P. 1
Plan de Management Rbdd 2011

Plan de Management Rbdd 2011

|Views: 51|Likes:
Published by sebi_aria_1

More info:

Published by: sebi_aria_1 on Nov 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

_________________________________________________________________________________ CUPRINS PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT 1. Introducere 1.1 Scurtă descriere a planului, a scopului şi a obiectivelor sale. 1.

2 Scopul şi categoria ariei protejate . . . . 1.3 Baza legală pentru aria protejată şi pentru plan . . 1.4 Procesul elaborării planului . . . . . 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului . . 1.6 Procedura de implementare a planului . . . 2. Descrierea ariei naturale protejate 2.1 Informaţii generale. . . . 2.1.1 Amplasament . . . 2.2 Statututul juridic al terenurilor . . 2.3 Infrastructura existentă de management 2.3.1 Organizaţii, responsabilităţi .

. . . . . .

. . . . . .

5 6 7 8 9 10

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

11 11 13 14 14

Caracterizare fizico-geografică 2.4 Caracterizare climatică . . . . 2.5 Geologie, morfologie . . . . . 2.5.1 Forme de relief . . . . . 2.5.2 Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese 2.6 Soluri, subsoluri . . . . . . 2.6.1 Principlalelor tipuri de soluri . . . 2.7 Hidrologie . . . . . . 2.7.1 Ape subterane . . . . . 2.7.2 Ape de suprafaţă, regimul de scurgere . Caracterizare biologică şi ecologică 2.8 Ecosisteme (habitate, vegetaţie şi procese ecologice) 2.9 Flora . . . . . . . 2.9.1 Plante inferioare . . . . . 2.9.2 Plante superioare . . . . 2.10 Fauna . . . . . . . 2.10.1 Nevertebrate . . . . . 2.10.2 Peşti . . . . . . 2.11 Caracterizarea mediului marin . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

18 23 23 28 29 29 31 31 32

. . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . .

34 46 47 52 52 52 54 60

Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică 2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei . . . 2.12.1 Peştele şi pescuitul . . . . . 2.12.2 Terenurile agricole şi agricultura . . . 2.12.3 Fondul forestier, silvicultura şi exploatarea lemnului 2.12.4 Peisaj, recreere, turism . . . . 2.12.5 Fondul cinegetic şi vânătoarea . . . 2.12.6 Extragerea resurselor minerale . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

65 67 73 76 78 81 82 1

_________________________________________________________________________________ 2.12.7 Utilizarea resurselor de apă . . . 2.12.8 Alte utilizări . . . . . 2.12.9 Protecţia mediului şi conservarea naturii . 2.13 Utilizarea terenurilor în trecut . . . 2.14 Patrimoniu arheologic, cultural, monumente istorice 2.15 Obiceiuri şi tradiţii culturale . . . . 2.16 Valoare peisagistică . . . . . 2.17 Elemente descriptive adiţionale . . . 2.17.1 Referinţe bibliografice . . . . 2.17.2 Hărţi, planuri . . . . . 2.17.3 Fotografii aeriene . . . . 2.17.4 Imagini satelitare . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

83 84 84 85 88 91 95 96 96 97 98 98

3. Evaluări, ameninţări, obiective 3.1 Evaluarea situaţiei existente (ecologică, socio-economică, etc) 3.2 Ameninţări existente şi potenţiale . . . . 3.3 Analiza SWOT . . . . . . 3.4 Scopul managementului . . . . . . 3.5 Temele managementul . . . . . 3.6 Planul de acţiuni . . . . . . 4. Implementarea 4.1 Priorităţi şi planificare în timp . 4.2 Resurse şi buget . . 4.3 Regulamentul Rezervaţiei .

. . . . . .

. . . . . .

98 106 108 109 116 125

. . .

. . .

. . .

. . .

. . .

. . .

144 146 147

5. Revizuirea planului de management 5.1 Revizuire anuală – analiza progreselor implementării 5.2 Revizuire periodică (la 5 ani) . . . . 6. Glosar de termene şi definiţii PARTEA A II-A REGULAMENTUL REZERVAŢIEI

. .

. .

. .

147 147 149

1. Capitolul 1 Dispoziţii generale . . . . . 2. Capitolul 2 Organizarea Rezervaţiei . . . . . 3. Capitolul 3 Administrarea Rezervaţiei. . . . . 4. Capitolul 4 Conducerea Adminstraţiei Rezervaţiei . . . 5. Capitolul 5 Autorizarea accesului şi a activităţilor în Rezervaţie . 6. Capitolul 6 Protecţia diversităţii biologice . . . . . 7. Capitolul 7 Valorificarea resurselor naturale regenerabile . 8. Capitolul 8 Alte activităţi economice . . . . . 9. Capitolul 9 Monitoring integrat şi cercetare ştiinţifică . . 10. Capitolul 10 Operaţiuni în cazuri speciale . . . . 11. Capitolul 11 Regimul deşeurilor . . . . . 12. Capitolul 12 Informare, conştientizare publică, implicarea comunităţii 13. Capitolul 13 Sancţiuni . . . . . . . 14. Capitolul 14 Dispoziţii finale . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

150 151 153 157 161 167 170 188 194 196 198 198 199 199 2

_________________________________________________________________________________

PARTEA A III-A ANEXE Anexa 1 Limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Anexa 2 Zonele strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 3 Lista speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 4 Lista Roşie a speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 5 Lista speciilor protejate în cadrul reglementărilor internaţionale Anexa 6 Traseele turistice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 7 Obiectivele de management în perioada 1990-2007 Anexa 8 Strategia de la Sevilla a Rezervaţiilor Biosferei Anexa 9 Harta Rezervaţiei Anexa 10 Harta districtului Tulcea Anexa 11 Harta districtului Chilia Veche Anexa 12 Harta districtului Chilia Veche Anexa 13 Harta districtului Sulina Anexa 14 Harta districtului CA Rosetti Anexa 15 Harta districtului Crişan Anexa 16 Harta districtului Maliuc Anexa 17 Harta districtului Sf. Gheorghe Anexa 18 Harta districtului Murighiol Anexa 19 Harta districtului Sarichioi Anexa 20 Harta districtului Jurilovca Anexa 21 Harta districtului Mihai Viteazu Anexa 22 Harta vegetatiei din Rezervaţie Anexa 23 Harta solurilor din Rezervaţie Anexa 24 Harta ecosistemelor din Rezervaţie Anexa 25 Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării România - Ucraina Anexa 26 Harta coloniilor de păsări din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării România - Ucraina Anexa 27 Proceduri pentru emiterea avize/acorduri/autorizaţii/permise Anexa 28 Tarife

3

_________________________________________________________________________________

4

a fost declarată Rezervaţie naturală. Condiţiile în care se vor desfăşura principalele activităţi în perimetrul Rezervaţiei sunt cuprinse în Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Anexa 7. Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. Elaborarea planului de management s-a făcut. zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice. în special ca habitat al păsărilor de apă. a florei şi faunei sălbatice defineşte categoriile de arii protejate. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice. naţională şi internaţională. Elaborarea planului de management are la bază informaţia ştiinţifică existentă despre valorile naturale ale Rezervaţiei la data întocmirii planului. Introducere 1. În perioada anilor 50 au mai fost declarate în Delta Dunării arii naturale protejate în suprafaţă totală de 40. Delta Dunării şi celelalte unităţi adiacente a fost declarată Rezervaţie a biosferei.5).2 Scopul şi categoria ariei protejate Delta Dunării şi celelalte unităţi geografice adiacente au primit._________________________________________________________________________________ PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT CAPITOLUL 1. iar o suprafaţă de 340. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Tot în această perioadă. mai multe recunoaşteri naţionale şi internaţionale din punct de vedere al protecţiei naturii. în cadrul Convenţiei Ramsar. reprezentate în Rezervaţie prin desemnare multiplă. deasemenea. Ordonanţa de Urgenţă nr. prin implementarea planurilor de management anterioare. Din 2007. Pădurea Letea. Din 1990. Planul de management cuprinde obiective şi măsuri organizate într-un program de acţiuni planificate pentru următorii 5 ani (perioada 2008-2012) şi care vor constitui un instrument de lucru atât pentru administraţia Rezervaţiei cât şi pentru cei care doresc să desfăşoare activităţi pe teritoriul Rezervaţiei. timp de 17 ani. lacuri şi cursuri de apă. În 1938. precum şi din vecinătatea ei. şi pe baza experienţei acumulate. în administrarea acestei arii protejate. au fost identificate şi propuse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. a scopului şi a obiectivelor sale Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării constituie documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate. în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”.000 de hectare. conservarea habitatelor naturale. reglementările legislaţiei în domeniu precum şi consultarea factorilor implicaţi sau interesaţi în stabilirea măsurilor de management necesare pentru realizarea obiectivului general al Rezervaţiei. zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei. dealungul timpului. În 1978. Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională. din Delta Dunării.000 ha. cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din 5 . au fost recunoscute ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenţiei UNESCO de protejarea a patrimoniului universal cultural şi natural. 1.1 Scurtă descriere a planului.

comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. în conformitate cu recomandările Programului Om Biosferă de sub egida UNESCO. în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice . Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal. Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural. de conservare şi de valorificare a resurselor. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural. ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală. precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. 3. Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile. Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. zone valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi. de sub egida UNESCO. în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia Rezervaţiei. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficientă a mediului natural şi a diversităţii biologice specifice.Ramsar. 4. după cum urmează: 1. managementul Rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. zone strict protejate. 6 . în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat. zone tampon. 2. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare. Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii. în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice. în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică. Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează._________________________________________________________________________________ amenajarea tradiţională a teritoriului. ecologic admise. potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse. de sub egida UNESCO. zone de reconstrucţie ecologică.

de a menţine şi. Componenţa Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei a fost completată ulterior. denumită în continuare „Administraţia Rezervaţiei” şi a componenţei nominale a Consiliului Ştiinţific. desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice. 195/2005 privind protecţia mediului. precum şi legislaţiei specifice în vigoare. conservarea habitatelor naturale. prin Hotărârea Guvernului nr. În 1993. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria. administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor. va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului. lege care a fost completată şi modificată ulterior. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale. Ariile de protecţie specială avifaunistică (SCI) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva. Hotărârile de Guvern nr. de a readuce întro stare de conservare favorabilă habitatele specifice.3 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale şi/sau populaţiile speciilor pentru care situl este desemnat. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. au stabilit delimitarea şi descrierea zonelor funcţionale din Rezervaţie. precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale. acolo unde este cazul. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului. a florei şi faunei sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană. 367/2002 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". 82 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare. 1. acolo unde este cazul. Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană. a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor ordonanţede urgenţă. orice activitate în aceste zone făcându-se cu consultarea publicului. 248/1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. denumită în continuare „Rezervaţia” a fost înfiinţată în 1990. 265/2006 stabileşte că regimul ariilor naturale protejate. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" şi nr._________________________________________________________________________________ Ariile speciale de conservare (SPA) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva. 983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. 1515/2006. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele Directivelor UE. a fost promulgată Legea nr. ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. de a menţine şi. iar Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 7 . dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ. Statutul de organizare şi funcţionare al Rezervaţiei precum şi componenţa Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei. prin Hotărârea Guvernului nr. aprobată prin Legea nr.

. pentru perioada 2002-2006 perioadă prelungită cu încă un an. în Delta Dunării. . în cadrul Proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii din România”. 1. în 2007. membrii ai Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei cu experienţă îndelungată în problemele ecologiei Deltei Dunării: Prof. Primul plan de management al Rezervaţiei a fost elaborat în perioada 1993-1994 cu sprijin internaţional. Nicolae PANIN.Identificarea factorilor interesaţi şi elaborarea unui plan de participare şi consultare a acestora. Prof. Simion NICOLAEV. Dr. În cursul anului 2001. Participarea internaţională deosebită la acest seminar a contribuit la stabilirea Obiectivelor Strategice pentru managementul Rezervaţiei. teme şi obiective care s-au regăsit şi în planurile de management elaborate ulterior. a florei şi faunei sălbatice. finanţat de Banca Mondială. În cadrul procesului de planificare aprobat în cadrul Colegiului executiv al Rezervaţiei au fost parcurse câteva etape principale care au constat în: . membru al Academiei Române.4 Procesul elaborării planului Elaborarea planurilor de management ale Rezervaţiei a fost precedată de Seminarului Internaţional pentru managementul Rezervaţiei. Marian-Traian GOMOIU. conservarea habitatelor naturale. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Grigore Antipa” din Constanţa şi Dr. elaborat în 2004. Dr. prin sistematizarea tuturor informaţiilor existente în cadrul Rezervaţiei. Mircea STARAŞ. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. 8 . Appleton. elaborat în 1999. Prof. obiective pentru zonele tampon şi obiective pentru zonele strict protejate. Angheluţă VĂDINEANU. membru al Academiei Române. rezultând al doilea plan de mangement. Dr. obiectivele planului de management au fost revizuite şi completate. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. ing. Au fost stabilite 14 obiectivele strategice pe termen mediu şi lung. Dr. sub coordonarea lui Michael R.Informarea factorilor interesaţi şi strângerea opiniilor lor în cadrul unor seminarii tematice participative. financiar şi consultativ şi a fost implementat în perioada 1995-2001. ing. a stabilit obligativitatea gestionării ariilor naturale protejate pe bază de Plan de management.Strângerea şi gruparea informaţiei. grupate în 7 teme principale._________________________________________________________________________________ nr. Primul plan de management al Rezervaţiei cuprindea un număr de 35 de obiective grupate în 4 teme principale: Obiective cu caracter general. Procesul elaborării actualului plan de management pentru Rezervaţie a fost stabilit în baza ghidului informativ al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. obiective cu caracter economic. . Universitatea din Bucureşti. desfăşurat în 1991 la Uzlina.Formarea unei echipe restrânse pentru planificare compusă din experţi din cadrul Rezervaţiei dar şi din cinci experţi externi. precum şi al Manualului Eurosite de Planificarea a Managementului (The Eurosite Management Planning Toolkit).

_________________________________________________________________________________ . bani. ca răspuns la schimbările ce pot apărea ulterior. 1. Publicarea planului. care să permită o modificarea relativ uşoară a deciziilor.Definirea scopului Planului de Management. cunoştinţele locale. ca formulare a unei stări viitoare ideale pentru Rezervaţie. prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera unele schimbări. 9 . . . . definite ca secţiuni ale planului care tratează un set de probleme relaţionate.Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitoring. . incluzând: timpul alocat de personal şi de manager. pe termen lung şi ca rezultat al implementării planului de management. . declararea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 poate aduce abordări noi în procesul managerial al Rezervaţiei. echipament şi infrastructură.Atribuirea de resurse pentru fiecare acţiune. . ca măsură de alocare eficientă a fondurilor de timp.Identificarea colaboratorilor.Stabilirea priorităţii şi planificarea în timp pentru fiecare acţiune. definite ca ţinte precise pentru ceea ce Rezervaţia trebuie să atingă în urmărirea scopului general şi cel puţin pe durata de implementarea planului (2008-2012).Identificarea temelor principale pentru plan.Asigurarea aprobării planului şi legalizarea lui.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului Planul de Management are la bază principiile unui management adaptabil. . personal şi financiare disponibile. .Identificarea acţiunilor şi a indicatorilor pentru fiecare obiectiv din temele stabilite. fenomene naturale imprevizibile pot produce schimbări care impun reconsiderarea unor măsuri.Elaborarea planului de lucru anual. pentru măsurarea indicatorilor definiţi şi pentru ealuarea progresului în atingerea obiectivelor de management.Identificarea obiectivelor. modificarea cadrului legislativ poate aduce modificări în activitatea unor agenţi în perimetrul Rezervaţiei. definite ca operaţiuni necesare în aplicarea opţiunilor de management pentru realizarea obiectivelor stabilite în cadrul fiecărei teme. Motivele pentru care se impune adoptarea unui management adaptabil sunt: identificarea de noi nişe ecologice funcţionale. .

Administraţiei Rezervaţiei. Propunerile de modificare pot veni atât din partea structurilor de administrare cât şi a proprietarilor/administratorilor de terenuri. servicii publice. la definitivarea planurilor anuale de lucru. dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual. a factorilor interesaţi. a ONG-urilor sau a persoanelor fizice (ex. Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări. În aceste cazuri Administraţia Rezervaţiei are un rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra Rezervaţiei. pentru acţiuni ce au impact asupra principalilor factori interesaţi modificările se fac cu acordul Consiliului Consultativ de Administrare. prin implicarea unor parteneri din Romania sau străinatate. pe bază de contracte sau protocoale cu persoane fizice sau juridice specializate (organizaţii neguvernamentale. propuneri şi recomandări. 1. dacă modificările se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare. specialişti). Consiliului Ştiinţific. Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de Management şi prezintă. dacă se impun modificări la nivel de obiective.) Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către Administraţia Rezervaţiei pentru a se sigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei. implementarea/realizarea unor acţiuni nu au efectele planificate. 10 . În cazul în care. influenţând resursele umane şi economice de care dispune Administraţia Rezervaţiei pentru realizarea obiectivelor de management.6 Procedura de implementare a planului Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Administraţiei Rezervaţiei şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. etc. cu respectarea procedurii de aprobare. Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a elabora decizia finală cu privire la activităţile respective._________________________________________________________________________________ factorul social şi economic este în continuă schimbare. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management. apar dezacorduri între Administraţia Rezervaţiei şi Consiliul Consultativ cu privire la activităţile ce pot afecta factorii interesaţi. în atingerea unor obiective pot apărea ameninţări noi. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează: în mod direct de către Administraţia Rezervaţiei (prin responsabilii de activităţi). anual sau ori de câte ori este necesar. organisme cu activitate în domeniu. competenţa aprobării acestora revine: autorităţii centrale pentru mediu. instituţii. administraţii.

Suprafaţă marină: 98. (0.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice. lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m (Planşa 1) Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10‟50” (Cotul Pisicii) şi 29°42‟45” (Sulina) longitudine estică.1 Informaţii generale 2.1 Repartizarea suprafeţelor din Rezervaţie pe judeţe Suprafaţă totală: 580. Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87. cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă.1.1.313 ha .313 ha. km 43) şi 44°20‟40” (Capul Midia) latitudine nordică. are o suprafaţă totală de circa 580. delimitat conform legii. din care: Suprafaţă terestră: 439. Căsuţa nr. Constanţa (12. 11 .Suprafaţă terestră: 28. Din suprafaţa totală a Rezervaţiei.508 ha Suprafaţă marină 140.Suprafaţă marină: 42. total: 508. zone care constituie domeniul public de interes naţional. Descrierea ariei naturale protejate 2. (87.492 ha Suprafaţă totală: 580.73%). 45°27‟ (braţul Chilia.000 ha.851 ha.14%).000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României.Suprafaţă terestră. (12.13%) din care .000 ha._________________________________________________________________________________ CAPITOLUL 2. total: 836 ha.23%) şi Galaţi (0.492 ha În judeţul Constanţa. din care: În judeţul Tulcea.14%) din care . (Căsuţa 1). Complexul lacustru Razim-Sinoie. 2.Suprafaţă terestră (continentală): 410.1 Amplasament Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.000 ha În judeţul Galaţi. Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş. total: 70. mai mult de jumătate (312.359 ha .73%) din care: . inclusiv Ostrovul Prut (62 ha): 836 ha.

2.1).1. limitele Rezervaţiei şi în special limitele din zona continentală. Administraţia Rezervaţiei a început elaborarea. a lucrării de cadastru a teritoriului Rezervaţiei.2 Descrierea limitelor Limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.03. 12 .1 Zonarea teritoriului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării 2. Pentru marcarea limitelor Rezervaţiei. sunt descrise în HG nr. care au fost marcate cu borne numerotate şi poziţionate topografic. au fost identificate şi marcate. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (Anexa 7._________________________________________________________________________________ Fig.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei. în perioada 1998-2000. pe teren.1. În prima etapă a acestei lucrări. 230/4.

2 Statutul juridic al terenurilor Din punct de vedere juridic. Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării – Vedere satelitară 2. 2. care. sunt proprietate privată a persoanelor fizice (a). terenuri de interes judeţean şi terenuri de interes local (comunal). este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează. potrivit legii. 2. terenurile din perimetrul Rezervaţiei care. sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale (b). domeniul public de interes naţional. constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea (c) (Tabelul nr.2.2. potrivit legii. 2._________________________________________________________________________________ Fig. terenurile din perimetrul Rezervaţiei. % 13 . În categoria terenurilor din domeniul privat sunt incluse terenurile ce aparţin persoanelor fizice şi terenurile ce aparţin persoanelor juridice sau autorităţilor locale. Tabelul nr. fiind exceptate terenurile din perimetrul Rezervaţiei care.1. în perimetrul Rezervaţiei se disting terenuri aparţinând domeniului public şi terenuri din domeniul privat. potrivit legii.2.1 Distribuţia terenurilor din Rezervaţie Nr.1). Categoria de terenuri Suprafaţă (ha) crt. În categoria terenurilor din domeniul public se disting terenuri de interes naţional. ocupate de amenajările agricole şi piscicole. Patrimoniul natural al Rezervaţiei. care reprezintă patrimoniul natural al rezevaţiei.

662 8. Chilia Veche (Tulcea) 53.093 0. Sarichioi (Tulcea) 13. Somova (Tulcea) 7.392 13. Gheorghe (Tulcea) 60.783 1.484 0. teritoriale (ha) A Zona continentală 1.373 6.Procentul ocupat de suprafaţa teritoriile administrative este raportat la suprafaţa continentală a Rezervaţiei (439.2. Baia (Tulcea) 4 0.963 0.507 6.636 6.530 14.089 20. Jurilovca (Tulcea) 20.83 12.577 3. Tulcea (suburbia Tudor Vladimirescu) 3.634 6. Maliuc (Tulcea) 26.902 11.000 Notă: .0 81. Galaţi (Ostrovul Reni) 836 0. Ceatalchioi (Tulcea) 8.714 14.A.281 4. 3.140 4. Pardina (Tulcea) 30.508ha) 2. Murighiol (Tulcea) 61. Zona economică 36. Mihai Bravu (Tulcea) 108 0.685 21.292 29. Rosetti (Tulcea) 26.139 0.492 Total REZERVAŢIE 580. Mahmudia (Tulcea) 3. C.136 1.2. 580.190 Total zonă continentală 439.722 0. Zonă tampon 103.2) Tabelul nr. Corbu (Constanţa) 8. Beştepe (Tulcea) 2.000 474.793 10.638 71.197 25.025 19.271 27.970 3. Sulina (Tulcea) 32. 5.783 7.771 12.510 26. Ceamurlia de Jos (Tulcea) 7.0 B Zona costieră a Mării Negre 28. Săcele (Constanţa) 867 0.851 2.358 12.001 23. Babadag (Tulcea) 2.369 0.83 Din punct de vedere teritorial-administrativ.589 4. Istria (Constanţa) 9. teritoriul continental al Rezervaţiei este distribuit pe 27 unităţi adminstrative (Tabelul nr.789 100._________________________________________________________________________________ Suprafaţă totală Domeniu public de interes naţional Domeniul public de interes judeţean Domeniul public de interes local Domeniul privat 1. Mihai Viteazu (Constanţa) 11.000 9.993 7.000 16.476 15.29 5. Nufăru (Tulcea) 1. Crişan (Tulcea) 38.576 13.071 8. 2.372 1.665 22.539 18.902 17.060 5. Valea Nucarilor (Tulcea) 3.000 Total zonă costieră a Mării Negre 140. Denumirea unităţii administrativSuprafaţă % crt.980 2.963 0.905 24.317 1.3 Infrastructura existentă de management 14 .508 29.508 100.05 0. 2.033 2.2 Distribuţia terenurilor din Rezervaţie pe unităţi administrative Nr. 4. Isaccea (Tulcea) 3. Sf. 2.

sunt stabilite şi principalele atribuţii ale instituţiei (art. . . 8). . în conformitate cu obiectivele şi recomandările Agendei 21. b) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia. în 1990 a fost înfiinţată şi instituţia desemnată să gestioneze cea mai mare arie protejată din România._________________________________________________________________________________ 2. cu autorităţile administraţiei publice locale şi în parteneriat cu alte instituţii publice locale şi cu sectorul privat: . în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reducerii impactului negativ asupra mediului. organizând cercetarea ştiinţifică. i) poate concesiona. în scopul desfăşurării de activităţi economice. responsabilităţi Odată cu înfiinţarea Rezervaţiei. pentru conservarea patrimoniului cultural. elaborează strategia de conservare şi redresare şi asigură măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii. potrivit atribuţiilor şi competenţelor legale. 8 a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.3. împreună cu autorităţile competetente regulile de circulaţie şi acces pe căile navigabile din perimetrul Rezervaţiei. în special prin aplicarea procedurilor de autorizare. conform HG 367/2002. n) acţionează pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii. (Căsuţa nr.1 Administraţia Rezervaţiei. e) stabileşte. la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor şi proiectelor de cooperare cu organismele interne şi internaţionale în context transfrontier.1 Principalele atribuţii ale Administraţiei Rezervaţiei. j) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor. ce contravin reglementărilor legale în vigoare. c) administrează în mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervaţiei şi ia măsuri pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice componente.3. instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile având regimul juridic de serviciu descentralizat al acestuia.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi a catastrofelor. regional şi internaţional. Căsuţa nr. m) elaborează şi publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervaţiei.elaborează obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în Rezervaţie (Planul de management al Administraţiei Rezervaţiei). cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor 15 . d) în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervaţiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea. . schimbarea modelelor de producţie şi de consum. a faptelor săvârşite pe teritoriul Rezervaţiei. art. Administraţia Rezervaţiei. potrivit legii. 367/2002. ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului. 2. h) evaluează starea resurselor naturale şi pune în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi a tuturor celorlalte resurse din Rezervaţie. precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie. 2.1). k) susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege. activităţile de valorificare a resurselor naturale regenerabile şi de utilizare a terenurilor. promovarea tehnologiilor curate. f) în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale. ale strategiilor şi programelor de acţiuni elaborate şi puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa. precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale.elaborează şi pune în aplicare strategii locale pentru mediu şi dezvoltare durabilă. g) emite acordul şi autorizaţia de mediu pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervaţiei. în condiţiile legii.3. cu sediul în municipiul Tulcea. l) participă. Prin HG nr.

ale zonelor tampon şi ale zonelor economice. cerinţele de cercetare pentru cunoaşterea mediului deltaic. formativ şi educaţional. Căsuţa nr.2). precum şi realizarea temelor de cercetare. Atribuţiile Consiliului Ştiinţific sunt stabilite prin HG nr 367/2002 (Căsuţa 2.3. asigură informarea curentă a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervaţie. b) propune modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală. de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei şi le supune aprobării Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.3. f) analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural. elaborate potrivit legii. 1515/2007.A. g) aprobă nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile.2 Atribuţiile Consiliului Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei a) aprobă programele de conservare a genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. analizează şi stabileşte modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei. cu avizul prefectului judeţului Tulcea. 2. r) avizează. sub raportul protecţiei ecosistemelor. j) aprobă programul unitar de cercetare ştiinţifică a fenomenelor deltaice. protocoalelor. programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. l) aprobă raportul anual de activitate şi programul de activitate pentru anul următor ale Administraţiei Rezervaţiei şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor. precum şi pentru realizarea obiectivelor. i) recepţionează. gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte şi stabileşte măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora. precum şi zonele de valorificare. în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare. care se aprobă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Administraţia Rezervaţiei este condusă de Consiliul Ştiinţific în subordinea căruia se află Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului ştiinţific. n) face propuneri de norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor economico-productive. o) încurajează şi dezvoltă parteneriatul cu toate sectoarele societăţii civile. cu organizaţiile neguvernamentale. h) aprobă. 16 . Activitatea Consiliului ştiinţific se desfăşoară în baza unui regulament propriu de funcţionare aprobat în prima şedinţă a consiliului. e) stabileşte speciile de plante şi animale ce necesită protecţie totală pe teritoriul Rezervaţiei. indiferent de instituţia care le efectuează şi de sursa de finanţare. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei. s) conlucrează cu Compania Naţională "Apele Române" . m) aprobă norme interne de consumuri şi normative care nu sunt în competenţa de aprobare a altor organe. Conform HG nr. c) aprobă programul de realizare a reconstrucţiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop. numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. k) analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor._________________________________________________________________________________ internaţionale la care România este parte. în condiţiile legii. precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul susţinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabilă. d) aprobă strategia ştiinţifică privitoare la administrarea Rezervaţiei.S. p) organizează activităţi cu scop instructiv. Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei este format din 17 membrii. planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul Rezervaţiei. tehnologiile. ca modalităţi şi mijloace tehnice de valorificare a acestora. delimitează şi propune declararea zonelor funcţionale ale Rezervaţiei şi introduce marcaje şi semnale avertizoare pentru limitarea acţiunilor perturbatoare. q) identifică. programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri.

utilizarea resurselor naturale şi dezvoltare durabilă. care îndeplineşte 11. organizate în teritoriul Rezervaţiei: Tulcea. Sulina 11 Naţionale de Mediu. Prin înfiinţarea Gărzii 4. Crişan. în 9. birouri. 2. compartimente funcţionale organizate în servicii. ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară activând în 4 domenii principale: management ecologic. ecologice Rezervaţiei. compartimente. Chilia 7 control ecologic. Tulcea 17 funcţionat Corpul de Inspecţie şi Pază. clima suportă trei influenţe exterioare: inflenţele continentale. serviciul de inspecţie şi 3.1 zile (Sf. Sf._________________________________________________________________________________ o) aprobă programul de realizare a lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop. Structura organizatorică a Administraţiei Rezervaţiei cuprinde direcţii. Gheorghe.1).3.3.260 ore/an la Tulcea şi 2. Jurilovca şi Mihai Viteazu.1 Districtele şi cantoanele din Rezervaţie Nr. 17 .1 şi tabelul 2. reconstrucţia ecologică şi dezvoltarea infrastructurii. componenta de 5. Sulina. Sarichioi 7 organizat serviciul dsesupraveghere şi ecologic.502 ore/an la Sf. Chilia-Veche. Uzlina. Gheorghe) strălucirea soarelui: 2250-2500 ore/an (2.Gheorghe). numărul zilelor cu cer acoperit: 99 zile (Tulcea şi Jurilovca) – 90 zile (Sf. în cadrul acesteia a 1. precum şi de cantoane ecologice (Fig. în apropiere de Marea Neagră. Maliuc 8 cadrul Administraţiei Rezervaţiei fiind 10. Pardina 7 denumit ulterior. Sarichioi.3. pontice şi. conştientizare publică-educaţie ecologică şi logistică. District ecologic Cantoane Odată cu înfiinţarea Administraţiei Crt. Domeniul managementului ecologic este susţinut de compartimente specializate privind reglementarea şi autorizare activităţilor. Caracterizare fizico-geografică 2. Valorile principalilor parametri climatici sunt: nebulozitatea: < 5% (cea mai redusă din ţară). Maliuc. 2. Gheorghe).4 Caracterizare climatică Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică. perioada cu cer senin: 66 zile (Tulcea) – 80. supraveghere şi control. Pardina. Crişan 9 6. Caraorman 7 inspecţie de mediu a fost integrată în 7. Tabel 2. respectiv cele ale aerului de advecţie. Sfântu Gheorghe 9 cadrul Gărzii de Mediu şi organizată ca 8. Uzlina 10 unitate specializată pentru Rezervaţie. Mihai Viteazu 11 atribuţiuni specifice administratorului ariei Total 110 protejate. Caraorman. monitoringul integrat şi bazele de date. Jurilovca 7 control 12. conservarea biodiversităţii. Domeniul supravegherii şi controlului este susţinut de funcţionarea a 12 districte ecologice.

temperatura medie lunară înregistrează un minim în ianuarie.7ºC (2. concomitetnt cu reducerea influenţei uscatului şi creşterea influenşei mării: Tulcea şi Jurilovca 11ºC.>30 ºC) Tulcea 19. precipitaţiile medii anuale: 400-450 mm/an.5ºC (-8ºC/+3ºC) -0. Parametrii multi anuali de temperatură confirmă caracterizarea generală a climei Rezervaţiei (Tabelul 2.2 5.0 13.1929) absolută Temperatura maximă 39.2 ºC.1 12.9 88. 3.6 80. Valorile medii multianuale cresc treptat de la vest la est.0ºC lunară Teperatura minimă -27.3 62. 4. relativ mici.6 39.8 Jurilovca 16.1963) -25.4.2 Zile cu temperaturi caracteristice (După Gâştescu P.08.2ºC (18.1 Temperatura ambientală (media anuală.7 Gorgova 19.2ºC/+5ºC) lunară Temperatuta maximă 22.9 83.9 81.6 18 . temperatura medie anuală: 11-11. 2006) Staţia Zile de iarnă Zile de îngheţ Zile de vară Zile tropicale (Tmax. singura lună cu valori negative şi un maxim în iulie pe tot teritoriul Rezervaţiei (Tabelul 2. Sf. Nr. Tabelul 2. 2.3 56. maritime şi ale aerului de advecţie). 1.1).0ºC 11.4 Sulina-dig 15.3 21.2 82.2). toate crescând de la est la vest (Tabelul 2. Tabelul 2.6 ºC şi Platforma Gloria (situată la circa 30 km în larg în dreptul litoralului marin dintre Sulina şi Sf. Gheorghe) 12 ºC. Sulina-dig (situată deasupra apelor teritoriale. Temperatura medie anuală a înregistrat variaţii neperiodice pozitive sau negative.>25 ºC) Tmax.4.4 ºC.1).4. Crt.6ºC (29._________________________________________________________________________________ radiaţia solară: 130-135 kcal/cm² (cea mai mare din ţară).7 Sf. Gheorghe şi Gura Portiţei 11. 5.2ºC (-9. ca urmare a rolului de rezervor termic al apelor mai puţin adânci (10-20m) de pe platforma continentală (Maria Iliescu.<0 ºC) (Tmin.2 0.7º 23.1 Parametrii de temperatură a aerului din Rezervaţie Parametrii Rezervaţie Rezervaţie multianuali Vest (Tulcea) Est (Sulina) Temperatura medie 11. temperaturile maxime absolute crescând în sens invers (Tabelul 2. Gorgova 11.4.6ºC anuală Temperatura minimă -1.4.02. Temperaturile minime absolute cresc de la vest la est ca urmare a influenţei marine asupra aerului polar sau arctic şi tot datorită aceleaşi influenţe masele de aer fierbinte tropical suportă o uşoară ameliorare. evidenţiază cele trei influenţe exterioare.4.1945) 37. 2.1). Temperaturile extreme absolute reflectă cel mai bine cele trei influenţe exterioare care se interferează pe teritoriul Rezervaţiei (continentale.1946) absolută Observaţii Oscilaţii neperiodice de circa 2ºC (ierni aspre/ierni blânde) Numărul mediu anual de zile cu diferite temperaturi caracteristice. Gheorghe 15.3 75. 1991).4º C. la circa 6 km în larg) 11.4.08.5 72.<0 ºC) (Tmax.5ºC (2. maxima şi minima anuală).01. În cursul anului.

2). iulie. 2. cu precădere în ultimii ani.4. august. s-au caracterizat printr-o frecvenţă mai mare în perioada de vară în 2006.4. în 2006 Evoluţia temperaturilor medii înregistrate în anul 2006 la staţiile meteorologice din RBDD [gr. în luna ianuarie. 13.2°C la staţia Sulina şi 12. caracterizate prin temperaturi maxime ale aerului de peste 30°C. cuprinse între 14.2). temperaturile menţinându-se negative şi în luna februarie.75°C (Staţia Mahmudia) şi 11.C] ia -5 nu ar ie fe br ua rie 0 5 10 15 20 25 Tulcea Sulina Sf. respectiv în lunile iunie.9°C la celelalte staţii din teritoriul Rezervaţiei (Figura 2. Evoluţia temperaturilor medii înregistrate în Rezervaţie. înregistrându-se la Staţia Jurilovca. 2.4.4° – 12. 19 au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie Portita Gorgova ar t ie ap ril ie m iu ni e iu lie m ai . toamnă) şi prin trecerea aproape bruscă de la anotimpul rece la cel cald.5°C) şi Tulcea (35. septembrie.95°C (Staţia Gura Portiţei). octombrie.6°C) în luna august.1). ceea ce a caracterizat un an destul de călduros (Tabel nr._________________________________________________________________________________ Efectele schimbărilor climatice au fost observate şi pe teritoriul Rezervaţiei.4.1°C la staţiile Gura Portiţei şi Tulcea. 39°C în luna iunie şi la staţiile Gorgova (35. cu variaţii mari de temperatură. Un prim efect se referă la reducerea numărului anotimpurilor.2). 86 de zile/an la staţia Gura Portiţei şi 58 zile/an la staţia Sulina. fenomen caracterizat în principal prin reducerea semnificativă a duratei sezoanelor intermediare (primăvară. noiembrie şi decembrie cu mult superioare faţă de normala standard climatologică a mediilor multianuale. De remarcat este faptul că în luna octombrie au fost înregistrate temperaturi pozitive. 21°C la Staţiile Gorgova şi Tulcea. Zilele de vară definite ca având temperatura maximă diurnă > 25 °C. au fost înregistrate în număr destul de mare la staţia Tulcea (27 zile/an) şi la staţia Gura Portiţei (25 zile/an) în timp ce la staţia Sulina s-a înregistrat doar 1 zi cu caracter tropical (Tabel nr.Ghe Jurilovca Cele mai multe nopţi geroase.4. cele mai ridicate temperaturi.1. Temperatura minimă absolută anuală a fost înregistrată la Staţia Mahmudia -23°C. 2. numărul acestora fiind cuprins între 96 zile/an la staţia Tulcea. Zilele tropicale. Temperaturile maxime din 2006 nu au mai depăşit 40°C. În anul 2006 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 10. au fost înregistrate în perioada de iarnă a anului 2006 la Staţiile Sf. cu temperaturi mai mici de -10°C. Figura 2. Gheorghe şi Tulcea (16 nopţi) iar la celelalte staţii înregistrându-se între 12 şi 15 nopţi geroase (Tabelul nr.

Gorgova 406. Cantităţile de precipitaţii maxime absolute în 24 de ore au fost în toate cazurile.5 mm. Dranov 356.2 Precipitaţiile atmosferice Precipitaţiile atmosferice înregistrate pe teritoriul Rezervaţiei se reduc treptat de la vest la est sub influenţa uscatului limitrof şi al Mării Negre. cantităţile medii anuale de precipitaţii au valori diferenţiate: în spaţiul deltaic: Tulcea 438.2 mm. acestea depăşesc 400 mm (Sf. mai ales deasupra apelor costiere._________________________________________________________________________________ Tabel nr. reprezentând dublul valorii medii anuale multianuale şi 132. caracterizate prin curenţi de aer descendenţi.C Nopţi tropicale m>20gr. iau naştere curenţi de aer ascendenţi care generează nebulozitate şi ploi convective.6 mm). mai apare şi un maxim secundar în noiembriedecembrie.6 mm. datorită proceselor de evaporaţie care implică consum de căldură. mai mari de 90 mm. cantităţile medii anuale de precipitaţii au înregistrat mari variaţii neperiodice.C Zile îngheţ m<0gr.4.C Zile iarnă m<0gr. se formează inversiuni de temperatură. staţiei Tulcea. Astfel. în timp ce pe suprafaţa continentală limitrofă. cele mai puţine. ca urmare a ploilor convecte locale. suprafeţele acvatice. 88 zile. Dealungul anilor. fapt ce determină destrămarea sistemelor noroase şi diminuarea sau absenţa precipitaţiilor.C Zile vară M>25gr. revin staţiei Sulina.2 Distribuţia temperaturilor înregistrate în Rezervaţie în anul 2006 Staţia Meteorologică Specificaţie Nopţi geroase m<-10gr. Gura Portiţei 327. sub influenţa convecţiei termice din timpul zilei. Pe litoral. cele mai mari contraste pluviometrice fiind chiar pe litoral. depăşind cu mult valoarea medie a lunilor în care s-au produs. În timpul anului.7 mm în 1920. la Sulina: 690. cantităţile medii lunare de precipitaţii înregistrează un maxim anual în iunie (45-55 mm) şi un minim în februarie (18-35 mm).5 mm. determinat de ciclonii mediteraneeni şi pontici din această perioadă.4. ele au reprezentat totodată ´ până la 1/3 din valoarea medie anuală de la staţia 20 . iulie-august. 60 zile. Sulina-dig 330. Gheorghe 403. dar cu valori mici (30-38 mm).5 mm în 1935 (cea mai mare valoare anuală. Pe grindurile Caraorman şi Sărăturile. Un aport însemnat la cantitatea anuală a precipitaţiilor îl au ploile de vară cu caracter local. Gheorghe 403. 2. în Complexul lagunar Razim-Sinoie: Jurilovca 386.4 mm.Gheorghe Mahmudia Jurilovca Gura Portiţei Gorgova 16 25 88 96 27 14 13 12 13 20 60 58 1 54 0 0 16 22 74 72 13 19 15 13 14 32 79 72 21 23 10 6 13 28 84 83 15 16 16 13 12 20 67 86 25 47 13 0 15 26 83 91 27 25 15 0 Zilele de îngheţ au variat în limite destul de largi.C Temperatura solului (medie la suprafaţă) Temperatura solului (la 10 cm adâncime) Tulcea Sulina Sf. Sf. cu aceeaşi tendinţă de reducere vest-est.9 mm. În acest context. iar cele mai numeroase. 2. cea mai mică valoare anuală.6 mm.C Zile tropicale M>30gr.

Gheorghe 302 mm/an. Media precipiaţiilor în anul 2006 înregistrate la staţiile meteorologice de pe teritoriul Rezervaţie a fost de 296 mm.4. la Staţia Sulina (Figura 2.6 mm. reprezentând 2/3 din cantitatea anuală de la aceeaşi staţie.2 mm.6 mm care completată cu ploaia din ziua precedentă a foat de 690. Gorgova 96.1) se reduce treptat de la vest spre est> Tulcea 104. mm/mp) Precipitaţii maxime mm/24h Zile cu precipitaţii >0.Gheorghe Mahmudia Jurilovca Gura Portiţei Gorgova 421 219 96 20 29 233 103 63 11 0 302 132 69 39 5 273 210 80 20 33 284 159 68 15 9 321 126 72 22 0 236 122 69 18 24 Luna cea mai săracă în precipitaţii a fost octombrie.i Sulina 87.2 mm) şi staţia Sulina în luna august (101 mm).3 mm. iarna când se produc viscole violente. 21 . cm Tulcea Sulina Sf. doar pe grindurile consolidate. produsă într-o singură zi.4 mm. la Staţia Sf. Cantităţile de precipitaţii căzute pe tot parcursul anului 2006 au fost foarte reduse. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii a fost înregistrată la staţia Tulcea în luna iunie (73.4 mm. Gheorghe 88._________________________________________________________________________________ respectivă.1 mm Zile cu precipitaţii >5 mm Zile cu strat zapadă.0 mm . media lunii fiind cuprinsă între 3 mm la staţia Sulina şi 11. în intervalul cu ninsoare. la Staţia Gorgova 321 mm/an. uneori chiar efemer. iar în zona apelor costiere. Stratul de zăpadă este temporar.3). Jurilovca 90. Sunt cazuri rare. iar la Staţia Sulina de 233 mm/an (Tabelul 2.4 mm la Staţia Jurilovca. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii (>0. reprezentând 1720% faţă de media lunii august. furtuni puternice.4. la CA Rosetti.4.1 mm. în aceeaşi zi. la staţia Tulcea înregistrându-se 421 mm/an. acestea încadrându-se între 3 mm în luna octombrie şi de 101 mm în luna august. totalizând 530. Sf. Tabelul 2.2).3 Distribuţia precipitaţiilor înregistrate în Rezervaţie în anul 2006 Staţia Meteorologică Specificaţie 2006 Precipitaţii (medie lunară. la Sulina s-au înregistrat 219. Cea mai mare cantitate maximă în 24 de ore s-a produs la 29 august 1924.

20. Neacşa şi colab.Gheorghe Mahmudia gu st se pt em br ie oc to m b rie no ie m b rie de ce m br ie Jurilov ca Portita ar ie ar t ie fe br u m ap iu ni e iu lie ril ie m ai au Gorgov a Figura 2. teritoriul Rezervaţiei este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0. acoperind un cadran de 360º. Gheorghe 17.4.4%.1%).6%) şi nord-est (Sf. în anumite sectoare predomină vântul de nord (Jurilovca 27. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea. în anul 2006 Vânturile dezvoltate pe teritoriul Rezervaţiei sunt influenţate de forma depresionară a zonei. Aceleaşi direcţii de nord şi sud sunt dominante şi în larg. urmat de cel din nord (Tulcea 12. iar 79.5%). de 7 m/s.7% şi respectiv 16. 12. relativ constantă tot anul. unde sectorul nordic deţine 44.5% din teritoriul Deltei Dunării se găseşte sub acest nivel. grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. aceasta fiind cea mai mică valoare. Gheorghe 13. Brizele reprezintă o caracteristică importantă a zonei litorale a Rezervaţiei.3 %.Neacşa şi colab.8%.5. între orele 21 şi 22. morfologie 2. 2. pe mare. 7 m). Vântul dominant este cel din nord-vest (Tulcea 15. concomitetnt cu reducerea rugozităţii suprafeţei active: Tulcea 23. între orele 10 şi 20.8%.8% (Platforma Gloria) (O. În timpul a 24 de ore.7%) dirijate de linia de ţărm. În raport cu nivelul Mării Negre. ca urmare a contrastului termo-baric dintre apă şi uscat. Gorgova 18. Caraorman. Calmul atmosferic se reduce treptat de la vest la est. În apele costiere. 1974). Sf.9%. Briza de mare se resimte ziua. între orele 23 şi 7. iar briza de uscat. pe braţul Chilia. Gorgova 19. vântul are o viteză medie energetică. un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei). Sulina 18. acestea se rotesc în sensul acelor de ceasornic. de deschiderea largă spre est. iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m. noaptea. În zona litorală. Sulina-dig 1.1 Forme de relief Păstrând caracteristica deltelor.7%. 1989). de absenţa obstacolelor orografice şi de multitudinea luciilor de apă ca şi de vecinătatea Mării Negre.006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei.5% deasupra acestuia._________________________________________________________________________________ Ev oluţia cantităţilor de precipitaţii medii la staţiile meteorologice din RBDD în anul 2006 ia 0 nu ar ie 20 40 60 80 10 0 12 0 Tulcea Sulina Sf.5%). ca şi între 8 şi 9 se realizează fazele de echilibru termic (O. 22 .4 m.5 Geologie. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. la Sulina. în 24 de ore.2 Evoluţia cantităţilor medii lunare de precipitaţii în Rezervaţie. urmat de cel de sud (10.

Gheorghe şi complexul Gorgova – Uzlina. Suprafeţele amenajate prin îndiguire pentru diverse scopuri economice sunt mai puţin extinse (13. arii depresionare intens aluvionate (Sireasa). Relaţia hidrografică dintre braţele Dunării şi spaţiile interioare se realizează prin intermediul reţelei de gârle şi canale ce alimentaează peste 200 de lacuri de interes piscicol. care are 7 m. Gâştescu. Unitatea se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică (resturi ale uscatului predeltaic Chilia şi Stipoc. Principalele unităţi morfohidrografice sunt: teritoriile predeltaice. DRANOV (Insula Dranov) (P. Şi această unitate se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică. În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m. În perioada 1985-1990. Murighiol). canalul Litcov a fost redeschis). canalul Litcov şi gârla Ceamurlia au fost blocate. În anul 1982 a fost deschis un nou canal (Crişan-Caraorman) în scopul exploatării nisipurilor din grindul Caraorman. CARAORMAN (Insula Caraorman). 1985). Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării. grinduri marine (Letea) şi fluviale.4% din suprafaţa deltei şi 16. Bălteni) dar şi arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina. Litcov.300 ha (28. RoşuPuiu). Gheorghe şi a canalului însoţitor pe acelaşi traseu.8% din suprafaţă fiind scoasă din regimul natural prin amenajările agricole (Sireasa. 2006). amplasate în două mari complexe lacustre: Sireasa – Şontea – Furtuna şi Matiţa – Merhei. canalul de legătură dintre Lacul Puiu şi Lacul Erenciuc. Popina). 23 . grinduri fluviatile vechi (Rusca. Altitudinea medie a deltei este de +0. 18 m.9% din cea a Rezervaţiei). către braţele Sulina şi Sf.Gheorghe. Carasuhat). grindurile fluviatile şi grindurile maritime. Având o secţiune de curgere mare. silvice (Păpădia) şi piscicole (Chilia Veche. reţeaua hidrografică. Cernovca). 42. Gheorghe). Unitatea Caraorman este desfăşurată atât în sectorul fluviatil cât şi în cel fluvio-maritim. ) care au o influenţă negativă asupra complexelor prin cantităţile mari de aluviuni introduse. -26 m. În ultimii ani au mai fist deschise o serie de canale în scopul facilitării accesului în complexele acvatice (Filat.2%) şi cuprind amenajări piscicole (Rusca. pe braţul Tulcea.7% din Rezervaţie). unităţile morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi deltaice (insule): LETEA (Insula Letea). lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. cu excepţia lacului Belciug.000 ha (44. Tulcea şi Sulina şi ţărmul marin acoperind o suprafaţă de circa 157. iar canalul Gorgova a fost limitat la două tuburi la priză (din anul 1990. precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m. pe braţul Sf.52 m. Maliuc. o vastă depresiune lacustră (Matiţa – Trei Iezere – Merhei) dar şi prin presiune antropică puternică. Babina. Uzlina între Sf. Unitatea Letea este desfăşurată între braţele Chilia. mai puţin evoluate. Pardina. B. Ivancea. Camelia Anghel. pentru apărarea cordonului litoral împotriva eroziunii şi de drenare a apelor din complexul lacustru Roşu – Puiu._________________________________________________________________________________ 34 m. cu un debit de circa 30 mc/s între Litcov şi Sf. Murighiol. Stipoc. După efectuarea lucrărilor de îndiguire şi amenajarea incintelor acestora. Gâştescu.9% din suprafaţa deltei şi 26. amenajări agricole (Carasuhat) şi silvice (Rusca. pe braţul Sf. Driga. atât grinduri marine (Caraorman. aici fiind incluse. Sărăturile). cu o suprafaţă de circa 101. a fost realizat digul litoral Sulina – Sf. canalul preia din braţul Sulina între 5-200 mc/s şi modifică regimul de circulaţie al apei în complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu cu consecinţe negative în echilibrul ecologic al acestei unităţi. Obretin. Gheorghe.

Principalele unităţi morfohidrografice din perimetrul Rezervaţiei prezintă caracteristici specifice unităţilor deltaice: Teritoriile predeltaice sunt suprafeţele încorporate în suprafaţa deltei. Dată fiind slaba circulaţie a apelor. la o cotă destul de ridicată (+1.170 ha). în această situaţie se găseşte numai partea centrl-estică unde şi altitudinile sunt mai mari (peste 2 m).200 ha (2.50 m. diferenţiindu-se mult de subunităţile limitrofe. Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului de depunere a aluviunilor în procesul de inundaţie prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale. Lipovenilor. aici au predominat procesele de acumulare biologică într-un regim hidrologic de mlaştină. realizat după 1950. care au aparţinut Câmpiei Bugeacului situată la nord de braţul Chilia şi din care au fost separate prin eroziune fluvială. În această categorie intră Câmpul Chiliei şi parte centrală a grindului Stipoc. Pe Câmpul Chiliei. Pe toată lungimea digului a fost construit un deversor în dreptul cherhanalei Roşuleţ.Calica.30 m). În afara grindurilor fluviale din lungul braţelor se găsesc asemenea forme de relief şi în lungul gârlelor mai importante din delta fluvială. Palade). Gheorghe şi Sulina). Unitatea Dranov este spaţiul cuprins între braţul Sf. Ulterior. altitudinea scade treptat de la nord spre sud şi de la nord-vest spre sud-est. în perioada 1933-1935. Prin construirea canalelor şi prin realizarea platformelor pentru depozitarea stufului (în perioada valorificării stuficole a Deltei).4% din suprafaţa Deltei). extremităţile (vestică cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din depozite fluviale. Gradul de amenajarea al unităţii este destul de ridicat (26. Din aceste motive şi pentru a reactiva potenţialul piscicol al complexului lacustru Razim-Sinoie. Periteaşca. la cel deltaic în sud. între anii 1904 şi 1906 a fost săpat canalul Dunavăţ (Carol) iar în 1914 canalul Dranov (Ferdinand). Perişor. Tulcea. cel mai mare lac din Delta Dunării (2.1% din suprafaţa deltei şi 14. În condiţii naturale schimburile hidrologice sezoniere dintre braţul Sf. în suprafaţă totală de peste 85. Holbina. existând doar 90 de lacuri nesemnificative ca suprafaţă. Acestea sunt constituiete din depozite loessoide. în partea de est cu altitudini până la 1. Sarinasuf.2% din suprafaţa Rezervaţiei) şi se caracterizează prin prezenţa pe circa o treime din întreaga suprafaţă a unei a unei arii depresionare în partea de vest. Dunavăţ. au mai fost săpate şi alte canale în scop similar (Crasnicol. în acelaşi sens depozitele loessoide fiind uşor acoperite de depozite fluviale şi ca atare şi peisajul se schimbă trecând de la aspectul unei câmpii veritabile la nord. având înălţimi ce variază în lungul acestora. scăzând din amonte spre aval. având cote sub nivelul mării şi a unui complex de grinduri (Crasnicol – Perişor). Gheorghe şi lacul Razim. Iazurile . Gheorghe şi lacul Dranov se realizau prin intermediul gârlelor Cerneţ şi Dunavăţ.000 ha (24. Unitatea este slab drenată prin reţeaua de gârle natu. fapt ce atrage după sine stocarea unui volum mai mare de apă în complex şi ridicarea nivelului lacurilor şi apelor freatice din grindul Caraorman cu consecinţe negative asupra pădurii Caraorman (zonă cu regim de protecţie integrală) şi a localităţii cu acelaşi nume. În cazul grindului Stipoc. pe ambele maluri (Chilia.2%) prin amenajarea agricolă Murighiol-Dunavăţ şi amenajările piscicole Dranov. Suprafaţa teritoriilor predeltaice este apreciată la circa 8. Sf._________________________________________________________________________________ Gheorghe. cu excepţia lacului Dranov. au rezultat grindurile antropice uneori 24 .

9 108. barând golful deltaic şi formând delta fluvială de astăzi. stuficole. reţeaua de canale a devenit mult mai complexă iar multe gârle care aveau un anumit rol în funcţionarea sistemului deltaic au fost anihilate. În aceste condiţii.2 69.900 ha (10.75 km şi adâncit ca urmare a acţiunii de realizare a unei căi navigabile maritime. care ocupă o poziţie intermediară între cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise. impunânduse realizarea unor căi de legătură pe ape şi de drenaj în interiorul acestora.6 17.4). Caraorman şi Crasnicol) care s-au format cu circa 10 000-11 000 î.4. Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe.._________________________________________________________________________________ mai înalte decât cele naturale. Gheorghe a fost scurtat. Grindurile marine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine (determinate) şi a celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale Dunării.6 1. Braţul Sf. în perioada 1985-1990 de la 120 km la 70 km. evoluţia şi funcţionarea sistemului deltaic.0 340 0. Procesul de autoreglare a subsistemului hidrografic în condiţii naturale a fost.7 348 0. Braţul Sulina a fost scurtat. agricole. Gheorghe 104. erboase şi forestiere de pe acestea.022 Sulina 91. Cele mai mari grinduri marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea. Gheorghe. Al treilea complex de grinduri marine este Sărăturile.9 km la 63. de la 91.015 Tulcea 19.4.4 Braţele principale ale Dunării în Delta Dunării Lăţime Panta la nivel Denumirea Lungime (km) medie mediu Braţului 1870 1893 corectat (m) (%) Chilia 113. Tabelul 2. în perioada 18621902. au evoluat în decursul timpului în funcţie de factorii neotectonici şi de intensitatea procesului de colmatare. prin avansarea deltei cu acelaşi nume (Tabelul 2.1 25 . începând cu primele lucrări de corectare a braţului Sulina. Suprafaţa grindurilor fluviale este apreciată la circa 50. Modificări importante au suferit şi braţele Sulina şi Sf. constituite în cea mai mare parte din depozite nisipoase. pentru o scurtă perioadă de timp (ani şi zeci de ani) un ţărm dublu. încă. deşi mai înguste. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru stuficultură. piscicultură.0 120.4 m pe Letea şi 7 m pe Caraorman) şi prin relieful eolian rezultatşi asociaţiilor vegetale. prin tăierea meandrelor dintre km 17 şi 85.5% din suprafaţa Deltei.4 1. prin faptul că se sprijină pe ţărm cu vârful (partea mai îngustă) şi se dezvoltă sub formă de jerbă spre interior. agricultură şi silvicultură. constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul deltaic.Chr. continuat cu canale construite în scopuri piscicole.6 1. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre cele două compartimente – delta fluvială şi delta fluvio-maritimă. În aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă.5 296 0. Reţeaua hidrografică reprezintă unul din subsistemele determinante în apariţia.7 146 Sf. Suprafaţa grindurilor marine se apreciază la circa 34. sunt cele mai reprezentative prin înălţimile maxime (12.9 63.0 1.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei Dunării). Braţul Chilia a crescut în lungime de la 113 km (1870) la 120 km (1985).017 Coeficient de sinuozitate În regim După natural corectări 1. Tot din grupa grindurilor marine se includ şi c configuraţia şi chiar poziţia lor în spaţiu este în continuă schimbare. Grindurile Letea şi Caraorman.

084 48 214 Caraorman 178 27 12.0 22. Tabelul 2.5 Rusu Erenciuc 3. Ulterior. Aceste canale împreună cu gârlele naturale reprezentau. Lacurile constituie o categorie morfohidrografică importantă în ansamblul Deltei Dunării.5 G.5 Matiţa Merhei 7.0 23.28% din suprafaţa Deltei Dunării). iar cea a canalelor este de 1.3 7. Veche 13. Turcească 8.8 Lopatna 12. Satului 11.5 Principalele gârle în regim natural din Delta Dunării Denumirea Lungime Denumirea Lungime Denumirea gârlei (km) gârlei (km) gârlei Arhipenco 3.8 0.5 0.5 Iacubova 6. o parte din acestea fiind rămase în incintele îndiguite (amenajările agricole Pardina.400 100 25.3 Împuţita 7. în principal. etc.666 % 37 50 13 100 26 . când s-a pus problema exploatării stufului prin incinte amenajate.4 Potcoava-Litcov Crasnicol 2.700 41 175 Dranov 94 14 3.0 Păpădia Veche Bratuşca 12._________________________________________________________________________________ Lungimea totală a gârlelor naturale şi parţial modificate este de 1.0 55. colmatate. Sireasa. a rezultat un număr de 668 de lacuri însumând 31.4.0 Perivolovca Buţov 18.802 19 3. Uscată 6.3 Păpădia Babinţi 2.5 Roşuleţ Dunavăţul Vechi 3. Tabelul 2.3 Sulimanca Seacă Gârla de Mijloc 4.6 Lacurile din Delta Dunării pe unităţi deltaice Unitatea Înainte de 1960 Număr % Suprafaţă % Număr (ha) Letea 396 59 15.6). în perioada 1960-1970 cea mai eficientă reţea hidrografică interioară sub aspectul circulaţiei apelor şi transportului naval. Sireasa şi Pardina. Murighiol-Dunavăţ.753 km.5 Reţeaua actuală de canale datează.5 G.4.666 ha (7. Dintre gârlele naturale.5 Iacob 5. În ceea ce priveşte lungimea canalelor.5 3.4. invadate cu vegetaţie.3 Japşa Vătafului 6.5 Tărâţa Lungime (km) 8. multe din canale au fost abandonate.5 Martin 4.) (Tabelul 2.5).5 Şontea Gârla lui Agache 3.262 100 479 După 1960 % Suprafaţă (ha) 45 9. Gheorghe cu unele consecinţe ecologice negative.478 11 90 Total 668 100 31.0 G.5 7.742 km. În urma acţiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajări agricole din Delta Dunării. prin schimbarea direcţiei de valorificare a unor resurse naturale.4.464 36 12.0 G.82% din suprafaţa deltei) (Tabelul 2.8 PotcoavaGorgova Clineţ 13. numărul total al acestora a scăzut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafaţa totală a ajuns la 25. au mai rămas în funcţiune gârle în lungime totală de 285 km. multe lacuri şi chiar complexe lacustre au fost desecate (amenajările agricole Pardina.262 ha (9.5 19.8 Poliacova Carainache 7. chiar dacă prin lucrările de amenajare a numeroase incinte. aceasta se modifică de la an la an în funcţie de lucrările noi întreprinse. Între anii 1991-1994.0 18. a fost construit digul şi canalul însoţitor între Sulina şi Sf. Din inventarierea lacurilor făcută înainte de 1960. Sireasa). din deceniul al şaptelea.

50 ha. Lacurile ocupă circa 85 din complex (86. şelful median şi şelful extern (O. platforma continentală (şelful. 1971.050 ha şi Istria. numit şi margine continentală) se poate împărţi. ocupă zonele din jurul lacurilor şi complexelor lacustre din ariile depresionare. Acest spaţiu submers reprezintă domeniul de acţiune a factorilor modelatori. 200 m).5 şi 1 m altitudine. 3. 2. Panin. Sinoie. în nord şi până la Capul Midia. 2002). Şelful median se desfăşoară între izobatele de 40. respectiv valurile şi curenţi marini care prelucrează şi transportă matreialul aluvionar.550 ha sau cele de pe grindul Chituc. În amenajările piscicole.300 ha) şi sunt de tip lagunar (Razim. 41. Sunt acoperite de apă. cât şi sedimentării intense datorată aluviunilor deversate de râurile din nord-vestul Mării Negre şi. pe şelful intern predomină fracţiunea nisipoasă care trece treptat spre şelful de tranziţie în favoarea siltului (N. într-o măsură mai mică materialului rezultat din abraziunea zonei de coastă.492 ha._________________________________________________________________________________ Terenurile mlăştinoase sunt terenurile situate între -0. pe care se suprapun forme de relief rezultate din depunerea ulterioară a sedimentelor fluviatile. Şelful intern se desfăşoară de la ţărmul marin şi până la izobata de aproximativ 40-50 m şi este zona pe care se întinde limita Rezervaţiei (izobata 20 m). 11. 1. 490 ha. Gâştescu. se întinde pe o lungime de 166 km. Edighiolurile. Uniformitatea reliefului platformei continentale se datoreşte atât modelării reduse în faza pleistocenă.2 Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese Sectorul marin costier aferent teritoriului Rezervaţiei. unde procesele actuale de modelare sunt resimţite cu mai multă intensitate prin înaintări şi retrageri care au consecinţe directe asupra teritoriului Rezervaţiei şi respectiv asupra ecosistemelor din imediata apropiere. dar este supusă regimului hidrologic dirijat. în sectorul românesc. de la gura braţului Chilia. Luând în considerare criterii morfometrice. Pe baza datelor obţinute prin analiza 27 .500 ha (43% din suprafaţa deltei). toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca. în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Nuntaşi. P. Agighiol. 1. morfologice.500 ha. este un sector jos. 5460 ha. Goloviţa. 2. de tip limanic (Babadag. în suprafaţă totală de 140. 50 şi 70 m.370 ha. în trei compartimente: şelful intern. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă martori de eroziune.070 ha). O bună parte din aceste terenuri au fost desecate prin acţiunea de îndiguire şi realizarea amenajărilor agricole şi silvice. Complexul lacustru Razim-Sinoie. Suprafaţa acoperită cu vegetaţie acvatică este apreciată la circa 143. Zmeica.Şelariu. în suprafaţă totală de circa 103. în special. de acumulare. 560 ha).000 ha este format în principal din lacuri. Zona se caracterizează printr-o câmpie de abraziune şi acumulare rezultată în urma variaţiilor nivelului marin din perioada cuaternară.5.150 ha. Sub aspect sedimentologic şi textural. 1999). cu prelungirile Tăuc. iar şelful extern se desfăşoară între izobatele 70 m şi 130 m (după alţi autori. şi. în funcţie de nivelul Dunării şi de vegetaţia palustră. această categorie morfohidrografică a rămas. B Driga. 17. 180 ha şi Topraichioi. Valoarea pantei creşte de la nord (1°) spre sud (2°) considerată pe profilele orientate de la vest spre est de la ţărm spre taluzul continental. Zona maritimă costieră. sedimentare şi chiar biologice.870 ha. a celor aduse de Dunăre.

B. Cauza directă se referă la implementarea digurilor cu direcţie perpendiculară pe ţărm (Sulina.6 Soluri. Cauza indirectă se referă la reducerea volumului de aluviuni transportate pe Dunăre în Marea Neagră. 1999. reprezentând o rată anuală de 42.5 km cu o rată anuală de 17.7 milioane tone pentru perioada 1961-1980 şi la numai 22 milioane tone pentru deceniul 1981-1990. Driga.377 între 1961-1970.1 Principalele tipuri de soluri Conform lucrării „Harta solurilor din rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată de I. Pentru ţărmul marin românesc. la 900 ha. în delta secundară laterală a braţului Sf.5 m/an (pierdere de circa 150 ha) şi a lacului Sinoie (grindul Periboina) pe circa 10 km cu o rată anuală de 10-12 m/an (pierdere de circa 350 ha).18-0. Suprafaţa considerată pierdută din spaţiul Rezervaţiei a fost apreciată pentru perioada 1962-1983. deci abraziune marină (P. pe baza datelor de la maregraful Constanţa.. 1986._________________________________________________________________________________ documentelor cartografice şi a măsurătorilor făcute la bornele hidrografice (începând din anul 1962). iar cel supus procesului de înaintare este de 50 km.8 m/an. 2. E. Bondar şi colab.8 ha. Reducerea volumului de aluviuni contribuie la scăderea sursei de aprovizionare a cordoanelor litorale şi respectiv a plajelor marine favorizând procesele de abraziune şi retragerea ţărmului. care în bazinul Mării Negre se manifestă diferenţiat de la u ţărm la altul.20 cm/an la care se adaugă coborârea lentă a uscatului dobrogean de 2 cm/an. 2002. principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt: 28 . la sud de braţul Sulina pe 10 km cu o rată anuală maximă la borna hidrografică 60 cu 16. s-au delimitat şi estimat cantitativ. Sectoarele de ţărm supuse intens procesului de retragere sunt în dreptul lacurilor Roşu şi Roşuleţ (între grindul Cazacului şi Gârla Împuţita) pe circa 9. în primul rând în faţa gurilor de vărsare ale celor trei braţe (în delta secundară a Chiliei cu rata medie de 68 m. Gâştescu. Ţărmul supus procesului de retragere este de 60 km. ca urmare a construirii lacurilor de acumulare pe afluenţi şi artera principală.. Suprafaţa adăugată aceluiaşi spaţiu (fără delta secundară a braţului Chilia care aparţine Ucrainei) a fost de 200 ha. subsoluri 2. iar acest debit a scăzut foarte mult în deceniile de după 1960. Cauzele de natură climatică şi tectonică se înscriu într-un cadru mai larg de evoluţie a nivelului Oceanului Planetar.420 kg/s. Munteanu şi colab. Acest fenomen de ridicare a nivelului marin se manifestă la ţărm printr-o minitransgresiune. Gheorghe cu o rată anuală de 20 m/an). sectoarele de ţărm unde au loc înaintări (acumulări) şi retrageri (abraziune).5 ha. Această scădere a atras şi modificarea valorii multianuale de la 67.308 kg/s între 1971-1980 şi la 697 kg/s între 1981-1990.5 milioane tone/an pentru parioada 1921-1960. Cauzele care contribuie la evoluţia ţărmului marin sunt: climatică.Diferenţa de 56 km se găseşte într-un echilibru relativ (înaintări şi retrageri într-un ciclu de 5-10 ani) (P. ridicarea nivelului se apreciază la 0. la 58. la 1. revenind o rată anuală de 9. la 1. Sectoarele de înaintare a ţărmului sunt. Gâştescu. 2004). rezultând o amplitudine cumulată de natură eustatică şi epirogenetică de 3. Midia) care modifică schema curenţilor marini. 2004. În deceniul 1931-1940 debitul de aluviuni a fost de 2.. a lucrărilor de protecţie a terenurilor împotriva eroziunii solului. şi deci a proceselor de abraziune şi de acumulare. Vespremeanu şi colab. 1977).8-4 cm/an.6. în funcţie decondiţiile locale. C. în 1996. Cauzele de natură antropică se reflectă direct şi indirect. tectonică şi antropică.

cartofi. Aceste sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul masei de apă şi sedimentelor. păpurişuri şi rogozuri. dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării chimice. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. sunt cultivate cu porumb. cel puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări. care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Psamosolurile şi nisipurile. dar. gleisolurile sunt acoperite. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac. Prin natura lor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre. Orzul._________________________________________________________________________________ Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din partea fluvială (vestică) a deltei. producţiile sunt mici şi foarte mici. Aceste soluri. Limnosolurile. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba. predominant. care au limita superioară a orizontului salic în primii 20cm de la suprafaţa solului. habitat pentru fauna bentonică.CO2) şi emisii de H2S. În ecosistemele naturale. este faptul că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană. Aceste grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate. O problemă specială a solonceacurilor nisipoase. care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Gleisolurile. din cauza climei uscate fără irigaţii. cu stufărişuri. sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop. secară. apa freatică coboară la adâncimi de 2-3m). acestea au o biodiversitate scăzută. reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0.000ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de plop.0 şi 0. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat. stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului. Solonceacurile includ toate tipurile de sol.5mrMN. Pentru agricultură (exceptând păşunatul extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. Numai pe porţiuni de teren foarte mici. includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. 29 . Salix fragilis şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp. dar cu efect asupra apei din lacuri. prin producerea carbonului organic volatil (CH4 . Dacă nu sunt drenate şi cultivate. sunt cele mai potrivite culturi. orz. având rol de: mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică. solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie. sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. care au fost odată drenate. aceasta constând în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte. filtru. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale. în curţile caselor şi pe lângă sate. Aproximativ 35. lucerna şi floarea soarelui şi în mai mică măsură grâul de toamnă. însă. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut. sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede.

Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic. sunt soluri puţin răspândite. uneori amestecate cu materii organice. histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele umede: stufărişuri.974 ha Folosinţă forestieră. solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste 50cm grosime. drumuri 3. Din punct de vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei freatice. sunt caracteristice. Cernoziomurile.453 ha din care. Dar principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol.143 ha 30 . Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale.circa 500 ha . Suprafeţe mari sunt utilizate pentru agricultură în incinte amenajate.1) Căsuţa 2.1 Principalele tipuri de folosinţă a terenurilor din Rezervaţie Ape. irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile. Suprafeţe mici . vegetaţia acvatică.442 ha Neproductiv: 7. toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit drenajul natural al zonei. în amenajări silvice îndiguite: 6. pentru desecare în incintele agricole.sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor. total: 344. sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. stepelor cu climat continental uscat.au folosinţe diverse (Căsuţa 2. în amenajări îndiguite: 39.553 ha din care.6. total: 61. Sunt în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de canale.567 ha Ape marine: 140.492 ha Folosinţă agricolă. În stare naturală. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai izolate ale deltei. submersă. în amenajări piscicole: 36. Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. De aceea. unde se sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. total: 22. ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică. Cele alcalizate sunt folosite ca păşuni. Modul de utilizare. cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului. Conform SRCS. diguri. Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al Rezervaţiei. stuf. Suprafeţe mai mari ce sau înierbat natural sunt folosite ca păşune. doar o mică parte este folosit la fermele piscicole._________________________________________________________________________________ Solurile bălane. în partea de sud a zonei Chilia. pepeni şi alte culturi de subzistenţă. pentru deschiderea unor căi navigabile (ex. construcţii.Fondul funciar .6.796 ha din care. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat. Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării . Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole. prin definiţie. Cea mai mare parte a solurilor bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. N şi P.563 ha Curţi.

studiile elaborate în zonă.6. făcute la Chilia Veche. stabilind limite de la foarte redusă la ridicată (Tabelul nr. structurilor de fundament.6.6 Solonceacuri 8100 2.5-15 m în partea vestică şi între 2040 m în cea estică. au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind cantonate în complexul psefitic din bază.geografice şi pedologice mai favorabile. Grosimea acestor acvifere este de 15-20 m în partea centrală a Deltei Dunării. Periprava.1996 . se mai adaugă lucrările efectuate privind îndiguirea şi desecarea unor importante suprafeţe destinate amenajărilor agricole. constituit din pietrişuri şi complexul psamitic inferior şi mediu cu nisipuri care au o bună permeabilitate. Acviferele de adâncime. Diferenţierea între acviferele de adâncime şi cele freatice este destul de greu de făcut pentru depozitele deltaice (cuaternare). La aceste condiţii. de condiţiile climatice şi de regimul hidrologic al Dunării.6 SRTS 2003 *) I.SRTS 2003 7 Histosoluri 110600 27. Tip de sol Suprafaţa % din total crt. silvice şi piscicole.sistem 900 0.3 2 Limnosoluri .sistem de clasificare nou 10400 2. iar tipul hidrochimic fiind.sistem de clasificare nou 70200 17. de regulă. între 0. de configuraţia morfohidrografică de suprafaţă. în special cele amenajate. Munteanu . 2. Prin forajele la adâncimi de peste 200 m. Ha Suprafaţă 1 Soluri aluviale 53900 13. Tabel nr. îndeosebi pentru acviferele freatice. zonă cu condiţii fizico .2 de clasificare nou . 31 . iar nivelul piezometric la adâncime.„Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 5 6 Valoare ecologică de la la Redusă ridicată Redusă ridicată Redusă ridicată foarte medie redusă foarte redusă Medie Redusă ridicată Scăzută 2. s-au evidenţiat ape cu mineralizări care variază de la 18-20g/l până la 50-55 g/l.7 Hidrologie 2. fiind alimentate din apele Dunării în zona de contact cu unitatea structurală – Depresiunea Predobrogeană. se găsesc de regulă în delta fluviatilă.2 8 Antrosoluri . clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian.1). acvifere freatice) depinde de tectonica şi litologia şi litologia. datorită structurii încrucişate de tip con de dejecţie.1 Valoarea ecologică a terenurilor din Rezervaţie *) Nr. Crişan şi Sfântu Gheorghe în formaţiuni portlandiene (Jurasic superior). Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în limite foarte largi. 2. de litologia acesteia în depozitele deltaice.3 .SRTS 2003 3 Gleisoluri 88400 21. fiind sub presiune.0 Cernisoluri (Kastanoziomuri) ._________________________________________________________________________________ Suprafeţele de teren care se valorifică economic.1 Ape subterane Distribuţia apelor subterane (acvifere de adîncime.7.8 4 Psamosoluri şi nisipuri 63500 15.

În grindurile marine (Letea şi Caraorman.7) cât mai ales creşterii rolului braţului Sulina (lung de 63.5-1. Una din condiţiile vitale ale zonei umede.8% în 1970. un volum important de apă. circa 202 km³ de apă. sunt în strânsă legătură cu morfologia Deltei Dunării. fapt ce determină mineralizări ridicate.1% în 1980 şi 58% în 1990. stocate. nu atât datorită braţului Sf. Îndiguirile şi desecările în incintele agricole şi silvice au dus la izolarea acestora de procesul natural de inundaţie şi la o oarecare independenţă a evoluţiei acviferelor freatice. cât şi Câmpul Chiliei şi Grindul Stipoc. Dunărea şi braţele sale reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid.6°C) (valori pentru perioada 1921-2000). acviferele au o mai mare independenţă dar reducându-se gradul de potabilitate. prin arterele hidrografice şi complexele lacustre. În grindurile fluviatile care mărginesc braţele Dunării. primeşte şi tranzitează anual. Pe măsura distanţării de braţele principale. în timp ce în amenajările silvice acest nivel a scăzut la peste 5 m în zonele centrale. între 360 g/l la apele din orizonturile de adâncime mai mare. Gheorghe). 59. mineralizarea totală variază între 5-15 g/l. Gheorghe care a suferit o acţiune de scurtare a traseului iniţial de 109 km lungime la 70 km în prezent (cel mai mare coeficient de meandrare: 1. este sistemul circulaţiei apei (B. Sf. în complexele lacustre şi ariile mlăştinoase din interiorul deltei. ca de altfel şi în spaţiul central a Grindului Stipoc. circa 48 milioane t/an de aluviuni. care îi conferă statutul de zonă umedă. După anul 1910 când transporta 72% din debitul fluviului la Ceatalul Chiliei. ca zonă terminală a fluviului Dunărea.7 km la care se adaugă circa 8 km de prelungire în mare prin diguri laterale) de la 732 . în ceea ce priveşte adâncimea.7. 63% în 1960. Dunărea transportă anual la vârful Deltei (Ceatalul Chiliei). Până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o tendinţă de creştere a debitului.0m în depresiunile dintre dune şi ajunge la 4 m în dune. influenţa Dunării se remarcă de la nivelul de peste 5-6 hidrograde şi pe o lăţime maximă de 500 m. iar tipul hidrochimic este frecvent bicarbonatat şi sulfatatsodic. 74 milioane t/an de săruri şi 2. Gradul de mneralizare este diferit fiind sub 1g/l în aşa numitele „ape suspendate” care sunt alimentate numai din precipitaţii şi ajung la un ecart de variaţie foarte mare. respectiv. Driga. Adâncimea apelor freatice este între 0.8% în 1950. regimul de scurgere Delta Dunării. Pe Câmpul Chiliei nivelul piezometric se găseşte între 2-3 m. Această relaţie strânsă.4% în 1990. cu varietatea de ecosisteme şi biodiversitate reprezentativă.515 m³/s. Atât grindurile marine Letea şi Caraorman._________________________________________________________________________________ Acviferele freatice. 95% sunt tranzitate pe cele trei braţe (Chilia. având un grad acceptabil de potabilitate. Braţul Chilia (120 km de la Ceatalul Chiliei) este cel mai important braţ al Dunării sub aspectul scurgerii. parţial.576 x 1012 Kcal (corespunzător unei temperaturi medii anuale de 12. în special) se remarcă o circulaţie a apelor freatice mai mare datorită depozitelor nisipoase dar şi posibilitatea sărăturării prin evapotranspira este mai mare. Din valorile estimate de materie şi energie. şi cu regimul hidrologic al Dunării. În amenajările agricole nivelul piezometric a coborât la peste 3 m adâncime. 2004). Sulina. Gheorghe) şi numai 5% sunt preluate prin gârle şi canale. ambele având în structura litologică depozite loessoide. reprezintă arii de absorbţie a apelor din zonelor limitrofe şi de evaporare. permite ca apele freatice să nu fie mineralizate. braţul Chilia înregistrează o tendinţă de scădere a debitului (63. În aceeaşi perioadă ponderea braţului Tulcea (având 17 km între Ceatalul Chiliei şi Ceatalul Sf. sub aspectul variaţiei nivelului. 6. a crescut de la 28% la 42.2 Ape de suprafaţă. 2. 60.

de circa 350 mc/s se acumulează în spaţiul dintre braţele Chilia.358 . Tulcea şi Sulina.9 1154 17.309 . Crişan-Caraorman). Din acest debit. Având în vedere perioada de stagnare a volumelor de apă pătrunse în interiorul deltei.1 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei. pierderile sunt de circa 10%. Figura 2. încât la ieşire către Marea Neagră. sau prin revărsare peste malurinîn perioada apelor mari de primăvară._________________________________________________________________________________ 8% la sfârşitul secolului trecut la circa 20% în prezent.1). Gheorghe.4. circa 350 mc/s au fost vehiculate prin reţeaua de gârle şi canale şi 270 mc/s au fost revărsate peste maluri.5 6113 93.538 19212000 Q(mc/s) % 6515 100 3901 59.620 vărsare 19912000 Q(mc/s) % 6240 100 3390 54.8 21.1 96.2 16.4 16.8 62.261 . vărsare 5986 6215 6657 6534 5589 95.0 95.3 1253 20. 1993).1 1583 25. ca urmare a rectificării şi dragării lui continiu pentru menţinerea posibilităţilor de navigaţie.5 Dunăre.4 94. lacul Razim şi ţărmul marin (C. 1942. Gheorghe.1 Braţul Sulina 906 1060 1181 1289 1235 11.1 58. Gheorghe 1236 1293 1382 1510 1399 19.6 Debitele lichide ale Dunării la intrarea şi ieşirea din deltă şi pe braţele principale (mc/s) (după C.8 59. 2004 – 2006 33 .4 5702 91. şi 100 mc/s în spaţiul dintre braţul Sf. intrare 6295 6476 6976 6892 6209 100 100 100 100 100 Braţul Chilia 4018 4074 4244 4076 3606 63.8 . 2004) Perioada Cursul de apă 192119511961197119811950 1960 1970 1980 1990 Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) % % % % % Dunăre.9 Braţul Sf.4 .0 Diferenţă intrare.0 20 19. urmată cu 170 mc/s în spaţiul dintre Sulina şi Sf. Cea mai mare parte. Bondar. Tabelul 2.4 19.7. Se apreciază că în perioada 1980-1989 braţele Dunării cedau în interiorul deltei un debit estimat de circa 620 mc/s.7 1400 21. care variază în funcţie de regimul hidrologic anual (2 luni în 1921 – an cu ape mici şi 10-11 luni în anii cu ape mari – 1940.319 . 1970) o parte din acestea se pierd prin procesele de evaporaţie şi evapotranspiraţie.9 22.9 18.9 60. ca urmare a realizării unor canale mari (Canalul Mila 35.7.402 În anul 2006 regimul hidrologic al Dunării s-a caracterizat prin nivele ridicate comparativ cu nivelul cotelor înregistrate în anii 2004 şi 2005 (Figura 2.8 90. Din debitul de apă al Dunării la Ceatalul Chiliei o mică parte pătrunde prin reţeaua de gârle şi canale în complexele lacustre. Bondar.

de la prima bifurcaţie către ţărmul mării şi de la braţele principale spre interior. Figura 2. totuşi se constată că în anul 2005 cotele medii înregistrate au fost mai ridicate decât în 2006.G he 23 lia V 2004 2005 2006 Deşi în anul 2006 s-au înregistrat cote care au depăşit cotele din 1970.7. a ecosistemelor. care adăposteşte 29 tipuri de habitate în bioregiunea stepică şi 3 tipuri de habitate în bioregiunea pontică. anul celor mai mari inundaţii din secolul trecut. la staţia hidrologică Tulcea 45 0 0 50 10 0 15 0 20 0 25 0 30 0 2004 2005 2006 35 0 40 0 fe br ua rie ia nu ar ie ar t ie iu lie oc to m br ie no ie m br ie ap ril ie iu ni e au gu st m br ie Caracterizare biologică şi ecologică 2.7. vegetaţie şi procese ecologice) Diferenţierea spaţiului deltaic.2 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea la staţia Tulcea (cote în cm) Evoluţia cotelor apelor fluviului Dunărea. lacurilor. Ecosisteme (habitate. un nivel supraecosistemic de organizare a materiei.G he G or go va er ip ra va C ar ao rm an du Is ac ce a ar di na ul in a C r is an Le te a Tu lc G rin ila C hi S M P P S f.I sm ai l C t._________________________________________________________________________________ Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul RBDD în anul 2006 comparativ cu anii 2004 si 2005 cote 400 350 300 250 200 150 100 50 0 ea C t. în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000. acest angrenaj abiotic este considerat ca un sistem. 34 se pt em de ce m m br ie ai .2). gârlelor şi terenurilor amfibii şi respectiv.S f. este rezultatul evoluţiei în timp. care a dus la formarea grindurilor. aşa cum se poate vedea din înregistrările lunare de la staţia Tulcea (Figura 2.8. O importanţă deosebită o reprezintă desemnarea ca sit de importanţă comunitară. Deoarece ecosistemele din deltă sunt în strânsă interacţiune şi toate determinate de fluviul Dunărea şi de energia primită de la soare.

Ulmus laevis.2.8.8._________________________________________________________________________________ Tabelul 2. până la cele montane. asociaţiile floristice şi faunistice. în Rezervaţie. au fost identificate două categorii de ecosisteme şi anume: ecosisteme naturale parţial modificate de om 35 . din lungul 91FO marilor râuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92AO 92DO Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tomaricetea şi Securinegion tinctoriae) Tabelul 2. turboase sau argiloase 6410 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 6420 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin Pajişti aluvionale din Cnidion dubii 6440 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 6510 Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 7210 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Păduri ripariene mixte cu Quercus robur. impactul activităţilor antropice în decursul timpului. Tipuri de habitate specifice bioregiunii stepice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare Lagune costiere 1150 1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1310 Comunităţi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 1530 2110 Dune mobile embrionare (în formare) Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri) 2130 Dune cu Hippophae rhamnoides 2160 2190 Depresiuni umede intradunare Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea 3130 uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 3140 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrochariton 3150 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie. Fraxinus. cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubi şi Bidention 3270 Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 40CO Pajişti panonice şi vest pontice pe nisipuri 6260 Stepe ponto-sarmatice 62CO Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase. Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare 1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux 1160 Melele şi golfuri Având în vedere configuraţia morfohidrografică.1.

şalău (Lucioperca sandra). b) Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei Acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche). Sub aspect cantitativ. sabiţă (Pelecus cultatrus).turbiditatea dată de aluviunile în suspensie (circa 290 g/m3). Au fost descrise 23 de ecosisteme naturale parţial modificate de om distribuite pe toată suprafaţa Rezervaţiei. somn (Silurus glanis). Crânjeală. Sireasa-Şontea.2 m/s la ape mari). Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio). obleţi (Alburnus alburnus. pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton.uniformitatea distribuţiei oxigenului dizolvat (10-11 mg /l). la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru. planctonul este superior celui din apele braţelor Dunării. O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă. printr-o îmbogăţire în săruri ca urmare a intensificării procesului de evaporaţie. Corpuri de apă A1. piscicole şi silvice sau aşezările umane (urbane şi rurale). Chalcalburnus chalcoides danubicus). viză (Acipenser nudivendtris). Ape curgătoare a) Dunărea şi braţele sale Acest tip de ecosistem include cele 3 braţe principale (Chilia.) şi altele.viteza de curgere (0. păstruga (Acipenser stellatus).3 – 0. 36 . precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Căzănel. . Dunavăţ.5 m/s la ape mici şi de 0. În ceea ce priveşte chimismul (mineralizarea) apelor acesta se modifică de asemenea treptat. Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. turbiditate descrescătoare dinspre braţe spre interior. Litcov. Musura). Arhipenco . . Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei. tipul hidrochimic (biocarbonatul calcic). canale importante (Mila 35. Aceste canale. etc. Ecosisteme naturale parţial modificate de om A. ape mici de vară-toamnă). morunaş (Vimba vimba carinata). Babina. se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară.Păpădia.mineralizarea (circa 340 mg/l). zooplancton şi zoobentos): . ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre. Crişan-Caraorman. sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser ruthenus). Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe). după care capătă trăsăturile apelor semistagnante cu prezenţa unor forme lacustre.6 – 1._________________________________________________________________________________ şi ecosisteme antropice. Planctonul are caracter fluvial în timpul apelor mari. . pe măsură ce se reduce viteza şi creşte temperatura apei. Dranov. Cernovca. Eracle. Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei. de la braţele Dunării până la plajele marine precum şi 7 ecosisteme antropice ce includ amenajările agricole. sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso). iar la Sfântu Gheorghe. Bogdaproste. avat (Aspius rapax). nisetru (Acipenser guldenstaedti).

Puiu-Erenciuc. nu este morfologică. Razim. 37 . Trei Iezere. Crasnicol. ciulinul de baltă (Trapa natans). care le diferenţiază de lacurile din luncile râurilor. aceste canale nu au o circulaţie a apei. Bogdaproste. Uzlina. Isac. Sulimanca. Matiţa. Adâncimea acestor corpuri de apă este în strânsă legătură cu variaţia sezonieră a nivelelor de pe braţele principale: . Aici se dezvoltă specii de vegetaţie plutitoare. cu o viteză de curgere a apei mult mai redusă. Matiţa). Perivolovca. aceste canale sunt într-o stare mai bună sub aspectul capacităţii productivităţii biologice. Puiu) şi de 2-3 m în cea fluviatilă (Furtuna. Lejai. Puiu. ciuma apei (Elodea canadensis) ş. ştiuca (Esox lucius). Gorgova. broscăriţa (Potamogeton crispus). Ivancea. Zmeica. în sensul că limita lor. brădişul (Myriophyllum). cât şi complexelor lacustre (poate chiar mai mult către acestea din urmă). cu un volum mare de biomasă în descompunere. adâncimea este de 3-4 m în complexele lacustre din delta maritimă (Lacurile Roşu. d) Gârle şi canale în interiorul amenajărilor Această categorie de corpuri de apă constituie un tip de ecosistem care se caracterizează prin lipsa unei legături directe cu reţeaua hidrografică activă. în afară de cele menţionate în braţele Dunării se dezvoltă şi specii răpitoare. funcţia acestora fiind în majoritate reversibilă şi cu turbiditate scăzută ca urmare a distanţei mai mari faţă de braţele Dunării. bibanul (Perca fluviatilis) etc. Ihtiofauna păstrează trăsăturile comune atât canalelor şi gârlelor cu circulaţie activă a apelor. este bine reprezentat în Delta Dunării prin gârle şi canale cu lungime mare (Stipoc-Ocolitor. În amenajările piscicole.a. c) Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie redusă a apei Acest tip de ecosistem care se caracterizează prin atrofierea condiţiilor reofile şi accentuare a celor lentice._________________________________________________________________________________ Dintre speciile de peşti. În afară de legătura directă prin gârle şi canale. lacurile din aceste depresiuni comunică prin masa de vegetaţie şi pe sub plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. Aceste canale au un rol de drenaj sau de alimentare în funcţie de regimul staţiilor de pompare şi de tipul amenajării (piscicol. Căzănel. Babina. LitcovÎmpuţita. Furtuna. Isac. De regulă. BuhazZătoane). mărarul (Potamogeton pectinatus). Roşuleţ. ele comportându-se ca ape stagnante cu un grad de îmbătrânire accentuat invadate de vegetaţie atât submersă cât şi emersă. Gorgova. moţul (Potamogeton perfoliatus).în timpul apelor mari de primăvară. Lacurile din Delta Dunării au o particularitate morfohidrografică. Magearu. Dovnica. Roşu. Palade. chiar şi în faza apelor mici de vară-toamnă. cosorul (Ceratophyllum). şi vegetaţie submersă. Lumina. agricol sau silvic). Goloviţa. ci este dată de vegetaţia de stuf şi papură sau de plaur. A2 Ape stătătoare a) Lacuri cu un acvatoriu întins şi cu schimb de ape cu reţeaua hidrografică secundară În această categorie intră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta Dunării. unde se mai introduc şi se evacuează volume de apă anual. Tărâţa-Belciug.

larve de insecte şi faună bentonică (de fund) care se hrăneşte cu substanţe organice acumulate în partea superficială a sedimentelor lacustre (detritus) şi din care mai reprezentativi sunt viermii. carasul (Carassius auratus gibellio) etc. cosacul (Abramis ballernus). iar în cea a apelor de toamnă-iarnă creşte până la fundul lacurilor când suspensiile mai mult de natură organică (detritus ridicat de pe fund prin agitaţia apei) sunt nesemnificative (15-20 mg/l). La contactul dintre masa de apă şi detritusul de pe fund (sedimentul lacului) se înregistrează deficite de oxigen. etc. sau în deficit. cloroficee alge verzi. Şi în acest tip de ecosistem s-au produs multe schimbări de raporturi între specii ca urmare a creşterii peste limite normale a nutrienţilor.alge albastre. ca urmare a acumulării substanţelor nutritive de azot şi fosfor provenite atât din spălarea îngrăşămintelor chimice din bazinul Dunării. Sub aspect hidrochimic. un alt parametru important al suportului abiotic variază în limite foarte mari atât în cursul anului cât şi de la un bazin lacustru la altul. iar la suprafaţă unde se pune în evidenţă procesul de înflorire a apei. şi de ape negre. Oxigenul dizolvat. reflectând nivelul activităţii producătorilor (fitoplancton. somnul (Silurus glanis). moţul.3 . ca urmare a procesului de oxidaţie (mineralizare). atunci când apele curate. Reducerea transparenţei se mai datoreşte şi dezvoltării explozive a fitoplantonului. plătica (Abramis brama). oxigenul dizolvat este suprasaturat datorită intensităţii fotosintezei. dinoflagelate. Creşterea se mai pune şi pe seama compuşilor clorului şi sulfatului datorită apelor reziduale deversate în Dunăre (mineralizarea pe fluviu a crescut de la 292 mg/l în 1946 la 400 mg/l în ultimii ani). care se formează în condiţii normale abiotice în lacuri. Schimbarea transparenţei şi respectiv a culorii apei în funcţie de sensul scurgerii. când pătrund apele cu turbiditate de 250-359 g/m3.5-2m în cea fluviatilă. crustacee. cianoficee . de asemenea. ştiuca (Esox lucius). şalăul (Stizostedion Lucioperca). acest tip de ecosistem se diferenţiază de cel ale apelor curgătoare prin faptul că mineralizarea totală este ceva mai ridicată (300-500 mg/l). cât şi din bazinele piscicole amenajate în deltă. paşa sau broscăriţa. Ihtiofauna este reprezentată prin specii care trăiesc în ecosistemul apelor curgătoare cum ar fi crapul (Cyprinus carpio). Zoocenozele sunt reprezentate prin zooplancton care foloseşte ca sursă de hrană (energetică) algele de dimensiuni mici. roşioara (Scardinius erytrophtalmus).5m. macrofite). faună fitofilă care se hrăneşte cu vegetaţia submersă. brădişul. roşioară. moluşte. 38 . linul (Tinca tinca). plutitoare şi epifită constituită din viermi. o saltea verde în care se dezvoltă specii de animale.în perioada apelor mici de vară-toamnă. Datorită acestor condiţii variate oxigenul dizolvat poate fi în suprasaturaţie (de regulă vara). cosac. în funcţie de faza regimului hidrologic de pe braţe deoarece în perioada inundaţiilor. Gradul de transparenţă este. al intensităţii proceselor de descompunere a substanţei organice şi a gradului de agitaţie al masei de apă de către vânt. moluşte bivalve.0. pe acelaşi lac şi chiar pe aceeaşi verticală (staţie de măsurare). euglenoficee. valoarea acesteia scade la 0. Populaţiile de crap şi ştiucă sunt diminuate în favoarea celor de caras. atunci când există o pătrundere a apelor tulburi din braţe şi lacuri. Fitocenozele acestor ecosisteme sunt reprezentate în mod special prin fitoplancton (au fost identificate circa 300 specii de alge aparţinând grupelor de diatomee. larvele insectelor de chironomide. dar care reflectă culoarea vegetaţiei submerse de verde-brun. a dus la denumirile de ape galbene._________________________________________________________________________________ . crisoficee) şi floră moale (vegetaţia submersă) precum cosorul. se scurg din complexele lacustre către reţeaua colectoare. adâncimea se reduce cu 1m în delta maritimă şi 1. a procesului de eutrofizare. bibanul (Perca fluviatilis).

alge epifite. Aceste lacuri au fost afectate şi mai mult de procesul de eutrofizare în ultimii 20 ani. Leahova Mică. dintre Sinoie şi Goloviţa permiţându-se o scurgere de apă dulce din nord). Cantitatea mare de nutrienţi a favorizat dezvoltarea explozivă a fitoplantonului. fapt ce a dus la un grad avansat de împotmolire. dar nu fermă a periboinelor a dus la limitarea schimbului de apă cu bazinul marin iar prin stăvilarul de la Canal V. A3 Ape stătătoare. între Podişul Dobrogean şi Grindul Saele. a macrofitelor submerse şi uneori şi emerse care constituiau habitatul unui număr mare de organisme începând cu bacteriile epifite. mai importante sunt lacurile Obretinul Mare. fapt ce a dus la modificarea radicală a structurilor biotice. numeroase nevertebrate şi terminând cu ihtiofauna. Ledeanca. prin lucrările de izolare a complexului faţă de apele marine pe de o parte şi a compartimentul sudic (Sinoie. printr-o gârlă. dispariţia macrofitelor. pe de altă parte. etc. mai întâi a lacului Istria cu Sinoie şi apoi a Lacului Nuntaşi cu Istria. a cantităţilor provenite din chimizarea agriculturii autohtone. Lacul Sinoie din compartimentul sudic. deşi nu a suportat acelaţi ritm de îndulcire (totuşi închiderea. Goloviţa şi celelalte lacuri au acelaşi tablou ihtiofaunistic ca şi cel din lacurile deltei. Istria. care a dus la dezvoltarea unui zooplancton şi a ihtiofaunei corespunzătoare. şi se caracterizează printr-un schimb redus de ape. Legătura restrânsă. nu atât prin procedee aluvionare cât şi prin cantitatea de material organic depusă pe fund. Porcu. a dus cu timpul la 39 . Babadag. Pentru refacerea stării acestor ecosisteme se impune reducerea cantităţii de nutrienţi şi realizarea unui regim hidrologic eficient. Răducu. cu o capacitate mare de adaptare la noile condiţii ecologice. Poleacova. salmastre şi sărate a) Lacuri salmastre şi sărate În acest tip de ecosistem se includ lacurile Istria şi Nuntaşi (Tuzla)._________________________________________________________________________________ babuşcă. reducerea populaţiilor specifice acestor biocenoze şi a faunei bentonice. Merheiul Mic. In ceea ce priveşte Complexul lacustru Razim Sinoie. c) Lacurile din interiorul amenajărilor piscicole În această categorie. Dovnica. Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră (Gura Portiţei). a suferit modificări faunistice către mediul uşor dulcicol. s-au produs mutaţii importante în structura faunistică. Roşca. aceste lacuri au suferit modificări structurale sub aspectul ihtiofaunei. Accelerarea procesului de eutrofizare se datoreşte aportului de nutrienţi (azot şi fosfor) din apele Dunării. Prin înteruperea schimbului natural de ape cu reţeaua hidrografică activă şi intrarea în regimul amenjării piscicole.. cu întregul cortegiu de consecinţe abiotice şi biotice. din eleştee. situate în partea sudică a Complexului lacustru Razim–Sinoie. dar cu valoare economică mică. Astfel. Nebunu. faţă de cel nordic. b) Lacurile cu un schimb redus de ape cu reţeaua hidrografică secundară În acest tip de ecosistem se includ lacurile Merheiul Mare. cea mai importantă modificare o constituie restrângerea până la dispariţie. Nuntaşi-Tuzla). Tătaru. Coşna. în unele cazuri. lacurile Razim. Leahova Mare. Dranov. condiţiile climatice semiaride care determină o evaporaţie mai ridicată asociate cu lipsa unui aport subteran şi superficial de apă dulce. Structura populaţiilor de peşti a fost afectată prin introducerea de specii alohtone sau exotice. Murighiol.

prin Periboina. îndeosebi determinată de acţiunea eoliană (valuri de vânt 46%. valuri de hulă 23%. b) Ape marine costiere Exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe care constituie ecosistemul de coastă marină semi-închisă. formarea pelardului cu calităţi balneo-terapeutice. are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate mare de apă dulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia. Cu deschiderea mare spre bazinul marin. şi aproape anihilată spre nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe. Laguna Sinoie a evoluat de la mediul mezohalin către unul oligohalin ca urmare a transformării Lacurilor Razim – Goloviţa – Zmeica într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şi tranzitarea unui important volum de apă spre mare. ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale marine care în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic. iar fitoplanctonul înregistrează valori mari. numeroase specii de peşti. zona costieră este supusă unei dinamici active a masei de apă. care se reflectă în gradul de mineralizare (salmastru). ihtiofaunistice de apă dulce şi marină. Golful Musura situat la sud de delta secundară a Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire în mare a canalului Sulina. Zoobentosul ajunge la 200-300 kg/ha. în turbiditate. Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre. Golful Sfântu Gheoghe este format între insula Sacalin şi deltă cu o largă deschidere spre sud. fapt ce se constituie în ecosisteme lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din biocenoze planctonice şi bentonice. 40 . asociat cu cantităţile de poluanţi din apele costiere. cu aporturi de apă dulce. datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi). hamsie Engraulis encrassicolis şi gingirică Clupeonella cultriventris migrează spre aceste golfuri. respectiv spre mare. constituie cauzele reducerii biodiversităţii de la nivelul producătorilor primari la cel al consumatorilor (ihtiofaună). respectiv transparenţă şi substanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în asociaţiile floristice şi faunistice. combinate 28%. se întinde până la izobata de 20 m. Sinoie şi Zătonul Mare. Musura şi Sfântu Gheorghe. Vara. au adâncimi mici. Cel mai reprezentativ în acest sens este Lacul Nuntaşi. calm numai 3%). Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şi nedirijată. Procesul de eutrofizare. Cele două golfuri. cele două lacuri se deosebesc esenţial. constituie un mediu mult mai caracteristic al acestui tip de ecosistem costier. prezenţa stratului de aluviuni fluviatile depuse de Dunăre. Stambulul Vechi. A4 Lagune a) Lagune conectate la mare În acest tip de ecosistem sunt incluse două lacuri. în tratamentul balneo-terapeutic. A5 Zone marine costiere a) Golfuri semiînchise Acest tip de ecosistem este întâlnit în golful (meleaua) Sfântu Gheorghe şi în Golful Musura. care se foloseşte destul de modest în prezent. în faciesuri mâloase care mulează sau estompează relieful submers preexistent._________________________________________________________________________________ acumularea de săruri. Caracteristica morfologică a subsitemului este înclinarea lentă de la nord-vest spre sud-est.

produce asfixierea peştilor. ştiucă. fie de grindurile fluviale. Aceste terenuri reprezintă cele mai bune locuri de depunere a icrelor. acest ecosistem palustru se extinde şi mai mult. plaurul este un bun loc de adăpost iarna pentru peşte. încărcat cu humus şi materii organice netransformate. c) Păduri de salcie în amestec (zăvoaie). Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor. Aceste situaţii se întâlnesc frecvent în complexele lacustre Matiţa-Merhei-Trei Iezere. săgeata apei (Sagittaria sagittifolia). somn. Roşu-Puiu-Lumina. Aceste suprafeţe care ocupau înainte de amenajarea unor incinte agricole şi silvice un procent foarte mare în deltă. temporar. fie de acestea şi cele marine.5. constituind lacurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti din ecosistemul lacustru. de reproducere şi creştere a puietului de crap. Alături de stuf cresc şi alte plante: papura (Typha angustifolia. dar puţin adâncă (sub 1m. unde prin extindere. plătică. Aceste suprafeţe sunt sub apă. în dauna ecosistemelor terestre (de grind şi câmp). puietul de peşte găseşte loc ferit faţă de răpitori. capătă aspectul unor câmpii aluviale cu înălţimi de până la 3 m. rogozul (Carex spp. de cuibărire a multor specii de păsări. care a dat şi denumirea acestor terenuri. rogoz) Acest tip de ecosistem cu o mare desfăşurare în suprafaţă este în continuarea celor cu apă stagnantă (lacuri). domină totuşi depresiunile Matiţa-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste. în cadrul vastelor depresiuni morfologice limitate. În solul plaurului care rezultă din transformarea resturilor organice. Scirpus radicans). plaurul se fixează pe substratul depresiunii. iar vara.. fiind ridicat doar la ape foarte mari. Pe măsură ce se încarcă cu un strat de sol şi resturi organice. Specia de vegetaţie dominantă este stuful (Phragmites australis). cu grosimi de 0.Bogdaproste şi Roşu-PuiuLumina. Isac-Uzlina-Gorgova. Grindurile fluviale în prima jumătate a deltei constituiau înainte de intervenţia organizată 41 . de stufărişuri._________________________________________________________________________________ B. când apa de sub plaur nu este primenită suficient şi deci oxigenată. În acelaşi timp. În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine.3 – 0. b) Formaţiuni de plaur Plaurul este constituit din rizomi de stuf (Phragmites australis). blocând circulaţia bărcilor şi şalupelor. plaurul constituie un impediment şi în acelaşi timp sursă nocivă. pe grindurile fluviale şi ostroave Acest ecosistem ocupă grindurile fluviatile din lungul braţelor principale şi la bifurcaţii.5m) în perioada de vară-toamnă şi destul de adâncă (peste 1m) în perioada apelor mari de primăvară şi începutul verii. întreţesuţi şi cu rizomii altor plante. deoarece se întrerupe circulaţia apei şi îndepărtarea hidrogenului sulfurat. papură. Apar şi aici situaţii critice. acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf.). trăiesc foarte multe animale mici şi microscopice. Cantitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a substanţelor organice. busuiocul de baltă (Stachys palustris) etc.5m. pipirigul (Scirpus lacustris. Zone umede B1 Vegetaţie acvatică a) Arii depresionare inundate frecvent. deşi în interiorul lor spectrul floristic este foarte bogat. etc. chiar 0.1. În acţiunea de amenajare a incintelor pentru agricultură şi piscicultură. Typha angustifolia). Din suprafeţele insulelor de plaur se rup bucăţi mai mici care sunt purtate de vânt şi de curentul de apă în gura gârlelor şi canalelor.

evident cu predominarea asociaţiilor ierboase. d) Pajişti pe grindurile fluviale inundabile în asociaţie cu sălcii izolate sau în pâlcuri Acest tip de ecosistem este destul de greu de delimitat. F. Se întâlneşte în partea din amonte a deltei. depresiuni cu nisipuri lutoase supuse fluctuaţiei nivelului freatic-determină o heterogenitate a ecosistemelor destul de greu de conturat pe hărţi la scări mici şi mijlocii. pe malul drept al braţului Chilia şi între canalul Mila 35 şi grindul Stipoc. în apropiere de satul Pătlăgeanca. În mai mare parte. frasin (Fraxinus angustifolia. iar în pasaj poposesc vulturul pescar (Pandion haliaetus). Toate aceste fitocenoze formează un hăţiş greu de pătruns._________________________________________________________________________________ a omului. Hasmacul Mic). acolo unde procesul de aluvionare a dus la individualizarea câmpiilor aluviale şi a grindurilor fluviatile cu extindere mare. tufe de mure. În acest sens se conturează un areal pe malul drept al Dunării între Isaccea şi Tulcea. de modelarea eoliană (relief de dune). Variaţia biotopurilor – dune înalte mobile şi semimobile. pădurile de sălcii au fost înlocuite cu plantaţii de plop canadian sau cu terenuri arabile prin îndiguire. şopârla de nisip (Ereamis arguta deserti)etc. Aceste păduri suntcompuse din stejar (Quercus robur. de evapotranspiraţie ridicată. ca viţa sălbatică (Vittis silvestris). Q. a plopului alb. arbuşti şi vegetaţie erbacee C1 Păduri riverane temperate a) Păduri de stejar în amestec. la care se asociază cătina roşie. În timpul iernii vin în pădure mistreţi (Sus scrofa). la bifurcaţia Dunării cu braţele Chilia şi Tulcea. Toate acestea sunt invadate de plante agăţătoare. Pădurile de pe cele două grinduri sunt reprezentative condiţiilor pedoclimatice şi se dezvoltă în depresiunile dintre dune sub formă de pâlcuri alungite numite pe grindul Letea. hasmacuri (Hasmacul Mare. domeniul pădurilor de sălcii. de jocul nivelului apelor freatice în relaţie cu regimul hidrologic al dunării. care aici atinge limita nordică din Europa. vulturul mic (Aquila pomarina). C2 Arbuşti şi vegetaţie ierboasă a) Tufărişuri şi vegetaţie ierboasă pe stânci calcaroase 42 . Spectrul floristico-faunistic al acestui tip de ecosistem este asemănător cu cel al pădurilor de sălcii. şarpele de apă (Natrix tesellata). pallisae). Fauna acestor păduri este reprezentată de vipera de stepă (Vipera ursinii). Păduri. îndeosebi vara. curpenul (Clematis vilalba) şi cea mai interesantă şi cu lungimi de 25m este (Periploca graeca). o liană de origine mediteraneană. prin defrişare şi desecare. ulm (Ulmus foliacea) etc. În coroanele arborilor îsi fac cuiburi cele câteva exemplare de codalb (Haliaetus albicilla) şi bufniţa mare (Bubo bubo). pe grinduri marine înalte În această categorie includem cele 2 ecosisteme de pe grindurile Letea şi Caraorman care se caracterizează printr-un tablou floristic şi faunistic mult mai complex şi mai interesant în comparaţie cu cele de pe grindurile fluviale şi de pe câmpurile continentale (Chilia şi Stipoc). iedera (Hedera helix). deoarece face trecerea uşoară de la pădurile de sălcii spre stufărişuri. C. hameiul (Humulus lupulus). Această complexitate este dată de constituţia litologică (nisipuri de origine organică şi minerală). pedunculiflora). pisica sălbatică (Felix silvestris) şi lupul (Canis lupus). care toamna iese din apă şi stă pe dune.

cimbrişorul (Thymus zygoides). care se ridică desupra nivelului lacului cu 48 m. constituită din calcare mezozoice şi acoperită parţial de depozite loesoide. unde se dezvoltă cătina (Tamarix ramosissima). nalba mare (Althea rosea). cu o suprafaţă de 90 ha. puternic degradate pe martori de eroziune Acest ecosistem cu o extindere mică se întâlneşte pe insulele Popina. datorită cotelor înalte ale terenurilor. unde stuful (Phragmites australis) se dezvoltă la malul sudic al lacului iar ulmul mărunt (Ulmus minor) pe faleza calcaroasă din partea nordică. Vegetaţia insulei se succede de la maluri. Sărăturile. cel mai extins. fiind în cea mai mare parte este acoperit de depozite nisipoase. spre partea înaltă interioară. constituţiei litologice (depozite loessoide) şi învelişului de sol._________________________________________________________________________________ Acest tip de ecosistem are o distribuţie foarte limitată în Rezervaţie. în pajiştile unitare. iar pe suprafeţele depresionare se întâlneşte brânca (Salicornia herbacea) în amestec cu sărăcica (Sueda maritima). cimbrişorul (Thymus zygoides). fluviatile uşor consolidate. d) Pajişti pe grinduri marine joase cu vegetaţie arenicolă şi halofilă Acest tip de ecosistem s-a dezvoltat pe majoritatea grindurilor marine joase aparţinând complexelor de grinduri Letea. cu o suprafaţă de 90 ha. Grădiştea şi Bisericuţa din perimetrul lacului Razim. festuca (Festuca callieri) de origine mediteraneană. în locurile mai umede şi în asociaţie cu Aeluropus litoralis pe locuri mai uscate. Dintre specii faunistice sunt întâlnite raţa mare (Anas platythynchos). care indică soluri puternic salinizate situate pe depozite loessoide. Caraorman. cu înălţimi ce se situează până la maxim 2 m deasupra nivelului mării. Crasnicol-Frasin-Flămânda. pe suprafeţele mai înalte cvasiorizontale unde orizontul freatic este la 2-3 m adâncime şi ferite de inundaţiile obişnuite. constituită din calcare mezozoice şi acoperită parţial de depozite loessoide. fiind inundate în cea mai mare parte. are în subasment depozite loessoide care apar chiar la zi în partea centrală. volbura (Convolvulus cantabrica) etc. cu soluri de tipul solonceacurilor. Dintre aceşti martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina. Dintre aceşti martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina. deasupra limitei inundaţiilor. cu asociaţii ierboase. care sunt frecvent inundate se întâlneşte asociaţia de Agrostis stolonifera cu Trifolium fragiferum dar şi specii halofile care se dezvoltă în special vara după retargere apelor. Dintre speciile de plante menţionăm ulmul mărunt (Ulmus minor). ce se ridică deasupra nivelului lacului cu 48 m. prin configuraţia sa. gâsca de vară (Anser anser). c) Pajişti stepizate. apare Aeluropus litoralis. alungit şi îngust. Grindurile sunt acoperite. călifarul alb (Tadorna tadorna). fiind întâlnit în Insula Popina şi în zona Capul Doloşman. Puccinella distans. b) Pajişti pe câmpurile predeltaice Acest tip de ecosistem se deosebeşte de cel al grindurilor fluviale şi de cel al grindurilor marine. Asociaţii floristice ce se dezvoltă pe acest tip de ecosistem sunt diferenţiate de caracteristicile terenurilor: pe suprafeţele uşor înclinate la margine. de origine balcanică. indicând un proces de salinizare. este în cea mai mare parte folosit pentru agricultură. Grindul Stipoc. de regulă. cătina (Tamarix romosissima). sărăcica (Sueda maritima). 43 . pe lângă speciile menţionate anterior. călifarul roşu (Tadorna feruginea). în perioada apelor mari de primăvară. Aici se întâlneşte şi miriapodul gigant (17 cm) (Scolopendra cingulata). Lupilor-Chituc-Saele. Câmpul Chiliei. etc. rugina (Juncus gerardi). pescăruşul argintiu (Larus argentatus). Solul este nisipos înţelenit mediu.

rogozul (Carex colchicum). lupul de mare mic (Stercorarius parasiticus). sunt supuse procesului de deflaţie fapt ce determină ca vegetaţia să se prezinte insular.). funcţie de înălţimea dunelor şi grosimea depozitului nisipos. perişorul (Elymus giganteus). Zone cu vegetaţie puţină sau lipsite de vegetaţie D1. exceptând zonele: Zătonul Mic. cârcelul (Ephedra distachya). capillata). Ecosisteme antropice A.5m în funcţie de faza de regim hidrologic. Speciile de plante întâlnite în zonă sunt : colilia (Stipa joannis. arenicolă şi cătiniş Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate prin faptul că acesta este supus frecvent furtunilor marine şi deci. perişorul de nisip (Elymus sabulosus). Lăţimea plajei litorale variază de la 5-10m până la 60-100m. Amenajări A1. D. Fauna este reprezentată de numeroase specii de păsări. piciorongul (Himantopus himantopus). plaja litorală îngustă este spălată de valuri. început înainte de cel de-al doilea război mondial prin îndiguirea insulei Tătaru în 1939 (Ostrovul Tătaru). Speciile de plante adaptate mediului nisipos sunt : păiuşul (Festuca arenicola). între Grindul Cazacului şi Împuţita şi în Golful Musura._________________________________________________________________________________ puternic humificat pe depozite nisipoase. cu orizontul freatic la adâncimi de 0. fiind constituită din material nisipos de origine organică şi de scoici în diferite grade de măcinare. între 3-10 m. acestea sunt porţiuni care sunt în cea mai mare parte lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie rară sub formă de pâlcuri. între Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească.5-1. guşa porumbelului (Silene pontica). Orizontul freatic se găseşte la adâncimi mari. Dune a) Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă Aria de extindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două mari grinduri Letea şi Caraorman. are o instabilitate mare. S. pescăruşul argintiu sudic (Larus argentatus cochinans). S. Asociaţiile vegetale diferă sensibil de la un grind la altul în funcţie de distanţa faţă de ţărmul mării şi deci de influenţa apelor marine. a continuat după anii 1960 prin îndiguirea şi desecarea unor mari suprafeţe de zone inundate sau inundabile. pătlagina de nisip (Plantago arenaria). pulcherrima. tufe. Grindul Mocirla. În cea mai mare parte. garoafa de nisip (Dianthus polzmorphus). Zone agricole a) Amenajări agricole Acest tip de amenajare. chirighiţe (Chlidonias sp. Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoralului. c) Plaje litorale puţin consolidate Integrate în cordoanele litorale. lupul de mare (Stercorarius pomarinus). b) Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă. etc. care ajunsese în anul 44 . pătlagina (Plantago maritima) etc. volbura de nisip (Convolvulus persicus). în care dunele înalte constituite din depozite marine nisipoase cu textură medie şi grosieră. ciocîntors (Recurvirostra avosetta). În aceste zone se întâlneşte frecvent cătina albă (Hyppophaë rhamnoides).

_________________________________________________________________________________ 1990 la o suprafaţă totală de circa 53.000 ha repartizate în mai multe amenajări. În această suprafaţă sunt incluse amenajările realizate în Delta Dunării propriu-zisă, Pardina (27000 ha), Sireasa (7550 ha), Ostrovul Tătaru (2600 ha), Murighiol - Dunavăţ (2540 ha), Popina I (640 ha), Sulina (500 ha), precum şi amenajările agricole realizate dealungul braţului Sf. Gheorghe, Tulcea-Nufăru (2350 ha), Nufăru- Victoria (310 ha), Beştepe – Mahmudia (560 ha). Din această suprafaţă, au mai rămas în exploatare doar circa 39000 ha datorită condiţiilor neadecvate pentru agricultură. Amenajările agricole, ca şi celelate amenajări din Rezervaţie (piscicole şi silvice), sunt ecosisteme caracterizate prin izolarea lor de regimul hidrologic natural, situaţie care adus la schimbarea totală a caracteristicilor iniţiale de zone umede şi la dispariţia ecosistemelor naturale existente anterior. În funcţie de nivelul de organizare, de întreţinere şi de amendare cu îngrăşăminte şi pesticide, aceste ecosisteme pot fi considerate ca areale scoase de sub acţiunea legităţilor de funcţionare a sistemului deltaic în ansamblu. Culturile agricole izolate cu extindere mică, reprezintă o categorie tipică de ecosistem agricol, format datorită folosirii unor suprafeţe cu lungimi mici (50-100 m, uneori mai mari) şi cu lăţimi de 20-30 m situate pe mici platforme neinundabile sau inundate rareori în scopul realizării unor culturi de porumb, legume, pepeni, uneori viţă de vie. b) Amenajări silvice Spre deosebire de amenajările agricole, cele silvice au fost realizate după anul 1960 prin îndiguirea, defrişarea vegetaţiei forestiere spontane şi plantarea unor specii de salcie şi plop euroamerican care ocupă 97% din totalul speciilor, după care urmează frasinul, plopul alb, negru, cenuşiu care ocupă doar 3%. Aceste amenajări silvice au fost făcute în scopuri economice şi ca atare nu s-a avut în vedere rolul lor ecologic, în sensul realizării unui spectru floristic diversificat care să asigure biotopuri pentru fauna deltaică. Suprafaţa totală amenajată pentru silvicultură este de circa 6.400 ha (Păpădia, 2000 ha, Rusca, 1200 ha, Carasuhat, 620 ha, Pardina, 425 ha, Murighiol, 400 ha). c) Plantaţii de plopi pe grinduri fluviale Între braţele principale ale Dunării şi digurile longitudinale ale amenajărilor agricole, piscicole sau silvice adiavente şi care de regulă se găsesc de la câteva zeci de metri până la 100-200m, se plantează plopul euroamerican, atât cu scopul de protecţie cât şi pentru valorificarea economică. Aceste fâşii de plantaţii s-au făcut prin defrişarea zăvoaielor de sălcii care protejau mult mai bine malurile braţelor prin sistemul lor radicular şi ocupă o suprafaţă de circa 5.400 ha. În acelaşi timp, galeriile de sălcii spontane constituiau biotopuri pentru o gamă variată de vieţuitoare, cu numeroase verigi ale lanţului trofic. Din păcate, plantaţiile de plop euroamerican răspund numai cerinţei economice, deoarece sub aspectul ecologic sunt sărace în diversitate. d) Amenajări piscicole Amenajările piscicole formează un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim hidrologic controlat cu inundări şi desecări succesive, cu bazine acvatice artificiale şi cu durată limitată, sezonieră de inundare. Acestea ocupă terenuri dintre cele mai variate ca amplasament : terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre şi care constituiau, în regim natural, zone de păşunat dar şi importante zone de reproducere naturală pentru peşte (amenajările piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, Chilia), lacuri naturale care au fost indiguite şi cărora li s-a modificat regimul hidrologic natural (amenajările Obretin, Dranov, Babadag) sau terenuri mai înalte folosite anterior pentru 45

_________________________________________________________________________________ agricultură sau păşunat (amenajările Popina, Stipoc, Chilia, Rusca). Suprafaţa totală ocupată de amenajările piscicole din Rezervaţie este de circa 45.000 ha, din care doar circa 15.000 ha mai sunt folosite pentru o piscicultură extensivă. Din restul amenajărilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodată (Holbina I, Grădina Olandezului, parţial Popina) şi au rămas abandonate, fie au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari, ineficiente ce presupuneau exploatarea lor (Obretin II, Stipoc, Litcov). În unele amenajări piscicole terenurile sunt folosite pentru agricultură, activitate prin care destinaţia iniţială a terenurilor a fost schimbată, total sau parţial (Rusca, Litcov, parţial Popina). d) Amenajări complexe Acestea se referă la câteva areale de mică extindere în care se practică piscicultura, agricultura şi silvicultura. Este cazul amenajării (ostrovului) Maliuc unde sunt construite atât eleştee pentru piscicultură, cât şi parcele pentru agricultură şi silvicultură. e) Amenajări abandonate în reconstrucţie ecologică Cea mai mare parte a amenajărilor agricole şi piscicole din perimetrul Rezervaţiei au avut o perioadă de funcţionare, înainte de anul 1990, conform tehnologiilor de exploatare proiectate. După 1990, datorită lipsei de eficienţă economică a activităţilor din aceste amenajări şi datorită faptului că unele nici nu au fost finalizate (amenajările agricole Babina, Cernovca, amenajarea piscicolă Grădina Olandezului, etc.), multe din acestea au fost abandonate sau folosite în alte scopuri (folosirea terenurilor din eleşteele piscicole pentru agricultură, de exemplu). Ca urmare a acestei situaţii s-a constatat o degradare a stării acestor terenuri prin apariţia fenomenului de sărăturare şi de schimbare a regimului hidrologic). Aceste amenajări sunt incluse în prezent în programul de reconstrucţie ecologică prin care vor fi reintegrate în regimul hidrologic natural. B2. Oraşe şi sate a) Aşezări urbane şi rurale Aşezările umane din perimetrul Rezervaţiei diferă mult între ele datorită poziţiilor lor geografice dar şi a activităţilor economice (pescărie, agricultură, etc.) care s-au dezvoltat în aceste aşezări. Din punct de vedere morfostructural, aşezările situate dealungul braţelor principale au formă alungită, liniară (Crişan, Gorgova, Partizani), cele de pe grindurile maritime şi din Câmpul Chiliei au o formă răsfirată, poligonală, beneficiind de avantajul terenurilor disponibile pe aceste forme de relief (Letea, CA Rosetti, Caraorman, Periprava, Chilia Veche). Populaţia aşezărilor liniare, mai sărace în terenuri, sunt implicate mai mult în activităţi de pescuit, piscicultură, turism, în timp ce localităţile răsfirate pot dezvolta mai bine activităţile de agricultură tradiţională (cultivarea terenurilor, creşterea animalelor, etc.). Este un fapt acceptat deja, că aşezările umane şi îndeosebi în Delta Dunării, reprezintă o discontinuitate evidentă, adevărate enclave, primele care au apărut şi au modificat ecosistemele naturale de aici. 2.9 Flora 2.9.1 Inventarierea speciilor de floră În perioada 1991-1996 a fost realizată cea mai completă acţiune de inventariere a florei şi faunei din teritoriul Rezervaţiei, urmărindu-se două obiective principale: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural din Rezervaţie şi evidenţierea 46

_________________________________________________________________________________ speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Au fost efectuate determinări calitative şi cantitative în 300 de puncte de observaţie situate în cele 30 de tipuri ecosisteme şi au fost inventariate 1.839 de specii, din care 823 specii plante inferioare şi 1.016 specii plante superioare din care 285 de specii noi pentru teritoriul Rezervaţiei, 34 de specii noi pentru România şi 2 specii noi pentru ştiinţă. Numărul speciilor de alge planctonice înregistrate, reprezintă numai 55% din înregistrările anteriore (Figura nr. 2.9.1), fapt care se datorează şi fenomenului de eutrofizare a apelor stagnante înregistrat în ultimele 2 – 3 decenii. Fig.2.9.1 – Plante (taxoni) inventariate pe teritoriul Rezervaţiei
1400 1200 1000 800 600 400 200
8 38 21 107 678 1159 nr. specii inventariate înainte de 1991 nr. specii inventariate după 1991 927 1018

0 Alge Macromicete Licheni Plante vasculare

2.9.2 Plante inferioare În categoria speciilor de plante inferioare au fost inventariate 678 specii de alge planctonice, 107 specii de licheni şi 38 specii de macromicete. În grupa algelor planctonice, se remarcă o diversitate mai mare de specii de clorofite şi bacilariofite, urmate de cianofite (Figura 2.9.6). Cel mai mare număr de specii de alge, cu predominanţă clorofite, se înregistrează în apele cu circulaţie activă, însă ca densitate şi biomasă predomină mai ales prin cianofite şi bacilariofite, în apele stagnante dulci, cu schimb redus de ape. Grupa macromicetelor cuprinde 12 taxoni de Euascomicete şi 26 de taxoni de Holobasidiomicete (Figura 2.9.7).

47

_________________________________________________________________________________

Figura 2.9.7 Repartiţia numerică a macromicetelor în Rezervaţie pe principalele unităţi sistematice
30 25 20 15 10 5 0
26

12

Euascomicete taxoni (clase)

Holobasidiomicete

2.9.3 Plante superioare Plantele vasculare sunt reprezentate în majoritate de speciile încrengăturii angiosperme (1.008 specii), în timp ce grupa gimnospermelor este reprezentată de o singură specie, iar pteridofitele de 7 specii. În fitocenozele acvatice şi palustre din Rezervaţie predomină elementele floristice eurasiatice şi circumpolare, în compoziţia asociaţiilor acvatice şi hidrofile fiind cuprinse 120 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu rădăcinile fixate în substrat, tulpina şi frunzele subacvatice, numai floarea se ridică deasupra apei pentru polenizare), specii cu fraunze natante şi specii cu frunze emerse. Speciile submerse se întâlnesc în ecosistemele acvatice cu adâncimea apei medie: peniţa apei (Myriophyllum spicatum), brădişul (Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllum demersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton cripus), broscariţa (Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus). Unele plante plutesc în masa apei, neavând contact cu substratul, floarea fiind singurul organ care se ridică deasupra apei în timpul fecundaţiei: otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa). Speciile cu frunze natante se dezvoltă mai aproape de ţărmurile corpurilor de apă, unele având rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre (nufărul alb – Nymphaea alba, nufărul galben – Nuphar lutea, plutniţa – Nymphoides peltata, iarba broaştelor – Hydrocharis morsus-ranae, cornacii – Trapa natans, troscotul de apă – Polygonum amphibium, etc.). Speciile cu frunze emerse au vârfurile frunzelor deasupra nivelului apei, baza acestora şi tulpina fiind scufundată în apă: rizacul (Stratoides aloides), limbariţa (Alisma plantagoaquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus umbellatus), etc. Stufărişul reprezintă o asociaţie vegetală care face legătura dintre ape şi uscat, caracteristică mlaştinilor cu exces permanent de apă. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetaţiei specifice şi în special a stufărişului care ocupă o suprafaţă de circa 235.000 ha, considerată cea mai întinsă suprafaţă compactă de stufărişuri din lume. Stufărişul ocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoie având un rol important de filtru biologic pentru ape şi de protecţie a malurilor. Stufărişul apare în ape puţin adânci (până la 1 m), cu aluviuni fine de fund, în care sunt fixaţi rizomii şi tulpinile speciei dominante, stuful (Phragmites australis). În asociaţie cu specia dominantă se mai întâlnesc şi alte specii hidrofile: papura (Typha latifolia), feriga de baltă (Thelypteris palustris), pipirigul (Scirpus lacustris), gălbinele 48

În depresiunile dintre dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman s-au dezvoltat specii care formează comunităţi vegetale speciale: frasinul pufos. frecvent inundate. (Thymus zygoides). salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia). În funcţie de condiţiile pedoclimatice se deosebesc specii halofile. frasinul (Fraxinus angustifolia pannonica). iar pe solurile mai bogate în humus trăieşte cârcelul (Ephedra distachya). principalul rol fixator al nisipului îl joacă perişorul (Elymus sabulosus). troscot de nisip (Polygonum arenarium). Grindurile fluviale din deltă. Bisericuţa. etc. (Fraxinus pallisae).) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice (tipice pentru Delta Dunării). stejarul (Quercus quercus). hameiul (Humulus lupus). favorizează pădurile de salcie instalate pe aluviuni puţin solificate. lăsnicior (Solanum dulcamara). Pe martorii de eroziune (sol stâncos) din Complexul lagunar Razim-Sinoie (Popina. (Populus tremula). vineţelel de nisip (Centaurea arenaria). plopul alb. Pe dunele înalte. Plantago coronopus. neinundabile (emerse) ale Rezervaţiei.) rămânând dominante zăvoaiele de plop şi salcie. săricica (Salsola soda). Stipa ucrainica). (Festuca callieri). Pe malul lacului Erenciuc se dezvoltă singura pădure de anin negru din Delta Dunării (Alnus glutinosa). Etajul de arbuşti lipseşte iar cel ierbos-arbusiv este sărac: murul de mirişte (Rubus caesius). etc. pătlagina (Plantago maritima). Specia dominantă este salcia (Salix alba) la care se adaugă răchita (Salix fragilis). precum şi specii psamofile. cu nisip nefixat şi nesolificat. Grindurile Letea şi Caraorman oferă condiţii pedo-climatice (troficitate redusă a solului. pir crestat. Pe porţiunile cu umiditate mai redusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus). siminocul (Helichrysum arenarium). puţin înalte şi cu apa freatică permanent ridicată. plopul tremurător. curpenul (Clematis vitalba). (Populus alba). mărul sălbatic (Malus silvestris). măcriş de baltă (Rumex Plantele superioare terestre formează asociaţiile vegetale ce se dezvoltă pe zonele mai înalte.9. stânjenelul galben (Iris pseudacorus). Specific pentru Delta Dunării este lipsa aproape totală a pădurilor de luncă formate din arbori cu lemn tare şi a zăvoaielor de anin (Alnus sp. ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri). sadină (Chrysopogon gryllus). păiuş dobrogean. caracterizate prin prezenţa unor specii submediteraneene: colilie (Stipa lessingiana. Dintre plantele caracteristice acestor dune. părul sălbatic (Pyrus pyraster). Caracteristică pentru aceste păduri este prezenţa unor specii cu tulpină volubilă (liana grecească (Periploca graeca). înguste. vineţelel de nisip (Centaurea arenaria).4 Plante periclitate 49 . etc. adaptate să reziste la conţinutul ridicat în săruri al depresiunilor cu sol salinizat al grindurilor din Rezervaţie: brânca (Salicornia europaea). dentiţă (Bidens tripartita). pelinul de nisip (Artemisia arenaria). stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora). 2._________________________________________________________________________________ (Lysimachia vulgaris). Stachys maritima. viţa sălbatică (Vitis silvestris). albăstrica (Aster tripolium). Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnesc şi tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides). piperul bălţii (Polygonum hydropiper). hydrolapathum). sălcioară (Eleagnus angustifolia). ce conferă acestor păduri un aspect subtropical. deficit de apă. adaptate la viaţa de nisip caracteristică pe grindurile fluviomaritime şi pe cordoanele nisipoase litorale. răchitan (Lythrum salicaria). (Agropyron brandzae). Grădişte) s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă caracterizat prin specii tauro-caucaziene şi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean. trăiesc perişorul (Elymus sabulosus). tătăneasa (Symphitum officinale). Gypsophyla perfoliata.

diguri/rară Culturi Insula Sacalin. America de N. Împuţita. PLANTE IERBOASE Azolla caroliniana 1 2 3 4 5 Azolla filiculoides Amaranthus albus Amaranthus blitoides Amaranthus emarginatus Localizare în Rezervaţie/Grad de răspândire Periprava. în tot arealul Rezervaţiei. Propunerea ca Rezervaţia să devină sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000 este susţinută şi de cele 5 specii de plante periclitate de inters comunitar: Aldovandra vesiculosa. Comparativ cu speciile de faună (5 specii nevertebrate şi 12 specii vertebrate) 58 sunt specii de plante vasculare (Tabelul 2. 2. Tabelul 2. Sf. Sireasa/rară Rezervaţie/frecvenţă Nisipuri umede şi 50 . Asia Culturi Culturi Letea. America tropicală Australia America de N.4). Furtuna.1). America de N. Sulina Locuri ruderale Partizani/rară Sfiştofca Caraorman. America de N.5 Specii alohtone Până în prezent au fost identificate. Echium russicum şi Marsilea quadrifolia (Căsuţa 2. Tropice Înlătură flora natantă indigenă Idem Nedăunătoare Intră în competiţie cu flora indigenă Fără pericol Fără pericol Fără pericol Impact negativ asupra speciilor de cultură Idem Idem Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Nu se cunoaşte Intră în competiţie 6 7 8 Amaranthus crispus Amaranthus deflexus Amaranthus hybridus Argentina America de S. Centaurea pontica. Gheorghe. Lacul cu Coteţe Idem/rară Culturi. Căsuţa 2. Caraorman. Specia Originea Crt._________________________________________________________________________________ În perimetrul Rezervaţiei au fost identificate 14 specii periclitate.1 Plante superioare periclitate sau vulnerabile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Centaurea pontica Cephalanthera longifolia Centaurea jankae Dactylorhiza incarnata Astragalus dolicophyllus Trachomitum venetum Astragalus versicarius pseudoglaucus Artemisia tscernieviana Anacamptis pyramidalis Centaurium spicatum Orchis coriophora fragrans Convolvulus persicus Platanthera bifolia Stachys maritima.9.4 Lista speciilor alohtone din Rezervaţie Nr. Chilia Veche/ foarte rară În localităţi În localităţi/rară Culturi Impact estimat America de N. America de N. America de N.9. un număr de 75 specii alohtone. America de N.9. 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Amaranthus powellii Amaranthus retroflexus Helitropium curassavicum Chenopodium ambrosioides Chenopodium pumilio Ambrosia coronopifolia Bidens connata Bidens frondosa Brachyactis ciliata America de N.9. Centaurea jankae. America de N.9. America de N.

V. fără pericol Fără pericol Fără pericol 42 43 44 Vallisneria spiralis Lindernia dubia Eclipta prostrata LEMNOASE Tropice America de N. Gheorghe Grindul Letea. Europa de S. Lacul Potica. fără pericol 51 . zone acvatice Insula Sacalin/ foarte rară Insula Sacalin/ foarte rară În jurul localităţilor. Tropice America de N.Rosetti Culturi Ruderală Culturi. de cultură Fără pericol Fără pericol Idem Idem 18 19 20 Conyza canadensis Galinsoga parviflora Xanthium italicum America de N. plantaţii forestiere Idem Idem Idem Idem Idem Idem ? Idem Idem Naturalizată Naturalizată înlocuieşte E. America de S. PLANTE 1 Acer negundo Naturalizată. Lacul Somova. America de N. ? America de N. pl. Stipoc.E. America de N.A. Specie ornamentală mediteraneană Asia de S.E. Sf. 21 22 23 24 25 26 Xanthium spinosum Xanthium orientale Coronopus didymus Diplotaxis erucoides Eruca sativa Cuscuta campestris America de S. Culturi Zone bogate în nitraţi (gunoaie) Localităţi Zone umede Zone umede/rară Letea. Pardina/rară Sulina Sulina C.V._________________________________________________________________________________ sărăturate/foarte frecventă Zone nisipoase/ foarte frecventă Culturi Zone inundabile/ foarte frecventă Zone ruderale/ foarte frecventă Chilia Veche. Căzănel REZERVAŢIE. America de N. America de N. Sulina.canadensis Naturalizată. Periprava Culturi Letea/foarte rară Letea. zone acvatice REZERVAŢIE. America America de S. America de N. America de N. Agricultură Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Dăunătoare anumitor pl. Asia de S. America tropicală America de N.de cultură mediteraneană America de N. sporadică Idem/rară Sulina cu flora indigenă Idem Fără pericol Dăunătoare mai ales pt. Asia de S. 27 28 29 30 Chamaesyce maculata Oenothera biennis Oenothera parviflora Oxalis corniculata 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Veronica persica Datura stramonium Petunia parviflora Solanum retroflexum Acorus calamus Cyperus odoratus Hordeum jubatum Panicum capillare Paspalum distichum Elodea canadensis Elodea nuttallii America de N. Europa de S. şi Asia de E.

elaborată în 2000.642. dar sunt protejate pe 52 . 34 specii noi pentru România şi 2 specii noi pentru ştiinţă (Tabelul 2. Lista Roşie a speciilor din Rezervaţie. plantaţii forestiere Grinduri. subspecie a genului Elymus identificată anterior în Rezervaţie. În Lista Roşie au fost incluse şi speciile ce nu sunt deocamdată ameninţate în teritoriul Rezervaţiei. Centaurea jankae şi Elymus pycnanthus ssp. fără pericol Naturalizată. Centaurea pontica.9. Insula Popina Marginea canalelor.9.9.5). Centaurea pontica şi Elymus pycnanthus ssp.deltaicus. plantaţii de plop Chilia Veche. Euro-americană SUA de E.5 Specii/subspecii noi înregistrate în flora Rezervaţiei Grup investigat Număr specii noi pentru : Rezervaţie România Ştiinţă Alge planctonice 9 2 Macromicete 35 3 Licheni 91 5 Cormofite 150 24 2 2. rol antierozional Idem Naturalizată.7 Specii şi subspecii periclitate Pe baza inventarului calitativ şi cantitativ al speciilor din teritoriul Rezervaţiei s-a putut aprecia gradul de periclitare al acestora.9. deltaicus*. China America de N. Sf. fixează nisipurile Fără pericol Idem Intră în competiţie cu flora indigenă Idem ???? 2. Tabelul 2. Din grupa Cormofitelor. subspecie a genului Elymus identificată anterior în Rezervaţie. Idem Idem Idem. fixează nisipurile Naturalizată. America de N. Asia Cent. Insula Popina Zone inundabile Localităţi Cultivat în localităţi Cultivat în localităţi Culturi forestiere Uzlina. Caetoceros insignis (Bacillaryoph._________________________________________________________________________________ Localităţi. 285 specii sunt noi pentru Rezervaţie.6 Specii noi înregistrate pe teritoriul Rezervaţiei Din numărul total de specii de plante inventariate pe teritoriul Rezervaţiei. Asia de V. America de N. de 1. prezintă speciile de floră şi faună pe diferite grade de periclitate luându-se în considerare criteriile de încadrare recomandate de IUCN.) şi Caetoceros similis solitarius sunt considerate specii endemice. cultivat ornamental În lungul canalelor. Specii endemice sunt considerate şi speciile de Cormofite. sunt cele două specii/subspecii noi pentru ştiinţă înregistrate în Rezervaţie. Cele două specii de alge planctonice identificate în Rezervaţie în perioada ultimilor două decenii. Gheorghe 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Alianthus altissima Amorpha fructicosa Elaeagnus angustifolia Fraxinus pennsylvanica Lycium barbarum Morus alba Robinia pseudacacia Populus x canadensis Taxodium distichum Amorpha fructicosa Phytolacca americana China America de N. America de N. şi de V.

Crustaceii inferiori formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol cuprinzând specii filtratoare din grupul cladocerilor (Daphnia cucullata.10. au fost inventariate 1. incluzând crustacee inferioare (cladocere. Insectele sunt reprezentate de 2231 specii din care 26 endemice. Anodonta woodiana). arahnide. prin convenţii la care România a aderat (Berna. Lycaena dispar). etc. Daphnia magna) sau din cel al copepodelor 53 . coleoptere. miriapode (Figura 2. 19 specii de homoptere.10. viermi. cuprinzând mai multe încrengături. Bonn. crustacee. Un număr mult mai mare de specii decât cel înregistrat deţine ordinul dipterelor. deşi extrem de abundentă în trecut. până în prezent. 51 specii de fluturi şi 32 specii de gândaci au populaţiile în scădere)._________________________________________________________________________________ plan european şi chiar mondial. desfăşurate în perioada 1991-1996. Numărul speciilor la moluşte este aproape dublu la gasteropode faţă de bivalve. 2. Moluştele sunt reprezentate de 84 specii din care 5 sunt specii alohtone (2 specii de gasteropode: Phisa acuta. Din cele 3541 specii de faună. Exemple sunt rusalia (Palingenia longicauda) un efemeropter care nu a mai fost observat în deltă.541 specii incluzând 3. 2. Dintre acestea. Din cercetările desfăşurate în ultimii ani. în ultimii ani. Au fost identificate şi 3 specii endemice: Atheyella dentata. Clasa insecta deţine cel mai mare număr în cadrul ordinelor himenoptere. au dus la identificarea unui număr mare de specii şi subspecii noi. heteroptere şi lepidoptere. considerate endemice. majoritatea fiind acvatice. a rezultat că 196 de specii de insecte sunt periclitate (111 specii de himenoptere. atât pentru fauna României cât şi pentru ştiinţă. fluturele de zi (Apatura metis.). 194 specii noi pentru România. Mya arenaria. ostracode şi copepode) şi crustacee superioare (Malacostracei). Rapana venosa şi 3 specii de bivalve: Scapharca cornea. Crustaceele sunt reprezentate de 115 specii.10. urmate de clasa nematodelor cu 157 specii (dominând speciile tericole de litieră) şi încrengătura anelide cu 96 specii. subteran. fluturele apolo mic (Parnassius mnemosyne) şi fluturele sfingid (Prosperinus prosperina). figurând în situaţia noastră în categoria „nt” (nepericlitat). 19 specii de gândaci. Viermii sunt reprezentaţi de 435 specii din care 182 specii din clasa Rotifera (toate acvatice). Atheyalla trispinosa.061 specii de nevertebrate şi 480 specii de vertebrate.10 Fauna Patrimoniul faunistic al Rezervaţiei este reprezentat de 3.097 specii şi subspecii noi incluzând 260 de specii noi pentru România şi 37 de specii noi pentru ştiinţă (Figura 2. însă din multele familii ale acestuia s-au investigat numai 3. Atheyella crassa.1).1 Nevertebrate Nevertebratele sunt răspândite pe teritoriul Rezervaţiei în toate mediile de viaţă (terestru.1). 30 de specii. Au fost identificate. reprezentate prin moluşte. Studiile pentru inventarierea diversităţii biologice din Rezervaţie. sau lăcusta endemică Isophya dobrogensis care nu mai există decât pe insula Popina. acvatic). 3061 specii sunt nevertebrate. din care 138 sunt himenoptere. insecte. Dintre speciile protejate prin Convenţia de la Berna (Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice) numai 5 au fost identificate pe teritoriul Rezervaţiei: lăcusta (Saga pedo).

2 Vertebrate Vertebratele sunt foarte bine reprezentate pe teritoriul Rezervaţiei de grupuri faunistice specifice condiţiilor de viaţă din zonă: peşti. salmastre.. Peştii. marine. lin (Tinca tinca). mamifere. iar pentru viermi (unde au fost incluse şi rotiferele). care cu picioarele întinse poate avea 5-6 cm. fapt ce-i sporeşte recunoaşterea pe plan internaţional. reptile. nu au putut fi încă obţinute în totalitate. păsări. văduviţă (Leuciscus idus). şi specii rare din familia păienjenilor cu cruce (Argyope lobata).10. Inventarul actual al insectelor este incomplet şi deocamdată. Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari (Lycosa singoriensis). Au fost semnalate. deasemenea. reprezintă. Ophiogomphus cecilia. Catopta thrips. găzduite de o varietate mare de habitate acvatice. În apele Rezervaţiei au fost identificate 54 specii exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius).specii după 1991 2219 2244 150 91 moluşte 61 115 crustacee 168 0 arahnide 0 8 insecte viermi & rotifere diplopode 2. pentru 8 specii de nevertebrate: fluture buhă (Arytrura musculus). 54 . una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale teritoriului Rezervaţiei.1 Fauna de nevertebrate din teritoriul RBDD (numar de specii) 2500 2000 1500 1000 500 135 0 435 nr. 66 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus)._________________________________________________________________________________ (Diaptomus serbicus). melc (Theodoxus transversalis). Clasa peşti este reprezentată atât de peştii cartilaginoşi-osoşi cât şi de cei cu scheletul complet osificat. etc. nu se poate compara cu cel din trecut. Din cele 300 de specii din Europa şi 185 din România. conform Directivei Habitate.specii înainte de 1991 nr. în special pe insula Popina şi în zona Letea. dulcicole. Diplopodele aparţinând clasei myriapoda. ţărăncuţă (Coenagrion ornatum).10. precum şi specii prădătoare din grupul cladocerilor (Leptodora kindtii) sau copepozi (Cyclops furcifer. “văduva neagră” (Latrodectus mactans tredecimguttatus). fluturaş purpuriu (Lycaena dispar). Fig. Cyclops insignis). în apele Rezervaţiei au fost identificare 133 de specii. precum şi păianjenul de apă (Argyroneta aquatica). sunt reprezentate de 8 specii. Arahnidele sunt reprezentate de 166 specii. Pentru arahnide şi diplopode nu există date comunicate anterior. 2. Rezervaţia a fost desemnată ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000. cărăbuş (Osmoderma eremita). amfibieni. alături de păsări. albiliţă portocalie (Colias myrmidone).

precum şi două 55 . 1146 Ţigănuş (Umbra krameri) 12. 2491 Rizeafcă de Dunăre (Alosa tanaica 2. 1134 Dunăriţă (Sabanejewia aurata) 11. calcan (Psetta maxima maeotica) şi 13 specii eurihaline care trăiesc atât în apele dulci. sângerul (Hypophthalmichthys molitrix). Dintre acestea. două specii de broaşte săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus). morun (Huso huso). şalău Stizostedion lucioperca). Sunt şi unele specii care prezintă un uşor grad de eurihalinie putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Mării Negre. 6 provin din alte continente. somn (Silurus glanis). novacul (Aristichthys nobilis). biban (Perca fluviatilis). Tabelul 2. păstrugă (Acipenser stallatus). În Rezervaţie au fost identificate şi 14 specii de peşti considerate de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000 (Tabelul 2. 1124 Ghiborţ de râu (Gymnocephalus baloni) 6. bacaliar (Merlangus merlangus euxinus).10. 1159 Amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele mai multe specii (circa 4000) trăiesc în zonele calde. 1157 Ţipar (Misgurnus fossilis) 8. cambulă (Platichthys flesus luscus). bibanul soare (Lepomis gibosus) ce provine din America de Nord.1 Specii de peşti protejate (Directiva Habitate) Nr. somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax). 3 specii acvatice: broasca de lac (Rana ridibunda). care a pătruns în Rezervaţie în special în Complexul lagunar Razim-Sinoie). scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). 2011 Fusar (Zingel streber) 13. precum şi (Pseudorasbora parva) specie adusă accidental din China cu loturile de ciprinide. specii alohtone: carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China de acvarişti la începutul secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată în 1920. 4120 Avat (Aspius aspius) 3. Cod Specia Natura 2000 Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 1. 2555 Răspăr (Gymnocephalus schraetzer) 7. buhaiul de baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea). 1130 Zvârluga (Cobitis taenia) 4. 2522 Boarţă (Rhodeus sericeus amarus) 10. 9 specii au fost identificate în perimetrul Rezervaţiei. cosaşul (Ctenopharyngodon idella). iar în România 17 specii. 3 specii de ciprinide importate din China pentru creşterea lor în piscicultură. broasca râioasă verde (Bufo viridis). şi respectiv. crt.10. broasca râioasă brună (Bufo bufo). encrasicolus ponticus). 1160 Pietrar (Zingel zingel) 14. în timp ce în Europa sunt doar 45 specii. şi broasca de pământ siriacă (Pelobates syriacus balcanicus). etc. în faţa gurilor Dunării: crap (Cyprinus carpio). avat Aspius aspius). şi salmastre sau chiar în Marea Neagră: majoritatea guvizilor._________________________________________________________________________________ hamsie (Engraulis. nisetru (Acipenser guldenstaedti). Din 1994 a fost semnalată o specie de talie mică din neamul bibanului (Percarina demidofii). 1149 Porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus) 5.1). stavrid (Trachrus ponticus). 1145 Sabiţă (Pelecus cultratus) 9. Din cele 133 specii semnalate până în prezent.

care toamna părăsesc Rezervaţia stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (maditeraneene sau africane). Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Figura 2. Crt. Din cele 375 de specii de păsări care trăiesc în România. cel mai mare şarpe din Europa. prigoria (Merops apiaster). Tabelul 2. Cod Natura 2000 1188 1993 Specia Buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina) Tritonul cu creastă dobrogeană (Triturus dobrogicus) Desemnarea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 a fost făcută pentru două specii de amfibieni (Tabelul 2. guşterul vărgat (Lacerta trilineata Sauria 4 4 2 Testudine dobrogica). urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus). 2. specii care cuibăresc în acest teritoriu majoritatea fiind oaspeţi de vară. Delicon urbia. vulgaris. Toţi amfibienii hibernează în sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ (Figura 2. Păsările se întâlnesc într-o varietate impresionantă în toate ecosistemele. majoritatea speciilor din Rezervaţie sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii sunt strict protejate şi 2 specii sunt protejate). Cod Natura 2000 1220 1219 1298 Specia Broasca ţestoasă de apă (Emis orbicularis Broasca ţestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca) Vipera de stepă (Vipera ursinii) Reptilele sunt reprezentate de 11 specii. barza albă (Ciconia ciconia). pe care le 56 .2). Celelalte specii (165) sunt oaspeţi de toamnă.10. 2. Din acestea. Tabelul 2. şi singura specie veninoasă. Apus apus). din cele peste 6000 din zonele calde ale planetei.3 Reptile protejate în cadrul Directivei Habitate Nr.10. rândunelele (Hirundo rustica).10.10.3). acvatice sau terestre. În Rezervaţie trăiesc două specii de Fig. vipera de stepă (Vipera ursini renardi). şopârla de nisip (Eremias arguta Serpentes 6 8 deserti). şopârla de iarbă (Podarcis 2 2 0 Reptile Amfibieni taurica) şi dintre care două acvatice: şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de apă (Natrix teselata). iarnă şi primăvară. pelicanul creţ (Pelecanus cripus).10. euxinica). şarpele de alun (Coronella austriaca). cuibărind în teritoriile mai nordice euro-asiatice. naturale sau antropice de pe teritoriul Rezervaţiei.2). şarpele rău (Coluber caspius). 1. Crt. 166 sunt specii cuibăritoare. lăstunii (Riparia riparia.10. 4 specii de 12 Anure şopârlă: şopârla de câmp (Lacerta agilis 10 Caudata 5 8 .2 Repartiţia numerică a herpetofaunei în RBDD broaşte ţestoase: broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis) şi brosca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera)._________________________________________________________________________________ specii de tritoni: Tritonus dobrogicus şi T. Datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european.2 Specii protejate de amfibieni (Directiva Habitate) Nr. 331 se întâlnesc pe teritoriul Rezervaţiei. dumbrăveanca (Coracias garrulus). majoritatea stârcilor. din cele 83 specii din Europa şi din cele 23 specii inventariate în România.

Sărături-Murighiol. atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova. Sacalin-Zătoane.10. Academia Română a declarat 12 specii monumente al naturii (Tabelul 2. Insula Popina. 320 specii sunt incluse în Convenţia de la Berna. Periteaşca-Leahova. Nebunu. Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul Rezervaţiei. privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna din care 229 specii sunt în Anexa II (animale europene strict protejate). şi 91 specii. Capul Doloşman. poposind pentru hrănire pe perioade mai lungi sau mai scurte. raţa lingurar (Anas clypeata). argumente pentru care Rezervaţia a fost desemnată ca sit de protecţie specială avifaunistică. lebăda cântătoare (Cygnus cygnus). zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul Rezervaţiei. etc.10.4).10.). gâsca cu gâtul roşu (Branta ruficolis). ferestraşii (genul Mergus). Specie Act normative crt. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice.4. eretele vânăt (Circus cyaneus). 151 specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare de la Bonn precum şi 17 specii periclitate la nivel global.10. zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 2. pe teritoriul Rezervaţiei: gârliţele (Anser albifrons). Tabelul 2. locuri de cuibărit individuale. Tabelul 2. etc._________________________________________________________________________________ părăsesc odată cu răcirea vremii. lacul Martinica. zona lacului Dranov. raţa suliţar (Anas acuta).5 Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul Rezervaţie Nr. Letea. Denumirea zonei Speciile caracteristice Crt. Specii de păsări din Rezervaţie declarate Monument al Naturii Nr. în Anexa III (animale europene protejate). Ardeola ralloides(stârc galben) 1 Lacul Telincea (Colonie polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) 2 Lacul Purcelu (Colonie polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) 3 Lacul Nebunu (Colonie polispecifică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Haliaeetus albicilla (codalb) 4 Lacul Meşter (Cuib) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) 5 Lacul Martinca (Colonie polispecifică) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) 57 . locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas.5). Caraorman. cât şi în afara acestora (Golful Musura. Denumire populară / denumire ştiinţifică Călifarul alb (Tadorna tadorna) 1 HCM 1625/1955 Călifarul roşu (Tadorna ferruginea) 2 Ibidem Corbul (Corvus corax) 3 JCM 734/1933 Dropia (Otis tarda) 4 JCM 600/1933 Spurcaciul (Otis tetrax) 5 Ibidem Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 6 Ibidem Pelicanul creţ (Pelecanus crispus ) 7 Ibidem Piciorongul (Himantopus himantopus) 8 HCM 1625/1955 Stârcul lopătar (Platalea leucorodia) 9 Ibidem 10 Egreta mare (Egretta alba) JCM 600/1933 Egreta mică (Egretta garzetta) 11 Ibidem 12 Vulturul hoitar (Neophron percnopterus) Ibidem Pe teritoriul Rezervaţiei îşi găsesc adăpost 97 specii din anexa 1 a Directivei Păsări.

_________________________________________________________________________________ Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi popas) Lacul Tătaru (Cuib) Lacul Obretinul Mic (Colonie polispecifică) Roşca Buhaiova (Colonie monospecifică) Pădurea Letea (Cuib) Heleşteele Popina (Colonie polispecifică) Golful Musura (Hrănire – popas) Lacul Bondar (Colonie polispecifică) Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie polispecifică) Ostrovul Babina (Hrănire – popas) Japşa Climova (Colonie polispecifică) Pădurea Caraorman (Cuiburi) Sărături Murighiol (Colonie polispecifică) 6 7 8 9 10 11 12 Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Fulica atra (lişiţa) Specii limicole Haliaeetus albicilla (codalb) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Haliaeetus albicilla (codalb) Himantopus himantopus (cătăliga) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Cygnus olor (lebăda cucuiată) Specii de anatidae (raţe) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Egretta garzetta (egreta mică) Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Egretta garzetta (egreta mică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Specii limicole Plegadis falcinellus (ţigănuş) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Egretta alba (egreta mare) Haliaeetus albicilla (codalb) Dricopus martius (ciocănitoarea neagră) Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru) Larus ridibundus (pescăruş râzător) Larus argentatus (pescăruş argintiu) Sterna hirundo (chira de baltă) Himantopus himantopus (cătăliga) Haliaeetus albicilla (codalb) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Specii limicole Himantopus himantopus (cătăliga) Specii de anatide Specii limicole Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Himantopus himantopus (cătăliga) Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru) Platalea leucorodia (lopătar) Tadorna tadorna (califar alb) Falco tinnunculus (vinderel roşu) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Anser albifrons (gârliţa mare) Tadorna feruginea (califar roşu) Specii limicole Tadorna tadorna (califar alb) Tadorna tadorna (califar alb) Aspus aspus (drepnea neagră) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) 13 14 15 16 17 18 19 20 Lacul Erenciuc (Cuib) Insula Sacalin – Melea (Hrănire – popas) Câşla Vădanei (Hrănire – popas) Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Heleşteele Holbina II (Colonii mono şi polispecifice) 21 22 23 24 25 Insula Popina (Cuiburi) Lacul Leahova (Hrănire – popas) 26 27 28 Insula Bisericuţa (Cuiburi) Capul Doloşman (Cuiburi) Canalul 5 – insulă (Colonie 58 .

Fig. iar insectivorele cu insecte şi alte nevertebrate (Figura 2.10. din care 101 trăiesc în România. în timp ce bursucul (Meles meles) are o prezenţă din ce în ce mai rară. cele mai întâlnite sunt câinele enot (Nyctereutes procynoides). Raportat la speciile de mamifere cunoscute în Europa de 190. porcul de mare (Phocaena phocaena) şi delfinul (Delphis delphis). În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini ale căror populaţii sunt în regres: delfinul cu bot gros (Tursiops tursiops). Bulgaria). teritoriul Rezervaţiei este gazdă pentru cel puţin 44 de specii. ajuns în Delta Dunării pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia Mică. cel mai legat de mediul acvatic (a fost semnalat pentru prima oară în România în anul 1951. Majoritate speciilor îşi sapă galerii subterane._________________________________________________________________________________ polispecifică) 29 Lacul Sinoie – insule (Colonie polispecifică) Grindul Saele – Histria (Coloniihrănire-popas) Grindul Chituc (Hrănire-popas) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Platalea leucorodia (lopătar) Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Glareola pratincola (ciovlică) Specii de anatide Specii limicole 30 31 Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozătoare şi insectivore. totuşi nu este suficient investigat. specie legată de mediul acvatic care îşi construieşte galerii în malul apelor. Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul încă mare de porci mistreţ (Sus scrofa) care preferă arealele mlăştinoase şi de căprior (Capreolus capreolus) cu efective în scădere. rozătoarele hrănindu-se de regulă cu vegetale. vulpea (Vulpes vulpes) care are efective relativ stabile. cel mai adesea se întâlneşte bizamul (Ondrata zibethycus). 59 . dihori).3 Mamiferele din RBDD 2 2 1 9 12 16 Insectivore Rozătoare Carnivore Pinipede Ungulate Chiroptere Dintre rozătoare.10.3). hermelină. iar în Delta Dunării în anul 1953). Mustelidele sunt mai bine reprezentate de două specii legate de mediul acvatic: nurca europeană (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra) specii care se hrănesc cu peşti şi alte animale acvatice. 2. Dintre carnivorele canide. Din cele 42 specii de mamifere 28 sunt incluse în Lista Roşie. precum şi şacalul (Canis aureus). Iepurele (Lepus capensis europaeus) este deasemenea destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman precum şi în incintele agricole. când este vorba de canale sau sub forma unor muşuroaie pe lacuri sau japşe. prezent în Rezervaţie printr-un număr mare de specii (circa 20 specii). Acest număr de specii trebuie considerat minim deoarece grupul chiropterelor (liliecii). în special a celor din familia mustelidelor (nevăstuica. Cel mai numeros grup atât ca număr de specii cât şi ca mărime a populaţiilor este cel a micromamiferelor (mamifere de talie mică) care constituie hrana preferată a multor specii de păsări răpitoare de zi sau de noapte sau a mamiferelor carnivore.

0 cm mai mari decât media multianuală a acestor luni (Fig. În aceste condiţii._________________________________________________________________________________ La desemnarea Rezervaţiei ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000. la niveluri maxime corespunzând salinităţi minime. 207 Km3 /an.10. au contribuit şi cele 5 specii din bioregiunea stepică şi cele două specii caracteristice bioregiunii pontice (Tabelul 2. înregistrate în perioada aprilie – mai.1). Natura 2000 Bioregiunea stepică Vidra (Lutra lutra) 1355 Dihorul de stepă (Mustela eversmannii) 2633 Nurca (Mustela lutreola) 1356 Popândăul (Spermophilus citellus) 1335 Dihorul pătat (Vormela peregusna) 2635 Bioregiunea pontică Porcul de mare (Phocoena phocoena) 1351 Delfinul cu bot gros (Tursiops truncatis) 1349 2. 36. valori cu circa 20. depăşind cu mult media multianuală.11.3cm.11.5).1 Starea litoralului şi a zonei costiere Nivelul mării şi salinitatea ca indicatorii de stare a mediului marin din zona costieră reflectă influenţa variaţiilor apelor Dunării. Cod Specia Crt. influenţa Dunării asupra nivelului la Constanţa a fost decalată cu o lună. când nivelul a fost de 40. În 2005 şi 2006 debitul Dunării a fost de 277 Km3 /an respectiv 259 Km3 /an. salinitatea fiind de 9.90 PSU.6cm în iunie şi 40.10.1). Datorită predominanţei vânturilor din sud şi sud est. valorile nivelului mediu lunar au fost crescute. 2. Cantitatea mare de apă dunăreană a influenţat valorile salinităţii de la Constanţa.5 Specii de mamifere periclitate în Rezervaţie Nr. Din luna mai nivelul s-a păstrat crescut: 38.4cm în mai. Este cazul lunii iulie. în special în prima jumătate a anului.11. cea mai mică medie lunară înregistrată din 1959 până în prezent (Fig.3cm în iulie. 2. 60 . 2.11 Starea ecosistemului şi a resurselor marine vii din zona costieră marină. Tabelul 2.

11.0 25. 2.0 I II III IV V VI VII VIII Debit Dunare (Km3/luna) Salinitate PSU Nivel (cm) 45. alături de circa 43% speciile dulcicole şi dulcicole-salmastricole.0 20. cât 61 2006 . au fost totuşi de cca 3 ori (pentru densitate) şi respectiv 2.0 IX X XI XII Fig. a fost reprezentat. densitatea numerică şi biomasa fitoplanctonului au variat în cursul anului 2006 între 61.11.0 15. Valorile medii înregistrate în 2006 la CazinoMamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp a fitoplanctonului) se încadrează în tendinţa de scădere a densităţii numerice şi a biomasei fitoplanctonice manifestată după perioada de eutrofizare intensă a anilor ‟80 (Fig.0 0. urmate de dinoflagelate (22%) şi clorofite (20%).0 10. de 184 specii algale aparţinând la 7 grupe algale din care dominante au fost diatomeele în proporţie de 40% din totalul speciilor.3 ori mai mici (pentru biomasă) faţă de media multianuală a perioadei 1983-1990.0 0.0 40. în 2006.2 Mediile multianuale ale cantităţilor de fitoplancton în apele marine de la Constanţa în perioada 1983 – 2006 La nivelul platoului continental românesc. respectiv 73.2).0 30.11.0 5. 2.0 30.0 20. 12 10 18 16 Biomasa (x103 mg/m3) Densitate (x106 cel/l) 14 12 10 8 6 4 2 0 8 6 4 2 0 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Densitate Biomasa Fig. Deşi valorile medii ale acestor parametri au fost superioare valorilor înregistrate în anii anteriori 2002-2005._________________________________________________________________________________ 45.0 40.1 Evoluţia nivelului mării a debitului Dunării şi salinităţii la Constanţa în 2006 Fitoplanctonul.0 10. Diatomeele au dominat atât în structura calitativă.0 35.63 – 6307.0 15.67 mg·m-3. Speciile marine şi marine – salmastre au constituit 57% din total.0 35.0 25. ca indicator de stare a eutrofizării.9 – 6471·103 cel·l-1. până la izobata de 30m.0 5.2.

5·106 cel·l1 ) (Fig. unde densitatea a atins o valoare de 4. de componenta trofică în perioada de primavară şi de cea netrofică în perioada de vară. Densităţile şi biomasele înregistrate de Centropages.2).11.1 mil. Centropages şi Anomalocera au fost singurele specii ameninţate care au fost semnalate şi în decursul anului 2006. Numărul de înfloriri algale care au atins valori de peste 5 milioane cel·l -1 a fost de patru.11. cel/l Fig. . dintre care doar două fenomene s-au remarcat cu abundenţe de peste 10 milioane cel·l -1. 2. Cyclotella caspia. Cerataulina pelagica. curvisetus. Chaetoceros socialis. s-au situat în 2006 la un nivel comparativ cu ultimii doi ani anteriori. 2. cel/l > 10 mil. Dintre speciile exotice a fost semnalat doar ctenoforul Mnemiopsis leidyi. principalele specii fiind: Skeletonema costatum._________________________________________________________________________________ şi în cea cantitativă. C. specie pătrunsă în apele Mării Negre la nivelul anilor „80. 62 . Valorile maxime de densitate şi biomasă ale anulu au fost inregistrate pe profilul Mangalia în staţia de pe izobata de 5m. sunt comparabile cu cele înregistrate înainte de eutrofizare. În Cartea Roşie a Mării Negre au fost introduse patru specii zooplanctonice ameninţate cu dispariţia: copepodele Pontella mediterranea. şi Centropages ponticus din Familia Centropagidae. Infloririle algale.11.955 ind/m-3 şi o biomasă de 4. putând fi deja considerată naturalizată. Anomalocera patersoni. în decursul ultimilor ani.9 mg/m-3. Speciile determinante au fost diatomeele Skeletonema costatum (15·106 cel·l-1) şi Nitzschia tenuirostris (15. În structura calitativă a zooplanctonului au fost identificati 27 de taxoni.2 Numărul speciilor de fitoplancton cu dezvoltări importante în apele marine româneşti în perioada 1991-2006 Biocenoza zooplanctonică a fost dominată.720. Biomasa totală a zooplanctonului trofic inregistrată în 2006 s-a înscris în tendinţa evoluţiei multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului (Fig. cel/ l 1 mil. ca indicator de impact al eutrofizării asupra mediului marin. în 2006. 60 50 40 30 20 10 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 100 mii . ceea ce ar justifica scoaterea acestei specii din categoria speciilor ameninţate.10 mil. Nitzschia tenuirostris.3). aparţinând la 16 grupe taxonomice. Labidocera brunescens din Familia Pontelidae. 2.

28 specii. care pot constitui suport 63 .5 Evoluţia numărului de specii macrozoobental în zonele de mică şi medie adâncime (Sulina–Vama Veche) Indicatorul cantitativ de densitate în zona marină din nordul litoralului a înregistrat valori de până la 3 ori mai mici (Sulina – Portiţa .11. evaluându-se.4 Variaţia diversităţii macroalgelor la litoralul românesc Fitobentosul cuprinde 25 specii (10 Chlorophyta.4).5). dovada unei mai bune recrutări (peste 60% din populaţii au indivizi pânã la 25 mm lungime). în orizontul 10-0m Fig. Macrozoobentosul din zona sudică a litoralului a prezentat. care au avut populaţii bine dezvoltate în această zonă. în 2006.11. 2006.500 ex/m2). Situaţia s-a datorat.11. înscriindu-se aproape în parametrii anului 2004. ca indicator de stare a eutrofizării.000 ex/m2).m-3 Chlorophyta Rhodophyta Phaeophyta 0 2000 2001 2002 Primavara Vara 2003 Tomna 2004 2005 2006 2004 2005 2006 Phanerogama Zpk trofic total Fig. Zoobentosul.5. contribuţiei ponderale a midiilor (Mytilus galloprovincialis). 2. biomasa fiind evaluată la 2. comparativ cu 2005 (12. şi de această dată. 2. Comparativ cu perioada anilor 1990-1993. o valoare medie de 340g/m2 comparativ cu 2005 când biomasa înregistratã a fost de 838 g/m2. se caracterizează în zonele litorale de mică şi medie adâncime (5-20 m).3 Evoluţia multianuală şi sezonieră a biomaselor zooplanctonului trofic de la litoralul românesc al Mării Negre. când structura faunei bentale investigate era alcătuită din 16 .11. se constată că în ultimii ani se poate vorbi de menţinerea unei structuri calitative bune (Fig. un număr foarte mic în comparaţie cu bogăţia de specii existentă înainte de anii ‟70. Aceeaşi situaţie s-a observat şi la nivelul biomaselor. 5 Phaeophyta şi 1 Phanerogama). Evaluările cantităţilor de midii au scos în evidenţă predominanţa exemplarelor de talie medie. 2.000 g/m2 în perioada 2005-2006. 2. aceste grupe fiind reprezentate în medie de câte nouă şi respectiv şapte specii (Fig. Variaţia diversităţii macroalgelor în ultimii trei ani arată o dominanţă clară a algelor verzi (Chlorophyta) urmate îndeaproape de algele roşii (Rhodophyta). per ansamblu.11. faţă de numai 941 g/m2 în anul 2004. o structură cantitativă comparabilă cu cea a anului precedent. 2. printr-o diversitate ce include 50-60 de specii macrobentale. 9 Rhodophyta. 60 50 numar specii 40 30 20 10 0 1990-93 2003 2004 2005 2006 perioada Fig._________________________________________________________________________________ 350 300 250 200 150 100 50 mg.

Pontella mediterranea. 141 peşti (67%) şi 4 mamifere marine (2%) (Fig. mamifere macrofite nevertebrate pesti Fig. Macrofitele cuprind 11 specii ameninţate (EN). macrofite – 138. Singura specie autoaclimatizată este Mugil soiuyi. Dintre algele macrofite şi fanerogamele înscrise în lista roşie ca specii ameninţate cu dispariţia (EN). 2.11.2 Biodiversitatea şi specii periclitate marine Starea biodiversităţii este definită prin numărul total de specii identificate la litoralul românesc. ultima înregistrând o prezenţă constantă în ultimii trei ani._________________________________________________________________________________ pentru completarea efectivelor speciei. nevertebrate – 1730. 13 sunt considerate extincte (EX).1). 2001) EN VU NT LC DD 11 2 6 3 6 1 22 2 2 28 31 78 3 1 19 10 28 32 107 Total 19 45 141 4 209 64 . estimat la 2945 (bacterii – 113. 2. 6 vulnerabile (VU). dintre acestea în 2006 au fost semnalate Anomalocera patersoni şi Centropages ponticus. Lomentaria şi Corallina şi alga brună Cystoseira barbata în zona Rezervaţiei Marine Vama Veche – 2 Mai. Tabelul 2. în 2006 a fost identificată doar Caprella acanthifera din categoria speciilor vulnerabile (VU). nevertebrate. în 2006 au fost identificate Phyllophora brodiaei şi Zostera nana în zona Constanţa Nord. Lista Roşie a speciilor de macrofite.11. primele trei fiind hiponeustonice. dintre care 19 macrofite (9%). Dintre speciile de nevertebrate bentale. Pentru clarificarea stării de conservare a speciilor hiponeustonice este necesară utilizarea unei metodologii speciale pentru prelevarea şi studierea hiponeustonului.11. 2. Centropages ponticus. 3. 45 nevertebrate (22%). Cea din urmă categorie cuprinde şi patru specii de copepode calanide Anomalocera patersoni. peşti şi mamifere cuprinde un număr de 209 specii. în cazul în care condiţiile de mediu rămân favorabile creşterii şi dezvoltării până la indivizi capabili de reproducere. păsări – 150 şi mamifere – 3) şi 29 de specii ameninţate (EN si VU). o specie cu risc redus de periclitare (LC). 3 ameninţate (EN).11. peşti – 141. iar pentru 22 de specii nu există date suficiente pentru încadrarea într-una din categoriile de periclitare (DD).1 Statutul sozologic al speciilor înscrise în Lista Roşie a Mării Negre Grup de specii Macrofite Nevertebrate Peşti Mamifere Total EX 13 13 Statutul conform categoriilor IUCN (v. rapoarte care s-au menţinut constante în ultimii ani. ciuperci – 55. Labidocera brunescens. 2 specii vulnerabile (VU) şi 6 cu date insuficiente (DD) (Tabel 2. Impactul asupra biodiversităţii şi habitatelor marine este apreciat prin raportul dintre numărul speciilor periclitate/numărul total de specii (29/2945) şi prin numărul speciilor dispărute/numărul total de specii (13/2945).6). alge microfite – 615.11.6 Principalele grupe de specii periclitate de la litoralul românesc înscrise în Lista Roşie Dintre cele 45 de nevertebrate înscrise în Lista Roşie.1.

_________________________________________________________________________________

Încadrarea speciilor de peşti în Lista Roşie se prezintă astfel: dintre cele 141 de specii evaluate conform criteriilor IUCN, 2 sunt ameninţate (EN), 2 vulnerabile (VU), 28 aproape ameninţate (NT), 31 pentru care nu există motive de îngrijorare (LC) iar pentru 78 de specii nu există date suficiente (DD). Dintre toate aceste specii, anual se identifică în capturi circa 20 de specii. În ceea ce priveşte mamiferele marine, nu se derulează un program special de monitorizare a delfinilor, obiectul preocupărilor constituindu-l doar eşuările şi capturile accidentale ale delfinilor. Astfel, în 2006 au fost identificaţi 104 indivizi eşuaţi la ţărm, delungul întregului litoral românesc. Dintre cei care au putut fi determinaţi, cei mai mulţi au fost Phocoena phocoena (26 ex.), urmaţi de Tursiops truncatus şi Delphinus delphis cu câte două exemplare. Accidental, în 2006 au fost capturaţi 22 de delfini în setcile pentru calcan: Phocoena (20 exemplare) şi Tursiops (două exemplare). 2.11.3 Starea fondului piscicol marin Activitatea de pescuit comercial practicată de pescarii profesionişti se desfăşoară cu unelte de pescuit staţionare şi cu unelte active. La aceasta se adaugă şi pescuitul sportiv care are o amploare foarte mică. Analiza evoluţiei indicatorilor de stare arată că biomasa stocurilor se caracterizează prin fluctuaţii naturale aproape normale la unele specii (Şprot), cu tendinţe de redresare sau chiar afectate, la alte specii. Şprotul se caracterizează printr-un un efectiv relativ bun în ultimii ani chiar dacă în 2006, acest efectiv a fost mai scăzut (14.740 tone) de cât media perioadei 2003-2005 (45.000 tone), datorită existentei unor condiţii hidroclimatice deosebite. La hamsie se manifestă în continuare tendinţa de redresare, iar pentru stavrid, lufar şi chefal această redresare are un ritm mai lent. Calcanul şi rechinul, continuă să aibă stocurile afectate. Populaţiile de guvizi au stocurile într-o stare relativ bună aflându-se într-un echilibru relativ stabil. Structura populaţională, indică prezenţa în capturi a unui număr de mare de specii (peste 20), din care de bază sunt speciile de talie mică (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). Totodată se remarcă ponderea redusă a speciilor valoroase (calcan, sturioni, scrumbie de Dunăre, stavrid, chefal, lufar) dar şi reapariţia sub formă de exemplare izolate de scrumbie albastră şi pălămidă (Fig. 2.11..);

35 0 0

250
30 0 0

25 0 0

200

Alte specii Limba de mare

20 0 0
ton e

S p r ot 15 0 0 B a c a lia r H a m sie 10 0 0 A los e 500 S ta v r id S tur ion i 0 1 9 90 1 9 91 1 99 2 19 9 3 19 9 4 19 9 5 1 9 96 1 9 97 1 9 98 1 99 9 20 0 0 20 0 1 20 0 2 2 0 03 2 0 04 2 0 05 2 0 0 6*

150
tone

Chefal Rechin Aterina

100

Gingirica Guvizi

50

Barbun Calcan

0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*

Lufar

Fig. 2.11.1 Structura capturilor (t) pe principalele specii de peşti realizate în sectorul marin românesc în perioada 1990-2006

65

_________________________________________________________________________________ Indicatorii de presiune care influenţează dezvoltarea populaţiilor de peşti în zona costieră sunt reprezentaţi, în principal, de salinitatea apei mării, de aglomerările speciilor gelatinoase, şi de efortul de pescuit. Variaţia salinităţii dependentă de aportul de apă dulce din Dunării influenţează apropierea sau îndepărtarea speciilor marine de zona costieră (în anul 2006 datorită debitului deosebit de mare al Dunării a creat o zonă puternică de apă dulce cu largă extindere spre sud şi est producând o reducere puternică a salinităţii apei mării, fenomen care a determinat îndepărtarea speciilor marine de la coastă spre larg, provocând şi îndepărtarea şi dispersarea aglomerărilor de şprot principala specie pescuibilă cu traulul pelagic. Prezenţa aglomerările de specii gelatinoase pot impiedeca formarea aglomerărilor de şprot şi îndepărtarea acestora de ţărm. Efortul de pescuit este, în continuare, redus dominat de folosirea uneltelor fixe (în 2006 aufost utilizate 27 taliene, 6800 setci de calcan, 280 setci de chefal, 2500 paragate şi 210 setci de scrumbie, iar în pescuitul cu unelte active, 8 traulere costiere operaţionale şi 12 năvoade de plajă. Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică 2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei În Delta Dunării, sunt înregistrate official 28 de localităţi (sate, cătune şi un oraş), cu o populaţie care a cunoscut, dealungul timpului fluctuaţii legate de evoluţia importanţei economice a zonei. În perioada 1912-2002, evoluţia numerică a populaţiei a fost în descrescreştere, chiar dacă au fost şi intervale de timp în care populaţia a crescut (Tabelul 2.11.1). În acest interval numărul locuitorilor Deltei Dunării s-a redus cu peste 3.500 de locuitori, corespunzător unei scăderi medii anuale de 2,5‰. Cel mare spor al populaţiei s-a produs între anii 1948-1956 (12,6‰), situaţie datorată sporului natural din mediul rural (13,4‰), iar cel mai scăzut spor a avut loc în perioada 1966-1977 (-14,7‰) datorat, deasemenea scăderii populaţiei rurale care în perioada amintită s-a redus cu ¼ (peste 4000 de persoane). Acest declin demografic s-a datorat migraţiei forţei de muncă, în mod deosebit, spre Tulcea. Inundaţiile mari din anii 1970 şi 1975 a determinat, de asemenea, ca o parte a populaţie rurale să se strămute în zonele extradeltaice. În perioada 1966-1977 populaţia a scăzut semnificativ în toate comunele din deltă: Cetalchioi, -43,6‰, Maliuc, -30,0‰, C.A. Rosetti, -27,9‰, Pardina, -19,3‰. După 1990, în Delta Dunării a continuat să scadă populaţia locală atât în mediul urban cât şi în mediul rural, chiar dacă, în această perioadă, s-au înregistrat şi sporuri pozitive în unele localităţi, în deosebi după 1997, ca urmare a revenirii unor locuitori în urma restructurării activităţilor din industrie (C.A.Rosetti, 34,9‰, Pardina, 33,8‰, Ceatalchioi, 16,1‰). În celelalte localităţi s-a menţinut tendinţa de scădere (Sf. Gheorghe, -3,3‰, Maliuc, 1,5‰). Se mai remarcă faptul că unele localităţi au o populaţie foarte redusă, sub 54 de locuitori (Cardon, Câşliţa, Tatanir), că localitatea Ostrovu Tătaru numai are nici un locuitor, în timp ce în localitatea Uzlina din comuna Murighiol, pe lângă cei 6 locuitori înregistraţi official, sunt numeroase gospodării aparţinând unor proprietary rezidenţă în alte localităţi ale judeţului sau din alte judeţe.
Tabel 2.11.1 Evoluţia populaţiei din Delta Dunării, la recensăminte (Gâştescu, 2006) Anii 1912 1930 1966 1977 1992 1997 2002 Urban 7.347 6.399 4.005 5.484 5.484 5.137 4.601 Rural 10.459 12.135 15.713 9.046 9.046 8.475 9.694

66

_________________________________________________________________________________

Total

17.806

18.534

19.718

14.530

14.530

13.612

14.295

Aceeaşi tedinţă se menţine şi după 2002 (Tabelul 2.11.2) Satele din deltă se încadrează, în marea lor majoritate (88,5%), în categoria satelor mici şi foarte mici (Tabelul 2.11.2). Analizând situaţia populaţiei în anul 2006 se constată că doar o singură aşezare rurală are mai mult de 1000 de locuitori (Chilia Veche), iar Sf. Gheorghe se poate încadra în categoria localităţilor de mărime medie. Oraşul Sulina se detaşează, prin poziţia şi evoluţia sa în cadrul deltei. Dezvoltarea Sulinei a avut mai puţine conexiuni cu spaţiul deltaic şi a beneficiat de hinterland internaţional la care o justifica statutul de porto-franco de la începutul secolului. Abia din a doua jumătate a secolului XX, acest oraş a trebuit să-şi stabilească legăturile cu satele învecinate.
Tabelul 2.11.2 Evoluţia populaţiei în localităţile din Rezervaţie în perioada 2005-2006 Nr. Municipiu, Oraş, Localitatea Număr Număr Crt. Comună locuitori locuitori 2005 2006 1 Tulcea T. Vladimirescu 383 381 2 Sulina Sulina 4.708 4.630 3 Ceatalchioi Ceatalchioi 258 396 4 Ceatalchioi Plauru 67 96 5 Ceatalchioi Sălceni 43 78 6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 129 260 7 Chilia Veche Chilia Veche 2.803 2.428 8 Chilia Veche Câşliţa 13 13 9 Chilia Veche Tatanir 54 54 10 Chilia Veche Ostrovu Tătaru 0 0 11 Pardina Pardina 787 606 12 C.A.Rosetti C.A. Rosetti 277 300 13 C.A.Rosetti Sfiştofca 163 139 14 C.A.Rosetti Letea 460 437 15 C.A.Rosetti Cardon 19 27 16 C.A.Rosetti Periprava 320 297 17 Crişan Crişan 463 465 18 Crişan Mila 23 410 405 19 Crişan Caraorman 492 490 20 Maliuc Maliuc 333 320 21 Maliuc Partizani 455 440 22 Maliuc Gorgova 142 130 23 Maliuc Vulturu 78 55 24 Maliuc Ilganii de Sus 88 70 25 Beştepe Băltenii de Jos 98 90 26 Nufăru Ilganii de Jos 88 85 27 Murighiol Uzlina 4 6 28 Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe 1.064 880 Total 14.199 13.578

Structura etnică a populaţiei este constituită în principal din populaţie românească, la nivelul anului 2002, aceasta fiind de 12.666 locuitori (86,85%), dar şi din prezenţa mai 67

_________________________________________________________________________________ substanţială a încă patru minorităţi naţionale: Lipoveni, 1.376 (9,46%), ucrainieni, 299 (2,5%), rromi, 69 (0,47%) şi ruşi 59 (0,4%). Densitatea medie a populaţiei este foarte scăzută (5,4 loc./km²), datorită suprafeţelor întinse de lacuri, gârle, canale, terenuri mlăştinoase, etc., nefavorabile dezvoltării unor aşezări omeneşti. Reţeaua rarefiată a localităţilor, numărul mic de locuitori, suprafaţa de uscat redusă au contribuit la menţinerea unui număr mic de locuitori şi a unei densităţi mici: Sf. Gheorghe (1,8 loc./km²), Pardina (2,2 loc./km²), Crişan (3,4 loc./km²), Maliuc (4,1 loc./km²), C.A. Rosetti (4,2 loc./km²), Chilia Veche (6,8 loc./km²), Ceatalchioi (6,9 loc./km²), Sulina (13,96 loc./km²). În ceea ce priveşte diferenţierile funcţionale, se constată că, de-alungul istoriei locuirii, spaţiul deltaic a cunoscut o asociere interesantă de activităţi economice. Pescuitul a rămas până în zilele noastre preocuparea de bază a celor mai multe aşezări, mai cu seamă a celor izolate între ape, legată de existenţa resursei piscicole şi s-a desfăşurat mereu în paralel cu comerţul şi cu navigaţia dealungul căilor principale de acces. În afara pescuitului s-au mai dezvoltat şi alte activităţi legate, fie de alte resurse naturale: terenuri agricole, păşuni, păduri, peisaj, plante medicinale, fie de alte cerinţe ale dezvoltării sociale: asistenţă sanitară, educaţie, comerţ, etc. 2.11.1 Resursele pescăreşti şi pescuitul Resursele pescăreşti sunt reprezentate de populaţiile piscicole de interes economic şi de bazinelor acvatice de apă dulce, salmastră sau marină din spaţiul geografic al Rezervaţiei. Ihtiofauna Rezervaţiei cuprinde circa 133 de specii, aparţinând unui număr de 43 de familii, majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Din numărul total al speciilor de peşti inventariate, circa 30 de specii de peşti, dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul activităţii de pescuit şi de piscicultură. Resursele pescăreşti de apă dulce sunt reprezentate de populaţiile de peşti de apă dulce din cele 160.000 ha de ape interioare spaţiului geografic al Rezervaţiei, din care 110.000 ha ape permanente, resursele pescăreşti marine se dezvoltă în apele litorale ale Mării Negre aferente Rezervaţie, de circa 140.000 ha, resursele de peşti marin migratori sunt reprezentate de speciile marin migratoare (sturioni, scrumbie de Dunăre) care folosesc atât spaţiul marin cât şi cel dulcicol al Rezervaţiei. Resursele pescăreşti de cultură sunt reprezentate de speciile de peşti crescute în bazinele amenajărilor piscicole din Rezervaţie. Din cele 27 de amenajări piscicole construite în Rezervaţie pentru piscicultură, în suprafaţă totală de circa 40.000 ha, doar în câteva se mai desfăşoară, în prezent această activitate (Babadag, Lunca, Sarinasuf). Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei din Delta Dunării şi reprezintă şi în prezent o activitate economică importantă ocupând mai mult de jumătate din populaţia activă a deltei, în prezent activând circa 1500 de pescari autorizaţi pentru desfăşurarea pescuitului comercial. Acestora li se adaugă şi reprezentanţii familiilor rezidente în spaţiul Rezervaţiei care au dreptul legal să pescuiască pentru consumul propriu, câte 3 kg de peşte pe zi. Se poate spune că această activitate ocupă, în scop comercial sau familial, toate familiile rezidente în Rezervaţie. Valorificarea resursei pescăreşti din bazinele acvatice naturale se bazează pe metode tradiţionale care au fost folosite din cele mai vechi timpuri. Primele reglementări ale 68

11. litoralul Mării Negre şi Razim-Sinoie.121 1. în care au avut loc modificări importante atât în ceea ce priveşte condiţiile de mediu dar şi în ceea ce priveşte modul de organizare al pescuitului.070 2. locul crapului fiind luat de speciile stagnofile (babuşcă. deasemenea destul de dificil de estimat.016 1. pescăria peştilor marin migratori şi pescăria peştilor marini din zona litorală._________________________________________________________________________________ pescuitului. exploatarea resurselor pescăreşti din Delta Dunării este reglementată prin acte normative şi norme de aplicare ale acestora de către administratorul resursei (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură) şi de către utilizatori în scopul asigurării utilizării durabile a acestora.000 tone/an şi 20.679 1. Perioada 1970-1984. Din punct de vedere al scopului capturării.972 6. căruia îi revine meritul de a fi elaborat principiile de management a pescăriilor în fluvii şi delte neregularizate.000 tone/an. Situaţia capturilor înregistrate oficial şi în special cea a capturilor din ultimile două decenii trebuie corectată cu valori ce pot fi estimate destul de dificil reprezentând cantităţile de peşte capturate de populaţia locală în scopul consumului propriu (circa 3 kg/zi/familie) dar şi cu valori.732 3.095 998 1.032 1.794 Caras 2. În perioada 1994-2006 capturile s-au situat în jurul valorilor 2500-3000 tone/an (Tabelul 2. În anul 1896 apare prima Lege a pescuitului.081 586 315 289 220 297 368 272 273 122 155 Plătică 524 1. lin. Razim-Sinoie). În prezent. reprezentând pescuitul ilegal. prin stabilirea unui nou echilibru în structura ihtiofaunei. bazate pe experienţa generaţiilor.3).154 920 970 910 1.044 1.074 3.964 3. situaţie care s-a agravat în perioada următoare. A urmat o perioadă de redresare (1960-1970). a introdus reglementări bazate pe o bună cunoaştere a biologiei speciilor de peşti.11. Dunăre. din deltă şi zonele adiacente cu valori ale capturilor în jur de 15.276 1. cu prevederi speciale pentru Delta Dunării. sportiv.668 2.595 3. apar în Evul Mediu şi apoi în timpul administraţiei otomane.000 tone/an. După biologia speciilor se distinge pescăria peştilor de apă dulce (deltă. Tabel 2.630 2. care a oprit pescuitul peştilor sub o măsură minimală.152 Babuşcă 647 1.382 1.108 2. în Rezervaţie se practică pescuitul comercial.526 5. mai multe perioade.573 3.100 1. caracudă) producţiile oscilând între 10.000-6.000 tone/an. Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui Grigore Antipa. când capturile anuale au scăzut foarte mult în jurul a 5.060 940 883 822 882 885 569 Somn 45 28 22 14 20 17 80 95 110 115 99 78 Crap 119 106 63 28 41 25 119 112 125 117 185 191 Şalău 214 287 99 81 85 54 141 68 80 104 64 62 Ştiucă 7 6 4 11 28 5 52 95 78 73 42 38 Biban 13 6 4 5 3 4 16 23 27 17 7 12 Scrumbie 317 946 649 484 680 451 23 83 116 261 215 383 Sturioni 20 5 8 5 7 5 13 18 24 25 19 17 Alte specii 378 229 193 88 58 39 50 31 55 79 56 49 69 . a potenţialului zonelor şi pe rolul factorului hidrologic.000 ha.3 Capturile de peşte din Delta Dunării (tone) Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total 5. ştiinţific şi familial. La sfârşitul deceniului al cincilea din secolul trecut se marca primul declin al pescăriei datorită efectelor negative ale îndiguirii Luncii Dunării care au afectat populaţiile de ciprinide în general şi cea de crap în special. a marcat un nou declin datorită îndiguirii celor peste 100.1984-1994. dealungul istoriei recente de circa 50-60 de ani. În anul 1974 a fost promulgată Legea Pescuitului şi Pisciculturii care s-a aplicat pe tot teritoriul ţării. Pescăriile din spaţiul actual al Rezervaţiei au parcurs.368 1. valabile şi în zilele noastre.

662 2.485 Specii marine (tone) 482 254 502 218 324 102 162 66 86 34 14 16 Specii migratoare (tone) 489 749 524 35 108 151 287 233 400 515 213 138 70 .711 2.342 3.879 174 238 307 525 727 635 74 81 178 127 109 99 97 151 184 82 147 97 16 34 24 505 213 138 11 - 54 206 82 Activitatea de pescuit comercial se desfăşoară în mai multe zone. rechin) fiind foarte slab reprezentate. etc.835 6.111 4. taliene. babuşcă.078 2. ave. şi cu năvoade. voloage).801 2. Dinamica capturilor comerciale de peşte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cota anuală (tone) 5.848 6. şprot) speciile mai valoroase.504 2.277 3.806 4. Sunt interzise avele şi setcile. În Delta Dunării propriu-zisă.633 3.639 % 62 56 62 44 97 60 81 57 65 81 80 107 Specii dulcicole (tone) 2. pescuitul se desfăşoară în tot timpul anului (cu excepţia perioadei de prohibiţie de 60 de zile) folosindu-se tipuri de unelte pasive (vintire. capturilr fiind dominate de plătică.906 4. pescuitul se desfăşoară cu capcane de tip vintire şi taliene de Razim.584 1. Capturile realizate sunt dominate de scrumbie de Dunăre.643 1. scrumbie albastră.604 2. Capturile realizate în această zonă sunt dominate de caras. în zone situate dincolo de izobata de 20 m.794 3.597 3.592 2. Tabel nr.504 3. Tot în această zonă se realizează şi capturi de raci şi broaşte.639 1. metodele şi uneltele de pescuit fiind specifice pentru fiecare zonă.094 4. În această activitate se folosesc uneltele şi metode tradiţionale practicânduse atât formele de pescuit activ cu setci în derivă sau pasive cu setci fixe.369 3. în sezonul cald. ciprinide asiatice.568 2.629 2. În Dunăre şi braţele sale.280 4._________________________________________________________________________________ 2005 2006 2007 3.444 5. în sezonul rece. pălămidă. (calcan. pe toată coasta marină aferentă Rezervaţiei. În zona costieră şi marină. Cea mai mare parte a capturilor se realizează cu năvoadele. stavrid. plătică.504 3. gingirică.000 2. În complexul Razim – Sinoie. Destul de sporadic se desfăşoară şi un pescuit activ cu nave mici de traulare.342 3.307 2.716 3. chefal.595 3. plătică şi babuşcă. sturioni. iar perioada de prohibiţie este mai lungă faţă de restul Rezervaţiei însumând de 90 zile. taliene) şi active (năvoade.964 3.630 2.793 3.490 2. se desfăşoară un pescuit pasiv cu taliene gigant şi semigigant. Capturile sunt dominate de specii de talie mică (hamsie. pescuitul se desfăşoară în tot cursul anului cu excepţia perioadelor de prohibiţie (30 de zile pe zona de graniţă şi 60 de zile în celelalte zone) şi cu intensificări sezoniere în anumite zone (toane) pentru capturarea speciilor marin migratoare. caras.743 3. crap.393 Captură realizată (tone) 3. pripoane. vintire. caras şi şalău.

eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 20 07 Specii marine Gingirică (Clupeonella cultriventris) Hamsie (Engraulis encrasicholus) Chefal (Liza aurata) Ostreinos (Liza saliens) Barbun (Mullus barbatus) Cambulă (Platichthys flesus) Calcan (Psetta maxima) Şprot (Sprattus sprattus) Rechin (Squalus acanthias) Rizeafcă (Alosa caspia nordmanni) Stavrid (Trachurus ponticus) Guvizi (Gobius sp. majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Din numărul total al speciilor de peşti inventariate în RBDD circa 30 de specii de peşti. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Specii dulcicole Caras (Carassius gibelio) Plătică (Abramis brama) Babuşcă (Rutilus rutilus) Somn (Silurus glanis) Şalău (Stizostedion lucioperca) Ştiucă (Esox lucius) Crap (Cyprinus carpio) Sânger (Hypophthalmichthys molitrix Novac (Aristichtys nobilis) Cosaş (Ctenopharyngodon idella) Lin (Tinca tinca) Biban (Perca fluviatilis) Batcă (Abramis bjoerkna) Morunaş (Vimba vimba) Avat (Aspius Aspius) Mreană (Barbus barbus) Sabiţă (Pelecus cultratus) Alte specii de apă dulce Nr. aparţinând unui număr de 43 de familii. Crt._________________________________________________________________________________ Dinamica capturilor totale de peste din RBDD (to) Cota an Total realizat Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total 19 96 0 10 20 30 40 50 60 70 00 00 00 00 00 00 00 19 97 Capturi (to) 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 Lista speciilor care fac obiectul activităţii de pescuit Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată de un număr mai redus de specii de peşti. dulcicole. Crt. Structura pe specii şi categorii a capturilor Nr.) PMM (Peşte marin mărunt) 1 Nr. Specii migratoare Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 11 12 13 14 15 16 17 18 11 12 13 71 . Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii.

societăţi care s-au angajat prin contractele de consesionare să plătească statului o redevenţă. a fost instituit statutul de pescar individual autorizat pe baza permiselor de pescuit ce se atribuiau direct pescarilor de către Administraţia Rezervaţiei. Prin aplicarea acestor acte normative şi a HG nr. punctele autorizate pentru înregistrarea capturilor şi pentru colectarea şi comercializarea acestuia. privind concesionarea dreptului de valorificare a resurselor piscicole din Rezervaţie. tipul acestora (taliene. 516/1997 privind unele măsuri pentru exercitarea pescuitului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". şi până în 1991. setci. etc. pescarii au devenit iniţial salariaţi ai acestor societăţi. Din anul 2003. Au fost autorizaţi._________________________________________________________________________________ Organizarea pescuitului din Delta Dunării a cunoscut mai multe etape. un nou act normativ (Legea nr. a cărei valoare a fost stabilită funcţie de importanţa zonelor de pescuit prin licitaţie. permisele fiind eliberate de societăţi pentru pescarii permanenţi şi sezonieri. anul înfiinţării Rezervaţiei. pescuitul şi acvacultura) a stabilit că dreptul de 72 . 113/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. În această perioadă au activat 12 societăţi piscicole cu capital de stat provenite din fosta Centrală „Delta Dunării” şi 8 societăţi cu capital privat. 219 privind regimul concesiunilor. în perioada 1990-2004. constând în concesionarea dreptului de valorificare a resurselor piscicole din Rezervaţie. modul de marcare al uneltelor fixe. În perioada 1990-1997. în perioada de după 1990. cărora le-au fost alocate anual cote-plafon (pe zone şi specii). În acest fel. au fost delimitate 25 de zone de pescuit dreptul de valorificare a resurselor piscicole din aceste zone fiind concesionat de 16 societăţi comerciale.G. 82/1993. în baza Legii nr. 69/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. zonele de pescuit. În ultimile decenii ale secolului trecut. Din 1997. După anul 2005. colaboratori pe bază de contracte individuale pentru prestarea serviciului de captuarea peştelui. valorificarea resurselor piscicole s-a făcut de către întreprinderile cu profil complex din cadrul Centralei Delta Dunării. când a fost emisă H. Administraţia Rezervaţiei a jucat un rol activ. alocate fiecărei societăţi. funcţionând în coordonarea Consiliului Judeţean Tulcea şi totodată au apărut şi primele societăţi piscicole cu capital privat. vintire. s-a adoptat un nou mod de valorificare a resurselor piscicole. 311/2002. privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a Legii nr. Ca administrator al resursei piscicole. societăţile comerciale cu capital de stat sau privat şi-au desfăşurat activitatea în Rezervaţie în conformitate cu Protocolul încheiat între Consiliul Judeţean Tulcea şi Administraţia Rezervaţiei şi au activat în baza unor acorduri de pescuit eliberate de Administraţie şi a unor cote-plafon stabilite împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. pripoane. în cea mai mare parte. peste 1500 de pescari individuali şi pentru prima dată. 192/2001 privind resursele acvatice vii. năvoade. dându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţii de pescuit prin autorizarea individuală a pescarilor sau a asociaţiilor familiale (AF) conform prevederilor Decretului-Lege nr 54/1990. Administraţia Rezervaţiei a impus reglemetări menite să asigure protejarea speciilor periclitate şi de interes conservativ precum şi valorificarea durabilă a speciilor de interes economic. în această perioadă. precum şi reglemetările privind modul de desfăşurarea activităţii de pescuit. permisele individuale de pescuit cuprindeau elemente pentru dimensionarea efortului de pescuit stabilindu-se numărul maxim al uneltelor folosite (50 de unelte). aceste întreprinderi s-au transformat în societăţi comerciale cu profil piscicol cu capital de stat. iar ulterior.). După 1990. În această perioadă sau înfiinţat circa 100 de societăţi comerciale cu profil pescăresc şi au funcţionat 40 de puncte de colectare.

Tabel 2. eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi al autorizaţiei de mediu eliberată de Administraţia Rezervaţiei.4 Amenajările piscicole din perimetrul Rezervaţiei Nr.4). în condiţiile liberalizării preţurilor la energie şi forţă de muncă.230 600 2.900 4. 3 autorizaţii de mediu pentru capturare reproducători sturioni şi 1130 autorizaţii pentru pescari individuali. anual. prin studii de evaluare a resurselor pescăreşti elaborate de către consultanţi de specialitate şi avizate de Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii._________________________________________________________________________________ valorificare a resurselor piscicole se atribuie în mod direct pescarilor. Babadag 1.11. novac. la acelaşi nivel cu forţa de muncă folosită pentru pescuitul în bazinele naturale. sânger. s-a menţinut la nivele de 4-5 mii tone/an. în acea perioadă. Rezervaţia Biosferei preluând statutul de gestionar al resurselor piscicole din spaţiul deltaic. Denumirea Suprafaţa Consilii Consiliul Crt. 15 autorizaţii pentru societăţi comerciale. pe baza cotelor exploatabile stabilite pe complexe de bazine piscicole. foarte multe dintre acestea fiind abandonate datorită cheltuielilor de producţie foarte mari care au făcut ca activitatea de piscicultură să devină nerentabilă. Începând din 2005. cosaş. în Delta Dunării erau realizate 30 de amenajări piscicole în suprafaţă totală de circa din care funcţionau 29 de amenajări piscicole.900 2. care au permis Administraţiei Rezervaţiei să continuie reglementarea şi monitorizarea activităţii de pescuit din perimetrul Rezervaţiei. 1180 autorizaţii. În această perioadă. (ha) locale judeţean 1. 5. Ceamurlia II (Sarica) Chilia I 600 2. În anul 2006. forţa de muncă angajată în activitatea de piscicultură a fost de circa 900 oameni. După 1990. conform Ordinului MAPM 647/2001. Suprafeţele îndiguite devenite nerentabile din punct de vedere al scopului şi abandonate au fost incluse într-un program complex de lucrări pentru renaturare sau reconstrucţie ecologică (Tabelul 2. persoane fizice şi/sau juridice. Producţia marfă livrată la piaţă.800 1. organizaţiilor de pescari din domeniul pescuitului comercial. dar cea mai mare parte a amenajărilor s-a realizat în perioada 1969-1974.230 Situaţia actuală În exploatare Neutilizată În program de renaturare Neutilizată În program de 73 . În această perioadă. Accesul la resursele acvatice vii în vederea practicării pescuitului se face în baza permisului de pescuit comercial pentru în zona solicitată.800 2. din care 32 autorizaţii pentru asociaţii/organizaţii de pescari. Autorizarea activităţii de pescuit din Rezervaţie se face. Carasuhat 220 220 3. s-a consolidat statutul de autoritate de mediu al Administraţiei Rezervaţiei şi acela de administrator de arie protejată.11. Ceamurlia I 2. administrarea acestor suprafeţe se face în prezent de către Consiliul Judeţean Tulcea sau de către Consilii Locale. funcţionarea amenajărilor piscicole s-a schimbat foarte mult. Pe teritoriul Rezervaţiei se practică şi piscicultură pe suprafeţe amenajate. Administraţia Rezervaţiei a eliberat. Îndiguirea suprafeţelor pentru piscicultura a început în anul 1961. legal constituite şi recunoscute pe baza criteriilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. În 1989. administratorul unic al resursei piscicole devine Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. În crescătorii se creşteau specii de cultură: crap. S-au înregistrat şi producţii marfă mai mari în anii 1976-1977 dar cu un consum foarte mare de furaje.

Viile şi livezile ocupă suprafeţe nesemnificative pe terenurile private ale locuitorilor. 24. Terenurile agricole reprezintă 12. 15.270 1.2 Terenurile agricole şi agricultura Agricultura. 23.683 617 1.505 1.350 1.270 1.7%). de aceea se impune reactualizarea studiilor pedologice.176 2.505 renaturare În exploatare În exploatare În exploatare În program de renaturare Neutilizată În exploatare Neutilizată În program de renaturare În program de renaturare În exploatare Utilizată parţial Neutilizată În exploatare Neutilizată În exploatare În exploatare Neutilizată Neutilizată Neutilizată În program de renaturare Neutilizată În exploatare În program de renaturare În exploatare În exploatare 420 265 1. 30.070 315 1050 2. Activitatea agricolă se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe terenurile ieşite temporar de sub ape. 27. 8. EC4) Enisala Grădina Olandezului Holbina I Holbina II Iazurile Independenţa (Murighiol) Litcov Lunca Maliuc Sălcioara (6 Martie) Obretin I Obretin II Perişor Periteaşca Popina Rusca Sarinasuf Stipoc Tăuc Topraichioi TOTAL 700 2.308 1. este una din cele mai vechi îndeletniciri a populaţiei din Rezervaţie. Localnicii acestor ţinuturi înconjurate de ape îşi asigurau o parte din cele necesare traiului cultivând terenurile ieşite temporar de sub ape (platforme). 9.344 313 240 3. 12.615 590 1.575 1.453 ha. 28. 74 . 16. 17.400 2. 18. cea mai mare pondere o are terenul arabil (63%).709 6. 19. 10. 21.575 420 265 334 137 375 617 224 18 - 700 2. însumând un total de 61. 29. cu cele două activităţi specifice: cultivarea pământului şi creşterea animalelor. urmat de pajişti naturale (36. 14. EC2) Dunavăţ II (EC3. 20.070 452 1.050 2.651 334 700 1. mai vechi de 10 ani.9% din Rezervaţie. Situaţia existentă este într-o continuă dinamică.100 1. 11. 13.651 2.344 331 240 2. 26.350 1.615 590 1. 7.260 700 1. 25. 22. Chilia II (Hreblea) Dranov-Ghiol Dunavăţ I Dunavăţ I (EC1. Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole._________________________________________________________________________________ 6. Agricultura se desfăşoară în sistem privat şi cuprinde două activităţi majore: cultivarea cerealelor şi a altor plante şi creşterea animalelor.11.709 6.

Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu grâu.538 TOTAL Situaţia actuală În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială Renaturată Renaturată Renaturată Neutilizată În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială Tratamentele de protecţie fito-sanitară se aplică utilizând numai produsele fitosanitare şi substanţele chimice prevăzute în lista aprobată pentru teritoriul Rezervaţiei. Tehnologiile de exploatare agricolă utilizate sunt stabilite de utilizatori (concesionari). Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). În vederea reducerii la minim posibil a presiunii chimice asupra solurilor aflate în zona de competenţă. Agroecosistemele din delta maritimă sunt reduse ca suprafaţă dar şi ca potenţial agro-productiv.11. Pardina 27.811 9. În incintele agricole îndiguite terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru producerea cerealelor. majoritatea terenurilor arabile sunt localizate în zona economică a deltei fluviatile. Mahmudia-Murighiol 12. soia şi plante furajere. Produsele au 75 . culturi furajere. care determină şi modul de folosinţă. Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare (studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare._________________________________________________________________________________ Ca localizare. cartofi. Tabelul 2. Carasuhat 2. terenurile agricole din Rezervaţie sunt: domeniu public de interes judeţean (polderele agricole). Tulcea-Nufăru 2. legume. restul fiind proprietate privată a persoanelor fizice. În condiţiile unui management bun. dominante în structura terenurilor agricole în aceasta zonă fiind pajiştile. porumb. mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic. Babina 2. Sireasa 5.În delta fluviomaritimă terenul arabil reprezinta doar 0.081 4. Denumirea polderului Suprafaţa (ha) crt.947 ha (64 %) se află în incintele agricole îndiguite şi desecate. Nufăru-Bălteni 10. Administraţia Rezervaţiei a emis Lista produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Murighiol-Dunavăţ 2. Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele incinte îndiguite (Pardina. porumb. Sulina 400 8.480 2.4 Amenajările agricole din Rezervaţie Nr.453 ha teren agricol. Cernovca 1.100 5.032 3. Din suprafaţa de 61. floarea soarelui. 1. în funcţie de scop şi de posibilităţi. cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind utilizarea produselor. rapiţă. grindurile fluvio-marine şi sesul deltaic.683 13. ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase. domeniu public de interes local (amenajări piscicole şi pajişti). echipamentelor şi condiţiilor de efectuare a tratamentelor. în regim liber de inundare. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei naturale şi a fertilităţii solului. Sireasa.12 ha/locuitor. restul fiind pe grindurile continentale. Ca formă de proprietate.115 7. 39. Bălteni-Beştepe-Mahmudia 840 11. Furtuna 2. Tătaru 2.580 6.

cu terenuri agricole. Asigurarea unor locuri de muncă pentru populaţia locală nu este prioritară în investiţiile din agricultură. cu rezultate bune. insecto-fungicide. Creşterea animalelor – cealaltă ramură a agriculturii – este o îndeletnicire veche a populaţiei locale de pe teritoriul Rezervaţiei. aplicând tehnologii moderne care să permită exploatarea eficientă a producţiei animale. seminţe. Există un procent mare de neutilizare a terenului din diverse cauze: excesul de umiditate. întrucât roţile instalaţiei se afundă în solul umezit. suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”. sunt deseori utilizate pentru păşunat. De asemenea. Acest fapt se datorează fragilităţii solului. acoperind doar necesităţile familiale. Nu se fac tratamente fito-sanitare şi nu se practică rotaţia culturilor. De menţionat că sărăturarea solului se datorează faptului că în incinta agricolă Pardina. Mila 23 etc. datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole. după cum şi suprafeţe cu folosinţă „stuf” sau „forestieră” au fost utilizate ca păşune. Fondul funciar agricol din Rezervaţie a început să se extindă în perioada 1938-1940.545 ha pajişti) din terenurile agricole şi în mică măsură alte terenuri neagricole sunt folosite pentru creşterea animalelor. alături de pescuit. O data cu execuţia acestor lucrări şi introducerea acestor terenuri în circuitul agricol au apărut şi o seama de probleme neprevăzute: lipsa forţei de munca pentru o agricultură de tip industrial. procesele de sărăturare secundară. având în vedere accesul facil la apă. Activitatea de cultivare a plantelor se mai desfăşoară în cadrul amenajărilor piscicole. prin lucrări hidrotehnice de îndiguire şi desecare.A. desfăşurată pe suprafeţe de câteva hectare. Agricultura tradiţională. iar rezultatele obţinute sunt în general slabe. etc. consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se în apropierea cifrei de 1 kg de produs brut la 1 ha de teren arabil. dar şi lipsă de fonduri băneşti._________________________________________________________________________________ fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. populaţia locală mai practică agricultura pe terenurile ieşite temporar de sub ape (platforme). înlocuind zonele umede si inudabile. ingrăşăminte. se rezumă în general la monocultură.) 76 . care este o activitate tradiţională a locuitorilor din Rezervaţie. staţia de desecare “Batacu” nu a funcţionat corespunzător şi nivelul pânzei freatice s-a menţinut ridicat favorizând fenomenul de sărăturare. Pe teritoriul Rezervaţiei nu sunt sisteme de irigaţii funcţionale. Letea. Bovinele. Creşterea animalelor se face în sistem extensiv. Instalaţiile de irigat existente la două societăţi nu au fot utilizate datorită imposibilităţii deplasării lor pe teren. C. Creşterea animalelor. Peste 36% (22. cabalinele sau porcinele sunt crescute în stabulaţie liberă pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. 494 ha datorită sărăturării. Odată pornită instalaţia. ea nu mai poate fi deplasată până la uscarea solului. În Delta Dunării. Pe teritoriul Rezervaţiei nu există complexe zootehnice funcţionale în care să se desfăşoare creşterea animalelor în sistem intensiv. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. reducerea rezervelor de carbon organic şi managementul dificil al unor sisteme dezechilibrate ca urmare a faptului că intrările (combustibil. ca parte a tehnologiilor de piscicultură aplicate pentru refacerea bazinelor piscicole. De asemenea. Rosetti. Periprava. reprezintă principalele surse de venituri în localităţile izolate din Delta Dunării Caraorman.

Vegetaţia forestieră s-a extins în mod spontan şi în zone situate în afara fondului forestier înregistrat. funcţie de protecţie (73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin (27% din suprafaţă). astfel.3 Fondul forestier. În conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004. salcâm.377 ha. este de 15. Dintre pădurile naturale. şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură. Din punct de vedere ecologic şi economic.532 ha (43%) sunt păduri naturale. Din punct de vedere al reliefului. şi zone de silvostepă uscată ce cuprind arborete de pe versanţii imediaţi din vecinătatea Braţului Tulcea şi în continuare pe Braţul Sf.11. Gheorghe (partea dreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor continentale de la Dunavăţul de Sus şi Dunavăţul de Jos. preponderent. Direcţia Silvică Tulcea. Impactul negativ al acestor agro-sisteme asupra ecosistemelor vecine. răşinoasele fiind slab reprezentate (36 ha) prin specii de pin negru şi chiparos de baltă. plop alb. Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă în Rezervaţie. Fondul forestier din Rezervaţie se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor . În arborete. Se apreciază. 77 . iar pe plan secundar ciupercile. silvicultura şi exploatarea lemnului Fondul forestier este constituit din totalitatea suprafeţelor pădurilor. suprafaţa fondului forestier din Delta Dunării este de 22. Gheorghe în zona cuprinsă între Km 79 şi Km 63. stejar. plop negru.845 ha (57%) sunt păduri plantate şi 6. producţie şi administraţie silvică. a terenurilor destinate împăduririi şi a suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură.000 ha acoperită cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier. fiind plantate artificial. pădurile din Rezervaţie sunt situate în două zone fitoclimatice: zona silvostepei umede ce cuprinde arborete de luncă şi deltă fluvială. Renaturarea suprafeţelor îndiguite. foste perdele de protecţie. cele din ultima categorie provin din renişuri. Principiul general de renaturare a incintelor îndiguite este acela de conectare la regimul natural de inundabilitate.341 ha). păşunatul. cu activităţile tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul. vânatul şi altele. pădurile din Rezervaţie au. plantele medicinale.Refacerea funcţiilor ecologice conduce la dezvoltarea resurselor tipice zonei. 2. care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurile braţului Sf. o suprafaţă de circa 3.). etc. salcie albă.Romsilva. recreerea. După cateva încercări de practicare a agriculturii unele din aceste zone au fost abandonate.656 ha. constituie o componentă principală în cadrul obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei de conservare a biodiversităţii în Delta Dunării. în regim liber de inundaţie. vânătoarea. 8. Din aceasta. În ceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea de masă lemnoasă. 16% se găsesc pe terenurile joase din delta fluvială. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială. etc. Foioasele sunt reprezentate în special prin clone de plop euroamerican. tăierea stufului. Suprafaţa pădurilor din Rezervaţie (cele mai stabile ecosisteme terestre) acoperită cu asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi. Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face prin promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită. frasin de Pensilvania._________________________________________________________________________________ erau mult mai mari decât ieşirile (producţia agricolă). ponderea este deţinută de specii de foioase (15.

potenţialul productiv al pădurilor din Rezervaţie este de circa 173.000 mc).000 mc). În mare parte au fost înlocuite cu plantaţii de plopi negri hibrizi de mare productivitate şi de interes economic. Acesta se concretizează prin tăierea creşterilor anuale ale pădurilor sub formă de posibilitate. Arboretelor afectate în ceea ce priveşte starea de sănătate. Pădurile din delta fluvio-marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi din delta fluviatiă. Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de-a lungul celor trei braţe ale Dunării. pe grindurile Letea. concomitent cu intensificarea funcţiilor de protecţie. care ocupă părţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe părţile mai înalte. Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie proprie de Regia Naţională a Pădurilor . Organele silvice.000 mc de masă lemnoasă. Plopul cenuşiu (Populus canescens). dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. Pentru arboretele artificiale din zonele Letea şi Caraorman planurile de amenajament silvic includ executarea tăierilor de igienă. dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio-marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţă de 1. pentru pădurile din Rezervaţie de specii diverse de esenţă tare (5%) şi specii de esenţă moale (95%). se exploatează în cadrul 78 . Pe suprafeţe restrânse. şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate. realizate prin plantaţii (97 % din totalul speciilor). precum şi plantaţii (plantaţii cu plopi negri hibrizi şi sălcii). Aici se găsesc arborete naturale. Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei naturale şi sunt reprezentate prin exemplare de Frasin comun (Fraxinus angustifolia) şi de Frasin pufos (Fraxinus pallisae). suprafaţa exploatată de pădure este practic egală cu suprafaţa pe care s-au efectuat plantări. structurată în produse principale (149. Beneficiarii volumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţi economici cu capital privat. în repartiţia vegetaţiei sunt caracteristice trecerile bruşte de la pădure la vegetaţia ierboasă psamofilă şi chiar halofilă. Astfel. Plopul alb (Populus alba). Această posibilitate este reprezentată._________________________________________________________________________________ Pădurile din lunca Dunării se găsesc pe grindurile înalte şi sunt reprezentate de zăvoaie de salcie.000 mc) şi produse din igienizare (5. Suprafeţele împădurite nu au fost modificate. lucrări prevăzute prin amenajament silvic anual. pe grindurile Letea şi Caraorman. Păduri se găsesc şi în unele areale din interiorul deltei. Principalul produs al pădurilor îl constituie lemnul. Salcia plesnitoare (Salix fragilis). asigurarea continuităţii producţiei de masă lemnoasă.280 ha. În ceea ce priveşte exploatarea lemnului. produse secundare (19. silvicultura este o activitate de ecologie aplicată. ocoalele silvice efectuând doar lucrările de întreţinere şi exploatare planificate. Caraorman şi în luncile braţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe. iar în zonele cu regim de protecţie integrală nu se intervine cu lucrări de exploatare. instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere. Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de salcie. datorită diferenţierilor morfologice (dune şi depresiuni interdune) şi ecologice. Speciile forestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba). de plopi şi zăvoaie de specii în amestec.pentru lucrările de igienizare şi pentru masa lemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de către agenţii economici. în colaborare cu specialiştii din cercetare elaborează norme tehnice cu caracter specific privind regenerarea pădurilor din cadrul Rezervaţiei. Pornind de la conceptul că pădurea ca fenomen natural şi ca producătoare de resurse economice este o parte a mediului.

ornitologi. colecţii de artă populară şi etnografică (gospodăria ţărănească de la Enisala). Turism rural. etc. plajele litorale ale zonei costiere. Deasemenea sunt cuprinse în această categorie monumentele istorice. case memoriale (casa în care a locuit scriitorul Eugen Botez cu pseudonimul Jean Bart în Sulina).000 de turişti în 1971 la circa 148. Resursele turistice antropice sunt reprezentate de valorile culturale creiate de comunităţile umane dealungul timpului. de arhitectură şi de artă. de flora şi fauna găzduite de habitatele naturale. Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei sunt: Sejururi pentru odihnă. în cadrul căruia turiştii sunt găzduiţi şi ghidaţi de localnici. în hoteluri şi pensiuni sau în hotelurile plutitoare. Turism pentru practicarea sporturilor nautice. precipitaţii reduse: 350-400 mm/an. pentru cunoaşterea. Principalele structuri de primire turistică 79 . regimul termic ridicat. Turism pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii sportive. gârlele. muzeul de artă orientală din Babadag). durata mare de strălucire a soarelui: 2300-2500 ore/an. pe trasee acvatice.000. vecinătatea Mării Negre.4 Peisaj. a urmat o perioadă de reducere a numărului acestora până la circa 15.).000-50. în 1979. prin intermediul companiilor de turism. turism Rezervaţia oferă multiple oportunităţi în turism datorită resurselor turistice. naturale sau antropice existente şi a exercitat şi exercită o atracţie deosebită pentru vizitatori. Acestea includ vestigiile arheologice şi ruinele unor cetăţi sau ale unor aşezări omeneşti vechi ce atestă urmele de locuire şi etapele de ocupare a spaţiului deltaic (vestigiile cetăţilor Argamum de la Capul Doloşman. Din datele pentru perioada 1971-2006. de clima ce creează ambianţă pentru activitatea de turism dar constituie şi un factor natural de cură în scopuri terapeutice (numărul mare de zile senine: 150-160.000 de turişti în 2003. După această perioadă se reamarcă o tendinţă de creştere a numărului vizitatorilor români şi străini. etc. canalele. doctoranzi._________________________________________________________________________________ produselor de igienă sau accidentale. 2. ruinele cetăţii bizantine de pe insula Bisericuţa.11. Turism itinerant. mărturii sistematizate şi prezentate în muzee (Muzeul Delta Dunării din Tulcea. etc. Resursele turistice naturale sunt reprezentate de relieful specific (dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman. terestre sau mixte practicat individual sau în grupuri organizate de operatori de turism. ruinele aşezării Dinogeţia. Turism ştiinţiific pentru cercetători din diverse domenii de activitate (biologi. se constată că după o creştere a numărului vizitatorilor de la circa 70. masteranzi.. Foto safari. ihtiologi. ruinele cetăţii Heracleea de la Enisala. şi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia locală. Programe speciale de tineret. precum şi mărturiile culturii populare locale. ruinele cetăţiigreceşti Istria. apreciindu-se că în anul 2006 numărul acestora a ajuns la circa 45.). recreere. înţelegerea şi protecţia naturii. pentru studenţi. Cura helio-marină.000. bălţile şi lacurile).

Acest tip de turism reprezintă un important potenţial pentru îmbunătăţirea veniturilor populaţiei locale. în prezent. Pentru vizitatorii interesaţi de natură. Zona Rezervaţiei atrage un mare interes pentru organizarea şi implementarea diferitelor feluri de turism ecologic.Turismul rural are tradiţie în Rezervaţie. în hoteluri plutitoare sau în căsuţe organizate în bungalouri. multe familii de localnici găzduind şi însoţind vizitatorii în Delta Dunării. pentru orice specie de peşte. Există. deasemenea.450 Creşterea numărului structurilor de cazare se datorează în primul rând tendinţei de creştere a investiţiilor în domeniul construirii de hoteluri şi pensiuni clasificate în localităţile din perimetrul Rezervaţiei dar şi în localităţile din jurul Rezervaţiei. În Delta Dunării. Cercetătorii au posibilitatea să descopere în această zonă numeroase oportunităţi pentru dezvoltarea cunoştinţelor privind evoluţia biomului deltaic. Tipul structurii de Capacitate de Capacitate de crt.. hidrobuze (60-80 locuri) şi şalupe (4-15 locuri). ambarcaţiuni de agrement.107 4. combinând plimbări cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau grindurile fluviale marine etc. în special iubitorilor de păsări. Se remarcă. vase de croazieră. în ultimii ani. care oferă servicii turistice în Rezervaţie.11. şalupe rapide şi bărci cu motor.11. s-au dezvoltat multe agenţii/tour-operatori.Turismul intinerant este potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic. numărul în creştere al locuinţelor modernizate de către localnici pentru a asigura găzduirea vizitatorilor. cazare cazare (2003) cazare (2004) 1 Hoteluri 1. inclusiv în municipiul şi judeţul Tulcea. deasemenea. la acestea adăugându-se ambarcaţiunile mici de tip „lotcă pescărească” sau „baracă de agrement” propulsate cu motoare termice sau electrice (foarte puţine) sau manual. lucru ce 80 .). inclusiv în municipiul Tulcea. un număr mare de unităţi plutitoare propulsate care susţine cererea de turism incluzând nave cu capacităţi mari de transport (200-400 de locuri).252 2 Hoteluri plutitoare 252 522 3 Campinguri 320 244 4 Cabane 26 20 5 Pensiuni 459 856 6 Popasuri turistice 50 7 Sate de vacanţă 262 488 8 Tabere 770 770 9 Vile 248 TOTAL 3. popasuri turistice sau campinguri (Tabelul 2. în orice sezon. Turismul de recreere poate fi organizat de către companii specializate în hotelurile existente sau utilizând hotelurile plutitoare moderne combinând excursiile pe canale şi lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apă marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre. Capacitatea de cazare a turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (2003/2004) Nr. Turismul pentru pescuitul sportiv este foarte apreciat de vizitatori de toate vârstele. circa 4450 de locuri în hoteluri şi pensiuni urbane şi rurale. Delta Dunării oferă multiple posibilităţi celor ce vor să admire viaţa sălbatică. cu sediul în Bucureşti sau în alte oraşe. 2._________________________________________________________________________________ Oferta de cazare disponibilă în Rezervaţie cuprinde..018 1. Tabelul nr. Majoritatea acestora au în dotare pontoane dormitor.

11. prognoză. Traseele turistice stabilite pentru vizitatorii Rezervatie permit vizitarea celor mai interesante situri cu exercitarea unei presiuni minime asupra ecosistemelor Rezervaţiei. Trasee turistice pe teritoriul Rezervaţiei În perimetrul Rezervaţiei au fost stabilite 19 trasee turistice pe căile navigabile şi 7 trasee de drumeţie terestră (Anexa). Republica Moldova şi Ucraina) creează posibilităţi interesante pentru turismul tranfrontier. Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Propuneri de dezvoltare durabilă a turismului Deoarece dezvoltarea turismului şi a infrastructurii turistice în judeţ şi pe teritoriul Rezervaţiei reprezintă o prioritate actuală atât la nivel naţional cât şi la nivel regional şi local este necesar a fi cunoscute toate datele necesare dezvoltării durabile a turismului.5 Fondul cinegetic şi vânătoarea 81 . Crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea planurilor de dezvoltare._________________________________________________________________________________ poate fi considerat una dintre cele mai eficiente forme de activitate economică. în condiţiile dezvoltării sale civilizate. În ciuda potenţialului ridicat. norme de practicarea turismului pe teritoriul Rezervaţiei ca activitate economică ce ar putea veni în conflict cu politica de conservare şi protecţie a naturii Deltei Dunării. constituind o sursă importantă de venituri pentru populaţia locală. fără a afecta ecosistemele naturale. Utilizarea durabilă a tuturor resurselor existente. Dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea protecţiei mediului Înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor. Obiectivele incluse în Planul de Management se axează în primul rînd pe organizare. control. avertizare şi intervenţie). Principiul precauţiei în luarea deciziei. activitatea de turism desfăşurată în perimetrul Rezervaţiei nu este încă foarte dezvoltată şi nici foarte organizată. administrare ce presupune ca toate elementele de mediu să fie supravegheate şi analizate pentru determinarea celor mai adecvate modele de dezvoltare şi amenajare teritorială. 2. Pentru cei care activează în zone protejate planificarea dezvoltării turistice trebuie să se facă în strânsă legătură cu administrarea ecologică. Sistemele de planificare ecologică sau a mediului trebuie să ţină cont de următoarele principii şi acţiuni: Crearea sistemului de monitorizare integrată a mediului (supraveghere. Vastele situri deltaice dispuse de-a lungul a trei ţări (România. Principiul “poluatorul plăteşte”. apreciindu-se că numărul vizitatorilor neîregistraţi şi neorganizaţi care întră în Delta Dunării este încă destul de mare. Principiul prevenirii riscurilor ecologice (producerea unor efecte negative asupra mediului) şi a producerii daunelor.

). etc. punctul j) privind definirea fondurilor de vânătoare.. din punct de vedere climatic şi hidrologic (nivele ridicate ale Dunării pe perioade prelungite. Activitatea de valorificare a speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic s-a încadrat. este necesar să se revizuiască organizarea fondurilor de vânătoare deoarece art.) şi de specii cu păr. raţa mică – Anas crecca.). 407/2006 privind vânătoarea şi a protecţiei fondului cinegetic).). resursa cinegetică din perimetrul Rezervaţiei este reprezentată de 14 specii de mamifere şi 54 de specii de păsări. suprafeţele siturilor patrimoniului natural universal şi suprafeţele strict protejate din cadrul zonelor umede de importanţă internaţională”.). sunt bizamul (Ondrata zibethica L. şacalul (Canis aureus L. temperaturi estivale foarte ridicate._________________________________________________________________________________ Resursa cinegetică a Rezervaţiei este reprezentată de speciile care formează fauna de interes vânătoresc. şi de specii răpitoare: cioara cenuşie sau grivă (Corvus corvus) şi coţofana (Pica pica). raţele sălbatice (raţa mare – Anas platyrhyncos. face parte lupul (Canis lupus L. iar speciile apărute prin imigrare din teritoriile vecine. şacalul (Canis aureatus). câinele enot (Nyctereutes procynoides L. căpriorul (Capreolus capreolus L. etc. Mamiferele de interes cinegetic (specii de vânat cu păr) sunt reprezentate de specii nerăpitoare: iepurele (Lepus europaeus Pallas. alternanţe între perioadele cu nivele foarte ridicate şi cele nivele foarte scăzute. raţa fluierătoare – Anas penelope. viezurele sau bursucul (Meles meles L. dar numai fazanul (Phasianus colchicus L. suprafeţele rezervaţiilor ştiinţifice. 1.). Păsările de interes vânătoresc (specii de vânat cu pene) sunt reprezentate de specii nerăpitoare: gâştele sălbatice (gâsca de semănătură – Anser fabalis. bizamul (Ondrata zibethica L. Conform prevederilor legii vânătorii menţionate mai sus. pisica sălbatică (Felis silvestris L. raţa lingurar – Anas clypeata. datorită şi schimbărilor de mediu şi a influenţei omului. ferăstraşul mare (Mergus merganses). Lepus capensis). mistreţul (Sus scrofa attila Thomas). suprafeţele parcurilor naţionale. potârnichea (Perdix perdix). Situaţiile deosebite înregistrate în ultimii ani.).). în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice fiecărui an. gâsca mare – Anser albifrons. câinele enot (Nyctereutes procynoides).). ferăstraşul moţat (Mergus serrator). În perioada 1960-1970 au avut loc şi acţiuni de colonizare cu noi specii.). fazanul (Phasianus colchicus L. raţa suliţar – Anas acuta. Zonele de vânătoare din Rezervaţie sunt constituite în 15 fonduri de vânătoare delimitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr.) au făcut ca dezvoltarea speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic să fie afectată prin 82 . Conform legislaţiei în vigoare. şi potârnichea. sin. răpitoare: vulpea (Vulpes vulpes L. lişiţa (Fulica atra). etc.).). raţa cârâitoare – Anas querquedula. într-o structură care este rezultatul unei evoluţii îndelungate. raţa pestriţă – Anas strepera. menţionează că acestea sunt unităţi “de gospodărire cinegetică constituite indiferent de categoria de teren.) şi căpriorul (Capreolus capreolus) s-au adaptat la condiţiile din Delta Dunării. etc. gâsca de vară – Anser anser rubirostris. Nu se includ în fondul de vânătoare suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan. hermelina (Mustela herminea L. Dintre speciile dispărute. Urmare acestei situaţii s-au înregistrat scăderea efectivelor unor specii şi chiar dispariţia unor specii.). în ultimii ani. indiferent de proprietar şi astfel delimitate încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său.

Nisipul din Grindul Caraorman a făcut obiectul unor proiecte de exploatare pentru a fi folosit ca materie pentru fabricarea sticlei.11. având parametrii constructivi necesari accesului unor barje de mare capacitate. În scopul exploatării acestor zăcăminte a fost construit şi canalul Crişan-Caraorman. utilizarea resurselor energetice Resursele minerale din teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate de nisipurile grindurilor fluvio-marine şi la cele din cordoanele litorale. Este foarte necesar. în vederea asigurării condiţiilor pentru refacerea populaţiilor. procesare şi transport a nisipului din dunele grindului. etc. Pentru îmbunătăţirea activităţii de monitorizării a speciilor de interes cinegetic este necesară stabilirea obligativităţii transmiterii către Administraţia Rezervaţiei cu regularitatea impusă prin autorizaţiile de mediu a datelor referitoare la rezultatele acţiunilor de vânătoare. În acest scop s-au construit instalaţii de exploatare. neînceperea exploatării zăcămintelor de nisip cuarţos. în cea mai mare parte a cazurilor stabilindu-se amânarea deschiderii sezoanelor cu 1-2 luni. 407/2006 precum şi revizuirea permanentă a speciilor admise la vânat (se impune analizarea oportunităţii continuării vânatului speciilor de mamifere şi a altor specii de interes cinegetic şi adoptarea unor măsuri de protejarea a acestora prin sistarea vânatului pe o perioadă mai lungă de timp). Au mai fost 83 . trebuie menţinute măsura deschiderii sezoanelor de vânat numai dacă condiţiile climatice sunt favorabile sau măsura obligativităţii însoţirii grupurilor de vânători de agenţi ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei. ca nisip peliculizat. în procesul tehnologic de la Combinatul Siderurgic de la Galaţi sau pentru secţiile de turnătorie în procesul de realizare a matriţelor. respectiv.8% SiO) şi au constituit obiect de exploatare. pe specii. 2. perioada deceniilor 8-9 ale secolului trecut. deasemenea revizuirea fondurilor de vânătoare din Rezervaţie în conformitate cu prevederile Legii nr.6 Extragerea resurselor minerale. au fost şi sunt modificate avându-se în vedere rezultatele raportărilor capturilor. condiţiile de mediu. a făcut posibilă stoparea finalizării acestui obiectiv de investiţii şi. activitate abandonată după 1990. Nisipurile cordoanele litorale conţin cantităţi modeste de minereuri de metale grele (titan. Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lîngă mortalităţile directe ale vânatului terestru şi perturbări grave ale produselor de reproducere ce au determinat scăderea stocurilor de vânat. astfel încât propunerile privind numărul pieselor de recoltat. renunţându-se la evaluarea în comun a mai multor specii cum se procedează în prezent cu raţele şi gâştele sălbatice sau cu sitarii sau cu porumbeii sălbatici. Au fost introduse restricţii în ceea ce priveşte lungimea sezoanele de vânătoare. Între acestea._________________________________________________________________________________ perturbarea cuibăritului şi să impună măsuri specifice. vanadiu. crom.. în 1990. În zona grindului Chituc (localitatea Vadu) a fost inaugurată o unitate industrială de exploatare a metalelor grele din nisipul grindului. etc.) a căror extragere a fost în atenţia specialiştilor. Înfiinţarea Rezervaţiei. Populaţiile principalelor specii de vânat înregistrează dinamici diferite în funcţie de condiţiile de mediu. Nisipurile din grindurile fluvio-marine sunt bogate în nisip cuarţos (90. Este necesară efectuarea evaluărilor vânatului de către asociaţiile de vânătoare pentru fiecare specie în parte. Pe fondul acţiunii conjugate a celorlalţi factori limitanţi naturali şi antropici se impune adoptarea unor măsuri în vederea asigurării utilizării durabile a resursei cinegetice din Rezervaţie.

în zonele învecinate Rezervaţiei. forajele mai adânci au pus în evidenţă existenţa mai multor strate de ape subterane. Acest potenţial începe să fie utilizat în prezent când s-au construit deja câteva unităţi de producerea energiei electrice folosind forţa vântului pe amplasamente situate în vecinătatea Rezervaţiei (Baia.700 ha (Babadag. -40 şi chiar mai jos. într-un an (circa 2500). deasemenea. Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) asigură apă pentru irigaţii prin pompare prin sistemele de irigaţii alimentate din Complexul Lacustru Razim-Goloviţa-Zmeica şi lacul Babadag.10m şi 3. utilizează apa lacurilor naturale în suprafaţă totală de circa 6. precum şi de alte unităţi industriale din Tulcea. Capacitatea instalată de pompare a apei din aceste lacuri este de circa 94. pentru sectorul zootehnic şi pentru cel piscicol. Dranov) sau apa din Dunăre intrată gravitaţional sau prin pompare în bazinele piscicole amenajate. Aceste ape subterane au un grad de potabilitate redus (din punct de vedere chimic. propuse a se amplasa. Energia solară reprezintă o sursă importantă de energie datorită numărului mare de ore de strălucire a soarelui. atât în teritoriul Rezervaţiei cât mai ales în zonele învecinate Rezervaţiei. pe teritoriul Rezervaţiei. Pentru culturile agricole. Topolog. Corbu.5 mc/sec dar cerinţele anuale şi în special din ultimii ani fac ca această capacitate să nu fie folosită mai mult de 20%. în principal de fluviul Dunărea.000 ha. Resursele de apă de suprafaţă sunt cele mai importante şi sunt reprezentate. adâncimi ce variază în funcţie de cotele terenului şi de nivelulapelor superficiale ale Dunării. Apa freatică este în general slab mineralizată (sub 1g/l).7 Utilizarea resurselor de apă Resursele de apă din Rezervaţie sunt constituite din resursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane. Energia eoliană. în unităţi hoteliere mici în special pentru asigurarea apei calde menajere. Acest potenţial este foarte puţin utilizat. în judeţele Tulcea şi Constanţa. în prezent. uşor bicarbonatată. Sectorul agricol utilizează cantităţi importante de apă pentru culturile agricole. Resursele energetice mai importante sunt reprezentate de energia eoliană şi energia solară. Din punct de vedere hidrogeologic s-a confirmat în toată Delta existenţa unui strat acvifer freatic. în suprafaţă totală de circa 17. de complexul Lacustru Razelm-Goloviţa-Zmeica. 2. apele subterane sunt de două categorii: alcaline bicarbonatate slab mineralízate şi clorosodice) şi nu pot fi folosite în scop economic. dispuse la adâncimi ce oscilează în jurul cotelor de -15. Obretin şi Dranov. care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentată în principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului Tulcea._________________________________________________________________________________ efectuate prospecţiuni de mare adâncime în câteva zone ale Deltei Dunării fără însă a fi depistate resurse minerale valoroase. aflat la adâncimi cuprinse între 0. În afara apelor freatice. Obretin. precum şi de lacurile Babadag.50m. Sectorul industrial.11. Măcin) şi sunt în curs de execuţie câteva ferme eoliene. Amenajările piscicole care funcţionează în perimetrul Rezervaţiei. este evaluată la un potenţial ridicat. -20. cel mai important fiind SC Aker SA. 84 .

sunt utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din teritoriul Rezervaţiei. zona industrială de nord-vest având implicaţii mult mai însemnate în poluare datorită specificului activităţilor industriale din această zonă. sunt amplasate în Tulcea. aer şi apă. Acţiunile necesare pentru a realiza aceste obiective fundamentale trebuie să se bazeze pe cea mai bună înţelegere actuală a fenomenelor care se dezvoltă atât pe teritoriul Rezervaţiei cât şi în amonte de aceasta incluzând întregul bazin al Dunării şi Mării Negre. Un impact negativ asupra 85 . să crească riscul de poluare a apelor de suprafaţă. În cele mai multe localităţi nu există reţele de canalizare centralizate. Investigaţiile realizate în ultimii ani în activitatea de urmărire a evoluţiei calităţii factorilor de mediu reliefează o multitudine de surse de poluare a căror efecte sunt resimţite de biomul sensibil al Rezervaţiei generând consecinţe negative ecologice şi economice. cuplate cu staţii de epurare a acestor ape. Presiunea antropică exercitată de aşezările umane şi activităţile economice ce sunt amplasate în jurul Rezervaţiei este mult mai mare decât cea din interior. această acţiune are rolul de a proteja împotriva activităţilor umane cu efecte distructive zonele a căror valoare este importantă atât pentru fiecare ţară cât şi pentru întreaga umanitate. ceea ce face. în 1972. Sursele industriale impurifică atmosfera mai ales prin procesul de combustie. 2. în decembrie 1990 prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial şi Natural. Activităţile industriale au un impact important asupra mediului deltaic dar acesta se manifestă mai puţin din interiorul Rezervaţiei cât mai ales din exterior.9 Protecţia mediului şi conservarea naturii Obiectivele principale urmărite de Administraţia Rezervaţiei în gestionarea ecologică a teritoriului Rezervaţiei sunt conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent şi promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale Rezervaţiei. de foarte multe ori fără a trece prin unităţi de epurare.11. în continuare. Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezervaţiei a fost recunoscută. Rezervaţia a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă (9 septembrie 1990). Unităţi industriale cu potenţial ridicat de risc şi poluare asupra Rezervaţiei. Alte utilizări Teritoriul Rezervaţiei este supus impactului produs de aşezările umane din teritoriul şi zonele limitrofe prin utilizarea apelor în gospodăriile populaţiei şi deversarea apelor menajere în reţeaua hidrografică. În urma activităţii desfăşurate în ultimii ani au fost identificate o serie de surse de poluare cu impact ridicat asupra teritoriului Rezervaţiei. respectiv din Dunăre._________________________________________________________________________________ Cantităţile importante de apă din sursele de suprafaţă. Diferite tipuri de noxe sunt transferate pe teritoriul Rezervaţiei prin vectorii cei mai dinamici ai mediului.11. Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns. Elaborată de Comitetul Patrimoniului Mondial în baza Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural adoptată de Statele Membre UNESCO.8. 2.

Anual. prin deversarea unor ape uzate sau insuficient epurate de la staţiile de epurare a apei. Teritoriul Rezervaţiei este supus şi impactului produs de aşezările umane din teritoriul şi zonele limitrofe. vânat şi turism). în special în zonele limitrofe Rezervaţiei. ._________________________________________________________________________________ Rezervaţiei îl constituie şi volumul mare de ape uzate provenite din reţeaua de colectare a apelor pluviale de pe platforma acestor societăţi şi care sunt deversate în lacul Câşla.stabilirea condiţiilor de valorificare durabilă a resurselor naturale (peşte. elaborează Raportul privind starea mediului din Rezervaţie care sintetizează rezultatele activităţii de monitoring desfăşurate atât de Administraţia Rezervaţiei. cu soluri tinere în formare. materie organică uşor mineralizabilă. de asemenea surse de poluare a mediului înconjurător prin folosirea în exces a îngrăşămintelor chimice. Administraţia Rezervaţiei. rezultate în principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa. păduri. Curelariu. .redresarea ecosistemelor deltaice şi a speciilor ameninţate.reducerea impactului antropic şi măsuri pentru reconstrucţia ecologică a zonelor degradate. cu fertilitate redusă şi vulnerabilitate ridicată. stuf. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină. informaţii privind starea Rezervaţiei mai sunt furnizate de o serie de proiecte de cercetare derulate în cadrul programelor naţionale de cercetare şi inovare sau în cadrul proiectelor internaţionale. Gh.13 Utilizarea terenurilor în trecut Terenurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au o vârstă redusă şi se caracterizează printr-o structură specifică zonelor aluvionare şi zonelor umede. Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile. mai ales a pesticidelor. 2. cât şi de către alte instituţii cu activităţi specifice în Rezervaţie (Administraţia Naţională “Apele Române”. . maturare fizică redusă. Activităţile agricole pot constitui. GeoEcoMar Bucureşti. prin apele uzate evacuate în reţeaua hidrografică a deltei şi prin deşeurile menajere. Agricultura este reprezentată ca activitate cu potenţial ridicat de impact negativ şi datorită sectorului zootehnic. 1994).monitorizarea biodiversităţii (floră-faună) şi a habitatelor.realizarea sistemului informaţional. păşuni. (Anexa) Pe lângă activitatea de monitoring. plante medicinale. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea. cu efecte negative aspra echilibrului populaţiei acestor specii. Proiectele de cercetare derulate în perimetrul Rezervaţiei au abordat tematice complexe de importanţă majoră pentru fundamentarea obiectivelor de management pentru protecţia diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă: . 86 . .armonizarea intereselor economice şi sociale ale populaţiei locale cu obiectivele de conservare şi protecţie a diversităţii biologice. Munteanu. Activitatea de pompare a apei pentru irigaţii poate avea o influenţă negativă asupra Rezervaţiei datorită lipsei unor instalaţii de protecţie a materialului piscicol la staţiile de pompare. . climat cu ariditate accentuată şi ape freatice cu mineralizare în general ridicată (I.

fie că s-a practicat creşterea animalelor sau agricultură. amenajările stuficole din perioada anterioară (Rusca. totalizând circa 40. În această periodă. În prezent se mai pot recolta cca. Bălteni.000 tone/sezon de recoltare. din cauza solurilor nisipoase şi cu procese de sărăturare. piscicole. Sălceni. când costurile producerii peştelui în regim intensiv. dezvoltând un model de activitate agro-piscicolă. şi gradul mare de inundabilitate. Agricultura tradiţională s-a practicat pe suprafeţe restrânse pe grindurile marine din Letea şi Caraorman. Pardina. printre care papura şi rogozul. din punct de vedere al resursei exploatate. cu terenuri agricole. Atestările arheologice evidenţiază locuirea acestei regiuni geografice de populaţia autohtonă (geto-dacă. în condiţiile de exploatare din Delta Dunării (costuri mari pentru pomparea apei. pentru depozitarea stufului. întinderile mari de apă şi stuf. Aceste amenajări au fost construite să funcţioneze în regim de creştere intensivă cu furajarea peştelui. din aluviunile dislocate s-au clădit platforme de pământ deasura nivelului apelor. din Chilia Veche. Programele succesive de amenajare şi exploatare a resurselor naturale din deltă au modificat preocupările tradiţionale din agricultură şi piscicultură prin extinderea amenajărilor stuficole (ulterior abandonate). iar pe marginea acestora. din România. Plaur. aici venind păstorii din Carpaţii Orientali şi din Podişul Moldovei cu turmele de oi la iernat. românească) din timpuri îndepărtate şi până astăzi. îndeosebi pe grindurile Letea. Modificările antropice au început cu amenajarea braţului Sulina pentru navigaţie maritimă (1862-1902). Datorită fondului piscicol bogat din numărul mare de lacuri şi gârle. principalele ocupaţii ale localnicilor deltei au fost. Caraorman şi Sărăturile._________________________________________________________________________________ Sursele istorice arată că în antichitate Delta Dunării era locuită. înlocuind zonele umede şi inudabile. odată cu trecerea la economia de piaţă. agricole şi silvice. Păstoritul s-a practicat la început în procesul de transhumanţă. ca şi în zilele noastre. prin lucrări hidrotehnice de îndiguire şi desecare. Cele mai bune rezultate au fost pe suprafeţele grindurilor fluviale cu extindere mai mare dar supuse şi procesului de inundaţie. Este perioada în care au fost construite multe canale. Au urmat o perioadă (1900-1935) cu modificări în reţeaua hidrologică interioară a deltei (etapa Grigore Antipa) în scopul ameliorării producţiei piscicole în regim natural. şi păşunilor de pe grinduri.500 kg/ha. Utilajele grele folosite la recoltarea stufului au distrus rizomii de stuf şi apariţia altor specii de plante hidrofile oportuniste. cu producţii de 1. În toate aceste zone. 87 . pescuitul şi păstoritul. Perioada 1960-1970 poate fi considerată. şi s-au construit şi alte amenajări piscicole. Maliuc. Suprafeţele stuficole au fost deteriorate în câţiva ani. Perioada 1970-1980 poate fi considerată perioada amenajărilor piscicole. iar perioada stufului s-a încheiat. populaţia locală s-a ocupat şi de pescuit. au generat zona cu cea mai mică densitate de asezări umane şi număr de locuitori. păstoritul a devenit o ocupaţie permanentă. lungi de 50-100 m.200 – 1. Ceatalchioi şi Pătlăgeanca. concepţie dovedită falimentară. Când unii mocani sau stabilit în deltă. Atunci. perioada stufului.000 ha. care au dus şi la revitalizarea unor areale din deltă ameninţate cu o înmlăştinare rapidă. dacoromană. 40. de-a lungul timpului. Obretin) au fost reprofilate. Fondul funciar agricol din Rezervaţie a început să se extindă în perioada 1938-1940.00050.

s-a desecat şi ultima porţiune din lunca de pe partea dreaptă a braţului Sf. dar şi datorită influenţei benefice pe care aceste sisteme le exercită asupra ecosistemelor vecine. foarte multe bazine piscicole au fost construite prin distrugerea unor zone naturale valoroase pentru reproducerea naturală a peştelui şi în special a ciprinidelor. între km. însumând o suprafaţă totală de circa 3. şi este reprezentat de două mari categorii funcţionale: fondul deţinut de pădurile naturale şi fondul deţinut de plantaţiile silvice. şi parţial fondul funciar forestier s-a extins chiar în interiorul incintelor agricole.Gheorghe. Prin realizarea amenajării Murighiol-Dunavăţ. Începând cu anul 1975 înregistrează o nouă categorie. puţin mai jos de localitatea Mahmudia. Amenajarea acestei depresiuni (27. situat între braţul Chilia (km. totalizau o suprafaţa estimată la 4. Pardina şi Murighiol. Extinderea are loc progresiv. 82-88 (Grădina Olandezului). s-a executat îndiguirea Ostrovului Tataru. plantaţiile silvice în incinte îndiguite. Rusca. În prezent. se mai desecase şi celelalte porţiuni de luncă de pe partea dreaptă a braţului Sf. în aval de localitatea Murighiol. la care se mai adaugă plantaţiile din aceeaşi specie din lungul braţelor principale din delta fluviatilă. care era un loc foarte bun pentru reproducerea naturală a crapului. cu participarea voluntară a sătenilor din Chilia Veche. ca urmare a cererii tot mai mari de masă lemnoasă. organizarea de ferme pentru creşterea animalelor (porcine şi bovine). după ce s-a terminat digul din incintă.650 ha. Gheorghe situate între Tulcea şi Mahmudia. şi a fost facută pe un teren situat pe malul stâng al braţului Sf. după retragerea apelor de primăvară dezvoltându. 45-61) şi braţul Tătaru.se păşuni. Carasuhat. pe care creşteau bovine şi ovine. Plantaţiile de plop canadian din incintele Păpădia. Gheorghe. nu mai avea un regim complet natural dar peisajul deltaic nu era deteriorat. din anul 1895. Rusca. etc. forţa de muncă. În Ostroavele Babina şi Cernovca lucrările de amenajare au fost întrerupte la faza de începere a săpării canalelor de desecare. Pardina fusese îndiguită pentru exploatarea stufului._________________________________________________________________________________ furajare.400 ha.000 ha) pentru agricultură a dus la dispariţia întregului peisaj natural prin lucrări de desecare şi nivelare. Încercarea nu a dat rezultate. Incinta Sireasa a avut la bază aceeaşi concepţie de amenajare ca şi Pardina. Din păcate. Gheorghe. Între anii 1938-1940. Dar echilibrul deltaic şi peisajul deltaic au fost puternic afectate de transformările care s-au produs în depresiunea Pardina şi zona Sireasa. În acest fel au apărut în peisajul deltei incintele Păpădia. dealungul braţelor principale ale Dunării. executate prin lucrări hidrotehnice similare amenajărilor agricole. extinderea amenajărilor piscicole şi silvice. în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în 88 . Până în anul 1975 fondul funciar forestier cuprindea pădurile naturale şi plantaţiile silvice realizate în regim natural de inundaţie. În perioada 1980-1989 este legiferat prin decret al Consiliului de Stat programul de amenajare şi exploatare integrală a resurselor naturale din Delta Dunării. Teritoriul Deltei Dunării şi al complexului lacustru RazimSinoie au fost împărţite şi organizate în şase întreprinderi complexe subordonate Centralei Deltei Dunării. Sf. Prima încercare de amenajare a terenului în scop agricol datează dinainte de amenajările pescăreşti. Anterior. iar peisajul deltaic anterior avea un farmec aparte. Fondul funciar forestier a cunoscut o evoluţie dinamică în timp şi spaţiu.) depăşesc cu mult preţul de vânzare. fapt care face această activitate ineficientă. prin care cea mai mare parte a deltei urma să fie amenajată pentru agricultură (culturi de câmp).

89 . Centrala Delta Dunării şi întreprinderile economice din subordine s-au desfiinţat şi s-au înfiinţat societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au preluat întregul patrimoniu. precum şi tehnologiile folosite nu au condus la fenomene majore de degradare a calităţii solurilor. n-a rămas niciodată în afara preocupărilor umane. şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură. Produsele muncii lui erau cunoscute şi căutate în cele mai îndepărtate centre ale lumii. Terenurile agricole aflate în proprietate privată sunt păşuni utilizate pentru creşterea animalelor. îndeosebi stuficole şi piscicole. ca bunurile Deltei să pătrundă pe toate pieţele negustoreşti. sunt valorificate (prin concesionare) de mai multe persoane fizice şi juridice. cultural. şi au fost împroprietăriţi localnicii care au avut terenuri. admise pentru a fi folosite în perimetrul Rezervaţiei. a redus masiv eficienţa economică a producţiei agricole vegetale. cu clima sa văratică şi cu diversitatea de bogăţii naturale. fiecare grind ce se forma în procesul genetic al ei. terenurile din amenajările agricole.656 ha. în condiţiile climatului acid de stepă şi a lipsei irigaţiilor. Delta Dunării a jucat întotdeauna un rol economic. fasolea. furaje. Delta Dunării. şi legumele se cultivă pe suprafeţe mai mici. politic şi strategic de prim ordin. Sireasa şi Murighiol-Dunavăţ. În opoziţie cu situaţia din cele mai multe zone amenajate. Aplicarea pe aceste terenuri a tehnicilor tradiţionale de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor. cu toate luncile ei limitrofe şi din amonte (Brăila şi Ialomiţa). fapt ce a dus la abandonarea unor amenajări. Efectul negativ determinat de supradesecarea amenajărilor agricole. zona dinspre Gurile Dunării cu relieful său variat şi roditor. iar în interiorul Deltei. În prezent. a atras prezenţa omului. au constituit întotdeauna puncte terminus al păstoritului transhumant. asigură un lanţ trofic normal între producătorii primari şi consumatorii de diferite grade. stabilind produsele chimice cu grad foarte redus de toxicitate pentru mediul înconjurător. 2. administrate de Consiliul Judeţean Tulcea. În amenajări cultivarea plantelor se face mecanizat iar în structura culturilor predomină cerealele. atât timp cât permite regimul hidrologic. în zonele cu terenuri inundabile se utilizează şi în prezent terenurile în scop agricol. Aici. maritime şi fluviale se intersectau la vaduri lesnicioase cu cele terestre. Cartofii. Activitatea economică a Centralei Delta Dunării nu s-a soldat cu rezultate pozitive economice şi financiare. De aceea. şi suprafeţe arabile mici şi mijlocii utilizate în mod tradiţional de populatia locală prin cultivare cu cereale. căci drumurile navelor. suprafaţa fondului forestier din Rezervaţie este de 22.14 Patrimoniu arheologic. Administraţia Rezervaţiei. După anul 1990 au fost oprite lucrările de amenajare în Delta Dunării. s-au desfiinţat Cooperativele Agricole de Producţie. Se menţine doar proprietatea de stat asupra terenurilor amenajate. S-au introdus o serie de restricţii privind utilizarea substanţelor chimice. Şase societăţi comerciale cu profil de agricultură îşi desfăşurau activitatea în amenajările agricole Pardina. în regim extensiv şi sezonier. Perioada relativ scurtă de luare în cultură a acestor terenuri. făcând astfel. şi legume. monumente istorice Prin bogăţiile sale naturale şi poziţia sa geografică._________________________________________________________________________________ anul 2004.

3000 a. sunt documente şi afirmări ale unei civilizaţii sedentare creată de autohtoni geţi după cum iam cunoscut din izvoarele greceşti. fără a se mai putea reface vreodată după ultima lor distrugere din sec. De asemenea. după cele romane. şi până la începutul sec. Chilia şi Caraorman. ca şi pe grindurile Deltei. colonie a milesienilor. iar în timp şi la decăderea lor economică. sau daci. la care se alătură bogatele necropole de la Murighiol şi Enisala ca şi marea cetate de refugiu de la Beştepe. Cercetările arheologice dau însă prioritate Histriei. cu pieţele. Chr. VII. VI a. 2000 a. Chr. cu monumentalitatea termelor. Amândouă au aceeaşi cronologie şi aceeaşi evoluţie istorică care se încadrează de la sfârşitul sec. Chr. reprezintă familia pereche şi considerate capodopere ale artei neolitice universale. La vremea de atunci. Figurinele de lut ce aparţin acestei culturi sunt exprimări ale unei vieţi spirituale cotidiene. Platformele din jur şi mai ales promontoriile care pătrund în apele complexului lagunar Razim-Sinoie sau în cele ale fluviului sunt situri purtătoare ale vechilor civilizaţii locale. Mărimea şi dimensiunile valurilor sale de apărare ce fortifică o suprafaţă de peste 25 ha. Chr.VII a. denumită de geografie . trece ca cel mai vechi document pentru ţara noastră ce atribuie menţiunea de oraş unei aşezări. Histria a fost fondată pe o insulă din marele golf căreia romanii i-au zis Halmyris.Capul Doloşman. la cca. Menţiunea lui Hecateu din Milet (sec. Distincţia acestei culturi dobrogene este dată nu numai de tehnologia confecţionării vaselor ceramice şi de decoraţia lor realizată într-o gamă inepuizabilă de figuri geometrice prin tehnica împunsăturii şi a vopsitului cu barbotină. Babadag._________________________________________________________________________________ Pentru timpurile preistorice. 400 d. Chr. se află ruinele cetăţii greco-romane Argamum (Orgame în perioada greacă). Beştepe (piatra lui Boboc). toate păstrează în anonimat mărturiile spirituale ale tuturor etniilor autohtone şi migratoare care au trăit ori s-au perindat prin aceste locuri de la marea mişcare migratoare indo-europeană şi până la afirmarea civilizaţiei creştine (de la cca. prin ingenioasa tehnică de îmbinare a elementelor naturale cu cele create de om care au dat fortificaţiei un caracter de apărare inexpugnabil. Tulcea şi Somova sunt doar partea estică a vestigiilor rămase din organizarea habitatelor comunităţilor din epoca civilizaţiei fierului (1200-500 a. cu templele şi bazilicile lor din interior. de polis-Orgame. Bălteni. iar în faţa lor. Fortificaţiile cu şanţuri şi valuri de pământ de pe promontoriile de la Sinoie. ca urmare a colmatărilor în timp. astăzi. Stipoc. Chr. iar movilele răzleţe în aliniamente înşirate de-a lungul fluviului sau brăzdând stepa ori creasta colinelor de la Dunăre la Razim.5000 . Tot litoralul de la Sinoie şi până la insula Popina din nordul lacului Razim a fost vatra de formare şi evoluţie a civilizaţiei neolitice de tip Hamangia (azi Baia) . Astăzi. cunoscute cu numele de “Gânditorul” şi “Femeia şezând”.).) Tezaurul princiar descoperit într-un astfel de mormânt tumular la Agighiol.). ruinele zidurilor de apărare. vestigiile arheologice sunt singurele izvoare care ne vorbesc de vechimea şi formele de cultură şi civilizaţie ale omului care a trăit aici. Chr. VII d. şanţurile şi traseele create în urma excarpării pantelor. cu rămăşiţele de frontispicii şi tot felul de elemente 90 . cetatea de la Beştepe te impresionează şi azi prin monumentalitatea sa. Malcoci. pe promontoriul cel mai răsărit al horstului dobrogean. Marea a creat acele piepturi care au dus la închiderea golfului. iar cele două statui de lut. ea este legată de restul uscatului. Enisala. ci mai ales prin plastica sa antropomorfă.

vechi şi noi. în perioada de la 1856 şi până la 1940 Sulina a cunoscut o dezvoltare economică. fiecare însă la alţi parametri. După noaptea adusă de marile migraţii şi criza din Imperiul Bizantin. După Dinogeţia (de pe insula Bisericuţa din satul Garvăn). care ne aduce din timp în timp surpriza strălucirii lui de altădată printr-o serie de descoperiri izolate în locuri virane sau prin grădinile sătenilor. aceeaşi soartă a cunoscut şi oraşul de la poarta Deltei . nu atât prin amploare.Tulcea. Din tot urbanismul lui născut după 1860. farurile ei. X . doar cetatea de la Enisala mai străjuieşte peste apele Razimului şi Pereiaslovăţul (azi Nufăru). Talamonium (Nufăru). la gura unde o parte din apele braţului de sud al fluviului erau trimise în golful Halmyris. ca şi de lapidarele inscripţii de la Histria referitoare la vestita insulă Peuce cu pădurile ei de pini şi la toată viaţa economică şi strategică pe care a cunoscut-o în antichitatea geto-greco-romană Delta Dunării. Noviodunum (Isaccea) în afară de acele al căror nume s-a pierdut în timp odată cu dispariţia lor.XV în porturile dunărene la Solina (Sulina de azi). ca şi burgusurile de la podul Topraichioi (Babadag). astăzi mai dăinuie şi continuă să te impresioneze o oază de câteva clădiri în frunte cu palatul CED. De asemenea. cu străzi şi canalizări. ca şi administraţia rusească în Delta Dunării de până la 1856 au distrus tot ce-a putut exista aici din perioada existenţei Dobrogei la ţara Românească şi la Moldova şi mai ales din perioada stăpânirii turceşti. de pe dealul Carabair (Dunăvăţ) şi mai ales cele din punctul “la scări” de pe malul lacului Erenciuc şi din vecinătatea imediată a satului Caraorman. ne dau cea mai clară imagine a organizării lor urbane din antichitatea perioadei romane. cât mai ales printr-un specific care a reuşit să o individualizeze între toate oraşele dunărene din ţara noastră. Războaiele ruso-turceşti din sec. au renăscut după războiul Crimeei întocmai ca pasărea Phoenix. Numai un program de cercetare asupra tuturor acestor situri deltaice ar putea elucida în timp toate informaţiile transmise nouă azi de eposul homeric şi argonautic. locul unde a fost ales şi s-a instaurat primul mitropolit al ţării Româneşti. Aegyssus (Tulcea). cum sunt cetăţile romane de la Enisala. viaţa economică şi urbană de la Gurile Dunării se reface. Licostoma (Periprava)._________________________________________________________________________________ arhitecturale. iar bisericile şi cimitirul său îi dau cu prisosinţă imaginea oraşului cosmopolit de altădată. când conducerea 91 . Dintre toate cele 80 de oraşe pe care Cronica anonimă a timpului ne informează că erau atunci la Gurile Dunării. cea de pe dealul Parcheşului. Vicina (ipoteze incerte asupra vetrei sale). ca şi izvoarele bizantine vorbesc foarte mult de pescuitul şi de comerţul cu tot felul de produse în sec. Portulanele şi hărţile genoveze. capitala judeţului cu acelaşi nume. Halmyris este cel mai cunoscut din punct de vedere arheologic dintre toate cetăţile de pe limesul dunărean care stau încă acoperite sub colbul vremurilor: Salsovia (Mahmudia). urbanistică şi spirituală. pe vatra unui vechi factorium getic s-a format şi s-a dezvoltat ca mare centru economic în perioada romană oraşul Halmyris (azi Murighiol). în toată zestrea sa spirituală şi urbană. al XVIII-lea şi al XIX-lea. Urcând spre nord. Cele două mari centre comerciale din inima Deltei: Chilia şi Sulina.

dovleac. banca şi alte construcţii civile (1).11) este subliniată foarte bine şi prin diversitatea obiceiurilor şi tradiţiilor locale. obiceiuri şi instalaţii tehnice ţărăneşti. Noviodunum (Isaccea) şi la cetatea romană Enisala. ca şi cel mobil aflat în colecţiile muzeelor am putea face în sinteză următoarea clasificare: . Un program de cercetare desfăşurat în aceste zone ar putea crea pe viitor o diversitate de obiective în activitatea turismului cultural. cu divinităţile sau cu strămoşii. peştele fiind de departe dominant. Diferenţa dintre cele două forme ale actului alimentar se manifestă prin amplificarea valenţei cotidiene. Babadag şi la Sulina.15 Obiceiuri şi tradiţii culturale Diversitatea etnică a populaţiei din perimetrul Rezervaţiei (vezi capitolul 2. în gândirea tradiţională. Proiectul “Sulina – Rescue 2000” a făcut o inventariere a valorilor arhitectonice de patrimoniu în iniţiativa de a promova un program de consolidarea acestora şi de punere lor în valoare prin turism ecologic şi cultural. liceul. obiceiuri şi comportament şi alimentaţia sărbătorească. lapte. Din totalul patrimoniului cultural. cetatea Halmyris. element cu valoare simbolică în relaţiile interumane (colacul dat naşilor sau colindătorilor)._________________________________________________________________________________ sangeacului s-a mutat la Tulcea. istoric sau arhitectural localizat şi amplasat în timp în rândurile de mai sus. case. cetatea bizantină de la Enisala.Monumentele şi siturile arheologice vizitabile. datorită conveţuirii în acelaşi mediu. element cu valoare magică în obiceiurile de primăvară. În contextul sărbătoresc. cu primăria veche. Argamum. credinţe. costume.A. ca şi la cetăţile: Salsovia (Mahmudia). cartofi.Monumentele şi siturile din interiorul rezervaţiei şi în special la Caraorman şi Chilia.Isaccea). . s-au conservat astăzi două rezervaţii arhitectonice: centrul istoric cu palatul administrativ şi cel al pescăriilor. burgusul de la podul Topraichioi. În general. (Un proiect de apărare împotriva viiturilor Dunării se impune pentru zona portuară a cetăţii Noviodunum . în special a centrului oraşului Sulina. Pentru cele din Tulcea este întocmit un program de ocrotire a lor. cum sunt cetăţile: Histria. brânză. Caraorman. alimentele trec într-o nouă ipostază. de restaurare şi conservare. În acest sens este menţionată pâinea sub formă de colac cu valenţe multiple: urare de bun augur în obiceiul colindatului.Monumente arhitectonice la Tulcea. fasole. Alimentaţia în localităţile din Rezervaţie se bazează pe câteva produse de bază. a bisericii greceşti şi a celei catolice din fostul cartier nemţesc (2). căpătând însuşiri magico-rituale ce pot influenţa. În unele localităţi din Rezervaţie (Letea. . începând cu consistenţa lui – cantitate şi calitate – continuând cu comportamentul ceremonial sau ritial adecvat sărbătorii. varză. Rosetti) se prepară o pâine specială 92 . Acestea sunt reprezentate de în formele cele mai diferite pornind de la specificul alimentaţiei. 2. se întâlnesc asemănări în prepararea acestor alimente. urmat apoi de carne. La Sulina. şi zona de locuinţe centrale din jurul catedralei oraşului. element cu valoare simbolică în cultul morţilor. cea privind tehnici de preparare. asupra cărora există în continuare un program de cercetări ca şi proiecte şi planuri de restaurare. viaţa omului sau relaţiile lui cu cei din jur.vechiul far a fost restaurant şi consolidat fiind transformat în muzeu. C. dar se evidenţiază două forme diferite: alimentaţia cotidiană.

un sfânt din calendarul ortodox (Steluţa Pârâu. În timp ce fesul a dispărut. turnându-se peste aceste bucăţi un sirop din miere de albine sau zahăr cu mac. la români sau “melanca” la ucraineni. erau pregătite mai în fiecare zi. În cadrul sărbătorilor o importanţă deosebită în viaţa tradiţională îl are ziua bisericii (hramul bisericii). Obiceiurile din ciclul vieţii cuprind obiceiuri legate de naştere (obiceiul “ursitoarelor”. caţaveici. În gastronomia populaţiei turceşti şi tătărăşti sunt cunoscute în primul rând abstinenţa la consumul cărnii de porc şi de vin sau alcool. (porc. unde pescuitul este ocupaţia principală se întâlnesc tradiţii (costume. Sacrificarea unui animal._________________________________________________________________________________ “pampuşcă”. pestelcă. uratul cu sorcova “semănatul” – aruncatul boabelor de grâu sau de orez practicate la români. Sintagma folosită şi astăzi “se mănâncă peşte şi pasăre ca să fii uşor tot anul” este semnificativă în acest sens. în general. “capra”. “ursul”. credinţe) care se respectă pentru bunul mers al activităţilor legate de această ocupaţie. Costumele populare. la ziua patronului bisericii. Tot ca desert pentru masa zilnică (după unii numai duminica) erau şi colţunaşii fierţi (în ucraineană “varenichi”). În localităţile din Delta Dunării. obicei ce păstrează elemente ale străvechilor sacrificii destinate comunicării cu forţele divine şi se conturează ca un ceremonial complex. Astfel. 93 . “legatul miresei”. cămaşă dreaptă. “chiroşti” (în ucraineană “pirişche”). 2006). etc. Obiceiurile calendaristice cuprind obiceiuri legate de anumite evenimente ale anului: obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou (“moşoiu”. cojoc) şi pantofi (iminei). Costumul popular femeiesc cuprindea legătura pentru cap de tip basma. Hramul sau praznicul bisericii este organizat cu participarea întregului sat. reprezintă un alt domeniu în care s-au dezvoltat şi s-au păstrat tradiţii interesante. Peştele şi carnea de pasăre consumate în ziua de Anul Nou sunt legate de credinţa străveche în rolul regenerator al sacrificării. haina de deasupra (zăbun. ceremonialul înmormântării. botezul). Evenimentele importante din viaţa omului sunt bine reprezentate în gastronomia locală: naşterea şi botezul. nuntă (“peţitul”. fusta se integrează în structura tradiţiională şi se impune ca piesă componentă pentru costumul de început de secol XX.) sau înmormântare. la Buna Vestire nu se ieşea la pescuit deoarece era vânt şi pericol mare. dar şi obiceiurile preparării tradiţionale a cărnii de oaie precum şi tradiţionalele prăjituri specifice populaţiei turceşti: baclavalele. învârtită sub formă de colac. al “scăldătorii” – prima baie a copilului. Costumul tradiţional românesc a fost purtat până la 1910-1916 în spaţiul limitrof dunărean al judeţului Tulcea şi în satele judeţului Constanţa şi până la 1940-1945 în cele limitrofe lacului Razim. pentru prima dată în sezonul sau în anul respectiv. “cumpăratul miresei”. Sfinţirea sculelor – ca practică cu valenţe ritualice – apare în diferite manifestări: se sfinţea de către preoţi sculelee pentru pescuitul cu carmace (cârlige fără nadă) la sturioni sau se sfinţea sculele când plecau la pescuit. Obiceiurile tradiţionale sunt legate de obiceiurile din ciclul vieţii şi de obiceiurile calendaristice. ceremonialul de bnuntă. se rupe şi se pune într-un vas. Preparatele numite “piroşti”. aromâni şi ucraineni) şi obiceiurile de primăvară şi vară care marchează diferite etape în desfăşurarea vieţii săteşti legate de practicarea diferitelor ocupaţii şi aveau ca scop fertilitatea ogoarelor. Această formă de pâine este mult gustată când este preparată într-o formă deosebită şi anume când este proaspătă. miel) în contextul sărbătorii are semnificaţie ce ţine de gesturi ritualice chiar dacă sacrificare are loc şi în alte momente ale anului. etc. fustă.

haina de iarnă (“pufoaica” şi “caţaveica”). beci. cât mai ales în construirea anexelor gospodăreşti: grajduri. “şalichi”). Fusta şi bluza de lână. la care se mai adaugă piatra. ţărăneşti. Mutaţiile socioeconomice din viaţa satelor din zona limitrofă a Rezervaţiei au determinat schimbări şi în aspectul vestimetaţiei: în locul piesele de port ţesute din lână. care au locuit în satul Nuntaşi) care au obiceiuri specifice. rochia (“platia”). brâul. paralelipipedice. vara. bluza (“cohta”. Costumul lipovenesc. cămaşa deaptă (“rubaşcă”). Totodată. Alt material local folosit în construcţie este stuful. pentru bărbaţi. “casiuca”. utilizat atât în construcţia pereţilor locuinţelor în mănunchiuri verticale lipite între furci. fântână. influenţate desigur de transformăriile socio-economice ale perioadei actuale. sporesc varietatea pe care o are utilizarea pe scară largă a lutului şi a stufului. cojoc. utilizată la fundaţie. fără baze. papuci de postav sau botine pentru femei şi căciulă. cămaşa (“rubaşcă”). “palto”. brâul. şorţul şi cheptarul. Lutul este folosit ca materie primă amestecat cu paie de orz sau grâu şi frământat bine cu apă pentru a forma o pastă numită ceamur care este apoi întrebuinţat pentru construirea caselor. caracteristic pentru Rusia secolului al XIX-lea. legătura pentru cap (“casincă”. în costumul femeiesc. pentru femei. şi Ceamurlia de Jos din judeţul Tulcea şi Mihai Viteazu din judeţul Constanţa. Costumul ucrainean. şi căciula. de obicei cu dimensiunile 10 x 20 x 40 cm.se poartă basma înflorată sau neagră. Astfel. în patru straturi succesive. cât şi influenţa oraşului. Structrura costumului este alcătuită din legătura de la cap (“cipcică”. cămaşa (rubaşcă). magazii. tătarii. pantaloni (“ştanî”. în ansamblul său unele elemente din vechiul port rusesc din preajma Volgăi centrale. pentru bărbaţi. Aceste tehnici şi materiale de construcţie. (aromânii – în localităţile Baia. coteţe. fusta (“iubca”) din pânză. fusta (“jupca”). brâul. “briuchi”). fie “turnat” sau “pus” direct pe sol sau pe temelia de piatră pentru ridicarea zidurilor. parţial păstrate până în zilele noastre. “cofta”). a maramei care se mai păstra în unele sate (în cele din judeţul Constanţa) întâlnim după 1920. garduri cu diferite 94 . ţesute şi cusute în casă. hainele de iarnă (“pinjac”. cămaşă (“rubaşcă”). Specificul caselor – arhitectura rurală reprezintă caracteristici care dau localităţilor din Rezervaţiei şi din vecinătate un specific aparte. şopron. o vestimentaţie care relevă renunţarea la anumite preocupări tradiţionale ale femeii. În zona limitrofă Rezervaţiei au conveţuit şi conveţuiesc cu populaţia băştinaşă şi alte etnii. În localităţile din Delta Dunării este frecventă tehnica ridicării locuinţelor cu pereţi din stuf lipit în mănunchiuri verticale între stâlpi de stejar sau salcâm şi şipci orizontale. în locul maramei sau a basmeli cu ciucuri. acest costum relevă stadiul avansat de disoluţie a industriei casnice. pantalonii. cuprindea până în perioada anilor 1930. haina._________________________________________________________________________________ Costumul bărbătesc cuprinde îmbrăcămintea capului (căciula. “padioca”: pufoaica. încălţămintea. pantofi). păstrează. brâul (“pois”). pe măsură ce se usucă fiecare strat la intervale scurte de timp. a pestelcii “cusute” cu motive decorative. cămaşa. haine de deasupra (zăbun. procurată de la prăvălii. soclu. samalâc. şuba). pălăria). ţinut de unde a venit această populaţie. gard sau grajd. sunt înlocuite cu aceleaşi tipuri de piese dar din materiale produse industrial. În localităţile limitrofe se întâlnesc locuinţe construite din paiantă şi anexe gospodăreşti cu pereţi din nuiele împletite sau despărţituri de lemn susţinute de stâlpi de lemn de esenţă tare. manta) şi încălţăminte (opinci. fir pentru prepararea chirpicilor prin turnarea şi presarea în forme de scândură.

locuinţele din Delta Dunării sunt mai joase decât cele construite în localităţile limitrofe ce relief colinar. Crişan) sau de lângă Razim (Sarichioi. Caraorman. iar anexele gospodăreşti amplasate în jurul casei. Cea mai răspândită este “gospodăria tradiţională românească” cu case ocupând un loc central. de etnie. structura obişnuită cu tinda centrală. dar prispa din lungul faţadei este largă cu stâlpi ce susţin o streaşină. Chilia Veche. chişca. Este frecventă placarea pereţilor laterali şi din spatele cu scânduri orizontale cu marginea suprapusă pentru a proteja casa mai bine de precipitaţii. Pereţii sunt construiţi din stuf.casele au frecvent prispa pedouă laturi. Sub streaşină.sliji. Acoperişurile de stuf în două ape sunt caracteristice satelor cu populaţie slavă. blocuri de BCA. Complexul de anexe gospodăreşti se dezvoltă în lungul gospodăriei în funcţie de ocupaţie. Rosetti. cu stâlpi subţiri. Aceste aşezări fiind mai noi au străzile şi casele aliniate. de asemenea largă. Sfiştofca. Pereţii cu muchii drepte au tâmplăria vopsită în albastru deschis sau portocaliu. 95 . până în localităţile limitrofe Deltei Dunării şi Rezervaţiei prin intermediul populaţiei bulgare stabilite în secolul trecut. Pe lângă utilizarea acestor materiale de construcţie tradiţionale pentru populaţia locală şi a localităţilor limitrofe există şi locuinţe construite din alte materiale de construcţie: cărămidă. banie. între casă şi stradă existând o curte şi grădină de flori. chiar la stradă.A. zavalenca._________________________________________________________________________________ împletituri. C. svoloc. Ceatalchioi. folosindu-se stuful cu tulpina groasă şi lungă cât panta acoperişului. Gospodăria cu influenţe din Peninsula balcanică s-a răspândit în Dobrogea. Atât în Delta Dunării cât şi zona limitrpfă sunt frecvente casele învelite cu stuf. Ambele tipuri de învelitoare au creasta casei realizată din stuf împletit. Periprava. Oaltă situaţie frecventă este aceea în carecasa constituie o latură a patrulaterului realizat cu anexele gospodăreşti specifice populaţiei româneşti sedentare din întreaga câmpie a Dunării. crovca. Casa lipovenească este specifică localităţilor din deltă (Mila 23. pardoseală de pământ şi fără balustradă. trei sau patru ape ale acoperişului. Aspectul locuinţei este influenţat de sursa de materiale de construcţie. azbociment. Aceste gospodării complexe se întâlnesc în Chilia Veche. de starea lor materială. Sistemul de încălzire are hornuri mari şi “lejancă”. Unele acoperişuri prezintă o combinaţie a celor două feluri de învelitoare sau combină stratul de stuf cu stratul de papură. ţiglă. formând o mică prispă între camere. Ornamentele timpanului sunt florale sau zoomorfe. adeseori cu peretele în stradă. unele având tinda retrasă. Sfântu Gheorghe şi în localităţile limitrofe. unele având frontonul construit din acelaşi material.etc. de locul de origine şi deci.frecvenţa cea mai mare o are casa cu tindă mediană şi cu două camere. învelite cu tablă. având ca ocupaţie principală agricultura. Planul pleacă de la tipul matcă (tinda mediană şi două camere). comnata. În satele cu populaţie slavă. Casa are în general. în două. utilizaţi de localnici nu numai de originer slavă: lejancă. Jurilovca). cu stuf mărunt şi bătut pe toată suprafaţă acoperişului sau “ruseşte”. acoperişul de stuf în două ape şi prispa îngustă pe două laturi: în lungul faţadei şi lateralla stradă. la faţada casei şi pe latura îngustă. de-a lungul stâlpilor şi la laturile frontului sunt aplicate scânduri traforate. Acest specific este subliniat şi de termenii referitori la locuinţă. cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Având în vederea forma de relief. firci de lemen şi lipeală din pământ. piatră. pribanic. În privinţa planului casei. este aşezată cu latura îngustă chiar la stradă. Acestea sunt învelite “nemţeşte”. Una din anexele specifice este baia de aburi (banie) separată de casă. de-alungul Dunării şi lângă lacul Razim. din chirpici sau din ciamur. hotă. dar mai ales prin intermediul echipelor de meşteri veniţi din sud.de ocupaţia locuitorilor.

elemente care îi conferă complexitate şi originalitate. fiind folosite la măcinatul păsatului sau numai al sării. moţul. plutică. există şi o mare diversitate. durata mare de strălucire a soarelui: 2300-2500 ore/an. troscotul de baltă._________________________________________________________________________________ Pe lângă aceste categorii distincte. originea diferită a românilor veniţi din diferite provincii (Transilvania. Ele au evoluat din râşniţe păstrate izolat până în timpurile noastre. Fauna Rezervaţiei este alcătuită dintr-o varietate mare de specii acvatice şi terestre. gârle. Myryiophilum . dintre care numai în judeţul Tulcea reprezentau 88. săgeata apei. deasemenea o componentă importantă a peisajului natural şi este reprezentată un număr mare de corpuri de apă: aproape 500 de lacuri de diferite mărimi şi cu salnitate diferită. crinul de baltă. brădişul. curpen. subtropical. cosorul. naturale reprezentate de relief. Basarabia. astăzi unanim acceptat. Scirpo – Phragmitetum. Vegetaţia forestieră de pe grindurile Caraorman şi Letea alcătuită din păduri de stejar.16 Valoare peisagistică Valoarea peisagistică a spaţiului deltaic şi a zonelor învecinate este dată de elementele specifice ale acestuia. Cadrilater). iarba broaştelor. sârmuliţa. precum şi de de flora şi fauna găzduite de habitatele naturale. Instalaţiile tehnice ţărăneşti cele mai des folosite au fost morile de vânt. este. Câteva specii formează asociaţii vegetale deosebit de frumoase: Typhetum angustifoliae. firesc.După forma roţilor se disting: mori de vânt cu vele de pânză şi mori de vânt cu aripi de scândură. broscariţa. plajele litorale ale zonei costiere. dacă luăm în considerare condiţiile geografice de aici. aparteneţa etnică. submerse (peniţa apei. de clima ce creează ambianţă pentru activitatea de turism dar constituie şi un factor natural de cură în scopuri terapeutice (numărul mare de zile senine: 150-160. frasin cu speciile de plante agăţătoare: liana grecească. sedentare sau migratoare între care se remarcă componenta avifaunistică (circa 325 de specii de păsări migratoare.7% din totalul instalaţiilor tradiţionale. Ceratophilo – Nupharetum lutei. determinată de mai mulţi factori: varietatea reliefului. în aspectul locuinţelor. Prima atestare documentară datează din anul 1585 şi se referă la Dobrogea. cornaciul).A Rosetti. Vegetaţia. Moldova. etc. aldrovanda. hamei. Peisajul natural este reprezentat de relieful specific (dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman.8%. natante (nufărul alb. dau un aspect exotic. influenţa urbanului. Hidrografia. nufărul galben. precipitaţii reduse: 350-400 mm/an. este considerat Orientul Apropiat. Hydrocharietum morsus ranae. paşa. şi peste 300 de mori de vânt în localităţile limitrofe. varietatea ocupaţiilor. morile de vânt reprezentau 85. faună (peisajul natural) şi antropice reprezentate de populaţie şi aşezări umane (peisajul antropic). absenţa unui plan impus şi vremelnicia aşezărilor din Delta Dunării cu localităţi inundabile frecvent. plop. canale. unde aceste instalaţii au cunoscut cea mai mare răspândire şi rezistenţă în timp. La începutul secolului alXXlea existau 39 de mori de vânt în diferite localităţi din Rezervaţie: Sulina. sedentare sau semi-migratoare). vegetaţie. Caraorman. aceste fiind specifice nordului Dobrogei. C. Letea. otrăţelul de baltă. îndeosebi cea acvatică conferă o valoare peisagistică dar şi ştiinţifică şi ecologică. Muntenia. ridicate prin prezenţa unor specii de plante: emerse (limbariţă. regimul termic ridicat.Nupharetum. precum şi vecinătatea Mării Negre. 96 . La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. apă. Locul de origine al morilor de vânt. 2.

1 Referinţe bibliografice Delta Dunării şi celelalte componente geografice naturale._________________________________________________________________________________ Diversitate tipurilor de ecosisteme terestre şi acvatice adăposteşte un număr de peste 5000 de specii vegetale şi animale. Michael Appleton. publicării 1. 2006 Delta Dunării: rezervaţie a biosferei/Petre Gâştescu. rapoarte de monitoring. ruinele cetăţii Heracleea de la Enisala. ruinele cetăţii bizantine de pe insula Bisericuţa. Institutul Naţional de Master Plan – suport pentru dezvoltare durabilă Cercetare – Dezvoltare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Delta Dunării. manifestări populare tradiţionale (sărbătoarea pescarului) şi alte manifestări şi forme de cultură populară care au dispărut aproape în totalitate din cauze sociale complexe. Acestea includ vestigiile arheologice şi ruinele unor cetăţi sau ale unor aşezări omeneşti vechi ce atestă urmele de locuire şi etapele de ocupare a spaţiului deltaic (vestigiile cetăţilor Argamum de la Capul Doloşman. Editura Dobrogea 4. studii de fezabilitate. (Tabelul 2. 2004 Procesul de elaborare a planurilor de 97 . prin creaţia artistică populară (port popular. case memoriale (casa în care a locuit scriitorul Eugen Botez cu pseudonimul Jean Bart în Sulina). au fost şi sunt subiectul unei bibliografii vaste formată din lucrări publicate în volume sau în publicaţii de specialitate. Tabelul 2. Obiectivele de management pentru conservarea 2004 diversităţii biologice şi dezvoltare durabilă – cooperare transfrontieră în ariile naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos.). Rezultatele acestor lucrări au fost folosite.17 Principalele materiale bibliografice consultate pentru realizarea planului de management Nr. Petre.17). precum şi mărturiile culturii populare locale. muzical şi coreografic. Grigore Baboianu et al. mărturii sistematizate şi prezentate în muzee (Muzeul Delta Dunării din Tulcea. de institute de cercetare sau de proiectare pentru susţinerea unor măsuri manageriale sau a unor lucrări de evaluarea a potenţialului resurselor naturale regenerabile sau de reconstrucţie ecologică. precum şi lucrări nepublicate.. Peisajul antropic este alcătuit din valorile culturale creiate de comunităţile umane de alungul timpului. Deasemenea sunt cuprinse în această categorie monumentele istorice. în ultimii ani şi în realizarea unor lucrări de sinteză de amploare care au fost folosite şi în elaborarea planului de management al Rezervaţiei. ruinele aşezării Dinogeţia. elaborate. 2004 3. etc.17 Elemente descriptive adiţionale 2. Gâştescu. etc. folclor literar. la comanda Administraţiei Rezervaţiei. colecţii de artă populară şi etnografică (gospodăria ţărănească de la Enisala). muzeul de artă orientală din Babadag). Mărturii ale culturii populare sunt reprezentate şi prin arhitectura gospodăriilor tradiţionale ale localnicilor.17. rapoarte de cercetare. de arhitectură şi de artă. 2. Romulus Ştiucă – Constanţa: Editura Dobrogea 2. studii de specialitate. Autor/autori/anul Denumirea lucrării Crt. ruinele cetăţii greceşti Istria.

la scara 1:25. harta vegetaţiei. management pentru ariile protejate din România. cea mai reprezentativă este considerată. Mircea Oltean.000. hărţi în care au fost incluse şi alte componente geografice naturale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. 1996 Grigore Baboianu. Harta elaborată de Prof.. elaborată în 1970. Cele mai importante lucrări folosite consultate pentru elaborarea planului de management sunt . harta solurilor. la scara 1:100.000. elaborată de Hartley. harta cadastrală elaborată în 1983.Delta Dunării. însumavând o vechime considerabilă. Dintre hărţile mai vechi ale Deltei Dunării. 6. Petre Gâştescu şi Basarab Driga (ediţia 1983). precum şi harta hidrologică. Această bază conţine hărţi ale Deltei Dunării cu o vechime apreciabilă. 1999 7. menţionăm Dintre hărţile mai noi ale Deltei Dunării. 5. 171pp. Obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Eurosite 'European Guide for the Preparation of Management Plans for protected and managed natural and semi-natural areas' first published in 1992 and revised in 1996.000 98 . Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii din România. elaborată de Vidraşcu . ediţia 1943.000. ediţia 1913..la scara 1:75. .2 Hărţi. În Delta Dunării au mai fost elaborate şi alte hărţi tematice: harta topografică DTM.. Petre Gâştescu. la scara 1:150. Ecosystems of the Danube Delta Biosphere Reserve.000 şi apoi harta Deltei Dunării elaborată de Prof. planuri Amplasamentul Rezervaţiei şi al componentelor sale sunt materializate într-o bază cartografică destul de consistentă. cele mai reprezentative sunt cele datând din perioada 1867 . de către Consiliul Naţional al Apelor. România – Ucraina: harta vegetaţiei şi harta distribuţiei zonelor de cuibărire pentru fauna avicolă. Pe baza hărţii digitizate a Rezervaţiei au fost elaborate harta Rezervaţiei cu zonarea ecologică. Facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale. Gâştescu a stat la baza hărţilor digitizate ale elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. harta elaborată de Prof.)1995 Colectiv. elaborată în 1962. dar şi hărţi ale Rezervaţiei realizate în ultimii ani. Paul Goriup. la scara 1:20. din 2.1943: . (coord.Delta Dunării elaborată de Hartley.000 şi la scara 1:50.. 1995 Petre Gâştescu.17. precum şi două hărţi tematice pentru Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării._________________________________________________________________________________ 4.Delta Dunării. Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176 Soils of the Romanian Danube Delta Reserve. Ion Munteanu.

Lipoveni. unele dintre aceste având suprafeţe foarte mari (Amenajarea agricolă Pardina – 27. şi deschiderea altora numai pentru rezolvarea unor cerinţe de transport (Canalul Mila 35. elaborat în 2000 la scara 1:.) şi au fost distruse peisaje specifice (zona lacustră din vecinătatea Canalului Mila 35).). de lacuri. etc. în continuare. închiderea unor canale cu funcţii bine definite în circulaţia apei (Sireasa. ecosistemele naturale şi antropice: ecosisteme de ape curgătoare. Ulterior au mai fost efectuate de către IGFCOT. circa 30% din suprafaţa deltei erau îndiguite şi scoase din circuitul hidrologic natural. ale unor zone din Delta Dunării.4 Imagini satelitare Delta Dunării şi celelalte componente naturale care formează Rezervaţie sunt materializate şi în imagini satelitare..3 Fotografii aeriene Delta Dunării a fost subiectul a două fotografieri integrale din avion rezultând fotografii. a început încă din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea. la un nivel ridicat. La începutul deceniului al 9-lea al secolului trecut. Realizarea unor amenajări agricole şi piscicole. păstrându-şi diversitatea. înfiinţată în 1856. ameninţări. au dus la dereglarea sistemului deltaic cu consecinţe în structura unor componente floristice şi faunistice: au fost distruse zone de reproducere naturală a peştelui.000. Evaluări. 2. etc.1. Amenajarea agricolă Sireasa – 7. etc. în 1962 şi în anul 1983. Primele imagini satelitare folosite în prezentarea Rezervaţiei au fost cele realizate în anul 1991 de un satelit Soiuz. Litcov). asigurând condiţii de viaţă optime pentru componentele diversităţii biologice. de grinduri maritime cu dune de nisip mobile sau fixate cu păduri de tip tropical. la scara 1:25. stuficultură. multe din acestea cu consecinţe negative importante în evoluţia regimului hidrologic şi în evoluţia normală a ecosistemelor specifice.1 Evaluarea situaţiei existente (ecologică.) 3.. socio-economică. Rapoartele anuale din perioada 1997-2006. aşa cum rezultă din datele evaluărilor anuale realizate de Administraţie. imagini satelitare din perioada anterioară. În prezent pot fi obţinute. analiza SWOT 3.17. de zone temporar inundate (mlaştini şi stufărişuri). Puiu. Intervenţia omului asupra acestor ecosisteme. la comandă.400 ha). În prezent este disponibil ortofotoplanul Deltei Dunării. A urmat. Uzlina. apoi. fotografii bandă.1 Starea ecologică Din punct de vedere ecologic. obiective. piscicultură şi silvicultură (perioada 1960-1989). de către Comisia Europeană a Dunării. Canalul Crişan – Caraorman. Litcov) sau lacuri (Furtuna. 99 . CAPITOLUL 3. iar o reţea de canale brăzda suprafaţa deltei.17. au fost colmatate unele gârle naturale (Şontea. tăierea unor canale interioare pentru valorificare piscicolă (perioada 1910-1935) şi amenajarea unor incinte pentru agricultură._________________________________________________________________________________ 2. dar şi din perioada actuală cu informaţii magnetice complexe ce pot fi utilizate în susţinerea deciziilor manageriale. privind starea mediului arată că diversitatea floristică şi faunistică şi în special păsările se menţin.500 ha. de cordoane litorale fragile. prin corectarea Braţului Sulina pentru navigaţie marină.. starea Rezervaţiei este bună... de golfuri marine pe cale de a fi transformate în lagune.000 ha. Amenajarea piscicolă Popina – 6.

Lucrări hidrotehnice se mai desfăşoară în prezent pentru realizarea proiectelor de reconstrucţie ecologică (decolmatări de canale şi gârle. etc. viţă de vie.). etc. în multe amenajări piscicole. construcţii navale. Multe suprafeţe din marile amenajări agricole (Pardina. În activitatea agricolă se mai poate remarca o caracteristică. s-au redus foarte mult locurile de muncă prin simplificarea tehnologiilor.activitatea din sectorul agricol a cunoscut o reducere considerabilă deoarece în 1990._________________________________________________________________________________ 3.activitatea din sectorul de construcţii hidrotehnice a cunoscut un regres considerabil.) către activitatea de pescuit.). de la un număr estimat de circa 900 de persoane. Dunavăţul de Sus. deoarece au fost stopate toate lucrările de construire a amenajărilor agricole şi piscicole.). Murighiol.1. Sireasa) au rămas şi rămân nefolosite pentru culturi agricole fiind folosite adhoc pentru păşunat. bazinele sunt folosite pentru agricultură sau pentru creşterea animalelor ceea ce conduce la reducerea suprafeţelor de luciu de apă caracteristice acestor amenajări. Litcov. deschideri în digurile de apărare ale amenajărilor piscicole şi agricole abandonate pentru reconectarea 100 . exploatarea nisipului. activitatea de creştere a animalelor cunoscând o dezvoltare mai accentuată. Babadag). Numărul persoanelor implicate în această activitate a crescut mult în ultima perioadă datorită migrării forţei de muncă din sectoarele economice dezafectate după 1990 (piscicultură. O situaţie mai deosebită dar şi periculoasă totodată o reprezintă animalele domestice pierdute sau rămase fără control în Delta Dunării şi în special bovine şi cabaline. . cu producţii mici şi cu amestec mare de specii de peşte. Sabangia. cunoscută de altfel ca cea mai aridă zonă din ţară. Sarichioi. nici una din amenajările agricole nu au fost finalizate şi deci nici o amenajare agricolă nu îndeplinea condiţiile tehnice de funcţionare nefiind dotată atât cu sistemul de desecare cât şi cu sistemul de irigare. de multe ori declarându-se stare de calamitate. Această situaţie a făcut ca producţiile agricole să fie foarte variabile fiind tot timpul dependente de regimul pluviometric al zonei.activitatea de pescuit a cunoscut o dezvoltare mai mare. Tulcea. Dunavăţul de Jos. la sfârşitul deceniului al 9-lea din secolul trecut. etc. bazat în mare parte pe aport de specii din mediu natural (Amenajările piscicole Obretin. aceea a practicării unei agriculturi de subzistenţă. agricultură. etc. dar nu prin creşterea cantităţilor de peşte pescuite ci prin creşterea presiunii asupra resursei piscicole. prin Decretul Lege nr. .activitatea de piscicultură s-a redus foarte mult datorită ineficienţei economice a acestei activităţi în condiţiile din Delta Dunării. în prezent. amenajările care funcţionează se bazează pe tehnologii de creştere extensivă a peştelui (fără furajare). Este cunoscută situaţia cailor (peste 2000 de exemplare) care se dezvoltă în regim semi-sălbatic în zona pădurii Letea cu impact negativ asupra acesteia. amenajări hidrotehnice. Dranov. multe dintre acestea proaspăt ieşite de sub inundaţiile de primăvară şi o gamă redusă de produse (porumb. la mai puţin de 200. . multe amenajări piscicole sistematice proiectate să producă peşte pentru consum şi-au redus sau şi-au oprit activitatea (Amenajările piscicole Rusca. 104 din februarie 1990.2 Starea socio-economică Activitatea economică a populaţiei din comunităţile locale a cunoscut schimbări considerabile în ultima perioadă de timp: . când au fost oprite lucrările de construcţie a amenajărilor piscicole şi agricole. care în prezent a devenit ocupaţia principală a peste 1200 de localnici şi nu numai (la activitatea de pescuit participă şi locuitori ai unor localităţi din afara Rezervaţiei dar cu tradiţie în această activitate: Jurilofca. la scară mică pe loturi mici de teren. Sinoie. Popina. legume.

pasageri şi mărfuri. chiar dacă după 1990.activităţile industriale sunt mult mai puţin reprezentate în perimetrul Rezervaţiei ca urmare a faptului că. Formulează recomandări şi participă la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism asigurând integritatea dimensiunii de mediu şi a cerinţelor ecologice în prevederile şi orientările acestora. 3. planurile locale pentru protecţia mediului. . Aplică pe teritoriul Rezervaţiei dispoziţiile legale în vigoare referitoare la autorizarea activităţilor economice şi sociale. etc. . datorită condiţiilor improprii de cazare şi acces.cu impact asupra mediului înconjurător. au fost oprite lucrările pentru construirea exploatării resurselor de nisip din grindul Caraorman pentru metalurgie. ca urmare a dezvoltării activităţii de turism. în cooperare cu celelalte autorităţi şi instituţii judeţene şi locale. din păcate) cât şi confortul. ale strategiilor naţionale şi europene care vizează mediul şi dezvoltarea durabilă. . însă. după 1990. Formulează recomandările şi participă la elaborarea şi pinerea în aplicare a politicii şi strategiilor de mediu şi dezvoltare durabilă. 3.3 Starea managementului Rezervaţiei Activitatea de administrare a Rezervaţiei se desfăşoară prin activitatea compartimentelor proprii ale Administraţiei Rezervaţie cât şi prin cooperare cu alte instituţii cu atribuţiuni de administrare şi control în perimetrul Rezervaţiei.activitatea din sectorul turistic cunoaşte în prezent o dezvoltare din ce în ce mai mare. Activitatea de autoritate de mediu este îndeplinită. Elaborează şi promovează.1 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul reglemetare-autorizare Atribuţii în domeniul reglementare-autorizare 1.activitatea de transport cunoaşte o dezvoltare mai accentuată în ultima perioadă în special pentru transportul de mică capacitate. unităţi de conserve.) prevăzute a se realiza pentru prelucrarea produselor agricole preconizate în marile incinte agricole. 195/2005). prin numărul mare de pensiuni ce se construiesc. 57/2007) şi de autoritate de mediu (conform prevederilor OUG nr. Transportul pe căile de navigaţie maritimă cunoaşte o activitate în regres. 4. în conformitate cu strategiile locale şi naţionale pentru mediu şi dezvoltare durabilă. în conformitate cu obiectivele Agendei 21. s-a redus foarte mult activitatea din Şantierul Naval Sulina şi au fost oprite lucrările de construire a capacităţilor de producţie industrială cu profil alimentar (abatoare şi produse din carne._________________________________________________________________________________ acestora cu regimul hidrologic natural) care au o amploare mult mai redusă şi se desfăşoară în condiţii de securitate ecologică corespunzătoare. pensiuni sau hoteluri. a hotelurilor noi (inclusiv a celor plutitoare) şi prin modernizarea şi diversificarea mijloacelor de transport care au făcut să crească atât viteza de mişcare (cu impact negativ. 82/1993 şi OUG nr. . Căsuţa 3. în principal de compartimentele reglementare-autorizare (Căsuţa 3. se constată un riviriment notabil. având în 101 . În ultima perioadă de timp. .alte activităţi economice sunt cele din sfera serviciilor care în ultima perioadă de timp cunosc o dezvoltare tot mai mare şi ca urmare a dezvoltării activităţii de turism. această activitate a atins o limită inferioară foarte scăzută. Activitatea proprie este activitatea ce decurge din atribuţiile pe care Administraţia Rezervaţiei le are în calitatea sa dublă de administrator de arie protejată (conform prevederilor legii nr.1). 2.sectorul construcţiilor civile cunoaşte o dezoltare relativă datorită fenomenului de dezvoltare a construcţiilor de locuinţe noi.1.

cu prioritate la obiectivele majore cu impact semnificativ asupra mediului conform procedurii de inspecţie. inspecţie şi supraveghere ecologică (Căsuţa 3. asigurând cadrul planificat de desfăşurare a activităţii de inspecţie prin stabilirea obiectivelor. 8. potrivit prevederilor legale în vigoare. 6. e) stabileşte programele de conformare potrivit dispoziţiilor legale şi urmăreşte modul de îndeplinire a acestora. acordurile şi autorizaţiilor de mediu ce sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei. al schimbării proprietarilor şi al încetării activităţii obiectivelor cu impact asupra mediului şi sănătăţii umane. Participă la elaborarea lucrărilor de sinteză privind protecţia calităţii mediului din Rezervaţie. comunitatea ştiinţifică. 3. a tehnologiilor curate. Organizează şi exercită controlul asupra modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale. b) elaborează documentaţiile de valorificare a resurselor naturale regenerabile. h) acordă consultaţii tehnice în domeniul elaborării documentaţiilor însoţitoare ale cererilor de emitere a avizelor. 102 . acordurilor şi autorizaţiilor de mediu._________________________________________________________________________________ vedere necesitatea promovării. pe teritoriul Rezervaţiei. în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi a reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane.2 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţie în domeniul inspecţiei şi supraveghere ecologică Atribuţii în domeniul inspecţie şi supraveghere ecologică 1. 7.3). c) elaborează puncte de vedere pe care le transmite ministerului sau agenţiilor limitrofe de protecţia mediului pentru actele de autorizare a căror eliberare intră în competenţa acestora. conştientizare şi educaţie ecologică (Căsuţa 3. patronat şi societatea civilă. Efectuează activitate de inspecţie pe teritoriul Rezervaţiei la agenţii economici care desfăşoară activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. d) realizează şi ţine evidenţa obiectivelor şi activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului de pe teritoriul Rezervaţiei sub aspectul îndeplinirii obligaţiilor legale de autorizare. Elaborează documentaţiile pentru punerea în valoare a resurselor naturale regenerabile ale patrimoniului natural din Rezervaţiei şi emite contractele. 5. Elaborează anual politica de inspecţie la nivelul Administraţiei Rezervaţiei. sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei. autorizaţiile şi permisele de desfăşurare a acestor activităţi pentru care: a) primeşte şi analizează cererile de autorizare a activităţilor economice şi sociale din perimetrul Rezervaţiei şi a documentaţiilor ce le însoţesc. f) îndeplineşte procedurile legale cu privire la asumarea obligaţiilor de mediu în procesul de privatizare. sarcinilor şi modalităţile concrete de acţiune pentru îndeplinirea acestora. în care scop: a) elaborează avizele. Participă la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de colaborare cu autorităţile locale. Participă la elaborarea normelor tehnice şi a altor documente cu caracter normativ. privind aplicarea legislaţiei. prin actele de autorizării. c) elaborează contractele şi documentele de autorizare a activităţilor economice de valorificare a resurselor naturale regenerabile a căror autorizare este în competenţa Administraţiei Rezervaţiei. Căsuţa 3. acordurilor şi autorizaţiilor de mediu. privind desfăşurarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului. g) îndeplineşte atribuţiunile de autorizare care. schimbarea modelelor de producţie şi consum. standardele şi normativele în vigoare privind. a politicilor şi strategiilor pentru protecţia mesiului şi dezvoltare durabilă pe teritoriul Rezervaţiei.2). b) primeşte şi analizează documentaţiile ce însoţesc cererile de emitere a avizelor. 2.

Efectuează activitate de inspecţie împreună cu reprezentanţii compartimentelor de inspecţie din ATPM. coordonarea Autorităţii Cenntrale pentru Protecţia Mediului. protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice. Îndrumă agenţii economici care desfăşoară activităţi social economice cu impact asupra mediului. g) protecţia aşezărilor umane. în care scop cooperează nemijlocit cu toate autorităţile teritoriale competente incluzând autorităţile vamale şi aplică măsurile prevăzute de lege. persoane fizice sau juridice. potrivit prevederilor legale în cazul unor fapte ce constituie infracţiuni. conservarea diversităţii biologice. 15. bunurilor şi altor materiale. 9. colaborează cu unităţile teritoriale aflate în subordinea. sesizează organele de urmărire sau cercetare penală. Controlează modul în care sunt respectate prevederile planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism._________________________________________________________________________________ protecţia atmosferei. a florei şi faunei sălbatice. 12. în cazul agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea şi în afara perimetrului Rezervaţiei. norme tehnice şi asupra intensificării acţiunilor de instruire a personalului pe probleme specifice. prevenirii poluării mediului şi ameliorării calităţii factorilor de mediu. 8. 16. cu regim special de comercializare în conformitate cu legislaţia internaţională care reglementează comerţul internaţional cu astfel de produse. Aplică măsurile prevăzute de lege pentru neconformare la dispoziţiile legale. Organizează şi exercită controlul cu privire la desfăşurarea acţiunilor de import . inspecţie şi monitoring în vederea întăririi capacităţii instituţionale a Administraţia Rezervaţiei. participă la elaborarea unor planuri concrete de acţiune pentru corelarea activităţilor de reglementare. după caz. În exercitarea atribuţiilor pe care le are. 17. după caz. bunuri sau materiale. f) regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii. inclusiv valorificarea fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sălbatice de interes vânătoresc. inspecţia de mediu şi control ecologic cooperează nemijlocit şi poate iniţia şi poate participa la acţiuni comune cu organele de inspecţie şi control aparţinând de celelalte autorităţi judeţene şi locale. Identifică şi informează Administraţia Rezervaţiei asupra necesităţii dezvoltării unor reglementări specifice. constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale în domeniul protecţiei mediului şi. pentru acele activităţi/obiective identificate ca fiind majore cu impact semnificativ asupra mediului. 7. ghiduri. Urmăreşte realizarea măsurilor stabilite prin programele de conformare la termenele convenite în cadrul acestora. respectării legislaţiei de mediu. 6. Recomandă conducerii Administraţiei Rezervaţiei măsuri necesare pentru îmbunătăţirea colaborării cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei. 5. incluzând măsurile speciale ce trebuie realizate pentru evitarea accidentelor în caz de catastrofe naturale şi aplică măsurile prevăzute de lege. 14. a) b) c) d) 4. i) regimul pesticidelor şi al îngrăşămintelor chimice. 13. în scopul îmbunătăţirii activităţii de inspecţie de mediu. potrivit legii. 11. Controlează modul în care sunt respectate dispoziţiile legale în vigoare cu privire la obligativitatea autorizării activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului şi aplică măsurile prevăzute de lege. cu organizaţii neguvernamentale. Controlează realizarea măsurilor speciale la obiectivele economice cu riscuri majore de impact asupra mediului. e) valorificarea resurselor biologice de floră şi faună sălbatică. prevenirii poluării mediului şi/sau menţinerii. în vederea îmbunătăţirii performanţelor de protecţia mediului ale acestora.export al produselor. ameliorării calităţii mediului şi refacerii zonelor poluate. Participă împreună cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei la elaborarea politicii locale de mediu urmărind reducerea poluării şi creşterea gradului de conformare a obiectivelor majore cu impact semnificativ asupra mediului. Colaborează cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei la emiterea actelor de reglementare precum şi la elaborarea programelor de conformare pentru activităţile existente care nu întrunesc condiţiile de autorizare. Rezolvă sesizările cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei mediului. 103 . protecţia solului şi a ecosistemelor terestre. protecţia peisajelor şi habitatelor naturale. aprobate conform legii şi aplică măsurile prevăzute de lege. În exercitarea atribuţiilor pe care le are. 10. h) regimul substanţelor chimice periculoase şi al deşeurilor.

2. Organizează acţiuni cultural . încălcări ale legislaţiei mediului. 4. 2. organizează şi desfăşoară acţiuni educaţionale privind protecţia şi conservarea mediului. 20. starea panourilor de semnalizare.vizuale destinate acţiunilor de educaţie şi informare a opiniei publice. 5. 2._________________________________________________________________________________ 18. panourilor de avertizare. Elaborează şi realizează materialele scrise şi audio. Participă la desfăşurarea activităţilor cu caracter protocolar organizate de Administraţia 104 . Desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor de specialitate implementate de instituţii naţionale sau din străinătate conform programelor de colaborare interne şi internaţionale promovate de Administraţiei Rezervaţiei. Elaborează programele şi materialele de conştientizare publică. privind componenta de educaţie ecologică. Asigură şi dezvoltă permanent relaţiile cu personalul didactic în elaborarea unor tematici adecvate pentru orele de diriginţie. alte degradări ale ecosistemelor. 11. a societăţilor comerciale ce desfăşoară activităţi pe teritoriul rezervaţiei şi a turiştilor. pescuitul. Căsuţa 3. zonele tampon de protecţie. 9. Organizează acţiuni de informare privind legislaţia de protecţie a mediului. Asigură organizarea şi funcţionarea centrelor de vizită şi informare ale Administraţiei Rezervaţiei. biologie. ştiinţele naturii. Elaborează. vânătoarea. Colaborează cu organizaţii neguvernamentale sau cu alte organizaţii la desfăşurarea acţiunilor educative şi de informare ecologică. încălcări ale legislaţiei silvice şi alte norme legale privind regimul zonelor protejate. întocmeşte rapoarte şi informări privind deficienţele sesizate. popularizare a Rezervaţiei şi pentru educarea ecologică a populaţiei locale.3 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul conştientizării publice Atribuţii în domeniul conştirntizării publice 1. 10.artistice cu tematici adecvate dedicate în special copiilor şi tinerilor. 8. poluările. reglementate prin acord sau autorizaţie de mediu şi sancţionează nerespectarea prevederilor stabilite prin actele de reglementare. Urmăreşte respectarea regimului de protecţie integrală în zonele strict protejate şi aplică sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară orice fel de activităţi în astfel de zone (cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea privind protecţia mediului înconjurător). 12. 23. 24. Asigură şi dezvoltă permanent relaţiile cu reprezentanţii mass-mediei din ţară şi din străinătate în vederea popularizării obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei privind conservarea şi reconstrucţia ecosistemelor deltaice şi combaterea cauzelor ce determină tendinţe negative în evoluţia acestora. 6. Elaborează materiale şi participă la acţiuni de instruire organizate de Administraţia Rezervaţiei. 13.121. precum şi legislaţia specifică şi reglementările Administraţiei Rezervaţiei.118. precum şi dezvoltarea durabilă pe teritoriul Rezervaţiei. 19. Controlează activitatea persoanelor fizice sau juridice care execută lucrări de exploatare a resurselor naturale regenerabile. Controlează şi analizează modul de întreţinere şi menţinere a funcţiilor fiecărei categorii de zonă protejată în scopul conservării biodiversităţii şi habitatelor naturale. 14. Desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor de specialitate implementate de instituţii naţionale sau din străinătate conform programelor de colaborare interne şi internaţionale promovate de Administraţia Rezervaţiei. Verifică persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi permanente în perimetrul zonelor tampon de protecţie a zonelor strict protejate în vederea combaterii fenomenelor negative ca: braconajul. Indeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control ecologic prevăzute de lege şi aplică măsurile corespunzătoare. 21. 22. 7. 3. Controlează şi verifică marcajele cu rol în delimitarea zonelor de protecţie integrală. Controlează zonele strict protejate şi zonele tampon de protecţie a acestora din cadrul Rezervaţiei urmărind respectarea normelor legale în vigoare referitoare la administrarea şi gospodărirea obiectivelor protejate în raport cu legislaţia privind protecţia mediului înconjurător. etc. Realizează şi urmăreşte apariţia periodică a ziarului Rezervaţiei. comunicare şi conştientizare publică. bariere.

3.reglementare – autorizare. înfiinţarea de noi zone. Contractează şi urmăreşte realizarea studiilor de prefezabilitate şi a documentaţiilor de execuţie şi obţine avizele necesare deschiderii finanţării şi contractării lucrărilor de investiţii.6). Urmăreşte evoluţia principalelor elemente ce caracterizează starea patrimoniului natural al rezervaţiei şi aplică măsurile din planul de management. Consiliului Ştiinţific. rare.5. Organizează şi ţine evidenţa. Organizează evidenţa operativă a resurselor naturale valorificate conform autorizaţiilor emise. Organizează şi conduce licitaţiile pentru execuţia obiectivelor stabilite prin plan şi încheie contractele economice cu câştigătorii acestora. 10. Elaborează note de sinteză asupra rezultatelor cercetărilor şi aplicarea acestora apoi le prezintă. pe folosinţe şi deţinători. Elaborează propuneri de îmbunătăţirea a metodologiei şi a sistemului de evidenţa administrării patrimoniului din domeniul public de interes naţional. a contractelor economice încheiate şi urmăreşte evoluţia acestora. Elaborează raportul anual privind administrarea patrimoniului natural. 11. precum şi conservarea diversităţii biologică) (Căsuţa 3. după caz.supraveghere şi control ecologic. periclitate sau pe cale de dispariţie şi propune măsurile necesare pentru protecţia şi conservarea acestora pe teritoriul Rezervaţiei. Analizează rezultatele cercetărilor ştiinţifice privind evoluţia zonelor strict protejate şi propune măsuri pentru extinderea acestora. guvernatorului rezervaţiei sau le înaintează autorităţilor competente. 2. 8. Căsuţa 3. 2. Căsuţa 3. . 12. 5. 9. 3. Activitatea de administrator de arie protejată este exercitată prin compartimentele: . 3. execuţia unor lucrări de protecţie sau conservare a ecosistemelor ameninţate şi protecţia florei şi faunei declarate monumente ale naturii. Analizează rezultatele cercetărilor. 6. Organizează evidenţa speciilor de plante şi animale endemice. Urmăreşte şi asigură respectarea de către proiectant a metodologiilor stabilite de normativele în vigoare privind conţinutul studiilor de prefezabilitate precum şi a normativelor ministerelor şi organelor centrale de specialitate. 105 . a suprafeţelor terestre şi acvatice ce compun patrimoniul Rezervaţiei. utilizarea resurselor naturale şi dezvoltarea durabilă.4. rapoartele statistice şi observaţiile de teren privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi fundamentează propunerile programelor anuale de exploatare a acestora. 3. 7. 13. Aplică prevederilor programului de valorificare a resurselor naturale regenerabile prin elaborarea cărţii tehnice a resursei de referinţă. Elaborează programul proiectului anual şi cel de perspectivă privind reconstrucţia ecologică a zonelor ce sunt introduse în procesul de refacere ecologică de către Consiliului Ştiinţific al Administraţia Rezervaţiei. . Urmăreşte modul de utilizare în teren a suprafeţelor în raport cu destinaţia acestora stabilită prin autorizaţiile de funcţionare. 4. Elaborează propuneri pentru “Cartea Roşie” a Rezervaţiei. 4. . Elaborează capitolul privind evoluţia ecosistemelor deltaice din raportul trimestrial şi anual asupra activităţii Adminstrarea Rezervaţiei.conştientizare şi educaţie ecologică.4 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul administrării patrimoniului Atribuţii în domeniul administrării patrimoniului 1.5 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul reconstrucţiei ecologice Atribuţii în domeniul reconstrucţiei ecologice 1._________________________________________________________________________________ Rezervaţiei.administrarea patrimoniului (cuprinde monitoringul integrat al Rezervaţiei.

18.6 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul monitoringului integrat Atribuţii în domeniul monitoringului integrat 1. Asigură decontarea lucrărilor executate şi recepţionate precum şi soluţionarea divergenţelor ce apar cu privire la calitatea lucrărilor realizate. organisme. 10. 11. 13. 106 . la nivel de Administraţie.monitoringul surselor de poluare. . Organizează şi operează. 9. Întocmeşte rapoartele periodice de realizare a obiectivelor._________________________________________________________________________________ 5. stocarea. 14. 7. baza de date ataşată Sistemului de Monitoring Naţional. Căsuţa 3. 16. Prezintă programul de avizare a documentaţiilor. 8.monitoringul aşezărilor umane. Verifică corectitudinea şi legalitatea valorilor solicitate de contractanţi şi poartă răspunderea utilizării responsabile a fondurilor. Asigură evidenţa principalelor surse de poluare şi evaluează cantităţile de poluanţi evacuate în mediu de acestea. Asigură supravegherea tehnică şi ţine evidenţa tehnico-operativă a lucrărilor efectuate pe stadii fizice şi termene. Urmăreşte şi asigură realizarea concilierii divergenţelor la contractele de proiectare sau execuţie susţinând interesele Adminstraţiei Rezervaţiei în faţa organelor de conciliere. 3. 15. asigură prezentarea în termen a documentaţiilor către organele de avizare şi elaborează punctul propriu de vedere cu privire la documentaţia prezentată în CTE – ARBDD. sesizând organele în drept. organizaţii şi societăţi comerciale româneşti şi străine.monitoringul biodiversităţii. Elaborează şi supune aprobării programul de investiţii şi listele de dotări anuale pentru activitatea proprie a Administraţiei Rezervaţiei. după cum urmează: . 2. Asigură colectarea. 19. 12. promovând activitatea de atragere a participanţilor şi sponsorilor externi şi interni. 4. b) proiectarea şi actualizarea periodică a subsistemelor de monitoring. Propune conducerii Administraţiei Rezervaţiei componenţa comisiei de recepţie şi răspunde de desfăşurarea corespunzătoare a lucrărilor acesteia. Asigură organizarea şi funcţionarea sistemului de monitoring integrat din Rezervaţie ca parte a sistemului naţional de monitoring integrat aprobat de Autoritatea Centrală pentru Protecţia Mediului. cât şi de alte instituţii în conformitate cu prevederile diagramei de relaţii şi colaborările stabilite cu celelalte subsisteme de bază de date ale sistemului naţional e pe teritoriul de autoritate al Adminsitraţiei Rezervaţiei. Urmăreşte execuţia lucrărilor la obiectivele de investiţii şi asigură execuţia de calitate şi conformă cu documentaţia aprobată. prelucrarea şi transmiterea informaţiilor necesare bazei de date a Administraţiei Rezervaţiei. 6. Asigură participarea comisiei la realizarea recepţiilor parţiale şi a recepţiei finale şi urmăreşte permanent finalizarea lucrărilor restante. furnizate de compartimentele funcţionale ale acesteia. Actualizează inventarul speciilor de floră şi faună pe baza rezultatelor cercetărilor desfăşurate în teritoriului Rezervaţiei. Asigură elaborarea documentelor primare şi tehnico-operative pentru susţinerea cauzelor Administraţia Rezervaţiei. 5. prin: a) realizarea inventarului periodic a surselor de poluare a mediului pe baza metodologiilor aprobate. Susţine documentaţiile supuse avizării în faţa organelor competente. .monitoringul factorilor de mediu. 17. Elaborează prospecte şi face publice proiectele sau programele ce urmează a fi aplicate. Adoptă măsuri de recuperare a pagubelor produse de executant din culpa acestuia asupra ecosistemelor deltaice. . Elaborează propuneri de proiecte de reconstrucţie ecologică de importanţă deosebită la care să fie antrenete în finanţare şi execuţie. în caz de divergenţă cu constructorul sau proiectantul.

rapid şi lent. pentru: a) expertizarea calităţii apei. 7. Întocmeşte note de sinteză. întocmeşte fişe de descriere şi urmărire a parametrilor de dinamică specifici fiecărei zone. Întocmeşte rapoarte privind dotarea tehnică. 21. informând operativ apariţia oricăror evenimente deosebite în teritoriul rezervaţiei. 107 . d) lista speciilor propuse sau declarate Monumente ale Naturii pe teritoriul Rezervaţiei. în vederea extinderii gamei indicatorilor de poluare analizaţi şi creşterii nivelului calităţii analizelor. specificând cazurile în care trebuie înştiinţate conducerea şi celelalte compartimente funcţionale ale Administraţiei Rezervaţiei de evenimentele deosebite. Organizează programul de lucru al personalului cu sarcini de colectare a probelor destinate analizelor de laborator. Participă la intercalibrări şi schimburi de informaţii cu alte laboratoare specializate în domeniul protecţiei mediului. 22. Asigură informarea operativă şi permanentă a Autorităţii Centrale pentru Protecţia Mediului asupra tuturor evenimentelor deosebite de mediu produse pe teritoriul Rezervaţiei. În desfăşurarea activităţii sale Administraţia Rezervaţie colaborează cu toate instituţiile publice care au atribuţii în teritoriul Rezervaţiei şi dezvoltă acţiuni de colaborare cunorganizaţii neguvernamentale din România sau din alte ţări care îşi exprimă disponibilitatea de a participa la gestionarea Rezervaţiei. 20. stabilind traseele şi sarcinile acestora. Asigură implementarea software-lui de reţea şi îmbunătăţirea programelor proprii de înregistrare şi prelucrare a datelor necesare funcţionării Administraţiei Rezervaţiei . 11. Organizează şi realizează fluxurile de date. Efectuează analize şi măsurători cu caracter special. Fundamentează nevoile de dezvoltare a cercetării fenomenelor deltaice în domeniul său de activitate. 13. 24. în vederea stabilirii cauzelor şi luării măsurilor ce se impun. 23. referate de specialitate privind situaţia biodiversităţii şi aşezărilor umane în teritoriul rezervaţiei. 9. rare. 14. în situaţii de poluări accidentale apărute în teritoriul Rezervaţiei. Întocmeşte programul de permanenţă la dispeceratul unităţii. informaţii. b) lista adiţională a speciilor protejate prin convenţia de la Berna existente în Rezervaţie. aparatură şi piese de schimb necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii în cadrul serviciului. Asigură întocmirea sintezelor periodice privind starea şi evoluţia calităţii mediului la nivelul Administraţiei Rezervaţiei. b) supravegherea calităţii aerului. 8. Efectuează analize fizico-chimice pentru evaluarea calităţii factorilor de mediu în conformitate cu programul de monitoring integrat al Rezervaţiei. verifică şi actualizează periodic: a) situaţia speciilor de plante şi animale endemice. asigurarea cu reactivi. c) supravegherea calităţii solului. c) lista speciilor cuprinse în “Cartea Roşie” a Rezervaţiei. Urmăreşte starea şi evoluţia zonelor strict protejate din Rezervaţie. 15. Asigură realizarea şi administrarea reţelei de calculatoare din cadrul instituţiei. 19. Experimentează şi verifică metode noi de analiză. 18. Constanţa şi Galaţi şi de Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele de Mediu ale judeţelor Tulcea. periclitate sau pe cale de dispariţie. în conformitate cu structura aprobată. 17. în regim de permanenţă. Ţine evidenţa. Constanţa şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Eliberează buletine de analiză pe care le pune la dispoziţia compartimentelor funcţionale interesate sau la alţi beneficiari._________________________________________________________________________________ 6. 12. 16. Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate în primul rând de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi şi a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din Tulcea. Interpretează datele obţinute din determinări şi elaborează buletinele de analiză a calităţii factorilor de mediu. Îmbunătăţeşte sistemul de evidenţă şi gestiune a datelor la nivelul Administraţiei Rezervaţiei prin optimizarea structurii bazei de date şi introducerea unui program de gestiune a datelor. 10.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină. Direcţia Judeţeană Sanitar – Veterinară. Administraţia Rezervaţiei colaborează cu unităţi de cercetare de importanţă naţională: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării –Tulcea. dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în apă. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie şi Ecologie MarinăGeoEcoMar Bucureşti. colaborarea Administraţiei Rezervaţiei se dezvoltă cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu Consiliile Locale ale comunelor din perimetrul Rezervaţie.2. situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane (Bucureşti. Nu vor putea fi realizate obiectivele de management fără asigurarea resurselor materiale necesare 108 . Tulcea). precum şi alte unităţi de cercetare. într-o stare de echilibru caracterizată de elementele prezentate în capitolele ce descriu această stare. Fundaţia Prietenii Deltei Sulina. Ministerul Culturii prin Inspectoratul Judeţean de Cultură._________________________________________________________________________________ Administraţia Rezervaţiei colaborează cu Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră din Tulcea. Ministerul Sănătăţii prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică. Consiliul Local Tulcea şi Consiliul Local Sulina dar şi ale celor situate în imediata vecinătate a Rezervaţiei. În categoria factorilor externi.. creşterea volumului de deşeuri. trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Tulcea. Direcţia Naţională pentru Turism. naţionale (Societatea Ornitologică Română. în special. unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea). etc. În plan local. Regina Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Tulcea. Grigore Antipa Constanţa. funcţionarea marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galaţi. presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a resurselor naturale în general şi a celei piscicole. dar şi în tendinţa actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor.1 Ameninţări privind situaţia ecologică Situaţia ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată. cu Ministerul Agriculturii. Galaţi-Brăila. 3.2 Ameninţări existente şi potenţiale 3. în prezent. Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia de Ape Dobrogea –Litoral – Sistemul de Gospodărirea a Apelor Tulcea. dezvoltarea serviciilor.2. 3. Din punct de vedere al cercetării ştiinţifice. Autoritatea Navală Română. sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic. Administraţia Rezervaţiei colaborează şi cu organizaţii neguvernamentale. Salvaţi Dunărea şi Delta Dunării – Academia Caţavencu) sau internaţionale (WWF – Fondul Mondial pentru Natură). Autoritatea Naţională Sanitar – Veterinară. locale (Vox Deltae din Crişan. dezvoltarea activităţii de transport. etc. etc. dezvoltarea transportului naval pe Dunăre.3 Ameninţări privind situaţia mangementului Eficienţa managementului Rezervaţiei este strâns legată de asigurarea condiţiilor optime pentru implementarea obiectivelor stabilite prin Planul de management. Acest echilibru poate fi însă deranjat de o serie de factori interni sau externi. Dintre factorii interni.

În prezent unei persoane din Administraţia Rezervaţiei îi revine o suprafaţă de circa 4360 ha de arie protejată. a florei şi faunei sălbatice şi necesită cuprinde 109 . aparatură de laborator. prin Legea nr. Acest număr de personal ce cuprinde 40 de agenţi ecologi. în perioada 1991 – 2000. iar unui agent îi revine 14. O altă ameninţare pentru desfăşurarea managementului Rezervaţiei în condiţii optime o constituie posibila instabilitate a cadrului cadrul legislativ. pentru Parcul Naţional Munţii Măcinului. nivelul personalului înregistrat în acea perioadă (circa 180 de persoane). există un personal de 40 persoane. pentru o suprafaţă totală de circa 48. personalul Rezervaţiei a cunoscut evoluţii contradictorii cunoscând o creştere graduală. Pe de altă parte. Spre comparare. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. mijloace de comunicare. Neasigurare acestor condiţii principale prezentate mai sus.000 ha. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. pentru realizarea lucrărilor care asigură funcţionarea optimă a sistemului hidrologic din complexele acvatice. în perioada 1993-1994. ceea ce presupune promovarea unui program complex şi corespunzător pentru realizarea acestui deziderat. a fost evaluat la un număr de 335 de posturi. a proiectelor de protecţie a speciilor periclitate şi cu valoare conservativă ridicată. 82/1993 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu modificările ulterioare. În prezent. iar în partea ucraineană a Deltei Dunării. în suprafaţă totală de 11. în prezent. deasemenea.1994. reprezintă tot atâtea riscuri de nu realiza o activitate corespunzătoare de gestionare a Rezervaţiei. din care 122.12. 142/30. În perioada trecută de la înfiinţare. cuprinde necorelări cu prevederile legislative privind gestionarea ariilor protejate din România.500 ha de arie protejată ceea ce reprezintă una din cele mai reduse încadrări de personal de pe continentul european. ceea ce înseamnă un raport net superior (1 persoană/1200 ha). o cerinţă importantă._________________________________________________________________________________ constând într-o infrastructură adecvată (mijloace de transport. ajungându-se la 107 în 2004.227 ha. Acest număr a cunoscut reducere substanţială. deasemenea. Implementarea Planului de Management este condiţionată şi de asigurarea resurselor financiare. după 2001. Trebuie menţionat că orice reducere de personal sub nivelul actual pune în pericol realizarea obiectivelor Rezervaţiei. Legea nr. în acest domeniu. este total insuficient pentru administrarea unei arii protejate de dimensiunile Rezervaţiei. se menţionează că tot în Dobrogea. România s-a angajat să crească numărul agenţilor ecologi cu 20 de posturi în fiecare an pe o durată de cinci ani (1995-2000). este asigurat un personal de 12 persoane (1 persoană la 935 ha). având ca bază. echipamente pentru informatizarea activităţii. necesare pentru realizarea proiectelor de reconstrucţie ecologică pentru readucerea amenajărilor piscicole şi agricole abandonate în regimul hidrologic natural. În urma unei evaluări realizate de experţi IUCN în cadrul unui proiect finanţat de BERD. spaţii de lucru. Nu vor putea fi realizate obiectivele de management ale Rezervaţiei fără un număr corespunzător de personal având un grad adecvat de pregătire. Este necesar.). necesarul de personal pentru administrarea RBDD. agenţi ecologi. Asigurarea resurselor umane reprezintă. asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului. când s-a ajuns la un număr total de circa 180 de salariaţi din care 83 agenţi ecologi. de ratificare a acordului de împrumut nerambursabil cu BIRD. etc. conservarea habitatelor naturale. după care s-a înregistrat o creştere lentă a numărului până la 133.

analizarea a ceea ce implică asemenea aplicaţii în sensul contribuţiei la dezvoltare. (Princ. 110 . studierea posibilităţii aplicării fiecărui principiu._________________________________________________________________________________ prevederi ce aliniază cadrul legislativ naţional la cel al Uniunii Europene. Diversitate biologică mare. Sistem de cooperare orizontal si vertical (Principiul 2). Schimbarea ecosistemică afectează utilizarea economică (Principiul 8). cu multe interacţiuni (Principiul 12). PUNCTE TARI: . etc. PUNCTE SLABE: Managementul este prea centralizat in Tulcea (Principiul 2). Lipsa concesiilor corespunzatoare ale stakeholderilor (Principiul 3). dacă se aplică. Intervenţii manageriale socio-economice mai puţin bazate pe dezvoltare durabilă (Principiul 3). în primul rând. Conflicte inerente între localnici şi marile firme private generate de utilizarea resurselor (Principiul 8). Protecţia legală prin legi naţionale şi convenţii internaţionale: Ramsar. oportunităţilor pentru managementul ecosistemelor. abundenţă de specii endemice (Principiul 5). a obstacolelor. Disfuncţiile pieţei (Principiul 4). şi integrarea conservării şi utilizarea diversităţii biologice (Principiul 10). OPORTUNITĂŢI: Abordarea ştiinţifică a conservării biodiversităţii şi a dezvoltării durabile folosind cunoaşterea locală indigenă şi recunoaşterea drepturilor acesteia (Principiul 1). Aceasta înseamnă. Imbunătăţirea potenţială a cunoaşterii ştiinţifice şi a educaţiei ecologice (Principiul 11). prevederi care trebuie introduse şi în legea Rezervaţiei. Implementarea directivelor UE (Principiul 4) Echilibru corespunzător între. Cele mai multe probleme de gestiune a diversităţii biologice sunt complexe. Lipsa conectivităţii între utilizatori. Un grad ridicat de cunoaştere ecologică şi economică a populaţiei indigene (Principiul 6) Experienţa în reconstrucţie ecologică (principiul 9). Reconstrucţia ecologică a polderelor abandonate (Principiul 3).1). IBAs. 3. şi populaţia locală indigenă în implementarea procesului de planificare managerială (Principiul 7). UNESCO MAB Biosphere Reserve. oameni de ştiinţă. manageri. în al doilea rând. OBSTACOLE (CONSTRÂNGERI): Sistem managerial centralizat (Principiul 2).3 Analiza SWOT Analiza SWOT a fost elaborată luând în considerare aceste realităţi şi prin aplicarea principiilor de conservare a diversităţii biologice pentru Rezervaţie.

Căsuţa Principiile privind conservarea biodiversităţii. 15-26 mai 2000 (în decizia V/6) (Căsuţa ). ale vizitatorilor săi.4. la Nairobi. de zonă umedă de importanţă internaţională. Argument: Diverse sectoare ale societăţii percep ecosistemele în sensul propriilor lor nevoi economice. naturale sau antropice cu grad ridicat de sensibilitate generează resurse naturale ce pot susţine activităţi economice şi prin acestea. Principiul 2: Managementul trebuie descentralizat până la nivelul inferior corespunzător. Convenţia privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională ca Habitat al Păsărilor de Apă şi Convenţia privind Patrimoniul Universal. Opţiunile societătii trebuie exprimate cât se poate de clar. într-o anumită măsură.1 Implementarea cerinţelor convenţiilor internaţionale Planul de management pentru conservarea diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă o necesitate şi singurul mod în care pot fi armonizate interesele diferite ale locuitorilor rezervaţiei. Cele mai importante 5 convenţii internaţionale ale căror prevederi acţionează şi în Rezervaţiei sunt: Convenţia privind Diversitatea Biologică. într-un mod corect şi echitabil._________________________________________________________________________________ 3. Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate. Convenţia privind Speciile Migratoare. şi managementul trebuie să ia în considerare acest lucru.4 Scopul managementului 3. 111 . nivelul de bunăstare al populaţiei locale în primul rând dar şi al populaţiei din localităţile învecinate Rezervaţiei. culturale şi sociale. în această zonă în care sistemele ecologice. acvatice. precum şi ale celor care vin în Rezervaţie în scopul dezvoltării unor activităţi economice. Populaţia indigenă şi alte comunităţi care trăiesc în spaţiul terestru sunt stakeholderi importanţi şi drepturile şi interesele acestora ar trebui să fie recunoscute. Având în vedere statutul triplu recunoscut pentru Rezervaţie: de rezervaţie a biosferei. Principiile privind conservarea diversităţii biologice au fost adoptate în cadrul celei de-a 5-a Conferinţe a Părţilor (COP5) ale Convenţiei privind Diversitatea Biologică (CBD). mai ales ca habitat al păsărilor de apă (Convenţia Ramsar) dar şi de zonă a patrimoniului natural universal. ale căror prevederi sunt aplicabile şi în perimetrul Rezervaţiei. Atât diversitatea culturală cât şi cea biologică sunt componente centrale ale abordării ecosistemice. elaborarea planului de management trebuie să ţină seama de cerinţele legale în vigoare privind gestionarea ariilor naturale protejate dar şi de cerinţele Convenţiilor internaţionale. Nairobi 15-26 mai 2000 Principiul 1: Obiectivele de management ale suprafeţelor terestre. Ecosistemele trebuie gestionate pentru valoarea lor intrinsecă şi pentru beneficiile tangibile sau intangibile aduse oamenilor. şi ale resurselor vii depind de opţiunile societăţii. Natural şi Cultural. în cadrul Programului UNESCO “Omul şi Biosfera”.

Conexiunile între zone trebuie să fie promovate acolo unde este necesar. Limitele funcţionării ecosistemului pot fi afectate în măsuri variabile de condiţii întreţinute artificial. Cu cât managementul ţine mai mult cont de ecosisteme. Acestea pot instituţiile implicate în procesele de compromisurile corespunzătoare. cei ce generează costuri de mediu (precum poluarea) se sustrag responsabilităţilor. acolo unde este cazul restaurarea acestor interacţiuni şi procese. Acestea apar adesea prin distorsiunile de piaţă. temporare. nu plătesc costurile asociate acesteia şi. Orice astfel de program de gestiune a ecosistemelor ar trebui să: a) reducă distorsiunile de piaţă care afectează diversitatea biologică. ar trebui să fie o ţintă prioritară a abordării ecosistemelor. Argument: Funcţionarea şi rezilienţa ecosistemelor depind de o relaţie dinamica în cadrul speciei. şi între acestea şi mediul lor abiotic. impacte posibile necesită consideraţii şi necesita restructurări sau moduri de organizare pentru decizie. este necesară înţelegerea şi gestionarea ecosistemelor în context economic. Stimulentele permit celor ce controlează resursa să beneficieze şi asigură plata de către cei ce generează costuri de mediu. participarea şi utilizarea cunoştinţelor locale. cei ce beneficiază de pe urma conservării. Principiul 4: Recunoaşterea beneficiilor potenţiale din management. Principiul 7: Abordarea ecosistemică trebuie să fie efectuată la scară spaţială şi temporală potrivită. într-o măsură realizabilă. Argument: Abordarea trebuie facută la scară temporală şi spaţială potrivită obiectivelor. Argument: Intervenţiile manageriale neprevăzute asupra altor ecosisteme. de asemenea. precum şi interacţiunile fizice şi chimice în cadrul mediului. care subevaluează sistemele naturale şi populaţiile şi oferă stimulente şi indemnizaţii pentru favorizarea conversiei terenurilor către sisteme mai puţin diverse. oameni de ştiinţă şi comunităţile locale indigene. Argument: Considerând probabilitatea sau uşurinţa de a atinge obiectivele de management. Adesea. între specii. manageri. este de o mai mare importanţă pentru păstrarea pe termen lung a diversităţii biologice decât simpla protecţie a speciilor. în ecosisteme au adesea efecte necunoscute şi prin urmare. Limitele pentru management vor fi definite în mod operaţional de către utilizatori. Principiul 6: Ecosistemele trebuie gospodărite în cadrul limitelor funcţionării lor. pentru a face. managementul trebuie să fie prudent. Argument: Cea mai mare ameninţare pentru diversitatea biologică este înlocuirea acesteia cu sisteme alternative de utilizare a terenurilor. Principiul 3: Managerii ecosistemelor trebuie să ţină cont de efectele (actuale sau potenţiale) ale activităţilor lor asupra ecosistemelor adiacente sau asupra altor ecosisteme. Abordarea ecosistemică se bazează pe natura ierarhică a diversităţii biologice caracterizată de interacţiunea şi integrarea genelor. c) atribuie costuri şi beneficii în ecosistemele date. Managementul trebuie să implice toţi stakeholderii şi să echilibreze interesele locale cu interesul publicului larg. trebuie acordată atenţie condiţiilor de mediu care limitează productivitatea naturală. cu atât cresc responsabilitatea. atunci când este necesar. funcţionarea şi diversitatea ecosistemului. în scopul menţinerii funcţiilor şi serviciilor ecosistemelor. în conformitate. şi. Principiul 5: Conservarea structurii şi funcţionării ecosistemului. sau de condiţii imprevizibile. b) stabilească stimulente pentru promovarea conservării biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă. 112 . Conservarea şi. structura. speciilor şi ecosistemelor._________________________________________________________________________________ Argument: Sistemele descentralizate pot conduce la o mai mare eficienţă şi echitate. analize efectuate cu grijă.

a fost înfiinţată în 1971 şi stabileşte pentru statele părţi în primul rând cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare. Argument: Informaţiile din toate sursele sunt foarte importante pentru stabilirea unor strategii manageriale ecosistemice eficiente. şi beneficii imediate. regional şi internaţional. obiectivele pentru un management ecosistemic trebuie să fie stabilite pe termen lung. ecosistemele sunt deranjate continuu de un complex de incertitudini şi “surprize” potenţiale în domeniile uman. biologic şi de mediu. Este de dorit o cunoaştere mai bună a funcţiilor ecosistemelor şi a impactului activităţilor antropice. inclusiv compoziţia speciilor şi abundenţa populaţiilor se schimbă. şi stakeholderii de la nivel local. printre altele. luând în considerare. Acestea intră în conflict în mod inerent cu tendinţa oamenilor de a favoriza obţinerea de câştiguri pe termen scurt. Abordarea ecosistemică trebuie să utilizeze un management adaptativ. Toate informaţiile relevante din orice domeniu de interes trebuie diseminate între stakeholderi şi părţile implicate. în locul celor de viitor. naţional. Prin urmare. cunoscută şi sub numele de Convenţia Ramsar._________________________________________________________________________________ Principiul 8: Recunoaşterea scărilor temporale variabile şi a efectelor ce caracterizează procesele ecosistemice. inovaţii şi practici. Se impune ca necesară o schimbare către situaţii mai flexibile. şi prin urmare ar trebui să implice cunoaşterea experţilor. Argument: Procesele ecosistemice sunt caracterizate prin scări temporale variabile. Convenţia privind protecţia zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă. Principiul 12: Abordarea ecosistemică ar trebui să implice toate sectoarele relevante ale societăţii şi diciplinele ştiinţifice. Ipotezele din spatele deciziilor manageriale propuse trebuie făcute explicite şi verificate faţă de cunoştinţele disponibile şi punctele de vedere ale stakeholderilor. managementul trebuie adaptat la aceste schimbări. efecte secundare şi implicaţii. să considere acţiunile de aplanare şi să facă faţă schimbărilor pe termen lung precum schimbările climatice. Conservarea trebuie să fie promovată prin 113 . Argument: Diversitatea biologică este importantă atât pentru valoarea sa intrinsecă cât şi datorită rolului cheie pe care îl deţine în furnizarea ecosistemelor şi a altor servicii de care noi toţi depindem. dupa caz. Pe lângă dinamica inerentă a schimbării. în acelaşi timp. Regimurile perturbatoare tradiţionale pot fi importante pentru structura şi funcţionarea ecosistemelor. şi întrega gamă de măsuri este aplicată într-un set de ecosisteme de la strict protejate până la cele antropice. unde conservarea şi utilizarea sunt văzute în context. Principiul 10: Abordarea ecosistemică trebuie să identifice echilibrul adecvat între integrarea conservării şi utilizarea diversităţii biologice. cu multe interacţiuni. inclusiv cunoaşterea ştiinţifică şi cea locală indigenă. Principiul 11: Abordarea ecosistemelor ar trebui să ia în considerare toate formele de informaţii relavante. Argument: Cele mai multe probleme de management a biodiversităţii sunt complexe. pentru a anticipa aceste schimbări şi trebuie să fie precaut în procesele de luare a deciziilor care pot îngrădi opţiuni. A existat o tendinţă în trecut de a gestiona componentele diversităţii biologice fie ca protejate sau neprotejate. dar. Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască faptul că schimbarea este inevitabilă Argument: Ecosistemele. orice decizie de sub incidenţa Articolului 8 (j) a Convenţiei asupra Diversităţii Biologice. astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone şi să asigure utilizarea raţională a resurselor lor. şi pot necesita intreţinere sau reconstrucţie.

prin existenţa unor servicii speciale. Orice reducere a suprafeţei unei zone umede trebuie să fie compensată prin crearea de noi rezervaţii naturale. Convenţia UNESCO consacră principiul conform căruia bunurile naturale care privesc întreaga omenire trebuie să fie conservate în interesul umanităţii şi un proces de asistenţă internaţională trebuie să ajute statele aflate în nevoie. ştiinţifică şi recreativă. acestea fiind sau nu înscrise pe listă._________________________________________________________________________________ crearea de rezervaţii în zonele umede. Convenţia privind conservarea speciilor sălbatice de animale migratoare (Bonn. totalizând 159 milioane de hectare se bucură de un regim naţional şi internaţional special de protecţie şi conservare. bazine hidrografice ori aceleaşi populaţii de animale din zonele umede. în sensul că acestea vor continua să aparţină entităţilor publice. este stipulată obligaţia de a coopera pentru statele care împart aceleaşi zone umede. Bunurile naturale care fac parte din patrimoniu mondial rămân supuse legislaţiei statului competent teritorial în ce priveşte proprietate. tehnice. 114 . respectând întocmai intependenţa de jurisdicţie a fiecărui stat. ca de exemplu păsările de apă migratoare. 1979). protejării faunei şi florei şi a habitatelor naturale din zonă. printre care şi Delta Dunării. şi de a nu lua nici o măsură susceptibilă de a prejudicia direct ori indirect acest patrimoniu. Ca resurse de mare valoare economică. private sau particularilor. De altfel. documentul consacră convenţia statelor semnatare de a-şi coordona politicile lor de conservare. scoate în evidenţă trei principii fundamentale acceptate de părţile contractante (Căsuţa ). Acest stat are competenţa de a identifica şi adelimita diferite bunuri care să fie înscrise pe lista patrimoniului natural mondial supus protecţiei. se stabileşte clar că guvernele naţionale sunt responsabile de protecţia siturilor. patrimoniului mondial aflat sub jurisdicţia lor. iar pe de altă parte. şi prin realizarea supravegherii adecvate a stării acestora. culturală. valorificarea şi refacerea patrimoniului prin măsuri juridice. Totodată. administrative şi financiare şi. Gestionarea raţională a zonelor umede presupune măsuri legislative şi administrative în vederea asigurării creşterii efectivelor la populaţiile de păsări acvatice. În ansamblul său. convenţia încurajează statele-părţi a se angaja pentru respectarea acestui patrimoniu şi deschide perspective acţiunii internaţionale. în special. aparţin întregii umanităţi. statele semnatare trebuie să asigure conservarea. cele peste 1718 zone umede de importanţă internaţională. Conform articolului 5 al Convenţiei. pe de o parte. trebuie subliniat faptul că. Convenţia privind patrimoniul mondial este singurul tratat cu vocaţie universală privind conservarea unui patrimoniu natural şi cultural aparţinând întregii umanităţi. Primul principiu consacrat de Convenţia Patrimoniului Universal UNESCO este acela al obligaţiei tuturor statelor de a proteja bunurile naturale şi culturale excepţionale care. şi care sunt un fel de depozitar al bunurilor care fac parte din patrimoniul universal. Făcând acest lucru în privinţa Deltei Dunării. De asemenea. că acestea trebuie să coopereze în acest domeniu. Dispoziţiile convenţiei încearcă o conciliere cât mai bună posibil între principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi necesitatea unei intervenţii internaţionale. statul român a subscris obligaţiilor de a adopta o politică generală de a conferi acestei zone o funcţie în viaţa colectivă şi de a integra preocupările de protecţie a mediului în programele de dezvoltarea economico-socială. Astfel. privite în mod colectiv. înscrise pe lista Ramsar (158 de ţări membre). competente din punct de vedere teritorial.

ştiinţifică. individual sau prin cooperare. un element de neînlocuit al sistemelor naturale. Anexa II. Ca principii fundamentale ale convenţiei. prin frumuseţea şi varietatea lor. în plus. culturală. cu toate că nu sunt încă neapărat ameninţate de dispariţie. recunoscând. 115 . măsurile adecvate şi necesare pentru conservarea unor asemenea specii şi a habitatului lor. recreativă şi economică mereu crescândă a faunei şi florei sălbatice. a). părţile: a) ar trebui să promoveze. b) ar trebui să se străduiască să asigure protecţia imediată pentru speciile migratoare incluse în anexa nr. 3. şi scoate în evidenţă acordul părţilor de a recunoaşte că fauna şi flora sălbatice constituie. în scopul de a face eficient controlul comerţului cu indivizi ai speciilor înscrise în anexa nr. Părţile recunosc importanţa speciilor migratoare care pot fi conservate şi a statelor ariei de migrare care vor cădea de acord sa acţioneze în acest scop. care sunt sau ar putea fi afectate de comerţ. I. 2. În mod deosebit. sunt convinse că trebuie luate măsuri urgente în acest scop. b) Anumite specii care trebuie să facă obiectul unei reglementări. a) Toate speciile care. recunoscând că popoarele şi statele sunt şi ar trebui să fie cei mai buni protectori ai faunei şi florei lor sălbatice. a fost adoptată la Washington în 1973. ca urmare a comerţului internaţional. Comerţul cu indivizi ai acestor specii trebuie supus unei reglementări foarte stricte în scopul de a nu le mai pune în pericol supravieţuirea şi nu trebuie autorizat decât în condiţii excepţionale. au fost stabilite trei anexe cuprinzând trei categorii de specii ameninţate cu dispariţia şi asupra cărora părţile contractante au convenit regimul special de comercializare: Anexa I. c) ar trebui să se străduiască să încheie acorduri care să reglementeze conservarea şi gestionarea speciilor migratoare incluse în anexa nr. oricând este posibil şi oportun. având drept scop evitarea unei exploatări incompatibile cu supravieţuirea lor. Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie cunoscută şi sub denumirea de Convenţia CITES. ar putea deveni în cazul în care comerţul cu indivizi ai acestor specii nu ar fi supus unei reglementări stricte. care trebuie să fie protejat de către generaţiile prezente şi viitoare şi conştiente de valoarea estetică. Toate speciile ameninţate de dispariţie. II. să coopereze şi să sprijine cercetările cu privire la speciile migratoare. Părţile recunosc necesitatea luării de măsuri pentru a se evita periclitarea oricarei specii migratoare. acordând o atenţie deosebită speciilor migratoare a căror stare de conservare este nefavorabilă şi luând._________________________________________________________________________________ Căsuţa Principiile fundamentale pentru protecţia speciilor sălbatice de animale migratoare (Convenţia de la Bonn) 1. II. că cooperarea internaţională este esenţială pentru protecţia anumitor specii ale faunei şi florei sălbatice împotriva unei exploatări excesive. prin aplicarea prevederilor alin.

10. 5._________________________________________________________________________________ Anexa III. conservarea biodiversităţii. 6. Întărirea cercetării ştiinţifice. economice şi sociale. în limitele competenţei sale. etc.biologice. deşertificarea. obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care să conducă la o dezvoltare economică şi socială durabilă. evitarea poluării prin măsuri preventive. Informaţiile trebuie să fie accesibile tuturor celor interesaţi. 8. educaţie formală şi informală bazată pe o perspectivă pe termen lung.2 Armonizarea necesităţilor imediate cu strategia pe termen lung Armonizarea necesităţilor imediate ale Rezervaţiei cu strategia pe termen lung înseamnă a defini în linii generale principiile. Reflectarea mai puternică a dimensiunii umane a rezervaţiilor biosferei. Asigurarea că toate zonele rezervaţiei biosferei contribuie în mod adecvat la conservare. 7.4. Programul de acţiuni trebuie să conţină obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp. biologice şi cele culturale. Întărirea reţelelor de rezervaţii ale biosferei regionale şi interregionale componente ale Reţelei Mondiale ale Rezervaţiilor Biosferei. economice şi culturale conducând către regiuni mai mari nederanjate în apropierea oraşelor. (Căsuţa). 3. Acestea trebuie folosite pentru înţelegerea relaţiei dintre umanitate şi lumea naturii prin programe de conştientizare publică. 2. intergeneraţii. conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice. unei reglementări având ca scop împiedicarea sau restrângerea lor şi necesitând cooperarea celorlalte părţi pentru controlul comerţului. spaţiu şi în costuri. Această cerinţă este acută în ţările unde se înregistrează lipsă de personal şi de resurse financiare. aplicarea principiilor de bază ale protecţiei 116 . Promovarea managementului în fiecare rezervaţie a biosferei ca un „pact” dintre comunitatea locală şi societate în întregul ei. 4. a pregătirii şi a educaţiei în rezervaţiile biosferei pentru asigurarea unei baze solide din domeniul ştiinţelor naturale. Managementul trebuie să fie în dezvoltare şi adaptativ. Principiile generale ale strategiei de protecţia mediului trebuie să cuprindă câteva teme principale: conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor. Extinderea zonelor de tranziţie pentru a include zone potrivite pentru implementarea managementului ecosistemelor sau utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru a explora şi demonstra abordarea conceptului de de zvoltare durabilă la nivel regional. dezvoltarea durabilă. Cu o astfel de abordare se va sigura că rezervaţiile biosferei şi comunităţile lor locale sunt mai bine plasate pentru a răspunde presiunilor externe politice. 3. Aducerea grupurilor de interese în situaţia de a colabora pe bază de parteneriate atât la nivelul local cât şi la nivelul reţelelor. direcţiile. Rezervaţiile biosferei trebuie să constituie investiţii în viitor. dezvoltare durabilă şi dezvoltarea cunoaşterii.). Creşterea contribuţiei rezervaţiilor biosferei în implementarea acordurilor internaţionale pentru promovarea conservării şi dezvoltării durabile şi în special a Convenţiei pentru Diversitatea Biologică şi a altor acorduri (schimbările climatice. Este o cerinţă specială pentru aplicarea conceptului de rezervaţie a biosferei zonelor costiere şi marine. 9. Dezvoltarea conexiunilor dintre valorile naturale. precum şi a obiectivelor Strategiei (Anexa) Căsuţa 6: Direcţiile cheie ale Strategiei de la Sevilla pentru rezervaţiile biosferei 1. Toate speciile pe care o parte le declară supuse. a monitoringului. Dezvoltarea rezervaţiilor biosferei care includ o varietate largă de componente de mediu. În dezvoltarea managementului Rezervaţiei importantă este şi abordarea Direcţiilor cheie ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervaţiile Biosferei. în condiţiile conservării biodiversităţii. sociale şi umane.

asociaţiile de vânători şi pescari sportivi. În termeni practici. stuf). stimularea activităţii de reabilitare a ecosistemelor alterate. Dezvoltarea durabilă este principiul care trebuie să fundamenteze managementul Rezervaţiei deoarece se constată tendinţe negative în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale şi în special a resursei piscicole prin supraexploatare. Conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o forma de creştere economică care satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt. 3. Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor este principiul conform căruia trebuie să i se subordoneze întreaga activitate economică şi socială. Din studiile anterioare precum şi din întâlnirile desfăşurate cu reprezentanţi ai agenţilor economici cu ocazia elaborării „Planului Master – suport pentru dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”. poluatorul plăteşte). Conservarea biodiversităţii este principiul fundamental care ţine seama de consecinţele nefaste ale poluării asupra ecosistemelor şi vizează eliminarea poluanţilor. adoptarea măsurilor de prevenire a poluării. firmele care au concesionat dretul de valorificare a resurselor naturale (peşte. a apelor uzate ce poate conduce la reducerea potenţialului existent de regenerare a naturii. firmele de turism.3 Armonizarea intereselor potenţial conflictuale Interesele conflictuale sunt întâlnite între părţile ce deţin interese economice şi cele cu interese în conservarea biodiversităţii şi în promovarea dezvoltării durabile. Conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice este principiul prin care valorile culturale şi istorice sunt considerate componente ale sistemelor socio-economice dezvoltate în cadrul sistemelor naturale şi că acestea trebuie abordate integrat. folosirea tehnologiilor curate în toate activităţile. a protecţiei mediului. întreaga strategie de ocrotire a mediului. în acelaşi timp protejând mediul înconjurător. ceea ce poate conduce la epuizarea acestora. acest lucru înseamnă crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung.4. ceea ce face imperios necesară aplicarea unor tehnologii nepoluante în toate domeniile de activitate care urmează a fi dezvoltate. a capacităţii lor de funcţionare. firmele de transport._________________________________________________________________________________ mediului (ex. mediu şi lung şi se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare. a productivităţii şi adaptabilităţilor şi nu în ultimul rând la utilizarea durabilă a resurselor naturale. a stabilităţii şi rezistentei lor la dereglări. Părţile interesate în activităţile economice sunt reprezentate de firmele care au concesionat drepturile de valorificare a terenurilor agricole sau piscicole. populaţia locală. menţinerea ecosistemelor. Evitarea poluării prin măsuri preventive se bazează pe considerentul ele că este mult mai uşor şi mai puţin costisitor să se prevină poluarea. în principal prin gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. cu ocazia elaborării Planului de management sau cu ocazia întâlnirilor periodice dintre reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei cu 117 . Condiţiile de viaţă trebuie îmbunătăţite prin acţiuni de: corectarea impactului negativ produs de unele activităţi. asociaţiile de pescari.

) la îmbunătăţirea infrastructurii locale care să contribuie la creşterea bunăstării locuitorilor (apărări împotriva inundaţiilor. În urma unui proces complex de consultare publică cu specialişti din domeniul cercetării ştiinţifice. etc. alimentări cu apă. reprezentanţi ai principalilor agenţi economici.4 Criterii generale pentru stabilirea priorităţilor acţiunilor În vederea stabilirii priorităţilor acţiunilor stabilite pentru realizarea obectivelor de management s-au avut în vedere o serie de criteriile generale: . canalizări.5 Temele managementului În urma unui proces de analiză a modului în care au fost realizate obiectivele de management în perioada 2002-2006 de către un colectiv format din membrii ai Consiliului Ştiinţific al ARBDD şi din resposabilii principalelor compartimente funcţionale din ARBDD. solul. cultural şi natural. a atelierelor de artizanat.Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii în comunităţile locale.). a reieşit faptul că în principal conflictele sunt generate de limitarea accesului la diferite resurse naturale sau în diferite zone ale Rezervaţiei. inclusiv prin apărarea acestora împotriva efectelor negative ale calamităţilor naturale (inundaţii. . A1. desfăşurarea unor acţiuni susţinute de conştientizare publică pentru promovarea obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei pentru dezvoltare durabilă. Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor naturale din perimetrul Rezervaţiei impune acţiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversităţii biologice. 3. secetă. deasemenea. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural 118 .4.Raportul cost/beneficiu. flora şi fauna din perimetrul Rezervaţiei. au fost identificate temele managementului şi acţiunile necesare pentru realizarea temelor. etc.). etc. acvacultură diversificată. inclusiv a incintelor îndiguite.Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al ecosistemelor naturale. temele managementului Rezervaţiei au căpătat o formă finală. precum şi de restricţiile impuse de Administraţia Rezervaţiei ca autoritate de mediu şi/sau de administrator al ariei naturale protejate. Este necesară.Respectarea prevederilor convenţiilor şi programelor internaţionale privind protecţia mediului. inclusiv utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile: apele. Pentru eliminarea surselor de conflicte trebuie desfăşurată o activitate susţinută de promovarea unor măsuri care să contribuie la diversificarea activităţilor economice (dezvoltarea turismului. etc. . 3. ai populaţiei locale şi ai instituţiilor cu activităţi şi responsabilităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. cutremure. protecţia patrimoniului mondial. conservarea diversităţii biologice. A. refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor şi reconstrucţia ecologică a unor zone afectate de impactul antropic. ._________________________________________________________________________________ reprezentanţii comunităţilor locale.

implementarea proiectelor privind protecţia unor specii periclitate (Pelicanul creţ – Pelecanus crispus. . specii invazive. reglare.5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de sturioni marcaţi individual. . Lucrările au fost realizate etapizat.3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice. A1. . Pentru etapele următoare au fost incluse lucrări similare pentru canalele secundare şi au fost prevăzute a se realiza în perioada 2009-2012.realizarea staţiei pentru monitorizarea speciilor migratoare.) pentru starea habitatelor. A2. A1. A1. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor Acţiunile desfăşurate în perioada anterioară în scopul îmbunătăţirii condiţiilor ecologice din ecosistemele naturale din Rezervaţie au fost materializate în principal. Este necesară continuarea acţiunilor propuse în cadrul Planului de Acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei: A1. în lucrări pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexele acvatice naturale.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). A2. suport). salmastre şi marine (producţie.impunerea valorificării unor specii numai prin folosirea capcanelor selective (capturarea bizamilor). activităţi antropice. a coloniilor unor specii de păsări.implementarea prohibiţiei generale la pescuitul sturionilor.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD._________________________________________________________________________________ În perioada 1990-2007.2: Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. a zonelor de reproducere naturală a speciilor de peşti şi a zonelor de cuibărit ale unor specii de păsări (Vulturul codalb – Helieatus albicilla).declararea unor zone de cruţare – iernare pentru populaţiile unor specii periclitate. Nurca europeană – Mustela lutreola. schimbări climatice. etc. A2. Gâsca cu gâtul roşu – Branta ruficolis). .4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata implementării Planului de management.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni.6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD A1.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor. .supravegherea zonelor strict protejate. identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD. au fost luate o serie de măsuri în această direcţie rezultate din acţiunile de supraveghere a stării patrimoniului natural şi materializate prin: . A1. în prima etapă abordându-se refacerea regimului de curgere a apei prin Rezervaţie pe gârlele şi canalele principale. . ţinându-se cont de distribuţia 119 .impunerea unor restricţii speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul valorificării economice (perioade prelungite de prohibiţie la pescuit şi/sau la vânat). A2. A1.

P.600 ha).8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu.9: Reconstrucţia ecologică A. A2.1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) A3.580 ha. A2.100 ha.6: Reconstrucţia ecologică A. Rusca.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna.P. Carasuhat A3.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice. Murighiol A3.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia._________________________________________________________________________________ speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite. AA Cernovca – 1. Dunavăţ II (El 3+E4) A3.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi A2. Murighiol-Dunavăţ A3. A2. A3.P. A2.P.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2.P.025 ha (AA Babina – 2. În perioada următoare au urmat şi alte amenajări agricole şi piscicole astfel că în prezent suprafaţa totală a amenajărilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD. Chilia A3.2: Reconstrucţia ecologică A.13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc.4: Reconstrucţia ecologică A.600 ha)şi Cernovca (1580 ha). Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite Reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite a fost începută în perioada 1994-1996 când au fost conectate regimului hidrologic natural primele două incinte îndiguite prvăzute să devină amenajări agricole: Babina (2. Murighiol. AP Holbina II – 3. A2.115 ha. A3. Sulina A3.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina. AP Popina – 3.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2. AP Holbina I 1.5: Reconstrucţia ecologică A. 120 .). AA Fortuna – 2. Obretin A3.10: Reconstrucţia ecologică A.12: Reconstrucţia ecologică A. AP Dunavăţ II – 1260 ha. A2.A.3: Reconstrucţia ecologică A. etc.7: Reconstrucţia ecologică A. Pardina A3.A. Dunavăţ I A3.260 ha.11: Reconstrucţia ecologică A.8: Reconstrucţia ecologică A. Ceamurlia A3.A.600 ha. Carasuhat.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării. A3. A2.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov. A3.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic).P. Sireasa A3.A.14: Reconstrucţie ecologică a incintei Zaghen. În perioada următoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte îndiguite.A. A2.

_________________________________________________________________________________ B. GIS B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei În cadrul Administraţiei Rezervaţiei se desfăşoară un program complex de monitorizare prin care se asigură cunoaştere evoluţiei ecosistemelor naturale şi antropice şi care susţine deciziile de gestionare a Rezervaţiei.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD .B1. Resurse naturale.1. plante medicinale. cu obligativitatea raportării periodice a rezultatelor exploatării.B1. . .B1.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD. C. utilizare durabilă Utilizarea durabilă a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale managementului Rezervaţiei.1. În acest scop. Institutul Naţional de CercetareDezvoltare Marină Grigore Antipa. Administraţia Rezervaţiei. În această perioadă a fost introdusă practica evaluării anuale a potenţialului exploatabil din fiecare resursă naturală şi au fost stabilite cote de exploatare.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive. s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa piscicolă. pentru a se asigura un proces adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare. 121 . Garda Naţională de Mediu. C1. cu valoare economică (floră meliferă. sturioni şi scrumbie de Dunăre. în Staţia de monitorizare de la Isaccea.1.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării. a luat o serie de măsuri încă de la înfiinţarea sa în 1990 şi a vizat în primul rând resursa care în momentul înfiinţării Rezervaţiei. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină GEOECOMAR. . În perioada următoare este necesară atât continuarea aplicării măsurilor stabilite precum şi o diversificare a acestora. .B1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre. C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. vânat). B1. Programul de monitoring se bazează pe informaţiile obţinute atât în cadrul serviciilor funcţionale din Administraţia Rezervaţiei cât şi pe cele realizate de alte instituţii specializate care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Rezervaţiei şi cu care Administraţia Rezervaţiei colaborează: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.1. România-Ucraina. în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. cerinţă de bază a implementării conceptului de dezvoltare durabilă în perimetrul Rezervaţiei. alge. dar şi ulterior. Administraţia Naţională „Apele Române”. Monitoring integrat. B1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme C1.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice. C1. Pentru perioada următoare este necesară continuarea implementării programului de monitoring inegrat şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru creşterea eficienţei acestuia.1.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori. Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.B1. etc.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. vegetale şi animale.

Patrimoniul cultural Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei reprezintă o cale pentru diversificarea formelor de turism şi de implicare a comunităţilor locale în această activitate. etc. peşti.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA. D2. Managementul vizitatorilor din RBDD D2. atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) C1. posibilitatea dezvoltării şi promovării altor activităţi economice tradiţionale precum şi a valorilor culturale.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD D2.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. D1. ANAR. ROMSILVA. C1. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii privind evaluarea potenţialului touristic şi cultural şi măsurile de valorificarea acestuia. D2.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. D1.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD.Turismul şi recreerea Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor gospodăreşti. comunităţilor locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activităţi de valorificare a resurselor naturale şi mai mult. în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental. contribuind totodată la diversificarea surselor de venituri._________________________________________________________________________________ moluşte. Trebuie avut în vedere. deasemenea. C1. 122 .4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv. D2. C1.. D1.1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. nemijlocit. Europarc). ANIF.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania. etc.2: Completarea marcării traseelor turistice.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie. E1. D2. crustacei.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. E1: Conservarea patrimoniului cultural E1.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor E. D1.) în vederea utilizării durabile a acestora.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor. D. Promovarea turismului tradiţional local D1. pericolul pe care îl poate constitui turismul neorganizat.

2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii. implicarea populaţiei locale O cerinţă importantă a conceptului de rezervaţie a biosferei o constituie şi implicarea comunităţilor locale în procesul de gestionare a Rezervaţiei.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă. F1. Tulcea)._________________________________________________________________________________ E1. în şcolile din localităţile din Rezervaţie dar şi din Tulcea şi din alte localităţi limitrofe Rezervaţie dar şi producerea unui număr mare de materiale de prezentare a Rezervaţiei şi de popularizarea obiectivelor de management. 123 .4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale. etc. F1.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare istorică şi culturală. În continuare. F1. F1. Conştientizare. Această cerinţă se poate realiza atât prin adoptarea unor măsuri care să asigure accesul nemijlocit al populaţiei locale la resursele natural regenerabile. canalizare. F1.).4: Sprijinirea implementării Legii nr. E1.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei locale la resursele naturale şi servicii. cât şi prin susţinere măsurilor care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor (îmbunătăţirea infrastructurii locale. G. iar prin implementarea acesteia au fost realizate acţiuni specifice în centrele de vizită şi informare înfiinţate în acest scop (Crişan. măsuri care vor contribui la creşterea standardului de viaţă al acesteia. F.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse. transport. comunicaţii. rezolvarea problemei gestionării deşeurilor.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice. este necesară reactualizare şi completarea strategiei de conştientizare pentru a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive în primul rând a populaţiei locale dar şi a vizitatorilor Rezervaţiei faţă de obiectivele de protecţia mediului în general şi ale valorilor naturale şi culturale din Rezervaţie în special. Sulina. acţiuni complexe pentru creşterea nivelului de cunoaştere şi de înţelegere a importanţei protecţiei patrimoniului natural al Rezervaţiei şi a obiectivelor de administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de impactul activităţilor economice desfăşurate atât în interiorul cât şi în exteriorul Rezervaţie. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional E1. informare şi educare Conştientizarea publică.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice locale. F1. Dezvoltarea comunitară. În perioada 1999-2000 a fost elaborată prima strategie de conştientizare publică în Rezervaţie. etc. comunicarea şi educaţia ecologică sunt componente importante ale procesului de gestionare a unei arii protejate şi Administraţia Rezervaţiei a iniţiat încă de la înfiinţarea Rezervaţiei.

G1. Convenţia Patrimoniului Universal. adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice. G1. H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării şi Prutului Inferior H1. elaborate în 2003.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/ sesizările/sugestiile referitoare la Rezervaţie furnizate de societatea civilă. sau implicarea în implementarea prevederilor unor convenţii internaţionale (Convenţia Ramsar.8: Prezentarea rolului. G1.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1. considerând necesară atât cunoaşterea experienţei unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa sau din lume.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi factori de decizie.12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării". în 2000. Convenţia Biodiversităţii. Ucraina şi Republica Moldova. G1. se urmăreşte dezvoltarea colaborării cu alte arii protejate în cadrul unor programe regionale europene (“DeltaMed”. în 1990.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervaţiei. semnificaţiei şi a locului Rezervaţiei. Cooperarea transfrontalieră s-a dezvoltat în zona Deltei Dunării cu Ucraina (Rezervaţia Biosferei Dunărea) şi a Prutului inferior cu Republica Moldova (Rezervaţia Ştiinţifică Prutul de Jos). precum şi a obiectivelor de management pentru cele trei arii protejate. G1. în cadrul măsurilor de administrare şi acţiuni de cooperare internaţională şi transfrontalieră. precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale. participarea la activitatea unor organizaţii internaţionale (“Europarc”. H. etc. Informare. G1.).). comunicare şi educaţie G1. cât şi elaborarea unor proiecte comune de colaborare. cu activităţi de educaţie formală şi non-formală. G1. “Delta chiama Delta”). Cooperare transfrontalieră. Administraţia Rezervaţiei a dezvoltat.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre. Pe plan internaţional._________________________________________________________________________________ G1. înfiinţarea Rezervaţiei.1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre România. “Eurosite”). G1.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul Rezervaţiei sau din localităţile limitrofe. Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din 124 . G1. etc. G1. G1. G1. cooperare internaţională După înfiinţarea sa.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public. Scopul colaborării îl constituie implementarea prevederilor acordului interministerial dintre România.14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor protejate.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale.

CITES.6: Proceduri simplificate de colectarea. continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri în sprijinul gestionării Rezervaţiei. Georgia. domeniul public de interes naţional. Rusia. deasemenea. H1. (organizaţii neguvernamentale. Aceste măsuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse până în prezent. Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre. H1. I1.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului de Management. I1. mijloace de comunicare. H2. I1. procesarea şi evaluarea datelor necesare elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. Având în vedere că.) inclusiv prin implicarea nemijlocită a comunităţilor locale.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc.).3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii. Este necesară. în continuare. Administraţia Rezervaţiei nu are încă asigurat personalul necesar unei activităţi optime şi nici dotarea necesară. din punct de vedere numeric şi calitativ şi asigurarea unei infrastructuri adecvate cuprinzând dotarea personalului cu echipament. atât cu contribuţie de la bugetul naţional cât şi cu ajutorul unor proiecte internaţionale şi a constat în asigurarea personalului necesar. a metodelor de management adaptativ integrat I1. Eurosite. Programul MABUNESCO.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene.3: Promovarea colaborării cu Ucraina.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar. Patrimoniul Universal UNESCO. Management eficient.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării România-Ucraina.). etc. Îmbunătăţirea performanţelor manageriale ale Administraţiei Rezervaţiei este un deziderat important pentru realizarea căruia au fost luate măsuri încă de la înfiinţarea instituţiei. I. etc. în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet H2. se impune continuarea eforturilor în această direcţie. CBD.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în administrarea RBDD.3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în raportul internaţional de expertiză (330) I1. Diploma Europei. 125 . I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD. I1. H2.2: Delimitarea patrimoniului RBDD. Deltamed. etc._________________________________________________________________________________ Delta Dunării şi Prutul de Jos. agenţi voluntari.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Master Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RB DD. aparatură şi mijloace de circulaţie navală şi rutieră. H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională H2.

4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a studenţilor.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colaborare între autorităţile implicate în managementul activităţilor desfăşurate în perimet rul RBDD.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea sistemului informaţional.5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie. I1. I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a conflictelor de interese. I2. I1.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile neguvernamentale. I1. I2. (DPSIR).9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin elaborarea şi implementarea modelelor matem atice adecvate. I1.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul înconjurător. a tinerilor şi a agenţilor voluntari I2. I2.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale._________________________________________________________________________________ I1. 126 .8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management. I2. I1. I2.

etc. INCDDD. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR TEMA: OBIECTIV A. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Set de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor Inventariere şi monitorizare REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 elaborare şi implementare INCDDD. GeoEcoMar. 1 1 A1. salmastre şi marine (producţie.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). SOR.2: Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole. 127 . GeoEcoMar. suport). INCDM. 2 2 INCDDD. A1. etc. UNIBUC – DSES. Viena. etc.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. Program de refacere Inventarierea populaţiei de pelican creţ. RSPB._________________________________________________________________________________ PLAN DE ACŢIUNI Pentru realizarea obiectivelor de management în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării TEMA: A.4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata implementării Planului de management. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD. A1. A1. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A1. INCDDD. Inventarierea populaţiei de nurcă europeană. Univ. Program de protejare şi refacere. reglare. SOR. INCDM.

A2.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic). Monitorizarea exemplarelor mature care revin în Dunăre Lista speciilor şi habitatelor Lista speciilor..7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor.) pentru starea habitatelor. INCDDD.3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice. activităţi antropice.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD. etc. INCDM. ţinându-se cont de distribuţia speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite. Bucureşti. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A2. A1. INCDDD. ICDEAPA. specii invazive. etc. A2. a zonelor afectate. ANPA. 2 2 TEMA: OBIECTIV A. Univ. măsuri 2 INCDDD. identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative._________________________________________________________________________________ A1. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Lista completată a speciilor din RBDD Identificarea factorilor de risc şi măsuri pentru atenuarea efectelor negative Harta revizuită a zonelor funcţionale REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD.5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de sturioni marcaţi individual. etc.6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD A1. Consultanţă de specialitate A2. etc. 2 1 2 Consultanţă de specialitate Norme specifice pentru conservarea diversităţii biologice 1 Consultanţă de specialitate 128 . A2. schimbări climatice. INCDDM. INCDM.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni.

Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD. A2.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna. INCDDD.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov. INCDDD. INCDDD. INCDDD. CJ Tulcea A3. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea MMDD.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea MMDD. A2._________________________________________________________________________________ A2.8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu. A2. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea TEMA: OBIECTIV A. CJ Tulcea MMDD. INCDDD.1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) 2 129 . INCDDD. CJ Tulcea 2 MMDD. A2. INCDDD. Consultanţă de specialitate Program de igienizarea stufăriilor. INCDDD.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD. A2.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina. suprafaţă igienizată 2 2 2 2 2 2 2 2 2 MMDD. INCDDD.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoie – Istria – Nuntaşi A2. CJ Tulcea MMDD. A2. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A3. INCDDD.

Rusca.12: Reconstrucţia ecologică A. CJ Tulcea MMDD.13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc.4: Reconstrucţia ecologică A.). CJ Tulcea MMDD.11: Reconstrucţia ecologică A. A3.P. INCDDD. Murighiol A3. CJ Tulcea MMDD. Carasuhat A3.5: Reconstrucţia ecologică A. CJ Tulcea MMDD. INCDDD. CJ Tulcea. Sireasa A3.2: Reconstrucţia ecologică A.10: Reconstrucţia ecologică A.P.7: Reconstrucţia ecologică A. SOR MMDD. INCDDD. Chilia A3.9: Reconstrucţia ecologică A. INCDDD. Murighiol. ARBDD. Carasuhat. ARBDD. INCDDD. Pardina A3.A. CJ Tulcea.8: Reconstrucţia ecologică A. INCDDD. CJ Tulcea MMDD.A. Sulina A3. INCDDD. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea 130 . MurighiolDunavăţ A3.P. CJ Tulcea. INCDDD.A. INCDDD.A. Ceamurlia A3. Dunavăţ I A3. CJ Tulcea MMDD. Dunavăţ II (El3+E4) A3._________________________________________________________________________________ A3. INCDDD. INCDDD. etc.14: Reconstrucţia ecologică a incintei Zaghen.A. A3.6: Reconstrucţia ecologică A.P. MMDD. CJ Tulcea MMDD. 2 2 2 2 2 2 3 3 2 2 2 3 3 2 MMDD.3: Reconstrucţia ecologică A.INCDDD. CJ Tulcea MMDD. SOR MMDD. Obretin A3. CJ Tulcea MMDD.P.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia.P.

B1.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori.B1.1. sturioni şi scrumbie de Dunăre.1.B1.B1. 1 Plan de monitoring pentru RBTDD. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD.1. RBD 131 . INCDDM._________________________________________________________________________________ TEMA B. . Rapoarte periodice privind starea mediului. Rapoarte anuale privind starea mediului. Romsilva. SOR.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD. .2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. MONITORING INTEGRAT. ANAR.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării. Rapoarte anuale privind starea mediului.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre. etc. . ANAR. MONITORING INTEGRAT B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Plan de monitoring integrat. UNIBUCDSES. GeoEcoMar. B1. în Staţia de monitorizare de la Isaccea.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD .B1. .1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor. INCDDM.1.1. România-Ucraina. GIS TEMA: OBIECTIV B. ANPA. Monitorizarea principalilor factori de mediu. B1. 1 INCDDD.

crustacei. plante medicinale. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. peşti. Studiu privind diversificarea resurselor valorificate. 132 . RESURSE NATURALE. INCDDD. ROMSILVA. ANPA. atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Norme pentru utilizarea durabilă a resurselor natural Rapoarte anuale privind poteţialul de exploatare al resurselor. C1. RESURSE NATURALE. C1. în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. vegetale şi animale. ONGuri. ICDEAPA. moluşte. etc. UTILIZARE DURABILĂ TEMA: OBIECTIV C.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice. Rapoarte anuale. C1. ANIF. INCDDM.. etc. INCDM. INCDDM. Eliminare a uneltelor de pescuit neselectiv.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. 1 1 2 INCDDD.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie. în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental. Studiu privind măsurile de diminuare a conflictelor Studiu privind impactul pescuitului neselectiv. alge. ANPA. UTILIZARE DURABILĂ C1. vânat). C1. cu valoare economică (floră meliferă. 2 INCDDD. ANAR. 1 INCDDD._________________________________________________________________________________ TEMA C.

_________________________________________________________________________________ C1. ANAR. 133 . INCDDM.) în vederea utilizării durabile a acestora. ROMSILVA. etc. ANIF. Cod de conduită şi bune practice pentru valorificarea resurselor şi serviciilor Protocoale de parteneriat 2 INCDDD. ROMSILVA. ANIF. C1. ANAR. etc. ICDEAPA.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA. 2 ANPA.

Promovarea turismului tradiţional local PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Strategie pentru turismul durabil REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. D1. Consultanţă străină de specialitate (proiect internaţional cu WES . CJ Tulcea. Asociatia de Ecoturism din Romania. TURISMUL ŞI RECREEREA TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECREEREA D1.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania. UNIBUC-DSES. Sisteme de certificare ecoturistică în RBDD Harta zonării turistice a RBDD 2 2 2 134 . Europarc)._________________________________________________________________________________ TEMA D. Studiu şi măsuri privind diversificarea utilizării resursei peisagistice.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. INCDDD. 1 D1.Belgia).1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. Europarc. Consultanţă de specialitate din ţară sau din afară.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice. D1. Autoritatea naţională de turism. D1.

4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. Firme specializate Consiliile Locale. Chilia Veche. consultanţi externi. Consultanţă de specialitate pentru elaborarea documentaţiilor tehnice. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD.2: Completarea marcării traseelor turistice. Tulcea. Antreprenori._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECREEREA D2. Ghidul de comportare al vizitatorului. Agenţi de turism. Letea. 2 D2.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor Construirea centrelor de informare de la Sf.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD 1 2 1 D2. D2. Gheorghe.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD. 2 INCDDD. 135 . Consiliile Locale. Istria. Managementul vizitatorilor din RBDD PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Harta locurilor destinate campării Marcarea traseelor turistice Semnalizarea restricţiilor viteză şi de circulaţie. Autoritatea naţională pentru turism. Caraorman. D2. Agenţi de turism. D2. Amenajarea locurilor de oprire a ambarcaţiunilor. Sulina. Murighiol. NGO-uri specializate.

E1.4: Sprijinirea implementării Legii nr. PATRIMONIUL CULTURAL E1: Conservarea patrimoniului cultural PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Evenimente culturale susţinute de ARBDD Elaborarea şi implementarea Ghidului pentru norme de ahitectură. PATRIMONIUL CULTURAL TEMA: OBIECTIV E. E1. DUJ Tulcea. Inspectoratul Judeţen pentru Cultură.) din oraşul Sulina REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consilii Locale. Ministerul Transporturilor şi Locuinţei CJ Tulcea. 136 ._________________________________________________________________________________ TEMA E. Marcarea construcţiilor care respectă tradiţiilor urbanistice locale. MMDD. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional 2 2 2 3 Consiliul Local Sulina.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice locale. tradiţii culturale. Participarea la proiecte pentru conservarea patrimoniului cultural (arhitectură. etc. Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Tulcea. Ministerul Culturii.1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etnoculturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. E1.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor gospodăreşti. E1.

_________________________________________________________________________________ E1. Inspectoratul Judeţean pentru Cultură. 3 Consiliile Locale din RBDD. Ministerul Culturii. Participarea la proiecte de refacere şi conservare.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare istorică şi culturală. 137 .

ONG-uri. de artizanat sau produse alimentare tradiţionale: miere de albine. Asociaţiile de producători. Autoritatea naţională pentru turism.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD Consultanţă de specialitate din ţară sau din străinătate. etc.2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii. IMPLICAREA POPULAŢIEI LOCALE F1. 2 Consiliile Locale. 1 2 2 Agent economic specializat în salubrizare._________________________________________________________________________________ TEMA F. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Promovarea Legii RBDD modificată. Asociaţiile de producători. F1. Participare la proiecte pentru promovarea turismului ecologic Organizarea unor puncte de desfacere în cadrul centrelor de informare. plante medicinale.4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei locale la resursele naturale şi servicii.6: Sprijinirea populaţiei locale pentru realizarea şi desfacerea unor produse meşteşugăreşti tradiţionale. F1. F1.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale. 2 2 138 . DEZVOLTAREA COMUNITARĂ. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ. F1. IMPLICAREA POPULAŢIEI LOCALE TEMA: OBIECTIV F. etc. Studiu privind evaluarea oprtunităţilor de diversificare a activităţior economice. comunicaţii. F1. Agenţi de turism. transport. etc. Program de igienizare a domeniului public şi al traseelor turistice. etc. Consiliile Locale. F1. Promovarea actelor normative pentru susţinerea compensaţiilor. canalizare.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice.

Consiliile Locale. Participare la proiectele de susţinere a acvaculturii._________________________________________________________________________________ F1. F1.7: Susţinerea măsurilor pentru dezvoltarea acvaculturii în perimetrul RBDDactivităţilor. Asociaţiile de pescari. Consiliile Locale. Înfiinţarea fermelor agricole ecologice.8: Identificarea zonelor unde tradiţional au existat adăposturi pescăreşti în domeniu public de interes naţional şi refacerea acestora. 2 2 2 139 . Asociaţiile de pescari. Consultanţă de specialitate.9: Susţinerea dezvoltării formelor de practicare a agriculturii ecologice pe terenurile agricole din perimetrul RBDD sau di zonele limitrofe. Asociaţiile de producători. Studiu privind identificarea formelor de agricutură ecologică. Consultanţă de specialitate. Realizarea adăposturilor tradiţionale pentru pescari. F1. Consiliile Locale.

2 1 2 2 2 MMDD MMDD Consultanţă de specialitate Inspectoratul Şcolar Judeţean. actualizată permanent. UNESCO.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi factori de decizie. MMDD. adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice.4: Elaborarea materialelor de promovare a RBDD. Curicule şcolare completate REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate G1. Consiliile Locale._________________________________________________________________________________ TEMA G. 2 G1. comunicare şi educaţie PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Sistem Informaţional pentru RBDD cu componentă destinată publicului. Evenimente ocazionale 3 140 . etc. Informare. G1. CONŞTIENTIZARE.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. G1. etc. etc). Tipărirea variantei prescurtate a PM Proiectarea şi tipărirea a cel puţin 3 titluri noi de pliante.). G1. G1. Coduri de conduită şi de bune practici. înfiinţarea RBDD. cu activităţi de educaţie formală şi non-formală. INFORMARE ŞI EDUCARE TEMA: OBIECTIV G. Secretariatele Convenţiilor (Ramsar.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale. G1. CONŞTIENTIZARE. ONG-uri. Bază de date publică.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/ sesizările/sugestiile referitoare la RBDD furnizate de societatea civilă. INFORMARE ŞI EDUCARE G1. Ministerul Educaţiei.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul RBDD sau din 1localităţile limitrofe. CBD.

MMDD. 2 MMDD. 141 .12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei. G1. Editură specializată.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1. Participarea reprezentanţilor ARBDD la seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale Atlasul plantelor acvatice şi palustre. Editură specializată. Atlasul plantelor terestre din RBDD. 2 G1. Consultanţă de specialitate. Broşuri. acţiuni de informarea populaţiei locale Acţiuni de informare şi instruire. precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării".14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor protejate. 2 MMDD 2 G1. G1._________________________________________________________________________________ G1.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre. semnificaţiei şi a locului RBDD.8: Prezentarea rolului. G1. Reeditarea publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării” Elaborarea Rapoartelor anuale privind starea RBDD şi publicarea variantei prescurtate a rapoartelor. Editură specializată 1 MMDD 1 2 Consiliile Locale MMDD. Consultanţă de specialitate.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre.

Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării şi Prutului Inferior PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Organizarea întâlnirii trilaterale. 2 2 Seminar anual pentru realizarea schimbului de experienţă 2 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dunărea. MAE H1. Vîlkovo.3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii._________________________________________________________________________________ TEMA H. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ.1: Implementarea Acordului interministerial dintre România.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării RomâniaUcraina. H1. Înfiinţarea Comisiei Mixte şi a programului de colaborare. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ. 142 . H1. Obiective şi acţiuni comune de management REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ TEMA: OBIECTIV H. Vîlkovo. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dunărea.

143 . Deltamed.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene. Patrimoniul Universal UNESCO. Programul MAB-UNESCO.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar. în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet H2. 2 2 Ariile naturale protejate situate delungul Dunării. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Participări la întâlnirile anuale.). Secretariatele convenţiilor. H2. Eurosite. Georgia. Participarea la întâlnirile de iniţiere a colaborării şi a proiectelor de colaborare. Participarea la întâlnirea de constituire a Asociaţiei ariilor naturale dunărene. Eurosite H2.). Raportări anuale şi/sau periodice REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Europarc. etc.3: Promovarea colaborării cu Ucraina. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ. Rusia. CBD._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV H. Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre. Consiliul Europei. Proiecte de colaborare între ariile naturale protejate. Diploma Europei.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc. 2 2 Organizaţii guvernamentale şi neguvernamental e din ţările Mării Negre. H2. Participare la proiectele de interes comun. CITES.

I1.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului de Management._________________________________________________________________________________ TEMA I. 1 I1. Consultanţă de specialitate din ţară şi din strainătate. MANAGEMENT EFICIENT I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD. MANAGEMENT EFICIENT TEMA: OBIECTIV I. a metodelor de management adaptativ integrat PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Proiecte implementate din Planul Master. 1 1 MMDD 2 1 MMDD MMDD 144 .3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în raportul internaţional de expertiză (330) I1. conform propunerilor anuale. I1. Finalizarea procesului de intabularea a terenurilor din domeniul public de interes naţional aflat în administrarea RBDD.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în administrarea RBDD. MMDD. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD.2: Delimitarea patrimoniului RBDD. I1. Asigurarea numărului de posturi pentru perioada 2008-2012. Program de perfecţionare profesională Înfiinţarea compartimentului pentru proiecte cu cel puţin 5 salariaţi.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Master Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RBDD. consultanţă de specialitate. domeniul public de interes naţional.

2 Instituţiile publice cu atribuţii în RBDD şi ONG cu activitate în RBDD. Protocoale de colaborare 2 Consultanţă de specialitate 1 1 1 MMDD. 2 Consultanţă de specialitate I1.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate. Angajarea unui specialist în utilizarea modelului matematic pentru hidrologie şi hidrochimie.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea sistemului informaţional. Achiziţii de echipamente pentru monitoring.9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă._________________________________________________________________________________ Consultanţă de specialitate I1. I1. procesarea şi evaluarea datelor necesare elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. I1. Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate I1.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management.6: Proceduri simplificate de colectarea.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile neguvernamentale. I1.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colaborare între autorităţile implicate în managementul activităţilor desfăşurate în perimetrul RBDD. Proceduri evaluare de 2 Proceduri de coordonare şi colaborare Număr de proiecte accesate/valoare totală (Euro) Program de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă. Achiziţionarea şi implementarea modelului matematic. Construirea navei laborator pentru monitoringul factorilor de mediu. 145 . I1.

Consiliile Locale MMDD. I2. 2 Proceduri de identificare şi soluţionare a conflictelor de interese Întâlniri între comunităţile locale Număr de studenţi atraşi în stagii practice. (DPSIR). Consultanţă specialitate de 146 . Întâlniri anuale sau periodice cu agenţii voluntari Utilizarea modelului pentru ciclul decizional DPSIR în practica ARBDD. a tinerilor şi a agenţilor voluntari PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Întâlniri cu reprezentanţii populaţiei locale REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consiliile Locale. 2 2 2 1 CJ Tulcea.4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a studenţilor. Instituţii de învăţământ superior Grupe de agenţi ecologi voluntari.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul înconjurător.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale. Consultanţă de specialitate. I2._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV I. I2. Asociaţiile de pescari. I2. I2.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a conflictelor de interese. Asociaţiile de producători. Organizarea grupelor de agenţi ecologi voluntari.5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării. etc. MANAGEMENT EFICIENT I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale. I2. 2 MMDD.

împreună cu Regulamentul Rezervaţiei şi pentru toţi partenerii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Rezervaţiei (Căsuţa 4. 4. guvernul._________________________________________________________________________________ CAPITOLUL 4. 57/2007 din momentul aprobării acestuia devine obligatoriu. reprezintă procesul efectiv de gestionarea a Rezervaţiei. reactualizare şi implementare al Planului de Management Acest proces se desfăşoară pe toată perioada stabilită şi în conformitate cu prevederile OUG nr. cât şi la nivel local (consiliile judeţene Tulcea. Constanţa şi Galaţi. 147 . Consiliul Consultativ de Administraţie şi Administraţia Rezervaţiei. Implementarea 4. consiliile locale ale comunelor din interiorul Rezervaţiei sau ale comunelor limitrofe). pentru derularea căruia personalul Administraţiei Rezervaţiei are întreaga responsabilitate. parlamentul). Factorul de decizie politică (puterea locală şi centrală) Consiliul Ştiinţific al RBDD Managementul RBDD Administraţia RBDD PN-BmB Consiliul Consultativ de Administraţie al RBDD Planul de management adaptativ şi integrat al RBDD CAPITALUL NATURAL din RBDD SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE din Zona de cooperare a RBDD Fig.1 Priorităţi şi planificare în timp Implementarea planului de management.1).1 Procesul de elaborare. Acesta este un proces permanent şi rezultat al conlucrării interactive a trei organisme importante: Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei. Un rol important în acest proces îl joacă factorul de decizie politică atât la nivel central (autoritatea centrală pentru arii protejate şi pentru protecţia mediului.

se avizează de către Consiliile Ştiinţifice şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin hotărâre de Guvern. se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. 57/2007 (art. (5) Planurile de amenajare a teritoriului. de resursele financiare. (3) Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice. cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. În stabilirea priorităţilor privind implementarea obiectivelor de management s-au avut în vedere următoarele considerente: Prioritatea 1 s-a stabilit pentru acţiunile care trebuie să se realizeze în mod obligatoriu pe durata de existenţă a planului de management. umane şi materiale disponibile pe toată perioada implementării şi. prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată şi din vecinătatea acesteia vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. Prioritatea 2 s-a stabilit pentru acţiunile care ar trebui să fie realizate. parcurilor naţionale şi naturale._________________________________________________________________________________ Căsuţa 4. În cazul suprapunerii lor în ariile naturale protejate de interes naţional. Procesul de implementare al planului de management are în vedere aspectele obiective ale posibilităţilor reale de implementare. în primul rând. (6) Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din zona ariilor naturale protejate sunt obligate să instituie. 148 - . este necesară şi evaluarea resurselor disponibile pentru implementare pentru o anumită perioadă. (2) Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate planurile de management şi regulamentele se elaborează de către administratorii acestora. conform prevederilor planurilor de management. (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. Odată făcută această evaluare. după caz. Sunt acţiuni care prin nerealizare duc la compromiterea realizării întregului plan. măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora. iar în funcţie de resursele disponibile se impune stabilirea priorităţilor de realizare a obiectivelor Planului de Management şi incuderea acestora în Planurile anuale de activitate. este foarte importantă evaluarea efortului necesar pentru implementarea Planului de Management.1 Prevederile OUG nr. de comun acord cu structurile de administrare a ariilor naturale protejate şi.21) privind planurile de management (1) Planurile de management şi regulamentele rezervaţiilor biosferei. Se acceptă un element de flexibilitate iar nerealizarea acestora trebuie să fie justificată prin motive temeinice şi obiective. de aceea. se elaborează de către administratorii acestora. cele de dezvoltare locală şi naţională. Acestea sunt legate. precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei. managementul acestora va fi inclus în planul de management al respectivelor arii naturale protejate cu respectarea funcţiei celei mai restrictive de protecţie. sociale şi culturale. (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate.

esenţiale în managementul modern al unei arii protejate. În anii următori.4 Regulamentul Rezervaţiei Un instrument important în implementarea planului de management îl constituie Regulamentul Rezervaţiei care constituie un set separat de reguli legalizate. din fonduri bugetare.nu este înţelept să se planifice pe cinci ani sarcinile şi acţiunile specifice pentru o arie protejată întrucât aceasta împiedică flexibilitatea şi adaptabilitatea. Planurile de lucru sunt de obicei aranjate în funcţie de unităţile funcţionale ale organizaţiei (ex. fonduri ale unor organizaţii internaţionale. departamente. Un program anual de activităţi defineşte sarcini. Revizuirea planului de management 5. sunt asigurate fonduri totale de repartizate după cum urmează: 4. acţiunile prevăzute în planul de management se planifică cel mai bine anual: . CAPITOLUL 5. Pentru anul 2008. entităţi private. Regulamentul Rezervaţie face parte integrantă din Planul de management şi este inclus în Partea a II-a a Planului de management. obiectivele şi acţiunile principale pentru Rezervaţie dar nu detaliază acţiunile prin transpunerea lor în sarcini şi acţiuni specific. preconizează ca fondurile bugetare să scadă şi să constituie mai mult fondurile de contribuţie pentru susţinerea proiectelor finanţate din alte surse (fonduri structurale ale Uniunii Europene. . grupuri de lucru.nu se pot cunoaşte cu exactitate resursele disponibile interne şi externe pentru întreaga perioadă de implementare a planului de management.2 Resurse şi buget Resursele necesare pentru asigurarea condiţiilor de realizare a obiectivelor de management implementare vor fi asigurate. 4. Din motive diferite. evenimente şi ţinte specifice necesare pentru realizarea acţiunilor din planul de management. obligatorii odată cu aprobarea planului de management tuturor partenerilor care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Rezervaţiei.1 Monitorizarea şi înregistrarea performanţelor implementării planului 149 .planificarea detaliată a sarcinilor şi acţiunilor specifice pentru fiecare an al implementării ar face ca planul să devină un document mult prea voluminos._________________________________________________________________________________ Prioritatea 3 s-a stabilit pentru acţiunile care ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2. etc. 4. . cel puţin în primii ani de implementare.).3 Elaborarea Planului de Lucru Anual Planul de management pentru cei 5 ani defineşte scopul. obiective şi subiective. secţii) şi nu pe obiectivele de management. în principal.

competenţa aprobării acestora revine: autorităţii centrale pentru mediu._________________________________________________________________________________ Responsabilitatea implementării planului de management revine în mod direct personalului Administraţiei Rezervaţiei. Propunerile de modificare pot veni atât din partea structurilor de administrare cât şi a proprietarilor/administratorilor de terenuri. 1. dacă se impun modificări la nivel de obiective. în vedere includerii rezultatelor acesteia în următorul ciclu de planificare. Administraţiei Rezervaţiei. Consiliului Ştiinţific. În cazul în care. Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări. 5.2 Revizuire periodică (la 5 ani) Pe baza reevaluării randamentului şi a monitorizării continue. Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de Management şi prezintă. pentru acţiuni ce au impact asupra principalilor factori interesaţi modificările se fac cu acordul Consiliului Consultativ de Administrare. Pe baza planului de lucru. Toţi membrii personalului trebuie să ţină seama de indicatorii de monitorizare şi să strângă dovezi şi informaţii care să arate dacă aceste deziderate au fost îndeplinite. astfel încât acţiunile planificate în fiecare an să poată fi adaptate în conformitate cu experienţa acumulată în anii anteriori sau în funcţie de schimbările contextului sau de noile cunoştinţe dobândite. deasemenea. dar trebuie să constituie şi baza pentru alte întâlniri la nivelul grupurilor de lucru cu responsabilităţi în implementare. dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual. propuneri şi recomandări. specialişti). În ultimul an de implementare a planului de management se va organiza o revizuire completă a îndeplinirii scopului şi obiectivelor planului. a ONG-urilor sau a persoanelor fizice (ex. Şedinţele Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei. Rezultatele implementării obiectivelor de management vor fi analizate periodic în cadrul şedinţelor Colegiului executiv al Administraţiei Rezervaţiei. la definitivarea planurilor anuale de lucru. membrii echipei de management din Administraţia Rezervaţiei vor primi în responsabilitate diferitele componente ale planului. dar şi cele ale Consiliului Consultativ de Administraţie.6 Procedura de implementare a planului Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Administraţiei Rezervaţiei şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. se prevede să se facă modificări ale acţiunilor din plan înainte de elaborarea planului de lucru anual. apar dezacorduri 150 . În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management. a factorilor interesaţi. cu respectarea procedurii de aprobare. progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de management. anual sau ori de câte ori este necesar. dacă modificările se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare. vor analiza.

Marea Britanie 151 . Tulcea INCDM: Institutul de Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină. CAPITOLUL 6. Constanţa ICDEAPA: Institutulde Cercetare – Dezvoltare de Ecologie Acvatică. Galaţi MAE: Ministerul Afacerilor Externe MMDD: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile RBDD. servicii publice. Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a elabora decizia finală cu privire la activităţile respective. Abrevieri folosite în text AA: Amenajare agricolă AP: Amenajare piscicolă ANAR: Administraţia Naţională “Apele Române” ANIF: Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare ANPA: Agenţia Naţională de Pescuit şi Axcvacultură ARBDD. Pescuit şi Acvacultură. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează: în mod direct de către Administraţia Rezervaţiei (prin responsabilii de activităţi). Ucraina RSPB: Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor. “Grigore Antipa”. administraţii. prin implicarea unor parteneri din Romania sau străinatate. Administraţia: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării CBD: CJTulcea: Consiliul Judeţean Tulcea DUJ Tulcea: Direcţia de Urbanism a Judeţului Tulcea GeoEcoMar: Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare de Geologie Marină – GeoEcoMar._________________________________________________________________________________ între Administraţia Rezervaţiei şi Consiliul Consultativ cu privire la activităţile ce pot afecta factorii interesaţi. organisme cu activitate în domeniu.) Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către Administraţia Rezervaţiei pentru a se sigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei. Vilkovo. În aceste cazuri Administraţia Rezervaţiei are un rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra Rezervaţiei. Rezervaţia: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Bucureşti INCDDD: Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării. pe bază de contracte sau protocoale cu persoane fizice sau juridice specializate (organizaţii neguvernamentale. Rezervaţia RBD: Rezervaţia Biosferei Dunărea. etc. instituţii.

_________________________________________________________________________________ SOR: Societatea Ornitologică Română SWOT: Puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, pericole UNIBUC-DSES: Universitatea Bucureşti- Departamentul de Ecologie Sistemică

152

_________________________________________________________________________________

PARTEA A II-A

REGULAMENTUL REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
Capitolul 1. DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 (1) Elaborarea Regulamentului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumit în continuare „Regulamentul rezervaţiei” a avut în vedere scopul şi regimul de management al rezervaţiilor biosferei în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 art. 5 alin. 1) lit. a) c) şi alin. (2) şi ale Legii nr.136/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: a) protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. b) asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. c) protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală şi ţinând cont de existenţa comunităţilor umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural în conformitate cu prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO. d) conservarea biodiversităţii în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, Directivei 92/43/CEE, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în cadrul Reţelei „Natura 2000”, ale convenţiilor internaţionale privind “diversitatea biologică şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice locale”, precum şi protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice. (2) Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane trebuie astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural. (3) Termenii folosiţi în prezentul regulament sunt definiţi în legislaţia de mediu şi legislaţia ariilor naturale protejate. ART. 2 (1) Activitatea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare Administraţia rezervaţiei, se desfăşoară în temeiul prevederilor Legii nr.136/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, şi a Ordonanţei de Urgenţă a 153

_________________________________________________________________________________ Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare precum şi pe baza prevederilor Planului de management al rezervaţiei şi ale prezentului Regulament. ART. 3 Respectarea prevederilor Planului de management al rezervaţiei şi al Regulamentului rezervaţiei sunt obligatorii pentru Administraţia Rezervaţiei, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul rezervaţiei. Capitolul 2. ORGANIZAREA REZERVAŢIEI ART. 4 (1) Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare „Rezervaţia” cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol - Plopu şi litoralul Mării Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. (2) Suprafaţa totală a Rezervaţiei este de 580.000 ha. (3) Limitele Rezervaţiei sunt stabilite prin HG 230/2006, conform anexei 2 din prezentul Plan de management. (4) Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi. ART. 5 (1) Patrimoniul Rezervaţiei, domeniul public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub apă existente în perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) terenurile din perimetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice; b) terenurile din perimetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale; c) terenurile din perimetrul Rezervaţiei, ocupate de amenajările agricole şi piscicole, care constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea; d) terenurile proprietate publică a statului aflate în administrarea altor autorităţi sau instituţii publice centrale sau locale, împreună cu resursele naturale pe care le generează; e) resursele naturale aflate în administrarea altor autorităţi centrale, potrivit legii. ART. 6 154

_________________________________________________________________________________ (1) Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiei locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie ecologică. (2) Zonele strict protejate sunt zone cu regim strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele activităţi ce contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice pentru definirea capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a biodiversităţii. (3) Zonele strict protejate au regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice şi sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei. (4) Declararea unei suprafeţe ca zonă strict protejată sau modificarea suprafeţelor celor existente se face conform legislaţiei în vigoare privind ariile naturale protejate. (5) Zonele tampon sunt zone cu regim diferenţiat de protecţie, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu planurile de management aprobate. (6) Zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei cuprind suprafeţe de teren sau de ape ce înconjoară zonele cu regim de protecţie integrală. (7) Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei strict protejate pe care o înconjoară, îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală. (8) Zonele tampon sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei. (9) Declararea unei suprafeţe ca zonă tampon aferentă unei zone strict protejate se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de strictă protecţie. În zona tampon se dezvoltă şi se aplică tehnologiile, metodele şi instrumentele pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă a resurselor şi serviciilor generate de sistemele ecologice specifice. (10) Zonele de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. (11) Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

155

_________________________________________________________________________________ (12) Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează măsurile de refacere a echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate. (13) Delimitarea zonării funcţionale stabilite conform alin. (1) se face prin Planul de management al rezervaţiei, în condiţiile legii. Capitolul 3: ADMINISTRAREA REZERVAŢIEI ART.7 Managementul Rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. ART. 8 (1) Obiectul de activitate al Administraţiei Rezervaţiei îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversităţii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervaţiei, pentru dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelaţie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. (2) În realizarea obiectului său de activitate, pe teritoriul Rezervaţiei, Administraţia Rezervaţiei îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii. ART. 9 Patrimoniul Administraţiei Rezervaţiei se compune din patrimoniul natural definit la art. 5, aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei, şi din patrimoniul propriu al Administraţiei Rezervaţiei, format din clădiri, mijloace de transport pe apă şi pe uscat, alte mijloace fixe şi mijloace circulante, care îi permit desfăşurarea întregii activităţi. ART. 10 (1) Administraţia Rezervaţiei elaborează Planul de management şi Regulamentul rezervaţiei, prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrată a Rezervaţiei, urmăreşte respectarea acestora, organizează şi desfăşoară activităţi specifice de administrare, autorizeză, reglementează şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale Rezervaţiei. Managementul Rezervaţiei are ca scop asigurarea statutului de conservare favorabilă a habitatelor şi a populaţiilor speciilor de pe teritoriul acesteia. (2) Modul de administrare al Rezervaţiei va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitându-se participarea reprezentanţilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, 156

_________________________________________________________________________________ încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale. ART. 11 Administraţia Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al Rezervaţiei şi iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în Rezervaţie, pe baza Planului de management, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii; b) elaborează şi implementează programele de reconstrucţie mecologică a ecosistemelor din rezervaţie; c) identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale Rezervaţiei; d) stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor; e) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi a măsurilor legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; f) exercită controlul asupra îndeplinirii cerinţelor privind măsurile de protecţie a mediului; g) emite acorduri, avize şi autorizaţii de mediu în perimetrul Rezervaţiei, conform procedurilor aprobate în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare; h) îndeplineşte rolul de autoritate competentă pentru derularea procedurii privind evaluarea de mediu pentru planurile şi programele de pe teritoriul Rezervaţiei; i) stabileşte, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condiţiile de desfăşurare a activităţilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile; j) monitorizează evoluţia factorilor de mediu şi activităţile care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei în vederea stabilirii impactului acestora asupra factorilor de mediu, biodiversităţii şi resurselor naturale; k) elaborează şi actualizează permanent bazele de date cu privire la starea Rezervaţiei, prin folosirea mijloacelor moderne de producere şi procesare a datelor (GIS, imagini satelitare, sistem de comunicaţii şi informare); k1) verifică îndeplinirea măsurilor de conservare pentru asigurarea statutului de conservare favorabilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare; l) conlucrează cu Administraţia Naţională „Apele Române” în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare pentru implementarea cerinţelor directivelor europene; m) cooperează cu comisiile interministeriale şi cu comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă; m1) colaborează cu autorităţile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin conservarea şi promovarea elementelor tradiţionale de arhitectură, a materialelor de construcţie şi finisajelor exterioare; n) stabileşte, împreună cu autoritatea centrală pentru transporturi, regulile de acces şi circulaţie pe braţele Dunării pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime, iar pentru 157

_________________________________________________________________________________ canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei propune spre aprobare autorităţii centrale pentru protecţia mediului regulile de acces şi circulaţie, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. Căpitănia Portului Tulcea şi Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, prin subunităţile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administraţiei rezervaţiei, sprijin pentru aplicarea măsurilor legale asupra navelor care au produs poluări ale apelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. o) stabileşte regulile de acces şi circulaţie în perimetrul Rezervaţiei, atât pentru mijloacele de transport navale, pe canale şi lacuri, cu excepţia braţelor Dunării, cât şi pentru mijloacele de transport rutiere, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Navele şi ambarcaţiunile vor fi prevăzute obligatoriu cu sisteme de monitorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Ambarcaţiunile cu motoare mai mici de 25 CP vor fi dotate cu sisteme de monitorizare. Circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi a mijloacelor de transport rutier este interzisă în zonele strict protejate, conform prevederilor art. 3, alin. (2) din Legea nr. 136/2011 sau în afara traseelor stabilite de Administraţia Rezervaţiei, cu excepţia celor utilizate în activităţi de control sau ştiinţifice; p) participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie; q) organizează acţiuni de voluntariat pe teritoriul Rezervaţiei; r) elaborează şi implementează programe şi proiecte de cooperare în context transfrontalier, regional şi internaţional; s) emite puncte de vedere referitoare la propunerile de reglementare sau acte normative, care au legătură cu domeniul de activitate al Administraţia Rezervaţiei; ş) susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi reducerii impactului negativ asupra mediului. t) propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor finanţarea unor studii pentru fundamentarea ştiinţifică a managementului; ţ) elaborează şi face publice rapoartele periodice privind starea mediului la nivelul Rezervaţiei. u) acţionează prin toate mijloacele prevăzute de lege şi pe întregul teritoriu al Rezervaţiei pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii, cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, precum şi pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri. v) încurajează şi dezvoltă parteneriate în condiţiile legii cu toate sectoarele societăţii civile, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul susţinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabilă. x) propune autorităţii centrale pentru protecţia mediului acte normative, reglementări şi măsuri de protecţie specifice Rezervaţiei.

158

_________________________________________________________________________________ y) exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor acordurilor, avizelor, autorizaţiilor de mediu, permiselor de acces şi de desfăşurare a activităţilor în perimetrul Rezervaţiei. z) sprijină şi protejează activităţile economice tradiţionale ale populaţiei locale. aa) avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul rezervaţiei, elaborate potrivit legii. ab) stabileşte, împreună cu titularul dreptului de administrare al resurselor, locurile şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de vânătoare, de pescuit comercial şi sportiv, de cercetare şi de valorificare a altor resurse. ac) promovează activităţi de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţională. ad) organizează acţiunile de informare şi educaţie ecologică, organizează activităţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, asigură informarea curentă a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervaţie, dezvoltă cooperarea cu mass-media şi publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populaţiei şi a comunităţilor locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii, combaterea acţiunilor ilegale de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sălbatice. ae) conlucrează cu toate autorităţile locale în vederea aplicării măsurilor de protecţie. af) cooperează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în acţiunile de apărare împotriva calamităţilor sau catastrofelor şi pentru combaterea efectelor acestora pe teritoriul Rezervaţiei. ag) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru promovarea unei dezvoltări durabile, protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie. ah) respectă şi impune respectarea Planului de management aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; ai) asigură legăturile interne şi externe ale Administraţiei Rezervaţiei. aj) stabileşte tarifele pentru bunurile şi serviciile oferite de Administraţia Rezervaţiei care se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. ak) realizează şi întreţine marcarea şi semnalizarea teritoriului Rezervaţiei; al) organizează întrunirile Consiliului ştiinţific şi ale Consiliului consultativ de administrare, cu care conlucrează permanent. am) elaborează propunerile anuale şi pe termen lung ale cerinţelor de resurse financiare şi umane pentru realizarea obiectivelor de management şi identifică sursele de finanţare. Capitolul 4. CONDUCEREA ADMINISTRAȚ IEI REZERVAȚ IEI ART. 12 (1) Conducerea Administraţiei Rezervaţiei este realizată de către Guvernator, cu rang de subsecretar de stat ale cărui atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei rezervaţiei şi în prezentul Regulament. 159

e) emite decizii pentru restricţionarea unor activităţi de valorificare a resurselor naturale în timp şi spaţiu. (2) Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei poate delega unele dintre atribuţiile sale. numiţi prin decizia guvernatorului. 160 . d) emite decizii pentru exercitarea atribuţiilor sale pentru implementarea prevederilor Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei. f) propune modificarea sau îmbunătăţirea organizării activităţii. funcţionează Colegiul executiv care are rol consultativ în adoptarea dispoziţiilor Guvernatorului şi are responsabilitatea punerii în aplicare a acestor decizii. a organigramei. în condiţiile legii. precum şi în justiţie. personalul Administraţiei Rezervaţiei. în condiţiile legii. pe termen limitat. ART. la propunerea conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. în domeniul său de activitate. unor membri ai Colegiului executiv şi altor cadre de conducere sau execuţie care lucrează în cadrul Administraţiei Rezervaţiei. pe baza rezultatelor activităţilor de monitoring. 13 (1) Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) conduce întreaga activitate a Administraţiei rezervaţiei şi are calitatea de ordonator terţiar de credite. (3) Preşedintele Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei. a statului de funcţii şi a structurii de personal. ART._________________________________________________________________________________ (2) Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie. cercetare ştiinţifică şi a celor de evaluare a resurselor. g) propune îmbunătăţirea dotării Administraţiei Rezervaţiei cu mijloacele fixe necesare desfăşurării activităţii. i) membrii Colegiului executiv sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizia guvernatorului. şefi ai compartimentelor funcţionale din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. (2) Colegiul executiv este format din 5-7 membrii. format din şefi ai compartimentelor din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. b) numeşte şi eliberează din funcţie. h) pe lângă guvernator funcţionează Colegiul executiv. prin decizie a primului ministru. j) analizează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea nivelurilor taxelor şi tarifelor.14 (1) Pe lângă Guvernator. k) constată şi sancţionează contravenţii potrivit competenţei legale. c) reprezintă Administraţia Rezervaţiei în raporturile acesteia cu terţii.

c) propune reglementări pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervaţiei. în conformitate cu prevederile legale. h) urmăreşte îndeplinirea programului de realizare a reconstrucţiei ecologice. (2) Şedinţele Colegiului executiv se organizează şi se convoacă de preşedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru. gestionare şi păstrare a lor. m) stabileşte şi urmăreşte realizarea programului privind sistemul de marcare şi semnalizare. b) supune aprobării conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli. cu condiţia prezentării ordinii de zi. k) analizează periodic modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor. ART.15 Colegiul executiv are următoarele atribuţii: a) pune în aplicare dispoziţiile guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei. programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. a problematicii sau a documentelor ce urmează să fie analizate şi care sunt în competenţa de soluţionare a Colegiului executiv. f) adoptă măsuri pentru aplicarea programelor protecţie şi conservare a ecosistemelor şi de semnalizare şi marcare a zonelor funcţionale. de organizare a circulaţiei documentelor. n) aprobă Regulamentul de organizarea şi funcţionare şi urmăreşte respectarea acestuia. 161 . precum şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice. l) urmăreşte modul de respectare a Planului de management şi a Regulamentului rezervaţiei. ordinare sau în şedinţe extraordinare. protocoalelor. împrejmuiri. 16 (1) Colegiul executiv îşi desfăşoară activitatea în şedinţe de lucru bilunare. e) propune spre aprobare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor tarifele pentru bunurile şi serviciile oferite de Administraţia Rezervaţiei. bariere. j) stabileşte măsuri de organizare şi desfăşurare a activităţilor din sistemul informaţional intern. semnele de marcaj. panouri informative şi indicatoare. g) adoptă măsurile de valorificare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei şi în legătură cu obiectivele Planului de management ale Rezervaţiei. i) urmăreşte respectarea prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli şi ia măsuri pentru încadrarea cheltuielilor în nivelurile planificate şi aprobate. propuneri pe care le supune avizării Consiliului ştiinţific. (3) Şedinţele extraordinare se pot convoca la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor Colegiului executiv. d) coordonează procesul de concesionare._________________________________________________________________________________ ART.

19 162 . dintre salariaţii Administraţiei Rezervaţiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei şedinţe se păstrează în copii. alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor. 18 Consiliului consultativ de administrare are următoarele atribuţii: a) participă cu rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de administrarea Rezervaţiei. în dosarul respectivei şedinţe. desemnat în prima şedinţă a Colegiului executiv. în limitele capacităţii productive şi de suport ale Rezervaţiei. organizaţiilor neguvernamentale. dacă este cazul. organizaţiilor economice. 17 (1) Pe lângă Administraţia Rezervaţiei funcţionează Consiliul consultativ de administrare înfiinţat în condiţiile legii. Art. la iniţiativa Administraţiei Rezervaţiei. care deţin cu orice titlu suprafeţe. de către secretarul Colegiului executiv. d) negociază conflictele de interese dintre utilizatorii resurselor naturale prin stabilirea căilor şi a mijloacelor pentru optimizarea accesului la acestea cu maximum de profit de către fiecare utilizator. b) dezbate şi propune amendarea. (5) Dezbaterile din cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv. care este ţinut de secretarul acestuia. iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri ale acestuia. la propunerea Administraţiei Rezervaţiei. Procesele-verbale ale şedinţelor Colegiului executiv se semnează de către toţi participanţii la şedinţă. ART. (6) Hotărârile adoptate se comunică în termen de 3 zile lucrătoare celor vizaţi prin secretarul Colegiului executiv. (2) Componenţa şi atribuţiile Consiliului consultativ de administrare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (4) Membrii Consiliului consultativ de administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia. c) respectă şi impune respectarea Planului de management aprobat. ART._________________________________________________________________________________ (4) Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorităţii absolute. bunuri sau au interese în perimetrul Rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie. autorităţilor şi comunităţilor locale. a Planului de management şi a Regulamentului rezervaţiei. în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei cu rol consultativ în procesul de elaborare a Planului de management al rezervaţiei. (3) Consiliul consultativ de administrare se întruneşte cel puţin o dată pe an.

rapoarte cuprinzând constatări. ART. protocoalelor. (6) Guvernatorul Administraţiei rezervaţiei participă la întrunirile Consiliului consultativ şi la şedinţele Consiliului ştiinţific. c) avizează programul de reconstrucţie ecologică pe teritoriul Rezervaţiei. aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. sociologie. în scopul îndeplinirii obiectivelor din Planul de management al Rezervaţiei. cu avizul Academiei Române şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. care se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în acesta şi prezintă._________________________________________________________________________________ (1) Administraţia Rezervaţiei este îndrumată şi supravegheată de Consiliul ştiinţific al rezervaţiei. economie. (4) Consiliul ştiinţific avizează Planul de management al rezervaţiei. 163 . programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. h) avizează raportul anual de activitate şi planul de activitate pentru anul următor ale Administraţiei Rezervaţiei şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor. cultură şi alte asemenea – cât şi ale zonelor umede şi ale ariilor naturale protejate. e) stabileşte speciile de plante şi animale care necesită protecţie totală pe teritoriul Rezervaţiei şi includerea acestora în Lista Roşie a Rezervaţiei. precum şi propunerile de declarare a unor noi zone funcţionale. b) avizează propunerile privind modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală. f) avizează propunerile de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate. g) analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor. conform legii. (3) Consiliul ştiinţific este format din oameni de ştiinţă şi specialişti cu experienţă în problemele complexe atât ale Deltei Dunării – ecologie. Academiei Române şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. d) avizează programul unitar de cercetare ştiinţifică propus a se derula în Rezervaţie indiferent de sursa de finanţare a proiectelor de cercetare. anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Componenţa nominală a Consiliului ştiinţific este propusă de Administraţia Rezervaţiei. 20 Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) avizează programele de conservare a genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. propuneri şi recomandări: (5) Consiliul ştiinţific se organizează şi funcţionează în baza unui regulament propriu. ale zonelor tampon şi ale zonelor economice.

22 Atribuţiile compartimentelor funcţionale organizate în cadrul Administraţiei Rezervaţiei se stabilesc prin Regulament de organizare şi funcţionare. 23 (1) Pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu. de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei în vederea aprobării acestora de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului. ART. a prevederilor Planului de management şi ale prezentului Regulament şi după obţinerea permisului de acces sau a acordului/avizului/autorizaţiei de mediu şi a permisului de desfăşurarea a activităţilor. eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare. în condiţiile de reglementare şi autorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei. ART. 25 (1) Administraţia Rezervaţiei emite actele de reglementare. (3) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi economice în perimetrul Rezervaţiei sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice admise. persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a solicita în scris permisul Administraţiei Rezervaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea începerii activităţii. (2) Personalul care are dreptul să poarte uniformă pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu trebuie să posede şi să poarte asupra sa legitimaţia de serviciu şi/sau de control. după caz. în calitate de autoritate competentă de protecţia mediului în perimetrul Rezervaţiei şi în condiţiile procedurilor specifice aprobate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. cât şi noi. aprobat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. ART. ART. 24 (1) Accesul şi desfăşurarea activităţilor în Rezervaţie se realizează în condiţiile respectării legislaţiei de mediu în vigoare. inclusiv cele de cercetare ştiinţifică. 164 . Atribuirea uniformei se va face personalului cu activităţi de teren. (2) Pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervaţiei. instituţiile. atât tradiţionale. pentru planuri/proiecte/ activităţi. 21 Structura organizatorică a Administraţiei Rezervaţiei şi numărul de salariaţi se stabilesc se prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului._________________________________________________________________________________ i) propune/avizează normele tehnice/tehnologiile privind desfăşurarea activităţilor economico-productive. (4) Accesul vizitatorilor în Rezervaţie se face după obţinerea şi în baza permisului de acces. Capitolul 5: AUTORIZAREA ACCESULUI ŞI A ACTIVITĂŢILOR ÎN REZERVAŢIE ART. personalul Administraţiei Rezervaţiei va purta uniforma aprobată.

dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru eliberarea acestora. în baza procedurii stabilite prin prezentul Regulament. perioada de valabilitate şi modalitatea de revizuire şi prelungire a acestora. ART. conform dispoziţiilor legale. pentru planuri/proiecte/activităţi în vecinătatea Rezervaţiei se realizează cu avizul Administraţiei Rezervaţiei. ART. 28 Avizul Administraţiei Rezervaţiei. 26 (1) Obţinerea permisului de acces şi/sau a permisului de desfăşurare a activităţilor în perimetrul Rezervaţiei de către persoane fizice şi juridice se face conform procedurilor stabilite prin prezentul Regulament. avizele. agenţilor economici care desfăşoară activităţi în perimetrul Rezervaţiei. precum şi cuantumul taxelor şi tarifelor aferente în vederea reglementării funcţionării persoanelor fizice şi juridice. avizelor. ART. precum şi cuantumul tarifelor pentru emiterea acestora. 29 Avizul de mediu pentru planuri şi programe este actul tehnico-juridic. conform evaluării de mediu. autorizaţiile de mediu şi permisele în termenele legale. condiţiile de suspendare şi anulare. (2) Procedurile reglementează condiţiile de solicitare şi de emitere a permisului de acces şi/sau a permisului de desfăşurare a activităţilor în Rezervaţie. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. autorizaţiilor de mediu. obligatoriu pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. ART. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei pentru proiecte/programe/planuri/activităţi ce se derulează în vecinătatea Rezervaţiei. Avizul de mediu este emis de Administraţia Rezervaţiei şi confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi dă dreptul titularului să realizeze proiectul supus avizării._________________________________________________________________________________ (2) Procedurile reglementează condiţiile de solicitare şi de emitere a acordurilor. condiţiilor de suspendare şi/sau de anulare. perioada de valabilitate. din punct de vedere al protecţiei mediului. (2) Obţinerea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente. 27 (1) Acordul de mediu reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care se stabilesc condiţiile de realizare ale unui proiect. (4) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia de a emite acordurile. (3) Emiterea actelor de reglementare. 165 .

33 (1) Permisul reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care se stabilesc condiţiile de acces şi de desfăşurare a unei activităţi în perimetrul Rezervaţiei. la vânzarea de active. fuziune. ART. planurile de dezvoltare locală şi naţională. 30 Avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu este actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei la schimbarea titularului unei activităţi cu impact asupra mediului. dizolvare urmată de lichidare. având ca scop stabilirea obligaţiilor de mediu. în baza procedurilor stabilite de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. vor fi reglementate de autorităţile teritoriale competente pentru protecţia mediului. (2) Obţinerea permisului este obligatorie pentru accesul în Rezervaţie în scopul vizitării şi agrementului. (3) Administraţia rezervaţiei are obligaţia de a emite în termen de 30 zile calendaristice permisul. precum şi pentru activităţile ce se desfăşoară în zonele din domeniul public de interes naţional. lichidare. încetarea activităţii. dar la limita acestuia. în vederea asumării acestora de către părţile implicate în situaţiile menţionate anterior. (2) Obţinerea autorizaţiei de mediu este obligatorie atât pentru desfăşurarea activităţilor existente. dacă sunt îndeplinite condiţiile legale. ART. 31 Avizul Natura 2000 este actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în planul sau programul supus adoptării. ART. (3) Activităţile cu impact semnificativ asupra mediului care se desfăşoară în afara perimetrului Rezervaţiei. pe baza avizului emis de către Administraţia Rezervaţiei. cât şi pentru începerea activităţilor noi. 32 (1) Autorizaţia de mediu reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. inclusiv pentru mijloacele de transport naval şi rutier şi pentru activităţile de cercetare. 34 Planurile de amenajare a teritoriului. precum şi planurile de valorificare a resurselor naturale din perimetrul Rezervaţiei vor fi armonizate de 166 . concesionare. divizare._________________________________________________________________________________ ART. faliment. vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. ART. ca prevederi ale unui program pentru conformare.

proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. ART. c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. în cazul siturilor de interes comunitar. fie individual. sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. cu acordul Administraţiei Rezervaţiei emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau silviculturii. cu excepţia celor aflate în zonele economice. 167 . (4). (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele sau planurile prevăzute la alin. identificate conform legislaţiei în vigoare. (2) se emit numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ către autorităţile emitente cu prevederile Planului de management şi cu cele ale prezentul Regulament. în lipsa unor soluţii alternative. 36 (1) În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia sunt interzise activităţile care pot să genereze impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din Rezervaţie. pot avea efecte negative semnificative asupra Rezervaţiei. indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul Rezervaţiei şi care. 35 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri din perimetrul Rezervaţiei. (5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000". singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică. asigurarea securităţii. b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu. se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale. fie împreună cu alte planuri/proiecte. în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra Rezervaţiei şi. (2) Planurile şi/sau proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul Rezervaţiei. adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară. Administraţia Rezervaţiei emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000". inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic. ART.

cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. c) realizarea acţiunilor de pază şi control asupra zonei de către personalul Administraţiei Rezervaţiei şi a altor organe de control conform legislaţiei de mediu. în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor. g) acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora. 168 . f) acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi. acţiunile se vor desfăşura şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie. e) activităţi de cercetare ştiinţifică c) activităţi de educaţie ecologică. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. k) activităţi de ecoturism şi educaţie ecologică. e) intervenţii în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme deteriorate. i) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. b) valorificarea resursei peisagistice prin activităţi de turism. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. ART. în cazul în care apar focare de înmulţire. următoarele activităţi: a) valorificarea resurselor regenerabile prin folosirea tehnologiilor tradiţionale sau a tehnologiilor aprobate acceptate de Administraţia Rezervaţiei. în baza permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediu. j) acţiuni de igienizare în situaţiile fundamentate ştiinţific. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. b) cercetarea biologiei zonei. ART. 38 În zonele tampon se pot desfăşura în baza acordurilor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure. prin tehnologii cu impact redus. care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure. cu respectarea normativelor în vigoare. autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. h) acţiuni de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei. 37 În zonele strict protejate se pot desfăşura._________________________________________________________________________________ (6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000". următoarele activităţi: a) cercetarea evoluţiei zonei.

pescuit sportiv şi de recreere. autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. atunci când aceasta a fost oficial declarată. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului cu avizul Consiliului ştiinţific. g) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale. creşterea animalelor. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure. emis în baza aprobării autorităţii publice centrale de mediu şi care răspunde de silvicultură. poluări accidentale. recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes. 39 În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura. f) acţiuni de înlăturare a efectelor unor situaţii de urgenţă (incendii. e) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme degradate. apicultură. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. f) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. exploatarea masei lemnoase. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. transport naval şi rutier. recoltarea fânului. e) realizarea de filme. j) activităţile de protecţie a pădurilor. etc. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.). d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. prestări de servicii în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc. h) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme degradate. turism. păşunat. ART. precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură. grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei.). care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor. i) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi. următoarele activităţi: a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice. cu avizul Consiliului ştiinţific. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu._________________________________________________________________________________ d) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii pe domeniul public de interes naţional. În cazul în care calamităţile afectează 169 . grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. g) acţiuni de înlăturare a efectelor negative ca urmare a producerii unor calamităţi. silvicultură. cultivarea terenurilor inundabile etc. acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri. agricultură. în baza acordurilor. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de Planul de management şi cu substanţe prevăzute în lista aprobată de Administraţia Rezervaţiei. b) activităţi de cercetare ştiinţifică c) activităţi cultural-educative. acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei. vânătoare.

în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. chiar dacă sunt goale. acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. cu prioritate cele de interes turistic. j) activităţi de investiţii/dezvoltare. culegerea. transportul. e) recoltarea florilor şi a fructelor. 4 A şi 4 B. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. cu excepţia speciilor de păsări. de creştere şi de migraţie. în special în cursul perioadei de reproducere. acvatice şi subterane. f) deţinerea. de creştere. din OUG/57/2007 precum şi speciile incluse în Lista roşie a speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora. ART. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere. 41 (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre. capturarea._________________________________________________________________________________ suprafeţe de pădure. (2) Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenţionată. dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. indiferent de metoda utilizată. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. de hibernare şi de migraţie. PROTECŢIA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE ART. Capitolul 6. b) deteriorarea. cu aprobarea autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului şi silvicultură în cazul în care este necesară evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor. c) deteriorarea. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. d) perturbarea intenţionată. uciderea. în baza acordului/autorizaţiei/permisului emise de Administraţia Rezervaţiei. dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale. 40 În zonele de reconstrucţie ecologică se pot desfăşura activităţile specifice zonelor tampon sau economice. inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 170 . h) activităţi de protecţie a pădurilor. i) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare. comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură. în funcţie de zona de bază în care se execută lucrările de reconstrucţie ecologică. tăierea. d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă. sunt interzise: a) recoltarea. distrugerea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural. k) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.

proiectelor şi activităţilor care contravin Planului de management sau Regulamentului rezervaţiei. în lipsa actelor de reglementare specifice. (3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul Rezervaţiei. c) distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare. (2) Scăparea întâmplătoare a unor exemplare de faună exotică domestică sau sălbatică trebuie anunţată Administraţiei Rezervaţiei. 5 C din OUG 57/2007 sunt acceptate la vânătoare._________________________________________________________________________________ e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea. 44 Acţiunile de refacere a populaţiilor unor specii de floră şi faună afectate ca urmare a unor activităţi economice perturbatoare sau a unor fenomene naturale se vor realiza pe baza 171 . ART. 43 În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia este interzisă: a) desfăşurarea programelor. ART. în termen de 24 de ore de la constatarea fenomenului. uşor de identificat. f) accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili pe suprafaţa din domeniul public de interes naţional. împrejmuirile. în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor. stâlpii. (4) În cazul speciilor de păsări migratoare este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. 42 (1) În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia este interzisă introducerea deliberată în mediul natural a speciilor exotice de floră şi faună domestică sau sălbatică. g) preluarea apei din bazinele acvatice prin pompare sau prin orice alt fel de instalaţii fără asigurarea măsurilor de protecţie a materialului piscicol împotriva extragerii acestuia din mediul natural. b) activităţile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. f) comercializarea. ART. în afara drumurilor permise accesului public şi a terenurilor special amenajate. e) abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există. deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea. barierele. h) spălarea autovehiculelor în afara zonelor special amenajate. în scopul practicării de sporturi. construcţiile. plăcile. d) aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către Administraţia Rezervaţiei.

1 Prevederi generale ART. din zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes naţional se va realiza prin încredinţare directă persoanelor fizice autorizate sau asociaţiilor acestora al căror domiciliu stabil sau sediu se află pe teritoriul Rezervaţiei. emise de Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ autorizaţiei şi permisului emise de Administraţia Rezervaţiei. 45 (1) În vederea protejării şi/sau refacerii populaţiilor unor specii afectate şi pentru menţinerea echilibrului ecologic. în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile vor fi stabilite şi percepute taxe de acces la resurse care se vor vira la bugetele locale ale Consiliile locale din perimetrul rezervaţiei. VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE REGENERABILE 7. Acţiunile menţionate trebuie să fie incluse în programe naţionale sau locale aprobate prin Planul management al Rezervaţiei sau de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi Academia Română. eliberat de Administraţia Rezervaţiei. Administraţia Rezervaţiei. constituită din persoane fizice autorizate sau asociaţii ale acestora. ART. albinărit. cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub ape. (2) Deciziile prevăzute la aliniatul (1) se fundamentează pe rezultatele activităţilor de monitoring. (2) Populaţia locală. pe baza permisului de practicare a activităţilor respective. cercetărilor de specialitate. 172 . (3) Valorificarea resurselor naturale regenerabile din perimetrul Rezervaţiei se poate realiza de către persoane fizice autorizate. pe baza autorizaţiei de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi comercializare şi a permisului de desfăşurarea a activităţilor de valorificare. al căror domiciliu sau sediu se află pe teritoriul Rezervaţiei. recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice – cu excepţia situaţiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată. terestre şi acvatice. asociaţii ale acestora sau de către societăţi comerciale. rezultatele evaluărilor şi se adoptă cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea prealabilă a autorităţii centrale pentru protecţia mediului. are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activităţi economice tradiţionale – păşunat. sau a parametrilor tehnici ai acestor unelte. 46 (1) Valorificarea resurselor naturale regenerabile. Capitolul 7. prin decizia Guvernatorului poate dispune oprirea temporară sau totală a activităţilor de valorificare a speciilor afectate sau adoptarea unor măsuri de restricţionarea folosirii unor mijloace de capturarea a speciilor. pe teritoriul întregii Rezervaţii sau în anumite zone.

studii privind evaluarea resurselor naturale din Rezervaţie în vederea cunoaşterii stării generale şi a tendinţelor de evoluţie a potenţialului productiv al acestora. 47 (1) Activităţile de recoltare. (8) În autorizaţia de mediu sunt precizate condiţiile privind activitatea de valorificare a resursei. (5) Studiile de evaluare a stării resurselor naturale regenerabile se realizează anual. terestră şi acvatică. la comanda beneficiarilor şi pe cheltuiala acestora. cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii perioadei de recoltare/capturare/ achiziţie. de către persoane fizice sau juridice autorizate şi se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. pe piaţa internă sau la export. sau a unor părţi ori produse ale acestora. precum şi cu privire la măsurile şi restricţiile necesare pentru menţinerea potenţialului natural de regenerare al resurselor şi a echilibrului ecologic din zona în care se face evaluare. b) să instruiască persoanele fizice cu care lucrează. în stare vie. stabilite prin studiul de evaluare şi prin alte dispoziţii legale care reglementează valorificarea resurselor şi/sau protecţia habitatelor naturale şi a diversităţii biologice. în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. în perioada unui an sau a unui sezon de activitate. (7) Studiile de evaluare se transmit Administraţiei Rezervaţiei. aprobate de autorităţile competente. capturare şi/sau de achiziţie a resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică sunt obligate: a) să aibe organizate şi declarate puncte de achiziţie/colectare/debarcare cu dotările necesare. (9) Administraţia Rezervaţiei va elabora periodic. (2) Persoanele juridice care organizează activităţi de recoltare. pentru respectarea normelor tehnice de recoltare/capturare a plantelor şi a animalelor sălbatice. capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică. şi să exercite controlul asupra activităţii acestor persoane. pe cheltuială proprie. 173 . conduse de persoane care cunosc normele tehnice de recoltare/capturare şi regulile de achiziţie a speciilor de floră şi faună sălbatică. (6) Studiile de evaluare vor face precizări cu privire la cantităţile maxime admise pentru recoltare/capturare. se pot organiza şi desfăşura numai de persoane fizice sau juridice autorizate._________________________________________________________________________________ (4) Autorizaţia de mediu prevăzută la aliniatul (3) se emite la solicitarea scrisă a beneficiarului însoţită de studiul de evaluare a stării şi a potenţialului exploatabil al resurselor pentru care se solicită autorizarea. sau la comanda Administraţiei Rezervaţiei pe cheltuiala acesteia. în vederea fundamentării deciziilor privind autorizarea activităţilor de recoltare/capturare şi/sau achiziţie a plantelor şi a animalelor sălbatice pe teritoriul judeţelor. ART. proaspătă ori semiprelucrată.

ART. în conformitate cu normativele tehnice care reglementează recoltarea acestor resurse şi cu dispoziţiile legale referitoare la protecţia habitatelor naturale şi a diversităţii biologice. 48 (1) Persoanele fizice şi juridice care obţin autorizaţii de mediu din partea Administraţiei rezervaţiei pentru organizarea activităţilor de recoltare/ capturare şi/sau achiziţie a resurselor naturale. în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare._________________________________________________________________________________ c) să stimuleze constituirea pe plan local a asociaţiilor de recoltatori. în scopul comercializării. Tehnologiile respective. se poate face numai pe baza autorizaţiei de mediu care se eliberează de Administraţiei rezervaţiei la solicitarea persoanelor fizice sau juridice interesate. a). b) deţine suprafeţele de teren şi/sau amenajările corespunzătoare aplicării tehnologiilor prevăzute la lit. (2) Pentru cultivarea plantelor sau pentru creşterea animalelor sălbatice exotice este obligatorie obţinerea acordului de mediu pentru import. care poartă răspundere pentru tehnologia avizată. ART. capturează şi/sau achiziţionează plante şi animale sălbatice. care urmează să fie cultivate sau crescute în captivitate. cu excepţia celor elaborate de institutele ştiinţifice de specialitate din ţară. 1) şi 2) se pot autoriza numai dacă solicitantul face dovada că: a) deţine tehnologia de cultură sau de creştere în captivitate pentru fiecare dintre speciile de plante şi/sau de animale sălbatice terestre ori acvatice. În cazul creşterii în captivitate a animalelor condiţiile de creştere trebuie să îndeplinească cerinţele care privesc satisfacerea normelor referitoare la drepturile animalelor. d) să solicite la Administraţiei Rezervaţiei. 174 . (3) Activităţile prevăzute la alin. (2) În autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi comercializare vor fi precizate condiţii şi restricţii obligatorii de respectat de către cei care recoltează. asigurându-le instruirea necesară pentru respectarea reglementărilor privind accesul la resurse şi a normelor de protecţie a mediului şi de conservare a florei şi faunei sălbatice. eliberat de autoritatea centrală pentru protecia mediului şi avizul comisiei de specialitate a Academiei Române. pentru a avea acces şi a putea recolta/captura aceste resurse. o convenţie sau orice fel de altă înţelegere între părţi. trebuie să fie avizate de o unitate de cercetare sau de institutele şi centrele de cercetări biologice din ţară. Acordul proprietarilor şi al administratorilor poate fi un contract. 49 (1) Recoltarea unor specii de plante sălbatice în vederea cultivării şi capturarea unor specii de animale sălbatice din fauna autohtonă în vederea creşterii în captivitate. acordurile sau autorizaţiile de mediu pentru centrele de prelucrare/colectare/debarcare. sunt obligate să aibă acordul proprietarilor sau al administratorilor de terenuri/ape.

capturarea. ART. a zonelor naturale supuse regimului de protecţie ecologică. în zone anume stabilite de Administraţia Rezervaţiei. cu excepţia municipiului 175 . se poate face fără autorizaţie de mediu. de dezvoltare şi de reproducere prohibite. precum şi a speciilor de plante şi animale sălbatice cu regim special de protecţie conform convenţiilor internaţionale. capturarea. precum şi de către proprietarii şi deţinătorii legali ai terenurilor şi apelor. b) pot fi recoltate sau capturate în condiţii excepţionale. a celor endemice. ART. cu excepţia celor care sunt supuse unui regim special de ocrotire şi conservare. (3) Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti persoanele cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei sau în localităţile limitrofe Rezervaţiei. c) recoltarea şi capturarea oricăror plante şi animale sălbatice din zonele strict protejate. capturarea. zone care nu se vor suprapune zonelor de valorificare economică a resursei stuficole. restricţiilor şi interdicţiilor cu privire la ocrotirea monumentelor naturii. 50 (1) În perimetrul Rezervaţiei sunt interzise: a) recoltarea. indiferent de zona şi de terenurile în/pe care se găsesc. a speciilor de plante şi animale ameninţate cu dispariţia. precum şi a condiţiilor. (2) Plantele şi animalele sălbatice din categoriile precizate la alin._________________________________________________________________________________ (4) Pentru recoltarea. conform reglementărilor specifice. dimensiuni. stabilite de către Administraţiei rezervaţiei. achiziţia şi comercializarea plantelor şi animalelor sălbatice care sunt cultivate sau sunt crescute în captivitate. 1) lit. achiziţia şi comercializarea plantelor şi a animalelor sălbatice sau a unor părţi ori produse ale acestora la vârste. (2) Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti populaţia care are domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei poate recolta gratuit o cantitate totală de două tone de stuf şi papură de familie pe an. nu sunt necesare studiile de evaluare. ART. 51 Recoltarea/capturarea unor plante şi animale sălbatice de către persoane fizice pentru consumul sau folosinţa proprie în familie. achiziţia şi comercializarea plantelor şi a animalelor declarate monumente ale naturii. cu privire la accesul pe terenurile pe care le deţin în proprietate sau în administrare. rare sau aflate în pericol de dispariţie. perioade de creştere. în baza permisului. numai cu autorizarea specială din partea autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi cu avizul ştiinţific prealabil al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. b) recoltarea. în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervaţiei. dar cu respectarea dispoziţiilor. 52 (1) Populaţia cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei beneficiază de prioritate în ocuparea locurilor de muncă create prin activităţile economice ce se desfăşoară în perimetrul Rezervaţiei.

de 3 kg/zi/persoană destinată consumului propriu. pentru care s-au obţinut permise în condiţiile prezentului Regulament şi pe traseele autorizate de Administraţia Rezervaţiei. 54 (1) Permisele şi autorizaţiile de pescuit comercial se eliberează de către Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ Tulcea. prohibite sau a exemplarelor sub dimensiunea legală admisă la pescuit. zone ce nu trebuie să se suprapună zonelor valorificabile economic. (3) Înregistrarea peştelui în punctele de debarcare/centrele de primă vânzare/punctele de achiziţie se poate face numai de la persoane fizice sau juridice posesoare de permis de pescuit în scop comercial. valabil pe anul în curs. (4) Populaţia cu domiciliul în perimetrul Rezervaţiei poate să pescuiască. c) comercializarea sau orice act având ca scop înstrăinarea peştilor capturaţi. b) utilizarea aparatelor hidroacustice de detecţie a peştilor. (4) Peştii capturaţi se vor transporta până la punctul de debarcare numai cu ambarcaţiunile autorizate. în zone stabilite de Administraţia Rezervaţiei. indiferent de starea în care se află. (2) Pescuitul comercial este permis numai în condiţiile şi în limitele specificate în permisele şi autorizaţiile de mediu emise de Administraţiei Rezervaţiei cu respectarea reglementărilor în vigoare. 55 În activitatea de pescuit comercial. autorizaţie de pescuit şi autorizaţie de mediu şi în condiţiile stabilite de acestea. o cantitate maxim 10 tone de stuf şi papură de familie pe an. Nu se admite descărcarea peştelui la alte puncte de debarcare neprevăzute în autorizaţie. Valorificarea resurselor acvatice. 176 . în zonele de pescuit sau pe traseul de deplasare spre punctul de colectare/achiziţie decât cu acordul Administraţiei Rezervaţiei. în perioadele şi din speciile admise. pot recolta contra cost. achiziţie şi comercializare se vor face numai cu mijloace de transport autorizate. etc. ART.2. precum şi eviscerarea acestora până la predarea la punctul de debarcare/centrul de primă vânzare/puncte de achiziţie. cu mijloace specifice pescuitului recreativ/sportiv. ART. în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervaţiei. pescuitul comercial. familial sau recreativ-sportiv sunt interzise: a) pescuitul şi/sau achiziţia exemplarelor de peşte din speciile protejate. sportiv şi familial ART. în baza permisului eliberat de Administraţia rezervaţiei. 53 Activităţile de recoltare. nave colectoare. predarea peştelui la ambarcaţiuni. o cantitate de peşte. capturare. conform reglementărilor în vigoare privind pescuitul comercial. 7. mijloace de transport auto. fără taxe.

perioade. ART. alevini. în conformitate cu prevederile Legii privind resursele acvatice 177 . 57 Asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv au obligaţia: a) să monitorizeze permisele de pescuit eliberate şi să raporteze lunar Administraţiei rezervaţiei numărul permiselor de pescuit recreativ/sportiv eliberate._________________________________________________________________________________ ART. a zgomotelor care să perturbe liniştea acesteia (efecte negative asupra faunei din zonă). b) să popularizeze condiţiile de practicare a pescuitului sportiv şi a restricţiilor stabilite pentru zone. conform prevederilor legale. e) să descarce şi să înregistreze peştele capturat la punctele de debarcare/centrele de primă vânzare înscrise în autorizaţie. controlul activităţilor de pescuit şi combaterea pescuitului ilegal. precum şi organele abilitate pentru controlul activităţii de pescuit sportiv. etc. specii. etc. pe care le vor transporta periodic către spaţiile special amenajate în cadrul punctelor de debarcare. la executarea unor lucrări de conservare şi îmbunătăţire a condiţiilor ecologice din zonele de pescuit sau adiacente acestora. c) să asigure monitorizarea capturilor realizate prin punctul de debarcare/centrul de primă vânzare administrate. puiet) pentru refacerea potenţialului piscicol al zonei. f) să elibereze în apă peştele capturat din speciile protejate. din speciile prohibite şi exemplarele sub dimensiunea legală admisă la pescuit. d) să utilizeze numai unelte autorizate de Administraţiei rezervaţiei şi de administratorul resursei. c) să popularizeze condiţiile de acces şi zonele în care este permisă camparea. prin instituirea sistemului de evidenţă strictă a cantităţilor de peşte capturate. d) să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de pescuit sportiv precum şi salubrizarea zonelor de pescuit.. pentru a se evita producerea modificărilor în structura naturală a zonei. indiferent de starea în care se află. ART. 58 Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit în scop recreativ-sportiv în bazinele piscicole naturale au obligaţia să marcheze zonele care fac obiectul acestuia şi să asigure cu personal specializat paza resurselor acvatice vii. precum şi fenomenele de poluare din zona de pescuit. 56 Asociaţiile de pescari. persoanele fizice/juridice implicate în activitatea de pescuit au obligaţia: a) să participe. inclusiv pentru popularea acestor zone cu material biologic (cuiburi de icre embrionate. pe baza documentelor prevăzute de lege. h) să popularizeze zonelor cu protecţie integrală din teritoriul Rezervaţiei pentru a evita accesul pescarilor în aceste zone. b) să anunţe imediat apariţia unor fenomene de mortalitate a peştelui sau a altor vieţuitoare acvatice. zonele pentru care au fost emise. g) să deţină în ambarcaţiuni saci menajeri pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi menajere. la solicitarea expresă a Administraţia rezervaţiei.

f) monitorizarea evoluţiei populaţiilor speciilor de faună sălbatică acvatică existente în Rezervaţie. h) renaturarea unor zone modificate antropic în vederea refacerii habitatelor faunei sălbatice. j) activităţi de protecţie. (2) Pentru refacerea stocurilor unor specii de peşti ameninţate. Administraţia rezervaţiei poate propune autorităţii centrale pentru protecţia mediului măsuri pentru: a) instituirea perioadelor de prohibiţie privind capturarea şi valorificarea de specii din fauna sălbatică acvatică. Marcarea zonelor se va face cu acordul scris al Administraţiei rezervaţiei. pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice. b) instituirea zonelor de cruţare pentru protecţia unor habitate. conservare şi punere în valoare a faunei acvatice._________________________________________________________________________________ vii. prin introducerea de noi reglementări. pentru satisfacerea nevoilor de consum familial. ca urmare a impactului produs de activitatea de pescuit desfăşurată de persoanele fizice sau juridice autorizate. a unor zone de reproducere. dacă constată deteriorarea stării acestora. ART. Administraţia rezervaţiei va permite agenţilor economici autorizaţi. e) elaborarea de norme tehnice şi standarde privind practicarea activităţilor de capturare şi punere în valoare a capturilor. pescuitul şi acvacultura. se acordată familiilor cu domiciliul stabil în Rezervaţie. conform prevederilor art. 59 Pentru protecţia şi conservarea genofondului. mergând pâna la prohibirea capturării acestora pe subzone sau pe întreaga Rezervaţie. 60 (1) Administraţia rezervaţiei poate stabili şi aplica măsurile de protecţie a ecosistemelor zonei de pescuit. cu modificările şi 178 . 6 din Ordonanţa Guvernului României nr 27/1996 aprobată prin Legea 96/1997. c) interzicerea sau limitarea utilizării unor scule sau tehnologii de capturare a faunei sălbatice acvatice. g) aplicarea măsurilor de reglare a nivelelor populaţiilor la speciile care nu sunt periclitate dar pun în pericol existenţa altor specii sau a unor activităţi umane. de hrănire sau a unor refugii. ART. 61 (1) Dreptul de pescuit. d) limitarea nivelelor exploatabile la speciile ameninţate cu dispariţia. ART. în vigoare. i) realizarea programelor de susţinere a populaţiilor de peşti din speciile periclitate sau ameninţate cu dispariţia prin popularea bazinelor acvatice naturale cu material de populare produs în unităţi specializate autorizate în acest scop. care produc puiet pentru repopularea bazinelor naturale. să pescuiască reproducători în zona de desfăşurare a activităţii utilizatorului resursei piscicole în conformitate cu programele naţionale sau locale aprobate în acest scop.

(2) Protecţia fondului cinegetic de pe teritoriul Rezervaţiei revine gestionarilor fondurilor de vânătoare în condiţiile şi sub supravegherea Administraţiei rezervaţiei. ART. (3) Asociaţiile de vânători au obligaţia să notifice din timp Administraţia rezervaţiei începerea activităţilor de protecţie a fondului de vânătoare şi de valorificare a faunei de interes cinegetic (cu minimum 48 de ore înainte de începerea acţiunii). 7. Valorificarea faunei de interes cinegetic ART. Zonele de pescuit se stabilesc în apropierea localităţilor de domiciliu sau în care îşi desfăşoară activitatea capul de familie. în stare proaspătă sau prelucrată. urmărindu-se conservarea biodiversităţii faunei cinegetice şi păstrarea echilibrului ecologic. numărul şi tipul sculelor de pescuit. 64 (1) În perimetrul Rezervaţiei activităţile de protecţie a fondului cinegetic şi de valorificare a faunei de interes cinegetic se desfăşoară conform legislaţiei specifice şi în baza autorizaţiei şi a permisului eliberat de Administraţia rezervaţiei. 179 . emise de Administraţia rezervaţiei la propunerea consiliilor locale. recreativ-sportiv şi familial precum şi zonele de acostare la mal natural. 62 Administraţia rezervaţiei stabileşte zonele de pescuit comercial. prin permisele eliberate pentru desfăşurarea acestor activităţi._________________________________________________________________________________ completările ulterioare şi se exercita pe baza permiselor de pescuit. (4) Este interzisă comercializarea peştelui. (3) Activitatea de pescuit pentru satisfacerea nevoilor de consum familial se desfăşoară în condiţiile stabilite de OUG nr. 63 Activităţile de valorificarea altor specii din resursa acvatică se desfăşoară în aceleaşi condiţii de reglementare şi protecţie a factorilor de mediu şi biodiversităţii ca şi activitatea de pescuit şi în condiţiile prezentului Regulament. organizarea şi practicarea vânătorii. pentru fiecare familie cu domiciliul stabil în Rezervaţie care nu are nici un membru de familie deţinător de permis de pescuit comercial. (2) Permisul de pescuit pentru satisfacerea nevoilor de consum familial se acordă. (4) Realizarea cotelor de recoltă aprobate se va face pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare cu respectarea reglementărilor legale în vigoare cu privire la autorizarea. ART.3. de către membrii familiilor posesoare de permise de pescuit în scopul satisfacerii nevoilor de consum familial. Prin permis se stabilesc zonele de pescuit. 127/2010.

emis de Administraţia rezervaţiei.modificarea datelor de desfăşurare a sezonului de vânătoare. fondul de vânătoare pentru care s-au eliberat acestea şi perioada de vânătoare. (6) La ieşirea în teren. (2) Modelele de marcare şi semnalizare precum şi amplasarea acestora vor fi aprobate de Administraţia Rezervaţiei ART. Administraţia rezervaţiei poate lua măsuri pentru protecţia şi conservarea faunei de interes cinegetic. speciile şi numărul de piese pe care le poate recolta. ART. (10) Asociaţiile de vânătoare vor raporta lunar Administraţiei rezervaţiei capturile de vânătoare realizate pentru fiecare fond de vânătoare în parte. perioada de vânătoare. (11) Asociaţiile de vânătoare vor raporta imediat orice eveniment deosebit (accidente de vânătoare. precum şi permisul de acces.) ART. fiecare vânător va deţine autorizaţia individuală de vânătoare emisă de asociaţia de vânători în care se vor menţiona fondul de vânătoare. mortalităţi în rândul faunei etc. 67 (1) În cazul unor condiţii ecologice nefavorabile. (9) Asociaţiile de vânători vor populariza în rândul vânătorilor limitele fondurilor de vânătoare şi ale zonelor de refugiu. pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice şi ale activităţii de monitorizare constând în: ._________________________________________________________________________________ (5) Angajaţii gestionarilor fondurilor de vânătoare vor fi instruiţi în legătură cu obligaţiile de mediu ce le au pe durata desfăşurării activităţilor autorizate şi vor respecta aceste obligaţii. (8) Reprezentantul/reprezentanţii Administraţiei rezervaţiei au dreptul de a solicita oprirea vânătorii dacă constată nerespectarea prevederilor actelor de reglementare emise de Administraţia rezervaţiei şi a legislaţiei de protecţia mediului. (7) Personalul de teren al asociaţiei are obligaţia să anunţe personalul de teren al Administraţiei rezervaţiei (inspectori/agenţi ecologi) din zonă despre persoanele care au obţinut aceste autorizaţii. 65 (1) Asociaţiile de vânători au obligaţia de a delimita şi marca fondurile de vânătoare gestionate. deteriorări ale mediului. defalcate pentru vânătorii români şi cei străini şi va respecta cotele de recoltă aprobate pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare în parte. 66 În perimetrul Rezervaţiei sunt interzise desfăşurarea activităţilor de vânătoare în zonele de refugiu şi din ambarcaţiuni cu motor aflate în mişcare (în marş). 180 .

(3) Activitatea de recoltare a stufului se face în baza permiselor şi autorizaţiilor de mediu eliberate de Administraţia rezervaţiei. 7. de hrănire sau a unor refugii.1. (1). interzicerea sau limitarea utilizării unor scule sau tehnologii de capturare a faunei de interes cinegetic. Administraţia rezervaţiei poate modifica perioada de recoltare stabilită. renaturarea unor zone modificate antropic în vederea refacerii habitatelor faunei sălbatice. Valorificarea florei sălbatice 7. pe baza rezultatelor cercetării şi monitorizării. acţiuni de refacerea populaţiilor unor specii aflate în pericol de dispariţie prin populări cu material biologic produs în acest scop. - - (2) Administraţia rezervaţiei va notifica asociaţiile de vânători deciziile luate pentru protecţia şi conservarea faunei de interes cinegetic._________________________________________________________________________________ suspendarea activităţii de vânătoare pe o perioadă limitată de timp. b) recoltarea stufului se face numai în cantităţile înscrise în autorizaţia de mediu şi numai de pe suprafeţele autorizate prevăzute în studiul de evaluare a resursei stuficolele şi la vârstele şi în perioadele stabilite prin normele tehnice de recoltare. aplicarea măsurilor de reglare a nivelelor populaţiilor unor specii a căror dezvoltare necontrolată pune în pericol existenţa altor specii sau a unor activităţi umane. de către Administraţia rezervaţiei în condiţiile legii. a zonelor de reproducere. 181 . orice activitate de recoltare a stufului se întrerupe. În momentul intrării stufului în vegetaţie. ART.4. pe zone sau pe întreg teritoriul Rezervaţiei.4. indiferent de data producerii acestui fenomen. 68 (1) Recoltarea stufului în scop comercial. Valorificarea resursei stuficole ART. instituirea perioadelor de prohibiţie privind capturarea şi valorificarea unor specii din fauna de interes cinegetic. 69 (1) Desfăşurarea activităţii de recoltare a stufului se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii: a) perioada de desfăşurarea a recoltării a stufului este cuprinsă între 25 octombrie şi 15 martie. conform alin. instituirea zonelor de cruţare pentru protecţia habitatelor. de pe terenurile incluse în domeniul public de interes naţional se poate realiza de către populaţia locală sau din localităţile limitrofe Rezervaţiei prin încredinţarea dreptului de recoltare. limitarea cotelor de recoltă la anumite sau prohibirea capturării acestora.

(5) Amplasarea depozitelor se face pe terenuri înalte cu portanţă ridicată. este permisă numai dacă solul este îngheţat. se poate desfăşura în zonele şi în condiţiile stabilite de Administraţia rezervaţiei. în care activitatea de prelucrare şi comercializare se poate desfăşura tot anul. (3) Operaţiunea de transport/scoatere a stufului recoltat se face manual. sau mijloace de transport naval autorizate. Amplasamentele depozitelor se autorizează de către administratorul zonei prin înscriere în documentele ce reglementează relaţiile dintre administrator şi utilizator şi se aprobă prin autorizaţia de mediu emisă de Administraţia rezervaţiei. se face în depozite temporare. f) recoltarea stufăriilor de pe plaurii plutitori. rezultate din activitatea de recoltare şi depozitare a stufului şi transportul acestora în afara teritoriului Rezervaţiei. În cazuri justificate prin determinări ştiinţifice. aplicarea măsurilor de prevenire a poluării apelor şi solurilor pe toată durata exploatării resursei stuficole şi a măsurilor pentru prevenirea incendierii zonelor de valorificare a resurselor stuficole şi a depozitelor stuficole. situate în apropierea zonei de recoltare. în locurile stabilite de autorităţile locale şi aprobate de autorităţile de mediu şi sănătate publică. Organizarea depozitelor temporare şi permanente se va face numai pe amplasamentele stabilite de comun acord cu Administraţia rezervaţiei şi pentru care beneficiarul deţine actele de reglementare legale precum şi acordul/ acceptul/contractul/convenţia încheiat(ă) cu deţinătorul/administratorul de teren. g) întreţinerea zonei de recoltare şi a zonelor de depozitare a stufului se va asigura de către titularul autorizaţiei de mediu prin gestionarea deşeurilor. Administraţia Rezervaţiei poate aproba şi recoltarea mecanică a acestor stufării în zonele şi în condiţiile stabilite de aceasta. caracteristică care rezultă din certificatul de producător al utilajului. în care stuful recoltat poate fi menţinut până la data de 30 martie a fiecărui an şi în depozite permanente special amenajate. pe căile navigabile nominalizate în permisul de acces în zona stuficolă. sau mecanizat folosindu-se mijloace mecanice de transport (remorci şi tractoare) care nu depăşesc presiunea de lucru pe sol de 100 g/cm 2. pe sănii tractate manual în perioadele de îngheţ. e) recoltarea stufăriilor situate pe solurile organice. cu portanţă redusă. de orice natură. 182 . În acest scop vor fi folosite recoltatoare mecanice care nu depăşesc presiunea de lucru pe sol de 100 g/cm2. (4) Depozitarea stufului recoltat. caracteristică tehnică care rezultă din certificatul de producător. d) recoltarea mecanizată._________________________________________________________________________________ c) recoltarea stufului se va realiza de preferinţă cu mijloace manuale folosindu-se unelte tradiţionale de recoltare. se va realiza numai cu mijloace manuale. (2) Înaintea începerii activităţii de recoltare se va realiza semnalizarea şi delimitarea zonelor cu habitate naturale incluse în zona de recoltare care nu se vor supune recoltării sau igienizării precum şi a zonelor de depozitare.

3. h) utilizarea materialelor locale specifice zonei pentru amenajarea depozitelor. precum şi de sisteme specifice de legare la mal. în baza permiselor şi a autorizaţiilor de mediu.2 Valorificarea resurselor de papură._________________________________________________________________________________ (6) Amenajarea şi exploatarea depozitelor se va face cu respectarea următoarelor condiţii: a) delimitarea şi marcarea depozitelor cu semne de marcaj specifice şi vizibile. emise de Administraţia Rezervaţiei. etc) 7.4. a plantelor medicinale. c) asigurarea protecţiei zonelor limitrofe depozitului împotriva incendiilor sau poluării. incendii. ciuperci şi fructe de pădure ART. d) să anunţe imediat Administraţia Rezervaţiei apariţia unor fenomene anormale (mortalităţi ale faunei piscicole sau a altor vieţuitoare acvatice şi terestre. în caz de necesitate. plante medicinale. suprafeţele igenizate. suprafeţele recoltate. persoane fizice sau juridice rezidente în localităţile din Rezervaţie. d) asigurarea posibilităţilor de circulaţie a apei şi de mişcare pentru fauna sălbatică din zona amplasamentului depozitului sau din zona limitrofă. g) asigurarea măsurilor de protecţie a malurilor în zonele de acostare a navelor folosite în procesul de recoltare/transport. 71 (1) Activităţile de recoltare a papurii. 7. a ciupercilor şi a fructelor de pădure se poate face de către persoanele fizice autorizate. b) să desfăşoare activităţile de igienizare a zonelor stuficole conform prevederilor din contractele de concesiune şi a dispoziţiilor legislaţiei de mediu în vigoare. poluare. 72 (1) Utilizarea păşunilor naturale din teritoriul Rezervaţiei este permisă cu prioritate deţinătorilor de animale. e) asigurarea posibilităţilor de revenirea la starea naturală iniţială după eliberarea depozitelor. b) asigurarea accesului operativ. 183 . degradarea mediului înconjurător. f) asigurarea protecţiei zonelor limitrofe depozitului împotriva incendiilor sau poluării. pentru intervenţii. Valorificarea păşunilor naturale 7. datorate funcţionării depozitului.3. c) să nu efectueze intervenţii de orice fel. în scopul valorificării prin împletituri tradiţionale în ateliere meşteşugăreşti. 70 Persoanele fizice şi juridice implicate în activitatea de recoltare a stufului sunt obligate: a) să raporteze lunar Administraţiei rezervaţiei cantităţile de stuf recoltate.4. cu mijloace tehnice.4. ART. datorate funcţionării depozitului. care pot determina schimbarea cadrului natural (acvatic sau terestru) al zonei.1 Activitatea de păşunat ART.

73 (1) Păşunatul este interzis în fondul forestier proprietate publică a statului. 7._________________________________________________________________________________ Accesul persoanelor domiciliate în afara Rezervaţiei este permis în cazul în care rămân suprafeţe neutilizate de populaţia locală. numărul şi speciile de animale aprobate pentru a fi păşunate pe terenul respectiv. Autoritatea publică centrală pentru silvicultură poate aproba. g) nu incendiază resturile vegetale uscate în scopul curăţirii păşunilor. cu avizul unităţilor silvice teritoriale şi a Administraţiei Rezervaţiei.3. f) nu deteriorează vegetaţia forestieră de pe păşune. folosind numai produse biologice biodegradabile şi mijloace nepoluante. în situaţii temeinic justificate. de pe terenurile incluse în domeniul public de interes naţional. c) asigură libera mişcare a animalelor sălbatice pe păşune. Administraţia Rezervaţiei realizează. e) respectă perioadele de păşunat. trecerea animalelor domestice prin pădure spre zonele de păşune. adaptate specificului zonei şi încadrate în peisaj este permisă numai cu aprobarea Administraţiei Rezervaţiei şi în condiţiile legislaţiei de mediu. d) aplică măsurile de combatere a degradării solului păşunii şi de refacere a capacităţii productive a acesteia. în perioadele şi cu efectivele de animale stabilite pe baza evaluării capacităţii de suport a păşunilor. (2) Activitatea de păşunat se desfăşoară în baza permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei pe suprafeţele.4. este permisă cu prioritate deţinătorilor de animale. evaluări ale potenţialului păşunilor din domeniul public de interes naţional. pe baza propunerilor autorităţilor publice locale. adăpat şi adăpostire se aprobă anual de către unităţile silvice teritoriale. periodic.2 Activitatea de recoltarea fânului ART. ART. (3) Amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale. ART. persoane fizice sau juridice cu domiciliul în 184 . h) protejează cuiburile sau habitatele animalelor sălbatice. cu respectarea normelor tehnice. 74 Păşunatul pe terenurile din domeniul public de interes naţional se poate face de către persoanele fizice sau juridice în următoarele condiţii: a) deţin aprobarea administratorului păşunii b) asigură supravegherea permanentă a animalelor scoase la păşunat. (2) În situaţii speciale. 75 (1) Recoltarea fânului. păşunatul în unele perimetre ale fondului forestier. pe baza propunerilor autorităţilor publice locale şi cu permisul Administraţiei Rezervaţiei.

7. şi se desfăşoară pe baza permisului.)._________________________________________________________________________________ localităţile din Rezervaţie. Valorificarea terenurilor ieș ite temporar de sub ape 185 . e) anunţarea consiliilor locale şi administratorii terenurilor agricole sau silvice. etc. este permisă numai pe fâneţele situate pe terenuri cu portanţă ridicată. nu se execută lucrări de împrejmuire. pe malurile înalte ale canalelor sau în fondurile forestiere. f) practicarea cositului în fâneţele incluse în domeniul public de interes naţional numai după data de 15 iunie a fiecărui an. 7. 76 (1) Dreptul de practicarea a apiculturii se atribuie de către Administraţia rezervaţiei în zonele domeniului public de interes naţional pe care se amplasează stupina. asupra existenţei acesteia pentru a previni intoxicaţiile la albine datorate tratamentelor aplicate culturilor respective. c) asigurarea protecţiei malurilor naturale în cazul vetrelor amplaste pe malurile apelor. d) protecţia arboretului. (2) Activitatea de apicultură se desfăşoară cu respectarea următoarele condiţii: a) deţinerea autorizaţiei eliberate de Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral. d) instalarea stupinelor pe vetre permanente sau temporare se va face astfel încât să se asigure protecţia populaţiei şi a animalelor împotriva atacului albinelor. din zona de recoltare a fânului. emis de Administraţia rezervaţiei. g) practicarea cositului numai pe păşunile pe care nu s-a atribuit dreptul de păşunat. nu se deteriorează vegetaţia forestieră. b) utilizarea tehnologiilor de recoltare mecanizată cu cositori manuale este permisă pe grinduri cu portanţă scăzută. limitrofe vetrei stupinei. Accesul persoanelor domiciliate în afara Rezervaţiei este permisă în cazul în care rămân suprafeţe neutilizate de populaţia locală. b) protejarea condiţiilor naturale existente în zona în care este amplasată stupina (nu se incendiază vegetaţia uscată. (2) Recoltarea fânului de pe fâneţele sau pajiştile naturale din domeniul public de interes naţional se desfăşoară în baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei şi cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea utilajelor de mare productivitate. tradiţional. nu se introduc animale domestice sau câini de pază. pe grinduri stabilizate sau în amenajări îndiguite. protejarea habitatelor animalelor sălbatice prin lăsarea necosită a zonelor de habitate sau cuibărit.4 Valorificarea florei melifere şi apicultura ART. nu se realizează construcţii sau alte lucrări similare cu caracter permanent sau temporar.5. specializate. arborilor sau arbuştilor. e) lăsarea în stare necosită a cel puţin 25 la sută din suprafaţa făneţei sau păşunii în care s-a acordat dreptul de recoltare a fânului. c) pentru zonele de plaur cu portanţă scăzută se permite practicarea cositului manual.4.

c) nu folosesc seminţe tratate cu produse chimice interzise. m) nu introduce în cultură specii exotice de plante de cultură. de către persoane cu domiciliul în teritoriul Rezervaţiei sau în localităţile limitrofe. pe baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei. 78 Utilizatorii terenurilor trebuie să respecte următoarele condiţii: a) aplică tehnologiile tradiţionale aprobate prin permis. (2) Excepţii de la plata tarifului de vizitare: a) copii cu vârsta până la 7 ani. vizate pe anul în curs. în irigarea culturilor şi previne deteriorarea calităţii solului. Valorificare resursei peisagistice. d) protejează solul şi apele împotriva poluării sau degradării. ART. b) persoanele din localităţile limitrofe dacă dovedesc această calitate cu acte legale. stuful. individuali sau în grupuri organizate. papura sau vegetaţia uscată de pe teren sau din vecinătatea acestuia. recreere ART. în intravilanul localităţii de domiciliu.6. k) nu aduce animale de pază sau alte animale domestice pe terenul atribuit spre folosinţă. mai mare de 250 mp. h) nu împrejmuieşte terenurile cu garduri sau alte construcţii care opresc circulaţia liberă a faunei sălbatice. f) aplică măsurile de protecţie a culturilor împotriva animalelor sălbatice aprobate de Administraţia rezervaţiei. l) nu cultivă plante modificate genetic. 77 (1) Terenurile ieşite temporar de sub ape pot fi cultivate pentru realizarea unor produse agricole tradiţionale necesare consumului familial. g) nu foloseşte resurse de apă poluate. j) nu realizează construcţii sau adăposturi cu caracter temporar sau permanent._________________________________________________________________________________ ART. e) asigură fertilizarea terenului numai cu îngrăşăminte organice. (2) Persoanele care doresc să practice agricultura pe terenurile ieşite temporar de sub ape trebuie să nu deţină în proprietate sau în folosinţă terenuri agricole situate în extravilanul localităţii de domiciliu sau teren liber de construcţii. 186 . 79 (1) Accesul vizitatorilor în perimetrul Rezervaţiei. b) execută lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor culturilor folosind numai produsele biodegradabile. turism. 7. însoţiţi de părinţi. se face în baza permisului de acces eliberat de Administraţia rezervaţiei după achitarea tarifului de vizitare. i) nu incendiază miriştile. pe teritoriul Rezervaţiei.

prezentate în anexă.)._________________________________________________________________________________ c) voluntari care dovedesc cu documente emise de Administraţia Rezervaţiei că prestează o activitate utilă rezervaţiei (ex: vopsire indicatoare. f) personalul aflat în timpul exercitării atribuţiilor de control de la alte unităţi / instituţii. e) personalul silvic de la ocoalele silvice din Rezervaţie sau din Direcţia Silvică Tulcea. k) localnicii domiciliaţi în localităţile din Rezervaţie şi persoanele care au proprietăţi sau lucrează în Rezervaţie. pe timpul zilei. ce participă la excursii organizate de şcoli şi licee în colaborare cu Administraţia Rezervaţiei sau din cadrul programului educaţional al Administraţiei Rezervaţiei. solului. i) persoanele care desfăşoară activităţi economice. ART. ART. 80 (1) Persoanele fizice şi juridice care vizitează Rezervaţia trebuie să respecte normele privind protecţia apelor. 81 Accesul în zonele strict protejate. cu delegaţie în interes de serviciu în perimetrul Rezervaţiei. 187 . j) pensionarii şi grupurile organizate de elevi. d) personalul Administraţiei Rezervaţiei şi membrii Consiliului ştiinţific. pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de la plata unor taxe. ART. h) persoanele cu handicap. vizitatorii trebuie să manifeste un comportament corespunzător atât faţă de valorile naturale şi culturale cât şi faţă de ceilalţi vizitatori şi să semnaleze Administraţiei Rezervaţiei orice situaţie necorespunzătoare. la punctele de amplasare a observatoarelor şi pot efectua observaţii din acestea. ART. aerului şi privind depozitarea deşeurilor. (2) Pe durata deplasării se vor respecta trasele turistice. de interes turistic se face în baza permisului Administraţiei Rezervaţiei şi în prezenţa agentului ecolog ce va îndeplini şi atribuţiunile de ghid şi călăuză. aprobate şi înscrise în permisele de acces precum şi normele înscrise pe panourile avertizoare. 83 Vizitatorilor le este interzisă culegerea plantelor din flora sălbatică sau capturarea animalelor sălbatice. semne distinctive. precum şi Ghidul vizitatorului Rezervaţiei. indiferent de starea acestora. 82 Pe toată durata prezenţei în perimetrul Rezervaţiei. etc. panouri. (3) Accesul pe alte trasee (nemarcate) se face cu acordul prealabil al Administraţiei Rezervaţiei. (4) Persoanele interesate pot staţiona. g) ghizii de turism.

85 Abaterea de la traseele aprobate este permisă pentru: a) personalul Administraţiei rezervaţiei. 86 (1) Întreţinerea marcajelor turistice. sau a reziduurilor de orice fel. f) participanţii la competiţii. ART. a deşeurilor menajere. pentru personalul Administraţiei Rezervaţiei. 84 (1) Pe toată durata sejurului petrecut pe teritoriul Rezervaţiei este interzisă aruncarea. acţiuni. care se ocupă cu preluarea şi tratarea acestora. (3) Folosirea locului de campare se face cu respectarea regulilor interne privind utilizarea locului de campare. patrulări sau antrenamente. (2) Deşeurile menajere şi deşeurile de orice fel se vor stoca la bordul mijloacelor de transport şi se vor preda societăţilor comerciale din localităţi. cu aprobare Administraţiei Rezervaţiei. b) membrii ai serviciilor publice sau ai altor formaţii din cadrul organelor abilitate să desfăşoare activităţi de căutare sau de intervenţii în alte situaţii de urgenţă în acţiuni de salvare. delimitate şi semnalizate corespunzător. g) persoanele cu atribuţii de control conform legislaţiei de mediu în vigoare. e) voluntari angajaţi. d) cercetători. 87 (1) Camparea vizitatorilor pe teritoriul Rezervaţiei este permisă în locurile special amenajate. tabere organizate._________________________________________________________________________________ ART. ART. amplasarea panourilor indicatoare şi informative de către alte persoane fizice şi juridice se face cu aprobarea şi cu coordonarea Administraţiei Rezervaţiei. în cadrul proiectelor de cercetare pentru care s-a obţinut permisul Administraţiei Rezervaţiei. (2) Camparea în afara perimetrelor marcate este permisă. afişate la intrarea în camping. pe sol sau în ape. în zona tampon. ART. (2) Deschiderea traseelor turistice noi se poate face după aprobarea acestora de către Administraţia Rezervaţiei. cu aprobare scrisă din partea Administraţiei Rezervaţiei. în care prin programul acţiunii se promovează o aprofundare a cunoştinţelor pe linie de protecţie a mediului şi popularizarea eforturilor Administraţiei Rezervaţiei în activităţile de conştientizare asupra măsurilor de conservare ce se impun. c) personalul silvic în exercitarea atribuţiilor de serviciu. 188 . pentru voluntarii aflaţi în misiune şi pentru personalul ce îşi desfăşoară activitatea în proiectele de cercetare.

zgomot. etc. instrumentelor muzicale. 91 Organizarea activităţilor sportive şi cultural-educative în zonele domeniului public de interes naţional este posibilă în baza permisului emis de Administraţiei Rezervaţiei. 90 Este interzisă tăierea. (5) Locul de campare va fi ţinut curat pe timpul campării şi va fi predat administratorului campingului la plecare. precum şi a altor surse de poluare fonică. ART. în condiţii corespunzătoare. ART. ART. 88 Turismul ecvestru sau cu mijloace de transport motorizate pe două roţi sau de tip ATV este permis pe traseele şi în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţiei. a pocnitorilor. (8) Utilizarea focului pentru grătar este permisă numai în locurile special amenajate acestui scop şi semnalizate prin panouri indicatoare. cu excepţia situaţiilor de extremă urgenţă. (2) Este interzisă aterizarea mijloacelor de transport aerian în alte locuri decât cele autorizate. etc. ART. ART. 92 (1) Survolul Rezervaţiei cu mijloace de transport aerian (avioane uşoare. conduita agresivă. a altor echipamente audio.) în scopul vizionării. puieţilor sau lăstarilor precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale. 93 189 . (7) Aprinderea şi folosirea focului pe teritoriul Rezervaţiei este permisă doar în locurile special amenajate în acest scop în locurile de campare. elicoptere. 89 Este interzisă perturbarea liniştii în locurile de campare sau pe traseele turistice cu orice mijloace inclusiv prin folosirea radiourilor. ART. filmării sau fotografierii se face în baza permisului Administraţiei Rezervaţiei. ceartă. ruperea. incendierea. Sunt interzise adunatul şi defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru aprinderea focului. (6) Dreptul de campare poate fi revocat de către administratorul campingului în cazul încălcării regulilor de vizitare. distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a arborilor. casetofoanelor._________________________________________________________________________________ (4) Este interzisă săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor.

_________________________________________________________________________________ (1) Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare din Rezervaţie. (2) Este interzisă degradarea adăposturilor. j) nu realizează garduri de protecţie ale terenurilor care să împiedice deplasarea liberă a animalelor sălbatice cu păr. m) incendiază vegetaţia uscată sau deşeurile rezultate din operaţiunile tehnologice de curăţire numai în condiţiile prevăzute în acceptul de incendiere emis de Administraţia Rezervaţiei. d) protejează solul şi apele împotriva poluări sau degradării.1. podeţelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul Rezervaţiei. stâlpilor. PRACTICAREA AGRICULTURII ÎN AMENAJĂRILE AGRICOLE ART. c) nu folosesc seminţe tratate cu produse chimice interzise pe teritoriul Rezervaţiei. b) execută lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor culturilor folosind produsele chimice aprobate de Administraţia Rezervaţiei.3 ACVACULTURA ART. cu precădere a îngrăşămintelor organice sau a celor chimice monitorizând evoluţia calităţii solurilor. e) execută lucrări de fertilizare a solurilor prin aplicarea. a sistemelor de irigaţie şi de desecare. elaborate pe baza normelor tehnice specifice şi în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. narcotice sau orice alte plante dăunătoare sănătăţii. h) participă. ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE 8. f) aplică măsurile de protecţie a culturilor împotriva animalelor sălbatice aprobate de Administraţia Rezervaţiei. Capitolul 8. 96 190 . i) nu cultivă plante modificate genetic. acolo unde este cazul. punctelor de observaţie sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. evitând supradozarea şi levigarea îngrăşămintelor chimice în sursele naturale de apă. 95 Utilizatorii terenului agricole din amenajările agricole sau din afara acestora trebuie să respecte următoarele condiţii: a) aplică tehnologiile şi asolamentele. g) nu folosesc surse de apă poluată în irigare culturilor şi iau măsuri pentru prevenirea deteriorării calităţii solului. 8. ART. 94 Spălarea autovehiculelor este permisă numai în zonele special amenajate pe teritoriul Rezervaţiei. precum şi a plăcilor. la activităţile de întreţinere a digurilor de protecţie a incintelor agricole.

_________________________________________________________________________________ Activitatea de acvacultură având ca scop producerea peştelui sau a altor animale acvatice pentru consum sau pentru acţiuni de repopulare a bazinelor acvatice naturale sau amenajate. conform legislaţiei de mediu în vigoare şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a celor privind zonarea Rezervaţiei. desfăşurată în amenajările piscicole din perimetrul Rezervaţiei aflate în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. e) asigure întreţinerea digurilor bazinelor piscicole. 191 . 99 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier se vor executa lucrările prevăzute prin amenajamentele silvice aprobate de Administraţia Rezervaţiei.97 (1) În activitatea de acvacultură se folosesc specii de peşti şi alte animale acvatice din fauna specifică Rezervaţiei. sau în alte unităţi special amenajate.2 SILVICULTURA ART. prin aplicarea unor tehnologii omologate de creştere. în unităţi în care s-au luat toate condiţiile pentru evitarea scăpării materialului piscicol în mediul natural. f) nu realizeze lucrări care să împiedice deplasarea liberă a animalelor sălbatice cu păr. ART. cu avizul Consiliului ştiinţific. b) execute lucrările de combatere a bolilor materialului piscicol folosind produsele chimice aprobate de Administraţia Rezervaţiei. 98 Utilizatorii bazinelor piscicole sau a unităţilor de creşterea peştelui şi a celorlalte animale acvatice au obligaţia să: a) respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia de mediu şi ale legislaţiei de mediu în vigoare. d) asigure măsurile necesare pentru evitarea pierderilor de material piscicol în mediul natural. c) protejeze terenurile şi apele freatice sau de suprafaţă împotriva poluării sau degradării. ART. (2) Creşterea altor specii de peşti sau animale acvatice decât cele din fauna autohtonă se face cu autorizarea Administraţiei Rezervaţiei şi cu avizul Consiliului ştiinţific. 8. a platformelor de exploatare. se poate desfăşura în baza autorizaţiei de mediu emisă de Administraţia Rezervaţiei. a staţiilor de pompare şi a celorlalte construcţiilor hidrotehnice şi civile din unitate. g) incendieze vegetaţia uscată sau deşeurile rezultate din operaţiunile tehnologice de curăţire a bazinelor piscicole în condiţiile prevăzute în acceptul de incendiere emis de Administraţia Rezervaţiei.

101 (1) Structurile de administrare ale fondului forestier naţional din perimetrul Rezervaţiei vor transmite anual Administraţiei Rezervaţiei. pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare şi promovarea seminţişului autohton. ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor. cu avizul Administraţiei Rezervaţiei şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului. ART. 100 (1) În zonele strict protejate nu se execută lucrări de exploatare a pădurilor. puieţilor sau lăstarilor. (4) Schimbarea destinaţiei terenurilor din fondul silvic se face cu aprobarea Administraţiei Rezervaţiei. cu obligaţia înştiinţării Administraţiei Rezervaţiei. ART. calamităţi._________________________________________________________________________________ (2) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai cu avizul Academiei Române. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate. Personalul silvic va efectua doar paza acestor păduri şi lucrări de combaterea populaţiilor de insecte dăunătoare. situaţia implementării amenajamentelor silvice. (2) În cazul producerii unor fenomene deosebite (incendii. cu respectarea şi promovarea prioritară a regenerării naturale şi numai după ce prevederile din amenajamente au fost armonizate cu cele din prezentul Regulament şi Planul de management al Rezervaţiei şi cu legislaţia privind protecţia mediului în vigoare. al autorităţii centrale pentru agricultură şi silvicultură şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului. atacuri ale dăunătorilor. instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale. etc. a studiilor de amenajare sau de transformare pe aceste terenuri. în condiţiile respectării legislaţiei de mediu şi a ariilor naturale protejate. 192 . ART. 102 (1) Administraţia Rezervaţiei va promova acţiuni de împăduriri pentru reconstrucţia zonelor deteriorate. (5) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa Rezervaţiei vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de management. (3) Se interzice tăierea. (2) În zonele tampon se execută lucrările prevăzute în amenajamentele silvice. precum şi însuşirea celor rupţi. cu excepţia tratamentelor silvice prevăzute de reglementările în vigoare.). sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane.

specifice pentru creşterea şi valorificarea produselor animaliere. d) respectă perioadele de practicare a păşunatului stabilite de Administraţia Rezervaţiei. 8. urmărindu-se cu deosebire refacerea peisajului natural specific Rezervaţiei. în cel mai scurt timp. b) respectă normele tehnologice.4 TRANSPORTUL NAVAL ŞI RUTIER 8. ART. 103 (1) Activitatea de creştere a animalelor se poate realiza în perimetrul Rezervaţiei în baza permisului şi a autorizaţiei de mediu. stabilite prin legislaţia specifică în vigoare. i) participă la acţiunile desfăşurate de organele sanitar-veterinare pentru aplicarea măsurilor de carantină şi de stingere a focarelor de infecţie. fără acordul Administraţei rezervaţiei. (2) Crescătorii de animale. e) deţin sisteme de tratare a gunoiului de grajd şi de valorificare a acestuia în procesele de refacere a calităţilor solurilor.4. 105 193 . după caz. g) asigură condiţii de izolare a animalelor bolnave sau suspecte de îmbolnăvire precum şi condiţii de tratare a acestora. pentru fiecare tip de păşune. j) aplică măsurile de distrugere a cadavrelor de animale prin metodele stabilite de autorităţile sanitar-veterinare. 8. f) nu introduc pe teritoriul Rezervaţiei rase de animale domestice sau sălbatice. persoane fizice sau juridice îşi pot desfăşura activitatea în perimetrul Rezervaţiei în următoarele condiţii: a) deţin în proprietate animale înregistrate şi marcate conform legislaţiei specifice în vigoare. asupra oricărui fenomen de îmbolnăvire a animalelor care poate da naştere la epizootii.3 CREŞTEREA ANIMALELOR ART._________________________________________________________________________________ (2) Împăduririle din perimetrul Rezervaţiei se vor face cu specii autohtone. h) anunţă medicul veterinar de circumscripţie şi agentul ecolog din teritoriu.1 TRANSPORTUL NAVAL ART. b) asigură supravegherea permanentă a animalelor în condiţiile scoaterii acestora la păşunat pe terenurile destinate acestui scop. c) asigură vaccinarea periodică a animalelor. alohtone. 104 Accesul mijloacelor navale de transport şi transportul pe canalele şi lacurile din perimetrul Rezervaţiei se face în condiţiile din Regulamentul de navigaţie în perimetrul Rezervaţiei şi în condiţiile prezentului Regulament.

110 194 . de poluare a zonei naufragiului sau de deteriorare a cadrului natural se suportă de către armatorul sau navlositorul corpului plutitor naufragiat. în cazuri bine justificate. ART. emise de Administraţia rezervaţiei. pe căile navigabile din Rezervaţie cu excepţia braţelor Dunării.4. 107 (1) Este interzisă deţinerea la bordul corpurilor plutitoare a sculelor de pescuit sau a mijloacelor de capturarea a animalelor sălbatice de orice fel fără deţinerea documentelor de transport şi a aprobării Administraţiei Rezervaţiei. (3) Este interzisă circulaţia sau staţionarea corpurilor plutitoare de turism pe timpul nopţii. în stare vie sau moartă. 106 (1) Staţionarea corpurilor plutitoare în perimetrul Rezervaţiei este admisă numai în locurile autorizate şi amenajate în acest scop. (2) Staţionarea corpurilor plutitoare în interiorul lacurilor sau la maluri naturale este permisă. 108 Transportul produselor periculoase. (3) Operaţiunile de dezeşuare sau ramfluare se desfăşoară în baza autorizaţiei de mediu şi/sau a permisului. (2) Daunele produse de blocarea căilor navigabile.2 TRANSPORTUL RUTIER ART. după caz. poluante se face în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare._________________________________________________________________________________ (1) Corpurile plutitoare eşuate sau scufundate în canalele şi lacurile din perimetrul Rezervaţiei vor fi dezeşuate sau ranfluare pe cheltuiala armatorului sau a navlositorului în termen de maximum 6 luni de la producerea evenimentului. sau a speciilor de floră sălbatică recoltată. 8. pe baza înscrierii acestui drept în permisul de acces emis de Administraţia Rezervaţiei. 109 Accesul mijloacelor de transport rutier de orice fel în perimetrul Rezervaţiei şi desfăşurarea activităţii de transport se face în baza permisului de acces emis de Administraţia Rezervaţiei şi în condiţiile prezentului Regulament. În condiţii hidrometeorologice deosebite termenul se poate extinde cu maximum 3 luni. ART. (2) Este interzisă deţinerea la bordul corpurilor plutitoare a animalelor sălbatice. ART. ART. fără deţinerea documentelor de transport şi a aprobării Administraţiei Rezervaţiei.

ART. 115 Persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare lucrări de construcţii montaj sunt obligate: a) să amenajeze organizările de şantier în limitele terenurilor atribuite în acest scop. la starea iniţială suprafeţele de teren ocupate de organizarea şantierelor. ART. la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj. 8. gunoaie menajere. c) să nu modifice cadrul natural limitrof organizării de şantier. 195 . ART. e) să readucă. ART._________________________________________________________________________________ Mijloacele de transport rutier motorizate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice impuse de actele normative în vigoare privind protecţie mediului. b) executarea intervenţiilor tehnice la instalaţiile din dotarea vehiculelor în apropierea malurilor sau a stufăriilor. d) să respecte limitele aprobate pentru emisiile de praf. ART. sau altele asemenea.5 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ART. conform prevederilor acordurilor de mediu. zgomote şi vibraţii. folosite în mod tradiţional în perimetrul Rezervaţiei. a apelor sau a stufăriilor. 112 În zonele domeniului public din perimetrul Rezervaţiei este interzisă: a) staţionarea mijloacelor de transport rutier în apropierea malurilor naturale. a autorizaţiilor de construire şi a celorlalte avize obţinute în baza dispoziţiilor legale. 111 Transportul produse periculoase. 114 Pe teritoriul Rezervaţiei construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale conform Regulamentului de urbanism. 113 Lucrările de construcţii-montaj se execută de persoane fizice şi juridice autorizate. în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional. nivelul zgomotelor şi vibraţiilor induse mediului. care să producă poluări punctuale sau deteriorări ale mediului natural. concentraţia poluanţilor existenţi în gazele de ardere şi dotările tehnice specifice tipului de produs transportat. poluante se face în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. c) executarea lucrărilor de curăţenie sau întreţienere a vehiculelor. b) să nu afecteze terenurile cuprinse în perimetrele şantierelor cu deşeuri de orice fel. cu precădere a materialelor de construcţie locale. 116 La proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii se va avea în vedere: a) utilizarea.

se declară de utilitate publică. ori cu alte destinaţii. (2) Lucrările de reconstrucţie ecologică de pe teritoriul Rezervaţiei aprobate de Administraţia Rezervaţiei.1 MONITORING INTEGRAT ART. precum şi cele aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale._________________________________________________________________________________ b) folosirea soluţiilor arhitectonice care să pună în valoare tradiţia locală şi specificul zonei în care se încadrează construcţiile respective. terenurile de pe teritoriul Rezervaţiei. se declară de interes naţional. vor fi supuse lucrărilor de reconstrucţie ecologică aprobate prin Planul de management al rezervaţiei. ori au alte destinaţii.). (1). Capitolul 9. pot fi trecute în domeniul public al statului în condiţiile prevăzute de art. d) menţinerea nemodificată a elementelor cadrului natural (canale. cu avizul Consiliului ştiinţific şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se expropriază în condiţiile Legii nr. Capitolul 10 MONITORING INTEGRAT ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 10. (3) Pentru lucrările prevăzute la alin. etc. terenurile de pe teritoriul Rezervaţiei. proprietate privată a persoanelor fizice. (1). cu modificările şi completările ulterioare. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ART. gârle. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. 213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic al acesteia. persoanelor juridice. 9 alin. (4) Pentru lucrările prevăzute la alin. zonele vor fi preluate de administratorii acestora şi vor fi utilizate conform prevederilor acestor programe. (6) După încheierea programelor de reconstrucţie ecologică. c) punerea în valoare a cadrului natural al Rezervaţiei. 118 196 . ce aparţin domeniului public de interes judeţean şi/sau local. (5) Statutul de zonă de reconstrucţie ecologică se menţine pe toată perioada stabilită prin programul de reconstrucţie ecologică aprobat. e) asigurarea protecţiei habitatelor animalelor sălbatice din zona amplasamentului investiţiei sau din vecinătatea acesteia şi pe toată durata execuţiei lucrărilor. (2) din Legea nr. 117 (1) Terenurile din domeniul public de interes judeţean şi/sau local utilizate ca amenajări agricole sau piscicole şi care datorită degradării sau altor cauze nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate iniţial. utilizate ca amenajări agricole sau piscicole. utilizate ca amenajări agricole sau piscicole. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

10. pe sol sau în aer. 124 197 . 121 (1) Monitorizarea deversărilor sau a emisiilor de fluide în apele de suprafaţă. ART. ART.2 CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ART. aflate în proces de implementarea programelor de conformare în vederea eliminării sau diminuării impactului. de către Administraţia rezervaţiei. activităţile cu potenţial ridicat de impact semnificativ asupra factorilor de mediu sau care deţin surse ce prezintă un pericol potenţial pentru mediu sunt supuse monitorizării în scopul prevenirii efectelor negative asupra mediului natural. ART. 120 Participanţii la procesul de monitorizarea calităţii factorilor de mediu din Rezervaţie. 122 Monitorizarea populaţiilor speciilor de plante şi animale prevăzute în programele de monitorizare se poate desfăşura şi prin colaborarea cu organizaţii specializate autorizate. prelucrate la nivelul specific fiecărui participant. pe baza programelor proprii de monitorizare. subterane. ART. conform prevederilor legale. turism se realizează de către deţinătorii surselor de poluare. a activităţilor de valorificare a resurselor. 123 Rezultatele monitorizării factorilor de mediu şi ai resurselor naturale şi evoluţia principalilor parametrii de calitate ai mediului se utilizează în procesul de conducere şi administrare a patrimoniului natural al Rezervaţie şi se pun la dispoziţia tuturor persoanelor interesate._________________________________________________________________________________ (1) Activităţile economice desfăşurate în perimetrul Rezervaţiei cu impact asupra mediului. prevăzute în autorizaţiile de mediu. pe bază de reciprocitate şi vor colabora la elaborarea comunicatelor şi concluziilor finale. ART. (2) Activităţile economice care pun în valoare resursele naturale regenerabile ale patrimoniul natural din perimetrul Rezervaţiei sunt supuse procesului de monitorizarea în scopul asigurării valorificării durabile a acestora. 119 Monitorizarea calităţii factorilor de mediu se realizează pe baza programului integrat de monitorizare aprobat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi coordonat de Administraţia rezervaţiei. (2) Rezultatele înregistrate în procesului de monitorizare se comunică Administraţiei Rezervaţiei la termenele stabilite prin autorizaţia de mediu sau programul fluxului informaţional aprobat. nominalizaţi prin program îşi vor transmite reciproc informaţiile necesare.

la solicitarea instituţiilor de învăţământ. (3) Grupurile de studii formate din studenţi sau elevi pentru care teritoriul Rezervaţiei oferă posibilitatea completării cunoştiinţelor au acces în Rezervaţie în baza permisului de acces emis de Administraţia Rezervaţiei. au obligaţia de a transmite Administraţiei Rezervaţiei rezumatele rezultatelor obţinute în cadrul acestor proiecte. măsuri ce se aprobă de către Consiliul ştiinţific. ART. propunând măsurile ce se impun pentru realizarea obiectivelor de management al Rezervaţiei. cu avizul Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei. 198 . altele decât cele de interes public. pentru zonele din afara domeniului public de interes naţional. 126 În cazul proiectelor de cercetare care necesită date/informaţii elaborate de Administraţia Rezervaţiei. 127 (1) Elaboratorii proiectelor de cercetare desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei. ART. (2) În zonele strict protejate (de protecţie integrală) activitatea de cercetare se va desfăşura în condiţiile prezentului Regulament. (2) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia de a analiza posibilitatea utilizării rezultatelor proiectelor de cercetare în activitate de gestionare a patrimoniului natural din Rezervaţiei. Mărimea grupului de care intră în Rezervaţie nu poate fi mai mare de 15 decât în cazuri excepţionale aprobate de Administraţia Rezervaţiei. (2) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei se desfăşoară în baza proiectelor de cercetare aprobate de autorităţile naţionale competente în cadrul programelor naţionale şi internaţionale de cercetare. prin dezvoltarea metodelor de management adaptativ şi implicarea comunităţii. Art. de dezvoltare durabilă a comunităţilor. 125 (1) Accesul personalului de cercetare în perimetrul Rezervaţiei pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de Administraţia Rezervaţiei şi cu acceptul proprietarilor/ administratorilor terenurilor._________________________________________________________________________________ (1) Cercetarea ştiinţifică are ca scop dezvoltarea cunoaşterii stării sistemelor ecologice naturale şi socio-umane precum şi a tendinţelor de evoluţie în vederea fundamentării măsurilor de protecţie ale acestora. 3) Titularii proiectelor de cercetare au obligaţia consultării pe parcursul derulării programului de cercetare compartimentele de specialitate din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. acestea se vor obţine pe baza de comandă şi după achitarea tarifelor în vigoare. precum pentru dezvoltarea capacităţii de gestionare a capitalului natural din Rezervaţie.

) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale. se înregistrează ca fenomene speciale şi determină instituirea unui regim special de control.) ART. cu obligaţia înştiinţării imediate a Administraţiei Rezervaţiei. având drept efect punerea în pericol a sănătăţii oamenilor. al habitatelor terestre sau acvatice şi care poate provoca schimbări pe termen lung asupra mediului natural al Rezervaţiei. c) declanşarea unor epidemii. d) declararea stării de periclitate a unei/unor specii din flora şi/sau fauna Rezervaţiei cu efecte negative importante asupra stării speciilor respective şi a resurselor naturale generate de acestea. dezastre naturale. sau producerea unor modificări ireversibile asupra genofondului sau a cadrului natural ale Rezervaţiei. etc. b) producerea unui fenomen natural cu efecte distructive asupra cadrului natural. epidemii. calamităţi. la nivel continental sau planetar cu efecte negative semnificative asupra mediului natural din Rezervaţie. 129 Regimul special de control. e) producerea unor evenimete deosebite. 131 În urma instituirii regimului special de control. (2) În cazul producerii unor de fenomene deosebite (incendii. etc. florei şi faunei sălbatice. b) utilizează mijloacele de intervenţie din dotare în colaborare cu celelalte instituţii sau organizaţii implicate. protecţie şi intervenţie pe teritoriul Rezervaţie sau pe teritorii ce include parţial sau total teritoriul acesteia. ART._________________________________________________________________________________ Capitolul 11 OPERAŢIUNI ÎN CAZURI SPECIALE (poluări accidentale. conform prevederilor legale şi în colaborare cu Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. 199 . ART. epizootii sau atacuri de dăunători asupra florei sălbatice în perimetrul Rezervaţiei sau în zonele limitrofe acesteia. protecţie şi intervenţie se poate institui în următoarele condiţii: a) producerea unui accident tehnic la o unitate economică care poate provoca o modificare semnificativă a parametrilor calitativi ai factorilor de mediu. epizootii. protecţie şi intervenţie la nivelul Rezervaţiei. în perimetrul Rezervaţiei. 130 (1) Instituirea regimului special de control. ART. protecţie şi intervenţie la nivelul Rezervaţiei se face. Administraţia Rezervaţiei are următoarele obligaţii: a) participă la elaborarea şi aplicarea măsurilor de combatere sau limitare a efectelor fenomenului special. în vecinătatea acesteia sau în alte zone dar cu efecte previzibile asupra Rezervaţiei. 128 Producerea unor accidente tehnice având ca urmare poluări accidentale sau a unor fenomene naturale cu impact negativ asupra mediului natural.

f) organizează şi coordonează activităţile de combatere a efectelor negative produse. se face numai cu acordul scris al acesteia. Capitolul 12 INFORMARE. 135 Activităţile de informare.ce va fi avizat de Administraţia Rezervaţiei.134 (1) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia să amenajeze locuri speciale pentru depozitarea temporară a deşeurilor pe domeniul public de interes naţional aflat în administrare. solicitat în scris cu cel puţin 15 zile înainte desfăşurarea activităţilor programate. etc. g) informează autorităţile publice conform programului fluxului informaţional stabilit pentru fiecare situaţie specială asupra evoluţiei fenomenului semnalat şi a efectelor măsurilor aplicate. pot fi organizate permisul emis de Administraţia Rezervaţiei. 133 Gestionarea deşeurilor produse în perimetrul Rezervaţiei se face prin grija autorităţilor publice locale. conştientizare publică şi implicarea comunităţii în legătură activitatea Administraţiei Rezervaţiei şi cu obiectivele Planului de management Rezervaţiei.._________________________________________________________________________________ c) coordoneze aplicarea sarcinilor proprii ce îi revin din programele elaborate şi aprobate. altele decât cele organizate de Administraţia Rezervaţiei. IMPLICAREA COMUNITĂŢII ART. Capitolul 14 SANCŢIUNI 200 . ART. e) mobilizează resursele existente la nivelul unităţilor economice implicate în programele de protecţie şi conservare a resurselor naturale regenerabile şi promovează proiecte de reconstrucţie ecologică pentru zonele afectate. calamităţi. (2) Vizitatorii Rezervaţiei au obligaţia de a evacua deşeurile produse pe durata sejurului petrecut în Rezervaţie în locurile special amenajate. altele decât cele organizate de Administraţia Rezervaţiei. ART. CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ. 132 Unităţile economice care prezintă pericol ridicat de poluare sau de afectare a echilibrului ecologic sunt obligate să elaboreze planuri proprii de intervenţii în caz de poluări accidentale. Capitolul 12 REGIMUL DEŞEURILOR ART. a operatorilor economici şi a Administraţiei Rezervaţiei în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la gestionarea deşeurilor. amplasate pe teritoriul Rezervaţiei. 136 Utilizarea însemnelor Rezervaţiei în cadrul activităţilor de educare şi informare. d) elaborează strategii şi programe proprii de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru limitarea efectelor negative provocate şi pentru refacerea cadrului natural deteriorat. cu al cu de ART.

ART. (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a Rezervaţiei. cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. ART. ART. materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. 138 Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor poate institui un regim special de sancţionare a încălcării prevederilor Planului de management şi ale Regulamentului. (2) În cazul încălcării condiţiilor stabilite în permisele pentru desfăşurarea activităţilor menţionate în Regulament persoanele fizice sau juridice vor pierde dreptul de a mai beneficia de facilităţile prevăzute în prezentul Regulament pe o perioadă de 2 ani. ART. de comisarii Gărzii de Mediu şi de către personalul de control abilitat conform legislaţiei în vigoare. 137 Încălcarea prevederilor Planului de management şi ale Regulamentului atrage. după caz. penală. 141 Planul de management al Rezervaţiei şi Regulamentul pot fi modificat prin Hotărâre de Guvern la propunerea Administraţiei Rezervaţiei. 140 Controlul respectării prevederilor prezentului Regulament se realizează de către personalul abilitat de Administraţia Rezervaţiei şi de toate autorităţile cu atribuţii de control conform împuternicirilor stabilite de legislaţie. contravenţională. cu acordul Consiliului ştiinţific şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Capitolul 15 DISPOZIŢII FINALE ART._________________________________________________________________________________ ART. răspunderea administrativă. 139 (1) Constatarea şi sancţionarea faptelor contravenţionale sau infracţionale se face de către personalul împuternicit al Administraţiei Rezervaţiei. 142 (1) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia să evalueze costurile anuale necesare implementării Planului de management şi a Regulamentului şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Administraţia Rezervaţiei poate institui un sistem de tarife potrivit Planului de management şi Regulamentului. 201 . (2) Resursele financiare necesare implementării Planului de management al Rezervaţiei se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi prin atragerea de fonduri comunitare.

202 . 3) se constituie ca venituri proprii pentru Administraţia Rezervaţiei şi se pot institui pentru vizitarea Rezervaţiei. (5) Sumele provenite din aceste tarife se utilizează după cum urmează: a) 75% se fac venit la bugetul administraţiei. pentru realizarea obiectivelor din planul de management._________________________________________________________________________________ (4) Tarifele prevăzute la alin. b) 25% sunt folosite pentru stimularea personalului Administraţiei Rezervaţiei. serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în Rezervaţie. în conformitate cu prevederile prezentului Regulament. pentru accesul şi desfăşurarea activităţilor în baza permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei sau pentru facilităţile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->