Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Specializare Geografia Turismului

PARCUL NATURAL COMANA

 1. Poziția geografică favorabilă sau restrictivă

Parcul Natural Comana este localizat în zona sudică a României, în Câmpia Română,
districtul Câmpiei Burnazului,între oraşele Bucureşti şi Giurgiu, la aproximativ 30 de
kilometri distanţă faţă de fiecare dintre ele. Din acest punct de vedere, poziția geografică este
una favorabilă, deoarece majoritatea turistilor călătoresc din București în Parcul Natural
Comana , fiind dornici de a se relaxa.

Relieful caracteristic este cel de câmpie plană, cu uşoare denivelări formate în cursul
evoluţiei geologice prin săparea albiilor râurilor Argeş, Neajlov, Câlniştea şi Gurban. Parcul
Natural Comana se află la limita dintre silvostepă şi stepă, ceea ce conferă parcului
particularităţi fitocenologice speciale şi mare variabilitate floristică.

2. Ce înțelegem prin ecoturism

Ecoturismul este o componentă a turismului durabil. Întrucât ecoturismul a fost initial

doar o idee si nu o disciplină, multe organizatii l-au promovat fără a-i cunoaste principiile de
bază. Eforturi pentru stabilirea unor principii si criterii de acreditare recunoscute pe plan
international au fost initiate încă din anul 1990, dar procesul a evoluat foarte încet, dată fiind
diversitatea domeniilor, experientielor si regiunilor implicate. Societatea Internatională de
Ecoturism a publicat în 1993 un set de recomandări: „Ecotourism Guidelines for Tour
Operators”, care au fost acceptate de către reprezentanti ai industriei turistice, ONG-uri si
specialisti din întreaga lume.

Odată cu intrarea în mileniul trei, devenim tot mai conștienți de complexitatea, fragilitatea
și valoarea inestimabilă a planetei noastre. În același timp, turismul tinde să devină o expresie
tot mai populară a acestei conștiințe. Datorită evoluției transporturilor și tehnologiei
informației, tot mai multe zone îndepărtate au devenit accesibile, fapt ce a contribuit la o
ascensiune rapidă a turismului în arii naturale. Drept urmare este tot mai evident că
dezvoltarea turismului în arii naturale sensibile, în absența unui management corespunzător,
poate prezenta o amenințare pentru integritatea ecosistemelor și a comunităților locale.

Un număr tot mai mare de vizitatori în zone fragile din punct de vedere ecologic poate
duce la o degradare puternică a mediului. De asemenea, comunitățile locale și cultura
indigenă pot fi influențate negativ de afluxul crescut de vizitatori străini cu un stil de viață
modern. În plus, schimbările climatice, instabilitatea economică și condițiile politico-sociale
pot face din turism o afacere riscantă, mai ales în zonele puternic dependente de această
activitate economică. Constatăm că ascensiunea turismului creează numeroase oportunități
atât pentru conservare cât și pentru bunăstarea comunităților locale. Ca răspuns la interesul
crescut pentru cunoașterea naturii, dar și la semnalele de alarmă venite din cele mai
îndepărtate colțuri ale lumii, s-a conturat treptat o nouă etică a călătoriei numită ecoturism.

Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor

naționale și a altor arii naturale, venituri care nu ar putea fi obținute din alte surse. De
asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru
comunitățile cu puține activități generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori
nivelul de educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai
conservării mediului natural și cultural.

Principiile ecoturismului

1. Ecoturismul se desfăsoară în cadrul naturii si se bazează pe experienta directă si

personală a turistilor în natură.
2. Ecoturismul contribuie la o mai bună întelegere, apreciere si bucurie de a descoperi si
ocroti natura si cultura locală traditională, atât pentru vizitatori cât si pentru
comunitatea locală.
3. Ecoturismul oferă cele mai bune practici de turism si planificare din punct de vedere al
conservării naturii si dezvoltării durabile. Produsul ecoturistic se desfăsoară si este
condus astfel încât să protejeze si să pună în valoare mediul natural si cultural în care
se desfăsoară.
4. Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul oferă
modalităti practice pentru bunul management si protectia ariilor naturale (spre
exemplu oferirea ajutorului financiar în actiunile de reabilitare a ariilor naturale,
strângerea deseurilor lăsate de turisti sau contributii îndreptate către organizatiile de
conservare).
5. Ecoturismul oferă contributii durabile privind dezvoltarea comunitătilor locale.
Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri si
servicii locale si folosirea facilitătilor locale.
6. Ecoturismul trebuie să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunitătii
locale vizitate si să contribuie la conservarea culturii si traditiilor locale. Activitătile de
ecoturism oferă în acelasi timp contributii constructive pe termen lung acestor
comunităti.
 7. Ecoturismul trebuie să răspundă asteptărilor turistilor. Potentialii eco-turisti au un
nivel înalt de educatie si de asteptări, asadar gradul de satisfacere legat de produsul
ecoturistic este esential.
8. Marketingul pentru ecoturism oferă clientilor informatii complete si responsabile care
conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a
gradului de satisfacere a turistilor.

3. Poziția turistică, cadrul natural

Comana este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, se află în sud-estul

României, în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. Comana este localizată în
zona sudică a României, în Câmpia Română, districtul Câmpiei Burnazului, între oraşele
Bucureşti şi Giurgiu, la aproximativ 30 de kilometri distanţă faţă de fiecare dintre ele. Pe
direcția nord-sud, este cuprinsă între 44o 14' 02,26'' longitudine N, 63 m altitudine – în raza
comunei Singureni și 44o 02' 57,20'' N, 17 m altitudine - în raza comunei Băneasa. Pe direcția
estvest, se încadrează între 26o 25' 44,07'' latitudine E, 49 m altitudine - comuna Hotarele, la
limita cu județul Călărași, și 25o 47' 08,01'' latitudine E, 61 m altitudine - comuna Ghimpați.
Este formată din satele Budeni, Comana (reședința), Falaștoaca, Grădiștea și Vlad Țepeș.

Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului,
acolo unde el primește apele Neajlovului, care la rândul său primește pe teritoriul său apele
afluentului Gurbanu. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este
deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale
ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a
fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din
trei păduri: Călugăreni- Fântânele, Oloaga - Grădinari, Padina Tătarului, ce acoperă
aproximativ 500 de hectare.

Din punct de vedere al poziției geografice, Comuna Comana, în cadrul căreia de afla
Parcul Natural Comana, detine o poziție turistica favorabilă, deoarece majoritatea turiștilor
sunt în căutare de liniște, vor sa aiba contact cât mai mult cu natura, vor să se desprindă de
zona urbana și să se conecteze cu natura. Astfel, Parcul Natural Comana este la o distanță
mică față de unul dintre cele mai importante orașe din Romania, atrăgând turiști pentru
frumusețea si sălbăticia locului.
 Fig.1. Localizarea geografica a comunei Comana

Sursa:(https://www.google.com/maps/place/Comana/@44.1718606,26.1291145,14z/data=!
3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x40ae10e5e6483ef3:0xa2e79d2c8353ba7b!8m2!3d44.1713253!
4d26.143062 )

Din punct de vedere geografic, zona aflată în studiu este situată în Câmpia Română, districtul
Câmpiei Burnazului (Burnazul estic). Terenul este brăzdat de ape, cu terase ce dispar în zona
de divagare a râurilor şi cu interfluvii largi, iar la trecerile dintre terase prezintă puncte de
diferite înclinări şi expoziţii.

Ca forme negative de relief se întâlnesc vâlcele, văi cu mlaştini şi numeroase depresiuni şi

microdepresiuni închise, în care, în funcţie de întinderea şi adâncimea lor, s-au format soluri
ce corespund unor condiţii cu exces de umiditate. Cel mai vechi relief din cuprinsul acestei
zone se întâlneşte în partea sudică a parcului, la sud de râurile Câlniştea, Neajlov şi Argeş şi
este reprezentat de Câmpia Burnazului, o câmpie tabulara, cu terase. Aceasta, numită și
Platforma Burnasului, are o altitudine de 85 - 92 de metri şi prezintă diferenţe de nivel de 30
de metri în zona de nord, spre Neajlov şi Argeş şi 60 de metri spre Lunca Dunării. Este slab
înclinată de la vest la est, fiind străbătută de văi orientate sud-nord, cu obârșia în apropierea
versantului sudic, care se adâncesc până la 40 - 70 de metri. Pe locuri plane se întâlnesc
depresiuni cu diametre până la 500 - 1500 de metri denumite "padini", cu adâncimi de câţiva
metri.

Fig.2. Subdiviziunile Câmpiei Române

Susa(https://www.google.com/search?
q=harta+geomorfologica&sxsrf=ALeKk03ta5yof0vdwVhXNBVZRHVdli7q9Q:1609765539
351&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwic3JP5q4LuAhUhl4sKHToyAy0Q_AU
oAXoECBEQAw&cshid=1609765613821759&biw=1517&bih=694#imgrc=PNDHcIzsldjjl
M

4. Clima

România are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală,
cu patru anotimpuri distincte, primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se
datorează mai mult altitudinii și latitudinii. Caracteristica climatului este conferită de poziția
pe care o are teritoriul județului în cadrul Câmpiei Române şi de condițiile locale geografice.

Astfel, clima temperat continentală a sudului țării are aici caractere de tranziție, rezultate
din interferența elementelor climatice ale vestului Câmpiei Române cu cele ale părții estice,
iar topoclimatele sunt influențate de caractere locale ale unităților şi subunităților naturale şi
antropice.

Verile, datorită valorilor ridicate ale bilanțului radiativ (120 kcal cm /an) şi pătrunderii
aerului uscat şi fierbinte tropical şi a celui uscat şi cald din sud-estul continentului european,
au un pronunțat caracter continental-arid. Temperaturile medii ale lunilor de vară au valori
cuprinse între 20,4o şi 23,2o C. Vânturile sunt condiționate de acțiunea anticiclonilor din sud şi
est, având însă, valori şi intensități moderate. Precipitațiile prezintă un grad ridicat de
torențialitate şi sunt foarte variabile, nu numai cantitativ, ci şi sub aspectul duratei şi ariei de
răspândire.

Iernile, sub influența maselor de aer rece est-continental şi arctic, sunt reci, cu multe zile
geroase, valorile temperaturilor medii lunare fiind cuprinse între +0,3 o C şi – 3,2o C, iar cele
ale mediei minimelor lunare între –11,5o C şi –16,4o C. Precipitațiile cad sub formă de zăpadă,
acoperind solul cu un strat diferit ca grosime şi ca stabilitate, iar vântul predominant, cunoscut
sub numele de “crivăț”, are intensități şi durate apreciabile, viscolind puternic stratul de
zăpadă.

Primăverile au apariții şi durate foarte diferite, alternanța zilelor reci şi înnorate cu cele
calde şi senine fiind foarte frecventă. Precipitațiile sunt mult mai bogate şi mai frecvente decât
în celelalte anotimpuri, iar vânturile, în general moderate, domină din direcția nord-est.

Toamnele reprezintă perioada de trecere, în general lentă, de la vară la iarnă, fiind mai
calde şi mai uscate în prima parte şi mai reci şi mai umede în cea de-a doua.

Mişcarea aerului, componentă a climatului, care este condiŃionată de amplasarea şi

modificarea valorilor barice ale ariilor regionale sau continentale şi prezintă aceleaşi caractere
generale ca ale Câmpiei Române, diferențierile locale fiind legate de particularitățile
morfohidrografice.

Precipitațiile prezintă un mare grad de neuniformitate, atât în privința cantităților, cât şi a

perioadelor de timp. De exemplu, vara în timpul unor lungi perioade de secetă, pe unele arii
restrânse cad ploi abundente şi chiar grindină, cantitățile de apă ajungând la 141 l/mp în 24 de
ore .

5. Hidrografia

Din punct de vedere hidrologic, comuna Comana deține râul Neajlov. Acesta este un
afluent drept al râului Argeș. Neajlovul, cu un debit mai redus (6,4 m3/s la Călugăreni – debit
mediu anual) şi cu o pantă de scurgere, mai ales după confluența cu Câlniştea, măsoară 100
km pe teritoriul județului, regimul său hidrologic fiind influențat de condițiile climatice ale
Câmpiei Române.
 Lacul Comana care este situat la marginea comunei cu acelasi nume. Desi are o adancime
de 4,5 m, lacul nu se intinde pe o suprafata prea mare, de 600 de hectare, invadata de
vegetatie. Lacul este unul natural.

Apele subterane (freatice) oferă posibilități medii de captare. Zonele în care aceste
posibilități pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate în lunca Argeşului, zona de
nord a județului. Posibilități reduse de captare sunt în sectoarele situate în vestul județului,
corespunzător interfluviilor Argeş-Neajlov, Neajlov-Câlniştea. Zonele cu ape freatice
nepotabile sunt reduse ca extindere, ele rezumându-se la cele situate în lunca râului Neajlov
(Comana-Gostinari) şi respectiv Milcovăț (Letca Nouă).

Fig.3. Habitat natural cu ape stătătoare aflat în arealul parcului Comana

Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/
Pond_in_Comana_Forest%2C_Giurgiu.jpg/200px-Pond_in_Comana_Forest%2C_Giurgiu.jpg

6. Vegetația

Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală

sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează
și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la
nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri
balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris,
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba,
Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., Vegetație forestieră ponto-sarmatică
cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Pajiști și
mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la
cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Ape stătătoare
oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-
Nanojuncetea, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition,
Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și
Bidention); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române.

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină),
dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.

În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei
Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
faună și floră sălbatică) astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), trifoiașul de baltă (Marsilea
quadrifolia) și ouăle-popii (Himantoglossum caprinum).

Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc (Paeonia
peregrina Mill. var. romanica), dedițel vânăt (Pulsatilla montana), pătlăgină (din speciile:
Plantago tenuiflora și Plantago cornuti), stupiniță (Platanthera bifolia), orhidee (din speciile:
Platanthera chlorantha, Epipactis purpurata, ), broscariță (din speciile: Potamogeton lucens și
Potamogeton perfoliatus), brândușă galbenă (Crocus flavus), căpșunică (Cephalanthera rubra
și Cephalanthera damasonium), nemțișor (Delphinium fissum), cucență (Digitalis ferruginea),
mlăștiniță (din speciile: Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), lalea pestriță (Fritillaria
orientalis), stânjenel sălbatic (Iris sibirica), flocoșele (Lychnis coronaria), garbiță (Limodorum
abortivum), buhai (Listera ovata), nufăr galben (Nuphar lutea), untul-vacii (Orchis morio),
poroinic (Orchis tridentata), peștișoară (Salvinia natans), viorele (Scilla autumnalis) sau
ghimpe (Ruscus aculeatus)

7. Fauna

Complexul de silvostepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai
reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului.
Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre
păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca etc.
Dintre reptile apar: șerpi, șopârle, broaște țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte
caracteristice, cum este călugărița.

În Parcul Natural Comana au fost deja identificate :

 Păsări: 141 specii

 Pesti : 13 specii identificate prin studii (date mai recente identifică insă 19 specii),
dintre care 5 specii sunt protejate de legislația naționala (cleanul-Leuciscus
Boristenicus- apare pe lista rosie a speciilor de vertebrate din Romania și este
prezent cu o subspecie endemica; tiganusul- Umbra krameri; tiparul-Misgurnus
fossilis; doua specii de guvizi)
 Mamifere: 31 de specii, din care 5 protejate vidra și pisica salbatică
 Reptile: 8 specii , din care 2 protejate ( sarpele de apa – Natrix tessellata, sarpele
de sticla – Anguis fragillis)
 Amfibieni: 8 specii identificate

Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări, cum este
egreta alba.

Fig.4. Egreta alba

Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/
Daisagi_05p4601s.jpg/200px-Daisagi_05p4601s.jpg

8. Comunități locale
 În cuprinsul A.N.P. Comana sunt incluse terenuri aflate în raza unităților teritorial-
administrative a comunelor Băneasa, Greaca, Hotarele, Gostinari, Colibași, Comana,
Călugăreni, Singureni, Mihai Bravu, Prundu.

Numărul total de locuitori estimat la momentul întocmirii actualului plan de management este
de 43 047, având densitate medie de populare de 65,46 locuitori/km2. Sporul natural mediu
estimat la nivelul anului 2005 a fost negativ, în medie -49,5, cu amplitudinea cuprinsă între -9,
valoarea înregistrată în comuna Mihai Bravu și -90, în comuna Gostinari. Valorile negative
ale sporului natural sunt explicate prin natalitatea scăzută și mortalitatea ridicată în cadrul
populației îmbătrânite, vârsta medie a populației depășind 50 de ani. Numărul mediu de
salariați pentru comunele ce au în administrare terenuri situate în raza Parcului Natural
Comana este estimat la 2630 în anul 2007, angrenați în diverse activități: agricultură 416
(15,8%), industrie 258 (9,8%), construcții 384 (14,6%), învățământ 436 (16,6%), sănătate 195
(7,4%). Activitatea principală a localnicilor este agricultura care se desfășoară în cadrul
asociațiilor agricole ale proprietarilor de terenuri sau în particular. Pentru unele dintre
comune, legumicultura reprezintă o activitate tradițională, iar creșterea animalelor
caracterizează și ea unele comunități care dispun de suprafețele de teren necesare pășunatului.
Numărul bovinelor și ovinelor care pășunează este în general mic și se constată chiar tendința
de scădere a acestuia.

Suprafața locuibilă totală pentru comunele menționate este de 649.987 metri pătrați, suprafață
inclusă parțial în parc.

Rata somajului a fost estimată în anul 2005 la 5,6%, fiind mai mare la bărbați, 6,5%, decât la
femei, 4,6%.

9. Legislația pentru areale protejate

Articolul 1

(1) În vederea asigurării unei administrări unitare și eficiente a ariilor naturale protejate
reglementate prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare,
se înființează Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, instituție publică cu
personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, aflată în
subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor.
(2) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate asigură cadrul necesar pentru
managementul ariilor naturale protejate prin:

a) structuri teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, fără personalitate
juridică, organizate la nivel de direcție sau serviciu, cu rol de administrare a ariilor naturale
protejate;

b) structuri de administrare special constituite aflate în relație contractuală, în coordonarea

agenției;(la 19-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul
III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75 din 19 iulie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 631 din 19 iulie 2018

(4) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenția Națională pentru Arii Naturale
Protejate se substituie în toate drepturile și obligațiile ce decurg din contractele, convențiile,
înțelegerile, protocoalele privitoare la administrarea ariilor natural protejate încheiate de
autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor*).

(5) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, prin structurile sale teritoriale, va
asigura administrarea ariilor naturale protejate neatribuite (la 12-03-2018, Alineatul (5) din
Articolul 1 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
13 din 7 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 12 martie 2018).

Articolul 2

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate are următoarele atribuții principale:

a) propune spre elaborare strategii și programe în domeniul ariilor naturale protejate, al

speciilor de floră și faună protejate;

b) verifică și avizează măsurile de conservare, planurile de management și regulamentele

ariilor naturale protejate, pe care le înaintează, conform prevederilor legale, la autoritatea
publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, în vederea aprobării;

c) coordonează și verifică implementarea de către structurile de administrare a planurilor de

management și activităților aferente ariilor naturale protejate, asigurând monitorizarea
specifică a capitalului natural, printr-un sistem unitar, informatizat de gestionare și actualizare
a bazei de date electronice;

d) stabilește și pune în practică criterii de performanță pentru evaluarea administratorilor

ariilor naturale protejate;(la 19-07-2018, Litera d) din Articolul 2 a fost modificată de Punctul
2, Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 75 din 19 iulie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 631 din 19 iulie 2018);

e) asigură suportul tehnic necesar pentru fundamentarea actelor normative, a strategiilor și

politicilor privind ariile naturale protejate, precum și armonizarea cu acquis-ul comunitar,
convențiile, acordurile și tratatele la care România este parte.

10. Unitățile de cazare din parc

 Casa Comana oferă o experiență autentică ce reprezintă îmbinarea perfectă a culturilor
europene, fiind așezată la intersecția celor trei mari Imperii: Imperiul Habsburgic,
Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, prezentând elemente arhitecturale pornind din
Cordoba, Spania, aflate pe aplicele exterioare cu elementele maure, trecând prin
Provence, Franța, unde vedem cocoșul Galic, ajungând în Tirolul de Sud prin tavanele
tiroleze cu picturi venețiene, și până la Istanbul de unde provin covoarele țesute
manual.Elementele tradiționale sunt integrate în acest amalgam de culturi cu eleganța
și luxul zilelor noastre, într-o adevărată simbioză cu natura.

Fig.5. Casa Comana

Sursa https://casacomana.ro/

11. Fluxul turistic

Această activitate este puțin dezvoltată în prezent însă peisajul natural și valențele istorice
imprimă zonei un puternic potențial turistic. Cauza principală a limitării activității turistice în
momentul actual o reprezintă lipsa unei infrastructuri specifice. Pe teritoriul ariei protejate
funcționează patru unități de primire turistică, iar în vecinătatea acesteia un număr de două
unități de primire turistică, inclusiv cazare.
 12. Probleme întâmpinate

Turismul este puțin dezvoltat în prezent, însă peisajul natural și valențele istorice imprimă
zonei un puternic potențial turistic. Printre factorii limitativi ai activității turistice se numără
infrastructura rutieră insuficient întreținută și afectată prin deplasarea autovehiculelor de mare
tonaj, popularizarea redusă, lipsa locurilor de parcare, atractivitatea inferioară față de zonele
montane celebre, interdicția accesului auto în pădure, lipsa amenajărilor destinate vizitării,
numărul mic de unități de cazare și restaurante. De asemenea, există puține oferte fezabile și
serioase pentru activități de recreere, deși potențialul este considerabil dacă se au în vedere
caracteristicile zonei corelate cu apropierea de București.

Principalele obiectivele turistice din zona parcului sunt reprezentate de Balta Comana și
rezervațiile delimitate în parc, peisajul forestier și văile inundabile ale luncilor. Mănăstirea
Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Țepeș, datează din anul 1462 și reprezintă un punct
deosebit de atracție. Ea a fost reclădita în sec. al XVI-lea de domnitorul Radu Șerban pe
ruinele construcției inițiale. În incinta mănăstirii au fost înmormântați Radu Șerban și Nicolae
Pătrașcu precum și familia Cantacuzino. Se crede că tot aici ar fi fost înmormântat și Vlad
Țepeș. Realizarea unor manifestări de tipul sărbătorilor câmpenești cum este „Sărbătoarea
Bujorului”, reunesc pe scurte perioade un număr însemnat de personalități publice, politicieni,
oameni de afaceri, cercetatori, istorici, ziariști. În localitatea istorică Călugăreni, se găsește
Crucea lui Mihai, monument istoric realizat în anul 1913 și restaurat în 1993 cu ocazia
împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Mihai Viteazul.
În localitatea Gostinari se găsesc ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Șerban.

Infrastructura turistică este în prezent slab dezvoltată și este reprezentată în Comana prin
pensiunea “Casa Comana”, aflată în circuitul turistic, cabana silvică “Fântâna cu Nuc”, clădire
cu valoare istorică aflată în gestiunea Direcției Silvice Giurgiu, în Călugăreni pensiunea
„Hanul Călugărenilor”, iar la Greaca, pensiunea „Domeniul Seniorilor”.

13. Conculzii

În studiul efectuat am încercat sa ofer o perspectivă de ansamblu asupra Parcului Natural

Comana. Astfel, am arătat că Parcul Natural Comana din județul Giurgiu este o arie protejată
importantă deoarece dispune de specii floristice și faunistice cu valoare peisagistică, etno-
culturală, turistică de importanță internațională. Datorită localizării geografice și a
potențialului ecologic, arealul analizat este ideal pentru anumite specii de plante și animale.
In parcul natural Comana au fost identificate - peste 200 de specii si subspecii în rezervatiile
de bujor, ghimpe și margăritar, din care 70 pe cale de dispariție și 2 strict protejate de
legislația românească ( ghimpele și bujorul) și peste 1250 specii de plante pe teritoriul actual
al parcului. Vegetaţia arborescentă este bine reprezentată, fiind identificaţi 87 de taxoni, dintre
care 50 sunt specii de arbori şi restul de arbuşti.

14. Bibliografie
1. „Biogeografie” Raul Călinescu, Alexandru Bunea M. N. Pătroescu, 1973
2. „Elemente de biogeografie” , Gabriela Manea
3. Curs Geografie Fizica Lect. Dr. Mihai Niculiță, Prof. Univ. Dr. Constantin Rusu

Webografie

1. https://www.google.com/maps/place/Comana/@44.1718606,26.1291145,14z/data=!
3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x40ae10e5e6483ef3:0xa2e79d2c8353ba7b!8m2!
3d44.1713253!4d26.1430623
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Comana
3. https://comanaparc.ro/docum/Plan%20de%20management%20ANPC%20decembrie
%202018.pdf
4. http://ananp.gov.ro/legislatie/
5. https://comanaparc.ro/docum/continut.pdf
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecoturism#Principiile_ecoturismului
7. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/7e/
Pond_in_Comana_Forest%2C_Giurgiu.jpg/200px-Pond_in_Comana_Forest
%2C_Giurgiu.jpg
8. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/ed/Daisagi_05p4601s.jpg/
200px-Daisagi_05p4601s.jpg
9. https://casacomana.ro/
10. https://www.comanaparc.ro/docum/continut.pdf