Planul de management al Ariei Protejate

Lacul Techirghiol
2008 – 2013
- draft -

CUPRINS

CAPITOLUL I – Introducere şi context .......................................................................

1.1. Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale .................................
1.2. Scopul şi categoria de arie protejată .................................................................
1.3. Baza legală pentru aria protejată şi pentru plan ...............................................
1.3.1. Baza legală ........................................................................................
1.3.2. Istoricul declarării ariei protejate .......................................................
1.4. Istoricul protejării ariei .....................................................................................
1.5. Procesul elaborării planului .............................................................................
1.5.1. Elaborarea planului de management ................................................
1.5.2. Aprobarea şi revizuirea planului de management ............................
1.6. Procedura de modificare şi actualizare a planului ..........................................
1.7. Procedura de implementare a planului ............................................................
CAPITOLUL II – Descrierea ariei protejate .........................................................
2.1. Informaţii generale ...........................................................................................
2.1.1. Descrierea generală ...........................................................................
2.1.2. Localizare ..........................................................................................
2.1.3. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management .......................
2.1.4. Resursele de management şi infrastructură .......................................
2.1.5. Acoperirea cu hărţi ............................................................................
2.1.6. Limitele şi zonarea internă ................................................................
2.2. Mediul fizic .............................................................................................................
2.2.1. Geologia regiunii ......................................................................................
2.2.2. Hidrologia .................................................................................................
2.2.3. Caracterizarea zăcământului de nămol ......................................................
2.2.4. Clima .........................................................................................................
2.3. Mediul biotic ...........................................................................................................
2.3.1. Flora şi comunităţile de plante .................................................................
2.3.2. Fauna ........................................................................................................
2.3.3. Habitate şi ecosisteme ..............................................................................
2.3.4. Procesele şi relaţiile ecologice .................................................................

1
2.4. Informaţii socio-economice şi culturale: perspectivă istorică ................................
2.5. Informaţii socio-economice şi culturale: situaţia prezentă .....................................
2.6. Referinţe şi bibliografie ..........................................................................................
CAPITOLUL III – Scop, Obiective şi Planul de Acţiuni .............................................
3.1. Scopul şi principalele obiective de management .....................................................
3.2. Planul de Acţiuni ......................................................................................................
CAPITOLUL IV – Programul de monitorizare a planului de management..................
ANEXE ..........................................................................................................................

2
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE SI CONTEXT

Lacul Techirghiol reprezintă un ecosistem unic în Europa, întregul ansambu,

reprezentat de lacul sărat propriu-zis si lacul dulce, fiind o zona de o importanţă
deosebită pentru biodiversitate, găzduind specii de faună şi floră de interes mondial.
Calităţile curative ale apei şi nămolului, adaugă valoare zonei şi reprezintă totodată
un potenţial pentru dezvoltarea comunităţilor locale (ecoturism, turism balnear, etc).

1.1. SCURTĂ DESCRIERE A PLANULUI, SCOPULUI ŞI OBIECTIVELOR SALE

„Planul de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol” constituie documentul

oficial în baza căruia administratorul sau custodele gestionează aria protejată
respectivă, reglementează activităţile din interiorul ariei şi din zonele limitrofe
acesteia, în vederea atingerii scopului şi obiectivelor cuprinse în plan. Acest plan
sintetizează informaţia existentă până la această dată şi stabileşte obiectivele de
management şi planul de acţiune pe următorii 5 ani.

Scopul central al planului de management este stabilirea cadrului pentru menţinerea

nealterată a caracteristicilor de bază ale lacului (fizice, chimice, biologice) şi ale zonei
adiacente, suportul necesar pentru a asigura conservarea valorilor naturale
(biodiversitate, resurse naturale) şi generarea serviciilor de mediu pe termen lung.

Obiectivele planului de management sunt:

- Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul

Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa
biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional.

- Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din

rezervaţie şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu
generează un impact negativ asupra biodiversităţii.

- Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului

Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele
acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

- Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea

valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

- Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei

locale fără a afecta în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

3
- Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol
în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management
eficient şi adaptabil.

Planul de management este structurat pe 4 capitole, dupa cum urmează:

Capitolul I – informaţii generale privind istoricul zonei protejate, statutul de protecţie

şi conservare

Capitolul II – prezentarea detaliată a informaţiilor disponibile privind localizarea

zonei, administrarea acesteia, mediile fizic şi biotic, calitatea mediului si sursele de
informare utilizate

Capitolul III – planul general de management ce cuprinde obiectivele şi măsurile

necesare pentru atingerea fiecărui obiectiv, pe o perioadă de 5 ani şi planificarea
anuală ce se va intocmi pentru fiecare an premergător acţiunii ce va trebui intreprinsă
pentru atingerea obiectivului stabilit

Capitolul IV – programul de monitorizare a planului de management.

1.2. SCOPUL ŞI CATEGORIA DE ARIE PROTEJATĂ

Scopul declarării lacului Techirghiol ca arie protejată este conservarea bio-diversităţii

specifice şi a resurselor sale naturale (în special a nămolului terapeutic), pentru a
asigura permanenţa acestora în beneficiul publicului larg.

Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007,

art. 5, alin. 1 şi Anexa 1 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habita-
telor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Aria Protejată Lacul Techirghiol are drept
scop „asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică
specifică zonelor umede” şi „conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul,
readucea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor
specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice, mai
ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4 A”.

Lacul Techirghiol a fost declarat ca arie protejata prin H.G. 1266/2000 şi în prezent se
fac demersurile necesare desemnării ariei ca Rezervaţie Naturală corespunzătoare
categoriei IV IUCN de management al ariilor protejate, adică „arie de gestionare a
habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservareprin
intervenţii de gospodărire.”

În data de 23.03.2006 lacul Techirghiol a fost desemnat sit Ramsar (Convenţia cu

privire la Zonele Umede, semnată la Ramsar, Iran, în 1971, este un tratat
internaţional, care furnizează cadrul pentru acţiuni la nivel naţional şi cooperare la
nivel internaţional în vederea conservării şi folosirii raţionale a zonelor umede şi a
resurselor acestora, România fiind din 1991 semnatară a acestei convenţii), devenind
al cincilea astfel de sit din România. Această decizie a fost întărită în data de
20.11.2006 prin H.G. 1586/2006.

4
De asemenea, lacul Techirghiol este desemnat din 24.10.2007 ca Arie de Protecţie
Specială Avifaunistică (SPA) făcând astfel parte din reţeaua europeană de arii
protejate, Natura 2000.

1.3. BAZA LEGALĂ PENTRU ARIA PROTEJATĂ ŞI PENTRU PLAN

1.3.1. Baza legală

Planul de management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol a fost elaborat conform

prevederilor din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 art. 21.

Astfel, respectarea prevederilor prezentului plan de management fiind „obligatorie

pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi
juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară
activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate”.

1.3.2 Istoricul declarării ariei protejate

Apariţia Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – secţiunea a III - a – Zone protejate, a pus în evidenţă faptul că lacul
Techirghiol nu figura pe lista ariilor protejate din judeţul Constanţa.

Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral a înaintat Agenţiei de Protecţie a Mediului o

adresă prin care sesiza această scăpare din cuprinsul legii mai sus menţionate. Intrucât
în aceeaşi perioadă de timp DADL demarase procedura de preluare în administrare a
lacului, aflat până la acea dată în administrarea Ministerului Sănătăţii, în nota de
fundamentare pentru promovarea Hotărârii de Guvern s-a menţionat absenţa lacului
Techirghiol din cuprinsul Legii 5/2000.

Hotărârea de Guvern nr. 1266/2000, privind transmiterea lacului Techirghiol şi a

plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului
Sănătăţii în administrarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor (1226,98 ha,
din care 0,4 ha plajă), defineşte caracterul de arie protejată al lacului.

Anul Activitatea de declarare

1996 Legea apelor 107/1996, actualizată.
Legea 213/1998, actualizată, privind proprietatea publică şi regimul
1998
juridic al acesteia.
Prin H.G. 1266/2000, este declarată arie protejată şi încredinţată spre
2000
administrare Directiei Apelor Dobrogea - Litoral.
H.G. 1266/2000, privind transmiterea lacului Techirghiol şi a plajelor
aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului
2000
Sănătăţii în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului.

5
 O.U.G. 236/2000, aprobată cu modificări şi completări de Legea
2000 462/2001, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice.
O.U.G. 107/2002, actualizată, privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale
2002
Apele Române.
H.G. 2060/2004, pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul
2004
public al statului.
ORDIN 494/2005, privind aprobarea procedurilor de încredinţare a
2005
administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate.
H.G. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
2005
mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
ORDIN 1245/2005, privind aprobarea Metodologiei de realizare a
2005
registrului zonelor protejate.

2006 Lacul Techirghiol este desemnat al cincilea sit Ramsar din România.

H.G. 1586/2006, privind încadrarea unor arii naturale protejate în

2006
categoria zonelor umede de importanţă internaţională.
H.G. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială
2007 avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000
în România.

1.4. ISTORICUL PROTEJĂRII ARIEI

Activităţile de protecţie a lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta să

fie declarat arie protejată. Măsuri efective de protejare a lacului Techirghiol s-au
impus cu începere din anul 1972, când irigaţiile în exces au determinat un accentuat
proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra ecosistemului acvatic.
Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea lucrărilor din etapa I a proiectului
de investiţii “Protecţia şi îmbunătăţirea lacului Techirghiol”, lucrări detaliate în
capitolele urmatoare.

Lacul Techirghiol constituie cel mai important centru de tratament balneologic din
ţară şi cel mai important producător de nămol terapeutic din Europa. Valoarea
terapeutică a apei şi nămolului a fost dobândită datorită condiţiilor de formare şi de
evoluţie, în care factorii de mediu şi ecosistemul lacului au evoluat în condiţii
naturale.

Lacul Techirghiol, situat în zona costieră a litoralului românesc al Mării Negre,

reprezintă colectorul final al unui bazin de recepţie de cca. 165 kmp. Apa lacului este
clorsodică, sulfurată, iodurată, clorurată, constituind un mediu favorabil formării
nămolului sapropelic cu caracteristici unice prin descompunerea unui crustaceu,
Artemia salina.

6
De-a lungul anilor, lacul Techirghiol datorită calităţilor sale terapeutice precum şi a
problemelor survenite datorită aportului de apa dulce, a fost supus atenţiei
cercetătorilor şi specialiştilor din domeniu (tabelul x).

Anul Activitatea de cercetare Autor

Cercetări preliminare asupra L.Techirghiol,
1900 PASCU R.
An.Ist.Geol.Rom.4.1.
1928 Regiunea Techirghiol, Anal.Dobr. ll MIHĂILESCU V.
1932 Regiunea balneară a L.Techirghiol, Misc med.rom. MRAZEC L.
1953 Analiza nămolului din lacul Techirghiol, Com.Geol. TRANDAFIRESCU E.
Studii topo. şi geol. pt. det. cant. de nămol. exist. în
1957 WITZEL E.
L.Techirghiol, St.Cercet. Balneol. Ed. Med. Buc.
Contribution a l”etude des bacteries sulfurenses de
1958 l’ eaux et de Liman de Techirghiol, Arh. Roum. de BACIU O.
pathol. Eperim. 3,4,17.
Transgresiunile cuaternare ale M. Negre pe terit. D.
1961 LITEANU E.
Dunarii, St.cercet. geol.6.4.
Date noi asupra geologiei si hidrologiei L.
1962 NICOLESCU M
Techirghiol, Met-Hidrol.
Date asupra unei transgresiuni de vîrstă istorică în
1964 bazinul M.Negre şi al Dunării inferioare, BANU A.C
Hidrobiologia V.
1965 Biodinamica L.Techirghiol, Ed. Acad. R.S.R. Buc. ŢUCULESCU I
Litoralul M. Negre între Eforie şi Costineşti, cu
1966 privire specială asupra lacului Techirghiol, COTEŢ P.
Hidrobiologia 7.
1969 Lacurile din Dobrogea, St. geogr. asupra Dobrogei. GISTESCU P.
1970 Formaţiuni cuaternare în Dobrogea, Ed. Acad. Buc. ANA CONEA
1976 Lacurile de pe litoralul românesc al M. Negre. BREIER A.

Date privind evoluţia nivelelor există încă de 50-55 ani. Aceste date arată faptul că
până în anul 1970 nivelurile în lac s-au situat în general la cote sub nivelul mării.
După acest an, odată cu creşterea nivelurilor s-au intensificat şi diversificat
observaţiile asupra evoluţiei parametrilor de stare ai lacului (hidric, chimici,
biologici). În acelaşi timp s-au desfăşurat şi unele cercetări asupra cauzelor care au
condus la aceste modificări.

S-a constatat astfel că lacul a evoluat de la niveluri de -0.9 m NMN în anul 1953 la
+0.09 mdMN în anul 1970 şi la +0.60 mdMN în prezent, cu valori maxime de 1.35 m
în anii 1983 şi 1984 şi de 1.65 m în anii 1997 şi 1998. Cauza principală a creşterii
nivelurilor după anul 1970 rezidă în aportul substanţial de apă dulce provenit prin
infilitraţiile şi descărcările necontrolate din sistemele de irigatii.

Irigarea terenurilor agricole din bazinul hidrografic al lacului, a avut în principal două
efecte:

7
 • Creşterea volumului scurgerii superficiale şi totodată creşterea nivelului
hidrostatic, prin aport de apă din infiltraţii;
• Creşterea nivelului hidrostatic subteran datorită pierderilor de apă din canalele
magistrale de irigaţii, care sunt neimpermeabilizate;

Cum cuveta lacului este aşezată pe calcarele sarmaţiene, roci fisurate cu permebilitate
mare, lacul şi acviferul subteran sunt în continuitate hidraulică. Aceste pierderi au
cauzat, în prima fază, ridicarea nivelurilor acviferului adiacent cu până la 35 – 40 m.
Ulterior, aceste creşteri de nivel ale acviferului au condus la permanentizarea
scurgerilor pe văile afluente, cu debite de până la 0.5 – 1.0 m³/sec. De asemenea
alimentarea lacului cu apă dulce prin aport din subteran s-a dublat prin apariţia unor
izvoare noi în cuveta lacului (de la volume de cca. 4 mil m³/an la volume de cca. 8 mil
m³/an).

Ca urmare a afluxurilor sporite de apă dulce, mineralizarea lacului înregistrează

scăderi importante ajungând de la cca. 90 g/l până în anul 1970 la cca 56g/l, valoare
ce se înregistrează până în anul 2000, cu tendinţa de creştere în ultimii ani la 60-61
g/l. Scăderea mineralizării a afectat nămolul terapeutic al lacului din punct de vedere a
compoziţiei chimice, a proprietăţilor fizice şi a celor biologice. Stadiul actual de
calitate a peloidului “Techirghiol” este însă în măsură să susţină efortul pentru
salvarea ecosistemului.

Chiar în condiţiile actuale de salinitate lacul poate continua să fie productiv ca namol
terapeutic, daca se vor evita şocurile de desalinizare şi poluare. Ca urmare a acestor
fenomene s-a prevăzut proiectarea unor lucrări care să intercepteze cât mai mult
afluxul de apă dulce care vine spre lac şi evacuarea acestuia în afara bazinului
hidrografic al lacului.

Scopul lucrărilor proiectate este de captare şi evacuare gravitaţională a afluxului de

apă dulce provenit din scurgerile de suprafaţă şi subterane în Lacul Techirghiol, în
vederea îmbunătăţirii şi menţinerii calităţilor terapeutice ale nămolului şi salinităţii
acestuia şi este urmare a lucrărilor executate în etapele I şi II. Prin execuţia acestor
lucrări se elimină cheltuieli de energie electrică pe care DADL le executa anual prin
pomparea volumului de apa în excedent cu staţiile de pompare existente.

Proiectarea lucrărilor a fost prevăzută a se realiza etapizat, descrierea detaliată a

acestora fiind prezentată în anexa x.

Utilitatea publică a investiţiei

Zăcământul de ape minerale şi nămol sapropelic din lacul Techirghiol este exploatat
în scopuri terapeutice balneare pentru profilaxia şi tratarea unor afecţiuni ale
aparatului locomotor, boli endocrine, cardiovasculare, metabolice, boli profesionale.
Bazele de tratament sunt profilate pentru utilizarea produselor de extracţie, în cura
externa.

Trebuie menţionat că utilitatea publică a investiţiei rezidă în asigurarea condiţiilor de

exploatare a apelor minerale şi nămol sapropelic în scopuri curativ-medicale, eficienţa
tratamentelor prin factorii terapeutici din lacul Techirghiol fiind atestată de lumea
medicală internaţională.

8
1.5. PROCESUL ELABORĂRII PLANULUI

1.5.1. Elaborarea planului de management

Planul de management a fost elaborat de către echipa Direcţiei Apelor Dobrogea -

Litoral împreună cu cea a Societăţii Române de Ornitologie şi cea a Primăriei din
Techirghiol, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea tuturor celor care
sunt sau vor fi afectaţi de către acest plan respectiv de realizarea obiectivelor acestuia
s-a realizat prin:

- informarea publicului larg prin intermediul mass-mediei asupra începerii realizării

planului de management al lacului Techirghiol
- implicarea în procesul de elaborare a planului de management al tuturor
reprezentanţilor factorilor interesaţi prin participarea acestora la atelierele şi sesiunile
de lucru
- solicitarea de comentarii şi sugestii de la specialiştii din diversele domenii în
perioada de elaborare a planului
- difuzarea spre consultare a rezultatelor obţinute de către grupele de lucru la toţi cei
interesaţi

Realizarea acestui plan de management s-a efectuat cu ajutorul sprijinului UE prin

intermediul proiectului LIFE 04 NAT/RO/000220 „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat
pentru Branta ruficollis la Techirghiol” derulat de către Direcţia Apelor Dobrogea -
Litoral în colaborare cu Societatea Ornitologică Română şi Primăria Techirghiol.

1.5.2. Aprobarea şi revizuirea planului de management

Planul de management se va supune aprobării de către Ministeriul Mediului şi

Dezvoltării Durabile după ce s-a obţinut Acordul Academiei Române prin Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Revizuirea planului de management se va face la 5 ani după aprobarea lui.

1.6. PROCEDURA DE MODIFICARE ŞI ACTUALIZARE A PLANULUI

Prezentul plan de management trasează liniile principale ce trebuie urmate pentru

atingerea pe termen mediu sau lung a obiectivelor propuse. Pentru elaborarea acestuia
au fost utilizate date istorice, informaţii recente sau au fost omise anumite aspecte din
lipsa informaţiilor. Astfel, pe măsură ce se vor desfăşura alte activităţi de cercetare
sau pe măsură ce parte din măsurile impuse prin prezentul plan vor fi implementate,
acesta va suferi modificari sau/şi completari ale activităţilor propuse. Planul de lucru
va fi elaborat anual, ţinându-se cont de resursele disponibile şi de situaţia curentă, de
către administratorul ariei protejate.

În cazul în care se impun schimbări în planul de management competenţa aprobării

acestora revine:

9
- Ministeriul Mediului şi Dezvoltării Durabile cu avizul Academiei Române, dacă
sunt necesare modificări la nivel de obiective

- administratorul ariei protejate, dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru

anual sau se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare

Propuneri de modificare sau actualizare a planului pot veni şi din partea structurilor de
administrare, a proprietarilor de terenuri sau factorilor interesaţi, a ONG-lor sau a
persoanelor fizice.

1.7. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

Responsabilitatea aplicării „Planului de management al Ariei Protejate Lacul

Techirghiol” îi revine Direcţiei Apelor Dobrogea - Litoral prin S.G.A. Constanţa.

Planul de acţiune/lucru anual se întocmeşte de către Direcţia Apelor Dobrogea -

Litoral cu consultarea experţilor, în trimestrul IV al anului premergător, fiind avizat
de. Acest plan de lucru va detalia acţiunile cuprinse în planul de management
permiţând astfel realizarea cât mai eficientă a obiectivelor.

Pentru implementarea planului de management se va colabora cu toţi factorii de

interes locali (organizaţii non-guvernamentale, instituţii de cercetare, firme de
construcţii, mici intreprinzatori, concesionari, etc.) pentru o cât mai bună
implementare a acţiunilor acestui plan.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

2.1. INFORMAŢII GENERALE

2.1.1. Descrierea generală

Lacul Techirghiol, liman ca geneză, este cel mai întins liman fluvio-marin din zona de
litoral. Apele lacului sunt complet izolate de Marea Neagra prin perisipuri, iar aportul
de ape superficiale şi mai ales cele subterane sunt suficiente pentru acoperirea
evaporaţiei. Bazinul său hidrografic este de 140 kmp, dar colectorul subteran este
probabil mult mai mare. Una din valorile terapeutice de seamă este reprezentată de
nămolul sărat de culoare neagră-verzuie, cu puternic miros de hidrogen sulfurat.

Lacul Techirghiol a fost creat sub intensa activitate a sectorului vest costier al Mării
Negre, fapt ce se regăseşte în evoluţia temporală a sa. Exondarea post eocenă
(perioada de naştere a lacului) a dus la fracturarea în blocuri a zonei, cât şi la

10
începutul unei eroziuni a lor, valea propriu-zisă pe care s-a format lacul funcţionând
ca un sector exondat de tip fluviatil.

Odata cu Bessarabiabul, zona Techirghiol a suferit o uşoară scufundare fapt ce a

permis apelor Mării Sarmatice să o invadeze. Peste relieful deja creat, cu aspect de
chei cu căderi în trepte, s-a depus într-o primă fază complexul argilo-mărnos ce atinge
grosimi deosebite faţă de zonele adiacente, urmat de condiţiile unei sedimentări de tip
carbonatic, fenomen ce va continua şi în Kersonian.

La sfârşitul Kersonianului, continuând cu perioada glaciară, regiunea suferă o ridicare

ce a declanşat un puternic fenomen de eroziune şi transport prin individualizarea
văilor Biruinţa şi Urlichioi (văi tributare lacului). Odată cu perioada post glaciară are
loc o mare transgresiune a Mării Negre care a avut ca efect ridicarea nivelului apei
marine la + 5 m faţă de 0 actual, văile existente transformandu-se în golfuri marine.

Aproximativ între secolele Vll – V î.Hr. are loc regresiunea histriană în care se pare că
golful Techirghiol a funcţionat ca o lagună închisă având caracteristicile chimice
aproximativ asemănătoare cu cele actuale. Acum cca 1000 – 1500 de ani are loc o
ultimă transgresiune (Razim) ce face o ultimă legatură a lacului cu marea, perioadă ce
a precedat colmatarea şi creşterea cordonului litoral, ce a izolat definitiv cele două
entităţi acvatice.

Suprafaţa întregului complex (lacul sărat şi lacul dulce) este de cca. 1227 ha,
măsuratoare ce se impune a fi reactualizată, având în vedere că aceasta datează din
anul 1980. Amplasat în podişul Topraisar, lacul Techirghiol este situat la confluenţa a
trei văi bine înscrise în relieful zone: Moviliţa, Biruinţa şi Techirghiol.

Lacul păstrează forma alungită de liman, cu o lungime maximă de 7,75 km, lăţime
minimă de 1 km iar cea medie de 4,4 km. Volumul lacului a variat în limite largi, în
decursul evoluţiei sale, fiind de 50 mil m³, la cota “0 MN”, iar adâncimile medii
înregistrează valori de 4,0 m, comparativ cu cele maxime care ating valori de 12 m.

Balta Tuzla

Balta Tuzla, cu suprafaţa de 49 ha, având bazinul de recepţie, cu o suprafaţă de 5,4

km2 s-a format prin izolarea golfului Tuzla de lacul Techirghiol, în prezent fiind
separată de lacul Techirghiol printr-un dig, pe care se află un drum de acces realizat
din materiale calcaroase, în lungime de 400 m, folosit ca drum de acces către turnul
de televiziune.

În prezent Balta Tuzla este mărginită de numeroase tufe de stuf înalt, care formează
insule de vegetaţie chiar în interiorul bălţii şi care pot fi potenţiale medii de înmulţire
pentru ţânţari, ceea ce are un impact negativ asupra zonei turistice în care este
amplasată.

Până în anii '70 Balta Tuzla, ca de altfel întregul areal din jurul lacului Techirghiol,
reprezenta o zonă aridă. După amplificarea factorilor antropici drenanţa către lacul
Techirghiol a crescut, respectiv Balta Tuzla a devenit o zonă mlăştinoasă ce a evoluat
către un lac de sine stătător în momentul de faţă.

11
Datorită creşterii nivelului apei, în timp, din Balta Tuzla a fost necesar să se pompeze
un volum important de apă pentru menţinerea nivelului acesteia sub nivelul lacului
Techirghiol cât şi pentru menţinerea pânzei freatice la un nivel scăzut în scopul
protejării fundaţiilor, beciurilor şi subsolurilor gospodăriilor din localitatea Tuzla,
aflate în apropierea bălţii.

Factorii determinanţi ai creşterii nivelului pânzei freatice, în zona localităţii Tuzla,

precum si a nivelului în Balta Tuzla, sunt:
- exfiltraţiile din canalul de irigaţii Basarabi - Negru Vodă, amplasat pe zona de cea
mai înaltă cotă, din care se ramifică un canal ce trece la sud de localitatea Tuzla;
canalul de irigaţii, cu zone nedalate, este umplut cu apă începând cu luna mai,
pierderile de apă din acesta fiind estimate la cea. 40 % din volumul tranzitat;
- existenţa unui aport de apă de suprafaţă, reprezentat de un izvor, alimentat din
zona Costineşti, constatându-se o creştere a debitului acestuia în intravilanul
localităţii Tuzla, determinată de pierderile din reţeaua de distibuţie a apei potabile:
- creşterea scurgerii de suprafaţă, datorat regimului crescut al precipitaţiilor din
ultimii 5 ani.
- amplasarea, în partea de nord a Bălţii Tuzla, a staţiei de epurare Eforie Sud,
aparţinând Regiei Judeţene de Apă Constanţa care, in anii '80, a descărcat în
Balta Tuzla nămol şi ape incomplet epurate;

Pentru remedierea situaţiei, în cadrul lucrărilor de protecţie a lacului Techirghiol din

etapa I (executate în anii '80), s-a prevăzut următoarea amenajare a Bălţii Tuzla:

- realizarea în zona central vestică a bălţii a unei incinte îndiguite de cca 6,7 ha
pentru descărcarea nămolului de la staţia de epurare. Conducta de transport a
nămolului s-a amplasat pe digul de legătură între bazinele de nămol şi staţia de
epurare. Între acest dig şi versantul vestic se delimitează un bazin pentru atenuarea
viiturilor cu o suprafaţă de cca 13 ha.

Pentru conducerea viiturilor s-a executat un canal pe sub versantul vestic între podeţul
de pe firul văii din localitatea Tuzla şi bazinul de atenuare a viiturilor. În lungul
acestui canal, pe malul estic s-a realizat un dig care împreună cu digurile bazinelor de
nămol delimitează compartimentul estic al Bălţii Tuzla în suprafaţa de cca 19 ha.

Pentru evacuarea în Marea Neagră a apelor acumulate în bazinul de atenuare al Bălţii

Tuzla s-a prevăzut o priză de apă, o conductă de aducţiune Dn 800 mm gravitaţională
şi o staţie de pompare (SP2), situată pe platforma staţiei de epurare. Priza de apă este
alcătuită dintr-un sistem de captare a apei (cu stăvilar de lemn), apa fiind transportată
gravitaţional printr-o conductă, în staţia de pompare (SP2). Iniţial, aceasta staţie a
deservit atât pentru evacuarea în mare a apelor epurate cât şi pentru pomparea
surplusului de apă din Balta Tuzla, prin conducta de refulare ape uzate. Ulterior, prin
construirea noii staţii de pompare ape uzate epurate s-a realizat legătura dintre
chesonul acesteia şi cel al staţiei SP2. Staţia de pompare SP2 a funcţionat până în anul
1989, în prezent aceasta fiind inundată.

Staţia de epurare Eforie Sud evacuează apa epurată în Marea Neagră (în zona Capul
Turcului). Datorită capacităţilor tehnologice reduse, până la nivelul anului 1998, o

12
parte din apele uzate au fost evacuate în Balta Tuzla, pe descărcarea de siguranţă.
Începând cu anul 1999, odată cu realizarea treptei mecano - chimică, au fost înlocuite
şi echipamentele de pompare a apei uzate epurate, fapt ce a condus la eliminarea
evacuărilor de ape uzate în Balta Tuzla.

Datorită creşterii nivelului apei în Balta Tuzla, de-a lungul timpului, paturile de
uscare a nămolului aparţinând S.E. Eforie Sud au fost inundate (acestea fiind
nefuncţionale de câţiva ani). În prezent, nămolul provenit de la S.E. Eforie Sud este
evacuat într-un perimetru închis (~1 ha), lângă balta Tuzla.

Urmare a riscului de inundare a staţiei de epurare, Regia Judeţeană de Apă Constanţa,

cu precădere în perioada sezonului estival, a pompat importante cantităţi de apă, în
vederea scăderii nivelului din Balta Tuzla. În prezent, Staţia de epurare Eforie Sud
este inclusă în Programul ISPA de reabilitare şi modernizare, cu începere a lucrărilor
din anul 2004. Valoarea investiţiei se ridică la 13.000 de euro. Investiţia propusă are
drept scop reabilitarea şi extinderea capacităţii de epurare prin realizarea unor noi
componente, la o cotă superioară cotei actuale a echipamentelor, fapt ce va conduce la
eliminarea riscului de inundare a staţiei şi la renunţarea pompării de către R.A.J.A.
Constanţa a excesului de apă din Balta Tuzla.

Datorită creşterii nivelului apei în Balta Tuzla, concomitent cu creşteri ale nivelului
pânzei freatice, determinate de factorii antropici mai sus menţionaţi, la care în ultimii
ani a contribuit şi regimul pluviometric ridicat, zona de sud a localităţii Tuzla este
frecvent inundată, fiind afectate case şi anexe gospodăreşti, precum şi instituţii de
interes public. În vederea eliminării excesului de umiditate şi a riscului la inundaţii se
impune luarea unor măsuri imediate:

- scăderea nivelului apei din Balta Tuzla cu cca 1 m, prin realizarea lucrărilor de
protecţie şi descărcare a Bălţii Tuzla, ca parte componentă a etapei a IlI-a a
proiectului „Lucrări pentru protecţia lacului Techirghiol” şi menţinerea acestui
nivel.
- concomitent cu scăderea nivelului bălţii, se impune dragarea canalului din zona
limitrofă locuinţelor afectate, ceea ce va conduce la scăderea nivelului pânzei
freatice.

În extremitatea nordică a perisipului care separă lacul Techirghiol de mare este situat
Lacul Belona. A fost amenajat în anii 1958—1959 în scop de agrement, pe locul a
două ochiuri de apă sărată. Are o suprafaţă de circa 1 ha şi conţine apă de mare.

2.1.2. Localizare

Lacul Techirghiol este amplasat în bazinul hidrografic Litoral, fiind situat la 15 km

sud de oraşul Constanţa şi la cca. 150 m vest faţă de Marea Neagră (fig. x),
coordonatele geografice fiind 44°02'35'' N, 28°37'35'' E.

Unitate administrativă mare: Judeţul Constanţa.

Unitate administrativă locală: oraşul Techirghiol.

Aria Protejată Lacul Techirghiol cuprinde pe lângă lacul în sine şi o zonă de protecţie
specială avifaunistică şi o zonă de dezvoltare economică durabilă (localizarea acestora

13
fiind prezentată în partea de zonare a planului) care reprezintă o suprafaţă de teren
semnificativă, mărind considerabil suprafaţa ariei protejate. În Aria Protejată sunt
incluse următoarele localităţi: Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Biruinţa,
Moviliţa şi o mică parte din Topraisar.

Fig. x - Localizarea Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

Accesul către această zonă este facil, acesta realizându-se pe DE 87 Constanţa -

Mangalia, până la Eforie şi continuând apoi pe DJ Eforie - Techirghiol. De asemenea,
accesul se poate realiza pe CF Constanţa Eforie - Nord. Cel mai apropiat aeroport este
Mihail Kogălniceanu, situat la o distanţă de cca. 20 km de Constanţa.

2.1.3. Proprietatea terenurilor şi drepturile de management

Fără a avea o delimitare strictă pe deţinători, terenurile adiacente zonei aparţin

domeniului privat al Primăriilor Eforie, Techirghiol şi Tuzla, precum şi unor persoane
particulare.

14
Necesar de informaţii: date cu privire la suprafeţe, drept de proprietate a terenurilor şi
de administrare.

În conformitate cu H.G. 1266 din 2000 administratorul ariei protejate ce cuprinde

Lacul Techirghiol şi plajele aferente este Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral. La data
elaborării acestui plan de management Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral prin
Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanţa, desfăşoară activităţi de supraveghere a
lacului Techirghiol, precum şi activităţi de întreţinere şi exploatare a echipamentelor
destinate menţinerii caracteristicilor terapeutice ale apei lacului.

În anul 2004 administratorul, Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral, în parteneriat cu

Societatea Ornitologică Română şi Consiliul local Techirghiol, a demarat proiectul
„Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Techirghiol”, proiect
finanţat din fonduri UE prin programul Life - Natura, în al cărui plan de acţiuni este
cuprinsă şi realizarea acestui plan de management. Scopul principal al proiectului este
menţinerea populaţiei speciei B. ruficollis la Techirghiol, asigurarea condiţiilor pentru
creşterea numărului de exemplare în viitor, promovarea unor practici de management
compatibile cu măsurile de conservare şi o informare şi implicare activă a comunităţii
locale şi a altor factori interesaţi în astfel de activităţi.

2.1.4. Resursele de management şi infrastructură

Sediul administratorului lacului Techirghiol, Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, se

află în Constanţa.

2.1.5. Acoperirea cu hărţi

Tipul de hartă Scara Suprafaţa acoperită (%)

Hărţi topografice militare 1:50.000 100
Hărţi administrative 1:50.000 100
Hărţi geomorfologice 1:40.000 100
Hărţi Digital Terrain Model 1:40.000 100
Hărţi cu tipurile de terasamente 1:5000 50
Hărţi batimetrice 1:2000 100
Hărţi turistice GIS - 100

S-a folosit tehnologia GIS pentru prelucrarea datelor geografice utilizând programul
ESRI ArcGIS 9.1. Hărţile detaliate de batimetrie au fost realizate cu ajutorul
programului AutoCAD.

2.1.6. Limitele şi zonarea internă

Limita Ariei Protejate Lacul Techirghiol este determinată de cumpăna apelor

(reprezentată cu verde în fig. x). Această limită a fost aleasă pentru a putea proteja
într-un mod cât mai eficient compoziţia specifică a apei lacului Techirghiol de
infiltrările de apă dulce sau de deversările de variatele substanţe nocive (pesticide,
insecticide, ierbicide, îngrăşăminte chimice etc.) care s-ar putea scurge şi astfel afecta
lacul.

15
Demarcarea acestei limite s-a realizat de către o firmă specializată în efectuarea de
măsurători hidrografice şi modelarea digitală a terenurilor şi a fost stabilită de către
Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral.

Limitele şi zonarea internă a Ariei Protejate Lacul Techirghiol sunt prezentate în

figura x., iar descrierea limitelor este prezentată în anexa x.

Fig. x - Limitele şi zonarea Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

Zonarea internă a Ariei Protejate Lacul Techirghiol a fost realizată pe baza localizării
principalelor valori naturale şi a necesităţii de conservare a diversităţii biologice
locale. De asemenea un factor important care a fost luat in vedere a fost cel al
activităţilor permise în interiorul ariei protejate. Astfel, există 3 zone bine definite
după cum urmează:

- Zona centrală de conservare (sit Ramsar), reprezentată de lacul în sine şi

respectiv 5 metri de la luciul de apă (ilustrată cu roşu în fig. x). Această zonă
corespunde sitului Ramsar şi reprezintă zona cu prioritate totală pentru conservarea
speciilor, habitatelor şi ecosistemelor. În mod normal, aici sunt permise numai
activităţi de monitorizare, limitate şi nondestructive, necesare pentru managementul
ariei, cât şi activităţi de cercetare.
Managementul acestei zone se realizează în scopul conservării ei şi al utilizării
durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile
Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională
(Convenţia Ramsar), în special ca habitat al păsărilor acvatice.

16
- Zona de protecţie specială avifaunistică (zona de protecţie integrală, zona de
tampon, SPA) reprezentată de o suprafaţă de teren localizată la coada lacului, şi care
se suprapune peste zona centrală de conservare în partea de est a lacului (ilustrată cu
albastru în fig. x) şi de o zonă satelit reprezentată de o parcelă situată în partea de sud
a ariei protejate. Această zonă corespunde Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
(SPA) care face parte din reţeaua europeană de arii protejate, Natura 2000.
Managementul este dedicat conservării speciilor, habitatelor şi ecosistemelor,
a valorii peisajului natural, recreerii şi plăcerii de a fi în mijlocul naturii şi al ariei
naturale. În mod normal, aici este permis proceselor naturale să se desfăşoare cu
intervenţii manageriale minime şi fără a dezvolta infrastructura.
Sunt admise turismul controlat, activităţile de natură educativă şi numai
activităţile de gospodărire/valorificare a resurselor naturale (de ex. utilizarea păşunilor
de către localnici şi a terenurilor agricole pentru cultivarea culturilor) care respectă
principiile de utilizare durabilă a acestora în conformitate cu planul de management.
Managementul necesită măsuri legale, administrative sau contractuale în scopul
evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a
perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate.

- Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane (zona de utilizare intensivă),

reprezentată de cumpăna apelor (ilustrată cu verde în fig. x). Conţine în special
terenuri agricole şi şase localităţi dar tocmai din acest motiv poate avea o influenţă
deosebită asupra compoziţiei şi structurii habitatelor şi ecosistemelor zonei centrale de
conservare.
Aici sunt permise activităţile şi funcţionarea structurilor deja stabilite sau
dezvoltarea infrastructurilor cu promovarea şi sprijinirea, pe cât posibil, a dezvoltării
durabile care ar putea fi prielnice ariei protejate şi care nu vor provoca un impact
negativ asupra ariei protejate (cum ar fi folosirea în exces a pesticidelor, insecticidelor
sau a altor substanţe toxice ce ar putea ajunge în apa lacului, etc.).
Astfel, aici se permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de
interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor
naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.

2.2. MEDIUL FIZIC

2.2.1. Geologia regiunii

Cantonat în calcare sarmaţiene, fostul liman fluvio-marin, generat de mişcări

epirogenice locale şi sub influenţa unui proces continuu de abraziune şi acumulare
marină, a evoluat către un mediu lagunar, prin închiderea fostului golf de un cordon
de sedimente.

În condiţiile speciale ale regiunii, cu un indice al aridităţii de 2,2, cel mai ridicat din
întreaga ţară, precipitaţii sărace şi temperaturi situate peste media multianuală a ţării,
care au stimulat fenomenul de evaporaţie, evoluţia lacului Techirghiol a fost complet
diferită în comparaţie cu celelalte lacuri litorale, de geneză similară. Pe fondul acestor
condiţii fizico-geografice şi al regimului închis al bazinului hidrografic, se produce o
concentrare a sărurilor minerale, actuala compoziţie chimică a apei fiind considerată
de tip cloro-sodic, magnezian, sulfuros, iodurat şi respectiv bromurat.

17
În malurile Lacului Techiorghiol aflorează depozite carbonatice (calcare oolitice,
lumaselice, cu Nubecularia) de vârstă bessarabiana-kersoniană, greu de diferenţiat atât
din punct de vedere litologic cât şi faunistic.

Din punct de vedere geologic, cuveta lacului Techirghiol şi zona adiacentă se

încadrează în unitatea structurală Dobrogea de Sud cu fundamentul cutat, alcătuit din
şisturi cristaline (cuartite, micaşisturi, gnaise) si şisturi verzi peste care s-a depus
cuvertura sedimentară. Această cuvertură este formată din depozite paleozoice,
mezozoice, terţiare şi cuaternare, cu grosimi mici şi numeroase lacune de sedimentare,
datorate mişcărilor pe verticală.

PALEOZOICUL - este reprezentat prin Silurian format dintr-un complex de

şisturi argiloase, detritice negricioase cu intercalaţii subţiri de calcare conţinând
exemplare de graptoliţi.
MEZOZOICUL - conţine depozite aparţinând Triasicului, Jurasicului şi
Cretacicului.
TRIASICUL - se prezintă sub forma unei alternanţe de cuartite şi gresii
argiloase roşiatice.
JURASICUL - în zona Techirghiol este erodat.
CRETACICUL - este reprezentat de depozite albiene cu nisipuri şi gresii
glauconitice, depozitele cenomaniene sunt reprezentate de microconglomerate cu
intercalaţii de gresii şi calcare, depozitele turoniene sunt reprezentate prin conglo-
merate silicioase, gresii calcaroase, nisipuri şi pietrişuri, formaţiunile senoniene sunt
alcătuite din microconglomerate şi gresii calcaroase, precum şi cretă cu concreţiuni de
silex şi intercalaţii de bentonite.
NEOZOICUL - este reprezentat prin depozite de vârsta eocen şi miocenă
(sarmatian) ultimile fiind întâlnite la zi.
EOCENUL - este dezvoltat pe arii limitate şi este reprezentat prin depozite
ypresiene alcătuite prin nisipuri silicioase cu intercalaţii rare de gresii calcaroase.
LUTETIANUL - este reprezentat prin calcare albe şi calcare grezoase alb-
gălbui bogate în numuliţi.
SARMAŢIANUL - este reprezentat prin depozite bessarabiene cu argile verzi
şi cafenii precum şi de calcare lumaselice şi de depozite kersoniene alcătuite din
calcare oolitice cu intercalaţii subţiri de argile şi nisipuri.
CUATERNARUL - este depus peste calcarele sarmaţiene şi este reprezentat
prin depozite Pleistocene (argile verzi şi roşcate cu pete manganoase, concreţiuni
calcaroase şi loessuri nisipo-prăfoase şi prafo-nisipoase macroporice).

2.2.2. Hidrologia

Datorită tipului genetic al lacului Techirghiol – liman fluvio-marin, bazinul de

recepţie al acestuia este de 150 km2, bazinul de alimentare din subteran avand o
suprafaţă de cca. 400 km2. Alimentarea lacului este asigurată atât de scurgerea
superficială (bazinul de recepţie) cât şi din aportul subteran (bazinul de alimentare).
De asemenea, lacul Techirghiol este alimentat şi de izvoare de mal, active îndeosebi
către coada lacului.

În ceea ce priveşte studiile de bilanţ hidric realizate de către institute de specialitate, în

evoluţia ultimilor 30 de ani, se constată o creştere a aportului de apă de suprafaţă, cât

18
şi a componentei subterane, cu dominanţă din punct de vedere cantitativ a celei
subterane.

Ape de suprafaţă
Hidrologia de suprafaţă a zonei este dominată de prezenţa lacului Techirghiol ce
funcţionează ca un dren local. Lacul prezintă o suprafaţă de 1161 ha, iar volumul este
de 41,8 mil. m³. Bazinul hidrografic prezintă o suprafaţă de 186 km2 de circa 14 ori
mai mare decit suprafaţa lacului .

Văile ce drenează în lacul Techirghiol au fost văi seci sau intermitente iar după anii
'70 o parte dintre ele au devenit permanente sub influenţa unei activităţi bogate a
sistemelor de irigaţii (Biruinţa, Moviliţa, Urlichioi, Tuzla şi Techirghiol), cu debite ce
variază între 40 - 50 l/s. Scurgerea permanentă înregistrează debite specifice medii de
la 0,64 la 1,93 l/s/ km2. Pe lângă văile amintite se întâlnesc numeroase izvoare situate
la limita de emergenţă de la baza loessului sau în sectorul submers.

Analizând bilanţul hidric al lacului se constată că în anul 1909 nivelul lacului era de -
150 cm N.M.N., după o creştere lentă se atinge in anul 1969 cota de 0 cm N.M.N.,
apoi sub influenţa activităţii sistemelor de irigaţii se atinge nivelul maxim de 181 cm
N.M.N. în anul 1998. Anii următori secetoşi, au dus la o scădere a nivelului până la 48
cm N.M.N.; sub influenţa ploilor abundente din ultimii doi ani nivelul actual al lacului
se menţine în jurul valorii de 122 cm N.M.N..

Ape subterane
Studiile executate de INMH începând cu anii '70, în zona lacului Techirghiol, pun în
evidenţă existenţa a trei sisteme acvifere care participă în mod direct sau indirect la
alimentarea lacului, acvifere care se dezvoltă în formaţiuni ce se deosebesc net din
punct de vedere litofacial.

Acviferul aflat în legatură directă cu lacul (S2) este alimentat direct din infiltraţiile de
suprafaţă şi se dezvoltă în sistemul fisural al complexului carbonatic sarmaţian.
Acesta este interpus între acviferul din cuvertura de loessuri cuaternare (S1) şi cel din
complexul detritic cretacic superior (S3). Sistemul fisural ce caracterizează rocile
carbonatice, din punct de vedere al circulaţiei apei, poate fi considerat ca un mediu
discontinuu, reţeaua de goluri, fisuri şi fracturi din masa rocii condiţionând
comportarea hidraulică şi mecanică a acestora, curgerea apelor într-un astfel de mediu
depinzând de distribuţia spaţială şi natura fisurilor.

Sistemul acvifer (S1) are răspândire pe arii extinse, fiind cantonat în principal atât în
depozite loessoide cât şi în cele de tip aluvial-proluvial din lungul văilor. Alimentarea
lacului se produce pe toată suprafaţa sa din precipitaţii şi capătă caracter permanent în
condiţiile surplusului de apă provenit din pierderile din sistemele de irigaţii. Ca
urmare a caracteristicilor specifice acumulărilor de loess, acviferul propriu-zis se
formează la contactul cu rocile argilizate din substrat sau acolo unde apar intercalaţii
pelitice.

În ansamblu, acviferul este caracterizat prin anizotropia accentuată a permeabilităţilor

atât pe verticală cât şi pe orizontală. Sistemul acvifer (S2) este alcătuit dintr-un
complex de roci carbonatice sarmaţiene, nisipuri glauconitice şi calcare cu numuliţi,

19
aceste depozite formând un acvifer cu proprietăţi hidrodinamice unitare, ce variază de
la NV la SE, justificând grosimea variabilă a stratului de apă înmagazinată.

Sistemul acvifer (S3), cantonat în roci detritice consolidate, deşi nu se află în legătură
hidraulică directă cu lacul, participă la alimentarea acestuia, aflându-se la sud şi nord
în contact cu apele din sistemul fisural-carstic, dezvoltat în complexul carbonatic şi
având un potenţial de înmagazinare deosebit de ridicat.

Aportul subteran provine din două acvifere (Cuaternar – loessuri şi Eocen-sarmaţian –

calcare). Cuveta lacului se află cantonată în acviferul calcarelor Eocen-sarmaţiene, ce
are un caracter ascensional, transportul apei se realizează prin fisuri şi goluri carstice,
reprezentând principala sursă a lacului. Calcarele sunt acoperite în jurul lacului de o
cuvertură de loessuri cuaternare care la bază conţine acviferul cuaternar.

Forajele executate în jurul lacului in perioada anilor '70 cât şi cele puţine executate
anterior pun în evidenţă un nivel piezometric variind între 10 si 20 m, în funcţie de
cotele terenului. În urma activităţii sistemelor de irigaţii s-au observat creşteri de nivel
de 0,26 – 7,64 m pentru perioada 1971- 1974.

Creşterile din acviferul freatic au avut un caracter sezonier, în funcţie de irigaţii şi

regimul precipitaţiilor, înregistrându-se amplitudini de 1,0 – 4,0 m, iar adâncimile
nivelului hidrostatic fiind cuprinse intre 5 şi 11 m, pe fondul unei creşteri continue de
la an la an. Menţionăm că până la intrarea în funcţiune a sistemului de irigaţii
Basarabi – Negru-Vodă nu exista apă în formaţiunile cuaternare loessoide. În perioada
anilor '80 se constată creşteri apreciabile ale nivelului piezometric, mai ales pe
sectorul vestic al bazinului hidrografic, combinate cu zone de scădere sau echilibru.

Acviferul cuaternar are creşteri între 5 şi 79 cm pe flancul vestic, iar pe anumite

porţiuni la limita bazinului hidrografic se constată scăderi de 1 m. Pentru acviferul
Eocen-sarmaţian, valorile nivelului piezometric oscilează între + 62 cm şi - 34 cm. În
cursul anilor 1990 – 2005, nivelul piezometric a scăzut uşor sub influenţa diminuării
irigaţiilor în bazinul hidrografic al lacului Techirghiol.

Potrivit estimărilor INHGA, în acviferele bazinului hidrogeologic al lacului

Techirghiol s-a acumulat un volum de apă de circa 280 mil. m³ apă, volum ce se
consideră a proveni în parte din pierderile din sistemul de irigaţii, estimate la circa 20
– 49 %.

2.2.3. Caracterizarea zăcământului de nămol

Cunoscut inca din vechime pentru calitatile curative ale apei si namolului, lacul
Techirghiol este un liman maritim, cu apa suprasarata care prezinta interes balneo-
terapeutic, apa avand calitati deosebite.
Depozite circumlacustre
Din punct de vedere geologic, regiunea in care se afla amplasat
lacul Techirghiol se incadreaza in unitatea structurala a Dobrogei de Sud, cu
fundamentul cutat, alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sedimentara
este formata din depozite paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare, cu grosimi
mici si numeroase lacune de sedimentare.

20
 In malurile lacului Techiorghiol afloreaza depozite carbonatice (calcare
oolitice, lumaselice, cu Nubecularia), de virsta bessarabiana – kersoniana, greu de
diferentiat atit din punct de vedere litologic cit si faunistic.

Depozite submerse
Namolul lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice
subacvatice organogene, caracterizat ca namol sapropelic de liman, fiind produsul
unor complexe procese biologice si chimice de lunga durata. Conformatia cuvetei
lacustre, curentii lacului si dispozitia neuniforma a zoo si fitoplanctonului, determina
neuniformitatea arealului namolului, grosimea sa variind de la centimetrii pina la un
metru, fiind alcatuit din trei straturi. Modificarea conditiilor chimice ale apei lacului
au avut drept urmare incetinirea procesului de peloidogeneza, rezervele de namol
scazind simtitor in decursul anilor.
Din punct de vedere fizico-chimic, namolul este un amestec intim a trei faze:
- o faza solida, formata din particule minerale si organice, de marimi diferite,
- o faza coloidala, compusa din substante minerale si organice aflate in namol
in stare coloidala,
- o faza lichida, constituita din solutia apoasa a substantelor solubile din
namol, solutie ce imbiba si umple interstitiile dintre particulele solide si cele coloidale
ale namolului.
La acestea se adauga diferite microorganisme componente ale biomasei namolului
precum si resturi vegetale nedescompuse.
Compozitia chimica globala a namolului este:
- umiditate 69-71 % (raportat la namolul in stare naturala)
- substante volatile 6,4 – 7,21 %
- minerale 23 %
Depozitele pelitice din cuveta lacului sunt de virsta cuaternara, ele repauzind
peste depozite sarmatiene.
Succesiunea diferitelor nivele pelitice cuaternare se imparte in doua complexe
I si II.
Comlpexul II, dispus peste namolul cenusiu rubanat bessarabian, incepind din
baza, este format din urmatoarele orizonturi:
- namol oliv-deschis, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,15 m
- namol oliv inchis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi de 0-0,10 m
- namol cenusiu oliv, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,10m
- namol cenusiu oliv, fin plastic, onctuos, continind cochilii de
lamelibranhiate si gasteropode, cu grosimi de 0,5-0,2 m.
Orizontul cochilifer a fost intilnit pe toata suprafata cuvetei lacului,
formind un orizont reper, care separa complexul II de complexul I.
Complexul II a fost considerat ca fiind format intr-o faza veche a
lacului Techirghiol, in conditii biochimice asemanatoare, inaintea transgresiunii
Rezelm, marcata prin nivelul cochilifer.
Din analizele chimice efectuate de Institutul de Medicina, Balneologie si
Recuperare Medicala asupra depozitelor pelitice ale acestui complex, rezulta calitatile
sale terapeutice foarte asemanatoare cu cele ale complexului I, exploatat in prezent.
Comlexul II reprezinta o sursa potentiala pentru viitor, cind se va gasi modalitatea de
exploatare a sa, dificila in prezent datorita nivelului cochilifer din acoperis.
Complexul I reprezinta in prezent sursa de namol terapeutic, fiind alcatuit din
urmatoarele orizonturi, cu dispunere peste orizontul reper cochilifer:
- namol cenusiu-oliv, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,25 m

21
 - namol cenusiu- negru, fin, plastic onctuos, cu grosimi cuprinse intre 0-0,15
m
- namol negru, onctuos, cu miros puternic de hidrogen sulfurat, cu grosimi
de 0,05-0,40 m
- pelogenul, sediment de culoare verzui-cafenie, geliform, cu grosimi de 0-
0,10 m.
Acest ultim orizont reprezinta sursa de formare a namolului negru.
Studiile intreprinse in directia stabilirii virstei depozitelor pelogene, bazate pe
analize sporopolenice, au condus la concluzia ca aceste depozite s-au format in
perioda ultimilor 3000 ani. Nivelul reper de cochilii s-a depus in a doua parte a
mileniului I e.n., aceasta insemnind ca in urma cu 1500 ani a existat o perioda cind
lacul Techirghiol si marea au fost pentru ultima data legate, dupa care lacul a evoluat
spre un caracter lagunar, caracter care se mentine si astazi.

Calitatile terapeutice ale namolului

Namolul lacului Techirghiol, puternic hidratat, bogat in substante minerale si mici
cantitati de substante organice, contine hidrogen sulfurat, sulfura de fier, sulf nativ si
substante enzimatice. Structura granulara fina, continutul ridicat in coloizi organici si
minerali, plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, confera namolului o
remarcabila capacitate de absorbtie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu, fier, cu rol
important prin mobilizarea lor in organism, cu efect benefic asupra schimburilor
metabolice. Calitatile terapeutice ale namolului sunt atestate de Institutul de Medicina
Fizica si Balneologie Medicala, statisticile in domeniu stabilind calitatile deosebite
ameliorative in nenumarate boli cronice. Procedurile medicale, bazate pe impachetari
cu namol, combinate cu bai de apa sarata si beneficiind de climatul marin al acestei
zone, sunt deosebit de eficiente in tratarea afectiunilor aparatului locomotor
(reumatism degenerativ, articular, inflamator, boli ale sistemului periferic), afectiuni
dermatologice, ginecologice, boli asociate (respiratorii, profesionale, endocrine, boli
de nutritie si metabolice), boli ale sistemului nervos periferic, boli cardio-vasculare.

Rezerve de namol omologate

Exploatarea namolului se face, in prezent, de catre Sanatoriul Balnear Techirghiol, in
baza unui permis de exploatare provizoriu.
In anul 2000 sanatoriul a depus documentatia necesara obtinerii licentei de
exploatare la Agentia Nationala a Resurselor Minerale, neobtinind-o insa, deoarece s-
a considerat, la sugestia Comisiei Interministeriale Techirghiol, ca fiind necesara
clarificarea regimului juridic al lacului Techirghiol.
Recomandarea expresa a acestui organism a fost ca administrarea lacului si
exploatarea resurselor de namol sa se realizeze unitar, de catre aceeasi institutie,
monitorizarea lacului putind sa se faca integral si responsabil.
Cantitatea de namol pe care sanatoriul o extrage zilnic este de cca. 25 tone,
aceasta fiind livrata, in afara necesarului propriu, urmatorilor beneficiari:
- Sanatoriul Efosan Eforie Nord
- Sanatoriul Balnear Mangalia
- SC Carmen Sylva SA Eforie Sud
- SC Saturn SA Mangalia
- SC Decebal SA Techirghiol
- Sind-Romania Eforie Nord
- SC Doina SA Neptun
Cantitatea de namol extrasa in ultimii ani a fost de:

22
 - 1999 1963 tone
- 2000 1680 tone
- 2001 815 tone - in primele patru luni ale anului
Rezervele de namol omologate, cantonate in cuveta lacului Techirghiol si
aprobate de ANRM, prin Incheierea nr. 95, din 01.01.1989, pe baza studiilor
coordonate de Institutul de Medicina, Farmacie, Balneologie si Recuperare Medicala
Bucuresti, asa cum rezulta din harta anexata, sunt:
- rezerve de categoria B 518000 m³
- rezerve de categoria C 1 945000 m³
- rezerve de categoria C2 482000 m³
Intreaga cantitate de namol pe care Directia Apelor Dobrogea –
Litoral o va extrage va fi destinata comercializarii, principalul beneficiar raminind
Sanatoriul Balnear Techirghiol.
Cantitatea estimata a se extrage in anul 2002 este de 2000 tone.
Se vor folosi metodele clasice de exploatare a namolului, DADL urmind sa
achizitioneze utilajele necesare la inceputul anului 2002, acestea fiind incluse in lista
de investitii. Metodele de exploatare a namolului vor conduce la pierderi minime de
substanta utila, de cel mult 10%.
Exploatarea namolului se va efectua in conformitate cu necesarul estimat
anual si va fi distribuit beneficiarilor, impunindu-se conditia returnarii integrale a
acestuia in lac, lucru posibil datorita faptului ca principalii beneficiari sunt amplasati
in zone apropiate lacului Techirghiol si datorita capacitatii de autoepurare a namolului
folosit.
Din activitatea de extragere a namolului nu rezulta deseuri sau ape uzate, cele folosite
la procedurile medicale sau la activitati conexe fiind evacuate in retaua de canalizare a
orasului. Localizarea principalelor zone unde se găseşte nămolul terapeutic (pungile
de nămol) este prezentată în fig. x

23
 Fig. x – Localizarea zonelor cu nămol terapeutic (pungi cu nămol) în lacul Techirghiol (după
Tuculescu).

Compozitia chimica si biologica a apelor

Lacul Techirghiol a fost monitorizat din punct de vedere calitativ, in perioada 1991-
2005 în 5 sectiuni de control: Coada lacului, Olimpus S.A., Baraj Tuzla, Eforie Nord-
Bai Reci si S.P.Techirghiol, zone cu influente antropice sau cu aport de apa dulce, cu
o frecventa de variind intre 4 si 6 ori pe an (in lunile februarie, aprilie, iunie si
septembrie).
Incepand cu anul 2000 prelevarile de apa s-au facut de la mal, fata de anii anteriori
cand prelevarile s-au facut cu salupa din masa apei.

Evolutia parametrilor semnificativi in studiul calitatii apei lacului, s-a facut

diferentiat, in functie de sezonul recoltarii probelor de apa. O analiză detaliată a
rezultatelor este prezentată în anexa x.
pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, atingând in anii precedenti valori medii de
7,97 in anul 1995 si de 9,17 in anul 1999. In anul 2005 a inregistrat o valoare medie
de 8,4.
Valorile usor crescute ale pH-ului au dat o alcalinitate ridicatã, ceea ce a favorizat si
o dezvoltare a fitoplanctonului specific apei cu o salinitate crescuta.
Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitãtii apei lacului, a fost
studiatã in sezoanele primãvarã, varã si toamnã; este legatã ca si la lacurile cu apã

24
dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice si dã posibilitatea analizei pe bazã de
corelatie cu alti indicatori.
Oxigenul dizolvat, se aflã intr-o corelatie inversã cu temperatura apei. În sezonul
rece, la temperaturi scãzute ale apei, valori mai ridicate. Pe fondul unor temperaturi
ridicate în aer si în apa lacului, valorile oxigenului dizolvat scad.
In perioada 1993 – 2005 oxigenul dizolvat, pe ansamblu lac, inregistreaza valori
medii de 4,04 mgO2 /l (2002); 6,82 mgO2/l (1997). In anul 2005 s-a inregistrat o
valoare medie de 5,9 mgO2/l.
Consumul biochimic de oxigen –CBO5, se aflã in general în corelatie directã cu
temperatura apei lacului, atingând valori scãzute în perioada rece si din ce în ce mai
ridicate pe mãsurã ce temperatura în aer si în apa lacului se mãresc.
In perioada 1991 – 2005 indicatorul CBO5, pe ansamblu lac, inregistreaza valori
medii de: 2,78 mg/l (1993), 9,98 mg/l (1999), 20,25 mg/l (1995) si 6,8 mg/l (2005).
Substanta organicã, CCOMn are o evolutie în timp asemanatoare consumului
biochimic de oxigen, înregistrând in perioada 1991 – 2005, pe ansamblu lac, valori
medii de 15,52 mg/l (1991), 45,17 mg/l (1995), 27,51 (1999) si 22,3 mg/l (2005).
Mineralizarea crescuta a apei lacului Techirghiol, consecinta genezei acestuia, a
înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 variatii, atingand valori medii
de 55,40 g/l (1999) si de 65,32 g/l (2004). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare
medie de 61,49 g/l.

Clorurile din apa lacului au variat în perioada investigatã în paralel cu evolutia

mineralizatiei si a nivelurilor apei din lac.
Conform tabelului anexat se poate observa cã valorile medii ale concentratiei în
cloruri au fost de 26 230 mg/l atinsã în anul 1997 si de 34 260 mg/l , valoare
inregistrata in 2003 cand nu au fost inregistrate precipitatii. In anul 2005 clorurile au
inregistrat o valoare medie de 29 870 mg/l.
Salinitatea apei lacului se aflã în corelatie inversã cu nivelul apei lacului , în
consecintã aceasta creste în perioada când nivelul apei în lac scade.
Salinitatea a înregistrat pe ansamblu lac, în perioada 1991 – 2005 o valoari medii de
47,21 g0/00 in anul 1997 ( caracteristicile fizico-chimice ale apei lacului s-au modificat
datorita precipitatiilor abundente din anul toamna anului 1996) si de 61,83 g0/00 in
anul 2003 (ca urmare a temperaturilor extrem de ridicate inregistrate in verile anilor
2001, 2002). In anul 2005 s-a inregistrat o valoare medie a salinitatii de 53,78 g0/00 mai
scazuta fata de anul anterior. Anul 2005 a fost un an ploios, in care nu au fost
inregistrate temperaturi foarte ridicate.

Printre lacurile litorale, lacul Techirghiol ocupa un loc aparte din punct de vedere
biologic. In apa lacului sarata se dezvolta trei grupuri de alge (albastre, verzi si
diatomeele), care predomina alternativ. Algele purpurii si euglenidele sunt prezente în
numar redus si temporar. Structura biocenozei zooplanctonice este dominata de
grupele Rotatoria, Filopoda, Ciliata, Copepoda.

Din punct de vedere biologic, se urmareste densitatea, biomasa si structura

microfitoplanctonului care intra în bioeconomia lacului, precum si densitatea, biomasa
si structura zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol în procesul de
peloidogeneza (formarea namolului). Valorile medii anuale de plancton înregistrate în
perioada 1993- 2005 sunt prezentate în anexa x.

25
2.2.4. Clima

Din punct de vedere al factorilor meteorologici, zona lacului Techirghiol se

caracterizează printr-un climat temperat continental, cu veri călduroase şi ierni reci,
dar mult atenuate în sectorul litoral, datorită influenţei moderatoare a Mării Negre.

Temperatura
Temperatura medie multianuală a aerului se situează în jurul valorii de 11 ºC, iar
cantitatea de radiaţie atinge 125 – 130 kcal/cmp. Temperatura constituie un indicator
important pentru aprecierea calităţii apelor naturale. Ea influenţează compoziţia
chimică a apei, întrucât solbilitatea sărurilor depinde de temperatură. Ea acţionează
asupra populaţiilor acvatice dintr-un ecosistem, ca factor de control sau ca factor letal,
pentru orice specie existând o temeperatură optimă de dezvoltare. Temperaturile
scăzute reduc metabolismul, iar cele ridicate generează o supraactivare a proceselor
de fotosinteză.

Studiile variaţiilor termice din lac a dus la concluzia că acestea influenţează direct
majoritatea proceselor fizico-chimice din lac, viteza de sedimentare, cantitatea de
oxigen dizolvat, precum şi intensitatea proceselor de descompunere bacteriologică.
Regimul climatic general se caracterizează prin veri a căror căldură este atenuată de
briza răcoroasă a mării şi prin ierni blânde marcate de vânturi puternice; circulaţia
generală a atmosferei este din nord-est alternând cu o circulaţie vestică.

Parametrii meteorologici prezintă urmatoarele caracteristici:

- temperatura aerului pentru valoarea medie multianuală este de 11,2 ºC,

maxima absolută este de 38,5 ºC (în anul 1927), minima absolută este de - 25 ºC(în
anul 1927).
- numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de 60.

Precipitaţiile
Precipitaţiile, reduse cantitativ, sunt distribuite neuniform în spaţiu şi timp, perioada
cea mai bogată fiind la sfârşitul primăverii - începutul verii.

Indicele de ariditate de 2,2 (cel mai ridicat din întreaga ţară) caracterizează ţinutul ca
foarte uscat, cu o cantitate medie multianuală de precipitaţii în jur de 400 mm şi o
medie lunară variind între 0 – 180 mm.

Deşi lacul Techirghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din

precipitaţii, adăugând şi aportul din apele subterane, aceste cantităţi nu acoperă
evapotranspiraţia care este foarte ridicată, până la 700 mm cea potenţială şi cca. 1000
mm, cea de la suprafaţa apei.

Vântul
Regimul eolian are o influenţă mare asupra lacului, a cărui apă este în general într-o
continuă mişcare. Valurile ce se formează în timpul verii, sub acţiunea vânturilor
locale, brizei marine şi a vântului dinspre uscat au o dezvoltare diferită pe suprafaţa
lacului, unele zone fiind expuse frecvent acţiunii abrazive a valurilor, în timp ce în
alte zone, atât frecvenţa cât şi înâlţimea valurilor sunt reduse.

26
De asemenea, regimul eolian influenţează în exclusivitate procesul de sedimentare a
nămolului în lacul Techirghiol. În condiţii de lac liniştit sedimentarea ar fi uniformă,
ceea ce ar duce la depunerea malului în zona litorală, unde se dezvoltă alga
Cladophora. Ecranul de mal format împiedică dezvoltarea algei, prin diminuarea
cantităţii de lumină care pătrunde în apa lacului, astfel că productivitatea lacului este
mult diminuată. De asemenea, vântul poate reprezenta un factor letal şi pentru
Artemia salina şi alte nevertebrate acvatice, activând procesul de peloidogeneză.

Vântul prezintă frecvenţe importante pe direcţiile nord - nord est 38 % şi vest cu 16

%, viteza medie anuală a vântului fiind de 4.9 m/s.

2.3. MEDIUL BIOTIC

2.3.1. Flora şi comunităţile de plante

Lacul Techirghiol ocupă un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorită
concentraţiei ridicate în săruri a apei, în lac pot supravieţui doar specii cu limite largi
de eurihalinitate. Fitoplanctonul în bazinele hipersaline, cum este şi cazul lacului
Techirghiol prezintă o diversitate redusă. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie
flora algală, sunt reprezentate în principal prin alga verde filamentoasă Cladophora
vagabunda, una din componentele esenţiale ale nămolului sapropelic. Alte specii de
alge prezente în lac sunt Cladophora crystallina şi Closterium acerosum
(Chlorophyta). De asemenea sunt prezente şi specii de diatomee cum ar fi Synedra
tabulata, Nitzschia sigmoidea şi Achnanthes brevipes (Bacillariophyceae).

Pe colinele calcaroase, acoperite de loessuri din împrejurimile lacului Techirghiol, se

dezvoltă o floră xerofilă şi xero-mezofilă tipică pajiştilor stepice. Dintre speciile de
plante ce pot fi întâlnite în aceste tipuri de staţiuni amintim pe: Festuca valesiaca,
Artemisia austriaca, Achillea setacea, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Eryngium
campestre, Verbascum blattaria, Teucrium pollium, Lithospermum arvensae, Lycopsis
arvensis ssp. orientalis, Alyssum alyssoides, Euphorbia seguieriane, Euphorbia
agraria, Adonis aestivalis, Echium vulgare, Melilotus albus, Crepis foetida ssp.
rhoeadifolia, Tragopogon orientalis, Carthamus lanatus, Hordeum murinum,
Carduus acanthoides, Onopordon tauricum, Agropyron cristatum, Elymus repens,
Prunus spinosa, Ononis spinosa, Centaurea orientalis, Xanthium spinosum,
Amaranthus retroflexus, Cichorium intybus, Polygonum aviculare, Chenopodium
album, Convolvulus arvensis, Amaranthus retroflexus, Taraxacum officinale,
Cardaria draba, Sisymbrium sophia, Conyza canadensis, Marrubium vulgare, Poa
bulbosa, Xeranthemum annuum, Kochia prostrata, Medicago minima, Medicago
falcata, Diplotaxis muralis, etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite: Draba verna,
Hyacinthella leucophaea (zambiliţa – raritate ponto-balcanică), Muscari racemosus,
Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium
purpureum, etc.

Asociaţii vegetale: Medicagini-Festucetum valesiacae, Agropyretum pectini-formae,

Artemisio austriacae-Poetum bulbosae, Cynodonti-Medicaginetum minimae,
Hordeetum murini, Agropyro pectinato-Kochietum prostratae, Circio arvense-

27
Convolvuletum arvensis, Xanthio spinosae-Amaranthetum, Xeranthemetum annui,
Carduetum nutantis, Onopordetum acanthii, etc.

Vegetaţia nisipurilor litorale din zona lacului Techirghiol este caracterizată prin
asociaţii de plante specifice sărăturilor marine, care în general sunt dispuse în zone
concentrice către lac, în funcţie de gradul de salinitate al nisipurilor. Se întâlneşte mai
ales asociaţia de Suaeda maritima, Kochia hirsuta şi Salicornia herbaceea, printre
care cresc Aster tripolium ssp. pannonicus, Puccinelia distans, Spergularia
marginata. Se întâlneşte în număr mare şi Hippophaë rhamnoides. Alte specii de
plante halofile sunt: Suaeda salsa, Salicornia europaea, Cyperus pannonicus,
Artemisia santonica, Atriplex oblongifolia, Atriplex tatarica, Bassia sedoides,
Spergularia media, Hordeum geniculatum, etc.

Asociaţii vegetale: Salicornietum europeae, Suaedetum maritimae, Bassietum

sedoidis, Atriplicetum tataricae, etc.

Datorită condiţiilor de salinitate a apei lacului, vegetaţia palustră este slab

reprezentată şi se întâlneşte numai în zonele de mal pe porţiuni limitate. Principala
componentă a acestei asociaţii de vegetaţie palustră este constituită din stuf,
Phragmites australis. In zonele inmlăştinite de la coada lacului se dezvolta
preponderent specii higrofile şi mezo-higrofile, dintre care comune sunt: Typha
angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus europaeus, Calystegia sepium,
Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha aquatica, Polygonum
amphibium, Epilobium tetragonum, etc. Pe terenul reavăn şi slab sărăturat din jurul
lacului este frecvent Juncus gerardi.

Asociaţii vegetale: Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Bolboschoen-etum

maritimi, etc.

Cea mai importantă şi mai protejată specie din zonă este bujorul Paeonia tenuifolia
(Ber., O.U.G.57), care este o specie ameninţată la nivel european prezentă aici, din
fericire, în număr destul de mare la coada lacului.

Alte specii de interes sunt şi Astragalus spruneri, Astragalus vesicarius ssp.

pseudoglaucus, Astragalus hamosus, Adonis vernalis, Adonis volgensis, Adonis
flammea, Salvia aethiopis, Salvia nutans, Centaurea napulifera ssp. thirkei, Syrenia
cana, Alyssum hirsutum, Stippa ucrainica, Stipa dasyphilla, Ranunculus oxyspermus,
Scorzonera mollis, Scutelaria orientalis, Seseli tortuosum, Convolvulus cantabrica şi
Satureja caerulea.

2.3.2. Fauna

Fauna bentală a lacului Techirghiol este caracteristică mediilor acvatice hipersaline,

fiind săraca din punct de vedere calitativ. Infuzorii studiaţi de I. Ţuculescu până in
anul 1965 numără peste 370 specii dintre care acesta a menţionat 7 genuri şi 140
specii necunoscute până atunci. Grupele de nevertebrate identificate aici sunt
urmatoarele: turbelariatele, nematodele, polichetele, harpacticoidele, ostracodele,
gasteropodele, crustaceii, chironomidele şi dipterele.

28
Luând în calcul ansamblul probelor analizate se
poate constata prezenţa reprezentanţilor a doar
patru grupe din cele nouă menţionate şi anume:
turbelariate, ostracode, harpacticoide şi larve de
chironomide. Se remarcă faptul că în afară de
chironomide care au avut o frecvenţă mai mare in
probe, celelalte grupe au fost găsite doar în una sau
două probe. Astfel, grupul dominant atât ca
densitate cât şi ca biomasă a fost reprezentat de
chironomide.

Crustaceul filopod Artemia salina cu rol in

procesul de peloidogeneza este cel mai important
filtrator (fig. 1) şi are în lacul Techirghiol trei
generaţii: aprilie-mai, iunie şi august-septembrie în
funcţie de condiţiile climatice.

Fig. 1 Artemia salina este un crustaceu primitiv aparţinând subclasei Branchiopoda, (cu picioarele
transformate în branhii). Specia trăieşte în ape cu salinitate mare şi varabilă. Animalul înoată
întotdeauna pe spate (cu picioarele în sus), mişcarea picioarelor lamelare generând un curent de apă
care se scurge pe un şanţ de pe faţa ventrală. Se reproduce prin chisturi, foarte rezistente la conditii
neprielnice (seceta, ingheţ etc).

Analizând evoluţia Artemiei salina în ultimii trei ani, când probele au fost recoltate de
la mal, se remarcă o creştere a densităţii lui în anul 2002, pe fondul scăderii densităţii
medii a zooplanctonului. În cazul lacului Techirghiol prezintă o mare importanţă,
deoarece cadavrele de Artemia cad la fundul lacului şi prin descompunere bacteriană,
formează nămolul sapropelic cu componenţi minerali activi care îi dau o valoare
terapeutică deosebită.

Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: cilioforul endemic Cothurnia

tekirghiolica, gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta, viermii plaţi
Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus sordidus, Leydigia
leydigi, Macrothrix laticornis, Iliocypris bradyi, Eucyclops serrulatus, Gammarus
pulex, Asellus aquaticus, chilopodul Scolopendra cingulata, heteropterele
Dicranocephalus albipes, Hallodapus montandoni, Melanotrichus rubidus, Derula
flavoguttata, Henestaris halophilus, coleopterele Ochthebius glabratus, Aphthona
cyparissiae, Phyllotreta cruciferae, Agapanthia violacea, Rhagium inquisitor,
tricopterele Argypnia varia, Limnephilus bipunctatus, lepidopterele Parahypopta
caestrum, Aspitates ochrearius, Zygaena contaminei, Lythria purpuraria, Eublemma
rosina, Miltochrista miniata, dipterele Haliella noctivaga (specie endemică),
Halliella taurica, Ephydra californica, Bibio hortulanus, Chironomus plumosus,
Clinotanypus nervosus, Machimus annulipes, Neomochtherus flavipes şi
himenopterele Tenthredo costata, Notozus spinosa, Omalus pusillus, Paraferreola
mantica, Priocnemis pussillus, Osmia andrenoides, Cerceris quinquefasciata,
Ammophila heydeni şi Hylaeus variegatus.

Din cauza salinităţii excesive fauna acvatică vertebrată este absentă din lacul
Techirghiol. Doar în partea de SV, îndiguită a lacului care este şi zona cu cele mai

29
abundente izvoare de apă dulce, a fost semnalată o specie endemică de peşte,
ghidrinul de Techirghiol Gasterosteus crenobiontus. Această specie este strict
protejată prin O.642, dar din păcate, se pare că este deja extinctă. De asemenea,
această zonă a fost populată în scop comercial cu diferite specii de peşti.

În ceea ce priveşte herpetofauna, aici întâlnim câteva specii ameninţate la nivel

european. Astfel, în afară de broasca verde de lac Rana ridibunda (Pelophylax
ridibundus) şi şarpele de casă Natrix natrix, toate speciile sunt strict protejate: broasca
râioasă verde Bufo viridis (Pseudepidalea viridis) (Ber., D.H., O.U.G.57), broasca de
pământ siriacă Pelobates syriacus balcanicus (Ber., D.H., O.U.G.57) – probabil
extinctă din zonă, respectiv ţestoasa de uscat dobrogeană Testudo graeca (Ber., D.H.,
O.U.G.57), ţestoasa de apă Emys orbicularis (Ber., D.H., O.U.G.57), şopârla de stepă
Podarcis tauricus (Ber., D.H., O.U.G.57) şi şarpele rău Dolichophis caspius
(Ber.,D.H., O.U.G.57).

Avifauna lacului Techirghiol este deosebit de importantă, aici întâlnindu-se specii

rare, unice în România, unele fiind periclitate pe plan mondial sau european. Spre
exemplu gâsca cu gât roşu Branta ruficollis, această specie de gâscă având aici unul
dintre cele mai importante locuri de iernare din Europa. Au fost descrise în această
zonă mai mult de 150 de specii de păsări clocitoare sau migratoare.

Dintre păsările clocitoare şi de pasaj din avifauna României pot fi întâlnite aici
următoarele specii: Gavia arctica, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps
nigricollis, Tachzbaptus ruficollis, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus,
Egretta garzetta, Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax
nycticorax, Ixobrychus minutus, Fulica atra, Tadorna tadorna, Vanellus vanellus,
Himantopus himantopus, Tringa nebularia, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser
albifrons, Anser erythropus, Aythia ferina, Alauda arvensis, Anas streprera, Anas
penelope, Anas plathyrhynchos, Anas querquedula, Anas crecca, Bucephala clangula,
Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Accipiter nisus, Buteo buteo, Buteo lagopus,
Oxyura leucocephala, Vanellus vanellus, Larus minutus, Larus genei, Larus
melanocephalus, Riparia riparia, Anas acuta, Anas clypeata, Mergus albellus,
Burhinus oedicnemus, Circus macrourus, Buteo lagopus, Haliaeetus albicilla, Falco
peregrinus, Falco cherrug, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Circaetus gallicus,
Saxicola rubetra, etc.

Unele dintre acestea, cum ar fi Oxyura leucocephala, au un statut vulnerabil în

Europa, iar Falco cherrug este o specie de şoim periclitată în Europa. Numeroase
specii sunt strict protejate (vezi anexa 1) fiind încadrate în anexa I a D.P. şi anexele 3
şi 4 a O.U.G.57 iar în anexa 2 sunt trecute speciile cele mai vulnerabile şi statutul lor.

Mamiferele sunt şi ele bine reprezentate, cea mai importantă fiind subspecia endemică
de dihor pătat Vormela peregusna euxina, împrejurimile lacului Techirghiol fiind
situate la limita nordica a arealului acestei specii rare, strict protejate (Ber.,
O.U.G.57). Mai întălnim şi alte specii strict protejate cum ar fi: popândăul
Spermophilus citellus (Ber., D.H., O.U.G.57), dihorul de stepă Mustela eversmanni
(O.U.G.57) şi liliecii Miniopterus schreibersi (Ber., D.H., O.U.G.57), Myotis myotis
(Ber., D.H., O.U.G.57) şi Myothis blythii (Ber., D.H., O.U.G.57).

30
Alte specii de mamifere întălnite aici, în zona lacului Techirghiol sunt iepurele de
câmp Lepus europaeus, şoarecele de câmp Microtus arvalis, şobolanul cenuşiu Rattus
norvegicus, vulpea Vulpes vulpes şi dihorul de casă Mustela putorius.

Abrevieri:

Ber. – Convenţia de la Berna din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii

sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, ratificată prin Legea nr. 13 din
11 martie1993 pentru aderarea României la Convenţia de la Berna
D.H. – Directiva Habitate, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la
conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21
mai 1992
D.P. – Directiva Păsări, Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind
conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979
O.U.G.57 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habita-telor naturale, a florei şi
faunei sălbatice
O.642 – Ordin nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor măsuri de protecţie
pentru unele specii de peşti cu valoare economică şi/sau ecologică

2.3.3. Habitate şi ecosisteme

Din punct de vedere al conservării, principalele tipuri de habitate din aria protejată
Lacul Techirgiol sunt habitatele acvatice, habitatele de coastă şi diferitele tipuri de
pajişti.

1. Habitate acvatice
Cele mai importante şi mai bine reprezentate la Techirghiol. Habitatele acvatice
rezultate prin fragmentarea lacului Techirghiol datorită construcţiei barajelor pot fi
încadrate în trei mari categorii:
- Lacuri saline/salmastre permanente (Convenţia Ramsar), relativ săracă în
vieţuitoare datorită salinităţii excesive, reprezintă aproximativ 90% din suprafaţa
lacului.
- Bălţi/mlaştini permanente cu apă dulce (Convenţia Ramsar), mai slab
reprezentate, rezultate din acumularea de apă dulce din diferitele izvoare de la coada
lacului, însă mai bine populate cu diferitele grupe de vieţuitoare.
- Zone umede dominate de tufişuri (Convenţia Ramsar), ca exemple tipice
putem aminti comunităţile vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster
tripolium (cod Ro: R5311) şi comunităţile danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi
Schoeno-plectus tabernaemontani (Cod Ro: R2210).

2. Habitate de coastă
Prezente numai în unele părţi ale lacului, fiind reprezentate de următoarele tipuri:
- Colonizări anuale cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează pe
nămol sau nisip (Anexa 1. Directiva Habitate)
- Dune (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei de la Berna)
- Dune nisipoase de coastă şi continentale - Dune cu Hippophaë rhamnoides
(Anexa 1. Directiva Habitate)

31
3. Pajişti (Formaţiuni ierboase naturale şi semi-naturale de pajişte)
Foarte bine reprezentate, mai ales la coada lacului, populate cu numeroase specii de
plante şi animale. Exemple caracteristice sunt pajiştile ponto-panonice cu Festuca
valesiaca (cod habitat Ro: R3414) - habitat prioritar Natura 2000, pajiştile ponto-
balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca (cod habitat Ro: R3415),
pajiştile vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stippa dasyphilla (cod habitat Ro: R3419),
pajiştile vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa
angustifolia (cod habitat R0: R3420), stepele nisipoase (Rezoluţia nr.4 a Convenţiei
de la Berna), stepele vest-pontice cu Paeonia tenuifolia (cod Natura 2000: 6290) şi
pajiştile ponto-sarmatice cu Juncus gerardi (Cod Ro: R1515) - habitat prioritar Natura
2000.

De asemenea este important să amintim terenurile agricole care reprezintă o bună

parte din Aria Protejată Lacul Techirghiol. Acestea sunt alcătuite majoritar din mono-
culturi de grâu şi de porumb, fiind deosebit de importante pentru supravieţuirea
păsărilor care iernează pe lac, reprezentând o însemnată sursă de hrană pentru ele.
Este foarte important ca şi în continuare aceste terenuri sa fie cultivate cu specii care
pot fi consumate de păsări în timpul iernării.

2.3.4. Procesele şi relaţiile ecologice

Caracterul hipersalin al lacului a determinat o biocenoză specifică, reprezentată de un

număr redus de grupe de plante si animale, plantele superioare fiind slab dezvoltate
iar vertebratele lipsind cu desăvârşire. Lanţurile trofice, care reprezintă căile de
circulaţie şi de transformare ale materiei în biocenoza sistemului, sunt scurte, fără
pierderi la transferul de la o verigă la alta, fapt ce favorizează acumularea substanţelor
organice care participă integral în procesul de peloidogeneză, explicând marea
productivitate a pelogenului din lacul Techirghiol. Reprezentativ pentru zoocenoza
planctonică a lacului este filopodul Artemia salina, iar vegetaţia macrofită este
reprezentată de alga Cladophora vagabunda, care îşi are originea în flora marină a
golfurilor care au generat lacurile litorale.

Cel mai important proces ecologic din acestă zonă este peloidogeneza, adică formarea
nămolului sapropelic (nămol format în ape stătătoare din substanţe organice aflate în
putrefacţie şi folosit în scopuri medicinale sau ca îngrăşământ). Acesta este un proces
complex ce implică numeroase specii de zooplancton respectiv fitoplancton dintre
care un rol important îl au alga verde filamentoasă Cladophora vagabunda şi
respectiv crustaceul filopod Artemia salina care produce masa organică principală, din
descompunerea căreia se produce acest nămol.

Între anii 1993 şi până în prezent 2005, prin cele 4 prelevări sezoniere, uneori 5
prelevări pe an, s-a urmărit densitatea, biomasa şi structura calitativă a microfito-
planctonului care intră în bioeconomia lacului precum şi a zooplanctonului şi în mod
special a crustaceului Artemia salina (anexa x).

Ceilalţi doi producători de materie primă pentru peloidogeneză, alga microfită

Cladophora si chironomidul Haliella noctivaga (formă bentonică) nu au mai fost
analizaţi începând din anul 1987 din cauze obiective: lipsa unei şalupe pentru
prelevări bentonice cu draga, iar Cladophora care se întinde ca un covor pe fundul

32
lacului până la adâncimi unde mai pătrunde lumina, trebuie cartată şi prelevată ca în
anii anteriori de scafandrii închiriaţi şi analizată cantitativ în laborator.

Adaptându-se continuu condiţiilor de creştere a salinităţii, speciile fitoplanctonice, cu

cicluri de viaţă scurte, asigură hrana de bază pentru zooplanctonul reprezentat în
principal de Artemia salina, factor deosebit de important in procesul de formare a
nămolului sapropelic. Observaţiile asupra acestui ecosistem unic, au pus in evidenţă
deosebita sensibilitate si fragilitate a sa, schimbările climatice antrenând concomitent
modificări ale asociaţiilor fitoplanctonice, cu consecinţe asupra continuării procesului
de peloidogeneză. Factorul antropic rămâne principala cauză a perturbaţiilor
înregistrate în evoluţia lacului Techirghiol.

2.5.4. Statutul de conservare în prezent

Lacul Techirghiol este desemnat ca arie protejată cu scopul de a asigura protecţia şi

conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede şi în
special a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia
acestora.

În prezent, prin finalizarea lucrărilor de drenare a apei dulci din coada lacului (vezi
capitolul 1.4.), situaţia compoziţiei specifice a apei este stabilă. Însă orice acţiune
antropică necontrolată poate afecta acest echilibru şi poate duce la consecinţe negative
asupra procesului de peloidogeneză.

În partea salmastră a lacului (zona cea mai importantă pentru păsările care iernează
pe lac), funcţionarea pescăriei are influenţe negative prin deranjul provocat acestora
de folosirea bărcilor şi a plaselor de pescuit în timpul iernii, o reglementare a acestei
activităţi fiind absolut necesară. În partea dulce a lacului deranjul este mai redus dar
prin distrugerea stufului ar putea să fie afectate negativ speciile de păsări care
cuibăresc aici.

Mare parte a părţii de uscat a ariei protejate este reprezentată de culturi agricole, care
prin compoziţia lor au un rol important în asigurarea condiţiilor de iernat propice
pentru păsări, în special pentru speciile de gâşte. Astfel, menţinerea în continuare a
culturilor, cu precădere a celor de grâu şi porumb, este absolut necesară pentru
îndeplinirea rolului de cartier de iernat al lacului Techirghiol.

Păşunile, din cauza faptului că sunt destul de slab reprezentate în zonă (suprafaţa lor
fiind semnificativ mai mică decât cea a culturilor agricole), sunt într-o stare precară
fiind folosite în mod excesiv de către proprietarii locali de oi şi capre.

Însă cel mai important factor care afectează aria protejată în prezent este creşterea
expozivă a numărului de construcţii din zonă, un risc deosebit fiind reprezentat de
apropierea intravilanului de coada lacului, adică de zona cea mai importantă din punct
de vedere al biodiversităţii. Este foarte important să se menţină situaţia actuală a
terenurilor şi să nu se dezvolte infrastructura în zona de protecţie specială
avifaunistică.

În acest moment, turismul nu are influenţe negative majore asupra ariei protejate.
Acest lucru se datorează faptului că majoritatea activităţilor de turism sunt localizate

33
în partea sărată, limitrofă a Mării Negre, care nu este prea însemnată în ceea ce
priveşte biodiversitatea. Dar creşterea exagerată a numărului de pescari sportivi şi
turişti care ar putea vizita partea salmastră şi dulce a lacului ar putea provoca o sporire
a gradului de deranj din această parte.

CAPITOLUL 3

SCOP, OBIECTIVE ŞI PLANUL DE ACŢIUNI

3.1. SCOPUL ŞI PRINCIPALELE OBIECTIVE DE MANAGEMENT

Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol

1. Scopul managementului Ariei Protejate Lacul Techirghiol este să protejeze în

starea sa naturală, pentru viitor, sistemul natural ecologic cu flora şi fauna locală,
peisajul şi caracteristicile naturale ale lacului Techirghiol.

2. Să menţină caracterul esenţial al lacului Techirghiol ca arie naturală de o frumuseţe,

diversitate şi valoare deosebită pentru beneficiul, folosinţa, sănătatea şi bucuria
publicului larg în concordanţă cu respectarea primului scop.

Principalele obiective de management sunt:

A. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul

Techirghiol şi crearea unei baze de date şi informaţii care să justifice importanţa
biodiversităţii zonei la nivel internaţional, naţional şi regional.

B. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din

rezervaţie şi promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu
generează un impact negativ asupra biodiversităţii.

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului

Techirghiol şi de a aprecia experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele
acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea

valorilor ariei protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

E. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei

locale fără a afecta în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

F. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol

în vederea realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management
eficient şi adaptabil.

34
3.2. PLANUL DE ACŢIUNI

Planul de Acţiuni conţine activităţile şi acţiunile care sunt necesare pentru a putea
realiza obiectivele de management propuse. În cazul fiecărei acţiuni sunt precizate
perioada de timp în care trebuie realizată, ţinta (rezultatul care trebuie obţinut),
prioritatea, planificarea acţiunilor (făcută pe jumătăţi de an) şi colaboratorii necesari
pentru realizarea fiecărei acţiuni în parte.

Împărţirea priorităţilor s-a stabilit prin luarea în considerare a obiectivelor de

management precum şi a resurselor disponibile, având următoarele semnificaţii:

- Prioritatea 1: acţiunea este obligatoriu să fie îndeplinită pe parcursul duratei de

existenţă a planului. Se aplică numai acţiunilor cruciale, care dacă nu
vor fi realizate vor submina întreg planul.

- Prioritatea 2: acţiuni care ar trebui să fie realizate. Există un element de flexibili-

tate, dar trebuie să existe un motiv temeinic dacă aceste acţiuni nu au
fost realizate.

- Prioritatea 3: Acţiuni ce ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân
disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2.

Pe baza acestui Plan de Acţiuni administratorul Ariei Protejate Lacul Techirghiol,

Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, va întocmi planul de acţiune/lucru anual.

35
 TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel
internaţional, naţional şi regional.
Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Voluntari,
A1. Inventarierea florei şi faunei şi Inventarul cât mai
ONG-uri,
completarea informaţiilor complet al florei 1 institute de
existente. şi faunei
cercetare, etc.

A2. Întocmirea hărţilor GIS

necesare managementului ariei
protejate (harta de bază şi
straturile tematice: forma Hărţi GIS specialişti GIS
proprietăţii, zonarea detaliate
1
administrativă, vegetaţia, activităţi
socio-economice, interes turistic,
etc.)

36
 TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel
internaţional, naţional şi regional.

Bază de date Voluntari,

A3. Dezvoltarea bazei de date şi
legată de ONG-uri,
actualizarea ei periodică pe baza
biodiversitatea
2 institute de
rapoartelor de monitoring.
locală cercetare, etc.

A4. Publicarea informaţiilor şi ONG-uri,

Material
asigurarea accesului publicului la
publicabil
2 institute de
acestea. cercetare

A5. Stabilirea şi implementarea

de măsuri speciale de protecţie a Vezi
speciilor de floră si faună rare, Populaţiile capitolul
vulnerabile şi periclitate: speciilor rare, Consilii locale, 2.3.1.
- interzicerea colectării speciilor de vulnerabile şi voluntari, pentru
periclitate vor fi
1 comunităţi, speciile
plante rare, vulnerabile şi periclitate
- interzicerea vânătorii pe teritoriul menţinute sau vor ONG-uri de
rezervaţiei creşte numeric plante
- interzicerea utilizarii carbofuranului
rare
(furadan) etc.

37
 TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel
internaţional, naţional şi regional.

A6. Stabilirea şi implementarea

de măsuri speciale de protecţie a
habitatelor prioritare:
- reglementarea şi controlul practicilor
agricole (aplicarea de ingrăşăminte, Consilii locale,
pesticide şi ierbicide, depozitarea Suprafaţa şi
proprietari de
gunoiului de grajd şi menajer), structura
terenuri,
deversarea de ape uzate/reziduale, etc. habitatelor 1 proprietari de
- reglementarea activităţii de păşunat în prioritare se va
animale
zonele în care această activitate ar menţine
putea genera un impact negativ asupra
conservării habitatelor prioritare
- protejarea stufărişurilor prin
interzicerea tăierii, incendierii sau
distrugerii sub orice formă a stufului

A7. Evaluarea şi delimitarea Zone de interes

deosebit clar Voluntari,
zonelor de interes deosebit din
delimitate ONG-uri,
punct de vedere al biodiversităţii 1 institute de
şi stabilirea măsurilor de protecţie Măsuri de cercetare, etc.
necesare protecţie stabilite

38
 TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel
internaţional, naţional şi regional.

A8. Reglementarea desfăşurării

activităţilor umane ce ar putea Vezi
afecta biodiversitatea zonei: Starea anexa
Autorităţi
- reglementarea accesului în zonele biodiversităţii nr. X
considerate vulnerabile din punct de competente,
locale se va 1 consilii locale,
pentru
vedere al biodiversităţii
menţine sau se speciile
- eliminarea deranjului în perioadele de ONG-uri
va îmbunătăţi de
cuibărit, reproducere şi iernare la păsări
speciile de păsari rare, vulnerabile şi
periclitate, etc.

Creşterea
numărului de
cercetări cu
A9. Promovarea, coordonarea şi Institute de
rezultate
sprijinirea cercetării aplicate în cercetare,
folosul managementului ariei
aplicabile practic 3 voluntari,
şi folositoare
protejate ONG-uri, etc.
pentru
managementul
ariei protejate

39
 TEMA A. CONSERVAREA ŞI MANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII

A.I. Conservarea şi menţinerea biodiversităţii pe teritoriul Ariei Protejate Lacul Techirghiol.

OBIECTIVE A.II. Crearea unei baze de date si informaţii care să justifice importanţa biodiversităţii zonei la nivel
internaţional, naţional şi regional.

A10. Realizarea lucrărilor de

reconstrucţie ecologică a
habitatelor deteriorate sau pentru
menţinerea calităţii habitatelor:
- menţinerea şi monitorizarea nivelului
apei în partea centrală, salmastră a Calitatea Consilii locale,
lacului în vederea protejării zonei sărate habitatelor este institute de
a lacului Techirghiol menţinută sau
1 cercetare,
- zona umedă: eliminarea controlului pe îmbunătăţită ONG-uri
criterii economice a fluctuaţiilor de nivel
ale lacului dulce
- menţinerea nivelului apei în zona dulce
a lacului în vederea protejării stufului,
etc.

40
 TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ
asupra biodiversităţii.
Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

B1. Reglementarea,
monitorizarea şi controlul
exploatării nămolului sapropelic
1
în scopuri terapeutice

Consilii locale, Vezi

Conservarea proprietari de harta
B2. Reglementarea păşunatului
habitatelor şi a terenuri, nr. X
în zonele cu habitate prioritare şi
asociaţiilor de
2 proprietari de pentru
cu asociaţii vegetale valoroase
plante prioritare animale habitate
prioritare

41
 TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ
asupra biodiversităţii.

B3. Reglementarea,
monitorizarea şi controlul
pescuitului sportiv şi industrial:
- stabilirea perioadelor de interdicţie a
pescuitului (pentru eliminarea deranjului Concesionarii
produs păsărilor care clocesc sau Un loc de iernat
lacului
iernează pe lac) şi de cuibărit
salmastru şi
- interzicerea accesului pe lac cu orice
sigur pentru 1 sărat, consilii
tip de barcă în perioada de clocire păsările de pe
locale,
respectiv de iernare a păsărilor lacul Techirghiol
ONG-uri
- stabilirea zonelor permise/interzise
pentru instalarea plaselor de pescuit şi
interzicerea folosirii plaselor mono -
filament pentru pescuit pe toată durata
desfăşurării activităţilor piscicole, etc

Un loc de iernat AJVPS,

şi de cuibărit consilii locale,
B4. Interzicerea vânătorii pe
teritoriul rezervaţiei
sigur pentru 1 proprietari de
păsările de pe terenuri,
lacul Techirghiol ONG-uri

42
 TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ
asupra biodiversităţii.

Concesionarii
Condiţii optime lacului
B5. Interzicerea recoltării,
de cuibărire salmastru şi
incendierii sau distrugerii sub
pentru speciile de
1 sărat, consilii
orice formă a stufărişului
păsări locale,
ONG-uri

Starea nealterată
B6. Reglementarea şi controlul
a caracteristicilor Proprietari de
practicilor agricole pentru evitarea
folosirii în exces a insecticidelor,
de bază ale 2 terenuri,
lacului şi ale consilii locale
pesticidelor şi a îngrăşămintelor
zonelor adiacente

B7. Încurajarea fermierilor pentru Proprietari de

Condiţii optime
menţinerea respectiv extinderea terenuri,
culturilor de grâu şi de porumb
de iernat pentru 3 consilii locale,
speciile de păsări
din jurul lacului Techirghiol ONG-uri

43
 TEMA B. MANAGEMENTUL FOLOSIRII TERENURILOR ŞI A RESURSELOR NATURALE

B.I. Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din rezervaţie.

OBIECTIVE B.II. Promovarea pe teritoriul rezervaţiei a activităţilor tradiţionale care nu generează un impact negativ
asupra biodiversităţii.

B8. Interzicerea utilizării Condiţii optime DJPP,

carbofuranului (furadan) pe de iernat pentru 1 proprietari de
suprafaţa ariei protejate speciile de păsări terenuri

B9. Informarea şi popularizarea

Panouri
restricţiilor legate de vânătoare,
informative, Mass media,
pescuit şi recoltarea de specii
articole în presă,
2 voluntari
rare sau vulnerabile de plante
broşuri, etc.

44
 TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a aprecia

OBIECTIVE experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

C1. Dezvoltarea infrastructurii Pentru

Primării,
necesare susţinerii turismului Număr crescut de zona
recreaţional şi terapeutic turişti
1 întreprinzători
sărată
locali
desfăşurat la lacul Techirghiol a laculu

C2. Crearea şi dezvoltarea unor

programe atractive pentru turişti Număr crescut de Întreprinzători
în colaborare cu întreprinzătorii turişti
3 locali
locali

C3. Crearea unei baze de date şi

Pentru
a unui catalog cu hotelurile şi Agenţii de
Popularizarea zona
pensiunile din zonă precum şi
zonei
2 turism, ONG-
sărată
includerea acestora în reţeaua uri
a laculu
turistică

45
 TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a aprecia

OBIECTIVE experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

C4. Elaborarea şi distribuţia de Specialişti, Vezi şi

Materiale
materiale cu informaţii specifice
promoţionale
3 edituri, ONG- acţiunea
pentru turişti uri, voluntari D2

C5. Asigurarea funcţionării în

continuare a centrului de Punct de Primării, Vezi şi
informare din Techirghiol în informare pentru 2 ONG-uri, acţiunea
vederea diseminării informaţiilor turişti voluntari D1
legate de valorile ariei protejate

C6. Crearea unui sistem eficient

de informare şi de avertizare cu Vizitatori informaţi Specialişti,
privire la regulile de vizitare a Număr redus de 1 ONG-uri,
ariei protejate, în special a zonei contravenţii voluntari
de protecţie specială avifaunistică

C7. Elaborarea şi implementarea

Reducerea Specialişti,
unui program de monitorizare a
turismului şi a impactului
daunelor produse 2 ONG-uri,
în urma turismului voluntari
activităţilor turistice asupra zonei

46
 TEMA C. MANAGEMENTUL TURISMULUI ŞI RECREAŢIEI

C. Atragerea şi încurajarea vizitatorilor de a se bucura de frumuseţile lacului Techirghiol şi de a aprecia

OBIECTIVE experienţa specială de a fi în mijlocul naturii, în limitele acceptabile ale impactului asupra ariei protejate.

C8. Introducerea şi promovarea

turismului specializat, în special al
birdwatchingului (programului de
observare a păsărilor):
Programe
- informarea turiştilor despre speciile de speciale ONG-uri,
păsări existente aici şi de perioadele
elaborate pentru voluntari,
când acestea pot fi observate
vizitatori 2 întreprinzători
- întreţinerea foişorului de observare a locali, agenţii
păsărilor existent
Număr crescut de de turism, etc.
- colaborarea cu agenţiile de turism turişti
pentru practicarea turismului ecologic
- punerea la dispoziţia turiştilor a ghizilor
specializaţi care să ajute la identificarea
speciilor de plante şi animale, etc.

C9. Crearea posibilităţilor de

desfăşurare a unui turism ştiinţific Creşterea
Specialişti,
prin asigurarea condiţiilor numărului de
necesare de realizare a studiilor studii şi cercetări
3 ONG-uri,
universităţi
şi cercetărilor legate de flora, asupra zonei
fauna şi habitatele locale

47
 TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei

OBIECTIVE protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

D1. Asigurarea funcţionării în

continuare a centrului de Centru de Voluntari, Vezi şi
informare din Techirghiol în informare 2 ONG-uri, acţiunea
vederea diseminării informaţiilor funcţional localnici C5
legate de valorile ariei protejate

D2. Realizarea şi distribuirea de Materiale Specialişti, Vezi şi

materiale promoţionale cu promoţionale 3 edituri, ONG- acţiunea
caracter informativ şi educativ uri, voluntari C4

D3. Implicarea mass-mediei în

acţiunile de promovare a Popularizarea
activităţilor de conservare a Ariei zonei 1 Mass media
Protejate Lacul Techirghiol

48
 TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei

OBIECTIVE protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

D4. Implicarea şcolilor din zona

ariei protejate în acţiuni legate de Educarea
lacul Techirghiol şi conservarea ecologică a 2 Şcoli
naturii, prin implementarea unui şcolarilor
program de educaţie ecologică.

D5. Colaborarea şi implicarea ONG-uri,

O mai bună
ONG-urilor, cluburilor şi cluburi şi
asociaţiiilor de mediu în acţiunile
realizare a 2 asociaţii de
acţiunilor propuse
legate de aria protejată mediu

D6. Realizarea şi actualizarea

permanentă a paginii web a ariei Pagină web 1
protejate lacul Techirghiol

D7. Editarea şi difuzarea unui ONG-uri,

buletin informativ periodic al ariei Buletin informativ 2 voluntari,
protejate edituri, etc.

49
 TEMA D. CONŞTIENTIZAREA ŞI EDUCAŢIA PENTRU SUSŢINEREA TUTUROR OBIECTIVELOR

D. Educarea şi conştientizarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru conservarea valorilor ariei

OBIECTIVE protejate şi pentru a obţine sprijin pentru realizarea tuturor obiectivelor.

D8. Elaborarea şi implementarea Îmbunătăţirea

Specialişti,
unui program de monitorizare a acţiunilor de
efectelor acţiunilor de educare şi educare şi
2 ONG-uri,
voluntari
conştientizare conştientizare

D9. Promovarea imaginii lacului

Participarea la
Techirghiol prin prezentarea
manifestări,
activităţilor specifice din aria
conferinţe şi 3
protejată la manifestări din ţară şi
simpozioane
străinătate

D10. Promovarea imaginii ariei

Consilii locale,
protejate prin acţiuni specifice Evenimente
voluntari,
precum organizarea unui festival organizate 3 ONG-uri,
al lacului Techirghiol sau al altor regulat
localnici
evenimente ecologice anuale

D11. Încurajarea înfiinţării şi

Asociaţii şi cluburi ONG-uri, şcoli,
funcţionării de cluburi şi asociaţii
ecologice
3 voluntari
ecologice locale

50
 TEMA E. SUSŢINERA COMUNITĂŢILOR ŞI A ECONOMIEI LOCALE

E. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afecta
OBIECTIVE în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

E1. Sprijinirea dezvoltării

activităţilor generatoare de
Primării,
venituri pentru comunităţile Creşterea Vezi şi
întreprinzători
locale, în special al turismului nivelului de trai al 1 locali, ONG-
acţiunea
recreaţional şi terapeutic, în locuitorilor C1
uri, etc.
concordanţă cu managementul
ariei protejate

E2. Încurajarea şi promovarea

activităţilor economice şi a Întreprinzători
Proiecte finanţate
întreprinzătorilor locali care pot locali, ONG-uri
să contribuie la realizarea
prin variate 2 şi autorităţi
programe
obiectivelor Ariei Protejate Lacul locale
Techirghiol

51
 TEMA E. SUSŢINERA COMUNITĂŢILOR ŞI A ECONOMIEI LOCALE

E. Promovarea şi creearea de oportunităţi pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale fără a afecta
OBIECTIVE în mod negativ valorile şi biodiversitatea ariei protejate.

E3. Organizarea de cursuri şi

seminarii de pregătire legate de Cursuri şi Autorităţi
obiectivele ariei protejate pentru seminarii 3 locale, ONG-
membrii comunităţii locale în organizate uri, localnici
vederea realizării acţiunii E2

E4. Sprijinirea activităţilor de

Creşterea calităţii Întreprinzători Vezi şi
instruire a proprietarilor de
hoteluri şi pensiuni precum şi a
serviciilor 2 locali, acţiunea
prestate localnici, etc. C1
ghizilor turistici locali

E5. Informarea comunităţilor Autorităţi

Proiecte depuse
locale asupra oportunităţilor de
spre finanţare
3 locale, ONG-
finanţare a diverselor proiecte uri, localnici

E6. Promovarea valorilor comuni-

Specialişti, Vezi şi
tăţilor locale prin includerea de Materiale
informaţii referitoare la acestea în promoţionale
3 edituri, ONG- acţiunea
uri, voluntari C4
materialele promoţionale produse

52
 TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

F. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea realizării
OBIECTIVE obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

Planificarea activităţilor pe jumătăţi de an

PRIORITATEA
COLABORATORI
A1 A2 A3 A4 A5 NOTE
ACŢIUNI ŢINTA PENTRU
IMPLEMENTARE
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Regulament
F1. Finalizarea Regulamentului aprobat de către
Ariei Protejate Lacul Techirghiol autorităţile 1
competente

Regulament
F2. Monitorizarea şi adaptarea 1
eficient al ariei
permanentă a Regulamentului
protejate

Personal
F3. Asigurarea împuternicirilor împuternicit care Consiliul
necesare pentru aplicarea să poate să 1 Judeţean,
Regulamentului, respectiv al implementeze Ministere
legislaţiei Regulamentul pe
teren

53
 TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

F. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea
OBIECTIVE realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

F4. Colaborarea cu ONG-uri şi

alte organizaţii/grupuri în vederea ONG-uri şi alte
atragerii de finanţări în zonă şi
Finanţări 2 organizaţii
pentru desfăşurarea acţiunilor

F5. Încheierea şi revizuirea

Acorduri şi
periodică de acorduri şi contracte
contracte de Factori
de colaborare cu factorii interesaţi
colaborare
1 interesaţi
în vederea implementării
semnate
activităţilor propuse

F6. Elaborarea şi implementarea

planurilor de lucru anuale în Planuri de lucru
concordanţă cu prevederile anuale realiste
1
planului de management

F7. Colaborarea cu instituţii şi alte

Instituţii şi
organizaţii locale pentru imple- Prevenirea
mentarea prevederilor legale de activităţilor ilegale
2 organizaţii
locale
pe suprafaţa ariei protejate

54
 TEMA F. ADMINISTRAREA ŞI MANAGEMENTUL EFECTIV AL ARIEI PROTEJATE

F. Asigurarea unui sistem eficient de administrare a Ariei Protejate Lacul Techirghiol în vederea
OBIECTIVE realizării obiectivelor pentru care a fost constituit, printr-un management eficient şi adaptabil.

F8. Dotarea şi menţinerea în Echipament şi

stare bună a echipamentului şi tehnică în stare Echipa de
tehnicii necesare desfăşurării bună de
2 administrare
activităţilor din aria protejată funcţionare

F9. Promovarea permanentă a

unui management modern şi Randament
eficient pentru realizarea tuturor crescut
1
activităţilor propuse

F10. Identificarea de surse de

autofinaţare a ariei protejate prin
elaborarea unei startegii de
Finanţare 1
finanţare

F11. Elaborarea şi implementarea Implementarea

unui plan de monitorizare a planului de
eficienţei implementării planului management în
2
de management mod eficient

55
 CAPITOLUL IV

PROGRAMUL DE MONITORIZARE A PLANULUI DE

MANAGEMENT

Rolul programului de monitorizare este acela de a urmări modul în care se respectă şi

se aplică prevederile Planului de Management al Ariei Protejate Lacul Techirghiol.
De asemenea prin acest program se poate observa şi desfăşurarea activităţilor propuse
în plan.

MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

Realizarea monitorizării sistematice a rezultatelor şi eficienţei

OBIECTIV planului de management şi adaptarea corespunzătoare a acestuia
Frecvenţa:
Acţiune de
Acţiunile de monitorizare R - regulat Evidenţa
management
selectate relevantă
C - continu monitorizării
O - opţional

Monitorizarea florei şi a faunei

56