Sunteți pe pagina 1din 26

STUDIU DE GEOGRAFIE UMANA BUCURESTI SECTOR 1

Introducere BUCURESTI Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana. Prima mentiune a localitatii apare in1459. In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla Micul Paris. In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % . Orasul este asezat la 4424'49" latitudine nordica si 2605'48" longitudine estica in sudul Romaniei la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100 km sud de Carpatii Orientali, si 250 km vest de Marea Neagra.

Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti pe glob i n cadrul Romniei.

Din punct de vedere administrativ, oraul este divizat n ase sectoare i msoar 23.5 km ntre extremitatea nordic i cea sudic, respectiv 20.9 km ntre extremitatea vestic i cea estic, (Gherasim C., 2005).

Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti.

- SECTORUL 1 Este situat in partea de nord-vest a Municipiului, cuprins intre sectoarele 2 si 6, are urmatoarea delimitare: Incepind de la intersectia B-dul I.C. Bratianu cu B-dul.Carol I si B-dul Nicolae Balcescu, -Limita de sud urmeaza traseul: P-ta Nicolae Balcescu (exclusiv), B-dul. Republicii (exclusiv) pina la intersectia cu Calea Victoriei, in continuare B-dul Regina Elisabeta (exclusiv)pina la podul Elefterie. - Spre sud-vest limita continua pe firul riului Dimbovita de la podul Elefterie pina la Str. Mircea Vulcanescu, pe Str. Mircea Vulcanescu exclusiv pina la Calea Plevnei, pe Calea Plevnei (exclusiv) pina la intersectia soselei Orhideelor cu Calea Giulesti, Calea Giulesti (exclusiv) pina la Drumul Carierei, Drumul Carierei

(inclusiv) pina la linia caii ferate Bucuresti-Rosiori, linia caii ferate BucurestiRosiori pina la linia caii ferate de centura. - Limita nord-vestica urmeaza Calea ferata de centura pina la liziera vestica a padurii Tunari. -Spre est limita o constituie o linie conventionala care porneste de la liziera vestica a padurii Tunari pina la Str. Vadul Moldovei (inclusiv), continua pe aceasta Str. cuprinzind si gradina zoologica Baneasa, continua spre Sud pina la intersectia caii ferate Bucuresti-Constanta cu Sos. Pipera. De la aceasta intersectie limita urmeaza traseul pe Sos. Pipera (exclusiv),Calea Floreasca (inclusiv), Str. Polona (inclusiv) pina la P-ta Alexandru Sahia (exclusiv), Str. Xenopol, Str.Pictor Verona pina la intersectia cu Str. Pitar Mosi, Str. Pitar Mosi pina la Str.C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pina la B-dul Nicolae Balcescu, B-dul Nicolae Balcescu pina la intersectia cu B-dul Carol I (toate inclusiv).

CADRUL NATURAL

Relief Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96.3 m si este strabatut de doua rauri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai formate in jurul raurilor, impart orasul in cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terase. Prezenta a doua terase locale (2 - 4 m si 8 -12 m) de-a lungul celor doua vai ofera varietate peisajului din centrul orasului. Lunca Dambovitei a fost modificata prin lucrari de canalizare. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul actiunii de eroziune, transport si depunere a cursului inferioir al raului Dambovita care strabate zona mediana a Bucurestiului pe directia aproximativa NV-SE, precum si a raului Colentina. Solul din centrul Bucurestiului s-a format si dezvoltat sub influenta factorilor naturali si umani. In zona orasului si a imprejurimilor, defrisarea excesiva din ultimele doua secole a Codrului Vlasiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. In conditiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele doua rauri, solul a

devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorita actiunii apei de suprafata. Din punct de vedere litologic, zona Bucurestiului face parte din tipul de campie joasa cu terase, caracterizata prin prezenta numeroaselor terase desfasurate de-a lungul raurilor ce o dreneaza, zona alcatuita din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess si depozite loessoide

Clima Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Bucurestiul este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aer estici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70C, intre verile calduroase si iernile geroase. Estul si sudul orasului au toamne lungi si calduroase, ierni blande si primaveri timpurii. Media anuala a temperaturii in Bucuresti este in jur de 10 - 11C . Cea mai inalta temperatura medie anuala s-a inregistra in anul 1963, de 13.1 C si cea mai mica, in anul 1875, de 8.3 C. Din observatiile si analizele efectuate, rezulta ca Bucuresti-ul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977, 1979) si ridicate (1976, 1978, 1980). Cea mai friguroasa luna este ianuarie , cu o medie de - 2.9 C iar cea mai calduroasa este iulie cu o medie de 22.8 C. In general, variatiile de temperatura dintre noapte si zi sunt de 34 - 35 C, iarna si de 20 - 30 C, vara. Cea mai inalta temperatura, de 41.1 C a fost inregistrata in data de 20 august 1945 si cea mai joasa temperatura, de -30C, in ianuarie 1888. Zona centrala, avand cea mai mare concentrare de cladiri, strazi inguste, largi bulevarde si cateva zone verzi, are o temperatura medie anuala de 11 C, vant sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mica decat in alte zone si cea mai lunga perioada de vegetatie, de 220 zile fara ger, pe an. Zona mediana care cuprinde vechea zona industriala cu mici fabricute, gari (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definita printr-un grad mare de poluare, zile cu ceata, ploi abundente, cateva zile insorite, avand o

temperatura medie anuala sub 11 C si un volum de precipitatii de 600 mm pe an. Noua zona residentiala (Baneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Alba, Berceni, Drumul Taberei), are o temperatura medie anuala de 10.5 C, cu vanturi puternice uneori , cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate in jurul valorii de 77%, cu frecvente aparitii ale cetii, si un volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an. Zona periferica este influentata de constructiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafete verzi si mari zone industriale; aceasta zona urbana este in mare masura expusa vantului, valurilor de caldura si de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicata si aer curat. Volumul precipitatiilor este sub 500 mm pe an.

ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA Sector 1 n 1926 a fost adoptat Legea de Organizare a Municipiului Bucureti, prin care acesta era mprit n patru sectoare: Galben, Negru, Albastru i Verde. Aceast organizare a funcionat pn n 1936, cnd au fost aduse modificri n felul cum erau conduse sectoarele. Primria Sectorului 1 a fost prima care i-a finalizat n 1936 cldirea proprie. Construit ntr-un stil neoromnesc, ea cuprindea 50 de birouri, o sal mare de marmur pentru consiliu sau pentru festiviti, precum i turnul cldirii, cu o nlime de peste 57 de metri. Dup 1944, Bucuretiul a rmas cu doar trei sectoare, i anume sectorul 1 Galben, sectorul 2 Negru, i sectorul 3 Albastru. Ulterior, n anul 1950, Marea Adunare Naional a Republicii Populare Romnia a stabilit o nou mprire teritorialadministrativ, n regiuni, raioane, orae i comune. Sectorul 1 corespundea raioanelor I.V. Stalin i Grivia Roie. Dup reforma administrativ din 1968, cele opt raioane au devenit sectoare, iar n 1979, din acestea au rmas doar ase, aceast form pstrndu-se pn n zilele noastre.

POPULATIA 1. Evolutia numerica si densitatea Populatia si densitatea la nivelul Municipiului Bucuresti (1990-2006).
Bucureti

Sector 1

Sector 2

Sector 3

Sector 4

Sector 5

Sector 6

3 A n u l / 1990

Populaia 2127194 Densitatea locuitori/km.p 8938 329702 4710 410535 12829 A n u l / 1995 Populaia 2054079 Densitatea locuitori /km.p 8631 248745 3554 391581 12237 A n u l / 2000 Populaia 2009200 Densitatea locuitori /km.p 8442 230465 3292 381815 11932 A n u l / 2001 Populaia 1996814 Densitatea locuitori /km.p 8390 226522 3236 381444 11920 A n u l / 2002 405175 11917 320470 9426 269139 8971 394064 10370 404812 11906 321018 9442 269311 8977 401779 10573 407869 11996 323061 9502 270561 9019 412262 10849 408400 12012 291478 8573 278633 9288 408446 10749

Populaia 1934449 Densitatea locuitori /km.p 8128 233815 3340 364433 11389 A n u l / 2003 Populaia 1929615 Densitatea locuitori /km.p 8108 230814 3297 362609 11332 A n u l / 2004 Populaia 1927559 Densitatea locuitori /km.p 8099 231508 3307 361403 11294 A n u l / 2005 Populaia 1924959 Densitatea locuitori /km.p 8088 229238 3275 360750 11273 A n u l / 2006 Populaia 1931236 Densitatea locuitori /km.p 8114 228912 3270 361212 11288 394908 11615 299673 8814 284706 9490 361825 9522 393226 11565 299414 8806 282935 9431 359396 9458 393323 11568 300144 8828 280670 9356 360511 9487 394228 11595 300502 8838 278585 9286 362877 9549 395565 11634 299863 8820 277037 9235 363736 9572

ECONOMIA Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. n anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al Romniei i mpreun cu judeul Ilfov 25,3% conform datelor instituiilor de specialitate, iar PIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media naional. n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romniei excluznd agricultura. ncepnd cu domeniul serviciilor i terminnd cu construciile. ntreprinderile constructoare de maini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, maini i utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane i elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnic, electronic, mecanic fin, optic. ntreprinderi chimice, de materiale de construcie, de prelucrare a lemnului. Bucuretiul este un important nod feroviar, rutier i aerian.

Turismul Atracii turistice - obiective i locuri de interes Sectorul 1 se bucura de o mare varietate a obiectivelor turistice, fie ca este vorba despre monumente arhitectonice sau ale naturii. Acestea din urma sunt reprezentate de parcuri, care au o suprafata totala de 1,65 km2, cele mai cunoscute fiind Parcul Bazilescu, Parcul Sfanta Maria, Stadionul Tineretului, Herastrau, Cismigiu, Kiseleff, Bordei si Parcul Garii de Nord. In Bucureti Sectorul 1 exista foarte multe muzee i locuri ce merita vizitate: Casa Memoriala George Calinescu, Institutul National de Arheologie, Muzeul Aviatiei, Muzeul George Enescu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Victor Babes, Muzeul Cailor Ferate Romane, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Literaturii Romane, Muzeul Memorial Cornel Medrea, Muzeul Militar National, Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi, Muzeul National de Arta, Muzeul National de Geologie, Muzeul Naional de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Teatrului Naional, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Zambaccian, Observatorul Astronomic al Municipiului Bucuresti Amiral Vasile Urseanu. Si la capitolul cladiri i monumente istorice sectorul 1 este deosebit de

generos cu turistii: Ateneul Roman, Academia Romana, Cercul Militar, Biblioteca Centrala Universitara, Casa Oamenilor de Stiinta, Palatul Kretzulescu, Casa Vernescu, Casa Cleopatra Trubetzkoi, Casa Dissescu, Casa Monteoru, dar i Gara de Nord sau Arcul de Triumf. Sectorul 1 al capitalei ncnta si sejurul oricarui fotograf, avand un amestec unic de cladiri frumoase care adapostesc diferite institutii, muzee, restaurante sau chiar unitati de cazare, multe dintre hotelurile cu traditie din aceasta zona a Bucurestiului fiind amenajate n cladiri istorice, de un farmec aparte. Desi este mai degraba o destinatie pentru turismul de afaceri decat pentru petrecerea unui concediu, sectorul 1 din Bucuresti le ofera tuturor vizitatorilor sai numeroase motive pentru a zabovi pe stazile sale, pentru a se aseza la una din cafenele cochete sau pentru a lua parte la manifestarile culturale si muzicale organizate cu diverse ocazii n diferite locatii din sector, cum sunt Piaa Universitatii, Piata Revolutiei sau Piata George Enescu. Sectorul 1 mai este cunoscut i pentru targurile specializate organizate mai ales n weekend pe Bulevardul Kiseleff, unde sunt expuse spre vnzare att produse alimentare traditionale, cat si obiecte de artizanat. Ocazional, zona este inchisa traficului rutier pentru a le oferi bucurestenilor i nu numai un loc inedit de promenada in inima orasului, in special pe timp de vara. Transporturile Sistemul de metrou este furnizat de Metrorex i are patru linii: M1, M2, M3 i M4. n total, are o lungime de 63 km i 45 de staii, cu o distan medie de 1,5 km ntre staii. Este printre cele mai rapide forme de transport din oras. Transportul de suprafata este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport Bucureti (RATB), i include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie i metrouri uoare. Reeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent i transportnd 2,3 milioane de pasageri pe zi pe 105 linii de autobuz, 18 de linii de troleibuz i 25 de linii de tramvai. n schimb, sistemul este deseori foarte ncrcat, fiind frecvent utilizat. Ca i cu metroul, sistemul RATB trece printr-o faz de rennoire, caracterizat prin convertirea liniilor de tramvai n linii de metrou uor, i achiziionarea vehiculelor noi, mai ales pentru autobuze. n Bucuresti exista si un transport bine dezvoltat cu microbuze care asigura legatura dintre oras si localitarile din jur ele fiind o alternativa la transportul public.

La nceputul anului 2008 existau 9500 taximetre autorizate n Bucuresti.

ORASUL SI ZONA DE INFLUENTA Sectorul 1 este ,,stapanit de clanurile GEMENII si SADOVEANU

Clanul GEMENI: Gemenii, spaima Chitilei i a sectorului 1 sunt specializai n furturi de maini de lux. Chiar dac au mai pierdut teren o dat cu arestarea a apte dintre ei n 2009, printre care i Ilie Alexandru (Sandu Geamnu) i Vasile Nicolae (Nicos), Gemenii nu au fost teri de pe hart. Interlopii au fost acuzai n ianuarie 2009 de tentativ de omor, dar dup o lun au fost pui n libertate. Zonele de influen ale acestui clan sunt Chitila, zona Bucuretii Noi i Giuleti, dar nu numai. Una dintre victimele celebre ale acestei grupri este George Becali, a crui main a fost furat de sgeile Gemenilor anul trecut n luna ianuarie, dar recuperat la scurt timp de patronul din Ghencea, dup urmriri ca-n filme pe strzile Capitalei. n final, oamenii lui Becali au recuperat Mercedesul furat, dup ce au dat-o la pace cu oamenii Gemenilor.

Pe lng furturile de maini, Gemenii se mai ocup i cu recuperrile. n urma unei astfel de aciuni, devenit celebr (cazul portbagajul), lui Marian, geamnul lui Sandu, i-au czut 18 ani de nchisoare. Dintre cei patru frai care formeaz nucleul grupului, doar Sandu este liber n prezent. Gheorghe Geamnu are un mandat de opt ani pentru tlhrie, iar Petre este arestat n Belgia pentru omor.

Clanul SADOVEANU: Clanul lui Sadoveanu, cunoscut i sub numele de clanul Belgienilor este condus de Cristian Mitrache, alias Sadoveanu. Acesta i locotenenii si, Vasile Mitrache (pentru prieteni Studentu), Barbu Mitrache, zis Nicson, i Ion Mitrache, mai cunoscut sub numele de Caleea sunt renumii pentru activitatea lor infracional care variaz de la trafic de carne vie, proxenetism, i rpiri pn la furturi de maini i din locuine, tlhrii i trafic de droguri. Nu prea sunt infraciuni n Codul Penal pe care aceast familie de igani s nu le fi comis. Ei acioneaz i n Ilfov, mai ales n zona Tunari.

FIZIONOMIA ORASULUI Sectorul 1 include cartierele: Aviatorilor, Aviaiei, Bneasa, Bucuretii Noi, Dmroaia, Domenii, Dorobani, Gara de Nord, Grivia, Victoriei, Pajura, Pipera, Primverii, Chitila, i o mic parte din Giuleti. Cartierul Aviatorilor este amplasat n sectorul 1, n partea de nord a Capitalei, foarte aproape de centru. La nord se afla parcul Herastru, pe bulevardul Constantin Prezan, la sud cu Piata Victoriei, la vest cu cartierul Grivia, pe bulevardul Ioan Mihalache, in est se limiteaz cu cartierul Dorobani si cartierul Primverii. Cartierul Aviatorilor este cunoscut ca o zon select a Capitalei. Este practic o zon de protocol, preferat de ambasade i armat. n acest cartier se pot gasi policlinici private, pub-uri i restaurante de elit, show-room-uri de maini de lux. Cartierul Aviaiei apartine sectorului 1 al Bucuretiului construit dup anul 1980, format din blocuri cu 3 i 4 etaje. Casele care au existat inainte de anul 1980, au fost drmate pentru a face loc blocurilor construite pentru personalul din cadrul armatei, poliiei i aviaiei. Cartierul Bneasa se ntinde se afla in sectorul 1 al capitalei si se intinde pe o suprafa de circa 25 ha. Prin Cartierul Baneasa se gaseste de una dintre cele mai importante artere de circulaie ale Capitalei, oseaua Bucureti Ploieti, care asigur accesul ctre Drumul Naional 1, Aeroportul Bneasa i Aeroportul Otopeni se gsete i Bneasa Shopping Center, cel mai mare parc comercial din ar -cu magazine din lanuri internaionale precum Ikea, Metro, Carrefour i Bneasa Shopping Mall. n apropiere se afl un magazin Selgros i numeroare showroom-uri.

Cartierul Bucurestii Noi se gaseste in zona de nord a capitale. Este un cartier numai de case si multa verdeata, o zona ideala pentru odihna si relaxare. Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept in anul 1898 cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa din acele vremuri). Bazilescu parceleaza terenul si scoate jumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici, Cealalta jumatate fiind donata primariei. Pana in anul 1913, 1.423 de familii si-au cumparat terenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit case modeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi. Cartierul Dmroaia este amplasat n sectorul 1 al Capitalei, mai exact in partea de Nord. Este un cartier format din case dar se gasesc si blocuri, putine la numar. Arhitectura acestui cartie este una aparte. Cartierul Domenii din Bucuresti a aparut in perioada interbelica si era ocupat de catre elitele orasului. Casele din zona Domenii se bucura de o arhitectrura (Stilul Art Deco) rara nu numai in Bucuresti, ci in toata Romania, O data cu aparitia locuintelor de lux in partea veche, cartierul Domenii a devenit o zona de top a Capitalei. Cartierul Domenii este un cartier alcatuit numai din case, cu loturi greu de comasat, ceea ce a impiedicat dezvoltarea blocurilor. Imobilele nou construite in acest cartier sunt de inaltime mica, alcatuite din demisol, parter si patru etaje.

Cartierul Dorobanti este amplasat in sectorul 1 al Bucurestiului mai exact intre Piata Victoriei, Piata Aviatorilor si Piata Romana. Plimbandu-ne pe Calea Dorobanti, vom observa ca este impartita in trei sectiuni. O prima sectiune se afla intre Piata Lahovari si intersectia cu sos. Stefan cel Mare/Iancu de Hunedoara, aflandu-se constructii vechi construite spre sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea. Aceste constructii marete au fost construite pe suprafete mari de teren, apartinand familiilor bine vazute ale Bucurestiului. In aceste constructii, astazi sunt institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic. A doua sectiune este cuprinsa intre sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel Mare si Piata Dorobanti. A treia sectiune si ultima incepe din Piata Dorobanti si se termina in Piata Charles de Gaulle. Ultima sectiune cuprinde constructii realizate in jurul anilor 1940, 1950 1989, dar si dupa 1990. Intre anii 1960 si 1970 a fost construita cladirea in care astazi isi are Televiziunea Romana (TVR) sediul. Cartierul Dorobanti dispune de toate utilitatile (canalizare, gaz metan, electricitate, apa, etc. Cartierul Gara de Nord este amplasat in sectorul 1 al Capitalei, in jurul garii cu acelasi nume. Este impartit in doua zone: prima zona este cuprinsa intre Bulevardul Dinicu Golescu, Soseaua Orhideelor, Calea Plevnei si strada Witing; iar a doua zona este cuprinsa intre Calea Grivitei, Soseaua Nicolae Titulescu, Bulevardul Al. I. Cuza, Bulevardul I Ghe. Duca. Suprafata acestor zone este de aproximativ 35 ha fiecare si sunt unite prin constructia Pietei Garii de Nord. Fiind punctul cheie al transportului feroviar, in cartier se pot gasi: patru centre comerciale (Carrefour Orhideea, Bricostore, Media Galaxy i IDM), doua spitale (Spitalul Militar i Spitalul CFR Witting), cinci hoteluri de diverse categorii.

Cartierul Grivita este amplasat in sectorul 1 al Capitalei. Cartierul Grivita din zilele noastre s-a dezvoltat in jurul unor ateliere. Atelierele CFR Grivita fiind o companie romaneasca care se ocupa cu repararea de material rulant. La inceput trebuia sa asigure reparatii si piese doar pentru trenurile cu traseu prin Bucuresti, dar cu trecerea timpului aceasta a devenit o componenta de baza pentru intreaga industrie feroviara din Romania. Principalul client al Atelierelor CFR Grivita este operatorul feroviar de stat CFR Calatori.

ZONE FUNCTIONALE Analiza zonelor functionale ale Sectorului 1

Prin metoda analizei, vom descrie zonele functionale ale sectorului I din Bucuresti.O zona functionala este definita ca parte din teritoriul unei localitati avand limite determinate si functiuni bine precizate.Functiunile caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei localitati, pot fi fundamentale (de productie, de locuit) sau de complementare (de circulatie si transport, de dotari, spatii verzi, etc).

Zona centrala este reprezentata de servicii specifice de interes national, o parte a zonei rezidentiale de lux, zonele culturale, turistice si istorice. Incepand cu mijlocul celor doua razboaie mondiale si ajungand pana in zilele noastre, centrul o parte importanta a sectorului 1, cunoaste o foarte mare dezvoltare urbanistica.Astfel s-a accentuat de-a lungul timpului un contrast intre centrul ( unde se afla sediul ministerelor, Banca Nationala, restaurant, teatre, cinematografe,blocuri,etc) zonele de lux si zona periferia cvasirurala (curezonanta mai mult industriala si ocupata in mare parte de case). O parte din principalele strazi ale centrului sunt : Kiseleff, b-dul Aviatorilor, b-dul Nicolae Balcescu, b-dul Gheorghe Magheru, Calea Victoriei, Kogalniceanu etc , o parte dintre ele facand parte din axele prin care este impartit sectorul, respective: axa nord-sud si axa est-vest. Zona rezidentiala interna- reprezinta zona mai noua, atat cartierelor cat si a strazilor( Exemplu: Cartierul Floreasca). Fiind in imediata apropiere a zonei centrale,majoritatea constructiilor fiind noi, majoritatea ansamblurilor sunt locuinte rezidentiale de lux, cu exceptia cartierului residential Piperace se afla in zona periferica a sectorului. Zona industriala interna- este compusa atat din zone rezidentiale cat si din putine zone industriale. Aceasta parte a sectorului cuprinde intersectarea celor doua axe stradale principale, fiind dezvoltata zona transporturilor, influentand astfel fluxul populatiei din zona periferica in zona centrala. Marea zona rezidentiala- este distribuita aproape de partea rezidentiala interna cat si de partea periferica a orasului. Aceasta este defapt a-doua zona cel mai intens populata, prima fiind zona periferica, dar aici intalnindu-se cea mai multa populatie activa. In aceast areal intalnim numeroase scoli, parcuri si totodata de aici incep cele mai multe si recente constructii dupa anii 1990 , dupa cum am mai precizat , in special sedii de biroruri si spatii comerciale.

Zona periferica complexa- cumprinde in primul rand cea mai populata zona, fiind reprezentata atat de cele mai multe ansambluri de locuinte coletive cat si individuale. Industria este in minoritate in aceasta zona, majoritatea cladirilor industriale transformandu-se in cladiri de birouri. Una din cele mai semnificative parti industriae acestui sector sunt:Platforma industriala Laromet si Platforma Romaero. O parte din marile hangare ale Romaero, ce se regasesc in partea nordica a sectorului , gazduiesc avioane si elicoptere. Importanta majora a acestei zone din punct de vedere economic si commercial o reprezinta, Aeroportul Aurel Vlaicu. Acesta reprezinta un nod important de transport, comunicatie si flux al populatiei, atat cu localitatile din tara cat si cu celelalte tari. Spatiile verzi-Sectorul 1 are suprafata cu cele mai multe spatii verzi, numit "zona verde" a capitalei. Aici intalnim cele mai multe parcuri.Casele, blocurile, institutiile publice, fiecare au printre cele mai mari suprafete verzi din tot Bucurestiul. 10 parcuri se intind in aceasta zona printre care: Parcul Herastrau, Parcul Cismigiu, Parcul Kiseleff, Parcul Bazilescu si Parcul Plevnei, etc. Cel mai mare parc al Bucurestiului este Parcul Herastrau, cu o varietate floristica mare: plante ornamentale, tei, castani, stejari, plopi, salcami, brazi argintii, brazi Tuia,etc. Pe de alta parte, parcul Cimigiu are o suprafata considerabil mai mica, insa este cea mai veche i mai frumoasa gradina publica a orasului, fiind proiectata dup modelul gradinilor englezesti de arhitectul vienez Carl Friederich Wilhelm Mayer. In nordul sectorului,mai exact in partea de nord-est, limita traverseaza Padurea Tunari.Intalnim de asemenea pe aceasta suprafata Padurea Mogosoaia si Padurea Baneasa. Relieful plat de campie al sectorului este strabatut de raul Colentina, cu meandre largi ce au favorizat amenajarea lacurilor : Straulesti, Grivita, Herastrau, Floreasca.

Situaia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 2008. Pn la nivelul anului 1989, spatiile verzi conform datelor oficiale au prezentat o continua crestere, totodata sfarsitul acestui an reprezentand si perioada de maxima dezvoltare a acestora, 21,9 mp.cap/loc, la 01.01.1990 (Muja S., 1994). Dupa aceasta perioada, odata cu schimbarea regimului politic, spasiile verzi au prezentat un interes total diferit fata de functia pe care o au, acestea transformandu-se ntr-o component secundara a acestui oras, reducandu-se la jumatate n mai putin de 12 ani. Acest fenomen a avut la baz mai muli factori: 1 ) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor ce erau ocupate de spatii verzi; 2 ) Retrocedarea terenurilor ce faceau parte din categoria spaiilor verzi; 3 ) Vanzarea unor suptafete de teren ce faceu parte din categoria spatiilor verzi. Aceti factori s-au mentinut pe toata aceasta perioada de dupa anul 1989, cu influiente negative majore n prima jumatate a acesteia, apogeul fiind atins n anul 2001 cand s-a inregistrat cea mai mica valoare a suprafeelor spatiilor verzi din tot acest interval de timp, 1989 - 2008. Dup anul 2001, situatia ncepe sa se stabilizeze, nregistrandu-se chiar si o crestere nu foarte mare, insa cu oscilatii frecvente de la un an la altul .Cresterea se datoreaza unor amenajari noi de spatii verzi facute n special n sectorul aliniamentelor stradale si datorita reamanajarilor unor foste spatii verzi lasate n degradare. Celalalt factor care a dat si continua sa dea aceste oscilatii frecvente contrar cresterii, este dat de persistenta fenomenului de retrocedare si schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor ocupate de spatii verzi.

Evoluia spaiilor verzi (mp)


35000000 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 1989 1995 2001 2005 2006 2008 Spatiile verzi (mp)

Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P. M. B.

Situaia statistic a spaiilor verzi publice din municipiul Bucureti

14000000 12000000 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0


Parcuri i grdini Aliniamente stradale Spaii verzi din cuprinsul ansamblului de locuine

mp

Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din cadrul municipiului Bucureti, n anul 2008. Sursa: P. M. B.

Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008

Denumire Parcuri i grdini Aliniamente stradale Spaii verzi din cuprinsul ansamblurilor de locuine TOTAL

Suprafa (mp) 6674021 4270584 12920808 238654131

Ponderea % 27,96% 17,89% 54,14% 100%

Fig 5. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008. Sursa : Primria Municipiului Bucureti.

Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008.

Sector

1989

1995

2001

2005

2006

2008 2224302 3548467 5973400 4050000 1783627 3333500 24729413 m

1 7396345 2755556 2345809 2806239 3295500 2 7067591 5992670 3521422 3556967 3556967 3 6548758 3911448 4124000 5610000 6015400 4 4607116 3064086 2838805 2891753 1870913 5 5283140 3411710 2144255 1932874 1783627 6 3809287 3700722 2804981 3959600 3333500 Total 34712237 m 22836192 m 17779272 m 20757433 m 19855907 m 2 Fig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008. Sursa: Primria Municipiului Bucureti
Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 - 2008
35 30 Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 1989 1995 2001 2005 2006 2008

Suprafa (%)
1

25 20 15 10 5 0

Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi n municipiul

La suprafaa total din anul 2008 s-au adaugat i suprafeele: gradinii Botanice, parcului Politehnica i cea a spatiului verde aferent Palatului Parlamentului.

Daca analizam evolutia spatiilor verzi la nivel de fiecare sector n parte, se pot observa diferente majore de la unul la celalalt att din punctul de vedere al evolutiei suprafetelor de spatiu verde al acestora, cat si al fluctuatiilor majore pe care acestea le-au suferit n perioade foarte scurte de timp, perioade de 5-6 ani, Poate cel mai bun exemplu n acest caz, este cel al sectorului 1, unde se poate observa scaderea brusca a suprafeelor de spatiu verde n numai 6 ani la mai putin de jumatate din suprafata pe care o prezenta la nivelul anului 1989. Dup acest interval oscilatiile sunt semnificative ca suprafata exprimata n metri patrati, dar mici n comparaie cu perioada 1989-1995. Aceasta scadere brusca se poate datora n mare parte extinderii masive pe care a suferit-o oraaul n cadrul acestui perimetru. Dezvoltarea noilor cartiere rezidentiale a dus la pierderea a multora dintre supreafetele ocupate cu spatii verzi.

BIBLOGRAFIE:
Carti: Chiriac D., Hum Cristina, Stanciu Mariana, 2009, Spaiile verzi O problem a urbanizrii actuale, Revista Calitatea vieii, XX, nr. 34, p. 249270. Grigorescu, Ines (2010), Modificrile mediului n aria metropolitan a Municipiului. Bucureti, Editura Academiei Romne, Bucureti Surse electronice: http://ebucuresti.info.ro/ http://bucuresti.org.com.ro/ http://www.pmb.ro/ http://www.ratb.ro/ http://www.metrorex.ro/ http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SECTORULUI-1-BUCURESTI/191936/ http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/resource/comunicat%20date%20provizorii%20rpl%202011%20bucuresti.pdf http://www.primariasector1.ro/ http://timetv.ro/wp-content/uploads/2013/01/cartiere-periculoase-bucuresti.jpg

POZE Fig. 1. Poziionarea geografic a municipiului Bucureti pe glob i n cadrul Romniei. Sursa: www.globalcom.ro Fig. 2. Harta administrativ a municipiului Bucureti. Sursa: www.globalcom.ro Fig. 3. Evoluia spaiilor verzi n municipiul Bucureti n intervalul 1989 2008. Sursa: P. M. B. Fig. 4. Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din cadrul municipiului Bucureti, n anul 2 008. Sursa: P. M. B. Fig 5 Situaia statistic a spaiilor verzi publice pe categorii de folosin, din municipiul Bucureti, n anul 2008. Sursa :Primria Municipiului Bucureti. Fig 6. Evoluia spaiilor verzi n intervalul 1989-2008. Sursa: Primria Municipiului Bucureti Fig. 7 . Evoluia procentual a suprafeelor ocupate cu spaii verzi n municipiul .