile seculare ce inconjurau atunci re-
giunea, precum si apa rece a Dambovitei l'au hotarat pe
Bucur sa rAmaie aci. Drept maltumire lui Dumnezeu, el
ridica pe malul arei o mica bisericuta de lemn, a citrei
cupola avea chiar forma num cliciuli de pastor.
Monis. orasulni Bueuresti prima to sec. XIII lea e ne-
deblusita si e foarte grew sa deosebim adevarul de legend&
dar lusind drept marturie un manuscris care mai exista
pand zilele trecute, se pare ca legenda asupra originei ora-
sului cuprinde mai mutt adevar decat fantezie. Dupa nu-
mele lui Bucur s'a facut Bueuresti.
Pa drept sau pe nedrept, Bucur este considerat ca
fondatorul orasului Bucuresti si mica lui biserienta exista
si azi, dar in intregime refacuta, de principele ilfireea Ba-
sarab. El este scoboratorul familiei Basarab, originarA din
Transilvania, una din cele mai nobile si mai vechi familii
din Romania. Basarabii s'au stabilit pe la sfarsitul seco-
lului XIII-lea in Muntenia si unul din ei, Mare le Basarab
nAscut din Tihomer Basarab (1290-1310 interaeiaza. odata
cu principatul Munteniei, si o dinastie care ti va da din
tati in fie, timp de 4 secole (1290-1680 cincizeci de
principi ai Munteniei. 0 curioasa intamplare a volt ca
Regele Carol de Hohenzollern, primul Rege al Romaniei
si chiar si sotia sa Regina Elisabeta, sa .fie scoboratorii
vechei familii princiare a Basarabilor. 0 fate a lui Tvortko
B tsarab, numita Catarina, s'a casAtorit in 1360 en contele
Cilli, strabunic in a cincea generatie a Sofiei sotia lui Fre-
deric Markgrav de Brandenburg-Ansbach. Ori, acest Fre-
deric este isvorul comun al familiilor de Hohenzollern si
!Vied; in adevar Sofia de care am vorbit mai sus --
are doui copii, Elisabeta si Albrecht. Fiica Elisabetei (1494-
1518) se va casAtori cu Conte le de Hohenzollern (1525-
1579 de unde vor veni in linie masculine si la a 10-a
generatie, tatal regelui Carol si bunicul regelui Ferdinand.
www.dacoromanica.ro
42 BUCURESTI

Celalalt copil al Sofiei, Albrecht va da tot la a 10-a gene-

ratie pe Elisabeta de Tried, sotia regelui Carol.
Destinul orasului Bneuregti dealungul veacurilor este
strans legat de caracterul Voevozilor Munteniei si nu in-
totdeauna cei mai curagiosi si cei mai rAzboinici an avut
cea mai buns influents asupra desvoltarit orasului. Mai mult
chiar, manila victorii an fost intotdeauna nrmate de clipe
tragice pentru capitalA. Cel dintaiu print Basarab 1290
1310 a ales drept capitalA a Munteniei, actnala Curte de
Arges, langa Carpati, punand astfel capitala la adapost de
nAvAlirile dusmanilor lacomi de pradA, cad era mat greu
ca sI ajuugi in munti en un numar mare de soldaii. si
fiindea n'ar fi avut merinde pentru atatea zile, si pen-
tru faptul, ca nu existau linii de comunicatii cunoscute.
Succesorul primului Basarab a fost Alexandra (1330 1364)
care a pristrat Cnrtea de Arges drept capitalA, dar totdeo-
datA s'a gandit sa intAreased orasul lui Bncur, pe care en
greu l'a scos din mainile Tatarilor si ale Cumanilor in 1315
si incepe chiar constructia unui zid de intArire, pe care it
va ispriivi Mircea cel Beltran 1386-1418), considerat ca
adevaratul organizator al Munteniei. Acesta, al arm vis a
fost sa scoata complect Cara de sub stripanirea turceasca,
a castig,at in adevA'r o bat-Alia stralueita asupra armatei lui
Bayazed, in 1391 si obtine ca turcii sa nu se mai amestece
in afacerile interioare ale tArii si nici in alegerea Voevo-
zilor. Bucurestiul vede atunci prima sa extindere si pima
sa constructie mai importanta, care trebnia sa serveasca
drept resedintA voevodulni.
SimplA, data en var si aeoperita en sindrila, aceasta.
resedinta s'a numit totusi Palat domnesc. La moartea Prin-
cipelui Mircea, cei 5 fit ai ssff si nepotul, impart princi-
patul in doua 01.0, una cerea mostenirea tronnlui pentru
fiii lui Mircea, altii o cereau pentrn Dan, nepotul sdn.
Unit si altii, dorind sa aibe tronul Munteniei rsi neajungand
sa se inteleaga, an avut slAbiciunea sA &eft apel la Turci,
penirn a-si sustine pretentiile respective, ceeace a adns
turburrtri in interiorul tariff, si subjugarea ei and un-
gnrilor. &and turcilor. Viata intelectuala era atunci in-
existentA, nnmai biserica mat prezinta partea morals a
societatii, dar nici aceasta n'a putut sit inregistreze marl
progrese, deoarece spiritul religion mArginit al epocii, im-
piedica libertatea ideilor, tar limbo slavona, singura limb&
www.dacoromanica.ro
 BUCURE§TI 43
scrisa si cilita in biserici si in afacerile publice, stanjenea
avantul romanesc.
Viata ce ducean locuitorii din orize clad, ar fi fost, era
o viata taraneasca simpla si sfirad, atilt in relatiile de
familip @i sarbatori, cat si in moravuri, virtuti si afaceri.
In astfel de stare a gasit Cara -Had Tepef, tot un scoborator
al Basarabilor si care a domnit dela 1456 la 1462. Acest
nepot alui Mircea Cel Batran, soldat curagios, dar al drui
avant eroic se schimba adesea in salbatecie, n'a avut nici
el norocul sit dobandeasca bbertatea Munteniei. El lash mos-
tenitorului sau Radu eel frvtnos (1462 1472), o Muntenia
asa de istovia, ca numai putin i-a trebuit sa nu-si piarda
intreaga independents Dar dela Radu cel frumos avem o
scumpa amintire: Er meta in 1462 capitala, dela Curtea de
Arges la Bucuresti si numai atunei incepe istoria
a acestui oral care, imbogatit indatA cu locuinte si biserici,
este numit in toate documentele straine din secolnl al XV-lea:
Stralucitul oral al Orientului si minunata cetate a Dam-
bovitei . Din nenorocire, aceasta prima extindere a.orasn-
lui se opreste, caci panic la sfasitul veacului nu se mai
poate vorbi de altceva decat de razboaie, navaliri, focuri
si pradacinni, care an impiedecat orice desvoltare si an
gonit pe locuitorii infricosati.
Nici excelentul Voevod Neagoe Basarab k1512 1521 ,
aici urmasul san Radu dela Afunaali 1522-1529) n'an
putut imbunatiiti situatia politica a Munteniei si nici a
Capitalei sale. Turcii deli batuti in mai multe randuri de
Radu Voevod si chiar la portile Bucurestiului, an reusit
totnsi sA puie stapanire pe principatul Munteniei.Profitand
de situatia nesigura, creaturile lui Mohamed vor face din
tronul Munteniei un obiect de vanzare, oferit acelui ce da.
mai mult, de unde si izvorul stator neintelegeri, in timpul
carora, nici vorba nu mai era de un progres pentru Bucu-
resti. Numai sub domnia Ini Mircea Ciobanul (1546 1554),
viata bucuresteana ia o intatssare aproape grandioasa, gratie
numeroaselor constructii de strazi, biserici, cladiri publice,
poduri si cheinri. Palatul se mareste, se rezideste paraklisul
princiar pi se aduc artisti straini pentru pictarea zidurilor,
in fine insusi orasnl este considerabil mArit si ia o fizo-
nomie atat de stralucita, ca atatii din non lacomia
turcilor, cari in anul 1554 vin si dan foc orasului, pentrn
a goli bisericile de bogatiile for in our si argint, a caror
faima tinea de basme. Mircea Ciobanul moare in anul 1559.
www.dacoromanica.ro
44 BUCURESTI

Cu teat& darza impotrivire a boerilor, sotia lui Mircea,

curajioasa si desteapta Doamna Chiajna, reuseste sa puie
pe tron pe finl sau, un taniir infirm Petre Schiopul, ca-
ruia ii urmeaza curand Alexandra al 11-lea. Sub acest
domn neinsemnat, Bucurestiul reuseste Inca °data s&-si stA-
p&neasca tragica soarta si poate la an moment dat chiar
sa creadA. 'Mee era de infiorire de n'ar fi fest iar o serie
de lupte si de masacre intre boeri gi soldatii Voevodulni,
chiar in interiorul orasului. Abea impodobit de un nou
palat si de o frnmoasa biserica en infatisare de cetil-
u'e, Bucurestinl e iar snpus la alte Incercari Inc & mai
tragice, sub domnia lui Mihaiu Viteazul (1593-1601) supra-
nurnit si Eroul Munteniei. De un curaj aproape de tempt
de o inteligent& superioara, intelegand totdeauna rnisterele
artei razboiului si a combinatiilor diplomatice, avand si
milt& sensibilitate, Mihaiu Viteazul z inteles, ca singnrul
mijloc de a asigura pacea in interiorul tarii, era sa umi-
lease& prin fort& pe ambitiosii turci. Confirmat in puterea
tronului de turci, cari i-au dat o escorts de 2000 de ieniceri
i spahii, el n'a intArziat 0, se bucure de o mare popula-
ritate si influents asupra poporului muntenesc. Rasboiul
care a izbucnit deodatA intre nemti ai turci, a dat o ocazie
excelent& Voevodului Munteniei sa-si fax& jocul. A incepnt
prin a omori pe toti turcii care se gasean in Bucuresti si
acest infricosator spectacol a avut drept nrmare, ingrozi-
toare razbunari din partea armatei turcesti. In timpul fag-
boaielor din 1695, date inttliu la Giurgin apoi la Bucuresti,
turcii p&trund in Capital& si pun stapAnire pe biserica
Radu Voda care, prin infatisarea sa de cetattue ai prin
pozitia ce ocupa pe o colin& inita, prezenta pentru ei
un excelent punct strategic; atacati de armata munteneasca
-si siliti s& se retragA. ei s'au rasbnnat, umpland manastirea
cu pulbere si dhndu-i foe; jumatate din oral a sArit in
aer 8i toate cladirile an ars. Pe strazi, romanii ci turcii se
striveau cu miile intr'o invalmasala de nedescris in care
an pierit un mare numar de cavaleri; armata turceasca s'a
retras la Dunare, iar bietii bucuresteni an fugit la munte,
loviti de o spaima nebuna. Dad, pentru Istorie, acest ras-
boin este o paging glorioasa, pentruca a tloborat ambitia
sultanului de a face din Muntenia o provincie tnrceasca,
pentru Bricuresti ins& ea inseamna inceputul color mai
marl dezastre.
Mihaiu Viteazul, cu sacrificii de nespus, cncereste Mol-
www.dacoromanica.ro
 BUCURE§TI 45
dova gi Transilvania, se incoroneaza la Alba Julia, Principe
at tutulor provinciilor romane unite, dar situatia politica
nu era de nature a da o urmare aeestei fapte indraznete.
Omorat in timpul campaniei din 1601 de aventurierul Basta
Mihaiu Viteazul lase gloria unei armate care a dat probe
de un suprem eroism, dar tot in urma sa lad ¢i desna-
dejdea, ruina $i foametea.Bucurestii nu-si vor mai putea.
reveni inainte de domnia lui Mateiu Basarab. Cucerit in
1601 de moldoveni, apoi de polonezi, el iii va priori lovi-
tura de gratie dela Tatarii din Crimeea, cari in pradaciu-
nile for vor scuti nici macar pe saraci. In 1604 urma-
sul tronului, Radu Serban Basarab va relua intarirea ora-
sului qi abia va gasi chti-va oameni pentru munch, atilt
de multi au murit de foarne. In 1611 o noua navalire
are be din tiartea ungurilor; tot atunci Voevodul Radu
Mihnea va rezidi biserica Radu Voda, incendiata de
turci in 1595.
Sa incerci sa ridici orasul din aceste ruine pare de ne-
crezut .pi cu toate acestea in acea epoch, Bucurestenii mai
zidesc manastirea Sft. Sava si biserica Sft. Gheorghe eel.
vechiu. Dusmanii nu eau singurii vinovati de aceasta stare
de lucruri dar chiar gi voevozii, cum s'a intamplat in 1631,
tend Bncurestiul a, cunoscut lupte salbatice, intreprinse iu
mijlocul strazilor sale, intre Voevodul Leon si hoer, apoi
intre doui Voevozi, ambii pretendenti la tron; aceasta de
a doua lupta a avut be la portile Bucurestiului, iar locui-
torii cu copii for priveau urcati in porn. Situatia
de Voevod era foarte invidiata, deoarece Voevodul concentra
toate drepturile Statului $i avea o autoritate absoluth pi
nelimitata; el era totdeodata legislator, judecator Qi sef
militar. Tara era un domeniu care-i apartinea si area drept
de viath si de moarte asupra supusilor sai. Se intelege astlel
cum dupe bunul for plat si caracterul lor, capitala inflorea
sau era condamnata. A trebuit urcarea pe tron a lui Dlatei
Basarab 1632 1654) pentruca Bucurestii sa se mai ridice
din cenusa sa. Aceasta domnie e cu adevarat o epoch in-
floritoare; Mateiu Basarab desavarseste ceeace au incepnt
stramosii shi. El reia cu un zel arzator refacerea Capitalei,
reparand ¢i marind Palatul prin noui constructii ¢i cladind
alte palate $i alte rnanastiri, nit numai in Bucuresti dar p
in toata. Muntenia. Dela el ne-a ramas biserica Sft. Apos-
toli, Biserica Sfta Vineri, Zlatari. Sft. Gheorghe. A facut
mai mult decat constructii: a reorganizat chiar tara, a.
www.dacoromanica.ro
46 BLICURE$TI

inze3trat-o cut legi ai a introdus atat in biserici cat ai in

acoli, limba romaneasca In loc de 1imba slavotta. Cu Matein
Basarab, Baeureatial a canoscut 22 de ani de liniate, de
care a profitat ca sa reinvieze.
La moartea lui Mateiu, noul domn, Constantin .Ferban
Basarab (1634 1638) etitorul Mitropoliei, a avut de
suferit revolutia soldatilor de infanterie, num4i semeini, cari
plini de ura contra boerilor, le incendtaza locnintele,
furk jefuesc si omoarA A fost un macel aproape tot atat
de sangeros ca acel at lui Mihaiu Viteazul contra turcilor ;
cei mai marl boeri ai Munteniei as pierit atunci, printre cari
ai tatal Domnulni Constantin Brancoveanul. 0 truce come-
morativa in Curtea Mitropoliei. reaminteate aceste drtreroase
intamplari. In 1636 tared numultumiti de legatura dorn-
nului Constantin Serban en principii din Transilvania, ii is
trouul pe care-1 incredinteaza lui Mihnea al 111-lea. Acesta
va urma exemplul predecesorului sau si va cauta prin
toate mijloacele sa libereze Cara de stapanirea ruainoasa a
turcilor. El va incepe prin a omori pe turcii instalati la
Bacureati si pentru acest groasnic maul Intrebuinteaza
15.0')0 de soldati. Cum era firese, procedeul atrage
Inca odata navalirea trupelor lni Hassan Paaa. Ce ar fl
pant face o mica armata munteneasca terorizata de dna-
mani, fats de numaral mare al soldatilor Ini Ak.-Mursa;
aceatia an daramat papa ai zidurile cladirilor pentru asei in-
suai tarii, Acolo uncle n'an putut ajunge prin acest
mijloc an pus foc ai Buenreatinl, cizut Ln maim barbarilor, ai-a
pierdut Inca odata tot ce s'a putut crea in timpul lui ilia
tem Basarab. Astfel politica lui Mihnea at Ill-lea n'a dat
nisi un rezultat; el a fost gi ultimul principe Basarab care
a domnit. Lui i-a fost dat sa inchee linia de 57 de Voevozi
Basarabi, niscuti din aceiaai familia ai care an domnit in
Muntenia din 1290 pana. in 1680.
In acelaai an cand Mihnea lai pierde puterea, Bncurea-
tut este lovit de marl nenorociri. Ceeace foametea es
distrus, a distrus ciuma. Cadavrele umpleau strazile in timp
ce oamenii iau fuga, parasind total in voia soartei.
De zeci de on condamnat 4a moarte, Bucureatii 90 ridica
de fieeare data. Odata ciuma stinsa, viata, enrajul at rnunca
iai reiau cu "sul; gratie domnului Constantin Cantacczino
spataral lianteniei, turcii renunta la proectul de a da grt-
vernarea Munteniei Int Mustafa Pap, ceeace ar fi transformat-o
www.dacoromanica.ro
 BUCIIRESTI 47
in pasalac turcesc Qi tronul revine printului Ghica, dus-
manul Cantacuzinestilor.
Moartea lui Ghica educe turburari Intre partizan\i celor
4°0, familii care cereau tronul, fiecare pentru ei; de revol-
tele sangeroase care au loc in rqijlocul orasului, profita
grecii, cari se dedau la cele mai groaznice jafuri. E de
mirare, ca aceste pradaciuni repetandu-se apro ipe in fie-
care an, Domnii mai au totusi inima sit construiasca si
sa infrumuseteze orasul. Astfel in mijlocul dezastrelor,
Voevodul Antonie din Popefti (1669-1671) va ridica fru-
moasa biserica, Sft. Gheorghe eel nou, iar Voevodul Duca
(1674-1678). biserica Sft. Dumitru. Gratie credintei for
religioase, Bucurestiul capatd cdteva edificii, Is ved rea
carora nenorocitii de locuitori isi reiau curajul. Suirea pe
tron a printului $erban,Cantacuzino (1678-1688) ii umple
pe munteni de bucurie. Sub domnia acestui mandru print,
se incep luerdrile pentru ameliorarea cursului Dambovitei,
constructia unei largi soseie de pe podul Serban Voda, a
bisericii Doamnei, a imensului han Serban Voda tai multe
alte constructii in afara de ores.
Cum vechiul palat cadea in mine, §erban Cantacuzino
si-a construit un palat pe chiar proprietatile sale, de pe
podul Mogosoaei azi Calea Victoriei. si unde se afld
acurn Legatia Ruseasca. Aci, in palatul printului Serban
se tineau sedinte unde se complota alungarea turcilor din
Europa si incoronarea lui Serban Cantacuzino ca imparat
al Orientului; cu sosirea si plecarea acestor personagii
straine, Bucurestenii au avut ocazia sa cunoasca minunate
cortegii care se desfasurau pe strazile Capitalei; Oath' lu-
mea alerga sib vaza echipajele, blanurile nepretuite ale
principilor romani, bijuteriile legendare ale femeilor mun-
tene si de care vorbeste Lady Craven in toate scrisorile ei.
Bucurestiul in continua sarbatoare, n'ar fi putut erode, ca
nici un an nu va trece si Serban Cantacuzine va muri,
pe tron se va urea printul Constantin Brcincoveanul pi ca,
iar vor reincepe pentru oral dezastrele, turburarile si ja-
.furile. Dar de data aceasta nu vor mai fi turcii ¢i nici
tatarii, ins& nemtii, supranumiti atunci nemtii cu coada",
care in 1689 vor navali pentru prima card in Muntenia si
se vor purta mai salbatec decat cei din urma, barbari. A-
ce0i nemti au fost vazuti cum tdrau pe strada pe boieri,
arhinaandriti, egumeni si negustori cu funia legata de
gat, fiindca erau banuiti de a avea mai multe bogatii decat
www.dacoromanica.ro
48 BUCURE§TI
marturisise nemtilor. Pentru a-i alunga, Brancoveanu i-a
chemat pe tatari, a caror navaliri se zice ca eran milli mai
dulci decat a celorlalte popoare. Cnvintele de: Vin ratarii'
strigate dintr'un capat la situ! al tarii, an pus pe fuga pe
nernti ai atunci abea Muntenia ai capitala sa incep adeva-
ratul capitol al istoriei for estetice.
Opera lui Brancoveanul este imensa. Acest down a.
ocupat tronul 25 de ani, ins& opera sa mai traeste Inca un
veac dupa el. E o inflorire pentru toate; oraaul, in afara de
Pdificiile religioase, se intinde pe ambele maluri ale Dam-
bovitei ai se impo.lobeate en locuinte particulars ai palate,
construite in piatra. Totul este schimbat sub influenta
acestui principe bogat, instruit, bland, de o inteligenta.
luminoasil, de un spirit larg ai de 0 vasta. cultura. El^
imbogliteate acolile cu biblioteei, intemeiaza tipografii, tri-
mite in Italia studenti ca sa invete pictura ai arhitectura
ai chiama in tail artiati strains, care aduc cu ei burin'
gust ai ,savante cunostinti. 0 nourt viata incepe, care tre-
bue ca pregateasch ai sa institueasca Statul ai societatea.
moderns. Caracterul medieval dispare. Oraaul se moderni-
zeaza as luereaza la realizarea ordinei ai a luminei spiri-
tuale; mijloace noui corespund la necesitatile noui ale so-
cietatii ai Brancoveanul atie sä cultive totdeauna utilul ai
frumosul. Tot e revolutionat: arhitectra, sculptura, pictura,
odoare sfinte, mobilier, costume, politica, moravurile, viata
sociala ai chiar armata. Nu mai snnt acei soldati plini de
praf ai amenintati la fiecare clip& de duamani. Armata lni
Brancoveanu este o armata de parada a carei singura 'tinn-
ed e sa lucreze la poduri ai eosele. Domnul are 10 regi-
rnPnte, in afar!, de soldatii particulari ai palatului ai de
cazaci ai aunt intrebuintati pentru nunti ai sarbatori, pentra
lucrari edilitare ai pentru receptii de mosafiri iluatri, cum
a fost de exemplu in 1702 receptia Lordului Paget, repre-
zentantul Angliei la pacea dela Carlovitz ai care, dela Cons-
tantinopol a trecut prin Bucnreati. Dela 14(i2, de cand
Bucureetiul a fost declarat Capitals,, epoca lui Brancoveanul
a fost singurul sfert de veac cand oraaul n'a fost intrerupt
in elanul sun de progres ai cu toate acestea situatia tarii
era din cele mai grele din punct de vedere ale politicei
exterioare. Prima infrangere a turcilor va face pe creatini
sa creada ca ai ora liberarii for a sosit. A trebuit toata
arta ai toata finetea diplomatica a lui Brancoceanp, pentru
a tine balgrita in echilibru intre Ausbia ai Tnrcia. Ceeace
www.dacoromanica.ro
 BLICURETI 49
e azi mai frumos in Bucuresti, in ce priveste monumen-
tele, datea a din epoca lui Brancoveanu; este insa yi ade-
viirat, et intamplarea a facut sa aibe parte de doui emi-
nenti colaboratori: spfitarul Mihail Cantacuzino, si mitro-
politul Antim. Primul era arhitect si studiile le facuse in
Italia, al douilea era un mare artist si un om fuarte
instruit.
Acestor trei oarneni luminati li se datoreste biserica
Coltea, Manastirea Hureji, Manastirea Sinaia, Biserica Sft.
Gheorghe Nou, Palatele Mogosaia, Potlogi, Doicesti, Bran-
coveni yi Inca alto edificii, care n'au ajuns palm la noi,
cum de exemplu faimosul turn al Coltei, de care grecii
din aceea epoch scriau: Sunt demne de a fi vazute pe
acest phmant: Turnul Coltei din Bucuresti, San Marco din
Venetia, Perhaska din Kiev si Clopotnita dinPetersburg".La
acest turn, ridicat de Mihail Cantacuzino, an lucrat soldatii
lui Carol al XII-lea, cari rataceau in Bucuresti dupe bald-
lia dela Pultava. in timp ce Regele for era la Bender. Afar&
de aceste constructii, Brancoveanu s'a ocupat de unele res-
taurtiri importante, cum de exemplu de aceia a palatulai
zidit de Mircea Cel Batran in 1418. Cine ar fi recunoscut
in minunatiile de marmora si in padina-venetiand, prima
resedinta a principilor Basarabi, acoperita cu sindrila? Bran-
coveanu ii adiloga coloane masive de piatra, trei caturi, o
bae in marmora dela Constantinopole, pe care o ingrijea
special doui armeni, un turn, un zid de intarire, un chiosc,
o scara maestoasa in marmora alba, o salt enormil pentiu
consilii, camere de audienta, un apartament pentru printi,
altul pentru principese si in fine Tezaurul Statului zidit
ca o inchisoare. Aci soseau in fiecare an, carutele turcesti
pentru ca sa incarce sute de lazi umplute de galbeni si
care reprezentau tributul Munteniei dare Turcia. In timp
ce se incarcau lazile, muzica trebuia BA cante in Curtea
Palatului, plina de curios', care se uitau trist, cum si uncle
se ducea tot aurul tariff agonisit de ei. St mai spunem ca,
in afara de luxul introdus in viata particalarti, un lux ade-
varat bizantin, ajunge sa arunam o privire pe odoarele
sfinte si evangheliile din acea epoch, pentru a ne da seama
la ce grad ideea de lux, de stralucira si de bogatie a pa-
trans in Bucuresti ; era si firesc sa fie asa, deoarece Bran-
coveanu a cunoscut la el acasa un lux nemarginit, fiind cel
mai bogat boer din Muntenia, si avea dreptate s& spunt
in momentul cand a fost ales Domn al Munteniei : Acest
www.dacoromanica.ro 4
50 BUCURESTI
jug de a domni... sa-1 ian asupra mea... n'aai fi voit, caci
am trait ca un Domn in casa meat'.
Din nenorocire pentru tara, intrigile unui pretendent la
tron an pus capat acestei domnii, care a dat cea mai mare
stralucire oraaului Bucurenti. Decapitat la Contrantinopol in
1714 (pag. 152), dupa ce a fost constrans de barbari sa a-
siste ai la decapitarea fiilor sai, printul Brancoveanu a fost
plans de intreaga populatie munteneasca, care-i datora lui
pacea, calmul, prosperitatea ai bogatia.
Muntenia fara aef li fara bani s'a giisit intr'o pozitie
foarte critics ni groaza jugului strain a reinceput. Urmanul
lei Brancovean $tefan Cantacuzino, care n'a elomnit decat
un an (1714-1715) a fost unul dintre principii indigeni.
Turcii ca sa ne umileasca tara incredinteaza Muntenia gre-
cilor din Fanar al caror lux ni obrasnicie maresc indignarea
poporului. Primul dintre acesti lacomi fanarioti e Nicolae
Jilavrocordat (1715-1716), cari deli an dat capitalei dona
frumoase monumente: Biserica Stavreopoleos (pag. 100) 5i
minunata llanastire Vacare.ti o prada de toate bogatiile
ei, de tot aural ni de toate odoarele pe care le trimite La
Constantinopol pentru a-ni asigura favorurile Sultannlui.
Pentru ca sa umple punga strainilor, toatil Muntenia a fost
lovita de impozite atat de considerabile, ca a fost curand
ruinata ; una din cele mai maxi calamitati ale tarii, a fost
domnia acestor greci lacomi, care a durat mai mult de
un veac.
Libertatea sugrumata, oraaele prildate de bogatiile for
li campurile de cereale, tam nu se mai putea ridica din
ruinele ei. Fanariotii n'an respectat nici legile, nici insti-
tutiile, nici chiar limba latina a tarii ; ei lucrau la o des-
nationalizare repede, obligand administratia li gcolile sa
introduce limba greceasca si an reuait chiar ana de bine,
Meat insa.si boerii numai vorbeau intre ei decat aceasta
limba.
Principii orientului an epuizat tezaurele incalculabile ale
boerilor, imensele resurse ale comunii precum ni energia
legendary a locuitorilor orasului, oral de care nu vorbeau
de altfel, decat numindu-1 .,stralucitul oral Bucurenti, oral
aunt, oral dulce, oral mandru ni extraordinae.
Intre timp, Austria declare rasboin Turciei; teatrul ras-
boiului este Oltenia, care in afarli de propriile sale neno-
rociri, trebue sa sufere li neintelegerea celorlalte popoare.
lanake, urmaaul lui Nicolae Mavrocordat nu stie cu ce se
www.dacoromanica.ro
 NMI:1RWL 51

inceapi; sa linifiteasca spiritele in interiorul OHL sau sa

serveasca pe Sultan in preliminarile pentru pacea dela Pa-
sarovitz in 1718. Din intrigile intro austriaci ¢i turci, Ol-
tenia ¢i Muntenia pescuesc mizeria caci, cucerite de Aus-
triaci, care credean ca se rasbuna astfel pe Sultan, Mum.
tenia va suporta singura cheltuielile acestni rasboin.
Zadarnic Romanii ofera 100.000 galbeni ca sa rescum-
pere Oltenia ; fanariotul Ianake va lua banii, dar situatia
politica ¢i military va ramane aceia¢i. Anal 1718 a fost
ingrozitor ; seceta ¢i foamete foi citima care face mii de
victime, printre care insu¢i Voevodul lanake Mavrocordat.
Cand ora¢ul ¢i -a revenit putin, poporul a profitat sa.-¢i re-
face monumentele zoi palabele ¢i sa mai ajute cateva cons-
tructii noni pe ambele malnri ale raului ; qi comertul if}1
ravine qi la nn moment dat chiar, intrece inflorirea de alts
data. Dar ¢i aceasta activitate, bogatie ¢i mi¢care a trebnit
curand sa inceteze cad Turcii arunca din non priviri de
lacomie asupra nouilor avutii stranse: ¢i in Noembrie 1738
ei jefnese Bucure¢tiul mat groasnic Inca, decat in timpul
Liu Mihai Viteaznl. Nimic n'au lasat neatins, nici case, nici
hanuri, nici magazine, nici depozitele. nici bisericile ¢i ca
ultima incercare pentru ora¢, o nona ciuma secera 30.000
de oameni.
Bucure¢tiul era sfar¢it; enii 1736 si 1737 sent infiora-
lori de tragici ; ciuma alterneaza cu navalirea lacustelor
care nainanca toata recolta, ¢i lase o populatie saraca, bol-
nava, dozorientata ¢i descurajata.
Nici turbinarile interioare, nici luptele boerilor intre ei,
nici revoltele trupelor, nici navalirile barbarilor, nici mai
tarzin ocupatiunile ruse¢ti ¢i austriace nu ren¢esc sa nimi-
ceasca pentru totdeanna forta expansive a poporulni ro-
man. and streinii din Occident, Ambasadorii cre¢tini din
Constantinopole ¢i ideile din Occident incep sa patrunda
in Bucure¢ti ¢i cand relatiile devin ce in ce mai stranse
cu Viena, Lipsca qi Berlin, aceste relatii influenteaza con-
siderabil viata morals a Capitalei. Dace Bucure¢tiul ar fi
putut sa continue desvoltarea sa in mod regulat din 1418
pan& azi, ar fi fost nnul din cele mai glorioase oraqe din
Europa ; dar obligat sa snporte domniile de trista memorie
ale grecilor, persecutiile for ¢i ompatia austriaca care in-
chee secolul al XVIII-lea, cum ar fi putut inflori?
Cu inceputul secolului al XIX-lea ¢i pane la jumatatea
secolului nostru, Bucure¢tiul n'a mai cunoscut nici odihna,
www.dacoromanica.ro
52 BUCURETI
nici liniste ; prin ce minune n'a disparut in mijlocul aces-
tor dezastre ? Seceta, toametea, oiuma, frigurile siberiene,
caldurile arzatoare, cutremurele de pamant, care se succed
timp de 20 de ani, incendiile repetate care schimba as-
pectul orasului cel putin odatil ls. 5 ani, inundatiile Dam-
bovitet, holera, navalirea banditilor lui Pasvantoglu si at
lui Ibrahim Pasa si din non foametea si ciuma, iata des-
tinul ,acestui oral stralucitor at imperiului ceestin din.
Orient". Nici un ores depe lume n'a suferit in tot timpul
istoriei sale, ceeace Bucurestiul a putut suferi dela 1800 la.
1850 , nici un oraa din lame n'a injghebat in mai infrico-
setoare dureri infatisarea sa de azi; nici un ores din lume
n'a cunapiirat en mai mari eforturi si sacrificii prestigiul
sau de capitals. Influenta Occidentului a fost salutard, nouile
idei schimba conditiile vietii; se simte inceputul unei evo-
lutiuni decisix e si redesteptarea constiintei nationale. Mun-
tenia inainteaza spre libertate, spre lumina. Anul 1848 ga-
seste spiritele infierbantate, avantul romanitor spre scolile
frantuzesti incepe sa se produca; tineri si arzatori patrioti,
aduc din Franta °data cu spiritul de emancipare, vointa
de a lucra si de a organiza libertatea; ei provoaca si diri-
jeaza miscarea inaltdtoare care dela 1848 la 1859 interne-
laza Romania noud; in aceiasi epocii, adios in 1849 Barbu
,57irbey e ales domnul Munteniei. Sub domnia lui, Bucures-
tiul primeste Teatru National (pag. 94) si Parma Cismigiu
(pag. 111). Dupd Stirbey avem un guvern provizoriu si in
1859, dubla alegere a lui Alexandru Cuza ca Domn al Mnn-
teniei si Domn at Moldovei, atrage dupd, sine unirea Prin-
cipatelor 1861); dela aceasta data istoria. celor (lona prin-
cipate se confunda; gratie acestui Domn se realizeaza im-
proprie'arirea taranilor, unificarea legilor pentru introdu-
cerea si promulp.rea codului lui Napoleon, secnralizarea
averilor manastiresti si introducerea invatarnantului gratuit
si fundatiunea Liniversitatii Bucuresti pag. 115. Cand
Cuza a fost detronat in urma unui complot militar, loco-
tenenta Domneascii a flout apel la o dinastie striona, si
aceasta dinastie a fost fondata de Principele Carol de Ho-
henzollern pe care o curioasa intamplare rl leaga de vechea
familie a Basarabilor. Sub domnia acestui Rego, Romania
a stint sa iasii din toate greutatile in care se gasea la mij-
locul Jecotului at X[X -lea. Pans in 1877 Romania era
Inca nominal sub stapanirea turceasca, dar in acest an,
cand cornplicatiile politice orientate au adus lupta intra.
www.dacoromanica.ro
 BUCURESTI 53

Ruoi oi Turci, Rominia se declara independenta chiar inainte

de deschiderem ostilitatilor gi aceasta independents a fost
castigate vi mentinuta, cu pretul unui eroism far& seaman
in bataliile date la Plevna of la Grivita. La 26 Main 1881
Principatul Romaniei este recunoscut de toate puterile
streine ca Regat.
Sub Ittoga domnie a Regelui Carol (1866 1914) Bucu-
reotiul se inzestreaza cu aproape toate constructiile cc
exists azi: Palatul Regal, Fandatia Universitara, Ateneul
Roman, Facultatea de Medicine. Palatul Cotroceni. Ponta,
Casa de Depuneri, Caroni Militar, Gara de Nord, Bancile,
Parcul Carol, Muzeu! Geologic, Muzeul de Istorie naturals,
Institutul geografic, Societatile de Credit, de asignrari, sute
de ocoli, Banta Nationale, Fundatia agricola Ferdinand etc.
Datorim Regelui Carol independenta Romaniei. organizatia
noastra intelectuala, organizatia armatel, cilile ferate, uni-
versitatile, Curtea cu Juri, dreptul de a tate moneda, Cre-
ditul funciar, Creditul urban, legile varnii, organizatia ser-
viciului sanitar, conventiunile comerciale cu statele vecine,
fandatiile ocolilor militare, a ocoalei veterinare. a Institu-
tului de chimie, forturile din jurul Bucureotiului, Casa de
Credit agricol, impartirea domeniilor statului la tarani,
Iegea inamovibililatii rnagistraturii, intr'un cuvCint ii dato-
rant toata desvoltarea economics, intelectuala oi politica, a
Romaniei, in acelao tirnp cu reedificarea si restaurarea tu-
furor vechilor monumente istoriee.
In 1914 la moartea Regelui Carol, care a fost inmor-
mantat in istorica maniistire a Basarabilor, coroana regale
trace urmaoului of nepotului situ, Ferdinand, declarat mos-
tenitorul tronului la 26 Octombrie, 1889.
Sub domnia acestui rage se implineote idealul popo-
rului roman: Unirea tuturor provinciilor la Patria mama,
Regale Ferdinand moare in 1927 la 21 Dille ri micul Rege
Mihai, un copil de 6 ani urmeaza la tronul, la care tatal
sau a renuntat inert din 1924. 0 Regenta formats din ;
Principelc Nicolae (fiul Regelui Ferdinand of Unchiul Re-
gelni Mihaiu , Patriarhul §i Prima Prefedinte al Curia de
Casatie a fost instituita pana la majoratul Regelui.
BucurPftiul este Capitala Romaniei, reoedinta Regelui, a
Guvernului, a Patriarhului pi a reprezentarii nationale. Este
gituat la 44°40'-44°30' latitudine Nord si 23°40'-23°50' de
longitudine in reginnea meridionala a tarii. Bucureotinl e
la o departare de 63 do km. de Giurgiu, 133 km. de Pre-
www.dacoromanica.ro
54 BUCIIRESTI
deal, 200 km. de Portul Censtanta vi acoperA o suprafat5
de 7200 hectare, find mArginit la Nord de Baneasa-Heras-
trAtt-Colentina, La Apus de Chiajna-Rosu-Militari-Crangasi,
la Sud de Popesti-Conduratu-BelluLupeasca si la Ms Ara
de Pantelimon-Dudesti-Vitan-CAtelu Qi Cioplea.
Clima Bucurestiului se caracterizeazA printr'o influents
continental's vi afinitAti intermitente cu clima Europei Cen-
trals si mediteraneana, adica putem avea iarna, friguri si-
beriene Qi vara, cAlduri tropicale. Populatia trece de 800.000
de locuitori.
Bucurestiul este impartit in patru sectoare : Sectorul
I -in sau graben la Nord-Est, Sectorul al II-lea sau negru la
Est-Sud, Sectorul al III-lea sau albastru la Sud -Vest ai
Sectorul at IV-lea sau verde la'Y est-Nord.

www.dacoromanica.ro
 XX. Istoria Artelor-Frumoase in Muntenia
Ca si arhitectura si muzica, vechea picture in Romania,
a avut nn caracter pur religion; cum pane in secolul al
XIV-lea cand se formeazd principatele Rornane, nn poste
fi vorba de un popor Roman" si de o viatd intelectuala,
en atilt mai molt nu poate fi vorba de o arta care sa-i fie
proprie.
Primele notinni spirituale pe cari le primesc romanii
in secolul cand se formeaza tarile lor, cunt cunostintele
religioase rdspandite de grecii si de slavii care venean de
la muntele Athos. Pentru o propaganda religioasil mai e-
ficace, grecii aduceau cu ei icoane, care trebuian sa fixeze
chipul lui Christos, al Fecioarei si al Martirilor, in sufle-
tub poporulni roman. Aceste icoane aunt primul sambnre
de arta ce-an cunoscut romanii, Inca dela Inceputul secolu-
lui al XIV-lea.
In a doua jumatate a acestui secol, un calugar Nico-
dim introduce in tarile romane, viata monachala. Acest
Nicodim nascut la Prilep in Macedonia, dintr'un tats grec
si o mama sarba, se instaleazd in tarile romane, la Inceput
singur, apoi intovardsit de alti calugari si pune temelia
celei mai batrane manastiri ce s'a cunoscut in Muntenia
nnmita Vodita (jud. Mehedinti) complect distrusa de Tnrci
in secolul al XV-lea.
Sub domnia lui Radu Negru tot acest Nicodim zideste
manastirea Tismana din jud Gorj, care exista si azi. Cum
era totdeodata calugar, savant ki i pictor, el picteaza cu mana
sa proprie o multime de evanghelii, iar in timpul lui Mir-
ces. cel Baran, ridica manastirea Snagov, Dealnl, Govora,
Glavacioc, toate in lemn,destinate nu ca monuments de
arta, dar ca adaposturi unde religia cresting putea sa -si
gaseasca hrana spirituala. Pand la sosirea Ini Nicodim, bi-
sericile eras construite din nniele intrtrite cu pamant si
tencuite, unde preotii facean slnjba in latineste. Cu Nico-
dim bisericile se fac din lemn, si slnjba se citeste in
limbs slavond.
Dupa moartea lui Nicodim in 1406, urmasii sai mai a-
du.; si alti calugari dela muntele Athos, calugdri cari cu-
www.dacoromanica.ro
56 ARTE FRUMOASE
nogteau gi practicau gi arta dificila care se tumegte pic-
tura al'fresco ; gratie for se introduce in tarile romane
cea mai curata arta de stil bizantin, transplantatri cu atilt
mai mare succes pe teritorial muntenese, cu cat acest te-
ritoriu era liber de orice traditie artistica.
Aceasta arta s'a dezvoltat ca o arta proprie, ca gi nas-
cuta din insugi pamantul romanesc, Cu atata putere gi pa-
trundere ca nu va trece mult si elementele imprumutate
orientului bizantin se vor confunda intr'o sinteza en totul
particularii, care formeaza originalitatea artei romanegti,
ugor de recunoscut mai ales cand se compara arta roman&
cu arta ruseasca, nascuta din acelag izvor bizantin gi to-
tugi atilt de profund de diferite. Este natural ca fiecare
popor sit fi modelat gi interpretat bizantinismul, dupa ne-
voile gi caracterul sau, astfel ca sii-i dea un suflet propriu.
Arta practicata in tarile romane inainte gi in timpul se-
colului at ItV -lea, este arta bizantina romans. Muntenii
au adoptat gi desvoltat la ei in mod diferit, normele, oti-
lul gi technica bizantina cum se poate vedea dup. cele
mai vechi monumente artistice gi religioase care exista.
Arta veche s'a manifestat in doua ramuri ; in picturi mu-
rale gi in icoane de lernn. Din nPnorocire vechile picture
murale sunt putine la numar gi rau conservate, sau Inca
desfigntate de restaurari neindemanatice ; dar ne raman
superbele fregce din Biserica Domneasca dela Curtea de
Argeg, care ne minuneaza prin infatigarea for bizantina
gi can din punct de vedere factura gi iconografie sunt de
cel mai malt interes gi figureaza printre ceeace secolul al
XIV-lea bizantin, a dat mai bun Romaniei in acest gen.
Areasta biserica Domneasca zidita de Negru Vocla pela
133U, a fost impodobita cu fresce dupa moartea Voevodu-
lui gi a putut scapa salbataciei dugmanilor, timp indelun-
gat, fiiindca se gasea ascunsa in regiuni unde se ajungea cn
greu ; gratie acestei conservatiuni ne putern face o idee
mai mult sau mai putin exacta de vechea picturrt practi-
cat& in Romania ; numai aceste fresce curatate gi readuse
la starea for originals pot sa facrt obiectul unui studiu a-
supra artei gi istoriei in Muntenia, inainte de secolul at
XV-lea. Zidurile sunt complect acoperite de fresce, relativ
de mici dimensiuni gi fax impresia unui mare naiad- de
tablouri agitate unul langa altud. Aceste picturi proaspete
prezinta un sentiment arhitectrtral pronuntat, compozitia
fiind prima gi supreme regula a artei, spre care artistul
www.dacoromanica.ro
 ARTE FRUMOASE 57

isi indreapta atentia observand puternica, tradit,ie anticrt.

Le admiram desenul usor, tonurile peste masurd de fru-
moase care se mentin in gama de rosu si de verde Vero-
neze. In afara de acestea o impresie de armonie, de tine-
rete, de suavitate, de libertate si de indrazneald. Trebue
sit observam intaiu de toate grija perfectiunei in technied
si in facture care predomina in toate frescele ; se recu-
noaste mans unui artist sigur de mijloacele sale, capabil
de a rezolva in mod feiicit greutatile ce oferd reprezenta-
rea caracterelor si a miscarilor, capabil de asemenea de a
impaca +oate problemele ce decurg dintr'o compozitie
complexa.
Nimenea nu pretinde err frescele din biserica Negru
Voda sunt opera unui roman, nici nu putea fi vorba do
asa ceva inainte de secolul al XV-lea ; dar nu e mai pu-
tin adevdrat.cti toate acecte monumente ridicate pe teri-
toriul principatelor, an indeplinit rolul de profesor si ca
la aceasta scoala s'au format artistii roman', can an con-
tinnat tra.ditia bizantina timp de trei lungi secole, cu toate
influentele gotice si italiene care la un moment dat an ib-
butit s& se introduce. Influenta bizantina n'a fost o in-
tamplare si nici un episod trecator in desvoltarea civili-
zatiei romanesti ; aceasta arta care a pritruns in viata
muntenilor si oltenilor a avut asupra for o putere tot aka
de mare ca si religia ; data romanii n'au avut un maestru
exit din ei, cum au avut rush pe Andrei Rubleff at tor, Li
an avut in schimb Lin mare numfir de artisti de merit si
mici artizani, care au lucrat Ling& mesterii straini greci,
dela care an invatat mestesugul, cu ochii fixati pe modelr
ce credean imposibil de schimbat.
Biserica Negru Vodtt nu este sing,urul document de
arta veche romaneasca ; de aceiasi valyare si frunousete
sunt manastirile Tismana, Cozia si biserica Negru Voda,
din Campulung. In tot timpul secoiului at XIV-lea si al
XV-lea toate erau bizantina: arta, moravurile si cultura
care an patruns in Romania prin Sud, intaiu cu religia,
apoi cu comertul, pand in momentul tend interesele poli-
tico an impins pe Voevozii romani s& importe influen;e
artistice din Italia si din Polonia. Na s'a petrecut acelas
lucru in Moldova, uncle relatiile stranse cu polonezii Si cu
ungurii au impus arta goticA. Si bizantinismul patrunde
la ei mai mult prin rusi decat prin greci si amestecat cu
arta gotica a dat monumente foarte originate ca arhitec-
www.dacoromanica.ro
58 ARTE FRUMOASE
tura ai ca decoratie, msi ales pe timpul Voevozilor Ale-
zandru eel Bun Ti Stefan eel Mare. In aceasta -epuel -a'n
manifestat primul pictor roman al carui name a fort pas-
trat pe o pleat comemorativa, in interiorul unei biserici
pictata de el. El se numea Stefan Zoograftil §i a foot in-
mormantat in pronaosul bisericii Harlan, in oemn de einste
pentru meritele sale artistice.
In secolul al XVI-lea in Muntenia, istoria artelor fru-
moase inregistreaza unul din cele mai extraordinare mo-
numente, dar nu-I adoptii hind dela inceput condamnat sa
stea deoparte, prin caracterul artificial care -1 prezenta in
afara de traditie. Domnul Neagoe Basarab, print religioa
foarte instruit, arhitect diletant, cladi la Curtea de Argea.
o biserica care pare sa tins de via ; arhitectura bizantina.
cu cupola de intersettie at en trei abside in forma de
trifoiu, dublata de o capela comemorativa in feta, se asea-
mana en Moscheia albastra din Tebris din Nordul Persiei,
construita nn secol mai inainte. Ceeace ii oda insa caracterul
unei poveati din o mie ai una de nopti este fantezia deco-
ratiunei, combinatia de our ai lumina, de pietre mai des-
chise ai mai inchise, de rozace aplicate pe pereti yi a jour,
ornamente thiate din pieta de var capod'opere de sculp-
tura efeete obtinute prin calori albas+re ai aurii, rozete
mici, in exteriorul bisericei incoronate de porumbei in bronz
emit, balustrade in pietre joase, ridicate vertical ai sculp-
tate in forma de crin, varietatea desenelor ai a lantiqoarelor
In mil de desene, decorarea ferestrelor ai a panourilor de pe
pereti asemanator unei dantele ce le ineadreaza, perfectia
technics a boltei principale, cele 150 motive persane, ad-
mirabila rhitectura, intrebuintarea gratioaselor stalactite,
cele dona cupole din NA conturnate in forma de aurub de
o bizara impresie, parand ca una cede in spre cealalta si
purtand deasupra cruel stralucitoare, toate acestea dau mo-
numentului un caracter a'at de deosebit. incrit niciodata in
Muntenia nu s'a banuit ceva ciitde putin apropiat Qi cu drept
euvant s'a crezut ca acest edificin de am ai lumina e un via;
pe deoparte lueratorii neputand intelege acest stil new
teptat, pe de alts parte costul fantastic la care se urea ma-
teriile preioase Intrebuintate, a impiedecat ca biserica Curtei
de Argea sa fie punctul de plecare al unei acoli. A foot
mai degraba o fantezie exotica in domeniul artei nationale_
Frumos, printre cele mai frumoase monnmente ale tarii,
acest edificiu religios n'a pntut servi de model in nici o
www.dacoromanica.ro
 '59

epoch; dupa uncle documente. Printul Reeve Basarab, care

calatorea foarte molt ar parea sa fi fist el insuai arhi-
tectul de talent, care a concept) biserica in cel mai curat
stil armean in ceeace priveate decoratia; aaa cum se ri-
did deodata in valea pitoreasca a Argeaului, ea da im-
presia unei pretioase biserici armeneati; dar pe de alts
parte un document grecese, zice ca Domnul ar fi chemat
ea, arhitect principal pe un anume Manoli, spaniol, ai dela
el vin acele decoratii variate imprumutate din isvor arab,
Ia mods atunci in Spania ; n'ar fi deci de mirare ca a-
cesta sa fi introdus in opera monumentala ce a intreprins
cunoatintele cele mai infloritoare ale artei mnsulmane,
ceeace de altfel ai explica asemanarea intro Curtea de
Argea gi Alcazarul din Sevilia, cel putin in ce priveate or-
namentele. De altfel legenda romaneasch, pastreaza chiar
acest nume in poezia meaterului Manole, dandu-i ins& na-
tionalitatea romans, in loc de spaniola. Dar oricare ar
fi fost arhitectul gi lucratorii, libertatea imaginatiei ai a
constructiei, talentul de creatie gi indemanarea tipica, de-
gajeaza un puternic genii creativ. Picturile murale ale bi-
sericii n'au fost executate in timpul lui Neagoe Basarab
ci in timpul lui Radu dela Afumati, urmaaul la tron in
1522; frescele sunt bizantine, ele prezinta un stil rnonu-
mental, o siguranta, pronuntata gi clesavaraita gi sunt exe-
cutate de pictorii Dobromir ai Veit Stoss, (acesta din urrna
este fiul celebrului sculptor german, care a iiustrat in se-
colul at XV-lea la Nurenberg, renaaterea artistica germanh).
Curtea de Argea jefuith de navalirile duamane, adesea
distrusa de incedii ai de cutremure de parna,nt era me-
nit& pieirei; s'au salvat insa Ia timp minunatele fresce, azi
Ia Muzeul national de antichitati ai dupa care pictorul fran-
cez Lecomte du Nouy a restaurat pictura bisericei ; dar cu
toate ca a luat drept model frescele dela Curtea de Ar-
gea a adus atata fantezie particulars, ca nici o apropiere
nu mai poate fi posibila intre pictura care a fostai care este.
Din aceiaai epoch a lui Neagoe Basarab se pastreaza o
icoana care gi azi este considerate ca cea mai monumen-
talk mai expresiva ai mai impresionantil dintre toate ope-
rile de acest gen, cunoscute pans acuma. Este icoana zish
Icoana Despinei Doamna, sotia principelui Neagoe, care
este reprezentath in voalurile sale de doliu ai aratand fe-
cioarei cadavrul fiulul sau Teodosie, in momentul cand inshai
fecioarai asista la, crudul spectacol al scoborarii Fiului de
www.dacoromanica.ro
60 ARTE FRIIMOASE
pe truce: Compozitia impresionanta pe de o parte, technics
ai facture de alts parte, fac din aceasta icoana," o capod'o-
pera care poate sit is loc printre vale mai inalte creatii
bizantine din acea epoca.
Total contribue sa ne arate ca vechii romani nu numai
ca erau in stare sä inteleaga operile artistilor bizantini,
dar chiar ajuta prin tempera mentul lor, a-i da o di-
rectio originals care nu se intalneste decat in bisericile ro-
rranesti; fade indoiala romanii intovaraseau in lucru pe ar-
tistii greci si cum acestia n'ar fi putut ajunge sa termine
toate lucrtirile intreprinse in Muntenia, este foarte probabil
ca Romanii an trebuit s3 execute in mare parte singuri
frescele bisericilor, cam de aitfel dovedeste si numele de
Dam itru, pictor roman si caruia ii revine cea mai mare
parte din picturile bisericilor din Valcea.
La inceputul sec. al XVI-lea, cu Printul Neagoe Ea-
sarab, care aduce in tara stofe de brocart italienesc, se
introduc in ornamentele arhitectonice, in odoarele biseri-
cesti, in sculpturile pietrelor funerare si in decorarea even-
gheblor, infiuente italiene venite prin Dalmatia; tot atunci
era la Targoviste tin oarecare Macarie, dela care avem not
cele mai frumoase evanghelii ilustrate, in mare parte ins-
pirate din Renasterea italiana cum se si observa, usor in
majusculele mare, rotunda, la fel cu majusculele vene-
tiene din manuscrisele italiene.
Numeroase erau aceste evanghelii, si tot atat de nu-
meroase manuscrisele decorate ae artisti care lucrau langa
Macarie, uniti in grupuri, cum erau pe vremuri confrere-
riile miniaturistilor din Bruges in timpul lu Filip eel Bun.
Academia Romani (paz. 88) e foarte bogata in astfel de
colectii. Sub domnia lui Mateiu Basarab, relatiile corner-
ciale si politice en Occidentul, in special cu polonezii si
italienii, au introdus in Virile romane cum era si de as-
teptat, unele ecouri din viata artistici a acestor popoare ;
frumoasele linii arcuite ale stilului gotic, sistemul orna-
mental al coloanelor, al suporturiior si al pinaclelor, dea-
semenea decoratiile ferestrelor si frunzele capitelelor in-
cep di apard in micile biserici: Zlatari, S-ftii Apostoli, Sit.
Vineri, Sarindar, Plumbuita, Caldarusani si palatele Co-
mane, Coieni, Heresti si Golesti. deatunci ins& si pans azi
de mai multe on restaurate, transform ate si ruinate. Acest
stil gotic, care a acaparat si edificiile religioase din Mol-
dova nu s'a atins niciodata, de picture care a continuat 33
www.dacoromanica.ro
 ARTS FRUMOASE 61
fie bizantind dealungul veacurilor, reprezentand sfinti us-
eel si disproportionati, cu priviri intepenite gi portretnl
ctitorilor bisericii, tinand cu degctele for nesfarsite de
lungi si subtiri, biserica ce-au zidit. Ornamentele manus-
criselor, intaiu bizantine, apoi italiene adoptii goticul.
Foarte frumoase evanghelii din timpul lui Alatein Basarab
stint acele ilustrate de edlugarul roman Vlaicu, de pictorul
Nicolae si de finl sau Jitianu. Muzeul do antichitati din
Bucuresti poseda cele mai pretioase evanghelii din aceasta
epoca, ale cdror miniaturi, de o finetd fard exemplu, ar
putea sa se compare cu frumusetea miniaturilor flamande
din seculul al XVI-lea. Stint cloud : nna reprecentand pe
Mateiti Basarab in picioare cu mainile incrucisate, cu pri-
virea totdeodata duke si asprit ; costumul situ e in bro-
cart de argint. lung pans la pantofi ; fondul este in aur
mat, tar desenurile stofei in aur viu, o capo-d'opeia de fi-
nete abia vizibile cu lupa ; cealalta reprezintii pe princi-
pesa Elena, sotia sa, svelta de o elegantii medievalit cu
bratele dealungul corpului, purtand acelasi costum Ca, si
printul.
Aceste manuscrise ornate, comparate en cele din ultimul
secol ne surprind prin extraordinarul progres ; acelasi Iu-
ern se observa si in biserici, la tamplii (iconostas). In
cursul secolelor XIV, XV si XVI, aceste tarnple, un fel de
pereta ce separd altarul de restul bisericei, erau construite
dupd tin model popular in caramizi, cum se mai vede si
azi la bisericile dela lard, date pe deasupra en o ten en-
peste care erau p ctate al fresco trei randuri de
icoane reprezentand scene din viata lui Isus, Apostolii yi
Profetii.
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea tampla de zid, e deo-
data inlocuita printr'un perete in lemn, de cele mai
multe on sculptat a jour si aurit; aceasta poleiald e de
cel mai frumos efect la lumina trernuratoare a luma-
ndrilor. In epoca lui Brancoveanu sculptura tiimplelor de-
vine din ce in ce mai complicald inctit se cer adevdrati
artisti care sit redea decoratiunea, asemilnlitoare unei dantele
si deasii ca un stufis. Dealtfel aceasta e si singura sculp-
turd permisd in bisericile ortodoxe, Vechiul Testament o-
prind once reprezentare a figurii omenesti sau aniniale
prin cuvintele : _Blestemat sd fie omul care face chip cio-
plit ce nu e dupe voia Dounnului. Sculptura nu avea de-
eat un caracter decorativ cu snbiecte vegetale; de-altel
www.dacoromanica.ro
62 ARTE FRUMOASE
cum piatra nu era intrebnintata la constru&iile bisericilor
pans in secolul at XVII-lea, caramida de care se foloseau
artistii nu le putea da gust sa decoreze monnmentele
en sculpturi. Atnnci s'au apncat de lemn, din care
scoteau foarte frumoase ornamente ai numai sub Mateiu
Basarab an cioplit piatra ca decor in jurnl portilor, uailor
gi ferestrelor. Mai tarziu artiatii s'au lasat tentati sa
sculpteze figuri, atat era de frumoasa piatra ce li se adn-
cea din Carpati, dar nu pentru interiorul bisericii, caci sen-
timentul religios era foarte puternic yi nieiodata un orto-
dox n'ar fi indraznit sk calce o porunek formals, abia daca
indraznean BA schiteze cateva baso-reliefuri deasnpra uai-
lor reprezentand figuri de ingeri ai animale. Era mai de-
grab& un fel de desen taiat in piatra al care nu putea face
obiectul unei idolatrii.
Nu trebue s& nitam ea in nici o epoch, oricare ar fi
fost inflnenta Voevozilor, exercitiul picturilor 'morale bi-
zantine n'a incetat nici o clips ; in afar& de orice influ-
ent& strain& interiorul bisericilor este acoperit en picturi
morale de o executie adesea imperfecta, dar tradand de
fiecare data radacina artei bizantine care a prins atat de
adanc in sufletul artiatilor, elevilor gi ucenicilor. Astazi
Inca taranul n'a nitat ceeace stramoaii for au invittat o-
data §i intalnim la tars pictori zugravi, far& nici un stu-
diu prealabil, antori de picturi mtirale care sunt prototi-
pul temei bizantine ai cari, daca sent executato en stan-
gacie an cel putin un sentiment in rompozitie Ej iin ar-
monia enlorilor, care dovedesc normele celni mai curat
stil oriental. Acela§ lueru gi en icoanele ; taranul roman
nu s'ar putea raga in fata altei icoane decal aceea care
reprezinta fecioara cu Isus ai Martirii, en aceiaai ochi. a-
celaa nas, aceleaai miacari, aceiaai privire intepenita, ace-
leaai maini pests masura de lungi ; nici arta arab& a lui
Neagoe Basarab, nici arta gotica a lui Matein Basarab,
nici mai tarzin Renalterea italiana, nici barocul lui Bran-
coveann n'ar fi putut inabnai moatenirea artistica ce acest
popor a primit-o, °data, cu formarea tarei sale.
Matei Basarab, mort in 1654 e inmormantat la Targo-
viate, apoi in nrma unei navaliri barbare corpul salt a fost
transportat la Manastirea Arnota, in mijlocul Carpatilor, nude
mormantul i-a fost acoperit en o piatra funerara, decorata
in stilul gotic pe care atlas, l'a iubit ai care este eel mai
frumos exemplar de monumente funerare venite dela domni
www.dacoromanica.ro
 ARTE FRUMOASE 63

romani. Gonad introdus ca stil decorativ a disparut din tare

eclat& on Matei Basarab.
Pe la finale veacului at XVII-lea cu Serban Cantacuzino,
stilul devine, atat in arhitectura cat si in decoratie, mai user,
mai simple $i mai via; mica sa biserica dela Cotroceni este
considerat& intrucatva ca tipul de uncle a plecat modelnl
bine definit at arhitecturei bisericei romanoti al carei plan
vi fatade au fost adoptate mai tarziu si de bisericile mol-
dovenesti. Pridvorul deschis in plina lumina e tema prin-
cipal& a arhitecturii, care se desvolta sub domnia neuitata
a lei Constantin Brancoveanu. Nici o arhitectura, nici o pie-
tura $i nici o scalptura precum gi nici una din odoarele bi-
sericesti nu se pot compara cu arta pe care Muntenia a cu-
noscut -o in secolul al XVII-lea, sub Brancoveanu, arta care
va lumina si in tot secolul al XVIII-lea.
Acest print nilscut pentru lux si bogiltie, a trecut epocei
sale caracternl ce-1 avea; el a fost Ludovic al XIV-lea al
Munteniei; el a treat fastul, emfaza yi stilul ; nu numai artele
dar .t mobilierul ¢i costumele ating o perfectiuno ce poporul
n'a cunoscut pans atunci si primesc elemente noui care le va
da un aspect atilt de caracteristic si un stil atat de original
ca se va numi cu drept cuvant stilul lei Brancoveanu. Este
adevarata renastere romaneascii care din nenorocire cores-
panda cu decadenta frescei atilt in Muntenia cat si in Mol-
dova. Influenta adusli de Brancoveanu este italiana dar in-
terpretatia este atilt de patrunsa de caracterul national at
romanilor ca teat& arta acestei epoci poarta un sigilin ori-
ginal, atat printre artele roma'nesti, cat si printre cele strAine.
In arhitectura tipul bisericilor se defineste ; este un tip
cu exonartex deschis in coloane, cu arcade oarbe puse pe
doua randuri suprapuse si separate printr'un cabin intorto-
chiat. Pictura nu e in progres, mai mult chiar, fresca e in
decadenta, dar decoratia poarta teat& greutatea miscarii ar-
tistice din secolul al XVII-lea pana la inceputul secolului al
XIX-lea. Gustul artistic al Printulni Brancoveanu favorizeaza
inflorirea unei arte a cArei creatie nici nu era de bannit ;
ideile de frumusete si de rationament ale printuluiau in-
locuit goticul peste tot undo s'a introdus. A fost mai intai
o adaptare de motive noui pe o sculptura bizantina dar com-
binatiile originale altoindu-se cu elemente din renasterea
italiani au dat nastere la un stil absolnt romanesc. Ornamen-
tatia vine mai direct dela nature; motivnl luat e in primal
rand floarea soarelui stilizata, chiar de Brancoveanu ¢i data in
www.dacoromanica.ro
64 ARTE FRUMOASE
executie argintarului Gheorghe Mai pentru a o reproduce pe
toate obiectele destinate bisericilor; apoi sub influenta mi-
tropolitului Antim (pag. 155) se ajuta decoratii georgiene,
arabescuri care nu au regularitatea foilor antice dar se corn-
pun din curbe variate, care se incolacesc, se intretae, formAnd
desenuri minunate in variatii ei ndscute dintr'o inspiratie
plina de fantezie. Acest desen nu excludea o ordonanta me-
todica a compozitiei in general bazata pe un principiu si-
metric; axa care da naetere in dreapta ei in stanga la de-
licate linii eerpuite se terming cu capete de ingeri, de ani-
male, balauri, pasgri, fructe. Aga se vor prezenta de acum
inainte toate frurnoasele tample ale bisericilor, veritabile
dantele de aur, trase in fate altarului (Biserica Coltei).Toati
aceasta ornamentatie aea de variata era marcata de vigu-
roase opozitii intre finete ei intre masele mari prin puter-
nice ei sayante contraste in relief ei aceasta ornamentatie a
fost adoptata, atat in arhitectura religioasa, cat ei in cea ci-
vita.
Doui colaboratori principali in epoca lui Brancoveanu an
fost Antim ei Mihail Cantacuzino, acesta din urma primul
roman care a studiat arhitectura; cu ei operile devin foarte
incarcate in amanunte, cum se poate vedea ei azi in balcoa-
nele palatelor lui Brancoveanu; deasemenea in decoratia mo-
bilierului, in ornamentatia capitelelor, pesto tot so intalneete
fastul, luxul, bogatia, pompa, stralucirea ei somptuozitatea.
Pe langa arabescurile largi ei solemne regiisim frunza de
acantd (Biserica Antim) arnpla ei maestuoasa in toate com-
binatiile posibile, desfacuta, inchisa. aplecatii, rasturnata,
desvoltata, de un desen cand mai lung, cand mai lat, dar in-
totdeauna de o eleganta superioara ei de o mare expresie.
Cnpe, candele, cadelnite, cruci, legaturi de evanghelii,
catarannede htauri, ricipiente in aur, discuri ei tavi imbo-
gatesc bisericile ei par adevg.rate obiecte de muzee prin
grija lui Brancoveanu.
Dela el a ramas in Romania: Mangstirea lIurejg Curtea
Princiara din Bucureeti, Biserica din R.-Sitirat, Palatul Doi-
ceeti, Manastirea Mamul, la rasgrit de Dragfieani, Biserica
Faggrae, Biserica Sft. Gheorghe, Palatul Potlogi, palatele gi
1 cuint,ele princiare pentru el ei pentru fii sgi, pe valea Bra-

eovului, Poiana Marului, Recea, Sciceni (Ploeeti), Valea Mi-

zilului, Sarata Buzau), Matasaru (Dambovita) Tatarani (Ra-
hova), Drincea (Mehedinti), Mueeleeti (Gorj), Piteeti palatul
Mugoeoaia, Manastirea Brancoveni, Biserica Sft. Joan, Bise-
www.dacoromanica.ro
 ARTE FRUMOASE 65
rica Sft. Nicolae, Manastirile Surpatele, Viforata pi Dealnl.
El a duo gastul eau pentrn constructii chiar dincolo de fron-
tiere, zidind in Turcia, Biserica Sft. Stefan, in Bulgaria Ar-
banapul ¢i nn palat in Constantinopole, fare sa mai nnma-
ram mici capele pe care le-a presarat peste tot uncle gasea
un colt pitoresc. A foot prodigios pi de neimitat @i genero-
zitatea sa artistica, departe de a fi tretatoare a prins radacin&
pi a facut pcoala ce ar fi trait gi azi de n'ar fi fost infinenta
brusca a ideilor pi a culturilor occidentale. Monumentill
care inchee epoca lui Brancoveann e biserica Stavreopo-
leos (pag. 101).
Brancoveann mort in 1714, domnia fanariotilor n'a foot de
nature sä desvolte arta; in tot timpul secolnlni al XVIII-lea
se construepte pi se decoreaza dupe modelele lasate de Bran-
coveann, dar mici arta lui, oricat era de non& pi original&
n'a intuneeat bizantinismul. In schimb insa a contribuit la
disparitia unei clase de artipti, continuatorii artei traditio-
nale, numiti zugravi fine, care nu eran proprin zis artipti
doar pictori de icoane pi de picturi morale adesea de un
talent destul de remarcabil. Perderea for a foot mult regre-
tata, en atat mai mult en cat icoanele iepite din mainile for
ajunse nu se tie prea bine cum, la Berlin, an fost decla-
rate de bizantinologi, ca esenta insapi a artei bizantine; cea.
mai mare parte din aceste picturi n'ageau valoarea frescelor
din secolul al XIV-lea, ins& Incatneati de normele artei bi-
zantina artiptii I i ducean cu cinste luern1 la bun sfarsit.
Aceasta meserie de zugrav trecea adesea dela tata la fin, ai
alaturi de ficcare maestru se formau zeci de elevi.
Ei an creeet pe nesim%ite clasa zugravilor fini yi o ade-
varata pcoala de picture Teligmasa. Aceasta perioada poate
fi considerate ca o epoca fericita a pictnrii de icoane roma-
nepti; ele an foot insa inabnpite de icoanele moscovite, care
an Inceput sa patrund& in epoca Ini Brancoveann pi an in-
vadat literalmente bisericile pi comertul; nitati pi dispretuiti
finii zugravi pi-an parasit meptepug,u1 pi en ei dispare pi nl-
timn1 adapost al traditiilor bizantine.
Din aceasta ultima pleiada de artipti zugravi facea parte
nn oarecare Petrache k1787), care a lasat o carte, azi Ia
Academie, socotita ca o capo d'opera; apoi Diaconal Serban
ci fii sal Radn pi Ion, care an lucrat la biserica satului
Racovita in 1792, pi-au intemeiat la Campulung in enrtea
unei biserici, o adevaratil pcoala la care a studiat 0i 1on
unul din viitorii marl pictori ai Becolulni XIX-lea.
www.dacoromanica.ro
66 ARTE FRIIMOASE
§coli asem.anatoare mai existan @i in cateva Manastiri cum
aceia de la Caldarusani, conch's& de Ion Rusu, omorat de
un cutremnr de pamant in 1802 in timp ce lncra; el a
avid ca urmas pe un militar Polcovnicul Mateiu. at carui
elev, boerul IVicolae Teodorescu copia in 1805 o Herminea,
manual iconografic al pictorilor greci f;3i aceasta Herminea,
Teodorescu a ornat-o cu frumoase planse in culori. Tot el
a intemeiat in 1831, la Buzau, o coal de pictura in care
se va forma pictorul Gheorghe Tdrtarescu, care s'a bncurat
de mare gloric. Lin alt zngrav, Mihaiu @i fiul situ Radu a
lasat excelente desene executate intro 1838 si 1862, azi la
Academia Romana. Si mai citam pe zugravul Abraham din
Targoviste fang& care lncra Ionita fiul lui Grigore dela care
ne-au ramas schite de tablouri religioase, denotand o ob-
servatie personala, inteligenta @i indemilnateca. Acesti artisti
in felal for, an avnt meritul de a duce atat de departe pe
cat le-a fost posibil, vechea traditie bizantina, desigur intr'o
forma irnperfectA @i putin rafinata, dar care cultivatil ar fi
dat rezultate stralucite. Brusc, cunoasterea nouilor con-
ceptii stiintifice popnlarizate de revolutia franceza inlocueste
crezul religios @i frail ca sa ajunga printr'o evolutie na-
turals, artistii parasesc pictura religioasa si icoanele. se
due in Franta impinsi de dorinta de a se lumina la ideile
noui si aduc mode tablourilor de chevalet. Anul 1848 ga-
seste spiritele Romanilor in fierbere. Artisti f}i studenti,
infocati patrioti, se due in Franta de uncle aduc odata cu
spiritul de emancipare. vointa de a organize libertatea,
ceeace di nastere la miscarea politica din 1748, pe care
se ridica Romania nova. Tot acesti tineri pun temelia
Qcoalei de pictura moderns, care nu se leaga in evolatia
sa, de nici o traditie picturala anterioara; prirtre premer-
gatorii cei mai importanti ai scolii din secolul al XIX-lea
trebne sa citam pe Teodor Aman, Grigorescu qi desavar-
aitul Luchian.
Pe Teodor Aman trebue sa-1 judecam cu bunavointa @i
ea luiim in considerare ca a fost cel dintaiu care a cubes
o arta in al carni media n'a fost format si de care nu l'a
legat nici o edncatie artistica. El a fost intemeetorul scoalei
foul; operile sale fare mare personalitate, an o technic's,' cu-
rata @i intereseaza de cele mai dese on din punct de vedere
docnmentar. Venit din-Paris, undo @i -a facut studiile cu Delong
si Picot a fost nnmit directorul scoalei de bele arte din
Bacuresti, de -@i n'avea cleat 26 de ani; totusi influenta lui
www.dacoromanica.ro
 ARTS FRIIMOASE 67
asupra tinerilor artisti a fost considerabila. Dar dupe el
nn pictor de mare talent a avnt o putere Inca mai mare
peste miscarea artistica: e Nicolae Grigorescu, care §i-a in-
ceput cariera prin a pieta icoane si intr'o zi aflandu-se
inteo manastire din Moldova, uncle pieta, a oat surprins
de Cretulescn, atunci ministru, care s'a interesat de
el $i 1-a trimis ca bursier in Franta ; acolo a luat
contact en scoala din Barbizon pe care o @i reprezinta
In mod stralucit. La intoarcerea sa in Cara, isbucneste raz-
bohd de independenta at Romaniei ¢i Grigorescu poves-
teste in panze marl toate amintirile acestni rasboiu, care a
pas baza Regatului Romaniei; toata opera sa e patrons.
de lirism ; motivele sale sent vesnic ]Hate din natura,
cum: drnmurile lungi prafnite, carele cn boi, taranca care
toarce, ramura inflorita, ciobanul en oi, nneori portrete si
mai ales schite de rasboiu. Ceeace Grigorescu mina. peste
tot, e lumina si adevarul; foarte pretuit de artisti $i de
public, arta, Ini inflnenteaza toata noua generatie. §tefan
Luchian insa a fost adevaratul pictor, pictorul de lumina
si de culoare at carui talent s'a desfasurat mai ales in re-
prezentarea florilor care vor face cinste artei, oricate secole
vor trace si oricare ar fi directia in arta. Secolul al XX-lea
continua sa se desvolte, pe deoparte sub influenta scolilor
Occidentale, iar pe de alta parte se observa o usoara ten-
dint& de revenire spre bizantinism, baza vechei artei ro-
manesti.

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTI
I. Ca lea Victoriei
Ca lea 'Victoria, care incepe de la cheinl Dambovitei
si sine pans la ¢oseana Kiseleff, e o cale taiata de Con-
stantin Brancoveanu in 1682, pentrn a obtine e legatur&
mai dreapta into cele done palate ale sale: de iarna si de
vara. Paiatul de iarna ocupa atunci toata regiunea uncle e
azi Posta, str. Carol, Piata Sf. Anton, pans la poalele Mi-
tropoliei (p. 180), iar palatal de varft era la Mogosoaia,
unde e si azi. Taind acest dram, i-a dat numele de Podul
Mogosoaia. Dar Podul Mogosoaiei era pe vremea lui Bran-
coveann ¢i Inca multi vreme dupa el, o cafe nrata, uncle
nu locuiau decat mahalagii, boerimea toata avand casele
mai aproape de palat. Cea mai frmoasa strada pe atunci
era Ca lea Serban-VoclA, fiind-ca pe acest drum se intor-
eeau toti Domnitorii de la Constaotinopole, uncle erau in-
vestiti pentru domnie. Se intorcean falnici ¢i urrnati de
tot cortegiul domnesc. Dar Constantin Hanger liu o surd do
ani dupd crearea Podului Mogosoaiei in 1797, rape en tra-
ditia, si in loc sa-@i aduca alaiul domnesc pe Ca lea Serban-
Voda, si-1 aduce pe Podul Mogosoaiei.Aceasta a fost dea-
juns ca din 1798, Podul Mogosoaiei sa fie pentru Burn-
resteni aleea domneasca, diplornatica ¢i triurofalii. Doerii
incep sA-si cladeasca case, palate si gradini ¢i bietii maha-
lagii de alts data, aunt mereu impinsi mai departe, in
spre viitoarea scsea Kiseleff.
Cand rasboinl Independentii a luat sffirsit ¢i armatele
romane se intorc victorioase in Bucuresti, soldatii en stea-
gurile rupte, defileaza tot pe Podul Mogosoaiei. Era in
ziva de 8 Octombrie 1878 si de- atunci Podul is numele de
Calea Victoriei.
Calea Victoriei, asa cum se prezinta astazi n'are decat
eincizeci de ani de viata, iar marile constructii, abia
treizeci.
Fara a fi cea mai frumoasa, Calea Victoriei este ce-
mai animata strada a Bncurestiului, centrul in care se des-
www.dacoromanica.ro
 PALATUL REGAL 69

flisoari in plin viata eleganta a capitalei, gi activifatea in-

.0110, a vietii sociale, comerciale 5i artistice. Anirnatia cea
mai mare este intre Ateneu qi Casa Cana, intro orele
11-1 si 5-9 sears. Pe Calea Victoriei s'au serbat cele
mai de seams evenimente ale Romaniei contimporane
loath evenimentele istorice ale Munteniei. ale Principate-
ler Unite, a Regatujui Romaniei ; aci se desfasoara marije
alainri ale Curtii gi defileaza trupele in zilele de sarba-
toare, dela Palat la Patriarhie. Strainului, care dela ince-
put ar vrea sa sib& o idee deal de miscarea si aspectul
Capitalei, nu-i ramane decat sa 'nceapa printr'o plimbare
pe Calea Victoriel.
A. Din Plata Palatului, pima la Soseaua Kisseleff.
_Mato Regald, cuprinsa intre Palatul Regal si Fun-
datia Universitara Regele Carol, este nna din principalele
puncte de circulatie, iara ca sa fie cea mai large gi mai
frumoasa din Bucuresti; forma sa actuala nu o are decat
din 1892.
Painted Regal. (G, 6.), ocupa local rnarginit de
Calea Victoriei, Str. lmperiala, Str. Palatului, Str. Brezo-
ianu gi Str.. Si. Ionics. Aripa stanga este o veche con-
structie, fosta proprietate pe vremuri a boerului Dinicu
Golescu, care-a vandut-o statului in 185f. Statul a instalat
in ea, rand pe rand, o coals Militara, o cazarma, un spi-
tal, un comandament, pans in sfarsit o da ca resedinta
princiara. Voevozilor Alexandra Ghica (1856 1858) gi
Alexandra Cuza (1859-1866). Odaile, afara de salonul ewe
facea admiratia contimpuranilor, (mai tarzia, biblioteca Re-
,gelui Carol) nil eran prea man, insa de proportii placate.
In fata camerelor can dadeau spre Nord, se afla o mica
constructie servind corpului de garda. Ferestrele odailor
de jos, raspundeau pe u pia parasite, murdara, undo ti-
ganii isi aduceau vitele lor. in aceste camera chiar, Prin-
-tul Alexandra Gaza a fost arestat in noaptea de 11 23
Febrnane 1866.
Care ora 3 C/2 de dimineata, un batalion de vanatori
sub cJmanda nutiorului G. Lecca, is loc in dosul Pala-
tului, in timp ce o trasura condusa de comerciantul Chi-
ritil Tudor, astepta semnalul la intrarea Parcului Schlater
(astazi Aleea Carmen Sylva, in spre Str. Brezoianu-Cis-
migiu Conspiratorii : Maiorul G. Lecca, insarcinat ea garda
Printului gi capitanii Pillat, Costinescu gi Lipoianu, au in-
www.dacoromanica.ro
70 PALATUL REGAL
trat in camera de dormit a Principelni care se gasea toe-
mai Cu metresa sa, Principesa Masia Obrenovici, qi i-an
prezentat nn tot pentrn semnarea abdicarei, ceeace Sea
Fara nici o rezistenta.
Printul parasevte indata Palatul, iar cateva zile mai
tarzin se duce In strainatate, unde moare in 1873, fern a-§i
mai vedea tara, Cu toate ea a cerut aceasta de mai
multe ori.
Coroana RomAniei a fost atnnei oferitA Principe tut:"
Carol de hohenzollern, care a sosit la Bucure0i in prima-
vara annlui 1866. El ¢i -a facut intrarea pe Podul Mogo-
f}oaiei, ramanand foarte trist impresionat la vederea Pala-
tulni ea i se destina, simple, cladire en etaj, zngravita In-
teo cnloare albastru-cenuOu. In primnl an de domnie,.
Printnl Carol s'a §i ocupat de transformarea palatulni, gii
din vechea case a lni Golesen, a fAent en adevarat o re-
gedinta regeasca. In 1867 a adangat o noun aripa qi o con-
strnetie centrals pentrn a lega cele don& eladiri laterale,
organizand in mei* timp un pare qi o gradina, termi-
nate in 1883. Edificinl astfel complectat cu constructii a-
dAngate qi supra -pose, nu prezinta nn aspect omogen §
nu impnne prin proportii grandioase, dar interiors
a adevArat regesc.
Aripa etiingd (en ceasul) unde se arbors steagnl pen-
trn semna1area prezeniii Familiei Regale, se compune din-
tenn porter (cancelaria Pa latulnii bironl Marekialulni, bi-
ronrile casei civile gi militare regale), foi tin etaj, (aparta-
mente ocupate alts data, dela 1873-1915, de Regale Carol
gi Regina Elisabeta, bibliotecile, Wile de receptie, salonnl
de muzicA. dormitorul,salonnl chinezesc, salonul japonez,
(salonul ro§n, etc,).
In clddirea centralit, vastele soli de receptie, rezervate-
festivitAtilor insemnate, §i. o imensa snfragerie ; sala tro-
nulni. bogat decorata, este la etaj, la care duce o scars mi-
nunata de marmora. Aripa dreaptd", constructia cea mai
recenta, aerveste Corpnlui de Garda ; la etaj, frumoase roi
luxoase apartamente pentrn oaspetii inalti. kalatul Regal
este inchis publicuha ; poate fi vizitat insa en antorizatie-
speciala, cernt& in eerie Directornini Palatulni.
lntrarea e la stanga. Stara, large, duce la nn podest
nude aunt pastrate provizor steagurilA din sala tronnlni
arse in 1927 kii in curs de reparatii) vi dons manechine
www.dacoromanica.ro
 PALATUL REGAL 71

de cavaleri feodali. La stanga cateva trepte duc la un mic

vestiar, unde se aflA o copie de Balasoiu, dupe Babette.
Prin vestibul ajnngi la o Bala circulars, numita Rotondd.
Un frumos oovor oriental, si donit minnnate vase per-
sane. Pe pereti : Nativititea de Il Greco panzamare de 30
in. 80. Subiectul tratat este si religion si profan ; in mij-
locul tabloulni, Fecioara in vestminte rota (carminul s'a in-
tins si asupra culorilor din prejur) se album& paste noul
nasent, desfacandu-i sentecele.
La dreapta un finger; alaturi, pictorul Il Greco, drapat
dupe mode. antics. Tonalitatea este InchisA, nnantele se cioc-
nese. Acest tablon provine din galeria Orleans, sectia spa
niolsvi a lost. vandnt la Londra in 1851.Sf. Francisc in
Extaz" de Giovanni Francesco Barbieri, zis Guerchin,
(1591-1666) : Sf. Francisc asculta un concert corese ; la
stang,a nn episcop ; in 'fund, un finger. Scena simetric con-
ceputa ¢i stilul turmentat si teatral reprezinta bine scoala
romans in epoca decadentei. In stfinga Isus in Mormantu,
compozitie splendida a lui Taddeo Znccaro ; aranjament
simetric ; in mijloc vazut raccourci" Inns enlcat; in spa-
tele lui, Sf. Ion sustinandu-1 de nmeri ; Ingeri gi fecioare
vegheaza cadavrnl. Compozitie frunioasa, interpretare libera,
tonalitate armonioasa ¢i simpla. Tabloul al patrulea, Le-
gendafiului ratAcit de Sebastiano del Piombo, (1486-1547).
Din Rotonda treci iutr'nn mic vestiar uncle se resimte
deja caracterul Renasterei germane, care domneste in tot
interioruL Palatului. Decoratiile usilor si a mobilelor hi-
crate in lemn, aunt opere admirabile de Martin Stohr,
sculptorul Regelui Carol. Salonul galben, era in timpul Re-
gelni Carol, Sala de biliard, iar in timpul Regelui Ferdi-
dinand, sufragerie. Azi, e odaia de lucrn a Inaltei RegentA.
Tapete, draperii, matasuri, total e tinut in galben. de nude
vi numele. Portretul unni compozitor, la stfinga in fund.
Pe cat e de simplu acest salon, pe atfit de bogati e
odaia alituratA (la slangs), numita Salonul Chinezesc. care
tontine o aerie bogata, in obiecte pretioase de anri ar-
gint @i portelan : cape de bronz, evantailuri, brfile- parfum,
statuete budaiste, candele, sfesnice, pavAze, sulite, entite,
cadelnite frumoase, mobile de lac negrn, en pictnri, incrus-
tatii ci aplicatinni de aur. Biroul eel mic a en deosebire
frumos ; fondul negru, de-o intensitate en total particularii
reaminteste genul CoromaMiel. Patru artistice gobelinnri
chinezesti, en subiecte complicate, evocA excelenta picture
www.dacoromanica.ro
72 PALATUL REGAL
chinezeasca monochrome. Din Salonul chinezesc dam in odaia
de dormit a Printnlui Ferdinand, inainte de casatoria sa.
Usa din fund care corespunde direct cu scara care am vi-
zut-o, intrand, este mascata de nn superb gobelin din se-
colul al XV-lea. Pe peretele, din stanga, doul acuarele de
Preziosi, una din 1868, alta din 1869, reprezentand cartiere
yechi din Bucuresti, azi disparate. Alaturi, un simple Salon
Japonez, prin care ajungi iar la vestiar. Ne reintocrcem prin
Salonul' Galben, pentrn vizitarea palatuiui, in partea opnsa.
Prima pies& e Salonul Rosu, unde ltitreaza actualmente
Patriarhnl. Pe perete, nn adorabil portret al Regelui Carol
copil, si alto portrete din familia Regelui: Printul Leopold,
Principesa Maria-Stefania, regina Portugaliei, (Sora Regelui
Carol), Carol-Anton de Hohenzollern, (tatal Regelui). Intr'
nn colt, alt portret al Reginei Stefania, pe un bogat cheva-
let, ea insignele regesti. Sala care nrmeaza e Biblioteca,
Nici o descriere nu va pntea reda o idee exacta despre de-
coratiunea remarcabila din interiorul acestei piese. A fost
in intregime compusa daps insasi indicatiunile Regelui,
mare amator de sculpture in lemn. Lemnaria este o ade-
varata, eapo-d'opera : panourile, balustradele cu colonete,
scara, toate au fost montate si sculptate cu maestrie de
Stohr. lntreaga lemnarie in stilnl Renasterei germane, e
de-o maretie extraordinara ; peretii si plafonul prezinta in
jocul for o combinatie fericita de lemn deschis si inchis.
Stilul a foarte curat si de-o infatisare grava. Bibliotecile
enorme, masive, ascend peretii. In ele sunt carti
rare, legate regeste in piele aurita si culori incbise.
Corpnl superior al bibliotecei este accesibil pr;ntr'o galerie
la care duce o scara in spirala, mascata intr'un colt. In
bolta scarii, statnia Sf. Gheorghe doborind balalaurul, aproa-
pe in marime naturala si sculptata in intregime de mana
lui Martin Stiior. Bogatia si framusetea lemnului in-
trebuintat contribue la stralucirea acestrur decoratiuni.
Usile sunt o minune , un singer canat ar pntea face o
piesa de mnzeu. In mijlocul salei, o masa lunga ; scau-
ne tapisate cu piele de Cordua. Un sin,gur tablon : Por-
tretul unui Print Italian', de Bordone din 1550. Printul
e in negru, pe cap poarta o caciulita cu pens, un guler
alb plisat in jurnl gatului, in mana dreapta manusile, in
stnga sceptrul ; are o expresie grava, o fizionomie ener-
gica. Bogatia, gravitatea, caracterul sever, armonia aces-
tei sali, fac ca ea sa fie opera cea mai desavarsita a Pala-
www.dacoromanica.ro
 PALATUL REGAL 73
tnlni. Camera alaturata a servit ca Odae de lucru am-
bilor Regi ; biroul se reazama pe doi lei de marime natu-
rata, admirabil cizelati in lemn, dand impresia perfecta a
corpurilor for lucitoare. Pe pereti, in dreapta, o copie de
Raphael, Madona del Passag,io: originalul tare se afla in
galeria din Orleans s'a pierdut, ceia ce di mai multi va-
valoare acestei copii ; Fecioara, in picioare int?un delicat
piesagin, tine in brae pe Isus. copil, de care se apropie
micul Sf. Ion si-1 grate ; (OM copie exists la Bridge-water
Gallery). Insignele baronale in coltul drept al tabloului, in-
dica familia careia a apartinnt inainte.
Uvile acestei camera sunt in intregime sculptate in lemn
de vtejar. In coital sting, o biblioteca ; in dreapta un caTnin,
original, de data recenta. Biroul din sala alaturata, e sus-
tinut de vase lei can in in ghiarele for pajura Regelui
Carol. Frumoase mobile sculptate.
Tablori de Bordone, Veronese, Titian ¢i o compozitie de
Bramantino, firs in doiala cel Thai stralncit tablou din galeria
.regale. Antorul reprezinta vcoala milaneza din sec. al XV-lea.
Subiectul e Punerea in Mormdnt: Un Christ galben-cenuviu
inteun raccurcin indraznet, e avezat in groapa de sfintele
femei ; Fecioara in doliu, sustine bustul ; ir. dreapta, Sf. Joan
vi Maria-Magdalena ; in stanga se vede nnmai capul Sfintei
Magdalena, rezamata de giulginl alb pe care e intins ca-
davrpl. In fund se ridica un orav en turnnri, castele gi
palate.
La dreapta lui Bramantino, Sfanta Families de liziano
Yecellii 1477 1576); Madona in rochie rovie ui mantie
albastra, ridica pe Isus Cristos, gi intoarce capul spre
Sf. Iosif. La dreapta, Fecioarei, Sf.Ecaterina, care-o pri-
vevte cu o daiovie nespusa; ca fond, un peisagiu de carac-
ter venetian.
0 nva secrets duce intr'o piesa intirna, prefazuta ca o
joasa balustrade, care desparte biroul de restnl cameral.
La stamp o mobill cu initialele Regelui Carol vi a
Reginei Elisabeta. Alatnri, camera de toaleta, un spala-
tor, o masa, o mescioara pe care sta un palm cu. initiale-
le Regelui Carol. In fund, o scara in spirals, care leaga
acest apartament en odaia de culcare ce so viziteaza in a-
eelavi timp cu sala de muzica.
Revenind in Rotonda vi scoborand scara, ajungem In
Salonul 7urcesc, aka data bogat in stofe vi obiecte de arta.
Trei divane ; doll& tablouri marl, unul de Jean Boullogne,
www.dacoromanica.ro
74 PALATUL REGAL
celalalt de G. M. Baer, fata'n feta. Printr'o use larg& treci
in Sera, iar de-aci in Sala de Muzicd a Reginei Elisabeta.
La usa de intrare doua grele draperii galbene. La dreapta
o orga din 1754 ; in fund, pe scene, pianul Reginei Elisa-
beta, care a fost o exceIenta muzicantfi. Scare duce la nn
fel de loje-galerie, unde se vede si astazi tronnl ocnpat de
Regina, la seratele muzicale. Dona divans acoperite en o
frumoasa matase brosata.. La stanga o pictura mare de
Aivarosky ; la dreapta, portretul Imparatesei Maria Terezia
de Fridecrique Miette O'Connel, remarcabila artista din
,,1828- 1873). Imparateasa este reprezentata pan& la genun-
chi, mai mare decat natnrala. E Saverana in haine de gala:
pe d rochie de satin rosn, poarta un corsaj alb, acoperit
la randul ski de-o tunic& in brogan de aur, bradata cu
perle 5i pietre scumpe. 0 mantie imparateascii, de matase
verde-albastra, tivita en aur, in cute largi si grele, e prinsa
Is umeri. Alte tablouri : Un peisagiu" de Leon Litron ;
altul la dreapta scarei care duce la galerie, de F. B.
Unterberger. La stanga, o compozitie de Gynla Benczur ;
in fund, Aurora de Romalo.
De-aci, trecem in biblioteca Reginei. Bironl langa ferea-
stra, foarte jos si foarte simplu, este acoperit cnun postav
rosu uzat. Far& carti, far& hartie si eerneala, el nu poate
da decat o idee foarte vaga de atmosfera in care an lnat
nastere atatea opere de-ale Reginei Elisabeta.
Din biblioteca, .patrunzi in odaia de dormit, la a carei
decoratie Martin Sthor si-a pus toata inspiratia sa artistica.
Sculpture patulni este de neinchipnit ; artistul a dat do-
vada nnei originalitati per personale in adaptarea stilulni
Renasterei germane. Mai pntin fina si mai putin stralucitoare
decat ornamentatia Renasterei franceze, aceasta are in pins
calitati de vigoare in execntie, de amploare si delicatete,
fara egal. Patul formeaza un singur corp en baldachinul
(tot din lemn), care ocupa aproape imitate din camera.
Cei doi stalpi de la picioarele patulni se termina en aburite.
candele grecesti.
In aceasta odae a merit in Martie 1915, Regina Eisabeta.
Pe pereti, tablouri de Dominique. Hoelli. Rembrandt. Titian
si un curios Frederigo Barocci (1528-1612) Noll me Tan-
gere"; Isns gradinar, apare Magdalenei, en palitria de pae
pe cap si o secure pe nmar: degetele ridicate pentrn bine-
euvantare, tradeaza pe Mantuitor; Sf. Magdalena, din profil
se nits intrebator la ism. Mai multe fotografii din familie,
www.dacoromanica.ro
 PALATIIL REGAL 75.

cat yi portretul Reginei Elisabeta ai a fetitei ei, care -a

merit de mica, sunt pe pereti. La dreapta camera de tnaleta
a reginei, baia Qi dulapurile.
Parasim acest apartament pentrn a ajunge in Sala de
Audienfe, despartita de sera printr'un larg geamlac. Aici
lucra de preferinta Regina, inconjurata de Doamnele de
onoare ; azi serveate Comitetului operilor de binefacere
prezidat de Regina Maria.
Pe perete, nn Ribera (1538-1656); Luptd dintre Hercule
fi Centaur; la dreapta, Centaurul ranit, se cabreaza ai se
frange, deschide gura insangeratfi, urland de durere, In
stanga, Hercule cu pielea de len pe cap, flutnrand ca o
coama in jurul corpulni, pune piciorul strang pe burta
monstrnlui, Qi ridicand en amandoult mainile buzduganul,
gata sa-i dea lovitura de moarte. In spate, intro luptatori,
Venus, protectoarea eronlui, priveate la macel. Acesta panza
a facut parte din colectia Bomberg; expusa la Lnvru, in
galeria Spaniola, (in catalog figura cu numarul 240) a fost
furata iar hotel pentrn a o pates rnla, a taiat-o en briceagul
din ramii. Dupa ce disparuse nn timp oare-care. tabloul a
reaparnt in Anglia, ai a fost cumparat de baronul Taylor, din
mainile caruia a trecnt in posesia lui Bomberg, care l'a
vandut impreuna en intreaga sa coleetie, Regelui Carol at
Romaniei. Astfel se explica faptul ca panza e inadita cu o
band& de toate panne.
Ieairea din Palat, se face printr'o galerie unde aunt don&
interesante gravuri in culori, de Canaletto,
Coborand scara, bironrile Mareaalului ¢i sable de aateptare,
raman la dreapta. Sala 7ronulul p imensa Said de Serbdri,
au are odata cu cladirea Centrals in 19217, ai aunt in re-
paratie. Dupa terminarea acestei construc %ii, conceputa
dupa plannl Reginei Maria, ai care e cu adevarat mare,
vor fi puse la locul lor. frumoasele tronuri, obiectele de
arta din secolul al XVI-lea, XVH-lea @i XVIII-lea, cat ai
tablourile cari complecteaz& galeria Regalii: Raphael, Boti-
celli, Vasari, Guido Reni, Tifian, Jacobo Palma, Salvator
Rosa, Lucas Cranach, J. H. Tischbein, J. Breughel, David
Teniers, Anton Van Dyck, Rembrandt, Ribera, Velasguex,
Murillo, Lancret, Greuze qi Reynolds.
Colectia Regal& previne, in intregime aproape, din co-
lectia lei Bomberg, scriitor distins, care a facnt frumoase
achizitii, in lungile sale calatorii in Fran %a ai Italia. 0 parte
considerabila din Galeria Spaniola- vanduta la Londra in
www.dacoromanica.ro
76 FUNDATIA UNIVERSITARA REGELE CAROL
1853, a trecut in mainile lni. A profitat de asemenea ai de
vanzarile artistice ale Mareaalului Sou lt ai ale Marchizului
de Las Marismas.
Dela moartea Regelui Carol, 27 Septembrie 1914. Palatul
n'a mai fost locuit de familia Regala. Actualmente, birou-
rile aunt ocupate de Regents, ai tot aci au Ion r3i receptiile
oficiale.
Marea cliidire aaezata in fata Palafului, este Fundatia
Universitarii, Regele Carol (H. 6), ridicata in 1891
dupa plannrile arhitectutui Gatterectu. Initiativa se datoreate
Regelui Carol, pentrn comemorarea celor 25 ani de domnie.
Scopul acestei institutii este de a crea ai a intretine o bi-
blioteca. saloane de lectura, de a veni in ajutorul studen-
tilor cari vor sa tipareasca lutcrazi speciale ¢i teze de doc-
torat, ai de a acorda burse studentilor indigeni gi meritoai.
Stint doua intrari: una. prin Piata Regala care duce la
sala de conferinte (parter, loji ¢i balcon), gi alta din Str.
Wilson No. 1, care date direct la biblioteca. Biblioteca este
deschisa de la 8 12 ei 2-8 seara, in fiecare zi de lticru,
dela 1 Septembrie, pfina la 1 lulie. Nu se admit cititori
decat cu o carte de intrare, care se acorda pe loc la secre-
tariatul administratiei. (Director: profesor Al. Tzigara Sa-
murcaa).
In hall, la stanga sc7irei, pe un soda reprodueerea monumentnlui
Adam Klissi. Acest monument care se gaseete in Dobrogea a lost ridi-
cat de Traian, Imptiratul Romanilor, in amintirea rAzboaielor sale con-
tra Dacllor. Cele 21 baso-reliefuri cari orneazA partea exterioara a mo-
numentnlui, reprezintA rAzbanarea Romanilor contra inamicilor lor;
soldatii Daci sugrumati, injungbiati, decapitati, zdrobiti sub eopitele
caller; sofii Daeilor legati si cAteva sinistre capete de MeduzA ineon-
jurate do Teroaro si de furii. Alonumentul a omit ca scup sl. eomcmo-
reze nimicirea poporalui dar. gi 'neeputui unoi not ere in toatA penin-
sula Balcanieli; pentra romAni, el reprezintl originea intemeerii tArei
Romanesti.
Scara en rampd dubla, duce la birourile Directiunei, (in
stings), ai la saloanele de lectura (dreapta); in mijlocul
galeriei, in bolts, bustul Regelui Carol. in marmora alba,
executat de Hegel. Traversand la stanga birourile Direc-
tiei, patrundem in matea Sala de lectura, bogat decorata.
D;feritele materiale intrebuintate is ornamentare, sunt de
un excelent efect : marmoril, lemn ai gips aurit. De-asupra
uailor, cartuae albastre de maxi dimensiuni poarta numele
oamenilor de valoare ai Romaniet, cari an fost profesori
www.dacoromanica.ro
 FUNDATIA UNIVERSITARA REGELE CAROL 77

universitari, membrii ai Academiei, fondatorii Facultatilor

de Drept gi Medicine, san Inca ai Societatei de Stiinte Fi-
zice. Ei sunt : Em. Baealoglu, Vasile Boereseu, Bozianu,
Petre Poenaru, I. Zalomit, Gheorghe Costaforu, August
Laurian, Grigore Cobilleeseu, Dr. A. Mareoviei §i Dr. Carol
Davila, eari toti au contribuit la progresul tarei. Aceasta
sala de lecture', rezervata profesorilor, e despartita de sala
de stndii a studentilor printr'un salon circular, ornate' en
gale vitrouri cari reprezinta pe: Imparatul Traian, Decebal
Mihai Viteazul, Eronl Munteniei, Mircea-cel-Batran. Dragop
Voda, pi nn soldat feodal. Pe masa din mijloc, o statueta a
Regelti Carol de-alungul peretilo?, patrn piedestale poarta
bustnrile principalilor donatori : printulAnton de Hohen-
zollern, Doamna Turnescu, Evloghie Gergieff (de Stork), si
Architectul de Nouy (Sculptorl Jean du Nony). Fundatia,Ca-
rol poseda 72.000 volume. Tot la Fundatie se afla pi sediul
pi biblioteca Societatei de Geografie, fondatA in 1875 de Re-
gele Carol, ajutat de Lahovary, Alexandra Cantacuzino, Ge-
neralul Manu, Generalul Barotzi, V. A. Ureche, Titn Maio-
rescu, Alexandra Odobescn gi Gr..Tocilesca.
Pentrn a esi en 01/.0 de la Fundatie, trebne nn bilet de esire dela
nnul din bibliotecari..
Revenim in Plata Regale'. In coital est-sud at Funda-
tiei incPpe Strada C. A. Rosetti, nude la No. 12 se afla
casa lui C. A. Rosetti.
Rosetti a fost unnl din principalii organizatori ai detron3rii Princi
pelui Cuza; in aceastrt cas8 s'a pus la eale complotul revolutionar, iar
in a lui Cretulescu. (la Biserica Cretulescu, Calea Victoricil, com-
plotn1 militar. Dupg mieznl nopti, la 2 Februarie 1866, in timp ce la
parter ee tipitrea deelaratia viitorului guvern, la aj se damn ne -in-
trerupt pentru a insela vigilenta politiei, prevenitg prin denunturi.
La No. 8, Itinzeul Theodor Aman, (H. 6) in vechea lo-
cninta a artistului care a donat-o Statului, impreuna en
toate operele sale, in numar de 3000. Construirea muzeu-
lui a fost executata dupe' propriile lui planuri.
Muzeul este deschis publicului, Duminica, Martia pi
Joia dela 10 12 si 2-4 dupe' masa ; vara, dela 9-12 si
dela 3-5. (Director: Pictorul Mihail Teisanu).
Pictorul Theodor Amen 1832 1891), a stncliat la Paris en Droleng
pi Picot; reintors in Romania in 1858, el a fost nitmit Directorul Scoa-
lei de lielle-Arte, care toemai se crease, si in 1864, profesor. Tablourile
sale sunt in mare parte corupozitir cu suhiecte din istoria Romanilor.
}'Sr & personalitate prea mare si f5r5. a S nn pictor desavarsit, Atuan a
www.dacoromanica.ro
78 MUZEUI. AMAN
font tottisi an artist convins si a avut o influentX considerabili, asu-
pra destinelor scoalei romanesti. Lui i se datoreste in mare parte, in-
fiintarea Qcoalei romanesti la incoputul secolului al XIX-lea (p. 66).
Sunt in total, 8 sail.
Iatrand, vedem in dreapta, sipete, panouri In lemn
sculptat, bustul artistului ; pe canstele usilor, medalioane
scnlptate en profilurile lui Raphael, Leonardo Da Vinci,
Rembrandt, Rnbens, Paul Veronese, etc. De- asupra
litera A.
Prima Sala : (la dreapta salonnlni de intrare) Portre-
tal artistului, 1853 ; Proclamarea Uninnei Principatelor Ro-
mane (2). Printul Carol de punand juramantul Constitutiei (3);
Fratii Aman (4). Portretul unni Egnmen (5). Portret (6).
Fags Turcilor dupa Lnpta dela Calngareni 1872 (7). 0
Baie Turceasca (8). Rapirea Turcoaicelor de Soldatii lui
Mihai Viteazu (9). Atelierul Artistulni (10, panza netermi-
nata). Atelierul Pictorului la Paris, 1856 (11). Petrecere cu
Lautari (12). evolutie spre impresionism. Ultima noapte a
lui Mihai Viteazn (13). Odalisca cu Mandolina (14). Un
Caine (15). Vfinzatoare de Flori (16). Joc la Tars, (17). Ser-
bare de 1 Mai (18). Carturaresele (19). Car cu Boi (20).
Mihai Viteazu privind Capul lui Batory (21). Portret (22).
Spfilatorese (23). Sinaia (24). Femei in Harem (25). Dupa,
Cules (26). Portretul Sotiei Artistulni (27). Flori (28). Sol-
datii lui Vlad inconjoara Boerii (29). Lilieci (30). Portretul
Poetnlui Ianen Vacarescu (31). TigancA (32). Trandafir ial
tr'un vas (ultima lncrare a Artististnlui, Inceputa in lune,
Mai 1891, anul mortei sale, neterminat (33). Portretul Ar-
tistulni la cincizeci de ani (34).
Sala a doua : (fosta odae de lncru a artistulni) : Pe
plafon, Venera pnrtata de Ingeri. Noaptea Sf. Vineri (35).
Razboiul din Insnla Sf. Gheorghe (36). Struguri (37). Liliac
intr'un vas (38). Conspiratorii (39). Atelierul Pictornlni,
primul Atelier, dupa reintoareerea sa dela Paris, in Casa
Prager (40). Cirese (41). Rasfoind un Album (42). Fetitft en
Ulcior (43). Copii de Tigani (44). Cantaret en Cobzi (45).
Hors (46). Portretul lui Tudor Vladimirescn (47). Portretul
lui Dimitrie Aman, Comandant de Cavalerie (48). Vapoare
la Constants (49). Flori (50). Turcoaica cetind (51). Mimi
Arab (52). Siesta (53). Femee in costum National (54).
Arab curatindu-si Armele (55). In Parc (56). Peisaj (57).
Sala a treia: Portretul Anei T. Aman (60); Pe Terasa
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL AMAN 79

(61); Femee ea palarie (i62); Culegand flori (63); Femee pri-

vind un tablon (64); Portretul nnei fetite (65); Ghioeei (66);
Interiorul unui Harem (67); Copilbria lui Bachns (68); Por-
tal Constanta (69); Tiganca (70); Arab privind nn ulcior spart
(71); Parcul (72); Pe marginea Iacului Herastran (73); Baia
.(74); Ghiveci en flori (75); Cap de tiganca (76); 0 stradA in
Spa (77) BAtalia dela Scheia (78); Tirana (79) ; Portretul
d-soarei Vormitzake (80); Intr'o curte la Contrexeville (811;
In gradina (82); 0 serata )83); Dejunul (84); Vaporul (85);
Trandafin (86); Taifas vesel (87); Vas cu flori (88); Pe te-
rasa Boerescu (89); In Parcul Cssmigin (90); Stejarul (91) ;
Femee la pian (92 ; Hora (93); Trinmful Venerei (94); o vi_
trine cu costume nationals, statnete si alte obiecte vechi.
Sala a patra: Stefan -Cel-Mare Qi Aprodul Pnrice (95) ;
Iarna (96) ; Slujba Invierii (97); In GradinA (98); In Atelie-
rul Pictorului (99); Gradina Artistulni (100); Liliac (101) ;
Atelierul Pictorului la Paris (102); Mihai Viteazul privind
capul lui Bathory (103); Casa Pictorulni (104); Colt din ate-
lier (105) ; Nature moartA. (106); Turcii macelarind Balgarii
(107); Ciresele (108) ; Parcul Cismigiu (109) ; Aproape de
CAmpu-Lung, la Burghelea (110); TigAnus en chitara (111);
La Fantanii (112); Cantecul (113); Panon decorativ : Hermes
si Aurora (114); In gradina pictorulni (115) Pe terasa (116);
"Trani si Lautari (117) ; Fragi (118); Jucand ciirti (119 ;
Pictorul la lucre (120); Lupta cu torte a lui Vlad Tepes (121);
Mama gi copilul (122); Micutul (123); Doamni in negrn (124);
0 odaliscA (125) ; Mere si struguri (126) ; Un Caine (127) ;
MuzicA (128) ; Copie dupa salvator Rosa (129) ; La Pescuit
(130 .
Sala a cincea: Gravuri.
Sala a $asea : Desennri in creion, in penita, aquarele,
sanguine.
Sala a eaptea: Fresce ; subiecte mate din Istoria Roma-
lor; Panouri decorative: Pictura, Senlptura, Muzica gi Poezia.
Sala a opta : Dona vitrine, instruwente de gravuri pi
seulpturA cari au apartinnt artistulni, presa si masa de lu-
cru. 0 copie dupg Rubens (nasterea lei Ludovic al XIII-lea),
studio, dupli Boldini, studiul portretului lui Tudor Vladimi-
reseu, portrete, vase flori, sculpturi, etc.
Mobilele cunt scuiptate de T. Aman. Dups desenele lui
s'au tumid Qi Coroana RegalA, Sceptrul @i Coroana Roma.-
nioi.
www.dacoromanica.ro
80 ATENEUL ROMAN
Ne reintoarcem in Ca lea Victoriei ¢i urmam pe dreapta;
dupa No. 88 (Societatea de Automobile Leonida), vedem PR-
latul Ateneulul Roman, (Pl. V. A. 2), care se ridica in fun-
dul Gradinei Episcopiei.
Atat edificiul cat ei gradina ocupit locul care in 1730 era proprie-
tatea Poetului Enachiti Vacarescu ei era cunoscutti sub numele de Li-
vada lui Vacitrescu. Spataral hiunteniei, Mihail Cantacuzino, primul
arhitect roman, ridicii pe arest loc o bisericit inchinatii Episcopiei din
Ramnicu-Valcea qi numita. Biserica Episcopiei". In aceias curte func-
tiona cbttre aunt 1783 o pcoala, unde se'nViita cantecele bisericeeti. Si
ecoala ei bisorica au fost apoi distruse, gi inlocuite cu o gradina nu-
mita Gradina Episcopiei ; in amintirea bisericei disparute, s a asezat in
mijlocul ei o urna sculptata. de C. Stork.
Gradina n'a fost incorporala. Ateneului, decat in 1888.
In stanga ei'n dreapta gradinei, in spatele bancilor, sunt
mai multe bustnri Mihail Cogellniceanu, orator, jurnalist,
om de Stat, Ministru ; el a aparat en inflacarare, dar in
zadar, la Congresul din Berlin. interesele Romaniei contra
pretentimilor Rusilor in chestia Basaraaiei , G. D. Teo-
dorescu, Profesor, Jurnalist, Poet ; V. A. Ureche, Om
politic, Istoric, Ministru in 1881, Membru in Comitetul
Teatrelor ; operile lui stint mai mult discursuri gi conferinte
academice ; Constantin Stlincescu, Pictor, Profesor la
Scoala de Bele-Arte, apoi Director: En&chifel Y eicelrescu
Poet ; 7raian Dumitrescu, Poet, wort in 1896 ; Di-
mitrie &rbetnescu, Locotenent wort in Razboinl Indepen-
dentei, 1878 ; I. Ghica, Om de Stat, Publicist, Academi-
cian ; a lnat parte active la miscarea intreprinsa pentru
dezvoltarea intelectuala a tarei ; diplomat fin, a faent tot
posibilnl pentru-ca tronul Romaniei sa fee incredintat nnui
Principe strain ; Constantin Exarcu, Om politic, doctor in
medicine. Teat& activitatea sa a fost consacratti pentru con-
struirea Ateneului ; una din Wile acestui monument, poarta
numele sau ; P. S. Aurelian, agronom, economist direc-
torul Scoalei de Agriculture, membrul Academiei Romane,
ministru si presedinte de Consilin ; Gr. Tocilescu, Pro-
fesor de Istorie antics ei Epigrafie, directoral Mnzeului de
Antichitati, Membrul Acadmiei Romane, arheolog : lui i se
datoresc sapaturile din Dobrogea, gi restaurarea monu-
mentului Adam-Klissi ; Constantin Rosetti (vezi pag. 129);
Mihail Eminescu, mare poet, filosof, mort in 1889 la ospiciul
de nebuni ; General M. Florescu, om politic, organiza-
torul Armatei romane, ministrn de Rrizboi in 1849, Prese-
dintele Consiliului in 1876.
www.dacoromanica.ro
 ATENEUL ROMAN 81
In fluidal gradinei se ridici Palatal Ateneului Roman,
cladit gratfie zelulni Ira Constantin Exarcu, care in aceasta
intentie organizeaza o subscriptie publics pentru strangerea
fondurilor necesare. Se spnnea atunci: Dati nn leu, pentrn
Atenen !
Scopul acestni stabiliment de instructie era, raspandirea
cunostintelor necesare claselor de jos, prin organizarea de
conferinte>li cursuri publice. Societatea de propaganda exista
deja din 1865, dar constrnirea palatulni n'a fast inceputa
decat in 1886. Ateneul Roman, opera architectului Galleron,
este o cladire vas* terminates printr'o cupola inalta de 40
metri. Fatada intoarsa spre apes, se compune dintenn por-
talin format din vase coloane canelate, in stil ionic, cari
snstin un fronton triunghiular, sprijiniudn-se pe un peron
de opt trepte. Frontonul a simplu. Zidul peristilulni, deasu-
pra nsilor de intrare, e decorat en cinci medalioane in mo-
zaic, reprezentand pe Voevozii Alexandra cel Bun, Neagoe
Basarab, Vasile Lnpnl, Matei Basarab gi Regelss Carol. Mi-
nunata conceptie a acestei architectnri se poate remarca in
interior care se impune admiratiei prin frumusetea mate-
rialulni, maiastra in distribntia si bogatia ornamentatiei. Gal-
leron a pus in aceasta creatie a sa, o fragezime ¢i o gratie,
care rare on se gaseste in alte edificii. Ateneul se distinge
printr'o rara tinuta, ¢i nu efect uimitor. Rotonda undo
donfisprezece coloane corintinene, canelate, snstin cupola. e
de toata, frumuletea. Simplicitatea formei architecturale, e
rfiscumparata de frumusetea decoratinnilor.
Cele patru gratioase scarf, cari pleads din rotonda si
formeaza inconjurand-o, balcoane, din cari poti privi publi-
cul care intra 1i ese, condnc la sale de concerte confe-
rinte, care are clouts randuri de loji si e bogat decorates
in rovu $i aur.
Rotonda comunica alts data, prin usile din dreapta, en
sante de expozitie, inchiriate artistilor din lune Octombrie
pana'n Iunie. In urma recentelor transformari intrarea la
salile de Expozitie se face prin Str. Franklin, san in inte-
rior, prin culoir-ul mic din dreapta, in fata grilajului de fer
In saloanele din dreapta Rotondei a avut loc In 1894, prima expo-
zitie de pictures, organizatii do Societatea de Belle-Arte. Aceasta mani-
festare artistica a fost consideratA ca un important evenimeut. Pe atunci
in 1894, nu erau decat don11 eAli, far totalul opertior expuse, nu trecea
de cloua ante numere. Tineretul era reprezentat prin Serafim, Nirea.
Popoviei, Titus Alexandrescu, Iuchian, Arieesen, Phan, toti fogti elcvl
ai seolilor din Franta; Soh:lane.= si Vermont au studiat in Gerrolnia
www.dacoromanica.ro
82 PINACOTECA
iar Voineseu si Alpar In Italia si Rnsia. Senlptori erau pntini pe- atunci:
Ioan Georgesen, Valbudea, Hegel si Marin Filip. Dela intemeiarea Sa-
lonnlui Ofisial de Mitre Ministerul Artelor, societatea de Belle-Arte a
fost snprimat.i.

Scara duce- la etaj. Pe podestru (panel.), o nisa cu bustul

lui Constantin Exarca, opera lui Boucher. Prin rampa din
dreapta ajungem la sable de expozitie prin cea din stanga
la Pinacoteca, galerie artistica, apartinand Statulni si fon-
data in 1895, in scopul de-a incuraja artele. Colectia foarte
bogata inainte de razboi, a fost lipsita de cele mai frumoase
opere romane si straine, in 1916 sand, an fost transportate
in Rusia, de unde nu s'au mai inapoiat.
Pinacoteca e deschisa publicului, Dumineca, Marlia e
Joia dela 9-1, si dupe masa dela 3-5, (director: Pictorul
G. D. Mirea). Sunt numai doua sali.
Prima said : cele doua tablonri, fata'n fata, vazute dela
intrare, aunt proiecte de compozitii de William Kaulbach;
unul dateazit din 1859, celalt din 1872. In dreapta intrarii:
Hipollit Strambu, un Paj; G. D. Mirea, Satir ; Neyllies.
Zina Mortilor; Titus Alexandrescu, Teatrul National din
Bucnresti ; ilttdrescu, Portret ; Vermonat, Peisaj; Verona,
Pfidure ; de-asupra, un Interior de Biserica de Satmari
ai alt Interior, de Poitevin (la stanga); o copie dnpa o
opera italianit; Pe marginealaculni, de IV. Grant ; Sera fin,
Ieee gi femeile; Henlia, Portet; Simontdi, Compozitie
(asasinarea lui Mirthridate); Steriade, in Piata; Kimon
Loghi, Iphigenia.
Panoul urmator, la dreapta de Kaulbach: Lapaty, Fetita
ducand nn cos en fructe; Tdtdrescu, Cain ai Abel: Costin
Petrescu. portretul lui Conduratn ; Henf ia, Fetita ; Ressu
Camil, Inmormantare la tars; Chirurgul, scoala italiantl;
C. Stancescu, Mud; Tdtdrescu, Tarancii; Ilarlescu, Cantareti
ambolanti; Vermont, colt din Campu-Lung; G. D. Mirea,
portretul Doamnei Odobescu; N. Tincu, portret de Femoie
batrana; Pascally, Nud; Mirea, Cap; T' oinescu, Interior de
Biserica; Henlia, Psychee; Tdtarescu, portretul Mitropoli-
tului Nifon; Camil Ressu, Prietenii, (din dreapta. spre
stanga, in coital mesei: pictorul Steriade, in dreapta sa
compozitord Castaldi, poetul Minulescu, romancierul Cor-'
neliu .Moldovanu, in picioare, cu tigara in gnrii,pictorul her,
scriitorul Arghezie, iar en onside, pictorul Szatmary); Scrapin,
Calugarita; Gh. Pettrafcts, un Cap; in dreapta lui, Kaulbach
www.dacoromanica.ro
 PINACOTECA 83

de-asupra, Pdtrascu, Baia; jos, Alpar, Cash de Cara; Eduard

Sdulescu, Interior de Biserica.
Sala a doua : Mai mult de trei aferturi din aceasta
saih aunt ocupate de operile pictornlui N. Grigorescu, (cele
mai frumnase, in numar de 48, transportate in timpul rhz-
boiului la Moscva an fost oprite de Ras°.
Panoul din stanga: qtefanescu, Infernul. Sanielevici,
Peisaj. Serafin, Christos. Trench, Trecerea Oltului. Trenck,
In Carpati. Detrelscu, Venetia. Cornescu, Portret. Hentia,
Aurora. Ximon Loghi, A fost odatA...". Stacke, Naturd
moarta. Autor necunoscut, Christos. qte fan Popescu, Secerisul.
Autor necunoscut, Sf. Sebastian. Strdmbu, cloud compozi%ii.
Steriade, Piat'ain Medjidia. Teodorescu-Sion, Christos. Palade,
Femeie le roz.
Coborand, vizitam colectia Ministerului Arteior, ex-
pusA in fundul ahlei, despartitil de Rotonda printr'nn grilaj
de fier.
La stanga, St. Marcaux, Pticatul (1893); din dreapta spre
stanga, pe piedestaluri: Fr. Storck, compozitorul Castaldi.
Filip Marin, Muncitorul. lioria Boambd, Cap. Oskar
Spaethe, portretul poetului Cincinat Pavelescu. Beadcescu,
Bavarezul. Fr. Storck, Capul unui vanzator de apil. Val -
budea, Cap de fetita. Vasilescu, Cap. Bdletcescu, Femeie
batrOnd. Mdteloanu, Sora de caritate. Filip Marin, Copil.
Pldmddeald, Nud. Iolnay, Inger. Filip Marin, Cap. Valbu-
dea, un Nebun. Rocca, Studiu. Valbudea, Fetitd. dormind.
Jos, la scars: Industria, de Storck; Rughciune de I. Geor-
gescu (primal sculptor modern roman), si in mica vitrina
o statuette oferith de turistii Frantei, Romanilor. In vitrina
mare, cate-va bucAti din colectia inceputa de C. Exarcu.
In dreapta, la mijloc: Boucher, Cursa; din stanga spre
dreapta, pe piedestale: Biltranete vesela de Pavelescu-Dimu.
D. D. Mirea, Pastorul. Paciurea, Cap. Boucher, Cnpidon.
Fr. Storck, Cap de TigancA. Filip Marin, Durere. 0. Spaethe,
Sf. Ion. Breincufi, Studiu. Paciurea, Sfinxul. Bdlitcescu,
Alsaciana. Fr. Storck, Voluptate. Valbudea, Prizonierul.
Vasilescu, portretul unni Paj. I. Georgescu, Izvorul. Val-
budea, Copil dormind; jos, la scat* Comertul de Fr. Storck.
Ateneul poseda o eolectie de tablouri. in biroul secre-
tariatului, si o biblioteca imboglititA en 6000 volume, do-
natia lui C. A. Rosetti. Biblioteca e inchisA in luna Iulie.
La Nord de Atenen, in Str. Episcopiei si colt en Calea Victorici,
se riche& hotelnl Athenee Palace, E eel mai elegant hotel din Capitalk,
www.dacoromanica.ro
84 BISERICA ALBA.
prevazut cu tot laical si confortul modern. Clientelli internationals; per-
sonalul stilat vorbette limbi Jar/line. Saloanele sant somptuoase; cli-
ontii au la dispozitia for an restaurant, salon de lectura, tea-room,
salon do convorsatic, bar, bai, telefon, etc. lama, saloanele dela parter
sunt inchiriate pentru baluri si ceaiuri dansante.
La No. 122, aproape de Str. Alexandra Lahovary,.
e Biserica Alba (G. 6). interesanta prin faptul eä
posed& unul din cele mai vechi iconostase, care apartinuse
Bisericei Episcopiei; in 1872 a fost transportat aci (pag.
80). Sculpturalui e foacte bogata; ornamental e compus din
fructe ¢i flori impletite in trei fAsii inguste si lungi, cu-
prinzind si figuri de animate, motiv rare-ori intrebnintat
iu Bisericile romanesti. Tronul Episcopului, en cele doutt
hidre la .spate, are aceiasi origine. Picture modernA, e de
pictorul TatArescu (1818 1894).
In Str. Lascar Catargin, la No. 10. frumoasa Bleerlca Amzel, una
din cele mai spatioase din Capita lit, pietata do, ithliannl Marchetti.
Frontonul, icnostasul, amvonul si stranele, stint lacrate in lemn, de
seulptoral roman Babic.
In fats strazii Lascar- Catargin, la No. 108, pe Ca lea.
Victoriei, palatul Stirbey (G. 6), o veche constructie
refAcutA., unde a locuit Barbu Stirbey, Domnul Munteniei
de la 1849 la 1853.La No. 111, formand poltul cu Ca lea
Grivitei, Miuisteral de Finante (F. G. 5 ), vasta con-
structie in forma de potcoav5., din 1883 si care a fost ri-
dicata in local unei vechi case ce stapanea familia Romanet.
La dreapta, colt Cu str. Victor Emanuel Legalia Germane!.
La No. 108, Biserica Sf. Nicolas Tabacu. construita in sec. XVII-lea.
pi reparata in 1710 de Dame Tabdcu pi Pope Conran.
La Nr. 125, Academia Romani (F. 5) construe-
tie stAngace format& din dou5 locuinte boeresti, una
mai inalta decat cealalta Qi inconjurata de. un vast pare
care era in sec. XVIII-lea proprietatea familiilor ViicArescu
f}i Filipescu-Vulpe.
Academia iii trage origina dela o societate de eruditi
cari se intruneau in 1866 sub presidentia lui Joan Hetiade
RAdulescu, sub numele de Societate literarA. academicA. In
1879 ea a fost ridicata la rangul de institutie nationals,
Regale Carol acordandu-i in acelas timp titlul de Academie
Roman& Ea este autoritatea cea mai de seam& pentru in-
curajarea eforturilor intelectuale. Academia ayes. drept stop
sit fixeze ortografia limbei romAnesti Qi sii revizuiasca die-
tionarul istoric al limbei romanesti.
www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA. 85

Trebuiau luate in consideratie testa dialectele limbei si

deaceea s'au ales printre membrii, oameni din toate tirile
provincii, peste tot uncle se &eau romani; Academiei ii
revenea prin legea specials dela 1879 sarcina de a studia ori-
gina ¢i formatiunea istoriei romanesti, a literaturii sale, a
stiintei si a artei nationale ; mai tarziu Academia a fost im-
partita in trei sectiuni : sectiunea de literature Qi filozofie,
sectiunea de istorie qi sectiunea de stiinte.
Academia distribue burse pentru institutifie superioare
din strainatate Qi premii pentru lucrari literare sau Olin-
Vice. Ea conteaza in totul 36 de membrii, 12 pentru fie-
care sectie si care se aleg prin votul membrilor, alegerea
fiind apoi aprobata de presedintele Academiei. Averea Aca-
demiei este considerabili; ea a primit numeroase done-
Jinni deia Jacob Negruzzi, Generalul Herascu Nasturel,
Vasile Adamachi, Elias. Obedenaru, Kalinderu, poetul A-
lexandri etc.
(Presedintele Academiei este domnul Emil Racovitzi).
Academia Romani posed o biblioteca, o colectie de
manuscrise o colectie mumismatici @i o colectie de estampe,
plcturi, gravuri @i documente.
Colectiunile gii biblioteca sunt deschise pnblicului in
toate ailele de lucru, dela ora 8-12 si dela 2-6 sears;
vara numai dela 8-12 (Director, profesor I. Bianu).
In fats portii la dreapta, pe scara care duce in jos, a-
jungi la Biblioteca, care a hut o desvoltare gratie contri-
butiei generosilor patrioti; ea posed& o colectie complecta
de tot ce s'a tiparit in romaneste si in limbi straine (cirti,
brosuri, reviste periodice, hard, planuri etc.)
Dela intrare, urmand la stanga, ¢i continuand pe scara
din fund si la dreapta, ajungem la Colectia de mannscrise
fi la Colectia namismatica ; pe zidul scarei mai multe ta-
blouri istorice precum si o interesanti miniature dupe me-
merabila sedinta din 1831, din timpul regulamentulni or-
ganic; la dreapta miniaturei, testamentul regelui Carol in-
cadrat; un portret al Iuliei Hajdeu, fake savantulni Petri-
ceicu Hajdeu, ea insasi poetli yi literati, moarta la varsta
de 18 ani ; cateva fotografii a membrilor decedati ai Aca-
demiei si o eerie de portrete dupe voevozii romani. La
dreapta Colectia de manuscrise (cirti vechi, documente,
scrieri slavone 1$i grecesti) colectia manuscriselor, complec-
tati si de biblioteci, e foarte interesanti fiindci la cartile
proprii ale Academiei Watt adiugat Qi toate cartile statului
www.dacoromanica.ro
8t ACADEMIA ROMANA
aci se pAstreazA, documentele ce privesc trecutul tArii, per-
gamente, hard, hArtii de valoare, scrisori, o colectiune de
tiparituri romaneqti, cArti, broqur!. mannscrise biblice, cArti,
geografice, tiparituri straine, scrieri religioase, estampe Qi
miniaturi. In total aunt peste 103 mil de opere din toate
ramurile istoriei, geografiei, vechi carti didactice, filozofie
gramatica, retorica, epistolografie, dictionare, literaturA, drept
teologie, etc.
Printro eel° mai frnmoase opere, trebue sa mentionam un mann-
eerie grecesc din secolul al YVI-lea, foarte interesant, prin miniaturile
can impodobesc paginile; el poartti numarul 113 @i contine imnurile
cele mai cunoscnte ei mai glorioase ale birerieii ortodoxe. Este intitulat
Intent Acalist; legatura in pielo detain& din secolul al XVIII-lea (16
cm. inaltime of 19 cm. lungime), Inscriptia in liters de our este gra-
ecasch, autorul totdeodatit pictor ei seriitor este un calugar dela mun-
tole Athos; manuilerisul a apartinut alts data calf garului Nicodem
dela manastirea Jacofed; apoi treat in roainile altui calugar dela Sft.
MonnO.nt care se numea tot Nicodem at in sfareit devine proprietatea
Patriarhului Sergios. Imnul Acatist este ilustrat on 24 de miniaturi in
eel mai pur stil bizantin.
Iconografia greceascd (No, 1283) a Post oferita Aeademiei Romano de
arhitectul trances Andre Lecomte do Nouy la 31 Mantle 1900, ei eon-
tine 81 pagini; Cartea Zografului. de Abraam din Targoviete sub No.
4602, ilustrat en desene din vremurile acelea, adieu intro anti 1838
1862 do Mihail Zograful Qt fiat situ Radu ; po una din pagini Mihail
eerie data naeterii flatus situ Radii in 1741, dela care stint toate minia-
turtle pietate dupe. 1766: sub una din figurilo Fecioarei Bunt sense a-
ceste ,Bung Fecioara, ai meta de atela rare a gresit pe lame,
cam to eeti adevarata lmparateastt, mama Creatorulni @i a Universului.
To singura ai teat& pnterea, nici o mints omeneasett on este in stare
sit -ti aduca tie laude age clam ar trebui cu atilt mai putin nedemnul
pictor Radn". Tot in acest manuecris se gltsecte @t scrisoarea mini brier
din 1784, care ii aerie pentrn a-I angaja la nn luern de biserielt. Un at
treiloa pictor care ilustreaza mannscrisul. este Abraham,' (1833) ei/onifit
in 1830, fiul tai On gore, un roman din Transilvania stabilit la Tar-
goviate. Radn. @t MO an lasat schito de tablouri religioase in care nu-
mai regasim nimic bizantin, ci obsenatii pur personale, inteligente pt
pline de vioiciune ei mai gasira @t portreto de printi ci do boeri- Ma-
nuserisul are in total 148 de pagini ; subiectele Bunt: Invierea, Intrarea
tai lens la Ierusalim, Botezul Ini Isus, Fecioara 3t Copilul, Seoborarca
depo Cruce, Judecata cea din Urma, Cina cea do tainit, Sfantul Chris-
tofor purtand pe copilnl hue si Apostolii, martini, arhanghelii, etc.
Aceasta iconografie este modelul ideal pentru freacele bisericelor orto-
doxe, stilnl este curet, culorile clasice, compozitia libera @t inasele bine
echilibrate. Manuscris :lawn sub No. 4270, ilustrat de on caluglir care
no etia ce-i arta ; totuci miniaturile sale naive cu frumusetea lur, sin-
coritatea @t adevarul exeeutiei, aunt podoabe do arta asiriana. Mann-'
scrisul are 432 do pagini. Manuscrlsel No. 8514 ilustrat de Petrache Zu-
gravel in aunt 1782 la Bueureati, cote o capo d'opera. Are 224 de pagini
ilustrate in opoca Voevodulni Mavrogheni qi a lost vandutit Academiei
in 1910 do doctoral Chrisokefalos; in coltul uneia din compozitii e pie-
tea. emblema Cantacuzinilor, adieu vultnrul imperial; stilul miniatu-
rilor este bizantino-persan.
Alta mannscrise biblice mai vechi Bunt scrise pe pergament pi da-
www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA. 87
teasa din see. al XII-lea; ele prmin dela biblioteca episcopului Melchi-
sedec. 1 oarte inthresant deasemenea manuscrisul din secolul al XVII -lea
anal 1687, intitnlat Istoila Papilor de Plalina" provenind dela Biblio-
teca Seminarulni Central din lincuresti. Un altul, tot po pergament,
o din seeolul al XIII-Ica Logica 1i F tetra de Blcmmydes". 0 evanghelie
din secolul al XVI-lea, mannscris grec purtiind No. 178 stand la fiecare
inceput do evanghelie nn motiv decorativ bizantin, Alto ovaughelii
Bunt: No. 234 (Sec. XVII) Arc. 236 (Sec. XVII-lea), No. 193 (Seco lul al
XVI-lea), No. 219 (un fel de calendar) No. 3097 cuprinde rugaciuni serise
in vechoa limbs slavona; acest mannscris a fost oferit de Titu Maio-
rescu in sedinta do la 28 Maiu 1904. No. 228 (Sec. al XVI-lea). No. 217
un psalm din secolul al XVI-lea ; No. 505, an vochiu manuscris din
see. al XVI-lea, provenind din manastirea Rasca ; un obituar din Cam -
pulling (liste de nnmele persoanelor pe care preotnl Is pomenegte in ru-
gliciuni ; manuscrisul No. 3722 scris de Nicolae in 1710, factnra acestei
scrieri este aceiasi cu scrisul din manuscrisul atribuit lui Dainaschin.
Sub No. 927 si 928 se gaseste manuscrisul intitulat 0 paging din isloria
lipografiei in larile romdneeti", provenind din colectia lui Alexandra
Papadopol Calimaki. 0 foarte frurnoasti evanghelie slavona din(1508, ti-
Arita do Macerie din Ttirgomete din ordinal lui Rada Voevod ; initialele
ornate si ornamentatiile cuprinse in text mint o comoarlL de tipo-xilo-
grafie romaneasca; desenul este par romitnesc si se gaseste in toate
manes risele din Molodova de la 1492 pant). la 1502, 0 carte de rugd-
ciuni diva ritul slavon imprimata la Targoviste dip ordinal Voevodulni
Petru. Un 7riod-Penticostar slavon din 1550, avand 8 grmuri in lemn:
Rastignirea, Pnnerea in mormant, lnvierea, Inns aparfind Marini, 'sus
vindecand pe paralitic, Islas in templur lens en Samariteanea
tarea. 0 evanghelie romIlneascd, imprimata de diaconul Corezi in 1561.
o alta din 1562, precum gi o curioasS carte din 1678 intitulata Cheia
in elegerel.
Strabiltand curtea gi iudreptandu-ne epre mica use din grading,
avem in dreapta o alts. cladire uncle se cuprind coleetiile de stampe,
gravuri gi picturi ale Acadcmiei. In vestibul avem : portretul Mitropo-
litului Ghenatlie, Portretul Cancelarului Philips Lens (1779 1858) de I. A.
Fielez si familia Innen A/coif/rt. In sala mare, intrand avem la dreapta:
portretul lui Gh. Asakt (No. 70) facut de el insusi ; Fate Voevodulni
Vasile Li pu (No. 71. ; Prin(ui Grtgore Alexandra Ghica (1849 )856 ; Bo-
era) Filipescu (No. 78) ; Printul Barbu qtirbey (No, 74) ; Printnl
Ghica tatAl lui Grigore (No. 75) ; Alexandra Dimitrie Ghica No. 59) ;
Boom! Filipescu-Vulpe pe patrimonial careia so gill astazi instalata
Academia (No. 60); Voepodul Mavrogheni, in timpnl consiliulni de la
Bucurecti card a feet investit Domn al Munteniei (No. 61);_ Academia
poseda gi o estampa care reprezinta pe Voevodul Mavrogheni plimban-
du-se in Bucnresti, intr'o trasura trasa de cerbi; Portretul tai Villara,
om politic grec, care a fitcut parte din comisia RegnIamentulni organic;
Dionisie Fotino, dusmanul lui Voda Caragcea (Nc. 63); Petrache Poe -
naru, nnul din cei dintiin profesori ai scoalei romanesti Sft. Sava,
dupit Gh. Lazar (No. 64); Voevodul Barba qtirbey (No. 65); Dimitrie Ti-
chindel, fabulist, 1775 1888, (No. 66); 3litropolitul Filaret unul din oa-
menii cei mai invatati din secolul al XIII-lea (No. 67); Principosa
Maria Bibescu, nitscata Vacirescu (No. 68) ; ruinele palatulni se yid
inns gi astAzi la Q osea (pag. 201; 1Valistein, primal profesor de desen
la liceul Sava 1816 1818 (No. 69);
In sala cea mica o roderie in mlitase reprezinta po priucipele
George Bibescu in momentul cand a fost ales Dom al Munteniei si tot
aci se afla o aquarela dupe an Oran roman, copiatii chip& pictorul
Valerio la 1852.

www.dacoromanica.ro
88 ACADEMIA ROMANA
In sertarele meselor stint estampo, litografii si fotografii : Maps I/A.
Contine potretele voevozilor romani, roproduse in litografii, fotografii
si xilografii. Litografiile stint din cele mai multe on semnate de artisti
straini celebrii; Napa II/A, reprezinta Domnitori si personagil din Mol-
dova. Maps III/A, Personagii din Ungaria. Maps VII/A, Istoria Tnrcilor.
Napa VIII A, Cnprinde mai multe portroto ale revolutionarilor romani ;
Boris, Cloaca si Crisan. Maps XI/A, Slavi. Maps X/A, Austriaci. Mapa
XI/A, Ro :naafi Vasile Alexandri, creatorul poeziei romaneati, litografiat
de Sieger, marele jurist Alexandru Beldiman lit. de Pathenie, Printnl
Cantemir de Wagner, Dragomir Demetreseu lit. do Damaschin, G. Co-
dreanu, lit do Lecca, Dimitrie Tichindel, fabulistul lit. de Sander si
Constantin Negruzzi lit. de Sieger ; Dela Maps XII/A XVIII/A :
Cantacuzino, Niisturel, Lipoianu, Avram Iancu, Gh. Disk.
Kogilniceanu, Mavroghoni, Rosseti, Dem Teodorescn ; Mapa XIX, fa-
milia Cuss (1866) Filip de Flandra, familia regalli, Hehenzollern ; Dela
Mapa XX is XXXIII/A. prelati romani, dela maps XXVI la XXVIII/A,
Voevozi; Mapa XXIX A, Austriaci, tarsi, italieni. Mapa XXX/A. Ca-
prinde fotografii din istoria francezilor. Mapa XXXIV A. Litografiile
familiei regale Hohenzollern.
Sectiunea estampoler cuprinde in cartonnl I/A, litografii cu tipuri
si Costume din Muntenia, Moldova, Traneilvania, Bucovina si Istria;
Maps II A, tipuri si cbstume straine. Napa III A, tipuri si costume ro-
maneeti. Maps A V, tipuri si costume -din Argos 41 Muecel. Maps
A/VI X. costume din Ardeal. Maps XI, tipuri si costume din Ardeal.
Napa A XIII, tipuri si costume din Macedonia. Napa a/XXIII, modole
de hroderii si covoare din Romania. Napa A /XXV, costume militare in-
cepand din sec. al XV-lea. lisps XXVIII/B, tipuri si costume militare
din Wile straine. Maps B LXXXV. portretul lui Mihail Obrenovici. Mai
sunt sl alto maps care contino schitei si planuri de rlsboiu precum si
diferite fotografii si desene luate de pe frontal rominesc.
Sedintele Academiei stint pnblice, tot* se core o carte de
intrare care se obtine adresandu-ne in aerie la Secretariat.
La Nr. 133, Casa Vernescu, ridicata, dupe plannrile arhitec-
falai Mincu, apartine astazi Ministerulul de Industrie fA
Comert. (F. 4. 5). La No. 141, Palatul Print-alai Can-
tacuzino, construit de arhitectul Berindey, uncle se afla
sediul Presedintiel Consilialui.
Aproape btserica St/ Vasile; la No. 280, Lima
Sit. Gheorghe; pe stanga la No. 165, Palatul Regina Eli-
sabeta a Greciei, fost pana la 1925, proprietatea unui
particular si cumparat de Regina Elisabeta in 1927. Palatal
a suferit modificiiri profunde. Intariorul se aseamana cu
frnmoasele manastiri florentine din sec. XIV-lea; stilnl e
sever, nici o decoratie de prisos, sufrageria e copia unei
Bali de mancare de manistire ; o despartitura in ,,fer forge'
desparte camera de culcare, de camera de toaletti. Patent e
superb. Terasa e decorate cu enorme vaze de flori.
La capital Caei Victoriei la No. 177 e Casa Functiona-
www.dacoromanica.ro
 MINISTERUI, DE EXTERNE 89
rllor PablIcl, construita dupi planurile arhitectului Mi-
haesen ie vechinl stil romanesc.
Ca lea Victoriei se termini aci in Piata Victoriei. In
1831, adica acum 100 de ani, se glisean aci mori de 'Milt
.4d un mare numir de poteci. Genera Int Chiseleff, seful ar-
matei rnsesti in iimpul ocupatiei, a portmeit diramarea
caselor si a morilor, a nivelat local si a trasat planul nnei
sosele largi, impodobitA en gradini; in amintirea acestui
general gratie carnia s'a luerat soseana, Principe le Bibescn
a numit-o mai tarzin §oseana Chiseleff (pag. 195).
Din Piata Victoriei pleaca opt strizi : $oseaua Jianu si
Str. Paris la Rasarit ; Soseaua Riseleff la Nord (care duce
spre Ploiesti, Sinaia, Brasov)); ,'oseaua Basarab la Apus ;
Sir. Buzecti, Calea Victoriei si Bulev. Lascar Catargiu la
Sud ; $oseaua Bonaparte la Snd-Est, uncle lag No. 1 se
Wisest° Ninistern1 de Externe instalat in vechinl palat al
lui Grigore Stnrza. cumparat de Stat in 1905.
Acest edificin, plasat in mijlocul unni pare frumos este
de o curioasi arhitecturil, un amostec de toate stilnrile, de
toate materialele si de toate culorile. Simplicitatea si ele-
ganta e inlocuita on falsnl, si complexitatea. Ideilede domi-
natio si de lux au facet din acest edificin o expresiune de
bogatie, de somptnozitate si de teatral. In interior o supra-
incarcare de decoratii si ornamentatii, de o fantezie costi-
sitoare si absurbi. Totusi, impozanta prin proportiile ei si
decorate,' din belsng, aceasti cladire impodobeste placut
partea de risirit a Pietei Victoriei.
B. Dela Plata Palatalui la Podul Senatului.
Dela Palatal Regal pin& la Posti, CaleaVictoriel e pre-
sarati de magazine si cite -va vechi constrnctii, cari !Van
drept frumnsete decat prestigiul vechimei; nrmand Calea
Victoriei in directia opnsi de pang acum, intilnim la drea-
pta, la No. 45, Biserica Cretulescit (G. 7) constrnita
pe local care in sec. al XV1I-lea era proprietatea printului
Mavrocordat (1689-1746) Si care l'a dirnit Cancelarulni eau
Iordache Cretulescn, descendentul unei vechi familii bee-
resti cunoscute, in istorie Inca din secolnl al XV-lea si in-
radita de aproape en familia domnitoare a Basarabilor. Ior-
dache Cretnlescn a reficnt vechea biserica In plata, ter-
minim& o in 1720. Intrarea se face printr'nn gang boltit.
www.dacoromanica.ro
90 BISERICA KRETULESCU
Casa care se vede la dreapta, in curtea bisericei, apar-
tine si azi descendentilor lui Iordache Cretulescu ; in aceasta
cash a fost organizat complotul militar din 1866 pentru
detronarea printului Cuza, complot condos de generalul
Dimitrie Cretulescu, care era atunci seful diviziunei terito-
riale. Familia Cretulescu poseda una din cele mai vechi gi
mai pretioase colectiuni artistice. In stanga, avem aleea
care duce la biserich ; langh usa de la intrare, 'dark
sarcofagiul lui Constantin Cretulescu mort in 1865 ; in
pridvorul bisericii se mai observil urmele nnei frumoase
picturi a chror culori sunt inch proaspete. Deasupra usei
dela intrare, o lespede sculptath in litere de aur, reaminte-
ste in cateva randuri grecesti origina bisericei. In interior
biserica a fost mult schimbath, ceea ce si explich prezenta
diferitelor elemente care nu se leagh cu stilul vechei arhi-
teduri. TAmpla si cele patru mari icoane cere se gfisesc in
pronaos sunt in stilul renasterii si dateazh din secolul al
XIX-lea. Pictura refAcutain 1860 s'a stricat. Icoana Fecioa-
rei in argint, e cea mai frumoasa din tarn si dateaza din
1749 ; frumoase sunt si candelele in argint.
Duminica dimineata dela 10-11' , se dan concerto reli-
gioase foarte renumite.
La No. 46 Magazinul 0. IL Mailer, una din cele mai vechi case de
comort, infiintatii in 1840 ; ea se numea Casa Hotsch, dup4 numelo pro-
prictarului care s'a retras in 1873, lltsdnd comertul nepotului s5.0 Mul-
ler pi apoi fiilor acestaia, Oscar pi Hugo, care 0 conduc pi azi. 'Se mai
numea pi Casa de pioptoni' fiind-cit acest articol so vindea aci In mare
cantitato.

La No. 41, casa de portelanuri fine, _Rosenthal.

Dupe strada Campineann, tot pe dreapta, e Teatrnl
National (G. 7) precedat de un mic rond de flori,
construit pe locul care in 1700 era proprietatea boerulni
Hierea Brezoianu. Casa pe care acest boer a avut'o aci in
sec. al XVIII-lea a fost locnita de Mitropolitul Filaret, un
om foarte savant si de vasth cnitura. Staff ul a cumpArat pro-
prietatea lni Brezoianu si a inceput in 1847 construstia.
Teatrului National, in timpul domniei printului Gheorghe
Bibescu.
Originile Teatrului National Roman nu sunt mai vechi
de anul 1834.
Ioan Heliade RAdulescu, mare patriot, literat si om po-
litic, obtine in acel an privilegiul de a reprezenta o piesh,
de teatru in limba romans. (Se tie ca a area epoch, Italia
www.dacoromanica.ro
 TEATRUL NATIONAL 91
care a impus principatelor romane regulamentul organic,
incerca sa opreasca once manifestatie de progres national.)
Aceasta, favoare obtinnta, Heliade Raduleseu a Meat tot
ce a pntut pentrn ca sa aibe pi nn teatrn, -Cara sa, mai fie
obligat sa joace pe scene improvizate la licenl Sava, ceea-
ce impiedica once tentative de desvoltare artistica. In scopnl
acesta s'a pregatit intain,Sala Mornulo, nnmita atunci Micul
Teatru", unde au jncat pentrn prima oars Caragiale, ,,Stefan
MihrYilescu, Pascali, Mincu, Ralita Mihaileanu, toti sub di-
rectia lai Costache Caragiale, bun actor pi om instrnit. care
poseda largi cnnoptiinte in technica teatralii. Dar Micul Tea-
trn, unde se juca de trei on pe saptarnana piese de Corneille,
Racine Qi Victor Hugo, san Inca, cateva piese originale, nu-
mai era destul de incapator; trebuia nn adevarat teatru.
Pentru a adnna eel pntin primele fondnri Heliade Radule-
sen a tiparit en mana lni cateva carti pe care le vindea apoi
foarte ieftin ; capitalul adnnat era departe de a reprezenta
o sums importanta. El cern atunci printulni Bibescn sa rnpa
ceva din bugetul politiei, foarte bogat, yi sa darniasca, aceas-
til soma pentrn teatrn, ceeace fn acceptat. Laub:rile in cepute
an fost intrernpte de revolntia din 1848 contra regnIamen-
tulni organic in frantea caruia se gasea chiar Heliada
Radulesen pi n'an fost reinate decat in 1852 sub domnia
lni Barbu Stirbey. Arhitectul insareinat en constrnctia Mare-
lui Teatrn cum i se zicea atunci era un oarecare Heft
din Viena; schita pe care a prezentat-o el in 1847 lui Bi-
bona. cnprindea 500 de fotolii, iar acum printul Stirbey
voia 1000 de fotolii. Cum fundatiile erau faente pi construe-
tia destul de inaintata, arhitectului i-a fost foarte gran sa.
mai schimbe ceva din proect, dar trebnind a face pe plaenl
domnulni a gasit ¢i aceasta solutie, ingnstand salile lojilor,
roducand fin proportiile vestibnlului pi foyeralai qi ajutand
trei randnri de loji pi o imensi galerie. Apa cum se prezenta
in acel timp Mamie Teatrn din Bnenrepti, era clasat ca al
treilea din Europa pentrn dimensinnile @i dispozitia sa in-
terioara ; acustica e excelenta, decoratiile se datoresc lni
Mulhdorfer care le-a executat la Mannheim, imprenna en tot
mecanismul scenei. Comitetul insarcinat en supravegherea
constructiei era compass din maiorul Floresen, Alexandra
Orescu, Filipescu-Vulpache pi Constantin Pencovici.
Inangurarea TeatrnIni National a avast loc la 31 Decem-
brie 1852, in prezenta Printalni Stirbey Qi a soliei 'sale, las-
cuta Cantacnzino; considerat ca fondatornl teatrulni, publi-
www.dacoromanica.ro
92 TEATRUL NATIONAL
cul i-a ovationat indelung. S'a jncat atunci o pies& fran-
InzeascA Zoe', in folosul saracil or si spectaoolul a fost com-
pleetat printr'o scenA dintr'o opera italian& in care a fost
aplaudatA frenetic Lesniewska, baritonul Mnsiani gl teno-
rut Finochi.
Orhestra a fost dirijat& de Vachman (pag. 189) Mare le
Teatra, nnmit mai tArzin Teatrul National a fost restanrat
in 1875 ; cortina e pictatA de Traian Cornescn in 1924 si
reprezinta nunta lni FAA Frumos en Ileana Consinzeana,
subject mat dintr'un basm romanese. In hall) bustul lni
Mihail Pascal li, nnul din cei dintain actori ai teatrulni
National, sculptat de Ion Georgescu primul sculptor roman.
Pascal ly a fost si directorul Teatrului National panA in 1876.
Stndiile le-a facut in Franta Cu Bouffet, Samson gi Boeage;
a interpratat prinoipalele rolnri din Idiotul' , Hamlet, Stren-
garul din Paris, SArmannI Jaques si din toate comediile de
Victorian Sardon. Alte trei busturi decoreaz& foye-rul : C.
A. Rosseti (pag. 129), 1. C. Brdtianu (pag. 130) ai Vasile
Alexandri (pag. 175) Teatrul posed& o colectie artisticA,
clatorit& pictorilor modsrni : Nina Arbors, portretele d-lor
Ciucirescu, Dida Solnmon si Maria Ginrgea ; Kasanoff, por-
tretnl Malioarei Zimniceann ; Traian Cornescu, portretnl
lui Crezeann, Camil Ressu, portretnl lni Soreanu; 1. Steria-
de, portretul regisornlui Gusti si al tragedianulni Nottara.
Strada care mIrgineste partea de Sad a teatrulni so numeste Matei
Milo, in amintirea marelui artist Matei Millo, (1813 1804) el a studiat
intb.iu arta dramaticl la Paris si a jucat pe scena Teatrului National,
at carpi director a fost in repetate landing. Cand s'a tetras din teatru-
lbiLtran do 77 de ani pi cam iQi cheltuise teat& averea in profitul teatru
lei, Camera Legislativii din 1868 lnand in consideratie moritele sale, i-a
acordat o recompensi national& de 7.500 lei pe an.

In fats, Teatrului, Pasagiui E'nglisch care leagA Calea

Victoriei en Str. Poineare. Alaturi CofetAria Riegler ; la No,
.56, Casa Mozart, nnde se organizeazA expozitii de picture
$i de seulptura din Irina Septembrie pan& in luna Innie.
Aceasta case a fost cm:tom:It& inainte sub nnmele de In-
dependance' fiinde& Gh. Lahovary proprietarnl imobilului,
a tinut aci administratia jurnalului din I'Independance
Roamaine, jurnal ce cumpArase in 1877 dela C. A. Ros-
seti; in acest ziar a dns o campanie violentA contra gayer-
nulni liberal, dar situatia schimbAndu-se si in 1897 ens-
-tinand interesele liberale, Lahovary intl.& in polemic& per-
sonal& gi foarto violent& en Nicolne Filipescu, direetorul
www.dacoromanica.ro
 CAPSA 93
jurnalulni Epoca', care-1 provoaca la duel pi-I omoara pe
teren.
Dona alte pasaje, ajung tot in str. Poincare, cum urmeaza:
Pasagiul Imobiliara, care adaposteste magazine pi Pasagiut
Comoedia uncle se gaseste Teatrul Regina Maria (pag. 35).
La No. 48 Casa Cana care face coltul ea str. Edgar Quinet. Capua
ocupit astazi vechea locuint& a Vorniculni Sla.tineanu, Dup& moarted. A-
cestui beer, casa care avea Balearic, vasto a lost cumparat& de un antre-
prenor, care a inehiriat-o pontru reuniuni, sedinte, banchete etc. La 22
Martie 1871, in timpul rasboiului franco-german, colonia german& din
Bucurepti se gitsea aci @i s&rblitorea in mod zgomotos aniversarea im-
paratului Vilhelm pi victoria armatelor germane. Romanii foarte franco-
fill n'an putut admite aceste manifestari ale ofiterilor gormani an.
phtruns inituntrn, sp&rgand geamurile, stingand felinarele de pe strada
pi tragand clopotele la biserica Shrindar (undo e azi Cereal Militar).
Armata intervenind multimea a fost risipitl; dal. Regale Carol, german
de origin&, a luat aceasta, manifestatie ca o insult& contra Iui pi pi-a
exprimat dorinta s& abdico imediat. A trebuit teat& inteligenta minis-
trulni LascAr Catargiu (pag. 134) care a explicat ca aceastit agitatie nu
pntea in nici nn caz sa vizeze persoana Suveranulni, pentruca Regale.
dupli o lung& meditatio sit revie asupra procetului de abdicaren
Dup& 8 ani, in 1874, Grigore Cappa devine proprietarul acestni imo-
bil pi-1 transform& in hotel, restaurant pi cofetarle, uncle se intalnepte
tot Bucurestiul. Artipti @i jurnalipti se intaluese de preferintI, in cafe-
nea, a citrei intrare so face prin coltul str&zei Edgar Quinet; intrarea
la restaurant pi la hotel a prin str. Edgar Quinetnumit& aetfel in amin-
tirea marelui om ce a foetEdgar Quinet pi care imp/Tun& cu Sataillard,
Ubivini, Michelet pi Victor Place an luptat in strAinitate pontru
principatelor romane.
Peste drum de casa Cappa e restanrantul Maiorul 3/ura-
(intrarea prin str. Sarindar.).
Strada Sarindar, de altfel foarte scurta, care pleaca din
Calea Victoriei qi ajunge in str. Brezoiann, este stradannde
se afla toate tipografiile yi ad-tiiile marilor jurnale ale Ca-
pitalei. In aceasta mica strada, in pants, se concentreaza
agitatia pi efervescenta cotidianelor : de aci pleaca spre cen-
tre copilapii can vand jurnale en strigate marl. Cea mad
mare parte din jurnale se vand pe strada, in general en
2 si 3 lei ; se gasese pi la chiopertri.
De ineeputurile Preset ronutnesti sunt legate trei numo : Heliade Rd-
duleseu, Gheorghe &tripe @i Gheorghe Assakt. earl scot la inceputul sec. al
primele cotidiene ; Holiade liadulesen dirijeaz& in 1829, Cu-
rieral Hontanese, Baritin dirrjeazil. in Transilvania in 1838 Foote pentru.
»date, joined ft lileratord qi Jurnnlu Transilvaniet; iar Gheorghe Assaki
scoate in 1829, in Moldova, jurnalul Albion Ronoinease4 care apare pan&
la 1850; dupli acest an, Albina Romaneascl is numele de Jornaha Mot-
rlovei gi Pottle. Aparitia acestor jurnale are Ion toemai in epoca do
tranzitie intro spiritul neo-grec gi renapterea politic& ei literar& a popo-
rulta romanesc; pan& la aceast& datit, adic& panit la 1860, pcoala neo-
www.dacoromanica.ro
94 PRESA ROMAN/X.
grime& avand ca pef pe Iancn V/e/trescu, a predominat. Impalsinnea
datl de Heliade, Assaki @i Baritiu are rezultate minunate; presa pe-
riodic& romaneasc& so desvolt5, nimitor de repede. C. A. Rosseti scoate
in 4.851 Proncul Roman, Romania viitoarc, Republica romttneased, 1,i Re-
?Maul ; colabaratorii s&i suet Zarnfir Arbore, mare patriot care a
luptat pentrn unirea Basarabiei la Regatul Romaniei, loan Bibicescn,
mai tarzin director la Banca Nationale, Fnndescu, jurnalist pi om po-
litic, Vintilit Rosseti, fiul lui C. A. Rosseti, Xenopol excelent istoric,
Constantin Mille, directorul ziarului Lupta, Pantazi-Ghica, avocat pi
publicist, Petre Gritdipteanu, avocat, publicist, om politic care a scos
in 1870 revista Contimporania Ioan Rusu-Siriann, publicist @i profesor,
Take Ionescn, mare avocat, orator, mai tarziu ministru, Petre Ispirescu,
intaiu tipograf, apoi ziarist pi poet popular, Engen Carada, fiaanciar,
am politic, vice-prepodinte pi director la Banca Nationalfi, Alexandra
Ciurcu, ziarist, director la Independance Roumaine, expnlzat in 1885
sub pretext de a fi agitat spiritele contra monarhiei ungurepti pi 'Anna
de a fi facia parte dinteo societate iredentist8, Emil Galli, jurnalist
francez, corespondentul mai mnitor jurnale str&ine, Emil Costinescu,
om politic, directorul Blincii Nationale, mai tarziu ministru, Frederic
Dame, jurnalist pi profesor pi Alexandra Djiriara, om politic. Acepti
oameni de valoare an fest colaboratori la ziarul Romannr.
In anal 1870, Petre Gr&cliptcanu scoate revista Contimporanul; Fun
doecu, Telegroful, Constantin Blaremberg, prefect de politie sub Laselr Ca"
targiu pi mare amator de cai, public& ziarul Sportul. Nicolae Blarem-
berd scoate in 1865, Revista Dunarii, in 1866, DesLaterite pi in 1870
Tara" ; Vasile Boerescu tipgrepte Naponalur, jurnalul liberalilor mo-
derati, pi in 1870 scoate Presa" organ politic. Petra Carp dirijeaz& Ito-
manic liberd", care se va unmi mai tarziu Constitulionalia pi la care
colaboreaz& Barba Delavrancea pi Lupn Antonoscu ; Franeozul Ul}sse
de Marsilliac conduce Le Moniteur Roumain" in 1859, pi un an mai
tarzin Trocea Ronatiniel"; Constantin Mille intemeiaz& jurnalul socialist
rDeepturile omului"; in 1895 el devine proprietarul ziarnlul Atlevarul"
iar mai tarzin proprietarul ziarajai Lupta" fondat in 1884 la lapi do
Gheorghe Pann. Cristode Suliotis, scoate in 1881 Curierul Rontniei"
Dimitrie Lanrian, Tranzaciluni literare"; Lupn Antonescu Curierul Ca-
pitalei"; Alexandra Macedonschi, Stindardul", Vestea @i Literatorul";
Cezar Boliac smite in 1837 Corinna"; in 1848 Esilatul" in 1864 Bu-
eiumia" @i Trompeta Carpalilor", in 1848 apare Poporut suveran al lni
Bolintineanu, Junimea Rambla in 1851, Ddmbovifa" in 1863 pi Bolin-
tiniadele in 1866 ; Gheorghe Chitu tip&repte Vopea Ottultti" in 1857 ;
Galli Oriental" in 1877, nnmit dup& rasboiul Independentei, L'Indepen-
dance Roumaine"; Frederic Dame @e Polizn sect La Rounumie @i L'Europe
Orientals: Alexandre Djuvara Steaua Renutn4"; Nicolae Filipesen Epoca"
avand ca principal colaborator pe Barbu Delavrancea; iar Nicolae Flea
Dreptalea" Hajdeu Ronatiaia".
Dar ccle mai interesante scrieri literare dap& Romanul", stint ale lui
Titu Maioreseu, Jacob Negruzzi, Teador Rosseti, Petro Carp pi Pogor
care fondeazi Convorbiri literare, revistl care apare @i azi pi al c8rui
prim numkr a fost scos la 1 Martie 1867; vechii colaboratori aunt:
Constantin Negruzzi creatorul prozei romanepti, Vasile Alexandre, crea-
torul poeziei romanepti, Mihail Eminescu, marele nostru poet pi filosof,
Gheorghe Creteann, Scarlat Capp, Mihail Cornea, Samson Bodnareseu,
Dimitrie Petrino, Nicoleanu Teodor Serb&nescn, Veeronica Miele, Anton
Naum, 016nescu-Aseanio, Duilin Zamfirescg, Vlahnt5., Leon Negruzzi,
Nicolae Gane, Ioan Slavici, loan Creang5, Petre Ispirescu, Nicolao Xe.
nopol, Ion Ghica, Caragiale, Stefan Varcollei, Mihail Strajan, Basilescu,
Vasile Conte, Papadopol-Kalimaki, Episcopul Melehisedee, D.A. Sturdza,
www.dacoromanica.ro
 ZIARE 95
Teodor Burada, Gheorgho Panu, Popovici-Onciul, Bengescu, Mandrea,
Teohari gi Antonescu.
Drip& 20 de ani, in 1888, Luigi Cazzavilan, scoate un jurnal inde-
pendent cotidian, Uttirertur, dupil modolul jurnalelor englezepti de
iuformatiuni rapid° ; la moartea lui Cazzmillan Universul" a foot
cumpilrat de Campineanu, apoi de DMAscu pi azi e proprietatea dom-
nului Stelian Poposcu, deNenit totdeodat8. un ziar de partid ; in acelaa
an achy& in 1888, Beldiman scoate la Bucurepti Aderdrul" care apt.ruse
la la8i iu 1882; in lapi A devdrud" prezenta aspiratiile unei monarhii
romanepti pi sustinoa candidatura fiului printului Gaza.; la Bucurepti,
acest cotidian &nine un jurnal democratic, socialist pi mai ales anti-
dinastic. Universul" qi AdevArul" au fost jurnalele cele mai rltspan-
dite din Romaria.; in 1904 se adaog6. lei Dinanea fondat de Cons-
tantin Mille ; alto ziare stint Mona" jurnalul partidului
Lupin", Manful Rom dnesc" fondat do profesorul N. lorga. Curtintul" ,
jurnal politic indepe dent, Curettlue jurnal independent, , Drept (Lisa
jurualul partidului national-tiirnesc,.L'independanceRouniaine", Argus",
[Uinta Ord ", etc.
La No. 5, in str. SArindar e administratia jurnalului
Argus, organ de comert, industrie @i finarite, la No. 7 Aso-
ciatia Presei Romanefti ; la No. 9 qi 11, sediul ziarelor,
Adevetrul, himineafa, Adevartel Literar, Dimineata copiilor,
Biblioteca Dirninefei ; la No. 12, Lupta. Str. SArindar se
sfar@e@te ih str. Brezoianu, unde se gase@te la No. 11, Uni-
versal.
Ne reintoarcem la Calea Victoria] ; in dreapta, Cercul
Militar (G. H. 7.) un vast @i impunator edificiu, con-
struit in 1912 in stil Empire", avand in fats o gradi-
nita ca brazde de flori. E degajat pe trei strAzi: Calea Vic-
toriei, Sarindar ci Bulev. Elisabeta. Fatada principals pri-
ve@te spre Calea Victoriei.
Cercul militar a fost zidit pe locul unde pans in 1907
se vedea biserica SArindar; nnii istorici spun ca aceasta
biserica a fost zidita de Vlad, banal Severinulni, altii spun
ca da principele Mircea cal Biltran, dar cei mai multi o da-
toresc lui Matei Basarab, care a ridicat-o in 1640 si fiind
a 40-a biserica in bucure@ti a fost botezata cu numele de
Sarindar", ceeaace inseamna in grece@te 40. Biserica.a fost
malt stricatA in 1802 do un cutremur de pamant qi nemai
putand fi reconstruita, a fost (161.5:math.
La Cereal Militar exists restaurant vi hotel pentru ofi-
teri precum @i o elegantA @i luxoasi sala de festivitati uncle
lama au loc baluri organizate de ofiteri @i pe care le pre-
zida insa @i Regale Ferdinand.
Dina. intretaerea Cad Victo] iei cu Bulev. Elisabeta, la
No. 27, e libraria Alcalay; pests drum o stritdut5. numiti
www.dacoromanica.ro
96 LEGATIA RUSEASCA
strada Biserica Doamnei, care duce la biserica on ac'elasi
nume ; aces sta biserica azi aproape in mink a fost cons-
fruit& in 1683 de principesa Cantacuzino, sotia domnnlui
Serban Cantacuzino ; de unde numele de Biserica Doamnei
Ea a servit drept capelA palatulni princiar Cantacuzino
care se gasea pe locul unde e azi Legatia Rnseasca din
Calea Victoriei ; zidurile stint in piatra si boltile foarte
trainice. Decoratia sculptata dela usa de intrare, foarte ori-
ginals, am inteste desennl ce se facea in acea epocit pe
stofele purtate de Domnite.
Aproape in fata strazei Doamnei si la doui pasi de stra-
dela Biserica Doamnei, se &este la No. 25, Legatia Ru-
seascA. Aceasta constructie de mai multe on transformath
si restaurata dateazii, din 1678 ; e vechiul palat al printnlui
Serban Cantacuzino; aci a primit printul Cantacazino in
1987 pe Arhimandritul de Bosnia, care venea sa negocieze
in numele rusilor ; aci se intruneau delegatii bulgari sa
punA la tale cu domnnl nostrn o revolntie contra turcilor
care sit aibe drept nrmare, alungarea for din Europa si tot
aci veneau misionarii straini s. proecteze incoronarea prin-
Serban Cantacuzino ca Imparatul Orientului. Dar Serban-
VodA moare dupa un an. Copii printnlui au locuit catava
vreme casa, care mai tArziu a fost cumparatA de Milos
Obrenovici si oferita Rusiei pentra Legatia sa,
La No 17, Prefectura Politiei, construitit pe lo3n1
care in 1650, faces parte tot din proprietatea printului
Serban Cantacuzino si a fost data de zestre ficei sale Elena;
pe la finale secolnlui al XVIII-lea, baronul Meitani cum-
path acest loc, si ridica actuala clAdire, transformata de
Prefectura Politiei. Imobilul anti:rat dela No. 15, e Librdria
Socec. Vis-a-vis pasagiile Macca §i Villagross, care raspund
in strada Eagan Carada, la Banca Nationald.
In Coltul Crtei Victoriei si vis-a-vis de strada Lipscani
la No. 13, e Banca Moldovei in imensa cladire Grand Hotel.
Peste drum la No. 14, Biserica ZIAtari. In timpul Ini
Matei Basarab, pe la mijlocul secolnlui al XVI-lea, in locul
acesta era bariera orasului, numita bariera ZIAtarilor, fiind.
ca aci isi puseseri corturile zlatarii, care eras in serviciul
domnnlui. Se stie cg. bicerica Zliitari a fost ridicatA in
timpul lui Matei Basarab, dar nu se stie de cine.
Construita in ciiramizi aparente, intr'un pnr stil bi-
www.dacoromanica.ro
 POSTA 97
zantin, a fost restaurata in 1851 in asa fel ea a fost
complect desfigurata ; pictura e din 1908.
La sfarsitul Caei Victoriei avem cloud, frumoase constructii:
Palatul Poste' si Palatul Casei de Depunerl sl Consem-
natiuni.
Palatal po@tel, a fost zidit in 1900 pe local undo odinioartt se gv-
sea hanul printului Briincoveanu, distrus do un incendiu; mai tarzitt
terenul devine proprietatea familieiltalaceanu: nu de mutt pe acest mai-
dan, locuitorii capitalel veneau sit admire marele cire Suhr, construitin.
scanduri @i pe scena caruia an debutat arti@ti de mare valoare, cum au
fost Matei Mil lo @i Manolescu; in 1894 se incepeconstructiapo@tei dup5.
planurile arhitectului Samaesett @i piatra fundamental°. a fost pusb.chiar
do Rego lo Carol in ace's* an, la 24 Octombric. Constructia ocupg o su-
prafata do 900 m. c.
Fatada, in genul Palatului Po@ta dela Geneva, o format de no pe-
rietil previtzut cu 9 coloane ionice; peronul are 12 trepte.

Palatul postei e degajat de toate patru parti: Ca lea Vic-

toriei, unde se &este intrarea principala, str. Stavropoleos,
uncle se intra pentru telegraf yi telefon, str. Postei pi str.
Carol.
La cativa pasi de intrarea telegrafnlui, la No. 6 din str.
Stavropoleos se gaseste eel mai artistic monument al Ca-
pitalei : Biserica Stavropoleos (H. 8.). E nnica din punct
de vedere artistic si reprezinta unul din monumentele cele
mai caracteristice din epoca lui Brancoveanu yi e chiar mo-
numentul care inchee aceasta epoca. Ea e cladita pe locul
care, dela 1601 la 1611, apartinea boerilor Popescu. Unul
din descendenti, Carstea, bilrbatn1 Despinei Brezoianu, a van-
dut o parte din aceasta proprietate in 1722 lui Kir Ioani-
chie Stavropoleos, un grec care a ridicat pe acest loc o bi-
serica de arhitectura foarte simplii: in fate, o mica si stramta
galerie, nn naos foarte redus ca proportii si la rasarit o
absida pentru altar care nu devine semi-circular decat in
1724; in 1730 Ioanichie adaoga o cupola, darama altarul ca
sa-1 ruareascit, construeste yi partile laterale ca sa dea bi-
sericii forma de truce, forma ce aveau toate bisericile bi-
zantine yi mai adaoga in fata si un privdor. Cu aceste con-
structii adaogate se prezintd 5i azi biserica Stavropoleos gi
cu toate aceste transformari snecesive, ea este expresia cea
mai desavarsita din epoca lui Brancoveanu. Un bran bogat
compus en motive florale formand o ghirlanda masiva foarte
reliefafit, inconjoard intreg edificiul; braul lucrat de Jordan
www.dacoromanica.ro 7
98 BISERICA STAVROPOLEOS
In 1830 a fost stricat oi refacut de arhitectul Mincu (1852-
19121.
Frumusetea arhitecturalii se datorepte in mare parte color
25 arcade repetate, la inceput nu erau deck 7, cari merg
una dupe alta pi fac ocolul cladirei ; deasupra ghirlandei
sculptate, o eerie de medalioane infunate in zid, sunt in-
.conjurate du motivul decorativ caracteristic lui Brancoveanu:
floarea soarelui. Ornamentatia din jurul ferestrelor se deo-
sebepte ra sistem pi executie de ornamentatia coloanelor,
.ceeace dovedepte doua epoci bine distincte, dintre cari una
anterioarii epocei lui Brancoveanu. Fatadele prezinta trei
bolti cu un profil foarte accentuat ; pe fatada frontala a
pridvoiului o friza de 13 mici medalioane, reprezinta pe
Isus cu apostol i; ficare linie convexa sau concava a boltii
e pi ea pictata cu un motiv, variind dela una la alta. Cu-
pola, ape cum e azi de forma octogonala, avand 8 mici fe-
restre inguste, e opera arhitectului Mincu. Vechea cupola,
care numai era destul de solids cand biserica s'a marit, a
foot daramata in 1841. Deasupra, pe acoperip, cele trei cruel
in aceiap dispozitie ca altadata: una pe varful cupolei, alta
deasupra altarului pi a treia deasupra pronaosului.
Pridvorul are doua intrari: ai e urmat de 6 coloane bo-
gat decorate, patru in fats, doua varate in zid a caror me-
nire e srt susting boltile. In acest pridvor an fost altadata
ding. morminte. Capitelurile cari termina coloanele, an o
forma foarte eleganta din epoca lui Teodosie, dar au pi
ceva din stilizarea venetiana luata dupa vechi capiteluri
medievale, adesea intalnite in Romania. Baza coloanelor e
Teprezentata prin secluri marl de piatrii, legate intre ele
prin trei superbe balustrade sculptate a jour, ale caror de-
.senuri sunt formate din jocul spatiurilor pline ¢i goals; cel
din mijloc reprezinta pe Samson calare pe un lea. Coloa-
nele sustin la randul for trei arcade legate intre ele, pen-
tra mai mutt& soliditate, prin incheeturi de lemn frumos
sculptate. Deasupra arcadelor dons bolti, semicirculare, la-
terale, sustinute prin console profilate. Incadrarea portei
are ca motiv o talpina de manta, care perpnieete gra'iios
dela dreapta la stanga upei pi in jurul inscriptiunei; din
Joe in loc infloresc pe tulpinit frunze, flori si tulpini secun-
dare ; florile sunt reprezentate in toate momentele inflorirei,
deschise, in muguri, pe jumatate inchise, ea semintele apa-
rente, rotunde, mari sau mici pi invoalate. Upile, formate
din douii parti, prezintli un dublu interes, atat prin carac-
www.dacoromanica.ro
 RISERICA STAVROPOLEOS 99

terul ornamentatiei cat E}i prin technics; pe mai patru randuri

de panouri simetrice, motivele sculptate sunt soarele,luna ci
Arhanghelii Mihail ci Gavril veghind la portile bisericei; pe
randul al treilea ai canaturilor, un vas de flori si pe randul
at 4-lea, nicte linii grauntate in forma de 8.
Toata sculptura e foarte bogata in compozitie, amann-
tita, bereft,: pe principiul simetriei, care amintecte stilul
renacterii. Intrarea in biserica e impozanta Cu toate ea mile
sunt adevarate miniaturi. Pridvoral este partea cea mai va-
riata ci cea mai impodobita a bisericei: la liniile arhitec-
tonice elegante se ajuta frumoase sculpturi in platra ci in
lemn ca, nicte broderii cari invelese coloanele, soclurile, ba-
lustradele, cadrele ugilorci ferestrelor. Aceasta exuberanta
decorative plastics, unde cel mai mic amanunt de orna-
mentatie este tratat en un gust foarte delicat e complec-
tata prin bogate decoratii murale.
In interior totul e dantela, bijuterie, finete. Tamp la se
prezinta ca o minnnata unitate arhitecturala, iconografica
gi decorative; ca toate inconostasele noastre, ea are un ca-
racter arhitectural foarte pronuntat; motivele sculptate sunt,
crinul, vita de vie, clopotelul ci campanula. Aceiaci boggle
se gasecte in sculptura stranelor episcopului ci in cande-
labre.
Se poate spune ea biserica Stavropoleos, en toata sim-
plicitatea formelor ei ci cu toata modestia proportiilor, in-
trees tot ce not avem ca arta veche in Capita 1A, atat prin
nobleta liniilor cat ci prin ornamentatie arhitectonica gi
sculpturala de un gust superior ; do un caracter mai de-
graba pitoresc decat monumental, ea are ceva din savoarea
nnei miniaturi ¢i o admirabila expresie de armonie ci de
frnmusete.
Revenind in Calea Victoriei, avem peste drum de pocta,
frumoasa cladire a Case' de Depuneri si Consemnatii,
opera ainitectului francez Gottereau.
Pe acest loc se gases in secolul XVI-lea biserica lui Andrei Vistierni,
socrul spittarului Preda Buzcseu ; In 1712, printul Brancoveanu a ri-
dicat in local acolei biserici o altI bisericti rare a durat o sat& do ani
si as numea Sft. Ion ; cand ai aceasta biscricl a fost ruinktl, Mr& a&
mai poat& fi roparatl, s'a hot&rit diraniarea ei oi incoperea aetualei
constrnctii in anul 1900. Constrnctia a costat 3 milioane lei atunci pi
a fost coneeput& irr stilul renaoterii. Interiorul nu surprinde prin pro-
portii, care sunt mai degrab6 reduce, dar 'Ain elegant& Qi prin fru-
moasele decoratiuni.
www.dacoromanica.ro
100 SCOALA DE ARHITECTURA
In eoltul care face strada Marconi en Ca lea Victoriei la
No. 9, e magazinnl Universel. AlAturi No. 7, casa Prager,
unde a locuit alts data pictorul Teodor Aman ; La No. f
Libretria hertz.
Aci se afarseste Calea Victoriei si in aceasta pieta se
fac luerftri pentru infrumusetare. Partea dela Snd, dincolo
de DAnabovita e destinatA, Falatului Senatului a earui con-
structie e inceputa.

II. Strada Poincare si strada Doamnei

Calea Victoriei e legate de str. Poincar6 prin trei pa-
sage: English, Imobiliara ai Comoedia.
Str. Poincare Incepe din str, Wilson si se termini in
str. Doamnei; ea e aproape paralelA cu Calea Victoriei.
La No. 5, Ministerul de Interne (II. 6. 7.), o veche
constructie. In partea din fund se gaseste salonul mare,
nude odinioara se Linea Consiliul de ministrii ; o use midi
disimulata, punea in comunicatie ministerul en Cazarma.
jandarmilor cAlAri (azi sc. superioara de rAzboiu) situate in
dosul ministerului si riispunzand pe Bulev. I. C. Bratianu.
Prin aceasta use se retrageau ministrii in imprejurari delicate.
La cam -va pasi de Minister la No. 9, Teatrul de var.&
,,CArabus", mai departs strada Aristide Briand, apoi str.
Biserica Enei care duce la biserica Enei.
La No. 20, biserica Sfl. Nieulae, supranumita dintr'o zi" fiindel a
fost con truitl in foarto seurt Limp; ea a fost ridicatA do Doamna
Maria, sotia lui Constantin Brincoveanu, in anul 1702. Pridvorul con-
ceput in stilul lni Berban Cantacuzino, e foarte simpin ei himinos.
Biserica, nansivh ei frumoasa, a ars prin 1825 8i a fost tostauratit ei
infrumusetati1 de Grigore Ghica (1822-1828); picturile abea retu8ate, an
pierdnt din cauza fo( alai tot aurul care le orna ei pierderea acestor
picturi e cut atit mai malt de plans, cu eat exact cole mai frumoase
picturi morale, cunoscute din acea epocti.

In coltul strAzii Poincare, la No. 1, din str. Enei se afIA,

recenta constructie a $coulei Superionre de Arititectura
(H. 7.1, ridicata dupd planurile arhitectului Cerkez.
Na se poate spune nimic asupra inceputului arhitecturii
in Virile romanesti; Vechea arta romaneascA este exclusiv
o arty religioasa si numai dace studiem biserica, putem
cunoaste evolutia artelor. Prima arts cunoscuta la not a
fost totusi arhitectnra, pentru ca ea ne-a fost necesara la
ridicarea bisericilor. In secolul RIV-lea gi la inceputul se-
www.dacoromanica.ro
 SCOALA DE ARHITECTURA 101

colului al XV-lea arhitectura era de stil bizantin, ca si la

muntele Athos, in tot sudul Europei ei mai ales in Balcani.
Vechea biserica Curtea de Argcs ridicata in 1340 de
Radu Negru e una din cele mai curate modele de biserica
bizantina, avand forma unei cruci greceeti din timpul Corn-
nenilor ei Paleologilor.
Dar, inainte de a spune ceva de arhitectura religioasa, sa
.spunem Ca din secolul al XIII-lea tarile romans an avut o
arhitectura eivila, desigur imprumutata dela popoarele en
care romanii erau in legatura : ca exempla avem Castelur
Fett.dras, ridicat de Neagu Basarab, ale carui mine se vad
gi azi in muntii Fagarae. In secolul al XV-lea Jehan de
Vawrin, senior din Forestel, admira. arhitectura Castelului
Giurgiu, construit de Mircea eel Beltran, iar eati-va ani mai
tarziu, Palatul lui Radu-cel-Frumos dela Bucureeti.
Fara indoiala ca toti Voevozii din secolul al XV-lea an
avat arhitecti strecialieti in arta de a Mari eetatile, cum
de ex. arhitectul Tudor, in serviciul lui §'tefan Cel Mare
Domnul Moldovei, ei care in 1475 a intarit Cetatea Alba.
In acelaei timp cu influenta bizantina, Muntenia pri-
meete @i influenta stilului sarbesc, introdus de calugari
sarbi, cum se vede la Manastirile Cozia, Tismana si Voro-
net, zidite la finele secolului al XIV-lea sub domnia lui
Micrcea eel B,Ytrein. Aea cum se prezinta azi manastirea
Cozia (139W, care a suferit doua transfoamAri, una in
in secolul at XVI-sub Radu Paisie, alta in secolul at XVII-lea
sub Constantin Brtincoveanu, ea prezinta o vizibila in-
fluenta sarbo-bizantina, atat in arhitectura, cat ei in ele-
mentele decorative; este tipul bisericilor ecoalei dela Mo-
rava, nude apare forma trilobata a naosului ; aceasta in-
fluenta sarba a fost mai ales in Oltenia, uncle in secolul
at XVI-lea, chiar arhitectura civila e sarbeaseft, pe and in
Muntenia se adopts un stil greco-bizantin ei in Moldova un
stil gotic. Influenta greco-bizantIna se explica prin faptul
ca Mitropolitul, care era in timpul Ini Negru Basarab eeful
bisericei ortodoxe, venea din orientul grec.
Tipul sarbesc nu s'a mentinnt; in timpul secolului al
XV-lea, se ravine la modele mai aproape de bizantin cum
de ex., Manastirea Znagov, construita in caramizi aparente
In 1500 apare deodata un non tip de biserica la Targoviete,
cum de ex. Ma'n?Istirea Dealului caie prezinta in plan sar-
besc unit ell o fatada in elemente orientale, armeniene 5i
georgiene; arcade subtiri, rotunjite, suprapuse pe dotal ran-
www.dacoromanica.ro
102 SCOALA DE ARHITECTURA
duri si separate print'o puternica bolts& rasucita in spirals.
decoreaza fatada @i aceasta dispozitie va deveni una din
caracteristicile arhitecturii religioase mnntenesti.
In 1512, Printul Neagoe Basarab, ridicand Biserica Dom-
neascet dela Curtea de ArgeR, introduce o influent& orien
tala Qi o influent venetiana, aceasta din urma adusd de
arhitectul Sarti.
Principiile vor fi aproape aceleasi care se vad la Ma-
nfistirea Dealului, dar la care se mai adaoga elemente noui
cum de exempla un nartex en coloane, foarte uzitat la
muntele Athos, turnuri numeroase si o bogata ornamen-
tatie araba, persana, turceased si armeanii. In acest timp
arhitectura religioasa sarba a id decadere, pe cand arhitec-
tura din Muntenia si Moldova a in plina desvoltare ('a un
ultim reflex al influentei sarbesti in secolul ai XVI-lea, se
vdd rasdrind in Oltenia, un fel de case fortarete, numite
ode" pe can boerii ¢i -le construiau in munti, pentru a
se apara atlit de barbari cat si de banditi, case ce mai
exists $i azi. In tot acest timp in Muntenia, arhitectura
civild se manifests prin case construite in plated, cum aunt
acelea ale boerilor Heriiseu si Dudesti. Si tot in secolul al
XVI-lea ne vin prin Dalmatia influente italiene. Se dibuia,
taxa a putea fixa Inca un tip de constructie sau un fel de
a picta ; mai fericitd cleat Muntenia $i Oltenia, Moldova
isbuteste sa-si gAseasca o forma definitive in arta religioas&
Inca sub domma lui Alexandru cel Bun, wort in 1431 $i
mai ales sub lunge domnie a nepotului sau .,Stefan cel Mare.
Aceasta tema este : biserica in forma de truce, fara penis-
til, en clopotnita deasupra usii dela intrare, cu ziduri de
intarire yi total ornamentat cu profiluri gotice 1i discnri
divers colorate; forma moldomeased se adopts curand si
in Muntenia, dar introducAnd peristilul Qi inlocuind go-
ticul en ornamente formate din ghirlande, motive florale
dupd moda orientalli gi chiar dup.& orientalul turcesc.
In secolul al XVII-lea apar in Muntenia bisericile en
coloane de marmora si ornamente arhitectonice in stilnl
bizantin. cu. sau fait influence occidentale, precum si palate
construite in piatra, cum acel al Cantacuzinilor la Coeni,
facut intocmai dupa modelul palatelor dela Constantinopol;
ornamentele aunt in porfir Qi marmura colorate. Palatal
dela Comana, ridicat la inceputul sec. al XVII-lea, a facut
in piatra cioplltd of caramizi, cu turnuri senlptate $i porti
de fier.
www.dacoromanica.ro
 SCOALA DE ARHITECTURA 103

La mijlocul secolului al XVI1 -lea, bisericile prezinta un

pridvor deschis pe pilastrii in coloane, servind drept exon-
artex. In epoca lui Serban Cantacuzino (1678-1683) unele
influente italiene se resimt cand in arhitectura, cand in
ornament; tipul cu exonartex cu coloane incepe sa se sta-
bileasca ca o formula clasica sub domnia lui Constantin
Brancoveanu (1688-1714) care a avut ca principal colabo-
rator pe Mihail Cantacuzino, spatarul Munteniei si tot-
deodata primp' arhitect roman. Acesta a adus o influent&
a renasterii italiene atenuata uneori prin decoratii medie-
vale; arcadele suprapuse pe douti ranguri se inlocuesc Cu.
ornamentatii gotice. Acura arhitectura religioasa capata un
stil romanesc, putem in fine vorbi pe la sfarsitul secolului
al XVII-lea. de un stil propriu, caracterizat printr'un prid-
vor deschis la intrarea in biserica ai sustinut de coloane
cu capiteluri inflorite (Minastirile Cotroceni si Viicaresti).
In acest stil se va construi in tot timpul secolului at
XVIII-lea. Cei doui marl artisti cari an contribuit la pro-
gresele arhitecturii an fost Mihail Cantacuzino, de care am
vorbit mai sus- si Mitropolitul Antim; dela ei avem .Md-
nitstirea Sinaia, Biserica Col(ea, Turnul Coltei, Biserica
Antim, Mandstirile Hureji si Surpatele, Biserica Sft.
Gheorghe eel Nou, Palatele Potlogi, .Mogosoaia yi Brancoveni.
Cu fanariotii numai facem nici tin fel de progres yi pe
la sfarsitul sec, al XIX-lea, stilul national cedeaza in fate.
influentelor occidentale.
In 1800 italianul Giulini, construeste toate casele boeri-
lor siin a done jumatate a secolului al XIXlea, arbitectii
straini se instaleaza sä lucreze la not in tarn yi inmorman-
teaza definitiv stilul national. Acestia aunt: Louis Le Blanc
care ridica Ministrul de Domenii, Gottereau, care con-
strueste Caqa de Depnneri, Galleron, Ateneul Roman si
Dorffner, Palatul Regal din Calea Victoriei St Palatul
Cotroceni.
Arbitectii romani nu reapar decat la finele secolului at
XIX-Iea. Acestia stint: Mincu (Scottie Centrals, Ministerul
de Comert si Industrie, Mauzoleul Cantacuzinilor. Ghica si
Gheorghieff, Casa M onteorui; Mandrea, Negrescu, Berindey
(Palatul* Cantacuzino, Hipodromul Bfineasa); Sdvitlescu,
(Ponta); Antonescu, (Minister& Lucrarilor Publice, Casa
Cretulescu, Marmorosch & Blank); Mihdescu, (Casa Func-
www.dacoromanica.ro
104 STRADA POINCARE
tionarilor Publici, Ministerul Cultelor si Arta lor); Cerkez
(coala Superioara de arhitectura).
Bcoala de Arhitectura a foot creata la 5 Aprilie 1900 si
complectata in 1912.
Revenim la Str. Poincare; in fata str. Enei, avem Ofi-
eitil C. F. R. (Agentie de bilete, inbrmatiuni, etc), la
cati-va pasi mai departs, Bul. Academiei, pe care it tae
str. Poincare, pans in str. Doamnei,
Strada Doamnei incepe din Calea Victoriei si se ter-
mini' in Bulevardul Colte:; la No. 4 avem Banca Ittarmo-
rusk Blank, construita de Saligny, dup.& planurile arhitec-
tului Petra Antonesen. Edificiul a foot mobilat yi amenajat
dupa razboin, In 1919.
Banca Marmorosch h Blank a luat naetere in anul 1848, odaUt cu re-
naeterea politica\ ei nationall a Orli ; sediul ei era atunci intr'unul din
cote mai vochi eartiere din Bilcuroeti, intr'o groaznica chant& joas8, la
intrktaerea strAzilor BAcani ei Blanari. Progresele care le-a ftteut Bunt
legendare, si mica gheretA din Biteani a ajuns in eel mai seurt timp 6a
finanteze celo mai importanto lucritri ale tarsi corn : Inerari de cale fe-
ral', podari, tunele, eosele, etc. Azi e tints din cele mai puternice bituci
din Romania eu an capital do 160.000.000 avand ¢i importante sucurcale
atat in tarn cat ei in strain/Bate. Fondatorul a foot laoob Marmoroseh,
care ei-a asociat mai tarziu pe bancherul LoPbel : in 1864 lacob Mar -
moroech s'a asociat en Mauriciu Blank tatAl actualului director, Aris-
tide Blank.
In coital strazii Bursei, la No. 4, e Bursa (H. 8),
ridicata dupe planurile lui Stefan Bretneufi; interiorul e
foarte elegant. Bursa dateaza dela 1881 dar n'a foot detini-
tiv organizata decat in 1904, pans la aceasta data
fuctiona in vechea casa ce ocupa Banca Poumay, (str. Doam-
nei colt en str. Poincare).
Ministerul de Domenii oferind acest teren Bursei, s'a
constrnit palatul actual, unde in afarit de sediul Bursel e
ni sediul Camerei de Industrie si Comert.
Strada Doamnei se termini), in Bulevardul Coltea chiar in
fata Spitalulut Coltea.
III. Bulevardele
A) Dela Bulevardul Elisabeta la Palatul Cotroceni.
Balevardul Elisabeta nu exists( decat din 1871 Si poarta
numele in amintirea Reginei Elisabeta (1866-1915). Inainte
de trasarea Bulevardului nu eran aci deal maidane, iar ca
www.dacoromanica.ro
 EFORIA 105

constructii principale Biserica Sarindar (Pag. 99) daramati

in 1905 si hotelul Bulevard. Acesta. .din urma, era consi-
derat in 1870, ca until din cele mai impozante edificii ale
orasului. El a fost ridicat pe local familiei Balaceanu, veche
familie romaneasca din secolul al XIV-lea.
La No. 5, avem Eforia Spitalelor Civile (G. 7.),
institutie fondat& in Aprilie 1832. In secolul al XVII-lea se
creiaza in Romania primele Eforii care an avut sarcina a&
administreze fondurile destinate !a ingrijirea saracilor. strai-
nilor, orfanilor si orickei persoane far& mijloace. 0 Eforie
fondata in 1695 de Mihail Cantacuzino era la Manastirea
Coltea, unde e azi Spitalul Coltea, alts era la Pantelimon
fondatti in 1736 si a treia numita Jubirea de Oameni" a
fost creiata in 1815.
In 1832 se intemeeaza Eforia Spitalelor Civile cu sar-
cina de a supraveghea administratia spitalelor, de a con -
trola gestiunea eforiilor can depindeau de ea ; tot acestei
institutii ii revenean dreptul de a numi personalul si de a
Ina dispozitii generale in tot ce priveste organizatia. In
anul 1817 domnitorul Gheorgbe Bibescu, suprima institutia
ai toate eforiile. El creeaza in schirnb o singura eforie cen-
tral& de care depindeau toate celelalte gi aceastii Efori6
central& a fost pus& sub controlul direct al Ministerului de
Interne, care incase toate venitnrile spitalelor $i nu le cede
Eforiei deck pe masura ce avea nevoe; aceasta organizatie
a mers cum a mers cat-va timp, pans cand starea de plans
In care s'au gasit dupfi scurta vreme spitalele, l'au facet pe
Mihail Kogalniceantt sa propuna in 1854 printului Cuza, sa
nestitue Eforiei averea luata de Bibescu, acordandu-i tot-
deodata dreptul de a poseda o administratie proprie. Pro -
pundrea lui Kogalniceanu a fost primita si atunci incepe
activitatea binefacatoare a acestei institutii, a carei prospe-
ritate a foot incurajata de filantropi can murind ii lAsau
averile ; in mare parte, capitalul Eforiei s'a format
gratie donatianilor (acute de familiile Cantacuzino $i
Ghica.
Baza Eforiei este caritatea; ea este o institntie unicl pe lame pi mace o
caracteriza pi o clasli printre operile nmanitare, e ch ingrijea gratnit
de bolnavi, on de co nationalitate ar fi foot.
In afar de sedinl institutim, vechea clitdire a Eforiei mai are o bae
publicit pi o mare sail de teatrn en trei randuri de loji, ce se inchiriaa,
trupolor artistica straine iu trecere, precum pi la revisto, baluri, eine-
niatografe pi diferite spectacole.
Prima scars la dreapta conduce la Directiune, care po-
www.dacoromanica.ro
106 EFORIA
seda o foarte frumoasa eolectie artistica, nu atat in sclup-
tura cat in pictura, reprezentand In genera diversele per-
sonagii legate de istoricul Eforiei. Colectiunea nu este
dispusa in forma de galerie; ea este rasletita in diferite
biurouri ale Directiunei, dar se poate vizita adresandu-ne
intendentulni Eforiei (primul etaj, biroul la dreapta).
In primul salon la dreapta, portretul Regelui Carol de
Teodor Aman; al prinfului Ghica in picioare, de I lorescu
din 1868; bustul lui Ghica unul din 1735 altul din 1664;
portretul Dorei d'Istria (1820-1888) de Bel let.
Dora d'Istria este pseudonimul princesei Koltzoff- Massalsehi, nitsentil
Gbica. 616ritat6. in 1849 en printul Kolzoff, ofiter in armata rusk, ea a
fost exilatii din Rusia in 1854 pentru ideile sale liberale; atunci s'a in-
stalat in Elvetia si mai tarziu in Italia uncle a murit in 1888, 16sand
intreaga sa avers Prim&riei din Bneureeti. Printre serierele sale o si
on interesant studin asupra familiei sale intituist: Storia do piincipi
Ghica'. Dora d'Istria a colaborat la toate revistele importante : Revues
des deux mondes, la Illustration, Revue Suisse, Nouvelle Pandor, Inde-
pendence Hellenique, gevue Internationale, de New-York, etc. Aproape in
toate articolele sale de revistA Dora de Istria se arati1 o dusmank neim-
pleat& a rAsboiului si se revoltk contra situatiei femeei in societate.
Portretul printului Scarlat Ghica din 1761, al Saftei
Castrisoaia (1782 1862); Anica Filipescu (1794 1864);
principele Grigore Cantacuzino; doctorul Aristotle Fotino.
Doctoral Aristotle Fotino a fost inspector general de brigadA, numit
in 1885 directorul general al sert iciului sanitar civil 5i in 1886 Efor al
Spitalelor civile din Bucurelti.
In cabinetul directorului e portetul banulni Munteniei
Constantin Ndsturel Herelscu de pictorul Grtgoreecu ; dea-
supra usei portretul guvernatorulni Dimitrie Ghica de Teo-
dor Aman, alt portret al Marghioalei Boldescu. Pe perete,
in stanga usei, un document relativ la donatiunea facuta
de Maria Cantacuzino, nascuta Vacarescu, prima sotie a
lui Mihail Cantacuzino, asasinat de turci la Adrianopole in
1716; .portretul domnitorulni $erban Cantacuzino de Aman,
portretul Regelui Carol de Ange Exner (care a facut pie -
tura murals dela manastirea Sinaia); portretul printrilui
Mihail Ghica qi al sotiei sale; Maresalul Kutvzoff (1745-
1813); copie din annl 1868 de Constantin Stancescu; prin-
tul Alexandru Ghica (1834-1842) de I. M. Vials, iar in
biuroul contabilitatei se gaseste minunatul portret in pi-
cioare al 7udorei Cantacuzino, a doua sotie a Ini Mihaiu
Cantacuzino, pictat in 1867 de Walsch, desigur dupe un
original al epocei; technica este mai mult deeat superioark;
www.dacoromanica.ro
 CISMIGIII 107

acest portret este perla colectiunei Eforiei ¢i poate ei ceI

mai frumos portret ce exists in Romania.
In afara de aceste portrete, in cea mai mare parte por-
tretele fondatorilor de spitale $i de donatori, mai exists o
natura moarta de Teodor Pa lade ¢i un peisaj de maiorul
Setzdescu.
In fata Eforiei, o serie de cinematografe. La No. 16
Hotel Palace.
Strada care traverseazI, in acest loc Bulevardul e strada Brezoianu
care in 1852 nu avea dead trei case si minim); a lui C. Rosseti, a doe
torulni Marcovici si a In! Pencovici ; azi e una din strIzile cele ma
frecventate.
La No. 25 pe Bulevardul Elisabeta, e Mioisterul Lu-
crarilor Publice ridicat dupe planul arhitectului Petre
Antonescu §i care reaminteste arhitectura vechilor Manas-
tiri romanei}ti din epoca lui Brancoveanu; interiorul e bo-
gat impodobit en coloane de piatra de ordin corintian.
La No. 27, Imprimerla Statului (Monitorul Oficial)
(G. 7.) tipografia Monitornlui Oficial exists din 1831,
dar cladirea din caramizi aparente nu s'a ridicat decat
in 1882.
Peste drum Parcel Cismigiu, amenajat in genul par-
curilor englezesti pe o suprafata mai mare de 14 Ha; cic-
migiul are mai multe intrari: prin Bulevardul Elisabeta,
prin Schitul Magurednu. prin str. Teatrului si prin str.
Vatter Maracineann.
La 1 Octombrie 1779, Alexandra 1psilante, domnal Munteniei pentrn
a avea o bun& apa de b5,ut a dat porunca sit se conbtruiascit clour cis-
mole: prima cismea s'a ridicat pe locul uncle este astAzi gr5dina Ili in
dosul acestei cismele iyi ridicase provizoriu 0 cask seful lucrarilor, nu-
mit marele Ci.pnigiu, env antul venind dela cismea. Clad se vorbea do
aceste locuri so obisnuia sit se spue dupe numele sefului: la loon! lui
Cirnigia, do unde numele de Cirnigin care a !limas grltdinei.

In 1830 Cismig,iul nu era decat o mare baltoaea. Gene-

ralul Kiseleff a pus oameni sa-1 sece ¢i impreuna cu baro-
nul Borozin s'a gandit sa-1 aranjeze in forma de grading.
Ceeace n'a putut termina el, a facut-o mai tarzin principii
Bibescu si §tirbey, cari an amenajat un adevarat pare, la-
sand eateva din plantatiiie salbatice care aduceau o umbra
atat de binefficatoare in zilele caldnroase de vara.
Pictorul peisagist Mayer, chemat dela Berlin .n 1847 a
www.dacoromanica.ro
108 TINERIMEA ROMANA
fost insAreinat eu aceasti realizare si in cati-va ani, tere-
nul mocirlos devine unnl din cele mai frumoase parcnri
din Europa. Printul §tirbei consacra chiar el dona ore pe
zi pentru supravegherea Incrarilor; parcul a fost inaugnrat
tie public in 1854. Arbori bfitrani. salcii, tei. castani gi da-
foil, asigurg un bun adapost in zilele de at** king& lac
o laptarie si caleva pavilioane, ceva mai departs, o stanca
artificialA uncle se joaca copii. Un chiosc nude cant& mu-
zica militarA Joia, Dominica si sarbAtorile si tot aci la ca-
patul parcului un teren de tenis. Luna. lacul ingheata si
tot Bucurestiul se adunA la patinaj, care a fost intotdea-
una aria din cele mai frumoase atractii ale Capita lei; in
mijlocul parcului un monument sculptat de Jalea in amin-
tirea eroilor francezi; nn alt bust a lui Gheorghe Panu,
ziarist si fondatorul ziarului Lupta, precum si bnstul Elenei
Ferechide, mare filantroapa. Frnmosul palat care se zareste
la Nord-Vestul parcnlui e vechea cash Cretulesen, ridicatA
chip& planurile arhitectului Petre Antonescu si azi resedinta
Consiliulni permanent, precum si casele speciale ale Mi-
nisterului de Interne.
Revenim la Bulevardul Elisabeta; colt en str. Schitn
MAgureann, Licenl Gheorghe Lazar, construit in 1889; li-
ceul poartit numele marelai patriot Gh. Lazar, care a
fondat in 1818 ..prima .coals, uncle euraurile se faceau in
limba romAneasca in loc de limbs greceascA.
In stanga, podul lui Mihaiu Vodit care duce la Arhi-
vele statului. Inalta clAdire care se zareste la Sud-Est e
,Tinerimea Ronvine inslitutie de culturA; la dreapta la
No. 32, Casa de ajutor si de Credit a profesorilor
(Corpul Didactic); urmand Bulevardul ajungem la Pieta
KoVilniceann, taiat& de dona strAzi: Calea Plevnei si str.
Pompilin Eliade in amintirea marelui profesor Pompilin
Eliade, a tarsi case e aci, colt en Bulevard.
Nici o eonstructie mai important& numai IntAlnim pe
.acest mal al Dambovitei pan& la podul Elefterie; dupA acest
pod, tramvaiul 14 numai urmeazA Bulevardul, ci continua
la dreapta inspre Uzina hidraulica GrozAvesti, in timp ce
Bulevardul Elisabeta se 6ontinua en Bulevardul Indepen-
dentei Aceasta ultimA sectiune a Bulevardulni, deschis&
numai in 1894, e plantata pe amIndouA partile de castani
sfdbatiei, ceea ce ii di o infatisare de alee. Se zareste la
capatul bulevardulni, intrarea la Palatul Cotroceni al Regi-
nei Maria.
www.dacoromanica.ro
 PALATUL COTROCENI 109

Aproape toate constructiile bulevardului Independentei

stint recente; chiar si Facultatea de Medic Ina. ridicata in
1903, dupa planurile arhitectulrii Louis Le Blanc.
Aceasta institutie a fost fondatti in Romania de docto-
rul Carol Davi lla (C. 7.).
Doctoral Davila (1828-1884) do origin& italianit si snpus franeoz, a.
fost adns in Romania in 1852 de Principe le Barba Stirbey care i-a in-
credintat organizatia cOrpulni medical din tacit; numit sef al
serviciului medical al armatei romans, Davila ereeazg. .koala de medi-
einA, actuala Universitate, Gradina BotanicA. dela Cotroceni, Scoala do
Farmacie, *coals veterinary si Societatea mediealA. In 1860 Carol Davila
impreanA en doctorul Lebiez, pune bazole Muzeului de anatomic si im-
preunll cu doctorul Bernard Lendway erecazA Institutul do stiinto chi-
mice. Poporul recunoscittor ii ridieb o statue in curtea UnhersitAtei
en fats spre Bulevard. E reprezentant in uniformi de colonel francez.
La cati-va pasi de Facultate e Palatal Cotroceni, tran-
sformat in 1866, dintr'o veche manaQtire de arhitectul Got-
tereau, pentru a servi de resedinta de vary Regelui Carol
si Reginei Elisabeta; local era bine ales, caci in afara de
pitorescul manastirei, arborii seculari de jur imprejur
formau o imensa padure. Mantistirea avea si un paraclis
care a ramas si azi cum a fost atunei, conceput de Domni-
torul §erban Cantacuzino in 1679. Deasupra boltei, la in-
trare aunt gravate cuvintele : , /anti spre mine fi yeti fi
luminati".
Silit sy se aseuut1& in fat,a. inamieilor, Prineipele Cantaenzino s'a
adApostit in acest loe, foarte sigur, si care, era o imensa. Odin.° stil-
bateel do nApAtruns; ramnrile brazilor stejarilor si fagilor intrau uncle
intealtele. Acest colt izolat l'a Bent O. so glindeaseit la intiltarea unei
manAstiri, unde a dorit sit fie si inmormuntat. Pentru constructia ei s'a
inspirat din monnmentele contimporane, cum de ex: de mlin5stirea Arges,
de unde a luat grnpul pilastrilor care se OA si ant in pronaos, cip&
cum si frumoasa ornamontatie de Dori si de figuri din jurul usei dela
intraro si de la ferestre ; ca form& el a pAstrat forma comunl din tart,
adieu de cruce, preeedatA de on privdor deschis cu frumoase coloane
sculptate. AceastA manAstire e consideratil ca tipul care a fixat arhitec-
tura nationall religioasA. Pictura din see. XVIII-Ica a fost retAeutit..

Biserica, comparata cu palatal Regal atat de luxos tran-

sformat, pare aproape sarticacioasti, dar luand in conside-
rare fiecare ornament in parte descoperim o bogatie exce-
siva in sculptura pietrelor; acelasi lux .e si in sculptnra
jour a iconostasulni; pietrele de mormant din dreapta.poartii,
numele lui Mateiu Cantacuzino. mort in 1685, lui lordache
Cantacuzino, mort in 1692 si a lui Raducanu Cantacuzino.
Ctitorul, Serban -Cantacuzino, mort la 54 de ani in aunt
www.dacoromanica.ro
110 GRADINA BOTANICA

1689 la 29 Octombrie, odihneste sub o lespede impodobita

en o placa de marmot* purtand embletna Cantacuzinilor
qi avand deaoupra o candela care arde incontinn.
In parcul care inconjoara palatul se gaseste Mauzoleul
micei principese Maria, unicul copil al Regelui Carol si al
Reginei Elisabeta, moarta la 4 ani. Statnia care o repro-
zinta culcata, e opera lui Carol Stork, qi e executata in
1875; patin mai departe, Mauzo leul ultimului copil al Re-
gelui Ferdinand si al Reginei Maria, tanarul Principe .Mir-
cea, mort in 1916,
In aceastl Manhstire ei-a adus Tudor Vladimireseu in 1821 pe pan -
durii sti, venind dela Colontina, undo avusese discutie cu green' !psi-
lante qi caruia ii spusese In Grecia G local grecilor, in Romania al
Romani lor" ; tot din cauza pitorescului ce prezenta aceastA parte a ora-
eului, Alexandra Cuza venea adesca se odihneasch in timpul verii ;
ei pent au acelaei motiv a dorit yi regele Carol sa fact pentru pine o re-
eedinth do vara.
Dupa sfaturile profesorului Doderer, vechile constructii
ale Manastirei an fost daramate yi s'a ridicat actualnl Pa-
lat fart insft sa se atinga de paraclis; palatul °data: ridicat
a fost cedat de Regele Carol, Printului mostenitor Ferdi-
nand, care l'a locuit si vara si iarna; el e ocupat astazi de
Regina Maria. Parcul palatului e despartit de grAdina Bo-
tanical prin Soseana Cotroceni. Gradina Botanical a fost
fondata de Carol Davila si de doctoral Dimitrie Branza cari
au adunat un material foarte pretios. Erbarul trece drept
unul din tole mai complecte ale Europei. Aceasta institu-
tie a fost intaiu instalata in dosul stattfii lui Mihaiu Vitea-
zul, pe Bnlevardul Academiei; si nu s'a mutat la Cotro-
ceni decat in 1892, cand a lnat qi o mare desvoltare. Gra-
dina are o foarte frumoasa colectie de flora a tarei si a
Europei, precum si plante din tarile calde ; grAdina se poate
vizita la orice ora din zi, dar pentru vizitarea serei, tre-
bue un permis special dela Directie.
Soseaua Cotroceni merge mai departe sub numele de Soscaua Bo-
lintin, nude se ghsese Cazarma de Geniu, Pitotechuia, yScoala Superioarli
de AN iatie, Atelierele militare, Cazarma de infanterie.
Nu. departe de Palatul Regal, la inceputul Soselei Pan-
duri, care margineste partea de apus a Palatului Regal,
se gaseste AzIlul Elena Donntha (B. 8.), fondat de
Principesa Elena Cnza, sotia printului detronat in 1866.
Aceastv blanda principesa a ridicat cu propria ei avere
azilnl destinat orfanilor; Regina Elisaneta indata ce a venit
www.dacoromanica.ro
 UNIVERSITATEA 111

in tarA s'a legat mult de opera Principesei Cuza, intere-

sandu-se ea insfisi, atAt moral cat si efectiv de mersnl insi-
tntiei. In 1870, Regina a dat banii necesari pentru termi-
narea unor luerari de constructie iar in 1871. pune piatra
fundamental& a bisericii, clAdita in curtea orfelinatului. Una
diu eels mai vrednice directoare ale azilului si care a con-
tribuit cu inteligenta sa la educatia micilor orfani a fost
Ana Davila, sotia doctorului Carol Davila, moartti in 1873
in urma unei greseli, lutind stricnina in be de chinina. I
s'a ridicat o statue in marmora alba, chiar in Curtea orfe-
linatului, de sculptorul Carol Stork.
B. Dela Bulevardul Academia in Bulev. Pake Pro-
topopescu. Bulevardul Academiei care incepe din Ca lea
Victoriei si se terminal la Bulevardul Carol n'a fost deschis
dt,cAt in 1872.
La No. 3, libraries. Cm lea Roma, eased ; la prim ill etaj al acestei clit-
diri so at'l Sala Deana undo pictorii si seluptorit expun lncrArile for
din Jun,. Octombrio pant in Tunic; alAturi do libritrie, Restaurantul Car-
paii; poste drum Cafencaua Ql Bodega Mircea.
Dupes strada Poincare si 'Anti la Plata I. C. Bratianu,
toata partea stAngA a Bulevardului Academiei e ocupata de
impozantul edificiu al Universitatii (II. 7.). Partea
centrals este una din cele mai vechi constructii din Bucu-
resti ; ea a existat cu mult mai inainte de deschiderea
Bulevardnlui ; partile laterale precum gi constructia care
complecteazA partea de -Nord a Universitatii. sunt recente.
DegajatA de jnr imprejur, Universitatea este marginita la
Sud cu Bulevardul Academiei, la Rasarit de Bulev. I. C.
Bratianu, la Nord de Str. Universitatii $i la Apus de Str.
Poincard ; prima constructie, adica partea central& dinspre
Bulevardul Academiei a fost ridicata in 1857, chip& plann-
rile arhitectului Orescu, pe atuncea Rector al Universitatii
pe cand constructia moderns ajutata, este opera arhitec-
tului Vasilescu.
In 1857. adica in timpul domniei lui Alexandra Cuza,
Universitatea se prezenta ca o eladire singuraticA in mij-
locul nnui camp pe care taranii cultivau porumb. Din locul
nude se &este azi statnia lui Mihaiu Viteazul, pan& in
Calea Victoriei, primii studenti ai Universitatii. adica ba-
tranii de azi, isi amintesc a fi vazut dou& case de tars in-
conjurate de jtar imprejur en porumb si din loc ir. loc un
fel de islaz pe care se plimbau vitele ; dupA acest tablon
www.dacoromanica.ro
112 UNIVESITATEA

pntem usor judeca ce progrese s'au facet dela 1857 si

pana azi.
Un prim raport asupra necesitatii de a institui o scoala,
superioara de invatamant, dateaza din 27 Septembrie 1850;
el a fost prezeniat printului Barbu qtirbey; s'a creatatunci
o scoala de ingineri, precum pi o kleoath, de drept care :3i -a.
deschis portile in 1851 intr'o case vecina en vechiul Ikea
Sft. Sava, in dosul statuei Gh. Lazar de azi. In 1859, Va-
sile Boerescu, ajutat de Bozeanu qi Costaforu intemeeaza.
Facultatea de Drept ; dupa unirea principatelor, in 1859, se.
reorganizeaza facultatea de drept si se creeaza o facultate
de filozofie inaugurate In 1860. In 1864 scoala superioara.
de invatamant a fost oficial recunoscuta ca Universitate cu
sediul la Bucuresti. La 14 Decembrie 1867, Regelc Carol
asista la inangurarea Unversitatii, complecta.ta printr'a a
patra Facultate, a Medicinei, creiata de D-rul Carol Davila,
azi pe Bulev. Independentei (pag. 109). Tot aci la Univer-
sitate, functiona in 1864 scoala de bele arte ; in 1868 eran.
410 studenti. Azi numarul for trece de 16.000.
Amfiteatrul Universitatii a fost pana acum ocupat de Senat
al carat palat e in constructie pe malul drept al Dambo-
vitei 0 pan& la terminarea constructiei, va functiona la
Teatrul Popular, bulev, Elisabeta, 7. La etaj e Muzeul So-
ciologic, fondat in 1928 de profesorul Gusti, fostul Rector
al Universitatii.
SMile de jos ale Universitatii adapostesc, tot provizoriu,
Muzeul National de Antichitati, dechis publiculni Joie.
si Dumineca dela 11 dimineata la orele 3 dupa masa.
Totusi strainii tai provincialii pot vizita muzeul in erica
zi de lucru dela 9-12, cu autorizatie specials dela Director.
Biuronrile sunt la dreapta intrarii Director : Prof. Andrie-
escu). Garderoba obligatorie pentru bastoane ai umbrele.
Este interzis a se lua fotografti in interior fare autorizatie
prealabila dela Directiunea Muzeulni.
Gradina din aripa stanga. Aci sunt depuse provizo-
riu piesele sculptate ale monumentului Adam Klissi.
Adam Klisq situat la 15 bin. la Sud de Rassova in nobrogea, azi in
mita, era attlidati un superb monument in fount{ de turn rotund, con-
strait in piatrA qi eiment, aviind un diametral do 27 do metrii pi o .n11-
time de 18 metrii. El a fost iidicat do ImpAratul Traian intre anii 108
pi 109 din era noastr8, in beton, acoperit de un strat do pietre cubice,
regulat ttliate; din acest strat nu mai exist& decat social si Wove pietre
izolate.
www.dacoromanica.ro
 MUZETIL DE ANTICHITATI 113
Mai multe piese care formau partea exterioarA a constructiei, au foot
adfinate printre daramaturi Fi resturi, altele au fost gasite prin eimi-
tire Turceeti parasite, chiar la o distantA de 30km. de monument.
partea superioarA a soclulni avea 52 de sculpturi, numite metope.
Deasupra o cornice dintaa ; acoperien1 format din piaci subtiri,
aranjate ca solzii. avea la margine 30 lei sculptati, pe unde se seurgea
apa. Pe una din fetele,turnulni deasupra acoperieului, era o inscriptie,
restauratri de epigraful roman Grigore Tocilescu, ei 'n care se spunea
ca monumentul a foot ridicat de Imparatui Traian in anul 108. In
earful monumentului se ridica trofeul, adica un trunchin de arbore
imbrAcat eu o tunica, caeca., lands intreg sculptat in piatra. Adam Kliissi
eel mai important monument din cat° au construit romanii in aceasta
parte a impsriulni a fost dAramat de un cutremur de plmant, eateva
secole dupe. ce a fost ridicat. Parasit ei ruinat monumentul a fost de-
vastatde toate pietrele sale do catre locuitori cari le intrebuintau la ci-
mitire, la puturi, la balustrade ei la constructia caselor lor ; elpaturile
facute In regiunea Tropaeum Traiani, unde se gaseete ei monumentul
lui Adam Kliesi, an dat la iveall edificii, o bazilica cu o cripta o alta
iu marmorl, inssriptii, trofee, statni, sareofagii, stele funerare, coloane,
pilastrii de templu, baso-reliefuri, metope etc.
Muzeul poseda mai mult de 200 de piese; cateva sunt
expose in parcel Carol pe terasa Cuza Voda, in fata mu-
zeulni Militar in acelaa plan cu mormantul Eroului Necu-
nosent.
Cele mai interesante sent metopele en subiecte foarte-
variate Lupte in jurul fortaretelor, Barbari striviti sub
copita tailor, Turme de oi, Legionar inarmat en o lancie, Fa-
milie de barbari in jurul Imparatului, cerand iertare ai
oferind daruri, Decebal trecand calare peste un barbar ras-
turnat, etc. In afara de metope, se afla in aceasta aripa
a gradinii statuia unui Imparat roman, o coloana de piatra
provenit dintr'un templu dela Constanta, Capacul unui
sarcofag, un alt capac in marmora, o Stela reprezentand
nn eron trac a carei inscriptie este complect atearsa, ca-
teva piese de sculpture moderns ai Trofeul Imparatului
Constantin eel Mare, descoperit in acelaa timp en inscrip-
tia unde se vorbeate de reconstituirea cetatei de acelaa
imparat, in anul 316 diva Isus Christos ; inscriptia se ga-
Beate in vestibul la intrarea Senatulni, inregistrata sub
No. 467.
II. Sectia eplgraficii 131 sallpturalg, : 1) Vestibuha la
intrarea in Senat ; 2) Sala 1V yi 3) Curtea Universitcitii.
Aceasta ultima sectiune se compune din monumentele des-
coperite in 1881, aproape 2000 de inscriptii, sculpturi ai
piese arhitectonice (inscriptiuni greeeati, latine, hierogli-
flee, cuneiforme, palmeriane si inscriptii in vechea limba
romaneasea, greaca ai slavona) ; piece oferite de banul 01-
www.dacoromanica.ro 8
114 MUZEILL DE ANTICHITATI
teniei, Mihalache Ghica care an fost gasite in curtea casei
sale. vechea repedinta a prefectnrii de Ilfov), alts colec-
tiuni donate de Mihail Kogalniceanu pi Remus Opreanu.
A Galeria la stanga intrarii in mann: Caprinde
diferite piese din monumental Adam Klissi, descoperite in
1896, printre eari inseriptia unde se spans ca monumental
a fost ridicat in onoarea pi perpetuarea amintirii soldatilor
morti pentra patrie in lupta contra Dacilor. Cele mai in-
teresante snnt : Monumental in marmura, care a servit
drept altar in campul legiunei italics dela Steklen Tanga
Sistot. aunt 244 daps Christos ; nn altar inchinat noro-
cului (No. 9); un altul inchinat zeului Liber Pater (No. 10);
alto altars inchinate lui Jupiter, Honor pi Hercule ; un
monument funebru in marmora a nnei femei Dace din
Dobreta (No. 32); o piatra funerara imensa de 4 m a lui
Aelius Valens, ornate en doui lei, earacteristica monumen-
telor funerare din Dacia (No. 55); Social nnei statui rich-
cate de Kaius Valerius Firmus (No. 57); un frumos len
stilizat in marmoriti (No. 67) nn fragment de sarcofag de-
corat en un cap de meduza, (No. 71 ; o poarta intreaga
provenind dela o cetate (No. 78); o piatra de fundatie din
zidul cetatii Romula, anal 244 d. C. (No. 79); an vas gasit
zidit in zidul bisericii Sarindar. daro.mata in 1,901. Tar dela
numarnl 99 107 mai multe monument° funerare, frag-
ments de inscriptii pi pietre ornamentale.
B) Vestibalnl dela intrarea biurourilor in Mnzeu :
Cuprinde pietre provenind din diferite Manastiri pi bise-
rici din Cara, ca inscriptii slavone. grecepti pi romanepti pi
cateva piese din epoca romana.
0 piatra en inscriptie provenind din zidurile care incon
jura alto data Mani-is-Urea Coltea, din anal 1715 (No. 1) ;
piatra provenind dela Turnnl Coltei cu emblema familiei
Cantacuzino, adica Vultarul imperial (No. 2); statnia nnui
spatar al tarii romanesti din secolul al XVII-lea, gasita
in comuna Mann, judetul Vlapea (No. 5); an frumos sar-
cofagiu in piatra (No. 8 pi 8 bis); o piatra en inscriptie
slavona din timpul lni Stefan cel Mare. care a facut parte
din palatal princiar dela Harlan (No. 9); piatra dope mor-
mantul lui Rada Serban Basarab pi a ginerelui son Nicolas
Patrasen, fin) lei Mihai Viteazu, gasita la Manfistirea Co-
mana (No. 16); inscriptiile frontale dela paraclisnl Manas-
tirei Comana zidit de Serban Cantaenzino (No. 27); o alta'
www.dacoromanica.ro
 MUZEbL DE ANTICHITATI 115
inscriptie provenind dela biserica Pinul ridicatA de Matei
Basarab si de sotia sa, in 1648 (No. 30) si numeroase pietre
gravate, capiteluri de marmura, enici si pietre de morinfint-
C) Galeria dinspre Bulevardul Academie' : Aci gasim
altar° in piatra, in marmork fragmente de pietre si de
inscriptii romane, monumente votive si funerare ; reliefuri
cu armele legionare romane;carti do anatema in limbii gre-
ceasck socluri de statui, capiteluri, fragmente arhitecto-
nice, pietre de delimitare din timpul guvernatorului Ter-
tullus ; un altar inchinat lui Neptun, fragmente ornamen-
tale, inscriptii din vremea lui Antoninus Pius pentru fon-
darea eampului intIrit din Praetorium ; baso-reliefuri de
sarcofagii, inscriptiuni bilinge, fragment dintr'o friza de
rnarmorii, un edicul reprezentand in relief un erou din
Tracia ; un tors in imam-lora, un decret grec dat in onoarea
lui Aristagoras in primul secol dupl. Chiistos (No. 385);
inscriptii relativ la interneerea cetatii ridicat& de ImpI-
ratul Valens, dupa victoria sa asupra lui Atannaric, regele
Vizigotilor, anul 369 (No. 382) si mai Emilie alto pietre
foarte importante din punct de vedere al istoriei tirei.
D) Vestibulul Senatului: Cuprinde mai mult de 15
pietre en inscripti impArtite in don& categorii : 1) Inscrip-
iile antice grecesti @i latine, provenind din sapItnrile lui
Grigore Tocilescu, si 2) Inscriptii moderne in limbs latind,
greaca @i romInI, transportate aci din diferitele biserici si
manIstiri din tad.. Din categoria 2-a face parte si statnia
zish a lui Negru-Vocla, gasitft in privdorul bisericei Dom-
nesti dela Curtea-de-Arges (No. 416).
E) Sala IT (depozit) foi Curtea Universitittii. Unde
se gilsese 350 de pietre cu inscriptii: torsul statuei Impa-
ratului Traian, un decret al Senatului din Tomis in ce pri-
veste asedierea orasului de barbari; coloane, sculpturi ar-
hitectonice @i alto piese care n'au fost Inca puse in catalog.
Muzeul:
Prima soli zisa a Generalului Mavros. (In amin-
tirea generalului Mavros, primul donator de antichitati ei
considerat ca fondator).
In aceasta sal& gasim expuse obiecte din epoca preis-
toricI si din epoca de bronz; obiecte din cultul egiptian,
sculpturi antice @i moderne, ceramic& greceasca si romans,
www.dacoromanica.ro
116 MUZEUL DE ANTICHITATI
eateva obiecte dela Rena¢tere, altele din sapaturile faeute la
Tomis (Constanta) ¢i Cncuteni precum ¢i piesele de aur
care formeaza tezaurul din Pietroasa, ennoseutli sub numele
de 'Clo¢ca cu
Aceasta comoara a fost obiectul eel mai pretios al Mn-
zeulni, originalul s'a trimis la inceputul fasboinlui mondial
la Moscova cu alte colectiuni artistice ¢i probabil nu se
vor mai intoarce. Muzeul posed& totu¢i o copie, perfect
executata de un bijutier, sand Clo¢ca eu pui a figurat
la una din expozitiile nniversale din strainatate.
Clo¢ca cu pui a fost gasitii in 1837 de tgrani, care lncraa
la cariera din Isrrita din jud. Buzau; ei au incredintat
acest tezaur, ¢efului for Veruzzi, la care nu s'a mai plait
decat 12 piese din 22; ele au fost depuse in anul 1842, la
Muzeu. In 1867, en ocazia expozitiei dela Paris, nn biju-
tier a inceput restaurarea tezaurnlui care n'a fost ispravita
decat in 1868 de un alt artist din Berlin, Telje. In 1868,
Clo¢ca a fost din nou expusa la Muzeul Sonthkensington
din Londra. In 1873, la expozitia universala din Viena pi
in 1900 la Paris la Luvru. Tezaurul pierdut avea o gren-
tate totals de anr, de 18 kg. 797; aural pur fart alte ames-
tecuri, era natif ¢i de doua feluri: rogu oriental Qi galben
de Constantinopol.
Cinci obiecte eras masive ¢i ornate cu sculpturi, altele
avean ea ornamente cristale ¢i pietre pretioase incrnstate.
Cele cinci obiecte lucrate in aur aunt: 1. Un inel de
mare dimensinne de care Bunt in¢irate diferite obiecte de
menaj: 2. Un inel mai mare ¢i mai gros apart in doua,
purtand o inseriptie rani* 3. 0 tava mare de aur servind
la ofrande, in greutate de 7 kgr. 144, evaluat in anul 1900
la 26.000 franci aur. Vernssi l'a taiat in 4 bucati; 4. Un
lighean pentrn libatiuni, in greutate de 1.750 kg.; 5. 0 stra-
china ornate en reliefuri, eantarind 2.051 kg.. fignrile
sculptate reprezinta divinitati germane; celelalte 7 obiecte
ornate en cristaluri ¢i cloazonate sunt : 1. Un colier, avand
forma nnei semilune, ce purtan ferneile la gat; 2. 0 inchi-
zatoare (fermoir) in forma de palm cu aripile desfacute;
3 qi 4. Alte doua fermoire in forma do pasare en corpnl
eliptic; 5. Un fermoir mai mic, tot in forma de pasare;
6. Un mic cosnlet cu 8 fete, avand doua manere in forma
de pantera; 7. Un alt co¢ulet tot cu 8 fete.
Acest tezaur provine dela tin popor de origins germa-.
nice. desigur dela Goti, can an locuit pe aceste parnanturi
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL DE ANTICRITATI 117

ante de ani, dupa retragerea Romani lor ; dar toate piesele

nu sunt din aceiasi epoca: vasele par a fi fost intrebuintate
ea vaze sacerdotale in templele pat,,ane din timpul lui At-
hanaric, regele Vizigotilor, in secolul IV-lea inainte de
Christos.
In vitrinele I f,31 II: Obiecte in piatrA si in bronz din
epoca preistorica, gasite in Transilvania. Cutite fArit ma-
nare, razAtoare, mici coliere, toporase, foarfeci, ferAstrae,
varfuri de suliti, bnzdugane, bucati de stibii, ciocane, bra-
tAri, seceri, manere de cutit, lanturi, ace grease indoite
aervind la pescuit, fragmente de vase in bronz, etc. 0 mare
parte din aceasta colectie provine din donatia facuta de
Maria Istrate Capsa gi inaugurata in 1897.
Titrina Contine obiecte religioase provenind din
coleetiunile generalului Mavros, Rosseti, Cezar Boliac,
Kogalniceanu si Procopie Cassotti, Sunt idoli egiptieni,
scarabeuri numiti Ramzes VI, statneta Izis, statuetele lui
Ahmec-nefer-nekhet, a lui Kda-si-smeth, Oziris, Tomu
Bast, precum si amulete, piese de cult grec, preistoric 1;1

primitiv. Deasupra vitrinei, portretul generalului Mavros

Jos erne funerare de diferite dimensiuni.
Yitr Ina V: Vaze romane Ii barbare din epoca romans.
"Vitrina VI: Ceramics greats, aproape 200 de vaze,
cea mai mare parte din ele lucrate pe teritoriul grecesc,
reprezentand desvoltarea unei industrii care a avut intot-
deauna o mare inflorire, din secolul al XIX-lea inainte de
Christos pans in secolul al II-lea dup6. Christos: Leucite,
alabastre, arybaloi, canthaloi, oinochoi @i un dipylon, cesti,
cAni, prixis, oale, amfore, pahare, cupe, sfrachini ¢i capace.
Vitrina "VII: Figuri de bronz, reprezentand diferite di-
vinitAti, animale. masti, agrafe metalice, catarame de cen-
turi, lingurite, flacoane de parfum, candele, felinare, lampi
IAranesti, lampioane.
Yltrina VIII: Obiecte ¢i oseminte grisite in 1890, in 85
de morminte cu ocazia sapaturilor facute la Constanta,
cand s'a deccoperitsi o imensa nocropola a vechiului oral
Tomis: Craniuri, membre, oale de pAmant, bijuterii, obiecte
in argint, lanturi. perle, flacoane de parfum, mici vase in
pAmant ars ¢i :n sticlA, lacrimatorii, ibrice, candele, amfore
pietre si carAmizi reliefate.
www.dacoromanica.ro
118 MUZEUL DE ANTICHITATI
Yitrina IX: Contine o colectie de obiecte in fier in
cea mai mare parte si ustensile de menaj, gasite in dife-
rite loealitati ale tari.
Yitrina X: Colectiune de obiecte preistorice din Cucu-
teni care an apartinut lui Beldiceanu; obiectele sunt in
pamant ars, vaze, idoli Qi instrumente.
Yitrina XI: Obiecle din timpul Renasterii si reprodu-
ceri: statuete reprezentand zei san satiri, tauri, ealimari,
candele, obiecte in os, Isus scoborfit de pe truce de ingeri,
piaci de bronz cu diferite sudiecte gravate in relief, piaci
in marmura, medalioane Qi vaze chinezesti.
Yitrina XII: Mici obiecte de sculptnrii antics; la stanga
Inspre fereastra. statuia unui Dac, copie in ghips dupe o
statue din Vatican de la Roma.
Dona etajere urmeaza eu busturi, capete de marreura,
statuete, calareti, etc.
Dar partea cea mai interesanta din muzeu, este sala
numitA Curtea de Argef, unde pe 1:inga 1100 monede de
bronz expose in vitrine, se mai gaseste pi modelul in lemn
at bisericii episcopate din Manastirea Curtea (19 Arges,
lucrat de batranul sculptor Carol Stork: pe pereti, super-
bele fresco desprinse de pe zidurile bisericii Curtea de Arges
minunate exemple din adevarata picture bizantina, execu-
tate in Muntenia intro anii 1600 si 1620, icoane Inate dela
nsile imparatesti ale iconostasului ci coppii reprezentand
pe cititorii bisericii.
(I). Gasim aci primele medalii de bronz batute ca
ocazia casatoriei lui Napoleon al Ill -lea, armura do fier a
unui cavaler din evul media copie moderns , o sea cu
toate accesoriile in argint din secolul al XVIII-Iea numita
si seam. lni. Mihaiu Viteazul, sculpturi de animale in piatra,
provenind din ruinele vechiului palat al Episcopiei de
Arges, inscriptii slavone din timpul lui Petru Veda.' Cercel
gi blazonnl Mnnteniei pe tunnl lui Petru Cercel.

Sala ecleziastica. Foarte importanta atat pentru fres-

cele dela Curtea de Arges. cat pentru bogata colectie de
obiecte sfinte, luate dela Manastirile tarii, dupa seculizarea
averilor manastiresti. Aceasta sectiune a fost treats de
Cnza la 1 Septembrie 1866.
Deasnpra vitrinelor, pe pereti: dela No. 1 8 fresce din
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL DE ANTICHITATI 119

manastirea Curtea de Arges; dela No. 9-17, copii in uleiu

executate de pictorul Verussi, dupe diferite portrete ce se
gasean in biserici manastiri. Dela No. 18-28, 11 copii
dupe portretele ctitorilor bisericii SE Nicolae din Iasi si
Inca alte portrete @j broderii de matase. In vitrinile de
langa ziduri stint expose: epitafe, covoare. perdele, etole,
haine preotesti, candele, sfesnice, cadelnite, tavi rotunde
pentrn procesiuni, piaci rotunde de aur, icoane, relieve,
medalion cu imaginea Fecioarei, engolpioane, mitre, vane,
crud, manuscrise Qi imprimate, diferite ornamente de bi-
serici. tezaurul gasit is Vatersfelde, candelabre in argint in
lemn, bratari, inele, lanturi gasite la Constantia, Turnu
Magurele yi Mangalia.
Obiectelo care merits o atentie specials aunt: un epitaf
(No. (1) reprezentand punerea in rnormant Ai purtand o
inscriptie slavona in margine datata din 1396, Manastirea
Cozia. (2.) Un epitaf cu acelas subject din epoca lui Stefan
Cel Mare, anul 1506, Manastirea Dobrovat. (3.) Un epitaf,
acelasi subject avand in plus 28 de figuri de sfinti in me-
dalioane, din anul 1601, comandat de Tarul Rusiei, Boris
Guunnof pentru una din bisericile rusesti. 5). Epitaf unde
aurelola lui lens e brodata en 529 de perle, provenind dela
biserica Sft. Gheorghe din Bucuresti. La No. 6 un epitaf
din biserica Doamnei, (Pag. 99), lucrata de doamna Maria,
sotia lui Sorban Cantaenzino, in fir de aur si de argint.
Alte epitafe, covoare, cuverturi, perdele expuse aci au im-
podobit odinioara Mandstirile din Valcea, Hareji. Dintr'un
lemn, Cozia gi Bistrita. Din Bistrita avem un minunat covor
originar din Genua (No. 13), e albastru tesut cu motive
venetiene, cumparat in 1534 de Neagoe- Voda.-Basarab.
Etole in mare parte venind din secolul al XVI-lea, poarta
inscriptiuni slavone; astfel un epitrafoi dela No. 38 poarta
urmatoarea inscriptie: Lncrat in intregime de mina Des-
pinei Doamna In 1696". Mai stint rucavite gi bedernite,
adiea ornamente de pe hainele preotesti. simbolizand
triumful asupra mortii $i nemurirea sufletulul: alte etole,
bogat tesute en aur cunt totdeodata impodobite ¢j cu perle.
Toate aceste obiecte dau 0 idee despre bogatia care se
gases in bisericile romanesti in ultimele secole.
Candelele de argint, icoanele yi evangheliile din acest
muzeu constituese una din cele mai frumoase colectii de
arta, bizantina religioasa, nu numai din Romania dar din
intieaga Europa. Francezul Jules Brun, care a studiat de
www.dacoromanica.ro
120 MUZEUL DE ANTICHITATI
aproape toate pieselo de arta bizantina Berle ca Moscova,
Petersburg ai chiar Kiev, stint departs de a poseda obiecte
de calitatea celor ce exists la muzetil de antichitati. Ele-
mente asemanatoare poate sa mai existe in Rusia ai la
Muntele Athos, poate chiar superioare in bogatie, dar an
frumusete artistica.
Candelele in argint ajurate san nu, sunt bogat impo-
dobite en reliefuri gi medalioane. Mateiu Basarab a oferit
o multime din ace.tea la diferite manastiri, pe cari le cum-
para cu pumni de our din Italia. Una din tole mai vechi
e din 1592 (No. 102) oferita de arhiepiscopul Teofan, Mi-
tropolitul Moldovei. 0 cadelnita interesanta No. 115) este
aceea a lui Neagoe Basarab ai a Despinei Doamna, darnita
de ei Manastirei Bistrita; fundul e jumatate sferic, piciorul
are 8 fete ai e terminat printr'o tava. Capacul de forma
conics se compune din mai multe mici cornulete ai por-
talii gotice, suprapute al taiate a jour.
Din anal 1866 ext to o caseta de argint aura, capacul
avand forma unni turn inconjurat de alto 8 turnuri mai
mici ; inscriptia romaneasca poarta numele printului Ser-
ban Cantacuzino, care de altfcl e reprezentat in genunchi
Minna sotia sa (No. 119). Altele sunt dela Elena Baneasa
(1652), dela Cornice Stirbey (16951, dela arhiPpiscopul Kir
Daniil (1679), dela Egumenul Serghie (1665) ai altele.
dar mai moderne.
Diicuri in argint, tavi rotunde aurite, - ase pentru ta-
maiat, unele en blazonul Cantacuzinilor, altele en ale lui
Brancoveanul, tavi de argint, carje de episcop in lemn de
cedru, catarame in sidef ei in argint, sunt aci in mare can-
titate. Dela No. 209 incepe seria icoanelor, adunate din
manastirile Hnreji, Dintr'un lemn, Haunt Greci. Sft. Gheorghe
din Bucureati, Cotmeana, Gheorghivaza din Focaani li alte
provenind din colectia Kogalniceann 9i Cantacnzino. Prin-
tre aceste icoane trebue mai ales remarcata icoana de la
No. 238, pe care a purtat-o cu el printul Brancoveanu chiar
in ziva cand i s'a Mat capul ; in mijloc e Isus in picioare
luminat de dons raze mistice, euprinzand ai 15 scene cu
viata lui Isus.
G. Filipescu mareaalul Curtii Regale, a oferit Muzeulni
mica icoana a Fecioarei pe email de limoges (No. 240). La
No. 253 este o icoana pietata pe velin, cunoscuta sub nu-
mele de Madona Ghica fiindcii a apartinut lui Grigore Ghica
Domnul .Moldovei. Alaturi de aceste icoane, la No. 248, se
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL DE ANTICHITATI 121

afla un mannscris continand modele de icoane facute de

pictorul Radu. la finele secolului at XVIII-lea.
In vitrina din mijloc. Avem casete de our @i argint,
relieve, engolpioane, mitre, vaze, cruci @i alte obiecte in
metal; aproape toate relicvele sent amintiri lasate de Domnii
srei romanesti gi copiii ler, Exists o relicva dela Nea-
goe Basarab, dela copii sai, dela Serban Cantacnzino (1685)
dela Brancoveanu (1692), dela Mare le Spatar Cantacuzino
(1699) si dela cati-va arhimandriti.
Un foarte frames engolpion e la No. 10, oferit de boerul
Draghiel in 1431, Manastirei Snagov. Un altul in argint
aurit, cu email, comandat de Preda in 1521 ; altele sent in
lemn incadrate in capace de argint, artistic executate, fie
de influenta greceasca, fie de influenta. italiana. 0 serie de
calico din secolul XVII-lea sent in aceiasi vitrina, purtand
inscriptii slavone precum ei cape gi pahare. Pe cupa de
argint aurit dela No. 79, e gravata o seena de van atoare,
subject rar intrebuintat pe obiecte sfinte. Aceasta cupil
poarta o inseriptie din 1642 dela Mateiu Basarab 5i traditia
spune ca a apartinut lni Negru Voda.. La No. 80, un mic
pahar in nuts de cocos en capac de argint. La No. 82 altii
cup& in argint seulptatil ca solzii de peste ; aceasta a fost
cupa lui Serban Cantacuzino. Alte cape an apartinut Ini
Brancoveanu, p Dstelnicul Constantin Cantacuzino, etc. Foarte
originate deasomenea ligheanul ¢j ibricul dela No. 90 in
arama aurita, pe care sunt gravati cei 4 evanghelisti si o
inscriptie greceasca din 1763. In aceeasi vitrina mai sunt
ligheane, lingnrite, cruci de mirait, candelabre si alte cruci,
acestea din arm& foarte bogat lmpodobite en pietre preti-
case. Cele mai vechi aunt din secolul XVII deoorate en 12
san chiar 24 de iconite. Unele cruci sent sculptate in rarae
de filigrame si'n afara de picturi, an diamante, rubine, perle
fine, margean Qi safire. La No. 70, o cruce in lemn de
chiparos alb cu trei ramuri, pe caris not sculptate toate sce-
nele din viata Fecioarei si a lui Isus. impartiter in 24 icoane.
Aceasta cruce dateaza din 1501 si a apartinut postelniculni
Matei Craciun. Deosebit de frumoase mai aunt : buzduga-
nul, atribuit lui Mihail Apafi, print de Transilvania, im-
bracat in argint si o calimara in argint in form& de pira-
mida, oferiti de Imparatul Napoleon Bonaparte, cand era
prim Consul, Sultanului Salim, care la randul sari a cedat-o
printului Alexandra Ohica, domnal Moldovei ; mai sunt la
www.dacoromanica.ro
122 MUZEUL DE ANTICHITATI
No. 199, ciocanul care a servit la punerea pietrei funda-
mentale la Universitatea din Bucurepti pi o sculpturit spa-
niold, reprezentand o frumoasa figura de Christ.
La departamentul C. Tot in aceasta vitrina din mijloc,
stint manuscrise, tiparituri ,Si superbe evanghelii ; o evan-
ghelie slavona, (No. 1) din anul 1405, are 315 foi de per-
gement subtire si galbene; mai are pi 4 ornamente in
forma de potcoava in our Qi albastru, compuse din paqtri,
flori pi cruci, §i e in intregime scris pi pictat de mane
sfiintului Nicodin, calugar la Manastirea Tismana. Scoar-
tele se compun din (lona piaci de lemn imbricate in argint
aurit, pe care snnt sculptate: rdstignirea 5i cei 4 evanghe-
lipti. Manuscrisul este mai vechi decdt legatura.
La No. 2, o evanghelie slavond din anul 1502, in-folio de
265 de pagini pe pergament alb. lnscriptia slavona spune
ca manuszrisul este scris ¢i compus din porunca lui Stefan
eel Mare pentru Manastirea Bistrita. Legatura este in lemn,
imbracat in argint ¢i dateaza din secolul al XVIII -lea. La
No. 3, o evanghelie slavona din 1519 cu 225 pagini, ornate
cu mici motive decorative pi miniaturi din timpul lui Nea-
goe Basarab. La No. 4, o evanghelie din anul 1573 cu 275
pagini, ornate cu miniaturi in culori. Inscriptia spune ca a
fost scrisa de calugaral Onorfei; scoartele poarta o altd in-
scriptio gravatii, care spline di evanghelia a fost lucrata.
din ordinul lui Matein Basarab pi sotia sa Elena in 1636
(scoartele deci an apartinut altd data unei alte evanglieli ;
La No. 5 pi 6, evanghelii din secolul al XVI-lea pi scoarte
cu legaturi in argint din secolul XVII-lea ; urrneaza o
serie de carti de rugdciune, manuscrise grecepti, evanghelii
grecepti, un orologion (No. 9) cu frumoase decoratiuni de flori
frunze pi pauni, care a apartinut Manastirei Radu Vocla. Im-
primateie sunt din 1512 din epoca lui Neagoe Basarab, ear
altele din secolul al XVIII-lea. Din toate aceste evanghelii
pastrate, cea mai pretioasa e acea a lui Constantin Branco-
veanu. Textul este in greeepte pi e datat din Bucurepti anal
1692, executat le tipografia Mitropoliei. Gravurile in lemn
au o tritsatura large, evangheliptii sunt lucrati dupe stilul
italian ; e o capo d'opera de arta grafied Pe una din scoa-
rte sunt 4 motive ale Invierei, pe cealalta, Printul Constan-
tin pi Principesa Elena, intovarapiti de Sf-tul Stefan gi Sf-
tul Procopie @i inconjurati de 14 mici motive en personagii,
scene lucrate cu multe amanunte (No. 28). 0 alta evanghe-
www.dacoromanica.ro
 MUZEIIL DE ANTICHITATI 123
lie provine dela biserica Tunari din Bucureati, dupe ce a
apartinnt lni Radu BrAncoveann, unul din copii lui Constan-
tin; e iseAlita de mkna lui in anul 1694; pe prima scoarta
in email, e Invierea ; pe a doua, Fecioara inconjurat& de 12
medalioane 6i in fiecare medalion un apostol. 0 alta evan-
ghelie a lui Brancoveann provine dela MAnAstirea Hureji cu
textul din 1693; dar ce e mai induioaetor este evanghelia
care a apartinnl lni Constantin Brancoveann si 'n care ne-
norocita victim& isi citea in fiecare Beath sfintele invitAturi.
Intr'un colt propria semi-Muth a lni Brancoveanu; in inte-
rior 4 grayhri reprezentAnd pe cei 4 evangheliati. 0 evan-
ghelie slavona din Lemberg din 1637, avAnd o legAturil in
piele neagrA en garnituri de argint aurit ; o altA evanghe-
lie tot slavona din Vilna din 1648, incadrath in sidef ; mai
multe alte evanghelii greceati din Venetia, 1640-1671-1692
etc. 0 alta, foarte interesanta e aceea caligrafiata de citing.-
rul Nicodim in epoca lui Radu Vodii, tatAl lui Mircea eel
Batran. Titlul si literile snnt ornate en o naivitate incAnta-
toare ; marginile aunt uzate ai leglitura nu e de nici nn
interes.
Mai stint inc . 4 evanghelii oferite de Stefan Cel Mare
bisericii btt. Nicolae din Iasi in 1502. La inceputul fiecarei
pagini, tutu incept evanghelia e un motiv decorativ ogival
inscris intr'un paialelogram, inspirat din faiantele persane.
LegAtura e moderns; foarte pretioasI Inca, Evanghelia.
slavonA dela Manastirea Sf. Dumitru din Galati daruith de
Mateiu Basarab. Ea contine &on& miniatnri de toata perfee-
tiunea, ceea ce l'a facut pe Jules Brun sa spue ca ele par
pictate cu o pensula ft-tenth din gene de aoarece alb; una.
din miniaturi reprezinta pe Mateiu Basarab in picioare cu
mainile iherneiaate, costurnul e in brocart de argint si e panti in
plmant. Desennrile stofei in aur stralucitor sunt aaa de
fine ca Jules Brun le compara Cu delioatetea en care a fost
execntata minunata 10i celebra seena de vAnatoare pe an
sAmbure de tires; pe eealalta pagina Doamna Elena, de °-
elegant& medievala, en bratele dealungul corpului avAnd a-
celaa costum ca Domnul. Legatura e din aceeaai epocl, in
catifea verde cu agrafe de metal roan inchis. Alte evanghelii
sent tot atilt de pretioase, fiecare din ele amintind o e-
pock numele unni Voevod, san vre-o biserica disparnth. Nu-
mole artiatilor nu ne aunt cunoseute, dar s& tie totuai el
argintarul care lucra pentru printul BrAncoveanu se numea
Gheorghe Mai ai era din Sibiu.. La numarul 27, figureadr
www.dacoromanica.ro
124 MUZEUL DE ANTICHITATI
o evanghelie in stil greco-roman iscalite cu cele douft ini-
-Vale ale lui George Mai, G. M.
In mica vitrina No. I sunt mitre de icoane, sfaramaturi
de icoane, °data imbricate in argint; mai sunt 44 de ex-
voto cu figuri de barbat sau de femei, precum yi bijuterii,
foi de aur ei litere greceeti, rituaue t!le argint cu figuri de
aur lucrate cu ciocannl, o statneta de bronz reprezentand
o femee calare pe nn taur ei timind in mans un peete. La
No. 103 e tocul en care Rege le Carol a semnat actul de
juramant in fata adunarii rationale, la 10 Main 1866; un alt
tot cu care principele Victor Emanuel, mai ta'rzin Regele
Ita hei, a semnat in registrul Academiei romane, cu ocazia
vizitei ce a facut la Bucureeti (tot atunci a vizitat ill mnzeul
de antichitati). Dela No 105 109 sunt decoratii din ordinul
Unirei, treat de principele Cuza in 1864; in vitrina urrna-
toare, mai mica decat precedenta, tezaurul gasit la Veters-
felde reproducore galvano-plastica). In vitrina rotunda,
tezaurul dela Turnu Magurele, gasit in 1880 ei compus din
419 bucati. In vitrina No. 2, aunt 17 cartoane cu inele mici
ei marl, bratari, cercei, coheuri @i bijuterii din vechile po-
doabe romaneeti. In vitrina alaturata, monezi ; deasupra
vitrinelor cateva obituare in lemn, eandelabre de argint,
picioarele reprezentand lei culcati (anul (1711); altele in lemn
destul de asemanator candelabrelor italiene, tragandu-ei ori-
gina din antichitatea clasica. Candelabrele din anul 1711
aunt din epoca lui Brancoveanu ; ele se disting imediat
prin ornamentatia caraeteristica, de zambila invoalta gi floa-
rea soarelni.
Sala trofealui. Expnne o mare varietate de obiecte
al earei tiraj nu s'a facut Inca ; sunt stulpturi in lemn
de nut, provenind dela biseriea Sarindsri din Bucureeti,
.azi daramatli. Pe peretele din dreapta nn desen de picto-
rul german Wilhelm Kaulbach, reprezentand persecutiile
lui Neron contra creetinilor. Desenele alaturate sunt tot de
Kaulbach; in mijlocul salii, in sari de cite -va piese de la
Adam Klissi se gaseete mumia lui Bes-an, din secolul al
XVI-lea inainie de Christos, alts mumie adusa din Egipt qi
mumiile unui baiat ei a unei zeite ; un sarcofagin; nu si-
-crin uncle a fost mumia lni Bes-an en 4 pasari-idoli mumi-
ficati ei 4 papapali. In aceiaei seta, tronnl scluptat a lui
Petru Raree, Domnul Moldovei. Un alt tron, care aparti-
nuse familiei Ghica in 1760; porti masive in lemn de ate-
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL DE ANTICHITATI 125

jar provenind din diferite rnanastiri; en deosebire frumoase

aunt ugile dela manastirea Snagov in doud canaturi, repre-
zentind Buna Vestire, Sf. Gheorghe gi Sf, Mercurie. Ins-
criptia slavona e din 1453 (No. 49), Uga ornata cu vulturuL
Cantacuzinelor, vine dela rnAnastirea Cotroceni (pag, 113); a.
manastirei Radu Vocla e uga de sub No. 168, cu sterna
TArilor RomAnegti; mai multe fragmente de iconostase,
U3i imparategti, fresce din biserica Curtea de Arges, o
raclAcina de porn pe care e sclnptat boy, due de un
finger de rating; nn alt relief cu 3 japonezi edlare; altarul
unei biserici catolice en sculpturA germand; sfinti in lemn;
bastoane servind la torte, peste 80' de icoane, sabia pe care
ofi%erii au oferit-o Regelui Carol dupa rAsboiul indepen-
dentei, diferite busturi in bionz gi marmot* vase chine-
zegti de portelan, 4 tablouri, de Bartolomeo Zeiblon din
scoala germana; un peisagiu de Corrot, o copie dupA un
tablou de Gendron din Luxemburg, "C111 peisagiu de Constant
Troyon, o pietura do Jaques gi o FecioarA cu copilul, atri-
buita lui Lucas Cranach din gcoala saxona.
In celelalte vitrine, costume gi obiecte de arta textilli,.
vechi lagii de steagnri, eearceaful care a servit la scoborA-
rea corpului lui Alexandru Cuza in mormant, instrurnente
de muzicA, piano fabricate Ia inceputul secolnlui at XIX-lea
gi diferite piese provenind din sapaturile ficute de Grigore
Tocilescn.
In cancelaria muzeului, in afar de cAteva obiecte date
la iveala cu oeazia sapaturilor facute la Constanta, exist&
un album iconografic pentru istoria artistica a Romaniei
din epoca lui Stefan eel Mare; acest album compus la.
Piatra Neamt, suprinde 20 de mici tablouri din care 16
aunt fotografiate dupa nn vechiu manuscris din 1492. Un
alt album din 1502 a fost deasemenea scris Ia ManAstirea
Neamt. Originalul prirnnlui album se &este azi la Biblio-
teca Regard din Munchen gi al doilea la Biblioteca Impe-
rialA din Viena. In ultimii ani, muzeul a primit numeroase
obiecte gi manuscrise, dar din lipsa de loc n'an putut fi
nici catalogate, nici expuse.
Peste drum de palatal Universitatii este statuia in bronz
a lui Mania Yitea7ul, exeautatA de scluptorul francez.
Carriere-Belleuse in 1876. Este primal monument care s'a
ridicat la Bucuregti.
3fihat Viteazul (1593-1601) era finl lni Iltraecti eel Bun lei al Teo-
dorei, din familia Imperia1s bizantinl a Cantaenzineetilor. Confirmat
www.dacoromanica.ro
126 BULEVARDUL ACADEMIEI
in tron de turci, care i-an dat dela Constantinopol, pontru intrarea in
Bucureoti o escorts de 2000 de ienicori pi spahii, noel down at Munte-
niei n'a intarriat sit so bucure do cea mai mare dragoste a poporulai
san pi sä aibe asnpra sa o mare influentl. Rasboinl care a isbuenit
deodata intre germani pi turci i-a dat o ocazie excelenta sh-oi fact jocul
Imparatul Rudolf al II-lea, s'a gaudit s& organlzezo o cruciada contra
turcilor san col putiu sit protejeze o revola a provinciilor subjugate,
cum a fost Muntenia pi Oltenia; aceasta revolt& chiar are be dar on
nnmai in nrma influentii Impreratului, dar fatal provocatit de sitnatia
intern& a provincilor romaneoti. Inca de multi ant trona' Muntenioi so
cumpara en bani pe care Domnul ti imprumnta: creditorii greet, armeni,
ovrel, turci se instalau to tara, snpraveghind venitnrile Domuului pi
despagubindu-se in modal care le convenea. Aceoti creditori de natioali-
tap (Merit°, ajunserli chiar set organizeze nn fel de clasa sociala privi-
legiata permitean jafuri, turburari pi furturi. Cand datoriile unui
Voevod nu erau piatite, urmaoul la tron lc Ina in sareina sa, ca pi cum
aceste datorii ar fi privit tara. In afar& de tributul obligator, tnrcii
mai cerean atatea alto contributii c& o revolt& era inevitabila ; chiar
dad. Mihain ar fi vrut s'o impiediee nu at fi putut. Roscoala preparata
de Rudolf a inceput printr'un macel general al turcilor care se gamin
In principat; dupd acesa Voevodul organizeaz& repede cato -va expeditii
contra cetatilor tureeoti do pe malul Dunitrii pi se angajeaza intro lupta
deeisiva la Calugareni, unde triumful ramane de partea Romanilor. In
1599, Mihain trace cu soldatii sai Braoovul pi encereote Transilvauia:
in 1600, inregistreaza sit& victoria asupr armatei moldoveneoti pi re-
vine in Transilvania, unde so incoroneaza la Alba lnlia ea print al
Muntoniei, Traneilvaniei pi Moldovei. Aceasta a fest prima incorcare de
unite a tuturor romanilor: ungurii din Transilvania, care vodeau in
porsoana Voevodulni on uzurpator, un barbar pi nn tiran, imping pe
transilvaneni la o rascoalit, pe care zadarnic inceara Mihatu s'o poto-
'easel; petal ler generalul Basta din suits Imparatului Rudolf, care a
fest altadata pi in serviciul lui Filip al 11-lea Regele Spaniei, conside-
randu-1 ca rivalnl au. pune pe on soldat sa-I omonro pe la spate in
momenta' sand Mihain so gasea in cortul sau pe campul de batae.
Capul Voovodulni a fost adris in Muntenia pi imormantat in 1601 en
mare pompa la Manastirea Dealnlui.
Mihain Viteazu a facut probs de mare curaj rasboinie pi dintr`un
punct do vedere, rezultatele acestor asboaie a fest faverabil. Muntenia
a reuoit sa-cd caotige independenta pi un loc stalucit printre tarile din
rasiliatul Enropei; dar situatia economics pi social& s'a agravat. PrAda-
ciunile pi furturile dupmanilor precum pi asprele impozite co plateau
Viranii an adue mizeria loametea. Productia agricols o unlit; numa-
rul animalelor ceado: industria casnia inceteaz& pi comertul dispare.
Rasboaiele lui Mihain Viteazn an store tara, care nu se va mai ridica decat
in timpul lni Mateiu Basarab. Totuoi Mihain Viteazul a ritmas ca sim-
bolnl aspiratiei romanilor : adia unirea tuturor provinciilor, care n'a
fost definitiv indeplinit& decat trei veacnri mei tarzin.
Tot in aceasta plata a Universitatii deoparte si de alta
a statuei lui Mihaiu Viteazul, sent doua squaruri: in dreapta
squarul en statuia lui Gheorgllo Lazar, de primal sculptor
roman _loan Georgescu. ( Gh. Lazar, originar din Transilva-
nia este fondatorul primei scoale utide cursurile se tineau
in romaneste in timp ce toate celelalte scoli erau grecesti.
Inaugurarea r}co ale i a avnt loc la 1818 si a avut ca reznl-
www.dacoromanica.ro
 PIATA I. C. BRATIANII 127

tat sä destepte la aomani spiritul national. In urma eve-

nimentelor din 1821, scoala a fost inchisa si Gh. Lazar s'a
refugiat in Transilvania unde a murit in 1823).
La stanga, loan He Hade Radulesen, succesorul lui
Lazar si elevul sau, sculptat de E. Ferrari (Heliade Rd-
dulescu, nascut la 1802, wort la 1872, mare patriot, om
politic si scriitor, admiratorul lui Lazar si continuatorul
operei sale, a lasat mai multe scrieri didactics, publicatii
piese de teatru, opere filozofice, un studiu asupra
istoriei nationale, o gramatica romaneasca si traduceri din
literatura straina. Tot lui se datoreste Teatrul National ca
teatru romanesc si ca constructie, crearea Academiei Ro-
manesti, care a foot intaiu alcatuita sub numele de Socie-
tate literare si tot lui se datoreste primul ziar roman co-
tidian pare a aparut in 1829. Ca om politic, Heliad a fost
until din sefii revolutionari din 1848 imprenna cu Golescu,
Magheru, Tell, Scurtu si a facut si parte din Locotenenta
Domneasca).
In dosul Statuei Mihaiu Viteaztil. incepe str Bursei, uncle
la stanga, la No. 7, se gascste frunioasa Biserien. Itnseascit
(H. 8.) cu cupola aurite si avand in interior, deasupra
usilor imparatesti, cea mai frumoasa fresca moderns ce
s'a executat in tars in ultimii ani. In capatul Bulevardului
Academiei, in mijiocul pietei Bratianu statnia lni Ion C.
Braltiann (H. 7), opera lui Ernest Dubois ; pe soclu,
doua baso-reliefuri una reprezentand pe Ion Bratianu
in 1818, vorbind de Libertate natiunei romanesti cela-
lalt reprezentand sosirea, tanarultii principe Carol In Ro-
mania in 1866. Figura lui Bratianu e inconjurata do dona
figuri alegorice, tanara Romanic, rupand lanturilein 1877
si Romania recunoscatoare, oferind Lauri lui Bratianu. Aceasta
statue rididata prin sabscriptie nationals, a fost inaugurata
In 1903.
Ion Brcitianu a fost un mare om do Stat [1821-1891). In 1848 cu Ro-
seti, Campineanu, Kogalnii.eanu, Alexandri, Negri incepe miscarea re-
volutionarl pentru suprimarea Regulamentului organic impue de rusi,
In 1869 el luptil, pentru Unirea principatelor roman e si dapa ce a sus-
tinut candidatura lui Alexandru Gaza ca dome al color douii prinelpate,
nemultumit de unele din actele sale, Bratianu organizeaza un camplot
pentru detronarea sa rare avu loe in 1866; in acelas an, sfatuit de Napo-
leon al IIf-lea el reuseste sii decida pe principele Carol do lichenzolern
sit primeasa Coroana Romanici. Ministru sub domnia Replui Carol,
Preseclintele Consilimui in 1870, Bratianu va condace Cara in acea ea-
Mate timp de 10 ani si vajuell un rol important in toate evenimentole
istorice relativ la Romania : rawboiul contra turcilor in 1878 pent= in-
www.dacoromanica.ro
128 BULEVARDUL CAROL
dependent& ei proclamarea regatulni an fost cele don& ovenimente mai
de seama.
In 1888, Br8tiann se retrage din viata politicl gi so stabileete in do-
meninl ban dela Florica, unde moan in 1892.
Dupa piata Bratianu, Bulevardul Academiei ia numele
de Bulevardul Carol; aceasta parte a Bulevardului a fost
deschit,a in 1890. La dreapta la No. 2, Ministerul de Agri -
cultura si Domenii (I. '7). Masiva constructie in
forma de potcoave in stilul Renasterii, construit in 1895,
dupe planurile arhitectulni elvetian Louis Pierre le Blanc.
La usa dela intrare done, cariatide, statui coloane, avand
dublu caracter, de suport si de decoratie. Sculptura fata-
dei reprezinta o alegorie a bogatlei pamantului. La cati-va,
pasi de minister casa societatii petrolifere Astra Romeinl
care ocupi coltul da Vest-Sud din piata C. A. Rosseti. In
rnijlocul pietei, statuia lui C. A. Rosseti de Lieghel, tur-
nata in bronz de scoala de arts ¢i meserii din Bucuresti
(I. 7).
C. A. Rosseti (1816 -1885) poet, publicist ei om de stet, a intrat in
1834 in armat2. ei apoi in administratie; in 1848 a fost leful politiei la
Piteeti, apoi procarorul tribunalnlni civil din Buenreeti, functie din
care demisioncazfi in 1845. In 1848 e membru in comitetul Jevolutionar
ei contribue la caderea printulni Bibescu; arestat la 7 Iunie pentrn
acest motiv, e liberat a dour zi do dimineat& gratis popornlni
cOlat. Numit eef de politic la Buenreeti, secretar al gnvernului provizo-
vizorin, apoi director in Ministernl do Interne, el intemeeaza jurnalul
Pruncul Roman", pentrn a snstine canza democratic3. In reactinnea
din 1850 01 publida Romania viitoare" ei Republica Romani ", plead,
la Paris, iar la intoarcere este ales deputat la divannl ad-hoc gi ia parte
importanta la toate evonimentele care atrag chipit els nuirea principa-
telor. Toato intrunirile unde s'a complotat detronarea printui Cuza, an
avut be in casa sa din Str. C. A. Rosseti Nr. 12, azi daramata. Sub
domnia regelui Carol a fost in repetate randnri ministru, iar in 1877,
pre8edintelo Camerei. Rosseti a fost en Ion C. BrMiann unul din prin.-
cipalii conducatori ai partidului liberal.
Din piata Rosseti plena mai multe strazi: Nicolas Fi-
lipescu, Diana, Yasile Lascdr, Sperantei, Pllicerei, Melodiei
0 Bulevardul Domnirei.
La No. 41, pe stamp, e Biserica Armeneasei (K. 7.)
de o agreabila arhitectura, en totul diferita de bise-
ricile ortodoxe grecesti. Interiorul, in felul clam stint aran-
jate stranele, altarul Zvi decoratiunile, reamiutesc mai mult
o biserica catolica clack ortodoxa. Pe peretele din stanga
o foarte pretioasa pictura. de Bassano. La No. 46, Mi-
nisterul Serlatujil Publice (Pag. 23). Dupa No. 52, 1a.
dreapta se face str. Mantuleasa iar in stanga str. Latina
www.dacoromanica.ro
 BULEVARDUL PARE PROTOPOPESCU 129

uncle se afla la No. 10, Fundatia Culturali Regele Hi-

haiu, creata de fatal actualului Rege, Yrintul Carol (Di-
rector Prof. Gh. Mugur). La No. 94 e sediul Sigurantei
Pub lice. In fata tin square en statuia in bronz a lui Pake
Protopopescn, opera sculptorului loan Georgescu.
Pake Protopapeseu, primarul Bucurestinlui, a fost initiLetornl con-
structiei acestui bnlevard, care incepe diu piata BrMianu. Lue i se da-
torette o mare parte din infrumusetarea orasului ; tot lui i se datorette
iluminarea bulevardului cu electricitate, precum si a soselei Chiseleff
construirea Bulevardului Academiei inspre Obor si Cota.meni, ornamen-
tarea si insanatosirea diferitelor parti lAltoase aie orasnlui cum de
exemplu chiar locul uncle se afig azi statuia sa si unde se puteau
vedea in 1872, bar5ei in scfinduri ale tiganilor lgutari, considerati
atunci ca locuind afar& din oral. Insl tot lui fake Protopopescu i se
datorette gresala de a fi protejat in calitate de primar dgramarea tur-
nului Coltii in 1887, sub pretext ca el nu reprezenta nisi o amintire
nationall si an ayes nici o valoare arhiteetonica. Cu toate acestea Tar-
nul Coltei era un curios si frumos monument si totdeodat6 o amintire
istorie6, ckei a fost ridicat de Mihail Cantacnzino si construit cu sol-
datii lui Carol X11 -Ica Regele Suediei (Pag. 142). Pake Protopopescu furl
unui popb, dela. biserica Negustori din Bucuresti si-a ineeput caries
prin a fi grefier la tribunalul de comert, apoi avocat, profesor, prefect
de politic, deputat si in fine primar.
Dupa aceasta piata, Bulevardul Carol i-a numele de Bu-
levardul Fake Protopoposcu. In stanga, ocupand eoltul cu.
Bulevardul Ferdinand se gaseste Legafia si Biserica Gre-
ceasca; biserica are tin elegant portaliu, cu o dispozitie
de coloane, reamintind vechile temple grecesti; forma arhi-
tectonica e copiatti dupa monnmentele din Acropolis ; nu
are cupola ; inconostasele stint in marmora alba lucrat la.
Atena, iar lacra cuprinzand jertfa e luerata la Petrograd.
Pictura se datoreste zugrafulni Chrisostom, tin calugar tree
dela muntele Athos; icoanele sunt executate pe lemn de
chiparos.
In dosul bisericei si in aceiasi curte, e Legatia Greceasca.
Bulevardul Feidinand deschis in 1890, merge in soseaua
Pantelimon care duce la Spitalul Si biserica en acelas nume
fondate de principele Ghica, in 1735.
Bulevardul Pake Protopoy get& se ineruciseazi mai departo en soseaua
Mihai Bravul iar dela aceasta inerucisere inainte is nnmele de soseaua.
Iancului si ajunge ca 8i bulevardul Ferdinand, la Panteiman.
IV. Bulev. Lascar Catargiu I. C. Bratianu
ColleaptIna la Lupoaica
La Sud-Est de piata Victoriei (F. 3.1 intre Calea.
Victoriei sii soseaua Bonaparte, scoboara spre centrul ora-
www.dacoromanica.ro 9
130 PIATA LASCAR CATARGIU
Bulevardul Lasedr Catargiu, care prin Bulev. I. C.
Bratianu se leaga de vechiul bulev. Co 'tea.
Dela Piata Victoriei pAna la Statuia Lascar Catargiu, pe
bulevardul umbrit de castani si de tei se afla cele mai fru-
moase case din Bucuresti, unele in stilul somptuos al re-
nasterii, altele intr'un stil mai apropiat de maniistirile ro-
manesti din timpul lui Constantin BrAncoveanu, usor de
recunoscut prin ornamentatia balcoanelor si a pilastrillr.
Statuia in bronz a lui Lascar Catargia diu mijlocul pietei
a fast inaugurate in 1907 (G. 5).
Lascdr Catargiu nascut la 1823, om politic, membru activ al pro-
pagandei pentru unirea principatelor, a refuzat tronul Moldovci cc i-au
oferit boerii si a ajutat la dubla alegere a p rintului Cuza. Catargiu a
luat parte la miscarea politic& din 1866, in urma carcia a lost detronat
Alexandra Cuza, a facut parte din Locotenenta Domneasca si mai tar-
ziu sub domnia Regelui Carol a fost numit ministru si prezedintele
consiliului. In 1871, sand Regale Carol ameninta sa abdice, in urma
manifestatiei tendentioase din partea romanilor. contra ofiterilor ger-
mani- manifestatie ce a considerat-o ca o insulta is airesa ea, lui Las-
clr Catargiu i-a c&zut greaua sareina, 138-1 fac& pe liege s& revic asupra
planului sou, luandu-3i intreaga rasnundere a situatiei. A format ime-
'chat un guvern consonator, al anti presedinte a fost.
Din Lascar Catargiu pleaca 4 strazi : Cometa, care ras-
punde in parent Bonaparte, Romana care merge pAnd is
Calea Mosilor, Nicolae Bdleeseu care duce in Calea Victo-
riei si Musolini care incepe din Calea Victoriei si se ter -
millA mi. In coltul Nord-Est al pietei, recenta constructie
a Academiei de Inalte Stud!! Comerciale. (H. 5),
dupA planurile arhitectului Grigore Cerkez. Dnpa piata
Lascar Catargiu, bulevardul is numele de Bulevardul I.
C. Brettianu; in stfinga la No. 64-66, garajul Leonida ; mai
departe str. Atenei Ri iar mai departe, str. Alexandra La-
hovari; la o mica distanta str. Dunitroe Sturza (om politic,
jurnalist, financiar, care s'a ocupat de istorie si de stiinta
numismatic6).
La 21 de ani. Stanza a lost secretarul divanului ad -hoc, apoi se-
cretarul Domnitorului Caza si mai tarziu ministru in Moldova. INe
detronarea lui Cuza el face parte din loeotenenta domneasea qi e in
repetate randuri ministru sub amnia Regelui Carol. Lui i se dato-
rest° intemeerea societatii de credit funciar rural. In 1892, dupil moar-
tea lui Bratianu, Sturza deN ine 8efnl partidului liberal, apoi presedinte
de consiliu. A lost si membru al Academiei Romani), care de altfel po-
seda on mare nnmar din lucrarile sale, de o reala valoare.
La No. 8 al acestei strazi gi fomAnd coltul cu Bulevardul
Bratianu se gaseste Muzeul Shun (H. 6.) fondat de
www.dacoromanica.ro
 MUZEIIL SIMII 131
marele colectionar Anastase Simu, care 1-a inaugnrat ID.
1901 si 1-a oferit Statulni la 12 Noembrie 1927. Muzeul
este intevesant prin arhitectura sa si prin colectiile ce cu-
prinde. Aspectul arhitectural al muzeului este acela al unni
templu grec, avand linia gi ritmul templulni Erechteion,
depe colina Acropolis. Liniile severe an putut suporta ane-
xele necesare la constructii cum do exempla jumiltatile de
coloane de pe partite laterale §i rampele din fata fatadei,
intocmai ca acelea ale templulni Nimes, nnmit la Maison
Carree gi pentru acelaa motiv foarte asemanator cu biserica
Madeleine din Paris. Coloanele peristilului stint de ordin
Ionia frontonul e simple, furs sculpturi nici ornamente.
Muzeul este deschis Dumineca dela ora 9-1 (Direc-
tor: Pictorul Marius Banescul.
Pe peristil la dreapta, Lucratorul (bronz) de Jules Da-
lou ; Pescarul din Neapole (bronz) de Jean Baptiste Car-
peaux ; PsichoS, din Capua (marrnora), Mercur (bronz) de
Gian Bologna ; la stanga o marmora : Apollo de Belve-
dere ; Fantana la Nurenberg (hronz) de Labenwolf: Bachanta
bronz) de August Sommer ; ai Bachas (bronz) de Oscar
Spaete.
Prima salat numita Romani, atat pentru forma dubla
basilica, avand nn emicieln la extremitati, cat pentru de-
coratiunea arhitecturald ; motivela sunt copiate in parte,
dupa cele care orneaza palatul Iui Diocletian (Sec. IV-lea)
din palatul Spalato-Dalmatia, iar in parte dupa pa-
latal Colonna dela Roma. Pilaatrii uailor en frontispiciul
sunt replicele acelora care se gasesc la villa Medicis in
pur stil roman precum ¢i decoratia usilor in fier ¢i atejar.
In aceasta sail se gasesc opere din antiehitate, din
evul media ai din renaatere. Caldeea si Assiria sunt
reprezentate prin 3 opere : Un cap de Caldeean, gasit la
sfaraitul sec. al XIX-lea la Tello in Chaldeea si atribuit
sec. al XXX-lea inainte de Christos (No. 5); 0 Zeitate cu
capul de vultur (No. 6) ai Caput unui preot asirian (No.
7), copie dupa originalele care se gasesc la Muzeul Luvru
din Paris.Din Egipt aunt: Amenophis (No. 168) statue
care reprezintit pe until din vechii regi ai Egiptului din
familia Amenophis (orig. la Luvru); Ln baso-relief egip-
tian (No. 9) din tirnpul celei de a XV11I-a dinastie (orig.
la Luvru); 0 tablet& egiptiand (No. 10) cu hieroglife gra-
vate ; Un tors de femee (No. 11) din granit negru, piesa
www.dacoromanica.ro
132 MUZEUL SIMU

originals avand pe plintA o inscriptie din epocA. Dela.

Fenicieni si din Insula Ciprn : 0 friza din Bib los (No-
12) si Capul unui om cu barbs (No. 13). Grecia e re-
prezentata prin 25 de opere : Victoria dela Samotrace
(No. 14) descoperit in 1863, al carpi corp se compune
din 118 bucati ; o coloana No. 15) purtand mai multe
baso-reliefuri, reprezentand zeitati grecesti ; Hermes (No.
16), bronz), dupa originalui in marmura sculptata de ce-
lebrul Praxitel; Dyonizius (No. 17) arta great din secolul
al IV-lea inainte de era noastrA; Cap de cal (No. 18) dupa
Phidias, executat in annl 435 inainte de Christos ; acest
cal impodobea alts data frontispicinl Partheonului (origi-
nalul la British Museum); ilfttsca lui Melpomene (No. 19 ;
stela funerary (No. 20) baso-relief; doui caraleri (No. 21)
provenind (hate° friza dela Parthenon ; Capul lui Homer
(No. 22); Adorarea fioarei (No. 23), sculpture arhaica gre-
ceasca gasitA, in Tesalia; Masca unni tuna,- satir (No. 24);
Vennus din Arles (No. 25); Apollo No. 26); Afrodita peste
doui delfini trecand peste valurile marii (No. 27); Amforit
desen pe fond rosu No. 28); Statue de femee, lucrare ori-
ginals de stil grec, glisita in sapaturile dela Constants.
in 1900 de inginerul Vladimir (No. 29 ; I as antic grec,.
original (No. 30); Bustul lui Alexandru cel Mare, copie
dupa Lissipos pe la finele sec. al IV-lea si care este eel
mai reusit portret al lui Alexandra (No. 31 ; Capul lief
Mars cu coif (No. 32 ; bustul conducutorului, statue gasita.
in 1896 in sapAturile vechiului ores grec Delphi, sec. V
inainte de Christos (No. 33); Apollo din Pionibino (No. 34);
Venus de Millo. (No. 33 , bustul celebrei statui fault& la.
sfarsitn1 sec. II inainte de Christos si care s'a gAsit in in-
sula Millo in anal 1820; Bustul unei Caratide (No. 36)`
una din cele 6 care formeazA porticul zis al Cariatidelor,
alipit la templul Erechteion depe Akropolis din Atena ;
Victoria legandu-0 sandalele (No. 37) sculputura din sec.
al V-lea in. Chr, in forma de baso-relief, reprezentand an
corp de zeitft de neintrecuta frumusete, ea facea parte din
friza balustradei micului templu Nike Apteros, orig. se
afla la. Atena; Fanatheneele (No. 38), baso-relief reprezen-
tand 6 fecioare, mergand cute 7, urinate de 2 preoti. este.
nn fragment din admirabila friza dela rAsarit, care orna,
templul Parthenonnlui depe Akropolis din Atena, infati-
sand procesiunea. pentrn sarbatorirea zeitei Minerva, ori-
ginalnl e atribuit lui Phydias (anii 498-438 in. Chr.) ;
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL SIMI)" 133

Roma -. Capacul unei urne funerare (No. 39) cu inscriptiuni

etrusce, urns funerark in teracota ; Si len (No. 41); Dyo-
nizius (No. 42), este o reproducere in bronz ; Faun ,jucdnd
(No. 43) statusta in bronz din sec. al II-lef in. Chr,, gasita."
la Pompei, orig. se afla la Neapole ; Diptic consular roman
(No. 44) infatiseaza pe consulul Atanase (anul 517 d. Chr.);
originalul in tildes, lucrare de arta bizantina se afla in ca-
binetul medaliilor dela Paris.
Evul media. Franta ; Capnl unei figurine dela poarta
catedralei din Reims, sec. at XIII-lea (No. 45); Masca sta-
tuei funerare a Jui Filip al III-lea eel indraznet (No. 46)
de Pierre de Chelles, inceputul sec. al XIV-lea; Masca
statuii funerare a lui Carol at V-lea din anul 1364 (No. 37)
de Andre Blaunevea; Jean D'Armagnac (No. 48); Cap de
barbat en parul lung (No. 49).
Renasterea. Italia: Lorenzo Ghiberti, dansantoarea
majolica (No. 60) dupa originalnl in bronz ce se afla pe
usa mare dela baptisterul din Florenta: de Donatello (1386-
1466) avem urmatoarele opere : NiPolae da Uzzano (No, 51),
bustul vestitului om de stat florentin : Sft. Joan copil (No.
52) ; bustul unui copil surtizand (No. 53); Julia Cezar
(No. 54); De Settignana (1428-1464) o statueta in majo-
lica reprezentaud pe Isus copil (No. 55) ; Euccio, Ag,ricul-
tura (No. 56) baso-relief in majolica ; _Antonio Rossellino,
Fecioara Maria cu Fiul (No. 57) baso-relief in teracota ;
Mino da Fiesole (1431 1484) bustul lui Nerone No. 58 ;
Majano, Filipo Strozi (No. 59); Pollaiolo bustul lui Pietro
di Lorenzo (No. 60) ; Robbia (1399 1482), Cantaretii (No.
61) ; Andrea Robbia, Isus Christos (No. 62) : Sft. Francisc
si Sf. Dominic (No. 63), Fecioara ai copilul No. 61; Copil
infasat (No. 65) ; Giovanni Robbia, Bust de copil (No. 66)
si cap de femee (No. 67) ; Michel Angelo Buonaroti. (1475-1564)
Vas in teracoto No. 68) dupa un original care se afla in
capela Medicis din Floren(a, Maica Domnului cu Fiul 5i
Sft. Joan (No. 69 ; Masca lui Christos din grupul Pieta
dela Biserica Sf. Petru din Roma (No. 70) si Masca sclavu-
Ini dela Monnmentul lui Papa Tulin al II-lea (No. 71) ;
Benevenuto Cellini, Perseu (No. 72); Bernini, un italian
(No. 73 ; Maestru necunoscut, vas dupa un original in bronz
dela Luvru (No. 74).
Franta. .Michel Colombe, Prudenta (No. 75) e hustul
uneia din virtutile care impodobesc mormantul lui
www.dacoromanica.ro
184 MUZEUL SIMU
Francisc al II-lea, ducele Britaniei ; Jean Goaion, (No. 76)
Capnl Dianei $i (77) Masco de satir ; Germaine Piton (No. 78)
bustul nneia din Cele Trei Gratii dela mausoleul lui Henric
al II-lea, lucrat in 1559; Goyzevox, (No. 79) Marele Conde,
bust executat in 1688 ; Pierre Sarrazin, (80), Justitia ; Ni-
colas Cousfou (81) Apollon ariitand Frantei bustul lui Ludo-
vic al XIV-lea ; Augustin Pajou (82) Madame Dubarry ; Jean.
Houdon, (83), Voltaire, reproducere dupti celebra statue-care-
se gliseste in foyerul Comediei Franceze dela Paris ; Fran-
cois Rude (84) Chipul lui Taus ezucificat si capul Marseil-
laises (bronz). Germania : Veit Stoss, (85) Madona,
bust in lemn ; Peter Viscker, (86) portretul artistului;
Hans Rinenschneider, (87) MascA dupg chipnl Madonei, at
cArei original In lemn colorat se aflA la Nuremberg.
Simile Alonso Cano (88) Sft. Francisc din Assizi in pi-
cioare la raga:chine.
Sala II.a (romilneasca): destinatA operilor Artistilor
romani, e laniard de elemente decorative, copiate dupA or-
namentatia arhitecturalA a bisericii Domnesti din Curtea de
Arges. De aci avem pseudo- arcadele, rozarele. poleiala reli-
efurilor pe fond albastru, frontispicinl, ramele usilor, intre-
tgierea sinietrica a liniilor si a desenului ornamental, care
toate la nn loc sent o capo d'operA de ordonantare si de
atilizatie decorative.
In aceasta sale aunt grupate pietura, aquarela gravure,
desenul si sculputra romaneasca. In special sent de re-
marcat operile lni $tefan Luchian (1868-1916). eel mai
stralncit pictor roman din secolnl al XIX-lea Panzele sale
aunt: Nicolae Cobzarul (No. 161) , Pupa mune& (158) ;
La impartitul pornmbului. epizod din anul de seceta.
1905 (157); Casa lui Mos Gheorghe (162): Mince dela po-
duri (193); Anemone (164); Tiganca (165); TArancuti (166);
Portretul artistului (167) ; si un numar mare de dese-
nuri, pastele, picturi pe lemn etc., apoi :
Gheorghe PIttrapu. Cap de expresie (184) , ToamnA (185);
Carol Szatmari (1813-1887), o serie de aquarele printre
prinfre cari : Balciul (203). Trei su'rugii din timpul vechin
(204); Portret (206); Cimitir tine (207); Eugen V oinescu,
(1844-1909): Marina (219); Nicolae Grigorescu, (1838-1908):
Apus de snare la Barbizon (126). Cap (129), Vitel culcat (130),
Studio de boi, (131), Ciolianas (136), Iiiranca la Inert'
(132), Grajd din Normandia 133), Tarancii (134) si altele ;
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL SIMU 135

Ion Alpar (1855 1909), Vas cu flori (91) ;

Teodor Anzan (1821 1894), 0 odalisca culcata (94),
Un colt de gradina (95), Tigancit (96), Domino verde
(97), Un botez (98), La o petrecere (99); Ion Andreescu
(1851-1882). Gaini si un coo (101), Toamna (102), Flori
(103); necatalogate : Un batran eezand, ei un peisaj ;
Baltazar (mort la 29 de ani), pictor ei critic de
arta. Manastirea Bistrita (110), Copil in soare (112), Cerbul
de our (114), Fat frumos din lacrima (115), Legenda lui
frumos (116); Palladi Teodor, Studio; Jean Steriade,
Cap de tiganca (197); Marius Bunescu, Autoportret ;
ei peisaj la Constants ; Iser, Soldati iarna ei soldat in
Dobrogea; Camil Rests, Studiu;Constantin Lerca, por-
tret de femee (femee (149); Teodorescu Sion, compozitii;
Obedeanu, Portret; Gabriel Popescu, Carol Regele
Romaniei (187) ei bustul lui Falguieres, reproducere in gra-
vure dupe bustul facut de Rodin la Paris (188); G. As-
saki, desen ; -- Mire!, cap de fetita (174), Portretul lui
Nicolae Cretulescu (175), Un turc (176); Constantin Stance-
scu, Portretul lei Mihai Viteazul (193), Cap de batran, (194),
Portretul doamnei Beclar (196); tot in aceasta sale mai
sunt panze de Nicolae .Angelescu, Constantin Aricescu, Con-
stantin Artachino, Basarab (120), Costin Petrescu, )(124-125)
Nicolas Grand, (dela 124-125), Sara Hentzea, (146 , Regina
.Maria, (168), Miitzner (dela 178-180), Constantin Panali
(183) Stefan Popescu, (189) Strcimbulescu (dela 199-202),
Teltareecu (208), Henri Irenk, (210) ei Nicolae Vermont, (dela
212-216), Artur Verona, Codrul Hertei (217), Sire de
paie (218). Printre nouile achizitii necatalogate sunt Un
cap de ferita de Gh. Panaiteanu (1816-1900), Rabinul de
Nicolae Grigorescu, Trei did de fan de Teodor Palladi,
Case in soare de Teodorescu Sion, 0 tiganca de Teifeanu,
Turcoaica din Dobrogea de Iltirlescu, Trei Ciobani de Camil
Revs ei Un Portret de Gabriel Popescu.
Tot aci avem sculptura reprezentata prin; Constan-
tin Brancufi, Un bust, in bronz ei Somnul, in mar-
moil; Paciurea, Cap de copil (234) ei bustul Paciurea
(233) ; Fritz Stork, Un Clown (237 ; bustul lui Anastase
Simu(238); Moe Costache (239);Caiuta (240); loan Geor-
gescu (1857--1898), bustul lui Vasile Alexandri,(227), bustul
lui Dimitrie Bolintineanu, (228); Oscar lean, (compozi-
tiel;Marin Filip. (1865 1928), Satir (229), Cap de copil
www.dacoromanica.ro
136 MUZEUL SIMU

(230);Dirnitrie Mirea,Ganduri triste (231), Taranca din Cam-

pu-Lung; Oscar Spaethe, Ciobanul (236).
Sala 111-a a RenaF3terel. Ornamentatie dup.& sala Ea-
bens din muzeul Luvru dela Paris si dupA sala Apollon ;
Ramele usilor sunt reproduse dupA poarta im mar-
mot-A care orneazii sala Orologiului din Palazzo Vechio dela
Florenta si care este opera scluptorului florentin Benedetto
da Majano. In aceasta sala sunt grupate picturi}e scolilor
franceza, germana $i italiana.
A. Grupul operilor franceze este eel mai interesant
caei cuprinde picturile $i sculpturile celor mai mari artisti
din secolul al XIX-lea. sefl san intemeetori de scoli si de
noni directive in arts. Acestia sunt Auguste Renoir,
:

Millet, Camille Pissaro, Monet, Gericault, Honore Palmier,

Gustave Courbet, Eugene Carriere, Th. Roueseau, Paul Sig-
nac, Sisley, (265); Eugene Delacroix, Forain, Bourdelle, Fan-
tin Latour, Dabigny, Jean Paul Laurens, Diaz, Dupre, qi
altii.
Dela Claude Monet, reprezentantul eel mai desilvarsit al
picturii impresioniste avem portretul Doamnei Camille .si
un peisagiu. Dela Auguste Renoir avem un peisagiu.
Eugene Delacroix (1793-1863), Trot desene, dintre care o
supreba schita de leoaica (165), luata la Maroc in anul
1823. Gustave Courbet (1'319-1877) Prumul (261) ; Com-
pozitie de Theodore Gericault §i Eugene Carriers ;
Alfred Sisley (1840-1899), Biserica din Moret (307) ; ho-
nord Daumier (1808-1879) Compartimentul de clasa III-a
(263); Alexandre-Gabriel Decamps (1803-1860), Lang& Mos-
chee (2641; Albert Besnard. Dansatoare spaniolb.' ; Theo-
dore Rosseau (1812-1867), Barbizon; Jean Francois Millet
(1814-1875), a fost ultimul reprezentant al scoalei din 1830,
Un portret ; Jean-Francois RaffasniPied-h-terre"
(296); Jean-Paul Laurens, 0 mica schita a Jeanei d'Arc
(279), si CAlugarul de Camille Pissaro, h. Gervese, Nuntile
din Cana, (266); Jean Forain, Desen ; - Fantin Latour,
(1836-1904), o litografie. Aquarele de Leon Bonnat, Antoine
Bourdelle, A. Guillaume, Harpignies, T ernet ; Unpastel do
Delacroix; o litografie, de Eugene Carriere ; Un desen de
Gustave Dore; 115 gravuri de Bonnat, Raffaeli, Callot,
Piquet, Chardin, Daubigny, Lhermite Lepere, huot. Lalauze,
etc, Alta picturi deJules Adler Veghea de noapte (243);
Ai/tan-Jean, Confidentft (244); Adolphe Yvon, (1817 1893),
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL SIAM 137

Portret (310); Pierre Trenchant, Interior de biserica

(309); Gabriel Amoretti, Vedere din portul Toulon, (245);
Joseph Bail, Nature Moarta (246); Simone-Alexandre ou-
douze, Valea Suse, din Italia, (308); Francois-Charles
Baude, Barci yi pescari (247); Louis Biroud, Lei, (248 ;
Selmy Benjamin, Interior de biserica, (306 ;Fernand SabattI,
Saint-Germain l'Auxerrois, (305); Louis-Francois Biloul,
Portretul doainnei Elena Simu, (250); Vederi din Asnieres,
(251); Dominique Rosier, Epuri (304); Ferdinand Roybet. Por-
tretul unui Senegalian, (303); Wiliam Bo:zguereau, Zenobie
gasita in apelo din Arax, (254) Un Nud, (255); Gustave
Brion, 1824-1877) Consiliu, (256): Louis Roger, Munca
(301) ¢i Femee ficandu-si toaleta (302);- Robert .H leury. (1797-
1890 , Un membru din Consiliul celor 10, (300): Jules
Chgret. Cantareata (257); Francois 1?iviere, (1675 1746),
Abdalla, (299), si un desen dupe o femee tura ; Ribot,
(1823-1891 , Anacoretul, (297), si o nature moarta (298);
Olivier de Penne, (1831-1897). Doui vanatori, (294 ;
Pierrat, Nature moarta (295); Francois Nardi, Venetia
(293); Eugene Claude, Naturd moarta (258); A. Cortes, La
adapatul vitelor (259);Charles Cottet, Ooameni veghind la
un copil mort (269); Pierre Gourdault, Curse de Tauri,
(267); Piata in Toledo, (268), La ora ceaiului (269)1 Cap din
profil, (270) Portretul domnului Simu, (272). Anul 1000,
compozitie inspirata din descrierea facuta de Jules Miche-
let in lucrarea sa ,,Istoria Frantei." (271); _Morel Fatio,
(1810-1878 , Marina (292);Adophe Monticelli, 1824-1886),
Scene galanta, (291); Monchablon, Nud (290); Matignon,
Piesaj, (289); Guillaumet, (1840-1887), Nature moarta,
(273); Guillon, (1829 1896 , Vedere intr'un sat (274);
Charles hoffbauer. Negustori arabi 1a Cairo (276); Lumi-
nais, (1818-1896), Cal speriat de furtuna (288); henry
Lgri, (1810-1904), Cap (286), Om culcat (287); Charles
Jacques, (1813 1894) Willa (277); Lambert, Seniorul
(278); Henry Lerolle, Flora (285); Marcel Lenoir, Cap
de expresie (284); Le Gout Gerard, Targ breton (283 ;
Paul Albert Laurens, Intr'un pare (280): Albert Le-
bourg, 0 strada (281). Pierre-Jean Laurence, Starsitul unei
zilei (281). Printre nouile ach zitii sunt : 0 interesanta schita
a tabloului Le radeau de la Meduse" de Gericault (1791
1824) reprezentantul scoalei romantice ; Prosper Mara-
hat (1811 1847), Un albanez cu flinta in mama ; Adrien
Guignet (1816-1584 , Aruncarea evreilor prizonieri intr'o
www.dacoromanica.ro
138 MUZEUL SIMU
prapastie de catre legiunile Romane ; Achille Deveria
(1800 1857), Plecarea la pescuit; Leon Belly (1827-1877)
Un arab la drum; Michel Droseng (1786-1851), Desen
dupa natura ; Ernest Michel (1832 1902) Purina
ei Oreste ; Adolphe Yvone (1817-1893), 0 inmor-
rnantare pe campul de luptii: Stanislas Lepine (1836-
1892) Pe malul Senei ; Adolphe Cals (1810-1880)1Case
la Cara; Jean-Paul Laurens, Un calugar benedictin;
Bonnat, 0 aquarela reprezentand un italian si o italianca
in costume din 1871 ;Ferdinand Humbert. Un rege israe-
lit ai familia lui in exit , Eugene Corriere (1849-1906),
Ceramistul Marchal pe patul de Moarte ; Animalierul
Julien Dupre (1851-1910) are 5 studii Jaques Blanche,
Berenice la Oglinda; Henry Lerolle, Piersici: D-na
Galthier-Boissiere, o natura moarta; Rene Menard,
perspective marina; Henry Dumont, Ortensii albastre;
Paul Signac, Peisaj. De un maestru necunoscut sunt dolt&
pere ; de Henry Martin, Un baiat de taran in soare ai
Jean Francois Ratfaelli, are un targ din Antibes. Mai sunt
ai alte picturi de: L. Anguetin, Barbey, Fr. Betide. Flers,
Leenhardt, Dauzats, Vignon. i alenpy, F. Sablet, Caro-Del-
vail;e, Milcendeau, Deveria, Humbert, Chapuis, Rene Men-
ard, etc.
Sculpture franceza are in Muzeul Simu pe cei mai demni
reprezentanti ai generatiei trecute ai ai secolului XX-lea:
Auguste Rodin, Antonie Barge, Antoine Bourdelle, Dr. Paul
Richer, A. Bartholome, Em. Fremeit, Al. Flaguiere, Jean
Bapt, ( arpeaux, M. Clodinn, J. Dalou.
B. Pictura Itallana. Georges Belloni Marina', (359);
Nicola de Corsi, barci (360); Pio Joris. Targul dela Campo
de tlori (361); Sanquirico, Portret de femee (370); Salvatore
Rosa, Portretul unui tanar (369); Altilo Pratella. Un colt
din Possilipe (368); Paulo Michela, Copil (362); Salvatore
Petruolo, La marginea marii (367); Andrea Petroni, 0 in-
mormantare la Stigliano (366); Domenico Morelli, Trei de-
sene (363); Giuseppe Palizzi, Bivoli (365); Alessandro Varo-
tari Padovanino, un copil (364); Alte picturi care nu figu-
reaza inca in catalog, fiind noui cumparaturi sunt iscalite
de Bezzuoli, Cantagalli. Corsi, Gianinno. Maralta, Luin,
Morelli, F ricer°, Zampiga, Da Rios, Paini Elvetia gi gra-
vuri de Piranezi, Kerubino, Piola vi Pattori. Tot in aceasta.
sale e Napoleon de Vicenzzo "P elle (401) ai Il condottiere
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL SIMU 139

Colleoni, una din cele mai celebre statni din epoca renas-
terii italiene de Andrea del Verrochio; Henry Pie, Un ro-
man (393); Rivalta, Faunul (394); sculpturi de francezi-
Rodin, Primavera (396); Saint Marceaux, Pieta (399); Bron-i
zuri de Grandi, lollo Spalmach, 0 marmora de Albano.
0 lain in stilul renasterii elvetiene (405); Jean-Paul Aube,
Dante (374); Albert Bartholome, Femee facandtt-si toaleta
(375); Beratos. Tainele viitorului (376); Bouchet, Curse (377 ;
Emilie Bourde lle, Bethowen (378); Georg Busch, Cava ler
medieval (379): Hodion, Mefistofeles (373); Jules Dalou.
baia (382); Falguiere, Diana la vCinatoare (383); Un bronz
de Mt.:rcus .Antokolski artist rus; .Emille Fremiet, Sfan-
tul Gheorghe (384); Cantaret spaniol (385) ; Hambresin,
Veghea de noapte (337): .Hirth, Andromeda (388) ; si o
marmora de Kompatcher, etc.
Sala IV-a. Aceasta said e in stil bizantin. Edificiul dela
care s'au luat cele mai multe elemente decorative este Ca-
tedrala Sfta Sofia din Constantinopole, cum de exemplu ;
Friza compusa din crud en brate egale si ineonjurate cu
tulpine vegetale, cornisa superioara, bolts dublata en mozaic
aurit si rama din jurul visa, reproducere fidela dupe poarta
catedralei care dateaza din secolul al VI-lea.
In aceasta sal& aunt grupate operile artistilor germani,
elvetieni, anstriaci, unguri, precum si bronzuri, mozaicuri,
picture religioasa bizantina, romaneasea, ruseasca, grea.ca
si italieneasca.
C. Arta Germans. Fritz von Uhde, Copil citind (352);
Frantz Lenbach, Portret ; William Trubner, Politistul (351);
Max Liebermann, un desen (337); Adolphe Menzel, Batranul
Fritz (338); Leo Puts, Cap de fetita (344); Hans 7 homa.
Gravure; Albert Darer, Gravure; Max Klinger, Gravure :
Frantz Defregger, Cap de copil (316) ; Georg Dehn, o strada
(317) Richard V internizt, Calcatoreasa (357); Victor Wets-
shaupt, Un taur (356); Julius Exter, fetita culcata (318);
Voltz, trei vaci (355); Emile V olkens, Curierul satului (354 ;
AmanduR Faure, Circul (319); Albert Franke, Albanez intr'o
cafenea (320); Hans Unger, Marea (353 ); Walter Thor. Bu-
catarie taraneasea (350); Carl Stuhlmuller, targ de vita (349 ;
Max Geisser, Cuvinte dulci (321;; Eduard von Ghebhardt
Cap de Vixen (322) ; Hugo von Habermann, Studiu de
cap (325) ; Teodor Hagen, Gradina artistului (326) ;
Leopold Schmutzler, Salomeea (347); luliu Scheurer, Curte
www.dacoromanica.ro
140 MUZEUL SIMU
en pasari (346); Joseph Hahn. peisaj (327); Carl Berman
Natura moarta (328): Josef Rolltschek, Peisaj (345); Herman
Pleuer, Drumul de fier (342) Qi un Tren in noapte (343);
Johan Holz, Intoarcerea boilor (329); Frederich Aeller,
fierarie (330; Papperitz. portret de femee 341): Bernard
Ponkok, Studin de nud (340); Ferdinand Kobell Boi (331);
Koch. Taranca lucrand (332): Koesteer, Sbor de rate (333 ;
Kuehl,'Vedere din Drezda (334'; Interior de bisericlt (335);
Nyl, Trandafiri (339); Aunts. Simfonie (336) si alte picturi
de E. Adam, Blankenburg, Zugel, Winternitz, Weishaupt.
_levers, Schobel, Volz, Strack, Pielgelhein, Proch, Jungnikel,
Printre achizitiile noni e o vacii de Wilhelm von Zughel,
Lacul dela Nemi de Hermann 1 rban, Natura moarta de
Henseler kti o arida si salbatece priveliste din Scotia de
Brown. Scluptura: Un bronz de flax Klinger riti altele de
hirt, Busch, Resner, Zommer ¢i Zadov.
Pictura elvetiana : Jaques Agasse, Cap de cal (438 ,
Cal in libertate (440) Cap de berbec (439) ; Ernest Bieler,
Portret de Oran (441) ; Julia Bonnard, Muntele Roza (442);
Alexandre Calame, Peisaj (443), Pomi (444), Casa tara-
nescii. (445), etc.
Pictura din Austria si Ungarla; Tadeusz Ajdukiewiez,
Cavaleri arabi (457); Ritter von Amerlin#, Cap de calugar,
(458);Angeli, Portret de femee (459); Franz Eisen hut.
Imblanzitori de serpi (460); Ludviq Kuba, Cap de copil
(461); Hans Makart, Artist din \Valkyrie (462) ; Ianof Pen-
leli , Sat la marginea Dunarii (464); Szenes, Judecatorn1
(465); sunt inca fare numar operile artistilor: Franken-
berger. Gauerman. Kerpel, Mehle, Hedwig, Seibold. Szuhanek,
un desen de Klimt. o gravure de Schmutzer. o litografie
de Arienhuber yi o picture de Melia Mutter.
Picture religioasa formeaza sectiunea cea Tnai intere-
santa din Muzen. La No. 482 o icoana din secolul al XIV-lea
in stil bizantin-arhaic la No. 483 o icoana din secolul al
X VI-lea, triptic mobil ; in jurul acestor 2 icoane aunt gru-
pate 12 icoane rusesti Qi romanesti. Tot in aceasta salti
Carlo Maratta, Moartea Sf. Josef (494), Inchinaciunea Ma-
gilor 495); Francesco Parimigianino, S-ta Caterina 496 ;
Giovani Battista Piazzeita, Cap de calugar (497 reprodu-
.

cere dupe faimosul mozaic din secolul at VI-lea : Justinian,

executat in atelierele Murano-Venetia (500', Madona (501 ,
www.dacoromanica.ro
 MUZEITL SIMU 141
Un slant (502); dela 503-505, aunt 3 baso-reliefuri ; Mar-
cus Antokolski, Cronicarul Nestor (506): Josef Bernard,
Bust de fetita (507) ; David Calandra, Calugarita (508. In
mijlocul salii compozitia reprezentand Pamanful de sculp-
torul Bourdelle; Canova. Bust de femee (509); Carpeaux
Napoleon al HI-lea mort (519; Dalpayrat, bust de iucrAtor
(511); Paul Dubois, aritatea (512 ; Fremiet, Sf. Mihail,
bronz (513); Emile Gespers, bust de lucrator (514); Hugo
Lederer, Bunul Samaritean (515 ; Michel Angelo, Moise in
portelan nesmaltuit (516); Andrea del Verocchio, copilul
cu delfini (518'; si alte opere de maestrii necunoscuti :
Madona, Templul lui Neptun. Un tron bizantin, Un birou
din sec. al XVI-lea, Sarcofag bizantin, etc.
Sala greaca, numita astfel din canza decoratiei interioare
in stil pee, are ca motiv principal acanta stilizata. Mo-
zaicul pavajului este copia unui mozaic grecese descoperit
la Pompei. In aceasta sala se gasesc opere din diferite
tAri : Cel mai celebru dintre toti artistii grupati aci
e Laermans pictor de mici tragedii, care evoaca intotdeauna
scenele aspre din class oamenilor uitati. In aceasta salti. el
are pictura intitulata Intoarcerea acasa" (415) tot atat de
superioara ca cele 2 cunoscute compozitii ale sale Morin]."
si Plimbarea pe inserat".
Victor Gilsoul, Canalul din Dortrecht (410), Vedere din
Westende (411); Jean de Hass, Taur (412); Charles Boom,
Cronicarul 407); Louis Artful, Marina (408); 1 an Sever,
donck, Peisaj (420); Maekelbach, Anticarul (421); Arta
Olandcza este mai ales reprezentata prin naturi moarte
Si peisaue semnate de artistii : Apol (425); Bakruysen,
(426 ; Bastert, 427); Peter Claesz, (429); Lokhorst, (432);
Mesdag, (433); Stut1erheitn, (434); Weissenbruch, (437) ;
Koppenol, Fetita cu gastele (431); Veschuur, Un cal alezan
(435); Un excelent desen de Israel §i o gravura de Rem-
brandt.
Din alte tari : Joseph Brandt (polonez), Tfitari pusi pe fug&
de polonezi (468); Wilhelm Behm, (suedez). Ultimele raze de
soare,(466); Zorn, gravura; George Claussen (englez), Tankul
plugar (469) si cateva picturi de artistii: Brown, Herrin:wan,
Lloid, Louise, Ferman; o gravnra de Afflek, Bernardo
Fortuny (spaniol) Isvor din Darro (470); Mentionam inert
lucrarile artistilor : A. Cortez, Henri Zo ; 1g. Zuloaga,
Heinrich Jerpersen (danez), Gerhardt Munt he (norve-
gian) ¢i o picturA atribuita lui Zurbaran ; Ed. Di-
www.dacoromanica.ro
142 MUZEUL SIMU

riks. F. 7haulov, Ananief Stolitza (rus), Dimineati de

iarna (474' ; Vereschagin, Cazac tinand fraul un cal
(475); Hansen, desen ; W ritsch (elvetian), Peysage (476 ;
Chachin kti Osgan (armeni), ease aquarele persane, Icoane
de provenienta ruse, Bronz de un sculptor japonez, gra-
vure de japonezii Kikugava, Yeizan, bronz de O'Connor
§i Patnann (americani). Caro Delvaille (528); Laroche, (529 ;
Marin Stancescu (530); Eustache Stoinescu (521); Oeser
(537) ; Elvezia Paini (538) ; Emile Proch (540); Giovanni
Zampiga (543-546). Mai multe desene ¢i gravuri, precum
portelanuri 6i faiante, bronzuri, etc. Se mai remarca inca
in Muzeu o frumoasa mobilo. avdnd 13 sertare, uncle se
gasesc 189 de piese artistice : medalii, plachete, bronzuri,
sidefuri, lemn, email si miniaturi; o mobila mai mica
oferita d-lui Simu de Regale Carol, cu 14 medalioane pla-
chete. Citam Inca 120 do coloane in marmorA, piatra, onix,
porfir, ghip8 gi piedestale in setjar precum si 4 biblioteci
avand 560 carti de arta.
Pe peristilul dela Sud, incepand en dreapta avem : ray,
0 familia de vulpi (bronz ; Ungerer Jacob, Copil en 'kW-Wk.;
Splmach, Tanarul vaslas; Forting, Bust de femee. (mar-
mora). In stanga, Labenivolf, Omul cu &ca.; Piicsner.
Copii, F,si de autor necunoscut, Mama si copilul.
vrunionsa cast care se gasegte pe bulevard, vis-a-vis de partea yes-
tie& a Muzeului Simu gi facand coital ea strada Dimitrio Stnrdza a
fost loeuinta gi proprietatca ltti Alexandra Marghilanian, foot minisru
conservator, mare amator do eai, posedind eel mai mare grajd din Bu-
cureeti, azi disparnt. Casa a fost ridie,ata dupg planurile arhiteetului
Gottereau ; dim& moartea lui Marghiloman, in 1925, casa a fost Nan-
data. de mogtenitori, Soeietatii romaine de asigurare care a inehiriat -o
reprezentantilor automobilelor Renault si Doddge. La No. 42 Garajul
Ciclop ; Vis-a-vis, strada F'ranclin care duce la Atenoul Roman; putin
mai departs str. C. A. Rosetti care rAspundo in Plata regalli. La No.
30 in stanga, biserica Italians. ale cAror noui motive decorative dope
fatadit, alb gi negru, reprezinta decoratia adoptatA de partizanii lui
Mussolini. La eativa pagi str. Wilson, care merge Mina la partea do
Sud a Fundatiei Universitare Carol 1 (pag. 78), la No. 19 tot pe Bute-
yard) k,coala de Itiisbol. Foarte aproape ga vazutit din spate e Meade&
End, a cArei intrare o in str. Enei No. 6. Aceastf biserici a fost constru-
ita in 1724 de Panu Negoescu, fratelo sotiei lui Constantin Branemeanu;
mai tarziu o femee bogatA ei nobilA Enea BArcAneasca, repara hiserica
care s'a numit de alunci biserica Enea. Rozacoa foarte vizibili. chinr
din strata si prin care so lumineaza interiorul bisoricii, este un orna-
ment foarte caracteristic al arbitecturii muntenesti.
La extremitatea bulev.Lasear Catargiu se zareste statuia
I. C. Brdtianu (H. 7), in mijlocul pietei ea acelasi
nume (pag. 128). Cu incepere de aci, Bulevardul is nu-
www.dacoromanica.ro
 BISERICA COLTEA 143
-Ingle in continuare, de Bulev. Coltei. Avem in dreapta Mu-
nicipalitatea, instalata in casa care apartinuse familiei
Sutn, mostenitorii Voevodnlui Mihail Sutu (1730-1803);
in fata, spitalul Qi Biserica Coltei, una din cele mai fru-
moase biserici din Bucuresti si din cele mai interesante
atat din Find de vedere artistic cat $i istoric (H. I. 7).
Din veehea constructie din 1706 numai riimane decat biserica: spita-
Int construit tot in 1706 a in intregime transformat si prezintl azi
in afar& de saloanele bolnavilor, 3 aniliteatre, muzoe, biblioteci gi labo-
ratoare.

Biserica Coltea se gaseste in curte, la stanga spitalului

toipoate fi vizitata Duminicile. sarbatorile sau chiar si in
alte zile adresandn-ne administratiet, in fundul curtei.
Aceasta biserica a fost intaiu eonstruita in lemn in secolul
al XVII-lea de boerii Coltescu,;de unde si numele. Putin
inainte de 1715, un descedent al familiei, annme .Radu Col
lea. imprenna cu spatatul Munteniei, lllihail Cantacuzino
a construit-o in piatra. Din punct de vedere arhitectural, e
tipul comun bisericilor prtodoxe. avand o singurii cupola,
iar nartexul e separat de cele 3 abside de la rasarit prin
coloane. Intram in biserica printr'un pridvor sustinut de
10 coloane de caracter medieval, fiecare capitol avand o scul-
ptura diferita. Figurile simbolice omenesti sau animaliere,
riguros interzise de dogrnele bisericii ortodoxe, au fost in-
troduse aci de Mihail Cantacuzino. care le-a imprumutat
dela renasterea italiana.
Coloanele se reazama pe o balustrade ornate in fleroane
care n'au fost astfel pine decat la ultima restaurare a bi-
sericii, totusi provin din ornamente care forman alts data
zidul inconjurator al bisericii: aceste pietre decorative au
fost gasite in pami'int, aproape de soclul bisericii; parte din
ele an fost intrebuintate pentru balustrade, iar celelalte
expuse la Muzeul de antichitati (pag. 113).
Incadrarea usii care separd pridvorul de biserica pro-
priu zisa. difera de incadrarea celorlalte biserici; aci ne ga-
sim in fata unui portaliu baroc in genul celora care se
cladean in Europa in timpul evului mediu; sculptura foarte
in relief prezinta si cartuse ornate de grifoni gi mici sta-
tnete; nici o inscriptie. Sculptura usii de lemn, foarte ase-
manatoare en motivul treat de Antim Ivireanu, este fara
Indoiala executat dupe desenele asestui mare artist ¢i ca-
Ingar, inspirate din vechea arta, giorgiana. si armeana. Stilul
www.dacoromanica.ro
144 BISERICA COLTEA
arab-persan se potriveate foarte armonios en tema bizan
tina. Sub tencuiala peretilor sunt fresce ca in toate bise-
ricile ridicate de Mihail Cautacuzino, dar din nenorocire
stricate. In locurile unde au fost restausate iti tempera, ele
pastreadi Inca privilegiu. unei picturi al fresco. In interior
coloanele corinthiene, avand capiteluri bogat sculptate, se
reazema pe socluri masive. Adanciturile coloanelor merg in
spirala. Pictura pe ziduri aci. este Inca mai stricata decat
aceea din pridvor din cauza fumului ai a lumandrilor ; dar
ceeace e mai ales demn de admirat, sunt sculpturile de pe
tribuna sfanta. tetrapoade ai strane. Candelele de argint
sunt foarte simple ai poarta emblem familiei Cantacuzino
Icoanele imbricate in argint rat sunt din aceiaai vreme en
constructia; una este din 1776 ai reprezinta pe cei trei
erarhi alta din 1788 ai reprezinta Fecioara.
Zidul ineonjurator al Biserioii Colfra a fost terminat in 1715 is
acelae an cand a fost terminat tnrnul Coltei, azi d5ramat, 'Weft Turnur
Odle( ar exista Inca, s'ar prezenta ea an monument interesant, construit
de Mihail Cantacuzino en soldatii saedezi care rataceau la Bucuresti
(WO batalia dela Putlava, in timp ce regele for Carol al XII-lea, era Ia.
Bender. Turnul a fost (lamia in 1802 in urma unui cutremur de pa.-
mant ei a rhinos asttel pang in 1888 cand academidanul Gheorghe Sion
ei primarul Poke Protopopescu au hotarat dlramarea pe motiv
ca era unit, absurd, taxa arnintire nationals ei arra valoare arhitecto-
nica. Pe inscriptia care se ga,ea pc poarta de Ia intrare, sub turn, se
puteau citi urmatoarele: dicest zid, care inconjoara consbuitia gi toato
celelalte care se gAsese in interior an lost ridicate din. temelie de prin-
cipele Mihail Cantacuzino, spatarul tfrrii romaneeti cu ajutorul Celui
a Tot Puternie, plin de Myna peutru toate tele stint°. loate acesto
zidiri ornate asa cum se vad sunt pentru gloria gi lauda Dornnului ei
pentru pomenirea intemeetorului ei a for alt, ei au fost iepr5vite in
zilele de domnie ale inaltatului Voci,od al tarilor romanesti .5tetan Can-
tacuzino, Mitropolit fiend sfantul pSrinte Antim, anal eeapte mii clous
bate doulizeei yi trei de la zidirea lumii ('1713)".
Turnul Coltei era ornat cu lei stililizati cu figuri de ingeri dui do
pasari ei inch alte decorarii, azi la muzeul de antiehitati. lntr'una din
cronivele sale, Sulzer spune oh pe fata principals erau pictati doui
soldati in marima naturall: Pe sales muzeului universitatii se vSd Inca,
cele doua lespezi de piatra, Care se gSseau alta data deasupra bol(ii tar-
nului: con din dreapta cuprinde, intr'un cadre foarte frumos seluptat
un rotogol cu vulturul imperial al Cantacuzinilor.
Pentru a ne des seams de ceeace era Turnul Coltei o deajuns sS
mentionam ceeace scriau grecii in aceea epoch; Sant demne do vazut
in ai easta Dame, Turnul Coltei din Bucureeti, Sfantul Marco din Vene-
tia, Peeerska din Kiev ei clopotnita din Petersburg".
In mijloiul curtii spitalului, cu fata spre strada, statnia fondatorulni
Dlihail Cantacuzino, exeeutat in marmora albs. de Carol Stork.

In dreapta, pe strada Doamnei, biserica Ralinderu. De

aci pans la piata Romei, Bulevardul Coltea a ramas partea
www.dacoromanica.ro
 STRADA LIPSCANI 145
cea mai uratA si mai veche, avand imobile darapAnate in
care se adapostesc mici magazine. In mijlocul pietei Romei
se tidied. Monumental in bronz al Luponicei, reprodu-
cere in mic a monumajitului plasat in soul 296 pe C'api-
toliul la Roma.
Dala Fiala Romei pleaca 4 artere: Bulevardul Coltea,
str_ Lipscani, str. Jfitraliel §i str. Decebal.
V. Strada Lipscani
Str. Lipscani, (G. 8), incepe din Fiala Mihai-VodA $i
se terming. in Calea Mosilor. E una din cele mai vechi si
importante -artere ale Bucurestiului. Aci e centrul vietei
comerciale. 0 plimbare pe aceasta strada incepand din
Calea Victoriei si partA in Plata Roma. intro orele 11 di-
mineata si 4 dupa mass, va da o idee exacta asupra.
acestei strazi, incadratA de magazine si Banci. Afluenta.
in aceste ore e extraordinarii; multiplele automobile, taxiuri
si trAsuri, abia pot inainta; aci se gAsesctoate lucrurile ne-
cesare casei si omului : magazine de noutAti, de imbracii-
minte, de mode, incaltAminte, confectinni, dantele, broderii,
milnusi, cravats, umbrele, jucarii, trusouri, porcelanuri,
cristale, librArii, tutungerii, bacanii, banci, etc.
La 0.1114[111 secolului al XV11-lea, tArgul care se Linea la Lipsca, in-
cept s5, he vizitat de negustorii romani, can aduceau acolo o animatie
extra° rd in ar A,
Hornbill plecan en dota Inns inainto de desthidere, trebuind BA, ftu
cute ease sAptAmani cu trasura. Romanii si grocii camparau in eantitate
atat do mare, iueat erau numiti Orientul consumator". Ne-avand ni-
mic in Cara lor, achisitionau de toate, platind sumo colosale: animatia
ads it de ei la Lipsca era atlt de mare, mutt in anii in sari be Hu-
cnrceti era ciuma, or ginizatoiii faimosului targ se 'ntrebau dad.
ea -1 mai desehida, can nu.
Cand cArutele inearcate de mart& soseau din Lipsca, angrosietii se
intrunean in Sf. Gheorghe, (cam pe loenl nude actualmente se aft&
Plata Romei luau mar,a, o transportan in apropiere, in baraci ei
magazii intunecoaso qi stramte el aci o desfacean in detaliu. Negustori,
se grupau, (WO feint marts, in-acelae loc; astfel s'au format strAzile-
Margelari, Abagiilor (dimic . LelcatufL Zarafi (schimb), Felart, Bldnari
Gabroveni, (cu obiecte din Gahrovo), etc.
loate aceste stradele improvizato oran in imediatli apropiere a
principalei artere, pe uncle sosean carele incArcate din Lipsca, de nude 111
nnmele de Strada Lipsani care de 200 ani a rAmas aceeatd qi ca botez
qi ca gen comercial.
Inoeputul strazei Lipscani ,adicA dela Podul Mihai pang.
in Calea Victoriej, nu prezinta nimic interesant; e ocupat
aproape in intregime de ceaprazari. Dupa Calea Victoriei,
www.dacoromanica.ro 10
146 BANCA NATIONALA
In fats stradei Eugen Carada, se ridicA recenta constructie
a Mined Chrissoveloni (H. 8), clupti planurile arhitec-
tilor G. W. Cantacuzino gi August Schmidigen, cari au rea-
lizat acest edificiu cu elemente culese din architectura tu-
turor timpurilor.
Nu este o copie archeologicit. Constructia se compune
din mai multe reminiscence liber interpretate. Rotonda dela
intrare reaminteate severa arhitectur& a erei bizantine din
Italia; hall-ul cn ghiaee e compus in ritmul unei Loggia din
Verona, din prima epoch a Renaaterei,p e cand fatadele aunt
desenate dupA unele principii ale lui Palladio, dela star-
aitul Renaaterei ; scarile aunt romane; etajul amenajat
pentru Directie, aproade modern; boltile in stilul romanesc
din timpul lui Brancoveann alterneazA en plafoanele flo-
rentine, jar etajele superioare prezintA o sobrietate ai un
modernism aproape american. Toate aceste elemente, liber
interpretate, au fost in aaa fel impArtite. Inuit, in loc s&
formeze o justtipunere eterocliti, ele constituesc un in-
treg armonios ai unit.
In stanga, la No. 7, Hama Nationala, (H. 8) ocupti
tot local intro strazile Lipsani, Eugen Carada, Banca Natio-
nal& ai Smardan. Constructia severa in linii simple, e
opera sculptorilor francezi Bernard Cassien ai Galleron.
Fatada este ornate de cote -va statui cari reprezintli corner-
tut, industria, agricultura, justitia, economia, etc.
Priam' proect de Lege pentru croarca noel Blinci do scent ei do
ciecniatie, dateazl din 1859 (3 i a fost propus de Ministerul de Finante
de-atunci, Constantin Steriaae. In 1860 1. C. Bratianu, in aceiapi cali-
tate, face din nou aeeiaei propunere, eerand ea administratia central&
a viitoaret BAnei, sa aibe sediul in Bueureeti ei o sucursal& la laei
Acest project no s'a realizat. In luna Octombrie 1868, Gn%ernul aeordi
until consortiu strain, reprezentat prin Adolf de Herz, care locueete la
Viena. si Jackes Loebel. baneher in Bucuretti, coneesia unei Hanel de
scoot, "alma Banca Romaniei. AceastA eoueeqie a fost realizatli prin
Legea din 14 futile 1869, pentru suma de 750.000 lei. In 1874, Petre
Mavrogheni, Ministry de Finante pe-atnnei, revive la piano! predeee-
sorilor sill, 5i depune an proiect de Lege pentru area Hanel( de Scoot;
in 1580 in fine, sub Ministerul 1. C. BrAtianu, Ministrul Campincanu
reueeete BA obtinft sanctionarea Legei constitutive a actualei Banci Na-
tionale din Romania. Legea 5i Statutele au feat elaborate dupA mo-
dolul BAncei Nationale din Belgia; Statul e eel mai mare actionar;
anoneda national& a fost creatA dup& Legea din 22 Aprilie 1867.
Interiorul e foarte luxos; hall mare ai scarf de mar-
morA. Banca posed& ei o colectie artisticA romaneascii:
T erona, Padurea. Strcimbulescu, La lamps. Mirea, Corn-
www.dacoromanica.ro
 BANCA NATIONALA 147

pozitie. Nicolae Vermont, Taranca. Nina Arbore, Flori.

Olga Greceanu, Cask de tail. Fr. Storck, Cap de expresie
(sculptura). Eduard Sdulescu, lama. Kimon Loghi, Legende.
Stoineseu, Portret. Cecilia Storck, Cornpozitie. Teodorescu
Sion, Natura moartA. J.. Steriade. Peisaj. loanid, Dans na-
tional. Stefan Popescu, Flori. Nicolae Grant, Interior. Si
scalpturi de: Illedrea, Jalea, Spaethe, Severin, etc. In gra-
dinita Bancei Nationale, in coltul O-S, statuia Int Eugen
Carada, (1836-19101, financiar ¢i unul din fostii Directori
ai Bancei.
In 1880, Carada a fost numit comisar princiar, insgreinat en supra -
vegherea administratiei care trata rascumpgrarea drumurilor de Fier,
sedate ,str5inilor. Din comisie fAceau parte Sturdza, E. &Atom',
I. Kalinderu. In 1883 a fost numit membru in consiliul de administratie
a CIilor Ferate Rothane, p5strand aeest post pan5.'n 1888, rand isi pre-
zenta dimisia. In 1881 Carada e Directorul ai Vice-Gavernatorul Bancei
Nationale; pleads din aceastl slujb8., dup5 trei luni, dar ravine in
aceiasi calitate in 1883. Moare in 1910.

In fats Bancei Nationale, la No. 20, e Banca Genera lfi

a Tarel Romanesti, fondata in 1897 de Emil Costinescu,
fost Ministru de Finante, cu un capital de 10.000.000 lei.
Dupa str. Smardan, la stanga. str. Nicolae Selari, care
duce la Biserica Sf. Nicolae, (H. 8), construita de Prin.
pd Cantacuzino, marele logoat pe timpul lui Brancoveanu,
cu banii negustorilor Iorgu Starostele §i Apostol Lazar.
E probabil es meat° persoane n'au lost dead reatauratorii acestei
biserici, care trebue al fie malt mai veche, deoareeo un document, inn-
inte de 1677, aminte8te deja de carticrul Biserica Sf. Nicolae i elari.
Alt document din 1750 spune ca biserica a fost clAdita de Pang Apostol
tatal boerului Radu Golescu, Spatarul Munteniei.

Para lel cu str. N. Selari, avem pasagiul denumit Hanul

cu Tei, fiindca inainte de constractii au existat acolo tei.
E o 141111445, a faimosului Han constrait de Brdncoveanu la ince-
putul secolului XVIII-laa. Sub boltile reconstruite ai transformate in
prIvalioare, evreii iai rand marfa mai thin decat in alte p5rti (matase,
dantele, stofe, panel., etc.)

Traversand Bata Roma urmand tot prin str. LiPscani

ajungem la gradina ce se zAreste la rrisaritul Pietei. In
mijlocul gradinei, Biserica Sf. Glieorghe (K. 8), care
merits, o atentie specials atat din punct de vedere ar-
tistic, cat si istoric, A fost cladita in 1670 de V °el:oda
Antonie de Popefti, cu banii lui Panait Nicusios. mare Dra-
www.dacoromanica.ro
goman. Printul .Brdncoveanu anima vechea biserich rh
mash neispravith, construind cea de azi duph indemnul
Patriarhului do Ierusalirn, Dosoftei.
Inceputa in 1695, a fost terminath la 1704 ai sfintith
in 1707.
La banchetul care a urmat duph slujba, fiecar ePatriarh a
primit pe tang& tacam, ate un aal de rnatase continand un.
mare nurniir de galbeni cu efigia. Domnului. Cu toate ca
biserica in ansamblul ei e legate de traditiile bizantine,
caracterul e in iutregime al Renaaterei. Ca athitecturh ai
bogAtie de ornamente, biserica Sf. Gheorghe, se deosebeate
inteatAt de tot to se Meuse pan& atunci, Inca italianul
Del Chiaro, secretarul lui BrAncoveanu, o numi : TJna bel-
lissima chtesa in onor di quel Santo Martire". Incendiatii
in 1847, a fost reconstruith pe aceleaai fundatii; din orna-
mentatia brancovenianh n'a rAmas decat o bands decora-
tivii, de profit mares;., ornate de foi de plithmida. Vechea
plata inconjurata de o balustradh in piatra cu coloano sculp-
tate, nu a fost refacuta. Cupo lcle vechi, au fost inlocuite
de allele in stil rusesc. Cu toate ca a fost desfigurath prin
restaurarea din secolut al XIX-lea, rarmine de admirat: fron-
tonul grandios, de-o finete de sculpturh cum nu ghseati ii
alts parte, pavajul do marmorh. icoanele ai argintAria, cat ai
tranul episcopului. Motivul decorativ al frontonului a servit
mai tArziu ca model paraclisului dela Mitropolie ai Mantis-
-tirei Mihai Bravu. E compus din dons tulpine de porumb,
cu fructul tor, inairate ca o ghirlandii gi impletite infra eta.
In Cara romAneasch, unde porumbul este alimentul prin-
cipal al taranului. nu e de mirare ca fructul lui sa fi inspi-
rat o stilizare, care poate fi intrebuintath in sculptura reli-
gioasa. Frumoasele icoane en fondul de aur, reamintese
prima epoca a Renaaterei italiene gi sunt foarte bine con-
servate.
In pronaos, la dreapta, mormintele Y oevodului Ion Ma-
vrocordat t}i Prinfulni Constantin Brdncoveanu, victims a
Turcilor, executat la Constantinopol, in 1714.
Constantin Br4ncoveann, descendentul unei vechi familii din Ol-
tenia, mand eat prim titlu do not lete, domnitatca de Ban, GnNerna-
torul acestei pltrti a Orel romunesti, este legat de-aproape do familia.
lui Basarab p. 41) Taal, 5i bunicul tau, an fast asasinati. Aceiasi
'warts it pandea pe el. La 34 de ani, la moartea lui Berban Can-
tacuzino, a foot ales domn al Munteniei. Stilpinul unet imense avert,
avitnd palate si o suits bogatiL, until din cei mai marl boeri ai Ord
romanesti, tanArcil Principe, primi 1Arit entuziasm demnitatea de Voe-

www.dacoromanica.ro
 BISERICA. SF. GHEORGHE" 149-

wod. Cu lacrimi in ochi, lua coroana, @i adresandn-se boerilor adunati

in jurul lui, la Biserica Cnrtea Veche be zise: Jugul domniei... on
mi l'am dorit... eaci ca nn domn am trait in casa plea'. Era tang'',
infati@area falnic5., afabil, bun @i simplu. Foam instruit, iubind arta
Cu pasiune, el transmise epoceilui do dotunie, o mare stralucire artistica.
Arhitectura, sculptura, pictura, artele decorative, totul se rede@teapta.
Fars a fi complect eisberatA de piedicile imitatiei @i a regulelor, arta
prezinta in caracterul sau exterior, scopul catre care tindea ; in edi-
ficiile acestui timp se oglinde@te expresia soeietatei, o tendinta, catre
viata moderns, mai larga @i mai libera.
Pe de o parte, palate en saloane imense, bdgat decorate, gentru pri-
mires calor mai stralucite cortegii, iar pe de alts parte, biserici, azile,
manastiri cu ajutoare pcntru pelerini, pentru cei suferinzi, pentru su-
fletele cari aveau nevoe sle rugacinni @i cari puteau sa fie folo,itori.
AlAturi de spiritul pietatei si a bunkvointei, se dezvolta
in mandstiri i simtul frumosului, atat de bine se pricepea
Voevodul- in alegerea pozitiilor, gi infrumusetarea edifi-
ciilor religioase. Printul BrAncoveanu a fost Mecena civili-
zatiei timpului sau, ajutat insa si de Cantacuzinesti, cari'si-au
nrmat studiile In Occident. In timpul acela, studentii ro-
nnAni, cum, de exemplu, fiul marelui logofat Pascal, studia
la Venetia; un altul, fin de negnstor, invdta pictura;
Gheorghe Trapezuntul, trimis pe cheltuiala domnului, stn-
dia medicina in Padua, sub directia lui Antonin Vallisnieri;
sate de c5,rti literare $i religioase, an fost imprimate de el
precum gi un renumit dictionar greco-latin de Varinus,
maxime orientale, 0 bibliotecil latina, greacA, slavona, ro-
mans, imprimate la. MAnastirea Horez pi foarte admirate de
Ion Comnen.
Alte donatii facute de Brancoveanu @i Cantacazine Manastirilor, carti
cumparate direct in Venetia, se gases° astazi la Muzeul Comisiunei
Monumentelor Istorice. In timp ce tara se desvolta multamita lui, trei
calamitiiti se abatura asupra ei: ciuma, foametea @i r5zboinl. Pe de alts
parte, Musulmanii cari beep sit decade, no vedeau cu ochi bun? prie-
teals aratata de Brancoveanu Ru@ilor.
De fapt, Cre@tinii ar fi vrut sa profite de imprejur5.ri @i se scape de
jugul Turcilor ; eu toate finctea diplomaticit a Donanului Muntean insa,
jocul nu reusi. Amenintati @i nelini@titi, Turcii se hotarara se scape
de un Voevod pe care ei no se puteau bizni, gi folosindu-se de intri-
gile lui Toma Cautaeuzino, care dorea coroana, se aresteaza pe prin-
cipe vi familia sa, trimittintlu-i sub escorts puternica la Constantinopol.
In timp ce printul @i Princesa cu cei @apte copii ai for erau astfel
du@i, Turcii patrund in Muntenia @i pun stapanire pe imensele bo-
gatii ale lui Brancoveanu, transportandu-le la palatul Sultanului.
Averea Domaului era fantastica ; se urea la mai multe zeci de mi-
Doane in dueati dc' aur, depu@i in diferite tari ; scopul Sultanului, nit
era atat pedepsirea Printului pentru necredinta sa, cat pofta de-a
deveni posesorul comorilor proverbiale. La 15 August 1714, in zinc
de Sf. Maria, aniversarea sotiei sale, Brancoveanu a foot asasinat daps
ce Turcii '1 silira se asiste la schingiairea propriilor lui copii ; corpul
situ, aruncat in mate, awww.dacoromanica.ro
foot Boos in mare de taine cati-va credinciogi,
150 BISERICA SF. GHEORGHV
ei transportat in timpul noptei la Mangstirea Halki, aproape de
Constantinopol, undc a fost ei ingropat. Sofia lui Brancoveanu, arun-
cata in inchisoare ei eliberata la 27 Martie 1915, gratie insistente_
Voevodului Ion Mavrocordat, se reintoarce in tarn ; dupg paces in-
eheiata intre Turci ei Bud la Passarovitz, granitele devenind libere,
Doamna se gandi la ramileitele iubitului ei sot, care se odihnea in
tarn strainer.. Din nefericire insa, protectorul ei, Voevodul Ion Mavrocor-
dat, moare in 1718, si e ingropat la Biserica Sf. Gheorghe; piatra de pa
mormant e sculptata in relief, en pecetia Hirai ei la plcioare simbolul
mortei. Fratele lui, Nicola° Mavrocordat, urmeaza la tron, ei cu voice
acestui bun Voevod, care ingrijea de ManastireaHalki, Principesa Maria
reueeete as transporte ramgeitelele sotnlui frau in Muntenia, inpropan-
dn-1 in cea mai desavareita taint, in aceasta biserica, chiarlanga mor-
xnantul lui Mavrocordat. De-asupra a fost azezata o piatra intocmai
ca a Voevodului, farce nici o inscriptie insa, pentru a inzela pe Turci,
cad nu ar fi ingadait ea vietimile crezute de ci in fundul marei, sa aibe
vre-un mormant. taina a lost atat de bine pastrata, ineat timpsde 200 de
ani, nici un Roman n'a *tint ca sub aceasta piatra farce inscriptie,
cats in plcioare, zace corpul marolui for Principe, decapitat in 1714.
Domnul Virgil Draghiceanu, membru in Comisiunea monumentelor
istorice, deslegand o inscriptie gravata pe o candela de argint gasita in
aceasta biserica, descoperi ei taina ei locul mormantului lui Branco-
veanu, Candela, pastrata astgzi in muzoul Toma Stelian, poarta aceste
euvinte: nAceasta candela daruita biserieei Sf. Gheorghe, lnmineaza
de-asupia locului undo odihnese osemintele fericitului intr'u Domnu,
Voila Constantin Brancoveanu Bassarab ei a fost Manta de Doamna.
sa Maria, care nitdajdueete st oclihneasea aci la randul ei; 12 Julie:
anul 1228 de la zidirea lumii (1720). Suportul de tier e inct la local lui
dar candela ridicatit pentrn ranzeu de Comisia Monumentelor Istorice
n'a fost insa inlocuita, (1914).
Tot in aceasta bisarici mai aunt ingropati, Manolache Lambrino,
ginerele lui Brancoveanu, ei probabil, sotia lui Maria ei fica sa Balaea.
Cu gandul de a face din biserica Sf. Gheorghe Mitropolie, Brancoveanu
cladi chiar in grading. un mare han en 200 camera, numit haunt Sf.
Gheorghe, al carui vepit era destinat bisericei, Gratis hanulni, acest ion
deveni central vietei comerciale. Angrosietii ad id depozitau marfa, 5i
aci se opreau carafe sosite din Lipsca, Galati ei Constantinopol. Incen-
dint din 1847, 23 Martio, l'a distrus insa compiect; piata hanului are a
ocupata scam de grading. ei de strazile formate in 1859. Multiplele obiecte
admirate altadata de straini, in bind* aunt la Muzeul de Antichitati.
GrAdina Sf. Gheorghe e inconjurata de strizile: Lipseani
Sf. Gheorghe ci Cavafii. Strada Lipseani se sfarkiete aci,
la raspAntia dintre str. Cavafi ski Calea MoOlor.
VI. A. Cartierele de pe malul drept al Dam-
bovifei la S-V. de ora*.
Coborind po Calea Victoriei, spre podul *Senatului, se
zarete in stanga, pe cel'alt mal al Dambovitei, constructia
rnasiva a Palatu/ui de justitie, (H. 9); olibdita in 1895,
dup.& planurile arhitectului Bella, a costat 7.500.000
lei. Palatul ocupa pAtratul dintre strAzile Justitiei, Danie
lopol, Palatul de Justitie vi Rahovei. Constructia simpla,
www.dacoromanica.ro
 PALATUL DE JUSTITIE 151

rece Qi esprit ca infatipre, prezinta patru fatade. Fatada

prinreipalft, spre cheiu, are un peron en scam lungi de 50
metri. Sub bolti vase statni alegorice; dons reprezinta ru-
terea si Prudenfa, de Carol Storck, tar celelalte simboli-
zeaza Legea, Dreptul, Justifia vi. Adevarul. Trei nvi largi
due in interiorul Palatni.
Fatadele laterale raspund in ganguri late din can treci
in sale Pasilor-Pierduti vi in birou ; de aci pornese alto
numeroase scarf, legend cele trei etaje cu sub-solul.
In interior, sala Orologiului san a Pa filor Pierdufi care
serveste de vestibul vi recreatie avoestilor vi clientilor in
intervalul andientelor. In rnijloc, bustul de marmora al lui
Mihail Cornea, pe un soclu de granit, decorat en o coroani
de Lauri In bronz.
Mihail Cornea, celebrul avocet, care in 1871 a fondat Revista Prae-
ticA a Dreptulni Roman. Putin mai departe, bustul lui Eugen State.ou.
Lem pol,tie, peat, fost Ministru oi fost Preoedinte al Senatului, in
(itnernul lui Dimitrie Stnrza).
Din sale Paoilor-Pierduti, donAlargi seAri in marmorl due la Curt ea
de Ape! 4i Curtea de Casafie. Decoratiunea interioara a sMilor do oedinto
e luxoasit, distributia lumiuei oi aranjarea sAliior foarte renoite.
Fatada prineipall a Palatului de Justitie e'in fate splaiiilui Dam-
bovitei. Acest ran izioraote la poalele Carpatilor oi so rearsit in Du-
man.° tra) ersiind oraoul in directia V-S-E. Adeseori #1-a schimbat albia,
thud complect canalizatA abia in anul 1883, de inginerul francez Ale-
xandre Boisguerin. In secolul al XVI-lea erau pe malul drept al Dam-
bovitei, numeroase lacuri qi raulete, can an dispitrut apoi. Pitorescul
Dambovitei ii formau mai de must, morile do vent do earl vorbesc cele
mai vechi doeumente ale VoeNozilor qi earl producean vcnituri impor-
tante, atilt Casei Principilor Domnitori, cat qi bisoricilor oi
(litre anul 1600, raul culgea sub zidurile de apArare ale Palatului Prin-
Oar (nude se all arhkele Statului). Pentru lucuitorii Bucureotiulni,
aceasti apt era un pericol continuo, elici in zilele de ploaie, ea se re-
varsa fumes& peste intreaga vale Cotroceni, traversand mahalaua Gor-
gani, lzvor, Mihai Voda, Zlittari, umpland lacurileDudeseu oi Antim oi
ajungand sate odatA pan& la dealul manastirei Radu Vod!!, innudand car-
tierele joase qi tarand mobil!!, rule qi vita. In 1865, Emma! gratie bar-
cilor qi podurilor mobile au seApat bietii bueureoteni. Cea mai groaz,.
Dia inundatie a fost la 1774. In alti ani, albia era seaca oi se pntea
treco en piciorul. Cum in seeolul al XVIII-lea nu existan fantani,
singnra ups potabilA era aceia a Dambmitei limpezitA en alann.

Palatul de Justifie e separat de Palatul Senatului (in

constructie scum) prin str. Danielopol. Pe terenul rezervat
parcului Senatului, se Dila Inca o bisericuta, fare cupola
care va fi dararnata in curand, (atr. Apolodor No. 2). E Bi-
serica Sfantului Spiridon (G. 9).
Pe jumatate aproapc ingropatit in pitmant, biserica e mutual. Con-
struitit intai in lemn, ca a apartinut boernlui Floresen, care iqi wica
www.dacoromanica.ro
152 BISERICA ANTIM
casa !a cativa pasi. In 1732, Voovodul Constantin Mavrocordat, recon-
strueste biserica in caramidlt. lnecriptia de de-asupra ulei de intrarc,
prozinta un document istoric interesant, eu priviro la lingueirea pro-
tins& de Int Iltit ['carte. In adevar ultimole doua randuri ale inscriptiei,
aunt sense in tureeste.
Strada Apo lodor duce in Sir. Sf. Apostoli; facand
cati-va pasi la stanga no gasim in Strada Antim, nude la
No. 19, se ridica celebra Biserica Antim (G. 9), care,
din punct de vedere artistic, a facet epoci in secolul
at XVIII-lea, atat in Romania, cat si in strainatate. Mitro-
politul Antim, etitorul, e una din cele mai interesante
figuri ale artei religioase romanesti. Biserica, numita in
vechime Biserica Stinfitor, a fost construita in lemn, de
Staicu Merisanul, mare Paharnic. Mitropolitul Antim a re-
facut-o in platra, la 1715, dandn-i un caracter atat de ori-
ginal ca stil arhitectonic si ca inovatii manastiresti, incat
in tot secolul al XV11I-lea, a servit ca indrumator artistic
edificiilor reliAioase. Mitropolitul care era muzicant. scriitor,
orator, pictor, tipograf, sculptor, gravor si pe Ring/ acestea
inteligent si instruit, se ()presto in Muntenia venind din
Persia $i educe de-acolo influenza artistica arab& si persana.
Insp!randu-3e din vechea arta georgiana, Q i studiind arta
bizantina' romans, el ajunge sa le contopeasca pe amantioua
creand o note carccteristica in memento, note care nrrna
se ramilna ca tip. El a inlocuit florile de nufar si trim-
fatoarele zambile, cu deeoratiuni geometrice, si cote-odata
ea frunze de acanta. Indepartand regnlaritatea liniilor con-
tinue, monotonia suprafetelor plane, Antim introduce in-
crucisarea liniilor, combinatiile nesfasite de figuri geome-
trice, totul inteun perfect echilibru. Atat usile bisericilor
Antim si Coltea, cat Qi stranele, tronurile domnesti si tetra-
poadele sunt sculptate dupe modelele date de Antim, frn-
moase marturii ale zitiintei sale artistica. Mai mult hick se
spune ca cele dons aripi ale usei bisericei Antim, ar fi
sculptate in intregime chiar de mina sa. Pe fatada ¢i pe-
retii laterali ai bisericei sunt de remarcat discurile deco-
rative care nu se intrebuinteaza nici-odat6 in bisericile
ortodoxe, si cari reamintesc faiantele. maure-xpaniole. Bi-
serica, largit gi majestuoasa, ca plan si executie arhitec-
tonica, .0 Inca mai original(' in interior. Tampla obisnuita,
e inlocuita cu o adevarata constructie in lemn, opera unei
vii imaginatii, undo se intalneste fastul si gratis.
Tampla reprezinta in miniature unele elemente din cari
se compune biserica: strane, coloane, cupole, frontoane re-
www.dacoromanica.ro
 BISERICA ANTIM 153

petate, etc. Inaintea peronalui din fate altarului, Mitropo-

litul a imaginat nn baldachin cn doua galerii suprapnse,
in intregime sculptate in lemn, si care schimba complect
caracterul de biserica ortodoxA. Voevodul Stefan Canta-
cuzino, al carai portret se vede in dreapta, pe peretele de
Est, dArai bisericei, cite -va imobile si case de comert,
ajutand astfel pe Mitropolitul Antim care-si Inchinase $i el
intreaga avere pentra biserica Qi pentrn intemeierea nnei
biblioteci si a unui Azil de Barad, chiar in cartes, bisericei.
Toti pelerinii, rAtacitii, cersetorii, vagabonzii si calugarii,
etiau ca pot grisi aci un adtipost si o bucata de paine.
In 1867, biserica se repara en 800 ducati de aur, dAruiti
de Regele Carol, Poporul reennoscator, boteza biserica
Tata lor Sfintilor, biserica Antim. Palatal care se all in
carte, e palatal Srcintului Sinod. (G. 9).
Revenind in strada Sf. Apostoli, gasim la No. 14, Bi-
serica Sfintii Apostoli, (G. 8), ridicatit de Domnul Mun-
teniei Mittel Bassarab, in local alteia de lemn, inAltata
incA de la inceputul secolului XVII-lea. Dopa Matei Bassa-
rab, Principii Grigorie Ghica, Brancoveanu, Cantacnzino,
se'ngrijira de biserick reparand-o on de cute on era nevoe.
Dela Brancoveana ne-a rarnas tampla sculptata in lemn gi
aurita si al cartti motiv decorativ e la fel en al bisericei
Sf. Gheorghe, asemanator nnei dantele de aur aruncate
peste altar. Din epoca Cantacuzenistilor, avem rama si in-
scriptia nsei de intrare, eat gi stranele tronul partand
vultnrul, emblema casei Cantacnzino.
Pe peretele de apus sunt portretele ctitorilor : Stefan
Cantacuzino, sotia sa Palma, Constantin Cantacuzino of
Safta. La sting; Matei Bassarab, sotia sa Elena, Matei lorga,
DrAghici si Mihail Cantacuzino.
In pronaos, la dreapta, piatra de mormant cu inscriptie,
a lai Grigorie Ghica, (1661) si mormantul copilului Ban,
mort in 1664 de o boalii napraznicA. In curtea bisericei,
mormAntul lui Petra Mavromihale, din familia marilor
eroi, cari an luptat pentru independenta Grecilor, in 1821.
Este marcat de o coloanA de plated. Argintariile cari le
stapanea biserica in 1640 si 1667, sent azi la Muzeui de
Antichitali.

Aproape de capatul strAzei Sf. Apostoli, in stanga, e

Strada Arhicelor care duce la Mnzeul Arhivelor Statului
$i la Biserica Mihal Yoda din mijlocal cartel Arhivelor.
www.dacoromanica.ro
154 ARHIVELE
Aeeste douA monumente se ridicti pe dealul istpric node
Mihai Viteazul a inceput inaltarea zidirilor sale.
AritIvele (F. G. 8) sunt construite pe locul ocupat In
1774 de Palatul Voevodului Alexandru Ypsillante.
Sosind la Buenresti, fanariotul glei veehiul palat in mine si
se install provizoriu intr'una din casele particulare ale Jul Branco-
{ eanu, pinit'n 1776, Maid se eladi-pe eolina lui Mihai Viteazul nn palat.
Aceast/ noui Curte domneascl, numita Curtea din Mihai Vods., a costat
trei snte pungi dc aur, dar n'a Omit decit zece ani, fiind mistuita de
foe. Urmaeul la tron, Green' Caragea, ne mai gisind palat ()cups. nil-
nlstirea Cotroceni, iar palatul are nu mai servette deelt cereetorilor,
huimanalelor pi vagabouzilor, ca loc de adlpost.
Printul Moruzi, care a domnit dela Ms pins. to 1801, reparl din
nou palatul. dar abia terminat, arde pentru a doua ours, Mr& Bit mai
fi foot cu putintlI vre-o restaurare.
Intinderea palatului cu construetiile rale, pare al fi ocupat tot
locul de azi dintre arhivele Statului ei strada Caziirmei, uncle se aft/
uctualmente Arsenalul Armatei, Catarma Alexandria ei Biserica Spirea
Veche, fost puraklis al palatului. Unul din zidurilo vechei constntctii,
singurul Amite, este zidul de miazl-noapte al Arhivelor, spre chei pi
care se geosebeete vfidit de celelalte.
Arhivele, (intrarea str. Arhivelor No. 4), pot fi vizitate
Duminecile ti zilele de sarbatoare, dela 10-1 diming*.
Pentru cercetarea manuscriselor, toate zilele de lucru dela
2-6 dupii mass (Director: Constantin Itloisil). Muzeul Ar-
hivelor dateazA din 1831, si cuprinde trei sectii: Prima,
1)repturile Statului, planuri fi contract's a doua, Sec(ia de
registre, acte, pece(ile autoritlifilor, blazoane, documents ;
a treia, Sec,tia istorica.
Arhivele au fost fondate prin regulamentul organic in
anul 1831 in Muntenia, iar in 1832, in Moldova ; au fost
reorganizate in 1872 si 1925. De aceasta institu%iune tine o
Scoala practica de Arhivari, *coal& de paleografi, ¢i un
Muzeu (manuscrise, carp, estampe, tablouri, icoane, gravuri,
documente, pecetii).
In curtea Arhivelor, Biserica in Tiatri, zidita de Mihai
Titeazal, (F. G. 8), in locul alteia de lemn, nu.mit'a
Sf. Nicolae si inaltatA de Vlad Dracul in secolul al XV-lea
(documente din 1696); un document al biseri 'lei spune ca
Mihai Viteazul, descendent direct al lui Vlad Dracul, a re-
%cut biserica din temelie in 1594, iosusindus-o yi zican-
du-i Blaerlea Miltal Viteazul. Acest Domn o inzestra cu
proprietati si magazine iar in secolul at XVII-lea devine si
mai bogata prin darurile Voevozilor Alexandru Iliasi, A-
lexandru H Bassarab si Antcnie. In 1654, Paul din Alepo o
www.dacoromanica.ro
 BISERICA MIHAI BRAVU 155
numeste splendida, mareath, on cele trei cupole ale sale",
Biserica e conceputh dupil tipul bizantin, in forma de
amen, construith in caramidh goals, farii tencuiala pi fall
pietre cioplite. Ornamentele sculptate ale cadrelor de fe-
restre, cat si thmpla, au fost adaugate dupa epoca lui Ma-
tei Bassarab. La 'nceputul secolului at XVIII-lea, un egu-
men grec reparand-o, pune i sculpturi la upa de intrare,
(1711); o ultima restaurare s'a Relit in anul 1834 de catre
arhimandritul Teodosie Contopulo.. Pe pereti, portretele
etitorilor: Mihai Viteazul, sotia sa Stanca, Boerul Stoica
pi Voevodul Constantin cu sotia sa Ioana.
Aceasta biserica astazi ruinata, pi fara interes artistic,
prezinta un mare interes istoric, reamintind romanilor o
epoch de glorie pi marire, mind Mihai Viteazul a pus pen-
tru inthia data, sub acelapi sceptru, Muntenia, Moldova si
Transilvania (p. 126).
In curtea acestei biserici a fost decapitat de Turci, sub,
un par, micul Print Vladut, fiul lui Vlad Chlugarnl. Dom-
nise numai doi ani, pi n'avea decal 16 ani.
Epind din Curtea Arhivelor, avem la dreapta bulevardul
Prineipele Mireea, care se prelungepte la and cu strada.
Funtariei. Cladirile cari se zaresc in dreapta sunt: Arse-
nalul, Inchiqoarea Militara, Cazarma Alexandria, 13i in
stAnga, pe local unde .alth data se ridica Palatal Ypsilante,
Cazarma Cuza Yoda.
Nu departe de strada Militarilor, dincolo ae edificile sus-numite, se
ails Biseriert Spirert Vecle, foetal paraelis al palatului incendiat. In ul-
timul semi a serf it do eapellI eazarreilor din apropiere. In areastl bi-
eerie& a lost deseoperit steagul armatelor lui Constantin Ypsillante, pre-
cum gi piatra de mormant a unni militar rue. Regele Carol, in eri 4$
ani de Domnie, a sarbatorit aei tea mai mare parte din aniversarile
militare. Forma primitilft a lost eompleet modificata prin restaurli-
rile posterioare, der ui -a p5strat planul dreptunghiular, en exonarthex-ut
desehis, prounosul, naosul gi aft:Aral. Este inteersaut tie remareat ea-
raeteristieile boltiloc pe pendentive e sprijinite de areurile cilindrico
laterale, earl aeopAr narthex-ul, pronaosul pi naosul gi ale caror propor-
jinni merg ereseind dela intrare spre altar. Boltile snot de tipul intre-
buintat eatre sf5rtitul Imperiului Bizantin. Pe pereti, portretele etito-
rilor: Mireca Voda f}i sofia ea Smara. Inscriptia dela intrare, frumos.
pistatl on Icoana Iniljarei gi Christos.
In fata cazarmei, la intretherea strazilor Funthriei pi Ca-
lea 13 Septembrie, se gasepte Monnmentnl lzbandei, ridi-
cat in sitemoria pompierilor, cari in 1848, an captigat, chiar
pe acest lot o victorie, contra Turreilor. Coborind dealul
lui Mihai Viteazul titre math! drept al Dambovitei, avem
www.dacoromanica.ro
156 INSTITUTUL ANTIRABIC
In stanga Splaiul General .31agheru unde se gaseate La-
boratorul de Chimle al Doctorului Istrati, iar alaturi,
la No. 7, Institutul Antirabic, fondat in 1887 de Doc-
toral Victor Babes.
Doctoral Victor Beibef ei-a fhcut studiile de rnedieinh, la Viena. Tri-
mis-de guvernul ungur ca rspreznetant la diferite congrese ei comisii
speciale, pentra a studia anatomia patologich ei organi,area to uniNer-
sithti. el so 'mprieteni in curse! actilitlitei sale en Pasteur, Koch ei
Cornil. In 1887 e numit Profesor de patologie experimentall la Facial-
tatea de Medicinh din Bucureeti, el sef at Institutului de Bactereologlo.
In aceasth. ultimo calitate, a adus imense serlicii shnhtittei publice,
prin crearea serviciului de inoculare contra tarburitrei, boall care nn
se vindeca pe atnuci, deeat la Paris, bolnaNii fiira mijloace blneeti,
find astfel condamnati dinainte.
La cliti-va paai de aci, la No. 3, al Splaiului Davila,
Institutul Bacteriologic, cunoscut ai sub numele de Insti-
tutul Doctorului Babea, aeful ai reorganizatorul sae, Institut
unit in felul lei, in Europa.
Alatari, Scoala Veterinard, a carei fatada e la fel cu a
Imprimeriei Statului. La extremitatea Splaiului Doctor Da-
vila se afla piata nude porneate, in dreapta, pedal Sf. .Elef-
terie vi'n stAnga, .Splaiul Davila, Str. Costache-Nefirii. S'tr.
Elefterie Vechi (in fata B-dulni Independetei), care duce la
latul Cotroceni gi Splaiul Domnita).
in strada Sf. Elefterie, la No. 42, Biserica co acelae Hume, clhdith
in /784 de Mitropolitul Neofit I-NNI, cu banii 16.sati in acest scop de
Maxim Cupetul. Era pe atunci in mijloeul unei p8duri salbatiee, be
ideal de odihml ei reel:legem Preotul care o administra, se hriinea din
mierea albiaclor ingrijite de el. Lang& biserici. as afla no lac, tot atilt
de poetic ca ei pAdurea, Ili Manta popii. Caterina, neNasta Vomodulni
Alexandru Ypsillante, nAseuth princesa Moruzi, venea adeseori aei, ea
valeaeea, zina, eitoodatg noaptea, pentru a da fiber curs gandnrilor ei
romantice. In 1769, marele vornic Filipeseu, dAdu in parent aces-
tei padnri nn mare supeu, urmat do on striducit bal qi focuri de arti-
fici, lucre neeunoscat inch la Bncureeti ei de care a'a vorbit inch multi
ani in urmit. Icoanele Sfantului Elefterie ereu considerate eafaca-
toare de minuni, atragand in biserich multi eredineioei. In mai
putin de 30 ani, phdurea a fast titiath, si'n locul ei Eueureetial a ereat
on maim., care se dezvolta in fiecare an.

B. Cartierele de pe malul drept al Dambovitei

spre sud-estul orasului.
Partea de est a Palatului de Justitie este marginitg de
Ca lea kahocei. o lungs cale, care incepe din Splaiul Dom -
nita Walesa ai iese din oraa sub numele de aoseaua Alexan-
driace duce la oraaul Alexandria de pe malul Dunarii.
www.dacoromanica.ro
 Calea Rahoret e una din primele 5 drumuri vechi din. Bueuresti.
Palm la rfisboiul Independentei in 1877 ea a fost cunoscutit sub nu-
mete de Ca lea Craiovei, Mod drumulprin care cAlatorii ajungeau la Cra-
iova in diligentc satt c5rate. In 1877, in amintirea redutei Rahova, undo
romanii an invins pe turci, a fost numitA Ca lea Rahovei. Dar incit mai
inainte, la origina sa, acoastit gosea a foot numitti.Podul Calicilor; dupd.
cum la Paris calicii aveau drept addpost aga nuraita La emir des Mi-
racles', in spatele spitalului BOtel Dien, dupa cum si Is, Niirenberg in
1478, calicii igi aveau cartierul la Bettlervolk, tot astfel Ia Bucaresti,
acesfi oropsiti an cdpittat dreptul de a-si intinde locaintele, dealungul
acestui drum. In sec. al XVI-lea addpostul calicilor se gasea in local
undo a azi bi erica Masa. Constantin Branccoeana ii goneste dcpc
acesto locuri, dar in lac s5 -i adaposteased in spitale cum s'a, lent in
Franta in 1668, calicii din Bueuresti aunt pur gi simplu dati afarfe,
spre cartiorul tiganilor, cam undo ar fi azi 1. poalele Mitropoliei
gi impinsi mai tarziu, inspre laced lui erban Voda, in directia Giur-
giului. In locurile parasite de ei, boierii Rudeanu, Otetelisanu, Dudescu.
gt Britiloi isi vor construi case boieresti, cecaco va face ea in 1741, po-
dub calicilor sd, fie soseaua cea mai framoasd, din Bucuregti. In 1847
un foe mare o s5 distruga 600 din aceste case, dar sunt reflcute po
loc. De ceeaco a lost altddatd, mahalaua calicilor, ne m ui pnteam face is
ideie in 1000, rand au mai enpravetuit cite -va baraco -n strada Eman-
cipatft. Toate au fost distruse cand construit bulevardul Domnita
Maria.
La No. 3, in Calea Rahovei, avem Blserlca Domnita
Balasa, (H. 9.) renumita prin concertele sale religioase ce
se tin in fiecare Duminica dimineata. Ea a fost zidita
in 1751 de BCdaea, fiica lui Constantin Brancoveanu, pe
proprietatea sa ei a tinut pane in 1831, cand a fost- res-
taurata do Grigore Brancoveanu, ultimul descendent al
acestei familii. Distrusa de un cutremur de pamant in 1838
biserica a fast reconstruita in 18-18 de Salta Baneasa Bran-
coveanu, nascuta Bale. Aceastil biserica se gaseete in mij-
locul unui mare pare. Intrand in gradina, avem in stanga
monumentul funerar al principesei Zoe Bibescu, mama lui
George Bibescu. Acest monument trebuia sa fie pus in in-
teriorul bisericii, dar fiindca Mitropolitul Ghenadie s'a im-
potrivit sub motive de ordin canonic, a fost lasat in gradina.
Se etie ca biserica ortodoxa nu permite sculpturi in inte-
rior. La cativa paei de statue. tot in stanga, e un piedestal
de piatra, care poarta reproducerea in miniature a bise-
rich, aea cum a fost In inceput, in 1751. Biserica este mare
ei modernizata. Ctitorii pictati pe ziduri sunt: Constantin
Brancoveanu, sotia sa Doamna Marica, fiica sa, ginerile
Manolache Lambrino, Grigore Brancoveanu ei inca alti mem-
brii mai departati din familie. La dreapta sub o bolts,
Domnita Masa moarta in 1741 ; langa coeciug o sculpture
de marime naturals in marmora alba, intatieand figura tnstfi.
a principesei. Deasupra cceciugului, un Inger.

www.dacoromanica.ro
158 PARCUL CAROL

Constructiile ce zArirn in jnrul bisericei suet: Azilul

410 Writhe qi Spitalul Brancovenese (H. 9).
Alaturi de Domnita Bit lasa e Biserica Sf. Nicolae, zidita,
pictatA ¢i inzestrata de Teofon Simonachnl, in timpul Mi-
tropolitului Teodosie secolul al XVIII-lea. Mai tarzin a fost
complect restaurata ¢i pictatA de pictorii Constantin Lecca pi
Mihail Pop in 1852.
Dupe strada Bibescu Voda la No. 21, Biserica Sft.
llie ; mai departe in stiinga, 9tr. Sf. Apostoli ¢i imediat
str. 11 lunie nude se gAseste in colt seminarul 111fon,
scoala de preoti. Strada 11 Iunie numita astfel in amin-
tirea zilei and a fost proclamata revolutia dela 1848
contra grecilor duce la Plata Marefalaliti Joffre la
Nord de Parcul Carol (G. 111.
Parcal ¢i constructiile sale s'an ridicat in anul 1906, pentra
sarbatorirea celor 40 de ani de domniepacifica ¢i glorioasa
a Regelui Carol, primul rege al Romilniei. El °cup& o su-
prafata de 360.000 m. p. Aceasta regiune numiti inainte
de 1906 Camptil Libertatii, nu era cleat o balta mocir-
loasA unde se scA/dau bivolii si pasteau boii; in mijlocul
campului, o fantana in jural careia se adunau sacagii, care
pornean apoi in oras si 'Janda apii in mahalalele wide nu
se gfisea. In mai putin de un an aceasta regiune a fost
secatA. nivelata ¢i pregatita pentru ea zeci de palate, case,
alee si monumente si se ridice. Pentru a modela terenul,
a trebuit sa se deplaseze 575.056 m. c. de pannint si pentru
a avea o umbra in ziva inaugurarii parcului s'a adus aci
4.000 de pomi si 90.000 de brazi. Planul a fost conceput
de francezul Redont, arhitect peisagist, care a impartit en
foarte multa inteligenta constructiile ¢i aleele. Patrunzand
prin usa dela intrare in forma de arc, ajungem in pieta
expozitiei numita Piata Dorobantilor de unde plead. Aleea
Independentii. Marea cladire care se zareste in fund este
Palatal artelor. Aleea Independentei, inconjoara parent in
linie dublA Ora la piata Traian, care se termini la lac.
In dreapta si in stanga aleei se fad ¢i azi pavilioanele
cari an servit is expozitia din 1906, la reprezentaroa Pri-
mdriel, a Camerei de Comerf, Palatului de Industrie, LU-
crarilor publice, Pavilionul regal, Ministerul de retsboiti,
Regia tutunului, Pavilionul de agriculturd, Industria cas-
sia, Dlinele, Carierele ¢i Domeniile coroanei, aproape toate
concepute ¢i executate, dupti modelul vechilor case bee-
www.dacoromanica.ro
 PARCUL CAROL 159
resti din Romania sau dupa manastiri. Pavilionul regal,
in fata bazinului espla nadei a Regelui Carol si in stanga
acesteia, este reconstitnirea vechei Manastiri Horez din ju-
detul Valcea, en frumoase pnvdoare in arcade trilobade
frumos exemplu de arhitectura romaneasca din timpul lui,
Brancoveanu. Mai departe Pavilionul Industriei casnice, al
vninelor pi carierelor, formand doua corpuri de constructii
simetrice, amintesc Manastirea Neamt. Langa palatul Ar-
telor e o elate, adica o casa fortareata cum se construia
pe vremuri de boeri pentru a se adaposti de atacurile turci-
lor ei tatarilor, copiata dupa Cala familiei Greceann din jade-
tul Valcea ¢i executati de arhitectii Mihaescu si §tefaneseu.
Scoborand pants care conduce la cilia si luand la dreapta
Calea Olteniei, apoi aleea Vlad Topes, ne vom gasi in fata
originalei constructii ,Turnul de WV' (H. 12), dupil mo-
delul lui Tepees -Voda, ridicat iu secolul al XV -Iea in lo-
ealitatea numita Cheia Argesului. Aceasta zidire se dato-
reste aci arhitectilor Petculescu $i Schidl. Turnul de ap&
unde se gliseste un rezervor de 200 m. c. se compune din
tr'un turn malt de 32 metri, avand un diametru de 9 m.
In varf o platform& accesibila publicului de unde se vede
ansamblul parcului. Turnul se termini printr'o galerie de
lemn. In dreapta un zid in piatra in zimturi; in colt un
turnulet; in interior o galerie en 3 arcade, servind corpu-
lui de garda.
In stanga Turnului de apa, gasim tipuri de case din
Macedonia, Bucovina si alte case taranesti de munte aco-
perite cu trestie. Pavilionul Inchisoarei, in dosul Palatului
artelor, este in stanga, aproape la marginea parcului, inspre
Calea §erban Voda. Aceasta e reproducerea penitenciarului
model din Doftana, unde a fost introdus sistemul celulelor.
Inginerul Bolintineanu, executand acest pavilion, a tinut
mama de toate liniile si proportiile penitenciarului ¢i chiar
de cele 4 turnulete destinate soldatilor de garda. Poarta
este masiva, in lemn de stejar. In interior, halal ei cele 4
odai, formeaza o truce.
Alaturi de inchisoare este Pavilionul Etnograftic al
Transilvaniei, construit in stilul caseinr particulare din
Transilvania.
Foarte interesant deasemenea Pavilionul Poftei, care
poate da o ideie de progresele facute in taxa timp de 30
de ani. In adevar, Regele Carol a gasit in 1866, in loc de
posts, o maghernita avand o bolts sub care se adaposteau
www.dacoromanica.ro
160 FARCE% CAROL
diligentele si caii de curse, Intocmai cum e acest pavilion.
Dupd cati-va ani dela venirea lui Carol ca Domn, fosta ma-
ghernica a fost inlocuitd en Palatal postei de azi depe Ca lea
Victoriei. In dreapta, in fata lacului, trecand pe calea Do-
brogei si tang& terasa lui tefan cal Mare, e Fcinteina Mi-
nisterului de Dornenii artistic executatd cu tot fetal de
pietre aduse din muntii Carpati si din carierele din Romania.
Scara care pleats de aci e in marmora alba, extrasii din
muntii Arges, prezentand cloud margini: una rosie ¢i alta
violetd; pilastri aunt in granit si capitelurile in gresie. Dou'a
blocuri de piatra sant indemanatec taiate ca forme ome-
nesti. Dela aceasta terasa pleacd cloud alee: Constantin Bran-
coveanu si Tudor Vladimirescu, prin care ajungem la Are-
nele Romane, executate de arhitectul-Negrescu sPn care so
afla 5000 de locari. Aproape de Calea Romand, e Biserica
Cutitul de argint, care merit& o atentie cu total specials
fiind o credincioasa reproducere dupd unul din cele mai
frumoase momente ale trecutului: biserica Sf. Nicolae din
Iasi. Dar cal mai frumos palat e acel al Artelor, construit
din capului locului pentru a servi in timpul expozitiei drept
Muzeu; e opera inginerilor Grant si Perlasca. Palatal ocupd
o suprafata de 2313 m. c.: are un etaj si cloud aripi. In
fata palatului pe terasa nurnitA Cuza Voda, mormantul
Soldatului Necunoscut. Piatra depe mormant, bogat scalp-
tatti, cum se fdrea altddata pe mormintele Voevozilor, poarta
o inscriptie reamintind eroismul si sacrificial soldatului
roman. Obiceiul este de a ne descoperi in fats morman-
tului, unde arde farti intrerupere, flactira numitd a amin-
tirii, reaprinsa in fiecare sears (G. 13). Pe peristilul
Palatului Artelor, transformat azi in Muzeu militar,
suntexpuse cateva tunuri din sec. al XVIII-lea, un tun al
monitorului turc ,,Lufti DjelilVscufundat de rusi in 1877,
si tunul 105 pa afetul caruia a fost pus cosciugul Regelui
Carol in ziva inmormantarii sale in anal 1914, luna Sep-
tembrie.
Muzeul 3lilltar ocupa azi Palatal Artelor si este deschis
Dumineca, Martea si zilele de sarbdtoare dela 9 12 si dela
4 6 ; Joia numai dup. amiazd, dela 4 5. Soldatii au in-
trare gratuity in fiecare Luni si Joi, dela inceputul lunei.
Intrand in Muzeu o luam la stanga unde se gdsesc expuse
cateva piese amintind istoria antics si preistoricii a tarii,
cateva reproduceri din -viata preistoried din epoca romans,
cum de ex.: planurile de forarefe, monumental Adam
www.dacoromanica.ro
 MIIZEUL MILITAR 161

Alissi, fotografiile sculpturilor ce se gdsesc pe Columna dui

Traian qi diferite desene pi hArti geografice. Pe piedestale
busturile lui Traian qi Decebal.
Pe un mare soclu, e reproducerea Podului lui Traian,
ale caror mine se mai vad la Turnu Severin. De aci tre-
cem in sala numita Evul mediu in vecini4, unde se ga-
sesc armure feodalo, purtate de duprnanii romanilor din
secolul al XIU -lea, pans in secolul al XVII-lea. Galeria ur-
rnatoare. la rasarit, prezinta cateva piese evocatoare din
viata pi activitatea militara dela fondarea principatelor
adica din sec, XIV-lea pans la sfarpitul sec. al XVII-lea
In dreapta, reproducerea mormantului lui Stefan eel Mare,
Domnul Moldovei ; pe pereti arme ca: varfuri de sageti
gloante, bombe, cartupe gasite la Suceava ¢i vitrine conti-
nand buzdugane ei topoare, fragments de tunuri pi de pupti
pi mai departe portrete pi busturi ale unor Voevozi, co-
piate dupa vechi imagini. In special interesante Bunt co-
piile executate dupa cronicile vieneze pi reprezentand lttp-
tale intre brmatele muntenepti contra armatei lui Carol-
Robert insanul 1330; schite, planuri de fortarete pi de
lupte, reproduceri in ghips de cetritui yi forturi se gases°
in mare unman In sala, numita ,Salat pfttrata" in coltul
Sud-Est sunt arme, colectii de sabii. pupti, arme orientate,
gravuri, reprezentand luptele cari le-au avut romanii din
secolul al XVIII-lea pane. in al XIX-lea, precum pi estampe
din revolutia dela 1784, cateva uniforme de soldati grani-
ceri. In galeria dela Sud, numita ,,Sala 1831 - 1876". sunt
expuse copii dupa uniforme, gravuri, arme, fotografii, por-
trete, busturi, colectiuni de regulamente pi carti militare
care au servit armatei pi care reprezinta armata iomana
in acea epoca. In sala Sud-Vest pi mica said care o precede
e reprezentat rasboiul dela 1877-1879 pi cuprinde arma-
mente pi mimitii care an servit luptatorilor, uniformele
Regelui Carol, reproduceri dupa uniformele soldatilor din
Infanterie pi Cavalerie, fotografiile ofiterilor morti. schi-
tele luptelor cari an avut loc la Plevna, Rahova §i Vidin,
regulamente din acea epoca, decoratii, tablouri, fotografii
luate pe campu/ de batae, schite de pictortd NicOlae Gri-
gorescu, o eolectie de gravuri populare pi o grafica aratand
efectivele pi pierderile din acest r0zboiu. Sala de Vest care
nrmeava este rezervata epocei 1879-1913, unde se mad
progresele realizate de armata romans : arme cu c000s
(1871-1880) pupti de vanatoare, pliqti cti cremene, revol-
www.dacoromanica.ro 11
162 MUZEUL MILITAR
yore en botoiasi, putdi cu foe central, arms cu ineareaturA
simpla, arme Cu repetitie, nniforme din epock intre cari
uniforma de general de corp de armatA de artilerie a Re-
gelut Carol, uniforma de Colonel _de Cavalerie a Principesei
Elisabeta, azi Regina Greciei, o colectie de tablouri de
Ajdukievicz, diferite fotografii ale miniqtrilor de rAsboiu din
acea epocA, reprodncerea in miniature a podulni Regele
Carol dela CernavodA, etc. UrmeazA Sala 1913. reprezen-
'land campania din Bulgaria, care a pus sfirgit rasboitilu!
balcanic; stint: arme rorninegti gi bulgAreqti, uniforme. foto-
grafii, printre care 5i aceea a Conferintei PAcii dela Bucu-
re5ti, miniatura aeroplanelor care an servit in acest rAsboiu,
fragmente din avionul lui Aurel Vlaciu, primul aviator 5i
constructor de avioane romane5ti, un autograf cu semnatn-
rile ofiterilor din brigada infanteriei bnlgare, captnrate de
cavaleria romaneasca la Ferdinandovo, la 5 Julie 1913 5i o
schitA cu explicatia operatiilor armate.or romane5ti. Tre-
cem de aci in mica saki rotundA care prezintii desvoltarea
marinei. Deoparte 51 de alta a fatadei principale se gase-
qte o galerie exterioarA deschisa ; in partea de rAsarit stint
expuse piesele grele ale aviatiei gi in cea de Apas, piesele
grele ale Marinei.
DupA ce am strAbatut astfel toate sAlile, ajungem iar in
fata intrarii principals gi luand la dreapta intram in Sa-
la de ouoare" undo sunt steagnrile romanesti, incepand
dela steagul lni Stefan eel Mare din secolul al XV-lea pan&
la nitimele steaguri cari an participat la rAsboinl mondial.
In mijlocul siiiii. statnia Regelui Ferdinand I-iu, inconjurata
de steagnrile capturate din rasboaiele dela 1877 gi 1916. De
jur imprejur tunuri cari an servit in rAsboi. Ne urciim la
etaj (Anexa No. 3). Pe zidul din lata, un mare portret al
Regelni Carol gi tablouri en numele ofiterilor morti in
1916-1920 precam gi fotografiile lor. In stang,a arme. ma-
terial de rAsboin, schite, tablouri, grafice gi fotografii. In
prima sale la still:1ga, fotografiile membrilor din Consiliu
de CoroanA 5i ai comandamentului corpului Romanese,
grafice aratAnd variatia batalioanelor, bateriilor5i efectivele
armatei romanegti in timpnl rAsboiulni 1916-1918 ; tinitati-
inamice dirijate contra frontului roman. In sala care or-
meaza spre Sud-Vest intitulatA Ofensiva in Transilvania,
3 schite reprezentand operatiile din cursnl anului 1916. 6
acute dupi lupta dela Buenre5ti; o vitrinA en costumele
de infirmierA ale Reginei Maria 5i tunicile Wale de singe
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL MILITAR 163
ale Generalilor Praporgesen $i Lambru. 0 alta vitrina ca
mantaua, sabia 6i chipinl generalului Dragalina ; pe pereti
fotografii si tablonri. Galeria dela rasarit numita lama
1916-1917- tontine material de rasboin Qi proectile ale- ar-
tilerieil remanesti, ale armatelor aliate ¢i dumane intre-
buintate in timpui rasboiultti, un tablou al comandamen-
tului frontului romanesc in 1917, etc. UrmeazA o mica Bala
rotunda numita Ssctiunea Sanitara", unde aunt expose
materialul sanitar ¢i colectinnile de proectile si schije ex-
trase din corpul rAnitilor. Sala Nord-Vest zisrt Maned Ed
Marnsesti", aunt asttel nnmite dupe, numele color dona
localitati unde romanii an castigat tole doui mars lupte de-
cisive contra dusmanilor. .Sala dela Nord' e rezervata
aviatiei ¢i tabloarilor istorice care reprezinta scene din
vista lui Mihain Viteazul, lupta dela Rahova, intrarea
iriumfalii a lui Mihain Viteazul la Alba Iulia ei schite re-
prezentand activitatea aviatiei ¢i unele avioane can an ser-
vit armatei romanesti eau an fost captivate de ea. Mica
sala alaturata e Salonul Aerostaticel cu tot materialul
aerostatic. ,Sala Nord-Est" este sala 1917-1918 en unele
piese din activitatea maritime, dezarmarea rnsilor, mai
mqlte icoane oferite de tarn! Nicolae al 1I-lea regimentelor
rusesti care plecan pe frontal japonez, nniforme. arma-
mente de transee, etc. In galeria care nrrneaza la Est,
,,1918-1920" e reprezentata ocupatia Basarabiei si a Bnco-
vinei de trupele romanesti precum Si campania in Transil-
vania si in Ungaria ocupatinnea Budapestei. In 2 vitrine
sunt steagurile capturate dela unguri. un afis unguresc
dela Bella Kan, nn drapel roya capturat dela bolsevici.
Cate-va steag,nri care an fost arborate la Budapesta iu tim-
pal ocupatiei armatelor romanesti gi efectivele ¢i pierde-
rile armatelor dela 1918-1920. La Sud-Est este ,,Sala ar-
matelor aliate". La capatal Est al galeriei din Sad o se-
rie de fotografii lnate en ocazia incoronarii Regelui Ferdi-
nand si Reginei Maria la Alba Iulia in 1921; decoratii si
tnedalii acordate armatei in timpul rasboinlui gi o vitrina
cu decoratiile Soldatalui necnnoscnt ¢i diplomele care i-au
That date de statele aliate. De remarcar coroana de lauri
in anr, oferita de Regele Alexandra al Serbiei.
Salile si toti peretii stint decorati cu pictari al caror
subject e mat dap& rilsboial mondial semnate de: $tejan
Dintitrescu, raian Cornescu, Eduard Sdulescu, Cantil Resu,
www.dacoromanica.ro
164 MUZEUL MILITAR
Stoica ¢i sculpturi do Iordt1nescu, Boamba, Paciurea, Ban,
Medrea, Ta lea si Matcluanu,
Afars, in dreapta si stanga terasei Cuza Voda stint cilteva
fragmente sculptate din nonumentul dela Adarn-Klissi.
Strada 11 ramie nu se opreste Ia Parcul Carol dar con-
tinual in dreapta spre Gara Filaret care se gilseste Is
Noe 116 (G. 12). Numele ti vine de la mitropolitul Fila-
ret omul cel mai invatat din Romania in sec. alXVIII-lea,
Acea,111, gara a fost cea dintiliu din Bucuresti : construitilin
1868 ea nu serveste deist o singuril linie ; Bucuresti-Giur-
giu, care a. fost totdeodata si prima linie de tale ferata din
Romania (68.822 km.) Locul pe care se &este astazi gara,
se minim in 1848, cdmpul Libertatii. Era un teren mocirlos
plin de noroin si de apa toamna si in zilele de ploaie, ce-
eace facia foarte anevoios drumul pina la Gera Filaret ;
numai ii 1893 si 1900 aceste bfilti an fost secate si pre -
gi.tite pentru constructii si strati. In aceasta simpl3 garil
au descins Ia 22 Octombrie 1868 Printul, Carol si Printesa
El sabeta (mai tarziu Regele si Regina Romilniei) in-
torcandu-se dela \Vied unde a avut loc casatoria lor.
Rapti Gara Filaret, strada 11 Iunie is numele de str.
(ufitul de Argint, undo la No. 5. se gaseste Institutul Me-
teorologic (G. 12) si care dateazil din 1884.
Studiile meteorologic° an fost cunoseuto in Romania din seeolnl a/
XVII-lea, ruin se poate constata dintr'o luerare lasata de Dimitrie Can-
temir in 1716. In 1849 obsor'.atiile emu itirute din In ula lzerpiior din
Mares. Negrh. In 1892, se faecal' dela scoala militara, 'titre 187101 1884
la scoala superioarti (le agrienitura. dela Herastau, in fine (WO 1884 in
aceasta cladire. In afar6, do aparatele gi inshurnentele neeesare.Inbtitu-
tut Meteorologic arc o foartc bogatil colectie yi o biblioteeti.
Strada Cutitul de Argint dri in Calea Serban Voda 6i la
eapatul acesteia se griseste Cimitirul Bellu de unde pleaca
soseaua care duce la Giurgiu.
Revenim la Plata Maresal Joffre, la nordul Parcului
Carol. Mergiind drept pe Buie v. Mrtrasesti, la Brisfiritul Pietei,
ajungem in str. Radu \Todd unde se gasesc bisericileBucur
si Radu YOda.
Biserica B« cur. nu poate fi vizitata deal cu o invoire
specialh dela Dire,ctia Comisiei Monnmentelor Istorice
(pag. 190).
Aceasta biserica a !eget& de insasi legenda originei Bu-
www.dacoromanica.ro
 BISERICA BUCUR 165

eurestinlui. Dace ne lnAm dnpa legends, intemmeerea ea-

pitalei Rotnaniei s'ar urea la secolnl al X1II -lea. and un
cioban Cu numele de Bneur, seobord din Carpati in a-
ceasta regiuno pentru a se instala en oile sale. Dand de
padnrea deasa ce exista atunci pe acoste loenri. preenm Si
de apa frumoasa a Danbovitei, Bucur voi sa multumeasea
lui Dumnezen >ti atunci ridica o biselienta in lemn, dand
cnpolei forma nnei caciuli de cioban. Se numea dupe
numele ciobanului Biserica Jul Bneur. Reginnea s'a nu-
mit apoi reginnea lui Bucur, $i cand an inceput sa. se ti-
dies case, s'a zis Ora ul lui Bucur" de undo s'a facut
Bucure?ti. Refacuta $i. schimbata, biserica prezinta astral
aeelasi caracter de bisericuta de tarn, simple si umila. Re-
faenta in piatra in 1416 de Mircea eel Batran, a rarnas ast-
fel pana azi ; pe inseripta care nn mai exisiA de trei sfer-
turi de veacuri, era eerie ,,Eu, Domnul Mircea Basarab,
Voevodul Tarilor Romlinesti, Duce le de Ffigaras @i cuceri-
tor al pamantului din Dobrogea pe celalalt mal al Dunarii,
am ridicat din temelie in anul 6924, dela zidirea lumii.
(1416) aceasta biserica in piatra in locul celei a lui Bucur.
inchinand-o sfmtilor Atanase tii Chiril si odihnind In ea
oasele color cari au efizut in luptele ce-am avut eu turcii
la Ginrgiu, la 11 Iunie".
Biserica reparata in 1869, a mai fost ajntata aceasta in-
seriptie $i dupa 4 Seco le si jurnatate, biserica a fost re-
faenta pe cheltuiala Statulni Roman, fare sa-i fie adusa vre-o
prefacers la forma sa dintaiu, in al treilea an al d mniei
Altetei Sale, P,rincipele Carol I-in, fiind Ministrn al Cultelor
Alex. Cretesen; terminate la 11 Innie 1868".
Biserica e mica, data eu var, atat inauntrn cat si pe
dinafara. Se termina printr'o eurioasa cupola, a carei forma
poate fi Inata eau drept o eacinla de cioban, sau drept o
einperea ; falada este precedata de un balcon deschis.
sustinut de 4 pilastrii in lemn si la care ajungi pe o scars
lungs si foarte ingusta, cum se intalneste adesea la bise-
Ticile dela Cara. Ca importantalstorica, ea prezinta, un mare
interes, intaiu, fiindca trece de a fi prima biserica ridicatk
fa Bncuresti, al douilea prin amintirea unor vreinuri do
glor.e, de organizatie tii de desvoltare nationala, cum a fost
in timpnl domniei lui Mircea eel 13atran.
Acest Voevod, do o inteligentit en total superioarit, a reueit s?t in-
inchee un pact cu Turcii prin care tarile romitne4ti pistrandu-li inde:
pendeuta pi libertatea de actiuno, a cumpSrat proteetiunea impertulut
tnrccsc sub donumirea de tribut.
www.dacoromanica.ro
166 BISERICA RADII VODA
Peste drum la No. 12, biserica Radu Veda inconjurata
de un mare pare si de elteva nooi clAdiri, printre care
Institutal teologic Radu Voda.
Biserica Radu VodA este vechea Mandstirea Sf. Troip,
elddita pe dealul DAmbovitei de Alexandre, fiul lui Mircea
cel garde in 1568, in amintirea unei lupte ce-a castigat
pe aceat deal contra marelni Vornic Vintiia. 0 inscriptie a-
minuntitd, gravatd pe zidul din fatd, spunea ca Voevodul
Alexandre, a ridicat aceastA Mandstire ai ca dupI 27 de
ani, adica in 1595, in timpul rfizboiului lui Mihai Viteazul
en tiircii aceatia din erma an pus stApitnire pe ManAstire,
an umplut-o ou praf de peaca si in momentul cand urma-
riti de trupele soldatilor romani, an trebnit sit pfirdseascit
Bucureatiel, i-an dat foe $i Mandstirea a sarit in aer. Com-
plect distrusit, Manastirea a riimas astfel pans in 1614, &and
a Post reziditit de Radii si terminate de Alexandre al II-lea.
Basarab iu 1615 si care o nnmi Radu Vodd in amintirea
tatitlui sae. Biserica Radu Vodd repetate randuri trans-
fermata si desfignrata, numai aminteate intim nimic Mania-
tirea do altA data, care inecnjurata de in zid gros, a servit
mai mnit drept fortareata decat drept ediflciu religios.
Rnina boltii ce se vede si astdzi, ar putea da o idea de
caracterul impozant ce-a avut. 0 inscriptie pe zidul vechei
elopotnite zice : Domnu nostru Rada Vodd Basarab, a pre-
facet biserica on maretie, din temelie si a inchinat-o MA-
niistirei Ivir in anul 1615. Tot pe aceasth clopotaltd o alts
inscriptie greceased aratd, ca biserica a fost din nou repa-
ratio. in nrma unei ddrannAri provocatd de entremure de pa-
mant in timpul Voevodului Constantin Ipsilante si al Mi-
tropolitului Dosoftei Filitis. Biserica este impozantd, solids,
masivd, foarte incdpritoare si de o frumoasil arhitecterd. In
pridvnr e mormantul pA'rcalabulni Mihaiu, fiul lui Dobro-
mir (1587); pe pereti in afarA de restnrile unei fresce in-
teresante, sent Adam si Eva alungati din Paradis, iar cele-
lalte aunt de o executiune mai inferioard. N'a mai 'Tnas.
nimic din vechea pieturd comandatkde Voevodul Alexandre
in 1615 si pe care a pldtito nn milion de ducati de aur.
In interior o proasta restaurare a picturii asters ultimile
urme de originalitate, ale bisericii. Singur- portretnl lui Radn
Vodd, in dreapta, sub bolta naosului si Rdstignirea deasu-
pra portii de intrare, sunt interesante : restul picturilor,
datorite lui Mihail Pop si Constantin Leca, hind de un prost
gust modern. Fe zidul .dela. Apes, portretele ctitorilor dupe
www.dacoromanica.ro
 BISERICA RADU VODA 167

cum urmeaza: la dreapta Alexandra Voevod, primal lute-

meetor, tinand in mama Mauas+irea aaa cum a foot in sec.
al XVI-lea, Jupan Barbra, Mare le Vornic Preda ¢i sotia, sa
(acesti doui din urma out desigur intemeetorii primei bi-
serici in lemn din 1568), In stanga Ruxandra, Voevodul
Stefan Cantacuzino, Arghira (desigur sotia lui Radu Voda
ai mama lui Alexandru al II-lea) ai Alexandru Voevod, fiul
lui Radu. Singur Radu Voda in calitate de intemeetor, iQi
are portretul eau deoparte deasupra rnor-nantului; acesta
se ridica la in metru deasupra lespezilor de piatra, foarte
frames sculptat ai avand o inseriptie in vechea limba ro-
maneasca, adica slavona, ai se eiteate: Aceasta piatra de
mormant a fost facutA ai decorate de inaltatul pi prea in-
bitul intro Domnul Voevodul creatin Alexandru. fiul ferici-
tului Domn care a murit ca un adevarat cretin, inaltat ai
iubit de domnul nostrn, Voevodu Radu, Domn al tarilor
romaneati si al Moldovei, invingator in multe rasboaie ; re-
lators dela sublima poarta a foot ales pentru a dona oars
Domn al tarilor romaneati, lasand sceptrul Orli in mainile
fiului son citat mai sus ai pleat' in Moldova, unde a murit
in cetatuia Harlan in luna Ianuarie, a treisprezecea zi intr'o
Samba.ta; cu marl onoruri corpul son a fost adus ¢i inmor-
mantat in luna Februarie a cincea zi, intr'o Dumineca. Ad
odihnesc oasele sale; Dumnezeu sa-i ierte greaalele sale in
adevarata Imparatte a cerurilor. Ann! (7134) dela zidirea
lumii (1626)". Pe aceasta piatra se mai please seulptate, in
vultur en cruces in cioe ai tioand in ghiare fulgeru! (marca
Munteniet), capul de zimbru cu steana intro coarne, $i
deasupra coroana Domneasca. (marca Domnilor Moldovei).
La capatul mormantului, piatra se ridica ca o treapta. avand
n mijloc o scobitura care serveste drept candela. Tot in
coltul aeestei trepte se afla in sfeanic malt ai de forma
conics, pictat in culori vii avand in mijloc in medalion cu
portretul a doui Voevozi care tin o biserica, desigur dela
o biserica strains, caci nici porturile, nici Manastirea nu
se aseamana en Radii Voda Qi nici en ctitorii ei. Candela-
brut in argint, enorm ai masiv, e de toata frurnusetea.
Tampla artistic scuiptata ai avand ca motive de ornamen-
tatie frunza de vita si strugurele e ornate de trei randuri
de icoane. Pe uaile Imparateati, Buna Vestire. Doua fru-
moase tronuri, unul purtand emblema familiei Cantacuzino,
altul fiind decorat in stilul lni Antim Ivireanul.
Pronaosnl e bogat in pictre de mormant; printre tole ce an mai
www.dacoromanica.ro
168 PATRIARHIA
putut fi recunoscute eit5m : Mormantul lui Vlad, fiul lui Mihnea, la
dreapta marele intendent general, al armatei,Iadaehe Canebd ei Maria-
Ana : in aceiali linie, lordacho Cojoeoia din Tirgoviete si Dragomir
Bliacesen mort in 1723; Alexandra Ceaueul, Preda Capitanul, Manola-
lache finl lui Constantin Hagi Manrinus, loactiim din Silioria, mort in
1765 (inscriptiune greacK) ; Ana Compineanu sotia lui Pana Filipesca
marele Ban al Manteniei ; Farcleanu, marele paharnic, Elisabeta, sotia
marelui Sfetnic Filipescu. Pc o piatrS, la stanga intrgrei, se citeete nu.-
male Chiajnei, moarta la 24 de ani, fica lui Rada Dadeseu, apoi Gheor-
ghe Castriotul,Petre Castriotul, Preda Merieanul cancelar, mort in 1790,
sotia lui Capitanul, fiica prefectului Japa ; Matei Comilneanul mort in
1698 iar in fa45. M,hail, Magdalena ei fica, for Ecaterina, Ion Voinescu
eefnl vilnatoarei ei socrul situ Constantin Baneseu ; Arghira, mama Vo-
evodului Alexandru ei pe un alt mormant Sofia ei barbatul sSu Ema-
manual. Voevodul Alexandru, ultimul fondator care s'a ingrijit de bi-_
fiind mort la Constantinopole in 1632, n'a putut avea morman
tul sf u aci, dupa cam sere traditia romaneasca.
Biserica Radu Voda reaminteete domnia neoara ei slabs
a nnui Domn nestaternic, Alexandru, fiul lui Mircea Cio-
banal, precnm gi domnia, lai Rada, care se deosibeete de
celelalte fiind o domnie de organizatie, de cuceriri stra-
Incite si frumoase fapte.
UrmAnd piata Radu VOA pAna in piata Bibe3cu i !n-
and la stAnga aleea Mitropoliei, ajungem pe dealnl node lo-
cueete Dumnezeu, Natiunea si Patriarhul, cici aci este
Patriarhia, Camera Deputatilor ski Palatal Patriar-
halal (H. 10).
Twit& aceasta reginne in pants era (impala* in 1650 de
villa plantate pentrn voevozii %Arai. Pentru a. pAtrunde azi
in curtea Mitropoliei trecem pe sub vechea clopotnita. In
carte aunt trei crud comernorative, una in amintirea Mi-
tropolitulni Teodosie, mort in 1808, alta in amintirea ge-
neralului Miloradovici mort in 1809, comandantul trupelor
ruseeti in timpul ocupatiei ei a treia interesanta din punct
de vedere istoric, aminteate rascoala semenilor in 1652
in timpul lui Serban Cantacuzino, contra boerilor: Seme-
inii erau un regiment de aproape 2000 de soldati, inte-
meiat de Mateiu Basarab, angajati numai pentru rasboaie
ei format din straini. Cu ocazia acestei rascoale a fost o-
mork, Papa BrAncoveanu, tatal lui Constantin; bunicul
acestui din urma, Preda, asasinat ei el mai tarziu de Voe-
vodul Mihnea. a ridicat in locul uncle a murit fiul situ o
truce de lemn, pe care unii din copii lui Constantin Bran-
coveann a inlocuit-o en cea de azi, purtand data de 20 Iu-
lie 1713. In mijlocul curtii e biserica en cele 4 turnuri
caracteristice; la Apus chiliile vechi ale clIngarilor, trans-
www.dacoromanica.ro
 PATRIARHIA 169

formate in birnuri pentru directia ¢i personalul Patriarhiei;

la Sud-Est palatal Patriarhulni, la Rasarit Paraclisul,
Clopotnita ei Camera Deputatilor.
Mitropolia, numita azi Patriarhie, a fost zidita de Cons-
tantin Serban Basarab ei sotia sa Baraea in 1654. Termi-
nate in timpul lui Mihnea al III-lea in 1658 ei declarata
mediat dupe sfintire ca Mitropolia tarii.
Mitropolia prezinta la intrare un privdor, sustinut de 4
pilaetrii de piatra; micile pridvoare laterale an fost ajutate
in urma. In -interior pictura veche dateaz'S din timpul dom-
niei lni Radu-Leon (1664-1669). In 1799 Mitropolia e pe
deaintregul refacuta fare insa sa-i fie atinse formele dintai;
site reparatii vor fi acute in 1834, rand va disparea si ve-
chea picture. Lucrarile se termini-L. in 1839; intro anii 1850-
1875 i se ajuta cafasul, adica local rezervat pentru cor, care
pus intai in mijlocul pronaosnluif e impins inspre zid in
1887; aceasta operatic nu s'a putut face deck schimband
din be doua coloane din cele 19 ei impingandu-le spre uee,
pentru a sustine cafasul. Din anal 1904, in afard de intro-
ducerea vitrourilor, nici o Imbunatatire n'a mai fost adusa
in interiorul bisericii. Pictura e complect stricata cu mare
greutate se mai d,eosebeete pe peretele din Apus, portretele
ctitorilor Constantin Basarab i sotia sa Masa, acoperiti in
parte de scara ce duce la cor.
In pranaos, in stamp, un soclu de stejar cu coeciugul in
argint al Sf. Dumitru, patronul Oraeulni, ale carui moaete
an fost aduse de generalul Soltikoff in timpul rasboiului
1769-1774 din satul Basaraboff. Piosul general a vrut sa
to trimita in Rusia, dar in nrma rugamintelor unui negus-
tor din Bucureeti, Hagi Dimitrie, el le oferi Mitropoliei din
Bucureeti, care nnmai avea alto moaete. Sicriul de argint a
fost pe deaintregul sculptat de Teodor Filipoff intre anii
1874-1879; pe capac e figura sfantului, de jur imprejur alte
sculpturi ca diferite scene din viata sfantului. Deasupra coe-
cin5r,nlui 24 de candela in forma de truce.
In stanga icoana Sft. Dumitru in argint, din 1868. In naos
vitralinl reprezentand pe cei 4 evanghelisti; tampla frunaos
sculptata in minunate ramuri de vita impletite e ornate cu
trei randuri de icoane. Mitropolia ar fi fost unul din cele
mai bogate Mnzee religioase din Europa data ar fi putut
pastra toate evangheliile. mitrele, carjile episcopale, vest-
mintele de matase brodata ale episcopilor, patrafirele, eto-
tele, engolpioanele ei broderiile cari simbolizau triumful
www.dacoromanica.ro
170 PATRIARHIA
mortii asupra nemuririi sufletului, mantiile, servetelele pen-
tru masa sfanta, perdelele, covoarele, basmalele de carje,
crucile si toate argintariile. 0 mitra in afara de pietrele pte-
tioase ca rubinele, smaraldele si diamantele avea mai malt
de un Kgr. de aur; pe alta eran incrustate 310 perle fine,
o basma de carje avea 34 de rubine si effete numaran pans
la 193 de perle, dar greed la inceputnl sec. al NIX -lea
an incarcat in lazi, ladite si sad, tot continntul Mitropoliei;
ceeace a putut saps de jaful lor Qi care se mai vedea in
1916 in vitrina Mitropoliei, an fost duse la Moscova, la in-
ceputul rasboiului mondial, unde se gasesc si azi.
Era o candela cu inscriptia : Alexe 1784. 0 mitra din
epoca lui Constantin Brrincoveanu cu a20 de smaralde, 82
de rubine si 1522 de perle diferite marimi, o cruce in aur
en smaraldele si rubinele Mitropolitnlui Calinic, an engol-
pion avand inanntru dona bucati de lemn sfa'nt, 4 rubine,
o mica truce en 9 rubine din 1712, o alta mai mica cu 11
diamante, 3 smaralde, 4 rubine si avand in varf nn enorm
emerald din 1706. 0 alta cruce in aur 1664 si alta din 1823.
In pronaos stint mai multe morminte in mare parte ale
Voevozilor si membrilor familiei lor : Voevodul Constantin
Serban Basarab si sotia sa Masa., ctitorii mitropoliei; Ser-
ban Basarab si sotia sa Ilinca, Voevodul Radu si Lnciana ;
Voevodul Constantin; Voevodul Scarlet cu cele 4 flee: Neagh,
fin! Voevodulni Antonie ; Maria. fica Voevodulni Dabija ;-
Voevodul Iliasi si Stance Brancoveann, precum si mormin-
tele a 3 arbiepiscopi si membrii familiilor boeresti, Cretn-
lescu, Vricaresti, Balaceauu, Greceanu, Racovita, Bujoreanu,
etc., etc.
Fara sa fie cea mai frumoasa biserica din Bucuresti, dar
pentru insusirea sa de Mitropolie, aci stint sarbatorite ei
sfintiile cele mai mari evenimente ce privesc tara, act de-
pun juramant Regii la suirea lor pe tron, aci se fac casa-
toriile membrilor familiei regale si an be tedeumn-
rile oficiale si asista familia regale yi gnvernul la
slnjbele ce se fac de Paste si de Craciun ; aci s'a im-
partasit pentrn prima oars Regele Mihai in 1929.
In 1868 an fost intinse in curte corturile sub care an haat be
Printul Carol si Principesa Elisabeta in ziva cand s'au in-
tors in Romania, venind dela Wied, nude s'a celebrat casa-
toria lor. Sub acest cort an semnat suveranii actullor de ca.-
satorie in:timp de in curtea Mitropoliei si'n fata lor, defilau 50
www.dacoromanica.ro
 PATRIARHIA 171

de perechi de logodnici, care trebuiau sa fie casiltoriti in

aceiaai zi pe spezele Statului.
Dar coltul cel mai artistic de pe aceasta colina, e Para-,
klisul care poste fi vizitat Dumineca, dupa plecarea Fami-
liei Regale. 0 inscriptie pictatit deasupra uaei dela intrare
Qi scrisa in versuri grecesti, spune ca Voevodul Nicolae Ma-
vrocordat a fost intemeetorul paraclisului in anul 1723. Tot
din acest an e si frumoasa poarta dela intrare en minunata
rams sculptata in piatra, deasemenea Qi poarta de lemn cu
o bogata cornpozitie artistica ai indemanateca execut,ie. Ar-
hitectura a bizantina; decoratia exterioarb. e de provenienta
armeneasca ; capela avea inainte de 1867, o cupola deasupra
naosului; ea a fost refacuta intre aniii 1720 ai 1732. Ve-
chea clopotnita se gasea deasupra usii dela intrare, in
partea dinspre Apus, unde se ajungea pe o scars lipita pe
peretele dela Apus al Paraclisulului inlocuit mai tarziu
prin scare de lemn care se redo gi azi. In timpul lui Bran-
coveanu s'a mai adaogat clopotnita (care se gaseate la in-
trarea principala in curte) cateva constructii Q i chiliile de
langa ele. Pe dinafara clopotnita prezinta o proportie joasi
dar solids; e o constructie mica care a fost poruncita de
Constantin Basarab in 1698 in al 9-lea an at domniei sale.
In timpul lui Mavrocordat s'au inceput reparatiile, s'au
refacut decoratiile exterioare si ramele de piatra la uai ai
la ferestre ; in interior poarta dela intrare are o ram&
sculptata in frunze de rinceauri, nu insa tot eta de bogate
ca cele dela biserica Sf. Gheorghe.
Tampla este un model de arta venetiana amestecala en
arta orientala ; in motivul sculpturii stint reprezentate en
vintele Mantuitorulni: Ea stint vita ai voi oitele. Acest
simbol este exprimat prin Abraham culcat, din pieptul
caruia infloresc ramuri cari simbolizeaza toate celelalte na-
tiuni. Detaliile aunt demos de inregistrat. Mitropolitul Da-
niel a supravegheat de aproape restaurarea artistica. atat
pentru tampla si uai, cat si pentru icoane ai mobile.
Iconostasul prezinta arta italiana din secolele XVIII ai
XIX, cu o decoratie zoomorfa gi vegetala, atat de raspan-
dita la iconoclaati ai la decoratorii bizantini din secolul
at XII-lea: decoratia picturala e executata, dupit cele mai
bune traditii ale artei bizantine. Este o fresca retusata in
tempera intre anii 1823-1840. In afara de Christos pictat
in interiorul cupolei ai stricat de ploaie, restul picturii o
foarte bine conservat. Peretele dela Miaza-noapte e impartit
www.dacoromanica.ro
 172 CAMERA DEPUTATILOR

in 5 compartimente unul sus, semi circular, reprezentand

Buna vestire, iar in compartimentele laterale este Intrarea
in Ierusalim ¢i 'sus binecuvantand doua femei; in jumata-
tatea de jos, aunt: la dreapta Sf. Dumitru. ai Sf. Mercur,
admirabile modele de arta bizantina si portretul Mitropo-
litului Daniel. In sta'nga usii, doui ingeri poarta o inscrip-
-tie; mai jos in coltul dela Miaza noapte gi Apus, Sf. Arte-
nie @i Sf. Mina. Pe peretele dela Apus portretul cititorilor
prost restaurati ; pe arcul care leaga plafonul naosului cu
zidul dela Apus, stint pictati Christos in fata lui Pilat pi
scena de pe muntele maslinilor. Toate aceste picturi
murale aunt incadrate de o band's decorative formats de
flori, frunze. tulipe i garoafe dispuse in rincea-uri; in altar
mai multi sfinti de curand restaurati. Singuri Sf. Dimitrie
si Mercur. apar in splendoarea ¢i maretia unei decoratii de
cel mai curat si inaintat bizantinism. -- Se comunica dela
paraclis cu Palatul Patriarhiei, printr'un sir de saloanc spa-
ticase servand drept sali de odihni si de vestiar membrilor
familiei regale, inainte sau dupd ceremoniile religioase. Pa-
latul Patriarhului e zidit in acelas stil cu eapela, fiind
construit in acelasi timp.
La stanga avant Camera Deputatilor, constructie con-
ceputa in liniile clasile ale edificiilor publice; fatada are un
peristil carintian de 8 coloane, precedata de un peron larg,
Parlamentul propriu zis al Romaniei nu exists decat diu
1858 and a fost anlicata conventia dela Paris. Primele ale-
geri an avut loc in Moldova in 1858 si dupe o lung, in Ia-
nuarie, in Muntenia, 1859. Ambele adundri legislative, nu-
mite Divanuri ad-hoc, an ales ca domn pe acelasi principe
si astfel gratie indoitei alegeri a lui Alexandru Cuza. a fost
infaptuita unirea Principatelor romane.
Pe aceste locuri erau in 1650 viile Dorrtnului si mai
tarziu @i viile calugarilor dela Mitropolie: cum. prin legea
dela 1831 Mitropolitul era de drept presedintele adunarii
deputatilor, boerii. singurii cetateni 'en drept de vot,
tineau adunari la Mitropolie, caci tot dupa traditie, Mitro-
politul nu putea sa -ai paraseasca, locuinta sa. Acest obiceiu
a ramas si de aci se trage origina de a tine adundrile la
Mitropolie. Chiliile calugarilor an fost transformate intro
constructie confortabila pentru a primi pe Deputati si in
1881, duptt ce a fost reparata si infrumusetata, i s,a ajutat
actualul amfiteatru, foarte asemanator Reichstagului (Palatul
Deputatilor Germani) si care e mare, cochet, spatios cu
www.dacoromanica.ro
 CAMERA DEPUTATILOR 173

doua randuri de loji si o galerie. In sala de sedinta sunt

scaunele deputatilor dispuse in emiciclu -n fata tribunei,
Banca ministrilor e la dreapta. Deputatii vorbese dela tri-
bune, iar nainistrii de la locul lor.
Publicul nu viziteaza interiorul edificiului decat in afara
orelor de sedinte cu invoirea unuia din functionari. Pentru
a asista la o sedinta a camerei trebue o carte de intrare,
iscalita de unul din deputati. (sau de la Ambasada respec-
tive pentru strain) Intrprea inainte de ora 21/2 se face prin
pavilionul de la -stranga.
Tot in sala de sedinte, dealungul peretelui circular, sunt
piedestale si bustul marilor oameni cari an servit tara.
Astfel ;
lllihail Cogalniceanu, sculptat de Carol Stork; orator
istoric, om de Stat Roman (1817-1893); prima sa mani-
festatie politica a fost participarea la miscarea revolutio-
nary din 1848. Mare le sail talent de orator s'a lacut remar-
cat cu ocazia sedintelor divanului Ad-hoc. Dona evenimente
principale stint legate de numele situ: Secularizarea averi-
lor manastiresti si improprietarirea taranilor, cari nu lu-
crau pand atunci de cat ca robii boerilor. Ales deputat in
1857 a fost unul din propagatoriI eel mai zelosi ai Unirii
principatelor a crtrui initiativa a avut-o. Minis lru a tot pu-
ternic in timpul domniei lui Cuza, el a desrobit taranii,
tiganii, armenii, a promulgat legile comunale, civile si cri-
minale si a modificat invatarnantul pe de-a intregul. In
1860 el creaza Universitatea de la Iasi. La congresul dela
Berlin, apara cu patriotism, dar zadarnic, interesele tarii
in chestia retrocedarii Basarabiei rusilor. Gheorghe Costa-
font (1821-1876). Afost deputat aproape in toate legis]a-
turile si ministru in guvernul lui Lascar Catargiu ; ono de
stat roman, profesor, el a fost dela 1871 la 1873 decanul
Universitatii de drept din Bucuresti pe care a fondat-o
I inpreuna en Bozeanu si Boerescu; Generalul Cristian Tell,
de sculptorul loan Georgescu, om de stat roman (1808-1884).
Fruntas al revolutiei dela 1848 a fost membru al guver-
nului provizorin, iar apoi membru in locotenenta dom-
neasca instituita dupe plecarea domnitorului Gheol-ghe Bi-
bescu, ministru de justitie, razhoiti, culte st finante in
nenumarate randuri, primer al Capitalei, reprezentant in
divanul ad-hoc, ales in permanents in parlamenti a luptat
toata viata. ca on bun roman la independenta si unirea
principatelor, precum si la intarirda dinastiei fiind poreclit
www.dacoromanica.ro
174 CAMERA DEPUTATILOR
pentru frumosul eau caracter ,,Omul de bronz". C.A. Roma,
opera de Carol Stork tvezi pag. 128). .Stefan ri Nicolas
Golescu, tot de Carol Stork, aunt fii marelni canceler Dinu
Golescu. Cu Cogalniceanu ei an participat en multa ardoare
la mipearea revolutionary dela 1848 pi numele for sunt
legate de toate evenimentele politice : Unirea principatolor,
alegerea lui Alex. Cuza ¢i detronarea acestuia, a edrui re-
zultat a fost intemeerea dinastiei Regelui Carol in Romania.
Nicolae Golescu a -lost Ministru ¢i prepedinte de Consilin
iar Stefan Golescu prepedinte in guvernarea dela 1867-1868,
in guvernul lui Ghica a fost ministra de interne.Generalul
Magheru, opera de Stork, is parte culleliade Radulescu yi
ceilalti pefi a i partidului national la evenimentele din 1848;
el devine membru in guvernul provizoriu ei mai tarzin co-
miser general al celor 5 jndete din Oltenia. Face parte din
divanul ad-hoc pi lupta cu caldura pentru Unirea princi-
patelor pi alegerea principelui Cnza. J. C. Bratianu do
Ion Georgescn (vezi pag. 129 . Fasile Boerescu (1830-1833)
jurisconsult ¢i om politic. numit in 1858 profesor de drept
comercial ; irn preuna co Bozeanu ¢i Costaforu el a treat
Universitatea de drept la Bucurepti. Ales deputat, pledeazii
in 1859 unirea prineipatelor romane. intr'nn discurs memo-
rabil. Ineepand din 1860 face parte aproape din toate combi-
natiile ministeriale. Fund ministru de justitie propune in
acela5i an 1860. desfiintarea pedepsei Cu moartea.
In 1875 in calitate de ministru de externe, Boerescn
semneaza prima conventie comerciala cu Austro-Ungaria
cu toata opozitia imperiului turc, afirmand astfel dreptu-
rile de egalitate ale romanilor fate de celelalte puteri. Pro-
cedura civil& romana, proiectul de reviziur.e al constitutiei
din 1844, se datoresc tot lui. Vasile Alexandri, sculptat de
Ion Georgeseu, poet, om politic a rontribuit cu zelul sau, la re-
generarea, desvoltarea ¢i ridicarea spiritnlui public, prim intro-
ducerea ¢i progresul reformelor de civiiizatiei in Romania,
luptand cu energie pentru unirea prineipatelor pi pentru
ridicarea prestigiulni ¢i demnitatii poporului roman. A stn-
that intaiu medicine la Paris, apoi dreptul, matematicile pi
in fine literature. In 1838, a scris pentru prima oars in
versuri ¢i intr'o limbs rornaneasca pure, o epopee in care
a slava virtutile poporului roman, inbirea de tars, curajul
strilmopilor ¢i asipratia la libertate. Viata ¢i activitatea lui
Alexandri sunt legate de ins* viata poporului roman ei
de istoria Romaniei la care a contribuit timp de 50 ani ca
www.dacoromanica.ro
 CAMERA DEPUTATILOR 175

om politic, patriot 5i poet. El a fost In acela5i timp crea-

toral poeziei romanesti. Nascut la 1821 a murit la 1889.
Barbu Catargiu, om de stat roman, orator (1807-1862) is
parte la formatia societatii filarmonice ; el este eel mai
important factor de opozitie contra guvernului lui Alexan-
dra Ghica. Director la Ministerul de Justitie in 1842 sub
Voevodatul lui Bibescu, el a trebui sa paraseasca tara dupa
caderea acestuia dela tron, in 1848. In 1849, Catargiu e mare
dregator la politie; sub Stirbey, e judecator Ia Curtea de
Casatie; sub domuia lui Cuza, reprezinta la Divan privile-
giul boerilor contra reformelor agrare ale liberarilor (1866).
In .acelasi an, la 8 Iunie a fost asasinat de o mina necu-
noscata pans azi, in timp ce iesea dela Camera Deputatilor,
intovarasit de prefectul de politie Bibescu; in momenta]
sand trasura sa trecea sub gang. un glonte ea lovit la baza
craniului. Statnia sa e ridicata la poalele dealului Mitro-
poliei, la intretlierea strazilor Bibescu Voda cu Bulevardul
Maria.
Inainte de a pardsi colina Mitropoliei sa aruncam din
curtea ei o privire asupra orasului care apare vesel, colo-
rat si scaldat in lumina. De pe acest deal clopoteie Mitro-
poliei anuntii Bucurestenilor ceasurile for de bucurie 5i de
tristete, rasboiul saupacea, moartea regilor sau suirea for pe
tron, ziva eroilor ¢i toate tedeumu-rile, precum gi aniver-
sarile tuturor marilor evenimente cari au dat tariff liber-
tatea 5i independenta.
Scoborand, luam la stanga str. Bibescu $i imediat la
dreapta Bulevardul Maria unde Ia No. 18 se, gaseste Spi-
talul Britncovenese (H. 9). ridicat dup a planurile
arhitectului Carol Beni5u (1822-1896), pe locul care a fost
proprietatea lui Constantin Brancoveanu, mo5tenire dela
familia lui. Spitalul face parte din dreptunghinl limitat de
Bulevardul Maria Splaiul Domnita Balasa, Calea Rahovei,
(unde e si intrarea principala) gi strada Bibescu Voda. In
mijlocul acestei proprietati se gaseste i biserica Bala5a
inaltata de fica lui Brancoveanu (pag. 158). Intrarea in bi
serica e prin calea Rahovei No. 3 iar la azilul de batran-
la No. 1 bis.

www.dacoromanica.ro
176 STRADA CAROL

VII. Strada Carol-Calea Serban Von (Bello)

Strada Carol (H. 8) plead. din Ca lea Victoriei si
ajunge la cheiul Dambovitei in fata podului I. C. Bratianu,
Prima strada la stanga.e strada Sf. Dimitrie unde la
No. 2, se gaseate biserica Sf. Dumitru (H. 8). Con-s
struita intaiu in lemn de familia Balaceanu, ai reparata
pela rnijlocul secolului al XVII-lea de unul din membrii
familiei Badea Balaceanu; succesorii sai Matei Balaceanu,
Constantin Balaceanu, ginerele voevodului §erban Cantacu-
zin si verii for boerii Proroceni sunt considerati ca resta-
uratorii bisericii dupg 1689. In 1753 cancelarul Radu, dare
s'a facut calugar, sub nurnele de Isaia Ramniceanu a cla-
dit biserica in piatrii bi a inzestrat-o cu cite -va candela de
argint cu un evangheliar ai alte frumoase carti bogat le-
gate. In 1755 Voevodul Constantin Racovita darueate bise-
ricii o frumoasa truce de perle fine ai pretioase, azi la
Muzeul National de Antichitati. Biserica se mai numea alta
data ai Biserica de.Turamant pentru nä aci se depunea ju-
ramantul in toate imprejurarile solemne. Ea a fost repa-
rata in 1819 sub domuia lui Caragea si pictatil de zugravi
roman; mai dcparte la stanga e strada Selari, care mar-
ginea pe vremuri partea de Nord a Palatului Domnesc
al primilor Voevozi.
Acest Palat doninese care azi nnmai exist. se intindea iii 1416 din
strada Belari 5i str. Carol plinti in Lipscani si Barttiei, o parte din
Ca lea Mo1ilor 5i Ca lea Berban Voda pada in plata Sf. Anton Din tot
ce a fost altadatl palatul ci constructiile sale, n'a mai ramas deefit
grildina ci paraclisul numit azi Biserica Curtea Veche si care, se af15.
in No. 49 din str. Carol aproapo de intersectia stritzilor .epcari si
Piata Sft. Anton.
Vechiul paint ridicat de Mircea eel Biltnin totdcodat5 si primni palat
ce-a cunoscut Bucurestiul, era marginit la Sud-Vest do Dambovita si
la Nord-Vest de o coling dreaptA, azi dealul Mitropoliei. rarcul era
imens, plantat en slleii dealungul malului sting al Dambovitei, care
trecea acolo uncle C azi strada Carol. Palatul era dealtfel foarte simplu,
xc operit en trestie, dat numai cu var, dar (Alit° erau numeroase 5i printm
ele nun foarte mare unde se tinoau adungrile boerilor, episcopilor orto-
doxi 5i egumenilor sub presedintia Voevodultri. Malts aunt amintirile-
care se leag5 de nurnele vechiului paint. Mai intaiu vizitele dose ale pa-
salelor dela Constantinopol, ale diplomatilor 5i ministrilor din Occident,
care veneau la Bucurest: sA pue la cale manila ehestiuni politica. In
acest palat s'a desfacurat viata crudului Donut Mircea Ciobanul, care-
vedea in fiecare boor un pretendent la Iron : pentru a petrece pe con-
tul for ii invita in mese mari, apoi le implanta pumnalul cum Par fi
imphintat in vite.
In anul 1563 Doamna Chiajna care conducea Cara in numele fiului

www.dacoromanica.ro
 STRADA CAROL 177
san minor, Petre Schiopul, arnnea pe masa undepranzean boerii, canal
nnui anume Dumitrascu, rivalnl Voevodului.
In pimnitele boltite ale acestui palat isi ascundeau domnii averea.
sute de mii de ducate de aur si tot in curtea acestui palat in 1569
Domnul Munteniei a num8rat pentru Sultan tributul s8u do 210.000
ducate de aur.
Din curtea acestui palat iesea n trAsurile domne*ti en rotile de
argint aurit argenteis laminis auratis si tot aci primeau ospita-
litate regeasa tuti strSinii care trecean prin Bucuresti, cum de exemplu.
in 1573 lacob Paleologul, caruia Voevodul i-a alocat si o bogata sub-
ventie zilnica.
In 1574, Alexandru Basarab primeste aci pe calatorul polonez Mar-
tin Strikovschi, care vorbeste mai tarzin de frumoasele tablouri ce
se gasean in Palat. Duna 11 ani, in 1585, sub domnia lui Mihnea so-
seste Jaques Bongars, unul dln cei mai destepti diplomdti ai lni Henrie
al IV-lea si odata en el mai multi trim* din tarile str8ine, veniti
pentru a disenta marea chestiune care preocupa atunci toate popoarele
din Europa, adica, alegerea lui Mihnea Vod8 ca liege al Poloniei. Intro
timp palatul a fort restaurat, infrumusetat si decorat dar mai tarziu.
turcii si ungurii, in timpul rasboaielor contra romanilor, ruineaza Pala-
tal princiar, ceeace face ea in 1819 Harlay Conte, de Cesy, trimisul
francez la Constantinopole, trecand prin Bucuresti sa-1 gaseasea foarto
mizerabil. Paulus Strasburg, ambasadorul lui Gustav Adolf, Regale Sue-
diei, va avea in 1632 aceeasi impresiune. In 1640 Bogdan Bac-
sici, episcop catolic va seri ca palatul este lasat in ruin& 9i ea zidurile
sunt crapate. Reparat de Matei Basarab, care amenajazit si camera
pentru iuvitati, palatul va fi de nerecunoscut sub Constantin Serban
si Mihnea al II-lea *i mai ales duper revolter soldatilor do infanterie,
contra boerilor. Dela 1659 pana la domnia lui Ghica in 1679, palatul
este teatrul certurilor intre familia Ghica si Cantacuzino ; in fata portii
palatului, Grigore Ghica °mom% doni boeri. La suirea sa pe tron Ghica
incepe constructia milli non palat in aceeasi curte, care va fi terminat
do Duca in 1679. Era impozant si un ungur care Pa vazut in 1678 it
descrie ca pe nn adevarat palat regal. Sub domnia lni Duca Voda, Curtea
princiara eunoaste Cu adevarat o. epocrt de splendoare ; urmasul situ
Serban Cantacuzino Avand proprinl san palat nu va locui in palatal
domnesc la care it 11 va fi -vaznt decat in zilele adunarii divanului si
pentru a prezida procesele boerilor inchisi in inchisoarea palatulni. In
nova constructie, Cantacuzino a Ildut un imens salon pentru adunitri ;
in acest salon s'an unit boerii dun& moartea lui Serban Cantacuzino,
Ca sit hotaltraseft alegerea lui Constantin Brancoveann. De aci ei an trecut
in paraclis pentru a saruta icoanele si 9 jura en mainile pe evan-
ghelie, creclinta nonlni ales. Brancoveann care suferea de furia eon-
structiilor,restaureaza, preface oi infrumuseteazg palatul si-i di o std.-
lueire cum n'a avut -o nici o altA clitdire in tot cuprinsul tarii. El ii
adaoga si 9 grading italia-venetiana, un chiosc, nn bazin, o minunatg
scar& in marmora, o imensa sal& rezervatl divannlui, mai multe sali
de consiliu, un apartament pentru principesit si lncrn extraordinar
pentru atuoci, o bae de marmot* adnsg ehiar din Constantinopol.
Printul a priMit in acest palat oaspeti ilustrii cum Alexandra Ma-
vrocordat, marele Dragoman al Portii, Lordnl Paget, representantnl An-
gliei pentru pacea dela Carlovitz *i mai multePalmje din Constantinopol.
Aci avean loc serbarile en ocazia casatoriilor copiilor de Domni, serbari
pe cari cronicarii strAini le numean demne de ImpArat
Urmasul lni Brancoveann Stefan Cantacuzino, nrmeaza en con-
structiile, dar clup5. 1715 toate nouile si vechile ziduri incep sit se dit-
rime. In 1718 un foc nenitat, dun& ce a misenit intregul ora*, enprinde
12
www.dacoromanica.ro
178 BISEItICA CURTEA YECHE
si palatul. Singure constructiile boltite au putut sii supravietuiasa. : in
nova reparatie abia se poate ridien necesarul si bine. inteles gi Curtea
princiarg, si-a pierdnt strIlueirea din timpu1 lui Brincoveanu. Cu toate
acestea tot aci vor avea loe serbArile nuntii intro Noevodul Constantin
Mavrocordat si Ecaterina, fiica marelui Vornic din Moldova, Constantin
Ruset.
In 1738 un cutremur de plimAnt prAbngegte ceeaco scIpase de Mari,
intr'un mod atAt de radical a nisi an fel de reparatie n'a mai fost po-
sibil. PAra'sit si ruinat. palatul n'a mai servit derat drept ghetArie gi
depozit de lemne. DUO. rAzboinl cnntra turcilor 1709-1773 totugi aci au
trebuit as fie primiti trimigii strlini, care veneau sit inchee pacea dela
1773. In 1790 nemtii printului de Coburg procum gi rusii lui Somaroff
an eunoscut ultima g8zdnire. Ern non foe a pus slarsit palatnlui.
Sub zidnrile fostnlui palat se adunau acam vagabonzii, cersetorii si
toti oei fArA ad'apost, in timp ee vecinii scoteau cArAmizile si pietrile
pentru propriile for constructii : dar chiar gi aceste aramizi si pietre an
fost mutate din loc prin ultimul si groaznical cutremur din 1802. Ale-
xandra Ipsilante, noul Domn, venind la Bucuresti n'a mai gasit palat
si a locuit intr'unul din palatele lui Brancoveanu. Pentru a incliea, lo-
cul uncle a fost palatul, Bucuregtenii spuneau la Curtea veche de unde
gi nnmele care a famas paraclisulni, singura constructie care a supra-
-vietuit, si care se numegte gi azi biserica Curtea Vedze.

Biserica Curtea Veche (H. 3) a fost inaltata °data

en Palatul, de Mircea eel Batran intre anii 1400 si 1418.
Dupa nn secol, in 1545 Mircea Ciobanul repard palatul
si biserica singura biserica t Voevozilor in sec. XVI-lea
pi o acopera cu picturi; in 1553 trei Mircea eran pietati pe
zidul dela Apn3 rezervat pentru portretele ctitorilor. Eran
Mircea oel Batran, Mircea Ciobanul ei nn alt Mircea, nn
(rate al Domnalui designr, cum s'ar putea deduce dintr'o
inscriptie Incureata care exists Qi azi. In aceasta biserica
oratorii roman si greci tineau. discursul for in fate dom-
nului si aci se celebrau casatoriile domnilor si ale copiilor
lor. of in aceasta biserica boerii an jnrat credinta lui Bran-
coveanu, la moartea lui Cantacuzino si aci se incoronau ea
Domni, Voevozii tarii romanesti. La aceste ceremonii era
obiceiul, pans in sec. al XVII-lea, de a injunghia doi ber-
beci $i a raspa.ndi sangele for pe treptele scarii, iar
domnii esind din biserica, srssi moaie pantofii in acest
sange, pentrn a deveni curagiosi iii rasboinici. Dintre toate
bisericile Bucurestiului, Curtea Veche a fost singura martora
a acestor moravuri. Acela care s'a ocupat mai en deosebire
de biserica a fost tot Brancoveann: tot ce se gasea in ea in
aur si'n argint (azi la Muzenl national de antichitati) purta
nnmele lui. Dupa Brancoveann, Stefan Cantacuzino ajutsa
pridvornl, mareste nsa dela intrare si-i face diferite orna-
mente. Frnmoasele flori stilizate, care decorau altadata,

www.dacoromanica.ro
 PIATA SF. ANTON 179

poarta, an fost inlocuite prin adevarate sculpturi infltren-

-tate de arta oriental& Restauratiile exterioare an dat aproape
o alta, infatisare bisericii lui Mircea eel Batran. In
biserica astfel reparata si transformata a fost celebrate ca-
atoria lui Constantin Mavrocordat on nepoata Domnnlui
Stefan Cantacuzino. Focul care a mistuit aproape tot ora-
qui lo, 20 Martie 1847 a atins gi biserica care a trebuit sa
fie apoi mult refacuta. Reparatiile s'au inceput sub printul
Bibescu, cAruia i-a venit si strania idee de a acoper; cu un
strat grog de tencniala tot exteriorul bisericii, operatie care
a facet se disparA sub var ¢i moloz adhogat, toata decoratia
in caramizi aparente care era o caracteristica a biserici-
lor lui Mircea eel Batran. Bibescu a facut mai mult : a
cerat un non pavaj in mozaic modern, sub care an dis-
parut mormintele cu pietrele for sculptate, ale lui Mircea
Ciobanul gi Pdtrascu Voda. 0 alts prefacere a fost realizata
de Stirbey Voda care facu biserica Inca mai de nerecn-
noscut. Astazi, noui reparatii sent pe tale sa se sfarseasca
incepute cu scopul de a reda bisericii prima ei forma
si decoratia in caramizi aparente, asa cum a avut-o in sec.
al XV-lea. Vom avea astfel in curand, marturia credincioask
a gustului artistic al primilor Basarabi, vechile picturi care
reprezentaa pe cei 3 Mimea an fost acoperite de alte stra-
turi de pictura, iar eel din urma se datoreste lui Mihail Pop
Ili Constantin Leca.
In curte in partea do rlsiirit a bisericii e mormintul menial Diri-
ghin din timpul ocupatiei ruscsti 1848 qi mormantul negastorului Di-
mitrie Simo Gherasi, mort in 1837.
Clopotul in bronz al bisericii e din timpul lui Barba Stirbei.
La cativa pasi de biserica Curtea Veche este Plata Anton
eonstruita la 1885, de unde pleaca cinci strazi : Strada
Carol, Strada Bazaca (unde era intrarea vechiului Palat)
$tr. Patria, Calea liquor qi Str. Sf. Anton, care se preltm-
geste sub numele de Str. Oituz. Aproape de piata, la No.
57 e Biserica Sr. Ion, zidita, de Ionita Croitorul in 1566,
pe locul unde eras alt.& data locurile domnesti ; a fost re-
staurati de familia Parscoveanu. Biserica e mare, bolts sus-
tinuta de 4 coloane de marmora iar pictura se datoreste
fratilor Serafin care an lucrat-o in 1878. Foarte aproape,
Strada Carol, (thin.% de Bulevardul Maria) prin care ajun-
gem la Chei, in fata podului I. C. Brdtianu. DacA Ina -
inte de a continua pe Calea §'erban Voda. o lam la stanga

www.dacoromanica.ro
180 BISERICA SF. SPIRIDON
pe splaiul C. A. Rosetti, vom vedea la intersectia sa cit
str. Canzasi, la No. 8, nna din cele mai frumoase Institntii,
nu numai din Romania dar pi din Europa, Institutn1 Me-
dico-Legal al doctorulni Minovici (Morga).
Dr. Mina Minovici, nItscut la 1858 s'a ocupat in special la Paris cu.
medicina legal& ; elev al profesorului Bouardel, Minovici este organi-
zatorul Institutulni Medico-legal si al institntului Antropometric din
Bucuresti.
Trecand podul I. C. BrAtianu avem Calea Serban Tod&
o posea lunga Qi larga si care face parte din primele 5
posele ale Bucureptinlui. Fiind drumnl care duce la Giurgiu
pi Constantinopol, toti boerii 10 instalasera aci palatele..
pentrn a asista din pridvorul for and se intorcea Domnul
investit la tron de Sultan] din Constantinopol, intreg cor-
tegiul sAu. Aceasta s'a intam plat pan& in 1797 ; dela:
aceasta data Domnul Hangerliu a schimbat traditia trecand
en corteginl sAn pe Podul Mogopoaei azi Calea Victo-
riei in loe de Calea Serban Voda. Deatunci si boerii
s'an mutat pe podul Mogosoaei pi Calea Serban Voda pi-a
pierdut insemnatatea Qi apanajul de Cale domneasca.
La No. 29, e Biserlea Spiridon, in lungime de 35 metri;
zidita de Voevodul Ghica in 1765, reparata de Dimitrie
Ghica, ea a fost din nou zugravita in zilele noastre de
Tettdretscu. Aci este inmormantat Voevodul hangerliu, Domn
lacom care a rainat poporul prin impozite; cand a lost a-
sasinat, corpul slut fare cap a ramas multi vreme aruncat
afar& in curtea palatului, in zilpada, ceeace facu pe un biet
om sdrac pi istovit de impozite sa-i arunce nn ban pi sA.
zicA Na, tine, actual satnra-te de bani". Tot aci e mormantul
Ini Alex. Sulu, mort in 1821 si al lui Scarlet Ghica in
mormantul carruia a fost aruncat ei cadavrul lui IVicolae
Mavrogheni, injunghiat de turci. Mai a ¢i mormantul Yoe-
vodul Grigore Ghica, a carui inscriptie spune: CA a murit
de Moarte subita in Dacia", adica Muntenia, la 2 Decem-
brie 1766.
Aproape vis-a-vis de Rtrada En4child Vdedreseu, avem in stAnga Str.
Leon Vora eu Biserica Slobozla (K. 10) in mijlocul curtii 0 ernes in
piatrit incercuitA de un gard de tier, a lost ridicatA de Vodli Loon, in
1659 in amintirea rasboaielor din 1631, care an avut loc intro ritsculati
pi soldatii domnului. Pentrn perpctuarea acestei amintiri.Leon VO&
a inaltat biserica aceaeta la ineeputul see. al XVII-lea dar atilt de
restaurata, transformatA si modernizatA in arm& incat nu mai prezintA.
nici nn interes istoric san artistic.
www.dacoromanica.ro
 STRADA Cii.MPINEANII 181

La mica departare, Bulevardul Maraoeoti, care duce la

.Parcul Carol ; prin Calea Serban Voda, dealtfel o cale urata
vi fait nici an interes ajungemla AzIlnl Zerlondi (No. 199),
fondat de Christof Zerlendi in 1895, pentru infirmi. Aproape
de azil e Crematerinl oi la capatul ooselei, l imitirnl Belln ;
acest cimitir este cal mai mare din Bucureoti; numele-i
vine dela Baronnl Bellu, care avea aci o proprietate, trans-
formata in gradina publica. Oamenii din mahala venean
aci di se odihneasca, s& petreacd, nneori sa cante yi sa dan-
seze pana dimineata; a fost numita gradina Bellu. La moar-
tea sa, baronul a darnit aceasta gradina, comunei, care a
transformat-o In cimitir. Locul a fost deatnnci meren marit.
Situat pe o inaltime, din partea de Rasarit a cimitirului
numita Valea Plangerii se poate avea o frumoasit vedere
asupra capitalei. Cimitirul se poate vizita de dimineata pang
seara, la orice ora. Pentrn a vedea toate monninentele re-
marcabile ca arhitectura ai ea sculptura trebnesc cateva
ore.
In fata intrarii principale avem Capela, pictata de Mihai
Pop.
In dose] cimitirulni curge Dambovita. Un proect gran-
dios al comnnii a hotarit sa lege aceasta parte a Dambo-
vital printr'un canal cn Oltenifa, pentru a obtine astfel
.43 comunicatie pe apa, atat pentru pasageri cat Qi pentrn
marfuri, dela Bucurefti la Dunare of la Mare.

VIII. Strada Campineanu *it Stirbei Vodg

Strada Cdmpineanu incepe din Calea Victoriei, din par-
tea de Miaza Noapte a Teatrului National oi ajiinge la Str.
§tirbei Voda. Coborind Str. Campineann, avem in dreap-
ta Pasajul Roman care raspunde In Calea Victoriei, aproa-
pe de Palat ; strada urmatoare e str. Sf. Ionica care margi-
neote partea de Sud-Est a palatulni Regal. La No. 16, e
Blserica Sft. Ion (II. 7.) La stanga, Str. Valter Met-
racineanu, care ajunge in Piata en acelaoi name oi uncle se
gasese fata in fat& Rinistern1 de Rasbol oi Opera Ro-
manA (Teatrul Liric). Partea din Apns a pietei e margi-
nita de Parcul Ciomigiu.
(Numele i s'a dat in amintirea capitanului Valter Mgrit-
eineantt mort la 30 August 1878 in rasboiul pentru Indepen-
denta. Corpul sau oi al capitannini Sutu an fost mate de
turd oi intepate ca trofee pe balus+rada redntei.)
www.dacoromanica.ro
182 OPERA
Opera Roman& nu exista de mult ; dela 1852 pang la 1884 drept
opera nu aveam cleat trupe #talienepti in trecere, a c5ror reprezentatii
aveau loc la Teatrul National. Printre pimii directori ai trupelor italie-
nepti din Bacureeti trebue sa calm pe P«panieolos (1853-1854) in timpnl
cgruia s'a reprezentat Roberto it Diavolo, Lucia, Norma pi Luiza Miller.
Daps 1855 directia trace la Wiest ; se reprezint5. atnnci Ernani, Ottelo,
Lucia, Rigoleto, Norma, Puritanii ¢i pentru prima data Trovatore ; in
1861 se a opera romaneasel Magdalena do Alexandru Zissn care obtine
un adevarat succes.
In acelap an opera trece pentru cateva luni sub directia Fiancezului
Drilla, care reprezintg: Un Balo in Maschera pi I vespri Siciliani. Dela
1862-1864 directia trece lui Dantermy, ¢i se reprezint5. Ana Boleyn,
Marta Macbeth pi Favorita. Dela 1864-1865, Spiro da Lucretia Borgia,
I due Foscari, Don Sebastiano, Don Juan el. Ernani, Mai tarzin Gte-
bauer §i Serditiadi angajeaza artipti marl. ca Mantilla (Aida), Maria Vildt
(Norm), pe tenorii Patieino pi Petrovici, pe baritonii Poglian!, Spara-
pani, pe bapii Pinto pi Marcassa ¢i sopranii lejeri Prevost, Foxtrom,
primadona Adalgiza Gabbi, coutralta Preziosi, creatoarea rolului Carmen
in 1882.
In 1881 o trupa italieneasca cants pentru prima data in romanepte
opara Haiducu) de Oreste Binboni. Numai intre anii 1885, 1886 a fort
create prima stagiune de opera Romkneaqa. : S'a reprezentat Lucia, Faun.
pi Ernani ; in aceiapi stagiune an avut loc neuitatele spectacole ou.
Adelina Patti. Pupa 18 reprezentatii activitatea operii romane a incetat.
Ele reincep in 1890 cn pretul unor sacrificii de nedescris ; din non in-
trerupta in 1892, Opera e relnata, in 1892, pi in 1897, de Eduard Wackm an.
cu maxi snccese. Stagiunea depi stralucita n'a putut continua. Dela.
1901 la 1910, oporile italiene se joaca la Teatrul National ; atnnci a
fost aplandata Marie Durant, Adela Borghi, Darclee, Teodorini, Regina
Pacini, tenorul Mierzwinsky pi baritonul Titta Ruffo. In 1919 se pun
bazele societatii lirice Opera" sub patronajul Reginei Maria pi in 1921,
Opera trece definitiv sub administratia Statulni ; prima staginne a fost
inaugurata la 8 Decembrie 1921 en Lohengrin, dirijata de George
Enema. S'a jucat in meta), an Boema, Mefistofeles, Carmen, Tosca,
Samson pi Dalilla. Aida etc. Dupg George Enescu, directia a trecut rand
pe rand la Scarlet Cocdrdscu, George Georgescu, iar CoardScu ¢i acuma.
Perlea.

Revenim in Str. Ctimpineanu. Mica strada in dreapta, e

Str. Palatului, care in continuare cu Str. Imperialk mar-
gine§te partea de Nord a Palatului. La No. 2, in Str. Pa-
latului e mica Biserica Stejar (H. 6.) coustruita in
lemn in 1717 de epissopul Maxim, langa un qtejar batran de
nude i se trage pi numele. In 1764 biserica a fost refacuta
in piatra cu cheltuiala cator-va brutari yi reparata in 1864
de Regale Carol.
Dupe str. Luterank urmeaza. str. Dr. Sion (fost& Rena-
sterii), uncle se alb,' la No. 2, Muzcul Kalindern (H. 6.), in-
temeeiat de fratii Ion §i Nicolae Kalindern.
Ion Kalinderu, Juristconsult, administratorul domeniilor Statulni,
mombru corespondent al Academiei Romano in sectia istorica, a fort

www.dacoromanica.ro
 MIIZEUL KALINDERU 183
numit dupl 1884 Ad-torul Domeniilor Coroanei, al c8ror scop era de-a
constitui o operA de utilitato social& gi natienalA.
Kalinderu a construit gcoli, biserici, .a fondat biblioteci, ateliere de
lucru manual gi a r&sp&adit mici carticele instructive, tratand chestiu-
ni tolositoare sub numelo do Biblioteca. Popular& ; ele erau tipitrite pe
eheltniala Ad-tici Domeniilor, In 1893 el rnogtenegte dela familia Ote-
telegoann 300.000 lei, pe care-i ofera Academiei Romano pentra interne
erea unei scoli de fete la Mitgurele.
Fratele,au dr. Nicalae Kalinderu, medic get' la spitalul Colentina gi
mai tarziu la Spitaltil Brtsncovenesc a fest in timpnl rasboiulni lade-
pendentii in capul ainbulantelor ; rn 1887 a fost numit profosor de cli-
nicit medieala la Universitatea de medicinit din Bucuresti gi in 1889 mem-
bru corespondent al Academici. Mare amator de artii, el fondeazA im-
preuna cu fratele situ o interesentrt colectie de art& la care se adaog& gi
cite -va amintiri din partea Regeui Garet.
Accasta colettie a foot cumparati de Stat in 1912 gi transformat&
in Muzeu in chiar locuinta lui Kalinderu. Muzeul cuprinde 23 stdi gi
fost inaugurat in mod solemn in 1913.
Mnzeul este desehis Dumineca, Martea gi Joia dela 10 12
ai 2-4;
In vestibul, la dreapta si la stanga portii de intrare, stint
done portrete de Giovani Bernardo Carbone (1614 1683);
un portret de Bronzino, altul de Martinus de Eccaro ;
autoportretul in marmorli de Ion Georgescu ; un bronz de
Han. Gobelinurile aunt incrate de calugkite franceze in
secolul al XVII lea. Trecem in Hall. In mijloc este
Credinta, statue de Romanelli din Florenta, in dreapta mai
multe copii dupe picturi vechi italieneati pi franceze. 0 vi-
trina continind mai multe vaze de Saxa ¢i cupe de Stil
Empire ; tang fereastra o zeita de J. Clesingher (1869);
pe masnta miniatura nnni vapor en urmatoarea inseriptie
Ursula Maximiliane Graefin Reder .1697). Portretul unei
doamne de I. Kupetzki (1660-1740). Paulina Bonaparte,
marmora de P. Romanels (1867); 0 masa in eben incrus-
tat& en sidef ; portretul unni cavaler de Krupetzki; in colt
Vanktoare de tauri de Scare Belloto. Portretul Margaretei
de Alfonso Coello (1590) ; Perseentia, tablon de Giovani
Panini ; in aceasta de a dona vitrina alto vaze de Saxa pi
Sevres ; deasnpra, peisagii Cu animale de Scarabaletto. Sub
geampl masutei rotunde e o medalie a Printului Carol An-
ton a Hohenzollern, o alta a Regelni Carol, o miniature a
prineesei Maria, o medalie en portretele Regelni Carol 3i
Reginei Elisabeta, o medalie a Ini Engen Carada rli o chttie
mare provenind dintr'un palat din Italia. Sub geamul mk-
sutei pitrate, nn carnet alb en initialele Regelni Ferdinand
ai Reginei Maria cuprinzand invitatia la elsAtoria for
din 1893.i mai multe medalioane ale Regelni Carol ai Re-
www.dacoromanica.ro
184 MUZ1UL KALINDERU
ginei Elisabeta. Cate-va tabachere frantuzepti cu capacul
de aur. 0 tabacherii Cu inscriptia Regelui Frantei din Na-
varra. 0 colectie de ceasuri vechi; o pudrieri avand pe
capac scena botezulni Regelni Romei. Mai =He inele en
numele familiei Kalinderu.
In stanga hallului un peisaj italian de Marieschi Taco b
(1711-1794) ; o compozitie de Alexandro Padovanino ; o
marmora de Antonio lirilli, reprezentand pe zeul Apollo pi
zeita Dane, &unit de Regele Carol ; un tablon mare, re-
prezinta Buna Vestire, de Palma cel Maar (1644-1628) ;
pe masa portretele Regelni Ferdinand, Regina Maria pi
Printul Carol. 0 minunatk. ,,Scoborare dupe crime' pictat
pe geam pi pus in medalion ; lang5, fereastra in frumos
portret italian al unei doamne en fiul ei; in fat& mai multe
pasteluri de .Rosalba Carriera ; in bronz de han repre-
zentand pe Isns pi Magdalena. Urand la etaj se remarck
pe geamul scarei nn vitralin execntat la Bueurepti ea o
scene din viata lui Mihai Viteazul. La capatul searei in
dreapta si in stknga pe ziduri, don§ eopii de Jordaens jar
de-o parte pi de alta a usii dela intrare, done copii daps
Evangheliptii lui Albrecht Darer. Intram In salonul mare ;
la dreapta portretul unei Barone de Jean Gore ; La baie
de Emile Levy, dedesubt pe mask un vaz in argint oferit
de Tartll Rnsiei on ocazia vizitei %nate la Constanta ; nn
ceas mare en portretul Reginei Elisabeta si al Regelni Ca-
rol oferit de Rege lui Ion Kalinderu. Pe zid : Haiduenl,
tablon de Jean Van Bouchtenbourg ; Margareta din Faust
de Jean G6se. Republica Franeez6., alegorie de Alphonso
Monchablon ; Portret, de Jules Exter: Orbii, de Karol Tio-
ghel ; Portretul unei batran, de Lazelr Bienenbaum; Pastel
de Hans Pellar ; Fecioara ¢i copilul de Francesco Monte
Mesano ; Fetitii, de Herman Kaulbach ; Operatia, de Mon-
chablon ; Peisaj in Congo, de Washington ; Iarnii, de Ernest
Lieberman ; Aurora, de Monchablon ; Singuratate, de Albert
de Keller ; Venus pi Cupidon. de Giovani Andrea Sirani ;
Muzica, de Gustav _Mita ; Cap de expresie, de Gabriel de
Max; &bird, de Ferdinand Paudler ; Portretul Regelni
Carol la varsta de 8 ani, dupO Lauchert ; Strengarul, de
August Pettenkoffen ; Peisaj de iarna, de Mykobewn; Femee
en dine, de Alexandru Muroschko ; Soarele, de Leo Putz ;
Femee citind, de Fritz von Uhde; Satin gi Zeit5, de Franz
von Stuck; Dansatoare. de Exter Julius; Taranek,, de Franz
von Derfreger ; Rtiscoala, de Droogsloot ; (1624) ; Peisaj, de
www.dacoromanica.ro
 MUZEUL KALINDERU 185
Lonis Japy ; Lupta de Courtois Jaques xis is Burguignon ;
(1631-1676); Peisaj, de Bernot ; 0 miniature din 1562 ; Pe
scene de Francisc Goya; (1746 1828); Moise scapat din
ape, picture din scoala lui Poussin ; Sarbatoare, de Jean
Molenaer (1570-1640); Portretul nnei Imparatese de Gdse;
Fecioara dusd de Sf. Iosif departe de orasul care arde,
pictat de Gasse dupe Rubens. Nnd, de Montchablon ; Pei-
saj de Toudrouze ; Peisaj, de Nicola Lancret (1620-1743);
Portretul untli cavaler, de Teodor Keyser. Pe rnasuta o Ca-
seta auriti, oferita. de Regele Carol lui Kalinderu pentru
decoratille sale; deasupra un peisaj de iarna de Hagelmann;
Copil dormind intr'o roabg., de Emile Levy, in mijloc o
picturg, de Klesingher.
Muzeul va avea in cnrand o sale amenajata pictorilor
romani unde vor figura: 7eodorescu -Sion, Efect de lung. la
Mare, Bard, Nature moarta, Portretul mamei artistului;
7onitza, Prizonierii, Orbul, Copilul bus, In transee si In
azil; Marius Bunescu, Peisaj; leodor Palade, Nature
moarta; Olga Greceanu, Femeea on Pelican; Nina Arbore,
Compozitie; Gheorghe Patraftcu, Case in Britania, Maxi,
Interior de cast taraneasert ; Sabin Pop, Autoportret ; Ste-
fan Dumitrescu, Strada ; Henfea, Liliacul alb ; Darascu,
Venetia; leer, Taran din Arges; Ghiata, Peisaj din Man-
galia: Ceeilia Stork, Casa din Balcic; Francisc Sirato,
Vanzatorii de covoare, Intalnirea si Intoarcerea; Vermont,
Autoportret ; Traian Cornescu, In grading; Hantz Aden
Rastignirea; Rodica Mania, Barci; Mihatl, Peisaj din Fagg-
rag; Aurel Kcslerr, Peisaj; Metzner, In gradinai Andreescu,
Vanatul; Stefan Dumitreocu, Cina de sears; Pe colina gi
Strada; Coma Ream, Portret si Femeea en ceascaalbastrg;
forgalescu, Usa deschisa; Mirea, desen; Lueltian,Flori pi
Cap ; Assachi, desen ; Basarab, Batranul (miniatura) ; Ste-
riade, Turcul gi cosuri de fabricg. Cateva zeci de desene
de Grigorescu : sculpturi in bronz de Han, Stork Medrea,
Jalea si Spathe.
In stg,nga, scoborand cateva trepte, intram in altg aripa a
Muzenlui uncle aunt expose operile mai multor artisti,
straini. Citrtm pe: Emile Levy, Alvarez, Ernest Meissonier-
Isabey Monchablon, Gericault, Louis David Monticelli, Raf,
fet Leon Bonnat, Memling, Cranach (fins purtand crucea)
Jean Breughel (Petrecere in sat) Jordans (Femee ai copil)
Bpi mai multe eopii forte interesante dupe primitivli itali-

www.dacoromanica.ro
186 STRADA STIRBEI-V0D21

eni. Tot aci e si o bucata de stofa dintr'una din rochile

purtate de Maria-Antoinetta, Reg.na Frantei.
Muzeul Kalideru trimitand la inceputul rasboiului o
mare parte din opere in Rusia, a ramas dezorganizat si se
lucreaxa mum la o nova amenajare a operilor in toate
salile, ceeace explica Ca am enumarat aci toate operile,
fare sir si fare a le .da un numar de referinte.
Str. Campineanu se terming in str. Stirbei YodA.
Strada Stirbei Vorld, care plead. din Ca lea Victoriei aproape din 'ata,
grldinei Ateneului este una cele mai lungi strazi din Bucuresti si
se sfarseste departs in Ca lea Plevnei. Ea isi trage numele de la
Voevortal Barba Stirbei (1894-1856), care Bibescu din nastere, a luat nu-
mete unchiului sau Stirbei, care i-a cedat intrcaga averea cu conditia
aceasta. Stirbei a studiat la Paris ltiintele politice si s'a reintors in
tar5. in 1821 in momentul miscArii revolutionare. Numit ministru de
finante sub Alexandru Gthica, el a fost in 1829, secretarul Comitetulai
insarcinat cu. redactarea Regularaentului organic sub administratia lui
ChiseletT, until din cei 3 membrii ai divanului executiv. In 1843,
Stirbei a candidat la tronul Munteniei impotriva fratelui san Bibesmi.
Bibeseu reusind, yStirbei n'a ezitat 86 accepts portofoliul Ministerulni de
interne in 1844. In 1847, §tirbei pleac'd la Paris, unde a ramas pan& la
caderea lui Bibescu, adiel pang in 1849 sand ii urrna la tron. In 1853,
Rusii.nitvIlind in principate, el primi ordin dela Constantinopol srtpl-
raseascg terra. Dim& alegerea lui Cuza, Stirbey s'a refugiat in Franta unde
s'a stabilit pentru totdeauna. Locuinta tta la Bucuresti era in Calea
Victoriei No. 117, colt cu strada Banului, azi locuitit de urma8ii s5.i.
Scoborand Strada Stirbei Voda, avem in stanga la No. 3
Bironrile Ad-tiei Domeniilor Coroanei, create in 1'884 ;
dupe exemplul celorlalte state s'a simtit nevoia se se in-
fiintezo un astfel de domeniu al Coroanei. Fundatia care a
intrat in vigoare in 1884 cuprindea doua proprietati teri-
toriale, situate in diferite parti ale tarii. Ion Bratiann, a-
tunci presedintele consilinlui de ministrii, a depus unproect
de lege si administratia a fost incredintata lui Ion Kahn-
deru, care a inaugurat not metode de agricultura, cresterea
vitelor de orice speta, si culture padurilar ; Domeniile Co-
roanei posede exploatitri de agriculture model precum oi
biserici si seoli.
Strada Luterand care tae str. Stirbey Voda, nu era in
1852 decal un maidan. In coltiil acestei strazi si str. Stirbei
Voda la stanga, se &este Biserica $i Scoala calviniste.
Aceasta din urmit a fort fondati de Hotsch, primul
proprietar al magazinului Muller. La dreapta la No. 8, bi-
serica Luterana, complect impodobita in interior en panonri
de catifea rosie, brodate en crini albi de Regina Elisabeta.
Dupe strada Luterana avem la stanga str. Dr. Sion, care
www.dacoromanica.ro
 CONSERVATORLIL DE MUZICA 187
rdspunde in str. Campineanu i unde am vgzut cä la No. 2
se afift Muzeul Kalinderu (vezi pag. 186) mai departs la
stanga str. Canaldneanu, la dreapta str. Spiru Haret (unde
se gaseste la No. 6, Ministerul Instructiunii Pub lice.) La
No. 37 din str Stirbey Vodti, intr'un local insuficient e pro-
vizoriu instalat Conservatorul de muzica si arta drama-
flea (F. 6).
Singura muzica care a fost cultivate in Romania din cele mai vechi
timpuri a fost ea si pictura ei arhiteetura, muzica religioasa. Muzica
Bisericii ortodoxe din Orient introdusl de Sf. Ioan de Damas, isi date-
reste in mare parte cantecele albanezului Ion Cucuzel din secolul al
XII-lea si romanulni Ivascu din secolul al XIII-lea. Muzica bisericilor
era national/. sau combinatl cu aceea a slavilor cu care romanii erau.
in legatura. Canteeul Cei trei crai dela Raskit, 0, Dioce prea invl-
tatul si Canonul Florilor precum si Astazi eel prea laudat, stint aran-
jate pe o music/ pur romaneasel, fang nici o influent/ din muzica
vocall religioasa greacl sau slay& Influenta slava, nu incepe decat la
sfarsitul secolulni al XVI-lea iar in secolnl al XVII-lea se naste riva-
litatea intro muzica romans si greceasca. Intr'o strand se eanta roma-
maneste si in alta greceste. In secolul al XVII-sea s'au introdus corn-
rile in biserieile unde veneau domnii si se zice ce ince dih timpul
doamnei Chiajna (1559-1567) era la Palat un dascal de canteee reli-
gioase. In timpul lui Brancoveanu, Filoftai, un calugar imputernicit
ca preot, a fost primul cantaret roman la Mitropolia din Bucuresti. El
a scris chiar e carte de antece religioase, prima carte de acest fel-
care a foot tiparitl in 1714. Dasellul sin, Popa Teodosie, a facut ei ei
cantece ortodoxe. Lor li se datoreste compozitia corurilor de circums-
taut& ce aveau loc in curtile domnesti ale lui Berban Cantacuzino si
Constantin Braneoveanu in momentul cand se inchina pentru sang-
tatea domnului. In secolul al XVII-lea rivalitatea intro muzicile ro-
manesti $i- grecesti devine mai intense, dar, grecul Anastase Rapsaniot,
mare cantaret, recnnoaete ca nici un popor pe lume nu are o muzicl.
atat de dulce gi armonioas& ca poporul romanesc.
In secolul al XVIII-lea apare prima small de mimic/ intretinut&
cu cheltuiala catorva Manastiri. In 1786 o astfel de peel& a functionat
la biserica inlocuit& astazi de gradina Ateneului. In timpul domniei
lui Alexandru Ipsilante, scoala Sf. Sava are si ea un dascal de muzica;
cu el luau lectii de canto nu numai elevii scoalei dar toti acei cari aveau
o voce frumoasl. Muzica romaneasca religioasa nu si-a pierdut nici-
odata faima, corurile religioase sunt si azi, una din marele podoabe
ale bisericilor noastre.
In 1800 apar, pentru prima oar/. in Bucuresti, piane ; boerii en
stare adneeau profesori germani pentru a invIta pe copii for muzica
clasica Cu concursul acestor artisti Ion Campineanu, om de
stat (1798-1863) va fonda in 1845 societatea Filarmonica, in aparentS.
cultural& si artistic& dar a earni stop era politic, ceeace a expus-o
imediat la cele mai groaznice intrigi. Tavernier, un doctor venit in
Muntenia, nu se stie prea bine de undo, instrumentul consulului rue,
Rukman, s'a introdus prin contraband& in sanul sooietXtii Filarmonice,
in anul 1838, numai cu intentia de a o discredita ei a o disolva; ei-a
ajuns scopul profitand de faptul el un print polonez, in treaelt prin.
Bucuresti a murit otravit, ceeace i-a dat ideea de a dentuata in piing.
sedinfl el, chiar lui in calitete de doctor, unul din membri i-a cerut 21-i
www.dacoromanica.ro
188 CONSERVATORUL DE MUZICA.
procure otrava. Lovitura a reueit; neavand probe contrarii un strigat
de indignare a ridicat asistenta Qi Voinescu a parasit eedinta zicand cs
el nn poate face parte dintr'o societate de asasini Qi CUM toti ceilaltl
an Meat la fel, societatea a fost disolvata.
In acelae an adios in 1838,Priirtul Ghica, cheama in Romania pe Lu-
dovic Wiest, un copil de 19 ani, un excelent elev al conservatorttlui
din Viena, care en toata tineretea lni, a organizat o orchestra com
plecta pentru palatul princiar Qi care a avut un mare renume din 1839-
pang in 1859 cand a fost suprimata de Bibescu.
In 1854, tot acest Wiest devine directorul Operei ei sub el se joaca
Ernani, Otte llo, Rigolsto, Norma, Puritanii Qi pentrn prima earl Tro-
vatore.
Printnl Bibescu angajeaza in 1844 ca profesor de pian pentrn ficele
sale pe germanu' Jean Wachmann; fiul acestuia Eduard Wachmann se
instaleaza deasemenea in Romania ei fondeaza in 1866 concertele sim-
fonice la care e ajutat ei de Alexandra Flechtenmaeher ei Alexis Ghe-
bauer, elevul lui Frantz Liest. Eduard Wachmann va fi mai tarziu pro-
fesor de armonie mu4ieala at Reginei Elisabeta ei in 1897, Directornl
Operei.
In 1864 Ministrul Cretulescu creaza o eeciala de Belle -Arta. de mu-
zica ei de declamatii; mai tarziu sectia de Muzica se desparte si func-
tioneaza in iependent de celelalte ramuri, sub numele de Conserv6tor
de muzica ei arta dramatics, mai intai in str. Brezoianu, apoi aci in
str. Stirbein Voda, in aeteptarea nnui local mai confortabii.

La No. 39, (G. 6) vechea cask* a familiei Cretnlescu

inaltata dupa planurile arhitectnlui Petra Antonescu ai in
care functioneaza diferite servicii ale Ministerului de Interne.
Parcul se intincle para. la Ciamigiu ; in dreapta avem
str. Luigi Cazzavilan, mai departe str. Papa Tatu in dreapta
tai Bul. Schitu Mtigureanu in stanga.
La No. 81, Comandamentul Corpulni II de armati, in
localul care a servit mai demult unui spital militar ; arzand
in 1887 a fost reconstruit, apoi transformat in vederea re-
qedintei comandamentului.
In gradina care precedeaza localul, e bustul generalului Cernat care
intrand in armata ca simplu sergent in 1851 devine general in 1873. In_
timpul rasboiului Independentii a fest numit comandant al armatelor
romane ei a aratat atilta bravura, ca. Imparatul Rusiei i-a acordat deco-
ratia Sft. Gheorghe ; marele Duce Nicolae, comandantul armatei impe-
rials ruse a exprimat printr'un ordin de zi toata gratitudinea Qi rem-
noetinta sa armatei romane ei mai ales generalulni Cernat, pe care-I
numeete Bravul Comandant".
Strada Berzii tae strada Stirbey VodA ceva mai de-
-parte; la No. 91, e biserica Sf. Stefan situ Cnibul cu barza.
Str. Stirbey Vodk se terrain's, in Calea Plevnei, aproape
de un cartier unde sunt grupate Spitalul Militar Central,
Ministerul de Rasboin (localul II), Manutanta militara, Ca-
zarma Malmaison, Regirnentul Excortei Regale, Manejul. etc.
www.dacoromanica.ro
 189

IX. Strada General Berthelot

AceastA stradA (H 6) plead. din Calea Victoriei Ok
merge pAna in strada Berzei; ea s'a numit inainte de
rAsboiu str. FAntanei si pi-a luat numele actual in 1920, in
amintirea generalului Berthelot, care, in calitate de pef al
misiunei militare franceze in Romfinia, a contribuit intens
la reorganizarea armatei romane In timpul rAzboiului. La.
No. 17, in feta strAzei General Budipteanu, e Catedrala Sf.
losif construitli in stilul Bazilicelor romane qi dupe planul
arhitectului Carol Benipu (1821-1896 , angajat de Bibescu.
Voda ca arhitect la logofetia bisericeasci.
La No. 27, Ministerul Cultelor 11 Artelor (G. 6) con-
structie recenta, datoria arhitectului MihAileseu.
Ministerul Artelor are o bogata colectie de picturi vi
sculpturi moderne de artipti romani. Neavtlod insil o ga-
lerie proprie, o parte din lucrAri stint impartite provizoriu
prin diterite Muzee din Bucurepti.
La primul etaj al Ministerulni se atlA Muzeul Comisiei
Monumentelor istorice, inaugurat la 23 Noembrie 1910.
Poate fi vizitat in toate zilele de lucru dela 10-1.
Colectia extrem de bogatA ili interesanta altAdata, a avut
din nenorocire soarta tuturor bogatiilor artistice ale Ro-
maniei; a fost transportatA la Moscova la inceputul ras-
boinlui mondial, unde se gAsepte pi astazi. 0 parte din co-
lectie >li tocmai cea mai putin importanth se OA in aceastl
galerie pi alta este expusA provizoriu la Muzeul Toma Ste-
lian (v. p. 197). Colectia Comisiei Monumerrtelor istorice
este formats dintr'o sectiune arheologica (Muzeul ei Biblio-
teca gi o sectie arhivalica (fotografii, planuri, schite).
I. Sectia de roprocluceri (picturil):1 Monuments, 2) Fresco pi icoane.
II. Se^tia icoanelor,
HI. Scotia tablourilor religioase pi epitafe,
1V. Sectia obiectolor de vitrin5.,
V. Sectia de sculpturit, mobilier pi diverse.
A doua stradl la stanga e strada Luigii Cazzavilan, nude
se gasepte pi bustul qi fantana Luigi Cazzavillan, de sculp-
torul Filip Marin mort in 1928. La No. 71 e biserica Popa-
gatu. Strada se sfarpeste in str. Berzii.

www.dacoromanica.ro
190 §COALA DE BELLE-ARTE

X. Ca lea Grivitei
Ca lea Grivitei e nna din cele cinci vechi drumuri ale
Bucurestinlui, $i se nnmea inainte de 1877, Ca lea Targo-
vistei. In 1806 ea nu se prezenta algal deefit ca o sosea
judeteanit cu case tArlineqti ksi carciumi, unde se opreau
carutasii ¢i drnmetii.
Putin cite putin se instaleazii pe aceastA tale mici ne-
gustori Qi en timpnl earciumile dispar pentru a face be la
magazine mici, pentrn mahalagii. In timp ce str. Lipscani
simboliza strada marelui $i elegantulni Comert. Ca lea Tar-
govi$tei simboliza qi simbolizeazg incA micul come* cu
toate infrnmnsetArile oraqului in aceasta regiune, prin seoli
$i case particulare can s'au ridicat, aceastA stradl nn $i -a
pierdut caracterul de comert ieftin. Dupe rasboinl indepen-
dentii, Ca lea Targovistei a Inat nnmele de Ca lea Grivitci
in amintirea victoriei obtinuta: de trnpele romAneqti pe re-
dnta Grivita.
Ca lea Grivitei incepe din Ca lea Victoriei (H. 5) la Sudul
Ministerulni de Finante, (H. 51; la No. 4 e Cartea de
Conturi; alaturi Casa Lahovari.
In strada care scoboara la sta.:11ga, numitA atr. General
Budisteann se gaseste la No. 26., Colectia A. G. Canta-
cuzino, formatA din timbre monede Qi estampa. Aceasta
colectie a fost oferitA de principele Cantacnzino, Casei fune-
tionarilor publici; ea poate fi vizitatA Duminicele qi Joia
dela 2-4. Colectia timbrelor incepe en capnl de zimbrn,
cea mai veehe mare& a tdrilor romane, si se termini en
marcile din domnia Regelui Carol.
Dupa strada General Budisteann Ili tot la stAnga e Bi-
serica Manea Brutarn (H. 5) ziditA in 1777 de Manea
Brntarul, sefnl corporatiei brntarilor. IIrmeaza str. G-ral
Angelescu; in mijlocul scinarulni statuia intitulatA AvAntu/
Tariff"
La No. 22 se gase$te instalatA provizoriu qeoctla de
Belle-Arte (F. 5),
Prima ecoalk. de Bele Arte a fost creatk in 1864 de ministrnl Uri-
-Wiesen in stelae timp en Conservatorul de muzica, secrets'. fiind V. A.
Ureche. Prime! ei director a fost Teodor Aman ; totdeodatk profesor de
desen ei de picturk ; cursul de perspectivit era tinnt de Orescn, decannl
Universitlttii. mann de anatomic, de Dr. Marcovici, iar acel de estetica
istoria artelor de Stkncescn. Cursnrile se tinoan atnnci la Universi-
tate ; din prima aerie de elevi an ieeit Mirea, Georgescn, Hentea, Ste-
litnescn, Simonide, Vermont, Pacinrea si Pktraeca. Fetelo on eran ad-

www.dacoromanica.ro
 SCOALA POLITECHNICA 191
mise; Stancesen unul din viitorii directori, va deschide pentru ale an
curs special la Atenon. care va fi inaugurat in 1891 in luna August.
iirmaeul lui Amen o Teodoreseu, iar in 1892, Stancescu; Acosta va
enmprtra in 1899 case Ghermani din Str. Biserica Enei, in care va in-
stala sactia de arhitectura.
Dela 1896-1929 directortil groalei de Belle -Arta a fost pictornl
Mirea, (azi pictorul Camil Ressu). In 1906 Universitatea avand prea
mdlti studenti, gcoala do Belle-Arte a fost obligati. sit pariseasca loca-
lul; Statul i-a cedat atunci vechea constructie a Muzeului Monctariei
dela Soseaua Kise lleff, iar sectia fetelor a fost instalata in str. Chimis-
tului, crtreia i se zice azi Str. Iulia Hajdeu. In 1906 s'a mai adaogat un
curs de arta decorative ei ecoala s'a mutat in actnala case din Ca lea
Grivitei ( pentru istoria artelor v. p. 55).
La No. 28 Scoala military de artiterie, genie st ma-
rina si Alinisternt de Ritsboin. (localul III); mai departe
str. Sf. Voivozi iar la No. 58, biserica cu. acelas nume, ter-
minate, in 1903 si pictatit de pictorul Damian. In fata
strazi, la sto.nga, e str. Iulia Hajdeu, unde se gaseste sectia
decorative a scoalei de Belle-Arte pentru fete; urmeaza
piata Dr. Botescu, ornate de statuia acestuia, unul din
vechii primari ai Bucurestinlui si cgruia i se datoresc cele
mai framoase lucrari de amelioratiune sanitary a capitalei.
La No. 132, Scoala Nationala de Podnri si Sosele, trans-
forma-Fa' in 1920 in Scoala Politechnica.
Pang. in secolul al XVIII-lea nu exista nici o ecoall unde se putean
stadia etiintele; singure gcolile biserieilor functionau. Romanii care voian
se invete etiintele trebuiau se piece in strainatate; se cunosc astfel de
stndeuti inert din anul 1400. Romanii din Muntenia plecau in Italia gi
Fran* Moldovenii in Polonia ei Germania; in sec. al XVI-lea s'au treat
cateva ecoli civile elementare, pe langit ecolile de popi; apoi o 'Koala de
invatamant superior a Dint nagtere in 1680 la ecoala Sf. Sava din Buen-
reetb undo se introduceau incetul on incetul cote -va notiuni etiintifice.
S'au regasit cote -va vechi mannscrise greceeti, precum pi carti gi caeto
de elevi, care aratit cit se invMa in sec. al XVII-lea, aritmetica, geome-
tric+, algebra, logaritme, trigonometria plena ei sferic8. gi cosmogralie. Un
matematician din Neapole, Vito Caravelli, ded,cg. Voevodului Alex. Ipsi-
lante, o trigonometric sferiert, din care an exemplar se gaseete la Aca-
demia Romani. gi care poarta o mica notita de unde rezulta cg. elevii
facean cursuri de astronomic. Acest fel de ecoli-acai'emii an dnrat pang
In 1821; profesorii de etiinte venean din strainatete, uncle an invittat en
cheltniala domnitorilor; astfel pi:111W Brancoveann a trimes pe Chri-
sante Nottara sit invete en Cassini ei la reintoarcerea sa a publi-
cat o carte de astronomic ei a determinat latitudineaoraeulni Bucureeti.
hisilante avea ca bursier pe Heliade Manasse, care a plecat ea in-
vete matematicile pi fizica ei a adus en el din strainatate pi instruments
pentra experiente. Se pare cg. din acoste 8coli an ieeit ei oameni de eti-
inta, caci un francez Flachat, care a vizitat Romania in 1746 a eerie: Un
om traeete ca nn filozof la tarit; i-am enmparat biblioteca; se ocupa de
chimie ei-am gitsit la el o colectie de carti bune in care stitscris despre
aceasta etiinta". La ,sfareitn1 secolului apar primii ingineri topografi,
cum a fost Ionic& Tanta in 1798.

www.dacoromanica.ro
192 GARA DE NORD
Stiintg topografica nu Incepa sg, fie cultivate in Romania decd sub
domnia fanariotilor, deli in. principin exista chiar dinainta; in tim-
pul regulamentulni organic din 1833, s'a decis' Ca delimitarile proprie-
tgtilor sa nn fie Acute deal de ingineri; in 1818 Gheorghe Latopografi,
dand chiar 4i lectii ne aritmeticg, geometrie, trigonometrie, jeodozie,
ingin,eria de camp, arhitectura, fee chiar ridicari topagrafice cu elevii.
Parintii elevilor spuneau lui Lazar: Noi vrem ca copii nostri sgenvete
ingineria ca sa gtie sa masoare pgmanturile noastre.invg.tati-i aceasta
cad de socotit ei vor putea sa invete in orice Mamie".
In timpul revolutiei din 1821, seoala a fost suprimata las stiinta to-
pografleg, a trecut ea stadia la seolile proprii de ingineri. InvatImantul
superior technic se infiinteazg, indata dupg, nniversitate ; regulamentul
organic s'a ocupat in articolele sale de invatamantul superior Qi de in-
vatamantul technic. So cerea an profesor pentru trigonometric, algebra
si geodezie, nnul pentru calculul diferential, integral si mecanic si unul
pentru arhitectura civils. Aceste hotarasi n'au avut urmari. Seoala proec-
bag n'a lost intemeiata gi bursierii Statulni an con tinuat sa meargs in
straingtate. In 1849 Gh. Assachi, intemeeaza la Iasi scoala de aplicatie-
pentru ingineri si conductori, ear in 1852 Lalanne intemeeazi scoala de-
conductori de poduri gi sosele la Bueuresti; organizarea definitivg se face
in 1881: tut in acest an i-a nastere soc. Politeehnieg. In 1892. Scarlet-
Varney in calitate de director al Soc. Nationale de Poduri si sosele, ob-
tine un decret regal nude se recunoaste ca instructia teehnicit ce se ob-
tine la seoala din Romania e echivalenta en aceea a scolilor straine si
deatunci scoala politechnica e luata ca baza pentru admiterea ingineri-
lor in corpul technic (Director lug. Vasilesen Carpen).
Pe acelasi loc unde e cladirea scoalei, e si cladirea scoarei de Arte si
zneserii; la cati-va pasi mai depart° sent recentele constructii a Casei
ginerilor si personalului Cailor Ferate.
Mai departe Piata Garii de Nord foi Guru de Nord cu_
statuia inginerului Gheorghe I. Duca, fost director general
al tailor ferate romane (1888-1895).
Prima cab feratg a fost inauguratg la 1 Noembrie 1869 ; o compa-
nie engleza a lost insgreinats eu constructia nnei linii Nord -Sad, tre-
cand prin Iasi, astfel ca in curand liniile ferate an fost stabilite in
Moldova. In 1860 doctoral Strusherg, Dneii de Ujest, Ratibor 4i contele-
de Lehndorff, obtin coneesinnea unei pgrti din reteaua tailor ferate care-
trebuia sl fie ten inatg, in 1872 gi n'au fost terminate decat in 1875. In
1870 incepe constructia Garii de Nord care se terming in 1872 §i se ina-
ugurcazg °data cu linia ferat5 Roman-Parani, care prin Cracovia si
Lemberg, realizeaza legatura intre Romania si vechile puteri ce o in-
conjoarg. In 1879 se construeste linia Ploesti-Predeal-Brasov; dnpit 1879
toate agile ferate romanesti au fest create si la sfarsitul anului 1904,.
aceasta retea avea o lungime totalg de 3.178 Km.
La Gara de Nord. yin toate trenurile din tare, precum
siimarile internationale. Intrarea la gars se face prin Calea
Grivitei ear e§lirea prin Bulevardul Dinicu Golescu.
La No. 320, de pe Calea Grivitei, e Cimitirul Sf. Tined_
Calea Grivitei iese din oriq prin Bariera Grivitei care duce.,
Inspre Pite§ti gi rargov4te.
www.dacoromanica.ro
 193

XI. Ca lea Mo*ilor-Obor-Calea Vgare*ti

Dela Plata Sf. Anton (pag. 179) incepe Ca lea Mokillor,
o sosea lung& care ajunge la Bariera Mosilor numita pe
vremuri Podul Targului de-afara, din cauza earntelor care
venean pe acest drum din strainatate, inearcate eu marfuri.
Ca lea Mosilor nu e bogat'a in monumente istorice. Vom
cita totusi la No. 36, Biserica Sf. Gheorghe zidith in 1562
de Nedelcu Vornicul si sotia sa, in locul nneia de lemn
ridicata in 1492. Aceasta Bisericil a sertit timp de 30 ani
ca Mitropolie a titrii, find foarte mare; reracuta in 1824 de
Iamandi Dragul si sotia sa Smaranda. biserica a are corn-
plect in 1847, a fost restaurata in 1849 si terminata in
1880. Asa cum se prezinta azi, ea numai reaminteste vechea.
biserica din 1562 si poate fi considerate ca o nona Gladire
din 1880. In timpul lui Brancoveanu, pe langA biserica
functiona o steals romans si slavoni, condusa de daselli
en renume si care erau insarcinati si cu traducerea actelor
slavone pentru boeri. La No. 93, este Biserica Sfiniilory
zidita pe la sfarsitn1 sec. al XVIII-lea en cheltuiala lni Popa
Fierea. La No. 194, Biserica Olari, ridicafa in 1758 de
Dnmitresen-Racovitti, a primit numele de Olari fiind-cti aci
se instalasera en barAcile lor, Olarii.
Calea Mosilor, sosea Inns& Qi populatA de mici negnstori se terming
la Obor (tag de rite).
Origina acestni tag dateaza din 1786; el se Linea atunci in fiecare
Marti pi Vineri, ceeace facea ca in acele ails s& fie o mare afluentl gi
inghesniall din central oragulni pang. la Obor. Cn timpul pentrn a da
o mai mare viatl acestor targuri, s'a infiintat gi un balcin, care a atras
mai multl lume gi pentru toe./ aceastl lume obositl, pentrn un mai
sigur popas, carciumarii pi-an instalat gheretele for dealungul straii
pi'n mare numar au rams carciumile pe aceastg stradl gi pan& azi.
Malt timp °born] era gi piata nnde se spanzuran botii pi toti condam-
natii la moarte; Aci a fost spanzurat Staicu marele pabarnic, ale caul
intrigi au revoltat po Brancoveann. Cand legile romanesti an suprimat
tondamnarea la moarte. la Obor Ian se mai stringea lame deck pentru
cargul de rite. Aproape de Obor, pe campul numit targul Mogilor are
Ion in fiecare an, din Luna Main pang in lunie Wein' popular, numit
Mosi. Se zice el aceasta origine ravine din timpul domniei lni Mircea
ccl Baran (1400-1418). Allii spun el se datorepte lui Matein Basarab
(1632), care a vrnt astfel s& perpetneze amintirea nnni raboin ce-a ca.-
ptigat, ekiar in acest loc.
Mopiu inseamnl pomana ce se face pentru snfletele celor raposati.
In religia ortodox& este obieeiul de a impati bran& la sAraci in me-
moria unni mort, odatl pe an. Se zicea pentrn aceasta zi de pomana
el, e ziva stramopilor rgposati, de undo nnmele de Mogi; en timpul,
zina Mopilor a dat naptere la serbai popullare, care se tin in fiecare
an gi -au devenit un fel de sabittoare national& popular&

www.dacoromanica.ro 13
194 SOSEAIIA KISELEFF
Domnii si Regii tarii romanesti, an respectat intotdeauna traditia
acestui balciu pe care it Qi inaugureaza en mare pompa in prima joi
dupa deschidere, numita Joia Mosilor. Mitropolitul yi intreaga Carte
intovarasesc pe Rege.
Ga lea Mosilor urmeaza drumul mai departe spre Nord-Estul Capi-
talei sub numele de Soseana Colentina, care duce la satul Colentina yi
satul Fundenii Doamnei, nude se gaseste o foatte interesanta biserica
units in felul ei.
Din Ca lea Moeilor, la Nordul bisericii Sf. Gheorghe
Vechi, (p. 193), se formeaza la dreapla str. Sf. Vineri, care
luat numele dupe Biserica dela No. 25. Aceasta bise-
rica a fost inaltata de Aga Nita ei reparata de boerii Nas
tare! Herascu in secolul al XVIII-lea; tot aceeti boeri au
fondat in ft:111ul curtii un azil pentru infirmi, in anul 1765.
Biserica a fost reparata ei reconstruita in 1839 ei acum
in limit in 1914. La cati-va paei le biserica, str. Sf. Vineri
da in Calea Vitcareeti, o cale lungs, care se termini'. la So-
seaua Giurgiulni; ei aceasta cale este unul din drumurile
lungi populate de negustori. Nu prezinta nici un interes.
La No. 68, Biserica Sf. Niculae (1722). La No. 186, BI-
serica Sf. Nicolae a Sarbilor, construita in 1692 ei nu-
mita astfel fiindca se gasea pe drumul care ducea la Ma-
halaua sarbilor. La No. 211, biserica Apostol din 1765.
Aproape de podul Vasile Alexandri, pe malul stung al Dambovitei
se gasesc uzinele Lemaitre, fabric& creata in 1866, pentru constructia
masinelor agricole, locomobilelor yi batozelor. In 1879 uzinele devin pro-
prietatea inginernlni belgian Jules Tack, adns de principele Cuza pen-
tru constrnctia podurilor din Romania.
In fine la capatul drumului la No. 411, se gaseete inchi-
soarea ei supreba ranastire Taciresti, intemeeata de Voe-
vodul Mavrocordat.
XII. *oseaua Kisseleff
Din piata Victoriei (Capul. Podului) pleaca urmatoarele
strazi : Calea Pietoriei, Bulevardul Lasedr Catargiu, Sosea-
ua Bonaparte (uncle la No. 1 se gaseete Ministertil de Ex-
terne), Soseaua Jianu (dupi numele haiducului care a ri-
dicat pop or al contra fanariotilor), Soseaua Filantropia (dup.&
numele spitalului Filantropia ridicat de arhitectul Dobre
Nicolan qi intemeiat in 1815, gratia interventiei Dr. Cara-
cas ei a lui Grigore Baleanu. Spitalnl poseda nn laborator,
nn amfiteatru, o sal& de bae, o farmacie, o sala de autop-
www.dacoromanica.ro
 SOSEAIIA KISSELEFF 195

sie pi o capela. In curtea acestui spital aunt instalate spalato-

riile mecanioe precum pi fabricile de ghiata artificial& de
uncle se aprovizioneaza toate spitalele). Soseana Filantropia
continua prin Bulevardul Colonel Mihail Ghica, undo la No,
O e Maternitatea (clinics Obstetrical& a facultatii de Medi-
cilia Q1 §coala de moape) fondata in 1839 de Mihail Ghica.
Intre Calea Victoriei pi §oseaua Filantropia plead. atrada
Buzefti care merge pans in piata Matache Macelarn. Intro
§oseana Bonaparte pi §oseana harm, Strada Paris care
duce in Parcul Bonaparte, nnul din noile cartiere ale Bu-
cureptinlui. La Nordul pietei Victoria, incepe Soseana Kisel-
leff, deschis& in 1831 de Paul Kiselleff, general pi diplo-
mat rue. (1788-1872) Sub domnia tarulni Nicolae, Kisellef
a luat parte la rasboinl contra tnrcilor in 1828: in 1829 a
fost numit comandantul trupelor rusepti, stabilite in Mun-
tenia pi mai tarzia comandantul trupelor de ocnpatie in
Moldova 7i Muntenia . Sub titlul de Rezident plenipoten-
tiar el devine guvernatorul principatelor pi duce o adeva-
rar& dictatura din 1829 pana in 1835, dar aceasta dictatura
a fost rezonabila caci a imbogatit Statul cu mai multe ser-
vicii, institnind comisii de legiferatie din care a iepit re-
gulamentul organic, restabilind orapele, secand baltile pi
reorganizand politic pi administratia Drept recunoptintu
pentru serviciile aduse, divannl Ad-hoc a naturalizat
pe generalnl Paul Kisellef, acordandn-i pi un title de no-
blete.
In 1821 era aci, la Capul Podulni, o moara de vfint pe
care Kisellef a dat-o jos, pentru a trasa planul poselei de
azi ; tot pentru aceasta constructie a trebnit si se tae pi
padttrile care eran roe aceste locnri ; gradinile laterale ale
pose] ei an fost incepute de principele Bibescn pi terminate
<113 Stirbei, care in 1851, a angajat pentru aceasta pe pie-
torul peisagist Mayer, al carui mormfint e pi astazi la posea,
intenna din aceste gradini laterale.
Soseana Kissellef este impartita in 5 sectinni dupa cum
urmeaza:
1. Din Piata Victoriei la Primal rond.
2. Dela Bond la Bufet.
3. Dela Bufet la Arcul de Triumf.
4. Dela Arcul de Triumf la Hipodrom pi
5. Dela Hipodrom la Vila Doctorttlui Minovici.
oseana Kisellef este pH mharea obicinnitiL a Bucureptenilor fie pe
jos, fie &flare, fie in trlieuri eau automobile. In special in zilele de carse,
www.dacoromanica.ro
196 NIUZEUL ZOOLOGIC
eoseana prezintet o animatie extraordinarl. Pang la risboi avean The
aM, la fiecare 10 Main bg.taia de flori, Ia care Ina parte qi intreaga
Familie Regall.
Illectind din Fiala Victoriei inspre sosea. avem in stan-
ga la No. 1, Muzeul Zoo logic, fondat in 1836 de princi-
pele Ghica ¢i fratele sau. Un mare numar de animale im-
palate, pasari, reptile, pesti an fost donate de Muzeul din
Turin ; inainte de inaltarea acestei clAdiri, adica inainte de
1906, Muzeul functiona la Liceul Sf. Sava cel vechiu, in
dosul Statuei Mihaiu Viteazul, pe urma la Universitate,
uncle colectia a fost expusA printre curiozitatile bisericii Col-
-tea si In fine in localul de azi (Director Doctorul Grigore
Antipa).
Muzeul e deschis Joia dela 11-15 si Dumineca dela.
10-16 ; este ins& inchis dela 15 Iulie la 15 August.
Museul posedA 25 de sail continand colectii stiintifice
pentru cercetari speciale si colectiuni pentru instructia ge-
neralli a publicului.
La No. 2, e Muzeul Geologic ridicat dupe planurile ar-
hitectulni $tefanescu (director: profesorul Mrazec) Muzeul
poste fi vizitat in zilele de lucru dela 9-12 cu o autori-
zatie specialA.
La No. 3, Mnzeul Etnografic Carol I (Director: profe-
sor Tzigara Samurcas) Muzeul a clirui cladire se lucreazA
Inca, nu este Inca deschis publicului. Colectia inceputi in
1906 e format& din toate piesele care servesc Ia studiul
material al aotivit6tii poporului romanesc : case, locuinte
adaposturi, costume din epoca dacilor papa in zilele noes-
tre, podoabe, arme de rrisboiu Qi instrumente de lucru din
timpul pacei, vanatoare, pescuit, culturrt de pamant si in-
dustrie, mijloace de transport, sarbatori yi ceremonii reli-
gioase, artele mai molt sau mai putin desvoltate dela sim-
plele oale de pgmAnt papa la cele mai bogate covoare, in
fine tot ceeace in existenta materials a poporului roman,
prezinta cate-va trasaturi foarte caracteristice $i care stint
de domeniul etnografiei.
In curtea Mnzeului Etnografic este incA vechiul Muzeu.
al Monetariel, azi in ruins, care a fost inaugurat la 24 Fe;
bruarie 1869 de insasi Regele Carol ; atunci s'au batut pri-
mele monezi de our cu efigia domnitorului Carol. In ulti-
mul timp muzeul n'a mai servit decat la tiparirea marcilor.
La nordnl Mt/zenith, adiel in dreapta qopelei, e strada Monetitriei
qi la No. 4, Biserica Isvorta Tituadnirei,ridicatl de Nicolae Mavrogheni
www.dacoromanica.ro
 MIIZEIIL TOMA STELIEIN 197
In 1879, care grec de origink a botezat-o Zooddrpighi, adicti pe roratl-
nest° isvorul
Dttpa primal rond, vine Bufetul a carol arhitecturA
este exacta reprodueere a pavilionulni romanesc care a fi-
gurat la expozitia din Paris in 1889. In mijloc un Kiosc
unde cants muzica militara, din Main si 'Ana in Octom-
brie, in toate zilele de lucru dela 4-8 sears, tar in zilele de
siirbittoare ¢i dimineata.
La No. 5, palatul Regelui Mihaiu I-lu kit al Prin-
cipesel-ffame Elena.
Peste drum la No. 8, Muzeul Toma Stelian, deschis
dupe moartea fondatorului in propria sa case. (Director
George Olssewski). Muzeul este deschis Joia ¢i Dumineca sli
zilele de stirblitoare dela 10-12 si 4-6. (E. 1).
Toma Stelian a fost profesor la Universitatea din Bucuresti, jurist,
consult pi mare orator. Nbacut la Craiova la 3 Aprilie, 1860 el moare is
Bucuresti in 1925 ; in 1907 hind ministrul Justitiei el reorganizeazi pc
base non), magistrature pi intreaga justitie. Prin testament las& Sta-
talni introgul situ palat en colectinnea artisticti pi biblioteca ce caprinde.
Muzeul cuprinde 4 Sectinni : 1. Picture Qi sculptur5,
2. Arta religioasg, colectia Comisiei Monumentelor istorice,
3. Arta religioas6, 4. Aquarelele pictornlui Pop de Szathmary.
Sectinnea I-a Nicolae Grigorescu (1838 1907) Autoportret (No. 1) ;
Ptintftna (No. 1) ; Car ea boi (No 3); Popes (No. 4) ; Case de tar& (No.
5) ; Androescu (1852-4884), Casa ciurarului (No. 6) ; tefan La-
chlan (1868-1916), Rug3ciunea (7), Peisaj (8), Vas en flori (No. 9), Tit-
ranch (No. 10) Vanzittori de brag& (No. 11 ; Carol Pop de Szatmary
(1811-1888), dela No. 12 14, diferite aquarele, Alexandra Cuza (No. 12),
Doamna Elena Cuza (No. 13), Regole Carol in Bulgaria (No. 16), Cimi-
tir turc (No. 32). Turcoaice (39) ; Ion Georgescu (1836 -1898), Rugs-
cinnea, seulptura (45), Bustul actorului Pascaly (46).
Sectiunea II-a §i II1-a cuprinde arta religioasit. La No. 1, Tampla
Mtinitstirei din sec. al XVII-lea. No. 2 Sf. Simion pi Sf. Sava, icoana
din sec XVI-lea facturit bizantintl; persongjele reprezentate la picioarele
sfintiJor, Bunt Neagoo Basarab cu sotia pi ticole sale ; (No. 3. af. Nico-
lae icoana din sec. XVI-lea; No. 4. Arhanghelul Mihail See. XVII-lea
No. 5. Scoborarea dupe eruce see. XVI-lea, reprezentand in Marl de
scene biblieS, pe Despina Doamna, sotia lui Neagoe Basarab, tinand po
brate cadavrul fiului sun. No. 11, Sf. Andrei, icoana din see. XVII-lea
provenind dela Manastirea din Targoviste; No. 18, Sf. Spiridon, icoana
luatti dela Spires Veche ; No. 20, Fecioara pi Copilul, facturti bizantink
No. 30, Christos. icoana dela inceputul sec. XIX-lea, facturaromaneascti;
No. 31, Icoana Fecioarei ; No. 32, Icoana lui Lilts, facture romanease5
din 1678; No. 34, Sf. Dumitru pi Nicolae, facturft ruseasca, purtand in-
scriptia din 2 Decembrie 1812 No. 35 Fecioara, icoana din sec. al XIX -lea,
facturit italianit; dela No. 36-42, imam din secolul al XIX-lea ; la
Cei trei lerarhi, icoana din sec. al XVI-lea, *waif). bizantinit. No. 50,
Prezentarea lui Isus la temple, sec. XV1-lea ; dela No. 51 104, icoana
www.dacoromanica.ro
198 MUZEUL TOMA STELIAN
pictate pe lemn pi in stielA, aduse din Transilvania pi ezerntate in se-
eolnl al XIX-lea. No. 105, uei ImpitrAteeti dela altar. sec. XV111-lea. La
No. 107-108, sfeenice in lemn din sec. XVIII-lea dela 515.n8stirea Ar-
note. La No. 109, nal impArAtepti din sec. XV11-lea iar celo dela No.
110, din sec. XV1-lea. La numerile 113 pi 114, sfeimice in lemn scalp-
tat din sec. at XVIII-lea. No. 115, Strana episcopulni dela biserica Sta-
vropoleos, sec. at XVIII-lea ; No. 117, sf. Dumitru; sec. al XIX-lea ; No.
118 sf. Elefterie, sec. al XVIII-lea. No. 119, Sf. Filip, icoanA pe lemn
do stil bizantin din sec. al XVI-lea ; No. 121, lcoanil. pe Omsk stil bi-
zantin sec. al XVI-lea ; leas in templa, Sec. al XVI-lea. La No. 125-126
Sf. Paul. see. al XIX-lea. La No. 127, Sf. Grigore. picture' bizantinK, din
sec. al XV-lea. La No. 201, 202, Cape in argint aurit, sec. al XVIII-lea
La No. 204, 205, cape din sec. at XIX-lea. La No. 206-207, Cruel de ar-
gint, Sec. al XVI-lea. La No. 207 pi 212, Cruci in argint din see. at
XIX-lea. No. 214, Cruci in argint pi porle, Sec. al XVIII-lea. Dela No.
212-225, Cruel in argint omit din sec. al XIX. La No. 226, Cruce in
argint pentru procesiuni, see. al XVII-lea, e o donatie Mena do Con-
stantin Brancoveanu, bisericii S. Gheorgho (v. p. 194 . No. 227, Crime
in argint din 1644, d5ruitil, de Matei Basarab Mangstirai Daalulni din
TAxgoviete. No. 228, CupA in argint stil gotic din sec. al XV1I-lea No
229, Cupit lit argint din see. al XV111-lea; din aeelasi secol, sfeanieul in
argint dela No. 230. La No. 231-293, Candela in argint dela ManAsti-
rea Ver,c5repti, Sec. al XVI1 -lea. No. 237 pi 238, Discuri pentrn proce-
siani, Sec. al XVII-lea. No. 239-240, Chiselnito pentrn anafur& din anii
1789 pi 1806. La No. 245, Patrafir brodat in aur pi argint din sec. at
XVI-lea. La No. 246, 0 biblie slavong, din Sec. al XV! -lca. Dela No. 241-
254, Omofoare brodate in argint din sec. al XVIII-lea. La No. 257-258
CAdelnite in bronz din See. al XVII-lea. La No. 264 265. Candela din
Sec. al XV1I-lea, la No. 226 282 Candela in argint din al XIX-lea. Dela
302 306, Craci in lemn din see. XIX-lea, provenind din Basarabia. Dela
307 314, Catarame de argint din see. al XVIII-lea; in No. 324-325 par-
dale dela ueile altaralui in catifea de Venetia, en marca Muntenia:, din
Sec. al XVII-lea. La No. 926 o agrafl in Bur dela braul lui Rada Negro
g5.sita in mormantul acestnia la Biserica Domneascii din Curtea de
Argo§ pi represent:And an caste] feodal ; la No. 237, un ilia' de our al
Ini Rada Negru din Sec. at XIV-lea avand gravato in interior, acesto
don/l. cuvinte; Ave Maria. Dela No. 328 la 380, alto inele ale lui Rada.
Negro. La No. 331. an nastnre dela tunica lui Radu Negro en blazonnl
familiei Basarabilor. La No. 992. -o brAtarA din 1365, care a apartinut
Kieranei, sotia Ini Vladislay. La No. 333, cerceii Kieranei, La No. 334,
inel in aur en on robin mare, gasit in mormantul lui Dan I. din sec.
al XIV-lea. La No. 395, emblema anal cavaler din ace. al XIV-lea. La
No. 336, inelul boernlni Nana Uboda, see. al XIV, No. 338, Hash:male
de aur dela tunica until cavaler inmormitntat in biserius DomneascA
dela Curtea de Arm. No. 389, inelul lui Voislav, fial lui Nicolae-Ale-
xandru Basarab; La No. 341, on rest din diadema de aur a lui Voi-
slav ; La No. 342, nn ac de am al nevestoi marelni Basarab, gAtit in
mormantul din Biserica Negro-Vodit din Cimpulung , la Nr. 943 an
inel, care a apartinnt unnia din copii marelni Basarab, gAsit tot in
mormantul dela Cimpulting.
SeCtits IV-a. Aquarelele lui Pop de Szathmary, reprozontand diferite
scene din treentul poporalui romilnese pi mai ales din Transilvania.
In afar& de aceste colectii artistica, Masan! a primit, acum in urral
dotal sunerbe donatii din partea lui Mihail Stitt', celebrul nnmismat
roman Q1 membru. al Academiei RomAne (acestuia din urma el i-a &trait
intreaga sa colectie de monezi aur). Operile sant: Sazana qi bAtrAnii do
Tintoretto pi Madona de Guido Rani. Ion I. C. Bratiann a (Bina mai

www.dacoromanica.ro
 MIIZEUL TOMA STELIAN 199
=Ito pSnzo de Grigorescn pi Andreescn. Doamna Cecilia Petrescn, fos-
ta sotie a lui Eugen Stfttesen (pag. 106) a oferit picturi do Grigoresca
ai Andreescn pi un album de o nepretuitit valoare en schite in croion
pi in penitA do Rnbens, Rembrandt, Andrea Del Sarto, Perugino,Michel
Angelo, Tiepollo, fratii Cranach, David, Tonier etc. In alai% de aceasta
Muzeul a mai primit pi o frnmoasit colectie, (3/mit& de d-na Virginia
Slblineann pi compus6 din gobelinnri pi autentice Aubusson'', precum
6 vaze. statni pi N e t hi obieete de artljaponezA, cum do ex : statnia lui
Dal-But-Su in lemn anfit, Un Bndha, sculptnri de monstrii din sec. al
XVI-lea qi XVIL-lea pi cutii in lac japonez.
Intenna din sable muzeulni este biblioteca lui Toma
Stelian, contmAnd aproape 15.000 volume juridice, care se
pot cerceta in toate zilele de lncru dela 8-12.
Mai departe, la No. 21, avem Scoala de Agricultural.
Herastrau (Director Ing. Alesandru Nasta).
Cunoatiintele atiintifice de agricultnra an p6truns in Romania la
inceputul sec. al XIX-lea in acelaai timp en renaaterea ideilor in tar%
ai ca o urmare a influentei din ce in ce mai accentuatli a civilizatiei
Occidentale. Ne-a camas din aceast6 epoe6 Inerari de agriculture, ca
aceca a Postelniculni DrAghici, tipAritA in 1834, Cu titlul de §coala ru-
ral& ai casnicit Ban "luv6,t6tnri pentrn moral pi imbutat6tirea p6man-
tulne. In 1846, Ion Pennescn, scree Prineipii de agriculturh" ; el a foot
trimis in 1838, de prineipele Mihail Stnrza, sa studieze agriculturA, la
acoala-ferrn6 a celebrului Dtatheiu de Dombrasle la Roville ; intorcandu-
se in tarn, Ion Pennescn, devine col mai mare agronoin din Romtuila
nnmit pi Taal agronomiei romAne ". Dole 1843 la 1846 cursurile de a-
gricultur6 an Post tinnte la Academia Mih6ileann, prima lnstitutie de
inv6tansfint superior in principatele romine ; aceste cnrsuri °ran infln-
entate de stiiuta cameralitticA, care s'a introdus in sec. al XV1II-lea in
toate universit6tile din central Europei.
Prima :Koala de agricultur6 a lost creatit in 1852 de Barbn Stirbei
pe domeniile Pantelimonulni ; in 1875 director al acestoi acoli a fostnu-
,mit Constantin N. RacotA, carnia i-a nrmat in 1803 P. S. Aurelian, mai
tarzin ministru. In 1867 se introduce no curs de silviculturrt; in 1968,
in tuna Decembrie, acoala phrlseate Pantelimonul, care era proprietatea.
Eforiei civile, ai se instaleazi la HerAstr6n, nnde e pi azi.
Scoala posedtt o ferm6 model, o proprietate de culturi, o bibliotecit
bogatit in cacti ai reviste de specialitate, slli de lectur6, un laborator,
colectii instructive, o gradin% botanicet, o infirmerie, etc.
Elevii care se inseria la pcoall de agriculturit trebne s% aibe baca-
laureatnl ; cursurile teoretice dureaz6 3 ani.
Mai departe se vede Arcul de Triumf, ridicat en ocazia.
incoronarii Regelui Ferdinand si Regina Maria, la Alba
Inlia, ca suverani ai tutnror romanilor. LAngA Arad de
triumf e instalata provizoriu Scoala de hortieulturi pentru
fete, create in 1928 de Societatea Consiliului National al
femeilor romane. din initiativa d-nei Calipso Botez.
In dreapta Arculni de triumf e Telodromni, avand o
piste de 500 metri in eireumferintA si nu amfiteatrn pentru
3000 de persoane.
www.dacoromanica.ro
200 HIPODROMVL BANEASA
Mergem mai departe pang la rondul al HI-lea uncle ga,-
sim ceI mai important camp de curse din Bucuresti, Hipo-
dromal Bineasa, en 5000 de locuri. Tribuna e construita
de arhitectul Berindei ; in partea stangi e tribnna tegali;
prima tribuna dupa cea regala este rezervata membrilor
Jochey-Clubulni. Cursele de cai aunt una din cele mai mari
atractii ale societatii bncurestene. Ele an loc din prirnavard
pane in toamna tarziu, atat cnrsele de trap, cat si cele de
obstacol.
Sumele angajate in parinri la aceste curse se ridicil la
cifre fantastice. Din aceste parinri se ()presto o cots parte
pentru Jockey Club gi pentru cheltnelile administratiei.
Pretnl de intrare este 100 lei (pentru doamne 60 lei), iar
pentru. peluza 20 lei. De curand s'a inaugurat la curse,
ziva preminlui model, uncle casele mari din Bucuresti, pre-
zinta ultimele modele.
Nu departe de hipodrom e Vila Doctorului Minovici,
in Wa careia fac halts toate trasurile yi automobilele in
plimbare la klosea. Daca mergem mai departe pe sosea, ob-
servam in stanga, inainte de a ajunge la calea ferata 5i la
pod, ni§te riline in caramida, care reprezinta Ruinele Pala-
tului Bibescu, ridicat Rita data pe proprietatea Vachrescu.
AoeastiL proprietate apertinea printulni Ghica, =trete SpItar la
care se intalneau in toate dnminicele cei mai mari boeri,din Bucureott
en familiile ]or.
Primele constructii an fost ineepnto de Stefan Vacarescn (1620-
1761), finl lni Enache Vitaresen, Vistierul lui BrAncoveann, decapitat
gi el odatA en acesta de turci la 1714. Exilat in insula Cipra el an @i -a
mai putnt isprAvi prooctul; dup6 moartea ea, sotia lni, Ecaterina, s'a
hotarat se. termine constructia bisericii care trebuia sA servoasca drept
paradis in palatal lor, oar gi ea e ImpiedecatA do turburAri politice.
Grija torminArii lnerArilor riimAne pe seama fiulni ei, Poetul EnichitA
VAcarescu, oprit de as9menea din cauza politicei ce a dna contra ruoi-
lor. Cu multii grentate isprIvoota abea zidul inconjurator in 1791; in
1792 EnachitA Vitelresen ajntat de curajul sotiei sale de a treia. Ecate-
rina, fica lni Aode. Caragea, terming gi sfinteote biserica care se redo
gi azi.
Nepoata sa Maria, mAritandn-se en printul Constantin Ghica adnce
acest loc ca zestre. In aceasti veche ease. a VticAreotilor printul Ghica
prezida banchetele demne coi mai mari faraoni. Frumusetea echipajelor
en care soseau invitatii gi bogiLtia costumelor femeile romlne erau do
nedescris. In toate Duminicile mahalagii gi oamenii de pe stradA aotep-
tau ore intregi po marginea trotuarelor ca sit vaell treeend aceste trA-
suri, finmoasele doamne romine, gi strAlucitii cavaleri la berbilrile pro-
verbiale ale lui Ghica-
Maria Vfielrescu dupl moartea lni Ghica se cAstitoreote cn prIntul
George Bibescu, care proecteaztl sit ridice o minnnatA constrnetie en 2
etaje pe proprietatoa sotiei sale. Acest palat era conceput in stilul ro-
mantic al epocii gi dupl planurile arhitectulni Statulni, Saxonul Schla-

www.dacoromanica.ro
 HIPODROMUL BANEASA 201
ter. Frumoasi clIdire care incepea sg, se inalte in 1848 pe malul pito-
resenlni lac B8neasa a fort piirEsit6 inainte de a fi terminatl ; eveni-
mentele din 1848 si fuga lui Bibescu din tar', Intrernpand 'warns si
asa se vAd Qi azi.
In timpul domniei printulni Bibescn, acest loc al soselei
Kisellef se numea Baneasa si era local de intalnire al no-
bletei bncuresteno.
In luna Martie 1866 aci s'a oprit trAsura en Domnitorul
Carol, care intra pentrn prima oars in Bucuresti ca suveran
al Principatelor romane si aci i s'a oferit cheile orasului
Bucuresti, de catre guvernatorul Munteniei, pe o perna
de catifea.
Soseaua Kiseleff isi urmeazA drained mai departe spre
Ploesti, Sinaia, Brasov, FAgtiras etc.

www.dacoromanica.ro
 Wirtz!, Bulevarde, Mete, Splaluri, etc.

Nnmele strazilor IPleaca din Se sfarptite in

A.
A. (Aleea) Aleea Kisellef Aleea M. Cogal.
A. (Parcel Delvrancea) B. Delavrancea Al lea Kisellef
A. (Parent Cornescu) Floreasca B. Cornescu
Abatorulni Spl, Abatorulni Vacaretiti
Abatorului (Sp lai) Vaciirekiti Podul Abatorulni
Abrud Pandele Dina Col. M. Ghica
Academiei (Bulevard) Victoriei Piata I. C. Brat-
Agricultori Bd. Pache Raionului
Alba Piata Pr. Maria Elena Doamna
Alba lulia Doamna Chiajna Calugareni
Albinelor Elena Gaza Viespilor
Albi;loara Bd. Ferdinand Caluqeilor
Alecn Rase Gl. Lahovari Romani
Alexandrina Sos. HerAstritu Ianzei
Alexandra (Parc. Flip). Sos. Jianu
Alexandra cel Bun Crepuscul Virgiliu
Alex. cel Bun (Tei) Sf. Gheorghe Tei Teiul Doamnei
Alex. Ion Cuza (Bulev). Bazeati Bd. Basarab
Alex. Lahovari (Plata) Dionisie Dorobanti
Alexandra Odobescu Isvor Bd. Pr. Mircea
Alexandra Ores= Mihai Veda. Ceres
Alexandra Vlahuta Sp. Petre Carp Logoratul That
Alexandra Xenopol Gh. Chita Gh. Cantacuzino
Alexi:, Ion (Fundatura) Cal. Lac. Teiului
Alexe Marin (Fundat.) Aleea I. Hajdeu
Amfibelor (Fundatara) Liberty u
Amzei (Piata) Ca lea Victoriei N. Balcescu
Ana Cutarida (Grivita) Fabricei
Ana Davila Carol Davi Ila Morm. Davilla
Anastase Panu Dudegti Campoducilor
Angela Taierii Spl. Abator
Anghel Dumitrescu Sos. Jianu Aleea Kisellef
Antim Sf. Apostoli Rahovei
Anton Pan Mircea Voda Dudeeti
Ape le Minerale Laboratorulni Calugareni
Apolodor Sf. Apostoli Spl, Justitiei
Apostol Vacare§ti Nerva Traian
www.dacoromanica.ro
 203
Aprodul Purice Caluseilor Vaselor
Aqvila Puisor pe sine Sabine lor
Arcului Italian Armeneasca
Ardeleni Dragon Voda Precupetii Vechi
Arges Mosi lor Episcopal Radn
Arhiereul Ca list CAW* lor Clandin
Arhitectilor Cezar Boliac Popa Nan
Arhivelor Mihain Voda. Bd. Pr. Mircea
Arhivelor (Sp lain) Spl. Gl. Maghern Spl. Mihai Vodii.
Anion C. C. Grivi %ei Parcul C. F. R.
Arionoaia Uranus Antim
Aristia Plevnei Vespasian
Aristia Romanescu Bd. Tabacari Verzisori
ArmeneascA Mosi lor Maria Roseti
Armoniei Artei Orfen
Aron Florian Caragi ale Vasi le LascAr
Arsenal (linia) Sos. Doamnei Puisor
Artei It'upea Gk. lit3 Sf. Apostoli
Astronomulni Cazavillan Pula en plopi
Ateliernlui Grivita Piata Dr. Botescn.
Atelierului (Pr. Carol) Prel. Gin lesti
Athena N. Balcescu Piata Al. Lahov.
30 August (FundaturA) Gos. Gin Intl
Anrel Vlaicu l. Lahovari Sos. §t. cel Mare.
Anrel Vlaicn (Pr. Carol) Prel. Ginlesti
Aurelian P. S. Bd. Col. M. Ghica Aleea Kifiellef
(Bond. II)
Anrelin Toamnei Mosilor
Aurora Spl. V. Alexandri VacAresti
Aurora (Grivita) I. PArvu
Austrului Bd. Pache Mecet
Avram Iancn Piata GI. Dabija Bd. Pache
Axente Sever Popa Ba lint
Azilul de Noapte Spl. M. VodA Apolodor
B.
B. (Pascal Cornescn) Floreasca Hip. Floreasca
B. (Parc. Delavrancea) Cheer Aleea A. Farcul
Delavrancea
Baba Dochia Spl. V. Alexandri Vaciresti
BAcani Lipacani Malian
Bachus M Agurel e
Briicoiann (Glee) 11 Innie
www.dacoromanica.ro
204

Baiculni (stradelA) Sos. Pantelimon

BAlAseann Alex. Cuza VodA Senatulni
Balcic Sos. Colentina Suter
Balescu Virginia Ferentari
Banat Vespasian VActirescu I.
Banca National& SmArdan Eng. Carada
BAnci (Grivita) Prel. Grivita Prl. Col. M. Ghica
Bann Manta Bd. Basarab Bd. Col. M. Ghica
Bann Mihalcea CazArmii Schitu Maicilor
Bann Marlicine Bd. Maria Str. Spanioli
Banului Calea Victoriei Gl. Budiateann
BArAtiei Piata Rom ei Vacireati
BlirAtiei (stradelA) Decehal Lipscani
BArbAtescu Bahovei Mag.-wale
Bar bn Catargin Piata Sf. Voevozi Cates Victoriei
Barba Delavrancea Bd. Col. M. Ghfca P. Delavrancea
B. Delavrancea (Part) Ale ea Kiselleff
Barba Lantarn (Fund.) T-viatea V eche
Barbn si Stoian Sabinelor Epicol
Bardnlni Serban Voda Olimp
Barierei Plevnei Bd. D. Golescn
Bar lei (Fundatura) Rahovei
Basarab (Sosea) Spl. Ciurel Bd. Basarab
Basarab (Bulevard) Piata Victoriei Sos. Basarab
Basarabia Buzeati P-ta Sf. Voevozi
Bateriilor Sf. Apustoli Cazarm ei
Batiatei Bd. I C. BrAtiann Vasile LascAr
Bazaca Str. Carol Halelor
Belgrad (P. Bonaparte) Praga Londrei
Belizarie Plevnei P-ta Gl. Creteann
Belvedere ParlamentnIni Lipscani
Benito Mussolini Victoriei P-ta L. Catargi
Berechet Al. Cel Bun (Tei)
Berna (P. Bonaparte) Londrei Roma
Berthelot G-ral Plevnei P-ta Dr. Botescn
Bibescu Voda Rahovei Serban Voda
Bibescu Voda (Sp lain) Spl. Hta Balasa Sp. I. C. BrAtiann
Bibescn Voda (Piata) Bd. Maria
Bichern Nicolae Ferentari
Bihorulni Vespasian Barierei
Biruintii (Grivita) Pr. Col. M. Ghica
Biserica Alexe Serban Voda Senatulni
www.dacoromanica.ro
 205.

Biserica Doamnei Victoriei Doamnei

Biserica Enei Poincare Bl. I. C. Bratiann
Biserica Pantelimon Traian Pantelimon
Biserica Popa Chita Viitornlni Maria Rosseti
Biserica Rlisvan Cavafii Vechi Mooilor
Biserica Udricani Lncaci Olteni
Blaj Raionttlui Dristornini
BlAnari Doamuei Coltei
Blanc (Aloe) Sos. Bonaparte Soseana Jiann
Blanc B (Alee) §os. Bonaparte Aleea Blanc
Blandnziei N. Filipescu Dionisie
Blandnziei (Galeriile) Dparanei
Boerebista Olimpnlni Bd. Mara.oeoti
Bogdan I. (Profesor) Dorobantilor Polona
Bogdan Voevod Barierei Domnita Ancnta.
Bogdanescu (§erban V Florica
Boliac Cezar Labirint Raionnlni
Bolintineann Sfintilor Melodiei
Bolintineann (Splai) S p 1. I. C. Bratiann Spl. Abatorului
Bonaparte (Sosea) Piata Victoriei §os. §t. eel Mare
Bonaparte (Parc) §os. Bonaparte Prel. Dorobanti
Boranescn Maria §osean Gherase Caragea
Bordeiann (1%111db:tura Rahovei
Boteanulni Wilson C. A Rosseti
Boni lion Franc lin elari §epcari
Boziann iata Prin. Maria lsvorann
Bradului Vacarecti Nerva Traian
Bragadirn §os. Viilor Sabinelor
Bragagin Verde Campul
Cncoanei Camp.M.Cncoan.
Bran §os. Crangaoi Petre Dumitrescn
Brancoveanu Carol Sp. Bra.nc oveanu.
Brancoveann. (Splai) Spl. Reg. Carol I Sp. Halelor
Brandnoilor Vitannlui Laboratornlni
Braoov °horn' Non Bl. Ferdinand
Braooveni Doamna Ghica Teinl Doamnei
Bratiann I. C. (B -yard) Statnia I. C. Bra- Pla. L. Catargin
bant'
Bratiann I. C. (Pieta) Bd. Academiei Bl. Carol
Bratiann I. C. (Splai) Sp. BibescuVodll. Sp. Bolintineann
Brabant' Pia Polona Aural Vlaicu
Bratocea (Grivita) I. Prom Clucereasa Elena.
www.dacoromanica.ro
206
Bratnlni Vasile Lank Ghiocei
Bravilor Vacaresti Brnmarel
Braziliel Sos. Bonaparte Lisabona
Brezoianu Bd. Elisabeta Campineann
tlrogteni Cnza Voda Traverse
Brnmarel Sp. C. A. Rosseti Vacaresti
Brnmarel (FundAturk) Cnza Voda
Brutus Sf. Apostoli Politiei
Bruxelles Washington Prel. Dorobanti
Bucinmulni Traian P-ta Obs. de foc
Bucovina Virgilin
Bucovina Stirbei Voda Francmaspnk
Bucnr Cnza Voda Bl. Martigegti
Bursei Doamnei St. M. Viteazu
Bnzegti Grivitei Victorici

C.
C. (Parcul Comecon) B. (P. Cornesen) E. P. Cornescu
C. (Parma Delavrancea) Popovicici Aleea D.
Cahul Bd. Basarab Cost. Marinescu
Caimata Melodiei Bd. Carol I
Calafat C-lea Lac. Taihlui Lupescn
Calaragilor (Ca lea) VW. esti Sos. M. Bro.val
Caldarari Halelor Carol
Calimachi Sos. Colentina Ipsilante
Calomfirescn Mogilor Bd. Domnitei
CalngAreni Foigorulni Spl. M. Ginrasen
Ca lnseilor Traian Oborul Non
Cameliei Bd. D. Golescn Piata dr. B-tescu
Campineann Ca lea Victoriei Stirbei Vodi
Campul Mogi lor Zidnl Mogi Ss. Mihai Bravn
Campul Costeasca Prel. Grivitei Ca lea Ferata
Camp. Galileea (G-vita) Decebal P1. Col. M. Ghica
Campului Fainari Sos. §tef. cal Mare
Campulni Dudesti Zalhanaiel
Canonical Bnnea Cutitu de Argint
Cantacuzino G. C. Tailor Mitrop. Dos oftei
Cantacuzino G.C. (Pia%) Cantacuzino Caragiale
Cantacuzino Grigore Sevastopol Victoriei
Cantemir Vicaregti Dudesti
Capit. Octav Cocarescu Grivitei Iordache Golescn
Capitan G. Buruiani Virgilin Macedoniei
www.dacoromanica.ro
 207

Capitan Foram Sf. Apostoli Azilnl de Noapte

Capitan Preotescn 11 Innie Bra. Mfirfiqesti
Capitan Petro Carp D nd e qti Trinitfitei
Capitan Savopol erban VodA Stufn Bellu
Capitan I. Vasilescn Bd. Ferdinand StrAbunA
Cfiplescu (FandfiturA) Lupeasca
Carada Eugenin Lipscani Doamnei
Caragea Colentina Ipsilante
Caragea VodA Precnpetii Noni Prof. I. Bogdan
Caragiale Vasile Lascar General Lahovar
Carfimidarii de jos Vticfiresti-- Pisculni
CAramidarii de Sns Spl. Pirotechniei
Cariagdi Orzari Arhiereul Calist
Carmen Silva (Aleea) Intrarea Nordulni
Carol I (Bulevard) P. I. C. Bratiann Bul. Pache
Carol Victoriei Pd. I. C. BrAtiann
Carol I Regele (Pia* Victoriei C. A. Rosetti
Carol I (Parc) Filaret
Carol I Regele (Splai) Spi. Imprimeriei Spl. Brfincoveanu
Carol I (p. lni Crficiun) Prel. Grivita
Carol Davila Isvor Sos. Cotroceni
Carol Knappe Gropile Onatu Bd. Col. M. Ghica
Carpatilor (Pasagin) Halelor Bann MAracine
Catiin kGrivita) Cal. Grivitei Sos. Col. M. Ghica
Catavei (FunditturA) M. Bravu vechi
Catelului Sos. Vergulni Sos. Murgului
Catelului (FundAtura) atelulni
Catinca Gr. (S.-VodA) Sos. Ginrgiulni Stoian Militarul
Catuneanu Sos. Pandurilor Iovita
Cluzmi VAcAreqti Splainl Rosetti
Cavafii Vechi Gl. Florescu Lipscani
Cavalerul de Flondor Piata Ohs. de foc Calweilor
Cavarna Sos. Colentina Pr. Mircea
CazArmei Antim 13 Septembrie
Cazavillan Luigi tirbei Vodi GL Angelescn
Ceairulni Sos. Pantelimon Sos. Iancnlui
Ceanq Radu Romulus Parfumniui
Cedrilor Sabinelor Sos. Doamnei
Cerbulni Spl. V. Alexand. VAcAreqti
Cercului Anrelin Spitarulni
Ceres Al, Orescu Patn cn apa rece
Cerninti Bd. Basarab Verde
Cercea (princip. Carol) Sos. Cialetitti
www.dacoromanica.ro
208
Cernica Moailor Neguatori
Chepler C. Lacnl Teiului
Chilia Cost. Marinescu. Hotin
Chindiei Bd Maria Egalitatei
Chiristigiilor Sos. Mih. Brava Sos. Pantelimon
Chisellef (Aleea) Mats Victckriei Baneasa
Chiain au Buzeati Bd. Basarab
Chitilei Clucern lui SOs. P.S. Aurelian
Chita Gh. G.C. Cantacuzino Xenopol
Ciclopilor (Fundatura) Criaana Gl. Ange)escu
Cimitirul Reinqierea Maim Domnulni Maaina de paine
Ciobanul Petre Sos. Giuleati Sos. Crangaai
Ciobanului (Fundatura) Ileana Cosinzeanv
Cireailor De lea Veche Tepee Voda
Ciamigiu (Gradina) Bul. Elisabeta
Ciurel Sos. Basarab Spl. Ciurel
Claudia Spatarul Borcea
Clemenceau G. Episcopiei AI. Lahovari
Clopotarii V echi Bul. L. Catargiu Sos. Bonaparte
Cloaca Raionului Dristorului
Clucereasa Elena Prel. C. M. Ghica
Clucerului Dimitrie Ghica P. S. Aurelian
Cluj Iordache Golescu Bul. C. M. Ghica
Cobalcescu Bd. Sc. M-reanu Berzei
Cocoa Muzelor Piata Concordiei
Cocoaului (Fundatura) Raionului Fad. Mihai Brava
Cogalniceanu M. (Aleea) Dimitrie Ghica Popovici
Cogalniceanu M. Sp. Dr. Davila Carol Davila
Cogalniceanu M. (Plata) Bul. Elisabeta Plevnei
Cogalniceanu M. (Sp lai) Spl. Reg. Elisab. Spl. Imprimeriei
Colentina (Sosea) Sos. St. eel Mare Raza Oraaului
Colonel Albn Serban Voila Stufu Bela
Colonel Poenaru Bordea Bibescu Voda Artei
Colonel G. Costescu 11 Iunie Princip. Deana
Colonel Georgescu linia ferata Ferentari
Col. M. Ghica (Bnlev.) Bd. Basarab C. M. Ghica (Prel)
Colonel Lalescu Petre Sf. Elefterie Carol Davila
Colonel Orero Vacareati Dudeati
Colonel Pleaoianu Pre. Co. M. Ghica Pomcnirii
Co Ionia Viitorului Toamnei
Colorian (§erban Voda) Sos. Bucureati Oltenita
Coital Piata Romei Statuia BrAtiantt
www.dacoromanica.ro
 209
Co lumb non Gl. E. Grigorescn Xenopol
Columbelor Cilarasilor Lncaci
Comedia (Pasaj) Victoriei Poincare
Comercial (Pasagiu) Fr. Bouillon Lipscani
Comets. Piata L. Catargin Sos. Bonaparte
Comoara Tei Sf. Nicolae Tei Bd. Ghica Tei
Concordiei §erban Vodi Olimp
Constants. Sos. Gherase Suter
Constants. (§erban V §os. Garginlni
Constantin Bonea l'Aunasul codrilor Ferentari
Constantin Grand §os Cringasi
C netantin Nacu Bd. Carol Vasile LascAr
Constantinescn Placintei Florcasca
Constantinescn Gh. Grivitei Pandele Dina
Copernic Cal. Lam' Teinlni Plesoianu
Corbescn Gh. Dndesti Laptelui
Coriolan Sabinelor §os Doamnei
Cornea Mihail Bd. Col. M. Ghica lord. Golescn
Corns (Colentina) Glncozei
Cornelia (Alen) Boerebista
Cornescn Calea Floreasca
Cornnl Caprei Laptelui Via Stravolca
Cortnlui Romani Precnpetii Nuni
Cosminulni §os. §tef. cal Mare T. Vasilescu
Costache Marinescn Zahari a Pandele Dina
Costache Negri Carol Davila M. CogAlniceann
Costache Sibiceann Crasnaru
Costache Stamate Secerei VacAresti
Cos taforn G. Popa Nan
Cosbnc Gh. Bd. Ferdinand Bd. niche
Cotita Labirint Romulus
Cotofeni Doamna Ghica Teinl Doamnei
Cot roceni (sosea) Podul D-ta Maria Sos. Bolintin
Cozia in vii Zidul intre vii Baiculni
CrAcinn Dot obantilor Nisi pari
Crangasi (sosea) §os. Ginlesti §os. Cinrel
Critsnaru Bd. Col. M. Ghica Polon enirea
Credintei Mosilor Bd. Carol
Crepusculni Bucovina Maramnres
Cretoiu (Aleea) Parfumulni
Crisan Rai onulni Dristorulni
Crisan a Berzei Popa Tata
Crisulni Radn Vod PAstorului
www.dacoromanica.ro 14
210
Crivatului RAcari Vitan
Crivieni Rotari Moqi Ci mit. armenesc
Cruces de Piatra Dudesti Canto lair
Ca lmea NouA Bd. Domnitei CnIm ea veche
Calmea veche Sborului Negustori
Cariati Ievor Spl. Gh. Magheru
Cuza VodA Serban Voda Piata Cuza Vodi
D.
D. Parent Delavrancea Clncerulai
D. Parcul Cornescu B.-E. Par. Comes.
D. Cart. R.M.S. (Grand) R. M. S.
D. Cartierul C. F, R. Prel. Grivitei
Dacia (Bulevard) Aural Vlaicu Polonl
Daicareanu P Aunaqul codrilor
Dan Voda Grivitei C.F. Pod. Gara N.
Dinciu lesca I gi II Pandele Dinn
Danciulescu III Danciulescu II Targoviqteaveche
Danielopol Gh. Splaiu! Jastitiei Artei
Dascalul Steffulescu Teiul Doamnei
Davidescu Paunaqul codrilor
Decebal Piata Romei MoOlor
Decebal (Grivita) Prel. Cl. M. Ghica
DejugAtoarea Intr. Her AstrAu Calea Floreasca
Delari StAnescu Ion Eusta.tin
De lea Noun CalAraOlor Raionului
De lea Veche Popa Nan Calara0
DensuOanu Dristorului
DepAritteanu Grivitei Bd. A. I. Cnza
Despina Doamna Plevnei Bogdan Voevod
Despot Voda Viitorului Sos. St. cel Mare
Detapmentulni MArtivor VicArevti
Dianei Bd. Carol Pruden tei
Dichin Vasile LascAr Gen. Lahovari
Diminetii Popa Soare Sf. Stefan
Dimitrie Ghica Bd. Col. M. Mica Sos. harm
Din Sarbi Pitagora Spl. Alexandri
DincA Stefan Rahovei Popa Balint
Dinicu Golescn (Bul.) Berzei Bd. Basarab
Dintre &le Bucur Spl. Bolintineanu
Dina Cutarida (Grivita) Prel. Grivitei
Dionisie N. Filipescu. Plata Al Lahovari
www.dacoromanica.ro
 211
Dionisie Fotino Pre. Dorobantilor
Disescn C. Orivitei No. 168 Parcul C. F. R.
Doamna Chiajna Sp. Mr. Giurescu Ape le Minerals
Doamna Mica Tei §os. Colentina Cal. Lac. Tailor
Doamna Ohiea Tei (Prel) os. Colentina Bd. Prin. Mircea
Doamnei (aosea) Rahovei 13 Septembrie
Doamnei Victoriei Coital
Dobrescu Ion Lupeasea Drumul serei
Dobrici Sos. Colentina Cartierul Suter
Dobroteasa VAcareeti Al. Vlahut6
Doctor &Bache Sos. Cotroceni Carol Davila
Dr. Baca login Italians Batiatei
Dr. Botescu (Piata) Popa Tatu Grivitei
Dr. Branza (Sp lain) Podul GrozAvegti Podul Do mnita
Maria
Dr. Bnicliu Sos. Cotroceni Dr. Leonte
Dr. Burghelea Piata Gl. Dabija Gratioasfi,
Dr. Boicesen Ana Davila Prel. Gl. Demos-
tene
Dr. Capaa Bd. Independ.
Dr. Ciru Iliescn Carol Davila
Dr. Clunet Bd. Independ. Colonel Lalescu
Dr. Cretulesen Victoriei Al. Lahovari
Dr. Kalindern Bd. Independ. Carol Davila
Dr. Koch Dr. Clunet Dr. Obedenarn
Dr. Lister Carol Davila
Dr. Davila (Splai) Spl. D-nita Maria General Maghern
Dr. Felix Polizn Bd. Col. M. Ghica
Dr. Gkozovici Sos §tefan eel Sft. Nieulae
Mare
Dr. Iatropol Col. P. Lalescu Parcul Regina
Maria
Dr, Leonte Carol Davila
Dr. Lneger Bd. Schitu MA- Gl. Berthelot
gnreanTi
Dr. Marcovici Brezoiann GrfainaCiamigin
Dr. Pasteur Dr. Iatropol Salcia
Dr. Radovici Carol Davila Palatul Cotroceni
Dr. Ramniceann Bd. Pal. Cotro-
ceni Dr. Boiceseu
Dr. Ratio Viting Arista
Dr. Rasreann Str. Regale Carol Victoriei
Dr. Sergio Buze§ti Dr. Felix
www.dacoromanica.ro
212
Dr. Prof. V. Sion Campineanu Stirbey Vodii
Dr.Toma Tomescu (Ales) Calea Victoriei
Dr. Turnescu (Alee) Bul. Independ. Sos. Cotroceii
Dr. Varna li Polizu Bul. A. I. Cunt
Dogarilor Tunari General Lahov.
Doina (Fund5.turA) Veseliei Mircea Eustatit
Domnita Anastasia Bul. Elisabeta Li pscani
Domnita Antuta Plevn ei Bogdan Voevo.
Domnita lasa (Splai) Spl. Justitiei Spl. Bibescu
Domnita Florica Bul. Marasesti Bardului
Domnita. Maria (Splai) Spl. Independ. Spl. Dr. Davila.
Domnita Ruxandra Dichin Gl. Lahovari
Domnitei (Bulevard) Bd. Ottrol Calrtrasilor
Donici Vasile Lasciir Gl. Lahovari
Dorobantilor (Cale) Piata Al. Laho- Sos. Stefan eel
vari Mare
Dorobantul Nicu Sos. Crangasi Sos. Giuleati
Dorului (FundkturA) Veseliei Zahareacu
Dosul cantonului Prel. Dorobanti
Draghiceanu Sos. Jianu Porumbaru
Dragoslavele Sr. Sergio Chisinau
Dragos Voda Romans
DreptAtii (Grivita) Dorobanti Gri- Prel. Col. M.
vita Ghica
Dristorului Raionnlui Sos. M. Bravul
Drumul intro vii Martisor Vilcaresti
Drumul Fab. de carAmida Lacul Floreasca Cimitir Hieristr.
Drumul Fabr. Pop ovi ci Sos. Herastrau
Bruton] Sorel Lupeasca 13 Septembrie
Drumul;Fab.de:citriimida
Flachs Dudesti
Duca Vodit Calea Ferata G.
de Nord Grivitei
Dudesti (Ca lea) Colonel Orem Raza orasultii
Dui lin Zamfirescu Mesa Blanc Sos. Jianu
Dumbrava Rosie Poloni Aurel Vlaicn
Str. Duminicei (§erban Nucnlni Frail FAgArasants
Voda) Bachus
Dumitrescu Aurelia Grivitei
D- trescn Clip. (Fund.) Ferentari Popa Stefan
Dumitrescu Ilia Prel. Dorobanti
Dumitrescn I. Pitunasulcodrilor
Dumitrescu N. Maria Ferentari
www.dacoromanica.ro
 213
Dumitrescn Nae Rahovei
Dumitresc Vasile I,II,III Ronda. Gogotiilor
Duzilor
E
E. Farad Cornescu Floreasca
E. Cartierul RMS Grant Bul. C. F. R. B. (R. M. S.)
E. Cart. RMS (Grant) Const Grand Bal. C. F. R.
Echinoxnlui Sos. Viilor Inclinati
Economal Cezirescu Sos. Grozavetiti Pirotech. Arm.
Ecoultii Uranus Antim
Eduard Quinet Victoriei Poincare
Eduard Grand Sos. Giulogti G. Grand
EgalitAtii Antim 11 Innie
Elefterescu Banu Maitta Pandele Dina
Elena Caracao Sos. Ciurel
Elena Colentina Silvia
Elena Crangats 10 Mai Grand Prel. El. Cringe*
Elena Cringaq (prel.) Elena Cring Ion Cioc
Elena Teodorescu Catinca Grecescu Naie Ionescn
Elena Cuza Doarnni Poteratii Viespilor
Elena Doamna Rahovei Filaret
Elisabeta (Bnlevard) Victoriei Podul Elefterie
Elisabeta (Serban-Vodi) Stoian militaral Catin ca Gre caeca
Elisen Vespasian Gl. Creteanu
Eliza Caracaf Cheinl D-vitei Sos Cinrel
Emancipatil Justitiei Elena Doamna
Emigratnlui Antim Sf. Apostoli
Eminescu Bd. Al. Cuza Bd. Basarab
Enichiti Vicireseu Spl. Bibesca vodi Concordiei
Epicol Bragadiru Sos. Doamnei
Episcopiei Calea Victoriei N. Golescu
Episcopal Rada Romani FAinarilor
Epnreanu Vacareriti Olteni
Epurilor Traian Labirint
Erbiriei Soo. Cotroceni Foca
Ermina Honzig Sebastian
Ernei Episcopal Rada Dragoq Vodi
Erodiadei Serban Von. Bd. Marliqetsti
Eroulni ,Sf Constantin Cobilcescu
Eugenia Stitescu Bd. I. C. Bra- Vasile Conta
tianu
www.dacoromanica.ro
214
Eustatin Mircea Fund Atura Doina Ferentari
Eustatin Ion Ferentari Veseliei
F
F. Cartierul R. M. S. A. C. F. R.
Grand
F. Cartierul C. F. R. Bul. C. F. R. Aleea Grand
Grand
Fabrica Cutarida (Gri- Radu Cutarida
vita)
Fabrica de vas Grivitei
Fabrica de chibrituri 11 Iunie Sos. Viilor
Fagarap §tirbei VodA Gl. Anghelescu
Fainarilor Mosilor Vittorului
Fantanica Sos. Pantelimon Lacul Fundeni
Fat Frumos Sebastian Petre Ispiresca
Faurari Dudepti
11 Februarie Sf. Constantin Bd. Schitu MA-
gnreann
Fecioarei Aural Vlaicu Tunarilor
Felicia Racovita Carol Davila
Fenix (fundatura) Cazarmei
Ferari Tunarilor Marginei
Ferdinand (Bulevard) Piata Regale
Carol Sos. Pantelimon
Ferdinand (Parc) Bd. Ferdinand Baiculni
Ferentari (Calea) Rahovei PieptAnari
Fericirei Bachus
Fetitelor Cilarasiior GentilA
Filantropia (Plata) Bd. Col. M. Ghica
Filaret Suter Fabrica de chi-
brituri
Filaret Gara Piata 11 Iunie
nip (Fund.) Grivita Prel. Col. M.
Ghica
Filipescu Eliza (Parc.
Filipescu). Soseaua Jianu
Filipescn N. Plata C. A. Ro- Str. C. A. Ros-
sseti seti
Filipescu (Parc) Soseaua Jianu
Filitis Victoriei Brancoveanu
Filoftei (Pr. Carol) 01. Praporgescu
Filofteia Gheorghiu PieptAnari
www.dacoromanica.ro Fund. Veseliei
 215
Filim el a (fundAtu,d) Sp oitorilor
Floreasca Stefan Cel Mare Con stantin escu
Floreasca (Pi atA) Dejugatoarei Floreasca
Florica (§erban Voda) lacobescu Gaitanan
Florilor VAcAreati Pd. Ion escu Gion
Florilor Sos. Jiann Fabria Hagi Tu-
d orachi
Florilor (Putul lui Crit- Prel. Grivitei
ciun)
Fluerului B -dnl Pache Sos. M. Brant
Fluturilor (fundaturA) TAbicari
Foca Sos. Cotroceni ErbAriei
Foivor Sos. Vitanulni P odul Abatorului
Fouteriei Mihai VodA 13 S eptembrie
Francez (Pasagiu) Fran din Bouil-
lon Oitnz
Franomazon Gl. Anghelescn Cameliei
Fran &lin Victoriei Bd. I. C. Bratianu.
FrAnta Bis. Ddricari Vintila
Franzelari Toamnei SpAtarului
Fratii Berceni PlAcinta Mann
Fratii BrAtulescu GAitAnari Co muna Serban
Voda
Fratii FAgArAvann Rodica Stoi an Militant/
Fratilor Prel. Crangavi Regina Elisabeta
Fream At CArAraidari de
811£4 SultAnica
Frosa Sarandi Bann Manta Azilnl Reg. Eli-
sabeta
Frunzei Tepee Voda Orzari
Fundeni Baicului Sultanica

G. Cartierul R. M. S.
Grand C. (R.M.S.) Grand
G. Cartierul C. F. R.
Grand A. (C. F. R.) Aleea Grand
G. Cartierul C. F. R.
Steaua Romani D (C. F, R.) A (C.F.R. Gri vita)
Gaillac (Ale e) Dorobantilor
GAitAnan Pandurilor Rai onul
GAitAnari ( Serban Voda) Paraschivescn Fratii BrAtulescu
www.dacoromanica.ro
216
Galvani Drumul L. Teiu Fabrics Lupescu
lui
GAndului Romulus Callraeilor
Oars Central (Sp lai) Spl. Dr. Braila Sp.Reg.Elisabeta
Gara de Nord ( Piata) Calea Grivitei
Gara Obor Campul moeilor Baicnlui
Garleanu Em. Prof. Ioneecu Anastase Pant'
Gion
Gemeni Vasile Lascar Viitorului
General Anghelescu Grivitei Podul Domnita
General Averescn (Pr. Maria
Carol) Prel. Ginlesti
General Berthelot Victoriei Berzei
General Budisteann Grivitei 01. Berthelot
General Cand Popescu LanAriei Serban Vodi
01. Candiano Popescu
(Fundatura) 01. C. Popescu
01. Cerchez Serban Von. Stufu Belului
G-ral Cernat Bd. Al. I. Cuza Bd. Basarab
G-ral Cernat (Splai) Spl. Halelor Spl. C. A. Rosseti
G-ral Creteanu Barierii GI. Frticoiann
G-ral Dabija (Piata) Plantelor Sft. Stefan
G-ral Doda Roman& Rasuri
G-ral Dona Gl. Berthelot Th. Aman
G-ral Dragalina Ion Isvor Rozelor
G-ral medic Demostene MormAntul Da- Bd. Palat Cotro-
vila ceni
G-ral Eustatin Ferentari
Falcoianu Plevnei Bd. D. Ciolescu
Florescu Coital Mosilor
a Eremia Grigor. Piata G. C, Cant. Piat. Al. Lahov.
Haralambie Gl. C. Popescu Serban-Voclo.
HerAscu Nistur. Sf. Vineri Hie. Udricani
IpAtescu Olari Mosilor
Lahovari C. C. Cantacuz.
Vasile Lascar
Lahov. (Stradela) 0-1 Lahovari Viitorului
Leca Serban-VodA 01. Cand. Pop.
Lupn Stuf. Belnlui
V
Maghern (Spl.) Spl. Dr. Davila, Bul. Arhivelor
p Mann Victoriei Basarabiei
Nicoleanu Dndesti Laptelni
Med. Z. PetreScn Ana Davila Gl. Med. Dean.
Stan Poetas Matei Voevod
www.dacoromanica.ro Orzari
 217

G-ral Popovit Ch, DAmbovitek Cinrel

Praporgesen Batietei C. A. Rosseti
Radovici Preen,-Vechi Viitornlui
Racoviti (Nati) St, Milaileanu
, Christian Tell Piata Amzei Romani
Medic Teodori Ana. Davila Gl. Med. Dem.
Gentili Mar* lor Lucaci
Georgesen I ei II Cartier. Rahovei Ferentari
Gheorghe Grand Const, Grand Sos. Cringagi
Gheorghiu Georgeta (F) Fund. Veseliei
Gheorghin Periclep Pieptanari Fund. Veseliei
Gheorghin Spiru Cutitul de Arg. Sos. Viilor
Gherase (Sosea) Sos, Colentina Bd. Pr. Mir. Sut.
, (FundAturA) Frosa Sarandi Grop. Cornie
Gherghel (Aleea) Soseana Jiann
Paraschiva Clucer. Elena. Ghita Boiangiu
9 Vasile Pomenirea Bd. Col, M. Gh.
Gherghiceann (Paant.) Mire. intre vii
Gherghinei Paun. codrilor
Ghetartilui I ei II Plevnei
Ghica Tei (Bulevard) Seheinl-de-Sus Teiul Doamnei
, Ion Doamnei Coltei
77
VodA Tei Sf. Spiridon Str. Treime T.
(Piata) Spl. Halelor
Gh Dogarilor Sos. §t.-cel. M.
Ghiti Adamesen Sos. Bucureeti Oitenita,
Anghel Sebastian
Boiangiu Bd. Col. M. Ghica Grop. lui Onatu.
ErAnzarn Chiristigiilor Bd. Ferdinand
, Tone Prel. Giuleeti
Gib (Aleea) Puieori intre eine Carol Davila
Giu leeti (Soseana) Bul. Reg. (Bag.) Cim. Calvin
Giuleeti Prelungire Sos. Chu lecti
Giurgiulni (Sosea) Serban-Vodi
Glucozei Dr. Lac. Teiulni Moara Florescu
Goga Tei (Colentina) Glucozei
Gogoeilor Matei-Voevod Tepee-Vodft
Gogn Zamfiresen Pieptinari §er.-Vodi Cart.
. (F.) Soa. Bucureeti Oltenita
Go "leeti (Fund.) Logofatul Taut
GrAdina en cai Piat. M. Cogan. Spl. M. Cogain.
Orlidinarilor Foisoralui Laboratorulni
Gram ont Bd. Maria 11 bailie
www.dacoromanica.ro
218
Graniceri Pr. Dorobantilor Floreasca
Ganicerilor Toamnei Bis. Pops Chita
Grant (Mee) Sos. Giulesti Const. Grant
Gratioasti, Calarmilor Traian
Grigore Alexandrescu Victoriei Dorobannti
Grigore Caracas Sos. Ciurel Irina
Grigore Grecescu (Al.) §erban-Vocli Sos. Ginrgiului
Grivitei Calea Vcitoriei Bar. Grivitei
Grozavefti Pod. Grozaveali Sos. Colentina
Guttenberg Spl. Imprimer. Bd. Elisabeta.
Gntuiului (Fund.) Elena Cuza
H
H. Cart. R. M. S. Grant C. E. (R. M. S.)
H. Cart. R. M. S. Grant Grand
H. Cart. R. M. S. St. R. A. D. (C. F. R.) Grivita
Haga Parent Bonap. Prel. Dorobanti
Hagi Dina Doina Ferentari
GhitA Gropile Ouatu Bd. Col. M. Gh.
, Tudorachi Sos. Herristrau Fabr. H. Tudor.
Hag. Aural Grop. (F.) Pieptanari
Hajden B. P. Bd. Elisabeta A. Ureche
Halelor (Splaiul) Spl. Bran coy. Spl. Gl. Cernat
Haltei (Part. Carol) Prel. Giulescu
Hameiului Rascruchlor Dobroteasa
Hann cu tat (Paseg.) Lipecani Blanari
Hartanoaia Cararaeilor Lucaci
Hatmanul Arbore Sos. Si.-cel-Mare Floreasca
Heliade Mosi Sos. Pantelimon
, Intros vii Bd. Gora Obor Sos. Gherase
Heristrlu (Sosea) Ron d II Prel. Dorobanti
, (intrare) Pr. Dorobanti Floreasca
Hipodrom Baneasa
Honzig 13 Septembrie Sebastian
Horei Bd. Pache Buciumului
Horez Heliade intre vii
Horia RaionuIrd Fund. Dristorul.
Hotin Bd. Basarab Costache. Marin_
Grant
1.

Cartierul R.M.S. Grand Bd. Regiei

www.dacoromanica.ro
 219

Iacobescu Alexandru Spiroi Econ. Cezireseu

Iacobescu Sos. Ginrgiului Paraschivescu
Iacovache (§erbanVoda) Constants, Drumul intra vii
Iancovescu Rahovei Magnrele
Iancu Costea Sos. Ginlescn Sos. Crangasi
Ianculni (sosea) Sos. Mih. Bravnl §os. Pantelimon
Iancului (§erban Vocla) Olteni Rodica
Ianzei Sos. Jiann Alexandrin a
Icoanei (GrAdinA) A. D. Xenopol G. C. Cantacuzina
Ignatin Grivitei Camp. Plesoiana
Ileana Cosinzeana Sebastian P. Ispirescn
Ilfov Li pscani Spl. Regale Carol.
Ilie Gripescu Pieptanari
(Serban Vocia
Ilie Opris Stoian Militarul §os. Buc.Oltenita.
Impacarei Bd. Col. M. Ghica Gropile Cornis
Imperiala Victoriei PictorGrigorescu
Imprimeriei Bd. Elisabeta Guttenberg
Imprimeriei (Splai) Sp. CogAlniceann Spl. Reg. Carol I
InclinatA Sos. Viilor Echinoxulni
Independentei (B-dul) Podul Garei Cen- Pal. Cotroceni
trale
7)
(Alee Fnnd). Bd. Independenti
(Splai) Spl. Pirotechniei Spl. D-ta Maria
Ing. N. Harjeu(fost fund. Ateliernlui Atel. Centrale
Atelierului) G. Nord
Ing. Iorcianu Viesparilor Vasile Lascar
Ing. Pandele TArusanu Grivitei Petre Poni
Ing. Pizone Plevnei VAcArescu I
In. Zablovechi Bd. Col. M. Ghica Iordache Golescu
Ing. Cutarida Prel. Grivitei Ana Cutarida
Ing. Vernescu Peroni (§. Vodii) FratiiFAglirtisantt
Inginerilor Tei Tanasescu Berechet
Inocentei Sperantei Popa Rusu.
Instit. Medico-Militar Viting Vespasian
Inundatiei Pntu cu ApARece
I oana PlAcintei
Ioanid (Parc) Anrel Vial= Dumbrava Rosie
Ioan BotezAtorul Veseliei
Ion Cioc (Pr. Carol) Prel. Giulesti Reg. Elisabeta
Ion Cornea (§. Voda) Fratii BrAtulescu Pieptanari
Ion Creangb. Uranus Sirenelor
Ion Procopin Cantemir Alex. Vlahup.
www.dacoromanica.ro
22l}

Ion RoatA Elena Cuza Verzirri

Ionescu Gion Profesor Cantemir §os. Vitannlni
Ionescu Tei Makiina de Paine Sub Tei
Ionia Matache (Fund). §os. CrangaQi
Iordache Go tern I Cluj
Iordache Goias= II Turda Mihail Cornea
Iordana (Fundatura) Ferentari Abrud
Iorfulescu (Alee) Cap. Glr. Preo- Pops tefan
tern
Iovita Catuneann
Ipsilante Voevod Bd. Gars Obor
Irina Caraeag Spl. Ciurel Soseaua Ciurel
Irina Stimesen Ferentari PAtinag. codrilor
Islaz Clucereasa Elena
(Grivita)
Ismail Negoin VAleov
Isvor Mihai Von. 13 Septembrie
Isvorann Nifon Elena Doamna
Isvorni Non Dndesti sos. Mnrgalui.
Italians Bd. Carol G. C. Cantacuzino
Julia Hajden Popa Tata Grivitei
Julian Stefan Frosa Saranti Fund. VlAddianu
11 Innie Rahovei Gare Pliant
Ivan Ghetu Lupeasca Drumul Serei
Isbandei (Pr. Carol) §os. Giulegti Ca lea feratA
J.
Cat-Herta. R.M.S. Grand Bd. Regiei C. (R. M. S.)
Jarcaleti Rahovei I. Cosinzeana
Hann (§osea) P. Victoriei Cit. HerastrAn
Julieta Antonesen Viting Vespasian
Jupiter P. on api rece Al. Oresen
Justinian PolonA Aural Vlaicn
Justitiei Gramont CazArmei
Justitiei ($plain) Spl. Mihai Von Spl. D. Map
K,
Cartierul R.M.S. Grant Bd. Regiei C. (R. M. S.)
L.
Cartierul R.M.S. Grant Grant
www.dacoromanica.ro
 221

Labirint Viicareati Cilarasilor

Laboratornini Nerva Traian Dndeati
Laen1 Teinlui $os. St. eel Mare D-na Ghica Tei
Lau:dui 01. Lahovari Dogarilor
Lainici Calea Grivitei Bd. Col. M. Ghica.
Lanariei Pod V.Alexandri Gl. C. Popes=
Lanariei (funditura) Lanariei
Lantnini Aqvila Sirenelor
Laplari (Tei) Teinl Doamnei D-na Ghiea Tei
Laptarn Dnmitrn Sos. Ianenini
Laptelni (via Stravolca) Raionnini Negoin
Lasertr Catargin (B-vd). P. L. Catargin Mats. Victoriei
(Romans)
Lasear Catargin Vietoriei N. Balicescn
Latina Mosilor Armeneaseft
Lantari (Funclat.) I ai II 13 Septembrie
Lazar Vficareqti Sf. Vineri
Laznreann Uranus Antim
Lebedei Plevnei
Legislatornlni Labirint Col. Orero
Leonida Romani, GA Lahovari.-
Leonida (Ftmdatnra) Sos. Iancnini
Leon Voda Serban Voda Cnza Voda
Leopardn lui (Fundat.) Felicia Racovita
Lenlni Dr. N. Cretnlesen
Len Ini (FandatnrA) Dorobanti
Libertatii Antim Bd. Maria
Licnrg Popa Rrsn. Armeneasca
Liei Mogilor Episc. Radii
Lipovannlni Robert de Flers Maria Rosseti
Lipecani Piata Mihai Voda Moailor
Lirei Str. Horei Gh. Cosbnc
Lisabona (P. Bonaparte) Bruxelles Prel. Dorobanti
Livedea Cu duzi Vicireati Pisenini
Lizeann Ci m. Reinvierea S. Tef. dela Mare
Locotenent Blitrannl Cazirmi
Locotenent Caran d a Drtunnl Taberei Cotroceni
Locotenent Willa Drama Taberei Cotroceni
Locotenent Negel Drumn1 Taberei Cotroecni
Locotenent Panlescn Delea Veche 0-1 Stan Poetaq
Locotenent Zabavoin Dorobanti,
Loco*. Col. Papazogln Vacareati Foifornini
Locnsteann AI. (Pare) Rahovei Magurele
www.dacoromanica.ro
 222
Locnsteanu Petrq LogofAt Nestor Antim
Logofatul Nestor Antim Bateriilor
Logofatul Taut Laboratoralui Prof. I-scn Gion
Londra (P. Bonaparte). Sos. Bonaparte Paris
Lotrn Ca lea Grivitei Col. M. Ghica
Lucaci CAlArasilor Trifoiu
Inceafarulni Sirenelor Sabinelor
Luncei VicAresti
Lanai Sos. Grozivesti Spiroin
Lanai Bd. Carol I D. RacovitA
Lapea Garlitft Rahovei Bibescn Vodi
Lupeasca 13 Septembrie Sos. Pandnrilor
Luterani Campineann 0-1 Berthelot
M.
Macca (Pasagin) Victoriei Eugenia Carada
Macedonia FagAras Bucovina
Macelari (FndAtura) Precupetii Vechi
Mice lari Staicn Anastase Panu Foisorulai
Macovei Pirotechniei Marinescu
Madrid Parcel Bonaparte
MAgurel Secerei CostacheStamata
Magurele (sosea) Sos. Viilor PieptAnari
10 Mai Crangasi Sos. Crangasi Sos. Ginlesti
Maica Domnulni Cim. Reinvierea Ca lea Lac. Tei.
Major Corolu Ion Sos. M. Brava! Wire*
Major Ens 13 Septembrie
Major Giurescu (Sp lain) Spl. V. Alexadri Pedal Abatorului
Major Sontn Munteanu Sos. HerastrAu
Maiorescn Ion Vase lor Sos. Mihai Bray.
Majestic (Pasagin) Victoriei Poincare
Maltopol Bd. Al. Cuza Bd. Basarab
Mamulari Vactiresti St. Ion Non
Manga Brutaru (Fund.) G-1 Budisteann
Manga Sos Pantelimon MArcuta, intro vii
Manolescu Grigore Bd. Col. Ghica Frosa Sarandi
Manta lama CalArasilor Bd. Carol I
Mann Cornescu
Mann 'Cavafn Cnza VodA Stafn Belului
Maramnres Bucovina Berzei
Marasesti (Bulevard) P. Maresal Joffre Podul C. A. Roe.
Mirasti (Bnlevard) Sos. P. S. Aurel. Hip. HerestrAn
www.dacoromanica.ro
 223

Marconi Ilfov Victoriei

Marconi Ca lea Teinlni Fabrics Lupescn
Marculescu. I si II Rahovei Iancovescu
Marcniescn (S. Vodi) Serb. Vodi Paul. Florica
Maresal Bodoglio V. Emanuel III
Maresal Badoglio (Piata Sf. Stefan Comets
Maresal Joffre (Plata) 11 Innie Std. Mihkileanu
MargAritarilor V. Lascir Bd. Marasesti
Marginei Ghiocei 0-1 Lahovari
Maria (Bulevard) Vicaresti Tnnarilor
Maria Caracas Sos. Ciurel Rahovei
Maria Rosseti Caragiale Cheiul !Amboy.
Maria Serban (P. Carol) Prel. Ginlesti Toamnei
Marin Musa Ferentari Ca lea Ferati
Marin Bragagin Prel. Grivitei
Marin Oita Prel. Ginlesti Calea Ferati
.Marinescn Spl. Pirotochniei
14 Martie P. Pr. Maria Elena Doamna
Martirului Sperantei Popa Runt
Martisor Pisculni Sos. Oltenita
Marina de pains Cim. Reinvierea Teinl Doamnei
Masinei Vaselor Ion Maiorescn
MAtisari M. Voevod Bd. Pache
Matasari Noi Prel. Fluerului Bd. Ferdinand
Matei Basarab Lucaci Romulus
Matei Mi llo Sf. Ionia Victoriei
Matei Voevod Bd. Pache Sos. M. Br. Nou
Mavrogheni Co ltei Sarmisegetuza
'Mecet Traian Matei Voevod
Melodiei Bd. Carol Sfintilor
Merisanu Nicolae Spl. Pirotichniei
Mesterul Manole Parcul Filipescn
Mesterul Manole Distoralni
Meteorilor Uranus Antim
Michelet Jules GI, Lahovari Dionisie
Micsnnelelor Nerva Traian Logofatn1 Tint
Mieilor Franzei Sos. M. Bran. Non
Mihai Bravul (sosea) Moroi lor Dndesti
Mihai Bravn (Crangasi) Prel. trangasi Sos. Ciurel
Mihaiu Bravnl Prel. Grivitei
Mihain Bravul (Parc) Mir* Sos. M. Bravul
Mihai Bnnea (Fund) Bd. Clair*
Mihai Vodi Victoriei Isvor
www.dacoromanica.ro
224
Mihai VodA (Sp lain) Spl. Arhivelor Spl. Jnstitiei
Mihaita (CrAnga§i) Sos. Cinrel Prel. Cranga§i
Mihnea Anton Pan Matei Basarab
Militarilor 13 Septembrie Caziirmei
Mina Constantin Sos. Cranga§i
Mincu Grivitei Pomenirea
Minis}. Domenii (Parc) Sos. P. S. Aure-
lian Sos. Kisselef
Minotaurnini Uranus Antim
Mior4a Econ. Cezarercu Macovei
Miracolelor Cazirmei Militarilor
Miraslau D-na Chiajna Calugiireni
Mircea Roseaua Pandnri Iovita
Mircea (stradelA) adn dela Afnm. Tin. Vasilescu
Mircea (fandatura) Sos. St. eel Mare
Mircea Voda Calarasilor Col. Orero
Mircea Veda'. (stradelft) Sbornlui Calaraqilor
Miron Costin Grivitei G-ral Cernat
Mistretulni (Fund) Aurora
Mitica (Fund) Bateriilor
Mitici Radnlescu Sos. Cranga§i
Mitropoliei (Ales) Bibescn Voda 11 Iunie
Mitropoliei (FundAturft) 11 Innie
Mitropolitul Dosoftei Serban VodA Mitr. Veniamin
Mitropolitul Grigore Serban Voda Mitr. Veniamin
Mitropolitul Iosif Culitul de argint Mitr. Veniamin
Mit. Veniamin Costache Sos. Ciurel Sos. Viilor
Mitru§ Laptarn1 Cinrel
Minlni (FundAturA) Spl. Bolintineann
Moara Ciurel (Splai) Podn1 Grozave§ti Moara
MocAncntei Mann Cavafn Broksteni
Mocanulni Brooteni Elena Cnza
Moceann Gheorghe Sos. Doamnei Intrepozite
Modrogan (Ales) Sos. Jiann Parcel Filipescrt
Monetariei Sos. Jianu Bl. Col. M. Ghica.
Mori lox Spl. Maior Gin-
rescu Laboraturulni
Moroin Constantin CazArmei Antim
Mozaici (FundfiturA) Pitagora
Mo§ ajnn Sebastian P. Ispiresen
Mo§ilor (Cates( Carol Sos. M. Bravul
Mucenici Bechern Ferentari Panna§. codrilor
Mncins Scow) la Minotarulni Liz arearn
www.dacoromanica.ro
 225
Mugur Mttg,urel Foicorulni
Mnnteann Sos. Jiann Maior Sontn
Mureq Prel. Grivita Calea feral&
Mnrgulni Isvoral Non Catelulni
Mu at Radulescu Ferentari
Muzelor Pr. Unite Concordiei

N.
Naie Ionescn Sos. Glinrginlui Serb= VodA.
Nae Alitei Rahovei MAgnrele
NAsasescn (Alee) Polon&
Nasturei (Fund Spl.Bolintineann
Natalia (Fund) Macovei
Neacim Bogdan Fund) Lupeasca Drumul Serei
Nedelcn Ghittt 13 Septembrie
Negoin Dude§ti Ismail
Negro VodA Carol Vacaretiti
Negnlescn Stefan Prel. Dorobanti Mann
Negnstori Bd. Domnitzi Mantuleasa
Nerva Traian VAcitreqti Dude§ti
Nicolae Anghel Pieptanari
N. Balficescu Plata L. Catargin Al. Lahovari
Nicolae Filimon oseana Gin le§ti Sos. CrAnga0
Nicolae Golescn C. A. Rosseti Al. Lahovari
Nicolae Gane Trinitatii Vnlinr
Nicolae Ionescn (S Vodit) Stoian Militarn Inginer Vernescu
Nicolas Ionescn Clncerului Fund. Avedic
Nicolae Serban (Pr Ca-
rol) Prel. Oinleqti Calea feral.
Nic. Tone Prel. Ginlegti
Nicopole Serban Voda
Nicn Dobrin Serg. Motu Ion Calea ferata
Nicnlcea Bd. Col. M. Ghica
Niculescu Bechern Radu Craioveannl
Nicwor Sos. Pandnrilor Iovita
Nifon Piata Pr. Maria Piata Mar. Joffre
Nierescher (Pasagin) Rahovei
Nisiparilor Cometa Dorobantilor
Nistrului Cost. Marinescu
NitA LAptarul Targoviqt. Veche
Nita Serban Gropile Onatn
Nordulni (Intrare) Brezoiann Ciamigin
www.dacoromanica.ro 15
226
Nordului G-ral Lahovari Aural Vlaicu
Norilor Bro.teni El. Cuza
Nona (Parcul Ioanid) Parcul Ioanid
Noun (Parcul Radorin) Dudesti
Nucului Pu %u cu Tei Rodica (Serb, -V.)

0
Obadata Lt, Cl. Papazoglu Foisorului
Oborul Non Bd. Ferdinand Sos. Mih. Bravul
Oborul de vite Oborul Nou Bd. Ferdinand
Ocolului General Doda Rasurilor
Octa Ganea (Colentina) Glucozei
Octavian Spl. Mr. G iurescu Apele Minerale
Odparei Calea Rahovei Soseaua Viilor
Oitelor Spl. I.C, Bratianu Rada Voda
Oituz Selari Sepcari
Olari Mosilor Bul. Pache
Olimpiulai Principat. Unite Serban Voda
Oltarului Mosilor Silivestru
Olteni Udricani Vacaresti
Olteni (Parcul Carol) Praha.. Giulesti
' (Serban Voda) Peronii Sos Oltenita
Oltenita (*osea) Serban Voda Vactiresti
Onciul Bd. Ferdinand Traian
'Opanez Cal. Lacul Teiului
Oratiti (fundatura) Popa Tatn
-Odell SF. Apostoli Rahovei
Orhei Raionulni Mesterul Manole
Orientului Gl. Lahovari Vasile Lascar
Orlando Victoriei Bd. Las. Catargiu
Orzari Calarasilor Sos Vergului
Otetari Italians Batistei
Oteteliseanu Matein Milo Silrindar
Ovidiu (fandatura) 11 Mille
Oziris (fundatura) Ecat. Teodoroiu

P
Pache Protopop. (Bul) Bal. Carol So's. Ianculni
Pa lade G. D. Vasile Lascar Romani
Pales Schitul Maicilor Antim
Palatul Cotroceni (Bul) Sos. Cotroceni Dr. Lister
www.dacoromanica.ro
 227

Pal atul de Jim. stradela Colonel Poenaru Rabovei

Palatului Luterana Pict. Grigoresca
Paleologu Moeilor Mantuleasa
Pandurilor (eosea) 13 Septembrie SoS. Cotroceni
Pandurilor (fund) Raion G. D. Teodorescn
Pantelimon (Sosea) Soe. Mih. Bravul Cat. Pantelimon
Pantelimon Buciumului Vase lor
Panu Gh. Schitul Maicilor Const. Moroiu
Panzari Moei lor Sepcari
Paraschiva Marinescu Macovei
Paraschivescn (S. Voda) Gaitanari Iacobescu
Parcul National (Herm. Sos. Kisselef Sos: Jianu
Parfumului Labirint Anton Pan
Paris Pieta Victoriei Prel.Dorobantilor
Pariamentnlui Spl. Imprimeriei Bul. Elisabeta
Parului Sim. Mill. Bravul Cim. Isvorul non
Parului (fundatura) Dudeeti
Parvu I. (Grivita) Minn Bravul
Pasagiul Roman Campineann Victoriei
Pascal (Parcul Radorin) Dudeeti
Pasculescu Cotofeni Cal. Lacul Teiului
Pastorului Cina Vodii Radu Voda
Pasului Splitarului Armeneasca
Patraecu voar, Coltei Cavafii vechi
Petrie Vacareeti Moeilor
Paul Greceanu Po lona Vurel Vlalcu
Paulina Sos, Pandurilor Iovita
Pauline (Serban Vodii) Iacobescu Fratii Bratnlescn
_Faun Popescu fundatur) Toamnei
Paunaeul codrilor Fund. Veseliei Veseliei
Pelerinilor Putu de apii. race Maior Ene
Pelee (pasagiu) Suvenirului G. D. Pa lade
Pelee (fundatura) Sos. Herastrau
Penchi (F;;, Voda) Sos.Buc.-Oltenita
Perm§ Curcanul (Suter) Sos. Gherase
Penescu (fund) 13 Septemvrie
Pensionatului (fond) Coltei
Peroni (S. Voda) Bodice Stoian Militarul
Pescari Calitraeilor Labirint
Petre Dumitrescu Grangasi(Pr Carol
Petre Ispirescu Rahovei 13 Septembrie
Petre Liciu Bd. Tabacari Verzieori
Petri) Poni Ca lea Grivitei 158 PaircuL C.F.R.
www.dacoromanica.ro
228
Petra Popencu Sos. Chiral Prel. Crangasi
Petre Oh. Popescu Gl. Praporgescu
(Pr. Carol)
Petrescu (fund) 13 Septembrie
Petrescu _I, II, III, IV, Sos. Pantelimon
V, VI, VII
Petra Cereal Bd. Marasesti Concordiei
Petro Major Grivitei Bal. Basarab
Petra Rare Grivitei Al. Cuza
Pherchide Elena Romani" Tnnari
Pictorul Grigorescu Victoriei Palatului
Pictorul Luchian__ Mosilor Mantuleasa
Pictorul Romano Mantuleasa Diminetii
Pirtorul Oscar Obedeanu Vaselor Sos. Mih. Bravul
Pielari (fundatura) Fund. Nastutrel
Pieptilnari Serban Voda Sos. MAgurele
Pietltii Clopotarii vechi V. Alexandri
Pieta' (Plinth-Aura) Comoarei
Pipaila (Gropile) Traian
Pirotechniei (Splain) Caramid. de Sue Spl. Independ.
Piscului (Calea) Vacaresti Sos. Oltenita
Pitagora Vitcaregti Rade Voda
Pitar Mop C. A. Rosseti Jules Michelet
Pitis Raionului Mesterul Manole
Plticerei Caimatei Bul. Carol
Placintei Prel. Dorobanti Groapa Flor.
Plantelor Mantuleasa Popa Nan
Plesoianu Grigore Pomenirea Bd. Col. M. Ghica
Plesoiann Virgil Pomenirea Bd. Col. M. Ghica
Plesoianu Folsor Foisor
Plevnei (Calea) Spl. M. Cogaln. Soo. Basarab
Plugarlor Titerei Vacaresti
Podul Abatorului Spl. M. Giur.
Podul C. A. Rosseti Spl. I. C. Brat.
Spl. Bolintin.
Podul Domnita Maria Spl. Independ.
Spl. D. Maria
Podul Garii Centrale Spl. D-ta Maria Spl. Dr. Davila
Podul Grozavesti Spl. Independ. Spl. Pirotechniei
Podul Halelor Centr. Spl. D-ta Masa Spl. Bib. Voda
Podul I. C. Bratianu Spl. Bib. Voda Spl. I. C. Brat.
Podul Justitiei Spl. Justitiei Spl. D-ta Masa.
Podul M. Kogillniceanu Spl. Arhivelor Spl. Gl. Magh.
Podul Mihain VodA Spl. Mih. VodA Spl. Mih. Voda.
Podul Regale Carol Spl. Dr. Davila Spl. Justitiei
www.dacoromanica.ro
 229
Podul Regina Elisabeta Spl. Bolintin. Spl. Magheru
Podul Vasile Alexandri Rahovei Spl. Abatorulni
Poenaru Petrache Dobroteasa
Poetul D. Anghel Ion Procopin F]orilor
Poetul Cerna Poetul Cornea Nerva Traian
Poetul 0. Iosif Doamnei Florilor
Poincar6 Cap. Fer. Raf. Wilson
Politiei Grivitii Spl. M. Voda
Polizn P to G. C. Cant. P -ta Buzesti
Po lona Targ. Veche Sos. t. Cel Mare
Pomenirea P-ta M. Coed. Clucereasa Elena
Pompiliu Eliade Camp. Cucoanei Bal. S. Magur.
Pomnl Verde P-ta Floreasca Bann Manta
Pop (Fundatura) Sos. Doamnei
Popa Balint Dndesti
Popa Farcas Sos, Gherase
Popa 'anon Sos. Pantelimon Ipsilante
Popa Istrate Ghita Branzarn Marc. intre vii
Popa Lazar Matei Voevod Sos. Pantelimon
Popa Nan Sabine lor Raionului
Popa Nicolae Eliade intre vii Epicol
Popa Nicolae Eliade Toamnei Zidul intre vii
Popa Petre Crangasi Mosilor
Popa Radn Italians Armeneasca
Popa Rosa D. Ghica Sas. Herastran
Popa Savu Calarasilor Traian
Popa Stan Sos. Doamnei Antrepozite
Popa ,Stefan Ferentarilor
Popa Tatu Bul. S. Magur. P-ta Dr. -Botescu
Pop de Basesti Bul. Pache Obs. de Foe.
Popescu Floreasca Placintei Mann
Popescu Assan Raduleson Lizeann
Popescu Elisabeta Sos. M. Bravul
Ptipescu Naie Sos. Ciurel Prel. Crangasi
Popovici Aleea Kisseleff Alexandrica
Popovici Dan Ion Distal% Ferentarilor
Poradim Grivita
Porumbaru Draghiceanu Sos. He/Astral'
Postai Stavreopoleos Carol
Poterasi Serban Voda Elena Cnza
Povernei Brutari Clopotarii Vechi
Praga Washington Paris (p. Bonap.)
Precupetii Noui Dorobantilor Polona
www.dacoromanica.ro
230
Precupetii yechi Roman& FainAri
Predeal Sos. Gherase Tnrtucaia
Preoteasa Smaranda Pr. Carol Gl. Praporgeren
Pretorienilor (stradelti) G-ral [)rag.
Primaverii Cal. Lac. Teiului Plesoianu
Principatele Unite Serban Voda 11 Iunie
Principe le Carol (Pare) I5lfteintei
Principele Mircea Spl. Arhivelor Mihain Vodil
Principesa Elena hvorann Fab. de ehibrit.
Princip. Maria (Piatii) Bal. Maria
Principesa Maria Zidutilor Gara Obor
Profesorilor Enachitit Vicar. Sf. Ecaterina.
Profetului `Silivestru Toamnei
Progresului Bal. S. Magur. Bal. Elisabeta.
Progresului (Alee) Progresului
Pradentei Diana Italian&
Prunaru Sos. Giu lesti Calea ferMil
Puisor Isvor Sirenelor
Paisor intro sine Isvor 13 Septemerie
Pustnicului (Fund.) Cuza Voda
Patu spa rece Mihaiu Voda Isvor
Patti de piatrA Orlando Bd. Lase. C -gin
Putal cu plopi Stirhei Voda Gl. Berthelot
Putul en roata , $ultur Epuri
Pu+nl en Tei RKdal. (S. Voda) Soseauar Oltenitrt
Putul inalt Rodica. (S.VodA)
Patul lai Zarnfir PlAcintei Manu
Putului (stradel6) Obs. de foe Bal. Ferdinand

R.
R. Pareal )Bonaparte) Peel. Dorobanti
Raeari Laborator raza orasulni-
Racovita Dimitrie M lin tu I e asa Avram lancu
Racovita Grant Sos. Giulesti Constantin Grant
Radftuti Bl. MarAsfisti Poterasi
Riditei Bahovoi Sos. Doamnei
Radorin (Pare) Dudesti
Radului ( Serban Vod5) Peronii Sos. Oltenita.
Radu dela Afnmati Prof. Ion Ursa Viitorului
Radu Boiangia Bd. Col. Ghica Chitilei
Radu Craioveanul Ferentari
Radu Mihain Gl. Praporgescu Parcul Carol
www.dacoromanica.ro
 231
Radu Cutarida (Grivita) Dinu Cutarida Ing. Cutarida
Radu Vodd Serban Vodd Mardsesti
Radulesen Assan Cim. Reinvierea
Raduleseu Tei Sos. Colentina Lffptari
Rafael Armenesaed
Rahovei (parcul) Rahovei Spiltarului
Rahovei (Cale) CAtuntilLupeasca
Raionul (Cale) Podul Justitiei Parcul Rahovei
RAsboeni Dudesti Calarasi
Rasboeni Tei Bd. Basarab Campul cucoanei
RAscrucilor Drumul Lac. Tei
Raspantiilor Vacdresti Radu Vodd
Rasurilor Tunari Dogari
Rea Silvya V. Lased'. Prof. Ion Ursa
Regala Plevnei
Regenertir'i Victuriei BM. C. BrAtianu
Regiei Belvedere (B-d) Foisorului Gradinarilor
Regina Elisab. (Splaiu)
Splaiul Ciurel Sos. Giulesti
Regina Elisab. (Aleea)
Spl. GArii centr. Spl. M. Cogdln.
Regina Elisab. (Pr. C-1)
Sos. Col. Ghica Azilul de batrAni
Regina Maria (Parc) Ion ('ioc Fratilor
Regnault (Aleea) Carol Davila
Regulus Costache Negri
Regulus Grivita GI. Falcoianu Bd. Dincu Go les.
Remus Ca lea Grivitei C. F. Gara Nord
Ritoridi Calarasilor Lucaci
Robanesti Sos. Viilor InelinatA
Robescu FundAtura Sos. Giulesti C. E.
Robert de Flers Sf. Apostoli
Rodica (S. Vodd)' Vasile Lase Ar Maria Roseti
Roma (Pr. Bonaparte) Peroni
Romani Sos. Bonaparte Lisabon
Romei ( Piata) Piata Lase. Cat. Mosilor
lus Lipscani Baratiei
Ronda Mrintuleasa Parfumului
Rondul Bisericii Mateiu Voevod Tepes Vodd
Rocca (Fund Atura) Teiul Doamnei Aliduleseu Tei
Roseti BAlinestu Baleriilor
Rosati C. A. Mann Floreasca
Roseti C. A. (Piata) Vi ctori ei G. C. Cantacuzi n o
Roseti (splaiu) Bul. Carol Vasile Lascar
Rotari Mosi Spl. GI, Cernat Spl. VAlexandri
Rovine Bd. Ferdinand Sos. Iancului
www.dacoromanica.ro
232
Rozelor Canzaai Spl. C. A. Roseti
Rucar (Grivita) Si mouide Ivsor
Huinelor Grivitei Bd. Col. M. Ghica
Rumeoara Matei Basarab Labirint
Busse Dumitrn D. Oncin Traiaa
Ferentari
S.
Sabinelor
Saco (Grivita) Rahovei 13 Septemdrie
Bd. Col. Ghica
(SAgetitorului (F-ra) Elena Cuza Calea ferata
SAgetii Fortunei Italians
Saint Michel (Pasagin) Oituz Carol
Saita I. G. Sfintilor Bd. Domnitiei
Salcamilor Viitor Silvestro
Sa 'calor G. C. Cantacnz. V. Lascar
Salvatoralui Uranus Rahovei
Saptentei Spl. M. Voda,
Sarbeasca Sos. Mih. Bravul Avicultori
Sarindari Victorii Breioiana
Sarmisegettna Gl. Florescu Sf. Gheorghe
&nal la Bovine Bravilor
Satucu I §i II Sos. Ianculni Sos. Pautelimon
Saul Gl. H. Nfisturel Sinagoga
&mules= Atanase Pieptrtnari Veseliei
Sborului Culmea Nona Mantuleasa
Scarlat Varnav Bd. C. F. R. Sos. Cranga0
Scarlatescu Bd. Basarab Bann Manta
Scuttle (stradela) Bolintineanu Tailor
Scheiul de jos Maica Sled Sf. Vineri lei
Scheiul de sus Schein' de Jos
Schitul Darvari Maria Roseti 01. Lahovari
Schitul MAgureanu Bd, Elisabeta Stirbei Voda
Schitul Maicilor Jnstitiei Lazureanu
Scurta Labirint Lucaci
Sebastian 13 Septembrie Rahovei
Secerei acare§ti Martivor
Segmentulni Eronlui 11 Februarie
Semicercului Grivitei
Semilunei Spatarnlui Armeneasca
Senatalni Poteraoi Serban Voda
Seneca Cazarmei Lazureantt
www.dacoromanica.ro
 233
13 Septembrie (Ca lea) Uranus Raza oraplui
Serei Popa Ruati Robert de Flers
Serg. Cu lea Nicolae Baiculni Fintanica
Serg. Motu Ion Lupeasca
Serg. Nastase Pamfil Tunari Ghiocei
Serg. Chiriac loan §os, Pantelimon
Serg. Mihai Constantin Econ. Cezarescu Marines=
Servitutii Ferentari
Sevastopol Buzesti Victoriei
Sf. Anton (Piata) Carol
Sf. Anton §epcari Mosi for
Sf. Apostoli Isvor Rahovei
Sf. Arhangheli Scheiul de jos Sf. Treime 'Tel
Sf. Constantin Bd. S.Magnreann Plevnei
Sf. Dumitrn Postei Smard=
Sf. D-tru Colentiaa §os. Colentina Masina de Paine
Sf. Elefterie Plevnei Carol Davila
Sf. Ecaterina Bibescn Voda E-ta Vacarescu
Sf. Gheorghe Tei Sf. Nicolae Tei Inginerilor
Sf. Gheorghe Non Lipscani Cavafii vechi
Sf. Ilia Rahovei Rahovei
Sf. Ion Mosi FainR.rilor WO lor
Sf. Ion Nou Patriei Negro Voda
Sf. Ionia Brezoiann Victoriei
Sf. Maria ragos Voda Toamnei
Sf. Maria (Piata) lordache Golescu Gropile Ouatu
Sf. Mina Calarasilor Ste lea
Sf. Nicolae Tei Teiul Doamnei Lac. Teinlui (Cal.)
Sf. Nicolae Jignita Sf. Ion Non Vacaresti
Sf. Petro Cal. Lac. Teinlui
Sf. Spiridon Maria Rosetti Salcilor
Sf. Spiridon Tei Comoarei Voda Ghica
Sf. Stefan Mar* for Bd. Pache
Sf. Ireime Tei Turnatorilor Comoarei Tei
Sf. Vasile Tei §erbanescn Sf. Nicolae Tei
Sf. Vineri Mosilor Vicaresti
Sf. Vineri Tei Sf. Nicolae Sf. Treime Tei
Sf. Voevozi Grivitei Barba Catargiu
Sf. Voevozi Tei §erbarcescu Teiul Doamnei
Sfintilor Coltei Masi lor
Slifidelor Imprimeriei Bd. Elisabeta.
Silistra §oa. Colentina Princ. Mircea
Silivestru Pope. Petre G. D. Pa lade
www.dacoromanica.ro
234
Silvia Sos. Colentina Popa Iancu
Simbolului LaborOorulni Briinduelor
Sirninocului Prof. Ion escu G. L.-Col.Papazoglu
Simion Sos. Giurgiului Fos Oltenita
Simionide Isvor Spl. Gl. Magher.
Sinagoga Vacare0i Bis. Udricani
Sinaia Sos. Glierase Suter
Sirenelor Uranus Sabinelor
Slavici Colentina) Glucozei
Smarandache Fund.) Lupeasca Drumul Serei
S rte ardan Doamnei §elari
Smardan Crang. (Fund.) Sos. Cranga0
Smenlui (Fund.) Fainarilor Campului
S meurata Lt.-Col. Tapazo. Laboratorului
Soarelui Oituz Carol
Solon Popa Petre Armeneascri
Spaniola Carol I Spl. C. A. Ros.
SpAtarvlui Bd. Carol Popa Petre
Spatarul Borcea CAldraqilor Orzari
Spatarul Preda Sos. Viilor Calea Feratii
Sperantei Bd. Carol Robert de Flera
Spirache Oprescu Sos. Buc. Olten. Martivir
Spiroiu Spl. Pirotechniei Ec. LAzarescu
Spiru Haret Sirbei-VodA GI. Berthelot
Splaiului Spl. V, Alexand. Vacareti
Spoitorilor Vultur Trinitatii
Staicovici D. ,S. Voda) Sos. Giurgiului
Staicovici D. Christ. (S.
Voile) Sos. Giurgiului
Stan Tabard Bd. MAr4e§ti Popa Balint
Statia T. F. F. Herastrau Bd. CAlaraqa
Statia T. F. F. Bilneasa Victories Smardan
Stavropoleos Vladoian (sos. M.
tejarului Bravul Bd. Domnitei
Sf. Vineri.
Ste lea Targov.-Veche
Sterie (Fund.) Vactire#i Sos. Buc. Olten.
Sticlari Soa. Giurgiului
Stoian Militaru (S.Vod A) P. Bonaparte
Stokolm (Parc. Bonap.) Dos. Cim. Belu
Sti Tful Belului Al. Bill4escu Traian
Stufului (Fund) Zefirulni Dionisie
Stupinei Nic. Golescu Basarabia
www.dacoromanica.ro
 23a
Sturm). D. A. Semicercului Serbanes. Tei
Sub-It. Ecat. Teodoroiu Ionescu
Sub Tei Bucovina Ca'rtim. de Sus
Suceava (Fund) Moara Ciurel Nifon
Sultithica Moara Ciurel Bd. Maria 11 Iunie
Suter Co). Oh. Costesc. Tan. Vasilescu
Suter. (Alee) Sos. St.-cel-M. Romana
Suter A. G. 1). Palade Bd. Bratianu
Suv,enir Nic. Golescu Roman
Saguna Dudesti Bd. Bratianu
Scoala Ciocann Bd. Marasesti Laptelni
Se. Agr. Herds. (Baneasa)
Scoalei N. Filipescu C. A. Rosseti
Scoalei (Grivita) Prel. Grivita
Scoalelor (Cioplea) Dudesti Racari
Seim Lipseani Carol
Se li mberg GI. Florescu Sf. GheorgheNou
Sepcari Panzari Carol
Serhan Gh. Cal. Lac. Teiului
Serhan Voda Cale) Podul I. C. Brat. Cim. Bello
Serbanescu Tei Marina de Paine Cal. Lac. Teiului
Serbanescu Tei (Fund.) Serbanescu Tei
Sibiu Cal. Grivitei Bd. Col. M. Ohio&
Sincai Cal. Grivitei 0-ral Cernat
Soimului Vacaresti Sf. Nicol. Jignita.
Stefan Caracas Sos. Ciurel Spl. Ciurel
Stefan cel Mare (Sosea) Dorobanti Mosilor
Stefan Mihaileanu if. Stefan Traian
*tefanescu Assan Radulescu Assan
Stefanescu Tei Marina de paine Sf. Nicolae
Stifler Popa Balint
Stirbei Voda Victoriei Plevuei

T.
Tabacarilor Bucur Spl. Bolintin,
Tabacarilor (Bulevard Lanariei Spl. Bolintin.
Tache donescu Grivita, 153 C. F. R.
Taerei Vacaresti Str. Abatorului
Tanase Vasilescu Vasile Lascar Suter k
Tanasescu Bd. Ghica Cal. Lac. Teiului
Targovist. veche Fund) Grivitei Pomenirea
Tarlei (Fund) Serbanescu Tei
www.dacoromanica.ro
236
TArnava (Grivita) Bd. Col.M. Ghica Fab. Blau Gaz
Tailor 01. Florescn Bd. Carol
Teinl Doamnei os. Colentina Cal. Lac. Teiului
Telegraf (Pr. Carol) Prel Giulesti Calea ferata
Temisana L. Cazzavillan Transilvania
Teodor Aman 01. Anghelescu Gl. Berthelot
Teodorescn G. Dem. Labirintului Raionului
Termopile Arcului Martirului
Tigrulni (Fund) Bateriilor
Timpului Traian Popa Nan
Tismana Rahovei Bd. Maria
Toamnei Armeneascit Viitorului
Tocilescu Grigore Rahovei
Tonola (Alee) §os. §t. eel Mare Cal. Lac. Teiului
Traian Dudesti Mosilor
Traian (Grivita) Prel. Grivita
Traian P. Stefan Ferentarilor
Transilvania Teodor Aman Berzei
Traverse Albinelor Stuful Bela
Trifoiului Cillarasilor Labirint
Trifoialui (Fund) Trifoiului
Trinitatii Traian Dudesti
Trofeelor Leon Voda Bd. Marrisesti
Tudor Min (Fund) §os. Crangasi
Tudor Stefan Prel. Dorobanti Mann
Tudor Vladirnirescu Ca lomfirescri CalArasilor
Tugomir Voevod $3s. Colentina Ipsilante
Tunarilor Romani §os. §t. eel Mare
Tunului Elena Cuza Cuza Vodit
Tnrda Pan dale Dinu
Turnatorilor Sf. Vasile Tei
Turtncaia §os. Colentina Bd. Pr. Mircea
Suter
Turturelelor Labirint Trinitatii
Tutunari Mag,nrele Ferentarilor
T.
Tana Ispirescu Sebastian
Taranilor (Fund) Aurel Vlaicu
Taranu Ion Salvatorului Ecoului
Tapes Voda Traian frs. Mih. Braval.
Tepeki Voda (Fund) Tepes, Voda
www.dacoromanica.ro
 237
U.
Udricani Vacarelti Lucaci
Undrea Laboratorului
Unirei (Piata) Victoriei Gradinarilor
Unirei Dudeqti Mih. Bray. vechi
Universitatii (Plata) Bd. Academiei Bnrsei
Uranus 13 Septembrie Rahoyei
Uranus (Fund) 13 Septembrie
Ureche V. A. Isvor B. P. Hajdeu
Ureche (Colentina) Glucozei
Ursulni Agricultori Sos. Mih. Bravul
Ursu Ioan Profesor Vasile Lascar Viitorului

V.
Valcare0i (Ca lea) Mogi lor Sos. Oltenita
V& (coy Raionulni
Valter Maracineanu Cam pineanu Brezoiann
V. Maracineanu (Piata) Brezoiann
Vanatori Azilul de Noapte Bateriilor
Vanatori (Fund.) Vanatori
Vapor Assan Sos. St. cel Mare Maqina de paine
Vapor Assan I *1 II Vapor Assan
Vaporului Laboratorului Foi§orului
Vaporulni (Fund.) Foiprului
Varful ea Dor (Fund). Prel. Dorobant.
Varlovia (P. Bonaparte) Londra (P. Bon.)
Vase lor Moktilor Sos. M. Bravul
Vashington (P. Bonap.) Braziliei (P.Bon.)
Vasile Al exandri Povernei Gr. Alexandrescn
Vasile Alexandri (Spl.) Sp. C. A. Rosseti Spl. M. Giurescn
Vasile Boerescu Bd. Carol G. C. Cantacuzi no
Vasile Carlova Prof. Ion. Gion Anastase Panu
Vasile Conta Nicu Filipescn C. A. Rosseti
Vasile Lascar Bd. Carol Sos. St. cel Mare
Vasile Lanier (Fund.) Vasile Lascar
Yasile Lucaci Parintele Tanase Vasilesen Sos. St. cel Mayo
Vasile Lupu Sincai Petra Rarer}
Vasile Lupu (Prel.) Vasile Lupu
Vasile Ma laern Piscului
Y. Spiroiu (Pr. Carol) Prel. Crang4 Prel. Giuletdi
Vasile Stroescu Bd. Ferdinand Str. Trairtn
www.dacoromanica.ro
238
Vasilescu GbitA (Fund.) 13 Septembrie
Vatra Luminoasa Sos. M. Bravul Glierghiceanu
Venerei Mosilor Silvestro
Verde C-pul cucoanei) Dr. Felix Bragagiu
Verde (Fund.) Verde, CAmpul
encoanei
Verdetei Vuitur Turf urele
Verei Toamnei G. D. Palade
Vergului Sosea) Sos. NI. Bravul raza orasului
Vergului (StradelA) Bd. Domnitei T. Vladimirescu
Veronica Miele M. Eminescu Maltopol
Verzi5ori Bucur Lanariei
Veseliei Ca lea feratA PAtinasul codrilor
Veselici (Fund) Pa unasul codrilor
Vesparilor Sos. Stefan cel Radu dela Mu-
Mare mati
Vespasian Plevnei Bd. Dinicu Go-
lescu
Vespilor (Fund) Albinelor Elena Cuza
Via Strada (Camp) Negoiu
Vici Tepe§ Vodil CalArasilor
Vici (Fund) Lucacilor
Victor Emanuel III Calea Victoriei Bd. Lascar Ca-
targiu
Victoriei (Ca lea) Podul Regele Ca- Piata Victoriei
rol
Victuriei (Pasagiu) Victoriei Poincare
Victoriei (Piata Victoriei Aleea Kisselef
Vidin Tei Calea Lacul Te-
iului
Vienei (Fund) Poincard
Viilor (Sosea) Rabovei Serban VodA
Viisoarei Pietiitii Bd. Las- Povernei
car Catargiu
Viitorului Donici Sos. Stefan t el
Mare
Vilacros (Pasagiu) Victoriei Eug. Carada
Wilson. Piata Regcle Ca-
rol 1
Wilson (pima) Vilson
Vincent,iu Babes Spl. Gl. Magheru Isvor
VintilA. Olteni Anton Pan
Viordelar Vlearet?ti Norilor
www.dacoromanica.ro
 239

Viorica Sos. Panduri lovica

Virgiliu Berzei Plevnei
Virginia Vacftresti Aurora
Visarion Romani Brutari
Vi§inilor Traian Tepes Voda
Vistierilor Rahovei Magurele
Vitannlui (Cale) Dui:testi Raza liragulni
Vitejescn Elena Cuza
Vitelul (Fund) Liberfati
Viting Plevnei Bd. Dinicu Go-
lescu
Vllidescu Placintei Floreasca
Vladislav Voevod Sos. Colentina Bd. Garii Obor
Vlitcloianu Sos. M. Bravul Stejarnlui
Vladoianu (Fund) Banu Manta Azilul de lAltrani
Voica I. Marin (Fund) Phicintei
Voicu Diamandi C....Marinescu B. Basarab
Voinescu Baiului Fantanica
Voinicului Vprdetei Turturele
Vrtijitoarei Lahovari V. Lascar.
Vulcan Antim Apolodor
Vulpache (Alec) A. Filip. Eliza Filipescu Prel. Doroban(i
Vulturi Romulus Raionului
Vulturi (Fund) Vulturi

Zaharesa (Fund) Ptiunasul codr.

Zaharia Bd. Basarab Grivitei
Zaharia (Fund) Lupeasca
Zalhanalei Dude. ti Racari
Zalhanalel (Fund) Isvorul Non
Zalomir (intrare) Brezoianu Cismigin
Zamfir Anghel Raliovei Attire le
Zamfir Olatn Rah ovei Tutunari
Zarafi Li pscani Franklin;Bouillon
Zaverei Labirint Olteni
Zebrulni tibertatii Antim
Zece mese Mosi lor Traian
Zefirului Dr. Burghelea Traian
Zidarului G.D. Pa lade Silivesti u
Zidurilor Sos. Millai Bravn Gara Obor
Zidurilor Mosi Sos. Colentina Pr. Maria Obor
www.dacoromanica.ro
240
Zidarilor intro vii Bd. Gara Obor Raza Oraqului
Zinca Goleasca i
S ,os. Ginle0 Const. Grant
Zoe Cutarida (Grivita) U' inn Cutarida Ing. Cutarida
Zorilor St Ionica Brezoiann
Zorilor (Alee) Prel. Popa St.
General A. Averescn Pre]. Popa St.
Principesa Elena Sos. Panduri Carol Davila

www.dacoromanica.ro