1

MONOGRAFIA
MUNICIPIULUI
BUCURESTI


2



IONITA ANAMARIA-
ALEXANDRA
GRUPA 103
FACULTATEA DE
GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA
GEOGRAFIE
3


PARTEA 1 STUDIUL FIZICO GEORAFIC


PARTEA 2 STUDIUL SOCIO-UMAN


PARTEA 3 OBSERVATIA PERSONALA PRIN
IMAGINI, DATE ASUPRA LOCALITATII DE
DOMICILIU





4

CUPRINS
PARTEA 1 STUDIUL FIZICO-GEOGRAFICE
CAPITOLUL 1 DATE GEOGRAFICE GENERALE
1.POZITIA GEOGRAFICA
2.ASEZAREA GEOGRAFICA
3.LIMITE
CAPITOLUL 2 RELIEFUL
1.HIPSOMETRIA-VALORILE MORFOMETRICE
2.GEOMORFOLOGIA
3.TIPURILE DE RELIEF SPECIALE MAJORE,
FLUVIATILE, PETROGRAFICE, CLIMATICE,
ANTROPICE
4.PETROGRAFIA-STRUCTURA PETROGRAFICA
CAPITOLUL 3 HIDROGRAFIA
1. TIPURI DE RETELE HIDROGRAFICE:SUPRAFETELE
CURGATOARE SI STATOARE
2. IZVOARELE, SECTOARELE, LUNGIMILE, LATIMILE,
TIPURI DE MALURI, LUNCA, RENI, POPINE
3. DEBITELE SI NIVELURILE RAURILOR, VALORIILE
MEDII SI EXTREME
CAPITOLUL 4 CLIMA
1. DATA ALE TEMPERATURII AERULUI:VALORILE
5

MEDII ANUALE SI LUNARE, AMPLITUDINEA TERMICA
2.TEMPERATURA AERULUI SI DATELE FENOLOGICE:
RAPORTURILE DINTRE DATELE TEMPERATURILOR
INREGISTRATE SI SUCCESIUNEA ANOTIMPURILOR,
SEZOANELOR RAPORTATE LA VEGETATIE
3.RADIATIA GLOBALA
4.NEBLOZITATEA SI DURATA DE STRALUCIRE A
SOARELUI
5.PRECIPITATIILE CU VALORI MAXIME SI MINIME
ANUALE SI EXTREME, MEDII LUNARE
CAPITOLUL 5 SOLUL
1.CLASELE DE SOLURI
2.TIPURI
3.FERTILITATEA
CAPITOLUL 6 VEGETATIA
1.SPECIILE NATURALE (AUTOHTONE)
2.SPECIILE RARE, VECHI, ENDENICE
3.SPECIILE ACLIMATIZATE
4.REZERVATIILE NATURALE
CAPITOLUL 7 FAUNA
1.NATURALE-RARE VECHII, ENDENICE
2.DISPARUTE
6

3.PARCURI SE REZERVATII DENDOLOGICE
PARTEA 2 STUDIUL SOCIO-UMAN
CAPITOLUL 1 POPULATIA
1.SPORUL NATURAL(NATALITATEA-MORTALITATEA)
2.NUMARUL DE LOCUITORI DUPA RECENSAMANT,
CESTEREA SAU DESCRESTEREA POLULATIEI.DE CE?
3.FENOMENE MGRATORII.NAVETISM
4.NATIONALITATEA
5.FENOMENE RELIGIOASE
CAPITOLUL 3 INDUSTRIA
CAPITOLUL 4 AGRICULTURA
1.PRIVATA-COLECTICA
2.PLANTE-ANIMALE
CAPITOLUL 5 TRANSPORTURI
CAPITOLUL 6 COMERTUL
CAPITOLUL 7 TURISMUL
CAPITOLUL 8 FENOMENE CULTURALE
CAPITOLUL 9 PARTICLARITATI DE EXCEPTIE ALE LOCALITATII




7

CAPITOLUL 1 DATE GEOGRAFICE GENERALE
Bucureti este capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai
populat ora, centru industrial i comercial al rii. Prima
meniune a localitii apare n 1459. n 1862 devine capitala
Romniei. De atunci sufer schimbri continue, fiind centrul
scenei artistice, culturale i mass-media. ntre cele dou
rzboaie mondiale, arhitectura elegant i elita
bucuretean i-au adus porecla Micul Paris. n prezent,
capitala are acelai nivel administrativ ca i un jude i este
mprit n ase sectoare.
Bucuretiul se afl n sud-estul Romniei, ntre Ploieti la
nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care
face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n
partea de vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este
delimitat de Cmpia Burnazului.
Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se
extinde n N-E i E pn la Valea Pasrea, n S-E i S pn la
Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la
Lunca Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a
format prin retragerea treptat a lacului cuaternar, ca
urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i
a intenselor aluvionri. n Pleistocenul superior aluviunile au
fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar la nceputul
Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest
timp rurile i prelungesc cursurile i i intensific
eroziunea liniar n ptura groas de loess, fragmentnd
astfel cmpia.
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100115
m, n partea nord-vestic, i 5060 m, n cea sud-estic, n
8

lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58
m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se
ncadreaz n intervalul hipsometric de 80100 m, iar pantele
nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai
accentuat n jumtatea estic, unde se ajunge la 1-
1,5 km/km2.
Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de
cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i lunci) care se succed
de la nord ctre sud.

CAPITOLUL 2 RELIEFUL
Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea
Colentinei, are altitudini de 9095 m i densitatea
fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,51 km/km2. La
contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.
Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept
mai abrupt) i puternic meandrat. La intrarea n Bucureti
are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n lungul ei
apar dou terase joase (de 23 m i de 46 m) i martori
desprini din cmpuri sau din terase. Lunca este larg i
bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza lucrrilor
de regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de
acumulare. Se mai pstreaz doar cteva popine sub forma
unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i Pantelimon.
Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul
omonim i Dmbovia, acoper circa 36% din teritoriul
Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direca NV-SE
(ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are
valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2.
9

Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept
mai abrupt i nalt (aproximativ 1015 m), iar cel stng mai
cobort (ntre 45 m n amonte i 78 m n aval). Terasele
sunt dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt
n numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n lunc se
gseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri
abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de piscuri
(Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina
Radu Vod, Movila Mare).
Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se
desfoar ntre Valea Dmboviei, la nord, i de rul Sabar,
la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m),
predominnd treptele hipsometrice de 7080 m i 8090 m,
iar densitatea fragmentrii ajunge pn la 0,51 km/km2
La jumtatea secolului al XVII-lea cltorul oriental Evliya
elebi nota n memoriile sale c numele reedinei de scaun
a rii Romneti se trage de la acel fiu al luiGebel-ul
Himme din tribul Beni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici
Bukris - Bucureti. n 1781, I.Fr. Sulzer cltor elveian n
ara noastr, considera c numele vine de la "bucuria,
bucuros, a bucura. Trei decenii mai tarziu, ntr-o carte
tiparit la Viena, se consemna c denumirea se trage de la
pdurile de fag ce se numesc "Bukovie". Istoricul Adrian
Majuru amintete c n limba albanez bukureshti
nseamn frumos este.
]
Prima meniune scris despre
Bucur ca ntemeietor, figureaz n nsemnrile consulului
Angliei la Bucureti, Wilkinson, publicate n 1820 la Londra.
Domnitorii fanarioi nu au luat n seam legenda lui Bucur, ci
au tradus toponimul prin Hilariopolis, ceea ce, n limba
greac, nseamn Oraul Veseliei.

10

CAPITOLUL 3 HIDROGRAFIA
Bucuretiul se afl situat pe malurile rului Dmbovia, ce
se vars n Arge, afluent al Dunrii. Mai multe lacuri se
ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului,
precum Lacul Herstru, Lacul Floreasca, Lacul
Tei sau Lacul Colentina. i n centrul oraului exist un lac,
n Parcul Cimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora
medieval, este nconjurat de Grdina Cimigiu, inaugurat
n 1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.
Pe lng Cimigiu n Bucureti mai exist i alte parcuri
mari: Parcul Herstru (cu Muzeul Satului) i Grdina
Botanic (cea mai mare din Romnia i care cuprinde peste
10.000 de specii deplante inclusiv exotice), Parcul
Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut i
ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum i multe parcuri mai
mici i spaii verzi amenajate de primriile de sector. De
remarcat este prezena nenumrailor maidanezi n parcurile
i pe strzile capitalei.
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un
efect important asupra turismului, hidrografia este cel care
constituie atractie turistica. Elementele hidrografice cu
particularitatile lor creaza obiective turistice importante.
Dintre principalele forme de prezenta a hidrografiei in turism
(in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si lacurile,
care au rol important mai ales in domeniul turismului de
recreere si de agrement. Retelele fluviatile, indiferent de
marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin
posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau
prin diversificarea valentelor peisagistice. De asemenea
11

rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta
intr-o serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit,
canotaj, inot etc.). Analizam hidrografia minicipiului
Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective:
Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv
al judetului Ilfov, apartin bazinelor hidrografice ale Argesului
(cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-
est, din randul lor facand parte: a) Dambovita, in care se
varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b)
Colentina, cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c)
Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o distanta de cativa
kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita,
Colentina, Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in
timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri autohtone.
Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului,
strabatand Bucurestiul pe o distanta de 25 km indeplineste
functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel mai
important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau
mediu anual, la Contesti, in amonte de Bucuresti este 11,4
mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de
amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe
de alta parte, datorita necesitatilor de apa ale capitalei,
pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit canalul
Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare
Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se
afla pe teritoriul municipiului Bucuresti. Albia sa este slab
inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei
12

intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul
Colentinei este relativ mic: 0,61 mc/s, insa este suplimentat
de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul
hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa,
Herastrau, Floreasca si Tei. In aval de lacul Tei, albia
Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile
Fundeni, Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe
valea Colentinei sunt amenajate 17 lacuri cu o suprafata
totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane
mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui
rau de campie cu debit inconstant. Are o lungime de 35 km,
pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj
antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.).
Are un curs permanent, regularizat.
Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara
fenomene de revarsare.
Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal
pluvial. Inainte de amenajare era supus unor puternice
fluctuatii.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are
curs permanent, meandre, ostroave, maluri subsapate,
despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este
asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept
este subsapat.
Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea
nordica a Campiei Vlasiei, cunoscuta sub denumirea de
Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sud-vest-;
nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord
13

intalnim urmatorii afluenti pe dreapta Ialomitei:
Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.
Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o
zona cu numeroase crovuri. In lungul raului intalnim lacuri
de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase:
Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul
Caldarusani si lacul Snagov sunt lacuri de baraj natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul
superior si mediu un caracter temporar. Pe fundul vaii
inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.
Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona
Butimanu prezinta un extins lac antropic cu functie agro-
piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul
unui rau de campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se
desfasoara lacul Snagov, un liman fluviatil extins cu functie
predominant recreativa.
Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si
Ciolpani prezinta lacul de baraj natural (limanul Ialomitei),
cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.
Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si
in zona acesteia sunt in relatie directa cu caracteristicile
morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt
delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul
acvifer de mica adancime, localizat in pietrisurile de
Colentina; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat
intr-un orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna
calitate; c) stratul acvifer de mare adancime, desfasurat la
baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate
de ape calitativ superioare.
14

In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla
la baza depunerilor de loess si loessoide (-;20, -;30 m).
Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul
Bucurestiului variaza mult: in lunca Dambovitei se situeaza
intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii (Dambovita -
Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.
Lacurile
Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri),
desfasurate de-a lungul vailor afluente Argesului ori
Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt
amenajate lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele
mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii, Titan, Drumul
Taberei, lacul din parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul
calitatea mediului si la analizarea obiectivelor turistice ale
cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica
foarte importanta care necesita studierea aprofundata a
aspectelor referitoare la amenajarea, intretinerea si
valorificarea lor.
CAPITOLUL 4 CLIMA
Clima n capital este specific Romniei,
respectiv temperat-continental. Sunt specifice patru
anotimpuri, iarn,primvar, var i toamn. Iernile n
Bucureti sunt destul de blnde cu puine zpezi i
temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile
sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte
ridicate de pna la 35 grade Celsius) i cu puine
precipitaii. Aceasta face ca diferenele de temperatur
iarn - var s fie de pn la 50 de grade.
15

Vremea in Bucuresti este caracterizata in principal de o
clima continentala, ceea ce inseamna ca verile sunt uscate
si calduroase si iernile fruguroase.
Datorita altitudinii si pozitiei sale geografice, in oras in
timpul iernii pot fi vanturi aspre, chiar daca unele vanturi
sunt atenuate de catre cladirile inalte. Temperaturile din
timpul iernii ajung sub 0C, chiar daca rar scad sub -10C.
Vara, temperatura medie pentru lunile iulie si august este de
23C, cu toate ca in ultimii ani temperaturile au depasit 40C
la orele pranzului.
Media precpitatiilor si a umiditatii in timpul verii este
scazuta, dar ocazional apar furtuni violente. In timpul verii si
toamnei, temperaturile variaza intre 18-22C, iar
precipitatiile in aceasta perioada tind sa creasca, fiind
perioade mai frecvente dar blande de ploi.
Temperaturi minime si maxime (medii) inregistrate in ultimii
ani
Temperatura Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
MAXIMA 4.05C 5.92C 12.10C 18.07C 23.90C 27.89C 30.13C 29.85C 23.15C 17.92C 9.76C 4.47C
MINIMA -3.00C -2.40C 1.69C 6.95C 12.04C 15.75C 17.54C 17.50C 12.51C 7.95C 2.27C -1.13C
Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu
o temperatura medie anuala de 10-11C; influentele vestice
si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a
unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest
climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale
temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de
incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de
combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc.
16

In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite
deseori de viscole.
Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza
in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3C. Vara este foarte
cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori atinge
chiar 35-40C. Pe fondul variatiilor climatice generale,
specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari
termice locale, generate de structura si functionalitatea
orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul
specific teritoriului construit si cel al zonelor sale
exterioare. O prima constatare, in acest sens, se refera la
oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii
orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai
tarziu decat la Baneasa.
De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile
temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar
rolul de insula termica pe care il joaca Bucurestiul in
raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data
medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie,
iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-
100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual
circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste
30C.
Valorile temperaturilor medii lunare si extremele zilnice ale
aerului comparate cu normalele in intervalul octombrie-
decemrie 2013



17

Luna Localitatea
Temperatura
medie a
aerului (C)
Normala
temperaturii
aerului (C)
Abaterea
fata de
normala
(C)
Temp.
minima
2013
Temp.
maxima
2013
Octombrie Bucuresti Baneasa 11,3 10,9 0,4 -3 24
Noiembrie Bucuresti Baneasa 8,1 5,2 2,9 -4 23
Decembrie Bucuresti Baneasa -0,1 0,2 -0,3 -9 11
Vanturile
In general teritoriul orasului si zonele sale limitrofe
inconjurate de paduri beneficiaza de o circulatie normala a
maselor de aer, deosebit de favorabila mentinerii unei
atmosfere relativ stabile. Vanturile dominante, resimtite in
toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate de cele
din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest (11,2%).
Frecventa calmului atmosferic este de 18,9%. In cea ce
priveste viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le
inregistreaza vanturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele
din est si vest (cu 2,3 m/s). Numarul zilelor cu vant tare
(peste 16 m/s) este in medie de 14 pe an. Ca si in cazul
regimului temperaturilor, analiza vanturilor evidentiaza
aceleasi diferentieri intre perimetrul construit si zona sa
exterioara. Rolul de obstacol pe care il indeplinesc
constructiile orasului face ca situatiile de calm sa aiba o
frecventa de 2 ori mai mare fata de zona periferica.
Precipitatiile
Precipitatiile sunt scazute, in medie de 585 mm pe an, dar
au debitul mai ridicat vara: cele mai mari cantitati medii
lunare de precipitatii cad in iunie (circa 85 mm), iar cele mai
scazute in martie (15 mm). In medie, pe teritoriul
Bucurestiului cad precipitatii in 117 zile/an. Diferentierile de
relief, natura si particularitatile pe care le imprima
suprafetei terenurilor constructiile urbane au dus la
conturarea urmatoarelor trei tipuri de microclimate:
18

microclimatul zonei centrale a orasului, aflat sub influenta
directa a densitatii constructiilor urbane, unde temperaturile
sunt mai ridicate, calmul atmosferic si nebulozitatea are o
frecventa mai mare
microclimatul zonelor industriale, unde ceturile si ploile sub
forme de averse apar mai frecvent datorita impuritatilor din
aer
microclimatul din zonele rezidentiale periferice, care se
aseamana mult cu microclimatele naturale exterioare
orasului, caracterizandu-se prin vanturi mai puternice si
temperaturi mai scazute.
Radiatia Globala
Densitatea puterii radiatiei solare globale medii in Bucuresti

-
w/m2
Ora Felul cerului
Lunile anului
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
6
cer senin 23 72 142 184 142 69 20
cer acoperit 15 34 84 105 75 36 14
12
cer senin 280 420 639 799 881 905 681 775 611 416 296 140
cer acoperit 145 215 318 405 535 462 528 503 377 243 162 68
18
cer senin 23 72 142 184 142 69 20
cer acoperit 6 32 70 89 68 32 10

Durata medie orara de stralucire a soarelui la ora 12 (11:30-12:30)


Localitatea
Lunile anului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Bucuresti 0,39 0,39 0,49 0,61 0,62 0,71 0,79 0,82 0,77 0,68 0,46 0,36


Sumele medii orale ale duratei de stralucire a Soarelui


Localitatea
Lunile anului - (h/luna)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Bucuresti 76,60 79,80 125,00 183,00 252,20 296,60 317,80 293,40 227,30 178,10 98,70 67,50


19

Nebulozitatea

Semnificatia zilelor dupa valoarea nebulozitatii

Nebulozitate (valori
medii) Semnificatia zilelor
0-3,5 senin
3,6-7,5 noroase
7,6-10 acoperite

CAPITOLUL 5 SOLUL
Solul este definit ca stratul de la suprafaa scoarei terestre.
Este format din particule minerale, materii organice, ap,
aer i organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care
ndeplinete multe funcii i este vital pentru desfurarea
activitailor umane i pentru ,supravieuirea ecosistemelor.
Ca interfa ntre pmnt, aer i ap, solul este o resurs
neregenerabil care ndeplinete mai multe funcii vitale,
dintre care enumerm:
* producerea de hran/biomas;
*depozitarea, filtrarea i transformarea unor substane;
*este surs de biodiversitate, habitate, specii i gene;
*servete drept platform/mediu fizic pentru oameni i
activitile umane;
*este surs de materii prime;
*reprezint un patrimoniu geologic i arheologic.
Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub
20

influenta factorilor naturali si umani.

In zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din
ultimele doua secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea
agriculturii pe bogatele soluri brune. in conditiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a
devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel
aluvionar, format prin erodarea humusului datorita actiunii
apei de suprafata.
Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte
din tipul de campie joasa cu terase, caracterizata prin
prezenta numeroaselor terase desfasurate de-a lungul
raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv
cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide.
Solurile prezente pe suprafaa oraului Bucureti se impart
in trei grupe: cernoziomuri cambice, soluri brun-rocate i
soluri brun-rocate luvice.
a) Cernoziomurile cambice sunt definite prin doua orizonturi:
unul de tip A molic (Am) cu crome 2 i unul de tip B cambic
(Bv) avand cel puin n partea superioar crome < 3,5.
Roca mama pe care s-au format i au evoluat aceste soluri
este constituit n principal din loessuri, depozite loessoide
i luturi. Cu toate acestea unele cernoziomuri cambice s-au
dezvoltat pe argile, argile marnoase loessoidizate i chiar pe
marne, calcare si gipsuri.
Din punctul de vedere al proceselor pedogenetice
cernoziomurilor cambice le este caracteristic un proces de
21

humificare activ, slab acid, cu formare de mull tipic. Ele
au n general o textur lutoas, pn la lutoargilos, cu o
valoare a densitii aparente de 1,19 1,41%. Porozitatea
total este de 46 - 56%, n timp ce indicele de ofilire este de
aproximativ 11%. Aceast grupa de soluri are pemeabilitate
mare, o capacitate de ap n camp de 25 - 30 de procente i
o capacitate de ap util de 13 21%.
n orizontul Am prezint structur grunoas-glomerular i
structur poliedric-subangular pentru stratul Bv.
Datorit proprietilor fizice i hidrofizice bune, rezervelor
mari de humus i elemente nutritive, C.c. se folosesc pentru
culturi agricole i se preteaz la gru, porumb, orz, floarea
soarelui i sfecl de zahr. Au reacii destul de bune la
ngramintele cu azot i mai slabe la cele cu fosfor.
b) Solurile brun rocate se definesc prin orizontul Bt cu
crome 3,5.
Materialul parental al acestor soluri este reprezentat de
loess si depozite loessoide i doar pe unele poriuni izolate
se formeaza pe luturi, argile i sedimente nisipoase.
n acest tip de soluri are loc un proces de bioacumulare
relativ activ, dar orizontul ce conine humus este mai slab
dezvoltat i mai sarac n nutrimente decat cernoziomurile
cambice sau argiloiluviale. Are o reacie slab acid.
Solurile brun rocate prezint o textur difereniat pe
profil, de la mijlocie (lutoas) sau lutoargiloas n orizontul
Ao, pana la fin(argiloas) sau mijlocie fin in orizontul Bt.
Structura este grunoasa medie si mare n primul strat i
columnoid-prismatic bine dezvoltat n cel de-al doilea.
22

Densitatea aparent a acestor soluri are valori mijlocii-mari
i de aceea ele sunt afnate, dar moderat tasate.
Coeficientul de ofilire este de 10%, capacitatea de ap n
cmp are valoarea de 30%, iar capacitatea de ap util este
difereniat: de la 25% n orizontul superior pn la 8% n cel
inferior.
Fertilitatea acestei grupe de soluri este n general bun,
datorit activitii biologice cu bioacumulare de tip mull,
profunde, compacte i greu permeabile.
Sunt bune ndeosebi pentru cultura de porumb i mai puin
pentru alte cereale, deoarece necesitza o agrotehnic
adecvat i cantiti sporite de ngrminte.
c) Solurile brun rocat luviene sunt definite prin prezena
orizonturilor El i Bt cu valori i crome 3,5.
Pentru a se forma i dezvolta aceste soluri necesita un
material parental format din loess i depozite loessoide. Cu
toate acestea se pot forma si pe nisipuri, luturi i argile.
Procesul biologie prezinta o bioacumulare slab, iar n ceea
ce privete coninutul de humus, acesta este mai bogat n
acizi fulvici dect cel din componena solurilor brun
rocate.
Textura este difereniat pe profil, asemenea solurilor brun
rocate. Astfel n Ao textura este lutoas, n El lutoas
nisipolutoas, iar in Bt textura este lutoargiloas. Primul
orizont prezint o structur grunoas, cel mijlociu una
poliedric-subangular, n timp ce ultimul strat are structura
prismatic columnid prismatic.
23

Din faptul ca densitatea aparent a acestor soluri este
scazut rezult o stare de afnare i o porozitate mare a
solului. Coeficientul de ofilire este de 16%, capacitatea de
apa n cmp are valoarea de 23%, iar capacitatea de ap
util este de 17% n Ao i scade treptat pe profil ajungnd la
9% in Bt. Acestea sunt soluri cu permeabilitate mare i au o
reacie de pH moderat acid.
Solurile brun rocate luviale au o fertilitate natural
scazut datorit regimului aerohidric defectuos caracterizat
prin exces sau deficit de umiditate, ca urmare a diferenelor
texturale pe profil.
Se preteaz la culturile de gru, porumb, leguminoase,
oleaginoasse, pomi fructiferi. Sunt necesare aplicari de
ngrminte organice i minerale, i de asemenea de
amendamente calcaroase.
CAPITOLUL 6 VEGETATIA
Bucuretiul este un ora de cmpie cu flora i fauna
specific climatului temperat continental, step ierboas.
Astfel flora este alctuit n principal de arbori din categoria
foioaselor (stejar, fag, castan, tei, salcie n lunca rurilor),
pomi fructiferi (pruni, caii, meri, peri, cirei, etc) i arbuti
(prunul slbatic, mceul, porumbarul, mceul pitic), flori
viu colorate i bogate (mueel, mac, trandafiri, albstrele,
margarete). n parcurile amenajate din interiorul oraului pot
fi ntlnite i specii aclimatizate, care nu sunt specifice
cmpiei.
24

Climatul i relieful din mprejurimile Bucuretiului sunt
foarte potrivite pentru agricultur. Se cultiv cereale,
legume i pomi fructiferi. Pe lng acestea se dezvolt o
serie de plante slbatice, duntoare culturilor i pe care
omul ncearc s le distrug (buruieni). n pduri cresc o
mare varietate de ciuperci, ferigi i muchi.
In parcurile amenajate din interiorul orasului se pot intalni
specii aclimatizate, care nu sunt specifice campiei. Climatul
si relieful din imprejurimile Bucurestiului sunt potrivite
pentru agricultura. Se cultiva cereale, legume si pomi
fructiferi.
In paduri cresc o mare varietate de ciuperci, ferigi si
muschi.

Plopul
Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori
careapar inainte de infrunzire. Are o crestere rapida si o
mare capacitate de inmultire. In tara noastra cresc zece
specii de plopi. in zona de campie (Bucuresti) cel mai
frecvent intalnit este plopul inalt (aproximativ 30 de metri)
cu coroana larga, rotunda si cu scoarta albicioasa. Lemnul
de plop este folosit la fabricarea chibriturilor, a furnirelor, a
sindrilei precum ti in industria
celulozei.



25

Salcia

Este un arbore inalt de pana la 20 de metri, cu frunze
lanceolate si flori grupate in inflorescente.
Are lemnul usor, moale, omogen, folosit mai
mult pentru foc si la fabricarea chibriturilor.
Salcia creste spontan in special in zona de
campie pe maluil apelor si in parcuri.




Stejarul de ses
Exista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea,
stejarul de ses este un arbore cu frunze cazatoare, care
poate atinge 30-40 metri inaltime. Creste greu, dar traieste
cel putin 400 de ani. Scoarta sa contine tanin si este
utilizata in industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este
folosit in industria mobilei. Stejarul face un fruct numit
ghinda, de forma alungita si cilindrica. Ghinda, de
dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii,
este asezata intr-o cupa micuta, numita capsula.

`



26

Ciresul
Este un pom fructifer din familia rozaceelor, inalt de 8 12
metri cu trunchiul de culoare bruna cenusie, cu flori albe.
Fructul este format dintr-o grupa carnoasa, sferica, de
culoare galbuie sau rosie cu diferite nuante, cu gust dulce
sau amarui. Se cultiva in livezi sau in gradinile particulare.
Lemnul ciresului este folosit la fabricarea
mobilei.




Castanul
Castanul obisnuit cu frunze dintate face fructe comestibile,
castanele. Acestea sunt acoperite cu un invelis dur, spinos,
care se deschide la maturitate in patru parti. Fructul numit
castana, nu trebuie confundat cu castana de India, fruct al
unui tip diferit de castan, necomestibil.`





PARCURILE DIN BUCURESTI
27


Parcurile si gradinile Bucurestiului constituie unul din
punctele de atractie importante ale capitalei.
In toate cartierele Bucurestiului au fost amenajate zone
verzi pentru a oferi locuitorilor orasului si turistilor
posibilitatea de recreere si agrement in mijlocul naturii. De
asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reteaua
hidrografica a Bucurestiului (Herastrau, Floreasca, Baneasa,
Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogosoaia) sunt amenajate
adevarate parcuri si gradini.
Dintre acestea se pot mentiona: Gradina Botanica,
Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Gradina Icoanei, Parcul
Ioanid, Parcul Floreasca, Parcul Tineretului, Parcul Circului,
Parcul Carol.
Se disting prin marime, frumusete si amenajare Gradina
Botanica, Gradina Cismigiu si Parcul Herastrau.

1. Gradina Botanica

Situata pe Soseaua Cotroceni, actuala Gradina
Botanica a fost amenajata incepand cu anul 1884. Are o
suprafata de 17,5 Ha si cuprinde peste 10.000 de specii de
plante. Gradina este conceputa ca un parc dispunand de alei
ascunse printre zonele verzi si este un punct de interes atat
pentru botanisti cat si pentru locuitorii orasului care
regasesc aici un colt de natura deosebit prin varietatea si
frumusetea speciilor de plante.
In incinta gradinii se afla Institutul Botanic si Muzeul
Botanic.

2. Gradina Cismigiu

28

Este amplasata in centrul Bucurestiului, avand intrari
pe trei mari artere de circulatie: Bulevardul Regina
Elisabeta, Bulevardul Schitu Magureanu, Strada Stirbei
Voda.
Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez
H. W. Meyer, gradina Cismigiu de astazi fiind inaugurata pe
22 martie 1860. Numele gradinii provine de la denumirea
functiei celui care avea grija de toate cismele din oras:
cismigiul, care locuia in apropierea parcului.
Dispune de terase, restaurante, locuri de joaca pentru
copii, un lac pe care se pot face plimbari cu barca, toate
amplasate intr-un cadru natural de o frumusete deosebita.
Un colt al parcului este dedicat memoriei unor mari
poeti si scriitori romani. In acest loc se gasesc busturile
sculptate in piatra ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca
Caragiale, Liviu Rebreanu, etc.

3. Parcul Herastrau

Este situat in nordul capitalei (Soseaua Kiseleff, Piata
Charles De Gaulle, Soseaua Nordului). Parcul Herastrau este
amplasat pe malul lacului cu acelasi nume.
Pe langa vegetatia bogata, parcul ofera posibilitati variate
de distractie si petrecere a timpului liber: parc de distractii,
locuri de joaca pentru copii, baze sportive, terase,
restaurante, plimbari pe lac cu barca sau vaporasul



29

CAPITOLUL 7 FAUNA
Fauna este format mai ales din animale domestice.
Vegetaia s-a restrns treptat i multe din animalele
slbatice au disprut (bizonii). n zilele noastre au rmas
psri i roztoare mici, ca veveriele, n insulele de pdure
care mai exist.
n culturile de cereale triesc psri, roztoare i insecte.
Unele vieti s-au adaptat vieii de ora. De pild,
roztoarele, psrile i insectele slluiesc acum printre
case i alte cldiri.
Bufnia
Face parte din familia psrilor rpitoare
de noapte. Sunt specii adaptate la viaa
nocturn, au vzul i auzul foarte bine
dezvoltate. Acuitatea vizual i auditiv le
permite localizarea przii (de regul mici
roztoare) pe care o imobilizeaz cu
ghearele. Penele sunt mari i nfoiate i
nu produc zgomot cnd pasrea zboar.
Au un cap mare cu mobilitate accentuat; ochii sunt situai
frontal i delimitai de pene n form de rozet acoperind i
baza ciocului. Ciocul este puternic, maxilarul ncovoiat i cu
margini ascuite.


30

Rndunica
Rndunica este una din cele mai
des ntlnite psri din zona
temperat, n timpul verii. Ea este
o pasre, mai mic dect vrebia,
cu coada adnc bifurcat, cu
ciocul scurt i lat. Pe spate penele
sunt colorate n albastru nchis cu luciu metalizat, pe
pntece alb glbui, pe frunte i pe brbie rou.
Se hrnete cu insecte pe care le prinde n zbor. i
cldete cuibul din lut i paie, la streaina caselor.

Iepurele
Este un animal roztor. Iepurii
triesc n libertate (pe cmp sau n
pduri) i pe lng casa omului
(iepurii de cas). Ei sunt apreciai
pentru carne i pentru blan.
Uneori sunt crescui ca animale favorite.

Veveria
Este o specie de mamifer roztor
arboricol, cu corpul zvelt, de talie
mic i cu coada lung i stufoas.
Triete n special n pdurile de
31

conifere dar n ultimul timp este vzut din ce n ce mai des
n parcuri, unde i gsete adpost mai uor i gsete
hran mai mult n timpul iernii.
oarecele
Specie de roztor de talie mic
(pn la 12 centimetri). Trietepe
cmp, n subsolurile caselor sau n
pdure. Se nmulete foarte
repede i sunt transmitorii
multor boli infecioase.

FAUNA SI VEGETATIA IN ARIILE PROTEJATE DIN ZONA
BUCURESTI
n Regiunea Bucuresti-Ilfov au fost declarate urmtoarele
arii naturale protejate:
Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000);
Pdurea Snagov (10 ha, declarat prin Legea 5/2000);
Zona natural protejat Scrovitea ( declarat prin H.G.
nr.792/1990).
Aria natural protejat Pdurea Snagov a fost denumit
rezervaie naturalistic, geobotanic i forestiera, avnd o
suprafa de 10 ha.
32

Pdurea Snagov este o arie protejat pentru conservarea
unor arborete, cu destinaie de cercetare tiinific,
cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub
aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetrii i
vizitrii n scopuri educative. A fost desemnat arie natural
protejat datorit existenei a 15 exemplare de Fagus
sylvatica, specie care n mod obinuit este caracteristic
zonelor de deal.
Aria natural protejat Pdurea Snagov, este situat n
Judeul Ilfov, n cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-
administrativ a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pdure
Snagov-Parc. Principalul punct de acces n aria natural
protejat este n comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureti-
Ploieti.
Vegetaia predominant este cea forestier.
Ptura vie este relativ srac, cu frecvena mai mare a
speciilor indicatoare de uscciune estival : Genista
tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa
pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.
33

Ca o curiozitate pentru aceast zon de cmpie este
prezena a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care n
mod obinuit nu cresc la aceast altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menionai:
Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii
masivi se dezvolt tufiuri de alun, ctin, lemn cinesc i
soc, iar primvara nfloresc ghioceii, brnduele i
brebeneii, mrgritarul i crinul de pdure. Cprioare, cerbi
lopatari, fazani, potrnichi pot fi gasii n pdurile din zon.
O mare varietate de psri populeaz din plin pdurea
Snagovului, printre ele aflndu-se cintezoii i piigoii,
privighetorile, porumbeii slbatici i turturelele. Primvara
i toamna se opresc aici din cltoria lor spre ri mai calde,
n locurile mai umede, sitarii i becainele.
Alte specii de faun care susin echilibrul ecologic al zonei
sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera,
Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar,
Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare),
Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livad), Rana
ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotcel),
Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (arpele de
34

cas), Cuculus canorus, Circus macrourus(cuc), Accipiter
nisus, Upupa epops (pupza), Athene noctua, Sciurus
vulgaris (veveria), Mustela (Putorius) putorius (dihorul),
Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus
scrofa (porc mistre), Lepus europaeus (iepure), Capreolus
capreolus (cprior).
Aria natural protejat Pdurea Snagov a fost dat n
custodie Direciei Silvice Bucureti-Ocolul Silvic Snagov pe
baza conveniei de custodie nr. 7680 din data de 22.11.2004.
Convenia de custodie este guvernat de prevederile
legislatiei in vigoare privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i
faunei slbatice si privind procedura de ncredinare a
administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale
protejate.
S-a realizat planul de management al ariei naturale protejate
Pdurea Snagov nregistrat la Academia Romn - Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturi.
Aria natural Lacul Snagov a fost desemnat rezervaie
natural i este considerat o zon umed important,
35

avnd o suprafat de 100 ha. Snagovul este cel mai
important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai
pitoresc dintre atraciile turistice din zon, a carui
frumusee este ntregit de pdurile nconjurtoare. Lacul
Snagov este un liman fluvial al rului Ialomia. Suprafaa lui
este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adncimea
maxim de 9 m (cel mai adnc lac din Cmpia
Romn). Colectarea apei n lac se face din pnza de ape
subterane i doar n mic msur din apele de ploaie i
zpad. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este
constant, cu excepia primverii i, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungit i foarte sinuoas, cu multe
golfuri, n partea din avale aflndu-se o insul pe care se
gsete Mnstirea Snagov.
O mare parte din lac (100 ha) a fost declarat arie protejat
pentru ocrotirea faunei i a florei care se dezvolt
aici. Declararea ariei naturale ca zon protejat are la baz
existena n acest perimetru a speciilor de: Nelumbo
nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria
latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum,
relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul
36

endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius
gymnostrachelus i Proterrorhynchus sp.
n micile golfuri formate n unele locuri ale malurilor se
formeaz plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating
uneori o grosime de pn la un metru i jumtate. Acesta,
cunoscut mai ales n Delta Dunrii, este o ptur plutitoare
format din rdcinile i rizoamele vechi ale stufului,
mpletite ntre ele ca ntr-o plas deas peste care se
depune pmntul i pe care crete stuf verde. Uneori aceti
plauri sunt att de solizi i de mari, nct pot suporta
greutatea ctorva oameni sau a unei colibe.
Fauna piscicol, care atrage numeroi pescari amatori,
se remarc prin existena mai multor specii de peti:
pltica, crap, biban, somn, tiuca, roioara i dou specii de
guvizi. Aceast faun piscicol i gsete un ascunzi bun
n brdiul de pe fund i sub poriunile de plaur care acoper
lacul n zonele retrase.
Aria natural protejat Scrovitea a fost declarat prin H.G.
nr.792/1990.
37

Ca specii de flor i faun, de importan biologic, n
situl Natura 2000 Scrovitea se regsesc: Quercus robur,
Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior,
Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium,
Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides,
Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex
pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum
vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica
uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris,
Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus
heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus
capreolus, Lepus europaeus.
Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice, vegetatie
forestiera
n categoria spaiu verde intr:
Parcurile, grdinile, scuarurile i fiile plantate
Amenajarile sportive publice
Spaiile verzi publice de folosina specializat: Grdina
Botanic, Muzeul Satului
Bazele de agrement, parcurile de distractie
Spaiile verzi pentru protecia cursurilor de ap
38

Culoarele de protecie fa de infrastructur
Pdurile de agrement
Pdurile i plantaiile forestiere destinate ameliorrii
climatului
Pdurile i fiile plantate pentru protecie sanitar
Rolul spaiilor verzi
Reprezint un mediu natural oferind calitate vietii
n ariile urbane
Ofera adapost speciilor de animale
Reprezint suport pentru plante
Ofera stabilitate ecosistemului urban
Este o sursa pentru educatie
Reprezint un spaiu pentru recreere
Pdurea Bneasa este situat n partea de nord a
municipiului Bucureti i se nscrie ca una din pdurile
reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai
solicitat zon pentru recreare i agrement.
Principala cale de acces spre pdure este reprezentat
de oseaua Bucureti-Ploieti (DN 1) din care, la kilometrul
10,4 se ramific spre dreapta, o osea asfaltat. Alte ci de
acces sunt: oseaua de centur a Capitalei i oseaua
39

Bucureti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre
pdure putndu-se face ns numai cu autoturismele, cu
bicicleta sau pe jos.
Arboretele care compun aceast pdure reprezint
vestigii ale fotilor Codrii ai Vlsiei, defriai n decursul
timpului, fie pentru extinderea suprafeelor destinate
culturilor agricole i aezrilor umane, fie pentru interese
strine (n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, de
exemplu, armata german a nlturat aproape toate
arboreele din pdurea Bneasa).
Pdurea Bneasa este situat n etajul de vegetaie
caracteristic cmpiei forestiere. Forma dominant de relief
este cmpia medie, ntrerupt din loc n loc, de suprafee
mici de depresiune (ravene).
n municipiul Bucureti, n anul 2004,suprafaa de
spaiu verde era de 17.082.024 m2, n timp ce suprafa
parcurilor i gradinilor aflate n administrarea PMB era de
2.490.630 m2
n municipiul Bucureti, pe baza observaiilor efectuate
ntre anii 1990 i 2005 se constat o accentuat tendin de
40

scdere a suprafeelor verzi (cu circa 50 % ntre 1990 i
2005) i de degradare a spaiilor verzi. Astfel, suprafaa
spaiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor
al Capitalei a sczut din 1989 pn n 2002 de la 16,79 m2 la
9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilit de ctre Organizaia
Mondial a Sntii). Situaia este ngrijortoare dac se
ine cont de faptul c doar 18 % din spaiile verzi sunt
parcuri i grdini publice, ceea ce reprezint 1,68 m2 pe
locuitor (norma recomandat este de 8 m2 parc pe locuitor,
6 m2 grdin public pe locuitor). Suprafa verde aferenta
unui locuitor pe Bucureti, conform datelor furnizate de
Primariile de sector pentru anul 2006 este de:
Sector 2 = 10,51 mp
Sector 4 = 9,6 mp
Sector 5 = 6,6 mp
Sector 6 = 9,16 mp
Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii Codrii
Vlasiei, n prezent fiind de interes social si recreativ.
Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar,
fag, artar, salcm, tei), n amestec sau n masive. Stejarul
specia predominanta formeaza masive n padurile Snagov,
Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcmul si teiul se
41

ntlnesc n masiv n padurea Scrovistea. Vegetatia ierboasa
este predominant reprezentata de graminee si leguminoase.
Vegetatia hidrofila din luncile rurilor si lacurilor este
formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile
baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stnjenei de
balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar
padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu
sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita.
Pasarile, ce dau adevarate concerte n paduri si luminisuri
sunt ciocrlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea etc.
Vegetaia predominant in judetul Ilfov este cea
forestier.
Ptura vie este relativ srac, cu frecvena mai mare a
speciilor indicatoare de uscciune estival : Genista
tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa
pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.
Ca o curiozitate pentru aceast zon de cmpie este
prezena a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care n
mod obinuit nu cresc la aceast altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi
menionai: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris.
42

Printre arborii masivi se dezvolt tufiuri de alun, ctin,
lemn cinesc i soc, iar primvara nfloresc ghioceii,
brnduele i brebeneii, mrgritarul i crinul de pdure.
Cprioare, cerbi lopatari, pisici slbatice, fazani, potrnichi
pot fi gasii n pdurile din zon. O mare varietate de psri
populeaz din plin pdurea Snagovului, printre ele aflndu-se
cintezoii si piigoii, privighetorile, porumbeii slbatici i
turturelele. Primvara i toamna se opresc aici din cltoria
lor spre ri mai calde, n locurile mai umede, sitarii si
becainele.
Alte specii de faun care susin echilibrul ecologic al
zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera,
Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar,
Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare),
Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livad), Rana
ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotcel),
Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (arpele de
cas), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter
nisus, Upupa epops (pupza), Athene noctua, Sciurus
vulgaris (veveria), Mustela (Putorius) putorius (dihorul),
Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus
43

scrofa (porc mistre), Lepus europaeus (iepure), Capreolus
capreolus (cprior).


















44

PARTEA 2 STUDIUL SOCIO-UMAN

CAPITOLUL 1 POPULATIA
Populaia de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca
Bucuretiul s fie al zecelea ora ca populaie din Uniunea
European. n realitate Bucuretiul adun zilnic peste trei
milioane de oameni, iar specialitii prognozeaz c, n
urmtorii cinci ani, totalul va depi patru milioane. La
acestea se adaug faptul c localitile din preajma
oraului, care vor face parte din viitoarea Zon
Metropolitan, nsumeaz o populaie de aproximativ
430.000 de locuitori.
Prima meniune a localitii apare n 1459. n 1862 devine
capitala Romniei. De atunci sufer schimbri continue,
fiind centrul scenei artistice, culturale i mass-media. ntre
cele dou rzboaie mondiale, arhitectura elegant i elita
bucuretean i-au adus porecla Micul Paris. n prezent,
capitala are acelai nivel administrativ ca i un jude i este
mprit n ase sectoare.
45



Evolutie polulatie:
In anul 1877

177.646 persoane cu reedina n Bucureti. Din punct de
vedere religios: predominau cretinii, din care: 132.987 (75%)
ortodoci, 16.991 (10%) romano-catolici, 5.854 (3%)
protestani, 796 cretini armeni i 206 lipoveni (ortodoci de rit
vechi). Dintre celelalte religii , cei mai numeroi erau evreii
(20.749 sau 12%, avnd 10 sinagogi i 20 capele), precum i un
mic numr de musulmani (predominant turci) care la vremea
aceea nu deineau nc o moschee. Ortodocii erau
predominant romni, existnd i mici grupuri de bulgari i
refugiai albanezi ortodoci. Romano-catolicii erau germani,
maghiari i polonezi. Protestanii erau germani i maghiari.

46

In anul 1930
Structura confesional:
486.193 ortodoci (76,08%),
76.480 mozaici (11,96%),
36.414 romano-catolici
(5,69%), 12.882 greco-catolici
(2,01%), 12.203 lutherani
(1,90%), reformai (1,14%) .a.



Comunitati minoritare
Evolutia structurii entice in Bucuresti, conform
recensamintelor effectuate:

An Total Romni Maghiari Germani igani Ucraineni Srbi Rui Evrei Ttari Slovaci Turci Bulgari
1930 639.040 495.122 24.052 14.231 6.797 443 1.400 3.569 69.885 15 1.856 927 1.583
1956 1.177.661 1.100.152 11.427 5.261 829 440 496 2.185 44.173 73 121 724 729
1966 1.366.684 1.327.699 9.138 4.690 486 354 388 1.827 14.475 98 114 467 506
1977 1.807.239 1.764.591 9.786 5.471 9.147 416 362 1.773 9.195 178 77 803 556
1992 2.067.545 2.018.107 8.301 4.295 24.990 533 338 1.209 3.877 258 59 910 446
2002 1.926.334 1.869.069 5.834 2.358 27.322 425 324 1.141 2.473 363 49 2.473 370

Comunitatea igneasc
Cea mai numeroas comunitate minoritar in Bucureti la
recensmntul din 2002 a fost comunitatea igneasc
(27.322 persoane, adic 1,4% din populaie). n cursul anilor
'90 muli igani au emigrat n Occident sau s-au ntors n
localitile din provincie din care emigraser n anii 1970-
1989. La recensmntul din 1992 au fost numrai 32.984
igani.
47


Comunitatea evreiasc
Cea mai numeroas comunitate minoritar din Bucureti era
odinioar cea evreiasc. n 1930 triau n Bucureti 69.885
de evrei, reprezentnd 10,93% din populaia oraului.
Evenimentele celui de-al doilea rzboi mondial i apoi
emigrarea n Israel au dus la scderea masiv a populaiei
evreieti din Bucureti. Pe locul cartierului evreiesc se afl
astzi complexul comercial Unirea i zona adiacent. n
Bucureti funcioneaz n continuare un teatru evreiesc de
stat. Continu s existe mai multe sinagogi i cimitire
evreieti (unul dintre cimitirele evreieti este sefard). n
1992 au fost numrai 3.883 evrei, iar n 2002 2.473 evrei.

Comunitatea maghiar
Conform datelor recensmntului din 1930, n acel an triau
n Bucureti 24.052 maghiari, reprezentnd 3,76% din
populaia municipiului. Era vorba ndeosebi de secui din
judeul Trei Scaune (azi Covasna).
Comparativ, n anul 1992 triau 8.585 maghiari,
reprezentnd 0,36% din totalul populaiei oraului, iar n
2002 5.834 maghiari (0,3%). n Bucureti funcioneaz Liceul
Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiar. Casa
Petfi e centrul cultural al comunitii, unde funcioneaz i
biblioteca. n Bucureti apare cotidianul naional j Magyar
Sz, iar lunar este editat i ziarul comunitii: Bukaresti
Kzlny. Biserica Reformat (calvin) din Bucureti ofer
liturghii n limba maghiar. Una dintre cele mai proeminente
48

bucuretence de origine maghiar este cntreaa Eva Kiss.

Comunitatea german
Comunitatea german dateaz nc din secolul XVIII, fiind
compus preponderent din negustori sai. Din acest secol
dateaz i prima meniune a unei biserici luterane din lemn.
n preajma Primului Rzboi Mondial proporia germanilor
atingea 8%, fiind vorba nu numai de sai, ci i de prusieni i
austrieci. n Bucureti funcioneaz Colegiul Goethe (fostul
"Liceu Teoretic Hermann Oberth") cu limba de predare
german. De asemenea continu s existe biserica luteran
(evanghelic) cu limba de liturghie german. La recensntul
din 1977 populaia german era alctuit din aproape 8.000
persoane. n 1992 au fost numrai 4.391 germani, iar n
2002 doar 2.358 germani. Denumirea strzii Lipscani provine
de la negustorii din Lipsca.
Biserica armeneasc

Comunitatea armean
O comunitate cu vechi tradiii culturale i economice n
Bucureti este cea armean. n anul 1930 triau n Bucureti
4.748 de armeni, reprezentnd 0,74% din populaia
municipiului. La recensmntul din 1992 au fost numrai
909, iar n 2002 doar 815 armeni n Bucurei. Locuri precum
strada armeneasc amintesc de prezena armenilor n ora.
Exist o biseric i un cimitir armenesc n Bucureti.


49

Comunitatea greac
O alt comunitate cu vechi tradiii n Bucureti este cea
greceasc. Aceasta dateaz nc din timpul perioadei
fanariote (1715-1821). n 1930 triau n Bucureti 4.293 de
greci, reprezentnd 0,67% din totalul populaiei oraului.

Comunitatea bulgar
Prezena unei populaii bulgreti n Bucureti are o
vechime de mai multe secole, existnd nc din sec. XVII-
lea, cnd nite clugrii franciscani bulgari ridicaser pe
locul actualei biserici Bria o biseric din lemn.
Majoritatea bulgarilor din Bucureti sunt ortodoci, fiind
reunii n Biserica ortodox bulgareasc "Sf. prooroc Ilie",
dar se ntlnesc i bulgari catolici, reprezentai de Biserica
Sfnta Nsctoare de Dumnezeu. Motivele pentru care
bulgarii au sosit n Bucureti sunt diverse: fie politice (se
refugiau din cale orpelitii otomane nainte de 1878), fie
socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun - mai ales n
prima jumtate a sec. XX). Autoritile comuniste au nchis
Liceul bulgresc, ns n toamna anului 1999, la Bucureti a
fost redeschis, in paralel cu Liceul romn din Sofia, vechea
coala bulgar cu 3 clase i un numr de 84 de elevi, cu
predare n limba bulgar. Unele cartiere din Bucureti
continu s aib o populaie numeroas de bulgari: Giuleti-
Srbi, Dudeti-Cioplea (n bun parte catolici). Bulgari
triesc i n cartiere din unele sate aflate n preajma
Capitalei (n Brneti, Bragadiru, Glina, Dobroeti,
50

Pantelimon, Chiajna, Rou sau bulgari catolici pavlicheni n
Popeti-Leordeni).

CAPITOLUL 5 TRANSPORTURI
Transport

Sistemul extensiv al transportului public din Bucureti este
cel mai mare din Romnia. Este compus din sistemul de
metrou de 71 km operat de ctre Metrorex i reeaua
transportului de pe suprafaautobuze (116 linii),
troleibuze (20 de linii), tramvaie (25 de linii) i metrou uor
operat de ctre RATB. Adiional, funcioneaz i reeaua
minibuzelor private. Exist i companii de taxi (10.000 de
taxiuri liceniate).


Transportul aerian

n Bucureti exist n prezent dou aeroporturi funcionale:
Aeroportul Internaional Henri Coand (mai demult Otopeni)
i Aeroportul Internaional Aurel Vlaicu (mai demult
Bneasa). Henri Coand este cel mai mare aeroport al
Romniei servind cinci milioane de pasageri n 2007 i fiind
centrul principal pentru operatorul naional TAROM. De
acolo pleac i sosesc zilnic zboruri din alte orae din
Romnia precum i numeroase alte aeroporturi din Europa,
America de Nord, Asia i Africa. Aurel Vlaicu este folosit de
ctre companii aeriene low-cost i pentru a servi avioane
charter.
51


Transportul feroviar

Bucureti este nodul feroviar principal al companiei
naionale Cile Ferate Romne. Cea mai important staie
feroviar este Gara de Nord din care pleac i sosesc trenuri
din diverse localiti romneti, precum i din orae din ri
strine: Belgrad, Budapesta, Sofia, Viena, Praga, Moscova,
Istanbul, Chiinu .a.m.d. Exist i alte gri: Basarab,
Bneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud i Sud. Din ora
pornesc 8 magistrale feroviare: 300 (Bucureti-Oradea), 500
(Bucureti-Bcau-Suceava-Vereti), 700 (BucuretiBrila-
Galai), 800 (Bucureti-Constana), 900 (Bucureti-Drobeta-
Turnu Severin-Timioara-Jimbolia), 901 (Bucureti-Piteti-
Craiova), 902 (Bucureti-Giurgiu) i 903 (Bucureti-Oltenia).

Transportul rutier

Elementul de baz al reelei strzilor urbane din Bucureti
sunt bulevardele de mare circulaie, care pleac din centrul
urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-
vest-sud-est) i dou inele (interior i exterior) contribuie la
reducerea aglomeraiei din trafic. Strzile n municipiu sunt
de obicei nesate n timpul orelor de vrf din cauza creterii
numrului mainilor n anii receni. n fiecare zi, peste un
milion de vehicule circul n interiorul oraului. Aceasta a
rezultat n apariia gropilor, care acum sunt considerate ca
fiind cea mai mare problem de infrastructur a
Bucuretiului.
Bucureti este principalul nod al reelei drumurilor naionale
romne, fiind punctul de ncepere pentru dou autostrzi (A1
spre Piteti i A2 spre Cernavod, iar autostrada planificat
52

A3 de asemenea va ncepe din Bucureti) i nou drumuri
naionale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Braov, DN2 spre
Suceava, DN3 spre Clrai, DN4 spre Oltenia, DN5 spre
Giurgiu, DN6 spre Timioara i Cenad, DN7 spre Ndlac i
DN71 spre Sinaia).

Transportul pe ap

n ciuda faptului c se situeaz pe malurile rului
Dmbovia, fiindc acest ru nu este navigabil, Bucureti nu
a funcionat niciodat ca port, rolul acesta fiind rezervat
pentru alte orae, precum Constana i Brila. Totui,
Canalul Dunre-Bucureti de lungime de 73 km, este n curs
de construire i va lega oraul cu Dunrea i Marea Neagr.
Se ateapt ca acest canal s devin o component
important a infrastructurii de transport oreneti.

CAPITOLUL 7 TURISMUL
In regiunea Bucureti si Ilfov exist, pe lang agrementul (n
special de week-end) zonal i potenial turistic. Pot fi
vizitate mnstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele
mai multe ori n zonele naturale din teritoriu. Zonele de
agrement din judeul Ilfov reprezint cca. 3000 ha i au o
mare importan ecologic.
Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone.
Cuprinde lacul i pdurea Snagov, la care se adaug
53

mnstirea cu acelai nume, situat pe o insul n mijlocul
lacului.
Complexul Mogooaia se afl la sud de Bucureti i cuprinde
lacul, parcul amenajat pe o suprafa de 20 ha i Palatul
Mogooaia, ridicat n anul 1702 de Constantin Brncoveanu.
n interiorul palatului a fost deschis n anul 1975 un muzeu,
unde sunt expuse opere de art brncoveneasc, sculptur
n piatr i lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, esturi,
manuscrise i cri. Complexul constituie un cadru ideal de
petrecere a timpului liber.
Complexul turistic Cernica, cuprinde pdurea, lacul i
mnstirea Cernica. Lacul ocup o suprafa de 360 ha i a
fost amenajat turistic, iar pdurea adpostete o rezervaie
cinegetic.
Zona turistic Cldruani, aflat la nord de Bucureti,
cuprinde pdurea, lacul i mnstirea Cldruani.
Alte obiective: mnstirea Pasrea, zona turistic Vlsia,
lacul Scrovitea, zona Ciocneti Buftea.
Dintre obiectivele turistice se pot enumera:
- Lacul Mogooaia
54

- Lacul Pantelimon
- Lacul i pdurea Cldruani


Mnstirea Cldruani(foto)
-
Mnstirea Cernica(foto)
Mnstirea Snagov
Muzeul de art brncoveneasc (Palatul Mogooaia)
- Pdurea Bneasa
- Pdurea Rioasa
- Pdurea i lacul Cernica
- Pdurea i lacul Snagov
- Palatul Mogooaia.
55

- Tot aici se poate practica i turism tiinific, fiind
folosit din ce n ce mai frecvent de ctre ceteni din
strintate.
- Practicarea turismului n imediata nvecinare cu
capitala rii poate constitui i o surs suplimentar
de venituri pentru populaia din mediul rural i pentru
administraia public local. Nepunerea n valoare a
acestor zone turistice duce n timp la degradarea lor.

ADMINISTRATIA
Administratie

Bucuretiul are un statut special n ar, fiind singurul ora
care nu aparine nici unui jude. Totui, populaia sa este
mai numeroas dect a oricrui jude.

Primria administreaz oraul i este condus de un Primar
General (actualmente Sorin Oprescu). Oraul are o suprafa
total de 228 km, pe care se ntind 6 sectoare
administrative, fiecare conduse de o primrie proprie.
Sectoarele sunt dispuse radial (i numerotate n sensul
acelor de ceasornic) astfel nct fiecare s aib n
administraie o parte a centrului Bucuretiului. Primria
General este responsabil cu utilitile (apa, transportul,
bulevardele principale), iar Primriile sectoarelor au
responsabilitatea contactului dintre ceteni i consiliile
locale, strzile secundare, parcuri, coli i serviciile de
salubrizare.
56


Sectoarele mpreun cu populaia stabil i cartierele aflate
n administraie (n luna ianuarie 2009)

Sectorul 1 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 227.717
locuitori i include: Aviatorilor, Aviaiei, Bneasa, Bucuretii
Noi, Dmroaia, Domenii, Dorobani, Gara de Nord, Grivia,
Victoriei, Pajura, Pipera, Primverii, Chitila

Sectorul 2 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 357.338
locuitori i include: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei,
Fundeni, Floreasca

Sectorul 3 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 399.231
locuitori i include: Vitan, Dudeti, Titan, Balta Alb, Centru
Civic

Sectorul 4 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 300.331
locuitori i include: Berceni, Olteniei, Vcreti, Timpuri
Noi, Tineretului

Sectorul 5 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 288.690
locuitori i include: Rahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni

Sectorul 6 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 371.060
locuitori i include: Drumul Taberei, Ghencea, Militari,
Crngai, Giuleti


n Bucureti i au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului
sau Casa Poporului), Guvernul i Preedinia Romniei. De
asemenea, i au sediul numeroase instituii de cultur,
57

precum sunt: Academia Romn (fondat n 1866), peste 60
de institute de cercetare, Universitatea, Institutul
Politehnic, Institutul de Medicin, alte numeroase institute
de nvmnt superior, mari biblioteci (Biblioteca
Academiei, fondat n 1867, circa 8 milioane volume;
Biblioteca Naional, fondat n 1955, 7 milioane volume;
Biblioteca Central Universitar, fondat n 1896, 2 milioane
volume, incendiat n timpul Revoluiei din 1989), .a.m.d.

Parcurile mai importante din ora sunt:
Parcul Herstru (187 ha), Parcul Cimigiu (13 ha), inaugurat
n anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) iParcul Carol (36
ha), inugurat n 1906.


ARHITECTURA
Arhitectura

Substana medieval a Bucuretiului a fost de-a lungul
timpului grav afectat de distrugeri i incendii. n plus,
oraul a pierdut n mod tragic o serie de monumente, mai
ales biserici, i n decursul campaniei de "urbanism"iniiate
n secolul trecut de Nicolae Ceauescu. Din nucleul oraului
medieval de pe malurile Dmboviei s-au pstrat vestigiile
Curii Vechi (sec. XV - XVI) cu Biserica Domneasc Buna
Vestire, care dateaz probabil din vremea lui Mircea
Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei
este evideniat printr-o turl. Faada trdeaz unele
influene moldoveneti, dar zidria format din asize de
crmid alternnd cu poriuni acoperite de mortar, imitnd
58

piatra fuit, aparine deja formelor tipice arhitecturii rii
Romneti. Portalul vestic cu decoruri n stil baroc
brncovenesc a fost aezat mai trziu, n 1715, n timpul
scurtei domnii a lui tefan Cantacuzino. n proscomidie s-au
pstrat picturi murale din vremea edificrii i din 1714/15,
iar restul bisericii adpostete picturi murale ale artitilor
academiti Constantin Lecca i Miu Popp, din 1852. Turla a
fost nlocuit n 1914.

Biserici


* Biserica Anglican
* Biserica Colea
* Biserica Creulescu
* Biserica Curtea Veche
* Biserica Cuitul de Argint
* Biserica Doamnei
* Biserica Domnia Blaa
* Biserica Icoanei
* Biserica Italian
* Biserica Luteran
* Biserica Schitul Mgureanu
* Biserica Sfntul Elefterie Nou
* Biserica Sfntul Elefterie Vechi
* Catedrala Sfntul Iosif
* Biserica Sfntul Silvestru
* Biserica Rus din Bucureti
* Biserica Stavropoleos
* Biserica Udricani
* Biserica Zltari
* Catedrala Patriarhal
59

* Mnstirea Antim
* Mnstirea Cain

Muzee

* Muzeul de Art Popular
* Muzeul de Art Veche Apusean
* Muzeul Aviaiei
* Muzeul Coleciilor de Art
* Muzeul Curtea Veche
* Muzeul George Enescu
* Muzeul de Istorie i Art al Municipiului Bucureti (Palatul
uu)
* Muzeul Naional de Istorie Natural Grigore Antipa
* Muzeul Literaturii Romne
* Muzeul Naional de Art
* Muzeul Naional Cotroceni
* Muzeul Naional de Istorie
* Muzeul Pompierilor
* Muzeul Satului Bucuresti
* Muzeul Tehnic
* Muzeul Theodor Aman
* Muzeul ranului Romn


Cldiri publice

* Academia Romn
* Arcul de Triumf
* Ateneul Romn
* Banca Naional a Romniei
* Biblioteca Central Universitar
60

* Biblioteca Naional a Romniei
* Casa Fotbalului
* Casa Vernescu
* Cercul Militar Naional
* Circul de Stat
* Hanul lui Manuc
* Observatorul Astronomic din Bucureti
* Opera Naional Romn
* Palatul Cotroceni
* Palatul Creulescu
* Palatul de Justiie
* Palatul Parlamentului
* Palatul Primriei Capitalei
* Teatrul Naional Bucureti
* Sediul central CEC
* Spitalul Colea
* Casa Fotbalului
* Tribunalul Bucureti

Secolele XVI-XVII (mnstiri i biserici)

Mnstirea Radu Vod (Sfnta Troi) a fost ridicat pe
vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost
distrus deja n 1595 de Sinan Paa, pentru a fi n secolul al
XVII-lea reconstruit i fortificat de ctre Radu Mihnea
(1613-1620) i Alexandru Coconul (1623-1627). Att
elementele tradiionale (planul triconc, turla pe naos), ct i
pronaosul supralrgit, ncununat de trei turle, sunt
influenate de formele bisericii mnstirii din Curtea de
Arge. Decorul faadelor este format din dou registre de
arcaturi din ciubuce, desprite de un bru median.

Din ansamblul Mnstirii Mihai Vod, ctitoria marelui
61

domnitor (1589-1591), s-a pstrat doar biserica de plan
triconc tip Vodia II, care reprezint prin pastoforiile
supralrgite, cele dou turle pe proscomidie i pe
diaconicon i prin mpodobirea faadelor de crmid cu
dou registre de arcade oarbe o capodoper a arhitecturii
munteneti. Construcia a fost, mpreun cu turnul-
clopotni din secolele XVI-XVIII, translat din fosta incint
monastic n 1986. Cldirea mnstirii, care adpostise
pn atunci Arhivele Statului, a fost distrus.

Din secolul al XVI-lea dateaz i biserica mnstirii Mrcua
(1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turl pe naos a
marelui vistier Dan. n 1733 biserica a fost rennoit i
mpodobit cu picturi murale, iar din 1945 pn n 1957 ea a
fost restaurat. Alte importante mrturii ale secolului al XVI-
lea, Biserica Alba-Postvari i biserica Spirea Veche, au fost
distruse n primvara lui 1984.
Biserica Domneasc

n epoca lui Matei Basarab a fost rezidit Mnstirea
Plumbuita (1647) dup modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de
la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 mpotriva
turcilor. Din Casa Domneasc construit atunci s-a pstrat
doar o latur interioar a curii. Biserica de plan triconc
fusese ridicat pe vremea lui Mihnea al II-lea Turcitul (1577-
1583, 1585-1591), dar suferise n 1595 mari distrugeri.

Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie cel Nou, ridicat
sub domnia lui Constantin erban Basarab (1654-1658),
dezvolt modelul dat de biserica episcopal din Curtea de
Arge, folosind proporii mai masive, mai ales n cazul unui
monumental pridvor vestic. Interiorul bisericii a cptat n
62

secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin nlturarea zidului
care desprea pronaosul de naos i prin mpodobirea cu un
ansamblu de pictur mural n 1830. Deasupra uii spre
pronaos s-au pstrat imaginile ctitorilor din 1669. Dup
mutarea mitropoliei de la Trgovite la Bucureti n 1668, ea
a devenit Catedral Mitropolitan, i n 1925, dup ridicarea
Bisericii Ortodoxe Romne la rang de patriarhie, Catedrala
Patriarhal. n apropierea acestei biserici se afl ansamblul
reedinei mitropolitane, dispus n pant pe Dealul Viilor. n
incinta acestui complex s-au pstrat unele construcii din
1698, aparinnd fostei mnstiri, printre care se numr
poarta principal a edificiului, un paraclis cu galerie i
treptele care duc spre portal. Acestea au fost rennoite n
1723.

Mnstirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolat n
1985. Ea adpostea mormntul lui erban Cantacuzino,
biserica ei se distingea prin proporiile armonioase i printr-
o tmpl bogat ornamentat. Tot o ctitorie a domnitorului
erban Cantacuzino este i Biserica Doamnei (1683), care
conine un ansamblu de pictur mural executat de zugravii
Constantinos i Ioan.

Unul din monumentele importante ale stilului brncovenesc
este biserica Mnstirii Antim (1713-1715), o ctitorie a
mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasic a stilului este
reprezentat aici de o ornamentic bogat, caracterizat de
motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane
i de un fronton semicircular care denot influena barocului
italian. Notabile sunt de asemenea porticele mnstirii, cu
coloane de piatr n torsad, i buctriile ei cu boli etajate
pe trompe. Aripile de nord i de est ale edificiului monastic
63

au fost demolate n 1984. n epoca brncoveneasc este
ntemeiat de sptarul Mihail Cantacuzino i Spitalul Colea
(1702), prima instituie spitaliceasc din ara Romneasc.
Alte monumente ale stilului brncovenesc clasic sunt:
Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogooaia (1702)
i Biserica Colea (1695-1702), din ansamblul creia s-a
pstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor
dens al uii spre pronaos precum i canaturile din lemn ale
acestei ui. Picturile din paraclis aparin lui Gheorghe
Ttrescu. O faz trzie a stilului brncovenesc era
reprezentat de Mnstirea Vcreti (1716-1722), o ctitorie
a lui Nicolae Mavrocordat distrus n ultimii ani ai dictaturii
comuniste. Lcaul monastic avea o ornamentic deosebit
de bogat i era considerat drept o sintez a arhitecturii
sacrale tradiional romneti. Alte monumente ale acestei
epoci sunt Biserica Kreulescu (1722) i Biserica
Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat.
Aa-numita Biseric a lui Bucur Ciobanul, Biserica Bolniei
Mnstirii Radu Vod, este, n pofida numelui care
sugereaz o ctitorie legendar, tot o construcie graioas
din secolul al XVIII-lea. Din vremea lui Constantin
Brncoveanu dateaz i viitoarea Cale a Victoriei, strad
numit iniial Podul Mogooaiei, deoarece fcea legtura
ntre reedina domneasc de la poalele dealului Mitropoliei
i palatul de la Mogooaia.

Secolele XVIII-XIX (palate)

Secolele XVIII i XIX constituie pentru arhitectura
Bucuretiului perioada unei mari nfloriri. Dup o perioad de
tranziie, reprezentat prin bisericile Sf. Elefterie (1743),
Olari (1758) continu parial formele tradiionale ale epocii
64

brncoveneti, apar primele edificii construite n stil
neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Suu
din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Din punct
de vedere urbanistic Bucuretiul a cunoscut sub domnitorii
fanarioi, deci pn n 1821, i o puternic influen
oriental, evident mai ales n amenajarea pieelor dup
modelul constantinopolitan, a aa-numitelor maidane, i n
arhitectura caselor particulare i a celebrelor hanuri.
Reprezentativ pentru aceste influene este Hanul lui Manuc,
construit n 1808 de ctre un negustor armean. Influena
Parisului, a metropolei europene ndrgite de romni, i a
colii franceze de arhitectur devine hotrtoare odat cu
desvrirea Palatului tirbey de ctre arhitectul francez
Michel Sanjouand, n 1835. Lui Sanjouand i se datoreaz i
planul paraclisului Palatului tirbey cu un pridvor susinut de
coloane dorice, precum i primele ncercri de a dirija
evoluia oraului conform unui plan urbanistic. Caracterul
neoclasicist al palatului tirbey este respectat i de
modificrile efectuate n 1881, dup proiectul arhitectului
austriac J. Hartman. Acestor modificri li se datoreaz
faada mpodobit de cariatide i aripile laterale
supranlate.
Casa de Economii i Consemnaiuni

n a doua jumtate a secolului al XIX-lea planul oraului
cpt treptat, i datorit proiectelor urbanistice iniiate de
Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui
centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de
edificii monumentale pentru instituiile din administraie i
cultur, precum i prin amenajarea unor areale ntinse ca
parcuri. Astfel, parcul central al Bucuretiului, Cimigiul, ia
fiin la mijlocul secolului, dup proiectele arhitectului
65

peisagist german Wilhelm Meyer. Acesta va contribui i la
continuarea oselei Kisseleff, care prelungea Calea Victoriei
spre nord nc din 1832. Din pcate, noile curente n
arhitectur au dus i la demolarea unor biserici, mnstiri i
hanuri medievale, precum i la impunerea cu orice pre a
canonului francez n restaurare i reconstrucie. Cldirile
"micului Paris" au schimbat aspectul vechiului ora, din care
s-au pstrat mai ales spaiile subterane greu de recuperat
datorit impunerii unei noi structuri urbanistice. Numeroi
arhiteci francezi, printre care nu s-a numrat nici unul de
prim rang, au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi
a romantismului i a eclectismului de coal francez.
Astfel, Palatul Bncii Naionale (corpul vechi) este o oper
din 1883-85 a arhitecilor Cassien Bernard i Albert Galleron.
Dup planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de
Economii i Consemnaiuni de pe Calea Victoriei, cu o alur
de catedral eclectist purtnd o cupol central de sticl
i metal, care i confer transparen. Acelai Gottereau a
proiectat i cldirea Fundaiilor Regale, astzi unul dintre
corpurile Bibliotecii Centrale Universitare. Ion Mincu a fost
iniial un promotor al colii franceze de arhitectur, datorit
anilor de studii petrecui la Paris. Palatul Curii Supreme de
Justiie, o oper din aceast perioad a lui A. Ballu la care a
colaborat Mincu, a devenit azi, dup o perioad ndelungat
de renovare, sediul Curii de Apel Bucureti i a Judectoriei
Sectorului 5. Remarcabile mai sunt Catedrala Sfntul Iosif,
construit de Friedrich Schmidt (1873 - 1884) n stil
neogotic, i Ateneul Romn, conceput de Constantin
Baicoianu i Albert Galleron, construit ntre 1885 i 1888, a
crui perspectiv dinspre Calea Victoriei este dominat de o
cupol baroc i de un monumental portic de ordin ionic.
Ateneul este o cldire caracteristic pentru stilul eclectic al
66

capitalei, bazat pe structuri clasiciste, aa cum a fost el
cultivat n Frana.

Secolul XX (muzee)

Acest stil a prevalat i n arhitectura de la nceputul
secolului al XX-lea n Bucureti, n pofida diverselor curente
secesioniste ale vremii. Astfel, fostul Palat al Potelor, azi
Muzeul Naional de Istorie a Romniei, construit n anul 1900
dup planurile arhitectului Alexandru Svulescu (1847-1902),
are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu
rustica i diverse elemente decorative datorate n parte
renaterii, n parte clasicismului. Un concept asemntor a
stat la baza fostului Palat al Parlamentului (1907), azi
Palatul Patriarhiei, dup planurile lui Dimitrie Maimarolu
(1859-1926). Cldirea Primriei Municipiului Bucureti,
ridicat ntre anii 1906 i 1910 de Petre Antonescu,
ilustreaz anumite tendine retrospective ale nceputului de
secol, care vizau o renatere a tradiiilor naionale n
arhitectur, mai ales a stilului brncovenesc. Idealul unei
coli de arhitectur neoromneasc se face remarcat i n
opera lui Ion Mincu, de pild n Bufetul de la osea de pe
oseaua Kisseleff, din 1892. Tradiia arhitectural
moldoveneasc l-a inspirat pe arhitectul Nicolae Ghica-
Budeti, de exemplu n Muzeul de etnografie, art naional,
art decorativ i industrial, azi Muzeul ranului Romn,
construit n etape ntre anii 1912 i 1939. Stilul
neoromnesc nu a putut ns depi canonul francez,
reprezentat n primele decenii ale secolului de Palatul Regal
al arhitectului Nicolae Nenciulescu (1932-1937), azi Muzeul
Naional de Art al Romniei, o construcie alctuit dintr-
un corp central i dou aripi laterale care expunea un nu
67

tocmai riguros neoclasicism, i de Arcul de Triumf, o oper a
arhitectului Petre Antonescu (1922 i 1935/36). n anii '30 i
fac apariia primele modernisme ale secolului; astfel, cu
Palatul Telefoanelor se ridic pe Calea Victoriei un mic
Zgrie-nori de tip american.

n anii '50 ai secolului al XX-lea au fost ridicate n centru
unele cldiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu Casa
Scnteii (1956) sau Opera Romn (1953). Opera, dei dup
un proiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice
pentru sfritul secolului al XIX-lea. De asemenea, n primul
deceniu al dictaturii comuniste suprafaa oraului s-a mrit
n mod semnificativ prin construcia de noi cartiere de
locuine, care aveau parial caracterul de ora-satelit: Balta
Alb, Drumul Taberei, Floreasca, Jiul-Pajura, Berenci, Calea
Griviei. n primii ani ai lui Ceauescu arhitectura s-a putut
elibera n mare msur de canonul stalinist. ntre 1968 i
1970 a fost edificat Hotelul Intercontinental, pn n 2004
cea mai nalt construcie-turn din Romnia, i tot n 1970 a
fost terminat noua cldire a Teatrului Naional Bucureti, a
crei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui
Ceauescu, prin faade cu arcade. Epoca lui Nicolae
Ceauescu a adus cu sine schimbri grave n structura
urbanistic a capitalei. Construirea unui nou palat
prezidenial i a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a
fcut cu preul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor,
Rahova i Antim. Foarte contestat n noul ansamblu este
Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al
Parlamentului Romniei. Lucrrile la acest edificiu
megaloman, care se ntinde pe o suprafa de 350 000 m,
au nceput n anul 1984. Construciei i se imput lipsa de
68

unitate stilistic i proporiile care ignor modelul clasicist
dup care se orienteaz de fapt.









PREZENTARE
Nume: IONITA
Prenume: ANAMARIA ALEXANDRA
Data si locul nasterii: 15.04.1994, Sector 3, Bucuresti
Parinti:
- Mama (Nume, prenume si pregatire profesionala):
Irina Ionita, asistent manager
- Tata (Nume, prenume si pregatire profesionala):
Valentin Ionita; economist
Studii:
69

- 2001-2009 Scoala generala nr.1. Oras Pantelimon,
Ilfov
- 2009-2013 Liceul Teoretic Lucia Blaga, Bucuresti,
Profil social, Absovent cu diploma de bacalaureat
- 2013- Universitatea Bucuresti, Facultatea de
Geografie, Specializarea Geografie cursuri de zi,
fara taxa
Pasiuni: calatoria, natura, moda,fotografia
Am ales sa devin studenta a facultatii de Geografie,
deoarece imi place foarte mult natura, oamenii, calatoriile,
fotografia.
Inca de mica, parintii mei m-au crescut si educat in spiritual
cunoasterii, descoperirii frumusetiilor naturii si a
omanenilor. Nimic nu este mai frumos decat sa privesti
muntii, apele, padurile, florile, arhitectura veche a
Bucurestiului si a oraselor de provincie din Romania.
Avand in vedere aceasta pasiune a mea pentru natura, imi
doresc sa cunosc orice loc din tara mea si din strainatate,
astfel incat sa pot fi, in primul rand, ghidul sufletului meu si
apoi celor apropiati mie, familiei si prietenilor mei.
Mai mult decat educatia pe care am primit-o in familie
despre frumusetile tarii, am avut norucul de a avea niste
dascali deaosebiti care mi-au dezvoltat pasiunea mea pentru
natura, arta, frumusete intr-un cuvant.
Omul ce a contribuit la conturarea, definitivarea deciziei
mele finale referitoare la ceea ce voi urma dupa terminarea
70

liceul, a fost, fara doar si poate, profesoara mea de
geografie din clasa a 12. Un om de un profesionalism
incontestabil si o daruire pedagogica remarcabila, fara de
care nu cred ca as putea face aceasta meserie de profesor.
Orele de geografie erau adevarate lectii de viata, de
cunoastere, de autocunoastere, de intelegere a lumii , a
fenomenelor si proceselor ce o alcatuiesc.
Cea mai frumoasa metoda de invatare este aceea de a face
elevul sa descopere singur tainele naturii, sa incerce sa si le
explice si sa stie unde poate cauta ca sa obtina bagajul de
cunostinte necesar intelegerii.
Eu sunt un om foarte dinamic si de aceea meseria pe care
mi-am ales-o a trebuit sa fie conturata pornind de la
propriul eu. Nu pot face lucrurile numai ca trebuie sa fie
facute, nu pot fi un robot care repet acelasi lucru la infinit
fara sa am propria mea contributie. Personalitatea mea,
mediul academic familial din care fac parte m-au ajutat
foarte mult sa imi dau seama ceea ce imi doresc sa fac in
viitor.