1

PARTEA I

















Capitolul 1 - Date geografice generale

1.1 Pozitia geografica

Orasul este asezat la 4424'49" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux,
Minneapolis) si 2605'48" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg), in sudul
Romaniei la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunare, la 100 km sud de Carpatii Orientali, si
250 km vest de Marea Neagra.

1.2 Asezarea geografica

Bucurestiul se afla la urmatoarele distante fata de alte orase europene: 425 km - Sofia;
735 km - Belgrad; 1730 km - Berlin; 1140 km - Viena; 1285 km - Atena; 2040 km - Roma; 2460
km - Paris.
Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata Romaniei),
in care suprafata construita este de 70% .
1



1
isic-romania.ro
2
1.3 Limitele

Bucuretiul se afl n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl
n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de
vest Cmpia Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.

Capitolul 2 - Relieful

2.1 Hipsometria

Teritoriul pe care se afla Bucurestiul cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud
- Campia Bucurestiului, in nord - Campia Snagovului.
Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentatnd o inclinare usoara, de 1-3
o
, spre
sud-est si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m (la Chiajna), 88,9 m (in Piata
Scanteii) si 54,5 m (in Valea Dambovitei, la Popesti-Leordeni). Singurele vai care o
fragmenteaza pe directia NV-SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora
inregistrand 10-15 m.
Campia Snagovului se desfasoara pe cea mai mare parte a judetului Ilfov. Ea prezinta
altitudini absolute de 80-110 m (98,9 m - Mogosoaia; 85,8 m - Tunari; 103,7 m - Corbeanca
etc.), deci mai mari decat cele ale Bucurestiului si, de asemenea o usoara inclinare spre sud-est.



Capitolul 3 - Hidrografia

3.1 Tipuri de retele hidrografice

Din punct de vedere hidrografic, capitala Romaniei este amplasata in bazinul inferior al
Argesului - component al retelei hidrografice care dreneaza partea central-estica a Campiei
Dunarii de Jos. Sub acest aspect, nota dominanta este data de un complex de unitati acvatice
(rauri, lacuri, ape subterane), a caror alimentare este, in general, alogena.
Este cunoscut importantul rol pe care il detine reteaua hidrografica in peisajul intens
urbanizat si industralizat al capitalei. Multiplele avantaje economice si sociale care decurg din
valorificarea rationala a retelei hidrografice din Bucuresti se reflecta in starea sanitara a
cartierelor riverane, in microclimatul centrului si al cartierelor limitrofe, in transformarea
peisajului edilitar al zonelor riverane, situatie care duce in ultima instanta la imbogatirea cadrului
estetic si deci la aparitia unor functii noi, cum ar fi acelea de agrement, sport si pescuit sportiv.
2

(Ion Pisota, Constantin Moissiu)

3.2 Debitele si nivelurile raurilor

Rul Dambovita strbate municipiul Bucureti pe o distan de aproximativ 22 de km,
parcurgnd oraul de la nord-vest la sud-est. Dei este principala surs de ap n alimentarea
Bucuretiului, rul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor

2
Ion Pisota, Constantin Moissiu
3
hidrologice rezultate din traversarea oraului: inundaii, nmltiniri. Ca urmare a acestor
fenomene, cursul rului a suferit o serie de amenajri, n prezent ntregul su curs fiind canalizat.
La trecerea prin municipiul Bucureti, rul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. n
aval de acest lac, cursul rului a fost canalizat pe toat poriunea de albie care strbate capitala.
n aval de Bucureti, Dmbovia are ca afluent rul Colentina.
Debitul raului Dambovita
mediu: 10,1 m/s
maxim: 36,8 m/s
minim: 8,7 m/s
Debitul raului Colentina
mediu: 7,85 m/s
maxim: 21,03 m/s
minim: 5,5 m/s

Capitolul 4 - Clima

4.1 Date ale temperaturii aerului

Clima municipiului Bucuresti este temperat-continentala, cu o temperatura medie anuala
de 10-11C. Acest climat moderat prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice
oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil si
de radiatia exercitata de zidurile cladirilor.
Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare
medie de -3C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23C, uneori atinge chiar
35-40C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de
modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta
unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare. O
prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile
medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De
asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in
mod clar rolul de insula termica pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea
ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a
ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in
medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30C.
4
Influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de
iarna blande sau a unor primaveri timpurii. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente,
insotite deseori de viscole.
In grafic sunt aratate temperaturile maxime, medii si minime lunare din perioada 1961-
1990.
3


4.2 Complexe microclimatice

Diversitatea suprafetelor active urbane, caracteristica repartitiei zonelor functionale din
interiorul orasului Bucuresti, precum si morfologia locala a reliefului, sunt factori care genereaza
in permanenta conditii speciale de dezvoltare si repartitie a complexului de elemente si fenomene
meteorologice. De aceea, in cadrul perimetrului urban se contureaza numeroase nunate
microclimatice pentru fiecare tip de suprafata activ, pentru fiecare complex de suprafete active,
dar cu amprenta influentei urbane mai intensa pe masura situarii acesteia spre partea centrala a
orasului.

4.3 Radiatia globala
Radiaia solar global se situeaz n jurul valorii medii de 125 kcal/cm2/an.
4.4 Precipitatiile

3
vremea-bucuresti.ro
5

In grafic sunt aratate cantitatile medii de precipitatii lunare din perioada 1961-1990. Au
fost inregistrate doar zilele in care au fost precipitatii. Unitatea de masura in care s-a masurat
cantitatea de precipitatii a fost in mm.
Capitolul 5 - Solurile

5.1 Clasele de soluri

Solurile prezente pe suprafaa oraului Bucureti se impart in trei grupe: cernoziomuri
cambice, soluri brun-rocate i soluri brun-rocate luvice.
a) Cernoziomurile cambice sunt definite prin doua orizonturi: unul de tip A molic (Am)
cu crome 2 i unul de tip B cambic (Bv) avand cel puin n partea superioar crome < 3,5. Roca
mama pe care s-au format i au evoluat aceste soluri este constituit n principal din loessuri,
depozite loessoide i luturi. Cu toate acestea unele cernoziomuri cambice s-au dezvoltat pe
argile, argile marnoase loessoidizate i chiar pe marne, calcare si gipsuri. Din punctul de vedere
al proceselor pedogenetice cernoziomurilor cambice le este caracteristic un proces de humificare
activ, slab acid, cu formare de mull tipic. Ele au n general o textur lutoas, pn la
lutoargilos, cu o valoare a densitii aparente de 1,19 1,41%. Porozitatea total este de 46 -
56%, n timp ce indicele de ofilire este de aproximativ 11%. Aceast grupa de soluri are
pemeabilitate mare, o capacitate de ap n camp de 25 - 30 de procente i o capacitate de ap
util de 13 21%. n orizontul Am prezint structur grunoas-glomerular i structur
poliedric-subangular pentru stratul Bv. Datorit proprietilor fizice i hidrofizice bune,
rezervelor mari de humus i elemente nutritive, C.c. se folosesc pentru culturi agricole i se
preteaz la gru, porumb, orz, floarea soarelui i sfecl de zahr. Au reacii destul de bune la
ngramintele cu azot i mai slabe la cele cu fosfor.
b) Solurile brun rocate se definesc prin orizontul Bt cu crome 3,5. Materialul
parental al acestor soluri este reprezentat de loess si depozite loessoide i doar pe unele poriuni
izolate se formeaza pe luturi, argile i sedimente nisipoase. n acest tip de soluri are loc un proces
de bioacumulare relativ activ, dar orizontul ce conine humus este mai slab dezvoltat i mai sarac
n nutrimente decat cernoziomurile cambice sau argiloiluviale. Are o reacie slab acid. Solurile
brun rocate prezint o textur difereniat pe profil, de la mijlocie (lutoas) sau lutoargiloas
n orizontul Ao, pana la fin(argiloas) sau mijlocie fin in orizontul Bt. Structura este
grunoasa medie si mare n primul strat i columnoid-prismatic bine dezvoltat n cel de-al
6
doilea. Densitatea aparent a acestor soluri are valori mijlocii-mari i de aceea ele sunt afnate,
dar moderat tasate. Coeficientul de ofilire este de 10%, capacitatea de ap n cmp are valoarea
de 30%, iar capacitatea de ap util este difereniat: de la 25% n orizontul superior pn la 8%
n cel inferior. Fertilitatea acestei grupe de soluri este n general bun, datorit activitii
biologice cu bioacumulare de tip mull, profunde, compacte i greu permeabile. Sunt bune
ndeosebi pentru cultura de porumb i mai puin pentru alte cereale, deoarece necesitza o
agrotehnic adecvat i cantiti sporite de ngrminte.
c) Solurile brun rocat luviene sunt definite prin prezena orizonturilor El i Bt cu valori
i crome 3,5. Pentru a se forma i dezvolta aceste soluri necesita un material parental format
din loess i depozite loessoide. Cu toate acestea se pot forma si pe nisipuri, luturi i argile.
Procesul biologie prezinta o bioacumulare slab, iar n ceea ce privete coninutul de humus,
acesta este mai bogat n acizi fulvici dect cel din componena solurilor brun rocate. Textura
este difereniat pe profil, asemenea solurilor brun rocate. Astfel n Ao textura este lutoas, n
El lutoas nisipolutoas, iar in Bt textura este lutoargiloas. Primul orizont prezint o structur
grunoas, cel mijlociu una poliedric-subangular, n timp ce ultimul strat are structura
prismatic columnid prismatic. Din faptul ca densitatea aparent a acestor soluri este scazut
rezult o stare de afnare i o porozitate mare a solului. Coeficientul de ofilire este de 16%,
capacitatea de apa n cmp are valoarea de 23%, iar capacitatea de ap util este de 17% n Ao i
scade treptat pe profil ajungnd la 9% in Bt. Acestea sunt soluri cu permeabilitate mare i au o
reacie de pH moderat acid. Solurile brun rocate luviale au o fertilitate natural scazut
datorit regimului aerohidric defectuos caracterizat prin exces sau deficit de umiditate, ca urmare
a diferenelor texturale pe profil. Se preteaz la culturile de gru, porumb, leguminoase,
oleaginoasse, pomi fructiferi. Sunt necesare aplicari de ngrminte organice i minerale, i de
asemenea de amendamente calcaroase.

Capitolul 6 - Vegetatia

Flora este alctuit n principal de arbori din categoria foioaselor (stejar, fag, castan, tei,
salcie n lunca rurilor), pomi fructiferi (pruni, caii, meri, peri, cirei, etc) i arbuti (prunul
slbatic, mceul, porumbarul, mceul pitic), flori viu colorate i bogate (mueel, mac,
trandafiri, albstrele, margarete).
Exista peste 400 de specii de stejar. Printre acestea, stejarul de ses este un arbore cu
frunze cazatoare, care poate atinge 30-40 metri inaltime. Creste greu, dar traieste cel putin 400 de
ani. Scoarta sa contine tanin si este utilizata in industria pielariei, iar lemnul, foarte dur, este
folosit in industria mobilei. Stejarul face un fruct numit ghinda, de forma alungita si cilindrica.
Ghinda, de dimensiunea unui ou mic, uneori striata cu dungi maronii, este asezata intr-o cupa
micuta, numita capsula.
n parcurile amenajate din interiorul oraului pot fi ntlnite i specii aclimatizate, care nu
sunt specifice cmpiei.








7








PARTEA A I I -A


















Capitolul 1 - Populatia

1.1 Etnii si comunitati minoritare
In Bucuresti locuiesc 1.883.425 de persoane de diferite etnii.
Romani - 1.618.883
Tigani - 23.973
Maghiari - 3.359
Alte etnii prezente in oras sunt: turci, evrei, germani, rusi, chinezi, greci, armeni, italieni,
tatari, ucrainieni, macedoneni, bulgari etc.
Cea mai numeroas comunitate minoritar in Bucureti la recensmntul din 2002 a fost
comunitatea igneasc (27.322 persoane, adic 1,4% din populaie). n cursul anilor '90 muli
igani au emigrat n Occident sau s-au ntors n localitile din provincie din care emigraser n
anii 1970-1989. La recensmntul din 2011 au fost numrai 23.973 igani.
Cea mai numeroas comunitate minoritar din Bucureti era odinioar cea evreiasc. n
1930 triau n Bucureti 69.885 de evrei, reprezentnd 10,93% din populaia oraului.
Evenimentele celui de-al doilea rzboi mondial i apoi emigrarea n Israel au dus la scderea
masiv a populaiei evreieti din Bucureti. Pe locul cartierului evreiesc se afl astzi complexul
comercial Unirea i zona adiacent. n Bucureti funcioneaz n continuare un teatru evreiesc de
stat. Continu s existe mai multe sinagogi i cimitire evreieti (unul dintre cimitirele evreieti
este sefard). n 2002 au fost numrai 2.473 evrei, iar n 2011 1.333 evrei.
Conform datelor recensmntului din 1930, n acel an triau n Bucureti 24.052
8
maghiari, reprezentnd 3,76% din populaia municipiului. Era vorba ndeosebi de secui din
judeul Trei Scaune (azi Covasna). Comparativ, n anul 1992 triau 8.585 maghiari, reprezentnd
0,36% din totalul populaiei oraului, iar n 2011 3.359 maghiari. n Bucureti funcioneaz
Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiar. Casa Petfi e centrul cultural al
comunitii, unde funcioneaz i biblioteca. n Bucureti apare cotidianul naional j Magyar
Sz, iar lunar este editat i ziarul comunitii: Bukaresti Kzlny. Biserica Reformat (calvin)
din Bucureti ofer liturghii n limba maghiar. Una dintre cele mai proeminente bucuretence de
origine maghiar este cntreaa Eva Kiss.
Comunitatea german dateaz nc din secolul XVIII, fiind compus preponderent din
negustori sai. Din acest secol dateaz i prima meniune a unei biserici luterane din lemn. n
preajma Primului Rzboi Mondial proporia germanilor atingea 8%, fiind vorba nu numai de
sai, ci i de prusieni i austrieci. n Bucureti funcioneaz Colegiul Goethe (fostul "Liceu
Teoretic Hermann Oberth") cu limba de predare german. De asemenea continu s existe
biserica luteran (evanghelic) cu limba de liturghie german. La recensntul din 1977 populaia
german era alctuit din aproape 8.000 persoane. n 1992 au fost numrai 4.391 germani, iar n
2011 doar 1.209 germani. Denumirea strzii Lipscani provine de la negustorii din Lipsca, din
Lipzig.
O comunitate cu vechi tradiii culturale i economice n Bucureti este cea armean. n
anul 1930 triau n Bucureti 4.748 de armeni, reprezentnd 0,74% din populaia municipiului.
La recensmntul din 1992 au fost numrai 909, iar n 2011 doar 565 armeni n Bucurei. Locuri
precum strada armeneasc amintesc de prezena armenilor n ora. Exist o biseric i un cimitir
armenesc n Bucureti.
O alt comunitate cu vechi tradiii n Bucureti este cea greceasc. Aceasta dateaz nc
din timpul perioadei fanariote (1715-1821). n 1930 triau n Bucureti 4.293 de greci,
reprezentnd 0,67% din totalul populaiei oraului. La recensamantul din 2011, au fost numarati
doar 704 greci.
Prezena unei populaii bulgreti n Bucureti are o vechime de mai multe secole,
existnd nc din sec. XVII-lea, cnd nite clugrii franciscani bulgari ridicaser pe locul
actualei biserici Bria o biseric din lemn. Majoritatea bulgarilor din Bucureti sunt ortodoci,
fiind reunii n Biserica ortodox bulgareasc "Sf. prooroc Ilie", dar se ntlnesc i bulgari
catolici, reprezentai de Biserica Sfnta Nsctoare de Dumnezeu. Motivele pentru care bulgarii
au sosit n Bucureti sunt diverse: fie politice (se refugiau din cale orpelitii otomane nainte de
1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun - mai ales n prima jumtate a sec.
XX). Autoritile comuniste au nchis Liceul bulgresc, ns n toamna anului 1999, la Bucureti
a fost redeschis, in paralel cu Liceul romn din Sofia, vechea coala bulgar cu 3 clase i un
numr de 84 de elevi, cu predare n limba bulgar. Unele cartiere din Bucureti continu s aib
o populaie numeroas de bulgari: Giuleti-Srbi, Dudeti-Cioplea (n bun parte catolici).
Bulgari triesc i n cartiere din unele sate aflate n preajma Capitalei (n Brneti, Bragadiru,
Glina, Dobroeti, Pantelimon, Chiajna, Rou sau bulgari catolici pavlicheni n Popeti-
Leordeni).
4


1.2 Numarul de locuitori

Populaia stabil recenzat din Romnia a sczut cu peste 2,6 milioane de persoane n
ultimul deceniu, ajungnd la 19.043.767 de persoane i atingnd astfel cel mai mic nivel

4
judecator.ro
9
nregistrat n ultimii 35 de ani, potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensmnt
fcute publice de ctre reprezentanii Institutului Naional de Statistic (INS).
Ea este ns similar cu cea nregistrat n urma recensmntului din anul 1966 i este
mai mare cu peste 3,1 milioane de persoane dect cea din 1948 cnd populaia stabil a
Romniei era de 15.872.624 de persoane.
Potrivit INS, populatia stabila a municipiului Bucuresti era de 1.883.425 in urma
recensamantului din anul 2011.

Capitolul 2 - Tipuri de asezari

2.1 Datarea localitatii

Aezarea este atestat documentar la 20 septembrie 1459 ntr-un act emis de Vlad epe,
domn al rii Romneti, prin care se ntrete o moie unor boieri. Cetatea Dmboviei, cum
mai apare n primii ani oraul, avea rol strategic, urmnd s supravegheze drumul ce mergea de
la Trgor la Giurgiu, n ultima aezare aflndu-se o garnizoan otoman. n scurt timp,
Bucuretiul se afirm, fiind ales la 14 octombrie 1465 de ctre Radu cel Frumos ca reedin
domneasc. n anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construit Biserica Domneasc, ctitorie a
domnului Mircea Ciobanul, aceasta rmnnd pn astzi cel mai vechi lca de cult din ora
pstrat n forma sa iniial.
n 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucuretiul devine capitala rii Romneti,
moment n care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatr de ru
(1661), se nfiineaz prima instituie de nvmnt superior, Academia Domneasc (1694) i
este construit Palatul Mogooaiei (Constantin Brncoveanu, 1702), edificiu n care astzi se afl
Muzeul de Art Feudal Brncoveneasc. n 1704, ia fiin la iniiativa sptarului Mihai
Cantacuzino Spitalul Colea, care a fost avariat ulterior ntr-un incendiu i un cutremur i
reconstruit n 1888. n scurt timp, Bucuretii se dezvolt din punct de vedere economic; se
remarc creterea numrului meteugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor,
cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pnzarilor, alvaragiilor, zbunarilor .a). Odat cu acestea
continu modernizarea oraului. Sunt create primele manufacturi, cimele publice, iar populaia
se mrete continuu prin aducerea de locuitori din ntreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798
indic 30.030 de locuitori, n timp ce cea din 1831 numra 10.000 de case i 60.587 de
locuitori).
5


2.2 Structura asezarii

Bucuretiul are un statut special n ar, fiind singurul ora care nu aparine nici unui
jude. Totui, populaia sa este mai numeroas dect a oricrui jude.
Primria administreaz oraul i este condus de un Primar General (actualmente Sorin
Oprescu). Oraul are o suprafa total de 228 km, pe care se ntind 6 sectoare administrative,
fiecare conduse de o primrie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (i numerotate n sensul
acelor de ceasornic) astfel nct fiecare s aib n administraie o parte a centrului Bucuretiului.
Primria General este responsabil cu utilitile (apa, transportul, bulevardele principale), iar

5
judecator.ro
10
Primriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre ceteni i consiliile locale, strzile
secundare, parcuri, coli i serviciile de salubrizare.
Sectorul 1 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 227.717 locuitori i include:
Aviatorilor, Aviaiei, Bneasa, Bucuretii Noi, Dmroaia, Domenii, Dorobani, Gara de Nord,
Grivia, Victoriei, Pajura, Pipera, Primverii, Chitila
Sectorul 2 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 357.338 locuitori i include:
Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni, Floreasca
Sectorul 3 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 399.231 locuitori i include: Vitan,
Dudeti, Titan, Balta Alb, Centru Civic
Sectorul 4 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 300.331 locuitori i include: Berceni,
Olteniei, Vcreti, Timpuri Noi, Tineretului
Sectorul 5 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 288.690 locuitori i include: Rahova,
Ferentari, Giurgiului, Cotroceni
Sectorul 6 avea n luna ianuarie 2009 un numr de 371.060 locuitori i include: Drumul
Taberei, Ghencea, Militari, Crngai, Giuleti.
6


Capitolul 3 - Industria



Capitolul 4 - Transporturi

Sistemul extensiv al transportului public din Bucureti este cel mai mare din Romnia.
Este compus din sistemul de metrou de 71 km operat de ctre Metrorex i reeaua transportului
de pe suprafaautobuze (116 linii), troleibuze (20 de linii), tramvaie (25 de linii) i metrou
uoroperat de ctre RATB. Adiional, funcioneaz i reeaua minibuzelor private. Exist i
companii de taxi (10.000 de taxiuri liceniate).

5.1 Transportul aerian

n Bucureti exist n prezent dou aeroporturi funcionale: Aeroportul Internaional
Henri Coand (mai demult Otopeni) i Aeroportul Internaional Aurel Vlaicu (mai demult
Bneasa). Henri Coand este cel mai mare aeroport al Romniei servind cinci milioane de
pasageri n 2007 i fiind centrul principal pentru operatorul naional TAROM. De acolo pleac i
sosesc zilnic zboruri din alte orae din Romnia precum i numeroase alte aeroporturi din
Europa, America de Nord, Asia i Africa. Aurel Vlaicu este folosit de ctre companii aeriene
low-cost i pentru a servi avioane charter.

5.2 Transportul feroviar

Bucureti este nodul feroviar principal al companiei naionale Cile Ferate Romne. Cea
mai important staie feroviar este Gara de Nord din care pleac i sosesc trenuri din diverse
localiti romneti, precum i din orae din ri strine: Belgrad, Budapesta, Sofia, Viena, Praga,
Moscova, Istanbul, Chiinu .a.m.d. Exist i alte gri: Basarab, Bneasa, Obor / Est, Progresul,

6
judecator.ro
11
Titan Sud i Sud. Din ora pornesc 8 magistrale feroviare: 300 (Bucureti-Oradea), 500
(Bucureti-Bcau-Suceava-Vereti), 700 (BucuretiBrila-Galai), 800 (Bucureti-Constana),
900 (Bucureti-Drobeta-Turnu Severin-Timioara-Jimbolia), 901 (Bucureti-Piteti-Craiova),
902 (Bucureti-Giurgiu) i 903 (Bucureti-Oltenia).

5.3 Transportul rutier

Elementul de baz al reelei strzilor urbane din Bucureti sunt bulevardele de mare
circulaie, care pleac din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-
vest-sud-est) i dou inele (interior i exterior) contribuie la reducerea aglomeraiei din trafic.
Strzile n municipiu sunt de obicei nesate n timpul orelor de vrf din cauza creterii numrului
mainilor n anii receni. n fiecare zi, peste un milion de vehicule circul n interiorul oraului.
Aceasta a rezultat n apariia gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare
problem de infrastructur a Bucuretiului.
Bucureti este principalul nod al reelei drumurilor naionale romne, fiind punctul de
ncepere pentru dou autostrzi (A1 spre Piteti i A2 spre Cernavod, iar autostrada planificat
A3 de asemenea va ncepe din Bucureti) i nou drumuri naionale (DN1 spre Oradea, DN1A
spre Braov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Clrai, DN4 spre Oltenia, DN5 spre Giurgiu, DN6
spre Timioara i Cenad, DN7 spre Ndlac i DN71 spre Sinaia).

5.4 Transportul pe ap

n ciuda faptului c se situeaz pe malurile rului Dmbovia, fiindc acest ru nu este
navigabil, Bucureti nu a funcionat niciodat ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte
orae, precum Constana i Brila. Totui, Canalul Dunre-Bucureti de lungime de 73 km, este
n curs de construire i va lega oraul cu Dunrea i Marea Neagr. Se ateapt ca acest canal s
devin o component important a infrastructurii de transport oreneti.

Capitolul 5 - Comertul

Fiind capitala Romaniei, Bucurestiul este unul dintre cele mai importante centre ale
comertului. Acest fapt se vede prin abundenta de centre comerciale, mall-uri, supermarket-uri si
piete de profil.
Comerul a jucat dintotdeauna un rol importat n viaa bucuretenilor, dovad fiind i
toponimia multor strzi i zone care amintesc de diverse bresle meteugreti sau negustori.
Acestea fac parte din memoria colectiv a locuitorilor, constituindu-se n repere urbane.
12

Coad la carne n august 1982, strada Rosetti
De-a lungul timpului, comerul a cunoscut o evoluie interesant. ncepnd n urm cu
dou secole, cnd era bazat mai degrab pe practica profesional, a acumulat treptat i cunotine
teoretice, avnd n prezent noi orientri i chiar un caracter specific odat cu instaurarea
capitalismului. Astfel c, dac baza de plecare a comerului viza satisfacerea nevoilor reale ale
oamenilor, n prezent comerul rspunde unor nevoi create, induse.
Traseul neliniar al evoluiei modului de a face cumprturi n Bucureti, din secolul XIX
pn n prezent, ntrerupt de regimul comunist, poate face ca foamea post `89 s fie mult mai
puternic, dect dac lucrurile i-ar fi urmat cursul firesc. E adevrat c rile capitaliste se
confrunt cu fenomenul consumului, ns cred c frustrrile generate de lipsurile din perioada
comunist, ies la iveal mai puternic n actuala er. Suntem asemenea Taniei, o tnr cubanez
ce are un oc n momentul cnd ia contact cu societatea european. Obinuit cu traiul auster din
ara ei socialist, unde mncarea de baz era orezul i fasolea, ajunge n Marea Britanie la
invitaia unui prieten. Abundena produselor i a posibilitilor de consum o copleesc att de
tare, nct ea povestete cum toat ziua mnca hamburgeri, se uita la televizor i mergea prin
magazine, la ntoarcerea acas cntrind cu 30 Kg mai mult. Acelai comportament poate fi
observat i la noi, n prezent, imediat dup sfintele srbtori de Pati i de Crciun, cnd dup o
perioad de post, muli ajung n spitale din cauza excesului alimentar (ns aceast imaginea a
omului nemncat poate fi uor transpus i la nivelul altor bunuri de consum).
Cu siguran c dorina de a cumpra/poseda are un puternic resort instinctual; dorim s
avem mai mult dect ceilali, pentru c asta ne difereniaz, ne ridic cumva fa de ei. Chiar
dac, dup ce-ai obinut lucrul dorit, de multe ori, contientizezi c acesta nu i era att de
necesar, instinctul puternic de a poseda i de a ne raporta la ce au alii nu poate fi stpnit. ntr-o
societate capitalist, bazat pe productivitate i competitivitate, dorina de cumprare ne este
insuflat n mod constant de mass media, care prin publicitate creeaz nevoi false. Prins n goana
zilnic a modernitii dup obinerea bunstrii materiale, omul nu mai reflect asupra acestora,
ci pur i simplu acioneaz n direcia satisfacerii lor, tresrind ori de cte ori aude cuvintele:
reduceri, ofert, nou.
Dac n trecut pentru a vinde ntr-o prvlie erau necesari trei ani de ucenicie, astzi
oricine poate face meseria aceasta. De multe ori, ea nu mai e vzut ca o profesie ci ca pe un job
temporar pe care studenii l practic pentru a face rost de bani n timpul facultii. Din aceast
cauz dispare plcerea de a vinde a angajailor din magazine, fapt resimit atunci cnd
13
cumprtorul solicit informaii i servicii suplimentare.
Negustorii ambulani, care pn aproape de jumtatea secolului al XX-lea animau
peisajul bucuretean, sunt astzi inexisteni (exceptndu-i pe cei din tramvaie care vnd erveele
parfumate, brichete i pansamente cu rivanol i evident, pe cei din piee). Acest fapt se datoreaz
probabil, n mare msur, ritmului alert al vieii ce nu ne mai permite s ne oprim (pe strad) din
fuga cotidian i s cumprm cele necesare, iar pe de alt parte din cauza comportamentului
angrosist ce ne mpiedic s concepem c putem face cumprturi i fr a umple cu vrf un
crucior la supermarket.
7


Capitolul 6 - Turismul

Parcul Cismigiu

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita
balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu)
care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au
inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina
impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic,
aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara
fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar
natural.

Parcul Herastrau

Parcul Herastrau, cel mai mare parc din capitala cu o suprafata de 110 ha, dintre care 70
sunt ocupate de lac, este si cel mai frumos si curat parc din intregul Bucuresti. Daca acum 10 ani
parcul fusese lasat in paragina, acum el este la fel de primitor si bine amenajat ca cele din
capitalele occidentale, avand alei largi si curate, gradini ordonate, umplute cu flori, statui si
busturi ascunse printre copaci, precum si spatii special amenajate pentru amatorii de sporturi.

7
bucurestiivechisinoi.ro
14
Daca acum 10 ani parcul fusese lasat in paragina, acum el este la fel de primitor si de
bine intretinut precum un parc din capitalele occidentale, cu: alei largi si curate, gradini ordonate
ornate cu flori, statui si busturi ascunse printre copaci, dar si spatii special amenajate pentru
amatorii de sport.
Parcul Tineretului

Localizat in sudul Bucurestiului, in vecinatatea cartierului Berceni, a lacului Vacaresti si
a parcului Carol, Tineretului este al treilea parc ca marime din capitala, ocupand o suprafata de
80 de ha. Daca parcul Herastrau se poate mandri cu numeroase activitati ce acopera toate
categoriile de varsta, iar parcul IOR ofera promenade indelungate intr-un cadru linistit si
revigorator, Tineretului este in schimb un parc destinat copiilor, avand nenumarate locuri de
joaca, alei largi, atractii de balci si facilitati sportive.
Construit din 1965 pana in 1974, Tineretului este creatia arhitectului Valentin Donose, a
carui misiune era amenajarea unui spatiu verde pentru "recrearea si odihna clasei muncitoare"
din zonele sudice ale Bucurestiului, a caror extindere si dezvoltare a avut loc in aceeasi perioada.
15
De atunci pana astazi parcul a suferit putine modificari si numeroase perioade de neglijare.
Recent insa, au fost intreprinse numeroase proiecte de reamenajare si modernizare ce au reusit sa
reimprospateze parcul prin curatarea lacului, crearea de gradini florale si a noi spatii de joaca,
mai ales in zona sud-estica denumita acum Parcul Copiilor.
Gradina Botanica

Localizata in centrul orasului, in imediata apropiere a Palatului Cotroceni, Gradina
Botanica este probabil unul din cele mai frumoase locuri din Bucuresti, incantandu-si vizitatorii
cu peste 10.000. de specii de plante: de la arbori inalti pana la cele mai minuscule flori, iar pe
langa rolul de a-si delecta vizitatorii, gradina continua sa fie un cadru ideal pentru studiile
stiintifice botanice si educarea populatiei infatisand diversitatea lumii vegetale si problemele cu
care aceasta se confrunta in interactiunile pe care le are cu omul. O plimbare prin Gradina
Botanica devine astfel o calatorie in universul plantelor ce este la fel de instructiva, pe cat este de
relaxanta.
Dupa ce prima gradina botanica, aflata langa Facultatea de Medicina Carol Davilla si
terminata in anul 1860, pentru a face loc unui parc destinat exclusiv familei regale, a fost
demolata, academicianul si botanistul de exceptie Dimitrie Brandza a depus eforturi consistente
pentru a crea un nou spatiu dedicat studiilor si educatiei botanice. Acestea stradanii s-au
materializat in cele din urma in 1884 cand au inceput constructiile pe locul actual al gradinii, iar
in 1994 gradina a primit numele onorific al celui care s-a luptat pentru existenta ei, fiind numita:
Gradina Botanica "Dimitrie Brandz" a Universitatii din Bucuresti.
8




Capitolul 7 - Fenomenul cultural

8
miculparis.ro
16

C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu
scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare". Pentru a strange banii necesari pentru
constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In
1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata
la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au evoluat unii dintre
cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache,
Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi
Menuhin.
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea
Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav
Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei
in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in
Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de
Ion Jalea.

Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile
arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez.
Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele
noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie
interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National
care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai
tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni.
17
Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se
apoi incet, incet.

CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru
Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput
construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf.
Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid
astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe
acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul
Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897
printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de
administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci
CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.
18

Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al
Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost construita
de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai
reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii. Coloanele de piatra,
piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu
motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din 1802 si
apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar turla de deasupra naosului.
Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el lucrind cu sarg
pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru
Zagoritz.
Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si fundatii medievale
aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele
mai importante si mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de
paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg centrul istoric al Bucurestiului si al
dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost pentru mult timp neglijate cu exceptia
catorva cercetari arheologice. In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu
demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar vizitarea Curtii-Vechi
redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al Bucurestiului.
19

Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul
1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta
hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de
Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei.
Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si
impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul
1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are
o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros
de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer
impozant salasului de rugaciune.
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii in anii `80, cind a inceput
"urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina
artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta,
impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa
Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului
comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee
la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar
cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati,
aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.
20
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii,
dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra,
opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza
chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de
regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au
fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii
Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima
oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a
prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti,
caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura,
specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor
selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de
constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul
unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).



Capitolul 8 - Particularitati ale orasului

Substana medieval a Bucuretiului a fost de-a lungul timpului grav afectat de
21
distrugeri i incendii. n plus, oraul a pierdut n mod tragic o serie de monumente, mai ales
biserici, i n decursul campaniei de "urbanism" iniiate n secolul trecut de Nicolae Ceauescu.
Din nucleul oraului medieval de pe malurile Dmboviei s-au pstrat vestigiile Curii Vechi
(sec. XV - XVI) cu Biserica Domneasc Buna Vestire, care dateaz probabil din vremea lui
Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evideniat printr-o
turl. Faada trdeaz unele influene moldoveneti, dar zidria format din asize de crmid
alternnd cu poriuni acoperite de mortar, imitnd piatra fuit, aparine deja formelor tipice
arhitecturii rii Romneti. Portalul vestic cu decoruri n stil baroc brncovenesc a fost aezat
mai trziu, n 1715, n timpul scurtei domnii a lui tefan Cantacuzino. n proscomidie s-au
pstrat picturi murale din vremea edificrii i din 1714/15, iar restul bisericii adpostete picturi
murale ale artitilor academiti Constantin Lecca i Miu Popp, din 1852. Turla a fost nlocuit
n 1914.
9



















Bibliografie
Cri
BAUDRILLARD, Jean, Societatea de consum Mituri i structuri, Editura
Comunicare.ro, Bucureti, 2005

9
judecator.ro
22
BILCIURESCU, Victor, Bucureti i bucureteni de ieri i de azi, Editura Paideia,
Bucureti, 2003
CHELCEA, Liviu, MATEESCU, Oana (coord.), Economia informal n Romania: Piee,
practici sociale i transformri ale statului dup 1989, Paideia, Bucureti, 2004
COSTESCU, George, Bucuretii Vechiului Regat, Editura Universul, Bucureti, 1944
GIURESCU, C. Constantin, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele
noastre, Editura Pentru Literatur, Bucureti, 1966
MIHILESCU, Vintil (coord.), Etnografii urbane: Cotidianul vzut de aproape, Editura
Polirom, Bucureti, 2009
MAJURU, Adrian, Bucureti: Diurn i nocturn, Curtea Veche, Bucureti, 2009
MAJURU, Adrian, Bucureti Povestea unei geografii umane, Editura Institutului
Cultural Roman, Bucureti, 2007
Pandele, Andrei, Martorul-surpriz: fotografii necenzurate din comunism, Editura
Compania, Bucureti, 2009
Petcu, Marian, Istoria jurnalismului si a publicitii n Romnia, Editura Polirom, Iai,
2007
POTRA, George, Din Bucuretii de altdat, Imprimeriile Curentul, Bucureti, 1941
ZAMANI, Lelia, Negustori, negustorai i negustoreli n vechiul Bucureti, Editura
Vremea, Bucureti, 2009
ZAMANI, Lelia, Oameni i locuri din vechiul Bucureti, Editura Vremea, Bucureti,
2008
Site-uri web
http://oxforddictionaries.com
http://www.romlit.ro
http://www.jurnalul.ro
http://metropotam.ro
http://www.adplayers.ro
http://ro.wikisource.org
http://www.comunismulinromania.ro
http://www.revista22.ro
http://ro.wikipedia.org