_________________________________________________________________________________ CUPRINS PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT 1. Introducere 1.1 Scurtă descriere a planului, a scopului şi a obiectivelor sale. 1.

2 Scopul şi categoria ariei protejate . . . . 1.3 Baza legală pentru aria protejată şi pentru plan . . 1.4 Procesul elaborării planului . . . . . 1.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului . . 1.6 Procedura de implementare a planului . . . 2. Descrierea ariei naturale protejate 2.1 Informaţii generale. . . . 2.1.1 Amplasament . . . 2.2 Statututul juridic al terenurilor . . 2.3 Infrastructura existentă de management 2.3.1 Organizaţii, responsabilităţi .

. . . . . .

. . . . . .

5 6 7 8 9 10

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

. . . . .

11 11 13 14 14

Caracterizare fizico-geografică 2.4 Caracterizare climatică . . . . 2.5 Geologie, morfologie . . . . . 2.5.1 Forme de relief . . . . . 2.5.2 Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese 2.6 Soluri, subsoluri . . . . . . 2.6.1 Principlalelor tipuri de soluri . . . 2.7 Hidrologie . . . . . . 2.7.1 Ape subterane . . . . . 2.7.2 Ape de suprafaţă, regimul de scurgere . Caracterizare biologică şi ecologică 2.8 Ecosisteme (habitate, vegetaţie şi procese ecologice) 2.9 Flora . . . . . . . 2.9.1 Plante inferioare . . . . . 2.9.2 Plante superioare . . . . 2.10 Fauna . . . . . . . 2.10.1 Nevertebrate . . . . . 2.10.2 Peşti . . . . . . 2.11 Caracterizarea mediului marin . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

18 23 23 28 29 29 31 31 32

. . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . .

34 46 47 52 52 52 54 60

Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică 2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei . . . 2.12.1 Peştele şi pescuitul . . . . . 2.12.2 Terenurile agricole şi agricultura . . . 2.12.3 Fondul forestier, silvicultura şi exploatarea lemnului 2.12.4 Peisaj, recreere, turism . . . . 2.12.5 Fondul cinegetic şi vânătoarea . . . 2.12.6 Extragerea resurselor minerale . . .

. . . . . . .

. . . . . . .

65 67 73 76 78 81 82 1

_________________________________________________________________________________ 2.12.7 Utilizarea resurselor de apă . . . 2.12.8 Alte utilizări . . . . . 2.12.9 Protecţia mediului şi conservarea naturii . 2.13 Utilizarea terenurilor în trecut . . . 2.14 Patrimoniu arheologic, cultural, monumente istorice 2.15 Obiceiuri şi tradiţii culturale . . . . 2.16 Valoare peisagistică . . . . . 2.17 Elemente descriptive adiţionale . . . 2.17.1 Referinţe bibliografice . . . . 2.17.2 Hărţi, planuri . . . . . 2.17.3 Fotografii aeriene . . . . 2.17.4 Imagini satelitare . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

83 84 84 85 88 91 95 96 96 97 98 98

3. Evaluări, ameninţări, obiective 3.1 Evaluarea situaţiei existente (ecologică, socio-economică, etc) 3.2 Ameninţări existente şi potenţiale . . . . 3.3 Analiza SWOT . . . . . . 3.4 Scopul managementului . . . . . . 3.5 Temele managementul . . . . . 3.6 Planul de acţiuni . . . . . . 4. Implementarea 4.1 Priorităţi şi planificare în timp . 4.2 Resurse şi buget . . 4.3 Regulamentul Rezervaţiei .

. . . . . .

. . . . . .

98 106 108 109 116 125

. . .

. . .

. . .

. . .

. . .

. . .

144 146 147

5. Revizuirea planului de management 5.1 Revizuire anuală – analiza progreselor implementării 5.2 Revizuire periodică (la 5 ani) . . . . 6. Glosar de termene şi definiţii PARTEA A II-A REGULAMENTUL REZERVAŢIEI

. .

. .

. .

147 147 149

1. Capitolul 1 Dispoziţii generale . . . . . 2. Capitolul 2 Organizarea Rezervaţiei . . . . . 3. Capitolul 3 Administrarea Rezervaţiei. . . . . 4. Capitolul 4 Conducerea Adminstraţiei Rezervaţiei . . . 5. Capitolul 5 Autorizarea accesului şi a activităţilor în Rezervaţie . 6. Capitolul 6 Protecţia diversităţii biologice . . . . . 7. Capitolul 7 Valorificarea resurselor naturale regenerabile . 8. Capitolul 8 Alte activităţi economice . . . . . 9. Capitolul 9 Monitoring integrat şi cercetare ştiinţifică . . 10. Capitolul 10 Operaţiuni în cazuri speciale . . . . 11. Capitolul 11 Regimul deşeurilor . . . . . 12. Capitolul 12 Informare, conştientizare publică, implicarea comunităţii 13. Capitolul 13 Sancţiuni . . . . . . . 14. Capitolul 14 Dispoziţii finale . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . .

150 151 153 157 161 167 170 188 194 196 198 198 199 199 2

_________________________________________________________________________________

PARTEA A III-A ANEXE Anexa 1 Limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Anexa 2 Zonele strict protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 3 Lista speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 4 Lista Roşie a speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 5 Lista speciilor protejate în cadrul reglementărilor internaţionale Anexa 6 Traseele turistice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anexa 7 Obiectivele de management în perioada 1990-2007 Anexa 8 Strategia de la Sevilla a Rezervaţiilor Biosferei Anexa 9 Harta Rezervaţiei Anexa 10 Harta districtului Tulcea Anexa 11 Harta districtului Chilia Veche Anexa 12 Harta districtului Chilia Veche Anexa 13 Harta districtului Sulina Anexa 14 Harta districtului CA Rosetti Anexa 15 Harta districtului Crişan Anexa 16 Harta districtului Maliuc Anexa 17 Harta districtului Sf. Gheorghe Anexa 18 Harta districtului Murighiol Anexa 19 Harta districtului Sarichioi Anexa 20 Harta districtului Jurilovca Anexa 21 Harta districtului Mihai Viteazu Anexa 22 Harta vegetatiei din Rezervaţie Anexa 23 Harta solurilor din Rezervaţie Anexa 24 Harta ecosistemelor din Rezervaţie Anexa 25 Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării România - Ucraina Anexa 26 Harta coloniilor de păsări din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării România - Ucraina Anexa 27 Proceduri pentru emiterea avize/acorduri/autorizaţii/permise Anexa 28 Tarife

3

_________________________________________________________________________________

4

000 de hectare. Pădurea Letea. Condiţiile în care se vor desfăşura principalele activităţi în perimetrul Rezervaţiei sunt cuprinse în Regulamentul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (Anexa 7. conservarea habitatelor naturale.1 Scurtă descriere a planului. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică. Din 1990. iar o suprafaţă de 340. Delta Dunării şi celelalte unităţi adiacente a fost declarată Rezervaţie a biosferei. În perioada anilor 50 au mai fost declarate în Delta Dunării arii naturale protejate în suprafaţă totală de 40. reglementările legislaţiei în domeniu precum şi consultarea factorilor implicaţi sau interesaţi în stabilirea măsurilor de management necesare pentru realizarea obiectivului general al Rezervaţiei. Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională. Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice. cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din 5 . zona Roşca – Buhaiova – Hrecisca a fost declarată Rezervaţie a biosferei. În 1938. Rezervaţiile biosferei sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. a fost declarată Rezervaţie naturală. Ordonanţa de Urgenţă nr. Din 2007. dealungul timpului. în administrarea acestei arii protejate. naţională şi internaţională.5).000 ha. prin implementarea planurilor de management anterioare. 1. Planul de management cuprinde obiective şi măsuri organizate într-un program de acţiuni planificate pentru următorii 5 ani (perioada 2008-2012) şi care vor constitui un instrument de lucru atât pentru administraţia Rezervaţiei cât şi pentru cei care doresc să desfăşoare activităţi pe teritoriul Rezervaţiei. şi pe baza experienţei acumulate. în cadrul Convenţiei Ramsar. Tot în această perioadă. Elaborarea planului de management s-a făcut. Introducere 1. mai multe recunoaşteri naţionale şi internaţionale din punct de vedere al protecţiei naturii. au fost identificate şi propuse în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. din Delta Dunării. a florei şi faunei sălbatice defineşte categoriile de arii protejate. În 1978. a scopului şi a obiectivelor sale Planul de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării constituie documentul oficial prin care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul acestei arii naturale protejate. precum şi din vecinătatea ei. au fost recunoscute ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenţiei UNESCO de protejarea a patrimoniului universal cultural şi natural._________________________________________________________________________________ PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT CAPITOLUL 1. lacuri şi cursuri de apă. în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”. reprezentate în Rezervaţie prin desemnare multiplă. zone umede cu comunităţi biocenotice floristice şi faunistice unice. în special ca habitat al păsărilor de apă. Elaborarea planului de management are la bază informaţia ştiinţifică existentă despre valorile naturale ale Rezervaţiei la data întocmirii planului.2 Scopul şi categoria ariei protejate Delta Dunării şi celelalte unităţi geografice adiacente au primit. deasemenea. timp de 17 ani.

3. potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse. de sub egida UNESCO. managementul Rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. Managementul rezervaţiilor biosferei se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi conservare proprii. Managementul acestor zone se realizează în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează. ecosisteme modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea naturală. Mărimea arealului lor este determinată de cerinţele pentru asigurarea integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui regim de protecţie. în care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat. cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile. Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane sunt astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural._________________________________________________________________________________ amenajarea tradiţională a teritoriului. în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice . zone de reconstrucţie ecologică. cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. zone strict protejate. având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice. ecologic admise. în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia Rezervaţiei. Zonele umede de importanţă internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a se asigura protecţia şi conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede. de conservare şi de valorificare a resurselor. zone valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi. În cuprinsul acestor zone pot exista comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de ocrotire şi conservare a sitului natural. 4. în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. 2. 6 . în conformitate cu recomandările Programului Om Biosferă de sub egida UNESCO. de sub egida UNESCO. Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice. precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile. zone tampon.Ramsar. Dacă în perimetrul rezervaţiilor biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal. Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt acele arii naturale protejate al căror scop este ocrotirea şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală. în cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie ecologică. comunităţi umane a căror existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării durabile şi armonioase. Managementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizează în conformitate cu regulamentele şi planurile proprii de ocrotire şi conservare. după cum urmează: 1. Mărimea rezervaţiilor biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi conservare eficientă a mediului natural şi a diversităţii biologice specifice.

1515/2006. de a menţine şi. orice activitate în aceste zone făcându-se cu consultarea publicului. acolo unde este cazul. Componenţa Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei a fost completată ulterior. dar susceptibil de a-l afecta într-un mod semnificativ. Managementul ariilor speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor desemnate sau integrate în alte planuri de management şi măsuri legale. lege care a fost completată şi modificată ulterior.3 Baza legală pentru aria protejată şi pentru planul de management Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Managementul ariilor speciale de protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de conservare._________________________________________________________________________________ Ariile speciale de conservare (SPA) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva. precum şi legislaţiei specifice în vigoare. Orice plan sau proiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului. aprobată prin Legea nr. 265/2006 stabileşte că regimul ariilor naturale protejate. au stabilit delimitarea şi descrierea zonelor funcţionale din Rezervaţie. ţinându-se seama de obiectivele de conservare a ariei. de a menţine şi. de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele naturale şi/sau populaţiile speciilor pentru care situl este desemnat. 367/2002 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". denumită în continuare „Rezervaţia” a fost înfiinţată în 1990. prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. 1. a florei şi faunei sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană. prin Hotărârea Guvernului nr. desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice. conservarea habitatelor naturale. 983/1990 privind organizarea Ministerului Mediului. Ariile naturale de conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor menţionate în anexele Directivelor UE. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" şi nr. Ariile de protecţie specială avifaunistică (SCI) sunt acele arii naturale protejate al căror scop este de a conserva. Ariile speciale de protecţie sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CCE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice şi vor face parte din reţeaua europeană NATURA 2000 după recunoaşterea statutului lor de către Comisia Europeană. precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului. 248/1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. acolo unde este cazul. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. administrative sau contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor. Hotărârile de Guvern nr. a fost promulgată Legea nr. Statutul de organizare şi funcţionare al Rezervaţiei precum şi componenţa Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei. Ariile speciale de conservare sunt desemnate de stat în conformitate cu prevederile Directivei 92/43/CCE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale. În 1993. denumită în continuare „Administraţia Rezervaţiei” şi a componenţei nominale a Consiliului Ştiinţific. iar Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 7 . a florei şi faunei sălbatice se supun prevederilor ordonanţede urgenţă. Nu vor fi acceptate planuri sau proiecte în ariile respective care afectează aria. de a readuce întro stare de conservare favorabilă habitatele specifice. 82 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

obiectivele planului de management au fost revizuite şi completate. teme şi obiective care s-au regăsit şi în planurile de management elaborate ulterior.4 Procesul elaborării planului Elaborarea planurilor de management ale Rezervaţiei a fost precedată de Seminarului Internaţional pentru managementul Rezervaţiei. 1. Au fost stabilite 14 obiectivele strategice pe termen mediu şi lung. Appleton. precum şi al Manualului Eurosite de Planificarea a Managementului (The Eurosite Management Planning Toolkit). membrii ai Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei cu experienţă îndelungată în problemele ecologiei Deltei Dunării: Prof. Dr. Nicolae PANIN. În cursul anului 2001. finanţat de Banca Mondială. Mircea STARAŞ. ing. elaborat în 1999. În cadrul procesului de planificare aprobat în cadrul Colegiului executiv al Rezervaţiei au fost parcurse câteva etape principale care au constat în: . 8 . Prof. . pentru perioada 2002-2006 perioadă prelungită cu încă un an. . Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Grigore Antipa” din Constanţa şi Dr. Dr. în 2007. sub coordonarea lui Michael R. prin sistematizarea tuturor informaţiilor existente în cadrul Rezervaţiei. în cadrul Proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii din România”.Formarea unei echipe restrânse pentru planificare compusă din experţi din cadrul Rezervaţiei dar şi din cinci experţi externi.Informarea factorilor interesaţi şi strângerea opiniilor lor în cadrul unor seminarii tematice participative. a stabilit obligativitatea gestionării ariilor naturale protejate pe bază de Plan de management. Dr. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. ing.Identificarea factorilor interesaţi şi elaborarea unui plan de participare şi consultare a acestora. membru al Academiei Române. desfăşurat în 1991 la Uzlina. Dr. . Universitatea din Bucureşti. elaborat în 2004. grupate în 7 teme principale. a florei şi faunei sălbatice. Marian-Traian GOMOIU. Primul plan de management al Rezervaţiei a fost elaborat în perioada 1993-1994 cu sprijin internaţional. Participarea internaţională deosebită la acest seminar a contribuit la stabilirea Obiectivelor Strategice pentru managementul Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ nr. Primul plan de management al Rezervaţiei cuprindea un număr de 35 de obiective grupate în 4 teme principale: Obiective cu caracter general. în Delta Dunării. conservarea habitatelor naturale. membru al Academiei Române. financiar şi consultativ şi a fost implementat în perioada 1995-2001. Prof.Strângerea şi gruparea informaţiei. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. obiective pentru zonele tampon şi obiective pentru zonele strict protejate. Angheluţă VĂDINEANU. Procesul elaborării actualului plan de management pentru Rezervaţie a fost stabilit în baza ghidului informativ al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. obiective cu caracter economic. rezultând al doilea plan de mangement. Simion NICOLAEV.

fenomene naturale imprevizibile pot produce schimbări care impun reconsiderarea unor măsuri.Elaborarea planului de lucru anual. definite ca secţiuni ale planului care tratează un set de probleme relaţionate. definite ca ţinte precise pentru ceea ce Rezervaţia trebuie să atingă în urmărirea scopului general şi cel puţin pe durata de implementarea planului (2008-2012). Publicarea planului. . . . .Atribuirea de resurse pentru fiecare acţiune._________________________________________________________________________________ . modificarea cadrului legislativ poate aduce modificări în activitatea unor agenţi în perimetrul Rezervaţiei.Identificarea colaboratorilor. Motivele pentru care se impune adoptarea unui management adaptabil sunt: identificarea de noi nişe ecologice funcţionale. definite ca operaţiuni necesare în aplicarea opţiunilor de management pentru realizarea obiectivelor stabilite în cadrul fiecărei teme. care să permită o modificarea relativ uşoară a deciziilor.Identificarea temelor principale pentru plan.Identificarea acţiunilor şi a indicatorilor pentru fiecare obiectiv din temele stabilite.5 Procedura de modificare şi actualizare a planului Planul de Management are la bază principiile unui management adaptabil. . ca răspuns la schimbările ce pot apărea ulterior. cunoştinţele locale. 9 .Asigurarea aprobării planului şi legalizarea lui. incluzând: timpul alocat de personal şi de manager. . declararea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 poate aduce abordări noi în procesul managerial al Rezervaţiei.Definirea scopului Planului de Management. ca formulare a unei stări viitoare ideale pentru Rezervaţie. personal şi financiare disponibile. bani.Identificarea şi planificarea acţiunilor de monitoring. echipament şi infrastructură. . . . ca măsură de alocare eficientă a fondurilor de timp. pe termen lung şi ca rezultat al implementării planului de management. prezenţa şi activitatea omului poate accentua şi accelera unele schimbări.Stabilirea priorităţii şi planificarea în timp pentru fiecare acţiune. 1. pentru măsurarea indicatorilor definiţi şi pentru ealuarea progresului în atingerea obiectivelor de management.Identificarea obiectivelor.

dacă se impun modificări la nivel de obiective.) Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către Administraţia Rezervaţiei pentru a se sigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei. Propunerile de modificare pot veni atât din partea structurilor de administrare cât şi a proprietarilor/administratorilor de terenuri. Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a elabora decizia finală cu privire la activităţile respective. prin implicarea unor parteneri din Romania sau străinatate. a ONG-urilor sau a persoanelor fizice (ex. a factorilor interesaţi. implementarea/realizarea unor acţiuni nu au efectele planificate. propuneri şi recomandări. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează: în mod direct de către Administraţia Rezervaţiei (prin responsabilii de activităţi).6 Procedura de implementare a planului Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Administraţiei Rezervaţiei şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. 10 . 1. organisme cu activitate în domeniu. servicii publice. Administraţiei Rezervaţiei. pentru acţiuni ce au impact asupra principalilor factori interesaţi modificările se fac cu acordul Consiliului Consultativ de Administrare. anual sau ori de câte ori este necesar. pe bază de contracte sau protocoale cu persoane fizice sau juridice specializate (organizaţii neguvernamentale. administraţii. specialişti). dacă modificările se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare. Consiliului Ştiinţific. la definitivarea planurilor anuale de lucru. dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual. Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări. în atingerea unor obiective pot apărea ameninţări noi. Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de Management şi prezintă. În cazul în care. cu respectarea procedurii de aprobare. etc._________________________________________________________________________________ factorul social şi economic este în continuă schimbare. În aceste cazuri Administraţia Rezervaţiei are un rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra Rezervaţiei. instituţii. influenţând resursele umane şi economice de care dispune Administraţia Rezervaţiei pentru realizarea obiectivelor de management. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management. apar dezacorduri între Administraţia Rezervaţiei şi Consiliul Consultativ cu privire la activităţile ce pot afecta factorii interesaţi. competenţa aprobării acestora revine: autorităţii centrale pentru mediu.

13%) din care . zone care constituie domeniul public de interes naţional. total: 508. 11 . 45°27‟ (braţul Chilia. mai mult de jumătate (312.1 Informaţii generale 2. (0.73%). (12.Suprafaţă terestră: 28.851 ha.000 ha. Complexul lacustru Razim-Sinoie. total: 70. Din suprafaţa totală a Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ CAPITOLUL 2.23%) şi Galaţi (0.508 ha Suprafaţă marină 140.313 ha. Descrierea ariei naturale protejate 2.Suprafaţă marină: 98.1 Amplasament Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.440 ha) o reprezintă ecosistemele naturale acvatice şi terestre incluse în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal (Convenţia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum şi cele destinate reconstrucţiei ecologice.14%) din care .1 Repartizarea suprafeţelor din Rezervaţie pe judeţe Suprafaţă totală: 580. din care: Suprafaţă terestră: 439. Teritoriul Rezervaţiei este amplasat pe teritoriile administrative a 3 judeţe: Tulcea (87. (87.1. cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă.000 ha.1. total: 836 ha.000 de hectare şi este amplasat în sud-estul României. Căsuţa nr. (Căsuţa 1).Suprafaţă marină: 42. lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m (Planşa 1) Poziţia geografică a Rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10‟50” (Cotul Pisicii) şi 29°42‟45” (Sulina) longitudine estică.492 ha În judeţul Constanţa.14%).000 ha În judeţul Galaţi. inclusiv Ostrovul Prut (62 ha): 836 ha. 2.313 ha . are o suprafaţă totală de circa 580.Suprafaţă terestră (continentală): 410. km 43) şi 44°20‟40” (Capul Midia) latitudine nordică.Suprafaţă terestră. delimitat conform legii. Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş.359 ha .73%) din care: . din care: În judeţul Tulcea.492 ha Suprafaţă totală: 580. Constanţa (12.

1. limitele Rezervaţiei şi în special limitele din zona continentală. care au fost marcate cu borne numerotate şi poziţionate topografic. Administraţia Rezervaţiei a început elaborarea.03. au fost identificate şi marcate.2 Descrierea limitelor Limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.1). în perioada 1998-2000. 230/4. sunt descrise în HG nr. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (Anexa 7.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei.1 Zonarea teritoriului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării 2. 2.1. a lucrării de cadastru a teritoriului Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ Fig. 12 . Pentru marcarea limitelor Rezervaţiei. În prima etapă a acestei lucrări. pe teren.

1).2 Statutul juridic al terenurilor Din punct de vedere juridic. 2. terenurile din perimetrul Rezervaţiei. sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale (b).2. constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea (c) (Tabelul nr. care reprezintă patrimoniul natural al rezevaţiei. domeniul public de interes naţional. fiind exceptate terenurile din perimetrul Rezervaţiei care.1. Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării – Vedere satelitară 2. ocupate de amenajările agricole şi piscicole.1 Distribuţia terenurilor din Rezervaţie Nr. terenurile din perimetrul Rezervaţiei care. Tabelul nr. 2.2. care. Categoria de terenuri Suprafaţă (ha) crt.2. este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice din perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează. % 13 . potrivit legii. în perimetrul Rezervaţiei se disting terenuri aparţinând domeniului public şi terenuri din domeniul privat. 2. potrivit legii. potrivit legii. sunt proprietate privată a persoanelor fizice (a). În categoria terenurilor din domeniul privat sunt incluse terenurile ce aparţin persoanelor fizice şi terenurile ce aparţin persoanelor juridice sau autorităţilor locale. terenuri de interes judeţean şi terenuri de interes local (comunal). Patrimoniul natural al Rezervaţiei. În categoria terenurilor din domeniul public se disting terenuri de interes naţional._________________________________________________________________________________ Fig.

teritoriul continental al Rezervaţiei este distribuit pe 27 unităţi adminstrative (Tabelul nr. Săcele (Constanţa) 867 0.071 8.271 27. Maliuc (Tulcea) 26.369 0. Corbu (Constanţa) 8.060 5. Isaccea (Tulcea) 3.05 0. Ceatalchioi (Tulcea) 8.510 26.2. Istria (Constanţa) 9. Jurilovca (Tulcea) 20.508ha) 2.2.000 Total zonă costieră a Mării Negre 140.638 71.476 15.980 2.A.29 5.577 3. Rosetti (Tulcea) 26. 2. Chilia Veche (Tulcea) 53.783 1.662 8. Mihai Viteazu (Constanţa) 11.358 12.508 29. C. Tulcea (suburbia Tudor Vladimirescu) 3.0 81. Galaţi (Ostrovul Reni) 836 0. Mihai Bravu (Tulcea) 108 0.905 24.000 16. Zona economică 36. 2.372 1.634 6.089 20.281 4.190 Total zonă continentală 439. Crişan (Tulcea) 38.3 Infrastructura existentă de management 14 .Procentul ocupat de suprafaţa teritoriile administrative este raportat la suprafaţa continentală a Rezervaţiei (439.292 29.902 17.902 11.000 9. 2. Baia (Tulcea) 4 0.000 Notă: .139 0. Murighiol (Tulcea) 61.576 13. Ceamurlia de Jos (Tulcea) 7.484 0.392 13. Gheorghe (Tulcea) 60.963 0. Mahmudia (Tulcea) 3. 4.714 14. 580. Pardina (Tulcea) 30.793 10.025 19.2) Tabelul nr.033 2.000 474. Beştepe (Tulcea) 2. Nufăru (Tulcea) 1. 3.83 12.636 6.83 Din punct de vedere teritorial-administrativ.665 22.993 7.722 0.508 100. Denumirea unităţii administrativSuprafaţă % crt. Sarichioi (Tulcea) 13. Zonă tampon 103. Somova (Tulcea) 7.771 12.093 0. Sulina (Tulcea) 32.507 6.197 25.783 7.851 2. Valea Nucarilor (Tulcea) 3.789 100._________________________________________________________________________________ Suprafaţă totală Domeniu public de interes naţional Domeniul public de interes judeţean Domeniul public de interes local Domeniul privat 1.589 4. teritoriale (ha) A Zona continentală 1.685 21.2 Distribuţia terenurilor din Rezervaţie pe unităţi administrative Nr.317 1. Sf.373 6. 5.140 4.539 18.0 B Zona costieră a Mării Negre 28. Babadag (Tulcea) 2.530 14.963 0.970 3.492 Total REZERVAŢIE 580.001 23.136 1.

organizând cercetarea ştiinţifică. pentru conservarea patrimoniului cultural. a faptelor săvârşite pe teritoriul Rezervaţiei. în scopul desfăşurării de activităţi economice. 8 a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural. elaborează strategia de conservare şi redresare şi asigură măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii. e) stabileşte. sunt stabilite şi principalele atribuţii ale instituţiei (art. i) poate concesiona. precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie.elaborează obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă în Rezervaţie (Planul de management al Administraţiei Rezervaţiei). l) participă. ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului. art. c) administrează în mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Rezervaţiei şi ia măsuri pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice componente. m) elaborează şi publică rapoarte periodice privind starea mediului la nivelul Rezervaţiei. . h) evaluează starea resurselor naturale şi pune în aplicare reglementări privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi a tuturor celorlalte resurse din Rezervaţie. instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile având regimul juridic de serviciu descentralizat al acestuia. 2. ce contravin reglementărilor legale în vigoare. în 1990 a fost înfiinţată şi instituţia desemnată să gestioneze cea mai mare arie protejată din România. (Căsuţa nr. în conformitate cu obiectivele şi recomandările Agendei 21. n) acţionează pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi a catastrofelor. în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reducerii impactului negativ asupra mediului. promovarea tehnologiilor curate. .1 Principalele atribuţii ale Administraţiei Rezervaţiei.elaborează şi pune în aplicare strategii locale pentru mediu şi dezvoltare durabilă.3. cu sediul în municipiul Tulcea. ale strategiilor şi programelor de acţiuni elaborate şi puse în aplicare în cadrul Procesului Mediu pentru Europa. împreună cu autorităţile competetente regulile de circulaţie şi acces pe căile navigabile din perimetrul Rezervaţiei. cu autorităţile administraţiei publice locale şi în parteneriat cu alte instituţii publice locale şi cu sectorul privat: . responsabilităţi Odată cu înfiinţarea Rezervaţiei. 8). activităţile de valorificare a resurselor naturale regenerabile şi de utilizare a terenurilor. Administraţia Rezervaţiei. potrivit legii. k) susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege. schimbarea modelelor de producţie şi de consum.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale. Căsuţa nr.1). în condiţiile legii. cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor 15 .3. 367/2002. ._________________________________________________________________________________ 2. j) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor. la elaborarea şi punerea în aplicare a programelor şi proiectelor de cooperare cu organismele interne şi internaţionale în context transfrontier. d) în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervaţiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea.1 Administraţia Rezervaţiei. precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie. . potrivit atribuţiilor şi competenţelor legale. b) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia. Prin HG nr.3. conform HG 367/2002. 2. regional şi internaţional. g) emite acordul şi autorizaţia de mediu pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervaţiei.participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. în special prin aplicarea procedurilor de autorizare. f) în cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale.

_________________________________________________________________________________ internaţionale la care România este parte. delimitează şi propune declararea zonelor funcţionale ale Rezervaţiei şi introduce marcaje şi semnale avertizoare pentru limitarea acţiunilor perturbatoare. i) recepţionează. ale zonelor tampon şi ale zonelor economice. Atribuţiile Consiliului Ştiinţific sunt stabilite prin HG nr 367/2002 (Căsuţa 2. Administraţia Rezervaţiei este condusă de Consiliul Ştiinţific în subordinea căruia se află Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului ştiinţific. precum şi zonele de valorificare. 16 . analizează şi stabileşte modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei. elaborate potrivit legii. precum şi realizarea temelor de cercetare. asigură informarea curentă a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervaţie. protocoalelor. programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. care se aprobă de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. b) propune modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei. Căsuţa nr. cerinţele de cercetare pentru cunoaşterea mediului deltaic. precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul susţinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabilă.3. n) face propuneri de norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor economico-productive.A. Activitatea Consiliului ştiinţific se desfăşoară în baza unui regulament propriu de funcţionare aprobat în prima şedinţă a consiliului. formativ şi educaţional. e) stabileşte speciile de plante şi animale ce necesită protecţie totală pe teritoriul Rezervaţiei. numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. r) avizează. în condiţiile legii. 1515/2007. cu organizaţiile neguvernamentale. c) aprobă programul de realizare a reconstrucţiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop. programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri. k) analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor.S. 2. gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte şi stabileşte măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora. l) aprobă raportul anual de activitate şi programul de activitate pentru anul următor ale Administraţiei Rezervaţiei şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor. cu avizul prefectului judeţului Tulcea. Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei este format din 17 membrii. sub raportul protecţiei ecosistemelor. Conform HG nr. g) aprobă nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile. j) aprobă programul unitar de cercetare ştiinţifică a fenomenelor deltaice. ca modalităţi şi mijloace tehnice de valorificare a acestora. f) analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural. planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul Rezervaţiei.3. o) încurajează şi dezvoltă parteneriatul cu toate sectoarele societăţii civile. indiferent de instituţia care le efectuează şi de sursa de finanţare. h) aprobă. în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare. de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei şi le supune aprobării Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. precum şi pentru realizarea obiectivelor. tehnologiile. m) aprobă norme interne de consumuri şi normative care nu sunt în competenţa de aprobare a altor organe. d) aprobă strategia ştiinţifică privitoare la administrarea Rezervaţiei. p) organizează activităţi cu scop instructiv.2 Atribuţiile Consiliului Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei a) aprobă programele de conservare a genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. q) identifică. s) conlucrează cu Compania Naţională "Apele Române" .2).

conştientizare publică-educaţie ecologică şi logistică.Gheorghe). perioada cu cer senin: 66 zile (Tulcea) – 80. Sarichioi.4 Caracterizare climatică Prin poziţia sa geografică la 45º latitudine nordică. Tulcea 17 funcţionat Corpul de Inspecţie şi Pază. Sfântu Gheorghe 9 cadrul Gărzii de Mediu şi organizată ca 8. Mihai Viteazu 11 atribuţiuni specifice administratorului ariei Total 110 protejate. în 9. Jurilovca şi Mihai Viteazu. supraveghere şi control. Maliuc._________________________________________________________________________________ o) aprobă programul de realizare a lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop.260 ore/an la Tulcea şi 2.3. Chilia 7 control ecologic. Caraorman 7 inspecţie de mediu a fost integrată în 7. compartimente funcţionale organizate în servicii. Pardina 7 denumit ulterior. ecologice Rezervaţiei. Sarichioi 7 organizat serviciul dsesupraveghere şi ecologic. 2. Sf. Gheorghe. Maliuc 8 cadrul Administraţiei Rezervaţiei fiind 10. 17 . Domeniul supravegherii şi controlului este susţinut de funcţionarea a 12 districte ecologice. Gheorghe). compartimente. Domeniul managementului ecologic este susţinut de compartimente specializate privind reglementarea şi autorizare activităţilor. Crişan 9 6. clima suportă trei influenţe exterioare: inflenţele continentale. în cadrul acesteia a 1. precum şi de cantoane ecologice (Fig. Crişan. 2.1 şi tabelul 2. Gheorghe) strălucirea soarelui: 2250-2500 ore/an (2. Pardina. Tabel 2. ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de ordine interioară activând în 4 domenii principale: management ecologic. în apropiere de Marea Neagră. Sulina. Uzlina. serviciul de inspecţie şi 3. birouri. reconstrucţia ecologică şi dezvoltarea infrastructurii. Valorile principalilor parametri climatici sunt: nebulozitatea: < 5% (cea mai redusă din ţară).3. District ecologic Cantoane Odată cu înfiinţarea Administraţiei Crt. componenta de 5. respectiv cele ale aerului de advecţie. monitoringul integrat şi bazele de date.3. utilizarea resurselor naturale şi dezvoltare durabilă. Jurilovca 7 control 12. Uzlina 10 unitate specializată pentru Rezervaţie. Prin înfiinţarea Gărzii 4. organizate în teritoriul Rezervaţiei: Tulcea. Caraorman.1 zile (Sf.1). Chilia-Veche. Structura organizatorică a Administraţiei Rezervaţiei cuprinde direcţii. numărul zilelor cu cer acoperit: 99 zile (Tulcea şi Jurilovca) – 90 zile (Sf. conservarea biodiversităţii.502 ore/an la Sf. care îndeplineşte 11. Sulina 11 Naţionale de Mediu. pontice şi.1 Districtele şi cantoanele din Rezervaţie Nr. Caracterizare fizico-geografică 2.

6 18 .1945) 37.2 0.02.2 Zile cu temperaturi caracteristice (După Gâştescu P.7 Gorgova 19.1).6 39. relativ mici.2ºC/+5ºC) lunară Temperatuta maximă 22. Sf.9 83. maxima şi minima anuală).08. Sulina-dig (situată deasupra apelor teritoriale. maritime şi ale aerului de advecţie).6 80.>25 ºC) Tmax.5ºC (2.8 Jurilovca 16.6ºC anuală Temperatura minimă -1.1 12. singura lună cu valori negative şi un maxim în iulie pe tot teritoriul Rezervaţiei (Tabelul 2.0 13. 3. temperatura medie anuală: 11-11. 2006) Staţia Zile de iarnă Zile de îngheţ Zile de vară Zile tropicale (Tmax. temperatura medie lunară înregistrează un minim în ianuarie.4. 5.6ºC (29.2ºC (18.<0 ºC) (Tmax. evidenţiază cele trei influenţe exterioare. Nr.2 ºC.3 56. Valorile medii multianuale cresc treptat de la vest la est. Tabelul 2. temperaturile maxime absolute crescând în sens invers (Tabelul 2.4.4º C.7ºC (2.5ºC (-8ºC/+3ºC) -0. Temperaturile minime absolute cresc de la vest la est ca urmare a influenţei marine asupra aerului polar sau arctic şi tot datorită aceleaşi influenţe masele de aer fierbinte tropical suportă o uşoară ameliorare.6 ºC şi Platforma Gloria (situată la circa 30 km în larg în dreptul litoralului marin dintre Sulina şi Sf.7º 23.2 5.4.1 Temperatura ambientală (media anuală.1 Parametrii de temperatură a aerului din Rezervaţie Parametrii Rezervaţie Rezervaţie multianuali Vest (Tulcea) Est (Sulina) Temperatura medie 11.1929) absolută Temperatura maximă 39. precipitaţiile medii anuale: 400-450 mm/an.1963) -25.3 21. 1.2ºC (-9.4.08.3 75. toate crescând de la est la vest (Tabelul 2.4. ca urmare a rolului de rezervor termic al apelor mai puţin adânci (10-20m) de pe platforma continentală (Maria Iliescu.9 88. Gheorghe şi Gura Portiţei 11.2).1).7 Sf.1946) absolută Observaţii Oscilaţii neperiodice de circa 2ºC (ierni aspre/ierni blânde) Numărul mediu anual de zile cu diferite temperaturi caracteristice. Tabelul 2. În cursul anului. 2.<0 ºC) (Tmin.3 62.4 ºC.01. Gorgova 11. 1991). Parametrii multi anuali de temperatură confirmă caracterizarea generală a climei Rezervaţiei (Tabelul 2.0ºC lunară Teperatura minimă -27. Temperaturile extreme absolute reflectă cel mai bine cele trei influenţe exterioare care se interferează pe teritoriul Rezervaţiei (continentale.2 82.4 Sulina-dig 15._________________________________________________________________________________ radiaţia solară: 130-135 kcal/cm² (cea mai mare din ţară).4.0ºC 11.1). la circa 6 km în larg) 11. 2. Gheorghe) 12 ºC. 4.4.9 81. Temperatura medie anuală a înregistrat variaţii neperiodice pozitive sau negative. Gheorghe 15. Crt.>30 ºC) Tulcea 19. concomitetnt cu reducerea influenţei uscatului şi creşterea influenşei mării: Tulcea şi Jurilovca 11ºC.5 72.

În anul 2006 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 10.4. fenomen caracterizat în principal prin reducerea semnificativă a duratei sezoanelor intermediare (primăvară. noiembrie şi decembrie cu mult superioare faţă de normala standard climatologică a mediilor multianuale. toamnă) şi prin trecerea aproape bruscă de la anotimpul rece la cel cald.6°C) în luna august. 86 de zile/an la staţia Gura Portiţei şi 58 zile/an la staţia Sulina.1. 19 au gu st se pt em br ie oc to m br ie no ie m br ie de ce m br ie Portita Gorgova ar t ie ap ril ie m iu ni e iu lie m ai . au fost înregistrate în număr destul de mare la staţia Tulcea (27 zile/an) şi la staţia Gura Portiţei (25 zile/an) în timp ce la staţia Sulina s-a înregistrat doar 1 zi cu caracter tropical (Tabel nr. în luna ianuarie. 39°C în luna iunie şi la staţiile Gorgova (35.95°C (Staţia Gura Portiţei). Temperaturile maxime din 2006 nu au mai depăşit 40°C. cu temperaturi mai mici de -10°C. în 2006 Evoluţia temperaturilor medii înregistrate în anul 2006 la staţiile meteorologice din RBDD [gr.4. iulie.75°C (Staţia Mahmudia) şi 11.4° – 12. cu variaţii mari de temperatură. temperaturile menţinându-se negative şi în luna februarie. 21°C la Staţiile Gorgova şi Tulcea. au fost înregistrate în perioada de iarnă a anului 2006 la Staţiile Sf.4. Figura 2.Ghe Jurilovca Cele mai multe nopţi geroase. Gheorghe şi Tulcea (16 nopţi) iar la celelalte staţii înregistrându-se între 12 şi 15 nopţi geroase (Tabelul nr. august. Zilele de vară definite ca având temperatura maximă diurnă > 25 °C. înregistrându-se la Staţia Jurilovca. numărul acestora fiind cuprins între 96 zile/an la staţia Tulcea. octombrie.2). septembrie.2°C la staţia Sulina şi 12. Temperatura minimă absolută anuală a fost înregistrată la Staţia Mahmudia -23°C. cele mai ridicate temperaturi. De remarcat este faptul că în luna octombrie au fost înregistrate temperaturi pozitive. respectiv în lunile iunie.C] ia -5 nu ar ie fe br ua rie 0 5 10 15 20 25 Tulcea Sulina Sf. cuprinse între 14.9°C la celelalte staţii din teritoriul Rezervaţiei (Figura 2. 13. 2. Un prim efect se referă la reducerea numărului anotimpurilor.1). Evoluţia temperaturilor medii înregistrate în Rezervaţie. caracterizate prin temperaturi maxime ale aerului de peste 30°C. 2.1°C la staţiile Gura Portiţei şi Tulcea.4._________________________________________________________________________________ Efectele schimbărilor climatice au fost observate şi pe teritoriul Rezervaţiei.2). Zilele tropicale. ceea ce a caracterizat un an destul de călduros (Tabel nr.4. s-au caracterizat printr-o frecvenţă mai mare în perioada de vară în 2006. 2.2).5°C) şi Tulcea (35. cu precădere în ultimii ani.

se formează inversiuni de temperatură. Gura Portiţei 327.2 mm. caracterizate prin curenţi de aer descendenţi. 2.4.C Zile vară M>25gr. Gheorghe 403. Dranov 356. fapt ce determină destrămarea sistemelor noroase şi diminuarea sau absenţa precipitaţiilor.2 Distribuţia temperaturilor înregistrate în Rezervaţie în anul 2006 Staţia Meteorologică Specificaţie Nopţi geroase m<-10gr. depăşind cu mult valoarea medie a lunilor în care s-au produs. ca urmare a ploilor convecte locale. acestea depăşesc 400 mm (Sf. revin staţiei Sulina.4. Gorgova 406.C Zile tropicale M>30gr. cantităţile medii anuale de precipitaţii au valori diferenţiate: în spaţiul deltaic: Tulcea 438. iulie-august. iau naştere curenţi de aer ascendenţi care generează nebulozitate şi ploi convective.5 mm. Dealungul anilor. cu aceeaşi tendinţă de reducere vest-est.9 mm. în Complexul lagunar Razim-Sinoie: Jurilovca 386. mai apare şi un maxim secundar în noiembriedecembrie. 2. determinat de ciclonii mediteraneeni şi pontici din această perioadă.2 Precipitaţiile atmosferice Precipitaţiile atmosferice înregistrate pe teritoriul Rezervaţiei se reduc treptat de la vest la est sub influenţa uscatului limitrof şi al Mării Negre.5 mm în 1935 (cea mai mare valoare anuală. Astfel. În acest context.7 mm în 1920.6 mm). cantităţile medii lunare de precipitaţii înregistrează un maxim anual în iunie (45-55 mm) şi un minim în februarie (18-35 mm).Gheorghe Mahmudia Jurilovca Gura Portiţei Gorgova 16 25 88 96 27 14 13 12 13 20 60 58 1 54 0 0 16 22 74 72 13 19 15 13 14 32 79 72 21 23 10 6 13 28 84 83 15 16 16 13 12 20 67 86 25 47 13 0 15 26 83 91 27 25 15 0 Zilele de îngheţ au variat în limite destul de largi. Cantităţile de precipitaţii maxime absolute în 24 de ore au fost în toate cazurile. Pe litoral.C Nopţi tropicale m>20gr. datorită proceselor de evaporaţie care implică consum de căldură. Gheorghe 403. reprezentând dublul valorii medii anuale multianuale şi 132.C Temperatura solului (medie la suprafaţă) Temperatura solului (la 10 cm adâncime) Tulcea Sulina Sf. Sf. staţiei Tulcea.4 mm. 60 zile. 88 zile.C Zile iarnă m<0gr. Un aport însemnat la cantitatea anuală a precipitaţiilor îl au ploile de vară cu caracter local. Pe grindurile Caraorman şi Sărăturile. suprafeţele acvatice. cantităţile medii anuale de precipitaţii au înregistrat mari variaţii neperiodice. la Sulina: 690. sub influenţa convecţiei termice din timpul zilei. iar cele mai numeroase. dar cu valori mici (30-38 mm). mai mari de 90 mm. mai ales deasupra apelor costiere.6 mm._________________________________________________________________________________ Tabel nr. în timp ce pe suprafaţa continentală limitrofă. În timpul anului. cele mai mari contraste pluviometrice fiind chiar pe litoral. cea mai mică valoare anuală.6 mm.5 mm.C Zile îngheţ m<0gr. ele au reprezentat totodată ´ până la 1/3 din valoarea medie anuală de la staţia 20 . cele mai puţine. Sulina-dig 330.

4 mm la Staţia Jurilovca. Gheorghe 88. mm/mp) Precipitaţii maxime mm/24h Zile cu precipitaţii >0. la Staţia Sulina (Figura 2. acestea încadrându-se între 3 mm în luna octombrie şi de 101 mm în luna august. uneori chiar efemer. la Staţia Gorgova 321 mm/an. Cantităţile de precipitaţii căzute pe tot parcursul anului 2006 au fost foarte reduse.4. cm Tulcea Sulina Sf.i Sulina 87.4 mm. Jurilovca 90.3 mm. 21 .1) se reduce treptat de la vest spre est> Tulcea 104. produsă într-o singură zi. Sunt cazuri rare. Cea mai mare cantitate maximă în 24 de ore s-a produs la 29 august 1924. Sf. în aceeaşi zi. Gorgova 96. în intervalul cu ninsoare.2 mm. media lunii fiind cuprinsă între 3 mm la staţia Sulina şi 11.2).1 mm Zile cu precipitaţii >5 mm Zile cu strat zapadă. Media precipiaţiilor în anul 2006 înregistrate la staţiile meteorologice de pe teritoriul Rezervaţie a fost de 296 mm. la Sulina s-au înregistrat 219.0 mm . la Staţia Sf. iarna când se produc viscole violente.1 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitaţii a fost înregistrată la staţia Tulcea în luna iunie (73. la staţia Tulcea înregistrându-se 421 mm/an.3 Distribuţia precipitaţiilor înregistrate în Rezervaţie în anul 2006 Staţia Meteorologică Specificaţie 2006 Precipitaţii (medie lunară. iar în zona apelor costiere.6 mm. furtuni puternice. doar pe grindurile consolidate.4 mm.4._________________________________________________________________________________ respectivă. reprezentând 1720% faţă de media lunii august. Tabelul 2.Gheorghe Mahmudia Jurilovca Gura Portiţei Gorgova 421 219 96 20 29 233 103 63 11 0 302 132 69 39 5 273 210 80 20 33 284 159 68 15 9 321 126 72 22 0 236 122 69 18 24 Luna cea mai săracă în precipitaţii a fost octombrie. Gheorghe 302 mm/an. la CA Rosetti. Stratul de zăpadă este temporar.2 mm) şi staţia Sulina în luna august (101 mm). iar la Staţia Sulina de 233 mm/an (Tabelul 2.3). Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii (>0.6 mm care completată cu ploaia din ziua precedentă a foat de 690.4. reprezentând 2/3 din cantitatea anuală de la aceeaşi staţie. totalizând 530.

Sf.Neacşa şi colab.5 Geologie.4 m. aceasta fiind cea mai mică valoare.9%.5%)._________________________________________________________________________________ Ev oluţia cantităţilor de precipitaţii medii la staţiile meteorologice din RBDD în anul 2006 ia 0 nu ar ie 20 40 60 80 10 0 12 0 Tulcea Sulina Sf. între orele 21 şi 22. Gorgova 19. de absenţa obstacolelor orografice şi de multitudinea luciilor de apă ca şi de vecinătatea Mării Negre. Briza de mare se resimte ziua. relativ constantă tot anul. Gheorghe 17. Aceleaşi direcţii de nord şi sud sunt dominante şi în larg. 12.1 Forme de relief Păstrând caracteristica deltelor.6%) şi nord-est (Sf. 2.7%) dirijate de linia de ţărm. pe mare.7% şi respectiv 16. Caraorman. concomitetnt cu reducerea rugozităţii suprafeţei active: Tulcea 23. Brizele reprezintă o caracteristică importantă a zonei litorale a Rezervaţiei. urmat de cel din nord (Tulcea 12. de deschiderea largă spre est.8%. iar briza de uscat. un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei). între orele 23 şi 7. vântul are o viteză medie energetică.006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei.5% deasupra acestuia. 1974). Gheorghe 13. Neacşa şi colab. 7 m). teritoriul Rezervaţiei este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0. ca urmare a contrastului termo-baric dintre apă şi uscat.7%. Calmul atmosferic se reduce treptat de la vest la est. iar 79. 1989). morfologie 2. în anumite sectoare predomină vântul de nord (Jurilovca 27. urmat de cel de sud (10. 20. de 7 m/s. Sulina-dig 1. grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman.4%. În zona litorală. în anul 2006 Vânturile dezvoltate pe teritoriul Rezervaţiei sunt influenţate de forma depresionară a zonei.8%. Vântul dominant este cel din nord-vest (Tulcea 15. În raport cu nivelul Mării Negre. noaptea.Gheorghe Mahmudia gu st se pt em br ie oc to m b rie no ie m b rie de ce m br ie Jurilov ca Portita ar ie ar t ie fe br u m ap iu ni e iu lie ril ie m ai au Gorgov a Figura 2. iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m.1%). pe braţul Chilia.3 %.8% (Platforma Gloria) (O. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea.5%).5% din teritoriul Deltei Dunării se găseşte sub acest nivel.4. acestea se rotesc în sensul acelor de ceasornic. În apele costiere. unde sectorul nordic deţine 44. în 24 de ore. acoperind un cadran de 360º. Sulina 18. între orele 10 şi 20.5. ca şi între 8 şi 9 se realizează fazele de echilibru termic (O. Gorgova 18. la Sulina. 22 .2 Evoluţia cantităţilor medii lunare de precipitaţii în Rezervaţie. În timpul a 24 de ore.

În anul 1982 a fost deschis un nou canal (Crişan-Caraorman) în scopul exploatării nisipurilor din grindul Caraorman. Murighiol). precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m. Gâştescu. Gheorghe şi complexul Gorgova – Uzlina. mai puţin evoluate. Carasuhat). Unitatea Letea este desfăşurată între braţele Chilia. cu excepţia lacului Belciug. Litcov. Murighiol. Sărăturile). În perioada 1985-1990. atât grinduri marine (Caraorman. Gheorghe). 42.9% din suprafaţa deltei şi 26.7% din Rezervaţie). Unitatea se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică (resturi ale uscatului predeltaic Chilia şi Stipoc. Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării. 1985). Maliuc. Relaţia hidrografică dintre braţele Dunării şi spaţiile interioare se realizează prin intermediul reţelei de gârle şi canale ce alimentaează peste 200 de lacuri de interes piscicol. Tulcea şi Sulina şi ţărmul marin acoperind o suprafaţă de circa 157. 2006). canalul de legătură dintre Lacul Puiu şi Lacul Erenciuc. Unitatea Caraorman este desfăşurată atât în sectorul fluviatil cât şi în cel fluvio-maritim.Gheorghe.4% din suprafaţa deltei şi 16. amenajări agricole (Carasuhat) şi silvice (Rusca.8% din suprafaţă fiind scoasă din regimul natural prin amenajările agricole (Sireasa. o vastă depresiune lacustră (Matiţa – Trei Iezere – Merhei) dar şi prin presiune antropică puternică. a fost realizat digul litoral Sulina – Sf.52 m. către braţele Sulina şi Sf. Uzlina între Sf. Ivancea. iar canalul Gorgova a fost limitat la două tuburi la priză (din anul 1990. Suprafeţele amenajate prin îndiguire pentru diverse scopuri economice sunt mai puţin extinse (13. grindurile fluviatile şi grindurile maritime. Pardina. 18 m._________________________________________________________________________________ 34 m. grinduri fluviatile vechi (Rusca. Principalele unităţi morfohidrografice sunt: teritoriile predeltaice. Stipoc. Având o secţiune de curgere mare. ) care au o influenţă negativă asupra complexelor prin cantităţile mari de aluviuni introduse. Cernovca). RoşuPuiu). unităţile morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi deltaice (insule): LETEA (Insula Letea). canalul Litcov a fost redeschis). CARAORMAN (Insula Caraorman). 23 . B. Gheorghe şi a canalului însoţitor pe acelaşi traseu. pe braţul Tulcea. reţeaua hidrografică. silvice (Păpădia) şi piscicole (Chilia Veche. Camelia Anghel.000 ha (44. Bălteni) dar şi arii depresionare lacustre (Gorgova-Isac-Uzlina. cu o suprafaţă de circa 101. Gheorghe.9% din cea a Rezervaţiei). pe braţul Sf. pe braţul Sf. În ultimii ani au mai fist deschise o serie de canale în scopul facilitării accesului în complexele acvatice (Filat. grinduri marine (Letea) şi fluviale. Şi această unitate se caracterizează prin diversitate hipsometrică şi genetică. În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m. pentru apărarea cordonului litoral împotriva eroziunii şi de drenare a apelor din complexul lacustru Roşu – Puiu. Popina). amplasate în două mari complexe lacustre: Sireasa – Şontea – Furtuna şi Matiţa – Merhei. Babina. arii depresionare intens aluvionate (Sireasa). care are 7 m. cu un debit de circa 30 mc/s între Litcov şi Sf. După efectuarea lucrărilor de îndiguire şi amenajarea incintelor acestora.2%) şi cuprind amenajări piscicole (Rusca. lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Obretin. -26 m. DRANOV (Insula Dranov) (P. canalul preia din braţul Sulina între 5-200 mc/s şi modifică regimul de circulaţie al apei în complexul lacustru Roşu – Lumina – Puiu cu consecinţe negative în echilibrul ecologic al acestei unităţi. Driga.300 ha (28. aici fiind incluse. Gâştescu. canalul Litcov şi gârla Ceamurlia au fost blocate. Altitudinea medie a deltei este de +0.

cel mai mare lac din Delta Dunării (2.4% din suprafaţa Deltei).000 ha (24. în această situaţie se găseşte numai partea centrl-estică unde şi altitudinile sunt mai mari (peste 2 m). Acestea sunt constituiete din depozite loessoide.2% din suprafaţa Rezervaţiei) şi se caracterizează prin prezenţa pe circa o treime din întreaga suprafaţă a unei a unei arii depresionare în partea de vest. Perişor. Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului de depunere a aluviunilor în procesul de inundaţie prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale. Suprafaţa teritoriilor predeltaice este apreciată la circa 8. având înălţimi ce variază în lungul acestora. în perioada 1933-1935. fapt ce atrage după sine stocarea unui volum mai mare de apă în complex şi ridicarea nivelului lacurilor şi apelor freatice din grindul Caraorman cu consecinţe negative asupra pădurii Caraorman (zonă cu regim de protecţie integrală) şi a localităţii cu acelaşi nume. În condiţii naturale schimburile hidrologice sezoniere dintre braţul Sf. Gheorghe şi Sulina). Ulterior. în acelaşi sens depozitele loessoide fiind uşor acoperite de depozite fluviale şi ca atare şi peisajul se schimbă trecând de la aspectul unei câmpii veritabile la nord. extremităţile (vestică cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din depozite fluviale. diferenţiindu-se mult de subunităţile limitrofe. altitudinea scade treptat de la nord spre sud şi de la nord-vest spre sud-est.30 m). Periteaşca. Pe Câmpul Chiliei. având cote sub nivelul mării şi a unui complex de grinduri (Crasnicol – Perişor). Unitatea Dranov este spaţiul cuprins între braţul Sf.170 ha).2%) prin amenajarea agricolă Murighiol-Dunavăţ şi amenajările piscicole Dranov. la o cotă destul de ridicată (+1. scăzând din amonte spre aval._________________________________________________________________________________ Gheorghe. care au aparţinut Câmpiei Bugeacului situată la nord de braţul Chilia şi din care au fost separate prin eroziune fluvială. Prin construirea canalelor şi prin realizarea platformelor pentru depozitarea stufului (în perioada valorificării stuficole a Deltei). Din aceste motive şi pentru a reactiva potenţialul piscicol al complexului lacustru Razim-Sinoie. Lipovenilor. în suprafaţă totală de peste 85. În această categorie intră Câmpul Chiliei şi parte centrală a grindului Stipoc. Sarinasuf.50 m. Pe toată lungimea digului a fost construit un deversor în dreptul cherhanalei Roşuleţ. Principalele unităţi morfohidrografice din perimetrul Rezervaţiei prezintă caracteristici specifice unităţilor deltaice: Teritoriile predeltaice sunt suprafeţele încorporate în suprafaţa deltei. Iazurile . între anii 1904 şi 1906 a fost săpat canalul Dunavăţ (Carol) iar în 1914 canalul Dranov (Ferdinand). aici au predominat procesele de acumulare biologică într-un regim hidrologic de mlaştină. în partea de est cu altitudini până la 1. Holbina. Gheorghe şi lacul Dranov se realizau prin intermediul gârlelor Cerneţ şi Dunavăţ.200 ha (2. realizat după 1950. pe ambele maluri (Chilia. Tulcea. cu excepţia lacului Dranov.1% din suprafaţa deltei şi 14. Gradul de amenajarea al unităţii este destul de ridicat (26. Dunavăţ. Palade). Dată fiind slaba circulaţie a apelor. În afara grindurilor fluviale din lungul braţelor se găsesc asemenea forme de relief şi în lungul gârlelor mai importante din delta fluvială. la cel deltaic în sud. Unitatea este slab drenată prin reţeaua de gârle natu. Sf.Calica. În cazul grindului Stipoc. au rezultat grindurile antropice uneori 24 . Gheorghe şi lacul Razim. au mai fost săpate şi alte canale în scop similar (Crasnicol. existând doar 90 de lacuri nesemnificative ca suprafaţă.

impunânduse realizarea unor căi de legătură pe ape şi de drenaj în interiorul acestora.6 1. care ocupă o poziţie intermediară între cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise. constituite în cea mai mare parte din depozite nisipoase.9 km la 63. evoluţia şi funcţionarea sistemului deltaic.0 1. sunt cele mai reprezentative prin înălţimile maxime (12. Cele mai mari grinduri marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea.9 63. prin avansarea deltei cu acelaşi nume (Tabelul 2. În aceste condiţii.6 17.Chr. agricole. Gheorghe 104. Grindurile Letea şi Caraorman.900 ha (10. Tot din grupa grindurilor marine se includ şi c configuraţia şi chiar poziţia lor în spaţiu este în continuă schimbare. Suprafaţa grindurilor marine se apreciază la circa 34. Braţul Chilia a crescut în lungime de la 113 km (1870) la 120 km (1985). reţeaua de canale a devenit mult mai complexă iar multe gârle care aveau un anumit rol în funcţionarea sistemului deltaic au fost anihilate._________________________________________________________________________________ mai înalte decât cele naturale.022 Sulina 91. pentru o scurtă perioadă de timp (ani şi zeci de ani) un ţărm dublu. În aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă. prin faptul că se sprijină pe ţărm cu vârful (partea mai îngustă) şi se dezvoltă sub formă de jerbă spre interior. Braţele principale ale Dunării şi gârlele dintre aceste braţe. au evoluat în decursul timpului în funcţie de factorii neotectonici şi de intensitatea procesului de colmatare. Modificări importante au suferit şi braţele Sulina şi Sf. Braţul Sulina a fost scurtat..75 km şi adâncit ca urmare a acţiunii de realizare a unei căi navigabile maritime.5% din suprafaţa Deltei.017 Coeficient de sinuozitate În regim După natural corectări 1. de la 91. barând golful deltaic şi formând delta fluvială de astăzi.015 Tulcea 19.1 25 .4).7 146 Sf. Al treilea complex de grinduri marine este Sărăturile. piscicultură. încă. Braţul Sf. Caraorman şi Crasnicol) care s-au format cu circa 10 000-11 000 î. în perioada 1985-1990 de la 120 km la 70 km.5 296 0.4.6 1. Grindurile marine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine (determinate) şi a celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia braţelor principale ale Dunării. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre cele două compartimente – delta fluvială şi delta fluvio-maritimă.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei Dunării). erboase şi forestiere de pe acestea.0 340 0. începând cu primele lucrări de corectare a braţului Sulina. Gheorghe a fost scurtat. Ulterior au fost construite numeroase incinte pentru stuficultură.9 108. continuat cu canale construite în scopuri piscicole.0 120. deşi mai înguste. Reţeaua hidrografică reprezintă unul din subsistemele determinante în apariţia. Gheorghe. stuficole. constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul deltaic.4 Braţele principale ale Dunării în Delta Dunării Lăţime Panta la nivel Denumirea Lungime (km) medie mediu Braţului 1870 1893 corectat (m) (%) Chilia 113. prin tăierea meandrelor dintre km 17 şi 85.4 m pe Letea şi 7 m pe Caraorman) şi prin relieful eolian rezultatşi asociaţiilor vegetale.4 1.2 69. Tabelul 2. în perioada 18621902.7 348 0.4. Procesul de autoreglare a subsistemului hidrografic în condiţii naturale a fost. Suprafaţa grindurilor fluviale este apreciată la circa 50. agricultură şi silvicultură.

au mai rămas în funcţiune gârle în lungime totală de 285 km.5 Şontea Gârla lui Agache 3.5 Iacob 5.0 Păpădia Veche Bratuşca 12. invadate cu vegetaţie.4 Potcoava-Litcov Crasnicol 2. În urma acţiunii de desecare a lacurilor din cele mai mari amenajări agricole din Delta Dunării. prin schimbarea direcţiei de valorificare a unor resurse naturale. Din inventarierea lacurilor făcută înainte de 1960.0 G.4.666 ha (7. Între anii 1991-1994.802 19 3. multe din canale au fost abandonate. colmatate.084 48 214 Caraorman 178 27 12. Tabelul 2. Murighiol-Dunavăţ.464 36 12.262 ha (9. Lacurile constituie o categorie morfohidrografică importantă în ansamblul Deltei Dunării. în perioada 1960-1970 cea mai eficientă reţea hidrografică interioară sub aspectul circulaţiei apelor şi transportului naval.5 G.) (Tabelul 2.700 41 175 Dranov 94 14 3.5 Martin 4.5 Principalele gârle în regim natural din Delta Dunării Denumirea Lungime Denumirea Lungime Denumirea gârlei (km) gârlei (km) gârlei Arhipenco 3. aceasta se modifică de la an la an în funcţie de lucrările noi întreprinse.3 Păpădia Babinţi 2.5 Iacubova 6.5).742 km.0 23. Sireasa).5 Tărâţa Lungime (km) 8.5 Rusu Erenciuc 3.8 Lopatna 12. Sireasa şi Pardina.4.4.753 km. Tabelul 2. numărul total al acestora a scăzut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafaţa totală a ajuns la 25.400 100 25. Gheorghe cu unele consecinţe ecologice negative.28% din suprafaţa Deltei Dunării).5 G.4. o parte din acestea fiind rămase în incintele îndiguite (amenajările agricole Pardina. când s-a pus problema exploatării stufului prin incinte amenajate.5 3. chiar dacă prin lucrările de amenajare a numeroase incinte. în principal.0 55.0 18. Sireasa.262 100 479 După 1960 % Suprafaţă (ha) 45 9. Aceste canale împreună cu gârlele naturale reprezentau. din deceniul al şaptelea. etc.8 PotcoavaGorgova Clineţ 13. Turcească 8. Satului 11. multe lacuri şi chiar complexe lacustre au fost desecate (amenajările agricole Pardina.478 11 90 Total 668 100 31. a fost construit digul şi canalul însoţitor între Sulina şi Sf. Uscată 6. În ceea ce priveşte lungimea canalelor.6)._________________________________________________________________________________ Lungimea totală a gârlelor naturale şi parţial modificate este de 1.3 Sulimanca Seacă Gârla de Mijloc 4.5 Roşuleţ Dunavăţul Vechi 3. a rezultat un număr de 668 de lacuri însumând 31. iar cea a canalelor este de 1.6 Lacurile din Delta Dunării pe unităţi deltaice Unitatea Înainte de 1960 Număr % Suprafaţă % Număr (ha) Letea 396 59 15.0 Perivolovca Buţov 18. Ulterior.5 Matiţa Merhei 7.8 Poliacova Carainache 7.3 Japşa Vătafului 6.8 0.82% din suprafaţa deltei) (Tabelul 2.3 Împuţita 7. Veche 13.5 19. Dintre gârlele naturale.3 7.0 G.666 % 37 50 13 100 26 .5 0.5 7.5 Reţeaua actuală de canale datează.0 22.

într-o măsură mai mică materialului rezultat din abraziunea zonei de coastă. unde procesele actuale de modelare sunt resimţite cu mai multă intensitate prin înaintări şi retrageri care au consecinţe directe asupra teritoriului Rezervaţiei şi respectiv asupra ecosistemelor din imediata apropiere. dar este supusă regimului hidrologic dirijat. cu prelungirile Tăuc. 200 m). Zona maritimă costieră.000 ha este format în principal din lacuri. în sectorul românesc. pe şelful intern predomină fracţiunea nisipoasă care trece treptat spre şelful de tranziţie în favoarea siltului (N. şelful median şi şelful extern (O. P. 11. Valoarea pantei creşte de la nord (1°) spre sud (2°) considerată pe profilele orientate de la vest spre est de la ţărm spre taluzul continental. Nuntaşi. în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice.370 ha. Sinoie. 5460 ha. platforma continentală (şelful. 17. Complexul lacustru Razim-Sinoie. 41. Sub aspect sedimentologic şi textural. Sunt acoperite de apă. a celor aduse de Dunăre. B Driga. 50 ha. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Agighiol.Şelariu. această categorie morfohidrografică a rămas. 560 ha). de acumulare. Edighiolurile.5. Şelful intern se desfăşoară de la ţărmul marin şi până la izobata de aproximativ 40-50 m şi este zona pe care se întinde limita Rezervaţiei (izobata 20 m). şi. pe care se suprapun forme de relief rezultate din depunerea ulterioară a sedimentelor fluviatile.2 Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese Sectorul marin costier aferent teritoriului Rezervaţiei. numit şi margine continentală) se poate împărţi. în special. ocupă zonele din jurul lacurilor şi complexelor lacustre din ariile depresionare. cât şi sedimentării intense datorată aluviunilor deversate de râurile din nord-vestul Mării Negre şi. toate transformate în amenajări piscicole) şi lacuri cuprinse între grinduri (Leahova-Coşna-Periteaşca. 490 ha.150 ha. 1971.492 ha. sedimentare şi chiar biologice. se întinde pe o lungime de 166 km. Zona se caracterizează printr-o câmpie de abraziune şi acumulare rezultată în urma variaţiilor nivelului marin din perioada cuaternară.550 ha sau cele de pe grindul Chituc. Acest spaţiu submers reprezintă domeniul de acţiune a factorilor modelatori.870 ha. Suprafaţa acoperită cu vegetaţie acvatică este apreciată la circa 143. 50 şi 70 m. iar şelful extern se desfăşoară între izobatele 70 m şi 130 m (după alţi autori.500 ha. Lacurile ocupă circa 85 din complex (86. 2.5 şi 1 m altitudine. O bună parte din aceste terenuri au fost desecate prin acţiunea de îndiguire şi realizarea amenajărilor agricole şi silvice. 180 ha şi Topraichioi. este un sector jos. de tip limanic (Babadag. în trei compartimente: şelful intern. respectiv valurile şi curenţi marini care prelucrează şi transportă matreialul aluvionar. morfologice. 1999). Panin. 2. În amenajările piscicole. în funcţie de nivelul Dunării şi de vegetaţia palustră. Şelful median se desfăşoară între izobatele de 40.500 ha (43% din suprafaţa deltei). 1. Uniformitatea reliefului platformei continentale se datoreşte atât modelării reduse în faza pleistocenă.070 ha). în nord şi până la Capul Midia. în suprafaţă totală de circa 103. în suprafaţă totală de 140.300 ha) şi sunt de tip lagunar (Razim.050 ha şi Istria._________________________________________________________________________________ Terenurile mlăştinoase sunt terenurile situate între -0. de la gura braţului Chilia. grinduri maritime şi câteva formaţiuni de relief mai înalte ce reprezintă martori de eroziune. Pe baza datelor obţinute prin analiza 27 . Goloviţa. Zmeica. 3. 2002). Luând în considerare criterii morfometrice. Gâştescu. 1.

5 m/an (pierdere de circa 150 ha) şi a lacului Sinoie (grindul Periboina) pe circa 10 km cu o rată anuală de 10-12 m/an (pierdere de circa 350 ha). în delta secundară laterală a braţului Sf. revenind o rată anuală de 9.18-0. Driga. În deceniul 1931-1940 debitul de aluviuni a fost de 2. Gâştescu.. 1977). la sud de braţul Sulina pe 10 km cu o rată anuală maximă la borna hidrografică 60 cu 16. iar cel supus procesului de înaintare este de 50 km.20 cm/an la care se adaugă coborârea lentă a uscatului dobrogean de 2 cm/an.6 Soluri. subsoluri 2. deci abraziune marină (P. Pentru ţărmul marin românesc.Diferenţa de 56 km se găseşte într-un echilibru relativ (înaintări şi retrageri într-un ciclu de 5-10 ani) (P.308 kg/s între 1971-1980 şi la 697 kg/s între 1981-1990. rezultând o amplitudine cumulată de natură eustatică şi epirogenetică de 3.. Cauzele care contribuie la evoluţia ţărmului marin sunt: climatică. Reducerea volumului de aluviuni contribuie la scăderea sursei de aprovizionare a cordoanelor litorale şi respectiv a plajelor marine favorizând procesele de abraziune şi retragerea ţărmului. tectonică şi antropică. ridicarea nivelului se apreciază la 0.8 ha. în 1996.6.. Ţărmul supus procesului de retragere este de 60 km. s-au delimitat şi estimat cantitativ. pe baza datelor de la maregraful Constanţa.8 m/an. B. 2004). Cauza directă se referă la implementarea digurilor cu direcţie perpendiculară pe ţărm (Sulina. Gâştescu.5 ha. la 1. C. Munteanu şi colab. Suprafaţa considerată pierdută din spaţiul Rezervaţiei a fost apreciată pentru perioada 1962-1983. Sectoarele de ţărm supuse intens procesului de retragere sunt în dreptul lacurilor Roşu şi Roşuleţ (între grindul Cazacului şi Gârla Împuţita) pe circa 9.5 km cu o rată anuală de 17. Sectoarele de înaintare a ţărmului sunt. care în bazinul Mării Negre se manifestă diferenţiat de la u ţărm la altul. Cauzele de natură antropică se reflectă direct şi indirect.7 milioane tone pentru perioada 1961-1980 şi la numai 22 milioane tone pentru deceniul 1981-1990. 2002. Gheorghe cu o rată anuală de 20 m/an). la 900 ha.5 milioane tone/an pentru parioada 1921-1960. la 58. Cauzele de natură climatică şi tectonică se înscriu într-un cadru mai larg de evoluţie a nivelului Oceanului Planetar. reprezentând o rată anuală de 42.8-4 cm/an. E. 1986. în funcţie decondiţiile locale. 1999. ca urmare a construirii lacurilor de acumulare pe afluenţi şi artera principală. Acest fenomen de ridicare a nivelului marin se manifestă la ţărm printr-o minitransgresiune. la 1. în primul rând în faţa gurilor de vărsare ale celor trei braţe (în delta secundară a Chiliei cu rata medie de 68 m. Midia) care modifică schema curenţilor marini.420 kg/s. 2004._________________________________________________________________________________ documentelor cartografice şi a măsurătorilor făcute la bornele hidrografice (începând din anul 1962). Vespremeanu şi colab. Bondar şi colab. Suprafaţa adăugată aceluiaşi spaţiu (fără delta secundară a braţului Chilia care aparţine Ucrainei) a fost de 200 ha. principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt: 28 .377 între 1961-1970.1 Principalele tipuri de soluri Conform lucrării „Harta solurilor din rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată de I. Această scădere a atras şi modificarea valorii multianuale de la 67. iar acest debit a scăzut foarte mult în deceniile de după 1960. 2. a lucrărilor de protecţie a terenurilor împotriva eroziunii solului. sectoarele de ţărm unde au loc înaintări (acumulări) şi retrageri (abraziune). Cauza indirectă se referă la reducerea volumului de aluviuni transportate pe Dunăre în Marea Neagră. şi deci a proceselor de abraziune şi de acumulare.

Pentru agricultură (exceptând păşunatul extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. este faptul că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană. sunt cele mai potrivite culturi. cartofi. sunt cultivate cu porumb.CO2) şi emisii de H2S.000ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Gleisolurile. care au fost odată drenate. din cauza climei uscate fără irigaţii.5mrMN. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede. orz. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre. apa freatică coboară la adâncimi de 2-3m). predominant. Aproximativ 35. reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0. Salix fragilis şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp. habitat pentru fauna bentonică. În ecosistemele naturale. lucerna şi floarea soarelui şi în mai mică măsură grâul de toamnă. 29 . însă. prin producerea carbonului organic volatil (CH4 . care au limita superioară a orizontului salic în primii 20cm de la suprafaţa solului. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de plop. Prin natura lor. acestea au o biodiversitate scăzută. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac. dar. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale. cu stufărişuri. Dacă nu sunt drenate şi cultivate._________________________________________________________________________________ Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din partea fluvială (vestică) a deltei. Aceste soluri. gleisolurile sunt acoperite. Aceste grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate. stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului. Orzul. care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Aceste sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul masei de apă şi sedimentelor. cel puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări. Limnosolurile. în curţile caselor şi pe lângă sate. ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării chimice. filtru. Solonceacurile includ toate tipurile de sol. păpurişuri şi rogozuri. Psamosolurile şi nisipurile. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat. având rol de: mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică. aceasta constând în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte. Numai pe porţiuni de teren foarte mici. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba. dar cu efect asupra apei din lacuri. care în mod regulat primesc aluviuni proaspete.0 şi 0. producţiile sunt mici şi foarte mici. solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie. O problemă specială a solonceacurilor nisipoase. sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop. dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoie. secară.

Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic. Conform SRCS. Dar principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol.453 ha din care. unde se sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei.442 ha Neproductiv: 7. Modul de utilizare. histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele umede: stufărişuri. doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. în amenajări silvice îndiguite: 6.sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor. total: 61. total: 22.au folosinţe diverse (Căsuţa 2.492 ha Folosinţă agricolă. N şi P._________________________________________________________________________________ Solurile bălane. Din punct de vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei freatice. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai izolate ale deltei. Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. stuf. în amenajări îndiguite: 39. solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste 50cm grosime. De aceea. sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. sunt soluri puţin răspândite. Sunt în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de canale.6. diguri. Cele alcalizate sunt folosite ca păşuni. Cernoziomurile.6. sunt caracteristice.1) Căsuţa 2. în partea de sud a zonei Chilia. pepeni şi alte culturi de subzistenţă.553 ha din care. total: 344. Suprafeţe mai mari ce sau înierbat natural sunt folosite ca păşune. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole. stepelor cu climat continental uscat. Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării . cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului. ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică. Suprafeţe mari sunt utilizate pentru agricultură în incinte amenajate. prin definiţie. Histosolurile constituie principala componentă nivelului pedologic al Rezervaţiei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat.1 Principalele tipuri de folosinţă a terenurilor din Rezervaţie Ape.567 ha Ape marine: 140. Suprafeţe mici .563 ha Curţi.974 ha Folosinţă forestieră.143 ha 30 . toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit drenajul natural al zonei. Cea mai mare parte a solurilor bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. construcţii. drumuri 3. uneori amestecate cu materii organice.Fondul funciar . Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale. irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile. pentru desecare în incintele agricole.circa 500 ha . În stare naturală. vegetaţia acvatică. în amenajări piscicole: 36. submersă.796 ha din care. pentru deschiderea unor căi navigabile (ex.

sistem de clasificare nou 70200 17.6 SRTS 2003 *) I. datorită structurii încrucişate de tip con de dejecţie. stabilind limite de la foarte redusă la ridicată (Tabelul nr. zonă cu condiţii fizico . La aceste condiţii. acvifere freatice) depinde de tectonica şi litologia şi litologia. iar tipul hidrochimic fiind. 2.1). Crişan şi Sfântu Gheorghe în formaţiuni portlandiene (Jurasic superior).6. de litologia acesteia în depozitele deltaice. Tip de sol Suprafaţa % din total crt. Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în limite foarte largi.1996 . studiile elaborate în zonă.SRTS 2003 7 Histosoluri 110600 27. se mai adaugă lucrările efectuate privind îndiguirea şi desecarea unor importante suprafeţe destinate amenajărilor agricole. silvice şi piscicole.6. Prin forajele la adâncimi de peste 200 m. făcute la Chilia Veche. constituit din pietrişuri şi complexul psamitic inferior şi mediu cu nisipuri care au o bună permeabilitate.7 Hidrologie 2. iar nivelul piezometric la adâncime.geografice şi pedologice mai favorabile. fiind alimentate din apele Dunării în zona de contact cu unitatea structurală – Depresiunea Predobrogeană. Munteanu .sistem 900 0.3 2 Limnosoluri .2 8 Antrosoluri .5-15 m în partea vestică şi între 2040 m în cea estică._________________________________________________________________________________ Suprafeţele de teren care se valorifică economic. Diferenţierea între acviferele de adâncime şi cele freatice este destul de greu de făcut pentru depozitele deltaice (cuaternare).1 Valoarea ecologică a terenurilor din Rezervaţie *) Nr. clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian. de configuraţia morfohidrografică de suprafaţă. se găsesc de regulă în delta fluviatilă.sistem de clasificare nou 10400 2.„Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării 5 6 Valoare ecologică de la la Redusă ridicată Redusă ridicată Redusă ridicată foarte medie redusă foarte redusă Medie Redusă ridicată Scăzută 2. îndeosebi pentru acviferele freatice. în special cele amenajate. fiind sub presiune.6 Solonceacuri 8100 2. de regulă.7.1 Ape subterane Distribuţia apelor subterane (acvifere de adîncime. Acviferele de adâncime. Ha Suprafaţă 1 Soluri aluviale 53900 13. s-au evidenţiat ape cu mineralizări care variază de la 18-20g/l până la 50-55 g/l. 2.2 de clasificare nou .0 Cernisoluri (Kastanoziomuri) . între 0. structurilor de fundament.3 .8 4 Psamosoluri şi nisipuri 63500 15. 31 .SRTS 2003 3 Gleisoluri 88400 21. Grosimea acestor acvifere este de 15-20 m în partea centrală a Deltei Dunării. Tabel nr. au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind cantonate în complexul psefitic din bază. de condiţiile climatice şi de regimul hidrologic al Dunării. Periprava.

Dunărea şi braţele sale reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid. Această relaţie strânsă. între 360 g/l la apele din orizonturile de adâncime mai mare. ca zonă terminală a fluviului Dunărea. Gheorghe) şi numai 5% sunt preluate prin gârle şi canale. în complexele lacustre şi ariile mlăştinoase din interiorul deltei. respectiv. ca de altfel şi în spaţiul central a Grindului Stipoc. Atât grindurile marine Letea şi Caraorman. în special) se remarcă o circulaţie a apelor freatice mai mare datorită depozitelor nisipoase dar şi posibilitatea sărăturării prin evapotranspira este mai mare. care îi conferă statutul de zonă umedă.7 km la care se adaugă circa 8 km de prelungire în mare prin diguri laterale) de la 732 . cât şi Câmpul Chiliei şi Grindul Stipoc. circa 202 km³ de apă. sunt în strânsă legătură cu morfologia Deltei Dunării. în timp ce în amenajările silvice acest nivel a scăzut la peste 5 m în zonele centrale. Gheorghe care a suferit o acţiune de scurtare a traseului iniţial de 109 km lungime la 70 km în prezent (cel mai mare coeficient de meandrare: 1. circa 48 milioane t/an de aluviuni.8% în 1970. parţial. 60. influenţa Dunării se remarcă de la nivelul de peste 5-6 hidrograde şi pe o lăţime maximă de 500 m. În amenajările agricole nivelul piezometric a coborât la peste 3 m adâncime. 59.1% în 1980 şi 58% în 1990.515 m³/s. 2004). stocate. acviferele au o mai mare independenţă dar reducându-se gradul de potabilitate. primeşte şi tranzitează anual. sub aspectul variaţiei nivelului. Sulina. în ceea ce priveşte adâncimea. reprezintă arii de absorbţie a apelor din zonelor limitrofe şi de evaporare. Driga.5-1. 6. 2.0m în depresiunile dintre dune şi ajunge la 4 m în dune. cu varietatea de ecosisteme şi biodiversitate reprezentativă. având un grad acceptabil de potabilitate.576 x 1012 Kcal (corespunzător unei temperaturi medii anuale de 12. permite ca apele freatice să nu fie mineralizate. În aceeaşi perioadă ponderea braţului Tulcea (având 17 km între Ceatalul Chiliei şi Ceatalul Sf. a crescut de la 28% la 42. 74 milioane t/an de săruri şi 2. În grindurile marine (Letea şi Caraorman. prin arterele hidrografice şi complexele lacustre.7) cât mai ales creşterii rolului braţului Sulina (lung de 63. Îndiguirile şi desecările în incintele agricole şi silvice au dus la izolarea acestora de procesul natural de inundaţie şi la o oarecare independenţă a evoluţiei acviferelor freatice. Sf. braţul Chilia înregistrează o tendinţă de scădere a debitului (63. În grindurile fluviatile care mărginesc braţele Dunării. un volum important de apă.8% în 1950. Dunărea transportă anual la vârful Deltei (Ceatalul Chiliei). Gheorghe). 63% în 1960. Una din condiţiile vitale ale zonei umede. nu atât datorită braţului Sf. mineralizarea totală variază între 5-15 g/l. Adâncimea apelor freatice este între 0. regimul de scurgere Delta Dunării.6°C) (valori pentru perioada 1921-2000). Din valorile estimate de materie şi energie. ambele având în structura litologică depozite loessoide. fapt ce determină mineralizări ridicate._________________________________________________________________________________ Acviferele freatice. Pe Câmpul Chiliei nivelul piezometric se găseşte între 2-3 m. este sistemul circulaţiei apei (B.2 Ape de suprafaţă.4% în 1990. Până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o tendinţă de creştere a debitului. Gradul de mneralizare este diferit fiind sub 1g/l în aşa numitele „ape suspendate” care sunt alimentate numai din precipitaţii şi ajung la un ecart de variaţie foarte mare.7. Braţul Chilia (120 km de la Ceatalul Chiliei) este cel mai important braţ al Dunării sub aspectul scurgerii. Pe măsura distanţării de braţele principale. După anul 1910 când transporta 72% din debitul fluviului la Ceatalul Chiliei. şi cu regimul hidrologic al Dunării. 95% sunt tranzitate pe cele trei braţe (Chilia. iar tipul hidrochimic este frecvent bicarbonatat şi sulfatatsodic.

Tabelul 2.6 Debitele lichide ale Dunării la intrarea şi ieşirea din deltă şi pe braţele principale (mc/s) (după C. Se apreciază că în perioada 1980-1989 braţele Dunării cedau în interiorul deltei un debit estimat de circa 620 mc/s.8 62.4 . Figura 2. Din debitul de apă al Dunării la Ceatalul Chiliei o mică parte pătrunde prin reţeaua de gârle şi canale în complexele lacustre. şi 100 mc/s în spaţiul dintre braţul Sf._________________________________________________________________________________ 8% la sfârşitul secolului trecut la circa 20% în prezent. vărsare 5986 6215 6657 6534 5589 95.8 90.5 6113 93. de circa 350 mc/s se acumulează în spaţiul dintre braţele Chilia.2 16. 1993). ca urmare a rectificării şi dragării lui continiu pentru menţinerea posibilităţilor de navigaţie.1 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei.4 5702 91.1).8 59.7 1400 21.0 20 19. circa 350 mc/s au fost vehiculate prin reţeaua de gârle şi canale şi 270 mc/s au fost revărsate peste maluri.7.0 95.1 Braţul Sulina 906 1060 1181 1289 1235 11. încât la ieşire către Marea Neagră. Crişan-Caraorman).9 22.538 19212000 Q(mc/s) % 6515 100 3901 59. Din acest debit.319 .4 16.0 Diferenţă intrare. care variază în funcţie de regimul hidrologic anual (2 luni în 1921 – an cu ape mici şi 10-11 luni în anii cu ape mari – 1940. 2004 – 2006 33 . sau prin revărsare peste malurinîn perioada apelor mari de primăvară.1 96. lacul Razim şi ţărmul marin (C. Gheorghe. Gheorghe.4 19.9 60.1 58.9 Braţul Sf. Având în vedere perioada de stagnare a volumelor de apă pătrunse în interiorul deltei.4. ca urmare a realizării unor canale mari (Canalul Mila 35.1 1583 25. pierderile sunt de circa 10%. Gheorghe 1236 1293 1382 1510 1399 19. 2004) Perioada Cursul de apă 192119511961197119811950 1960 1970 1980 1990 Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) Q(mc/s) % % % % % Dunăre.7. Tulcea şi Sulina. intrare 6295 6476 6976 6892 6209 100 100 100 100 100 Braţul Chilia 4018 4074 4244 4076 3606 63.4 94.3 1253 20.358 . Bondar.261 .620 vărsare 19912000 Q(mc/s) % 6240 100 3390 54.5 Dunăre.8 .8 21. urmată cu 170 mc/s în spaţiul dintre Sulina şi Sf. Cea mai mare parte.309 .9 1154 17.402 În anul 2006 regimul hidrologic al Dunării s-a caracterizat prin nivele ridicate comparativ cu nivelul cotelor înregistrate în anii 2004 şi 2005 (Figura 2. 1970) o parte din acestea se pierd prin procesele de evaporaţie şi evapotranspiraţie. 1942. Bondar.9 18.

G he 23 lia V 2004 2005 2006 Deşi în anul 2006 s-au înregistrat cote care au depăşit cotele din 1970. aşa cum se poate vedea din înregistrările lunare de la staţia Tulcea (Figura 2. Deoarece ecosistemele din deltă sunt în strânsă interacţiune şi toate determinate de fluviul Dunărea şi de energia primită de la soare.7. un nivel supraecosistemic de organizare a materiei.S f. gârlelor şi terenurilor amfibii şi respectiv.7. la staţia hidrologică Tulcea 45 0 0 50 10 0 15 0 20 0 25 0 30 0 2004 2005 2006 35 0 40 0 fe br ua rie ia nu ar ie ar t ie iu lie oc to m br ie no ie m br ie ap ril ie iu ni e au gu st m br ie Caracterizare biologică şi ecologică 2. în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000. anul celor mai mari inundaţii din secolul trecut. lacurilor. O importanţă deosebită o reprezintă desemnarea ca sit de importanţă comunitară. totuşi se constată că în anul 2005 cotele medii înregistrate au fost mai ridicate decât în 2006.I sm ai l C t. Figura 2. 34 se pt em de ce m m br ie ai .2). care adăposteşte 29 tipuri de habitate în bioregiunea stepică şi 3 tipuri de habitate în bioregiunea pontică. acest angrenaj abiotic este considerat ca un sistem. a ecosistemelor. care a dus la formarea grindurilor. Ecosisteme (habitate.8.G he G or go va er ip ra va C ar ao rm an du Is ac ce a ar di na ul in a C r is an Le te a Tu lc G rin ila C hi S M P P S f. vegetaţie şi procese ecologice) Diferenţierea spaţiului deltaic. de la prima bifurcaţie către ţărmul mării şi de la braţele principale spre interior.2 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea la staţia Tulcea (cote în cm) Evoluţia cotelor apelor fluviului Dunărea. este rezultatul evoluţiei în timp._________________________________________________________________________________ Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul RBDD în anul 2006 comparativ cu anii 2004 si 2005 cote 400 350 300 250 200 150 100 50 0 ea C t.

asociaţiile floristice şi faunistice. Tipuri de habitate specifice bioregiunii stepice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare Lagune costiere 1150 1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1310 Comunităţi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 1530 2110 Dune mobile embrionare (în formare) Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri) 2130 Dune cu Hippophae rhamnoides 2160 2190 Depresiuni umede intradunare Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea 3130 uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 3140 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrochariton 3150 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie._________________________________________________________________________________ Tabelul 2. turboase sau argiloase 6410 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 6420 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin Pajişti aluvionale din Cnidion dubii 6440 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 6510 Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 7210 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Păduri ripariene mixte cu Quercus robur. Ulmus laevis. au fost identificate două categorii de ecosisteme şi anume: ecosisteme naturale parţial modificate de om 35 . din lungul 91FO marilor râuri Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92AO 92DO Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tomaricetea şi Securinegion tinctoriae) Tabelul 2.8. în Rezervaţie. până la cele montane.1. cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubi şi Bidention 3270 Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 40CO Pajişti panonice şi vest pontice pe nisipuri 6260 Stepe ponto-sarmatice 62CO Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase. Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare 1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux 1160 Melele şi golfuri Având în vedere configuraţia morfohidrografică. Fraxinus. impactul activităţilor antropice în decursul timpului.8.2.

sabiţă (Pelecus cultatrus). precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). morunaş (Vimba vimba carinata). pe măsură ce se reduce viteza şi creşte temperatura apei. pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton. ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre. la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru. Babina. obleţi (Alburnus alburnus.2 m/s la ape mari). Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. somn (Silurus glanis).) şi altele. Chalcalburnus chalcoides danubicus). printr-o îmbogăţire în săruri ca urmare a intensificării procesului de evaporaţie. O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă. Aceste canale. Crânjeală. viză (Acipenser nudivendtris). .3 – 0. păstruga (Acipenser stellatus). .turbiditatea dată de aluviunile în suspensie (circa 290 g/m3). Bogdaproste. tipul hidrochimic (biocarbonatul calcic)._________________________________________________________________________________ şi ecosisteme antropice. Arhipenco . sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso). Cernovca.6 – 1. Căzănel. Dunavăţ. 36 . Sireasa-Şontea. planctonul este superior celui din apele braţelor Dunării. Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei. şalău (Lucioperca sandra). Musura). Au fost descrise 23 de ecosisteme naturale parţial modificate de om distribuite pe toată suprafaţa Rezervaţiei. iar la Sfântu Gheorghe.uniformitatea distribuţiei oxigenului dizolvat (10-11 mg /l). Ape curgătoare a) Dunărea şi braţele sale Acest tip de ecosistem include cele 3 braţe principale (Chilia. sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser ruthenus). se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară. după care capătă trăsăturile apelor semistagnante cu prezenţa unor forme lacustre.mineralizarea (circa 340 mg/l). Eracle. Planctonul are caracter fluvial în timpul apelor mari. nisetru (Acipenser guldenstaedti). Dranov. de la braţele Dunării până la plajele marine precum şi 7 ecosisteme antropice ce includ amenajările agricole. Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio). Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei. Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe).5 m/s la ape mici şi de 0. etc. Crişan-Caraorman. avat (Aspius rapax).viteza de curgere (0. În ceea ce priveşte chimismul (mineralizarea) apelor acesta se modifică de asemenea treptat. ape mici de vară-toamnă). canale importante (Mila 35. turbiditate descrescătoare dinspre braţe spre interior. b) Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei Acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche).Păpădia. . Sub aspect cantitativ. Ecosisteme naturale parţial modificate de om A. piscicole şi silvice sau aşezările umane (urbane şi rurale). zooplancton şi zoobentos): . Litcov. Corpuri de apă A1.

Goloviţa. Uzlina. Babina. Aici se dezvoltă specii de vegetaţie plutitoare. Gorgova. Căzănel. nu este morfologică. Puiu-Erenciuc. Magearu. Matiţa. Furtuna. care le diferenţiază de lacurile din luncile râurilor. ciulinul de baltă (Trapa natans). brădişul (Myriophyllum). aceste canale nu au o circulaţie a apei. ele comportându-se ca ape stagnante cu un grad de îmbătrânire accentuat invadate de vegetaţie atât submersă cât şi emersă. Tărâţa-Belciug. Palade. Crasnicol. Isac. ciuma apei (Elodea canadensis) ş. mărarul (Potamogeton pectinatus). adâncimea este de 3-4 m în complexele lacustre din delta maritimă (Lacurile Roşu. Matiţa). broscăriţa (Potamogeton crispus). ci este dată de vegetaţia de stuf şi papură sau de plaur. Isac. Bogdaproste. Gorgova. LitcovÎmpuţita. Roşuleţ. Trei Iezere. c) Gârle şi canale în ariile cu regim liber dar cu circulaţie redusă a apei Acest tip de ecosistem care se caracterizează prin atrofierea condiţiilor reofile şi accentuare a celor lentice. Roşu. este bine reprezentat în Delta Dunării prin gârle şi canale cu lungime mare (Stipoc-Ocolitor. bibanul (Perca fluviatilis) etc.a. Dovnica. moţul (Potamogeton perfoliatus). De regulă. şi vegetaţie submersă. în sensul că limita lor. BuhazZătoane). Aceste canale au un rol de drenaj sau de alimentare în funcţie de regimul staţiilor de pompare şi de tipul amenajării (piscicol._________________________________________________________________________________ Dintre speciile de peşti. Lumina. A2 Ape stătătoare a) Lacuri cu un acvatoriu întins şi cu schimb de ape cu reţeaua hidrografică secundară În această categorie intră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta Dunării. agricol sau silvic). Ihtiofauna păstrează trăsăturile comune atât canalelor şi gârlelor cu circulaţie activă a apelor. lacurile din aceste depresiuni comunică prin masa de vegetaţie şi pe sub plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. ştiuca (Esox lucius). Perivolovca. cosorul (Ceratophyllum). Adâncimea acestor corpuri de apă este în strânsă legătură cu variaţia sezonieră a nivelelor de pe braţele principale: . Puiu. 37 . În afară de legătura directă prin gârle şi canale. În amenajările piscicole. Puiu) şi de 2-3 m în cea fluviatilă (Furtuna. unde se mai introduc şi se evacuează volume de apă anual. d) Gârle şi canale în interiorul amenajărilor Această categorie de corpuri de apă constituie un tip de ecosistem care se caracterizează prin lipsa unei legături directe cu reţeaua hidrografică activă. Lacurile din Delta Dunării au o particularitate morfohidrografică. Lejai. aceste canale sunt într-o stare mai bună sub aspectul capacităţii productivităţii biologice. Razim. cât şi complexelor lacustre (poate chiar mai mult către acestea din urmă).în timpul apelor mari de primăvară. cu un volum mare de biomasă în descompunere. Ivancea. chiar şi în faza apelor mici de vară-toamnă. funcţia acestora fiind în majoritate reversibilă şi cu turbiditate scăzută ca urmare a distanţei mai mari faţă de braţele Dunării. Sulimanca. cu o viteză de curgere a apei mult mai redusă. în afară de cele menţionate în braţele Dunării se dezvoltă şi specii răpitoare. Zmeica.

brădişul.în perioada apelor mici de vară-toamnă. 38 . Gradul de transparenţă este. moluşte. o saltea verde în care se dezvoltă specii de animale. larvele insectelor de chironomide. Creşterea se mai pune şi pe seama compuşilor clorului şi sulfatului datorită apelor reziduale deversate în Dunăre (mineralizarea pe fluviu a crescut de la 292 mg/l în 1946 la 400 mg/l în ultimii ani). faună fitofilă care se hrăneşte cu vegetaţia submersă. Reducerea transparenţei se mai datoreşte şi dezvoltării explozive a fitoplantonului. La contactul dintre masa de apă şi detritusul de pe fund (sedimentul lacului) se înregistrează deficite de oxigen. a dus la denumirile de ape galbene. Zoocenozele sunt reprezentate prin zooplancton care foloseşte ca sursă de hrană (energetică) algele de dimensiuni mici. cloroficee alge verzi. cât şi din bazinele piscicole amenajate în deltă. Schimbarea transparenţei şi respectiv a culorii apei în funcţie de sensul scurgerii. cosac. Populaţiile de crap şi ştiucă sunt diminuate în favoarea celor de caras.0. bibanul (Perca fluviatilis). plătica (Abramis brama)._________________________________________________________________________________ . iar în cea a apelor de toamnă-iarnă creşte până la fundul lacurilor când suspensiile mai mult de natură organică (detritus ridicat de pe fund prin agitaţia apei) sunt nesemnificative (15-20 mg/l). dinoflagelate. reflectând nivelul activităţii producătorilor (fitoplancton.5m. somnul (Silurus glanis). a procesului de eutrofizare. crisoficee) şi floră moale (vegetaţia submersă) precum cosorul. valoarea acesteia scade la 0. al intensităţii proceselor de descompunere a substanţei organice şi a gradului de agitaţie al masei de apă de către vânt. etc. sau în deficit. dar care reflectă culoarea vegetaţiei submerse de verde-brun. Ihtiofauna este reprezentată prin specii care trăiesc în ecosistemul apelor curgătoare cum ar fi crapul (Cyprinus carpio). larve de insecte şi faună bentonică (de fund) care se hrăneşte cu substanţe organice acumulate în partea superficială a sedimentelor lacustre (detritus) şi din care mai reprezentativi sunt viermii. iar la suprafaţă unde se pune în evidenţă procesul de înflorire a apei. ştiuca (Esox lucius). carasul (Carassius auratus gibellio) etc. oxigenul dizolvat este suprasaturat datorită intensităţii fotosintezei. pe acelaşi lac şi chiar pe aceeaşi verticală (staţie de măsurare). linul (Tinca tinca). roşioara (Scardinius erytrophtalmus). cianoficee . şalăul (Stizostedion Lucioperca). Fitocenozele acestor ecosisteme sunt reprezentate în mod special prin fitoplancton (au fost identificate circa 300 specii de alge aparţinând grupelor de diatomee. Şi în acest tip de ecosistem s-au produs multe schimbări de raporturi între specii ca urmare a creşterii peste limite normale a nutrienţilor. când pătrund apele cu turbiditate de 250-359 g/m3. plutitoare şi epifită constituită din viermi. un alt parametru important al suportului abiotic variază în limite foarte mari atât în cursul anului cât şi de la un bazin lacustru la altul.alge albastre. paşa sau broscăriţa. adâncimea se reduce cu 1m în delta maritimă şi 1. cosacul (Abramis ballernus). ca urmare a acumulării substanţelor nutritive de azot şi fosfor provenite atât din spălarea îngrăşămintelor chimice din bazinul Dunării. atunci când apele curate. se scurg din complexele lacustre către reţeaua colectoare. moluşte bivalve.3 . euglenoficee.5-2m în cea fluviatilă. în funcţie de faza regimului hidrologic de pe braţe deoarece în perioada inundaţiilor. acest tip de ecosistem se diferenţiază de cel ale apelor curgătoare prin faptul că mineralizarea totală este ceva mai ridicată (300-500 mg/l). Sub aspect hidrochimic. moţul. şi de ape negre. crustacee. roşioară. care se formează în condiţii normale abiotice în lacuri. atunci când există o pătrundere a apelor tulburi din braţe şi lacuri. macrofite). de asemenea. ca urmare a procesului de oxidaţie (mineralizare). Oxigenul dizolvat. Datorită acestor condiţii variate oxigenul dizolvat poate fi în suprasaturaţie (de regulă vara).

Merheiul Mic. numeroase nevertebrate şi terminând cu ihtiofauna. dar nu fermă a periboinelor a dus la limitarea schimbului de apă cu bazinul marin iar prin stăvilarul de la Canal V. reducerea populaţiilor specifice acestor biocenoze şi a faunei bentonice. situate în partea sudică a Complexului lacustru Razim–Sinoie. mai importante sunt lacurile Obretinul Mare. In ceea ce priveşte Complexul lacustru Razim Sinoie. lacurile Razim. fapt ce a dus la modificarea radicală a structurilor biotice.. aceste lacuri au suferit modificări structurale sub aspectul ihtiofaunei. printr-o gârlă. a macrofitelor submerse şi uneori şi emerse care constituiau habitatul unui număr mare de organisme începând cu bacteriile epifite. în unele cazuri. faţă de cel nordic. din eleştee. Aceste lacuri au fost afectate şi mai mult de procesul de eutrofizare în ultimii 20 ani. Roşca. fapt ce a dus la un grad avansat de împotmolire. Babadag. cu întregul cortegiu de consecinţe abiotice şi biotice. A3 Ape stătătoare. Leahova Mare. Legătura restrânsă. Lacul Sinoie din compartimentul sudic. Răducu. pe de altă parte. cea mai importantă modificare o constituie restrângerea până la dispariţie. între Podişul Dobrogean şi Grindul Saele. Astfel. prin lucrările de izolare a complexului faţă de apele marine pe de o parte şi a compartimentul sudic (Sinoie. Nuntaşi-Tuzla). Dovnica. b) Lacurile cu un schimb redus de ape cu reţeaua hidrografică secundară În acest tip de ecosistem se includ lacurile Merheiul Mare. Porcu. cu o capacitate mare de adaptare la noile condiţii ecologice. dintre Sinoie şi Goloviţa permiţându-se o scurgere de apă dulce din nord). Ledeanca. c) Lacurile din interiorul amenajărilor piscicole În această categorie. Poleacova. Tătaru. dar cu valoare economică mică. a dus cu timpul la 39 . dispariţia macrofitelor. Murighiol. etc. Structura populaţiilor de peşti a fost afectată prin introducerea de specii alohtone sau exotice. Accelerarea procesului de eutrofizare se datoreşte aportului de nutrienţi (azot şi fosfor) din apele Dunării. condiţiile climatice semiaride care determină o evaporaţie mai ridicată asociate cu lipsa unui aport subteran şi superficial de apă dulce. Prin înteruperea schimbului natural de ape cu reţeaua hidrografică activă şi intrarea în regimul amenjării piscicole. mai întâi a lacului Istria cu Sinoie şi apoi a Lacului Nuntaşi cu Istria. salmastre şi sărate a) Lacuri salmastre şi sărate În acest tip de ecosistem se includ lacurile Istria şi Nuntaşi (Tuzla)._________________________________________________________________________________ babuşcă. a cantităţilor provenite din chimizarea agriculturii autohtone. Dranov. alge epifite. Pentru refacerea stării acestor ecosisteme se impune reducerea cantităţii de nutrienţi şi realizarea unui regim hidrologic eficient. Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră (Gura Portiţei). nu atât prin procedee aluvionare cât şi prin cantitatea de material organic depusă pe fund. Istria. s-au produs mutaţii importante în structura faunistică. a suferit modificări faunistice către mediul uşor dulcicol. Coşna. Cantitatea mare de nutrienţi a favorizat dezvoltarea explozivă a fitoplantonului. care a dus la dezvoltarea unui zooplancton şi a ihtiofaunei corespunzătoare. Goloviţa şi celelalte lacuri au acelaşi tablou ihtiofaunistic ca şi cel din lacurile deltei. deşi nu a suportat acelaţi ritm de îndulcire (totuşi închiderea. Nebunu. şi se caracterizează printr-un schimb redus de ape. Leahova Mică.

se întinde până la izobata de 20 m. Zoobentosul ajunge la 200-300 kg/ha. Cele două golfuri. au adâncimi mici. b) Ape marine costiere Exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe care constituie ecosistemul de coastă marină semi-închisă. Cel mai reprezentativ în acest sens este Lacul Nuntaşi. în turbiditate. care se reflectă în gradul de mineralizare (salmastru). Golful Musura situat la sud de delta secundară a Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire în mare a canalului Sulina. fapt ce se constituie în ecosisteme lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din biocenoze planctonice şi bentonice. valuri de hulă 23%. Procesul de eutrofizare. cele două lacuri se deosebesc esenţial. Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre. numeroase specii de peşti. A5 Zone marine costiere a) Golfuri semiînchise Acest tip de ecosistem este întâlnit în golful (meleaua) Sfântu Gheorghe şi în Golful Musura. în tratamentul balneo-terapeutic. iar fitoplanctonul înregistrează valori mari. constituie cauzele reducerii biodiversităţii de la nivelul producătorilor primari la cel al consumatorilor (ihtiofaună). Laguna Sinoie a evoluat de la mediul mezohalin către unul oligohalin ca urmare a transformării Lacurilor Razim – Goloviţa – Zmeica într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şi tranzitarea unui important volum de apă spre mare. combinate 28%. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic. Musura şi Sfântu Gheorghe. prin Periboina. zona costieră este supusă unei dinamici active a masei de apă. hamsie Engraulis encrassicolis şi gingirică Clupeonella cultriventris migrează spre aceste golfuri. 40 . asociat cu cantităţile de poluanţi din apele costiere. în faciesuri mâloase care mulează sau estompează relieful submers preexistent. datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi). prezenţa stratului de aluviuni fluviatile depuse de Dunăre. şi aproape anihilată spre nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe. constituie un mediu mult mai caracteristic al acestui tip de ecosistem costier. A4 Lagune a) Lagune conectate la mare În acest tip de ecosistem sunt incluse două lacuri. Cu deschiderea mare spre bazinul marin. ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale marine care în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării._________________________________________________________________________________ acumularea de săruri. Vara. respectiv transparenţă şi substanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în asociaţiile floristice şi faunistice. ihtiofaunistice de apă dulce şi marină. Caracteristica morfologică a subsitemului este înclinarea lentă de la nord-vest spre sud-est. formarea pelardului cu calităţi balneo-terapeutice. Golful Sfântu Gheoghe este format între insula Sacalin şi deltă cu o largă deschidere spre sud. respectiv spre mare. care se foloseşte destul de modest în prezent. calm numai 3%). cu aporturi de apă dulce. Sinoie şi Zătonul Mare. are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate mare de apă dulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia. îndeosebi determinată de acţiunea eoliană (valuri de vânt 46%. Stambulul Vechi. Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şi nedirijată.

În solul plaurului care rezultă din transformarea resturilor organice. deşi în interiorul lor spectrul floristic este foarte bogat. Pe măsură ce se încarcă cu un strat de sol şi resturi organice. de reproducere şi creştere a puietului de crap. de cuibărire a multor specii de păsări. fiind ridicat doar la ape foarte mari. Roşu-Puiu-Lumina. plătică. săgeata apei (Sagittaria sagittifolia). încărcat cu humus şi materii organice netransformate. În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine. Cantitatea mare de hidrogen sulfurat rezultat din procesul de descompunere a substanţelor organice. b) Formaţiuni de plaur Plaurul este constituit din rizomi de stuf (Phragmites australis). fie de acestea şi cele marine. Aceste situaţii se întâlnesc frecvent în complexele lacustre Matiţa-Merhei-Trei Iezere. Aceste suprafeţe sunt sub apă. trăiesc foarte multe animale mici şi microscopice. unde prin extindere. când apa de sub plaur nu este primenită suficient şi deci oxigenată. somn. În acţiunea de amenajare a incintelor pentru agricultură şi piscicultură. deoarece se întrerupe circulaţia apei şi îndepărtarea hidrogenului sulfurat.5. iar vara. cu grosimi de 0. Scirpus radicans).1. ştiucă. Aceste suprafeţe care ocupau înainte de amenajarea unor incinte agricole şi silvice un procent foarte mare în deltă. plaurul este un bun loc de adăpost iarna pentru peşte. Alături de stuf cresc şi alte plante: papura (Typha angustifolia._________________________________________________________________________________ B. în dauna ecosistemelor terestre (de grind şi câmp). fie de grindurile fluviale. Typha angustifolia). pipirigul (Scirpus lacustris. în cadrul vastelor depresiuni morfologice limitate. chiar 0. acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf. dar puţin adâncă (sub 1m. papură. rogozul (Carex spp. pe grindurile fluviale şi ostroave Acest ecosistem ocupă grindurile fluviatile din lungul braţelor principale şi la bifurcaţii.. temporar. Grindurile fluviale în prima jumătate a deltei constituiau înainte de intervenţia organizată 41 . blocând circulaţia bărcilor şi şalupelor.5m. puietul de peşte găseşte loc ferit faţă de răpitori. acest ecosistem palustru se extinde şi mai mult. etc. capătă aspectul unor câmpii aluviale cu înălţimi de până la 3 m. care a dat şi denumirea acestor terenuri. Aceste terenuri reprezintă cele mai bune locuri de depunere a icrelor. plaurul constituie un impediment şi în acelaşi timp sursă nocivă. Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor. busuiocul de baltă (Stachys palustris) etc.3 – 0. produce asfixierea peştilor. întreţesuţi şi cu rizomii altor plante. Zone umede B1 Vegetaţie acvatică a) Arii depresionare inundate frecvent. plaurul se fixează pe substratul depresiunii. domină totuşi depresiunile Matiţa-Merhei-Trei Iezere-Bogdaproste.). constituind lacurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti din ecosistemul lacustru. Isac-Uzlina-Gorgova. de stufărişuri. Specia de vegetaţie dominantă este stuful (Phragmites australis). c) Păduri de salcie în amestec (zăvoaie). rogoz) Acest tip de ecosistem cu o mare desfăşurare în suprafaţă este în continuarea celor cu apă stagnantă (lacuri). Apar şi aici situaţii critice. În acelaşi timp. Din suprafeţele insulelor de plaur se rup bucăţi mai mici care sunt purtate de vânt şi de curentul de apă în gura gârlelor şi canalelor.5m) în perioada de vară-toamnă şi destul de adâncă (peste 1m) în perioada apelor mari de primăvară şi începutul verii.Bogdaproste şi Roşu-PuiuLumina.

ulm (Ulmus foliacea) etc. d) Pajişti pe grindurile fluviale inundabile în asociaţie cu sălcii izolate sau în pâlcuri Acest tip de ecosistem este destul de greu de delimitat. pedunculiflora). În mai mare parte. îndeosebi vara._________________________________________________________________________________ a omului. În coroanele arborilor îsi fac cuiburi cele câteva exemplare de codalb (Haliaetus albicilla) şi bufniţa mare (Bubo bubo). care aici atinge limita nordică din Europa. deoarece face trecerea uşoară de la pădurile de sălcii spre stufărişuri. depresiuni cu nisipuri lutoase supuse fluctuaţiei nivelului freatic-determină o heterogenitate a ecosistemelor destul de greu de conturat pe hărţi la scări mici şi mijlocii. la care se asociază cătina roşie. În timpul iernii vin în pădure mistreţi (Sus scrofa). pallisae). C2 Arbuşti şi vegetaţie ierboasă a) Tufărişuri şi vegetaţie ierboasă pe stânci calcaroase 42 . C. pisica sălbatică (Felix silvestris) şi lupul (Canis lupus). Păduri. domeniul pădurilor de sălcii. acolo unde procesul de aluvionare a dus la individualizarea câmpiilor aluviale şi a grindurilor fluviatile cu extindere mare. Toate acestea sunt invadate de plante agăţătoare. iedera (Hedera helix). a plopului alb. la bifurcaţia Dunării cu braţele Chilia şi Tulcea. tufe de mure. în apropiere de satul Pătlăgeanca. curpenul (Clematis vilalba) şi cea mai interesantă şi cu lungimi de 25m este (Periploca graeca). pe grinduri marine înalte În această categorie includem cele 2 ecosisteme de pe grindurile Letea şi Caraorman care se caracterizează printr-un tablou floristic şi faunistic mult mai complex şi mai interesant în comparaţie cu cele de pe grindurile fluviale şi de pe câmpurile continentale (Chilia şi Stipoc). şarpele de apă (Natrix tesellata). Această complexitate este dată de constituţia litologică (nisipuri de origine organică şi minerală). de modelarea eoliană (relief de dune). vulturul mic (Aquila pomarina). arbuşti şi vegetaţie erbacee C1 Păduri riverane temperate a) Păduri de stejar în amestec. o liană de origine mediteraneană. frasin (Fraxinus angustifolia. şopârla de nisip (Ereamis arguta deserti)etc. prin defrişare şi desecare. iar în pasaj poposesc vulturul pescar (Pandion haliaetus). Pădurile de pe cele două grinduri sunt reprezentative condiţiilor pedoclimatice şi se dezvoltă în depresiunile dintre dune sub formă de pâlcuri alungite numite pe grindul Letea. Fauna acestor păduri este reprezentată de vipera de stepă (Vipera ursinii). pe malul drept al braţului Chilia şi între canalul Mila 35 şi grindul Stipoc. Variaţia biotopurilor – dune înalte mobile şi semimobile. de jocul nivelului apelor freatice în relaţie cu regimul hidrologic al dunării. Spectrul floristico-faunistic al acestui tip de ecosistem este asemănător cu cel al pădurilor de sălcii. Q. Hasmacul Mic). Se întâlneşte în partea din amonte a deltei. În acest sens se conturează un areal pe malul drept al Dunării între Isaccea şi Tulcea. hasmacuri (Hasmacul Mare. pădurile de sălcii au fost înlocuite cu plantaţii de plop canadian sau cu terenuri arabile prin îndiguire. F. care toamna iese din apă şi stă pe dune. ca viţa sălbatică (Vittis silvestris). evident cu predominarea asociaţiilor ierboase. de evapotranspiraţie ridicată. Toate aceste fitocenoze formează un hăţiş greu de pătruns. hameiul (Humulus lupulus). Aceste păduri suntcompuse din stejar (Quercus robur.

c) Pajişti stepizate. în locurile mai umede şi în asociaţie cu Aeluropus litoralis pe locuri mai uscate. unde stuful (Phragmites australis) se dezvoltă la malul sudic al lacului iar ulmul mărunt (Ulmus minor) pe faleza calcaroasă din partea nordică. sărăcica (Sueda maritima). pescăruşul argintiu (Larus argentatus). rugina (Juncus gerardi). cimbrişorul (Thymus zygoides). fiind întâlnit în Insula Popina şi în zona Capul Doloşman. Grindurile sunt acoperite. volbura (Convolvulus cantabrica) etc. indicând un proces de salinizare. cătina (Tamarix romosissima). cu asociaţii ierboase. fiind în cea mai mare parte este acoperit de depozite nisipoase. Lupilor-Chituc-Saele. Aici se întâlneşte şi miriapodul gigant (17 cm) (Scolopendra cingulata). d) Pajişti pe grinduri marine joase cu vegetaţie arenicolă şi halofilă Acest tip de ecosistem s-a dezvoltat pe majoritatea grindurilor marine joase aparţinând complexelor de grinduri Letea. Dintre aceşti martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina. are în subasment depozite loessoide care apar chiar la zi în partea centrală. cu soluri de tipul solonceacurilor. apare Aeluropus litoralis. Puccinella distans. de regulă. călifarul alb (Tadorna tadorna). Vegetaţia insulei se succede de la maluri. în pajiştile unitare. constituţiei litologice (depozite loessoide) şi învelişului de sol. călifarul roşu (Tadorna feruginea). unde se dezvoltă cătina (Tamarix ramosissima). cel mai extins. Dintre specii faunistice sunt întâlnite raţa mare (Anas platythynchos). Dintre speciile de plante menţionăm ulmul mărunt (Ulmus minor). care indică soluri puternic salinizate situate pe depozite loessoide. Sărăturile. cu înălţimi ce se situează până la maxim 2 m deasupra nivelului mării. de origine balcanică. alungit şi îngust. care sunt frecvent inundate se întâlneşte asociaţia de Agrostis stolonifera cu Trifolium fragiferum dar şi specii halofile care se dezvoltă în special vara după retargere apelor. Grindul Stipoc. este în cea mai mare parte folosit pentru agricultură. fiind inundate în cea mai mare parte._________________________________________________________________________________ Acest tip de ecosistem are o distribuţie foarte limitată în Rezervaţie. prin configuraţia sa. constituită din calcare mezozoice şi acoperită parţial de depozite loessoide. ce se ridică deasupra nivelului lacului cu 48 m. gâsca de vară (Anser anser). constituită din calcare mezozoice şi acoperită parţial de depozite loesoide. puternic degradate pe martori de eroziune Acest ecosistem cu o extindere mică se întâlneşte pe insulele Popina. iar pe suprafeţele depresionare se întâlneşte brânca (Salicornia herbacea) în amestec cu sărăcica (Sueda maritima). spre partea înaltă interioară. care se ridică desupra nivelului lacului cu 48 m. fluviatile uşor consolidate. cimbrişorul (Thymus zygoides). în perioada apelor mari de primăvară. Grădiştea şi Bisericuţa din perimetrul lacului Razim. 43 . Solul este nisipos înţelenit mediu. cu o suprafaţă de 90 ha. Câmpul Chiliei. Crasnicol-Frasin-Flămânda. deasupra limitei inundaţiilor. b) Pajişti pe câmpurile predeltaice Acest tip de ecosistem se deosebeşte de cel al grindurilor fluviale şi de cel al grindurilor marine. cu o suprafaţă de 90 ha. datorită cotelor înalte ale terenurilor. pe suprafeţele mai înalte cvasiorizontale unde orizontul freatic este la 2-3 m adâncime şi ferite de inundaţiile obişnuite. festuca (Festuca callieri) de origine mediteraneană. nalba mare (Althea rosea). pe lângă speciile menţionate anterior. etc. Asociaţii floristice ce se dezvoltă pe acest tip de ecosistem sunt diferenţiate de caracteristicile terenurilor: pe suprafeţele uşor înclinate la margine. Caraorman. Dintre aceşti martori de eroziune cel mai bine reprezentat este Insula Popina.

Asociaţiile vegetale diferă sensibil de la un grind la altul în funcţie de distanţa faţă de ţărmul mării şi deci de influenţa apelor marine. Ecosisteme antropice A. b) Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă. c) Plaje litorale puţin consolidate Integrate în cordoanele litorale. pescăruşul argintiu sudic (Larus argentatus cochinans). are o instabilitate mare. pătlagina (Plantago maritima) etc.). Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoralului. D. exceptând zonele: Zătonul Mic. funcţie de înălţimea dunelor şi grosimea depozitului nisipos. Speciile de plante întâlnite în zonă sunt : colilia (Stipa joannis. pătlagina de nisip (Plantago arenaria). cârcelul (Ephedra distachya). volbura de nisip (Convolvulus persicus). Speciile de plante adaptate mediului nisipos sunt : păiuşul (Festuca arenicola). în care dunele înalte constituite din depozite marine nisipoase cu textură medie şi grosieră. În cea mai mare parte. garoafa de nisip (Dianthus polzmorphus). lupul de mare mic (Stercorarius parasiticus). lupul de mare (Stercorarius pomarinus). Dune a) Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă Aria de extindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două mari grinduri Letea şi Caraorman. fiind constituită din material nisipos de origine organică şi de scoici în diferite grade de măcinare. Amenajări A1. sunt supuse procesului de deflaţie fapt ce determină ca vegetaţia să se prezinte insular. Lăţimea plajei litorale variază de la 5-10m până la 60-100m. arenicolă şi cătiniş Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate prin faptul că acesta este supus frecvent furtunilor marine şi deci. tufe. Zone agricole a) Amenajări agricole Acest tip de amenajare. perişorul (Elymus giganteus). Orizontul freatic se găseşte la adâncimi mari. S.5-1. capillata)._________________________________________________________________________________ puternic humificat pe depozite nisipoase. etc. care ajunsese în anul 44 . între Grindul Cazacului şi Împuţita şi în Golful Musura. piciorongul (Himantopus himantopus). În aceste zone se întâlneşte frecvent cătina albă (Hyppophaë rhamnoides). cu orizontul freatic la adâncimi de 0. între 3-10 m. S. plaja litorală îngustă este spălată de valuri. perişorul de nisip (Elymus sabulosus). guşa porumbelului (Silene pontica). ciocîntors (Recurvirostra avosetta). rogozul (Carex colchicum). chirighiţe (Chlidonias sp. Fauna este reprezentată de numeroase specii de păsări. Grindul Mocirla. Zone cu vegetaţie puţină sau lipsite de vegetaţie D1. între Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. a continuat după anii 1960 prin îndiguirea şi desecarea unor mari suprafeţe de zone inundate sau inundabile. pulcherrima. început înainte de cel de-al doilea război mondial prin îndiguirea insulei Tătaru în 1939 (Ostrovul Tătaru).5m în funcţie de faza de regim hidrologic. acestea sunt porţiuni care sunt în cea mai mare parte lipsite de vegetaţie sau cu vegetaţie rară sub formă de pâlcuri.

_________________________________________________________________________________ 1990 la o suprafaţă totală de circa 53.000 ha repartizate în mai multe amenajări. În această suprafaţă sunt incluse amenajările realizate în Delta Dunării propriu-zisă, Pardina (27000 ha), Sireasa (7550 ha), Ostrovul Tătaru (2600 ha), Murighiol - Dunavăţ (2540 ha), Popina I (640 ha), Sulina (500 ha), precum şi amenajările agricole realizate dealungul braţului Sf. Gheorghe, Tulcea-Nufăru (2350 ha), Nufăru- Victoria (310 ha), Beştepe – Mahmudia (560 ha). Din această suprafaţă, au mai rămas în exploatare doar circa 39000 ha datorită condiţiilor neadecvate pentru agricultură. Amenajările agricole, ca şi celelate amenajări din Rezervaţie (piscicole şi silvice), sunt ecosisteme caracterizate prin izolarea lor de regimul hidrologic natural, situaţie care adus la schimbarea totală a caracteristicilor iniţiale de zone umede şi la dispariţia ecosistemelor naturale existente anterior. În funcţie de nivelul de organizare, de întreţinere şi de amendare cu îngrăşăminte şi pesticide, aceste ecosisteme pot fi considerate ca areale scoase de sub acţiunea legităţilor de funcţionare a sistemului deltaic în ansamblu. Culturile agricole izolate cu extindere mică, reprezintă o categorie tipică de ecosistem agricol, format datorită folosirii unor suprafeţe cu lungimi mici (50-100 m, uneori mai mari) şi cu lăţimi de 20-30 m situate pe mici platforme neinundabile sau inundate rareori în scopul realizării unor culturi de porumb, legume, pepeni, uneori viţă de vie. b) Amenajări silvice Spre deosebire de amenajările agricole, cele silvice au fost realizate după anul 1960 prin îndiguirea, defrişarea vegetaţiei forestiere spontane şi plantarea unor specii de salcie şi plop euroamerican care ocupă 97% din totalul speciilor, după care urmează frasinul, plopul alb, negru, cenuşiu care ocupă doar 3%. Aceste amenajări silvice au fost făcute în scopuri economice şi ca atare nu s-a avut în vedere rolul lor ecologic, în sensul realizării unui spectru floristic diversificat care să asigure biotopuri pentru fauna deltaică. Suprafaţa totală amenajată pentru silvicultură este de circa 6.400 ha (Păpădia, 2000 ha, Rusca, 1200 ha, Carasuhat, 620 ha, Pardina, 425 ha, Murighiol, 400 ha). c) Plantaţii de plopi pe grinduri fluviale Între braţele principale ale Dunării şi digurile longitudinale ale amenajărilor agricole, piscicole sau silvice adiavente şi care de regulă se găsesc de la câteva zeci de metri până la 100-200m, se plantează plopul euroamerican, atât cu scopul de protecţie cât şi pentru valorificarea economică. Aceste fâşii de plantaţii s-au făcut prin defrişarea zăvoaielor de sălcii care protejau mult mai bine malurile braţelor prin sistemul lor radicular şi ocupă o suprafaţă de circa 5.400 ha. În acelaşi timp, galeriile de sălcii spontane constituiau biotopuri pentru o gamă variată de vieţuitoare, cu numeroase verigi ale lanţului trofic. Din păcate, plantaţiile de plop euroamerican răspund numai cerinţei economice, deoarece sub aspectul ecologic sunt sărace în diversitate. d) Amenajări piscicole Amenajările piscicole formează un tip de ecosistem specific, bazat pe un regim hidrologic controlat cu inundări şi desecări succesive, cu bazine acvatice artificiale şi cu durată limitată, sezonieră de inundare. Acestea ocupă terenuri dintre cele mai variate ca amplasament : terenuri inundabile situate la periferia marilor complexe lacustre şi care constituiau, în regim natural, zone de păşunat dar şi importante zone de reproducere naturală pentru peşte (amenajările piscicole Iazurile, Sarinasuf, Lunca, Chilia), lacuri naturale care au fost indiguite şi cărora li s-a modificat regimul hidrologic natural (amenajările Obretin, Dranov, Babadag) sau terenuri mai înalte folosite anterior pentru 45

_________________________________________________________________________________ agricultură sau păşunat (amenajările Popina, Stipoc, Chilia, Rusca). Suprafaţa totală ocupată de amenajările piscicole din Rezervaţie este de circa 45.000 ha, din care doar circa 15.000 ha mai sunt folosite pentru o piscicultură extensivă. Din restul amenajărilor piscicole, o parte nu au fost folosite vreodată (Holbina I, Grădina Olandezului, parţial Popina) şi au rămas abandonate, fie au fost abandonate ca urmare a cheltuielilor mari, ineficiente ce presupuneau exploatarea lor (Obretin II, Stipoc, Litcov). În unele amenajări piscicole terenurile sunt folosite pentru agricultură, activitate prin care destinaţia iniţială a terenurilor a fost schimbată, total sau parţial (Rusca, Litcov, parţial Popina). d) Amenajări complexe Acestea se referă la câteva areale de mică extindere în care se practică piscicultura, agricultura şi silvicultura. Este cazul amenajării (ostrovului) Maliuc unde sunt construite atât eleştee pentru piscicultură, cât şi parcele pentru agricultură şi silvicultură. e) Amenajări abandonate în reconstrucţie ecologică Cea mai mare parte a amenajărilor agricole şi piscicole din perimetrul Rezervaţiei au avut o perioadă de funcţionare, înainte de anul 1990, conform tehnologiilor de exploatare proiectate. După 1990, datorită lipsei de eficienţă economică a activităţilor din aceste amenajări şi datorită faptului că unele nici nu au fost finalizate (amenajările agricole Babina, Cernovca, amenajarea piscicolă Grădina Olandezului, etc.), multe din acestea au fost abandonate sau folosite în alte scopuri (folosirea terenurilor din eleşteele piscicole pentru agricultură, de exemplu). Ca urmare a acestei situaţii s-a constatat o degradare a stării acestor terenuri prin apariţia fenomenului de sărăturare şi de schimbare a regimului hidrologic). Aceste amenajări sunt incluse în prezent în programul de reconstrucţie ecologică prin care vor fi reintegrate în regimul hidrologic natural. B2. Oraşe şi sate a) Aşezări urbane şi rurale Aşezările umane din perimetrul Rezervaţiei diferă mult între ele datorită poziţiilor lor geografice dar şi a activităţilor economice (pescărie, agricultură, etc.) care s-au dezvoltat în aceste aşezări. Din punct de vedere morfostructural, aşezările situate dealungul braţelor principale au formă alungită, liniară (Crişan, Gorgova, Partizani), cele de pe grindurile maritime şi din Câmpul Chiliei au o formă răsfirată, poligonală, beneficiind de avantajul terenurilor disponibile pe aceste forme de relief (Letea, CA Rosetti, Caraorman, Periprava, Chilia Veche). Populaţia aşezărilor liniare, mai sărace în terenuri, sunt implicate mai mult în activităţi de pescuit, piscicultură, turism, în timp ce localităţile răsfirate pot dezvolta mai bine activităţile de agricultură tradiţională (cultivarea terenurilor, creşterea animalelor, etc.). Este un fapt acceptat deja, că aşezările umane şi îndeosebi în Delta Dunării, reprezintă o discontinuitate evidentă, adevărate enclave, primele care au apărut şi au modificat ecosistemele naturale de aici. 2.9 Flora 2.9.1 Inventarierea speciilor de floră În perioada 1991-1996 a fost realizată cea mai completă acţiune de inventariere a florei şi faunei din teritoriul Rezervaţiei, urmărindu-se două obiective principale: cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural din Rezervaţie şi evidenţierea 46

_________________________________________________________________________________ speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Au fost efectuate determinări calitative şi cantitative în 300 de puncte de observaţie situate în cele 30 de tipuri ecosisteme şi au fost inventariate 1.839 de specii, din care 823 specii plante inferioare şi 1.016 specii plante superioare din care 285 de specii noi pentru teritoriul Rezervaţiei, 34 de specii noi pentru România şi 2 specii noi pentru ştiinţă. Numărul speciilor de alge planctonice înregistrate, reprezintă numai 55% din înregistrările anteriore (Figura nr. 2.9.1), fapt care se datorează şi fenomenului de eutrofizare a apelor stagnante înregistrat în ultimele 2 – 3 decenii. Fig.2.9.1 – Plante (taxoni) inventariate pe teritoriul Rezervaţiei
1400 1200 1000 800 600 400 200
8 38 21 107 678 1159 nr. specii inventariate înainte de 1991 nr. specii inventariate după 1991 927 1018

0 Alge Macromicete Licheni Plante vasculare

2.9.2 Plante inferioare În categoria speciilor de plante inferioare au fost inventariate 678 specii de alge planctonice, 107 specii de licheni şi 38 specii de macromicete. În grupa algelor planctonice, se remarcă o diversitate mai mare de specii de clorofite şi bacilariofite, urmate de cianofite (Figura 2.9.6). Cel mai mare număr de specii de alge, cu predominanţă clorofite, se înregistrează în apele cu circulaţie activă, însă ca densitate şi biomasă predomină mai ales prin cianofite şi bacilariofite, în apele stagnante dulci, cu schimb redus de ape. Grupa macromicetelor cuprinde 12 taxoni de Euascomicete şi 26 de taxoni de Holobasidiomicete (Figura 2.9.7).

47

_________________________________________________________________________________

Figura 2.9.7 Repartiţia numerică a macromicetelor în Rezervaţie pe principalele unităţi sistematice
30 25 20 15 10 5 0
26

12

Euascomicete taxoni (clase)

Holobasidiomicete

2.9.3 Plante superioare Plantele vasculare sunt reprezentate în majoritate de speciile încrengăturii angiosperme (1.008 specii), în timp ce grupa gimnospermelor este reprezentată de o singură specie, iar pteridofitele de 7 specii. În fitocenozele acvatice şi palustre din Rezervaţie predomină elementele floristice eurasiatice şi circumpolare, în compoziţia asociaţiilor acvatice şi hidrofile fiind cuprinse 120 de specii de plante. Grupa plantelor acvatice include specii submerse (cu rădăcinile fixate în substrat, tulpina şi frunzele subacvatice, numai floarea se ridică deasupra apei pentru polenizare), specii cu fraunze natante şi specii cu frunze emerse. Speciile submerse se întâlnesc în ecosistemele acvatice cu adâncimea apei medie: peniţa apei (Myriophyllum spicatum), brădişul (Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllum demersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton cripus), broscariţa (Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus). Unele plante plutesc în masa apei, neavând contact cu substratul, floarea fiind singurul organ care se ridică deasupra apei în timpul fecundaţiei: otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa). Speciile cu frunze natante se dezvoltă mai aproape de ţărmurile corpurilor de apă, unele având rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre (nufărul alb – Nymphaea alba, nufărul galben – Nuphar lutea, plutniţa – Nymphoides peltata, iarba broaştelor – Hydrocharis morsus-ranae, cornacii – Trapa natans, troscotul de apă – Polygonum amphibium, etc.). Speciile cu frunze emerse au vârfurile frunzelor deasupra nivelului apei, baza acestora şi tulpina fiind scufundată în apă: rizacul (Stratoides aloides), limbariţa (Alisma plantagoaquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus umbellatus), etc. Stufărişul reprezintă o asociaţie vegetală care face legătura dintre ape şi uscat, caracteristică mlaştinilor cu exces permanent de apă. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetaţiei specifice şi în special a stufărişului care ocupă o suprafaţă de circa 235.000 ha, considerată cea mai întinsă suprafaţă compactă de stufărişuri din lume. Stufărişul ocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării şi Complexul Lagunar Razim-Sinoie având un rol important de filtru biologic pentru ape şi de protecţie a malurilor. Stufărişul apare în ape puţin adânci (până la 1 m), cu aluviuni fine de fund, în care sunt fixaţi rizomii şi tulpinile speciei dominante, stuful (Phragmites australis). În asociaţie cu specia dominantă se mai întâlnesc şi alte specii hidrofile: papura (Typha latifolia), feriga de baltă (Thelypteris palustris), pipirigul (Scirpus lacustris), gălbinele 48

tătăneasa (Symphitum officinale). puţin înalte şi cu apa freatică permanent ridicată. piperul bălţii (Polygonum hydropiper). sălcioară (Eleagnus angustifolia). neinundabile (emerse) ale Rezervaţiei. trăiesc perişorul (Elymus sabulosus). pir crestat. frasinul (Fraxinus angustifolia pannonica). deficit de apă._________________________________________________________________________________ (Lysimachia vulgaris). albăstrica (Aster tripolium). precum şi specii psamofile. răchitan (Lythrum salicaria). etc. părul sălbatic (Pyrus pyraster). favorizează pădurile de salcie instalate pe aluviuni puţin solificate. (Populus alba). Specia dominantă este salcia (Salix alba) la care se adaugă răchita (Salix fragilis).9. Caracteristică pentru aceste păduri este prezenţa unor specii cu tulpină volubilă (liana grecească (Periploca graeca). Pe porţiunile cu umiditate mai redusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus). iar pe solurile mai bogate în humus trăieşte cârcelul (Ephedra distachya). Pe dunele înalte. Pe malul lacului Erenciuc se dezvoltă singura pădure de anin negru din Delta Dunării (Alnus glutinosa). caracterizate prin prezenţa unor specii submediteraneene: colilie (Stipa lessingiana. Stipa ucrainica). vineţelel de nisip (Centaurea arenaria). Grindurile Letea şi Caraorman oferă condiţii pedo-climatice (troficitate redusă a solului. săricica (Salsola soda). 2. hameiul (Humulus lupus). Gypsophyla perfoliata. troscot de nisip (Polygonum arenarium). stânjenelul galben (Iris pseudacorus).4 Plante periclitate 49 . Etajul de arbuşti lipseşte iar cel ierbos-arbusiv este sărac: murul de mirişte (Rubus caesius). plopul alb. (Fraxinus pallisae). etc. Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnesc şi tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides). siminocul (Helichrysum arenarium). ce conferă acestor păduri un aspect subtropical. cu nisip nefixat şi nesolificat.) rămânând dominante zăvoaiele de plop şi salcie. pătlagina (Plantago maritima). înguste.) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice (tipice pentru Delta Dunării). (Agropyron brandzae). În depresiunile dintre dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman s-au dezvoltat specii care formează comunităţi vegetale speciale: frasinul pufos. (Thymus zygoides). Pe martorii de eroziune (sol stâncos) din Complexul lagunar Razim-Sinoie (Popina. adaptate să reziste la conţinutul ridicat în săruri al depresiunilor cu sol salinizat al grindurilor din Rezervaţie: brânca (Salicornia europaea). În funcţie de condiţiile pedoclimatice se deosebesc specii halofile. lăsnicior (Solanum dulcamara). frecvent inundate. Grindurile fluviale din deltă. pelinul de nisip (Artemisia arenaria). principalul rol fixator al nisipului îl joacă perişorul (Elymus sabulosus). plopul tremurător. stejarul (Quercus quercus). curpenul (Clematis vitalba). stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora). Specific pentru Delta Dunării este lipsa aproape totală a pădurilor de luncă formate din arbori cu lemn tare şi a zăvoaielor de anin (Alnus sp. (Festuca callieri). salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia). măcriş de baltă (Rumex Plantele superioare terestre formează asociaţiile vegetale ce se dezvoltă pe zonele mai înalte. Plantago coronopus. etc. Bisericuţa. Stachys maritima. păiuş dobrogean. vineţelel de nisip (Centaurea arenaria). Grădişte) s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă caracterizat prin specii tauro-caucaziene şi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean. Dintre plantele caracteristice acestor dune. dentiţă (Bidens tripartita). adaptate la viaţa de nisip caracteristică pe grindurile fluviomaritime şi pe cordoanele nisipoase litorale. viţa sălbatică (Vitis silvestris). (Populus tremula). mărul sălbatic (Malus silvestris). hydrolapathum). ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri). sadină (Chrysopogon gryllus).

2. America tropicală Australia America de N. Furtuna.4 Lista speciilor alohtone din Rezervaţie Nr. Sulina Locuri ruderale Partizani/rară Sfiştofca Caraorman. Gheorghe. Lacul cu Coteţe Idem/rară Culturi. America de N. Comparativ cu speciile de faună (5 specii nevertebrate şi 12 specii vertebrate) 58 sunt specii de plante vasculare (Tabelul 2. Căsuţa 2.4). America de N.1). 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Amaranthus powellii Amaranthus retroflexus Helitropium curassavicum Chenopodium ambrosioides Chenopodium pumilio Ambrosia coronopifolia Bidens connata Bidens frondosa Brachyactis ciliata America de N. Tropice Înlătură flora natantă indigenă Idem Nedăunătoare Intră în competiţie cu flora indigenă Fără pericol Fără pericol Fără pericol Impact negativ asupra speciilor de cultură Idem Idem Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Nu se cunoaşte Intră în competiţie 6 7 8 Amaranthus crispus Amaranthus deflexus Amaranthus hybridus Argentina America de S.1 Plante superioare periclitate sau vulnerabile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Centaurea pontica Cephalanthera longifolia Centaurea jankae Dactylorhiza incarnata Astragalus dolicophyllus Trachomitum venetum Astragalus versicarius pseudoglaucus Artemisia tscernieviana Anacamptis pyramidalis Centaurium spicatum Orchis coriophora fragrans Convolvulus persicus Platanthera bifolia Stachys maritima. Centaurea jankae. Chilia Veche/ foarte rară În localităţi În localităţi/rară Culturi Impact estimat America de N. PLANTE IERBOASE Azolla caroliniana 1 2 3 4 5 Azolla filiculoides Amaranthus albus Amaranthus blitoides Amaranthus emarginatus Localizare în Rezervaţie/Grad de răspândire Periprava. Propunerea ca Rezervaţia să devină sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000 este susţinută şi de cele 5 specii de plante periclitate de inters comunitar: Aldovandra vesiculosa. un număr de 75 specii alohtone. America de N.9.9. în tot arealul Rezervaţiei.5 Specii alohtone Până în prezent au fost identificate._________________________________________________________________________________ În perimetrul Rezervaţiei au fost identificate 14 specii periclitate. Echium russicum şi Marsilea quadrifolia (Căsuţa 2. diguri/rară Culturi Insula Sacalin. Sireasa/rară Rezervaţie/frecvenţă Nisipuri umede şi 50 . Asia Culturi Culturi Letea. Caraorman. Împuţita.9.9. Tabelul 2. Specia Originea Crt. America de N. Centaurea pontica. America de N. America de N. America de N. Sf. America de N.9.

America de N._________________________________________________________________________________ sărăturate/foarte frecventă Zone nisipoase/ foarte frecventă Culturi Zone inundabile/ foarte frecventă Zone ruderale/ foarte frecventă Chilia Veche. Europa de S. Căzănel REZERVAŢIE. pl. de cultură Fără pericol Fără pericol Idem Idem 18 19 20 Conyza canadensis Galinsoga parviflora Xanthium italicum America de N. zone acvatice REZERVAŢIE.V. Stipoc. Gheorghe Grindul Letea. Periprava Culturi Letea/foarte rară Letea. Agricultură Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Fără pericol Dăunătoare anumitor pl. ? America de N. PLANTE 1 Acer negundo Naturalizată. Sulina. America de N. Culturi Zone bogate în nitraţi (gunoaie) Localităţi Zone umede Zone umede/rară Letea.de cultură mediteraneană America de N. Pardina/rară Sulina Sulina C. America de N. şi Asia de E. Lacul Potica. America tropicală America de N. America de N. fără pericol 51 .V. Europa de S.E. 21 22 23 24 25 26 Xanthium spinosum Xanthium orientale Coronopus didymus Diplotaxis erucoides Eruca sativa Cuscuta campestris America de S. Asia de S. sporadică Idem/rară Sulina cu flora indigenă Idem Fără pericol Dăunătoare mai ales pt.E. plantaţii forestiere Idem Idem Idem Idem Idem Idem ? Idem Idem Naturalizată Naturalizată înlocuieşte E.A. America de N. Specie ornamentală mediteraneană Asia de S. 27 28 29 30 Chamaesyce maculata Oenothera biennis Oenothera parviflora Oxalis corniculata 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Veronica persica Datura stramonium Petunia parviflora Solanum retroflexum Acorus calamus Cyperus odoratus Hordeum jubatum Panicum capillare Paspalum distichum Elodea canadensis Elodea nuttallii America de N. zone acvatice Insula Sacalin/ foarte rară Insula Sacalin/ foarte rară În jurul localităţilor. Tropice America de N. Sf. America de N. Lacul Somova. America America de S.Rosetti Culturi Ruderală Culturi. Asia de S.canadensis Naturalizată. America de S. fără pericol Fără pericol Fără pericol 42 43 44 Vallisneria spiralis Lindernia dubia Eclipta prostrata LEMNOASE Tropice America de N.

Asia de V.5). Tabelul 2. Specii endemice sunt considerate şi speciile de Cormofite. fără pericol Naturalizată. În Lista Roşie au fost incluse şi speciile ce nu sunt deocamdată ameninţate în teritoriul Rezervaţiei. Centaurea pontica şi Elymus pycnanthus ssp. America de N. sunt cele două specii/subspecii noi pentru ştiinţă înregistrate în Rezervaţie. plantaţii de plop Chilia Veche. Lista Roşie a speciilor din Rezervaţie.6 Specii noi înregistrate pe teritoriul Rezervaţiei Din numărul total de specii de plante inventariate pe teritoriul Rezervaţiei.9.7 Specii şi subspecii periclitate Pe baza inventarului calitativ şi cantitativ al speciilor din teritoriul Rezervaţiei s-a putut aprecia gradul de periclitare al acestora. elaborată în 2000. subspecie a genului Elymus identificată anterior în Rezervaţie. Din grupa Cormofitelor.9. şi de V. de 1.9. 285 specii sunt noi pentru Rezervaţie. Asia Cent. China America de N. dar sunt protejate pe 52 . Insula Popina Marginea canalelor. subspecie a genului Elymus identificată anterior în Rezervaţie. 34 specii noi pentru România şi 2 specii noi pentru ştiinţă (Tabelul 2. fixează nisipurile Naturalizată. Euro-americană SUA de E. Insula Popina Zone inundabile Localităţi Cultivat în localităţi Cultivat în localităţi Culturi forestiere Uzlina. Cele două specii de alge planctonice identificate în Rezervaţie în perioada ultimilor două decenii.5 Specii/subspecii noi înregistrate în flora Rezervaţiei Grup investigat Număr specii noi pentru : Rezervaţie România Ştiinţă Alge planctonice 9 2 Macromicete 35 3 Licheni 91 5 Cormofite 150 24 2 2.) şi Caetoceros similis solitarius sunt considerate specii endemice._________________________________________________________________________________ Localităţi.9.deltaicus. Sf. fixează nisipurile Fără pericol Idem Intră în competiţie cu flora indigenă Idem ???? 2. Caetoceros insignis (Bacillaryoph. plantaţii forestiere Grinduri. Centaurea jankae şi Elymus pycnanthus ssp. Idem Idem Idem. Gheorghe 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Alianthus altissima Amorpha fructicosa Elaeagnus angustifolia Fraxinus pennsylvanica Lycium barbarum Morus alba Robinia pseudacacia Populus x canadensis Taxodium distichum Amorpha fructicosa Phytolacca americana China America de N.642. rol antierozional Idem Naturalizată. prezintă speciile de floră şi faună pe diferite grade de periclitate luându-se în considerare criteriile de încadrare recomandate de IUCN. America de N. cultivat ornamental În lungul canalelor. America de N. deltaicus*. Centaurea pontica.

a rezultat că 196 de specii de insecte sunt periclitate (111 specii de himenoptere. considerate endemice. 194 specii noi pentru România. Crustaceii inferiori formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol cuprinzând specii filtratoare din grupul cladocerilor (Daphnia cucullata. acvatic). Un număr mult mai mare de specii decât cel înregistrat deţine ordinul dipterelor. crustacee. Numărul speciilor la moluşte este aproape dublu la gasteropode faţă de bivalve. au fost inventariate 1. 51 specii de fluturi şi 32 specii de gândaci au populaţiile în scădere). fluturele de zi (Apatura metis._________________________________________________________________________________ plan european şi chiar mondial.10.). Insectele sunt reprezentate de 2231 specii din care 26 endemice. deşi extrem de abundentă în trecut. arahnide. etc. reprezentate prin moluşte. Au fost identificate. figurând în situaţia noastră în categoria „nt” (nepericlitat).10. 19 specii de homoptere. Anodonta woodiana). majoritatea fiind acvatice. Din cercetările desfăşurate în ultimii ani. Studiile pentru inventarierea diversităţii biologice din Rezervaţie. Viermii sunt reprezentaţi de 435 specii din care 182 specii din clasa Rotifera (toate acvatice). Din cele 3541 specii de faună. coleoptere. Clasa insecta deţine cel mai mare număr în cadrul ordinelor himenoptere. cuprinzând mai multe încrengături. atât pentru fauna României cât şi pentru ştiinţă. Mya arenaria. incluzând crustacee inferioare (cladocere. Dintre acestea. sau lăcusta endemică Isophya dobrogensis care nu mai există decât pe insula Popina. Lycaena dispar). prin convenţii la care România a aderat (Berna.1).061 specii de nevertebrate şi 480 specii de vertebrate. au dus la identificarea unui număr mare de specii şi subspecii noi.1 Nevertebrate Nevertebratele sunt răspândite pe teritoriul Rezervaţiei în toate mediile de viaţă (terestru. 19 specii de gândaci. Crustaceele sunt reprezentate de 115 specii.1). 2. însă din multele familii ale acestuia s-au investigat numai 3. fluturele apolo mic (Parnassius mnemosyne) şi fluturele sfingid (Prosperinus prosperina). ostracode şi copepode) şi crustacee superioare (Malacostracei). insecte. Bonn. Exemple sunt rusalia (Palingenia longicauda) un efemeropter care nu a mai fost observat în deltă. heteroptere şi lepidoptere. subteran.10. Daphnia magna) sau din cel al copepodelor 53 . urmate de clasa nematodelor cu 157 specii (dominând speciile tericole de litieră) şi încrengătura anelide cu 96 specii. viermi. 30 de specii. Dintre speciile protejate prin Convenţia de la Berna (Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice) numai 5 au fost identificate pe teritoriul Rezervaţiei: lăcusta (Saga pedo).541 specii incluzând 3.10 Fauna Patrimoniul faunistic al Rezervaţiei este reprezentat de 3.097 specii şi subspecii noi incluzând 260 de specii noi pentru România şi 37 de specii noi pentru ştiinţă (Figura 2. Atheyalla trispinosa. desfăşurate în perioada 1991-1996. miriapode (Figura 2. până în prezent. Atheyella crassa. 3061 specii sunt nevertebrate. Moluştele sunt reprezentate de 84 specii din care 5 sunt specii alohtone (2 specii de gasteropode: Phisa acuta. Au fost identificate şi 3 specii endemice: Atheyella dentata. în ultimii ani. din care 138 sunt himenoptere. 2. Rapana venosa şi 3 specii de bivalve: Scapharca cornea.

Arahnidele sunt reprezentate de 166 specii. Catopta thrips.2 Vertebrate Vertebratele sunt foarte bine reprezentate pe teritoriul Rezervaţiei de grupuri faunistice specifice condiţiilor de viaţă din zonă: peşti. Ophiogomphus cecilia. mamifere. conform Directivei Habitate. Inventarul actual al insectelor este incomplet şi deocamdată. “văduva neagră” (Latrodectus mactans tredecimguttatus). salmastre. pentru 8 specii de nevertebrate: fluture buhă (Arytrura musculus). care cu picioarele întinse poate avea 5-6 cm. 2. cărăbuş (Osmoderma eremita). albiliţă portocalie (Colias myrmidone). Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari (Lycosa singoriensis). lin (Tinca tinca). Diplopodele aparţinând clasei myriapoda. în apele Rezervaţiei au fost identificare 133 de specii. 66 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus). precum şi specii prădătoare din grupul cladocerilor (Leptodora kindtii) sau copepozi (Cyclops furcifer. şi specii rare din familia păienjenilor cu cruce (Argyope lobata). nu au putut fi încă obţinute în totalitate. dulcicole. Din cele 300 de specii din Europa şi 185 din România. văduviţă (Leuciscus idus). 54 . melc (Theodoxus transversalis). etc.specii înainte de 1991 nr. în special pe insula Popina şi în zona Letea. precum şi păianjenul de apă (Argyroneta aquatica).specii după 1991 2219 2244 150 91 moluşte 61 115 crustacee 168 0 arahnide 0 8 insecte viermi & rotifere diplopode 2. reptile.10. deasemenea. una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale teritoriului Rezervaţiei. fluturaş purpuriu (Lycaena dispar). În apele Rezervaţiei au fost identificate 54 specii exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius). iar pentru viermi (unde au fost incluse şi rotiferele)._________________________________________________________________________________ (Diaptomus serbicus). Rezervaţia a fost desemnată ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000. Peştii. nu se poate compara cu cel din trecut. marine. Clasa peşti este reprezentată atât de peştii cartilaginoşi-osoşi cât şi de cei cu scheletul complet osificat.10.1 Fauna de nevertebrate din teritoriul RBDD (numar de specii) 2500 2000 1500 1000 500 135 0 435 nr. păsări. Cyclops insignis). reprezintă. Au fost semnalate. găzduite de o varietate mare de habitate acvatice. amfibieni. fapt ce-i sporeşte recunoaşterea pe plan internaţional. Pentru arahnide şi diplopode nu există date comunicate anterior.. ţărăncuţă (Coenagrion ornatum). sunt reprezentate de 8 specii. alături de păsări. Fig.

2555 Răspăr (Gymnocephalus schraetzer) 7. somn (Silurus glanis). scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). în faţa gurilor Dunării: crap (Cyprinus carpio). stavrid (Trachrus ponticus). nisetru (Acipenser guldenstaedti). Din cele 133 specii semnalate până în prezent. Din 1994 a fost semnalată o specie de talie mică din neamul bibanului (Percarina demidofii). Cod Specia Natura 2000 Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 1. 9 specii au fost identificate în perimetrul Rezervaţiei. Sunt şi unele specii care prezintă un uşor grad de eurihalinie putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Mării Negre. cambulă (Platichthys flesus luscus). broasca râioasă verde (Bufo viridis). 1145 Sabiţă (Pelecus cultratus) 9. precum şi două 55 . în timp ce în Europa sunt doar 45 specii. somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax). etc. 1146 Ţigănuş (Umbra krameri) 12. avat Aspius aspius). 1134 Dunăriţă (Sabanejewia aurata) 11. 2011 Fusar (Zingel streber) 13.1). biban (Perca fluviatilis). 1159 Amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele mai multe specii (circa 4000) trăiesc în zonele calde. care a pătruns în Rezervaţie în special în Complexul lagunar Razim-Sinoie). 6 provin din alte continente. 3 specii acvatice: broasca de lac (Rana ridibunda). crt._________________________________________________________________________________ hamsie (Engraulis. şi broasca de pământ siriacă (Pelobates syriacus balcanicus). buhaiul de baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea). sângerul (Hypophthalmichthys molitrix). encrasicolus ponticus). 2491 Rizeafcă de Dunăre (Alosa tanaica 2. păstrugă (Acipenser stallatus). 4120 Avat (Aspius aspius) 3. Dintre acestea. şi salmastre sau chiar în Marea Neagră: majoritatea guvizilor. 1149 Porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus) 5. calcan (Psetta maxima maeotica) şi 13 specii eurihaline care trăiesc atât în apele dulci. 1157 Ţipar (Misgurnus fossilis) 8. 1160 Pietrar (Zingel zingel) 14. două specii de broaşte săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus). Tabelul 2.10. novacul (Aristichthys nobilis). broasca râioasă brună (Bufo bufo). specii alohtone: carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China de acvarişti la începutul secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată în 1920. cosaşul (Ctenopharyngodon idella). bibanul soare (Lepomis gibosus) ce provine din America de Nord. În Rezervaţie au fost identificate şi 14 specii de peşti considerate de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000 (Tabelul 2. 3 specii de ciprinide importate din China pentru creşterea lor în piscicultură.10. şi respectiv. şalău Stizostedion lucioperca). precum şi (Pseudorasbora parva) specie adusă accidental din China cu loturile de ciprinide. morun (Huso huso).1 Specii de peşti protejate (Directiva Habitate) Nr. iar în România 17 specii. bacaliar (Merlangus merlangus euxinus). 2522 Boarţă (Rhodeus sericeus amarus) 10. 1130 Zvârluga (Cobitis taenia) 4. 1124 Ghiborţ de râu (Gymnocephalus baloni) 6.

dumbrăveanca (Coracias garrulus). rândunelele (Hirundo rustica). Crt._________________________________________________________________________________ specii de tritoni: Tritonus dobrogicus şi T. şopârla de iarbă (Podarcis 2 2 0 Reptile Amfibieni taurica) şi dintre care două acvatice: şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de apă (Natrix teselata). din cele peste 6000 din zonele calde ale planetei. naturale sau antropice de pe teritoriul Rezervaţiei. Din acestea. majoritatea speciilor din Rezervaţie sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii sunt strict protejate şi 2 specii sunt protejate). majoritatea stârcilor. 2. acvatice sau terestre. iarnă şi primăvară. cel mai mare şarpe din Europa. prigoria (Merops apiaster). Cod Natura 2000 1188 1993 Specia Buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina) Tritonul cu creastă dobrogeană (Triturus dobrogicus) Desemnarea Rezervaţiei ca sit Natura 2000 a fost făcută pentru două specii de amfibieni (Tabelul 2. 1.2). În Rezervaţie trăiesc două specii de Fig. Din cele 375 de specii de păsări care trăiesc în România. Cod Natura 2000 1220 1219 1298 Specia Broasca ţestoasă de apă (Emis orbicularis Broasca ţestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca) Vipera de stepă (Vipera ursinii) Reptilele sunt reprezentate de 11 specii. 2. şarpele de alun (Coronella austriaca). Crt. barza albă (Ciconia ciconia). şopârla de nisip (Eremias arguta Serpentes 6 8 deserti). Datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european. Apus apus). Păsările se întâlnesc într-o varietate impresionantă în toate ecosistemele.10. vipera de stepă (Vipera ursini renardi). 166 sunt specii cuibăritoare.2 Repartiţia numerică a herpetofaunei în RBDD broaşte ţestoase: broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis) şi brosca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera).3). şi singura specie veninoasă. pe care le 56 . Tabelul 2. Toţi amfibienii hibernează în sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ (Figura 2.10. care toamna părăsesc Rezervaţia stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (maditeraneene sau africane). din cele 83 specii din Europa şi din cele 23 specii inventariate în România. 331 se întâlnesc pe teritoriul Rezervaţiei. Tabelul 2. euxinica). cuibărind în teritoriile mai nordice euro-asiatice. lăstunii (Riparia riparia. pelicanul creţ (Pelecanus cripus).10. guşterul vărgat (Lacerta trilineata Sauria 4 4 2 Testudine dobrogica). şarpele rău (Coluber caspius). vulgaris. urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus).2 Specii protejate de amfibieni (Directiva Habitate) Nr.10. Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Figura 2. specii care cuibăresc în acest teritoriu majoritatea fiind oaspeţi de vară. Celelalte specii (165) sunt oaspeţi de toamnă.3 Reptile protejate în cadrul Directivei Habitate Nr.2).10.10. 4 specii de 12 Anure şopârlă: şopârla de câmp (Lacerta agilis 10 Caudata 5 8 . Delicon urbia.

Academia Română a declarat 12 specii monumente al naturii (Tabelul 2. Tabelul 2. raţa lingurar (Anas clypeata). Capul Doloşman. zona lacului Dranov. ferestraşii (genul Mergus). Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul Rezervaţiei. Periteaşca-Leahova. Tabelul 2.4. etc.5 Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul Rezervaţie Nr. locuri de cuibărit individuale.) (Tabelul 2. Caraorman. lacul Martinica. Nebunu. pe teritoriul Rezervaţiei: gârliţele (Anser albifrons).10.). lebăda cântătoare (Cygnus cygnus). cât şi în afara acestora (Golful Musura. Letea.5). poposind pentru hrănire pe perioade mai lungi sau mai scurte. privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna din care 229 specii sunt în Anexa II (animale europene strict protejate). eretele vânăt (Circus cyaneus). etc.4). Insula Popina.10. şi 91 specii. Sacalin-Zătoane. zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc. raţa suliţar (Anas acuta). zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ părăsesc odată cu răcirea vremii. Denumire populară / denumire ştiinţifică Călifarul alb (Tadorna tadorna) 1 HCM 1625/1955 Călifarul roşu (Tadorna ferruginea) 2 Ibidem Corbul (Corvus corax) 3 JCM 734/1933 Dropia (Otis tarda) 4 JCM 600/1933 Spurcaciul (Otis tetrax) 5 Ibidem Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) 6 Ibidem Pelicanul creţ (Pelecanus crispus ) 7 Ibidem Piciorongul (Himantopus himantopus) 8 HCM 1625/1955 Stârcul lopătar (Platalea leucorodia) 9 Ibidem 10 Egreta mare (Egretta alba) JCM 600/1933 Egreta mică (Egretta garzetta) 11 Ibidem 12 Vulturul hoitar (Neophron percnopterus) Ibidem Pe teritoriul Rezervaţiei îşi găsesc adăpost 97 specii din anexa 1 a Directivei Păsări. gâsca cu gâtul roşu (Branta ruficolis). Denumirea zonei Speciile caracteristice Crt. argumente pentru care Rezervaţia a fost desemnată ca sit de protecţie specială avifaunistică. în Anexa III (animale europene protejate). Ardeola ralloides(stârc galben) 1 Lacul Telincea (Colonie polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) 2 Lacul Purcelu (Colonie polispecifică) Egretta gerzetta (egreta mică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) 3 Lacul Nebunu (Colonie polispecifică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Haliaeetus albicilla (codalb) 4 Lacul Meşter (Cuib) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) 5 Lacul Martinca (Colonie polispecifică) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) 57 . 151 specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare de la Bonn precum şi 17 specii periclitate la nivel global. Specie Act normative crt. Sărături-Murighiol. locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice.10. Specii de păsări din Rezervaţie declarate Monument al Naturii Nr. 320 specii sunt incluse în Convenţia de la Berna.10. atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova.

_________________________________________________________________________________ Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi popas) Lacul Tătaru (Cuib) Lacul Obretinul Mic (Colonie polispecifică) Roşca Buhaiova (Colonie monospecifică) Pădurea Letea (Cuib) Heleşteele Popina (Colonie polispecifică) Golful Musura (Hrănire – popas) Lacul Bondar (Colonie polispecifică) Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie polispecifică) Ostrovul Babina (Hrănire – popas) Japşa Climova (Colonie polispecifică) Pădurea Caraorman (Cuiburi) Sărături Murighiol (Colonie polispecifică) 6 7 8 9 10 11 12 Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Fulica atra (lişiţa) Specii limicole Haliaeetus albicilla (codalb) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Haliaeetus albicilla (codalb) Himantopus himantopus (cătăliga) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Cygnus olor (lebăda cucuiată) Specii de anatidae (raţe) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Egretta garzetta (egreta mică) Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Egretta garzetta (egreta mică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Specii limicole Plegadis falcinellus (ţigănuş) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Egretta alba (egreta mare) Haliaeetus albicilla (codalb) Dricopus martius (ciocănitoarea neagră) Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru) Larus ridibundus (pescăruş râzător) Larus argentatus (pescăruş argintiu) Sterna hirundo (chira de baltă) Himantopus himantopus (cătăliga) Haliaeetus albicilla (codalb) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Specii limicole Himantopus himantopus (cătăliga) Specii de anatide Specii limicole Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Himantopus himantopus (cătăliga) Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru) Platalea leucorodia (lopătar) Tadorna tadorna (califar alb) Falco tinnunculus (vinderel roşu) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Anser albifrons (gârliţa mare) Tadorna feruginea (califar roşu) Specii limicole Tadorna tadorna (califar alb) Tadorna tadorna (califar alb) Aspus aspus (drepnea neagră) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) 13 14 15 16 17 18 19 20 Lacul Erenciuc (Cuib) Insula Sacalin – Melea (Hrănire – popas) Câşla Vădanei (Hrănire – popas) Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Heleşteele Holbina II (Colonii mono şi polispecifice) 21 22 23 24 25 Insula Popina (Cuiburi) Lacul Leahova (Hrănire – popas) 26 27 28 Insula Bisericuţa (Cuiburi) Capul Doloşman (Cuiburi) Canalul 5 – insulă (Colonie 58 .

Acest număr de specii trebuie considerat minim deoarece grupul chiropterelor (liliecii). în special a celor din familia mustelidelor (nevăstuica._________________________________________________________________________________ polispecifică) 29 Lacul Sinoie – insule (Colonie polispecifică) Grindul Saele – Histria (Coloniihrănire-popas) Grindul Chituc (Hrănire-popas) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Platalea leucorodia (lopătar) Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Glareola pratincola (ciovlică) Specii de anatide Specii limicole 30 31 Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozătoare şi insectivore. specie legată de mediul acvatic care îşi construieşte galerii în malul apelor. dihori). hermelină.10. Dintre carnivorele canide. ajuns în Delta Dunării pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia Mică. 59 . iar insectivorele cu insecte şi alte nevertebrate (Figura 2. iar în Delta Dunării în anul 1953). din care 101 trăiesc în România. precum şi şacalul (Canis aureus). Raportat la speciile de mamifere cunoscute în Europa de 190. totuşi nu este suficient investigat. cel mai legat de mediul acvatic (a fost semnalat pentru prima oară în România în anul 1951.10.3). Bulgaria). în timp ce bursucul (Meles meles) are o prezenţă din ce în ce mai rară. cel mai adesea se întâlneşte bizamul (Ondrata zibethycus). porcul de mare (Phocaena phocaena) şi delfinul (Delphis delphis). prezent în Rezervaţie printr-un număr mare de specii (circa 20 specii). rozătoarele hrănindu-se de regulă cu vegetale. Cel mai numeros grup atât ca număr de specii cât şi ca mărime a populaţiilor este cel a micromamiferelor (mamifere de talie mică) care constituie hrana preferată a multor specii de păsări răpitoare de zi sau de noapte sau a mamiferelor carnivore. când este vorba de canale sau sub forma unor muşuroaie pe lacuri sau japşe. cele mai întâlnite sunt câinele enot (Nyctereutes procynoides). Din cele 42 specii de mamifere 28 sunt incluse în Lista Roşie. Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul încă mare de porci mistreţ (Sus scrofa) care preferă arealele mlăştinoase şi de căprior (Capreolus capreolus) cu efective în scădere. Fig. 2. În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini ale căror populaţii sunt în regres: delfinul cu bot gros (Tursiops tursiops). Mustelidele sunt mai bine reprezentate de două specii legate de mediul acvatic: nurca europeană (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra) specii care se hrănesc cu peşti şi alte animale acvatice. teritoriul Rezervaţiei este gazdă pentru cel puţin 44 de specii. Majoritate speciilor îşi sapă galerii subterane.3 Mamiferele din RBDD 2 2 1 9 12 16 Insectivore Rozătoare Carnivore Pinipede Ungulate Chiroptere Dintre rozătoare. Iepurele (Lepus capensis europaeus) este deasemenea destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman precum şi în incintele agricole. vulpea (Vulpes vulpes) care are efective relativ stabile.

60 . în special în prima jumătate a anului.11.10.10. influenţa Dunării asupra nivelului la Constanţa a fost decalată cu o lună.6cm în iunie şi 40. Datorită predominanţei vânturilor din sud şi sud est. valori cu circa 20. valorile nivelului mediu lunar au fost crescute. În 2005 şi 2006 debitul Dunării a fost de 277 Km3 /an respectiv 259 Km3 /an. salinitatea fiind de 9. au contribuit şi cele 5 specii din bioregiunea stepică şi cele două specii caracteristice bioregiunii pontice (Tabelul 2. cea mai mică medie lunară înregistrată din 1959 până în prezent (Fig.3cm.11.90 PSU.3cm în iulie.1).11. 2.1 Starea litoralului şi a zonei costiere Nivelul mării şi salinitatea ca indicatorii de stare a mediului marin din zona costieră reflectă influenţa variaţiilor apelor Dunării. 2. Cod Specia Crt._________________________________________________________________________________ La desemnarea Rezervaţiei ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000. În aceste condiţii.0 cm mai mari decât media multianuală a acestor luni (Fig. Este cazul lunii iulie.1). Cantitatea mare de apă dunăreană a influenţat valorile salinităţii de la Constanţa. când nivelul a fost de 40. înregistrate în perioada aprilie – mai. 2. Tabelul 2. la niveluri maxime corespunzând salinităţi minime. Din luna mai nivelul s-a păstrat crescut: 38.5 Specii de mamifere periclitate în Rezervaţie Nr. 207 Km3 /an.11 Starea ecosistemului şi a resurselor marine vii din zona costieră marină. 36. depăşind cu mult media multianuală.5). Natura 2000 Bioregiunea stepică Vidra (Lutra lutra) 1355 Dihorul de stepă (Mustela eversmannii) 2633 Nurca (Mustela lutreola) 1356 Popândăul (Spermophilus citellus) 1335 Dihorul pătat (Vormela peregusna) 2635 Bioregiunea pontică Porcul de mare (Phocoena phocoena) 1351 Delfinul cu bot gros (Tursiops truncatis) 1349 2.4cm în mai.

de 184 specii algale aparţinând la 7 grupe algale din care dominante au fost diatomeele în proporţie de 40% din totalul speciilor.11.0 20.0 0. Diatomeele au dominat atât în structura calitativă.2 Mediile multianuale ale cantităţilor de fitoplancton în apele marine de la Constanţa în perioada 1983 – 2006 La nivelul platoului continental românesc.2.0 40. au fost totuşi de cca 3 ori (pentru densitate) şi respectiv 2.0 15.11.0 15.0 30.0 20. urmate de dinoflagelate (22%) şi clorofite (20%). Deşi valorile medii ale acestor parametri au fost superioare valorilor înregistrate în anii anteriori 2002-2005.0 40.0 25.2). cât 61 2006 . respectiv 73.67 mg·m-3.9 – 6471·103 cel·l-1.0 5. Speciile marine şi marine – salmastre au constituit 57% din total.0 10. densitatea numerică şi biomasa fitoplanctonului au variat în cursul anului 2006 între 61._________________________________________________________________________________ 45. alături de circa 43% speciile dulcicole şi dulcicole-salmastricole. 12 10 18 16 Biomasa (x103 mg/m3) Densitate (x106 cel/l) 14 12 10 8 6 4 2 0 8 6 4 2 0 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Densitate Biomasa Fig. ca indicator de stare a eutrofizării.0 I II III IV V VI VII VIII Debit Dunare (Km3/luna) Salinitate PSU Nivel (cm) 45.1 Evoluţia nivelului mării a debitului Dunării şi salinităţii la Constanţa în 2006 Fitoplanctonul.0 25. 2.63 – 6307.0 35.0 30.0 IX X XI XII Fig. 2.0 5. a fost reprezentat.11.0 0. Valorile medii înregistrate în 2006 la CazinoMamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp a fitoplanctonului) se încadrează în tendinţa de scădere a densităţii numerice şi a biomasei fitoplanctonice manifestată după perioada de eutrofizare intensă a anilor ‟80 (Fig.0 35. până la izobata de 30m.3 ori mai mici (pentru biomasă) faţă de media multianuală a perioadei 1983-1990.0 10. în 2006.

dintre care doar două fenomene s-au remarcat cu abundenţe de peste 10 milioane cel·l -1. Cyclotella caspia. Biomasa totală a zooplanctonului trofic inregistrată în 2006 s-a înscris în tendinţa evoluţiei multianuale şi sezoniere de ciclicitate a dezvoltării zooplanctonului (Fig. principalele specii fiind: Skeletonema costatum.9 mg/m-3. Nitzschia tenuirostris.955 ind/m-3 şi o biomasă de 4. cel/l Fig. Valorile maxime de densitate şi biomasă ale anulu au fost inregistrate pe profilul Mangalia în staţia de pe izobata de 5m. în decursul ultimilor ani. aparţinând la 16 grupe taxonomice. În Cartea Roşie a Mării Negre au fost introduse patru specii zooplanctonice ameninţate cu dispariţia: copepodele Pontella mediterranea. Dintre speciile exotice a fost semnalat doar ctenoforul Mnemiopsis leidyi.1 mil. Labidocera brunescens din Familia Pontelidae.2). şi Centropages ponticus din Familia Centropagidae.10 mil.3). 60 50 40 30 20 10 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 100 mii . Chaetoceros socialis. Infloririle algale.11. ceea ce ar justifica scoaterea acestei specii din categoria speciilor ameninţate. unde densitatea a atins o valoare de 4. specie pătrunsă în apele Mării Negre la nivelul anilor „80. Centropages şi Anomalocera au fost singurele specii ameninţate care au fost semnalate şi în decursul anului 2006. Cerataulina pelagica. Speciile determinante au fost diatomeele Skeletonema costatum (15·106 cel·l-1) şi Nitzschia tenuirostris (15. Densităţile şi biomasele înregistrate de Centropages. 2. în 2006.720. 62 . curvisetus. de componenta trofică în perioada de primavară şi de cea netrofică în perioada de vară. 2. ca indicator de impact al eutrofizării asupra mediului marin. .2 Numărul speciilor de fitoplancton cu dezvoltări importante în apele marine româneşti în perioada 1991-2006 Biocenoza zooplanctonică a fost dominată._________________________________________________________________________________ şi în cea cantitativă. putând fi deja considerată naturalizată.11.11. cel/l > 10 mil. 2. C. Anomalocera patersoni. sunt comparabile cu cele înregistrate înainte de eutrofizare. Numărul de înfloriri algale care au atins valori de peste 5 milioane cel·l -1 a fost de patru. cel/ l 1 mil. s-au situat în 2006 la un nivel comparativ cu ultimii doi ani anteriori.5·106 cel·l1 ) (Fig. În structura calitativă a zooplanctonului au fost identificati 27 de taxoni.

2.11. evaluându-se. Macrozoobentosul din zona sudică a litoralului a prezentat. 2. 5 Phaeophyta şi 1 Phanerogama).500 ex/m2).5. faţă de numai 941 g/m2 în anul 2004.4 Variaţia diversităţii macroalgelor la litoralul românesc Fitobentosul cuprinde 25 specii (10 Chlorophyta.11.000 ex/m2).11. în orizontul 10-0m Fig. per ansamblu. care pot constitui suport 63 .000 g/m2 în perioada 2005-2006. aceste grupe fiind reprezentate în medie de câte nouă şi respectiv şapte specii (Fig. Zoobentosul.5). 2.4). 2006. care au avut populaţii bine dezvoltate în această zonă. un număr foarte mic în comparaţie cu bogăţia de specii existentă înainte de anii ‟70. contribuţiei ponderale a midiilor (Mytilus galloprovincialis). o structură cantitativă comparabilă cu cea a anului precedent. Comparativ cu perioada anilor 1990-1993. comparativ cu 2005 (12. Evaluările cantităţilor de midii au scos în evidenţă predominanţa exemplarelor de talie medie. se caracterizează în zonele litorale de mică şi medie adâncime (5-20 m).28 specii.11. se constată că în ultimii ani se poate vorbi de menţinerea unei structuri calitative bune (Fig. dovada unei mai bune recrutări (peste 60% din populaţii au indivizi pânã la 25 mm lungime). biomasa fiind evaluată la 2. Aceeaşi situaţie s-a observat şi la nivelul biomaselor._________________________________________________________________________________ 350 300 250 200 150 100 50 mg. 60 50 numar specii 40 30 20 10 0 1990-93 2003 2004 2005 2006 perioada Fig. şi de această dată.11. Variaţia diversităţii macroalgelor în ultimii trei ani arată o dominanţă clară a algelor verzi (Chlorophyta) urmate îndeaproape de algele roşii (Rhodophyta).3 Evoluţia multianuală şi sezonieră a biomaselor zooplanctonului trofic de la litoralul românesc al Mării Negre. 2. o valoare medie de 340g/m2 comparativ cu 2005 când biomasa înregistratã a fost de 838 g/m2. 9 Rhodophyta. în 2006. printr-o diversitate ce include 50-60 de specii macrobentale. Situaţia s-a datorat. ca indicator de stare a eutrofizării. când structura faunei bentale investigate era alcătuită din 16 . înscriindu-se aproape în parametrii anului 2004.5 Evoluţia numărului de specii macrozoobental în zonele de mică şi medie adâncime (Sulina–Vama Veche) Indicatorul cantitativ de densitate în zona marină din nordul litoralului a înregistrat valori de până la 3 ori mai mici (Sulina – Portiţa .m-3 Chlorophyta Rhodophyta Phaeophyta 0 2000 2001 2002 Primavara Vara 2003 Tomna 2004 2005 2006 2004 2005 2006 Phanerogama Zpk trofic total Fig. 2.

2. 6 vulnerabile (VU). 3. estimat la 2945 (bacterii – 113.6). Pentru clarificarea stării de conservare a speciilor hiponeustonice este necesară utilizarea unei metodologii speciale pentru prelevarea şi studierea hiponeustonului.11. ciuperci – 55. macrofite – 138. în 2006 au fost identificate Phyllophora brodiaei şi Zostera nana în zona Constanţa Nord. dintre acestea în 2006 au fost semnalate Anomalocera patersoni şi Centropages ponticus. Dintre speciile de nevertebrate bentale. Tabelul 2. 2.1 Statutul sozologic al speciilor înscrise în Lista Roşie a Mării Negre Grup de specii Macrofite Nevertebrate Peşti Mamifere Total EX 13 13 Statutul conform categoriilor IUCN (v. nevertebrate – 1730. o specie cu risc redus de periclitare (LC). Cea din urmă categorie cuprinde şi patru specii de copepode calanide Anomalocera patersoni. Macrofitele cuprind 11 specii ameninţate (EN). 45 nevertebrate (22%). ultima înregistrând o prezenţă constantă în ultimii trei ani. nevertebrate.1.11. în 2006 a fost identificată doar Caprella acanthifera din categoria speciilor vulnerabile (VU). 2 specii vulnerabile (VU) şi 6 cu date insuficiente (DD) (Tabel 2.1). peşti şi mamifere cuprinde un număr de 209 specii. rapoarte care s-au menţinut constante în ultimii ani.11. Dintre algele macrofite şi fanerogamele înscrise în lista roşie ca specii ameninţate cu dispariţia (EN). iar pentru 22 de specii nu există date suficiente pentru încadrarea într-una din categoriile de periclitare (DD).11.11.2 Biodiversitatea şi specii periclitate marine Starea biodiversităţii este definită prin numărul total de specii identificate la litoralul românesc. primele trei fiind hiponeustonice. 3 ameninţate (EN). păsări – 150 şi mamifere – 3) şi 29 de specii ameninţate (EN si VU). Labidocera brunescens. dintre care 19 macrofite (9%). Lista Roşie a speciilor de macrofite. mamifere macrofite nevertebrate pesti Fig. Impactul asupra biodiversităţii şi habitatelor marine este apreciat prin raportul dintre numărul speciilor periclitate/numărul total de specii (29/2945) şi prin numărul speciilor dispărute/numărul total de specii (13/2945). Centropages ponticus. peşti – 141. alge microfite – 615. 2._________________________________________________________________________________ pentru completarea efectivelor speciei. Lomentaria şi Corallina şi alga brună Cystoseira barbata în zona Rezervaţiei Marine Vama Veche – 2 Mai. Singura specie autoaclimatizată este Mugil soiuyi. 141 peşti (67%) şi 4 mamifere marine (2%) (Fig.6 Principalele grupe de specii periclitate de la litoralul românesc înscrise în Lista Roşie Dintre cele 45 de nevertebrate înscrise în Lista Roşie. Pontella mediterranea. 13 sunt considerate extincte (EX). 2001) EN VU NT LC DD 11 2 6 3 6 1 22 2 2 28 31 78 3 1 19 10 28 32 107 Total 19 45 141 4 209 64 . în cazul în care condiţiile de mediu rămân favorabile creşterii şi dezvoltării până la indivizi capabili de reproducere.

_________________________________________________________________________________

Încadrarea speciilor de peşti în Lista Roşie se prezintă astfel: dintre cele 141 de specii evaluate conform criteriilor IUCN, 2 sunt ameninţate (EN), 2 vulnerabile (VU), 28 aproape ameninţate (NT), 31 pentru care nu există motive de îngrijorare (LC) iar pentru 78 de specii nu există date suficiente (DD). Dintre toate aceste specii, anual se identifică în capturi circa 20 de specii. În ceea ce priveşte mamiferele marine, nu se derulează un program special de monitorizare a delfinilor, obiectul preocupărilor constituindu-l doar eşuările şi capturile accidentale ale delfinilor. Astfel, în 2006 au fost identificaţi 104 indivizi eşuaţi la ţărm, delungul întregului litoral românesc. Dintre cei care au putut fi determinaţi, cei mai mulţi au fost Phocoena phocoena (26 ex.), urmaţi de Tursiops truncatus şi Delphinus delphis cu câte două exemplare. Accidental, în 2006 au fost capturaţi 22 de delfini în setcile pentru calcan: Phocoena (20 exemplare) şi Tursiops (două exemplare). 2.11.3 Starea fondului piscicol marin Activitatea de pescuit comercial practicată de pescarii profesionişti se desfăşoară cu unelte de pescuit staţionare şi cu unelte active. La aceasta se adaugă şi pescuitul sportiv care are o amploare foarte mică. Analiza evoluţiei indicatorilor de stare arată că biomasa stocurilor se caracterizează prin fluctuaţii naturale aproape normale la unele specii (Şprot), cu tendinţe de redresare sau chiar afectate, la alte specii. Şprotul se caracterizează printr-un un efectiv relativ bun în ultimii ani chiar dacă în 2006, acest efectiv a fost mai scăzut (14.740 tone) de cât media perioadei 2003-2005 (45.000 tone), datorită existentei unor condiţii hidroclimatice deosebite. La hamsie se manifestă în continuare tendinţa de redresare, iar pentru stavrid, lufar şi chefal această redresare are un ritm mai lent. Calcanul şi rechinul, continuă să aibă stocurile afectate. Populaţiile de guvizi au stocurile într-o stare relativ bună aflându-se într-un echilibru relativ stabil. Structura populaţională, indică prezenţa în capturi a unui număr de mare de specii (peste 20), din care de bază sunt speciile de talie mică (şprot, hamsie, bacaliar, guvizi). Totodată se remarcă ponderea redusă a speciilor valoroase (calcan, sturioni, scrumbie de Dunăre, stavrid, chefal, lufar) dar şi reapariţia sub formă de exemplare izolate de scrumbie albastră şi pălămidă (Fig. 2.11..);

35 0 0

250
30 0 0

25 0 0

200

Alte specii Limba de mare

20 0 0
ton e

S p r ot 15 0 0 B a c a lia r H a m sie 10 0 0 A los e 500 S ta v r id S tur ion i 0 1 9 90 1 9 91 1 99 2 19 9 3 19 9 4 19 9 5 1 9 96 1 9 97 1 9 98 1 99 9 20 0 0 20 0 1 20 0 2 2 0 03 2 0 04 2 0 05 2 0 0 6*

150
tone

Chefal Rechin Aterina

100

Gingirica Guvizi

50

Barbun Calcan

0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*

Lufar

Fig. 2.11.1 Structura capturilor (t) pe principalele specii de peşti realizate în sectorul marin românesc în perioada 1990-2006

65

_________________________________________________________________________________ Indicatorii de presiune care influenţează dezvoltarea populaţiilor de peşti în zona costieră sunt reprezentaţi, în principal, de salinitatea apei mării, de aglomerările speciilor gelatinoase, şi de efortul de pescuit. Variaţia salinităţii dependentă de aportul de apă dulce din Dunării influenţează apropierea sau îndepărtarea speciilor marine de zona costieră (în anul 2006 datorită debitului deosebit de mare al Dunării a creat o zonă puternică de apă dulce cu largă extindere spre sud şi est producând o reducere puternică a salinităţii apei mării, fenomen care a determinat îndepărtarea speciilor marine de la coastă spre larg, provocând şi îndepărtarea şi dispersarea aglomerărilor de şprot principala specie pescuibilă cu traulul pelagic. Prezenţa aglomerările de specii gelatinoase pot impiedeca formarea aglomerărilor de şprot şi îndepărtarea acestora de ţărm. Efortul de pescuit este, în continuare, redus dominat de folosirea uneltelor fixe (în 2006 aufost utilizate 27 taliene, 6800 setci de calcan, 280 setci de chefal, 2500 paragate şi 210 setci de scrumbie, iar în pescuitul cu unelte active, 8 traulere costiere operaţionale şi 12 năvoade de plajă. Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică 2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei În Delta Dunării, sunt înregistrate official 28 de localităţi (sate, cătune şi un oraş), cu o populaţie care a cunoscut, dealungul timpului fluctuaţii legate de evoluţia importanţei economice a zonei. În perioada 1912-2002, evoluţia numerică a populaţiei a fost în descrescreştere, chiar dacă au fost şi intervale de timp în care populaţia a crescut (Tabelul 2.11.1). În acest interval numărul locuitorilor Deltei Dunării s-a redus cu peste 3.500 de locuitori, corespunzător unei scăderi medii anuale de 2,5‰. Cel mare spor al populaţiei s-a produs între anii 1948-1956 (12,6‰), situaţie datorată sporului natural din mediul rural (13,4‰), iar cel mai scăzut spor a avut loc în perioada 1966-1977 (-14,7‰) datorat, deasemenea scăderii populaţiei rurale care în perioada amintită s-a redus cu ¼ (peste 4000 de persoane). Acest declin demografic s-a datorat migraţiei forţei de muncă, în mod deosebit, spre Tulcea. Inundaţiile mari din anii 1970 şi 1975 a determinat, de asemenea, ca o parte a populaţie rurale să se strămute în zonele extradeltaice. În perioada 1966-1977 populaţia a scăzut semnificativ în toate comunele din deltă: Cetalchioi, -43,6‰, Maliuc, -30,0‰, C.A. Rosetti, -27,9‰, Pardina, -19,3‰. După 1990, în Delta Dunării a continuat să scadă populaţia locală atât în mediul urban cât şi în mediul rural, chiar dacă, în această perioadă, s-au înregistrat şi sporuri pozitive în unele localităţi, în deosebi după 1997, ca urmare a revenirii unor locuitori în urma restructurării activităţilor din industrie (C.A.Rosetti, 34,9‰, Pardina, 33,8‰, Ceatalchioi, 16,1‰). În celelalte localităţi s-a menţinut tendinţa de scădere (Sf. Gheorghe, -3,3‰, Maliuc, 1,5‰). Se mai remarcă faptul că unele localităţi au o populaţie foarte redusă, sub 54 de locuitori (Cardon, Câşliţa, Tatanir), că localitatea Ostrovu Tătaru numai are nici un locuitor, în timp ce în localitatea Uzlina din comuna Murighiol, pe lângă cei 6 locuitori înregistraţi official, sunt numeroase gospodării aparţinând unor proprietary rezidenţă în alte localităţi ale judeţului sau din alte judeţe.
Tabel 2.11.1 Evoluţia populaţiei din Delta Dunării, la recensăminte (Gâştescu, 2006) Anii 1912 1930 1966 1977 1992 1997 2002 Urban 7.347 6.399 4.005 5.484 5.484 5.137 4.601 Rural 10.459 12.135 15.713 9.046 9.046 8.475 9.694

66

_________________________________________________________________________________

Total

17.806

18.534

19.718

14.530

14.530

13.612

14.295

Aceeaşi tedinţă se menţine şi după 2002 (Tabelul 2.11.2) Satele din deltă se încadrează, în marea lor majoritate (88,5%), în categoria satelor mici şi foarte mici (Tabelul 2.11.2). Analizând situaţia populaţiei în anul 2006 se constată că doar o singură aşezare rurală are mai mult de 1000 de locuitori (Chilia Veche), iar Sf. Gheorghe se poate încadra în categoria localităţilor de mărime medie. Oraşul Sulina se detaşează, prin poziţia şi evoluţia sa în cadrul deltei. Dezvoltarea Sulinei a avut mai puţine conexiuni cu spaţiul deltaic şi a beneficiat de hinterland internaţional la care o justifica statutul de porto-franco de la începutul secolului. Abia din a doua jumătate a secolului XX, acest oraş a trebuit să-şi stabilească legăturile cu satele învecinate.
Tabelul 2.11.2 Evoluţia populaţiei în localităţile din Rezervaţie în perioada 2005-2006 Nr. Municipiu, Oraş, Localitatea Număr Număr Crt. Comună locuitori locuitori 2005 2006 1 Tulcea T. Vladimirescu 383 381 2 Sulina Sulina 4.708 4.630 3 Ceatalchioi Ceatalchioi 258 396 4 Ceatalchioi Plauru 67 96 5 Ceatalchioi Sălceni 43 78 6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 129 260 7 Chilia Veche Chilia Veche 2.803 2.428 8 Chilia Veche Câşliţa 13 13 9 Chilia Veche Tatanir 54 54 10 Chilia Veche Ostrovu Tătaru 0 0 11 Pardina Pardina 787 606 12 C.A.Rosetti C.A. Rosetti 277 300 13 C.A.Rosetti Sfiştofca 163 139 14 C.A.Rosetti Letea 460 437 15 C.A.Rosetti Cardon 19 27 16 C.A.Rosetti Periprava 320 297 17 Crişan Crişan 463 465 18 Crişan Mila 23 410 405 19 Crişan Caraorman 492 490 20 Maliuc Maliuc 333 320 21 Maliuc Partizani 455 440 22 Maliuc Gorgova 142 130 23 Maliuc Vulturu 78 55 24 Maliuc Ilganii de Sus 88 70 25 Beştepe Băltenii de Jos 98 90 26 Nufăru Ilganii de Jos 88 85 27 Murighiol Uzlina 4 6 28 Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe 1.064 880 Total 14.199 13.578

Structura etnică a populaţiei este constituită în principal din populaţie românească, la nivelul anului 2002, aceasta fiind de 12.666 locuitori (86,85%), dar şi din prezenţa mai 67

_________________________________________________________________________________ substanţială a încă patru minorităţi naţionale: Lipoveni, 1.376 (9,46%), ucrainieni, 299 (2,5%), rromi, 69 (0,47%) şi ruşi 59 (0,4%). Densitatea medie a populaţiei este foarte scăzută (5,4 loc./km²), datorită suprafeţelor întinse de lacuri, gârle, canale, terenuri mlăştinoase, etc., nefavorabile dezvoltării unor aşezări omeneşti. Reţeaua rarefiată a localităţilor, numărul mic de locuitori, suprafaţa de uscat redusă au contribuit la menţinerea unui număr mic de locuitori şi a unei densităţi mici: Sf. Gheorghe (1,8 loc./km²), Pardina (2,2 loc./km²), Crişan (3,4 loc./km²), Maliuc (4,1 loc./km²), C.A. Rosetti (4,2 loc./km²), Chilia Veche (6,8 loc./km²), Ceatalchioi (6,9 loc./km²), Sulina (13,96 loc./km²). În ceea ce priveşte diferenţierile funcţionale, se constată că, de-alungul istoriei locuirii, spaţiul deltaic a cunoscut o asociere interesantă de activităţi economice. Pescuitul a rămas până în zilele noastre preocuparea de bază a celor mai multe aşezări, mai cu seamă a celor izolate între ape, legată de existenţa resursei piscicole şi s-a desfăşurat mereu în paralel cu comerţul şi cu navigaţia dealungul căilor principale de acces. În afara pescuitului s-au mai dezvoltat şi alte activităţi legate, fie de alte resurse naturale: terenuri agricole, păşuni, păduri, peisaj, plante medicinale, fie de alte cerinţe ale dezvoltării sociale: asistenţă sanitară, educaţie, comerţ, etc. 2.11.1 Resursele pescăreşti şi pescuitul Resursele pescăreşti sunt reprezentate de populaţiile piscicole de interes economic şi de bazinelor acvatice de apă dulce, salmastră sau marină din spaţiul geografic al Rezervaţiei. Ihtiofauna Rezervaţiei cuprinde circa 133 de specii, aparţinând unui număr de 43 de familii, majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Din numărul total al speciilor de peşti inventariate, circa 30 de specii de peşti, dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul activităţii de pescuit şi de piscicultură. Resursele pescăreşti de apă dulce sunt reprezentate de populaţiile de peşti de apă dulce din cele 160.000 ha de ape interioare spaţiului geografic al Rezervaţiei, din care 110.000 ha ape permanente, resursele pescăreşti marine se dezvoltă în apele litorale ale Mării Negre aferente Rezervaţie, de circa 140.000 ha, resursele de peşti marin migratori sunt reprezentate de speciile marin migratoare (sturioni, scrumbie de Dunăre) care folosesc atât spaţiul marin cât şi cel dulcicol al Rezervaţiei. Resursele pescăreşti de cultură sunt reprezentate de speciile de peşti crescute în bazinele amenajărilor piscicole din Rezervaţie. Din cele 27 de amenajări piscicole construite în Rezervaţie pentru piscicultură, în suprafaţă totală de circa 40.000 ha, doar în câteva se mai desfăşoară, în prezent această activitate (Babadag, Lunca, Sarinasuf). Pescuitul este una din cele mai vechi ocupaţii ale populaţiei din Delta Dunării şi reprezintă şi în prezent o activitate economică importantă ocupând mai mult de jumătate din populaţia activă a deltei, în prezent activând circa 1500 de pescari autorizaţi pentru desfăşurarea pescuitului comercial. Acestora li se adaugă şi reprezentanţii familiilor rezidente în spaţiul Rezervaţiei care au dreptul legal să pescuiască pentru consumul propriu, câte 3 kg de peşte pe zi. Se poate spune că această activitate ocupă, în scop comercial sau familial, toate familiile rezidente în Rezervaţie. Valorificarea resursei pescăreşti din bazinele acvatice naturale se bazează pe metode tradiţionale care au fost folosite din cele mai vechi timpuri. Primele reglementări ale 68

În anul 1896 apare prima Lege a pescuitului.368 1.070 2.000 tone/an. În anul 1974 a fost promulgată Legea Pescuitului şi Pisciculturii care s-a aplicat pe tot teritoriul ţării.000 ha. sportiv.081 586 315 289 220 297 368 272 273 122 155 Plătică 524 1.154 920 970 910 1. reprezentând pescuitul ilegal.3).044 1. Razim-Sinoie). mai multe perioade. Perioada 1970-1984.679 1. Din punct de vedere al scopului capturării._________________________________________________________________________________ pescuitului. pescăria peştilor marin migratori şi pescăria peştilor marini din zona litorală. caracudă) producţiile oscilând între 10.000 tone/an şi 20. a marcat un nou declin datorită îndiguirii celor peste 100. După biologia speciilor se distinge pescăria peştilor de apă dulce (deltă. situaţie care s-a agravat în perioada următoare. litoralul Mării Negre şi Razim-Sinoie.074 3.108 2.152 Babuşcă 647 1. Situaţia capturilor înregistrate oficial şi în special cea a capturilor din ultimile două decenii trebuie corectată cu valori ce pot fi estimate destul de dificil reprezentând cantităţile de peşte capturate de populaţia locală în scopul consumului propriu (circa 3 kg/zi/familie) dar şi cu valori. A urmat o perioadă de redresare (1960-1970). a introdus reglementări bazate pe o bună cunoaştere a biologiei speciilor de peşti. lin.032 1. din deltă şi zonele adiacente cu valori ale capturilor în jur de 15. apar în Evul Mediu şi apoi în timpul administraţiei otomane.000-6. dealungul istoriei recente de circa 50-60 de ani. locul crapului fiind luat de speciile stagnofile (babuşcă. care a oprit pescuitul peştilor sub o măsură minimală.668 2.095 998 1. bazate pe experienţa generaţiilor.1984-1994.000 tone/an. căruia îi revine meritul de a fi elaborat principiile de management a pescăriilor în fluvii şi delte neregularizate.060 940 883 822 882 885 569 Somn 45 28 22 14 20 17 80 95 110 115 99 78 Crap 119 106 63 28 41 25 119 112 125 117 185 191 Şalău 214 287 99 81 85 54 141 68 80 104 64 62 Ştiucă 7 6 4 11 28 5 52 95 78 73 42 38 Biban 13 6 4 5 3 4 16 23 27 17 7 12 Scrumbie 317 946 649 484 680 451 23 83 116 261 215 383 Sturioni 20 5 8 5 7 5 13 18 24 25 19 17 Alte specii 378 229 193 88 58 39 50 31 55 79 56 49 69 .121 1. în Rezervaţie se practică pescuitul comercial.526 5.972 6. În prezent.3 Capturile de peşte din Delta Dunării (tone) Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total 5. Pescăriile din spaţiul actual al Rezervaţiei au parcurs.11.732 3. În perioada 1994-2006 capturile s-au situat în jurul valorilor 2500-3000 tone/an (Tabelul 2. Dunăre. deasemenea destul de dificil de estimat.573 3. La sfârşitul deceniului al cincilea din secolul trecut se marca primul declin al pescăriei datorită efectelor negative ale îndiguirii Luncii Dunării care au afectat populaţiile de ciprinide în general şi cea de crap în special.100 1. exploatarea resurselor pescăreşti din Delta Dunării este reglementată prin acte normative şi norme de aplicare ale acestora de către administratorul resursei (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură) şi de către utilizatori în scopul asigurării utilizării durabile a acestora. valabile şi în zilele noastre.276 1. Tabel 2. prin stabilirea unui nou echilibru în structura ihtiofaunei. Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui Grigore Antipa.964 3.630 2. în care au avut loc modificări importante atât în ceea ce priveşte condiţiile de mediu dar şi în ceea ce priveşte modul de organizare al pescuitului.595 3.794 Caras 2.382 1. a potenţialului zonelor şi pe rolul factorului hidrologic.016 1.000 tone/an. cu prevederi speciale pentru Delta Dunării. când capturile anuale au scăzut foarte mult în jurul a 5. ştiinţific şi familial.11.

342 3. capturilr fiind dominate de plătică. gingirică.000 2. Capturile realizate sunt dominate de scrumbie de Dunăre. Capturile sunt dominate de specii de talie mică (hamsie.801 2.504 3.835 6. ave. pe toată coasta marină aferentă Rezervaţiei.078 2. etc. Tot în această zonă se realizează şi capturi de raci şi broaşte. În Delta Dunării propriu-zisă. În Dunăre şi braţele sale.277 3.848 6. pălămidă. plătică şi babuşcă. crap.630 2.444 5._________________________________________________________________________________ 2005 2006 2007 3.964 3. plătică.280 4. taliene) şi active (năvoade. Capturile realizate în această zonă sunt dominate de caras. (calcan. scrumbie albastră.639 % 62 56 62 44 97 60 81 57 65 81 80 107 Specii dulcicole (tone) 2. Dinamica capturilor comerciale de peşte din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cota anuală (tone) 5.504 3.584 1.592 2. caras.369 3. şi cu năvoade. sturioni. pripoane.879 174 238 307 525 727 635 74 81 178 127 109 99 97 151 184 82 147 97 16 34 24 505 213 138 11 - 54 206 82 Activitatea de pescuit comercial se desfăşoară în mai multe zone.711 2.094 4. babuşcă. se desfăşoară un pescuit pasiv cu taliene gigant şi semigigant.794 3.906 4. În această activitate se folosesc uneltele şi metode tradiţionale practicânduse atât formele de pescuit activ cu setci în derivă sau pasive cu setci fixe. pescuitul se desfăşoară cu capcane de tip vintire şi taliene de Razim.662 2. taliene. pescuitul se desfăşoară în tot cursul anului cu excepţia perioadelor de prohibiţie (30 de zile pe zona de graniţă şi 60 de zile în celelalte zone) şi cu intensificări sezoniere în anumite zone (toane) pentru capturarea speciilor marin migratoare.393 Captură realizată (tone) 3. în sezonul rece. Cea mai mare parte a capturilor se realizează cu năvoadele.806 4. Tabel nr. În zona costieră şi marină.307 2. în zone situate dincolo de izobata de 20 m. rechin) fiind foarte slab reprezentate.504 2.639 1.716 3. stavrid.793 3. În complexul Razim – Sinoie. iar perioada de prohibiţie este mai lungă faţă de restul Rezervaţiei însumând de 90 zile. caras şi şalău.490 2. voloage).111 4. în sezonul cald.597 3.633 3. pescuitul se desfăşoară în tot timpul anului (cu excepţia perioadei de prohibiţie de 60 de zile) folosindu-se tipuri de unelte pasive (vintire.568 2.643 1. metodele şi uneltele de pescuit fiind specifice pentru fiecare zonă. chefal. ciprinide asiatice. Sunt interzise avele şi setcile.485 Specii marine (tone) 482 254 502 218 324 102 162 66 86 34 14 16 Specii migratoare (tone) 489 749 524 35 108 151 287 233 400 515 213 138 70 . şprot) speciile mai valoroase.743 3. Destul de sporadic se desfăşoară şi un pescuit activ cu nave mici de traulare.342 3.629 2.604 2. vintire.595 3.

_________________________________________________________________________________ Dinamica capturilor totale de peste din RBDD (to) Cota an Total realizat Dulcicoli Total Marini Total Migratori Total 19 96 0 10 20 30 40 50 60 70 00 00 00 00 00 00 00 19 97 Capturi (to) 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 Lista speciilor care fac obiectul activităţii de pescuit Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată de un număr mai redus de specii de peşti.) PMM (Peşte marin mărunt) 1 Nr. Specii migratoare Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 11 12 13 14 15 16 17 18 11 12 13 71 . Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii. Structura pe specii şi categorii a capturilor Nr. Din numărul total al speciilor de peşti inventariate în RBDD circa 30 de specii de peşti. Crt. eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau migratoare. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 20 07 Specii marine Gingirică (Clupeonella cultriventris) Hamsie (Engraulis encrasicholus) Chefal (Liza aurata) Ostreinos (Liza saliens) Barbun (Mullus barbatus) Cambulă (Platichthys flesus) Calcan (Psetta maxima) Şprot (Sprattus sprattus) Rechin (Squalus acanthias) Rizeafcă (Alosa caspia nordmanni) Stavrid (Trachurus ponticus) Guvizi (Gobius sp. Crt. dulcicole. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Specii dulcicole Caras (Carassius gibelio) Plătică (Abramis brama) Babuşcă (Rutilus rutilus) Somn (Silurus glanis) Şalău (Stizostedion lucioperca) Ştiucă (Esox lucius) Crap (Cyprinus carpio) Sânger (Hypophthalmichthys molitrix Novac (Aristichtys nobilis) Cosaş (Ctenopharyngodon idella) Lin (Tinca tinca) Biban (Perca fluviatilis) Batcă (Abramis bjoerkna) Morunaş (Vimba vimba) Avat (Aspius Aspius) Mreană (Barbus barbus) Sabiţă (Pelecus cultratus) Alte specii de apă dulce Nr. aparţinând unui număr de 43 de familii.

a fost instituit statutul de pescar individual autorizat pe baza permiselor de pescuit ce se atribuiau direct pescarilor de către Administraţia Rezervaţiei. După anul 2005. permisele fiind eliberate de societăţi pentru pescarii permanenţi şi sezonieri. funcţionând în coordonarea Consiliului Judeţean Tulcea şi totodată au apărut şi primele societăţi piscicole cu capital privat. După 1990. 69/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. tipul acestora (taliene. 516/1997 privind unele măsuri pentru exercitarea pescuitului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a Legii nr. cărora le-au fost alocate anual cote-plafon (pe zone şi specii). modul de marcare al uneltelor fixe. când a fost emisă H. În această perioadă sau înfiinţat circa 100 de societăţi comerciale cu profil pescăresc şi au funcţionat 40 de puncte de colectare. în această perioadă. Din 1997.). pripoane. a cărei valoare a fost stabilită funcţie de importanţa zonelor de pescuit prin licitaţie. şi până în 1991. colaboratori pe bază de contracte individuale pentru prestarea serviciului de captuarea peştelui. În acest fel. năvoade. au fost delimitate 25 de zone de pescuit dreptul de valorificare a resurselor piscicole din aceste zone fiind concesionat de 16 societăţi comerciale. un nou act normativ (Legea nr. 311/2002. anul înfiinţării Rezervaţiei. 113/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. setci. în perioada de după 1990. pescuitul şi acvacultura) a stabilit că dreptul de 72 . etc. Prin aplicarea acestor acte normative şi a HG nr. constând în concesionarea dreptului de valorificare a resurselor piscicole din Rezervaţie. Administraţia Rezervaţiei a jucat un rol activ. pescarii au devenit iniţial salariaţi ai acestor societăţi. Au fost autorizaţi. precum şi reglemetările privind modul de desfăşurarea activităţii de pescuit. în perioada 1990-2004. 82/1993. vintire. Administraţia Rezervaţiei a impus reglemetări menite să asigure protejarea speciilor periclitate şi de interes conservativ precum şi valorificarea durabilă a speciilor de interes economic. societăţile comerciale cu capital de stat sau privat şi-au desfăşurat activitatea în Rezervaţie în conformitate cu Protocolul încheiat între Consiliul Judeţean Tulcea şi Administraţia Rezervaţiei şi au activat în baza unor acorduri de pescuit eliberate de Administraţie şi a unor cote-plafon stabilite împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. peste 1500 de pescari individuali şi pentru prima dată. valorificarea resurselor piscicole s-a făcut de către întreprinderile cu profil complex din cadrul Centralei Delta Dunării. permisele individuale de pescuit cuprindeau elemente pentru dimensionarea efortului de pescuit stabilindu-se numărul maxim al uneltelor folosite (50 de unelte). în cea mai mare parte. dându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţii de pescuit prin autorizarea individuală a pescarilor sau a asociaţiilor familiale (AF) conform prevederilor Decretului-Lege nr 54/1990. punctele autorizate pentru înregistrarea capturilor şi pentru colectarea şi comercializarea acestuia.G. Ca administrator al resursei piscicole. în baza Legii nr. În această perioadă au activat 12 societăţi piscicole cu capital de stat provenite din fosta Centrală „Delta Dunării” şi 8 societăţi cu capital privat._________________________________________________________________________________ Organizarea pescuitului din Delta Dunării a cunoscut mai multe etape. 192/2001 privind resursele acvatice vii. Din anul 2003. alocate fiecărei societăţi. s-a adoptat un nou mod de valorificare a resurselor piscicole. zonele de pescuit. iar ulterior. 219 privind regimul concesiunilor. societăţi care s-au angajat prin contractele de consesionare să plătească statului o redevenţă. În ultimile decenii ale secolului trecut. În perioada 1990-1997. aceste întreprinderi s-au transformat în societăţi comerciale cu profil piscicol cu capital de stat. privind concesionarea dreptului de valorificare a resurselor piscicole din Rezervaţie.

În crescătorii se creşteau specii de cultură: crap. 1180 autorizaţii. la acelaşi nivel cu forţa de muncă folosită pentru pescuitul în bazinele naturale. din care 32 autorizaţii pentru asociaţii/organizaţii de pescari. în condiţiile liberalizării preţurilor la energie şi forţă de muncă. Carasuhat 220 220 3. (ha) locale judeţean 1. care au permis Administraţiei Rezervaţiei să continuie reglementarea şi monitorizarea activităţii de pescuit din perimetrul Rezervaţiei. 15 autorizaţii pentru societăţi comerciale. Rezervaţia Biosferei preluând statutul de gestionar al resurselor piscicole din spaţiul deltaic. foarte multe dintre acestea fiind abandonate datorită cheltuielilor de producţie foarte mari care au făcut ca activitatea de piscicultură să devină nerentabilă. Ceamurlia II (Sarica) Chilia I 600 2. Începând din 2005. Producţia marfă livrată la piaţă. forţa de muncă angajată în activitatea de piscicultură a fost de circa 900 oameni.4). în acea perioadă. În anul 2006. Tabel 2. conform Ordinului MAPM 647/2001.900 4. s-a menţinut la nivele de 4-5 mii tone/an. 5.800 2. 3 autorizaţii de mediu pentru capturare reproducători sturioni şi 1130 autorizaţii pentru pescari individuali. Suprafeţele îndiguite devenite nerentabile din punct de vedere al scopului şi abandonate au fost incluse într-un program complex de lucrări pentru renaturare sau reconstrucţie ecologică (Tabelul 2. anual. organizaţiilor de pescari din domeniul pescuitului comercial. Babadag 1. administratorul unic al resursei piscicole devine Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. persoane fizice şi/sau juridice. S-au înregistrat şi producţii marfă mai mari în anii 1976-1977 dar cu un consum foarte mare de furaje. sânger. prin studii de evaluare a resurselor pescăreşti elaborate de către consultanţi de specialitate şi avizate de Academia Română – Comisia Monumentelor Naturii.800 1. Ceamurlia I 2. În această perioadă.230 600 2. Denumirea Suprafaţa Consilii Consiliul Crt. dar cea mai mare parte a amenajărilor s-a realizat în perioada 1969-1974.11. pe baza cotelor exploatabile stabilite pe complexe de bazine piscicole. administrarea acestor suprafeţe se face în prezent de către Consiliul Judeţean Tulcea sau de către Consilii Locale. în Delta Dunării erau realizate 30 de amenajări piscicole în suprafaţă totală de circa din care funcţionau 29 de amenajări piscicole.900 2. funcţionarea amenajărilor piscicole s-a schimbat foarte mult. novac. Autorizarea activităţii de pescuit din Rezervaţie se face.11. Accesul la resursele acvatice vii în vederea practicării pescuitului se face în baza permisului de pescuit comercial pentru în zona solicitată.4 Amenajările piscicole din perimetrul Rezervaţiei Nr. eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi al autorizaţiei de mediu eliberată de Administraţia Rezervaţiei. s-a consolidat statutul de autoritate de mediu al Administraţiei Rezervaţiei şi acela de administrator de arie protejată. Administraţia Rezervaţiei a eliberat. cosaş. legal constituite şi recunoscute pe baza criteriilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.230 Situaţia actuală În exploatare Neutilizată În program de renaturare Neutilizată În program de 73 . Îndiguirea suprafeţelor pentru piscicultura a început în anul 1961. În această perioadă. În 1989. După 1990._________________________________________________________________________________ valorificare a resurselor piscicole se atribuie în mod direct pescarilor. Pe teritoriul Rezervaţiei se practică şi piscicultură pe suprafeţe amenajate.

9. 25. Terenurile agricole reprezintă 12. 10. 30.683 617 1. Chilia II (Hreblea) Dranov-Ghiol Dunavăţ I Dunavăţ I (EC1.100 1. cu cele două activităţi specifice: cultivarea pământului şi creşterea animalelor. 27. Activitatea agricolă se desfăşoară în baza autorizaţiilor de mediu pentru terenurile din categoria “terenuri agricole” şi în baza permiselor de practicare a agriculturii pe terenurile ieşite temporar de sub ape.270 1. 74 .260 700 1.505 renaturare În exploatare În exploatare În exploatare În program de renaturare Neutilizată În exploatare Neutilizată În program de renaturare În program de renaturare În exploatare Utilizată parţial Neutilizată În exploatare Neutilizată În exploatare În exploatare Neutilizată Neutilizată Neutilizată În program de renaturare Neutilizată În exploatare În program de renaturare În exploatare În exploatare 420 265 1.070 452 1.350 1. 11. 20.350 1. de aceea se impune reactualizarea studiilor pedologice.575 420 265 334 137 375 617 224 18 - 700 2. 29.344 313 240 3. Agricultura se desfăşoară în sistem privat şi cuprinde două activităţi majore: cultivarea cerealelor şi a altor plante şi creşterea animalelor.050 2.615 590 1. 23. cea mai mare pondere o are terenul arabil (63%).651 334 700 1. EC2) Dunavăţ II (EC3.505 1.344 331 240 2.615 590 1.709 6. 19. 15. 12. 16. mai vechi de 10 ani. 21. 13. urmat de pajişti naturale (36. EC4) Enisala Grădina Olandezului Holbina I Holbina II Iazurile Independenţa (Murighiol) Litcov Lunca Maliuc Sălcioara (6 Martie) Obretin I Obretin II Perişor Periteaşca Popina Rusca Sarinasuf Stipoc Tăuc Topraichioi TOTAL 700 2.2 Terenurile agricole şi agricultura Agricultura._________________________________________________________________________________ 6. 28. 22. 14. Situaţia existentă este într-o continuă dinamică. Localnicii acestor ţinuturi înconjurate de ape îşi asigurau o parte din cele necesare traiului cultivând terenurile ieşite temporar de sub ape (platforme).176 2.070 315 1050 2. 7.575 1. Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole. Viile şi livezile ocupă suprafeţe nesemnificative pe terenurile private ale locuitorilor.651 2. 26. 24.270 1. 18. este una din cele mai vechi îndeletniciri a populaţiei din Rezervaţie.308 1.7%). 17.709 6.453 ha.400 2.11. însumând un total de 61. 8.9% din Rezervaţie.

1.480 2. rapiţă. Carasuhat 2.947 ha (64 %) se află în incintele agricole îndiguite şi desecate. Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele incinte îndiguite (Pardina. Din suprafaţa de 61. Agroecosistemele din delta maritimă sunt reduse ca suprafaţă dar şi ca potenţial agro-productiv. echipamentelor şi condiţiilor de efectuare a tratamentelor. domeniu public de interes local (amenajări piscicole şi pajişti). restul fiind pe grindurile continentale. Pardina 27. 39. Murighiol-Dunavăţ 2. În condiţiile unui management bun. Tulcea-Nufăru 2. Sulina 400 8. mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei naturale şi a fertilităţii solului. Babina 2. culturi furajere. grindurile fluvio-marine şi sesul deltaic. soia şi plante furajere. Nufăru-Bălteni 10. legume. ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot avea o mare capacitate de producţie pentru cereale păioase. cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind utilizarea produselor. porumb. Furtuna 2. floarea soarelui.538 TOTAL Situaţia actuală În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială Renaturată Renaturată Renaturată Neutilizată În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială În exploatare parţială Tratamentele de protecţie fito-sanitară se aplică utilizând numai produsele fitosanitare şi substanţele chimice prevăzute în lista aprobată pentru teritoriul Rezervaţiei. terenurile agricole din Rezervaţie sunt: domeniu public de interes judeţean (polderele agricole).580 6.În delta fluviomaritimă terenul arabil reprezinta doar 0.115 7. porumb. cartofi. Mahmudia-Murighiol 12.683 13. Ca formă de proprietate. Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare (studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă).081 4. Denumirea polderului Suprafaţa (ha) crt. Tabelul 2.11._________________________________________________________________________________ Ca localizare. În vederea reducerii la minim posibil a presiunii chimice asupra solurilor aflate în zona de competenţă. care determină şi modul de folosinţă. Produsele au 75 . majoritatea terenurilor arabile sunt localizate în zona economică a deltei fluviatile. Tehnologiile de exploatare agricolă utilizate sunt stabilite de utilizatori (concesionari). Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu grâu. dominante în structura terenurilor agricole în aceasta zonă fiind pajiştile.032 3. Cernovca 1. restul fiind proprietate privată a persoanelor fizice. Sireasa 5.100 5. Administraţia Rezervaţiei a emis Lista produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. în regim liber de inundare.4 Amenajările agricole din Rezervaţie Nr. în funcţie de scop şi de posibilităţi.453 ha teren agricol. Bălteni-Beştepe-Mahmudia 840 11. În incintele agricole îndiguite terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru producerea cerealelor. Tătaru 2.12 ha/locuitor. Sireasa. grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare.811 9.

prin lucrări hidrotehnice de îndiguire şi desecare. De asemenea. Asigurarea unor locuri de muncă pentru populaţia locală nu este prioritară în investiţiile din agricultură. De asemenea. se rezumă în general la monocultură. cu rezultate bune.A. etc. Instalaţiile de irigat existente la două societăţi nu au fot utilizate datorită imposibilităţii deplasării lor pe teren. iar rezultatele obţinute sunt în general slabe. Creşterea animalelor se face în sistem extensiv. Agricultura tradiţională. insecto-fungicide. cabalinele sau porcinele sunt crescute în stabulaţie liberă pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. 494 ha datorită sărăturării._________________________________________________________________________________ fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. cu terenuri agricole. Nu se fac tratamente fito-sanitare şi nu se practică rotaţia culturilor. Creşterea animalelor. staţia de desecare “Batacu” nu a funcţionat corespunzător şi nivelul pânzei freatice s-a menţinut ridicat favorizând fenomenul de sărăturare. seminţe. acoperind doar necesităţile familiale. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale. având în vedere accesul facil la apă. ingrăşăminte. suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”. aplicând tehnologii moderne care să permită exploatarea eficientă a producţiei animale. alături de pescuit. datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole. În Delta Dunării. dar şi lipsă de fonduri băneşti. ea nu mai poate fi deplasată până la uscarea solului.) 76 . care este o activitate tradiţională a locuitorilor din Rezervaţie. Pe teritoriul Rezervaţiei nu sunt sisteme de irigaţii funcţionale. înlocuind zonele umede si inudabile. Rosetti. sunt deseori utilizate pentru păşunat. C. Mila 23 etc.545 ha pajişti) din terenurile agricole şi în mică măsură alte terenuri neagricole sunt folosite pentru creşterea animalelor. procesele de sărăturare secundară. Periprava. O data cu execuţia acestor lucrări şi introducerea acestor terenuri în circuitul agricol au apărut şi o seama de probleme neprevăzute: lipsa forţei de munca pentru o agricultură de tip industrial. De menţionat că sărăturarea solului se datorează faptului că în incinta agricolă Pardina. consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se în apropierea cifrei de 1 kg de produs brut la 1 ha de teren arabil. după cum şi suprafeţe cu folosinţă „stuf” sau „forestieră” au fost utilizate ca păşune. Bovinele. ca parte a tehnologiilor de piscicultură aplicate pentru refacerea bazinelor piscicole. întrucât roţile instalaţiei se afundă în solul umezit. desfăşurată pe suprafeţe de câteva hectare. Odată pornită instalaţia. populaţia locală mai practică agricultura pe terenurile ieşite temporar de sub ape (platforme). reprezintă principalele surse de venituri în localităţile izolate din Delta Dunării Caraorman. Peste 36% (22. reducerea rezervelor de carbon organic şi managementul dificil al unor sisteme dezechilibrate ca urmare a faptului că intrările (combustibil. Creşterea animalelor – cealaltă ramură a agriculturii – este o îndeletnicire veche a populaţiei locale de pe teritoriul Rezervaţiei. Acest fapt se datorează fragilităţii solului. Letea. Activitatea de cultivare a plantelor se mai desfăşoară în cadrul amenajărilor piscicole. Fondul funciar agricol din Rezervaţie a început să se extindă în perioada 1938-1940. Există un procent mare de neutilizare a terenului din diverse cauze: excesul de umiditate. Pe teritoriul Rezervaţiei nu există complexe zootehnice funcţionale în care să se desfăşoare creşterea animalelor în sistem intensiv.

Creşterea gradului de ocupare a populaţiei în acest domeniu se mai poate face prin promovarea unor activităţi tradiţionale (împletituri din nuiele de răchită.845 ha (57%) sunt păduri plantate şi 6. foste perdele de protecţie.656 ha. În arborete. cele din ultima categorie provin din renişuri. Din aceasta. Principiul general de renaturare a incintelor îndiguite este acela de conectare la regimul natural de inundabilitate. care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurile braţului Sf. Suprafaţa pădurilor din Rezervaţie (cele mai stabile ecosisteme terestre) acoperită cu asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi. Renaturarea suprafeţelor îndiguite. în regim liber de inundaţie. răşinoasele fiind slab reprezentate (36 ha) prin specii de pin negru şi chiparos de baltă. Direcţia Silvică Tulcea. pădurile din Rezervaţie au. Gheorghe în zona cuprinsă între Km 79 şi Km 63. cu activităţile tradiţional-economice ale populaţiei locale: pescuitul. salcâm. etc. vânătoarea. astfel.11. suprafaţa fondului forestier din Delta Dunării este de 22. silvicultura şi exploatarea lemnului Fondul forestier este constituit din totalitatea suprafeţelor pădurilor. Din punct de vedere ecologic şi economic.). producţie şi administraţie silvică. şi zone de silvostepă uscată ce cuprind arborete de pe versanţii imediaţi din vecinătatea Braţului Tulcea şi în continuare pe Braţul Sf. tăierea stufului. Foioasele sunt reprezentate în special prin clone de plop euroamerican. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială. Vegetaţia forestieră s-a extins în mod spontan şi în zone situate în afara fondului forestier înregistrat. 2. etc. vânatul şi altele. funcţie de protecţie (73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin (27% din suprafaţă). plop alb.377 ha.Romsilva. ponderea este deţinută de specii de foioase (15. iar pe plan secundar ciupercile. 16% se găsesc pe terenurile joase din delta fluvială. este de 15.Refacerea funcţiilor ecologice conduce la dezvoltarea resurselor tipice zonei. Impactul negativ al acestor agro-sisteme asupra ecosistemelor vecine. 8. În ceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea de masă lemnoasă. În conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004. o suprafaţă de circa 3. recreerea.000 ha acoperită cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier. a terenurilor destinate împăduririi şi a suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură. Se apreciază. plop negru. fiind plantate artificial. plantele medicinale. pădurile din Rezervaţie sunt situate în două zone fitoclimatice: zona silvostepei umede ce cuprinde arborete de luncă şi deltă fluvială. 77 .341 ha). Economia forestieră absoarbe o mică parte din forţa de muncă disponibilă în Rezervaţie. Dintre pădurile naturale. frasin de Pensilvania. După cateva încercări de practicare a agriculturii unele din aceste zone au fost abandonate. preponderent._________________________________________________________________________________ erau mult mai mari decât ieşirile (producţia agricolă). păşunatul.532 ha (43%) sunt păduri naturale. constituie o componentă principală în cadrul obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei de conservare a biodiversităţii în Delta Dunării. Din punct de vedere al reliefului. stejar.3 Fondul forestier. Fondul forestier din Rezervaţie se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor . Gheorghe (partea dreaptă) şi numeroase trupuri mici de pădure în zona nisipurilor continentale de la Dunavăţul de Sus şi Dunavăţul de Jos. salcie albă. şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură.

pentru pădurile din Rezervaţie de specii diverse de esenţă tare (5%) şi specii de esenţă moale (95%). se exploatează în cadrul 78 .000 mc).000 mc de masă lemnoasă. Păduri se găsesc şi în unele areale din interiorul deltei. Pădurile din delta fluvio-marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi din delta fluviatiă. suprafaţa exploatată de pădure este practic egală cu suprafaţa pe care s-au efectuat plantări. pe grindurile Letea. Exploatarea masei lemnoase se face preponderent prin firme private dar şi în regie proprie de Regia Naţională a Pădurilor . Caraorman şi în luncile braţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe. în colaborare cu specialiştii din cercetare elaborează norme tehnice cu caracter specific privind regenerarea pădurilor din cadrul Rezervaţiei. Salcia plesnitoare (Salix fragilis). Se găsesc şi resturi ale vegetaţiei naturale şi sunt reprezentate prin exemplare de Frasin comun (Fraxinus angustifolia) şi de Frasin pufos (Fraxinus pallisae). Suprafeţele împădurite nu au fost modificate. Plopul alb (Populus alba). instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere. În ceea ce priveşte exploatarea lemnului. În mare parte au fost înlocuite cu plantaţii de plopi negri hibrizi de mare productivitate şi de interes economic. Pentru arboretele artificiale din zonele Letea şi Caraorman planurile de amenajament silvic includ executarea tăierilor de igienă. potenţialul productiv al pădurilor din Rezervaţie este de circa 173. produse secundare (19._________________________________________________________________________________ Pădurile din lunca Dunării se găsesc pe grindurile înalte şi sunt reprezentate de zăvoaie de salcie. Principalul produs al pădurilor îl constituie lemnul. Beneficiarii volumului de masă lemnoasă exploatată sunt agenţi economici cu capital privat. Plopul cenuşiu (Populus canescens). Arboretelor afectate în ceea ce priveşte starea de sănătate. asigurarea continuităţii producţiei de masă lemnoasă. de plopi şi zăvoaie de specii în amestec. care ocupă părţile mai joase şi plopişuri sau amestecuri de plopi şi sălcii pe părţile mai înalte. structurată în produse principale (149. în repartiţia vegetaţiei sunt caracteristice trecerile bruşte de la pădure la vegetaţia ierboasă psamofilă şi chiar halofilă.000 mc) şi produse din igienizare (5. Această posibilitate este reprezentată.pentru lucrările de igienizare şi pentru masa lemnoasă neadjudecată la licitaţie/negocieri de către agenţii economici. Pe suprafeţe restrânse. concomitent cu intensificarea funcţiilor de protecţie. Speciile forestiere din pădurile deltei fluviale sunt: Salcia albă (Salix alba). dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio-marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţă de 1. şi cele mai extinse arborete de plopi euroamericani de înaltă productivitate.280 ha. realizate prin plantaţii (97 % din totalul speciilor).000 mc). Organele silvice. precum şi plantaţii (plantaţii cu plopi negri hibrizi şi sălcii). datorită diferenţierilor morfologice (dune şi depresiuni interdune) şi ecologice. iar în zonele cu regim de protecţie integrală nu se intervine cu lucrări de exploatare. lucrări prevăzute prin amenajament silvic anual. Pădurile din delta fluvială se găsesc în cea mai mare parte de-a lungul celor trei braţe ale Dunării. ocoalele silvice efectuând doar lucrările de întreţinere şi exploatare planificate. Acestea sunt reprezentate prin zăvoaie de salcie. pe grindurile Letea şi Caraorman. Pornind de la conceptul că pădurea ca fenomen natural şi ca producătoare de resurse economice este o parte a mediului. dar şi pe gârlele şi canalele de legătură dintre acestea. silvicultura este o activitate de ecologie aplicată. Aici se găsesc arborete naturale. Acesta se concretizează prin tăierea creşterilor anuale ale pădurilor sub formă de posibilitate. Astfel.

4 Peisaj. şi valorificate ca lemn de foc pentru populaţia locală. Turism rural. masteranzi. ruinele cetăţii Heracleea de la Enisala. înţelegerea şi protecţia naturii. ruinele aşezării Dinogeţia. Turism itinerant. în cadrul căruia turiştii sunt găzduiţi şi ghidaţi de localnici. muzeul de artă orientală din Babadag). pentru studenţi. După această perioadă se reamarcă o tendinţă de creştere a numărului vizitatorilor români şi străini._________________________________________________________________________________ produselor de igienă sau accidentale. a urmat o perioadă de reducere a numărului acestora până la circa 15. durata mare de strălucire a soarelui: 2300-2500 ore/an. recreere. canalele. pe trasee acvatice. ruinele cetăţiigreceşti Istria.. Cura helio-marină. ruinele cetăţii bizantine de pe insula Bisericuţa. de clima ce creează ambianţă pentru activitatea de turism dar constituie şi un factor natural de cură în scopuri terapeutice (numărul mare de zile senine: 150-160. naturale sau antropice existente şi a exercitat şi exercită o atracţie deosebită pentru vizitatori. Resursele turistice naturale sunt reprezentate de relieful specific (dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman. Programe speciale de tineret. prin intermediul companiilor de turism. precipitaţii reduse: 350-400 mm/an. regimul termic ridicat. case memoriale (casa în care a locuit scriitorul Eugen Botez cu pseudonimul Jean Bart în Sulina). doctoranzi. Turism pentru practicarea sporturilor nautice. Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei sunt: Sejururi pentru odihnă. gârlele. vecinătatea Mării Negre. bălţile şi lacurile). Foto safari. Turism ştiinţiific pentru cercetători din diverse domenii de activitate (biologi. pentru cunoaşterea.). etc. Acestea includ vestigiile arheologice şi ruinele unor cetăţi sau ale unor aşezări omeneşti vechi ce atestă urmele de locuire şi etapele de ocupare a spaţiului deltaic (vestigiile cetăţilor Argamum de la Capul Doloşman. ihtiologi. turism Rezervaţia oferă multiple oportunităţi în turism datorită resurselor turistice.000 de turişti în 2003.).000. colecţii de artă populară şi etnografică (gospodăria ţărănească de la Enisala). Turism pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii sportive. în hoteluri şi pensiuni sau în hotelurile plutitoare. terestre sau mixte practicat individual sau în grupuri organizate de operatori de turism. de flora şi fauna găzduite de habitatele naturale.000 de turişti în 1971 la circa 148. Din datele pentru perioada 1971-2006. Principalele structuri de primire turistică 79 . se constată că după o creştere a numărului vizitatorilor de la circa 70. etc. apreciindu-se că în anul 2006 numărul acestora a ajuns la circa 45. Resursele turistice antropice sunt reprezentate de valorile culturale creiate de comunităţile umane dealungul timpului. etc. în 1979. Deasemenea sunt cuprinse în această categorie monumentele istorice.11. plajele litorale ale zonei costiere.000-50. precum şi mărturiile culturii populare locale.000. ornitologi. de arhitectură şi de artă. 2. mărturii sistematizate şi prezentate în muzee (Muzeul Delta Dunării din Tulcea.

s-au dezvoltat multe agenţii/tour-operatori.).11. În Delta Dunării. inclusiv în municipiul şi judeţul Tulcea. în prezent. cu sediul în Bucureşti sau în alte oraşe. inclusiv în municipiul Tulcea. în orice sezon. deasemenea. Tipul structurii de Capacitate de Capacitate de crt. multe familii de localnici găzduind şi însoţind vizitatorii în Delta Dunării.Turismul intinerant este potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic.018 1. deasemenea._________________________________________________________________________________ Oferta de cazare disponibilă în Rezervaţie cuprinde. Acest tip de turism reprezintă un important potenţial pentru îmbunătăţirea veniturilor populaţiei locale.107 4. Există. Cercetătorii au posibilitatea să descopere în această zonă numeroase oportunităţi pentru dezvoltarea cunoştinţelor privind evoluţia biomului deltaic. Pentru vizitatorii interesaţi de natură. în ultimii ani. în hoteluri plutitoare sau în căsuţe organizate în bungalouri. şalupe rapide şi bărci cu motor. circa 4450 de locuri în hoteluri şi pensiuni urbane şi rurale. combinând plimbări cu bărci propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau grindurile fluviale marine etc. ambarcaţiuni de agrement. hidrobuze (60-80 locuri) şi şalupe (4-15 locuri).Turismul rural are tradiţie în Rezervaţie.450 Creşterea numărului structurilor de cazare se datorează în primul rând tendinţei de creştere a investiţiilor în domeniul construirii de hoteluri şi pensiuni clasificate în localităţile din perimetrul Rezervaţiei dar şi în localităţile din jurul Rezervaţiei. Capacitatea de cazare a turiştilor în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (2003/2004) Nr. lucru ce 80 . la acestea adăugându-se ambarcaţiunile mici de tip „lotcă pescărească” sau „baracă de agrement” propulsate cu motoare termice sau electrice (foarte puţine) sau manual. vase de croazieră.. cazare cazare (2003) cazare (2004) 1 Hoteluri 1. Zona Rezervaţiei atrage un mare interes pentru organizarea şi implementarea diferitelor feluri de turism ecologic. 2. Tabelul nr. care oferă servicii turistice în Rezervaţie. numărul în creştere al locuinţelor modernizate de către localnici pentru a asigura găzduirea vizitatorilor..252 2 Hoteluri plutitoare 252 522 3 Campinguri 320 244 4 Cabane 26 20 5 Pensiuni 459 856 6 Popasuri turistice 50 7 Sate de vacanţă 262 488 8 Tabere 770 770 9 Vile 248 TOTAL 3. în special iubitorilor de păsări. Turismul pentru pescuitul sportiv este foarte apreciat de vizitatori de toate vârstele. un număr mare de unităţi plutitoare propulsate care susţine cererea de turism incluzând nave cu capacităţi mari de transport (200-400 de locuri). Turismul de recreere poate fi organizat de către companii specializate în hotelurile existente sau utilizând hotelurile plutitoare moderne combinând excursiile pe canale şi lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apă marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre. Majoritatea acestora au în dotare pontoane dormitor. Se remarcă. Delta Dunării oferă multiple posibilităţi celor ce vor să admire viaţa sălbatică. popasuri turistice sau campinguri (Tabelul 2. pentru orice specie de peşte.11.

Dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea protecţiei mediului Înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor. fără a afecta ecosistemele naturale. administrare ce presupune ca toate elementele de mediu să fie supravegheate şi analizate pentru determinarea celor mai adecvate modele de dezvoltare şi amenajare teritorială. Principiul prevenirii riscurilor ecologice (producerea unor efecte negative asupra mediului) şi a producerii daunelor. Trasee turistice pe teritoriul Rezervaţiei În perimetrul Rezervaţiei au fost stabilite 19 trasee turistice pe căile navigabile şi 7 trasee de drumeţie terestră (Anexa). Pentru cei care activează în zone protejate planificarea dezvoltării turistice trebuie să se facă în strânsă legătură cu administrarea ecologică. control. În ciuda potenţialului ridicat. avertizare şi intervenţie). Sistemele de planificare ecologică sau a mediului trebuie să ţină cont de următoarele principii şi acţiuni: Crearea sistemului de monitorizare integrată a mediului (supraveghere. Crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea planurilor de dezvoltare. Principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Principiul “poluatorul plăteşte”. 2. Traseele turistice stabilite pentru vizitatorii Rezervatie permit vizitarea celor mai interesante situri cu exercitarea unei presiuni minime asupra ecosistemelor Rezervaţiei. Utilizarea durabilă a tuturor resurselor existente. în condiţiile dezvoltării sale civilizate. Vastele situri deltaice dispuse de-a lungul a trei ţări (România.5 Fondul cinegetic şi vânătoarea 81 . Propuneri de dezvoltare durabilă a turismului Deoarece dezvoltarea turismului şi a infrastructurii turistice în judeţ şi pe teritoriul Rezervaţiei reprezintă o prioritate actuală atât la nivel naţional cât şi la nivel regional şi local este necesar a fi cunoscute toate datele necesare dezvoltării durabile a turismului. constituind o sursă importantă de venituri pentru populaţia locală. Obiectivele incluse în Planul de Management se axează în primul rînd pe organizare._________________________________________________________________________________ poate fi considerat una dintre cele mai eficiente forme de activitate economică. Principiul precauţiei în luarea deciziei. Republica Moldova şi Ucraina) creează posibilităţi interesante pentru turismul tranfrontier.11. prognoză. activitatea de turism desfăşurată în perimetrul Rezervaţiei nu este încă foarte dezvoltată şi nici foarte organizată. norme de practicarea turismului pe teritoriul Rezervaţiei ca activitate economică ce ar putea veni în conflict cu politica de conservare şi protecţie a naturii Deltei Dunării. apreciindu-se că numărul vizitatorilor neîregistraţi şi neorganizaţi care întră în Delta Dunării este încă destul de mare.

). este necesar să se revizuiască organizarea fondurilor de vânătoare deoarece art. fazanul (Phasianus colchicus L. într-o structură care este rezultatul unei evoluţii îndelungate. dar numai fazanul (Phasianus colchicus L. în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice fiecărui an.._________________________________________________________________________________ Resursa cinegetică a Rezervaţiei este reprezentată de speciile care formează fauna de interes vânătoresc. Urmare acestei situaţii s-au înregistrat scăderea efectivelor unor specii şi chiar dispariţia unor specii.). suprafeţele parcurilor naţionale. punctul j) privind definirea fondurilor de vânătoare.) au făcut ca dezvoltarea speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic să fie afectată prin 82 . gâsca mare – Anser albifrons. hermelina (Mustela herminea L. raţa lingurar – Anas clypeata.). ferăstraşul moţat (Mergus serrator). viezurele sau bursucul (Meles meles L. câinele enot (Nyctereutes procynoides). gâsca de vară – Anser anser rubirostris. căpriorul (Capreolus capreolus L. face parte lupul (Canis lupus L. Dintre speciile dispărute. 1.). Zonele de vânătoare din Rezervaţie sunt constituite în 15 fonduri de vânătoare delimitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr.) şi de specii cu păr. raţa suliţar – Anas acuta. bizamul (Ondrata zibethica L.).).). raţa pestriţă – Anas strepera. etc.). raţa cârâitoare – Anas querquedula. în ultimii ani. pisica sălbatică (Felis silvestris L. Activitatea de valorificare a speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic s-a încadrat.).). câinele enot (Nyctereutes procynoides L. ferăstraşul mare (Mergus merganses). datorită şi schimbărilor de mediu şi a influenţei omului. sin. Păsările de interes vânătoresc (specii de vânat cu pene) sunt reprezentate de specii nerăpitoare: gâştele sălbatice (gâsca de semănătură – Anser fabalis. iar speciile apărute prin imigrare din teritoriile vecine.).). 407/2006 privind vânătoarea şi a protecţiei fondului cinegetic). raţa fluierătoare – Anas penelope. temperaturi estivale foarte ridicate. mistreţul (Sus scrofa attila Thomas). şi potârnichea. Nu se includ în fondul de vânătoare suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan. resursa cinegetică din perimetrul Rezervaţiei este reprezentată de 14 specii de mamifere şi 54 de specii de păsări. suprafeţele siturilor patrimoniului natural universal şi suprafeţele strict protejate din cadrul zonelor umede de importanţă internaţională”. raţa mică – Anas crecca. alternanţe între perioadele cu nivele foarte ridicate şi cele nivele foarte scăzute. raţele sălbatice (raţa mare – Anas platyrhyncos. sunt bizamul (Ondrata zibethica L. suprafeţele rezervaţiilor ştiinţifice. Conform legislaţiei în vigoare. indiferent de proprietar şi astfel delimitate încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Situaţiile deosebite înregistrate în ultimii ani. şacalul (Canis aureus L. din punct de vedere climatic şi hidrologic (nivele ridicate ale Dunării pe perioade prelungite. şacalul (Canis aureatus). răpitoare: vulpea (Vulpes vulpes L. Lepus capensis). etc. Conform prevederilor legii vânătorii menţionate mai sus. potârnichea (Perdix perdix). În perioada 1960-1970 au avut loc şi acţiuni de colonizare cu noi specii. lişiţa (Fulica atra). menţionează că acestea sunt unităţi “de gospodărire cinegetică constituite indiferent de categoria de teren. şi de specii răpitoare: cioara cenuşie sau grivă (Corvus corvus) şi coţofana (Pica pica). etc. etc. Mamiferele de interes cinegetic (specii de vânat cu păr) sunt reprezentate de specii nerăpitoare: iepurele (Lepus europaeus Pallas.) şi căpriorul (Capreolus capreolus) s-au adaptat la condiţiile din Delta Dunării.

în 1990. trebuie menţinute măsura deschiderii sezoanelor de vânat numai dacă condiţiile climatice sunt favorabile sau măsura obligativităţii însoţirii grupurilor de vânători de agenţi ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei. etc.) a căror extragere a fost în atenţia specialiştilor. 2. perioada deceniilor 8-9 ale secolului trecut. Este necesară efectuarea evaluărilor vânatului de către asociaţiile de vânătoare pentru fiecare specie în parte. Au fost introduse restricţii în ceea ce priveşte lungimea sezoanele de vânătoare. Înfiinţarea Rezervaţiei. având parametrii constructivi necesari accesului unor barje de mare capacitate. Populaţiile principalelor specii de vânat înregistrează dinamici diferite în funcţie de condiţiile de mediu. Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lîngă mortalităţile directe ale vânatului terestru şi perturbări grave ale produselor de reproducere ce au determinat scăderea stocurilor de vânat. În zona grindului Chituc (localitatea Vadu) a fost inaugurată o unitate industrială de exploatare a metalelor grele din nisipul grindului. ca nisip peliculizat. Nisipurile cordoanele litorale conţin cantităţi modeste de minereuri de metale grele (titan.8% SiO) şi au constituit obiect de exploatare.6 Extragerea resurselor minerale._________________________________________________________________________________ perturbarea cuibăritului şi să impună măsuri specifice. în procesul tehnologic de la Combinatul Siderurgic de la Galaţi sau pentru secţiile de turnătorie în procesul de realizare a matriţelor. Nisipurile din grindurile fluvio-marine sunt bogate în nisip cuarţos (90. crom. respectiv. Între acestea. renunţându-se la evaluarea în comun a mai multor specii cum se procedează în prezent cu raţele şi gâştele sălbatice sau cu sitarii sau cu porumbeii sălbatici. activitate abandonată după 1990. condiţiile de mediu. în cea mai mare parte a cazurilor stabilindu-se amânarea deschiderii sezoanelor cu 1-2 luni. deasemenea revizuirea fondurilor de vânătoare din Rezervaţie în conformitate cu prevederile Legii nr. au fost şi sunt modificate avându-se în vedere rezultatele raportărilor capturilor. Nisipul din Grindul Caraorman a făcut obiectul unor proiecte de exploatare pentru a fi folosit ca materie pentru fabricarea sticlei. neînceperea exploatării zăcămintelor de nisip cuarţos. pe specii. 407/2006 precum şi revizuirea permanentă a speciilor admise la vânat (se impune analizarea oportunităţii continuării vânatului speciilor de mamifere şi a altor specii de interes cinegetic şi adoptarea unor măsuri de protejarea a acestora prin sistarea vânatului pe o perioadă mai lungă de timp). Au mai fost 83 . vanadiu. În acest scop s-au construit instalaţii de exploatare. Este foarte necesar.11. În scopul exploatării acestor zăcăminte a fost construit şi canalul Crişan-Caraorman. utilizarea resurselor energetice Resursele minerale din teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate de nisipurile grindurilor fluvio-marine şi la cele din cordoanele litorale. astfel încât propunerile privind numărul pieselor de recoltat. în vederea asigurării condiţiilor pentru refacerea populaţiilor. procesare şi transport a nisipului din dunele grindului. Pentru îmbunătăţirea activităţii de monitorizării a speciilor de interes cinegetic este necesară stabilirea obligativităţii transmiterii către Administraţia Rezervaţiei cu regularitatea impusă prin autorizaţiile de mediu a datelor referitoare la rezultatele acţiunilor de vânătoare. etc.. a făcut posibilă stoparea finalizării acestui obiectiv de investiţii şi. Pe fondul acţiunii conjugate a celorlalţi factori limitanţi naturali şi antropici se impune adoptarea unor măsuri în vederea asigurării utilizării durabile a resursei cinegetice din Rezervaţie.

Sectorul industrial. dispuse la adâncimi ce oscilează în jurul cotelor de -15. În afara apelor freatice. Măcin) şi sunt în curs de execuţie câteva ferme eoliene. Pentru culturile agricole. este evaluată la un potenţial ridicat. Capacitatea instalată de pompare a apei din aceste lacuri este de circa 94. aflat la adâncimi cuprinse între 0. Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) asigură apă pentru irigaţii prin pompare prin sistemele de irigaţii alimentate din Complexul Lacustru Razim-Goloviţa-Zmeica şi lacul Babadag. adâncimi ce variază în funcţie de cotele terenului şi de nivelulapelor superficiale ale Dunării. precum şi de lacurile Babadag. în suprafaţă totală de circa 17. precum şi de alte unităţi industriale din Tulcea. Acest potenţial începe să fie utilizat în prezent când s-au construit deja câteva unităţi de producerea energiei electrice folosind forţa vântului pe amplasamente situate în vecinătatea Rezervaţiei (Baia. pentru sectorul zootehnic şi pentru cel piscicol. Aceste ape subterane au un grad de potabilitate redus (din punct de vedere chimic. Dranov) sau apa din Dunăre intrată gravitaţional sau prin pompare în bazinele piscicole amenajate. cel mai important fiind SC Aker SA. -40 şi chiar mai jos. într-un an (circa 2500). apele subterane sunt de două categorii: alcaline bicarbonatate slab mineralízate şi clorosodice) şi nu pot fi folosite în scop economic. de complexul Lacustru Razelm-Goloviţa-Zmeica.11. forajele mai adânci au pus în evidenţă existenţa mai multor strate de ape subterane.50m. Din punct de vedere hidrogeologic s-a confirmat în toată Delta existenţa unui strat acvifer freatic. Energia solară reprezintă o sursă importantă de energie datorită numărului mare de ore de strălucire a soarelui. pe teritoriul Rezervaţiei. Obretin şi Dranov. 2. Resursele energetice mai importante sunt reprezentate de energia eoliană şi energia solară. -20._________________________________________________________________________________ efectuate prospecţiuni de mare adâncime în câteva zone ale Deltei Dunării fără însă a fi depistate resurse minerale valoroase. deasemenea. Apa freatică este în general slab mineralizată (sub 1g/l).000 ha. Sectorul agricol utilizează cantităţi importante de apă pentru culturile agricole.7 Utilizarea resurselor de apă Resursele de apă din Rezervaţie sunt constituite din resursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane. Acest potenţial este foarte puţin utilizat. care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentată în principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului Tulcea. în prezent. Resursele de apă de suprafaţă sunt cele mai importante şi sunt reprezentate. Energia eoliană.5 mc/sec dar cerinţele anuale şi în special din ultimii ani fac ca această capacitate să nu fie folosită mai mult de 20%. în zonele învecinate Rezervaţiei. în judeţele Tulcea şi Constanţa. Obretin. uşor bicarbonatată.700 ha (Babadag. 84 . în unităţi hoteliere mici în special pentru asigurarea apei calde menajere. în principal de fluviul Dunărea. atât în teritoriul Rezervaţiei cât mai ales în zonele învecinate Rezervaţiei. propuse a se amplasa. Amenajările piscicole care funcţionează în perimetrul Rezervaţiei. Topolog. Corbu. utilizează apa lacurilor naturale în suprafaţă totală de circa 6.10m şi 3.

Elaborată de Comitetul Patrimoniului Mondial în baza Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural adoptată de Statele Membre UNESCO. Presiunea antropică exercitată de aşezările umane şi activităţile economice ce sunt amplasate în jurul Rezervaţiei este mult mai mare decât cea din interior.11. Rezervaţia a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă (9 septembrie 1990). să crească riscul de poluare a apelor de suprafaţă. 2. în continuare. cuplate cu staţii de epurare a acestor ape. 2. Acţiunile necesare pentru a realiza aceste obiective fundamentale trebuie să se bazeze pe cea mai bună înţelegere actuală a fenomenelor care se dezvoltă atât pe teritoriul Rezervaţiei cât şi în amonte de aceasta incluzând întregul bazin al Dunării şi Mării Negre. Valoarea de patrimoniu natural universal al Rezervaţiei a fost recunoscută. de foarte multe ori fără a trece prin unităţi de epurare. Activităţile industriale au un impact important asupra mediului deltaic dar acesta se manifestă mai puţin din interiorul Rezervaţiei cât mai ales din exterior. în 1972. Sursele industriale impurifică atmosfera mai ales prin procesul de combustie. sunt utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din teritoriul Rezervaţiei.11. Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns. aer şi apă. zona industrială de nord-vest având implicaţii mult mai însemnate în poluare datorită specificului activităţilor industriale din această zonă. respectiv din Dunăre. În urma activităţii desfăşurate în ultimii ani au fost identificate o serie de surse de poluare cu impact ridicat asupra teritoriului Rezervaţiei.9 Protecţia mediului şi conservarea naturii Obiectivele principale urmărite de Administraţia Rezervaţiei în gestionarea ecologică a teritoriului Rezervaţiei sunt conservarea şi protecţia patrimoniului natural existent şi promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale Rezervaţiei. Unităţi industriale cu potenţial ridicat de risc şi poluare asupra Rezervaţiei. Diferite tipuri de noxe sunt transferate pe teritoriul Rezervaţiei prin vectorii cei mai dinamici ai mediului._________________________________________________________________________________ Cantităţile importante de apă din sursele de suprafaţă.8. Alte utilizări Teritoriul Rezervaţiei este supus impactului produs de aşezările umane din teritoriul şi zonele limitrofe prin utilizarea apelor în gospodăriile populaţiei şi deversarea apelor menajere în reţeaua hidrografică. Investigaţiile realizate în ultimii ani în activitatea de urmărire a evoluţiei calităţii factorilor de mediu reliefează o multitudine de surse de poluare a căror efecte sunt resimţite de biomul sensibil al Rezervaţiei generând consecinţe negative ecologice şi economice. În cele mai multe localităţi nu există reţele de canalizare centralizate. în decembrie 1990 prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial şi Natural. Un impact negativ asupra 85 . sunt amplasate în Tulcea. ceea ce face. această acţiune are rolul de a proteja împotriva activităţilor umane cu efecte distructive zonele a căror valoare este importantă atât pentru fiecare ţară cât şi pentru întreaga umanitate.

. prin apele uzate evacuate în reţeaua hidrografică a deltei şi prin deşeurile menajere. Gh. 1994). GeoEcoMar Bucureşti. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea. plante medicinale. rezultate în principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed. stuf. 2.stabilirea condiţiilor de valorificare durabilă a resurselor naturale (peşte. 86 . Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină. elaborează Raportul privind starea mediului din Rezervaţie care sintetizează rezultatele activităţii de monitoring desfăşurate atât de Administraţia Rezervaţiei.redresarea ecosistemelor deltaice şi a speciilor ameninţate. informaţii privind starea Rezervaţiei mai sunt furnizate de o serie de proiecte de cercetare derulate în cadrul programelor naţionale de cercetare şi inovare sau în cadrul proiectelor internaţionale.armonizarea intereselor economice şi sociale ale populaţiei locale cu obiectivele de conservare şi protecţie a diversităţii biologice. în special în zonele limitrofe Rezervaţiei. climat cu ariditate accentuată şi ape freatice cu mineralizare în general ridicată (I. . păduri. Agricultura este reprezentată ca activitate cu potenţial ridicat de impact negativ şi datorită sectorului zootehnic. prin deversarea unor ape uzate sau insuficient epurate de la staţiile de epurare a apei. Proiectele de cercetare derulate în perimetrul Rezervaţiei au abordat tematice complexe de importanţă majoră pentru fundamentarea obiectivelor de management pentru protecţia diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă: . păşuni. cât şi de către alte instituţii cu activităţi specifice în Rezervaţie (Administraţia Naţională “Apele Române”. . Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ Rezervaţiei îl constituie şi volumul mare de ape uzate provenite din reţeaua de colectare a apelor pluviale de pe platforma acestor societăţi şi care sunt deversate în lacul Câşla. Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile.reducerea impactului antropic şi măsuri pentru reconstrucţia ecologică a zonelor degradate. vânat şi turism). . cu fertilitate redusă şi vulnerabilitate ridicată. Curelariu. (Anexa) Pe lângă activitatea de monitoring. cu efecte negative aspra echilibrului populaţiei acestor specii. Munteanu. Activitatea de pompare a apei pentru irigaţii poate avea o influenţă negativă asupra Rezervaţiei datorită lipsei unor instalaţii de protecţie a materialului piscicol la staţiile de pompare. maturare fizică redusă. Anual. mai ales a pesticidelor. de asemenea surse de poluare a mediului înconjurător prin folosirea în exces a îngrăşămintelor chimice. Teritoriul Rezervaţiei este supus şi impactului produs de aşezările umane din teritoriul şi zonele limitrofe. . materie organică uşor mineralizabilă.realizarea sistemului informaţional.13 Utilizarea terenurilor în trecut Terenurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au o vârstă redusă şi se caracterizează printr-o structură specifică zonelor aluvionare şi zonelor umede.monitorizarea biodiversităţii (floră-faună) şi a habitatelor. cu soluri tinere în formare. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa. Activităţile agricole pot constitui.

dacoromană. Este perioada în care au fost construite multe canale. Utilajele grele folosite la recoltarea stufului au distrus rizomii de stuf şi apariţia altor specii de plante hidrofile oportuniste. În toate aceste zone. Pardina.000 tone/sezon de recoltare. În această periodă. fie că s-a practicat creşterea animalelor sau agricultură. şi păşunilor de pe grinduri. Maliuc. prin lucrări hidrotehnice de îndiguire şi desecare. concepţie dovedită falimentară. Agricultura tradiţională s-a practicat pe suprafeţe restrânse pe grindurile marine din Letea şi Caraorman. Perioada 1970-1980 poate fi considerată perioada amenajărilor piscicole. Atunci. În prezent se mai pot recolta cca. cu producţii de 1. au generat zona cu cea mai mică densitate de asezări umane şi număr de locuitori. Atestările arheologice evidenţiază locuirea acestei regiuni geografice de populaţia autohtonă (geto-dacă. principalele ocupaţii ale localnicilor deltei au fost. din Chilia Veche. Cele mai bune rezultate au fost pe suprafeţele grindurilor fluviale cu extindere mai mare dar supuse şi procesului de inundaţie. printre care papura şi rogozul. lungi de 50-100 m. Aceste amenajări au fost construite să funcţioneze în regim de creştere intensivă cu furajarea peştelui. pentru depozitarea stufului.500 kg/ha. Fondul funciar agricol din Rezervaţie a început să se extindă în perioada 1938-1940. din punct de vedere al resursei exploatate. înlocuind zonele umede şi inudabile. îndeosebi pe grindurile Letea. Obretin) au fost reprofilate.00050. din aluviunile dislocate s-au clădit platforme de pământ deasura nivelului apelor. românească) din timpuri îndepărtate şi până astăzi. care au dus şi la revitalizarea unor areale din deltă ameninţate cu o înmlăştinare rapidă.200 – 1. întinderile mari de apă şi stuf. cu terenuri agricole. Modificările antropice au început cu amenajarea braţului Sulina pentru navigaţie maritimă (1862-1902). Ceatalchioi şi Pătlăgeanca. amenajările stuficole din perioada anterioară (Rusca. şi gradul mare de inundabilitate. Păstoritul s-a practicat la început în procesul de transhumanţă. Au urmat o perioadă (1900-1935) cu modificări în reţeaua hidrologică interioară a deltei (etapa Grigore Antipa) în scopul ameliorării producţiei piscicole în regim natural. iar pe marginea acestora. pescuitul şi păstoritul. Când unii mocani sau stabilit în deltă. totalizând circa 40. Suprafeţele stuficole au fost deteriorate în câţiva ani. 40. din cauza solurilor nisipoase şi cu procese de sărăturare. Datorită fondului piscicol bogat din numărul mare de lacuri şi gârle. Plaur. iar perioada stufului s-a încheiat. agricole şi silvice. Bălteni. 87 . din România. de-a lungul timpului. ca şi în zilele noastre. păstoritul a devenit o ocupaţie permanentă. perioada stufului. odată cu trecerea la economia de piaţă. în condiţiile de exploatare din Delta Dunării (costuri mari pentru pomparea apei. şi s-au construit şi alte amenajări piscicole.000 ha. când costurile producerii peştelui în regim intensiv. Caraorman şi Sărăturile. Sălceni._________________________________________________________________________________ Sursele istorice arată că în antichitate Delta Dunării era locuită. aici venind păstorii din Carpaţii Orientali şi din Podişul Moldovei cu turmele de oi la iernat. populaţia locală s-a ocupat şi de pescuit. Perioada 1960-1970 poate fi considerată. piscicole. Programele succesive de amenajare şi exploatare a resurselor naturale din deltă au modificat preocupările tradiţionale din agricultură şi piscicultură prin extinderea amenajărilor stuficole (ulterior abandonate). dezvoltând un model de activitate agro-piscicolă.

Gheorghe.se păşuni. Gheorghe situate între Tulcea şi Mahmudia. În perioada 1980-1989 este legiferat prin decret al Consiliului de Stat programul de amenajare şi exploatare integrală a resurselor naturale din Delta Dunării. Încercarea nu a dat rezultate. în aval de localitatea Murighiol. însumând o suprafaţă totală de circa 3. nu mai avea un regim complet natural dar peisajul deltaic nu era deteriorat. Gheorghe. Amenajarea acestei depresiuni (27. după ce s-a terminat digul din incintă. Dar echilibrul deltaic şi peisajul deltaic au fost puternic afectate de transformările care s-au produs în depresiunea Pardina şi zona Sireasa. şi este reprezentat de două mari categorii funcţionale: fondul deţinut de pădurile naturale şi fondul deţinut de plantaţiile silvice. în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în 88 . Între anii 1938-1940. ca urmare a cererii tot mai mari de masă lemnoasă. Plantaţiile de plop canadian din incintele Păpădia. fapt care face această activitate ineficientă. Teritoriul Deltei Dunării şi al complexului lacustru RazimSinoie au fost împărţite şi organizate în şase întreprinderi complexe subordonate Centralei Deltei Dunării._________________________________________________________________________________ furajare. Pardina şi Murighiol. Prin realizarea amenajării Murighiol-Dunavăţ. cu participarea voluntară a sătenilor din Chilia Veche. Incinta Sireasa a avut la bază aceeaşi concepţie de amenajare ca şi Pardina. din anul 1895. pe care creşteau bovine şi ovine. În acest fel au apărut în peisajul deltei incintele Păpădia. plantaţiile silvice în incinte îndiguite. În Ostroavele Babina şi Cernovca lucrările de amenajare au fost întrerupte la faza de începere a săpării canalelor de desecare. Fondul funciar forestier a cunoscut o evoluţie dinamică în timp şi spaţiu. Extinderea are loc progresiv.000 ha) pentru agricultură a dus la dispariţia întregului peisaj natural prin lucrări de desecare şi nivelare.) depăşesc cu mult preţul de vânzare. s-a desecat şi ultima porţiune din lunca de pe partea dreaptă a braţului Sf. Din păcate. Rusca. organizarea de ferme pentru creşterea animalelor (porcine şi bovine). dar şi datorită influenţei benefice pe care aceste sisteme le exercită asupra ecosistemelor vecine. Pardina fusese îndiguită pentru exploatarea stufului. totalizau o suprafaţa estimată la 4. situat între braţul Chilia (km. Până în anul 1975 fondul funciar forestier cuprindea pădurile naturale şi plantaţiile silvice realizate în regim natural de inundaţie. foarte multe bazine piscicole au fost construite prin distrugerea unor zone naturale valoroase pentru reproducerea naturală a peştelui şi în special a ciprinidelor. 45-61) şi braţul Tătaru. executate prin lucrări hidrotehnice similare amenajărilor agricole. se mai desecase şi celelalte porţiuni de luncă de pe partea dreaptă a braţului Sf. În prezent. dealungul braţelor principale ale Dunării. Începând cu anul 1975 înregistrează o nouă categorie. Sf. la care se mai adaugă plantaţiile din aceeaşi specie din lungul braţelor principale din delta fluviatilă.650 ha. şi a fost facută pe un teren situat pe malul stâng al braţului Sf. 82-88 (Grădina Olandezului). şi parţial fondul funciar forestier s-a extins chiar în interiorul incintelor agricole. prin care cea mai mare parte a deltei urma să fie amenajată pentru agricultură (culturi de câmp). extinderea amenajărilor piscicole şi silvice. Anterior. s-a executat îndiguirea Ostrovului Tataru. care era un loc foarte bun pentru reproducerea naturală a crapului.400 ha. Rusca. etc. Carasuhat. forţa de muncă.Gheorghe. Prima încercare de amenajare a terenului în scop agricol datează dinainte de amenajările pescăreşti. puţin mai jos de localitatea Mahmudia. după retragerea apelor de primăvară dezvoltându. iar peisajul deltaic anterior avea un farmec aparte. între km.

n-a rămas niciodată în afara preocupărilor umane. sunt valorificate (prin concesionare) de mai multe persoane fizice şi juridice. asigură un lanţ trofic normal între producătorii primari şi consumatorii de diferite grade. în condiţiile climatului acid de stepă şi a lipsei irigaţiilor. precum şi tehnologiile folosite nu au condus la fenomene majore de degradare a calităţii solurilor. În amenajări cultivarea plantelor se face mecanizat iar în structura culturilor predomină cerealele. îndeosebi stuficole şi piscicole. Centrala Delta Dunării şi întreprinderile economice din subordine s-au desfiinţat şi s-au înfiinţat societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au preluat întregul patrimoniu. În prezent. s-au desfiinţat Cooperativele Agricole de Producţie. terenurile din amenajările agricole. şi legumele se cultivă pe suprafeţe mai mici. Activitatea economică a Centralei Delta Dunării nu s-a soldat cu rezultate pozitive economice şi financiare. suprafaţa fondului forestier din Rezervaţie este de 22. Produsele muncii lui erau cunoscute şi căutate în cele mai îndepărtate centre ale lumii. în regim extensiv şi sezonier. De aceea. Terenurile agricole aflate în proprietate privată sunt păşuni utilizate pentru creşterea animalelor. atât timp cât permite regimul hidrologic. S-au introdus o serie de restricţii privind utilizarea substanţelor chimice. Şase societăţi comerciale cu profil de agricultură îşi desfăşurau activitatea în amenajările agricole Pardina. zona dinspre Gurile Dunării cu relieful său variat şi roditor. maritime şi fluviale se intersectau la vaduri lesnicioase cu cele terestre. În opoziţie cu situaţia din cele mai multe zone amenajate. Administraţia Rezervaţiei. furaje. a atras prezenţa omului. 89 . cultural. Cartofii. stabilind produsele chimice cu grad foarte redus de toxicitate pentru mediul înconjurător. Aici. ca bunurile Deltei să pătrundă pe toate pieţele negustoreşti. fasolea. şi au fost împroprietăriţi localnicii care au avut terenuri. Sireasa şi Murighiol-Dunavăţ. în zonele cu terenuri inundabile se utilizează şi în prezent terenurile în scop agricol. a redus masiv eficienţa economică a producţiei agricole vegetale. Aplicarea pe aceste terenuri a tehnicilor tradiţionale de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor.14 Patrimoniu arheologic. politic şi strategic de prim ordin._________________________________________________________________________________ anul 2004. cu toate luncile ei limitrofe şi din amonte (Brăila şi Ialomiţa). Delta Dunării. Se menţine doar proprietatea de stat asupra terenurilor amenajate. căci drumurile navelor. administrate de Consiliul Judeţean Tulcea.656 ha. cu clima sa văratică şi cu diversitatea de bogăţii naturale. iar în interiorul Deltei. şi legume. fiecare grind ce se forma în procesul genetic al ei. 2. După anul 1990 au fost oprite lucrările de amenajare în Delta Dunării. Efectul negativ determinat de supradesecarea amenajărilor agricole. şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură. monumente istorice Prin bogăţiile sale naturale şi poziţia sa geografică. Perioada relativ scurtă de luare în cultură a acestor terenuri. admise pentru a fi folosite în perimetrul Rezervaţiei. şi suprafeţe arabile mici şi mijlocii utilizate în mod tradiţional de populatia locală prin cultivare cu cereale. făcând astfel. fapt ce a dus la abandonarea unor amenajări. Delta Dunării a jucat întotdeauna un rol economic. au constituit întotdeauna puncte terminus al păstoritului transhumant.

Malcoci.5000 . sunt documente şi afirmări ale unei civilizaţii sedentare creată de autohtoni geţi după cum iam cunoscut din izvoarele greceşti. Platformele din jur şi mai ales promontoriile care pătrund în apele complexului lagunar Razim-Sinoie sau în cele ale fluviului sunt situri purtătoare ale vechilor civilizaţii locale. Astăzi. Chr. De asemenea. Stipoc. toate păstrează în anonimat mărturiile spirituale ale tuturor etniilor autohtone şi migratoare care au trăit ori s-au perindat prin aceste locuri de la marea mişcare migratoare indo-europeană şi până la afirmarea civilizaţiei creştine (de la cca. Menţiunea lui Hecateu din Milet (sec. Chr. şanţurile şi traseele create în urma excarpării pantelor. ruinele zidurilor de apărare. pe promontoriul cel mai răsărit al horstului dobrogean. Histria a fost fondată pe o insulă din marele golf căreia romanii i-au zis Halmyris. Babadag. Amândouă au aceeaşi cronologie şi aceeaşi evoluţie istorică care se încadrează de la sfârşitul sec. reprezintă familia pereche şi considerate capodopere ale artei neolitice universale. Figurinele de lut ce aparţin acestei culturi sunt exprimări ale unei vieţi spirituale cotidiene. VII d. se află ruinele cetăţii greco-romane Argamum (Orgame în perioada greacă).Capul Doloşman. fără a se mai putea reface vreodată după ultima lor distrugere din sec.3000 a. Distincţia acestei culturi dobrogene este dată nu numai de tehnologia confecţionării vaselor ceramice şi de decoraţia lor realizată într-o gamă inepuizabilă de figuri geometrice prin tehnica împunsăturii şi a vopsitului cu barbotină. colonie a milesienilor.VII a. La vremea de atunci._________________________________________________________________________________ Pentru timpurile preistorice. Bălteni. denumită de geografie . 400 d. după cele romane. Beştepe (piatra lui Boboc). iar movilele răzleţe în aliniamente înşirate de-a lungul fluviului sau brăzdând stepa ori creasta colinelor de la Dunăre la Razim. astăzi. Chr. de polis-Orgame. şi până la începutul sec. la cca. cu pieţele. trece ca cel mai vechi document pentru ţara noastră ce atribuie menţiunea de oraş unei aşezări. cetatea de la Beştepe te impresionează şi azi prin monumentalitatea sa. cu templele şi bazilicile lor din interior.) Tezaurul princiar descoperit într-un astfel de mormânt tumular la Agighiol. Fortificaţiile cu şanţuri şi valuri de pământ de pe promontoriile de la Sinoie. Chilia şi Caraorman. ea este legată de restul uscatului. Chr. Tot litoralul de la Sinoie şi până la insula Popina din nordul lacului Razim a fost vatra de formare şi evoluţie a civilizaţiei neolitice de tip Hamangia (azi Baia) . Chr. ca şi pe grindurile Deltei. vestigiile arheologice sunt singurele izvoare care ne vorbesc de vechimea şi formele de cultură şi civilizaţie ale omului care a trăit aici. iar cele două statui de lut. Cercetările arheologice dau însă prioritate Histriei. la care se alătură bogatele necropole de la Murighiol şi Enisala ca şi marea cetate de refugiu de la Beştepe. Marea a creat acele piepturi care au dus la închiderea golfului. VII.). cunoscute cu numele de “Gânditorul” şi “Femeia şezând”.). Chr. iar în faţa lor. ca urmare a colmatărilor în timp. Enisala. Chr. VI a. Tulcea şi Somova sunt doar partea estică a vestigiilor rămase din organizarea habitatelor comunităţilor din epoca civilizaţiei fierului (1200-500 a. iar în timp şi la decăderea lor economică. prin ingenioasa tehnică de îmbinare a elementelor naturale cu cele create de om care au dat fortificaţiei un caracter de apărare inexpugnabil. 2000 a. ci mai ales prin plastica sa antropomorfă. Mărimea şi dimensiunile valurilor sale de apărare ce fortifică o suprafaţă de peste 25 ha. cu monumentalitatea termelor. cu rămăşiţele de frontispicii şi tot felul de elemente 90 . sau daci.

Dintre toate cele 80 de oraşe pe care Cronica anonimă a timpului ne informează că erau atunci la Gurile Dunării. Numai un program de cercetare asupra tuturor acestor situri deltaice ar putea elucida în timp toate informaţiile transmise nouă azi de eposul homeric şi argonautic. astăzi mai dăinuie şi continuă să te impresioneze o oază de câteva clădiri în frunte cu palatul CED. Vicina (ipoteze incerte asupra vetrei sale). farurile ei. ca şi de lapidarele inscripţii de la Histria referitoare la vestita insulă Peuce cu pădurile ei de pini şi la toată viaţa economică şi strategică pe care a cunoscut-o în antichitatea geto-greco-romană Delta Dunării. la gura unde o parte din apele braţului de sud al fluviului erau trimise în golful Halmyris. X .Tulcea. După noaptea adusă de marile migraţii şi criza din Imperiul Bizantin. ca şi administraţia rusească în Delta Dunării de până la 1856 au distrus tot ce-a putut exista aici din perioada existenţei Dobrogei la ţara Românească şi la Moldova şi mai ales din perioada stăpânirii turceşti. nu atât prin amploare. Licostoma (Periprava). După Dinogeţia (de pe insula Bisericuţa din satul Garvăn). ca şi izvoarele bizantine vorbesc foarte mult de pescuitul şi de comerţul cu tot felul de produse în sec. care ne aduce din timp în timp surpriza strălucirii lui de altădată printr-o serie de descoperiri izolate în locuri virane sau prin grădinile sătenilor. al XVIII-lea şi al XIX-lea. Portulanele şi hărţile genoveze._________________________________________________________________________________ arhitecturale. cea de pe dealul Parcheşului. De asemenea. Războaiele ruso-turceşti din sec. doar cetatea de la Enisala mai străjuieşte peste apele Razimului şi Pereiaslovăţul (azi Nufăru). în toată zestrea sa spirituală şi urbană. cum sunt cetăţile romane de la Enisala. fiecare însă la alţi parametri. Halmyris este cel mai cunoscut din punct de vedere arheologic dintre toate cetăţile de pe limesul dunărean care stau încă acoperite sub colbul vremurilor: Salsovia (Mahmudia). Aegyssus (Tulcea). cât mai ales printr-un specific care a reuşit să o individualizeze între toate oraşele dunărene din ţara noastră.XV în porturile dunărene la Solina (Sulina de azi). Din tot urbanismul lui născut după 1860. iar bisericile şi cimitirul său îi dau cu prisosinţă imaginea oraşului cosmopolit de altădată. când conducerea 91 . Urcând spre nord. pe vatra unui vechi factorium getic s-a format şi s-a dezvoltat ca mare centru economic în perioada romană oraşul Halmyris (azi Murighiol). capitala judeţului cu acelaşi nume. Noviodunum (Isaccea) în afară de acele al căror nume s-a pierdut în timp odată cu dispariţia lor. cu străzi şi canalizări. ne dau cea mai clară imagine a organizării lor urbane din antichitatea perioadei romane. vechi şi noi. aceeaşi soartă a cunoscut şi oraşul de la poarta Deltei . ca şi burgusurile de la podul Topraichioi (Babadag). Cele două mari centre comerciale din inima Deltei: Chilia şi Sulina. viaţa economică şi urbană de la Gurile Dunării se reface. Talamonium (Nufăru). în perioada de la 1856 şi până la 1940 Sulina a cunoscut o dezvoltare economică. urbanistică şi spirituală. locul unde a fost ales şi s-a instaurat primul mitropolit al ţării Româneşti. de pe dealul Carabair (Dunăvăţ) şi mai ales cele din punctul “la scări” de pe malul lacului Erenciuc şi din vecinătatea imediată a satului Caraorman. au renăscut după războiul Crimeei întocmai ca pasărea Phoenix.

cartofi. credinţe. viaţa omului sau relaţiile lui cu cei din jur. Argamum. dar se evidenţiază două forme diferite: alimentaţia cotidiană. lapte. cetatea bizantină de la Enisala. C.A.15 Obiceiuri şi tradiţii culturale Diversitatea etnică a populaţiei din perimetrul Rezervaţiei (vezi capitolul 2. obiceiuri şi comportament şi alimentaţia sărbătorească. element cu valoare simbolică în cultul morţilor. element cu valoare magică în obiceiurile de primăvară. de restaurare şi conservare. cea privind tehnici de preparare. Noviodunum (Isaccea) şi la cetatea romană Enisala. . La Sulina. începând cu consistenţa lui – cantitate şi calitate – continuând cu comportamentul ceremonial sau ritial adecvat sărbătorii. în gândirea tradiţională. liceul. Alimentaţia în localităţile din Rezervaţie se bazează pe câteva produse de bază. s-au conservat astăzi două rezervaţii arhitectonice: centrul istoric cu palatul administrativ şi cel al pescăriilor. ca şi cel mobil aflat în colecţiile muzeelor am putea face în sinteză următoarea clasificare: . obiceiuri şi instalaţii tehnice ţărăneşti. dovleac. se întâlnesc asemănări în prepararea acestor alimente.Monumente arhitectonice la Tulcea. Acestea sunt reprezentate de în formele cele mai diferite pornind de la specificul alimentaţiei. Pentru cele din Tulcea este întocmit un program de ocrotire a lor. cu primăria veche. În general. cu divinităţile sau cu strămoşii. în special a centrului oraşului Sulina. costume. peştele fiind de departe dominant. case. varză. Babadag şi la Sulina. ca şi la cetăţile: Salsovia (Mahmudia).vechiul far a fost restaurant şi consolidat fiind transformat în muzeu. asupra cărora există în continuare un program de cercetări ca şi proiecte şi planuri de restaurare. Diferenţa dintre cele două forme ale actului alimentar se manifestă prin amplificarea valenţei cotidiene. urmat apoi de carne. burgusul de la podul Topraichioi. Rosetti) se prepară o pâine specială 92 . istoric sau arhitectural localizat şi amplasat în timp în rândurile de mai sus. 2. Proiectul “Sulina – Rescue 2000” a făcut o inventariere a valorilor arhitectonice de patrimoniu în iniţiativa de a promova un program de consolidarea acestora şi de punere lor în valoare prin turism ecologic şi cultural. În contextul sărbătoresc. În unele localităţi din Rezervaţie (Letea. .Monumentele şi siturile arheologice vizitabile. banca şi alte construcţii civile (1). cetatea Halmyris. cum sunt cetăţile: Histria. Un program de cercetare desfăşurat în aceste zone ar putea crea pe viitor o diversitate de obiective în activitatea turismului cultural. (Un proiect de apărare împotriva viiturilor Dunării se impune pentru zona portuară a cetăţii Noviodunum . fasole. În acest sens este menţionată pâinea sub formă de colac cu valenţe multiple: urare de bun augur în obiceiul colindatului.11) este subliniată foarte bine şi prin diversitatea obiceiurilor şi tradiţiilor locale.Monumentele şi siturile din interiorul rezervaţiei şi în special la Caraorman şi Chilia. căpătând însuşiri magico-rituale ce pot influenţa._________________________________________________________________________________ sangeacului s-a mutat la Tulcea. Caraorman. Din totalul patrimoniului cultural. şi zona de locuinţe centrale din jurul catedralei oraşului. element cu valoare simbolică în relaţiile interumane (colacul dat naşilor sau colindătorilor). a bisericii greceşti şi a celei catolice din fostul cartier nemţesc (2). alimentele trec într-o nouă ipostază.Isaccea). brânză. datorită conveţuirii în acelaşi mediu.

cămaşă dreaptă. Sfinţirea sculelor – ca practică cu valenţe ritualice – apare în diferite manifestări: se sfinţea de către preoţi sculelee pentru pescuitul cu carmace (cârlige fără nadă) la sturioni sau se sfinţea sculele când plecau la pescuit. dar şi obiceiurile preparării tradiţionale a cărnii de oaie precum şi tradiţionalele prăjituri specifice populaţiei turceşti: baclavalele. Hramul sau praznicul bisericii este organizat cu participarea întregului sat. se rupe şi se pune într-un vas. la români sau “melanca” la ucraineni. reprezintă un alt domeniu în care s-au dezvoltat şi s-au păstrat tradiţii interesante. fustă. învârtită sub formă de colac. pentru prima dată în sezonul sau în anul respectiv. “ursul”. Astfel. uratul cu sorcova “semănatul” – aruncatul boabelor de grâu sau de orez practicate la români. pestelcă. În cadrul sărbătorilor o importanţă deosebită în viaţa tradiţională îl are ziua bisericii (hramul bisericii). Peştele şi carnea de pasăre consumate în ziua de Anul Nou sunt legate de credinţa străveche în rolul regenerator al sacrificării. Preparatele numite “piroşti”. aromâni şi ucraineni) şi obiceiurile de primăvară şi vară care marchează diferite etape în desfăşurarea vieţii săteşti legate de practicarea diferitelor ocupaţii şi aveau ca scop fertilitatea ogoarelor. Tot ca desert pentru masa zilnică (după unii numai duminica) erau şi colţunaşii fierţi (în ucraineană “varenichi”). În timp ce fesul a dispărut. haina de deasupra (zăbun. Obiceiurile calendaristice cuprind obiceiuri legate de anumite evenimente ale anului: obiceiurile de Crăciun şi Anul Nou (“moşoiu”. Această formă de pâine este mult gustată când este preparată într-o formă deosebită şi anume când este proaspătă. 2006). Costumul popular femeiesc cuprindea legătura pentru cap de tip basma. cojoc) şi pantofi (iminei). obicei ce păstrează elemente ale străvechilor sacrificii destinate comunicării cu forţele divine şi se conturează ca un ceremonial complex. erau pregătite mai în fiecare zi. Obiceiurile tradiţionale sunt legate de obiceiurile din ciclul vieţii şi de obiceiurile calendaristice. Costumele populare. ceremonialul de bnuntă. “legatul miresei”. Evenimentele importante din viaţa omului sunt bine reprezentate în gastronomia locală: naşterea şi botezul. caţaveici. În gastronomia populaţiei turceşti şi tătărăşti sunt cunoscute în primul rând abstinenţa la consumul cărnii de porc şi de vin sau alcool. în general. etc. În localităţile din Delta Dunării. Costumul tradiţional românesc a fost purtat până la 1910-1916 în spaţiul limitrof dunărean al judeţului Tulcea şi în satele judeţului Constanţa şi până la 1940-1945 în cele limitrofe lacului Razim. (porc. un sfânt din calendarul ortodox (Steluţa Pârâu. etc. ceremonialul înmormântării. al “scăldătorii” – prima baie a copilului. la ziua patronului bisericii. turnându-se peste aceste bucăţi un sirop din miere de albine sau zahăr cu mac. Obiceiurile din ciclul vieţii cuprind obiceiuri legate de naştere (obiceiul “ursitoarelor”. la Buna Vestire nu se ieşea la pescuit deoarece era vânt şi pericol mare. nuntă (“peţitul”. fusta se integrează în structura tradiţiională şi se impune ca piesă componentă pentru costumul de început de secol XX. 93 . “capra”. “cumpăratul miresei”. Sacrificarea unui animal. unde pescuitul este ocupaţia principală se întâlnesc tradiţii (costume. Sintagma folosită şi astăzi “se mănâncă peşte şi pasăre ca să fii uşor tot anul” este semnificativă în acest sens. “chiroşti” (în ucraineană “pirişche”).) sau înmormântare. miel) în contextul sărbătorii are semnificaţie ce ţine de gesturi ritualice chiar dacă sacrificare are loc şi în alte momente ale anului. credinţe) care se respectă pentru bunul mers al activităţilor legate de această ocupaţie._________________________________________________________________________________ “pampuşcă”. botezul).

şi Ceamurlia de Jos din judeţul Tulcea şi Mihai Viteazu din judeţul Constanţa. bluza (“cohta”. garduri cu diferite 94 . păstrează. cât mai ales în construirea anexelor gospodăreşti: grajduri. Costumul lipovenesc. caracteristic pentru Rusia secolului al XIX-lea. brâul (“pois”). legătura pentru cap (“casincă”. papuci de postav sau botine pentru femei şi căciulă. procurată de la prăvălii. utilizat atât în construcţia pereţilor locuinţelor în mănunchiuri verticale lipite între furci. Astfel. pantofi). în patru straturi succesive. În localităţile limitrofe se întâlnesc locuinţe construite din paiantă şi anexe gospodăreşti cu pereţi din nuiele împletite sau despărţituri de lemn susţinute de stâlpi de lemn de esenţă tare. în locul maramei sau a basmeli cu ciucuri. pantaloni (“ştanî”. utilizată la fundaţie. Structrura costumului este alcătuită din legătura de la cap (“cipcică”. cămaşa (rubaşcă). samalâc. de obicei cu dimensiunile 10 x 20 x 40 cm. ţărăneşti. În localităţile din Delta Dunării este frecventă tehnica ridicării locuinţelor cu pereţi din stuf lipit în mănunchiuri verticale între stâlpi de stejar sau salcâm şi şipci orizontale. tătarii._________________________________________________________________________________ Costumul bărbătesc cuprinde îmbrăcămintea capului (căciula. brâul. magazii. acest costum relevă stadiul avansat de disoluţie a industriei casnice. Alt material local folosit în construcţie este stuful. cojoc. Lutul este folosit ca materie primă amestecat cu paie de orz sau grâu şi frământat bine cu apă pentru a forma o pastă numită ceamur care este apoi întrebuinţat pentru construirea caselor. şopron. cuprindea până în perioada anilor 1930. la care se mai adaugă piatra. pe măsură ce se usucă fiecare strat la intervale scurte de timp. şorţul şi cheptarul. ţesute şi cusute în casă. vara. Specificul caselor – arhitectura rurală reprezintă caracteristici care dau localităţilor din Rezervaţiei şi din vecinătate un specific aparte. pălăria). haina de iarnă (“pufoaica” şi “caţaveica”). manta) şi încălţăminte (opinci. care au locuit în satul Nuntaşi) care au obiceiuri specifice. pentru bărbaţi. haine de deasupra (zăbun. pantalonii. fără baze. Totodată. (aromânii – în localităţile Baia. paralelipipedice. parţial păstrate până în zilele noastre. a pestelcii “cusute” cu motive decorative. soclu. pentru bărbaţi. hainele de iarnă (“pinjac”. “briuchi”). pentru femei. sunt înlocuite cu aceleaşi tipuri de piese dar din materiale produse industrial. “şalichi”). a maramei care se mai păstra în unele sate (în cele din judeţul Constanţa) întâlnim după 1920. “cofta”). rochia (“platia”). Aceste tehnici şi materiale de construcţie. şuba). cămaşa deaptă (“rubaşcă”). haina. fântână. cămaşă (“rubaşcă”). fusta (“iubca”) din pânză. “padioca”: pufoaica. Fusta şi bluza de lână. o vestimentaţie care relevă renunţarea la anumite preocupări tradiţionale ale femeii. ţinut de unde a venit această populaţie. cămaşa. încălţămintea. fir pentru prepararea chirpicilor prin turnarea şi presarea în forme de scândură. coteţe. sporesc varietatea pe care o are utilizarea pe scară largă a lutului şi a stufului. fusta (“jupca”). gard sau grajd. în costumul femeiesc. în ansamblul său unele elemente din vechiul port rusesc din preajma Volgăi centrale. Mutaţiile socioeconomice din viaţa satelor din zona limitrofă a Rezervaţiei au determinat schimbări şi în aspectul vestimetaţiei: în locul piesele de port ţesute din lână. cămaşa (“rubaşcă”). “casiuca”. beci. “palto”. cât şi influenţa oraşului. fie “turnat” sau “pus” direct pe sol sau pe temelia de piatră pentru ridicarea zidurilor. şi căciula. brâul. brâul. În zona limitrofă Rezervaţiei au conveţuit şi conveţuiesc cu populaţia băştinaşă şi alte etnii. influenţate desigur de transformăriile socio-economice ale perioadei actuale.se poartă basma înflorată sau neagră. Costumul ucrainean.

de asemenea largă. pribanic. structura obişnuită cu tinda centrală. piatră. învelite cu tablă. firci de lemen şi lipeală din pământ. utilizaţi de localnici nu numai de originer slavă: lejancă. În privinţa planului casei. unele având tinda retrasă. Pe lângă utilizarea acestor materiale de construcţie tradiţionale pentru populaţia locală şi a localităţilor limitrofe există şi locuinţe construite din alte materiale de construcţie: cărămidă. Aceste aşezări fiind mai noi au străzile şi casele aliniate. iar anexele gospodăreşti amplasate în jurul casei. folosindu-se stuful cu tulpina groasă şi lungă cât panta acoperişului. Sfântu Gheorghe şi în localităţile limitrofe.de ocupaţia locuitorilor. Având în vederea forma de relief. de-alungul Dunării şi lângă lacul Razim. Rosetti. în două. Gospodăria cu influenţe din Peninsula balcanică s-a răspândit în Dobrogea. svoloc. Acoperişurile de stuf în două ape sunt caracteristice satelor cu populaţie slavă. Sistemul de încălzire are hornuri mari şi “lejancă”. având ca ocupaţie principală agricultura. comnata. Atât în Delta Dunării cât şi zona limitrpfă sunt frecvente casele învelite cu stuf. crovca. 95 . Aspectul locuinţei este influenţat de sursa de materiale de construcţie. locuinţele din Delta Dunării sunt mai joase decât cele construite în localităţile limitrofe ce relief colinar. Una din anexele specifice este baia de aburi (banie) separată de casă. Este frecventă placarea pereţilor laterali şi din spatele cu scânduri orizontale cu marginea suprapusă pentru a proteja casa mai bine de precipitaţii. chiar la stradă. Periprava.A. de starea lor materială. chişca. Unele acoperişuri prezintă o combinaţie a celor două feluri de învelitoare sau combină stratul de stuf cu stratul de papură. Caraorman. până în localităţile limitrofe Deltei Dunării şi Rezervaţiei prin intermediul populaţiei bulgare stabilite în secolul trecut. Sub streaşină. Pereţii cu muchii drepte au tâmplăria vopsită în albastru deschis sau portocaliu. din chirpici sau din ciamur. dar mai ales prin intermediul echipelor de meşteri veniţi din sud. Planul pleacă de la tipul matcă (tinda mediană şi două camere). trei sau patru ape ale acoperişului. Jurilovca). pardoseală de pământ şi fără balustradă.sliji. cu stuf mărunt şi bătut pe toată suprafaţă acoperişului sau “ruseşte”.frecvenţa cea mai mare o are casa cu tindă mediană şi cu două camere. Casa are în general. zavalenca. Complexul de anexe gospodăreşti se dezvoltă în lungul gospodăriei în funcţie de ocupaţie. ţiglă. Ceatalchioi. adeseori cu peretele în stradă. Cea mai răspândită este “gospodăria tradiţională românească” cu case ocupând un loc central. este aşezată cu latura îngustă chiar la stradă. de locul de origine şi deci._________________________________________________________________________________ împletituri. formând o mică prispă între camere.casele au frecvent prispa pedouă laturi. cu stâlpi subţiri. de etnie. Oaltă situaţie frecventă este aceea în carecasa constituie o latură a patrulaterului realizat cu anexele gospodăreşti specifice populaţiei româneşti sedentare din întreaga câmpie a Dunării. Chilia Veche. Ornamentele timpanului sunt florale sau zoomorfe. C. Acest specific este subliniat şi de termenii referitori la locuinţă. Sfiştofca. cultivarea pământului şi creşterea animalelor. blocuri de BCA. Acestea sunt învelite “nemţeşte”. între casă şi stradă existând o curte şi grădină de flori. dar prispa din lungul faţadei este largă cu stâlpi ce susţin o streaşină. Casa lipovenească este specifică localităţilor din deltă (Mila 23. Ambele tipuri de învelitoare au creasta casei realizată din stuf împletit. Crişan) sau de lângă Razim (Sarichioi. unele având frontonul construit din acelaşi material. la faţada casei şi pe latura îngustă. acoperişul de stuf în două ape şi prispa îngustă pe două laturi: în lungul faţadei şi lateralla stradă.etc. Pereţii sunt construiţi din stuf. de-a lungul stâlpilor şi la laturile frontului sunt aplicate scânduri traforate. hotă. azbociment. banie. În satele cu populaţie slavă. Aceste gospodării complexe se întâlnesc în Chilia Veche.

moţul. precum şi vecinătatea Mării Negre. varietatea ocupaţiilor. deasemenea o componentă importantă a peisajului natural şi este reprezentată un număr mare de corpuri de apă: aproape 500 de lacuri de diferite mărimi şi cu salnitate diferită. 96 . astăzi unanim acceptat. gârle. dau un aspect exotic. firesc.A Rosetti. canale. dacă luăm în considerare condiţiile geografice de aici. Caraorman. C. otrăţelul de baltă. Hydrocharietum morsus ranae. brădişul. faună (peisajul natural) şi antropice reprezentate de populaţie şi aşezări umane (peisajul antropic). dintre care numai în judeţul Tulcea reprezentau 88. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. determinată de mai mulţi factori: varietatea reliefului. precipitaţii reduse: 350-400 mm/an. troscotul de baltă. absenţa unui plan impus şi vremelnicia aşezărilor din Delta Dunării cu localităţi inundabile frecvent. sârmuliţa. vegetaţie. Basarabia. 2. precum şi de de flora şi fauna găzduite de habitatele naturale. regimul termic ridicat. Hidrografia. nufărul galben.7% din totalul instalaţiilor tradiţionale. apă. şi peste 300 de mori de vânt în localităţile limitrofe. Letea. este considerat Orientul Apropiat. morile de vânt reprezentau 85. ridicate prin prezenţa unor specii de plante: emerse (limbariţă. Prima atestare documentară datează din anul 1585 şi se referă la Dobrogea. natante (nufărul alb. unde aceste instalaţii au cunoscut cea mai mare răspândire şi rezistenţă în timp. durata mare de strălucire a soarelui: 2300-2500 ore/an. plajele litorale ale zonei costiere. de clima ce creează ambianţă pentru activitatea de turism dar constituie şi un factor natural de cură în scopuri terapeutice (numărul mare de zile senine: 150-160. sedentare sau semi-migratoare). Instalaţiile tehnice ţărăneşti cele mai des folosite au fost morile de vânt. etc. naturale reprezentate de relief.Nupharetum. elemente care îi conferă complexitate şi originalitate. aldrovanda. submerse (peniţa apei. originea diferită a românilor veniţi din diferite provincii (Transilvania. este. cosorul. Peisajul natural este reprezentat de relieful specific (dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman. broscariţa. aceste fiind specifice nordului Dobrogei. curpen. paşa. influenţa urbanului. Ele au evoluat din râşniţe păstrate izolat până în timpurile noastre. frasin cu speciile de plante agăţătoare: liana grecească.8%. Vegetaţia forestieră de pe grindurile Caraorman şi Letea alcătuită din păduri de stejar. sedentare sau migratoare între care se remarcă componenta avifaunistică (circa 325 de specii de păsări migratoare. în aspectul locuinţelor. cornaciul). Scirpo – Phragmitetum._________________________________________________________________________________ Pe lângă aceste categorii distincte. subtropical. Vegetaţia. Myryiophilum . iarba broaştelor. hamei. La începutul secolului alXXlea existau 39 de mori de vânt în diferite localităţi din Rezervaţie: Sulina. Locul de origine al morilor de vânt. există şi o mare diversitate. săgeata apei. Câteva specii formează asociaţii vegetale deosebit de frumoase: Typhetum angustifoliae. Ceratophilo – Nupharetum lutei. plop. Cadrilater). crinul de baltă. Moldova. Fauna Rezervaţiei este alcătuită dintr-o varietate mare de specii acvatice şi terestre. fiind folosite la măcinatul păsatului sau numai al sării.16 Valoare peisagistică Valoarea peisagistică a spaţiului deltaic şi a zonelor învecinate este dată de elementele specifice ale acestuia. Muntenia. îndeosebi cea acvatică conferă o valoare peisagistică dar şi ştiinţifică şi ecologică.După forma roţilor se disting: mori de vânt cu vele de pânză şi mori de vânt cu aripi de scândură. aparteneţa etnică. plutică.

colecţii de artă populară şi etnografică (gospodăria ţărănească de la Enisala). de institute de cercetare sau de proiectare pentru susţinerea unor măsuri manageriale sau a unor lucrări de evaluarea a potenţialului resurselor naturale regenerabile sau de reconstrucţie ecologică. folclor literar. etc. Michael Appleton. Obiectivele de management pentru conservarea 2004 diversităţii biologice şi dezvoltare durabilă – cooperare transfrontieră în ariile naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos. prin creaţia artistică populară (port popular. manifestări populare tradiţionale (sărbătoarea pescarului) şi alte manifestări şi forme de cultură populară care au dispărut aproape în totalitate din cauze sociale complexe. ruinele cetăţii greceşti Istria. studii de specialitate._________________________________________________________________________________ Diversitate tipurilor de ecosisteme terestre şi acvatice adăposteşte un număr de peste 5000 de specii vegetale şi animale. precum şi lucrări nepublicate. 2004 3. rapoarte de cercetare. case memoriale (casa în care a locuit scriitorul Eugen Botez cu pseudonimul Jean Bart în Sulina). Romulus Ştiucă – Constanţa: Editura Dobrogea 2. ruinele cetăţii bizantine de pe insula Bisericuţa. (Tabelul 2.. Autor/autori/anul Denumirea lucrării Crt. rapoarte de monitoring. Editura Dobrogea 4. au fost şi sunt subiectul unei bibliografii vaste formată din lucrări publicate în volume sau în publicaţii de specialitate. 2006 Delta Dunării: rezervaţie a biosferei/Petre Gâştescu. precum şi mărturiile culturii populare locale.17.). ruinele cetăţii Heracleea de la Enisala. Gâştescu. Rezultatele acestor lucrări au fost folosite. muzeul de artă orientală din Babadag). Deasemenea sunt cuprinse în această categorie monumentele istorice.17).17 Principalele materiale bibliografice consultate pentru realizarea planului de management Nr.1 Referinţe bibliografice Delta Dunării şi celelalte componente geografice naturale. studii de fezabilitate. Institutul Naţional de Master Plan – suport pentru dezvoltare durabilă Cercetare – Dezvoltare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Delta Dunării. 2004 Procesul de elaborare a planurilor de 97 . Acestea includ vestigiile arheologice şi ruinele unor cetăţi sau ale unor aşezări omeneşti vechi ce atestă urmele de locuire şi etapele de ocupare a spaţiului deltaic (vestigiile cetăţilor Argamum de la Capul Doloşman.17 Elemente descriptive adiţionale 2. în ultimii ani şi în realizarea unor lucrări de sinteză de amploare care au fost folosite şi în elaborarea planului de management al Rezervaţiei. Petre. elaborate. 2. muzical şi coreografic. la comanda Administraţiei Rezervaţiei. Mărturii ale culturii populare sunt reprezentate şi prin arhitectura gospodăriilor tradiţionale ale localnicilor. ruinele aşezării Dinogeţia. de arhitectură şi de artă. Grigore Baboianu et al. mărturii sistematizate şi prezentate în muzee (Muzeul Delta Dunării din Tulcea. publicării 1. Peisajul antropic este alcătuit din valorile culturale creiate de comunităţile umane de alungul timpului. Tabelul 2. etc.

Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176 Soils of the Romanian Danube Delta Reserve. la scara 1:150.2 Hărţi.. cele mai reprezentative sunt cele datând din perioada 1867 . Petre Gâştescu. hărţi în care au fost incluse şi alte componente geografice naturale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. harta solurilor.1943: . Pe baza hărţii digitizate a Rezervaţiei au fost elaborate harta Rezervaţiei cu zonarea ecologică. harta cadastrală elaborată în 1983. la scara 1:20. menţionăm Dintre hărţile mai noi ale Deltei Dunării. România – Ucraina: harta vegetaţiei şi harta distribuţiei zonelor de cuibărire pentru fauna avicolă.Delta Dunării. din 2. (coord. Facilitare şi asistenţă tehnică în schimbările instituţionale. harta elaborată de Prof..17. elaborată în 1962. dar şi hărţi ale Rezervaţiei realizate în ultimii ani. Cele mai importante lucrări folosite consultate pentru elaborarea planului de management sunt . 1996 Grigore Baboianu. În Delta Dunării au mai fost elaborate şi alte hărţi tematice: harta topografică DTM.la scara 1:75. elaborată de Vidraşcu . cea mai reprezentativă este considerată. Gâştescu a stat la baza hărţilor digitizate ale elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Harta elaborată de Prof. însumavând o vechime considerabilă. 1999 7. precum şi harta hidrologică. Mircea Oltean. harta vegetaţiei. Ecosystems of the Danube Delta Biosphere Reserve. 171pp. precum şi două hărţi tematice pentru Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării._________________________________________________________________________________ 4.000 şi apoi harta Deltei Dunării elaborată de Prof. 1995 Petre Gâştescu.000 şi la scara 1:50. 5. ediţia 1913. management pentru ariile protejate din România. . Paul Goriup.000. Această bază conţine hărţi ale Deltei Dunării cu o vechime apreciabilă. de către Consiliul Naţional al Apelor. Obiectivele de management pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Eurosite 'European Guide for the Preparation of Management Plans for protected and managed natural and semi-natural areas' first published in 1992 and revised in 1996. ediţia 1943. Proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii din România. planuri Amplasamentul Rezervaţiei şi al componentelor sale sunt materializate într-o bază cartografică destul de consistentă. Dintre hărţile mai vechi ale Deltei Dunării.000 98 .)1995 Colectiv. elaborată în 1970. la scara 1:100. Petre Gâştescu şi Basarab Driga (ediţia 1983)..000. elaborată de Hartley. la scara 1:25. Ion Munteanu.Delta Dunării. 6..000.Delta Dunării elaborată de Hartley.

etc.1. analiza SWOT 3. Uzlina.500 ha. etc. În prezent este disponibil ortofotoplanul Deltei Dunării. aşa cum rezultă din datele evaluărilor anuale realizate de Administraţie. elaborat în 2000 la scara 1:.) şi au fost distruse peisaje specifice (zona lacustră din vecinătatea Canalului Mila 35). fotografii bandă. tăierea unor canale interioare pentru valorificare piscicolă (perioada 1910-1935) şi amenajarea unor incinte pentru agricultură.3 Fotografii aeriene Delta Dunării a fost subiectul a două fotografieri integrale din avion rezultând fotografii.000. dar şi din perioada actuală cu informaţii magnetice complexe ce pot fi utilizate în susţinerea deciziilor manageriale.. Ulterior au mai fost efectuate de către IGFCOT. la scara 1:25. de cordoane litorale fragile. Realizarea unor amenajări agricole şi piscicole.4 Imagini satelitare Delta Dunării şi celelalte componente naturale care formează Rezervaţie sunt materializate şi în imagini satelitare. închiderea unor canale cu funcţii bine definite în circulaţia apei (Sireasa. în 1962 şi în anul 1983. În prezent pot fi obţinute. de către Comisia Europeană a Dunării. multe din acestea cu consecinţe negative importante în evoluţia regimului hidrologic şi în evoluţia normală a ecosistemelor specifice. 99 . au dus la dereglarea sistemului deltaic cu consecinţe în structura unor componente floristice şi faunistice: au fost distruse zone de reproducere naturală a peştelui. socio-economică. Litcov). CAPITOLUL 3. au fost colmatate unele gârle naturale (Şontea. La începutul deceniului al 9-lea al secolului trecut. Intervenţia omului asupra acestor ecosisteme. Rapoartele anuale din perioada 1997-2006. privind starea mediului arată că diversitatea floristică şi faunistică şi în special păsările se menţin. în continuare. de grinduri maritime cu dune de nisip mobile sau fixate cu păduri de tip tropical. Lipoveni. stuficultură. şi deschiderea altora numai pentru rezolvarea unor cerinţe de transport (Canalul Mila 35. A urmat. circa 30% din suprafaţa deltei erau îndiguite şi scoase din circuitul hidrologic natural. ameninţări.. Litcov) sau lacuri (Furtuna.1 Evaluarea situaţiei existente (ecologică. a început încă din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea. ecosistemele naturale şi antropice: ecosisteme de ape curgătoare. înfiinţată în 1856.. Primele imagini satelitare folosite în prezentarea Rezervaţiei au fost cele realizate în anul 1991 de un satelit Soiuz. obiective.17. imagini satelitare din perioada anterioară.) 3. 2. ale unor zone din Delta Dunării. la un nivel ridicat. de golfuri marine pe cale de a fi transformate în lagune. Canalul Crişan – Caraorman.). iar o reţea de canale brăzda suprafaţa deltei.000 ha._________________________________________________________________________________ 2. Amenajarea piscicolă Popina – 6. piscicultură şi silvicultură (perioada 1960-1989)..17. Amenajarea agricolă Sireasa – 7.1 Starea ecologică Din punct de vedere ecologic. apoi. la comandă. asigurând condiţii de viaţă optime pentru componentele diversităţii biologice.. unele dintre aceste având suprafeţe foarte mari (Amenajarea agricolă Pardina – 27. prin corectarea Braţului Sulina pentru navigaţie marină.400 ha). Evaluări. Puiu. de zone temporar inundate (mlaştini şi stufărişuri). etc. starea Rezervaţiei este bună. de lacuri. păstrându-şi diversitatea.

. care în prezent a devenit ocupaţia principală a peste 1200 de localnici şi nu numai (la activitatea de pescuit participă şi locuitori ai unor localităţi din afara Rezervaţiei dar cu tradiţie în această activitate: Jurilofca. Dunavăţul de Sus. s-au redus foarte mult locurile de muncă prin simplificarea tehnologiilor. Litcov.activitatea de piscicultură s-a redus foarte mult datorită ineficienţei economice a acestei activităţi în condiţiile din Delta Dunării. Această situaţie a făcut ca producţiile agricole să fie foarte variabile fiind tot timpul dependente de regimul pluviometric al zonei. la scară mică pe loturi mici de teren. Lucrări hidrotehnice se mai desfăşoară în prezent pentru realizarea proiectelor de reconstrucţie ecologică (decolmatări de canale şi gârle.) către activitatea de pescuit. Dunavăţul de Jos.2 Starea socio-economică Activitatea economică a populaţiei din comunităţile locale a cunoscut schimbări considerabile în ultima perioadă de timp: . activitatea de creştere a animalelor cunoscând o dezvoltare mai accentuată._________________________________________________________________________________ 3. la sfârşitul deceniului al 9-lea din secolul trecut. amenajările care funcţionează se bazează pe tehnologii de creştere extensivă a peştelui (fără furajare). de la un număr estimat de circa 900 de persoane. Sireasa) au rămas şi rămân nefolosite pentru culturi agricole fiind folosite adhoc pentru păşunat. la mai puţin de 200. construcţii navale. deschideri în digurile de apărare ale amenajărilor piscicole şi agricole abandonate pentru reconectarea 100 . Dranov. Sinoie. Babadag). exploatarea nisipului. când au fost oprite lucrările de construcţie a amenajărilor piscicole şi agricole. etc. Multe suprafeţe din marile amenajări agricole (Pardina. În activitatea agricolă se mai poate remarca o caracteristică. Sarichioi. multe dintre acestea proaspăt ieşite de sub inundaţiile de primăvară şi o gamă redusă de produse (porumb. Numărul persoanelor implicate în această activitate a crescut mult în ultima perioadă datorită migrării forţei de muncă din sectoarele economice dezafectate după 1990 (piscicultură. cu producţii mici şi cu amestec mare de specii de peşte.).). agricultură. O situaţie mai deosebită dar şi periculoasă totodată o reprezintă animalele domestice pierdute sau rămase fără control în Delta Dunării şi în special bovine şi cabaline. Murighiol. bazat în mare parte pe aport de specii din mediu natural (Amenajările piscicole Obretin. viţă de vie. legume. etc. nici una din amenajările agricole nu au fost finalizate şi deci nici o amenajare agricolă nu îndeplinea condiţiile tehnice de funcţionare nefiind dotată atât cu sistemul de desecare cât şi cu sistemul de irigare.1. . etc. amenajări hidrotehnice. Popina. deoarece au fost stopate toate lucrările de construire a amenajărilor agricole şi piscicole. prin Decretul Lege nr. în prezent. dar nu prin creşterea cantităţilor de peşte pescuite ci prin creşterea presiunii asupra resursei piscicole. . Tulcea.activitatea de pescuit a cunoscut o dezvoltare mai mare. de multe ori declarându-se stare de calamitate. 104 din februarie 1990. în multe amenajări piscicole. cunoscută de altfel ca cea mai aridă zonă din ţară.activitatea din sectorul agricol a cunoscut o reducere considerabilă deoarece în 1990. aceea a practicării unei agriculturi de subzistenţă. multe amenajări piscicole sistematice proiectate să producă peşte pentru consum şi-au redus sau şi-au oprit activitatea (Amenajările piscicole Rusca. etc.activitatea din sectorul de construcţii hidrotehnice a cunoscut un regres considerabil. bazinele sunt folosite pentru agricultură sau pentru creşterea animalelor ceea ce conduce la reducerea suprafeţelor de luciu de apă caracteristice acestor amenajări. Sabangia.). Este cunoscută situaţia cailor (peste 2000 de exemplare) care se dezvoltă în regim semi-sălbatic în zona pădurii Letea cu impact negativ asupra acesteia.

a hotelurilor noi (inclusiv a celor plutitoare) şi prin modernizarea şi diversificarea mijloacelor de transport care au făcut să crească atât viteza de mişcare (cu impact negativ.) prevăzute a se realiza pentru prelucrarea produselor agricole preconizate în marile incinte agricole.sectorul construcţiilor civile cunoaşte o dezoltare relativă datorită fenomenului de dezvoltare a construcţiilor de locuinţe noi. Formulează recomandări şi participă la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism asigurând integritatea dimensiunii de mediu şi a cerinţelor ecologice în prevederile şi orientările acestora. pasageri şi mărfuri. 57/2007) şi de autoritate de mediu (conform prevederilor OUG nr.1. 3. prin numărul mare de pensiuni ce se construiesc. această activitate a atins o limită inferioară foarte scăzută.1 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul reglemetare-autorizare Atribuţii în domeniul reglementare-autorizare 1. 82/1993 şi OUG nr. în cooperare cu celelalte autorităţi şi instituţii judeţene şi locale. Activitatea de autoritate de mediu este îndeplinită. chiar dacă după 1990. Activitatea proprie este activitatea ce decurge din atribuţiile pe care Administraţia Rezervaţiei le are în calitatea sa dublă de administrator de arie protejată (conform prevederilor legii nr. . s-a redus foarte mult activitatea din Şantierul Naval Sulina şi au fost oprite lucrările de construire a capacităţilor de producţie industrială cu profil alimentar (abatoare şi produse din carne. au fost oprite lucrările pentru construirea exploatării resurselor de nisip din grindul Caraorman pentru metalurgie. 2. ale strategiilor naţionale şi europene care vizează mediul şi dezvoltarea durabilă. . Elaborează şi promovează.cu impact asupra mediului înconjurător. în principal de compartimentele reglementare-autorizare (Căsuţa 3. . 195/2005).1). etc. În ultima perioadă de timp. din păcate) cât şi confortul.activităţile industriale sunt mult mai puţin reprezentate în perimetrul Rezervaţiei ca urmare a faptului că. pensiuni sau hoteluri. ca urmare a dezvoltării activităţii de turism. 3. Transportul pe căile de navigaţie maritimă cunoaşte o activitate în regres. după 1990. având în 101 . Căsuţa 3. . se constată un riviriment notabil. 4. Aplică pe teritoriul Rezervaţiei dispoziţiile legale în vigoare referitoare la autorizarea activităţilor economice şi sociale.activitatea de transport cunoaşte o dezvoltare mai accentuată în ultima perioadă în special pentru transportul de mică capacitate. datorită condiţiilor improprii de cazare şi acces._________________________________________________________________________________ acestora cu regimul hidrologic natural) care au o amploare mult mai redusă şi se desfăşoară în condiţii de securitate ecologică corespunzătoare. însă. unităţi de conserve.alte activităţi economice sunt cele din sfera serviciilor care în ultima perioadă de timp cunosc o dezvoltare tot mai mare şi ca urmare a dezvoltării activităţii de turism. .3 Starea managementului Rezervaţiei Activitatea de administrare a Rezervaţiei se desfăşoară prin activitatea compartimentelor proprii ale Administraţiei Rezervaţie cât şi prin cooperare cu alte instituţii cu atribuţiuni de administrare şi control în perimetrul Rezervaţiei.activitatea din sectorul turistic cunoaşte în prezent o dezvoltare din ce în ce mai mare. Formulează recomandările şi participă la elaborarea şi pinerea în aplicare a politicii şi strategiilor de mediu şi dezvoltare durabilă. în conformitate cu obiectivele Agendei 21. în conformitate cu strategiile locale şi naţionale pentru mediu şi dezvoltare durabilă. planurile locale pentru protecţia mediului.

e) stabileşte programele de conformare potrivit dispoziţiilor legale şi urmăreşte modul de îndeplinire a acestora. pe teritoriul Rezervaţiei. b) elaborează documentaţiile de valorificare a resurselor naturale regenerabile. g) îndeplineşte atribuţiunile de autorizare care. schimbarea modelelor de producţie şi consum.3). al schimbării proprietarilor şi al încetării activităţii obiectivelor cu impact asupra mediului şi sănătăţii umane. în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi a reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. 102 . inspecţie şi supraveghere ecologică (Căsuţa 3. acordurilor şi autorizaţiilor de mediu. acordurilor şi autorizaţiilor de mediu. Participă la elaborarea normelor tehnice şi a altor documente cu caracter normativ. acordurile şi autorizaţiilor de mediu ce sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei. a politicilor şi strategiilor pentru protecţia mesiului şi dezvoltare durabilă pe teritoriul Rezervaţiei. Efectuează activitate de inspecţie pe teritoriul Rezervaţiei la agenţii economici care desfăşoară activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. Căsuţa 3. în care scop: a) elaborează avizele. f) îndeplineşte procedurile legale cu privire la asumarea obligaţiilor de mediu în procesul de privatizare. 2. patronat şi societatea civilă. Elaborează anual politica de inspecţie la nivelul Administraţiei Rezervaţiei. Participă la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de colaborare cu autorităţile locale.2). potrivit prevederilor legale în vigoare. comunitatea ştiinţifică. privind desfăşurarea activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului. h) acordă consultaţii tehnice în domeniul elaborării documentaţiilor însoţitoare ale cererilor de emitere a avizelor. Participă la elaborarea lucrărilor de sinteză privind protecţia calităţii mediului din Rezervaţie. prin actele de autorizării. asigurând cadrul planificat de desfăşurare a activităţii de inspecţie prin stabilirea obiectivelor. 3. d) realizează şi ţine evidenţa obiectivelor şi activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului de pe teritoriul Rezervaţiei sub aspectul îndeplinirii obligaţiilor legale de autorizare. c) elaborează puncte de vedere pe care le transmite ministerului sau agenţiilor limitrofe de protecţia mediului pentru actele de autorizare a căror eliberare intră în competenţa acestora. autorizaţiile şi permisele de desfăşurare a acestor activităţi pentru care: a) primeşte şi analizează cererile de autorizare a activităţilor economice şi sociale din perimetrul Rezervaţiei şi a documentaţiilor ce le însoţesc.2 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţie în domeniul inspecţiei şi supraveghere ecologică Atribuţii în domeniul inspecţie şi supraveghere ecologică 1. sarcinilor şi modalităţile concrete de acţiune pentru îndeplinirea acestora._________________________________________________________________________________ vedere necesitatea promovării. Organizează şi exercită controlul asupra modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale. Elaborează documentaţiile pentru punerea în valoare a resurselor naturale regenerabile ale patrimoniului natural din Rezervaţiei şi emite contractele. 6. 7. privind aplicarea legislaţiei. cu prioritate la obiectivele majore cu impact semnificativ asupra mediului conform procedurii de inspecţie. 5. 8. a tehnologiilor curate. conştientizare şi educaţie ecologică (Căsuţa 3. b) primeşte şi analizează documentaţiile ce însoţesc cererile de emitere a avizelor. standardele şi normativele în vigoare privind. c) elaborează contractele şi documentele de autorizare a activităţilor economice de valorificare a resurselor naturale regenerabile a căror autorizare este în competenţa Administraţiei Rezervaţiei. sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei.

9. 15. inspecţia de mediu şi control ecologic cooperează nemijlocit şi poate iniţia şi poate participa la acţiuni comune cu organele de inspecţie şi control aparţinând de celelalte autorităţi judeţene şi locale. conservarea diversităţii biologice. f) regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii. constată faptele ce constituie contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale în domeniul protecţiei mediului şi. cu organizaţii neguvernamentale. Controlează modul în care sunt respectate prevederile planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Identifică şi informează Administraţia Rezervaţiei asupra necesităţii dezvoltării unor reglementări specifice. ghiduri. i) regimul pesticidelor şi al îngrăşămintelor chimice. Organizează şi exercită controlul cu privire la desfăşurarea acţiunilor de import . 8. 10. Controlează modul în care sunt respectate dispoziţiile legale în vigoare cu privire la obligativitatea autorizării activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului şi aplică măsurile prevăzute de lege. a) b) c) d) 4. h) regimul substanţelor chimice periculoase şi al deşeurilor. 16. Participă împreună cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei la elaborarea politicii locale de mediu urmărind reducerea poluării şi creşterea gradului de conformare a obiectivelor majore cu impact semnificativ asupra mediului. prevenirii poluării mediului şi ameliorării calităţii factorilor de mediu. în vederea îmbunătăţirii performanţelor de protecţia mediului ale acestora. e) valorificarea resurselor biologice de floră şi faună sălbatică. 11. 17. persoane fizice sau juridice. g) protecţia aşezărilor umane. potrivit prevederilor legale în cazul unor fapte ce constituie infracţiuni. în scopul îmbunătăţirii activităţii de inspecţie de mediu. 103 . protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice. 12. bunuri sau materiale. protecţia peisajelor şi habitatelor naturale. În exercitarea atribuţiilor pe care le are. cu regim special de comercializare în conformitate cu legislaţia internaţională care reglementează comerţul internaţional cu astfel de produse. inspecţie şi monitoring în vederea întăririi capacităţii instituţionale a Administraţia Rezervaţiei. respectării legislaţiei de mediu. Efectuează activitate de inspecţie împreună cu reprezentanţii compartimentelor de inspecţie din ATPM. Urmăreşte realizarea măsurilor stabilite prin programele de conformare la termenele convenite în cadrul acestora. pentru acele activităţi/obiective identificate ca fiind majore cu impact semnificativ asupra mediului. Recomandă conducerii Administraţiei Rezervaţiei măsuri necesare pentru îmbunătăţirea colaborării cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei. în care scop cooperează nemijlocit cu toate autorităţile teritoriale competente incluzând autorităţile vamale şi aplică măsurile prevăzute de lege. norme tehnice şi asupra intensificării acţiunilor de instruire a personalului pe probleme specifice. colaborează cu unităţile teritoriale aflate în subordinea. în cazul agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea şi în afara perimetrului Rezervaţiei. inclusiv valorificarea fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sălbatice de interes vânătoresc. Colaborează cu celelalte compartimente din cadrul Administraţia Rezervaţiei la emiterea actelor de reglementare precum şi la elaborarea programelor de conformare pentru activităţile existente care nu întrunesc condiţiile de autorizare. prevenirii poluării mediului şi/sau menţinerii. sesizează organele de urmărire sau cercetare penală. Controlează realizarea măsurilor speciale la obiectivele economice cu riscuri majore de impact asupra mediului. 6. 7. Îndrumă agenţii economici care desfăşoară activităţi social economice cu impact asupra mediului. coordonarea Autorităţii Cenntrale pentru Protecţia Mediului. a florei şi faunei sălbatice. bunurilor şi altor materiale. Aplică măsurile prevăzute de lege pentru neconformare la dispoziţiile legale. 13._________________________________________________________________________________ protecţia atmosferei. 5. incluzând măsurile speciale ce trebuie realizate pentru evitarea accidentelor în caz de catastrofe naturale şi aplică măsurile prevăzute de lege. potrivit legii. participă la elaborarea unor planuri concrete de acţiune pentru corelarea activităţilor de reglementare. protecţia solului şi a ecosistemelor terestre. aprobate conform legii şi aplică măsurile prevăzute de lege.export al produselor. după caz. În exercitarea atribuţiilor pe care le are. Rezolvă sesizările cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei mediului. după caz. ameliorării calităţii mediului şi refacerii zonelor poluate. 14.

3. 5. zonele tampon de protecţie. poluările. ştiinţele naturii. 4. precum şi legislaţia specifică şi reglementările Administraţiei Rezervaţiei.121. Desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor de specialitate implementate de instituţii naţionale sau din străinătate conform programelor de colaborare interne şi internaţionale promovate de Administraţia Rezervaţiei. Organizează acţiuni de informare privind legislaţia de protecţie a mediului. organizează şi desfăşoară acţiuni educaţionale privind protecţia şi conservarea mediului. încălcări ale legislaţiei mediului. Controlează şi analizează modul de întreţinere şi menţinere a funcţiilor fiecărei categorii de zonă protejată în scopul conservării biodiversităţii şi habitatelor naturale. a societăţilor comerciale ce desfăşoară activităţi pe teritoriul rezervaţiei şi a turiştilor.artistice cu tematici adecvate dedicate în special copiilor şi tinerilor. Controlează zonele strict protejate şi zonele tampon de protecţie a acestora din cadrul Rezervaţiei urmărind respectarea normelor legale în vigoare referitoare la administrarea şi gospodărirea obiectivelor protejate în raport cu legislaţia privind protecţia mediului înconjurător. Căsuţa 3. privind componenta de educaţie ecologică. 22. Desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor de specialitate implementate de instituţii naţionale sau din străinătate conform programelor de colaborare interne şi internaţionale promovate de Administraţiei Rezervaţiei. vânătoarea._________________________________________________________________________________ 18. starea panourilor de semnalizare. 2.3 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul conştientizării publice Atribuţii în domeniul conştirntizării publice 1. Colaborează cu organizaţii neguvernamentale sau cu alte organizaţii la desfăşurarea acţiunilor educative şi de informare ecologică. 21. reglementate prin acord sau autorizaţie de mediu şi sancţionează nerespectarea prevederilor stabilite prin actele de reglementare. 8. 14. Elaborează. 23. alte degradări ale ecosistemelor. popularizare a Rezervaţiei şi pentru educarea ecologică a populaţiei locale. 6.vizuale destinate acţiunilor de educaţie şi informare a opiniei publice. etc. Controlează şi verifică marcajele cu rol în delimitarea zonelor de protecţie integrală. 20. întocmeşte rapoarte şi informări privind deficienţele sesizate. precum şi dezvoltarea durabilă pe teritoriul Rezervaţiei. Verifică persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi permanente în perimetrul zonelor tampon de protecţie a zonelor strict protejate în vederea combaterii fenomenelor negative ca: braconajul. Elaborează şi realizează materialele scrise şi audio. Participă la desfăşurarea activităţilor cu caracter protocolar organizate de Administraţia 104 . 9. Asigură şi dezvoltă permanent relaţiile cu personalul didactic în elaborarea unor tematici adecvate pentru orele de diriginţie. Urmăreşte respectarea regimului de protecţie integrală în zonele strict protejate şi aplică sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară orice fel de activităţi în astfel de zone (cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea privind protecţia mediului înconjurător). 12. pescuitul. biologie. 24. Asigură şi dezvoltă permanent relaţiile cu reprezentanţii mass-mediei din ţară şi din străinătate în vederea popularizării obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei privind conservarea şi reconstrucţia ecosistemelor deltaice şi combaterea cauzelor ce determină tendinţe negative în evoluţia acestora. 13. 2. 10. Elaborează programele şi materialele de conştientizare publică. Elaborează materiale şi participă la acţiuni de instruire organizate de Administraţia Rezervaţiei.118. 19. încălcări ale legislaţiei silvice şi alte norme legale privind regimul zonelor protejate. Indeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control ecologic prevăzute de lege şi aplică măsurile corespunzătoare. Controlează activitatea persoanelor fizice sau juridice care execută lucrări de exploatare a resurselor naturale regenerabile. comunicare şi conştientizare publică. Asigură organizarea şi funcţionarea centrelor de vizită şi informare ale Administraţiei Rezervaţiei. 11. panourilor de avertizare. Realizează şi urmăreşte apariţia periodică a ziarului Rezervaţiei. bariere. 7. Organizează acţiuni cultural . 2.

3.reglementare – autorizare.5. Contractează şi urmăreşte realizarea studiilor de prefezabilitate şi a documentaţiilor de execuţie şi obţine avizele necesare deschiderii finanţării şi contractării lucrărilor de investiţii. 105 . . 7. Elaborează note de sinteză asupra rezultatelor cercetărilor şi aplicarea acestora apoi le prezintă. 3. pe folosinţe şi deţinători.conştientizare şi educaţie ecologică. Căsuţa 3. a suprafeţelor terestre şi acvatice ce compun patrimoniul Rezervaţiei. 2. rare. Activitatea de administrator de arie protejată este exercitată prin compartimentele: . 4. Consiliului Ştiinţific. Elaborează capitolul privind evoluţia ecosistemelor deltaice din raportul trimestrial şi anual asupra activităţii Adminstrarea Rezervaţiei. Elaborează raportul anual privind administrarea patrimoniului natural. 4. Aplică prevederilor programului de valorificare a resurselor naturale regenerabile prin elaborarea cărţii tehnice a resursei de referinţă._________________________________________________________________________________ Rezervaţiei. periclitate sau pe cale de dispariţie şi propune măsurile necesare pentru protecţia şi conservarea acestora pe teritoriul Rezervaţiei. 2. înfiinţarea de noi zone. utilizarea resurselor naturale şi dezvoltarea durabilă. Urmăreşte evoluţia principalelor elemente ce caracterizează starea patrimoniului natural al rezervaţiei şi aplică măsurile din planul de management. 6. Urmăreşte modul de utilizare în teren a suprafeţelor în raport cu destinaţia acestora stabilită prin autorizaţiile de funcţionare. după caz.5 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul reconstrucţiei ecologice Atribuţii în domeniul reconstrucţiei ecologice 1.supraveghere şi control ecologic. precum şi conservarea diversităţii biologică) (Căsuţa 3. . 3. Urmăreşte şi asigură respectarea de către proiectant a metodologiilor stabilite de normativele în vigoare privind conţinutul studiilor de prefezabilitate precum şi a normativelor ministerelor şi organelor centrale de specialitate. 5. 13. Analizează rezultatele cercetărilor. Căsuţa 3.administrarea patrimoniului (cuprinde monitoringul integrat al Rezervaţiei. Organizează evidenţa operativă a resurselor naturale valorificate conform autorizaţiilor emise. rapoartele statistice şi observaţiile de teren privind valorificarea resurselor naturale regenerabile şi fundamentează propunerile programelor anuale de exploatare a acestora. Elaborează propuneri pentru “Cartea Roşie” a Rezervaţiei. Analizează rezultatele cercetărilor ştiinţifice privind evoluţia zonelor strict protejate şi propune măsuri pentru extinderea acestora. a contractelor economice încheiate şi urmăreşte evoluţia acestora. 11. 12.6). guvernatorului rezervaţiei sau le înaintează autorităţilor competente. 8. Organizează şi ţine evidenţa. Elaborează propuneri de îmbunătăţirea a metodologiei şi a sistemului de evidenţa administrării patrimoniului din domeniul public de interes naţional.4 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul administrării patrimoniului Atribuţii în domeniul administrării patrimoniului 1. Elaborează programul proiectului anual şi cel de perspectivă privind reconstrucţia ecologică a zonelor ce sunt introduse în procesul de refacere ecologică de către Consiliului Ştiinţific al Administraţia Rezervaţiei. 3. Organizează evidenţa speciilor de plante şi animale endemice. Organizează şi conduce licitaţiile pentru execuţia obiectivelor stabilite prin plan şi încheie contractele economice cu câştigătorii acestora.4. . 9. execuţia unor lucrări de protecţie sau conservare a ecosistemelor ameninţate şi protecţia florei şi faunei declarate monumente ale naturii. 10.

17. Urmăreşte şi asigură realizarea concilierii divergenţelor la contractele de proiectare sau execuţie susţinând interesele Adminstraţiei Rezervaţiei în faţa organelor de conciliere. Organizează şi operează.monitoringul surselor de poluare. Asigură participarea comisiei la realizarea recepţiilor parţiale şi a recepţiei finale şi urmăreşte permanent finalizarea lucrărilor restante. Elaborează prospecte şi face publice proiectele sau programele ce urmează a fi aplicate. Căsuţa 3. cât şi de alte instituţii în conformitate cu prevederile diagramei de relaţii şi colaborările stabilite cu celelalte subsisteme de bază de date ale sistemului naţional e pe teritoriul de autoritate al Adminsitraţiei Rezervaţiei. 14. 16. 9. 5. Întocmeşte rapoartele periodice de realizare a obiectivelor. .monitoringul factorilor de mediu. Elaborează şi supune aprobării programul de investiţii şi listele de dotări anuale pentru activitatea proprie a Administraţiei Rezervaţiei. Elaborează propuneri de proiecte de reconstrucţie ecologică de importanţă deosebită la care să fie antrenete în finanţare şi execuţie. 18. furnizate de compartimentele funcţionale ale acesteia. 10. Actualizează inventarul speciilor de floră şi faună pe baza rezultatelor cercetărilor desfăşurate în teritoriului Rezervaţiei. 11. Asigură elaborarea documentelor primare şi tehnico-operative pentru susţinerea cauzelor Administraţia Rezervaţiei. Urmăreşte execuţia lucrărilor la obiectivele de investiţii şi asigură execuţia de calitate şi conformă cu documentaţia aprobată.monitoringul aşezărilor umane. Asigură supravegherea tehnică şi ţine evidenţa tehnico-operativă a lucrărilor efectuate pe stadii fizice şi termene._________________________________________________________________________________ 5.monitoringul biodiversităţii. promovând activitatea de atragere a participanţilor şi sponsorilor externi şi interni. 2. organisme. 19. . Asigură decontarea lucrărilor executate şi recepţionate precum şi soluţionarea divergenţelor ce apar cu privire la calitatea lucrărilor realizate. b) proiectarea şi actualizarea periodică a subsistemelor de monitoring. 4. prin: a) realizarea inventarului periodic a surselor de poluare a mediului pe baza metodologiilor aprobate. sesizând organele în drept. . Asigură organizarea şi funcţionarea sistemului de monitoring integrat din Rezervaţie ca parte a sistemului naţional de monitoring integrat aprobat de Autoritatea Centrală pentru Protecţia Mediului. Propune conducerii Administraţiei Rezervaţiei componenţa comisiei de recepţie şi răspunde de desfăşurarea corespunzătoare a lucrărilor acesteia. 7. la nivel de Administraţie. în caz de divergenţă cu constructorul sau proiectantul.6 Atribuţiile Administraţiei Rezervaţiei în domeniul monitoringului integrat Atribuţii în domeniul monitoringului integrat 1. 3. Prezintă programul de avizare a documentaţiilor. după cum urmează: . 13. 106 . 8. 6. 12. Adoptă măsuri de recuperare a pagubelor produse de executant din culpa acestuia asupra ecosistemelor deltaice. baza de date ataşată Sistemului de Monitoring Naţional. 15. Susţine documentaţiile supuse avizării în faţa organelor competente. Asigură evidenţa principalelor surse de poluare şi evaluează cantităţile de poluanţi evacuate în mediu de acestea. prelucrarea şi transmiterea informaţiilor necesare bazei de date a Administraţiei Rezervaţiei. asigură prezentarea în termen a documentaţiilor către organele de avizare şi elaborează punctul propriu de vedere cu privire la documentaţia prezentată în CTE – ARBDD. Verifică corectitudinea şi legalitatea valorilor solicitate de contractanţi şi poartă răspunderea utilizării responsabile a fondurilor. organizaţii şi societăţi comerciale româneşti şi străine. stocarea. Asigură colectarea.

specificând cazurile în care trebuie înştiinţate conducerea şi celelalte compartimente funcţionale ale Administraţiei Rezervaţiei de evenimentele deosebite. 11. 8. 15. Întocmeşte programul de permanenţă la dispeceratul unităţii. în conformitate cu structura aprobată. periclitate sau pe cale de dispariţie. 16. Interpretează datele obţinute din determinări şi elaborează buletinele de analiză a calităţii factorilor de mediu. rapid şi lent. pentru: a) expertizarea calităţii apei. 9. 17. Fundamentează nevoile de dezvoltare a cercetării fenomenelor deltaice în domeniul său de activitate. Participă la intercalibrări şi schimburi de informaţii cu alte laboratoare specializate în domeniul protecţiei mediului. b) lista adiţională a speciilor protejate prin convenţia de la Berna existente în Rezervaţie. Organizează programul de lucru al personalului cu sarcini de colectare a probelor destinate analizelor de laborator. Experimentează şi verifică metode noi de analiză. c) supravegherea calităţii solului. Organizează şi realizează fluxurile de date. 19. stabilind traseele şi sarcinile acestora. În desfăşurarea activităţii sale Administraţia Rezervaţie colaborează cu toate instituţiile publice care au atribuţii în teritoriul Rezervaţiei şi dezvoltă acţiuni de colaborare cunorganizaţii neguvernamentale din România sau din alte ţări care îşi exprimă disponibilitatea de a participa la gestionarea Rezervaţiei. Constanţa şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. în vederea extinderii gamei indicatorilor de poluare analizaţi şi creşterii nivelului calităţii analizelor. 14. 24. Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate în primul rând de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi şi a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din Tulcea. verifică şi actualizează periodic: a) situaţia speciilor de plante şi animale endemice. informaţii. Întocmeşte note de sinteză. Asigură realizarea şi administrarea reţelei de calculatoare din cadrul instituţiei. 7. în situaţii de poluări accidentale apărute în teritoriul Rezervaţiei. 107 . întocmeşte fişe de descriere şi urmărire a parametrilor de dinamică specifici fiecărei zone. 12. informând operativ apariţia oricăror evenimente deosebite în teritoriul rezervaţiei. b) supravegherea calităţii aerului. c) lista speciilor cuprinse în “Cartea Roşie” a Rezervaţiei. Constanţa şi Galaţi şi de Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele de Mediu ale judeţelor Tulcea. Asigură întocmirea sintezelor periodice privind starea şi evoluţia calităţii mediului la nivelul Administraţiei Rezervaţiei. Îmbunătăţeşte sistemul de evidenţă şi gestiune a datelor la nivelul Administraţiei Rezervaţiei prin optimizarea structurii bazei de date şi introducerea unui program de gestiune a datelor. aparatură şi piese de schimb necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii în cadrul serviciului. în regim de permanenţă. în vederea stabilirii cauzelor şi luării măsurilor ce se impun. Eliberează buletine de analiză pe care le pune la dispoziţia compartimentelor funcţionale interesate sau la alţi beneficiari. 21. Asigură implementarea software-lui de reţea şi îmbunătăţirea programelor proprii de înregistrare şi prelucrare a datelor necesare funcţionării Administraţiei Rezervaţiei . 18. Asigură informarea operativă şi permanentă a Autorităţii Centrale pentru Protecţia Mediului asupra tuturor evenimentelor deosebite de mediu produse pe teritoriul Rezervaţiei. rare._________________________________________________________________________________ 6. Întocmeşte rapoarte privind dotarea tehnică. 20. Efectuează analize şi măsurători cu caracter special. referate de specialitate privind situaţia biodiversităţii şi aşezărilor umane în teritoriul rezervaţiei. Efectuează analize fizico-chimice pentru evaluarea calităţii factorilor de mediu în conformitate cu programul de monitoring integrat al Rezervaţiei. Ţine evidenţa. 22. 23. d) lista speciilor propuse sau declarate Monumente ale Naturii pe teritoriul Rezervaţiei. 10. asigurarea cu reactivi. Urmăreşte starea şi evoluţia zonelor strict protejate din Rezervaţie. 13.

3 Ameninţări privind situaţia mangementului Eficienţa managementului Rezervaţiei este strâns legată de asigurarea condiţiilor optime pentru implementarea obiectivelor stabilite prin Planul de management. etc. funcţionarea marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului (Combinatul Siderurgic Galaţi. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Tulcea. locale (Vox Deltae din Crişan. naţionale (Societatea Ornitologică Română. În categoria factorilor externi. 3. Ministerul Culturii prin Inspectoratul Judeţean de Cultură. creşterea volumului de deşeuri. Din punct de vedere al cercetării ştiinţifice. Direcţia Judeţeană Sanitar – Veterinară. Administraţia Rezervaţiei colaborează cu unităţi de cercetare de importanţă naţională: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării –Tulcea._________________________________________________________________________________ Administraţia Rezervaţiei colaborează cu Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră din Tulcea. cu Ministerul Agriculturii. dezvoltarea transportului naval pe Dunăre. Ministerul Sănătăţii prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică. Dintre factorii interni. în prezent. Regina Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Tulcea. Galaţi-Brăila. în special. într-o stare de echilibru caracterizată de elementele prezentate în capitolele ce descriu această stare.1 Ameninţări privind situaţia ecologică Situaţia ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată. etc. Direcţia Naţională pentru Turism. Nu vor putea fi realizate obiectivele de management fără asigurarea resurselor materiale necesare 108 . dar şi în tendinţa actuală de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor. Autoritatea Naţională Sanitar – Veterinară. Autoritatea Navală Română. Tulcea). În plan local. dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în apă.2.. sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie şi Ecologie MarinăGeoEcoMar Bucureşti. presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a resurselor naturale în general şi a celei piscicole. dezvoltarea activităţii de transport.2. 3. etc. Salvaţi Dunărea şi Delta Dunării – Academia Caţavencu) sau internaţionale (WWF – Fondul Mondial pentru Natură). unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului Tulcea). trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra ecosistemelor naturale.2 Ameninţări existente şi potenţiale 3. Acest echilibru poate fi însă deranjat de o serie de factori interni sau externi. precum şi alte unităţi de cercetare. dezvoltarea serviciilor. colaborarea Administraţiei Rezervaţiei se dezvoltă cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu Consiliile Locale ale comunelor din perimetrul Rezervaţie. Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia de Ape Dobrogea –Litoral – Sistemul de Gospodărirea a Apelor Tulcea. Fundaţia Prietenii Deltei Sulina. situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane (Bucureşti. Consiliul Local Tulcea şi Consiliul Local Sulina dar şi ale celor situate în imediata vecinătate a Rezervaţiei. Administraţia Rezervaţiei colaborează şi cu organizaţii neguvernamentale. Grigore Antipa Constanţa. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină.

România s-a angajat să crească numărul agenţilor ecologi cu 20 de posturi în fiecare an pe o durată de cinci ani (1995-2000). ceea ce presupune promovarea unui program complex şi corespunzător pentru realizarea acestui deziderat. personalul Rezervaţiei a cunoscut evoluţii contradictorii cunoscând o creştere graduală. Neasigurare acestor condiţii principale prezentate mai sus. reprezintă tot atâtea riscuri de nu realiza o activitate corespunzătoare de gestionare a Rezervaţiei. Acest număr a cunoscut reducere substanţială. ajungându-se la 107 în 2004. nivelul personalului înregistrat în acea perioadă (circa 180 de persoane). deasemenea. O altă ameninţare pentru desfăşurarea managementului Rezervaţiei în condiţii optime o constituie posibila instabilitate a cadrului cadrul legislativ. spaţii de lucru. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. 82/1993 privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu modificările ulterioare. este asigurat un personal de 12 persoane (1 persoană la 935 ha). în prezent. având ca bază.000 ha. Asigurarea resurselor umane reprezintă. de ratificare a acordului de împrumut nerambursabil cu BIRD. în perioada 1991 – 2000. este total insuficient pentru administrarea unei arii protejate de dimensiunile Rezervaţiei. în acest domeniu. Implementarea Planului de Management este condiţionată şi de asigurarea resurselor financiare. Trebuie menţionat că orice reducere de personal sub nivelul actual pune în pericol realizarea obiectivelor Rezervaţiei. în perioada 1993-1994. după 2001. pentru realizarea lucrărilor care asigură funcţionarea optimă a sistemului hidrologic din complexele acvatice. Este necesar. Pe de altă parte.1994. etc. Spre comparare. În perioada trecută de la înfiinţare. echipamente pentru informatizarea activităţii. când s-a ajuns la un număr total de circa 180 de salariaţi din care 83 agenţi ecologi. agenţi ecologi. În urma unei evaluări realizate de experţi IUCN în cadrul unui proiect finanţat de BERD. ceea ce înseamnă un raport net superior (1 persoană/1200 ha). pentru Parcul Naţional Munţii Măcinului. Legea nr. 142/30. există un personal de 40 persoane. iar în partea ucraineană a Deltei Dunării. conservarea habitatelor naturale. pentru o suprafaţă totală de circa 48. necesarul de personal pentru administrarea RBDD. asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului. necesare pentru realizarea proiectelor de reconstrucţie ecologică pentru readucerea amenajărilor piscicole şi agricole abandonate în regimul hidrologic natural. Nu vor putea fi realizate obiectivele de management ale Rezervaţiei fără un număr corespunzător de personal având un grad adecvat de pregătire. aparatură de laborator. din care 122.227 ha. Acest număr de personal ce cuprinde 40 de agenţi ecologi. în suprafaţă totală de 11.).12. o cerinţă importantă. a fost evaluat la un număr de 335 de posturi. a florei şi faunei sălbatice şi necesită cuprinde 109 . iar unui agent îi revine 14. În prezent. deasemenea. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. În prezent unei persoane din Administraţia Rezervaţiei îi revine o suprafaţă de circa 4360 ha de arie protejată._________________________________________________________________________________ constând într-o infrastructură adecvată (mijloace de transport. prin Legea nr.500 ha de arie protejată ceea ce reprezintă una din cele mai reduse încadrări de personal de pe continentul european. a proiectelor de protecţie a speciilor periclitate şi cu valoare conservativă ridicată. se menţionează că tot în Dobrogea. cuprinde necorelări cu prevederile legislative privind gestionarea ariilor protejate din România. după care s-a înregistrat o creştere lentă a numărului până la 133. mijloace de comunicare.

în al doilea rând.3 Analiza SWOT Analiza SWOT a fost elaborată luând în considerare aceste realităţi şi prin aplicarea principiilor de conservare a diversităţii biologice pentru Rezervaţie. Sistem de cooperare orizontal si vertical (Principiul 2)._________________________________________________________________________________ prevederi ce aliniază cadrul legislativ naţional la cel al Uniunii Europene. a obstacolelor. Lipsa concesiilor corespunzatoare ale stakeholderilor (Principiul 3). PUNCTE TARI: . Schimbarea ecosistemică afectează utilizarea economică (Principiul 8). OBSTACOLE (CONSTRÂNGERI): Sistem managerial centralizat (Principiul 2). dacă se aplică. 3. şi populaţia locală indigenă în implementarea procesului de planificare managerială (Principiul 7). Disfuncţiile pieţei (Principiul 4). Un grad ridicat de cunoaştere ecologică şi economică a populaţiei indigene (Principiul 6) Experienţa în reconstrucţie ecologică (principiul 9). Imbunătăţirea potenţială a cunoaşterii ştiinţifice şi a educaţiei ecologice (Principiul 11). prevederi care trebuie introduse şi în legea Rezervaţiei. etc. Cele mai multe probleme de gestiune a diversităţii biologice sunt complexe. abundenţă de specii endemice (Principiul 5). (Princ. Conflicte inerente între localnici şi marile firme private generate de utilizarea resurselor (Principiul 8). manageri.1). oportunităţilor pentru managementul ecosistemelor. analizarea a ceea ce implică asemenea aplicaţii în sensul contribuţiei la dezvoltare. Implementarea directivelor UE (Principiul 4) Echilibru corespunzător între. 110 . PUNCTE SLABE: Managementul este prea centralizat in Tulcea (Principiul 2). Reconstrucţia ecologică a polderelor abandonate (Principiul 3). Diversitate biologică mare. în primul rând. Lipsa conectivităţii între utilizatori. Protecţia legală prin legi naţionale şi convenţii internaţionale: Ramsar. Intervenţii manageriale socio-economice mai puţin bazate pe dezvoltare durabilă (Principiul 3). IBAs. oameni de ştiinţă. Aceasta înseamnă. studierea posibilităţii aplicării fiecărui principiu. şi integrarea conservării şi utilizarea diversităţii biologice (Principiul 10). UNESCO MAB Biosphere Reserve. OPORTUNITĂŢI: Abordarea ştiinţifică a conservării biodiversităţii şi a dezvoltării durabile folosind cunoaşterea locală indigenă şi recunoaşterea drepturilor acesteia (Principiul 1). cu multe interacţiuni (Principiul 12).

Convenţia privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională ca Habitat al Păsărilor de Apă şi Convenţia privind Patrimoniul Universal. în această zonă în care sistemele ecologice. Principiile privind conservarea diversităţii biologice au fost adoptate în cadrul celei de-a 5-a Conferinţe a Părţilor (COP5) ale Convenţiei privind Diversitatea Biologică (CBD). Argument: Diverse sectoare ale societăţii percep ecosistemele în sensul propriilor lor nevoi economice. Atât diversitatea culturală cât şi cea biologică sunt componente centrale ale abordării ecosistemice. Cele mai importante 5 convenţii internaţionale ale căror prevederi acţionează şi în Rezervaţiei sunt: Convenţia privind Diversitatea Biologică.4 Scopul managementului 3. elaborarea planului de management trebuie să ţină seama de cerinţele legale în vigoare privind gestionarea ariilor naturale protejate dar şi de cerinţele Convenţiilor internaţionale. Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii Periclitate. într-o anumită măsură. ale vizitatorilor săi. Având în vedere statutul triplu recunoscut pentru Rezervaţie: de rezervaţie a biosferei. şi managementul trebuie să ia în considerare acest lucru. şi ale resurselor vii depind de opţiunile societăţii. Ecosistemele trebuie gestionate pentru valoarea lor intrinsecă şi pentru beneficiile tangibile sau intangibile aduse oamenilor. Natural şi Cultural. într-un mod corect şi echitabil. mai ales ca habitat al păsărilor de apă (Convenţia Ramsar) dar şi de zonă a patrimoniului natural universal. Opţiunile societătii trebuie exprimate cât se poate de clar.4. Principiul 2: Managementul trebuie descentralizat până la nivelul inferior corespunzător. ale căror prevederi sunt aplicabile şi în perimetrul Rezervaţiei. Căsuţa Principiile privind conservarea biodiversităţii. în cadrul Programului UNESCO “Omul şi Biosfera”. la Nairobi. Nairobi 15-26 mai 2000 Principiul 1: Obiectivele de management ale suprafeţelor terestre. culturale şi sociale. 15-26 mai 2000 (în decizia V/6) (Căsuţa ). 111 . precum şi ale celor care vin în Rezervaţie în scopul dezvoltării unor activităţi economice. Convenţia privind Speciile Migratoare.1 Implementarea cerinţelor convenţiilor internaţionale Planul de management pentru conservarea diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării reprezintă o necesitate şi singurul mod în care pot fi armonizate interesele diferite ale locuitorilor rezervaţiei. Populaţia indigenă şi alte comunităţi care trăiesc în spaţiul terestru sunt stakeholderi importanţi şi drepturile şi interesele acestora ar trebui să fie recunoscute. acvatice._________________________________________________________________________________ 3. nivelul de bunăstare al populaţiei locale în primul rând dar şi al populaţiei din localităţile învecinate Rezervaţiei. naturale sau antropice cu grad ridicat de sensibilitate generează resurse naturale ce pot susţine activităţi economice şi prin acestea. de zonă umedă de importanţă internaţională.

structura. temporare. pentru a face. speciilor şi ecosistemelor. oameni de ştiinţă şi comunităţile locale indigene. Principiul 4: Recunoaşterea beneficiilor potenţiale din management. Limitele pentru management vor fi definite în mod operaţional de către utilizatori. Principiul 7: Abordarea ecosistemică trebuie să fie efectuată la scară spaţială şi temporală potrivită. b) stabilească stimulente pentru promovarea conservării biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă. Principiul 5: Conservarea structurii şi funcţionării ecosistemului. Argument: Cea mai mare ameninţare pentru diversitatea biologică este înlocuirea acesteia cu sisteme alternative de utilizare a terenurilor. sau de condiţii imprevizibile. care subevaluează sistemele naturale şi populaţiile şi oferă stimulente şi indemnizaţii pentru favorizarea conversiei terenurilor către sisteme mai puţin diverse. funcţionarea şi diversitatea ecosistemului. managementul trebuie să fie prudent. nu plătesc costurile asociate acesteia şi. între specii. acolo unde este cazul restaurarea acestor interacţiuni şi procese. cei ce beneficiază de pe urma conservării. 112 . atunci când este necesar. impacte posibile necesită consideraţii şi necesita restructurări sau moduri de organizare pentru decizie. Acestea pot instituţiile implicate în procesele de compromisurile corespunzătoare. cei ce generează costuri de mediu (precum poluarea) se sustrag responsabilităţilor. precum şi interacţiunile fizice şi chimice în cadrul mediului. în conformitate. Acestea apar adesea prin distorsiunile de piaţă. c) atribuie costuri şi beneficii în ecosistemele date._________________________________________________________________________________ Argument: Sistemele descentralizate pot conduce la o mai mare eficienţă şi echitate. participarea şi utilizarea cunoştinţelor locale. Adesea. este necesară înţelegerea şi gestionarea ecosistemelor în context economic. Principiul 3: Managerii ecosistemelor trebuie să ţină cont de efectele (actuale sau potenţiale) ale activităţilor lor asupra ecosistemelor adiacente sau asupra altor ecosisteme. trebuie acordată atenţie condiţiilor de mediu care limitează productivitatea naturală. Conexiunile între zone trebuie să fie promovate acolo unde este necesar. în ecosisteme au adesea efecte necunoscute şi prin urmare. într-o măsură realizabilă. cu atât cresc responsabilitatea. în scopul menţinerii funcţiilor şi serviciilor ecosistemelor. Argument: Abordarea trebuie facută la scară temporală şi spaţială potrivită obiectivelor. Limitele funcţionării ecosistemului pot fi afectate în măsuri variabile de condiţii întreţinute artificial. Conservarea şi. Argument: Considerând probabilitatea sau uşurinţa de a atinge obiectivele de management. este de o mai mare importanţă pentru păstrarea pe termen lung a diversităţii biologice decât simpla protecţie a speciilor. Abordarea ecosistemică se bazează pe natura ierarhică a diversităţii biologice caracterizată de interacţiunea şi integrarea genelor. de asemenea. analize efectuate cu grijă. manageri. şi între acestea şi mediul lor abiotic. Principiul 6: Ecosistemele trebuie gospodărite în cadrul limitelor funcţionării lor. Argument: Funcţionarea şi rezilienţa ecosistemelor depind de o relaţie dinamica în cadrul speciei. Argument: Intervenţiile manageriale neprevăzute asupra altor ecosisteme. Cu cât managementul ţine mai mult cont de ecosisteme. Managementul trebuie să implice toţi stakeholderii şi să echilibreze interesele locale cu interesul publicului larg. Stimulentele permit celor ce controlează resursa să beneficieze şi asigură plata de către cei ce generează costuri de mediu. şi. Orice astfel de program de gestiune a ecosistemelor ar trebui să: a) reducă distorsiunile de piaţă care afectează diversitatea biologică. ar trebui să fie o ţintă prioritară a abordării ecosistemelor.

cunoscută şi sub numele de Convenţia Ramsar. Principiul 10: Abordarea ecosistemică trebuie să identifice echilibrul adecvat între integrarea conservării şi utilizarea diversităţii biologice. Conservarea trebuie să fie promovată prin 113 . regional şi internaţional. Regimurile perturbatoare tradiţionale pot fi importante pentru structura şi funcţionarea ecosistemelor. unde conservarea şi utilizarea sunt văzute în context. efecte secundare şi implicaţii. şi beneficii imediate. a fost înfiinţată în 1971 şi stabileşte pentru statele părţi în primul rând cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare. dupa caz. dar. Argument: Diversitatea biologică este importantă atât pentru valoarea sa intrinsecă cât şi datorită rolului cheie pe care îl deţine în furnizarea ecosistemelor şi a altor servicii de care noi toţi depindem. Convenţia privind protecţia zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă. să considere acţiunile de aplanare şi să facă faţă schimbărilor pe termen lung precum schimbările climatice. naţional. pentru a anticipa aceste schimbări şi trebuie să fie precaut în procesele de luare a deciziilor care pot îngrădi opţiuni. Se impune ca necesară o schimbare către situaţii mai flexibile. Acestea intră în conflict în mod inerent cu tendinţa oamenilor de a favoriza obţinerea de câştiguri pe termen scurt. Argument: Informaţiile din toate sursele sunt foarte importante pentru stabilirea unor strategii manageriale ecosistemice eficiente. şi întrega gamă de măsuri este aplicată într-un set de ecosisteme de la strict protejate până la cele antropice. şi stakeholderii de la nivel local. orice decizie de sub incidenţa Articolului 8 (j) a Convenţiei asupra Diversităţii Biologice. Principiul 11: Abordarea ecosistemelor ar trebui să ia în considerare toate formele de informaţii relavante. astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone şi să asigure utilizarea raţională a resurselor lor. Abordarea ecosistemică trebuie să utilizeze un management adaptativ. inclusiv compoziţia speciilor şi abundenţa populaţiilor se schimbă. Este de dorit o cunoaştere mai bună a funcţiilor ecosistemelor şi a impactului activităţilor antropice. managementul trebuie adaptat la aceste schimbări. printre altele. Pe lângă dinamica inerentă a schimbării. şi pot necesita intreţinere sau reconstrucţie. Principiul 9: Managementul trebuie să recunoască faptul că schimbarea este inevitabilă Argument: Ecosistemele._________________________________________________________________________________ Principiul 8: Recunoaşterea scărilor temporale variabile şi a efectelor ce caracterizează procesele ecosistemice. luând în considerare. Argument: Cele mai multe probleme de management a biodiversităţii sunt complexe. ecosistemele sunt deranjate continuu de un complex de incertitudini şi “surprize” potenţiale în domeniile uman. Prin urmare. A existat o tendinţă în trecut de a gestiona componentele diversităţii biologice fie ca protejate sau neprotejate. Argument: Procesele ecosistemice sunt caracterizate prin scări temporale variabile. în locul celor de viitor. Toate informaţiile relevante din orice domeniu de interes trebuie diseminate între stakeholderi şi părţile implicate. Principiul 12: Abordarea ecosistemică ar trebui să implice toate sectoarele relevante ale societăţii şi diciplinele ştiinţifice. biologic şi de mediu. şi prin urmare ar trebui să implice cunoaşterea experţilor. cu multe interacţiuni. în acelaşi timp. inclusiv cunoaşterea ştiinţifică şi cea locală indigenă. Ipotezele din spatele deciziilor manageriale propuse trebuie făcute explicite şi verificate faţă de cunoştinţele disponibile şi punctele de vedere ale stakeholderilor. obiectivele pentru un management ecosistemic trebuie să fie stabilite pe termen lung. inovaţii şi practici.

Gestionarea raţională a zonelor umede presupune măsuri legislative şi administrative în vederea asigurării creşterii efectivelor la populaţiile de păsări acvatice. bazine hidrografice ori aceleaşi populaţii de animale din zonele umede. printre care şi Delta Dunării. statele semnatare trebuie să asigure conservarea. private sau particularilor. totalizând 159 milioane de hectare se bucură de un regim naţional şi internaţional special de protecţie şi conservare. în sensul că acestea vor continua să aparţină entităţilor publice. valorificarea şi refacerea patrimoniului prin măsuri juridice. şi prin realizarea supravegherii adecvate a stării acestora. trebuie subliniat faptul că. Orice reducere a suprafeţei unei zone umede trebuie să fie compensată prin crearea de noi rezervaţii naturale. înscrise pe lista Ramsar (158 de ţări membre). protejării faunei şi florei şi a habitatelor naturale din zonă. Convenţia privind conservarea speciilor sălbatice de animale migratoare (Bonn. se stabileşte clar că guvernele naţionale sunt responsabile de protecţia siturilor. ca de exemplu păsările de apă migratoare. respectând întocmai intependenţa de jurisdicţie a fiecărui stat. Dispoziţiile convenţiei încearcă o conciliere cât mai bună posibil între principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi necesitatea unei intervenţii internaţionale. De asemenea. în special. aparţin întregii umanităţi. acestea fiind sau nu înscrise pe listă. convenţia încurajează statele-părţi a se angaja pentru respectarea acestui patrimoniu şi deschide perspective acţiunii internaţionale. Convenţia UNESCO consacră principiul conform căruia bunurile naturale care privesc întreaga omenire trebuie să fie conservate în interesul umanităţii şi un proces de asistenţă internaţională trebuie să ajute statele aflate în nevoie. tehnice. Bunurile naturale care fac parte din patrimoniu mondial rămân supuse legislaţiei statului competent teritorial în ce priveşte proprietate. scoate în evidenţă trei principii fundamentale acceptate de părţile contractante (Căsuţa ). 114 ._________________________________________________________________________________ crearea de rezervaţii în zonele umede. Făcând acest lucru în privinţa Deltei Dunării. iar pe de altă parte. patrimoniului mondial aflat sub jurisdicţia lor. 1979). ştiinţifică şi recreativă. Convenţia privind patrimoniul mondial este singurul tratat cu vocaţie universală privind conservarea unui patrimoniu natural şi cultural aparţinând întregii umanităţi. prin existenţa unor servicii speciale. cele peste 1718 zone umede de importanţă internaţională. În ansamblul său. culturală. Conform articolului 5 al Convenţiei. Astfel. documentul consacră convenţia statelor semnatare de a-şi coordona politicile lor de conservare. Primul principiu consacrat de Convenţia Patrimoniului Universal UNESCO este acela al obligaţiei tuturor statelor de a proteja bunurile naturale şi culturale excepţionale care. administrative şi financiare şi. competente din punct de vedere teritorial. şi de a nu lua nici o măsură susceptibilă de a prejudicia direct ori indirect acest patrimoniu. Ca resurse de mare valoare economică. De altfel. este stipulată obligaţia de a coopera pentru statele care împart aceleaşi zone umede. statul român a subscris obligaţiilor de a adopta o politică generală de a conferi acestei zone o funcţie în viaţa colectivă şi de a integra preocupările de protecţie a mediului în programele de dezvoltarea economico-socială. şi care sunt un fel de depozitar al bunurilor care fac parte din patrimoniul universal. privite în mod colectiv. pe de o parte. că acestea trebuie să coopereze în acest domeniu. Totodată. Acest stat are competenţa de a identifica şi adelimita diferite bunuri care să fie înscrise pe lista patrimoniului natural mondial supus protecţiei.

_________________________________________________________________________________ Căsuţa Principiile fundamentale pentru protecţia speciilor sălbatice de animale migratoare (Convenţia de la Bonn) 1. în plus. individual sau prin cooperare. culturală. ar putea deveni în cazul în care comerţul cu indivizi ai acestor specii nu ar fi supus unei reglementări stricte. ştiinţifică. măsurile adecvate şi necesare pentru conservarea unor asemenea specii şi a habitatului lor. II. recreativă şi economică mereu crescândă a faunei şi florei sălbatice. un element de neînlocuit al sistemelor naturale. II. a fost adoptată la Washington în 1973. şi scoate în evidenţă acordul părţilor de a recunoaşte că fauna şi flora sălbatice constituie. părţile: a) ar trebui să promoveze. Părţile recunosc necesitatea luării de măsuri pentru a se evita periclitarea oricarei specii migratoare. Anexa II. având drept scop evitarea unei exploatări incompatibile cu supravieţuirea lor. recunoscând. b) Anumite specii care trebuie să facă obiectul unei reglementări. Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie cunoscută şi sub denumirea de Convenţia CITES. a) Toate speciile care. să coopereze şi să sprijine cercetările cu privire la speciile migratoare. 2. 3. Ca principii fundamentale ale convenţiei. sunt convinse că trebuie luate măsuri urgente în acest scop. prin aplicarea prevederilor alin. acordând o atenţie deosebită speciilor migratoare a căror stare de conservare este nefavorabilă şi luând. cu toate că nu sunt încă neapărat ameninţate de dispariţie. În mod deosebit. c) ar trebui să se străduiască să încheie acorduri care să reglementeze conservarea şi gestionarea speciilor migratoare incluse în anexa nr. recunoscând că popoarele şi statele sunt şi ar trebui să fie cei mai buni protectori ai faunei şi florei lor sălbatice. ca urmare a comerţului internaţional. Toate speciile ameninţate de dispariţie. au fost stabilite trei anexe cuprinzând trei categorii de specii ameninţate cu dispariţia şi asupra cărora părţile contractante au convenit regimul special de comercializare: Anexa I. Comerţul cu indivizi ai acestor specii trebuie supus unei reglementări foarte stricte în scopul de a nu le mai pune în pericol supravieţuirea şi nu trebuie autorizat decât în condiţii excepţionale. I. în scopul de a face eficient controlul comerţului cu indivizi ai speciilor înscrise în anexa nr. că cooperarea internaţională este esenţială pentru protecţia anumitor specii ale faunei şi florei sălbatice împotriva unei exploatări excesive. care sunt sau ar putea fi afectate de comerţ. a). oricând este posibil şi oportun. care trebuie să fie protejat de către generaţiile prezente şi viitoare şi conştiente de valoarea estetică. 115 . Părţile recunosc importanţa speciilor migratoare care pot fi conservate şi a statelor ariei de migrare care vor cădea de acord sa acţioneze în acest scop. b) ar trebui să se străduiască să asigure protecţia imediată pentru speciile migratoare incluse în anexa nr. prin frumuseţea şi varietatea lor.

biologice. 3. în condiţiile conservării biodiversităţii. Creşterea contribuţiei rezervaţiilor biosferei în implementarea acordurilor internaţionale pentru promovarea conservării şi dezvoltării durabile şi în special a Convenţiei pentru Diversitatea Biologică şi a altor acorduri (schimbările climatice. Dezvoltarea conexiunilor dintre valorile naturale. 4. Acestea trebuie folosite pentru înţelegerea relaţiei dintre umanitate şi lumea naturii prin programe de conştientizare publică. a pregătirii şi a educaţiei în rezervaţiile biosferei pentru asigurarea unei baze solide din domeniul ştiinţelor naturale. Această cerinţă este acută în ţările unde se înregistrează lipsă de personal şi de resurse financiare. sociale şi umane. (Căsuţa). Asigurarea că toate zonele rezervaţiei biosferei contribuie în mod adecvat la conservare. deşertificarea. Întărirea cercetării ştiinţifice. obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care să conducă la o dezvoltare economică şi socială durabilă. Întărirea reţelelor de rezervaţii ale biosferei regionale şi interregionale componente ale Reţelei Mondiale ale Rezervaţiilor Biosferei. economice şi culturale conducând către regiuni mai mari nederanjate în apropierea oraşelor. unei reglementări având ca scop împiedicarea sau restrângerea lor şi necesitând cooperarea celorlalte părţi pentru controlul comerţului. Managementul trebuie să fie în dezvoltare şi adaptativ. 7. În dezvoltarea managementului Rezervaţiei importantă este şi abordarea Direcţiilor cheie ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervaţiile Biosferei. a monitoringului. spaţiu şi în costuri. Programul de acţiuni trebuie să conţină obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp. Aducerea grupurilor de interese în situaţia de a colabora pe bază de parteneriate atât la nivelul local cât şi la nivelul reţelelor. conservarea biodiversităţii. etc. 3. Rezervaţiile biosferei trebuie să constituie investiţii în viitor. Promovarea managementului în fiecare rezervaţie a biosferei ca un „pact” dintre comunitatea locală şi societate în întregul ei. în limitele competenţei sale. Informaţiile trebuie să fie accesibile tuturor celor interesaţi. economice şi sociale. dezvoltare durabilă şi dezvoltarea cunoaşterii. Dezvoltarea rezervaţiilor biosferei care includ o varietate largă de componente de mediu.4._________________________________________________________________________________ Anexa III. 2. Cu o astfel de abordare se va sigura că rezervaţiile biosferei şi comunităţile lor locale sunt mai bine plasate pentru a răspunde presiunilor externe politice. evitarea poluării prin măsuri preventive. educaţie formală şi informală bazată pe o perspectivă pe termen lung. direcţiile. conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice. 8. 9. dezvoltarea durabilă. intergeneraţii. biologice şi cele culturale. 10. Principiile generale ale strategiei de protecţia mediului trebuie să cuprindă câteva teme principale: conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor.). Toate speciile pe care o parte le declară supuse. precum şi a obiectivelor Strategiei (Anexa) Căsuţa 6: Direcţiile cheie ale Strategiei de la Sevilla pentru rezervaţiile biosferei 1. Extinderea zonelor de tranziţie pentru a include zone potrivite pentru implementarea managementului ecosistemelor sau utilizarea rezervaţiilor biosferei pentru a explora şi demonstra abordarea conceptului de de zvoltare durabilă la nivel regional. aplicarea principiilor de bază ale protecţiei 116 . Reflectarea mai puternică a dimensiunii umane a rezervaţiilor biosferei.2 Armonizarea necesităţilor imediate cu strategia pe termen lung Armonizarea necesităţilor imediate ale Rezervaţiei cu strategia pe termen lung înseamnă a defini în linii generale principiile. 5. 6. Este o cerinţă specială pentru aplicarea conceptului de rezervaţie a biosferei zonelor costiere şi marine.

mediu şi lung şi se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente fără să pună în pericol pe cele ale generaţiilor viitoare.3 Armonizarea intereselor potenţial conflictuale Interesele conflictuale sunt întâlnite între părţile ce deţin interese economice şi cele cu interese în conservarea biodiversităţii şi în promovarea dezvoltării durabile. adoptarea măsurilor de prevenire a poluării. întreaga strategie de ocrotire a mediului. Conceptul de dezvoltare durabilă se referă la o forma de creştere economică care satisface nevoile societăţii în termeni de bunăstare pe termen scurt. asociaţiile de vânători şi pescari sportivi.4. acest lucru înseamnă crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică pe termen lung. în acelaşi timp protejând mediul înconjurător. 3. firmele de turism. cu ocazia elaborării Planului de management sau cu ocazia întâlnirilor periodice dintre reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei cu 117 . ceea ce poate conduce la epuizarea acestora._________________________________________________________________________________ mediului (ex. Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor este principiul conform căruia trebuie să i se subordoneze întreaga activitate economică şi socială. populaţia locală. Conservarea biodiversităţii este principiul fundamental care ţine seama de consecinţele nefaste ale poluării asupra ecosistemelor şi vizează eliminarea poluanţilor. Evitarea poluării prin măsuri preventive se bazează pe considerentul ele că este mult mai uşor şi mai puţin costisitor să se prevină poluarea. Părţile interesate în activităţile economice sunt reprezentate de firmele care au concesionat drepturile de valorificare a terenurilor agricole sau piscicole. Din studiile anterioare precum şi din întâlnirile desfăşurate cu reprezentanţi ai agenţilor economici cu ocazia elaborării „Planului Master – suport pentru dezvoltare durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”. a capacităţii lor de funcţionare. asociaţiile de pescari. Condiţiile de viaţă trebuie îmbunătăţite prin acţiuni de: corectarea impactului negativ produs de unele activităţi. firmele de transport. Dezvoltarea durabilă este principiul care trebuie să fundamenteze managementul Rezervaţiei deoarece se constată tendinţe negative în ceea ce priveşte exploatarea resurselor naturale şi în special a resursei piscicole prin supraexploatare. firmele care au concesionat dretul de valorificare a resurselor naturale (peşte. Conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice este principiul prin care valorile culturale şi istorice sunt considerate componente ale sistemelor socio-economice dezvoltate în cadrul sistemelor naturale şi că acestea trebuie abordate integrat. a apelor uzate ce poate conduce la reducerea potenţialului existent de regenerare a naturii. a protecţiei mediului. stimularea activităţii de reabilitare a ecosistemelor alterate. a stabilităţii şi rezistentei lor la dereglări. menţinerea ecosistemelor. stuf). poluatorul plăteşte). a productivităţii şi adaptabilităţilor şi nu în ultimul rând la utilizarea durabilă a resurselor naturale. ceea ce face imperios necesară aplicarea unor tehnologii nepoluante în toate domeniile de activitate care urmează a fi dezvoltate. folosirea tehnologiilor curate în toate activităţile. în principal prin gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. În termeni practici.

3.5 Temele managementului În urma unui proces de analiză a modului în care au fost realizate obiectivele de management în perioada 2002-2006 de către un colectiv format din membrii ai Consiliului Ştiinţific al ARBDD şi din resposabilii principalelor compartimente funcţionale din ARBDD. . alimentări cu apă. inclusiv a incintelor îndiguite.4 Criterii generale pentru stabilirea priorităţilor acţiunilor În vederea stabilirii priorităţilor acţiunilor stabilite pentru realizarea obectivelor de management s-au avut în vedere o serie de criteriile generale: . cultural şi natural. A1._________________________________________________________________________________ reprezentanţii comunităţilor locale. etc. inclusiv utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile: apele. conservarea diversităţii biologice. etc. solul. Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor Managementul protecţiei speciilor şi habitatelor naturale din perimetrul Rezervaţiei impune acţiuni al căror efect trebuie să conducă la stoparea declinului diversităţii biologice. temele managementului Rezervaţiei au căpătat o formă finală. inclusiv prin apărarea acestora împotriva efectelor negative ale calamităţilor naturale (inundaţii. ai populaţiei locale şi ai instituţiilor cu activităţi şi responsabilităţi în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. protecţia patrimoniului mondial.).) la îmbunătăţirea infrastructurii locale care să contribuie la creşterea bunăstării locuitorilor (apărări împotriva inundaţiilor. etc. au fost identificate temele managementului şi acţiunile necesare pentru realizarea temelor. Pentru eliminarea surselor de conflicte trebuie desfăşurată o activitate susţinută de promovarea unor măsuri care să contribuie la diversificarea activităţilor economice (dezvoltarea turismului.Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii în comunităţile locale.Raportul cost/beneficiu. 3. reprezentanţi ai principalilor agenţi economici. a atelierelor de artizanat. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural 118 .4.Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al ecosistemelor naturale. acvacultură diversificată. etc. deasemenea. canalizări. refacerea stării ecologice bune a ecosistemelor şi reconstrucţia ecologică a unor zone afectate de impactul antropic. A. secetă. flora şi fauna din perimetrul Rezervaţiei. . a reieşit faptul că în principal conflictele sunt generate de limitarea accesului la diferite resurse naturale sau în diferite zone ale Rezervaţiei.Respectarea prevederilor convenţiilor şi programelor internaţionale privind protecţia mediului. cutremure. .). Este necesară. precum şi de restricţiile impuse de Administraţia Rezervaţiei ca autoritate de mediu şi/sau de administrator al ariei naturale protejate. desfăşurarea unor acţiuni susţinute de conştientizare publică pentru promovarea obiectivelor Administraţiei Rezervaţiei pentru dezvoltare durabilă. În urma unui proces complex de consultare publică cu specialişti din domeniul cercetării ştiinţifice.

3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor. A1. Nurca europeană – Mustela lutreola. ţinându-se cont de distribuţia 119 . A2.impunerea valorificării unor specii numai prin folosirea capcanelor selective (capturarea bizamilor). A2. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor Acţiunile desfăşurate în perioada anterioară în scopul îmbunătăţirii condiţiilor ecologice din ecosistemele naturale din Rezervaţie au fost materializate în principal. A1._________________________________________________________________________________ În perioada 1990-2007. .2: Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole. .declararea unor zone de cruţare – iernare pentru populaţiile unor specii periclitate.implementarea prohibiţiei generale la pescuitul sturionilor.supravegherea zonelor strict protejate. A1. . a zonelor de reproducere naturală a speciilor de peşti şi a zonelor de cuibărit ale unor specii de păsări (Vulturul codalb – Helieatus albicilla). Gâsca cu gâtul roşu – Branta ruficolis). etc.realizarea staţiei pentru monitorizarea speciilor migratoare. .2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD. A1. Lucrările au fost realizate etapizat.implementarea proiectelor privind protecţia unor specii periclitate (Pelicanul creţ – Pelecanus crispus. a coloniilor unor specii de păsări. activităţi antropice.4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata implementării Planului de management.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. schimbări climatice.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). specii invazive. A2. în lucrări pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexele acvatice naturale. Pentru etapele următoare au fost incluse lucrări similare pentru canalele secundare şi au fost prevăzute a se realiza în perioada 2009-2012. A2. în prima etapă abordându-se refacerea regimului de curgere a apei prin Rezervaţie pe gârlele şi canalele principale. Este necesară continuarea acţiunilor propuse în cadrul Planului de Acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei: A1. au fost luate o serie de măsuri în această direcţie rezultate din acţiunile de supraveghere a stării patrimoniului natural şi materializate prin: . A1.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD.) pentru starea habitatelor. . reglare.impunerea unor restricţii speciale privind valorificarea unor specii care fac obiectul valorificării economice (perioade prelungite de prohibiţie la pescuit şi/sau la vânat). .5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de sturioni marcaţi individual. suport). identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative. salmastre şi marine (producţie.6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD A1.

A2. Obretin A3. A3. Sireasa A3. Chilia A3. A3.6: Reconstrucţia ecologică A.9: Reconstrucţia ecologică A.8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu.P.2: Reconstrucţia ecologică A.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD.4: Reconstrucţia ecologică A. A3.12: Reconstrucţia ecologică A.P.P. Rusca.A.260 ha.13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna.600 ha).A. A2. AP Popina – 3.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina. A2.P. AP Holbina II – 3. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite Reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite a fost începută în perioada 1994-1996 când au fost conectate regimului hidrologic natural primele două incinte îndiguite prvăzute să devină amenajări agricole: Babina (2.A. Murighiol-Dunavăţ A3. A2.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi A2.A.). AP Holbina I 1. AP Dunavăţ II – 1260 ha. A2.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia.7: Reconstrucţia ecologică A.580 ha. Carasuhat.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic).13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice.14: Reconstrucţie ecologică a incintei Zaghen.A. Sulina A3. Dunavăţ II (El 3+E4) A3. 120 . În perioada următoare au urmat şi alte amenajări agricole şi piscicole astfel că în prezent suprafaţa totală a amenajărilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.600 ha.025 ha (AA Babina – 2. A2.5: Reconstrucţia ecologică A.P. Murighiol.10: Reconstrucţia ecologică A. Pardina A3. A3. Ceamurlia A3.115 ha. Dunavăţ I A3. etc.600 ha)şi Cernovca (1580 ha).1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) A3. AA Fortuna – 2.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov._________________________________________________________________________________ speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite. Carasuhat A3.P. Murighiol A3. În perioada următoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte îndiguite. A2. AA Cernovca – 1.100 ha.8: Reconstrucţia ecologică A. A2.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2.11: Reconstrucţia ecologică A.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării.3: Reconstrucţia ecologică A.

Administraţia Naţională „Apele Române”. C. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină GEOECOMAR.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD. plante medicinale. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme C1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre. România-Ucraina. GIS B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei În cadrul Administraţiei Rezervaţiei se desfăşoară un program complex de monitorizare prin care se asigură cunoaştere evoluţiei ecosistemelor naturale şi antropice şi care susţine deciziile de gestionare a Rezervaţiei. . Administraţia Rezervaţiei. . alge. vegetale şi animale. 121 . dar şi ulterior. Institutul Naţional de CercetareDezvoltare Marină Grigore Antipa. B1. în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. C1.B1.1. B1. În acest scop.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. Garda Naţională de Mediu.1. cu valoare economică (floră meliferă.1.B1. C1.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD .B1. s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa piscicolă. sturioni şi scrumbie de Dunăre. vânat).1. cu obligativitatea raportării periodice a rezultatelor exploatării. .2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive. . Pentru perioada următoare este necesară continuarea implementării programului de monitoring inegrat şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru creşterea eficienţei acestuia. în Staţia de monitorizare de la Isaccea.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. Monitoring integrat. utilizare durabilă Utilizarea durabilă a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale managementului Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ B.B1. În această perioadă a fost introdusă practica evaluării anuale a potenţialului exploatabil din fiecare resursă naturală şi au fost stabilite cote de exploatare. pentru a se asigura un proces adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare. C1. Resurse naturale. Programul de monitoring se bazează pe informaţiile obţinute atât în cadrul serviciilor funcţionale din Administraţia Rezervaţiei cât şi pe cele realizate de alte instituţii specializate care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Rezervaţiei şi cu care Administraţia Rezervaţiei colaborează: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice. etc.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor. a luat o serie de măsuri încă de la înfiinţarea sa în 1990 şi a vizat în primul rând resursa care în momentul înfiinţării Rezervaţiei. În perioada următoare este necesară atât continuarea aplicării măsurilor stabilite precum şi o diversificare a acestora. cerinţă de bază a implementării conceptului de dezvoltare durabilă în perimetrul Rezervaţiei. Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori.1.B1.

peşti.1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. C1. D2. Europarc). deasemenea. Promovarea turismului tradiţional local D1. ANIF. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii privind evaluarea potenţialului touristic şi cultural şi măsurile de valorificarea acestuia.2: Completarea marcării traseelor turistice. E1: Conservarea patrimoniului cultural E1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. 122 .Turismul şi recreerea Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice. D2. crustacei. D1.1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. Patrimoniul cultural Sprijinirea dezvoltării identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei reprezintă o cale pentru diversificarea formelor de turism şi de implicare a comunităţilor locale în această activitate. C1._________________________________________________________________________________ moluşte. D1. comunităţilor locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activităţi de valorificare a resurselor naturale şi mai mult.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor gospodăreşti. etc. nemijlocit. D1. în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD D2..) în vederea utilizării durabile a acestora. etc. ROMSILVA. D2.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor. D. Managementul vizitatorilor din RBDD D2. posibilitatea dezvoltării şi promovării altor activităţi economice tradiţionale precum şi a valorilor culturale. C1.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor E. Trebuie avut în vedere.3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania. pericolul pe care îl poate constitui turismul neorganizat. E1. atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) C1. contribuind totodată la diversificarea surselor de venituri. D1. ANAR.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA. D2.

cât şi prin susţinere măsurilor care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor (îmbunătăţirea infrastructurii locale.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice locale.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă. F. măsuri care vor contribui la creşterea standardului de viaţă al acesteia.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale.4: Sprijinirea implementării Legii nr.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei locale la resursele naturale şi servicii. comunicarea şi educaţia ecologică sunt componente importante ale procesului de gestionare a unei arii protejate şi Administraţia Rezervaţiei a iniţiat încă de la înfiinţarea Rezervaţiei. Dezvoltarea comunitară. canalizare. F1. G. În continuare. Această cerinţă se poate realiza atât prin adoptarea unor măsuri care să asigure accesul nemijlocit al populaţiei locale la resursele natural regenerabile. comunicaţii. F1.). informare şi educare Conştientizarea publică. transport. etc. rezolvarea problemei gestionării deşeurilor. F1. Tulcea)._________________________________________________________________________________ E1. F1. 123 .4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice. iar prin implementarea acesteia au fost realizate acţiuni specifice în centrele de vizită şi informare înfiinţate în acest scop (Crişan.2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional E1. este necesară reactualizare şi completarea strategiei de conştientizare pentru a se asigura dezvoltarea unei atitudini pozitive în primul rând a populaţiei locale dar şi a vizitatorilor Rezervaţiei faţă de obiectivele de protecţia mediului în general şi ale valorilor naturale şi culturale din Rezervaţie în special. etc. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse. E1. acţiuni complexe pentru creşterea nivelului de cunoaştere şi de înţelegere a importanţei protecţiei patrimoniului natural al Rezervaţiei şi a obiectivelor de administrare stabilite pentru refacerea ecosistemelor naturale afectate de impactul activităţilor economice desfăşurate atât în interiorul cât şi în exteriorul Rezervaţie.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare istorică şi culturală. Conştientizare. F1. În perioada 1999-2000 a fost elaborată prima strategie de conştientizare publică în Rezervaţie. în şcolile din localităţile din Rezervaţie dar şi din Tulcea şi din alte localităţi limitrofe Rezervaţie dar şi producerea unui număr mare de materiale de prezentare a Rezervaţiei şi de popularizarea obiectivelor de management. F1. implicarea populaţiei locale O cerinţă importantă a conceptului de rezervaţie a biosferei o constituie şi implicarea comunităţilor locale în procesul de gestionare a Rezervaţiei. Sulina.

Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din 124 .).). G1. participarea la activitatea unor organizaţii internaţionale (“Europarc”. H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării şi Prutului Inferior H1. în 1990. G1. se urmăreşte dezvoltarea colaborării cu alte arii protejate în cadrul unor programe regionale europene (“DeltaMed”. considerând necesară atât cunoaşterea experienţei unor arii naturale protejate mai evaluate din Europa sau din lume. cât şi elaborarea unor proiecte comune de colaborare. G1. înfiinţarea Rezervaţiei.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării".1: Implementarea Acordului inter-ministerial dintre România. etc. Cooperare transfrontalieră. sau implicarea în implementarea prevederilor unor convenţii internaţionale (Convenţia Ramsar. G1. G1. Scopul colaborării îl constituie implementarea prevederilor acordului interministerial dintre România. G1. etc. G1.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1. semnificaţiei şi a locului Rezervaţiei. în cadrul măsurilor de administrare şi acţiuni de cooperare internaţională şi transfrontalieră. precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale.8: Prezentarea rolului. adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice. cooperare internaţională După înfiinţarea sa. Pe plan internaţional. G1.12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei. Informare._________________________________________________________________________________ G1.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. precum şi a obiectivelor de management pentru cele trei arii protejate. “Delta chiama Delta”). G1. G1.14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor protejate. “Eurosite”). Administraţia Rezervaţiei a dezvoltat. cu activităţi de educaţie formală şi non-formală. Ucraina şi Republica Moldova. G1. Convenţia Patrimoniului Universal.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre.4: Elaborarea materialelor de promovare a Rezervaţiei. în 2000. Cooperarea transfrontalieră s-a dezvoltat în zona Deltei Dunării cu Ucraina (Rezervaţia Biosferei Dunărea) şi a Prutului inferior cu Republica Moldova (Rezervaţia Ştiinţifică Prutul de Jos).7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul Rezervaţiei sau din localităţile limitrofe.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/ sesizările/sugestiile referitoare la Rezervaţie furnizate de societatea civilă. comunicare şi educaţie G1. G1.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi factori de decizie. elaborate în 2003. Convenţia Biodiversităţii. H.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public.

Georgia.). etc. Eurosite.2: Delimitarea patrimoniului RBDD. atât cu contribuţie de la bugetul naţional cât şi cu ajutorul unor proiecte internaţionale şi a constat în asigurarea personalului necesar.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc. Programul MABUNESCO. Este necesară.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar. Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre. CITES. H2. H1. Management eficient.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului de Management. Diploma Europei. I1. procesarea şi evaluarea datelor necesare elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. domeniul public de interes naţional. în continuare. (organizaţii neguvernamentale. I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD._________________________________________________________________________________ Delta Dunării şi Prutul de Jos. Îmbunătăţirea performanţelor manageriale ale Administraţiei Rezervaţiei este un deziderat important pentru realizarea căruia au fost luate măsuri încă de la înfiinţarea instituţiei.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării România-Ucraina. H2. se impune continuarea eforturilor în această direcţie. I1. I1.6: Proceduri simplificate de colectarea. I.3: Promovarea colaborării cu Ucraina. Patrimoniul Universal UNESCO. 125 . mijloace de comunicare.3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii. etc.). I1. Aceste măsuri s-au dezvoltat pe parcursul perioadei parcurse până în prezent. în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet H2. aparatură şi mijloace de circulaţie navală şi rutieră.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Master Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RB DD.) inclusiv prin implicarea nemijlocită a comunităţilor locale. a metodelor de management adaptativ integrat I1.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în administrarea RBDD.3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în raportul internaţional de expertiză (330) I1. continuarea eforturilor pentru implicarea altor parteneri în sprijinul gestionării Rezervaţiei. agenţi voluntari. CBD. din punct de vedere numeric şi calitativ şi asigurarea unei infrastructuri adecvate cuprinzând dotarea personalului cu echipament. H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională H2. Administraţia Rezervaţiei nu are încă asigurat personalul necesar unei activităţi optime şi nici dotarea necesară. etc. Rusia. deasemenea. H1. Deltamed. Având în vedere că.

I2. I1.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea sistemului informaţional._________________________________________________________________________________ I1.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin elaborarea şi implementarea modelelor matem atice adecvate. I1. I2. I2. I1.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării. (DPSIR).5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie. I1.4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a studenţilor. 126 . I2. I2. a tinerilor şi a agenţilor voluntari I2. I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colaborare între autorităţile implicate în managementul activităţilor desfăşurate în perimet rul RBDD.1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a conflictelor de interese. I1.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul înconjurător.9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile neguvernamentale.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management.

etc. A1. Stoparea declinului diversităţii biologice şi conservarea patrimoniului natural PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Set de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor Inventariere şi monitorizare REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 elaborare şi implementare INCDDD.1: Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD. Viena. 2 2 INCDDD. INCDDD. etc. INCDM. INCDM. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR TEMA: OBIECTIV A. UNIBUC – DSES.4: Protecţia şi conservarea pelicanului creţ (Pelecanus crispus) pe toată durata implementării Planului de management.3: Refacerea populaţiilor de nurcă europeană (Mustela lutreola). Inventarierea populaţiei de nurcă europeană. reglare. RSPB. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A1. 127 . 1 1 A1. Program de refacere Inventarierea populaţiei de pelican creţ. Univ. salmastre şi marine (producţie. GeoEcoMar. INCDDD. SOR. SOR. A1._________________________________________________________________________________ PLAN DE ACŢIUNI Pentru realizarea obiectivelor de management în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării TEMA: A. GeoEcoMar. etc. Stabilirea Valorilor de Referinţă Favorabilă pentru speciile protejate din RBDD.2: Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole. A1. Program de protejare şi refacere. suport).

6: Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD A1. A2. ţinându-se cont de distribuţia speciilor de păsări cu cerinţe prioritare de protecţie pentru a se asigura manţinerea valorilor stabilite. INCDDD. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A2. Bucureşti. specii invazive._________________________________________________________________________________ A1.) pentru starea habitatelor. Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Lista completată a speciilor din RBDD Identificarea factorilor de risc şi măsuri pentru atenuarea efectelor negative Harta revizuită a zonelor funcţionale REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. etc. A1. ANPA.2: Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni.. INCDM. etc. activităţi antropice. etc. INCDDD. 2 1 2 Consultanţă de specialitate Norme specifice pentru conservarea diversităţii biologice 1 Consultanţă de specialitate 128 .5: Evaluarea anuală a eficienţei programului de populare de susţinere a Dunării cu pui de sturioni marcaţi individual. ICDEAPA.1: Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD. INCDDM. A2. Univ. Consultanţă de specialitate A2.3: Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice. schimbări climatice. 2 2 TEMA: OBIECTIV A. a zonelor afectate. etc. A2. INCDM.7: Inventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul lor. Monitorizarea exemplarelor mature care revin în Dunăre Lista speciilor şi habitatelor Lista speciilor. identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative. măsuri 2 INCDDD.4: Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic).

INCDDD. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea MMDD. INCDDD. CJ Tulcea A3._________________________________________________________________________________ A2. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea MMDD. A2.10: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Somova – Parcheş A2. A2. MANAGEMENTUL PROTECŢIEI SPECIILOR ŞI HABITATELOR A3. A2. suprafaţă igienizată 2 2 2 2 2 2 2 2 2 MMDD.12: Îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoie – Istria – Nuntaşi A2. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD.13: Executarea periodică a lucrărilor de întreţinere a canalelor pentru asigurarea regimului hidrologic optim din ecosistemele acvatice. CJ Tulcea MMDD. A2.9: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Gorgova – Uzlina. INCDDD. INCDDD. INCDDD.8: Îmbunătăţirea regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol în complexul Roşu – Puiu. CJ Tulcea MMDD. INCDDD. INCDDD. INCDDD.5: Elaborarea şi implementarea programului de igienizarea stufărişurilor în vederea îmbunătăţirii stării habitatelor din RBDD. Consultanţă de specialitate Program de igienizarea stufăriilor. A2. CJ Tulcea TEMA: OBIECTIV A.11: Îmbunătăţirea circulaţiei apei în complexul acvatic Şontea – Fortuna A2. CJ Tulcea 2 MMDD. INCDDD. CJ Tulcea MMDD. A2.7: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Şontea – Fortuna.6: Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu in zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov.1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) 2 129 . INCDDD.14: Perdele forestiere de protecţie a braţelor şi canalelor Deltei Dunării.

13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc. CJ Tulcea MMDD. Rusca. INCDDD. INCDDD.10: Reconstrucţia ecologică A.). Dunavăţ II (El3+E4) A3. Obretin A3.8: Reconstrucţia ecologică A.2: Reconstrucţia ecologică A. CJ Tulcea.15: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia. INCDDD.14: Reconstrucţia ecologică a incintei Zaghen.A. 2 2 2 2 2 2 3 3 2 2 2 3 3 2 MMDD.P. INCDDD. INCDDD. Carasuhat A3._________________________________________________________________________________ A3. Murighiol. Sireasa A3. INCDDD.P. Chilia A3. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea.A.INCDDD. CJ Tulcea MMDD. Murighiol A3.9: Reconstrucţia ecologică A. CJ Tulcea MMDD.P. INCDDD.A. INCDDD. CJ Tulcea MMDD. CJ Tulcea.3: Reconstrucţia ecologică A. A3. CJ Tulcea MMDD. Ceamurlia A3. CJ Tulcea 130 . CJ Tulcea MMDD.12: Reconstrucţia ecologică A.P. CJ Tulcea MMDD. Pardina A3.A. INCDDD. MMDD.11: Reconstrucţia ecologică A. etc. Carasuhat. CJ Tulcea MMDD.P.5: Reconstrucţia ecologică A.P. Sulina A3.A. MurighiolDunavăţ A3. INCDDD.7: Reconstrucţia ecologică A. SOR MMDD. INCDDD. A3.6: Reconstrucţia ecologică A. ARBDD. Dunavăţ I A3.4: Reconstrucţia ecologică A. SOR MMDD. CJ Tulcea MMDD. ARBDD.

2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării. Romsilva.1.B1.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD .1. RBD 131 . Rapoarte periodice privind starea mediului. în Staţia de monitorizare de la Isaccea.B1. GIS TEMA: OBIECTIV B.B1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. . ANAR. România-Ucraina._________________________________________________________________________________ TEMA B. . ANAR. B1. Rapoarte anuale privind starea mediului.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor.B1.1.1. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. ANPA. GeoEcoMar. Rapoarte anuale privind starea mediului. UNIBUCDSES. B1. INCDDM. MONITORING INTEGRAT. sturioni şi scrumbie de Dunăre. 1 Plan de monitoring pentru RBTDD. SOR. INCDDM.B1.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul RBDD.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori. Monitorizarea principalilor factori de mediu. 1 INCDDD. etc.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre.1. MONITORING INTEGRAT B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Plan de monitoring integrat. . .

Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Norme pentru utilizarea durabilă a resurselor natural Rapoarte anuale privind poteţialul de exploatare al resurselor. ANIF.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie. vânat). C1. RESURSE NATURALE. plante medicinale. C1. în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental. crustacei. INCDM. UTILIZARE DURABILĂ C1. ANPA. INCDDD. Eliminare a uneltelor de pescuit neselectiv. ROMSILVA. INCDDM. alge. C1.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. 2 INCDDD. ONGuri. Studiu privind diversificarea resurselor valorificate. vegetale şi animale. moluşte. RESURSE NATURALE. 132 .1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. peşti. etc. C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv. Rapoarte anuale.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice. ANAR. în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. Studiu privind măsurile de diminuare a conflictelor Studiu privind impactul pescuitului neselectiv. ANPA. atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) C1.. UTILIZARE DURABILĂ TEMA: OBIECTIV C. ICDEAPA. cu valoare economică (floră meliferă. 1 1 2 INCDDD. 1 INCDDD. etc. INCDDM._________________________________________________________________________________ TEMA C.

ROMSILVA. ANIF. ROMSILVA. ICDEAPA. 2 ANPA. C1. 133 . etc. ANAR._________________________________________________________________________________ C1.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA. ANIF.) în vederea utilizării durabile a acestora. etc.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor. Cod de conduită şi bune practice pentru valorificarea resurselor şi serviciilor Protocoale de parteneriat 2 INCDDD. INCDDM. ANAR.

1: Elaborarea strategiei pentru turismul durabil în RBDD. Asociatia de Ecoturism din Romania. D1. Studiu şi măsuri privind diversificarea utilizării resursei peisagistice. UNIBUC-DSES. D1. TURISMUL ŞI RECREEREA TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECREEREA D1. Promovarea turismului tradiţional local PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Strategie pentru turismul durabil REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. D1.2: Diversificarea utilizării resursei peisagistice pentru odihnă şi recreere. INCDDD. Europarc. CJ Tulcea. Autoritatea naţională de turism.4: Zonarea ecoturistică a RBDD şi realizarea hărţii zonării ecoturistice. Sisteme de certificare ecoturistică în RBDD Harta zonării turistice a RBDD 2 2 2 134 .3: Implementarea sistemelor de certificare ecoturistică pentru dezvoltarea ofertei ecoturistice (Asociatia de Ecoturism din Romania.Belgia). 1 D1. Europarc)._________________________________________________________________________________ TEMA D. Consultanţă străină de specialitate (proiect internaţional cu WES . Consultanţă de specialitate din ţară sau din afară.

Istria. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare INCDDD. D2. Agenţi de turism.3: Implementarea Ordinului MMDD privind circulaţia în RBDD 1 2 1 D2. Amenajarea locurilor de oprire a ambarcaţiunilor. Caraorman. Antreprenori. Firme specializate Consiliile Locale. Consiliile Locale. Managementul vizitatorilor din RBDD PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Harta locurilor destinate campării Marcarea traseelor turistice Semnalizarea restricţiilor viteză şi de circulaţie. Gheorghe. consultanţi externi. Consultanţă de specialitate pentru elaborarea documentaţiilor tehnice. Chilia Veche. Ghidul de comportare al vizitatorului.2: Completarea marcării traseelor turistice. Tulcea. 135 . Sulina. 2 INCDDD.4: Elaborarea ghidului comportamentului vizitatorului RBDD. Agenţi de turism. NGO-uri specializate.1: Stabilirea şi marcarea locurilor destinate campării pe teritoriul RBDD. D2.5: Îmbunătăţirea sistemului de informare al vizitatorilor Construirea centrelor de informare de la Sf. 2 D2. Letea._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECREEREA D2. Murighiol. D2. Autoritatea naţională pentru turism.

MMDD. E1. Inspectoratul Judeţen pentru Cultură. 345/2001 privind declararea oraşului Sulina şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional 2 2 2 3 Consiliul Local Sulina. Ministerul Transporturilor şi Locuinţei CJ Tulcea._________________________________________________________________________________ TEMA E. tradiţii culturale. PATRIMONIUL CULTURAL E1: Conservarea patrimoniului cultural PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Evenimente culturale susţinute de ARBDD Elaborarea şi implementarea Ghidului pentru norme de ahitectură. Marcarea construcţiilor care respectă tradiţiilor urbanistice locale. E1. PATRIMONIUL CULTURAL TEMA: OBIECTIV E.4: Sprijinirea implementării Legii nr. E1. DUJ Tulcea. Participarea la proiecte pentru conservarea patrimoniului cultural (arhitectură. 136 .1: Sprijinirea dezvoltării identităţii etnoculturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD. etc.) din oraşul Sulina REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consilii Locale. Ministerul Culturii.2: Promovarea practicilor tradiţionale în domeniul construcţiilor şi amenajărilor gospodăreşti. Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Tulcea.3: Promovarea integrării elementelor tradiţionale în domeniul dezvoltării urbanistice locale. E1.

Inspectoratul Judeţean pentru Cultură. Ministerul Culturii. 137 . 3 Consiliile Locale din RBDD. Participarea la proiecte de refacere şi conservare._________________________________________________________________________________ E1.5: Promovarea acţiunilor de refacere şi conservare in situ a construcţiilor cu valoare istorică şi culturală.

F1._________________________________________________________________________________ TEMA F. etc. ONG-uri. etc. IMPLICAREA POPULAŢIEI LOCALE F1. transport. Studiu privind evaluarea oprtunităţilor de diversificare a activităţior economice.6: Sprijinirea populaţiei locale pentru realizarea şi desfacerea unor produse meşteşugăreşti tradiţionale. IMPLICAREA POPULAŢIEI LOCALE TEMA: OBIECTIV F. Agenţi de turism.) şi de gestionarea a deşeurilor din localităţile deltaice în vederea stimulării dezvoltării activităţilor economice. F1. Consiliile Locale. etc. de artizanat sau produse alimentare tradiţionale: miere de albine. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ. Program de igienizare a domeniului public şi al traseelor turistice. comunicaţii.1: Promovarea cadrului legislativ adecvat care să garanteze accesul direct al populaţiei locale la resursele naturale şi servicii. Promovarea actelor normative pentru susţinerea compensaţiilor. Autoritatea naţională pentru turism. F1. 1 2 2 Agent economic specializat în salubrizare. 2 Consiliile Locale. 2 2 138 . Asociaţiile de producători. Creşterea standardului de viaţă al populaţiei şi asigurarea accesului echitabil la resurse PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Promovarea Legii RBDD modificată.4: Susţinerea măsurilor pentru compensarea populaţiei locale în cazul introducerii unor restricţii privind utilizarea resurselor naturale. F1.2: Evaluarea opţiunilor de dezvoltare socio-economică durabilă a comunităţilor locale şi promovarea (susţinerea) activităţilor economice care utilizează eficient şi durabil întreaga gamă de resurse şi servicii. F1. F1. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD Consultanţă de specialitate din ţară sau din străinătate. etc. DEZVOLTAREA COMUNITARĂ. Asociaţiile de producători. plante medicinale. canalizare.3: Susţinerea măsurilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii fizice (alimentări cu apă. Participare la proiecte pentru promovarea turismului ecologic Organizarea unor puncte de desfacere în cadrul centrelor de informare.5: Susţinerea activităţilor de turism care asigură implicarea nemijlocită a populaţiei locale.

Participare la proiectele de susţinere a acvaculturii. Asociaţiile de producători. 2 2 2 139 .8: Identificarea zonelor unde tradiţional au existat adăposturi pescăreşti în domeniu public de interes naţional şi refacerea acestora. Consultanţă de specialitate. Realizarea adăposturilor tradiţionale pentru pescari. F1. Consiliile Locale. F1.9: Susţinerea dezvoltării formelor de practicare a agriculturii ecologice pe terenurile agricole din perimetrul RBDD sau di zonele limitrofe. Consultanţă de specialitate. Asociaţiile de pescari. Consiliile Locale. Asociaţiile de pescari._________________________________________________________________________________ F1. Înfiinţarea fermelor agricole ecologice. Studiu privind identificarea formelor de agricutură ecologică.7: Susţinerea măsurilor pentru dezvoltarea acvaculturii în perimetrul RBDDactivităţilor. Consiliile Locale.

2 1 2 2 2 MMDD MMDD Consultanţă de specialitate Inspectoratul Şcolar Judeţean.3: Elaborarea materialelor de prezentare a obiectivelor Planului de management. etc). G1. Coduri de conduită şi de bune practici. adaptate cerinţelor educaţiei ecologice specifice. Bază de date publică. înfiinţarea RBDD. comunicare şi educaţie PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Sistem Informaţional pentru RBDD cu componentă destinată publicului. etc.4: Elaborarea materialelor de promovare a RBDD. Secretariatele Convenţiilor (Ramsar. CONŞTIENTIZARE. ONG-uri. etc. Informare.1: Elaborarea unui sistem informaţional destinat accesului public. G1.6: Complementarea curiculelor şcolare ale şcolilor din perimetrul RBDD sau din 1localităţile limitrofe. Evenimente ocazionale 3 140 . INFORMARE ŞI EDUCARE TEMA: OBIECTIV G. UNESCO. G1._________________________________________________________________________________ TEMA G. G1. CONŞTIENTIZARE. Ministerul Educaţiei. MMDD. CBD.5: Elaborarea unor coduri de conduită şi de bune practici elaborate pentru utilizatori şi factori de decizie.). 2 G1. Consiliile Locale. Tipărirea variantei prescurtate a PM Proiectarea şi tipărirea a cel puţin 3 titluri noi de pliante. Curicule şcolare completate REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate G1. INFORMARE ŞI EDUCARE G1. cu activităţi de educaţie formală şi non-formală.2: Crearea unei baze de date publice pe internet care să colecteze informaţiile/ sesizările/sugestiile referitoare la RBDD furnizate de societatea civilă. G1.7: Organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecţia mediului (convenţii internaţionale. actualizată permanent.

G1.9: Elaborarea şi publicarea atlasului de plante acvatice şi palustre.8: Prezentarea rolului. G1. G1. Participarea reprezentanţilor ARBDD la seminarii şi conferinţe naţionale şi internaţionale Atlasul plantelor acvatice şi palustre. acţiuni de informarea populaţiei locale Acţiuni de informare şi instruire. 2 MMDD 2 G1.12: Informarea publicului asupra stării Rezervaţiei.10: Elaborarea şi publicarea atlasului plantelor terestre.11: Reluarea editării şi tipăririi publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării". Editură specializată 1 MMDD 1 2 Consiliile Locale MMDD.13: Realizarea unor acţiuni şi materiale informative legate de reţeaua Natura 2000 G1. Broşuri. Consultanţă de specialitate. semnificaţiei şi a locului RBDD. Reeditarea publicaţiei periodice “Univers Delta Dunării” Elaborarea Rapoartelor anuale privind starea RBDD şi publicarea variantei prescurtate a rapoartelor.14: Facilitarea accesului comunităţilor locale la programele de finanţare specifice ariilor protejate._________________________________________________________________________________ G1. 141 . MMDD. Editură specializată. Atlasul plantelor terestre din RBDD. precum şi activităţile specifice la evenimentele naţionale internaţionale. 2 G1. 2 MMDD. Consultanţă de specialitate. Editură specializată.

Vîlkovo._________________________________________________________________________________ TEMA H. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ H1: Dezvoltarea cooperării transfrontaliere cu ariile naturale protejate din zona Deltei Dunării şi Prutului Inferior PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Organizarea întâlnirii trilaterale. MAE H1. H1. Obiective şi acţiuni comune de management REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD.2: Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării RomâniaUcraina.3: Promovarea schimburilor de experienţă între administraţiile celor două rezervaţii. Înfiinţarea Comisiei Mixte şi a programului de colaborare. Vîlkovo. H1. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ TEMA: OBIECTIV H. 142 . Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dunărea.1: Implementarea Acordului interministerial dintre România. 2 2 Seminar anual pentru realizarea schimbului de experienţă 2 Administraţia Rezervaţiei Biosferei Dunărea. Ucraina şi Republica Moldova privind gestionarea ariilor naturale protejate din Delta Dunării şi Prutul de Jos. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ.

Raportări anuale şi/sau periodice REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Europarc. CITES.2: Promovarea colaborării între ariile naturale protejate dunărene.4: Îndeplirirea obligaţiilor în cadrul convenţiilor şi programelor internaţionale (Ramsar. Patrimoniul Universal UNESCO.3: Promovarea colaborării cu Ucraina. Programul MAB-UNESCO. Secretariatele convenţiilor. Eurosite. în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet H2. Participare la proiectele de interes comun. H2. 2 2 Organizaţii guvernamentale şi neguvernamental e din ţările Mării Negre. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ H2: Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Participări la întâlnirile anuale.). etc. Proiecte de colaborare între ariile naturale protejate.). COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV H. Consiliul Europei. Georgia. Rusia. 2 2 Ariile naturale protejate situate delungul Dunării. Deltamed. Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea zonelor umede adiacente Mării Negre. Diploma Europei. 143 . Participarea la întâlnirile de iniţiere a colaborării şi a proiectelor de colaborare. Participarea la întâlnirea de constituire a Asociaţiei ariilor naturale dunărene. CBD. H2.1: Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc. Eurosite H2.

MMDD. I1. domeniul public de interes naţional. I1._________________________________________________________________________________ TEMA I.1: Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Master Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RBDD. Program de perfecţionare profesională Înfiinţarea compartimentului pentru proiecte cu cel puţin 5 salariaţi.2: Delimitarea patrimoniului RBDD. Finalizarea procesului de intabularea a terenurilor din domeniul public de interes naţional aflat în administrarea RBDD. 1 I1. REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare MMDD.4: Dezvoltarea capacităţii de expertiză managerială a resurselor umane implicate în administrarea RBDD. consultanţă de specialitate. I1. conform propunerilor anuale. Consultanţă de specialitate din ţară şi din strainătate. 1 1 MMDD 2 1 MMDD MMDD 144 . MANAGEMENT EFICIENT I1: Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD. MANAGEMENT EFICIENT TEMA: OBIECTIV I. a metodelor de management adaptativ integrat PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Proiecte implementate din Planul Master.5: Crearea unui departament de proiecte în cadrul ARBDD şi elaborarea proiectelor pentru implementarea Planului de Management. Asigurarea numărului de posturi pentru perioada 2008-2012.3: Îmbunătăţirea organigramei ARBDD şi asigurarea numărului de personal prevăzut în raportul internaţional de expertiză (330) I1.

Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate Consultanţă de specialitate I1. Achiziţii de echipamente pentru monitoring. Proceduri evaluare de 2 Proceduri de coordonare şi colaborare Număr de proiecte accesate/valoare totală (Euro) Program de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă. I1. Protocoale de colaborare 2 Consultanţă de specialitate 1 1 1 MMDD.10: Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea sistemului informaţional. procesarea şi evaluarea datelor necesare elaborării rapoartelor şi fundamentării deciziilor operaţionale pentru managementul RBDD. 145 . Construirea navei laborator pentru monitoringul factorilor de mediu. I1. 2 Consultanţă de specialitate I1. I1.9: Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă.6: Proceduri simplificate de colectarea.8: Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de Management._________________________________________________________________________________ Consultanţă de specialitate I1.11: Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate. Angajarea unui specialist în utilizarea modelului matematic pentru hidrologie şi hidrochimie.7: Realizarea unui mecanism de coordonare şi colaborare între autorităţile implicate în managementul activităţilor desfăşurate în perimetrul RBDD. Achiziţionarea şi implementarea modelului matematic. 2 Instituţiile publice cu atribuţii în RBDD şi ONG cu activitate în RBDD. I1.12: Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile neguvernamentale.

1: Dezvoltarea procesului de consultare periodică reciprocă şi forme de parteneriat cu populaţia locală în adoptarea unor decizii de interes major pentru comunităţile locale. I2. MANAGEMENT EFICIENT I2: Eficientizarea actului decizional al ARBDD prin implicarea comunităţilor locale. I2.4: Identificarea surselor de finanţare şi facilitarea efectuării practicilor de studii a studenţilor. Instituţii de învăţământ superior Grupe de agenţi ecologi voluntari. I2. Consultanţă de specialitate. Consultanţă specialitate de 146 .5: Organizarea acţiunilor de voluntariat prin atragerea şi implicarea tinerilor şi a altor grupe de persoane în acţiuni de supraveghere şi educaţie ecologică în rezervaţie._________________________________________________________________________________ TEMA: OBIECTIV I. (DPSIR). Consiliile Locale MMDD. 2 MMDD. etc. I2.6: Crearea condiţiilor pentru aplicarea modelului analitic pentru ciclul decizional bazat pe relaţiile cauză-efect dintre componentele economice şi sociale şi mediul înconjurător. Organizarea grupelor de agenţi ecologi voluntari.3: Facilitarea schimburilor de experienţă între comunităţile din Delta Dunării. I2. a tinerilor şi a agenţilor voluntari PRIORITATEA ACŢIUNI Indicatori de realizare Întâlniri cu reprezentanţii populaţiei locale REALIZAREA ACŢIUNILOR PE ANI/SEMESTRE Parteneri Note Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 pentru S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2 implementare Consiliile Locale.2: Elaborarea unui sistem (unor proceduri) de identificarea şi de soluţionare preventivă a conflictelor de interese. I2. Asociaţiile de producători. Asociaţiile de pescari. Întâlniri anuale sau periodice cu agenţii voluntari Utilizarea modelului pentru ciclul decizional DPSIR în practica ARBDD. 2 2 2 1 CJ Tulcea. 2 Proceduri de identificare şi soluţionare a conflictelor de interese Întâlniri între comunităţile locale Număr de studenţi atraşi în stagii practice.

reprezintă procesul efectiv de gestionarea a Rezervaţiei.1). reactualizare şi implementare al Planului de Management Acest proces se desfăşoară pe toată perioada stabilită şi în conformitate cu prevederile OUG nr. Acesta este un proces permanent şi rezultat al conlucrării interactive a trei organisme importante: Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei. Consiliul Consultativ de Administraţie şi Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ CAPITOLUL 4. 57/2007 din momentul aprobării acestuia devine obligatoriu. guvernul. împreună cu Regulamentul Rezervaţiei şi pentru toţi partenerii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Rezervaţiei (Căsuţa 4. Constanţa şi Galaţi. Implementarea 4. consiliile locale ale comunelor din interiorul Rezervaţiei sau ale comunelor limitrofe). 4. cât şi la nivel local (consiliile judeţene Tulcea. Factorul de decizie politică (puterea locală şi centrală) Consiliul Ştiinţific al RBDD Managementul RBDD Administraţia RBDD PN-BmB Consiliul Consultativ de Administraţie al RBDD Planul de management adaptativ şi integrat al RBDD CAPITALUL NATURAL din RBDD SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE din Zona de cooperare a RBDD Fig.1 Priorităţi şi planificare în timp Implementarea planului de management. 147 .1 Procesul de elaborare. parlamentul). Un rol important în acest proces îl joacă factorul de decizie politică atât la nivel central (autoritatea centrală pentru arii protejate şi pentru protecţia mediului. pentru derularea căruia personalul Administraţiei Rezervaţiei are întreaga responsabilitate.

(7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. conform prevederilor planurilor de management.1 Prevederile OUG nr. Sunt acţiuni care prin nerealizare duc la compromiterea realizării întregului plan. managementul acestora va fi inclus în planul de management al respectivelor arii naturale protejate cu respectarea funcţiei celei mai restrictive de protecţie. iar în funcţie de resursele disponibile se impune stabilirea priorităţilor de realizare a obiectivelor Planului de Management şi incuderea acestora în Planurile anuale de activitate. cele de dezvoltare locală şi naţională. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. 57/2007 (art. (5) Planurile de amenajare a teritoriului. prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate. se elaborează de către administratorii acestora. de aceea. În stabilirea priorităţilor privind implementarea obiectivelor de management s-au avut în vedere următoarele considerente: Prioritatea 1 s-a stabilit pentru acţiunile care trebuie să se realizeze în mod obligatoriu pe durata de existenţă a planului de management. (4) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate. Se acceptă un element de flexibilitate iar nerealizarea acestora trebuie să fie justificată prin motive temeinice şi obiective.21) privind planurile de management (1) Planurile de management şi regulamentele rezervaţiilor biosferei. sociale şi culturale. Odată făcută această evaluare. Procesul de implementare al planului de management are în vedere aspectele obiective ale posibilităţilor reale de implementare. cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. după caz. Acestea sunt legate. umane şi materiale disponibile pe toată perioada implementării şi. este necesară şi evaluarea resurselor disponibile pentru implementare pentru o anumită perioadă. este foarte importantă evaluarea efortului necesar pentru implementarea Planului de Management. precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei._________________________________________________________________________________ Căsuţa 4. (6) Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din zona ariilor naturale protejate sunt obligate să instituie. Prioritatea 2 s-a stabilit pentru acţiunile care ar trebui să fie realizate. precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată şi din vecinătatea acesteia vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management. de resursele financiare. de comun acord cu structurile de administrare a ariilor naturale protejate şi. 148 - . parcurilor naţionale şi naturale. se avizează de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. În cazul suprapunerii lor în ariile naturale protejate de interes naţional. măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora. în primul rând. se avizează de către Consiliile Ştiinţifice şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate şi se aprobă prin hotărâre de Guvern. (3) Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice. (2) Pentru celelalte categorii de arii naturale protejate planurile de management şi regulamentele se elaborează de către administratorii acestora.

grupuri de lucru. Din motive diferite. secţii) şi nu pe obiectivele de management. Planurile de lucru sunt de obicei aranjate în funcţie de unităţile funcţionale ale organizaţiei (ex. entităţi private. departamente. obligatorii odată cu aprobarea planului de management tuturor partenerilor care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Rezervaţiei. în principal. 4. acţiunile prevăzute în planul de management se planifică cel mai bine anual: .planificarea detaliată a sarcinilor şi acţiunilor specifice pentru fiecare an al implementării ar face ca planul să devină un document mult prea voluminos._________________________________________________________________________________ Prioritatea 3 s-a stabilit pentru acţiunile care ar putea să fie realizate când timpul şi/sau resursele rămân disponibile după îndeplinirea acţiunilor cu prioritatea 1 sau 2. Revizuirea planului de management 5. CAPITOLUL 5. etc.4 Regulamentul Rezervaţiei Un instrument important în implementarea planului de management îl constituie Regulamentul Rezervaţiei care constituie un set separat de reguli legalizate. . Regulamentul Rezervaţie face parte integrantă din Planul de management şi este inclus în Partea a II-a a Planului de management. obiectivele şi acţiunile principale pentru Rezervaţie dar nu detaliază acţiunile prin transpunerea lor în sarcini şi acţiuni specific. Pentru anul 2008.3 Elaborarea Planului de Lucru Anual Planul de management pentru cei 5 ani defineşte scopul. obiective şi subiective. 4. În anii următori. evenimente şi ţinte specifice necesare pentru realizarea acţiunilor din planul de management. cel puţin în primii ani de implementare.nu se pot cunoaşte cu exactitate resursele disponibile interne şi externe pentru întreaga perioadă de implementare a planului de management. esenţiale în managementul modern al unei arii protejate. sunt asigurate fonduri totale de repartizate după cum urmează: 4.1 Monitorizarea şi înregistrarea performanţelor implementării planului 149 .2 Resurse şi buget Resursele necesare pentru asigurarea condiţiilor de realizare a obiectivelor de management implementare vor fi asigurate. .). din fonduri bugetare.nu este înţelept să se planifice pe cinci ani sarcinile şi acţiunile specifice pentru o arie protejată întrucât aceasta împiedică flexibilitatea şi adaptabilitatea. fonduri ale unor organizaţii internaţionale. Un program anual de activităţi defineşte sarcini. preconizează ca fondurile bugetare să scadă şi să constituie mai mult fondurile de contribuţie pentru susţinerea proiectelor finanţate din alte surse (fonduri structurale ale Uniunii Europene.

în vedere includerii rezultatelor acesteia în următorul ciclu de planificare. Academiei Române şi autorităţii centrale pentru protecţia mediului rapoarte cuprinzând constatări. Consiliul Ştiinţific evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în Planul de Management şi prezintă.6 Procedura de implementare a planului Responsabilitatea implementării Planului de Management revine Administraţiei Rezervaţiei şi se realizează prin acţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. propuneri şi recomandări. se prevede să se facă modificări ale acţiunilor din plan înainte de elaborarea planului de lucru anual. Rezultatele implementării obiectivelor de management vor fi analizate periodic în cadrul şedinţelor Colegiului executiv al Administraţiei Rezervaţiei. dar trebuie să constituie şi baza pentru alte întâlniri la nivelul grupurilor de lucru cu responsabilităţi în implementare. Pe baza planului de lucru. În ultimul an de implementare a planului de management se va organiza o revizuire completă a îndeplinirii scopului şi obiectivelor planului. dacă modificările se referă la priorităţi şi măsuri specifice de conservare. a ONG-urilor sau a persoanelor fizice (ex. dar şi cele ale Consiliului Consultativ de Administraţie. specialişti). apar dezacorduri 150 . Toţi membrii personalului trebuie să ţină seama de indicatorii de monitorizare şi să strângă dovezi şi informaţii care să arate dacă aceste deziderate au fost îndeplinite. Administraţiei Rezervaţiei. dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual. Propunerile de modificare pot veni atât din partea structurilor de administrare cât şi a proprietarilor/administratorilor de terenuri. Consiliului Ştiinţific. vor analiza. În cazul în care.2 Revizuire periodică (la 5 ani) Pe baza reevaluării randamentului şi a monitorizării continue. 5. la definitivarea planurilor anuale de lucru. membrii echipei de management din Administraţia Rezervaţiei vor primi în responsabilitate diferitele componente ale planului. progresele înregistrate în realizarea obiectivelor de management. pentru acţiuni ce au impact asupra principalilor factori interesaţi modificările se fac cu acordul Consiliului Consultativ de Administrare. Şedinţele Consiliului Ştiinţific al Rezervaţiei. cu respectarea procedurii de aprobare. anual sau ori de câte ori este necesar. dacă se impun modificări la nivel de obiective. deasemenea. competenţa aprobării acestora revine: autorităţii centrale pentru mediu. În cazul în care se impun schimbări în Planul de Management._________________________________________________________________________________ Responsabilitatea implementării planului de management revine în mod direct personalului Administraţiei Rezervaţiei. a factorilor interesaţi. 1. astfel încât acţiunile planificate în fiecare an să poată fi adaptate în conformitate cu experienţa acumulată în anii anteriori sau în funcţie de schimbările contextului sau de noile cunoştinţe dobândite.

servicii publice. instituţii. etc. Galaţi MAE: Ministerul Afacerilor Externe MMDD: Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile RBDD. Abrevieri folosite în text AA: Amenajare agricolă AP: Amenajare piscicolă ANAR: Administraţia Naţională “Apele Române” ANIF: Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare ANPA: Agenţia Naţională de Pescuit şi Axcvacultură ARBDD. Pescuit şi Acvacultură. Bucureşti INCDDD: Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării. prin implicarea unor parteneri din Romania sau străinatate.) Activităţile care intră în responsabilitatea altor instituţii/organizaţii vor fi supravegheate de către Administraţia Rezervaţiei pentru a se sigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor Rezervaţiei. Rezervaţia RBD: Rezervaţia Biosferei Dunărea. Constanţa ICDEAPA: Institutulde Cercetare – Dezvoltare de Ecologie Acvatică. Vilkovo. organisme cu activitate în domeniu. pe bază de contracte sau protocoale cu persoane fizice sau juridice specializate (organizaţii neguvernamentale. Administraţia: Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării CBD: CJTulcea: Consiliul Judeţean Tulcea DUJ Tulcea: Direcţia de Urbanism a Judeţului Tulcea GeoEcoMar: Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare de Geologie Marină – GeoEcoMar. “Grigore Antipa”. Consiliului Ştiinţific îi revine rolul de a elabora decizia finală cu privire la activităţile respective. În aceste cazuri Administraţia Rezervaţiei are un rol important în stabilirea unor relaţii de colaborare cu instituţiile/organizaţiile respective şi definirea modului în care acestea îşi organizează activităţile care au impact direct sau indirect asupra Rezervaţiei. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează: în mod direct de către Administraţia Rezervaţiei (prin responsabilii de activităţi). CAPITOLUL 6. Rezervaţia: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării._________________________________________________________________________________ între Administraţia Rezervaţiei şi Consiliul Consultativ cu privire la activităţile ce pot afecta factorii interesaţi. Ucraina RSPB: Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor. Marea Britanie 151 . administraţii. Tulcea INCDM: Institutul de Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină.

_________________________________________________________________________________ SOR: Societatea Ornitologică Română SWOT: Puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, pericole UNIBUC-DSES: Universitatea Bucureşti- Departamentul de Ecologie Sistemică

152

_________________________________________________________________________________

PARTEA A II-A

REGULAMENTUL REZERVAŢIEI BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
Capitolul 1. DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 (1) Elaborarea Regulamentului Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumit în continuare „Regulamentul rezervaţiei” a avut în vedere scopul şi regimul de management al rezervaţiilor biosferei în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 art. 5 alin. 1) lit. a) c) şi alin. (2) şi ale Legii nr.136/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: a) protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice în conformitate cu recomandările Programului Om - Biosferă de sub egida UNESCO. b) asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede în scopul conservării lor şi al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le generează, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. c) protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanţă universală şi ţinând cont de existenţa comunităţilor umane ale căror activităţi sunt orientate pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie şi conservare ale sitului natural în conformitate cu prevederilor Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO. d) conservarea biodiversităţii în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, Directivei 92/43/CEE, privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în cadrul Reţelei „Natura 2000”, ale convenţiilor internaţionale privind “diversitatea biologică şi dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice locale”, precum şi protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice. (2) Rezervaţiile biosferei cu aşezări umane trebuie astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor umane în armonie cu mediul natural. (3) Termenii folosiţi în prezentul regulament sunt definiţi în legislaţia de mediu şi legislaţia ariilor naturale protejate. ART. 2 (1) Activitatea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare Administraţia rezervaţiei, se desfăşoară în temeiul prevederilor Legii nr.136/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, şi a Ordonanţei de Urgenţă a 153

_________________________________________________________________________________ Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare precum şi pe baza prevederilor Planului de management al rezervaţiei şi ale prezentului Regulament. ART. 3 Respectarea prevederilor Planului de management al rezervaţiei şi al Regulamentului rezervaţiei sunt obligatorii pentru Administraţia Rezervaţiei, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau desfăşoară activităţi în perimetrul rezervaţiei. Capitolul 2. ORGANIZAREA REZERVAŢIEI ART. 4 (1) Teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, denumită în continuare „Rezervaţia” cuprinde: Delta Dunării, Complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea - Tulcea cu zona inundabilă, sărăturile Murighiol - Plopu şi litoralul Mării Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia, inclusiv marea teritorială până la izobata de 20 m. (2) Suprafaţa totală a Rezervaţiei este de 580.000 ha. (3) Limitele Rezervaţiei sunt stabilite prin HG 230/2006, conform anexei 2 din prezentul Plan de management. (4) Rezervaţia este extinsă pe teritoriile a 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi. ART. 5 (1) Patrimoniul Rezervaţiei, domeniul public de interes naţional, este constituit din suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub apă existente în perimetrul Rezervaţiei împreună cu resursele naturale pe care le generează. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) terenurile din perimetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate privată a persoanelor fizice; b) terenurile din perimetrul Rezervaţiei care, potrivit legii, sunt proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale; c) terenurile din perimetrul Rezervaţiei, ocupate de amenajările agricole şi piscicole, care constituie domeniu public de interes judeţean şi care sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea; d) terenurile proprietate publică a statului aflate în administrarea altor autorităţi sau instituţii publice centrale sau locale, împreună cu resursele naturale pe care le generează; e) resursele naturale aflate în administrarea altor autorităţi centrale, potrivit legii. ART. 6 154

_________________________________________________________________________________ (1) Pentru asigurarea protecţiei şi conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiei locale şi în limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor resurse, în perimetrul Rezervaţiei au fost delimitate zone strict protejate, zone tampon, zone de dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie ecologică. (2) Zonele strict protejate sunt zone cu regim strict de protecţie, unde impactul antropic direct este eliminat sau redus la acele activităţi ce contribuie la dezvoltarea cunoaşterii stării actuale şi a tendinţelor de evoluţie a sistemelor deltaice pentru definirea capacităţii productive şi a cerinţelor de conservare a biodiversităţii. (3) Zonele strict protejate au regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifice şi sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei. (4) Declararea unei suprafeţe ca zonă strict protejată sau modificarea suprafeţelor celor existente se face conform legislaţiei în vigoare privind ariile naturale protejate. (5) Zonele tampon sunt zone cu regim diferenţiat de protecţie, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate în care sunt admise activităţi limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu planurile de management aprobate. (6) Zonele tampon de pe teritoriul Rezervaţiei cuprind suprafeţe de teren sau de ape ce înconjoară zonele cu regim de protecţie integrală. (7) Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei strict protejate pe care o înconjoară, îndeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală. (8) Zonele tampon sunt în administrarea directă a Administraţiei Rezervaţiei. (9) Declararea unei suprafeţe ca zonă tampon aferentă unei zone strict protejate se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de strictă protecţie. În zona tampon se dezvoltă şi se aplică tehnologiile, metodele şi instrumentele pentru managementul adaptativ şi utilizarea durabilă a resurselor şi serviciilor generate de sistemele ecologice specifice. (10) Zonele de dezvoltare durabilă sunt zonele în care se pot desfăşura activităţi economice prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale. (11) Zonele economice sunt constituite din suprafeţele din Rezervaţie rămase după delimitarea zonelor strict protejate şi a zonelor tampon aferente acestora.

155

_________________________________________________________________________________ (12) Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul Rezervaţiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, la apariţia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei realizează măsurile de refacere a echilibrului ecologic prin reconectare la regimul hidrologic natural, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate. (13) Delimitarea zonării funcţionale stabilite conform alin. (1) se face prin Planul de management al rezervaţiei, în condiţiile legii. Capitolul 3: ADMINISTRAREA REZERVAŢIEI ART.7 Managementul Rezervaţiei se realizează de Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. ART. 8 (1) Obiectul de activitate al Administraţiei Rezervaţiei îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversităţii biologice din ecosistemele naturale ale Rezervaţiei, pentru dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelaţie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. (2) În realizarea obiectului său de activitate, pe teritoriul Rezervaţiei, Administraţia Rezervaţiei îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu, în condiţiile legii. ART. 9 Patrimoniul Administraţiei Rezervaţiei se compune din patrimoniul natural definit la art. 5, aflat în administrarea Administraţiei Rezervaţiei, şi din patrimoniul propriu al Administraţiei Rezervaţiei, format din clădiri, mijloace de transport pe apă şi pe uscat, alte mijloace fixe şi mijloace circulante, care îi permit desfăşurarea întregii activităţi. ART. 10 (1) Administraţia Rezervaţiei elaborează Planul de management şi Regulamentul rezervaţiei, prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrată a Rezervaţiei, urmăreşte respectarea acestora, organizează şi desfăşoară activităţi specifice de administrare, autorizeză, reglementează şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale Rezervaţiei. Managementul Rezervaţiei are ca scop asigurarea statutului de conservare favorabilă a habitatelor şi a populaţiilor speciilor de pe teritoriul acesteia. (2) Modul de administrare al Rezervaţiei va lua în considerare interesele comunităţilor locale, facilitându-se participarea reprezentanţilor acestora în consiliile consultative pentru aplicarea măsurilor de protecţie, conservare şi utilizare durabilă a resurselor naturale, 156

_________________________________________________________________________________ încurajându-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale. ART. 11 Administraţia Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al Rezervaţiei şi iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în Rezervaţie, pe baza Planului de management, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii; b) elaborează şi implementează programele de reconstrucţie mecologică a ecosistemelor din rezervaţie; c) identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale Rezervaţiei; d) stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor; e) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi a măsurilor legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat; f) exercită controlul asupra îndeplinirii cerinţelor privind măsurile de protecţie a mediului; g) emite acorduri, avize şi autorizaţii de mediu în perimetrul Rezervaţiei, conform procedurilor aprobate în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare; h) îndeplineşte rolul de autoritate competentă pentru derularea procedurii privind evaluarea de mediu pentru planurile şi programele de pe teritoriul Rezervaţiei; i) stabileşte, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condiţiile de desfăşurare a activităţilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile; j) monitorizează evoluţia factorilor de mediu şi activităţile care se desfăşoară pe teritoriul Rezervaţiei în vederea stabilirii impactului acestora asupra factorilor de mediu, biodiversităţii şi resurselor naturale; k) elaborează şi actualizează permanent bazele de date cu privire la starea Rezervaţiei, prin folosirea mijloacelor moderne de producere şi procesare a datelor (GIS, imagini satelitare, sistem de comunicaţii şi informare); k1) verifică îndeplinirea măsurilor de conservare pentru asigurarea statutului de conservare favorabilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare; l) conlucrează cu Administraţia Naţională „Apele Române” în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare pentru implementarea cerinţelor directivelor europene; m) cooperează cu comisiile interministeriale şi cu comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă; m1) colaborează cu autorităţile competente în domeniu pentru păstrarea echilibrului peisagistic prin conservarea şi promovarea elementelor tradiţionale de arhitectură, a materialelor de construcţie şi finisajelor exterioare; n) stabileşte, împreună cu autoritatea centrală pentru transporturi, regulile de acces şi circulaţie pe braţele Dunării pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime, iar pentru 157

_________________________________________________________________________________ canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei propune spre aprobare autorităţii centrale pentru protecţia mediului regulile de acces şi circulaţie, exercitând controlul asupra modului de respectare a acestora. Căpitănia Portului Tulcea şi Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, prin subunităţile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administraţiei rezervaţiei, sprijin pentru aplicarea măsurilor legale asupra navelor care au produs poluări ale apelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. o) stabileşte regulile de acces şi circulaţie în perimetrul Rezervaţiei, atât pentru mijloacele de transport navale, pe canale şi lacuri, cu excepţia braţelor Dunării, cât şi pentru mijloacele de transport rutiere, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Navele şi ambarcaţiunile vor fi prevăzute obligatoriu cu sisteme de monitorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Ambarcaţiunile cu motoare mai mici de 25 CP vor fi dotate cu sisteme de monitorizare. Circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor, precum şi a mijloacelor de transport rutier este interzisă în zonele strict protejate, conform prevederilor art. 3, alin. (2) din Legea nr. 136/2011 sau în afara traseelor stabilite de Administraţia Rezervaţiei, cu excepţia celor utilizate în activităţi de control sau ştiinţifice; p) participă la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi a programelor pentru protejarea intereselor populaţiei locale, pentru conservarea patrimoniului cultural, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie; q) organizează acţiuni de voluntariat pe teritoriul Rezervaţiei; r) elaborează şi implementează programe şi proiecte de cooperare în context transfrontalier, regional şi internaţional; s) emite puncte de vedere referitoare la propunerile de reglementare sau acte normative, care au legătură cu domeniul de activitate al Administraţia Rezervaţiei; ş) susţine şi impune prin mijloacele prevăzute de lege, în special prin aplicarea procedurilor de autorizare, promovarea tehnologiilor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în sensul utilizării durabile a resurselor materiale şi energetice şi reducerii impactului negativ asupra mediului. t) propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor finanţarea unor studii pentru fundamentarea ştiinţifică a managementului; ţ) elaborează şi face publice rapoartele periodice privind starea mediului la nivelul Rezervaţiei. u) acţionează prin toate mijloacele prevăzute de lege şi pe întregul teritoriu al Rezervaţiei pentru protecţia şi ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii, cu luarea în considerare a necesităţii punerii în aplicare pe plan local a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, precum şi pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor de acţiune dezvoltate în baza acestor convenţii şi acorduri. v) încurajează şi dezvoltă parteneriate în condiţiile legii cu toate sectoarele societăţii civile, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu instituţiile publice sau private care militează în interesul susţinerii şi atingerii obiectivelor pentru mediu şi dezvoltare durabilă. x) propune autorităţii centrale pentru protecţia mediului acte normative, reglementări şi măsuri de protecţie specifice Rezervaţiei.

158

_________________________________________________________________________________ y) exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor acordurilor, avizelor, autorizaţiilor de mediu, permiselor de acces şi de desfăşurare a activităţilor în perimetrul Rezervaţiei. z) sprijină şi protejează activităţile economice tradiţionale ale populaţiei locale. aa) avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul rezervaţiei, elaborate potrivit legii. ab) stabileşte, împreună cu titularul dreptului de administrare al resurselor, locurile şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de vânătoare, de pescuit comercial şi sportiv, de cercetare şi de valorificare a altor resurse. ac) promovează activităţi de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţională. ad) organizează acţiunile de informare şi educaţie ecologică, organizează activităţi cu scop instructiv, formativ şi educaţional, asigură informarea curentă a populaţiei şi a autorităţilor locale cu privire la starea şi evoluţia calităţii mediului în Rezervaţie, dezvoltă cooperarea cu mass-media şi publică materiale având ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populaţiei şi a comunităţilor locale în susţinerea şi aplicarea măsurilor privind protecţia mediului, conservarea naturii şi a diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a zonelor deteriorate şi ameliorarea calităţii vieţii, combaterea acţiunilor ilegale de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sălbatice. ae) conlucrează cu toate autorităţile locale în vederea aplicării măsurilor de protecţie. af) cooperează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în acţiunile de apărare împotriva calamităţilor sau catastrofelor şi pentru combaterea efectelor acestora pe teritoriul Rezervaţiei. ag) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru promovarea unei dezvoltări durabile, protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie. ah) respectă şi impune respectarea Planului de management aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; ai) asigură legăturile interne şi externe ale Administraţiei Rezervaţiei. aj) stabileşte tarifele pentru bunurile şi serviciile oferite de Administraţia Rezervaţiei care se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. ak) realizează şi întreţine marcarea şi semnalizarea teritoriului Rezervaţiei; al) organizează întrunirile Consiliului ştiinţific şi ale Consiliului consultativ de administrare, cu care conlucrează permanent. am) elaborează propunerile anuale şi pe termen lung ale cerinţelor de resurse financiare şi umane pentru realizarea obiectivelor de management şi identifică sursele de finanţare. Capitolul 4. CONDUCEREA ADMINISTRAȚ IEI REZERVAȚ IEI ART. 12 (1) Conducerea Administraţiei Rezervaţiei este realizată de către Guvernator, cu rang de subsecretar de stat ale cărui atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei rezervaţiei şi în prezentul Regulament. 159

la propunerea conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. în condiţiile legii. j) analizează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor modificarea nivelurilor taxelor şi tarifelor. 13 (1) Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) conduce întreaga activitate a Administraţiei rezervaţiei şi are calitatea de ordonator terţiar de credite. unor membri ai Colegiului executiv şi altor cadre de conducere sau execuţie care lucrează în cadrul Administraţiei Rezervaţiei. numiţi prin decizia guvernatorului. (3) Preşedintele Colegiului executiv este guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei. ART. g) propune îmbunătăţirea dotării Administraţiei Rezervaţiei cu mijloacele fixe necesare desfăşurării activităţii. b) numeşte şi eliberează din funcţie. funcţionează Colegiul executiv care are rol consultativ în adoptarea dispoziţiilor Guvernatorului şi are responsabilitatea punerii în aplicare a acestor decizii. e) emite decizii pentru restricţionarea unor activităţi de valorificare a resurselor naturale în timp şi spaţiu. k) constată şi sancţionează contravenţii potrivit competenţei legale.14 (1) Pe lângă Guvernator. ART. 160 . c) reprezintă Administraţia Rezervaţiei în raporturile acesteia cu terţii. cercetare ştiinţifică şi a celor de evaluare a resurselor. (2) Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei poate delega unele dintre atribuţiile sale. prin decizie a primului ministru. format din şefi ai compartimentelor din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. în domeniul său de activitate. i) membrii Colegiului executiv sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizia guvernatorului. pe baza rezultatelor activităţilor de monitoring. h) pe lângă guvernator funcţionează Colegiul executiv. în condiţiile legii. d) emite decizii pentru exercitarea atribuţiilor sale pentru implementarea prevederilor Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei. precum şi în justiţie. (2) Colegiul executiv este format din 5-7 membrii. f) propune modificarea sau îmbunătăţirea organizării activităţii._________________________________________________________________________________ (2) Guvernatorul este numit şi revocat din funcţie. pe termen limitat. şefi ai compartimentelor funcţionale din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. a organigramei. a statului de funcţii şi a structurii de personal. personalul Administraţiei Rezervaţiei.

programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. d) coordonează procesul de concesionare. 16 (1) Colegiul executiv îşi desfăşoară activitatea în şedinţe de lucru bilunare. h) urmăreşte îndeplinirea programului de realizare a reconstrucţiei ecologice. m) stabileşte şi urmăreşte realizarea programului privind sistemul de marcare şi semnalizare. împrejmuiri. panouri informative şi indicatoare. (3) Şedinţele extraordinare se pot convoca la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor Colegiului executiv. propuneri pe care le supune avizării Consiliului ştiinţific. (2) Şedinţele Colegiului executiv se organizează şi se convoacă de preşedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru. în conformitate cu prevederile legale. ordinare sau în şedinţe extraordinare. precum şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice. ART. f) adoptă măsuri pentru aplicarea programelor protecţie şi conservare a ecosistemelor şi de semnalizare şi marcare a zonelor funcţionale. k) analizează periodic modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor. i) urmăreşte respectarea prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli şi ia măsuri pentru încadrarea cheltuielilor în nivelurile planificate şi aprobate. b) supune aprobării conducerii autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli. e) propune spre aprobare autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor tarifele pentru bunurile şi serviciile oferite de Administraţia Rezervaţiei. de organizare a circulaţiei documentelor.15 Colegiul executiv are următoarele atribuţii: a) pune în aplicare dispoziţiile guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei. gestionare şi păstrare a lor. cu condiţia prezentării ordinii de zi. j) stabileşte măsuri de organizare şi desfăşurare a activităţilor din sistemul informaţional intern._________________________________________________________________________________ ART. protocoalelor. g) adoptă măsurile de valorificare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei şi în legătură cu obiectivele Planului de management ale Rezervaţiei. 161 . c) propune reglementări pentru valorificarea resurselor naturale de pe teritoriul Rezervaţiei. a problematicii sau a documentelor ce urmează să fie analizate şi care sunt în competenţa de soluţionare a Colegiului executiv. bariere. l) urmăreşte modul de respectare a Planului de management şi a Regulamentului rezervaţiei. n) aprobă Regulamentul de organizarea şi funcţionare şi urmăreşte respectarea acestuia. semnele de marcaj.

(3) Consiliul consultativ de administrare se întruneşte cel puţin o dată pe an. organizaţiilor neguvernamentale. ART. de către secretarul Colegiului executiv. dintre salariaţii Administraţiei Rezervaţiei. (5) Dezbaterile din cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv. autorităţilor şi comunităţilor locale. bunuri sau au interese în perimetrul Rezervaţiei şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie. care este ţinut de secretarul acestuia. care deţin cu orice titlu suprafeţe. desemnat în prima şedinţă a Colegiului executiv. la propunerea Administraţiei Rezervaţiei. (2) Componenţa şi atribuţiile Consiliului consultativ de administrare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri ale acestuia. dacă este cazul. c) respectă şi impune respectarea Planului de management aprobat. 19 162 . a Planului de management şi a Regulamentului rezervaţiei. alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor. (6) Hotărârile adoptate se comunică în termen de 3 zile lucrătoare celor vizaţi prin secretarul Colegiului executiv. (4) Membrii Consiliului consultativ de administrare nu sunt retribuiţi pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia. 18 Consiliului consultativ de administrare are următoarele atribuţii: a) participă cu rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de administrarea Rezervaţiei. 17 (1) Pe lângă Administraţia Rezervaţiei funcţionează Consiliul consultativ de administrare înfiinţat în condiţiile legii. în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei cu rol consultativ în procesul de elaborare a Planului de management al rezervaţiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei şedinţe se păstrează în copii. Art. în limitele capacităţii productive şi de suport ale Rezervaţiei. la iniţiativa Administraţiei Rezervaţiei. b) dezbate şi propune amendarea. d) negociază conflictele de interese dintre utilizatorii resurselor naturale prin stabilirea căilor şi a mijloacelor pentru optimizarea accesului la acestea cu maximum de profit de către fiecare utilizator._________________________________________________________________________________ (4) Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorităţii absolute. Procesele-verbale ale şedinţelor Colegiului executiv se semnează de către toţi participanţii la şedinţă. organizaţiilor economice. în dosarul respectivei şedinţe. ART.

b) avizează propunerile privind modificarea perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală. anual sau ori de câte ori este necesar. propuneri şi recomandări: (5) Consiliul ştiinţific se organizează şi funcţionează în baza unui regulament propriu. economie. d) avizează programul unitar de cercetare ştiinţifică propus a se derula în Rezervaţie indiferent de sursa de finanţare a proiectelor de cercetare. cu avizul Academiei Române şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (6) Guvernatorul Administraţiei rezervaţiei participă la întrunirile Consiliului consultativ şi la şedinţele Consiliului ştiinţific. ale zonelor tampon şi ale zonelor economice. programelor şi ale altor documente încheiate între Administraţia Rezervaţiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun. (4) Consiliul ştiinţific avizează Planul de management al rezervaţiei. h) avizează raportul anual de activitate şi planul de activitate pentru anul următor ale Administraţiei Rezervaţiei şi avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor. evaluează modul în care sunt aplicate măsurile prevăzute în acesta şi prezintă._________________________________________________________________________________ (1) Administraţia Rezervaţiei este îndrumată şi supravegheată de Consiliul ştiinţific al rezervaţiei. în scopul îndeplinirii obiectivelor din Planul de management al Rezervaţiei. e) stabileşte speciile de plante şi animale care necesită protecţie totală pe teritoriul Rezervaţiei şi includerea acestora în Lista Roşie a Rezervaţiei. sociologie. c) avizează programul de reconstrucţie ecologică pe teritoriul Rezervaţiei. f) avizează propunerile de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate. aprobat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. (3) Consiliul ştiinţific este format din oameni de ştiinţă şi specialişti cu experienţă în problemele complexe atât ale Deltei Dunării – ecologie. (2) Componenţa nominală a Consiliului ştiinţific este propusă de Administraţia Rezervaţiei. protocoalelor. precum şi propunerile de declarare a unor noi zone funcţionale. care se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. conform legii. rapoarte cuprinzând constatări. 20 Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei are următoarele atribuţii: a) avizează programele de conservare a genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. g) analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor. 163 . cultură şi alte asemenea – cât şi ale zonelor umede şi ale ariilor naturale protejate. ART. Academiei Române şi autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.

164 . Atribuirea uniformei se va face personalului cu activităţi de teren._________________________________________________________________________________ i) propune/avizează normele tehnice/tehnologiile privind desfăşurarea activităţilor economico-productive. ART. 23 (1) Pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu. după caz. pentru planuri/proiecte/ activităţi. atât tradiţionale. ART. cât şi noi. instituţiile. personalul Administraţiei Rezervaţiei va purta uniforma aprobată. persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a solicita în scris permisul Administraţiei Rezervaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea începerii activităţii. 25 (1) Administraţia Rezervaţiei emite actele de reglementare. a prevederilor Planului de management şi ale prezentului Regulament şi după obţinerea permisului de acces sau a acordului/avizului/autorizaţiei de mediu şi a permisului de desfăşurarea a activităţilor. 21 Structura organizatorică a Administraţiei Rezervaţiei şi numărul de salariaţi se stabilesc se prin ordin al ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare. (2) Personalul care are dreptul să poarte uniformă pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu trebuie să posede şi să poarte asupra sa legitimaţia de serviciu şi/sau de control. inclusiv cele de cercetare ştiinţifică. ART. 22 Atribuţiile compartimentelor funcţionale organizate în cadrul Administraţiei Rezervaţiei se stabilesc prin Regulament de organizare şi funcţionare. Capitolul 5: AUTORIZAREA ACCESULUI ŞI A ACTIVITĂŢILOR ÎN REZERVAŢIE ART. 24 (1) Accesul şi desfăşurarea activităţilor în Rezervaţie se realizează în condiţiile respectării legislaţiei de mediu în vigoare. în calitate de autoritate competentă de protecţia mediului în perimetrul Rezervaţiei şi în condiţiile procedurilor specifice aprobate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. (4) Accesul vizitatorilor în Rezervaţie se face după obţinerea şi în baza permisului de acces. ART. de turism şi agrement pe teritoriul Rezervaţiei în vederea aprobării acestora de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului. aprobat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. (2) Pentru desfăşurarea activităţilor în perimetrul Rezervaţiei. în condiţiile de reglementare şi autorizare stabilite de Administraţia Rezervaţiei. (3) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi economice în perimetrul Rezervaţiei sunt obligate să folosească numai mijloace ecologice admise.

ART._________________________________________________________________________________ (2) Procedurile reglementează condiţiile de solicitare şi de emitere a acordurilor. 28 Avizul Administraţiei Rezervaţiei. ART. autorizaţiile de mediu şi permisele în termenele legale. obligatoriu pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. ART. (3) Emiterea actelor de reglementare. avizele. conform evaluării de mediu. 27 (1) Acordul de mediu reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care se stabilesc condiţiile de realizare ale unui proiect. dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru eliberarea acestora. 165 . ART. în baza procedurii stabilite prin prezentul Regulament. condiţiile de suspendare şi anulare. agenţilor economici care desfăşoară activităţi în perimetrul Rezervaţiei. 26 (1) Obţinerea permisului de acces şi/sau a permisului de desfăşurare a activităţilor în perimetrul Rezervaţiei de către persoane fizice şi juridice se face conform procedurilor stabilite prin prezentul Regulament. precum şi cuantumul tarifelor pentru emiterea acestora. perioada de valabilitate. conform dispoziţiilor legale. (2) Procedurile reglementează condiţiile de solicitare şi de emitere a permisului de acces şi/sau a permisului de desfăşurare a activităţilor în Rezervaţie. (4) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia de a emite acordurile. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. precum şi cuantumul taxelor şi tarifelor aferente în vederea reglementării funcţionării persoanelor fizice şi juridice. condiţiilor de suspendare şi/sau de anulare. pentru planuri/proiecte/activităţi în vecinătatea Rezervaţiei se realizează cu avizul Administraţiei Rezervaţiei. reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei pentru proiecte/programe/planuri/activităţi ce se derulează în vecinătatea Rezervaţiei. (2) Obţinerea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Avizul de mediu este emis de Administraţia Rezervaţiei şi confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. autorizaţiilor de mediu. perioada de valabilitate şi modalitatea de revizuire şi prelungire a acestora. avizelor. 29 Avizul de mediu pentru planuri şi programe este actul tehnico-juridic. din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi dă dreptul titularului să realizeze proiectul supus avizării. din punct de vedere al protecţiei mediului.

pe baza avizului emis de către Administraţia Rezervaţiei. 31 Avizul Natura 2000 este actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în planul sau programul supus adoptării. (2) Obţinerea permisului este obligatorie pentru accesul în Rezervaţie în scopul vizitării şi agrementului. (3) Activităţile cu impact semnificativ asupra mediului care se desfăşoară în afara perimetrului Rezervaţiei. ca prevederi ale unui program pentru conformare. precum şi pentru activităţile ce se desfăşoară în zonele din domeniul public de interes naţional. dizolvare urmată de lichidare._________________________________________________________________________________ ART. în vederea asumării acestora de către părţile implicate în situaţiile menţionate anterior. 30 Avizul pentru stabilirea obligaţiilor de mediu este actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei la schimbarea titularului unei activităţi cu impact asupra mediului. fuziune. (3) Administraţia rezervaţiei are obligaţia de a emite în termen de 30 zile calendaristice permisul. dar la limita acestuia. dacă sunt îndeplinite condiţiile legale. cât şi pentru începerea activităţilor noi. 34 Planurile de amenajare a teritoriului. divizare. ART. 33 (1) Permisul reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care se stabilesc condiţiile de acces şi de desfăşurare a unei activităţi în perimetrul Rezervaţiei. ART. precum şi planurile de valorificare a resurselor naturale din perimetrul Rezervaţiei vor fi armonizate de 166 . ART. ART. faliment. în baza procedurilor stabilite de autoritatea centrală pentru protecţia mediului. (2) Obţinerea autorizaţiei de mediu este obligatorie atât pentru desfăşurarea activităţilor existente. inclusiv pentru mijloacele de transport naval şi rutier şi pentru activităţile de cercetare. încetarea activităţii. lichidare. vor fi reglementate de autorităţile teritoriale competente pentru protecţia mediului. 32 (1) Autorizaţia de mediu reprezintă actul tehnico-juridic emis de Administraţia Rezervaţiei prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activităţi noi pentru care anterior a fost emis acordul de mediu. concesionare. la vânzarea de active. vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. planurile de dezvoltare locală şi naţională. având ca scop stabilirea obligaţiilor de mediu.

ART._________________________________________________________________________________ către autorităţile emitente cu prevederile Planului de management şi cu cele ale prezentul Regulament. (4). inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic. cu acordul Administraţiei Rezervaţiei emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau silviculturii. adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară. (5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua "Natura 2000". se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale. sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate. c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul Rezervaţiei şi care. (2) Planurile şi/sau proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul Rezervaţiei. (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele sau planurile prevăzute la alin. 36 (1) În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia sunt interzise activităţile care pot să genereze impact negativ semnificativ asupra habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice din Rezervaţie. (2) se emit numai dacă proiectul sau planul nu afectează în mod negativ integritatea Rezervaţiei. Administraţia Rezervaţiei emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei "Natura 2000". identificate conform legislaţiei în vigoare. fie individual. cu excepţia celor aflate în zonele economice. în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra Rezervaţiei şi. singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică. fie împreună cu alte planuri/proiecte. asigurarea securităţii. ART. în cazul siturilor de interes comunitar. în lipsa unor soluţii alternative. pot avea efecte negative semnificative asupra Rezervaţiei. proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. 167 . 35 Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri din perimetrul Rezervaţiei. b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu.

ART. prin tehnologii cu impact redus. autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. k) activităţi de ecoturism şi educaţie ecologică. e) intervenţii în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme deteriorate. 168 . în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. b) valorificarea resursei peisagistice prin activităţi de turism. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediu. menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia. e) activităţi de cercetare ştiinţifică c) activităţi de educaţie ecologică. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie. c) realizarea acţiunilor de pază şi control asupra zonei de către personalul Administraţiei Rezervaţiei şi a altor organe de control conform legislaţiei de mediu. acţiunile se vor desfăşura şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. în cazul în care apar focare de înmulţire. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure. b) cercetarea biologiei zonei._________________________________________________________________________________ (6) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei "Natura 2000". următoarele activităţi: a) cercetarea evoluţiei zonei. g) acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora. h) acţiuni de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. în baza permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. 38 În zonele tampon se pot desfăşura în baza acordurilor. următoarele activităţi: a) valorificarea resurselor regenerabile prin folosirea tehnologiilor tradiţionale sau a tehnologiilor aprobate acceptate de Administraţia Rezervaţiei. j) acţiuni de igienizare în situaţiile fundamentate ştiinţific. ART. cu respectarea normativelor în vigoare. grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. f) acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi. i) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate. 37 În zonele strict protejate se pot desfăşura.

j) activităţile de protecţie a pădurilor. ART. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru silvicultură. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului cu avizul Consiliului ştiinţific. recoltarea fânului. pescuit sportiv şi de recreere. atunci când aceasta a fost oficial declarată. exploatarea masei lemnoase. agricultură. creşterea animalelor. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. apicultură. recoltarea ciupercilor şi a plantelor medicinale. f) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor. e) realizarea de filme. silvicultură. emis în baza aprobării autorităţii publice centrale de mediu şi care răspunde de silvicultură. e) intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme degradate. În cazul în care calamităţile afectează 169 ._________________________________________________________________________________ d) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii pe domeniul public de interes naţional. în baza acordurilor. d) intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure. h) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme degradate. cu avizul Consiliului ştiinţific. b) activităţi de cercetare ştiinţifică c) activităţi cultural-educative. vânătoare. grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. transport naval şi rutier. poluări accidentale. precum şi alte activităţi economice specifice zonei (acvacultură. grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru mediu. cultivarea terenurilor inundabile etc. f) acţiuni de înlăturare a efectelor unor situaţii de urgenţă (incendii. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de Planul de management şi cu substanţe prevăzute în lista aprobată de Administraţia Rezervaţiei.). 39 În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura. i) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi. g) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. g) acţiuni de înlăturare a efectelor negative ca urmare a producerii unor calamităţi. următoarele activităţi: a) activităţi economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit şi recoltarea altor specii acvatice. acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri. etc. cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. turism. autorizaţiilor de mediu şi a permiselor emise de Administraţia rezervaţiei. prestări de servicii în concordanţă cu normele de protecţie şi conservare a patrimoniului natural al Rezervaţiei etc. acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei. păşunat. care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor.). recoltarea stufului şi a altor specii vegetale de interes.

cu prioritate cele de interes turistic. c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora. de hibernare şi de migraţie. h) activităţi de protecţie a pădurilor. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. d) perturbarea intenţionată. acvatice şi subterane. comerţul sau schimburile în orice scop ale exemplarelor luate din natură. b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere. dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale. distrugerea sau vătămarea exemplarelor aflate în mediul lor natural. chiar dacă sunt goale. în funcţie de zona de bază în care se execută lucrările de reconstrucţie ecologică. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. PROTECŢIA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE ART. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. 41 (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre. în baza acordului/autorizaţiei/permisului emise de Administraţia Rezervaţiei. transportul. cu excepţia speciilor de păsări. uciderea. c) deteriorarea. i) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare. Capitolul 6. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. în special în cursul perioadei de reproducere. d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă. sunt interzise: a) recoltarea. 170 ._________________________________________________________________________________ suprafeţe de pădure. dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. de creştere. j) activităţi de investiţii/dezvoltare. inclusiv cele prevăzute în anexele nr. din OUG/57/2007 precum şi speciile incluse în Lista roşie a speciilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. (2) Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenţionată. b) deteriorarea. ART. acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac şi cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. f) deţinerea. indiferent de metoda utilizată. capturarea. 40 În zonele de reconstrucţie ecologică se pot desfăşura activităţile specifice zonelor tampon sau economice. 4 A şi 4 B. culegerea. k) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale. cu aprobarea autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului şi silvicultură în cazul în care este necesară evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor. e) recoltarea florilor şi a fructelor. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. tăierea. de creştere şi de migraţie.

barierele. h) spălarea autovehiculelor în afara zonelor special amenajate. d) aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către Administraţia Rezervaţiei. deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea. (2) Scăparea întâmplătoare a unor exemplare de faună exotică domestică sau sălbatică trebuie anunţată Administraţiei Rezervaţiei. (3) Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. în scopul practicării de sporturi. ART. c) distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare. în afara drumurilor permise accesului public şi a terenurilor special amenajate. 43 În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia este interzisă: a) desfăşurarea programelor. f) comercializarea. împrejmuirile. ART. ART. uşor de identificat. semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul Rezervaţiei. g) preluarea apei din bazinele acvatice prin pompare sau prin orice alt fel de instalaţii fără asigurarea măsurilor de protecţie a materialului piscicol împotriva extragerii acestuia din mediul natural. construcţiile. (4) În cazul speciilor de păsări migratoare este interzisă vânarea acestora în perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. în termen de 24 de ore de la constatarea fenomenului. plăcile. 42 (1) În perimetrul Rezervaţiei sau în vecinătatea acesteia este interzisă introducerea deliberată în mediul natural a speciilor exotice de floră şi faună domestică sau sălbatică. proiectelor şi activităţilor care contravin Planului de management sau Regulamentului rezervaţiei. 44 Acţiunile de refacere a populaţiilor unor specii de floră şi faună afectate ca urmare a unor activităţi economice perturbatoare sau a unor fenomene naturale se vor realiza pe baza 171 . e) abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există._________________________________________________________________________________ e) deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea. în lipsa actelor de reglementare specifice. 5 C din OUG 57/2007 sunt acceptate la vânătoare. b) activităţile care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. f) accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili pe suprafaţa din domeniul public de interes naţional. în afara perioadelor de reproducere şi creştere a puilor. stâlpii.

(3) Valorificarea resurselor naturale regenerabile din perimetrul Rezervaţiei se poate realiza de către persoane fizice autorizate.1 Prevederi generale ART. din zonele valorificabile din punct de vedere economic ale domeniului public de interes naţional se va realiza prin încredinţare directă persoanelor fizice autorizate sau asociaţiilor acestora al căror domiciliu stabil sau sediu se află pe teritoriul Rezervaţiei. (2) Deciziile prevăzute la aliniatul (1) se fundamentează pe rezultatele activităţilor de monitoring. prin decizia Guvernatorului poate dispune oprirea temporară sau totală a activităţilor de valorificare a speciilor afectate sau adoptarea unor măsuri de restricţionarea folosirii unor mijloace de capturarea a speciilor. cultivarea terenurilor ieşite temporar de sub ape. sau a parametrilor tehnici ai acestor unelte. pe baza autorizaţiei de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi comercializare şi a permisului de desfăşurarea a activităţilor de valorificare. emise de Administraţia Rezervaţiei. Pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile vor fi stabilite şi percepute taxe de acces la resurse care se vor vira la bugetele locale ale Consiliile locale din perimetrul rezervaţiei. al căror domiciliu sau sediu se află pe teritoriul Rezervaţiei. pe teritoriul întregii Rezervaţii sau în anumite zone. 172 . 46 (1) Valorificarea resurselor naturale regenerabile. VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE REGENERABILE 7. Administraţia Rezervaţiei. pe baza permisului de practicare a activităţilor respective. ART. albinărit. constituită din persoane fizice autorizate sau asociaţii ale acestora. în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Acţiunile menţionate trebuie să fie incluse în programe naţionale sau locale aprobate prin Planul management al Rezervaţiei sau de către autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi Academia Română. rezultatele evaluărilor şi se adoptă cu avizul Academiei Române şi cu aprobarea prealabilă a autorităţii centrale pentru protecţia mediului. asociaţii ale acestora sau de către societăţi comerciale. recoltarea florei şi a faunei naturale terestre şi acvatice – cu excepţia situaţiilor în care valorificarea acestora a fost concesionată. eliberat de Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ autorizaţiei şi permisului emise de Administraţia Rezervaţiei. Capitolul 7. terestre şi acvatice. (2) Populaţia locală. are drept de exclusivitate la valorificarea resurselor naturale regenerabile prin activităţi economice tradiţionale – păşunat. 45 (1) În vederea protejării şi/sau refacerii populaţiilor unor specii afectate şi pentru menţinerea echilibrului ecologic. cercetărilor de specialitate.

47 (1) Activităţile de recoltare. ART. pe cheltuială proprie. sau la comanda Administraţiei Rezervaţiei pe cheltuiala acesteia. 173 . la comanda beneficiarilor şi pe cheltuiala acestora. şi să exercite controlul asupra activităţii acestor persoane. (8) În autorizaţia de mediu sunt precizate condiţiile privind activitatea de valorificare a resursei. capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică. în vederea fundamentării deciziilor privind autorizarea activităţilor de recoltare/capturare şi/sau achiziţie a plantelor şi a animalelor sălbatice pe teritoriul judeţelor. (6) Studiile de evaluare vor face precizări cu privire la cantităţile maxime admise pentru recoltare/capturare. proaspătă ori semiprelucrată. (5) Studiile de evaluare a stării resurselor naturale regenerabile se realizează anual. sau a unor părţi ori produse ale acestora. în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. pentru respectarea normelor tehnice de recoltare/capturare a plantelor şi a animalelor sălbatice. (9) Administraţia Rezervaţiei va elabora periodic. terestră şi acvatică. pe piaţa internă sau la export. în stare vie. cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii perioadei de recoltare/capturare/ achiziţie. precum şi cu privire la măsurile şi restricţiile necesare pentru menţinerea potenţialului natural de regenerare al resurselor şi a echilibrului ecologic din zona în care se face evaluare. aprobate de autorităţile competente. studii privind evaluarea resurselor naturale din Rezervaţie în vederea cunoaşterii stării generale şi a tendinţelor de evoluţie a potenţialului productiv al acestora. se pot organiza şi desfăşura numai de persoane fizice sau juridice autorizate. (7) Studiile de evaluare se transmit Administraţiei Rezervaţiei. în perioada unui an sau a unui sezon de activitate. de către persoane fizice sau juridice autorizate şi se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. conduse de persoane care cunosc normele tehnice de recoltare/capturare şi regulile de achiziţie a speciilor de floră şi faună sălbatică. stabilite prin studiul de evaluare şi prin alte dispoziţii legale care reglementează valorificarea resurselor şi/sau protecţia habitatelor naturale şi a diversităţii biologice. b) să instruiască persoanele fizice cu care lucrează. (2) Persoanele juridice care organizează activităţi de recoltare. capturare şi/sau de achiziţie a resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică sunt obligate: a) să aibe organizate şi declarate puncte de achiziţie/colectare/debarcare cu dotările necesare._________________________________________________________________________________ (4) Autorizaţia de mediu prevăzută la aliniatul (3) se emite la solicitarea scrisă a beneficiarului însoţită de studiul de evaluare a stării şi a potenţialului exploatabil al resurselor pentru care se solicită autorizarea.

în conformitate cu normativele tehnice care reglementează recoltarea acestor resurse şi cu dispoziţiile legale referitoare la protecţia habitatelor naturale şi a diversităţii biologice. capturează şi/sau achiziţionează plante şi animale sălbatice. 1) şi 2) se pot autoriza numai dacă solicitantul face dovada că: a) deţine tehnologia de cultură sau de creştere în captivitate pentru fiecare dintre speciile de plante şi/sau de animale sălbatice terestre ori acvatice. care poartă răspundere pentru tehnologia avizată. ART. b) deţine suprafeţele de teren şi/sau amenajările corespunzătoare aplicării tehnologiilor prevăzute la lit. Acordul proprietarilor şi al administratorilor poate fi un contract. o convenţie sau orice fel de altă înţelegere între părţi. (2) În autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţie şi comercializare vor fi precizate condiţii şi restricţii obligatorii de respectat de către cei care recoltează. în scopul comercializării. Tehnologiile respective. (2) Pentru cultivarea plantelor sau pentru creşterea animalelor sălbatice exotice este obligatorie obţinerea acordului de mediu pentru import. 48 (1) Persoanele fizice şi juridice care obţin autorizaţii de mediu din partea Administraţiei rezervaţiei pentru organizarea activităţilor de recoltare/ capturare şi/sau achiziţie a resurselor naturale. asigurându-le instruirea necesară pentru respectarea reglementărilor privind accesul la resurse şi a normelor de protecţie a mediului şi de conservare a florei şi faunei sălbatice. 174 . 49 (1) Recoltarea unor specii de plante sălbatice în vederea cultivării şi capturarea unor specii de animale sălbatice din fauna autohtonă în vederea creşterii în captivitate. în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. a). În cazul creşterii în captivitate a animalelor condiţiile de creştere trebuie să îndeplinească cerinţele care privesc satisfacerea normelor referitoare la drepturile animalelor. acordurile sau autorizaţiile de mediu pentru centrele de prelucrare/colectare/debarcare. trebuie să fie avizate de o unitate de cercetare sau de institutele şi centrele de cercetări biologice din ţară. pentru a avea acces şi a putea recolta/captura aceste resurse. cu excepţia celor elaborate de institutele ştiinţifice de specialitate din ţară. se poate face numai pe baza autorizaţiei de mediu care se eliberează de Administraţiei rezervaţiei la solicitarea persoanelor fizice sau juridice interesate._________________________________________________________________________________ c) să stimuleze constituirea pe plan local a asociaţiilor de recoltatori. d) să solicite la Administraţiei Rezervaţiei. eliberat de autoritatea centrală pentru protecia mediului şi avizul comisiei de specialitate a Academiei Române. sunt obligate să aibă acordul proprietarilor sau al administratorilor de terenuri/ape. care urmează să fie cultivate sau crescute în captivitate. (3) Activităţile prevăzute la alin. ART.

ART. în baza permisului. a celor endemice. (2) Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti populaţia care are domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei poate recolta gratuit o cantitate totală de două tone de stuf şi papură de familie pe an. numai cu autorizarea specială din partea autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi cu avizul ştiinţific prealabil al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române. capturarea. 1) lit. 50 (1) În perimetrul Rezervaţiei sunt interzise: a) recoltarea. 51 Recoltarea/capturarea unor plante şi animale sălbatice de către persoane fizice pentru consumul sau folosinţa proprie în familie. ART. precum şi a speciilor de plante şi animale sălbatice cu regim special de protecţie conform convenţiilor internaţionale. capturarea. dimensiuni. b) pot fi recoltate sau capturate în condiţii excepţionale. (2) Plantele şi animalele sălbatice din categoriile precizate la alin. indiferent de zona şi de terenurile în/pe care se găsesc. capturarea. conform reglementărilor specifice. în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervaţiei. cu excepţia celor care sunt supuse unui regim special de ocrotire şi conservare. c) recoltarea şi capturarea oricăror plante şi animale sălbatice din zonele strict protejate. de dezvoltare şi de reproducere prohibite. restricţiilor şi interdicţiilor cu privire la ocrotirea monumentelor naturii. dar cu respectarea dispoziţiilor. se poate face fără autorizaţie de mediu. cu privire la accesul pe terenurile pe care le deţin în proprietate sau în administrare. în zone anume stabilite de Administraţia Rezervaţiei. (3) Pentru acoperirea unor nevoi strict gospodăreşti persoanele cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei sau în localităţile limitrofe Rezervaţiei. rare sau aflate în pericol de dispariţie. precum şi a condiţiilor. perioade de creştere. achiziţia şi comercializarea plantelor şi a animalelor sălbatice sau a unor părţi ori produse ale acestora la vârste. ART. precum şi de către proprietarii şi deţinătorii legali ai terenurilor şi apelor. achiziţia şi comercializarea plantelor şi animalelor sălbatice care sunt cultivate sau sunt crescute în captivitate. a speciilor de plante şi animale ameninţate cu dispariţia. zone care nu se vor suprapune zonelor de valorificare economică a resursei stuficole. nu sunt necesare studiile de evaluare. achiziţia şi comercializarea plantelor şi a animalelor declarate monumente ale naturii. a zonelor naturale supuse regimului de protecţie ecologică. 52 (1) Populaţia cu domiciliul stabil în perimetrul Rezervaţiei beneficiază de prioritate în ocuparea locurilor de muncă create prin activităţile economice ce se desfăşoară în perimetrul Rezervaţiei. b) recoltarea. cu excepţia municipiului 175 . stabilite de către Administraţiei rezervaţiei._________________________________________________________________________________ (4) Pentru recoltarea.

predarea peştelui la ambarcaţiuni. zone ce nu trebuie să se suprapună zonelor valorificabile economic. valabil pe anul în curs. etc. în baza permisului eliberat de Administraţia rezervaţiei. conform reglementărilor în vigoare privind pescuitul comercial. pentru care s-au obţinut permise în condiţiile prezentului Regulament şi pe traseele autorizate de Administraţia Rezervaţiei. o cantitate de peşte. (4) Peştii capturaţi se vor transporta până la punctul de debarcare numai cu ambarcaţiunile autorizate. familial sau recreativ-sportiv sunt interzise: a) pescuitul şi/sau achiziţia exemplarelor de peşte din speciile protejate. de 3 kg/zi/persoană destinată consumului propriu. b) utilizarea aparatelor hidroacustice de detecţie a peştilor. (4) Populaţia cu domiciliul în perimetrul Rezervaţiei poate să pescuiască. autorizaţie de pescuit şi autorizaţie de mediu şi în condiţiile stabilite de acestea. prohibite sau a exemplarelor sub dimensiunea legală admisă la pescuit. achiziţie şi comercializare se vor face numai cu mijloace de transport autorizate. în perioadele şi din speciile admise. 176 . în zonele de pescuit sau pe traseul de deplasare spre punctul de colectare/achiziţie decât cu acordul Administraţiei Rezervaţiei. nave colectoare. o cantitate maxim 10 tone de stuf şi papură de familie pe an. c) comercializarea sau orice act având ca scop înstrăinarea peştilor capturaţi. capturare. pot recolta contra cost. cu mijloace specifice pescuitului recreativ/sportiv. indiferent de starea în care se află. 7.2. 53 Activităţile de recoltare. 55 În activitatea de pescuit comercial. Nu se admite descărcarea peştelui la alte puncte de debarcare neprevăzute în autorizaţie. precum şi eviscerarea acestora până la predarea la punctul de debarcare/centrul de primă vânzare/puncte de achiziţie. sportiv şi familial ART. în baza permisului eliberat de Administraţia Rezervaţiei. în zone stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Valorificarea resurselor acvatice. (3) Înregistrarea peştelui în punctele de debarcare/centrele de primă vânzare/punctele de achiziţie se poate face numai de la persoane fizice sau juridice posesoare de permis de pescuit în scop comercial. (2) Pescuitul comercial este permis numai în condiţiile şi în limitele specificate în permisele şi autorizaţiile de mediu emise de Administraţiei Rezervaţiei cu respectarea reglementărilor în vigoare. ART. ART. mijloace de transport auto. fără taxe. 54 (1) Permisele şi autorizaţiile de pescuit comercial se eliberează de către Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ Tulcea. pescuitul comercial.

e) să descarce şi să înregistreze peştele capturat la punctele de debarcare/centrele de primă vânzare înscrise în autorizaţie. b) să popularizeze condiţiile de practicare a pescuitului sportiv şi a restricţiilor stabilite pentru zone. persoanele fizice/juridice implicate în activitatea de pescuit au obligaţia: a) să participe. 58 Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit în scop recreativ-sportiv în bazinele piscicole naturale au obligaţia să marcheze zonele care fac obiectul acestuia şi să asigure cu personal specializat paza resurselor acvatice vii.. a zgomotelor care să perturbe liniştea acesteia (efecte negative asupra faunei din zonă). inclusiv pentru popularea acestor zone cu material biologic (cuiburi de icre embrionate. etc. specii. alevini. zonele pentru care au fost emise. 57 Asociaţiile de pescuit recreativ-sportiv au obligaţia: a) să monitorizeze permisele de pescuit eliberate şi să raporteze lunar Administraţiei rezervaţiei numărul permiselor de pescuit recreativ/sportiv eliberate. pe baza documentelor prevăzute de lege. b) să anunţe imediat apariţia unor fenomene de mortalitate a peştelui sau a altor vieţuitoare acvatice. la executarea unor lucrări de conservare şi îmbunătăţire a condiţiilor ecologice din zonele de pescuit sau adiacente acestora. perioade. ART. din speciile prohibite şi exemplarele sub dimensiunea legală admisă la pescuit. h) să popularizeze zonelor cu protecţie integrală din teritoriul Rezervaţiei pentru a evita accesul pescarilor în aceste zone. c) să asigure monitorizarea capturilor realizate prin punctul de debarcare/centrul de primă vânzare administrate. controlul activităţilor de pescuit şi combaterea pescuitului ilegal. precum şi fenomenele de poluare din zona de pescuit._________________________________________________________________________________ ART. 56 Asociaţiile de pescari. f) să elibereze în apă peştele capturat din speciile protejate. c) să popularizeze condiţiile de acces şi zonele în care este permisă camparea. în conformitate cu prevederile Legii privind resursele acvatice 177 . d) să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de pescuit sportiv precum şi salubrizarea zonelor de pescuit. g) să deţină în ambarcaţiuni saci menajeri pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi menajere. pentru a se evita producerea modificărilor în structura naturală a zonei. precum şi organele abilitate pentru controlul activităţii de pescuit sportiv. puiet) pentru refacerea potenţialului piscicol al zonei. prin instituirea sistemului de evidenţă strictă a cantităţilor de peşte capturate. pe care le vor transporta periodic către spaţiile special amenajate în cadrul punctelor de debarcare. la solicitarea expresă a Administraţia rezervaţiei. d) să utilizeze numai unelte autorizate de Administraţiei rezervaţiei şi de administratorul resursei. ART. etc. conform prevederilor legale. indiferent de starea în care se află.

(2) Pentru refacerea stocurilor unor specii de peşti ameninţate. pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice. în vigoare. să pescuiască reproducători în zona de desfăşurare a activităţii utilizatorului resursei piscicole în conformitate cu programele naţionale sau locale aprobate în acest scop. f) monitorizarea evoluţiei populaţiilor speciilor de faună sălbatică acvatică existente în Rezervaţie. dacă constată deteriorarea stării acestora. care produc puiet pentru repopularea bazinelor naturale. c) interzicerea sau limitarea utilizării unor scule sau tehnologii de capturare a faunei sălbatice acvatice. i) realizarea programelor de susţinere a populaţiilor de peşti din speciile periclitate sau ameninţate cu dispariţia prin popularea bazinelor acvatice naturale cu material de populare produs în unităţi specializate autorizate în acest scop. ART. prin introducerea de noi reglementări. se acordată familiilor cu domiciliul stabil în Rezervaţie. 59 Pentru protecţia şi conservarea genofondului. conservare şi punere în valoare a faunei acvatice._________________________________________________________________________________ vii. Administraţia rezervaţiei va permite agenţilor economici autorizaţi. d) limitarea nivelelor exploatabile la speciile ameninţate cu dispariţia. pescuitul şi acvacultura. ART. ART. e) elaborarea de norme tehnice şi standarde privind practicarea activităţilor de capturare şi punere în valoare a capturilor. g) aplicarea măsurilor de reglare a nivelelor populaţiilor la speciile care nu sunt periclitate dar pun în pericol existenţa altor specii sau a unor activităţi umane. ca urmare a impactului produs de activitatea de pescuit desfăşurată de persoanele fizice sau juridice autorizate. 6 din Ordonanţa Guvernului României nr 27/1996 aprobată prin Legea 96/1997. cu modificările şi 178 . b) instituirea zonelor de cruţare pentru protecţia unor habitate. a unor zone de reproducere. pentru satisfacerea nevoilor de consum familial. 60 (1) Administraţia rezervaţiei poate stabili şi aplica măsurile de protecţie a ecosistemelor zonei de pescuit. Administraţia rezervaţiei poate propune autorităţii centrale pentru protecţia mediului măsuri pentru: a) instituirea perioadelor de prohibiţie privind capturarea şi valorificarea de specii din fauna sălbatică acvatică. de hrănire sau a unor refugii. conform prevederilor art. h) renaturarea unor zone modificate antropic în vederea refacerii habitatelor faunei sălbatice. Marcarea zonelor se va face cu acordul scris al Administraţiei rezervaţiei. j) activităţi de protecţie. 61 (1) Dreptul de pescuit. mergând pâna la prohibirea capturării acestora pe subzone sau pe întreaga Rezervaţie.

ART. numărul şi tipul sculelor de pescuit. 64 (1) În perimetrul Rezervaţiei activităţile de protecţie a fondului cinegetic şi de valorificare a faunei de interes cinegetic se desfăşoară conform legislaţiei specifice şi în baza autorizaţiei şi a permisului eliberat de Administraţia rezervaţiei. urmărindu-se conservarea biodiversităţii faunei cinegetice şi păstrarea echilibrului ecologic. ART. (2) Permisul de pescuit pentru satisfacerea nevoilor de consum familial se acordă. organizarea şi practicarea vânătorii. emise de Administraţia rezervaţiei la propunerea consiliilor locale. (3) Asociaţiile de vânători au obligaţia să notifice din timp Administraţia rezervaţiei începerea activităţilor de protecţie a fondului de vânătoare şi de valorificare a faunei de interes cinegetic (cu minimum 48 de ore înainte de începerea acţiunii). prin permisele eliberate pentru desfăşurarea acestor activităţi. (4) Realizarea cotelor de recoltă aprobate se va face pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare cu respectarea reglementărilor legale în vigoare cu privire la autorizarea.3. recreativ-sportiv şi familial precum şi zonele de acostare la mal natural. 63 Activităţile de valorificarea altor specii din resursa acvatică se desfăşoară în aceleaşi condiţii de reglementare şi protecţie a factorilor de mediu şi biodiversităţii ca şi activitatea de pescuit şi în condiţiile prezentului Regulament. Valorificarea faunei de interes cinegetic ART._________________________________________________________________________________ completările ulterioare şi se exercita pe baza permiselor de pescuit. 62 Administraţia rezervaţiei stabileşte zonele de pescuit comercial. 179 . 7. pentru fiecare familie cu domiciliul stabil în Rezervaţie care nu are nici un membru de familie deţinător de permis de pescuit comercial. (4) Este interzisă comercializarea peştelui. Zonele de pescuit se stabilesc în apropierea localităţilor de domiciliu sau în care îşi desfăşoară activitatea capul de familie. Prin permis se stabilesc zonele de pescuit. 127/2010. de către membrii familiilor posesoare de permise de pescuit în scopul satisfacerii nevoilor de consum familial. în stare proaspătă sau prelucrată. (2) Protecţia fondului cinegetic de pe teritoriul Rezervaţiei revine gestionarilor fondurilor de vânătoare în condiţiile şi sub supravegherea Administraţiei rezervaţiei. (3) Activitatea de pescuit pentru satisfacerea nevoilor de consum familial se desfăşoară în condiţiile stabilite de OUG nr.

emis de Administraţia rezervaţiei. (2) Modelele de marcare şi semnalizare precum şi amplasarea acestora vor fi aprobate de Administraţia Rezervaţiei ART. mortalităţi în rândul faunei etc. 65 (1) Asociaţiile de vânători au obligaţia de a delimita şi marca fondurile de vânătoare gestionate. precum şi permisul de acces. defalcate pentru vânătorii români şi cei străini şi va respecta cotele de recoltă aprobate pentru fiecare specie şi pentru fiecare fond de vânătoare în parte. Administraţia rezervaţiei poate lua măsuri pentru protecţia şi conservarea faunei de interes cinegetic. pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice şi ale activităţii de monitorizare constând în: .modificarea datelor de desfăşurare a sezonului de vânătoare.) ART. (7) Personalul de teren al asociaţiei are obligaţia să anunţe personalul de teren al Administraţiei rezervaţiei (inspectori/agenţi ecologi) din zonă despre persoanele care au obţinut aceste autorizaţii. (11) Asociaţiile de vânătoare vor raporta imediat orice eveniment deosebit (accidente de vânătoare. (9) Asociaţiile de vânători vor populariza în rândul vânătorilor limitele fondurilor de vânătoare şi ale zonelor de refugiu. 180 . ART. (8) Reprezentantul/reprezentanţii Administraţiei rezervaţiei au dreptul de a solicita oprirea vânătorii dacă constată nerespectarea prevederilor actelor de reglementare emise de Administraţia rezervaţiei şi a legislaţiei de protecţia mediului. (6) La ieşirea în teren. (10) Asociaţiile de vânătoare vor raporta lunar Administraţiei rezervaţiei capturile de vânătoare realizate pentru fiecare fond de vânătoare în parte. fondul de vânătoare pentru care s-au eliberat acestea şi perioada de vânătoare. speciile şi numărul de piese pe care le poate recolta. 66 În perimetrul Rezervaţiei sunt interzise desfăşurarea activităţilor de vânătoare în zonele de refugiu şi din ambarcaţiuni cu motor aflate în mişcare (în marş)._________________________________________________________________________________ (5) Angajaţii gestionarilor fondurilor de vânătoare vor fi instruiţi în legătură cu obligaţiile de mediu ce le au pe durata desfăşurării activităţilor autorizate şi vor respecta aceste obligaţii. 67 (1) În cazul unor condiţii ecologice nefavorabile. deteriorări ale mediului. fiecare vânător va deţine autorizaţia individuală de vânătoare emisă de asociaţia de vânători în care se vor menţiona fondul de vânătoare. perioada de vânătoare.

Valorificarea florei sălbatice 7. instituirea perioadelor de prohibiţie privind capturarea şi valorificarea unor specii din fauna de interes cinegetic. limitarea cotelor de recoltă la anumite sau prohibirea capturării acestora. 69 (1) Desfăşurarea activităţii de recoltare a stufului se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii: a) perioada de desfăşurarea a recoltării a stufului este cuprinsă între 25 octombrie şi 15 martie. renaturarea unor zone modificate antropic în vederea refacerii habitatelor faunei sălbatice. conform alin. de către Administraţia rezervaţiei în condiţiile legii. Administraţia rezervaţiei poate modifica perioada de recoltare stabilită. (3) Activitatea de recoltare a stufului se face în baza permiselor şi autorizaţiilor de mediu eliberate de Administraţia rezervaţiei. de pe terenurile incluse în domeniul public de interes naţional se poate realiza de către populaţia locală sau din localităţile limitrofe Rezervaţiei prin încredinţarea dreptului de recoltare. Valorificarea resursei stuficole ART. indiferent de data producerii acestui fenomen. acţiuni de refacerea populaţiilor unor specii aflate în pericol de dispariţie prin populări cu material biologic produs în acest scop. pe baza rezultatelor cercetării şi monitorizării. orice activitate de recoltare a stufului se întrerupe. ART. de hrănire sau a unor refugii. 181 .4.1. interzicerea sau limitarea utilizării unor scule sau tehnologii de capturare a faunei de interes cinegetic. În momentul intrării stufului în vegetaţie. 7._________________________________________________________________________________ suspendarea activităţii de vânătoare pe o perioadă limitată de timp. a zonelor de reproducere. b) recoltarea stufului se face numai în cantităţile înscrise în autorizaţia de mediu şi numai de pe suprafeţele autorizate prevăzute în studiul de evaluare a resursei stuficolele şi la vârstele şi în perioadele stabilite prin normele tehnice de recoltare. instituirea zonelor de cruţare pentru protecţia habitatelor. aplicarea măsurilor de reglare a nivelelor populaţiilor unor specii a căror dezvoltare necontrolată pune în pericol existenţa altor specii sau a unor activităţi umane. (1). 68 (1) Recoltarea stufului în scop comercial.4. - - (2) Administraţia rezervaţiei va notifica asociaţiile de vânători deciziile luate pentru protecţia şi conservarea faunei de interes cinegetic. pe zone sau pe întreg teritoriul Rezervaţiei.

situate în apropierea zonei de recoltare. (3) Operaţiunea de transport/scoatere a stufului recoltat se face manual. (2) Înaintea începerii activităţii de recoltare se va realiza semnalizarea şi delimitarea zonelor cu habitate naturale incluse în zona de recoltare care nu se vor supune recoltării sau igienizării precum şi a zonelor de depozitare. se poate desfăşura în zonele şi în condiţiile stabilite de Administraţia rezervaţiei. în care activitatea de prelucrare şi comercializare se poate desfăşura tot anul. În cazuri justificate prin determinări ştiinţifice. cu portanţă redusă. caracteristică tehnică care rezultă din certificatul de producător. 182 . se face în depozite temporare. (4) Depozitarea stufului recoltat. e) recoltarea stufăriilor situate pe solurile organice. g) întreţinerea zonei de recoltare şi a zonelor de depozitare a stufului se va asigura de către titularul autorizaţiei de mediu prin gestionarea deşeurilor. se va realiza numai cu mijloace manuale. Administraţia Rezervaţiei poate aproba şi recoltarea mecanică a acestor stufării în zonele şi în condiţiile stabilite de aceasta. de orice natură. Organizarea depozitelor temporare şi permanente se va face numai pe amplasamentele stabilite de comun acord cu Administraţia rezervaţiei şi pentru care beneficiarul deţine actele de reglementare legale precum şi acordul/ acceptul/contractul/convenţia încheiat(ă) cu deţinătorul/administratorul de teren. în care stuful recoltat poate fi menţinut până la data de 30 martie a fiecărui an şi în depozite permanente special amenajate. rezultate din activitatea de recoltare şi depozitare a stufului şi transportul acestora în afara teritoriului Rezervaţiei. În acest scop vor fi folosite recoltatoare mecanice care nu depăşesc presiunea de lucru pe sol de 100 g/cm2. este permisă numai dacă solul este îngheţat. caracteristică care rezultă din certificatul de producător al utilajului. f) recoltarea stufăriilor de pe plaurii plutitori. în locurile stabilite de autorităţile locale şi aprobate de autorităţile de mediu şi sănătate publică. sau mecanizat folosindu-se mijloace mecanice de transport (remorci şi tractoare) care nu depăşesc presiunea de lucru pe sol de 100 g/cm 2. aplicarea măsurilor de prevenire a poluării apelor şi solurilor pe toată durata exploatării resursei stuficole şi a măsurilor pentru prevenirea incendierii zonelor de valorificare a resurselor stuficole şi a depozitelor stuficole. d) recoltarea mecanizată. pe căile navigabile nominalizate în permisul de acces în zona stuficolă._________________________________________________________________________________ c) recoltarea stufului se va realiza de preferinţă cu mijloace manuale folosindu-se unelte tradiţionale de recoltare. pe sănii tractate manual în perioadele de îngheţ. Amplasamentele depozitelor se autorizează de către administratorul zonei prin înscriere în documentele ce reglementează relaţiile dintre administrator şi utilizator şi se aprobă prin autorizaţia de mediu emisă de Administraţia rezervaţiei. (5) Amplasarea depozitelor se face pe terenuri înalte cu portanţă ridicată. sau mijloace de transport naval autorizate.

70 Persoanele fizice şi juridice implicate în activitatea de recoltare a stufului sunt obligate: a) să raporteze lunar Administraţiei rezervaţiei cantităţile de stuf recoltate. f) asigurarea protecţiei zonelor limitrofe depozitului împotriva incendiilor sau poluării.4. g) asigurarea măsurilor de protecţie a malurilor în zonele de acostare a navelor folosite în procesul de recoltare/transport. datorate funcţionării depozitului. ciuperci şi fructe de pădure ART. cu mijloace tehnice. degradarea mediului înconjurător.4. în scopul valorificării prin împletituri tradiţionale în ateliere meşteşugăreşti. 7.1 Activitatea de păşunat ART. e) asigurarea posibilităţilor de revenirea la starea naturală iniţială după eliberarea depozitelor. pentru intervenţii. 183 . care pot determina schimbarea cadrului natural (acvatic sau terestru) al zonei. suprafeţele igenizate. poluare. ART. c) să nu efectueze intervenţii de orice fel. b) să desfăşoare activităţile de igienizare a zonelor stuficole conform prevederilor din contractele de concesiune şi a dispoziţiilor legislaţiei de mediu în vigoare. d) să anunţe imediat Administraţia Rezervaţiei apariţia unor fenomene anormale (mortalităţi ale faunei piscicole sau a altor vieţuitoare acvatice şi terestre. în caz de necesitate. a ciupercilor şi a fructelor de pădure se poate face de către persoanele fizice autorizate. incendii. b) asigurarea accesului operativ. etc) 7.3.2 Valorificarea resurselor de papură. a plantelor medicinale. emise de Administraţia Rezervaţiei. h) utilizarea materialelor locale specifice zonei pentru amenajarea depozitelor.3. persoane fizice sau juridice rezidente în localităţile din Rezervaţie. plante medicinale._________________________________________________________________________________ (6) Amenajarea şi exploatarea depozitelor se va face cu respectarea următoarelor condiţii: a) delimitarea şi marcarea depozitelor cu semne de marcaj specifice şi vizibile. Valorificarea păşunilor naturale 7. c) asigurarea protecţiei zonelor limitrofe depozitului împotriva incendiilor sau poluării.4. suprafeţele recoltate. d) asigurarea posibilităţilor de circulaţie a apei şi de mişcare pentru fauna sălbatică din zona amplasamentului depozitului sau din zona limitrofă. 72 (1) Utilizarea păşunilor naturale din teritoriul Rezervaţiei este permisă cu prioritate deţinătorilor de animale. în baza permiselor şi a autorizaţiilor de mediu. precum şi de sisteme specifice de legare la mal. 71 (1) Activităţile de recoltare a papurii. datorate funcţionării depozitului.

adaptate specificului zonei şi încadrate în peisaj este permisă numai cu aprobarea Administraţiei Rezervaţiei şi în condiţiile legislaţiei de mediu. c) asigură libera mişcare a animalelor sălbatice pe păşune.2 Activitatea de recoltarea fânului ART. în perioadele şi cu efectivele de animale stabilite pe baza evaluării capacităţii de suport a păşunilor. h) protejează cuiburile sau habitatele animalelor sălbatice. (2) Activitatea de păşunat se desfăşoară în baza permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei pe suprafeţele. cu respectarea normelor tehnice. Autoritatea publică centrală pentru silvicultură poate aproba. ART. ART. trecerea animalelor domestice prin pădure spre zonele de păşune. numărul şi speciile de animale aprobate pentru a fi păşunate pe terenul respectiv. în situaţii temeinic justificate. adăpat şi adăpostire se aprobă anual de către unităţile silvice teritoriale. pe baza propunerilor autorităţilor publice locale. de pe terenurile incluse în domeniul public de interes naţional. păşunatul în unele perimetre ale fondului forestier. 75 (1) Recoltarea fânului. 73 (1) Păşunatul este interzis în fondul forestier proprietate publică a statului. (2) În situaţii speciale. d) aplică măsurile de combatere a degradării solului păşunii şi de refacere a capacităţii productive a acesteia. 74 Păşunatul pe terenurile din domeniul public de interes naţional se poate face de către persoanele fizice sau juridice în următoarele condiţii: a) deţin aprobarea administratorului păşunii b) asigură supravegherea permanentă a animalelor scoase la păşunat. este permisă cu prioritate deţinătorilor de animale. g) nu incendiază resturile vegetale uscate în scopul curăţirii păşunilor.4. evaluări ale potenţialului păşunilor din domeniul public de interes naţional. pe baza propunerilor autorităţilor publice locale şi cu permisul Administraţiei Rezervaţiei. f) nu deteriorează vegetaţia forestieră de pe păşune. folosind numai produse biologice biodegradabile şi mijloace nepoluante. Administraţia Rezervaţiei realizează. periodic._________________________________________________________________________________ Accesul persoanelor domiciliate în afara Rezervaţiei este permis în cazul în care rămân suprafeţe neutilizate de populaţia locală. (3) Amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale. persoane fizice sau juridice cu domiciliul în 184 .3. e) respectă perioadele de păşunat. 7. cu avizul unităţilor silvice teritoriale şi a Administraţiei Rezervaţiei.

nu se realizează construcţii sau alte lucrări similare cu caracter permanent sau temporar. specializate. şi se desfăşoară pe baza permisului.)._________________________________________________________________________________ localităţile din Rezervaţie. b) utilizarea tehnologiilor de recoltare mecanizată cu cositori manuale este permisă pe grinduri cu portanţă scăzută. pe grinduri stabilizate sau în amenajări îndiguite. emis de Administraţia rezervaţiei.4. Accesul persoanelor domiciliate în afara Rezervaţiei este permisă în cazul în care rămân suprafeţe neutilizate de populaţia locală. (2) Activitatea de apicultură se desfăşoară cu respectarea următoarele condiţii: a) deţinerea autorizaţiei eliberate de Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral. este permisă numai pe fâneţele situate pe terenuri cu portanţă ridicată. nu se introduc animale domestice sau câini de pază. (2) Recoltarea fânului de pe fâneţele sau pajiştile naturale din domeniul public de interes naţional se desfăşoară în baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei şi cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea utilajelor de mare productivitate. c) pentru zonele de plaur cu portanţă scăzută se permite practicarea cositului manual. etc. g) practicarea cositului numai pe păşunile pe care nu s-a atribuit dreptul de păşunat. Valorificarea terenurilor ieș ite temporar de sub ape 185 . tradiţional. 7. pe malurile înalte ale canalelor sau în fondurile forestiere. c) asigurarea protecţiei malurilor naturale în cazul vetrelor amplaste pe malurile apelor. d) instalarea stupinelor pe vetre permanente sau temporare se va face astfel încât să se asigure protecţia populaţiei şi a animalelor împotriva atacului albinelor.5.4 Valorificarea florei melifere şi apicultura ART. e) lăsarea în stare necosită a cel puţin 25 la sută din suprafaţa făneţei sau păşunii în care s-a acordat dreptul de recoltare a fânului. f) practicarea cositului în fâneţele incluse în domeniul public de interes naţional numai după data de 15 iunie a fiecărui an. din zona de recoltare a fânului. 7. b) protejarea condiţiilor naturale existente în zona în care este amplasată stupina (nu se incendiază vegetaţia uscată. nu se execută lucrări de împrejmuire. arborilor sau arbuştilor. e) anunţarea consiliilor locale şi administratorii terenurilor agricole sau silvice. limitrofe vetrei stupinei. d) protecţia arboretului. 76 (1) Dreptul de practicarea a apiculturii se atribuie de către Administraţia rezervaţiei în zonele domeniului public de interes naţional pe care se amplasează stupina. protejarea habitatelor animalelor sălbatice prin lăsarea necosită a zonelor de habitate sau cuibărit. nu se deteriorează vegetaţia forestieră. asupra existenţei acesteia pentru a previni intoxicaţiile la albine datorate tratamentelor aplicate culturilor respective.

Valorificare resursei peisagistice. (2) Excepţii de la plata tarifului de vizitare: a) copii cu vârsta până la 7 ani. pe teritoriul Rezervaţiei. b) execută lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor culturilor folosind numai produsele biodegradabile. 79 (1) Accesul vizitatorilor în perimetrul Rezervaţiei. în irigarea culturilor şi previne deteriorarea calităţii solului. pe baza permisului emis de Administraţia Rezervaţiei._________________________________________________________________________________ ART. recreere ART. stuful. papura sau vegetaţia uscată de pe teren sau din vecinătatea acestuia. c) nu folosesc seminţe tratate cu produse chimice interzise. f) aplică măsurile de protecţie a culturilor împotriva animalelor sălbatice aprobate de Administraţia rezervaţiei. 77 (1) Terenurile ieşite temporar de sub ape pot fi cultivate pentru realizarea unor produse agricole tradiţionale necesare consumului familial. g) nu foloseşte resurse de apă poluate.6. 186 . e) asigură fertilizarea terenului numai cu îngrăşăminte organice. h) nu împrejmuieşte terenurile cu garduri sau alte construcţii care opresc circulaţia liberă a faunei sălbatice. i) nu incendiază miriştile. de către persoane cu domiciliul în teritoriul Rezervaţiei sau în localităţile limitrofe. d) protejează solul şi apele împotriva poluării sau degradării. m) nu introduce în cultură specii exotice de plante de cultură. turism. ART. k) nu aduce animale de pază sau alte animale domestice pe terenul atribuit spre folosinţă. b) persoanele din localităţile limitrofe dacă dovedesc această calitate cu acte legale. mai mare de 250 mp. l) nu cultivă plante modificate genetic. vizate pe anul în curs. în intravilanul localităţii de domiciliu. individuali sau în grupuri organizate. se face în baza permisului de acces eliberat de Administraţia rezervaţiei după achitarea tarifului de vizitare. 78 Utilizatorii terenurilor trebuie să respecte următoarele condiţii: a) aplică tehnologiile tradiţionale aprobate prin permis. însoţiţi de părinţi. (2) Persoanele care doresc să practice agricultura pe terenurile ieşite temporar de sub ape trebuie să nu deţină în proprietate sau în folosinţă terenuri agricole situate în extravilanul localităţii de domiciliu sau teren liber de construcţii. j) nu realizează construcţii sau adăposturi cu caracter temporar sau permanent. 7.

ART. semne distinctive. ce participă la excursii organizate de şcoli şi licee în colaborare cu Administraţia Rezervaţiei sau din cadrul programului educaţional al Administraţiei Rezervaţiei. pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de la plata unor taxe. ART. pe timpul zilei.). 82 Pe toată durata prezenţei în perimetrul Rezervaţiei. indiferent de starea acestora. etc. (3) Accesul pe alte trasee (nemarcate) se face cu acordul prealabil al Administraţiei Rezervaţiei. ART. h) persoanele cu handicap. f) personalul aflat în timpul exercitării atribuţiilor de control de la alte unităţi / instituţii. e) personalul silvic de la ocoalele silvice din Rezervaţie sau din Direcţia Silvică Tulcea. panouri. de interes turistic se face în baza permisului Administraţiei Rezervaţiei şi în prezenţa agentului ecolog ce va îndeplini şi atribuţiunile de ghid şi călăuză. aprobate şi înscrise în permisele de acces precum şi normele înscrise pe panourile avertizoare. 187 . g) ghizii de turism. 80 (1) Persoanele fizice şi juridice care vizitează Rezervaţia trebuie să respecte normele privind protecţia apelor. j) pensionarii şi grupurile organizate de elevi. i) persoanele care desfăşoară activităţi economice. solului._________________________________________________________________________________ c) voluntari care dovedesc cu documente emise de Administraţia Rezervaţiei că prestează o activitate utilă rezervaţiei (ex: vopsire indicatoare. 83 Vizitatorilor le este interzisă culegerea plantelor din flora sălbatică sau capturarea animalelor sălbatice. prezentate în anexă. la punctele de amplasare a observatoarelor şi pot efectua observaţii din acestea. k) localnicii domiciliaţi în localităţile din Rezervaţie şi persoanele care au proprietăţi sau lucrează în Rezervaţie. d) personalul Administraţiei Rezervaţiei şi membrii Consiliului ştiinţific. aerului şi privind depozitarea deşeurilor. cu delegaţie în interes de serviciu în perimetrul Rezervaţiei. vizitatorii trebuie să manifeste un comportament corespunzător atât faţă de valorile naturale şi culturale cât şi faţă de ceilalţi vizitatori şi să semnaleze Administraţiei Rezervaţiei orice situaţie necorespunzătoare. (4) Persoanele interesate pot staţiona. ART. (2) Pe durata deplasării se vor respecta trasele turistice. precum şi Ghidul vizitatorului Rezervaţiei. 81 Accesul în zonele strict protejate.

g) persoanele cu atribuţii de control conform legislaţiei de mediu în vigoare. 84 (1) Pe toată durata sejurului petrecut pe teritoriul Rezervaţiei este interzisă aruncarea. în zona tampon. pe sol sau în ape. b) membrii ai serviciilor publice sau ai altor formaţii din cadrul organelor abilitate să desfăşoare activităţi de căutare sau de intervenţii în alte situaţii de urgenţă în acţiuni de salvare._________________________________________________________________________________ ART. în cadrul proiectelor de cercetare pentru care s-a obţinut permisul Administraţiei Rezervaţiei. (2) Camparea în afara perimetrelor marcate este permisă. cu aprobare Administraţiei Rezervaţiei. ART. ART. a deşeurilor menajere. cu aprobare scrisă din partea Administraţiei Rezervaţiei. 87 (1) Camparea vizitatorilor pe teritoriul Rezervaţiei este permisă în locurile special amenajate. d) cercetători. e) voluntari angajaţi. c) personalul silvic în exercitarea atribuţiilor de serviciu. în care prin programul acţiunii se promovează o aprofundare a cunoştinţelor pe linie de protecţie a mediului şi popularizarea eforturilor Administraţiei Rezervaţiei în activităţile de conştientizare asupra măsurilor de conservare ce se impun. (2) Deschiderea traseelor turistice noi se poate face după aprobarea acestora de către Administraţia Rezervaţiei. 86 (1) Întreţinerea marcajelor turistice. sau a reziduurilor de orice fel. tabere organizate. f) participanţii la competiţii. delimitate şi semnalizate corespunzător. 188 . care se ocupă cu preluarea şi tratarea acestora. (2) Deşeurile menajere şi deşeurile de orice fel se vor stoca la bordul mijloacelor de transport şi se vor preda societăţilor comerciale din localităţi. acţiuni. amplasarea panourilor indicatoare şi informative de către alte persoane fizice şi juridice se face cu aprobarea şi cu coordonarea Administraţiei Rezervaţiei. pentru voluntarii aflaţi în misiune şi pentru personalul ce îşi desfăşoară activitatea în proiectele de cercetare. afişate la intrarea în camping. (3) Folosirea locului de campare se face cu respectarea regulilor interne privind utilizarea locului de campare. patrulări sau antrenamente. pentru personalul Administraţiei Rezervaţiei. 85 Abaterea de la traseele aprobate este permisă pentru: a) personalul Administraţiei rezervaţiei. ART.

etc. 92 (1) Survolul Rezervaţiei cu mijloace de transport aerian (avioane uşoare.) în scopul vizionării. ceartă. puieţilor sau lăstarilor precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale. 93 189 . a altor echipamente audio. filmării sau fotografierii se face în baza permisului Administraţiei Rezervaţiei. 91 Organizarea activităţilor sportive şi cultural-educative în zonele domeniului public de interes naţional este posibilă în baza permisului emis de Administraţiei Rezervaţiei. (7) Aprinderea şi folosirea focului pe teritoriul Rezervaţiei este permisă doar în locurile special amenajate în acest scop în locurile de campare. ART. ART. zgomot. ART._________________________________________________________________________________ (4) Este interzisă săparea de şanţuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor. incendierea. în condiţii corespunzătoare. elicoptere. distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a arborilor. 88 Turismul ecvestru sau cu mijloace de transport motorizate pe două roţi sau de tip ATV este permis pe traseele şi în condiţiile stabilite de Administraţia Rezervaţiei. Sunt interzise adunatul şi defrişarea vegetaţiei lemnoase de orice fel pentru aprinderea focului. precum şi a altor surse de poluare fonică. (8) Utilizarea focului pentru grătar este permisă numai în locurile special amenajate acestui scop şi semnalizate prin panouri indicatoare. cu excepţia situaţiilor de extremă urgenţă. 90 Este interzisă tăierea. (5) Locul de campare va fi ţinut curat pe timpul campării şi va fi predat administratorului campingului la plecare. instrumentelor muzicale. ART. 89 Este interzisă perturbarea liniştii în locurile de campare sau pe traseele turistice cu orice mijloace inclusiv prin folosirea radiourilor. ART. conduita agresivă. a pocnitorilor. ruperea. (6) Dreptul de campare poate fi revocat de către administratorul campingului în cazul încălcării regulilor de vizitare. casetofoanelor. etc. (2) Este interzisă aterizarea mijloacelor de transport aerian în alte locuri decât cele autorizate. ART.

m) incendiază vegetaţia uscată sau deşeurile rezultate din operaţiunile tehnologice de curăţire numai în condiţiile prevăzute în acceptul de incendiere emis de Administraţia Rezervaţiei.1. i) nu cultivă plante modificate genetic. punctelor de observaţie sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. ALTE ACTIVITĂŢI ECONOMICE 8. 8. PRACTICAREA AGRICULTURII ÎN AMENAJĂRILE AGRICOLE ART. e) execută lucrări de fertilizare a solurilor prin aplicarea. (2) Este interzisă degradarea adăposturilor. stâlpilor. g) nu folosesc surse de apă poluată în irigare culturilor şi iau măsuri pentru prevenirea deteriorării calităţii solului. precum şi a plăcilor. f) aplică măsurile de protecţie a culturilor împotriva animalelor sălbatice aprobate de Administraţia Rezervaţiei. evitând supradozarea şi levigarea îngrăşămintelor chimice în sursele naturale de apă. cu precădere a îngrăşămintelor organice sau a celor chimice monitorizând evoluţia calităţii solurilor. Capitolul 8. c) nu folosesc seminţe tratate cu produse chimice interzise pe teritoriul Rezervaţiei. podeţelor sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de pe teritoriul Rezervaţiei. elaborate pe baza normelor tehnice specifice şi în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. j) nu realizează garduri de protecţie ale terenurilor care să împiedice deplasarea liberă a animalelor sălbatice cu păr. d) protejează solul şi apele împotriva poluări sau degradării. b) execută lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor culturilor folosind produsele chimice aprobate de Administraţia Rezervaţiei.3 ACVACULTURA ART._________________________________________________________________________________ (1) Este interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare din Rezervaţie. 95 Utilizatorii terenului agricole din amenajările agricole sau din afara acestora trebuie să respecte următoarele condiţii: a) aplică tehnologiile şi asolamentele. 94 Spălarea autovehiculelor este permisă numai în zonele special amenajate pe teritoriul Rezervaţiei. a sistemelor de irigaţie şi de desecare. 96 190 . la activităţile de întreţinere a digurilor de protecţie a incintelor agricole. narcotice sau orice alte plante dăunătoare sănătăţii. ART. acolo unde este cazul. h) participă.

d) asigure măsurile necesare pentru evitarea pierderilor de material piscicol în mediul natural. 99 (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier se vor executa lucrările prevăzute prin amenajamentele silvice aprobate de Administraţia Rezervaţiei. în unităţi în care s-au luat toate condiţiile pentru evitarea scăpării materialului piscicol în mediul natural. c) protejeze terenurile şi apele freatice sau de suprafaţă împotriva poluării sau degradării. (2) Creşterea altor specii de peşti sau animale acvatice decât cele din fauna autohtonă se face cu autorizarea Administraţiei Rezervaţiei şi cu avizul Consiliului ştiinţific. ART. se poate desfăşura în baza autorizaţiei de mediu emisă de Administraţia Rezervaţiei. 8. desfăşurată în amenajările piscicole din perimetrul Rezervaţiei aflate în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea._________________________________________________________________________________ Activitatea de acvacultură având ca scop producerea peştelui sau a altor animale acvatice pentru consum sau pentru acţiuni de repopulare a bazinelor acvatice naturale sau amenajate. a platformelor de exploatare. a staţiilor de pompare şi a celorlalte construcţiilor hidrotehnice şi civile din unitate. ART. e) asigure întreţinerea digurilor bazinelor piscicole. b) execute lucrările de combatere a bolilor materialului piscicol folosind produsele chimice aprobate de Administraţia Rezervaţiei. 98 Utilizatorii bazinelor piscicole sau a unităţilor de creşterea peştelui şi a celorlalte animale acvatice au obligaţia să: a) respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia de mediu şi ale legislaţiei de mediu în vigoare.2 SILVICULTURA ART. cu avizul Consiliului ştiinţific. prin aplicarea unor tehnologii omologate de creştere.97 (1) În activitatea de acvacultură se folosesc specii de peşti şi alte animale acvatice din fauna specifică Rezervaţiei. sau în alte unităţi special amenajate. 191 . conform legislaţiei de mediu în vigoare şi cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a celor privind zonarea Rezervaţiei. g) incendieze vegetaţia uscată sau deşeurile rezultate din operaţiunile tehnologice de curăţire a bazinelor piscicole în condiţiile prevăzute în acceptul de incendiere emis de Administraţia Rezervaţiei. f) nu realizeze lucrări care să împiedice deplasarea liberă a animalelor sălbatice cu păr.

(4) Schimbarea destinaţiei terenurilor din fondul silvic se face cu aprobarea Administraţiei Rezervaţiei. situaţia implementării amenajamentelor silvice. 101 (1) Structurile de administrare ale fondului forestier naţional din perimetrul Rezervaţiei vor transmite anual Administraţiei Rezervaţiei. puieţilor sau lăstarilor._________________________________________________________________________________ (2) Lucrările care nu sunt prevăzute în amenajamentele silvice se execută numai cu avizul Academiei Române. (5) Amenajamentele silvice ale unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră în componenţa Rezervaţiei vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de management. cu respectarea şi promovarea prioritară a regenerării naturale şi numai după ce prevederile din amenajamente au fost armonizate cu cele din prezentul Regulament şi Planul de management al Rezervaţiei şi cu legislaţia privind protecţia mediului în vigoare. calamităţi. Personalul silvic va efectua doar paza acestor păduri şi lucrări de combaterea populaţiilor de insecte dăunătoare. cu excepţia tratamentelor silvice prevăzute de reglementările în vigoare. al autorităţii centrale pentru agricultură şi silvicultură şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului. (2) În zonele tampon se execută lucrările prevăzute în amenajamentele silvice. ART. ART. instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale. sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane. cu avizul Administraţiei Rezervaţiei şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului. în condiţiile respectării legislaţiei de mediu şi a ariilor naturale protejate. 102 (1) Administraţia Rezervaţiei va promova acţiuni de împăduriri pentru reconstrucţia zonelor deteriorate. Până la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier decât acele prevederi care sunt conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate. cu obligaţia înştiinţării Administraţiei Rezervaţiei. ART. 100 (1) În zonele strict protejate nu se execută lucrări de exploatare a pădurilor. 192 . a studiilor de amenajare sau de transformare pe aceste terenuri. (2) În cazul producerii unor fenomene deosebite (incendii. precum şi însuşirea celor rupţi. etc. pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare şi promovarea seminţişului autohton. atacuri ale dăunătorilor. ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor.). (3) Se interzice tăierea.

8. 104 Accesul mijloacelor navale de transport şi transportul pe canalele şi lacurile din perimetrul Rezervaţiei se face în condiţiile din Regulamentul de navigaţie în perimetrul Rezervaţiei şi în condiţiile prezentului Regulament._________________________________________________________________________________ (2) Împăduririle din perimetrul Rezervaţiei se vor face cu specii autohtone.4. d) respectă perioadele de practicare a păşunatului stabilite de Administraţia Rezervaţiei. fără acordul Administraţei rezervaţiei. după caz. j) aplică măsurile de distrugere a cadavrelor de animale prin metodele stabilite de autorităţile sanitar-veterinare. ART. e) deţin sisteme de tratare a gunoiului de grajd şi de valorificare a acestuia în procesele de refacere a calităţilor solurilor. 8.3 CREŞTEREA ANIMALELOR ART. alohtone. b) asigură supravegherea permanentă a animalelor în condiţiile scoaterii acestora la păşunat pe terenurile destinate acestui scop. persoane fizice sau juridice îşi pot desfăşura activitatea în perimetrul Rezervaţiei în următoarele condiţii: a) deţin în proprietate animale înregistrate şi marcate conform legislaţiei specifice în vigoare. în cel mai scurt timp. i) participă la acţiunile desfăşurate de organele sanitar-veterinare pentru aplicarea măsurilor de carantină şi de stingere a focarelor de infecţie. c) asigură vaccinarea periodică a animalelor. 103 (1) Activitatea de creştere a animalelor se poate realiza în perimetrul Rezervaţiei în baza permisului şi a autorizaţiei de mediu.4 TRANSPORTUL NAVAL ŞI RUTIER 8. stabilite prin legislaţia specifică în vigoare. (2) Crescătorii de animale.1 TRANSPORTUL NAVAL ART. specifice pentru creşterea şi valorificarea produselor animaliere. asupra oricărui fenomen de îmbolnăvire a animalelor care poate da naştere la epizootii. urmărindu-se cu deosebire refacerea peisajului natural specific Rezervaţiei. g) asigură condiţii de izolare a animalelor bolnave sau suspecte de îmbolnăvire precum şi condiţii de tratare a acestora. pentru fiecare tip de păşune. b) respectă normele tehnologice. f) nu introduc pe teritoriul Rezervaţiei rase de animale domestice sau sălbatice. h) anunţă medicul veterinar de circumscripţie şi agentul ecolog din teritoriu. 105 193 .

8. ART. poluante se face în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. sau a speciilor de floră sălbatică recoltată. 110 194 . 108 Transportul produselor periculoase. 106 (1) Staţionarea corpurilor plutitoare în perimetrul Rezervaţiei este admisă numai în locurile autorizate şi amenajate în acest scop. ART. În condiţii hidrometeorologice deosebite termenul se poate extinde cu maximum 3 luni. (2) Staţionarea corpurilor plutitoare în interiorul lacurilor sau la maluri naturale este permisă. (3) Este interzisă circulaţia sau staţionarea corpurilor plutitoare de turism pe timpul nopţii. pe baza înscrierii acestui drept în permisul de acces emis de Administraţia Rezervaţiei. în stare vie sau moartă._________________________________________________________________________________ (1) Corpurile plutitoare eşuate sau scufundate în canalele şi lacurile din perimetrul Rezervaţiei vor fi dezeşuate sau ranfluare pe cheltuiala armatorului sau a navlositorului în termen de maximum 6 luni de la producerea evenimentului. (2) Daunele produse de blocarea căilor navigabile. ART.2 TRANSPORTUL RUTIER ART. (2) Este interzisă deţinerea la bordul corpurilor plutitoare a animalelor sălbatice. în cazuri bine justificate.4. 107 (1) Este interzisă deţinerea la bordul corpurilor plutitoare a sculelor de pescuit sau a mijloacelor de capturarea a animalelor sălbatice de orice fel fără deţinerea documentelor de transport şi a aprobării Administraţiei Rezervaţiei. de poluare a zonei naufragiului sau de deteriorare a cadrului natural se suportă de către armatorul sau navlositorul corpului plutitor naufragiat. 109 Accesul mijloacelor de transport rutier de orice fel în perimetrul Rezervaţiei şi desfăşurarea activităţii de transport se face în baza permisului de acces emis de Administraţia Rezervaţiei şi în condiţiile prezentului Regulament. emise de Administraţia rezervaţiei. pe căile navigabile din Rezervaţie cu excepţia braţelor Dunării. după caz. fără deţinerea documentelor de transport şi a aprobării Administraţiei Rezervaţiei. (3) Operaţiunile de dezeşuare sau ramfluare se desfăşoară în baza autorizaţiei de mediu şi/sau a permisului. ART.

concentraţia poluanţilor existenţi în gazele de ardere şi dotările tehnice specifice tipului de produs transportat. care să producă poluări punctuale sau deteriorări ale mediului natural. ART. nivelul zgomotelor şi vibraţiilor induse mediului. la starea iniţială suprafeţele de teren ocupate de organizarea şantierelor. folosite în mod tradiţional în perimetrul Rezervaţiei. d) să respecte limitele aprobate pentru emisiile de praf. 111 Transportul produse periculoase. conform prevederilor acordurilor de mediu. c) să nu modifice cadrul natural limitrof organizării de şantier. ART. a autorizaţiilor de construire şi a celorlalte avize obţinute în baza dispoziţiilor legale. 114 Pe teritoriul Rezervaţiei construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale conform Regulamentului de urbanism. cu precădere a materialelor de construcţie locale. 116 La proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii se va avea în vedere: a) utilizarea._________________________________________________________________________________ Mijloacele de transport rutier motorizate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice impuse de actele normative în vigoare privind protecţie mediului. în scopul conservării patrimoniului arhitectonic tradiţional. e) să readucă. 8. 112 În zonele domeniului public din perimetrul Rezervaţiei este interzisă: a) staţionarea mijloacelor de transport rutier în apropierea malurilor naturale. la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj. a apelor sau a stufăriilor.5 LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ART. 195 . sau altele asemenea. ART. ART. 113 Lucrările de construcţii-montaj se execută de persoane fizice şi juridice autorizate. c) executarea lucrărilor de curăţenie sau întreţienere a vehiculelor. poluante se face în condiţiile legislaţiei de mediu în vigoare. gunoaie menajere. zgomote şi vibraţii. 115 Persoanele fizice sau juridice autorizate să desfăşoare lucrări de construcţii montaj sunt obligate: a) să amenajeze organizările de şantier în limitele terenurilor atribuite în acest scop. ART. b) să nu afecteze terenurile cuprinse în perimetrele şantierelor cu deşeuri de orice fel. b) executarea intervenţiilor tehnice la instalaţiile din dotarea vehiculelor în apropierea malurilor sau a stufăriilor.

cu avizul Consiliului ştiinţific şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. 9 alin. (1).)._________________________________________________________________________________ b) folosirea soluţiilor arhitectonice care să pună în valoare tradiţia locală şi specificul zonei în care se încadrează construcţiile respective. 213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic al acesteia. persoanelor juridice. utilizate ca amenajări agricole sau piscicole. etc. (6) După încheierea programelor de reconstrucţie ecologică.1 MONITORING INTEGRAT ART. se declară de utilitate publică. se declară de interes naţional. proprietate privată a persoanelor fizice. terenurile de pe teritoriul Rezervaţiei. d) menţinerea nemodificată a elementelor cadrului natural (canale. ori au alte destinaţii. la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se expropriază în condiţiile Legii nr. zonele vor fi preluate de administratorii acestora şi vor fi utilizate conform prevederilor acestor programe. e) asigurarea protecţiei habitatelor animalelor sălbatice din zona amplasamentului investiţiei sau din vecinătatea acesteia şi pe toată durata execuţiei lucrărilor. Capitolul 10 MONITORING INTEGRAT ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 10. (4) Pentru lucrările prevăzute la alin. vor fi supuse lucrărilor de reconstrucţie ecologică aprobate prin Planul de management al rezervaţiei. ce aparţin domeniului public de interes judeţean şi/sau local. gârle. (3) Pentru lucrările prevăzute la alin. 118 196 . Capitolul 9. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. (5) Statutul de zonă de reconstrucţie ecologică se menţine pe toată perioada stabilită prin programul de reconstrucţie ecologică aprobat. 117 (1) Terenurile din domeniul public de interes judeţean şi/sau local utilizate ca amenajări agricole sau piscicole şi care datorită degradării sau altor cauze nu mai pot fi exploatate în scopul pentru care au fost amenajate iniţial. c) punerea în valoare a cadrului natural al Rezervaţiei. precum şi cele aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale. (2) Lucrările de reconstrucţie ecologică de pe teritoriul Rezervaţiei aprobate de Administraţia Rezervaţiei. (1). la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. ori cu alte destinaţii. (2) din Legea nr. terenurile de pe teritoriul Rezervaţiei. cu modificările şi completările ulterioare. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ART. pot fi trecute în domeniul public al statului în condiţiile prevăzute de art. utilizate ca amenajări agricole sau piscicole.

10. 121 (1) Monitorizarea deversărilor sau a emisiilor de fluide în apele de suprafaţă. ART._________________________________________________________________________________ (1) Activităţile economice desfăşurate în perimetrul Rezervaţiei cu impact asupra mediului. nominalizaţi prin program îşi vor transmite reciproc informaţiile necesare. subterane. 120 Participanţii la procesul de monitorizarea calităţii factorilor de mediu din Rezervaţie. conform prevederilor legale.2 CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ART. 123 Rezultatele monitorizării factorilor de mediu şi ai resurselor naturale şi evoluţia principalilor parametrii de calitate ai mediului se utilizează în procesul de conducere şi administrare a patrimoniului natural al Rezervaţie şi se pun la dispoziţia tuturor persoanelor interesate. activităţile cu potenţial ridicat de impact semnificativ asupra factorilor de mediu sau care deţin surse ce prezintă un pericol potenţial pentru mediu sunt supuse monitorizării în scopul prevenirii efectelor negative asupra mediului natural. ART. aflate în proces de implementarea programelor de conformare în vederea eliminării sau diminuării impactului. ART. prevăzute în autorizaţiile de mediu. (2) Activităţile economice care pun în valoare resursele naturale regenerabile ale patrimoniul natural din perimetrul Rezervaţiei sunt supuse procesului de monitorizarea în scopul asigurării valorificării durabile a acestora. 124 197 . ART. a activităţilor de valorificare a resurselor. prelucrate la nivelul specific fiecărui participant. pe baza programelor proprii de monitorizare. de către Administraţia rezervaţiei. ART. 122 Monitorizarea populaţiilor speciilor de plante şi animale prevăzute în programele de monitorizare se poate desfăşura şi prin colaborarea cu organizaţii specializate autorizate. turism se realizează de către deţinătorii surselor de poluare. pe bază de reciprocitate şi vor colabora la elaborarea comunicatelor şi concluziilor finale. (2) Rezultatele înregistrate în procesului de monitorizare se comunică Administraţiei Rezervaţiei la termenele stabilite prin autorizaţia de mediu sau programul fluxului informaţional aprobat. pe sol sau în aer. 119 Monitorizarea calităţii factorilor de mediu se realizează pe baza programului integrat de monitorizare aprobat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi coordonat de Administraţia rezervaţiei.

prin dezvoltarea metodelor de management adaptativ şi implicarea comunităţii. au obligaţia de a transmite Administraţiei Rezervaţiei rezumatele rezultatelor obţinute în cadrul acestor proiecte. 198 . Art. Mărimea grupului de care intră în Rezervaţie nu poate fi mai mare de 15 decât în cazuri excepţionale aprobate de Administraţia Rezervaţiei. ART. altele decât cele de interes public._________________________________________________________________________________ (1) Cercetarea ştiinţifică are ca scop dezvoltarea cunoaşterii stării sistemelor ecologice naturale şi socio-umane precum şi a tendinţelor de evoluţie în vederea fundamentării măsurilor de protecţie ale acestora. măsuri ce se aprobă de către Consiliul ştiinţific. (2) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul Rezervaţiei se desfăşoară în baza proiectelor de cercetare aprobate de autorităţile naţionale competente în cadrul programelor naţionale şi internaţionale de cercetare. (2) În zonele strict protejate (de protecţie integrală) activitatea de cercetare se va desfăşura în condiţiile prezentului Regulament. propunând măsurile ce se impun pentru realizarea obiectivelor de management al Rezervaţiei. (2) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia de a analiza posibilitatea utilizării rezultatelor proiectelor de cercetare în activitate de gestionare a patrimoniului natural din Rezervaţiei. 127 (1) Elaboratorii proiectelor de cercetare desfăşurate pe teritoriul Rezervaţiei. la solicitarea instituţiilor de învăţământ. acestea se vor obţine pe baza de comandă şi după achitarea tarifelor în vigoare. precum pentru dezvoltarea capacităţii de gestionare a capitalului natural din Rezervaţie. pentru zonele din afara domeniului public de interes naţional. 125 (1) Accesul personalului de cercetare în perimetrul Rezervaţiei pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de Administraţia Rezervaţiei şi cu acceptul proprietarilor/ administratorilor terenurilor. cu avizul Consiliului ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei. de dezvoltare durabilă a comunităţilor. 126 În cazul proiectelor de cercetare care necesită date/informaţii elaborate de Administraţia Rezervaţiei. (3) Grupurile de studii formate din studenţi sau elevi pentru care teritoriul Rezervaţiei oferă posibilitatea completării cunoştiinţelor au acces în Rezervaţie în baza permisului de acces emis de Administraţia Rezervaţiei. 3) Titularii proiectelor de cercetare au obligaţia consultării pe parcursul derulării programului de cercetare compartimentele de specialitate din cadrul Administraţiei Rezervaţiei. ART.

cu obligaţia înştiinţării imediate a Administraţiei Rezervaţiei. epizootii sau atacuri de dăunători asupra florei sălbatice în perimetrul Rezervaţiei sau în zonele limitrofe acesteia. ART. protecţie şi intervenţie se poate institui în următoarele condiţii: a) producerea unui accident tehnic la o unitate economică care poate provoca o modificare semnificativă a parametrilor calitativi ai factorilor de mediu. se înregistrează ca fenomene speciale şi determină instituirea unui regim special de control. epizootii. 128 Producerea unor accidente tehnice având ca urmare poluări accidentale sau a unor fenomene naturale cu impact negativ asupra mediului natural. sau producerea unor modificări ireversibile asupra genofondului sau a cadrului natural ale Rezervaţiei. conform prevederilor legale şi în colaborare cu Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. în vecinătatea acesteia sau în alte zone dar cu efecte previzibile asupra Rezervaţiei. protecţie şi intervenţie la nivelul Rezervaţiei se face. etc. calamităţi. d) declararea stării de periclitate a unei/unor specii din flora şi/sau fauna Rezervaţiei cu efecte negative importante asupra stării speciilor respective şi a resurselor naturale generate de acestea. protecţie şi intervenţie la nivelul Rezervaţiei. (2) În cazul producerii unor de fenomene deosebite (incendii. ART._________________________________________________________________________________ Capitolul 11 OPERAŢIUNI ÎN CAZURI SPECIALE (poluări accidentale. al habitatelor terestre sau acvatice şi care poate provoca schimbări pe termen lung asupra mediului natural al Rezervaţiei. în perimetrul Rezervaţiei. ART. 199 . b) utilizează mijloacele de intervenţie din dotare în colaborare cu celelalte instituţii sau organizaţii implicate.) ART. Administraţia Rezervaţiei are următoarele obligaţii: a) participă la elaborarea şi aplicarea măsurilor de combatere sau limitare a efectelor fenomenului special. la nivel continental sau planetar cu efecte negative semnificative asupra mediului natural din Rezervaţie. dezastre naturale. b) producerea unui fenomen natural cu efecte distructive asupra cadrului natural. c) declanşarea unor epidemii. având drept efect punerea în pericol a sănătăţii oamenilor.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale. 131 În urma instituirii regimului special de control. e) producerea unor evenimete deosebite. epidemii. 130 (1) Instituirea regimului special de control. etc. protecţie şi intervenţie pe teritoriul Rezervaţie sau pe teritorii ce include parţial sau total teritoriul acesteia. florei şi faunei sălbatice. 129 Regimul special de control.

135 Activităţile de informare. altele decât cele organizate de Administraţia Rezervaţiei. Capitolul 14 SANCŢIUNI 200 . Capitolul 12 INFORMARE. amplasate pe teritoriul Rezervaţiei. g) informează autorităţile publice conform programului fluxului informaţional stabilit pentru fiecare situaţie specială asupra evoluţiei fenomenului semnalat şi a efectelor măsurilor aplicate. a operatorilor economici şi a Administraţiei Rezervaţiei în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la gestionarea deşeurilor. Capitolul 12 REGIMUL DEŞEURILOR ART.. cu al cu de ART.134 (1) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia să amenajeze locuri speciale pentru depozitarea temporară a deşeurilor pe domeniul public de interes naţional aflat în administrare._________________________________________________________________________________ c) coordoneze aplicarea sarcinilor proprii ce îi revin din programele elaborate şi aprobate. f) organizează şi coordonează activităţile de combatere a efectelor negative produse.ce va fi avizat de Administraţia Rezervaţiei. altele decât cele organizate de Administraţia Rezervaţiei. ART. d) elaborează strategii şi programe proprii de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru limitarea efectelor negative provocate şi pentru refacerea cadrului natural deteriorat. 136 Utilizarea însemnelor Rezervaţiei în cadrul activităţilor de educare şi informare. CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ. (2) Vizitatorii Rezervaţiei au obligaţia de a evacua deşeurile produse pe durata sejurului petrecut în Rezervaţie în locurile special amenajate. e) mobilizează resursele existente la nivelul unităţilor economice implicate în programele de protecţie şi conservare a resurselor naturale regenerabile şi promovează proiecte de reconstrucţie ecologică pentru zonele afectate. ART. conştientizare publică şi implicarea comunităţii în legătură activitatea Administraţiei Rezervaţiei şi cu obiectivele Planului de management Rezervaţiei. se face numai cu acordul scris al acesteia. solicitat în scris cu cel puţin 15 zile înainte desfăşurarea activităţilor programate. 132 Unităţile economice care prezintă pericol ridicat de poluare sau de afectare a echilibrului ecologic sunt obligate să elaboreze planuri proprii de intervenţii în caz de poluări accidentale. IMPLICAREA COMUNITĂŢII ART. pot fi organizate permisul emis de Administraţia Rezervaţiei. calamităţi. etc. 133 Gestionarea deşeurilor produse în perimetrul Rezervaţiei se face prin grija autorităţilor publice locale.

137 Încălcarea prevederilor Planului de management şi ale Regulamentului atrage._________________________________________________________________________________ ART. ART. ART. (3) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a Rezervaţiei. materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. 139 (1) Constatarea şi sancţionarea faptelor contravenţionale sau infracţionale se face de către personalul împuternicit al Administraţiei Rezervaţiei. 138 Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor poate institui un regim special de sancţionare a încălcării prevederilor Planului de management şi ale Regulamentului. 141 Planul de management al Rezervaţiei şi Regulamentul pot fi modificat prin Hotărâre de Guvern la propunerea Administraţiei Rezervaţiei. contravenţională. (2) Resursele financiare necesare implementării Planului de management al Rezervaţiei se asigură din bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi prin atragerea de fonduri comunitare. ART. 142 (1) Administraţia Rezervaţiei are obligaţia să evalueze costurile anuale necesare implementării Planului de management şi a Regulamentului şi să le comunice autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. penală. răspunderea administrativă. cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. de comisarii Gărzii de Mediu şi de către personalul de control abilitat conform legislaţiei în vigoare. ART. 201 . Capitolul 15 DISPOZIŢII FINALE ART. cu acordul Consiliului ştiinţific şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Administraţia Rezervaţiei poate institui un sistem de tarife potrivit Planului de management şi Regulamentului. (2) În cazul încălcării condiţiilor stabilite în permisele pentru desfăşurarea activităţilor menţionate în Regulament persoanele fizice sau juridice vor pierde dreptul de a mai beneficia de facilităţile prevăzute în prezentul Regulament pe o perioadă de 2 ani. 140 Controlul respectării prevederilor prezentului Regulament se realizează de către personalul abilitat de Administraţia Rezervaţiei şi de toate autorităţile cu atribuţii de control conform împuternicirilor stabilite de legislaţie. după caz.

b) 25% sunt folosite pentru stimularea personalului Administraţiei Rezervaţiei. 3) se constituie ca venituri proprii pentru Administraţia Rezervaţiei şi se pot institui pentru vizitarea Rezervaţiei. (5) Sumele provenite din aceste tarife se utilizează după cum urmează: a) 75% se fac venit la bugetul administraţiei. 202 . pentru accesul şi desfăşurarea activităţilor în baza permiselor emise de Administraţia Rezervaţiei sau pentru facilităţile. serviciile şi activităţile specifice desfăşurate în Rezervaţie. în conformitate cu prevederile prezentului Regulament._________________________________________________________________________________ (4) Tarifele prevăzute la alin. pentru realizarea obiectivelor din planul de management.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful