Formular Standard Natura 2000 - Sci-Uri

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0001
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1. IDENTIFICAREA SITULUI
Grupul de lucru Natura2000
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Aniniurile de pe Trlung
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
1.8 Datele indicrii i desemnrii/clasificrii sitului
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1. Coordonatele sitului
E 25 50' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
181
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
742
Max.
973
Med.
828
Latitudine Longitudine
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental Panonic Pontic Stepic
2.6. Regiunea biogeografic
N 45 32' 18''
2.5 Regiunile administrative
NUTS Numele judetului %
RO072 Braov 100
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv.Global
3.1. Tipuri de habitate prezente n sit i evaluarea sitului n ceea ce le privete
91E0 70 B C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
3.2.d. Specii de amfibieni i reptile enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezident Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1166 Triturus cristatus RC C B C B
1193 Bombina variegata P C B C B
2001 Triturus montandoni R C C C C
Cod % CLC Clase de habitate
4.1. Caracteristici generale ale sitului
4. DESCRIEREA SITULUI
Puni 76 N14 231
Pduri de foioase 24 N16 311
Alte caracteristici ale sitului:
Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul sudic al Lacului de acumulare
Tarlungeni si continuand pe valea Tarlungului.
Se incadreaza in zona montana a Carpatilor de Curbura, in bioregiunea alpina.
4.2. Calitate i importan:
Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.
4.3. Vulnerabilitate:
Existenta drumului national 1A Sacele-Cheia, de-a lungul caruia se intinde situl, genereaza impact asupra sitului.
Managmentul forestier desfasurat in zona, daca implica exploatari forestiere intensive poate avea impact negativ asupra biodiveritatii.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observaiile privind datele cantitative mai jos):
Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu
este declarat ca si arie naturala protejata la nivel local , judetean sau
national.
4.5. Tip de proprietate:
Proprietate privata .
Tufarisurile si padurile din zona sunt in proprietatea Primariei Sacele. Fanetele de pe o parte si alta a drumului national sunt proprietati private
4.6 Documentaie:
5. STATUTUL DE PROTECIE AL SITULUI I LEGTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE
5.1. Clasificare la nivel naional i regional
6. ACTIVITILE ANTROPICE I EFECTELE LOR N SIT I N VECINTATE
6.1. Activiti antropice, consecinele lor generale i suprafaa din sit afectat
- Activiti i consecine n interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
502 B 40 - Drumuri, drumuri auto
- Activiti i consecine n jurul sitului
502 C 7 0 Drumuri, drumuri auto
4.7. Istoric (se va completa de ctre Comisie)
Data Cmpul modificat Descriere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Situl Aninisurile de pe Tarlung se afla in teritoriul administrativ al Municipiului Sacele.
Atat zonele de tufarisuri cat si padurea din zona sunt proprietatea Primariei Sacele. Padurea este administrata de OS Brasov
6.2. Managementul sitului
Planuri de management ale sitului:
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al municipiului Sacele din judetul
Brasov.
7. HARTA SITULUI
Harta fizic, Scara, Proiectie : Harta digital a Romniei (raster i vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specificati dac limitele sunt disponibile n format digital : Da, n format digital ESRI .shp, n proiecie naional Stereo 1970
Specificati dac se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0002
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.5 Legturi cu alte situri Natura 2000:
ROSPA0081 F Munii Apuseni - Vldeasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Apuseni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 48' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
75.943
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
338
Max.
1767
Med.
1127
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
Panonic Pontic Stepic
N 46 35' 45''
RO061 Bihor 37
RO063 Cluj 38
RO071 Alba 25
4060 3 B B B B Tufriuri alpine i boreale
6110 0,002 A B A A * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6150 0,1 B C B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
6170 0,1 B C B B Pajiti calcifile alpine i subalpine
6190 0,1 B C B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
6230 0,01 B B B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
6410 0,1 B B B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6430 1 B C B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
6520 20 B B B B Fnee montane
6510 1 B C B B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
7110 0,1 A C B B * Turbrii active
8310 25 A A A A Peteri n care accesul publicului este interzis
8210 0,1 A C A B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8220 0,01 B C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
9110 2,2 A C A A Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 1 B C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9150 2 A B A A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
91D0 0,05 A B A A * Turbrii cu vegetaie forestier
91V0 5,5 A C B A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91Y0 0,1 A C A A Pduri dacice de stejar i carpen
9410 20 A B A A Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
6210 0,1 B C B B * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
7120 0,01 C B B B Turbrii degradate capabile de regenerare natural
7150 0,1 A A B B Comunti depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase
8110 0,01 C C B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
Galeopsietalia ladani)
91E0 0,5 B B B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9420 0,5 B B B B Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
4030 1 A A A A Tufriuri uscate europene
91Q0 0,2 A A A A Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
3220 1 B B B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
3240 1 B C B B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
3260 1 B C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
fluitantis i Callitricho-Batrachion
9180 1 B B B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
8120 1 B B B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
(Thlaspietea rotundifolii)
3230 0,01 C C B B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
8160 0,001 B C B B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
9170 0,5 C C B C Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
7140 0,5 B C B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
7220 0,03 C C B C * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
3.2.c. Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1304 Rhinolophus ferrumequinum P B B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P B B C B
1306 Rhinolophus blasii V B B B B
1324 Myotis myotis P RC B B C B
1307 Myotis blythii P RC B B C B
1310 Miniopterus schreibersi RC B B C B
1352 Canis lupus RC C B C B
1361 Lynx lynx V C B C B
1355 Lutra lutra R C B C B
1321 Myotis emarginatus P C B C B
1308 Barbastella barbastellus P A B C B
1323 Myotis bechsteini P C A C B
1193 Bombina variegata C C B C B
1166 Triturus cristatus V C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis R A B A B
3.2.e. Specii de peti enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1138 Barbus meridionalis P B B C B
1163 Cottus gobio C B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P B B C B
1122 Gobio uranoscopus RC RC C C C C
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4030 Colias myrmidone P C B C B
1093 Austropotamobius torrentium R B B B B
4014 Carabus variolosus P A B C B
4057 Chilostoma banaticum RC B B A B
1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C B
1074 Eriogaster catax RC B B C B
4050 Isophya stysi R B B C B
1065 Euphydryas aurinia P B B C B
1052 Euphydryas maturna RC B B C B
1060 Lycaena dispar RC B B C B
1087 Rosalia alpina P B B C B
3.2.g. Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4070 Campanula serrata C B B C B
2186 Syringa josikaea V A A A A
1902 Cypripedium calceolus R D
1903 Liparis loeselii R B B C B
4116 Tozzia carpathica V B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C B
Cat. Specia Populatie Motiv
3.3. Alte specii importante de flor i faun
A Bufo bufo P C A Bufo viridis P C
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra P C
A Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P A
F Barbatula barbatula C A F Barbus barbus C A
F Chondrostoma nasus C A F Leuciscus cephalus C A
F Oncorhynchus mykiss C A F Phoxinus phoxinus C A
F Rutilus rutilus C A F Salmo trutta fario C A
F Salvelinus fontinalis C A F Thymallus thymallus C A
I Argynnis laodice P A I Cupido osiris P A
I Duvalius cognatus R B I Duvalius cognatus ghardanus R B
I Erebia melas P A I Hyponephele lycaon P A
I Maculinea alcon P A I Maculinea arion P C
I Neobisium leruthi R B I Neptis sappho P A
I Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P C
I Pericallia matronula P A I Pholeuon knirschi cetatense R B
I Pholeuon knirschi dieneri R B I Pholeuon proserpinae brachynotos R B
I Pholeuon proserpinae glaciale R B I Pyrocleptria cora P C
I Schistostege decussata P C I Zerynthia polyxena P C
M Apodemus agrarius P A M Apodemus flavicollis P A
M Apodemus sylvaticus P A M Barbastella barbastellus guanchae P A
M Capreolus capreolus P C M Clethrionomys glareolus P A
M Crocidura leucodon P A M Erinaceus concolor P A
M Microtus agrestis P A M Microtus arvalis P A
M Mus musculus P A M Mustela erminea P A
M Myotis brandtii P A M Myotis daubentonii P A
M Myotis mystacinus P A M Myoxus glis P A
M Neomys anomalus P C M Pipistrellus pipistrellus P A
M Plecotus auritus P A M Plecotus austriacus P A
M Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinu P A M Sciurus vulgaris P A
M Sorex alpinus P A M Talpa europaea P A
P Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R D
P Andromeda polifolia C A P Angelica archangelica R D
P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa R B P Arctostaphylos uva-ursi V D
P Arnica montana R C P Astragalus roemeri R D
P Avenastrum decorum R D P Bromus riparius ssp. barcensis V D
P Calluna vulgaris C D P Campanula patula ssp. abietina C C
P Carex curta C D P Carex echinata C D
P Carex limosa R A P Carex nigra C D
P Carex pauciflora C D P Carex rostrata C D
P Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida R B
P Cephalanthera longifolia R D P Cephalaria radiata R D
P Cirsium furiens R D P Cirsium helenioides R D
P Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V D
P Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata R D
P Dactylorhiza majalis R D P Dianthus spiculifolius R D
P Dianthus tenuifolius R D P Drepanocladus sp. C D
P Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii R D P Empetrum nigrum C D
P Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis palustris R D P Eriophorum vaginatum C D
P Fritillaria montana R C P Galanthus nivalis R C
P Gentiana clusii R D P Gentiana phlogifolia R D
P Gentiana punctata V D P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima R D P Heracleum palmatum R B
P Hesperis moniliformis R D P Juniperus sabina R D
P Larix decidua ssp. carpatica R D P Leucorchis albida V D
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Listera cordata R D
P Lycopodium annotinum R C P Lycopodium clavatum R C
P Lycopodium selago R C P Menyanthes trifoliata V D
P Molinia caerulea P D P Orchis mascula ssp. signifera V D
P Orchis militaris R D P Orchis morio R D
P Parnassia palustris P D P Pedicularis comosa R D
P Phyteuma tetramerum R D P Ranunculus breyninus V D
P Ranunculus platanifolius R D P Rhodiola rosea R D
P Rhynchospora alba R A P Ruscus aculeatus R C
P Saponaria bellidifolia V D P Saxifraga marginata R D
P Scheuchzeria palustris R A P Seseli rigidum R D
P Sorbus graeca R D P Sphagnum cuspidatum C D
P Sphagnum sp. C D P Swertia punctata R D
P Taxus baccata R D P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa R D P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C D
P Viola jooi R D R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P C R Elaphe longissima P C
R Lacerta agilis P C R Podarcis muralis P C
R Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A
Pajiti naturale, stepe 5 N09 321
Puni 9 N14 231
Alte terenuri arabile 6 N15 242, 243
Pduri de conifere 44 N17 312
Pduri de amestec 13 N19 313
Habitate de pduri (pduri n tranziie) 6 N26 324
Munii Apuseni constituie o mare atracie turistic a judeului Bihor i a rii, drept pentru care au fost clasificai ca fcnd parte din grupa
munilor de o foarte mare complexitate turistic, alturi de mult mai mediatizaii si frai, munii din Carpaii Orientali i Meridionali.
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pstrat ntr-o form sau alta, neatinse de activitile umane. Prin specificul,
coninutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint pe de o parte, atracii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alt parte ele
pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca materie prim.
Munii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condiii climatice, ruri, lacuri, ape subterane,
vegetaie i faun endemic menionat la alte specii importante, etc.
Teritoriul acestor muni dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului su geografic cu importante
atribute definite de numr i densitate relativ mare i de valene estetice, tiinifice, recreative i educative superioare. Aceste valene au fcut
ca zestrea natural a teritoriului, valorile sale originare, s reprezinte i principalele elemente de atragere i reinere a turitilor.
Principalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistic fiind amplificat i de particularitile celorlali factori geografici, clim,
reea hidrografic, vegetaie, faun.
Vegetaia este etajat pe vertical, prezentnd etajele: puni montane, pduri de molid, pduri de fag, pduri de amestec de fag cu stejar.
Datorit condiiilor locale de subsol, clim i topografie, cadrul general schitat prezint modificri, perturbaii i inversiuni.
Punile montane apar ncepnd de la 1600 m, ocupnd culmile vrfurile i platourile de altitudine. Datorit faptului c nalimea maxim
nu depete 1785 m, vegetaia este mai puin tipic, lipsind aglomerrile de plante pitice. Ca element caracteristic prii inferioare a punilor
montane, jneapnul apare destul de rar, mai des ntlnit fiind ienuprul pitic.
Pdurile montane sunt bine dezvoltate n bazinele superioare ale vilor, ntre altitudinile de 1200 i 1600 m. n acest etaj de vegetaie
predomin molidul alturi de care se ntlnete bradul, laricele i tisa. n unele locuri etajul rinoaselor dispare cu totul, fgetul venind direct
n contact cu punile montane. Limita dintre pdurile de fag i cele de molid este situat ntre altitudinea de 600 m i cea de 1300 m, n
funcie de relief, substrat i microclim, ajungand pn la inversiuni de vegetaie.
n pdurile de fag, alturi de specia dominant, apare paltinul i uneori mesteacnul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori,
arbusti i subarbuti, diseminai uneori n masa fgetului, dar predominnd la marginea acestuia. Pdurile de amestec de fag cu stejar apar
pe versanii vestici. n amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza judeelor Bihor, Alba i Cluj.
Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa
cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se ntinde pe raza judeelor Alba, Bihor i
Cluj, suprafaa total fiind estimat la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes naional situate n Parcul Natural Apuseni in judeul
Bihor: Platoul Carstic Padi, Sritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cetile Ponorului, Cetatea Rdesei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei,
Piatra Bulzului, Ghearul Focul Viu, Avenul Borigului, Platoul Carstic Lumea Pierdut, Groapa Ruginoasa, Groapa de la Brsa,Valea
Sighitelului, Molhaurile din Valea Izbucelor, Fneaa Izvoarelor Criul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea Blileasa,Vrful Biserica
Moului,Vrful Crligai, Petera Urilor, Petera lui Micula, Petera Piatra Altarului,Petera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din
Valea Ponorului , Sistemul Carstic Petera Cerbului - Avenul cu Vac .
In judetul Cluj: Petera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mrgu
n judeul Alba : Petera Ghearul de la Vrtop, Huta lui Ppara, Hoanca apei,
Avenul din Hoanca urzicarului, Petera ghearul Scarioara, Cheile Ordncuei,
Cheile Grdioarei,Cheile Albacului, Coiba mic, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arieeni, Hodobana , Avenul cu dou intrri,
Izbucul Tuzului, Avenul de la Tu, Pojarul poliei.
Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stncariile. Platourile calcaroase Btrana, Padi, Ocoale,
Mroaia i Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoas din cauza absenei apei, fapt pentru care ele apar ca puni montane nejustificate prin
altitudine. Din cauza inversiunii de temperatur din depresiunile nchise, la baza lor crete molidul, n timp ce pe culmile inconjuratoare
foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padi.
Datorit unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegetaie nordic la o latitudine neobinuit de sudic alaturi de care se
intlnesc specii alpine care triesc aici la o altitudine extrem de joasa. Un facies aparte al vegetaiei l reprezint locurile umede din lungul
rurilor. Tot legat de abundena de apa sunt prezente i turbriile din zona nalt, n general a pdurii de molid. Aceste turbrii se dezvolt fie
pe un substrat silicios n zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argil
(Padi, Brsa, Onceasa). Aici este intalnit planta carnivor roua cerului (Drosera rotundifolia), plant ocrotit.
Natura subsolului este bine pus in eviden de vegetaie. Astfel, pe rocile cuaroase se dezvolt afiniuri, tufe de merior, ferigi i muchi,
care creeaz un covor vegetal compact, n timp ce pe dolomite se dezvolt mai ales pajitile de graminee i flori montane. De substratul acid
este legat un alt peisaj tipic, acela al muuroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole.
Ca numar de specii identificate pna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a
Cod Categorie IUCN %
RO05 0,13 Categoria V IUCN RO03 2,89 Categoria III IUCN RO04 2,03 Categoria IV IUCN
Cod Categorie Codul national i numele ariei naturale protejate Tip %
5.2. Relaiile sitului cu alte arii protejate
- desemnate la nivel naional sau regional
RO03 2.10.-Petera Ghearul de la Scrioara + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.11.-Pestera Ghearul de la Vrtop + 0,04 Monument al naturii
RO03 2.141.-Groapa Ruginoasa + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.142.-Pietrele Galbenei + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.143.-Piatra Bulzului + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.144.-Ghetarul Focul Viu + 0,07 Monument al naturii
RO03 2.145.-Avenul Borigului + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.325.-Pestera Varfurasu + 0,20 Monument al naturii
diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre
care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofia (Dianthus julii wolfii), vioreaua
(Viola josi), mai multe forme de vulturic (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus
kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicol, care cuprinde numeroase specii de
nevertebrate cu raspandire strict localizat. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon
proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.
Accesul necontrolat n peteri i lipsa supravegherii acestora.
Tieri ilegale de arbori n fond forestier.
Punat neadecvat n perimetrul Rezervaiei.
Campri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toreni.
Gestionarea deeurilor
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa
nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezervaii ale
biosferei, parcuri naionale sau naturale, la punctul F figureaza MUNII APUSENI , pe raza judeelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind
estimat la S = 75.784,00 ha.
H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarre privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale i parcurilor
naturale i constituirea administraiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.
- Incredinarea administrrii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocup: 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri
forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului
Bihor.
4.6 Documentaie:
1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispozitie de ctre Administratia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. Studii privind
organizarea retelei de arii protejate pe teritoriul trii, faza a III-a: Elaborarea studiilor de fundamentare pentru urmtoarele parcuri nationale:
Bucegi, Apuseni, Climani, Portile de Fier, Ceahlu, Retezat, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului i nr 1294 (16) la Institutul
de Biologie. Benedek, A.M., Srbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural
Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele n: Racovit, Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.):
Monografia carstului din Muntii Pdurea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitar Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The
distribution of bats in Romanian caves (I). Travaux de lInstitut de Spologie mile Racovitza , Bucureti, XXXVII XXXVIII (1998-1999),
pag. 223-230. Pop, I., Hodian, I., Cristea, V. 1987. La vgtation de certaines tourbieres de la Valle Izbuc (Dpartement de Cluj). Contributii
Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas,
T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Roie a
Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr.
Tatole V.
2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
3 Pop, E. 1960. Mlatinile de turb din Republica Popular Romn. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO03 2.337.-Pestera din Piatra Ponorului + 2,25 Monument al naturii
RO03 2.61.-Pestera Coiba Mica + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.62.-Pestera Coiba Mare + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.63.-Pestera Vartopasu + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.64.-Pestera Huda Orbului + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.65.-Pestera Hodobana + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.66.-Avenul cu doua intrari + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.67.-Izbucul Tauzului + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.68.-Hoanca Apei + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.69.-Avenul de la Tau + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.70.-Pestera Pojarul Politei + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.71.-Avenul din esuri + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.72.-Izbucul Politei + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.73.-Izbucul Coteul Dobretilor + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.74.-Petera de sub Zgurasti + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.75.-Petera Poarta lui Ionele + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.77.-Izbucul Matisesti + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.80.-Cheile Mandrutului * 0,06 Monument al naturii
RO04 2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.149.-Cetatile Ponorului + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.150.-Valea Galbenei + 0,23 Rezervaie natural
RO04 2.151.-Valea Sighisteluilui + 0,43 Rezervaie natural
RO04 2.152.-Pietrele Boghii + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.153.-Saritoarea Bohodeiului * 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.155.-Poiana Florilor + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.156.-Platoul Carstic Padis + 0,07 Rezervaie natural
RO04 2.157.-Depresiunea Balileasa + 0,29 Rezervaie natural
RO04 2.158.-Groapa de la Barsa + 0,08 Rezervaie natural
RO04 2.159.-Varful Biserica Motului + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta + 0,22 Rezervaie natural
RO04 2.30.-Cheile Gardisoarei + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.31.-Cheile Ordancusii + 0,30 Rezervaie natural
RO04 2.32.-Cheile Albacului * 0,07 Rezervaie natural
RO04 2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei + 0,09 Rezervaie natural
RO04 2.340.-Molhasul Mare + 0,06 Rezervaie natural
RO05 F-Apuseni * 0,13 Parc natural
5.3. Relaiile sitului descris cu siturile Corine biotop
Cod Suprapunere % Nume
J043CJ VLADEASA * 0,025 J032BH PIETROASA * ######
160 B 2 0 Managementul forestier general 290 B 2 0 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
la care nu se refera mai sus
400 C 3 - Zone urbanizate, habitare umana 167 A 7 - Exploatare fara replantare
102 B 15 0 Cosire/Taiere 230 B 20 - Vanatoare
250 A 15 - Luare/Indepartare de flora 401 A 5 - Urbanizare continua
100 A + Cultivare
160 C 3 - Managementul forestier general 424 C 2 - Alte tipuri de depozitari
- Incredinarea administrrii Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Administraia Parcului Natural Apuseni:
Regia Naional a Pdurilor Romsilva, Direcia Silvic Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra
Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv n cadrul Proiectului Phare CBC Culoar romano-ungar de conservare
a biodiversitii, n curs de finalizare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
Denumirea fiierului Persoana care a furnizat fiierul
ROSCI0002_47_Belis_Alexander_Zinke.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cascada_evantai_din_valea_galbenie._Safar_Tibor_Leo.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cetatea_radesei.Alina_Pitic.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_cetatile_ponorului_portal.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Cheile_galbenei_dupa_cascada_evantai.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_coiba_mare_portal.PiticA.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Groapa_Ruginoasa.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Molhasurile_din_valea_Izbucelor.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Platoul_Padis.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Poiana_Ponor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Valea_Izbucelor.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_Vartop_Decembrie.Pitic_A.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_47_zona_ghetari.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0002_77_Traditii1_Apuseni.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
ROSCI0002_95_Acumularea_Fantanele1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Cascada_Rachitele.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Cheile_Stanciului.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0002_95_Panorama_de_pe_Vladeasa.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0003
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 33' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.087
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
237
Max.
759
Med.
469
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 41' 26''
RO064 Maramure 100
9260 25 A A B B Vegetaie forestier cu Castanea sativa
9130 30 A C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9170 15 B C B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
4055 Stenobothrus eurasius P A B C B
4052 Odontopodisma rubripes P B B A B
Vii i livezi 2 N21 221, 222
Rezervaia de castan comestibil de la Baia Mare se situeaz pe marginea sudic a munilor Guti, n zona sa central, pn la zona de racord
cu depresiunea sedimentar a oraului. Cea mai mare parte a rezervaiei este ocupat de diferite tipuri de roci eruptive. Castanul comestibil
se dezvolt bine pe soluri brunede pdure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un coninut moderat de substane nutritive, dar
bogate in potasiu.
n Romnia castanul comestibil formeaz concentraii de tip forestier doar n doua zone, una fiind Baia Mare. Suprafaa cu castani comestibili
aflat n rezervaia Baia Mare este redus i cuprinde doar parcele de pdure, lipsuind crngurile de castani btrni, care sunt probabil cele
mai reprezentative pentru zon.
n ultimii ani, starea de sntate a castanului comestibil din zona Maramure s-a nrutit foarte mult, fiind afectat toat suprafaa (peste
80%) de ciuperca cunoscut sub numele de cancerul scoarei (Cryphonectria parasitica).
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare a fost desemnat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare conine att terenuri proprietate privat ct i proprietate public.
RO04 7,55 Categoria IV IUCN
RO04 2.581.-Arboretul de castani comestibili de * 7,55 Rezervaie natural
166 B 70 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
962 A 80 - Parazitism
166 A 70 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
972 A 80 - Parazitismul
4.6 Documentaie:
Amenajamentele silvice.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 57/24.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Municipal Baia Mare
Pn n prezent nu exist un plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0004
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bgu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 47' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.129
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
254
Max.
544
Med.
396
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 20' 2''
RO071 Alba 100
7140 0,2 B C B C Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
91Y0 70 B C A B Pduri dacice de stejar i carpen
1083 Lucanus cervus RC C B C B
4012 Carabus hampei R A B B B
4052 Odontopodisma rubripes P A B A B
1903 Liparis loeselii P D
P Betula pubescens P A P Serratula radiata P A
Culturi (teren arabil) 2 N12 211 - 213
Puni 16 N14 231
Situl este situat n Podiul Transilvaniei, n etajul de vegetaie al stejarului. Lacul din acest sit a luat nastere n urma formrii unui baraj natural.
Situl are o importan deosebit pentru conservarea unei pduri de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus patraea) i carpen (Carpinus
betulus). n subarboret predomin pducelul (Crataegus monogyna). Din punct de vedere tiinific Lacul Tul fr fund de la Bgu, localizat
n partea de sud-est a acestui sit, se remarc datorit vegetaiei de mlatin, care constituie o raritate n Podiul Transilvaniei. Dintre speciile
specifice vegetaiei de mlatin amintim aici:Drosera rotundifolia, Liparis loeselii, Betula pubescens.
Daca in viitor activitatile de recreere din jurul lacului Bagau vor lua amploare situl va suferi modificari in ceea ce priveste peisajul si vor fi
amenintate si speciile de plante si animale care sunt strans legate de acest tip de habitat.
RO04 2.29.-Taul fara fund + 0,33 Rezervaie natural
629 B 5 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber 160 A 70 + Managementul forestier general
511 C 1 0 Linii electrice 290 B 100 0 Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
102 B 16 0 Cosire/Taiere 100 C 14 0 Cultivare
160 C 5 + Managementul forestier general 170 C 20 - Cresterea animalelor
400 B 40 - Zone urbanizate, habitare umana
Lacul din acest sit sub numele Tul fr fund de la Bgu a fost declarat rezervaie natural de interes naional prin Legea 5/2000 -
Seciunea a III-a arii naturale protejate de interes naional.
n cea mai mare parte fondul forestier de aici este administrat de R.N.P. Romsilva. Terenurile arabile, livezile i punile sunt n proprietate
particular.
4.6 Documentaie:
Erika Schneider, Constantin Dragulescu 2005 - Habitate i situri de interes comunitar, Editura Universittii Lucian Blaga
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Nu exist un responsabil numit pentru acest sit.
Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0004_77_P6030085.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0005
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0004 J Balta Alb - Amara - Jirlu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Alb - Amara - Jirlu - Lacul Srat Cineni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 17' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.300
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
5
Max.
100
Med.
32
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental Panonic Pontic Stepic
X
N 45 13' 48''
RO022 Buzu 55
RO021 Brila 45
3140 1 B C B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
1310 20 A B B B Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
1530 40 A B B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1335 Spermophilus citellus C C B C B
1220 Emys orbicularis V D
1188 Bombina bombina R D
1149 Cobitis taenia P C B C B
1145 Misgurnus fossilis P?
1060 Lycaena dispar P C B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P B B A B
A Bufo viridis C C A Pelobates syriacus V A
A Rana esculenta P C A Rana ridibunda P C
I Apatura metis P C M Capreolus capreolus R A
M Lepus europaeus RC A M Sus scrofa P A
P Alopecurus pratensis RC A P Aster tripolium P C
P Atriplex hastata C P Camphorosma annua C A
P Festuca pratensis RC A P Halimione verrucifera C A
P Hydrocharis morsus-ranae P A P Juncus gerardi P C
P Najas minor P A P Plantago maritima P C
P Plantago schwarzenbergiana C D P Poa palustris RC A
P Poa pratensis RC A P Potamogeton crispus P A
P Potamogeton pectinatus P A P Puccinellia distans P C
P Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus P A P Salicornia europaea C C
P Spergularia marina P C P Suaeda maritima P A
P Triglochin maritima P C P Typha latifolia C D
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis C C
R Natrix tessellata V A
Ruri, lacuri 53 N06 511, 512
Mlatini, turbrii 9 N07 411, 412
Puni 25 N14 231
Lacul Jirlu este situat pe malul stng al rului Buzu, cuveta lacustr fiind format din limanele fluviatile rezultate din aciunea de
anastomozare a gurilor de vrsare (fostele vi succesive ale Rmnicelului, al crui curs a urmat micrile negative ale Cmpiei Romne uor
nclinat ctre NE). Deci nu are nici o legtur genetic cu rul Buzu. Forma lacului este sinuoas, iar adncimea este de maxim 3,7m i
minim 2m. Alimentarea se realizeaz prin izvoare subterane i printr-un canal de aduciune din rul Buzu, realizat dup amenajrile n scop
piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate blile situate pe malul stng al rului Buzu. Lacul Srat Cineni aparine morfogenetic
tipului de lacuri fluviatile, formate n urma depunerii aluviunilor n dreptul punctului de confluen a rului Buzu cu afluenii secundari.
Alimentarea lacului se realizeaz pe seama stratului acvifer freatic i din scurgerile de suprafa. Balta Alb: Localizarea administrativ
teritorial : jud.Buzu, com. Balta Alb Delimitare : n cmpia de subsiden a Rm. Srat, pe stnga rului Buzu, ntre localitile Balta Alb,
Grditea de Sus i Grditea de Jos. Ci de acces : D.N. Brila Rm. Srat(la cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman
fluviatil i este situat n cmpia de subsiden a Rm.Sarat, pe stnga rului Buzu i este alimentat cu apa dulce de pe prul Boldu, afluent al
rului Buzu. Lacul Balta-Alb a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru calitile sale terapeutice nca din 1847. Datorit
proprietatilor lor fizico-chimice, att apa ct i nmolul se pot folosi pentru tratarea unor afeciuni ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, com. B.Alb , Jud . Buzu; este mrginit n
partea sudic de satele Plsoiu, din com Viani (jd. Brila) i Stvrti din com. B.Alb, la 35km de oraul R. Srat i la 25km de oraul
Furei. Ci de acces: la cca 12 km de la intersecia oselei R. Srat -Brila cu satul B. Alb sau pe drumurile judeene Furei- Jirlu- Viani-
Cineni-Plsoiu, sau Buzu-Vadu Paii- Sgeata-Robeasca-Jirlu Viani. Caracteristici: Lacul face parte din grupa limanelor fluviatile ale
rului Buzu, categoria mezoeutrofe, cu folosin piscicol, avnd un bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafaa sa este de 760 de ha (
inclusiv 200ha stuf), terenul aparine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992 amenajarea se afl sub contract de nchiriere cu
firma Esox PROD SRL Buzu, care deine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigur prezena apei i a petelui.
1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere.
2.Fluctuatii semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor meteo.
3.Modificari naturale(inundarea R. Buzau) si artificiale(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei.
4.Pasunatul necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat.5Intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a
terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu
utilaje i maini.6Amenajri forestiere i tieri n timpul cuibritului speciilor periclitate.7 Turismul necontrolat
B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin L.5/2000(IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95)
B. Amara si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati pentru exploatare piscicola.
Pentru Lacul Jirlu de pe teritoriul comunei Jirlu, judeul Brila, prin Hotrrea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei Judeene pentru stabilirea
dreptului de proprietate privat asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate privat asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice
totaliznd o suprafa de 197,2524ha. Diferena de suprafa (357,547ha) rmne n proprietatea Consiliului Local Jirlu. Luciile de apa au
apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania Nationala pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la Primaria com. B.
Alba, desi nu am identificat un act oficial. Pasunile saraturoase din jurul baltilor apartin sigur de primaria Com Balta Alba si primaria Boldu.
Procesele de retrocedare sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.
4.6 Documentaie:
1.Dobrescu1970; Grigore 1971; Mititelu si Barabas1972; Soran1956;Pop, Cristea, Hodisan2002;
2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 1983
3.Lucrarea pentru custodie a custodelui D. Dobre efectuata cu sprijinul Academiei Romane unde s-au folosit date de V. Tatole si Dan
Munteanu
4.Dan Munteanu- Dictionar poliglot al speciilor
de pasari din Romania
5.Habitate din Romania; N. Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu- Adrian Biris- Ed. Tehnica Silvica
Bucuresti, 2005
RO04 2.260.-Lacul Jirlu-Trup Viani + 8,59 Rezervaie natural
RO04 2.271.-Balta Alb * 17,94 Rezervaie natural
RO04 2.272.-Balta Amara * 12,75 Rezervaie natural
J085BR NISIPURI * 0,02
110 C 5 - Utilizarea pesticidelor 180 B 20 - Incendiere
608 C 5 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
161 C 5 + Plantare de pdure
621 C 10 - Sporturi nautice 241 B 5 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
920 A 10 - Secarea 220 C - Pescuit sportiv
503 C - Linii de cale ferata, TGV 210 A 20 + Pescuit profesionist(industrial)
290 B 5 - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
421 A 2 - Depozitarea deseurilor menajere 422 C 2 - Depozitarea deseurilor industriale
511 A 2 - Linii electrice 701 B 5 - Poluarea apei
811 C 10 + Managementul vegetatiei acvatice si de mal in
scopul drenarii
967 B 5 - Antagonism cu animalele domestice
976 C 5 - Pagube produse de speciile introduse pentru
vanatoare
162 C 2 - Plantare artificiala
243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane 141 B 20 + Abandonarea sistemelor pastorale
165 A 5 - Indepartarea latarisului 171 C 5 + Furajare stocuri de animale
101 B 20 - Modificarea practicilor de cultivare 110 B 20 - Utilizarea pesticidelor
140 B - Pasunatul 161 C 5 + Plantare de pdure
164 B 5 - Curatarea padurii 423 C 5 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive)
490 B 5 - Urbanizarea, industrializarea si alte activitati
similare
511 C 2 - Linii electrice
701 C 10 - Poluarea apei 840 A 5 - Inundarea
966 C 10 - Aparitia antagonismului ca urmare a
introducerii unor specii
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
B. Alba, B. Amara sunt arii protejate prin L5/2000,sub tutela APM Bz(Primaria B. Alba-tel/fax 590 063
B.Amara este atribuita in custodie lui Dobre Dumitru din 15.11.2005.(din Buzau, str. Zona Bazar, bl.1A, ap.7, et.II, tel.0744353353
B.Ji
Pentru B. Amara se urmareste un management activ pentru piscicultura cu conservarea speciilor de pasari limnicole si ihtiofage.
Pentru B. Alba se are in vedere o valorificare a calitatilor terapeutice a malului
din balta(fara scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei existente.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0005_80_Artemisia_santonicum_si_starci_cenusii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Balta_Alba.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Balta_Amara.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_coracias_garrulus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Habitat_1530.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Habitat_de_saratura_in_martie.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Pescarusi_suri_si_garlite_mari.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_4.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_5.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Plante_de_saratura_I.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Salicornia_herbacea.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_schoenoplectus_tabernaemontani.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0005_80_Suaeda_maritima.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0006
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0005 J Balta Mic a Brilei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Balta Mic a Brilei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 54' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
20.872
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
38
Med.
5
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 59' 52''
RO021 Brila 100
6430 2 B B B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
6510 1 B B B B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
3270 0,3 B C B B Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
6410 0,2 B C B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6440 1 B C B B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
91F0 1 B C C C Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris)
92A0 15 A B B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
92D0 8 A A B B Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
3130 0,1 B B B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
1355 Lutra lutra P B B C B
1220 Emys orbicularis RC B B C B
1188 Bombina bombina C B B C A
1993 Triturus dobrogicus P B B B B
4127 Alosa tanaica P RC B B B B
1149 Cobitis taenia P B B C B
1124 Gobio albipinnatus P B B C B
2522 Pelecus cultratus P B B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus C B A C A
1159 Zingel zingel P B B C B
2511 Gobio kessleri P C B C B
4125 Alosa immaculata P RC B B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P B B B B
2555 Gymnocephalus baloni P B A B B
1145 Misgurnus fossilis P B B C B
1160 Zingel streber RC RC C B B B
1130 Aspius aspius P B B C B
A Hyla arborea D F Acipenser ruthenus R A
F Acipenser stellatus R A F Carassius carassius R D
F Chondrostoma nasus D F Huso huso R C
F Leuciscus idus A F Neogobius kessleri D
F Pungitius platygaster D M Capreolus capreolus D
M Cricetus cricetus D M Felis silvestris D
M Lepus europaeus D M Meles meles D
M Mustela nivalis D M Mustela putorius D
M Ondatra zibethicus D M Vulpes vulpes D
P Achillea setacea C D P Agrostis stolonifera C D
P Alisma plantago-aquatica D P Althaea officinalis C D
P Amaranthus blitoides C D P Artemisia annua C D
P Artemisia santonicum C D P Aster tripolium C D
P Atriplex tatarica C D P Bidens frondosa R D
P Bidens tripartita C D P Bidens vulgata R D
P Botumus umbellatus D P Butomus umbellatus C D
P Cardaria draba C D P Carduus nutans C D
P Chamomilla recutita C D P Chenopodium multifidum C D
P Consolida regalis C D P Convolvulus arvensis C D
P Crypsis alopecuroides RC D P Cynodon dactylon C D
P Cyperus flavescens C D P Cyperus glomeratus RC D
P Cyperus michelianus ssp. michelianus R D P Cyperus serotinus RC D
P Echinochloa crus-galli C D P Eleocharis palustris C D
P Elymus elongatus RC D P Elymus repens C D
P Epilobium tetragonum ssp. lamyi R D P Festuca pseudovina RC D
P Filaginella uliginosa C D P Galega officinalis C D
P Galium humifusum C D P Glinus lotoides R A
P Glycyrrhiza echinata R D P Gypsophila muralis var. stepposa C D
P Halimione pedunculata RC D P Hordeum hystrix RC D
P Iris pseudacorus A P Limonium gmelinii C D
P Lythrum salicaria C D P Medicago sativa ssp. falcata C D
P Mentha aquatica C D P Mentha pulegium C D
P Nymphaea alba A P Nymphaea candida R D
P Nymphoides peltata D P Panicum miliaceum RC D
P Plantago lanceolata C D P Poa angustifolia C D
P Polygonum aviculare C D P Polygonum hydropiper C D
P Polygonum persicaria C D P Populus alba C D
P Populus nigra C D P Portulaca oleracea C D
P Potamogeton natans D P Potentilla collina C D
P Potentilla reptans C D P Puccinellia distans ssp. limosa RC D
P Ranunculus aquatilis D P Rorippa sylvestris C D
P Rumex conglomeratus C D P Rumex dentatus C D
P Sagittaria sagittifolia A P Salicornia europaea C D
P Salix alba C D P Scirpus lacustris ssp. lacustris C D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus C D P Sparganium erectum A
P Spergularia media C D P Spirodela polyrhiza C D
P Suaeda maritima C D P Tamarix ramosissima C D
P Typha angustifolia D P Typha latifolia C D
P Typha laxmannii C D P Utricularia vulgaris C
P Verbena supina R A P Wolffia arrhiza R D
P Xanthium strumarium ssp. italicum C D
Ruri, lacuri 24 N06 511, 512
Fiind situat n lunca inundabil a Dunrii, n cuprinsul zonei exist un ansamblu de ecosisteme terestre i acvatice a cror configuraie este
dependent de dinamica anual a cursului Dunrii-amploarea i durata viiturilor sezoniere.Astfel exist o succesiune i o nlocuire periodic
ntre tipurile de ecosisteme, fr o delimitare strict n timp. Ca urmare i biocenozele prezint particulariti legate de regimul hidrologic,
avnd loc o trecere gradat n ambele sensuri de la terestru la amfibiu i acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocup peste
60% din suprafa, fiind reprezentate prin pduri, pajiti i tufriuri. Pdurile: - Pdurile de salcie i alte esene moi (plop)reprezint elementul
autohton al fondului forestier, fiind n regres. Sunt perimetrale blilor, pe grinduri interioare i de mal. - Pdurile de amestec sunt naturale i
fac legtura ntre pdurile de salcie compacte din jurul blilor i zonele depresionare - Pdurile n regim de plantaie-pe locuri unde s-au fcut
defriri ale pdurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu cretere rapid:plop
euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). nlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea
fenomenului de eroziune lateral exercitat de braele Dunrii cu apariia surprilor de mal. Specific este lipsa pdurilor de lunc cu lemn tare
i a zvoaielor de anin, rmnnd absolut dominante zvoaiele de plop i salcie. Pajitile au distribuie neuniform, preponderent n sud. -
Pajiti de lunc localizate n depresiuni, pe grinduri interioare sau n pdurile de amestec - Pajiti de step pe esuri depresionare mai nalte,
ocupnd suprafee mai mari. Sunt n continuu regres, fiind cele mai afectate de punatul intensiv al animalelor lsate n stare semislbatic.
Tufriurile au cea mai mic dezvoltare, fie fcnd parte din structura pajitilor, fie exist izolat, pe arii restrnse, n zona malurilor nisipoase.
2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lung durat care se ntind pe parcursul a mai multe luni, ca i cele de scurt durat sau atunci cnd
lipsesc, influeneaz toat structura funcional a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe i mai bine reprezentate
dect ale ecosistemelor terestre. Asociaiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)bli permanente (iezere) i temporare
(care evolueaz gradat spre ecosistem acvatic de tip mlatin sau zon mltinoas i apoi uscat) b)mlatini c)zone mltinoase d)canale
(privaluri) permanente i temporare.
Vegetaia acvatic a blilor este deosebit de bogat mai ales n ceea ce privete macrofitobentosul. Asociaiile de cosor, brdi i mrar de
ap au o dezvoltare foarte mare, n lunile iulie i august formnd adevrate pduri subacvatice, iar atunci cnd adncimea apei este mic
intrarea spre interiorul blilor se face cu mare greutate sau uneori n anumite poriuni vegetaia este de neptruns.
n ciuda modificrilor aprute att n structura sistemelor ecologice integratoare ct i la nivelul ei, Balta Mic a Brilei conserv importante
valori ecologice, fiind o important component a Sistemului Dunrii Inferioare, situat n amonte de Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Este
singura zon rmas n regim hidrologic natural (zona inundabil) dup indiguirea n proporie de 70% a fostei Bli a Brilei i crearea incintei
agricole Insula Mare a Brilei. Datorit atributelor sale-zon umed n regim hidrologic natural, complex de ecosisteme n diferite stadii
succesionale i zon tampon-Balta Mic a Brilei reprezint un sistem de referin a fostei delte interioare i baz pentru reconstrucia
ecologic n Sistemul Dunrii Inferioare. Jumtate din ecosistemele identificate-bli i pduri specifice din lunca inundabil-sunt naturale,
aceast zon conservnd n cea mai mare parte structura i funciile vechii Bli a Brilei din anii 50. Aceast zon este bine cunoscut pentru
importana ei ornotologic, deoarece se situeaz pe cel mai important culoar de migraie a psrilor din bazinul inferior al Dunrii de Jos, la
jumtatea rutelor de migraie ntre locurile de cuibrit din nordul Europei i refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un numr mare de
psri protejate pe plan internaional prin conveniile de la Berna, Bonn, acestea reprezentnd jumtate din speciile de psri migratoare
caracteristice Romniei. Pentru c o mare parte dintre acestea sunt psri acvatice, n anul 2001 Balta Mic a Brilei a fost declarat sit
Ramsar (la poziia 1074), al doilea dup Delta Dunrii, conform Conveniei Ramsar prin care se protejeaz zonele umede de importan
internaional ca habitat al psrilor slbatice.
Proporia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale i 15% alte tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse n anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flor i
faun. Fa de care s-au stabilit prioriti de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice pdurilor (de amestec) i blilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avnd o distribuie relativ
uniform. Vertebratele sunt mai puin numeroase, att ca numr de specii, ct i ca numr de indivizi.
1. Reducerea fondului forestier autohton prin nlocuirea cu specii alohtone de plop repede crsctor. S-au redus (i chiar au disprut n unele
zone): pdurile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa) i frasin (Fraxinus excelsior), pdurile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur),
frasin i ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum i pdurile de salcie-crnguri i galerii de Salix alba i Populus alba. nlocuirea salciei cu
plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de braele fluviului Dunrea i ca urmare la surparea malurilor. 2.
Reducerea pajitilor prin nlocuire cu plantaii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales n pajitile de step, prin punatul
intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populaii de peti.
1. Prin Hotrrea Consiliului Judeean Brila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Mic a Brilei (situat n sudul Blii Mici a Brilei) a fost declarat
zon protejat-rezervaie mixt, botanic i zoologic. 2. n data de 07.08.1997, APM Brila a propus declararea ca rezervaie natural a
ntregii zone inundabile de pe teritoriul judeului Brila. 3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional-
seciunea aIII-a - zone protejate, zona Insula Mic este menionat sub denumirea Balta Mic a Brilei , n anexa I, n lista Rezervaii ale
biosferei, parcuri naionale sau naturale. 4. n data de 15.06.2001 Insula Mic a Brilei a fost inclus pe lista Ramsar, la poziia 1074, (coform
scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.
1. Proprietate de stat-99,56% din suprafaa total, cu 3 proprietari (Regia Naional a Pdurilor Romsilva-Direcia Silvic Brila, Consiliul
Naional al Apelor, Compania Naional pentru Administrarea Fondului Piscicol). 2. Proprietate comunal-0,09% din suprafaa total, cu un
proprietar (Consiliul Local Mrau) 3. Proprietate privat-0,35% di suprafaa total, cu 191 de proprietari (S.C.Stanriz Stncua i 190 de
persoane fizice).
4.6 Documentaie:
1. Albu Dumitrica-Rezervatii naturale, zone protejate i monumente ale naturii din tinuturile Brilei, Editura Alma, Galati, 1993 2. Onea Nicolae-
Caracterizarea geografic, geologic, climatologic i ecologic a Insulei Mici a Brilei, Lucrare de doctorat, Iai, 2000
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO05 97,76 Categoria V IUCN
RO05 R-Balta Mic a Brilei + 97,76 Parc natural
J085BR INSULA MICA A BRAILEI * 52,03
965 C 5 - Predatorismul 971 A 40 - Competitia
974 B 10 - Poluarea genetica 870 C 0,5 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
164 A 2 - Curatarea padurii 161 A 1 + Plantare de pdure
166 C 0,2 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
170 A 0,5 - Cresterea animalelor
210 B 25 - Pescuit profesionist(industrial) 220 C 10 0 Pescuit sportiv
421 C 0,2 - Depozitarea deseurilor menajere 504 C 0,2 0 Porturi
511 C #### 0 Linii electrice 512 C #### 0 Conducte
520 B 25 + Navigatie 701 B 50 - Poluarea apei
730 C 0,2 0 Manevre militare 853 A 12 + Managementul nivelelor de apa
900 B 1,5 - Eroziunea 920 C 10 - Secarea
941 A 100 + Inundatii 943 C 0,5 - Alunecarile de teren
951 A 21 - Uscare /acumularea de material organic 952 A 21 - Eutrofizarea
954 B 30 - Invazia unei specii
110 C 25 - Utilizarea pesticidelor 120 C 25 - Fertilizarea
150 C 10 - Restructurarea detinerii terenului agricol 200 C 20 - Acvacultura : pete i scoici
230 B 50 - Vanatoare 403 B 70 - Habitare dispersata
411 C 5 - Fabrici 420 C 10 - Descarcari
701 B 20 - Poluarea apei 852 A 100 - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
853 B 100 - Managementul nivelelor de apa 870 A 100 - Diguri, indiguiri, plje artificiale
941 A 100 + Inundatii 944 C 1 - Furtuni, cicloane
Organismul responsabil pentru managementul sitului aparine Administraiei Publice Centrale-Regia Naionale a Pdurilor, pentru toat
suprafaa, coform contractului nr. 744/MMGA/22.05.2004 i 65/RNP/21.05.2004.
Exist un plan de management i se aplic de ctre Regia Naional a Pdurilor Romsilva prin Direcia Silvic Brila.Planul de management a
fost elaborat de ctre Departamentul de Ecologie Sistemic i Dezvoltare Durabil din cadrul Universitii Bucureti, n cadrul proiectului Life
Natura Plan de management integrat pentru Insula Mic a Brilei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei2.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei3.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
ROSCI0006_49_Balta_Mica_a_Brailei_SCI.jpg Risnoveanu Mihaela - APM-BR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0007
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0034 J Depresiunea i Munii Ciucului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bazinul Ciucului de Jos
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 52' 3''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.693
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
640
Max.
737
Med.
655
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 14' 49''
RO074 Harghita 100
7140 1 B B B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
7230 1 A A B B Mlatini alcaline
6410 1 B B B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6440 5 B B B B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
Salicion albae)
3260 1 A B B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
1324 Myotis myotis P 100-150 i D
1307 Myotis blythii P 100-150 i D
1352 Canis lupus P 5-10 i D
1354 Ursus arctos P C B C B
1193 Bombina variegata C C A C B
1166 Triturus cristatus P D
1163 Cottus gobio P D
1014 Vertigo angustior R A B C B
1016 Vertigo moulinsiana R A B C B
1528 Saxifraga hirculus V A B A A
1617 Angelica palustris R A A C B
1758 Ligularia sibirica RC A A C A
1939 Agrimonia pilosa R B B C B
A Hyla arborea R A A Rana arvalis R A
M Eptesicus serotinus C C M Felis silvestris R C
M Mustela nivalis R C M Myotis daubentonii RC C
M Nyctalus noctula C C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Pipistrellus pygmaeus RC C M Plecotus auritus RC C
M Plecotus austriacus RC C M Vespertilio murinus R C
P Betula humilis R D P Drosera anglica R D
P Lysimachia thyrsiflora RC D P Pedicularis sceptrum-carolinum 100-200 i A
P Primula farinosa R A R Lacerta agilis C A
R Natrix natrix RC C R Natrix tessellata V C
Puni 8 N14 231
Situl se intinde pe lunca Oltului, intre pasul Jigodin si pasul Tusnad, pe o latime care variaza intre 200 si 3000 m. Sunt conservate
fragmentele mlastinilor eutrofe din trecut, diminuate in urma regularizarii cursului raului Olt si extinderii terenurilor agricole si localitatilor. O
particularitate a sitului este prezenta numeroaselor izvoare de apa minerala care au dat nastere mlastinilor soligene alcaline.
Situl prezinta o importanta majora in privinta ocrotirii unui numar mare de specii din flora si fauna protejata pe plan national si international. 3
specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva Habitate, 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala, iar
urmatoarele 16 sunt relicte glaciare: Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibirica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata, Saxifraga
hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa,
Pedicularis sceptrum-carolinum, Euonymus nana. Dintre speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
cuibaresc aici aproximativ 30 perechi de Crex crex, (estimat pe baza studiilor efectuate in 2004) iar situl serveste ca zona de hranire pentru
aproximativ 60 d perechi de Ciconia ciconia si 5-10 perechi de Aquila pomarina. Dintre amfibieni, Bombina variegata este omniprezenta, dar si
specia Hyla arborea are populatii insemnate. Dintre speciile de pesti Misgurnus fossilis a fost de asemenea semnalat, cu toate ca nu avem
date exacte despre efective.
Dintre factorii antropo-zoogeni care exercita impact negativ asupra sitului putem aminti: factori rezultati din activitati agricole, cum sunt
cositul, pasunatul, diferite culturi agricole. Cositul este efectuat traditional, de doua ori pe an, afectand populatiile speciilor de plante ocrotite
cu diseminare tarzie (Saxifraga hirculus etc.) sau speciile de pasari care cuibaresc pe sol.
Un alt factor care afecteaza calitatea habitatului este scaderea nivelului panzei freatice survenite ca urmare a regularizarii cursului raului Olt
in anii 70. Nu este neglijabila nici calitatea apei raului. Din nefericire, situl fiind situat avale de orasul Miercurea Ciuc, este expus in mod direct
poluarii apei. Este de remarcat si impactul negativ rezultat in urma intesificarii turismului in zona (turism rural, balnear etc.)
Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului Judetean Harghita, si a Legii nr.
5/2000.
1. Mlastina Valea de Mijloc -4 ha
2. Mlastina Benes- 4 ha
3. Mlastina Borsaros - Sancraieni- 1 ha
4. Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha
5. Mlastina Nyirkert - 4 ha
6. Mlastina Nadas - 4 ha
Majoritatea terenurilor cale alcatuiesc situl sunt in proprietate privata.
4.6 Documentaie:
1. Boros ., 1941, Betula humilis x pendula Erdly flrjban, Bot. Kzl., 38(5-6): 375-379.
2. Boros A., 1943, A Meesea hexasticha Szekelyfoldon, Scr. Bot. Mus. Trans. T. II, p. 122-123.
3. Borza, Al., Ratiu, F., 1974, Znosen mit Betula humilis Schranck, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis: 289-293.
4. Diaconeasa, Baluta, 1957, Doua statiuni noi cu Drosera anglica n R.P.R., Bul. Univ. Babes si Bolyai, Ser. St. Nat., I (1-2): 475-477.
5. Goia, I., Farcas, S., 1997, Mlastinile de turba - impact antropic, conservare si reconstructie ecologica, Stud. Cerc. (Stiintele Naturii),
Bistrita, 3: 283-289.
6. Gergely, I., Hodisan, I., Groza Gh., 1988, Contributii la cunoasterea vegetatiei perturbate din depresiunea inferioara a Ciucului, Contr. Bot.
Cluj-Napoca: 25-49.
7. Keller, I., 1944, Adatok s megjegyzsek a Szkelyfld flrjhoz, Scr. Bot. Mus. Trans., III: 82-90).
8. Kerekes, Sz., 2003, Az Alcski-Medence minerogn lpjainak vegetcija. Javaslatok Termszetvdelmi kezelskre, Lucrare de diploma,
Universitatea de Vest, Sopron, Ungaria.
9. Kisgyrgy, Z., Krist, A., 1968, Rezervatiile naturale si ocrotirea plantelor n Bazinul Ciuc, in: Rcz, G. (Ed.), Plantele medicinale din flora
spontana a Bazinului Ciuc, Cons. Pop. al Jud. Harghita, Miercurea Ciuc.
10. Krist A., 1955, Adatok a cskszetnkirlyi Borsros borvizes lp hidrogrfijhoz, A Sepsiszentgyrgyi Tart. Mz. vk., Marosvsrhely
11. Krist A., 1956, A termszeti emlkeink s a termszetvdelem legsrgosebb feladatai Cskban, Cski Mz. Kzl., Cskszereda: 59.
12. Kristo A., 1958, Plantele rare si relicte ce trebuie ocrotite in mlastinile de la Sncraieni Borsros, Ocrot. Nat. Bul. Com. Mon. Nat., 3: 154-
157.
13. Krist A., 1991, Rezervatiile si monumentele naturale din judetul Harghita, manuscris
14. Nyrdy, E.I., 1929, A vizek s a vzben bovelkedo talajok nvnyzetrol a Hargitban, Emlkknyv a Szkely Nemzeti Mzeum 50 ves
jubileumra: 557-615.
15. Pop, E., 1928, Betula nana L. si Betula humilis Shrank n Romnia, Bul. Grad. Bot. Muz. Bot., VIII (1): 1-7
RO04 2.472.-Mlatina Valea de Mijloc * 0,16 Rezervaie natural
RO04 2.473.-Mlatina Bene + 0,38 Rezervaie natural
RO04 2.478.-Mlatina Borsaros-Sncrieni + 0,04 Rezervaie natural
RO04 2.490.-Mlatina Nyirkert + 0,24 Rezervaie natural
RO04 2.492.-Mlatina Csemo-Vrabia + 0,27 Rezervaie natural
100 B 15 - Cultivare 102 A 65 - Cosire/Taiere
140 C 15 - Pasunatul 180 A 20 - Incendiere
220 C 3 - Pescuit sportiv 402 C 5 - Urbanizare discontinua
421 A 2 - Depozitarea deseurilor menajere 701 A 3 - Poluarea apei
810 A 20 - Drenaj 954 B 10 - Invazia unei specii
170 C 10 0 Cresterea animalelor
100 B - Cultivare 110 A - Utilizarea pesticidelor
401 C - Urbanizare continua 430 C - Structuri agricole
701 A - Poluarea apei
16. Pop, E., 1938, Rezervatia stiintifica de la Sncraieni, Bul. Com. Mon. Nat., vol. VI, p. 9
17. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Romna, Ed. Acad. R.P.R.
18. Ratiu, F., 1977, Corologia speciei Drosera anglica Huds. n Romnia, Studia Univ. Babes-Bolyai, Ser. Biol., I: 14-19.
19. Ratiu, F., 1980, Problema ocrotirii genofondului floristic al judetului Harghita, Acta Hargitensia, XXVIII:433-441.
20. Ratiu, F., Gergely, I., 1981, Fitocenoze caracteristice mlastinilor eutrofe din bazinul inferior al Ciucului, Contr. Bot. Cluj-Napoca: 59-83.
21. So R., 1943, A Szkelyfld flrja. Flora Terrae Siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Supplementum I., Magyar Flramuvek VI. Florae
Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvr: 1-61.
22. So, R., 1940, A Szkelyfld flrjnak elomunklatai. Prodromus florae terrae siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Magyar Flramuvek
III. Florae Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvr:1-147.
23. So, R., 1944, A Szkelyfld nvnyszvetkezeteirol, Mzeumi Fzetek, II (2): 12-59. (klnlenyomat).
24. Todor, I., 1942, Raspndirea speciei Carex diandra Schrank n Romnia, Bul. Grad. Bot. Si Muz. Bot., XXIII: 201-203.
25. Vass A., Kolumbn, I., 1998, Starea actuala a unor rezervatii naturale din Bazinul Ciucului Inferior (Az Alcski-medencben tallhat
egyes termszetvdelmi terletek jelenlegi llapota), lucrare de diploma, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 10/22.02.2010, Administrator:Organizaia geoecologic Accent Braov, str. Werthe, nr. 11B, jud Braov 0723 357650
Dintre ariile protejate incluse n sit numai Mlatina Valea de Mijloc are plan de management elaborat de custodele desemnat, avizat de
Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0007_54_Bazinul_ciucului_Faneata_cu_Eriophorum.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0008
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Betfia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 1' 41''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.748
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
160
Max.
346
Med.
237
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 58' 30''
RO061 Bihor 100
1307 Myotis blythii P C B C B
1193 Bombina variegata C C B B B
1166 Triturus cristatus P C B C B
4057 Chilostoma banaticum C B B A B
4012 Carabus hampei P A B B B
A Bufo bufo P A A Hyla arborea P A
A Rana dalmatina P A A Rana ridibunda P A
A Triturus vulgaris P A M Myotis daubentonii R A
R Anguis fragilis P A R Coronella austriaca P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta agilis P A
R Lacerta viridis P A R Natrix natrix P A
R Vipera berus P A
Puni 9 N14 231
Sit foarte important,declarat pentru habitatele 6250 i 8310, Avenul Betfia fiind un habitat ideal pentru cele 3 specii de lilieci, de asemenea n
zon sunt multe specii de amfibieni i reptile de interes naional menionate n lista de alte specii
sit foarte important pentru specii de lilieci i amfibieni i reptile
distrugerea habitatului natural pentru speciile menionate, acces necontrolat i abandon de deeuri n apropierea localitii Betfia
RO04 2.187.-Locul fosilifer de pe Dealul Simleu + 0,87 Rezervaie natural
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
n curs de clarificare
4.6 Documentaie:
Covaciu-Marcov S., Ghira I., Venczel M., 2000, Contributii la Studiul Herpetofaunei din Zona Oradea, Nymphaea. Folia Naturae Bihariae,
XXVIII, p. 143-158, Oradea.
I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Lista Roie a Plantelor Superioare din Romnia, 1994,
Inventarieri n teren de ef Lucrri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiinte, Specializarea
Biologie.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 193/15.07.2010, Administrator:Muzeul rii Criurilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
Muzeul rii Criurilor - n calitate de custode legal - va ntocmi Planul de Management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0008_47_Avenul_betfia_bun.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0008_47_Betfia.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0009
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bisoca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 40' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.163
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
566
Max.
992
Med.
799
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 32' 9''
RO022 Buzu 100
6520 60 B C A A Fnee montane
9130 3 C C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
1352 Canis lupus C D
1193 Bombina variegata RC C A C A
1065 Euphydryas aurinia P C A C A
4070 Campanula serrata P C B C B
4067 Echium russicum P C C C A
4068 Adenophora lilifolia R B B C B
A Rana ridibunda P D A Salamandra salamandra C A
I Helix pomatia R A M Mustela putorius P C
P Agrostis capillaris A P Anthyllis vulneraria C A
P Astragalus onobrychis RC D P Athyrium filix-femina P A
P Betula pendula C A P Calamagrostis arundinacea RC A
P Campanula glomerata C C P Campanula patula ssp. abietina RC A
P Campanula persicifolia P A P Campanula rotundifolia P A
P Centaurea jacea C C P Centaurea phrygia ssp. phrygia C D
P Centaurium erythraea ssp. erythraea RC D P Crepis mollis C C
P Dactylis glomerata ssp. glomerata RC A P Daucus carota C A
P Deschampsia flexuosa P A P Dianthus carthusianorum RC A
P Dianthus superbus P A P Dianthus viscidus P A
P Digitalis grandiflora R A P Festuca amethystina P A
P Fragaria vesca C A P Geranium sylvaticum RC C
P Gladiolus imbricatus P A P Hypochoeris uniflora RC A
P Lotus corniculatus C A P Luzula campestris C A
P Lycopodium clavatum P D P Malva moschata C C
P Onobrychis viciifolia C A P Phleum pratense C A
P Pinus sylvestris C A P Potentilla argentea C D
P Prunella grandiflora P A P Pteridium aquilinum P A
P Salvia pratensis C C P Sorbus aucuparia P A
P Thymus pulcherrimus P A P Trifolium pratense C A
P Trisetum flavescens C C P Viola tricolor RC A
R Vipera berus P A
Puni 38 N14 231
Alte terenuri artificiale (localiti, mine..) 6 N23 1xx
101 B 10 - Modificarea practicilor de cultivare 140 A 10 - Pasunatul
160 A 15 + Managementul forestier general 240 B 5 - Luare / Indepartare de fauna
920 A 5 - Secarea 608 B 10 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
954 C 10 - Invazia unei specii 820 B 5 - Inlaturarea sedimentelor(mal)
165 A 5 - Indepartarea latarisului 162 B 5 - Plantare artificiala
180 C 5 - Incendiere 502 B 1 - Drumuri, drumuri auto
Altitudine ntre 500 i 900m. Habitat reprezentat de fnee bogate n specii, pe sol moderat fertil de pe dealurile Bisocei. Relief: versani cu
expoziie sudic i sud- estic. Roci:sisturi cristaline i gresii. Soluri fertile, moderate n humus, neutre pn la slab accide.Pe culme se afl
peste 10ha de pdure de Pinus sylvestris, cu puin mesteacn i molid, cu exemplare rare de pini de 20-30m.
Sit cu pajiti, bogat n specii de importan naional i comunitar i un habitat de importan naional R 4216.Am identificat dintre speciile
mai importante:Adenophora lilifolia, Echium russicum, Campanula serrata, Eleocharis carniolica, Digitalis grandiflora i o serie de specii
Dianthus .Padurea de pini este un habitat important pe plan national si din acest motiv are statut de arie protejata.
Situl este vulnerabil la: schimbarea destinaiei terenurilor prin mpduriri artificiale, cositul integral n luna iulie (inclusiv a marginilor anurilor
i a fneelor de pe mal)urmat de un punat intensiv pn toamna, extinderea construciilor de vacan, tieri necontrolate de pini, desecri
de mlatini, etc.
Pdurea de pini, (cca 10ha), are statut de protecie prin Horrrea Consiliului Judeean Buzu nr. 13/1995, i statut de Rezervaie Natural
Pdurea Lacurile - Bisoca dup Legea nr. 5/2000.
Pdurea este n administrarea Ocolului Silvic Vintil- Vod i n proprietatea Primriei com. Bisoca, iar fneele sunt proprieti particulare
ale localnicilor, din comunele Bisoca si Manzalesti.
4.6 Documentaie:
Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauc- Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu- Adrian Biri- HABITATE DIN ROMNIA; Acad.
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA ROIE A VERTEBRATELOR DIN ROMANIA
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
967 A 2 - Antagonism cu animalele domestice
161 B 10 + Plantare de pdure 164 B 2 - Curatarea padurii
946 C 10 - Cutremure 964 C 10 - Poluarea genetica
966 B 5 - Aparitia antagonismului ca urmare a
introducerii unor specii
Pdurea este proprietatea Primriei Bisoca i se afl n administrarea Ocolului Silvic Vintil Vod, fneele sunt in proprietatea localnicilor din
comunele Bisoca si Manzalesti.
Pentru pdure exist un management silvic n concordan cu cerinele date de statutul de arie protejat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0009_80_Pajisti_montane_1.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_pin_silvestru.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Rana_lesota_in_lacurile_Bisocei.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_sphagnum_sp..jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vaccinium_myrtillus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vegetatie_de_langa_lac.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Vegetatie_lac_Bisoca.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Betula_pendula.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Campanula_carpatica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Campanula_glomerata.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Libelula_neidentificata.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0009_80_Pajisti_montane4.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0010
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bistria Aurie
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 17' 19''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
320
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
813
Max.
1109
Med.
934
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 27' 37''
RO015 Suceava 100
Salicion albae)
1355 Lutra lutra P C B C B
1105 Hucho hucho V C B B C
1138 Barbus meridionalis P P C C C C
1163 Cottus gobio RC RC C B C B
1386 Buxbaumia viridis V C B C B
A Rana temporaria 10-200 i A P Alnus glutinosa C D
P Angelica sylvestris R D P Cardamine pratensis C D
P Chaerophyllum hirsutum C D P Cirsium oleraceum C D
P Dactylis glomerata C D P Filipendula ulmaria P D
P Frangula alnus P D P Fraxinus angustifolia C D
P Glechoma hederacea C D P Lysimachia nummularia P D
P Lythrum salicaria P D P Myosoton aquaticum C D
P Petasites hybridus P D P Populus alba P D
P Salix elaeagnos R D P Salix purpurea P D
P Salix triandra P D P Sambucus nigra P D
P Tanacetum vulgare P D
Puni 4 N14 231
507 A 2 0 Pod, viaduct 502 A 2 - Drumuri, drumuri auto
140 B 10 - Pasunatul 167 C 2 - Exploatare fara replantare
403 B 5 0 Habitare dispersata 502 A 5 - Drumuri, drumuri auto
Situl este localizat in lungul riului Bistrita Aurie si este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montana inferioara, respectiv
paduri aluviale cu arin. La partea inferioar a versanilor, n amestec cu fagul se ntlnesc i alte specii de foioase (carpen, jugastru, paltin
etc.) iar n lungul apei se gsesc esene moi (mai ales arin, plop, salcie). De asemenea, se ntlnete vegetaie ierboas mezofil formnd
pajiti de diferite dimensiuni.
Habitat foarte bine reprezentat de tipul prioritar 91E0 Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae), in proportie de 90%. Foarte important este echilibrul intre om si natura din aceasta zona cu foarte multa traditie; in sit este
inlusa o parte din localitatea Ciocanesti, cu o deosebita valoare culturala.
Vecinatatea cu DN si calea ferata are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al deseurilor, zgomotul si
turismul necontrolat.
Situl propus nu este arie naturala protejata la nivel local sau national. Localitatea Ciocanesti, situata partial in situl propus, este in evidenta
patrimoniului cultural si arhitectural, in primul rind pentru locuintele traditionale romanesti. Acest fapt a dus la numirea localitatii / Comuna
Muzeu Ciocanesti.
Riul Bistrita Aurie este in administrarea Apelor Romane. Situl se intinde pe teritoriul administrativ al localitatilor: Valea Stinei, Botos,
Ciocanesti, Mestecanis, Iacobeni, Argestru.
4.6 Documentaie:
DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU SIMONA, BIRI I., 2005, Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic,
Bucureti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic, Bucureti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Nefiind arie naturala protejata, responsabilitatea administrativa revine localitatilor pe teritoriul administrativ pe care este propus situl.
Nu exista un Plan de Management pentru sit.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0011
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Branitea Catrilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 14' 47''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
302
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
99
Max.
118
Med.
111
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 53' 36''
RO044 Olt 100
91I0 53 A C B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
40C0 1 C C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
Aproximativ 5% din suprafata sitului il reprezinta categoria Alte terenuri unde sunt incluse suprafetele aferente cantoanelor silvice,
pepinierelor, terenuri in curs de impadurire si terenurilor lipsite de vegetatie forestiera folosite pentru hrana vanatului (ochiuri de pajsiti).
Habitatul prioritar este bine reprezentat si conservat in special in zona centrala a sitului, speciile arborescente edificatoare fiind stejarul
brumariu (majoritar) si cel pufos (acoperirea realizata de coronamentul lor fiind intre 50% si 80%). Habitatul este marginit de paduri tinere (in
zona limitrofa a sitului in vecinatatea terenurilor agricole), in majoritate plantatii de salcam.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de varste si dimensiuni si vigoarea de crestere a speciilor
arborescente edificatoare (exemplare de stajer brumariu de pana la 90cm, in mod exceptional 200cm si inaltimi de 25-28m), alternanta
portiunilor cu subarboret bine dezvoltat cu cele inierbate. Trebuie mentionata prezenta stejarului pufos diseminat sau grupat si existenta unor
exemplare de dimensiuni deosebite (in special Q. virgiliana). Padurea poate fi considerata unica in partea sudica a tarii nu numai prin
suprafata mare ocupata ci si prin fondul genetic valoros. S-au identificat exemplare hibridogene intre stejarul brumariu si stejari pufosi (Q.
pubescens, Q. virgiliana). Prin amenajamentul silvic arboretelor din habitatul prioritar li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse
regimului de conservare deosebita.
Prezenta arboretelor de salcam plantate in zonele limitrofe faciliteaza patrunderea acestuia in habitatul prioritar. Exista portiuni in partea de
vest unde regenerarea naturala de salcam sub etajul de stejar este abundenta. In viitor planul de management trebuie sa prevada actiuni
clare de protejare / ajutorare a regenerarii naturale a speciilor edificatoare de stejari in competitia cu salcamul invadant si patura erbacee. De
asemenea in plantatiile tinere trebuie reluate lucrarile de ingrijire pentru promovarea stejarului brumariu existand tendinta ca acesta sa fie
eliminat natural de celelalte specii introduse.
Pdurea a fost desemnat arie natural protejat prin Legea 5/2000
Pdurea este 100% proprietatea statului
RO04 2.665.-Pdurea Branitea Catrilor * 52,93 Rezervaie natural
160 A 100 + Managementul forestier general 954 B 1 - Invazia unei specii
230 C 100 0 Vanatoare
100 A 100 0 Cultivare 140 C 0 Pasunatul
230 C 0 Vanatoare 830 A 0 Canalizarea
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Caracal (Unitatea de productie IV Braniste).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 122/05.03.2010, Administrator:RNP Direcia Silvic Olt Slatina, Aleea Oltului, nr 2, jud Olt 0249 416428, fax-0249
432002
Pdurea fiind arie natural protejat i administat de Direcia Silvic Slatina ca i custode are ntocmit Regulament i Plan de Management
Amenajamentul silvic UP IV Branite ediia 2000
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0012
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0005 J Balta Mic a Brilei
ROSPA0040 J Dunrea Veche - Braul Mcin
ROSPA0073 J Mcin - Niculiel
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Braul Mcin
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 7' 52''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10.235
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
94
Med.
8
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 0' 29''
RO021 Brila 44
RO023 Consanta 12
RO025 Tulcea 44
3130 0,5 B C B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
3270 1 B B B B Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
62C0 3 B C B B * Stepe ponto-sarmatice
alpin
92A0 19,41 A B B A Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
3140 0,01 B C B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
6440 0,5 B C B B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
1335 Spermophilus citellus P C B C B
1355 Lutra lutra C C B C B
1188 Bombina bombina P B B C B
1220 Emys orbicularis P B B C B
1993 Triturus dobrogicus P B B B B
1219 Testudo graeca P C B C B
1149 Cobitis taenia RC B B C B
1145 Misgurnus fossilis C B A C A
2522 Pelecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B A C A
4127 Alosa tanaica R R B B B B
1157 Gymnocephalus schraetzer RC RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata RC RC C B C B
1160 Zingel streber RC RC C B B B
1159 Zingel zingel RC RC C B B B
1428 Marsilea quadrifolia R C B C B
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P Ornithogalum amphibolum V C
P Thymus zygioides R A
Ruri, lacuri 25 N06 511, 512
Puni 6 N14 231
suprafaa sitului este de 10303ha
intreg situl se incadreaz n bioregiunea stepic
Clase de habitat
ape dulci continentale - 26,79%;
mlatini (vegetaie de centur)- 6,4%,
stepe - 3,8%;
pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 4,6%
pduri caducifoliate - 19,41%
pdurile de monocultur (plopi) - 40% Total = 100%
Situl prezint importan n primul rnd pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and Populus alba galleries, ce ocup aproximativ
19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaa habitatului la nivel naional.
Habitatul este reprezentat pe suprafee mai mult sau mai puin reduse i prin arborete asupra crora nu s-au fcut intervenii silvice, nc de la
formare, suprafee ce pot fi considerate pduri vigine (n prezent sau poteniale). Nu au fost ns identificate pn n prezent arborete seculare
din acest habitat.
Pe locul secund ca importan se situeaz habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup o suprafa de aproximativ 4% din
suprafaa naional a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri blane (asociaia Agropyretum pectiniformae), ntlnite n ar
predominant n Dobrogea, i stepe petrofile pe isturi paleozoice (asociaia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) ncadrate n aliana
endemic pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcu, 1999).
In sit a fost citat (Svulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului Iglia, care exist i n prezent (ns ca
amenajare piscicol), fapt pentru care se poate presupune c specia respectiv nu a disprut.
Situl reprezint partea nordic a coridorului de migraie a speciilor de plante din Peninsula Balcanic spre dobrogea de nord i Delta Dunrii.
n plus acesta constituie i o important cale de migraie pentru psri (fiind propus i ca SPA), precum i pentru anumite specii de peti,
inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunrii n sit este esenial pentru asigurarea continuitii ct i pentru transportul de ctre apele fluviului a organelor de
reproducere (semine, lstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dunrii.
Situl este ndeosebi ameninat prin :
-efectuarea de plantaii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploatri forestiere i alte tipuri de lucrri silvice n habitatul 92 A0, inclusiv cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste intervenii fiind de
intensitate medie.
- poluri ale apelor Dunrii, ndeosebi cu hidrocarburi (potenial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus.
- perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n zona sitului sau n vecintate.
- ameninarea potenial de efectuare a unor dragri- probabilitate redus
- punat mediu-intens pe suprafee reduse-medii din sit (ex. zona Iglia com. Turcoaia)
- construcii., predominant abandonate, n habitatul 62C0*, localizate n apropierea cetilor romane de la Turcoaia- Iglia, pe arii
reduse
-Activiti i consecine n jurul sitului
Use of pesticides mic negativ
Fertilization- mic negativ
Grazing - mic negativ-neutr (funcie de intensitate)
Burning - mic negativ
Hunting medie; negativ
Trapping, poisoning, poaching: mic negativ
Quarries - mic negativ
Continous urbanization mic negativ
Discontinous urbanization mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
RO05 0,00 Categoria V IUCN RO04 0,02 Categoria IV IUCN
RO04 IV.67.-Peceneaga * 0,02 Rezervaie natural
RO05 R-Balta Mic a Brilei * 0,00 Parc natural
J085BR INSULA MICA A BRAILEI * 0,123
140 A 20 - Pasunatul 161 B 30 - Plantare de pdure
Roads , motorways - mic negativ
Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Invasion by a species - mic negativ
Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de inportanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care au fost declarate toate siturile de importanta comunitara din tara.
Situaia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafeele cu habitate de: ape dulci continentale - 26,79%;
mlatini (vegetaie de centur)- 6,4%, stepe - 3,8%; pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 4,6% sunt deinute de primrii sau de
Compania Apele Romne; habitatele de pduri caducifoliate - 19,41% i pdurile de monocultur (plopi) - 40% sunt deinute i administrate
de Direciile silvice Tulcea, Contana, Brila, Ialomia.
4.6 Documentaie:
Dmceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetri privind ameliorarea pdurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvic,
Bucureti, 1964.
Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Dihoru, Gh.; Donit, N. - Flora i vegetatia Podiului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureti, 1970.
Donit, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Puc-Comnescu, M.; Mititelu, D.; Bocaiu, N. - Vegetatia Romniei,
Ed. Tehnic Agricol, Bucureti, 1992.
Donit, N.; Chirit, C.; Stnescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, I.C.A.S. Bucureti, 1990.
Donit, N., Popescu, A., Puc-Comnescu, M., Mihilescu, S., Biri, I.-A. - Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti, 2005.
Horeanu, Cl. - Vegetatia pajitilor xerofile din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. - Vegetatia lemnoas din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Ivan, D. - Fitocenologie i vegetatia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucureti, 1970
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihilescu, S. - Lista roie a plantelor superioare din Romnia,
n Studii, sinteze, documentatii de ecologie, PI, 1994.
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia National S.A., Cluj.
Purcelean, t., Pacovschi, S. - Cercetri tipologice de sintez asupra tipurilor fundamentale de pdure din Romnia, Centrul de Informare,
documentare Tehnic pentru Economia Forestier, Bucureti, 1968.
Rugin, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romnia, Ed. Universittii Alexandru Ioan Cuza Iai, 2003.
Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia gruprilor vegetale din Dobrogea i Delta Dunrii, Ed. Cultura, Piteti, 1999.
Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia, Ed. Vergiliu, Bucureti, 2002.
Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001.
Svulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976.
erbnescu, I. Harta geobotanic, Institutul de Geologie i Geofizic , Bucureti, 1975.
*** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
166 B 10 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
180 C 5 - Incendiere
230 B 50 - Vanatoare 241 C 1 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
243 B 10 - Braconaj, otravire, capcane 301 C##### - Cariere
403 C###### - Habitare dispersata 520 C 10 - Navigatie
608 C##### - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
Ministerul Mediului
n prezent nu exist planuri de management pentru acest sit, ntruct nu este declarat legal ca arie protejat.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0013
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bucegi
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 30' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
38.787
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
655
Max.
2514
Med.
1452
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 22' 52''
RO072 Braov 23
RO036 Prahova 34
RO033 Dambovia 43
4070 5 A A A A * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
6110 0,02 A B A A * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6170 0,1 B B B B Pajiti calcifile alpine i subalpine
6230 0,01 B C B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
alpin
8310 5 C C A B Peteri n care accesul publicului este interzis
91V0 22,4 A C A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9410 6,6 A C A A Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
9420 2,6 A A A A Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
3220 3 B C B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
91E0 0,5 B C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9110 11 B C B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
7140 0,1 B C B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
9150 2 A C B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 1,7 A B A B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
4080 0,1 B A B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
3230 0,1 D Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
8210 0,01 C C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8160 0,01 B B B B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
8110 0,1 B C B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
8120 0,1 A B A B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
1354 Ursus arctos C C B C B
1361 Lynx lynx R C B C B
1308 Barbastella barbastellus P C B C B
1352 Canis lupus P C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P C B C B
1193 Bombina variegata RC C B C B
2001 Triturus montandoni R C B C B
1163 Cottus gobio P C B C B
1086 Cucujus cinnaberinus P B B C B
1083 Lucanus cervus R C B C B
1087 Rosalia alpina R C B C B
4030 Colias myrmidone C B B C B
4039 Nymphalis vaualbum P?
1015 Vertigo genesii P?
4048 Isophya costata P B B A B
4052 Odontopodisma rubripes P C B A B
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B A B
4046 Cordulegaster heros R B B A B
4070 Campanula serrata C B B C B
4116 Tozzia carpathica R B B C B
1758 Ligularia sibirica R B B C B
2113 Draba dorneri V A B A B
1386 Buxbaumia viridis V A A C A
1381 Dicranum viride V B B C B
1389 Meesia longiseta V A B C B
A Bufo bufo RC C A Bufo viridis R C
A Hyla arborea P A A Rana dalmatina R A
A Rana temporaria RC A A Salamandra salamandra R C
A Triturus alpestris R C A Triturus vulgaris RC A
F Gobio kesslerii R A I Acentrella sinaica P B
I Alopia glorifica alpina P A I Alopia livida P A
I Alopia nixa R B I Alopia straminicollis monacha R A
I Balea jugularis R B I Balea viridana R B
I Boloria pales P D I Chondrina avenacea R A
I Erebia gorge P C I Erebia melas P A
I Grammia quenseli P A I Leuctra carpathica P B
I Mastus transsylvanicus R B I Mastus venerabilis R B
I Nemoura carpathica P B I Neptis sappho P C
I Orchestes fagi P D I Orenaia alpestralis P B
I Parnassius apollo V C I Parnassius mnemosyne P C
I Phtheochroa drenowskyi P D I Phyllodesma ilicifolium P C
I Pyrgus andromedae P B I Pyrgus cacaliae P B
I Sitona lineatus P D I Strophosoma melanogrammum P D
I Vestia elata R B I Xylosteus spinolae P A
I Zerynthia polyxena P C I Zygaena exulans P B
M Arvicola terrestris scherman R A M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus R A M Chionomys nivalis P C
M Crocidura leucodon R A M Crocidura suaveolens R A
M Dama dama R A M Dryomys nitedula R A
M Eptesicus serotinus R A M Felis silvestris R A
M Martes martes R A M Myoxus glis P C
M Nannospalax leucodon P A M Neomys anomalus R A
M Neomys fodiens R A M Nyctalus leisleri A
M Pipistrellus nathusii R A M Plecotus auritus R A
M Rupicapra rupicapra carpatica R C M Sicista betulina P C
M Sorex alpinus R A M Vespertilio murinus R A
P Abies alba RC A P Acer platanoides P A
P Acer pseudoplatanus P A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Aconitum lycoctonum ssp. vulparia P A P Aconitum moldavicum R D
P Aconitum toxicum P A P Actaea spicata RC A
P Aegopodium podagraria RC A P Agrostis capillaris RC A
P Alliaria petiolata RC A P Allium ursinum RC A
P Anacamptis pyramidalis R D P Anemone nemorosa RC A
P Anemone ranunculoides RC A P Angelica archangelica R D
P Angelica sylvestris RC A P Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis R D
P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa V B P Aquilegia transsilvanica R B
P Arctium tomentosum RC A P Arnica montana C C
P Asarum europaeum RC A P Asperula capitata R A
P Asplenium trichomanes RC A P Astragalus australis R A
P Athyrium filix-femina C A P Bromus benekenii RC A
P Bupleurum falcatum RC A P Calamagrostis arundinacea RC A
P Caltha palustris RC A P Campanula glomerata RC A
P Cardamine amara RC A P Cardamine glanduligera P A
P Cardamine impatiens RC A P Cardamine pratensis RC A
P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis R D P Cardaminopsis neglecta R A
P Carduus kerneri R A P Carduus personata P A
P Carex chordorrhiza V D P Carex pilosa RC A
P Carex remota RC A P Carex sylvatica C A
P Centaurea pinnatifida R B P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R B
P Cerastium transsilvanicum R B P Chelidonium majus RC A
P Chrysosplenium alternifolium RC A P Circaea lutetiana RC A
P Clinopodium vulgare RC A P Conioselinum tataricum P A
P Corydalis cava R A P Corydalis solida RC A
P Crocus banaticus R D P Crocus vernus ssp. vernus P A
P Dactylorhiza fuchsii V D P Dactylorhiza incarnata R D
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina V D
P Daphne blagayana P A P Dianthus glacialis ssp. gelidus V B
P Dianthus spiculifolius R D P Dianthus tenuifolius R D
P Doronicum carpaticum R A P Draba fladnizensis V D
P Draba haynaldii R C P Dryopteris filix-mas P A
P Eritrichium nanum ssp. jankae R B P Fagus sylvatica RC A
P Festuca nitida ssp. flaccida V B P Festuca porcii R A
P Fraxinus excelsior P A P Gentiana bulgarica R D
P Gentiana frigida V D P Gentiana lutea P A
P Gentiana punctata V D P Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum R A
P Gymnocarpium robertianum R D P Helleborus purpurascens P A
P Hepatica transsilvanica R B P Heracleum carpaticum R D
P Heracleum palmatum V B P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu P A
P Hesperis matronalis ssp. moniliformis R B P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Laricifomes officinalis V C P Larix decidua R A
P Larix decidua ssp. carpatica R C P Larix decidua ssp. polonica P A
P Leontodon croceus ssp. rilaensis V A P Leontopodium alpinum R D
P Leucanthemum vulgare C A P Ligularia glauca V D
P Linaria alpina R A P Lonicera xylosteum C A
P Luzula luzuloides RC A P Lycopodium sp. R C
P Nigritella nigra ssp. nigra R D P Nigritella nigra ssp. rubra P A
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Orchis ustulata R D
P Papaver alpinum R B P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B
P Picea abies RC A P Pinus cembra R D
P Plantago atrata ssp. carpatica R C P Poa granitica ssp. disparilis V B
P Poa laxa ssp. pruinosa V B P Poa molinerii A
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora V D
P Ribes alpinum P A P Rosa pendulina P A
P Rubus hirtus C A P Rubus idaeus RC A
P Rumex scutatus R A P Salix hastata C A
P Salix phylicifolia R D P Salix silesiaca x caprea P A
P Salix viminalis R A P Sambucus nigra RC A
P Saxifraga carpatica R A P Saxifraga cernua V D
P Saxifraga demissa V D P Saxifraga mutata ssp. demissa V B
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Senecio abrotanifolius ssp. carpathicus R A
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D
P Sorbus aucuparia P A P Swertia punctata V A
P Symphytum cordatum P A P Tanacetum corymbosum RC A
P Taxus baccata R D P Thalictrum alpinum R D
P Thlaspi dacicum R A P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa R D P Trisetum macrotrichum R D
P Trollius europaeus P A P Veronica baumgartenii V A
P Viola dacica R A P Viola reichenbachiana C A
P Viola tricolor P A P Woodsia glabella V D
R Anguis fragilis A R Coronella austriaca V C
R Elaphe longissima R A R Lacerta agilis RC C
R Podarcis muralis R A R Vipera berus V A
Tufiuri, tufriuri 5 N08 322
In teritoriul judetului Brasov din PN Bucegi este inclusa aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura care figureaza in L5/2000 cu o
suprafata de 1634,00 ha. Zona protejata se remarca printr-o deosebita bogatie a capitalului natural, regasindu-se cca 3037 specii de flora, de
la alge la cormofite si cca 3500 sp de fauna. Pe langa speciile protejate sau endemice, aici se regasesc si sp de vegetatie relicta glaciara.
Parcul Natural Bucegi figureaz n Legea nr. 5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i
Braov. Suprafaa Parcului Natural Bucegi-sectorul dmboviean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. Se caracterizeaz prin
marea diversitate biologic, geologic, geomorfologic i carstul ce prezint o importan deosebit prin frumuseea peisajului i prin interesul
tiinific (Petera Ialomiei, Petera Rtei, Cheile Znoagei, Cheile Urilor, Cheile Orzei, Cheile Ttarului, clile din Lespezi, Canionul
Horoabei, lapiezuri, doline, etc.).Din punct de vedere geologic cuprinde dou entiti structurale majore:pnza getic a Carpailor Meridionali
spre vest i zona fliului Carpailor Orientali la est. Zona de contact a celor dou structuri este ascuns sub aria de dezvoltare a
conglomeratelor de Bucegi medii i superioare.Pe conglomerat, datorit eroziunii difereniate, au luat natere forme bizare, cum ar fi Babele i
Sfinxul, pentru ca la capetele de strat s existe numeroase brne.n masivul Bucegi sunt cunoscute pn n prezent 34 de peteri n bazinul
Prahova i bazinul Ialomiei superioare, dintre care dou sunt remarcabile: Petera Ialomiei i Petera Rtei.Relieful divers, structura
geologic i altitudinea de peste 2500 m au permis instalarea unei flore bogate i variate, cuprinznd toate grupele mari de plante: 3037
specii, de la alge la cormofite.Din punctul de vedere al vegetaiei sunt semnalate 78 de asociaii cu 25 subasociaii, dintre care menionm:
Poa alpinae-Alyssetum repentis, Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum bucegensis.Fauna este diversificat n 3500 specii de
animale. Parcul Natural Bucegi este localizat in regiunea biogeografica alpina, ecoregiunea Carpatilor Meridionali,domeniul deluros-muntos in
care se manifesta zonalitatea altitudinala a vegetatiei astfel:etajul nemoral al padurilor de foioase, etajul boreal al padurilor de molid, etajul
subalpin al raristilor de arbori si tufarisurilor, etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor scunde.Exista 78 de asociatii de plante cormofite, cu
25 de subasociatii si numeroase faciesuri.S-a evidentiat existenta unui centru genetic.Aici se intalnesc 17 tipuri de habitate vizate de Directiva
Habitate dintre care 6 sunt prioritare. Exista 29 specii de pasari listate in Anexa I a DP si 10 specii de mamifere,4 sp.amfibieni/reptile, 2
sp.pesti,10 sp.nevertebrate listate in Anexa II la DH. Abrupturile de mari dimensiuni, stancoase si salbatice, pastreaza particularitatile mediului
natural slab sau aproape deloc modificat antropic.Etajele de vegetatie si animalele isi pastreaza limitele arealelor lor naturale si tot aici s-au
pastrat arbori batrani, bradete pure, iar fasia de zada se mentine facand trecerea spre pajistile subalpine. Se releva importanta paleontologica
si arheologica a pesterilor din Valea Tatarului caracterizate prin cantitatea mare de resturi de Ursus spelaeus si instrumente de tip musterian
si paleolitic superior. Reprezinta cea mai inalta statiune paleolitica din tara noastra (1548 m).Parcul Natural Bucegi figureaz n Legea nr.
5/2000 cu o suprafa de 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i Braov. Suprafaa Parcului Natural Bucegi-
sectorul dmboviean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. n perimetrul parcului, pe teritoriul judeului Dmbovia sunt situate
nou rezervaii naturale de interes naional, declarate prin Legea 5/2000, i anume: PeteraCocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea -
Znoaga, Znoaga Luccil, Cheile Ttarului, Turbria Lptici, Petera Rtei i Plaiul Hoilor.Pe teritoriul jud.Prahova
Se caracterizeaza prin ecosisteme valoroase montane si forme carstice deosebite. Valea Malaiestilor a aparut ca urmare a sculptarii de catre
vechii ghetari montani a unor circuri si vai glaciare. Relieful carstic este reprezentat prin numeroase pesteri, chei, doline si lapiezuri. Pe
conglomerat, datorita eroziunii diferentiate, au luat nastere forme bizare cum ar fi Sfinxul si Babele, pt ca la capetele de strat sa existe
numeroase brane. PN Bucegi conserva o diversitate biologica deosebita: cca 3037 sp de plante, de la alge la cormofite si cca 3500 sp de
animale(dintre care 1300 sp de insecte, peste 100 sp de melci , 45 sp de mamifere , 129 sp de pasari, etc) Apar habitate de limita superioara
a padurilor cum ar fi : jnepenisuri, petice de smirdar, asociatii floristice specif golului alpin. In Bucegi apar pe langa specii endemice si
protejate si specii relicte glaciare cum sunt:Carex chordorrhiza, Salix bicolor, Draba fladnitzensis, Thalictrum alpinum, Saxifraga cernua,
Ligularia sibirica. n perimetrul parcului, pe teritoriul judeului Dmbovia sunt situate nou rezervaii naturale de interes naional, declarate prin
Legea 5/2000, i anume: PeteraCocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea - Znoaga, Znoaga Luccil, Cheile Ttarului, Turbria
Lptici, Petera Rtei i Plaiul Hoilor.Se remarc la limita superioar a pdurilor covorul de jneapn, peticele de smrdar din cldrile
glaciare, asociaiile floristice specifice golului alpin.Elementul endemic carpatic reprezint 5,6% din flora Bucegilor. In masivul Bucegi sunt
cunoscute 3037 specii vegetale, cuprinzand toate grupele mari, de la alge pana la plantele cormofite inclusiv.Elementul endemic carpatic
reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentat prin 62 unitati sistematice. Speciile vegetale endemice numai pentru Muntii Bucegi sunt in
RO05 83,95 Categoria V IUCN RO04 7,94 Categoria IV IUCN RO03 0,91 Categoria III IUCN RO01 Categoria I IUCN
RO01 2.376.-Orzea - Znoaga + 1,84 Rezervaie tiinific
RO01 2.672.-Abruptul Prahovean Bucegi * 14,42 Rezervaie tiinific
RO03 2.235.-Locul fosilifer de la Vama Strunga * 0,00 Monument al naturii
RO03 2.373.-Petera Cocora + 0,80 Monument al naturii
RO03 2.375.-Valea Horoabei + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.379.-Petera Rteiului + 0,08 Monument al naturii
RO04 2.234.-Bucegi (Abruptul Bucoiu, Mlieti + 4,42 Rezervaie natural
RO04 2.374.-Cheile Ttarului + 0,41 Rezervaie natural
numar de 5.Speciile carpato-balcanice (raspandite numai in Carpatii romanesti si Balcani) sunt in numar de 58 (5% din flora).Relictele glaciare
sunt cantonate in general pe Valea Ialomitei, in locuri turboase si sunt reprezentate prin 10 specii.Se remarca bogatia cenotaxonilor, multi
dintre acestia fiind proprii pentru teritoriul Bucegilor.Intreaga vegetatie din zona alpina inglobeaza un numar mare de relicte glaciare precum si
specii endemice care dau acestor fitocenoze o nota aparte si care au determinat descrierea a numerosi cenotaxoni noi pentru stiinta. Fauna
terestra a pesterilor nu include elemente troglobionte dar fauna acvatica a fost putin studiata, numai in Pestera Ialomitei a fost gasita o
subspecie probabil endemica de amfipod,Niphargus carpathicus.In acest masiv sunt cunoscute pana in prezent aproximativ 3500 specii de
animale, de la rotiferi pana la mamifere. Insectele cuprind 1300 specii dintre care foarte multe sunt endemice pentru Carpati si au fost
semnalate si in Bucegi.Clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii dintre care 50 cuibaresc in aceasta zona.Din punct de vedere
biogeografic se intalnesc specii strict europene, alte specii sunt rare, relicte glaciare sau ocrotite, cu importanta ecologica.Remarcabil este si
numarul mare de specii noi pentru stiinta descoperite in acasta zona. In cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali ce
apartin la 8 filumuri: Cyanophyta(138 taxoni), Chlorophyta (78 taxoni), Xanthophyta (49 taxoni), Bacillariophyta (81 taxoni), Chrysophyta (6
taxoni), Flagellata (1 taxon), Euglenophyta (2 taxoni), Pyrophyta (2 taxoni). Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri,
pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha
amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai
multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia (1962-1979). In privinta florei lichenologice sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli,
48 lignicoli, 183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria bucegiensis, Po
Rezervatia poate fi vulnerabila la :
-practicarea turismului necontrolat(drumetii care ies din potecile marcate)
-aruncarea gunoaielor intamplatoare de turisti
-pasunat intensiv in unele locuri
-managementul forestier-expl forest pe supraf restranse
-colectarea si incendierea jepilor, plante rare
-braconaj
Atat PN Bucegi cat si aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura au fost declarate prin L5/2000 cu o supraf de 32663ha, resp 1634,00
ha. Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate. 1. Parcul Natural Bucegi
ocupa in Prahova 8322 ha din care rezervatiile declarate prin Legea 5/2000 sunt: 1.a. Abruptul Prahovean 3 478 ha 1.b. Locul fosilifer Plaiul
Hoilor 6 ha 1.c. Munii Colii lui Barbe 1 513 ha APM-PH Anea N Jun 29 2006 9:51AM
Partea din teritoriul PN Bucegi aflata in judetul Brasov, este in cea mai mare proportie in proprietate particulara (fondul forestier este in
proportie de cca 90% in proprietate particulara, iar zona de pasuni, fanete, sunt de asemenea in proprietatea Primariilor, Composesoratelor,
etc). C.L.Busteni detine 1247 ha pasune, C.L.Sinaia detine 572 ha pasune si 2,64 ha padure,SC PLANING GROUP SRL Sinaia detine 1,4 ha
padure, Vasiliu Bolnavu (persoana fizica-mostenitor, Sinaia)detine 18 ha padure (date valabile la 06.07.2005).
4.6 Documentaie:
Parcuri Nationale , Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului- 2003 APM-BV. 1.
Formular standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate, A.P.M. Dmbovita, 2001-2002 2. Monumente ale naturii din judetul
Dmbovita, pag. 66-70, Muzeul Judetean Dmbovita, Gavril Maria, 1981 3. Rezervatii i monumente ale naturii din Romnia, pag. 118,
Editura Scaiul, 1993, Mohan Gh., Ardelean A, Georgescu M. 4. Institutul de Biologie Bucureti, Universitatea Bucureti Studii privind
organizarea retelei de arii protejate pe teritoriul trii (sintez), 1994 5. A.P.M. Trgovite Raport privind starea biodiversittii i a pdurilor
din judetul Dmbovita, 2001-2005 6. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolutia institutiei silvice a judetului Dmbovita, Editura Bibliotheca,
Trgovite, 2004 7. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a pdurii, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2004 8. D. Bug,
I. Zvoianu, Judetul Dmbovita, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti, 1974. 1.Academia Romana,Institutul de
Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994 2.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore
Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania,Bucuresti 2005. 1. Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Al. Beldie, Ed. Academiei RSR,
1967; 2. Habitatele din Romania, N. Donita et al. Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti,2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.377.-Znoaga - Luccil + 0,65 Rezervaie natural
RO04 2.380.-Turbria Lptici + 0,04 Rezervaie natural
RO04 2.381.-Poiana Crucii + 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.382.-Rezervaia Plaiul Hoilor + 0,17 Rezervaie natural
RO04 2.673.-Munii Coli lui Barbe + 2,25 Rezervaie natural
RO05 H-Bucegi + 83,95 Parc natural
J049BV CLABUCETUL BAIULUI * 0,687 J049BV ABRUPTUL BUCSOIU + 0,257
J082DB OMU - OBARSIA IALOMITEI + 2,628 J083PH VALEA CERBULUI + 0,318
J083PH CARAIMAN - JEPII MICI + 0,842
160 A - Managementul forestier general 141 C - Abandonarea sistemelor pastorale
151 B - Indepartarea haturilor si crangurilor 165 B - Indepartarea latarisului
171 A - Furajare stocuri de animale 180 A - Incendiere
230 C 0 Vanatoare 501 C - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
530 A - Imbunatatirea accesului la zona 622 C - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
710 B - Poluare fonica 608 B - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
250 A - Luare/Indepartare de flora 409 C - Alte modele(tipuri) de habitare
600 B - Structuri (complexe) pentru sport si odihna 251 A - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
166 B 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
500 C 0 Retele de comunicare
511 C 0 Linii electrice 512 C 0 Conducte
602 B - Complex de ski 624 B - Drumetii montane, alpinism, speologie.
943 B - Alunecarile de teren 944 B - Furtuni, cicloane
942 C - Avalanse 140 B 20 - Pasunatul
421 B 5 - Depozitarea deseurilor menajere 170 A - Cresterea animalelor
624 C 10 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 140 B 35 - Pasunatul
900 C 4 0 Eroziunea 609 C 3 0 Alte complexe sportive/de odihna
230 C 2 0 Vanatoare
140 B 10 0 Pasunatul 140 C 10 0 Pasunatul
160 B - Managementul forestier general 160 B 25 + Managementul forestier general
170 A - Cresterea animalelor 230 B - Vanatoare
250 B 0 Luare/Indepartare de flora 400 A - Zone urbanizate, habitare umana
410 A - Zone industriale sau comerciale 421 B 5 - Depozitarea deseurilor menajere
500 C 0 Retele de comunicare 501 B 15 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 C - Drumuri, drumuri auto 503 C - Linii de cale ferata, TGV
702 B - Poluarea aerului 710 B - Poluare fonica
942 B 5 - Avalanse 990 B 10 - Alte procese naturale
Regia Naional a Pdurilor, Direcia Silvic Trgovite prin Structura de Administrare a Parcului Natural Bucegi (Contract de administrare a
ariilor naturale protejate care necesit constituirea de structuri de administrare nr. 735/MMGA/22
Regulamentul Parcului Natural Bucegi este avizat de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romne.
Administraia Parcului Natural Bucegi a elaborat propunerea Planului de management al parcului i a naintat-o spre analiz Consiliului tiinific
al Parcului Natural Bucegi i Serviciului Arii Protejate din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0013_76_Bucegi_Gentiana_sp.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_Nigritella_rubra.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_Pinus_mugo_Rhododendron.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Bucegi_SAxifraga_aizoon.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mari.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Cheile_Zanoagei_Mici.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Coltii_Brateiului.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
ROSCI0013_76_Izbucul_Coteanu.jpg Vldescu Nicoleta - APM-DB
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0014
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Bucani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 40' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
513
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
239
Max.
332
Med.
275
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 53' 29''
RO033 Dambovia 100
91Y0 91 B C B B Pduri dacice de stejar i carpen
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata).
n cadrul sitului se protejeaz i conserv i zimbrul (Bison bonasus), specie extinct n natur. Totodat aici se realizeaz aclimatizarea i
dezvoltarea zimbrului n condiiile climatice din zona de cmpie piemontan i dealuri mijlocii. Situl reprezint i matca pentru crearea de
nuclee de cretere n rezervaii n ntreaga ar.
Rezervaia de zimbri (Bison bonasus) a fost nfiinat n anul 1983 n trupul de pdure Neagra din cadrul Ocolului Silvic Bucani, prin
popularea cu exemplare aduse din Polonia i din ar, respectiv de la centrele de cretere din Haeg i Arge, prin transfer. Ulterior efectivul
de zimbri a fost mprosptat cu exemplare aduse din Bulgaria, urmrindu-se corectarea raportului ntre sexe.
ZZimbrul - animal rar, ocrotit de lege - care a disprut din pdurile rii noastre de mai bine de un secol, triete astzi numai n rezervaii. Cea
mai mare rezervaie de zimbri din Romnia este Rezervaia Neagra, cu o suprafa de 162 de ha, din cadrul Ocolului Silvic Bucani, judeul
Dmbovia unde se gsete un efectiv de 32 de exemplare.
Habitatul dominant este Pduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic i medioeuropean i cu Carpinion betuli, pe soluri brun rocat
pseudogleizate (63 %) i brun rocat vertice (20 %).
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), frasinul (Fraxinus
excelsior) i teiul (Tilia cordata). Majoritatea arboretelor fac parte din etajul deluros de cvercete cu stejar(98%) i sunt arborete natural
fundamentale.Subarboretul este constituit n special din pducel, lemn cinesc, snger, amorf n lunc i este slab reprezentat n arboretele
tinere pn la vrsta de 70-80 ani.Ptura vie natural din pdure este caracteristic cmpiei forestiere fiind reprezentat de Poa pratensis,
Festuca sylvatica, Carex sp., Luzula albida, Agrostis alba.
Condiiile climatice variabile ar putea influena starea de conservare a zimbrului (Bison bonasus) i a speciilor de flor ce asigur hrana
acestuia.
Nu este desemnat printr-un act normativ.
J082DB BUCSANI * ######
164 C 40 + Curatarea padurii
102 C 10 + Cosire/Taiere 162 C 10 + Plantare artificiala
164 C 15 + Curatarea padurii
Administrator: Direcia Silvic Trgovite, Ocolul Silvic Bucani, conform Ordinului M.E.F.M.C. 2109/1976 de nfiinare a Ocolului Silvic
Bucani
4.6 Documentaie:
1. Universul pdurii, Anul II, nr. 5 /2003
2. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evolutia institutiei silvice a judetului Dmbovita, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2004
3. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporan a pdurii, Editura Bibliotheca, Trgovite, 2004
4. Amenajamentul Ocolului Silvic Bucani U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucureti, 1999
5. N. Donit, Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic Bucureti,2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Direcia Silvic Trgovite, prin Ocolul Silvic Bucani
Adresa: comuna Bucani, sat Racovi, judeul Dmbovia
Telefon: 0245-235260
Planul de management al sitului este inclus n Amenajamentul Ocolului Silvic Bucani U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucureti n
anul 1999.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0015
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0025 J Cozia - Buila - Vnturaria
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buila - Vnturaria
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 5' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.525
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
569
Max.
1862
Med.
1161
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 14' 42''
RO045 Vlcea 100
6110 0,05 B B B B * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6410 1 B C B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
alpin
6520 10 B C B B Fnee montane
4070 2 A C A A * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
8310 2 B B B B Peteri n care accesul publicului este interzis
9410 20 B C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
8120 0,5 B B B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
4060 3 B C B B Tufriuri alpine i boreale
91V0 25 A C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
8210 0,01 A B A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
9150 2 A C B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 1 B C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
8110 1 B B A B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
8220 0,001 C C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
1307 Myotis blythii P RC C B C B
1308 Barbastella barbastellus P V C B C B
1361 Lynx lynx P C B C B
4070 Campanula serrata C C B C B
1758 Ligularia sibirica R C B C B
1902 Cypripedium calceolus V C B C B
A Bufo bufo A A Hyla arborea A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris A
F Salmo trutta fario A I Helix pomatia A
M Capreolus capreolus A M Cervus elaphus A
M Lepus europaeus A M Martes foina A
M Martes martes A M Pipistrellus pipistrellus A
M Plecotus auritus P C M Rupicapra rupicapra P A
M Sciurus vulgaris A M Sorex alpinus A
M Sus scrofa A M Vulpes vulpes A
P Abies alba A P Aconitum anthora A
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum >10 i A P Aconitum napellus ssp. tauricum >10 i A
P Alyssum montanum A P Alyssum montanum ssp. montanum R D
P Alyssum repens ssp. transsilvanicum R D P Anacamptis pyramidalis A
P Androsace chamaejasme V D P Anemone nemorosa A
P Anemone ranunculoides A P Angelica archangelica >10 i A
P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B P Arctostaphylos uva-ursi A
P Arnica montana A P Asarum europaeum A
P Asplenium ceterach >10 i A P Astrantia major >50 i A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V C P Atropa belladonna >4 i A
P Bellis perennis A P Botrychium lunaria >10 i A
P Bromus riparius ssp. barcensis P B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Centaurea atropurpurea >10 i A P Centaurea pinnatifida R B
P Cephalanthera rubra R D P Chelidonium majus A
P Corallorhiza trifida V D P Coronilla varia >100 i A
P Crataegus monogyna A P Crocus vernus ssp. vernus A
P Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii V D P Dactylorhiza incarnata A
P Dactylorhiza maculata R D P Daphne mezereum A
P Dianthus armeria A P Dianthus giganteus A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus A P Dianthus henteri R B
P Dianthus superbus A P Diphasiastrum alpinum R D
P Dryas octopetala A P Dryopteris affinis >100 i A
P Epilobium angustifolium >zeci i A P Eritrichium nanum ssp. jankae R B
P Euonymus latifolius R D P Festuca panciciana V D
P Fraxinus ornus A P Gagea arvensis A
P Galanthus nivalis A P Galium baillonii R B
P Galium kitaibelianum R D P Gentianella bulgarica V D
P Geranium robertianum >100 i A P Gypsophila petraea A
P Hedera helix A P Helleborus purpurascens A
P Hepatica nobilis A P Hepatica transsilvanica A
P Hesperis matronalis ssp. cladotricha R D P Impatiens noli-tangere >100 i A
P Juniperus communis A P Juniperus communis ssp. alpina A
P Juniperus sabina A P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Larix decidua A P Lathraea squamaria A
P Leontopodium alpinum A P Leucojum vernum A
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Lilium jankae A
P Lilium martagon A P Linum uninerve V B
P Listera ovata A P Loiseleuria procumbens A
P Nigritella nigra A P Nigritella nigra ssp. rubra A
P Orchis coriophora A P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis mascula A P Orchis ustulata A
P Oxytropis halleri R D P Paronychia cephalotes A
P Petasites albus A P Pinguicula alpina A
P Pinus mugo A P Pinus strobus A
P Pinus sylvestris A P Polygala alpestris V D
P Pulmonaria officinalis A P Pulmonaria rubra A
P Rhinanthus alectorolophus R D P Rosa canina A
P Rosa coziae R B P Rosa stylosa R D
P Salix caprea >50 i A P Salvia glutinosa >100 i A
P Sambucus nigra A P Saussurea alpina V D
P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica R D P Scilla bifolia A
P Sedum hispanicum >sute i A P Selaginella helvetica A
P Selaginella selaginoides A P Silene saxifraga R D
P Soldanella pusilla A P Streptopus amplexifolius R D
P Taxus baccata R D P Thymus comosus R B
P Trinia glauca ssp. carniolica R D P Trisetum fuscum R D
P Trisetum macrotrichum V D P Trollius europaeus R D
P Tussilago farfara A P Urtica dioica >100 i A
P Vaccinium myrtillus >100 i A P Veronica bachofenii R D
R Coronella austriaca A R Lacerta agilis A
R Lacerta viridis A R Podarcis muralis A
R Vipera berus A
Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte, specifice reliefului carstic cu
creste calcaroase liniare si insulare, chei, creste ascutite si zimtate, martori de eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un
peisaj inedit.
Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici unice : muntele despicat de 4 paraie
care au format 4 chei fiecare cu specificul sau,acesta prezinta deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice
de flora, constituind un valoros tezaur natural.
Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane, acest tip de habitat este slab reprezentat
in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice, strat superficial de sol); 8120 Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale
etajelor montane pana la cele alpine; habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula,pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu
Phyllitis scolopendrium; 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca monumente ale naturii la
nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila
turistilor : Pestera Munteanu Murgoci, Pestera Pagodelor, Pestera cu Perle, Pestera cu Lac, Pestera rac, Pestera cu clopot, Pestera
caprelor.In cadrul sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha instituita
ca arie naturala cu statut de protectie si conservare.
Turismul necontrolat in interiorul sitului.Cariera de calcar din imediata apropiere a parcului.
Desemnata zona integral ca Parc national prin HG 2151/2004.
Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca monumente ale naturii la nivel
national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786 pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu Perle pozitia
2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In cadrul sitului
este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea 5/2000
pozitia 2808.
Proprietate de stat:
- RNP Romsilva prin OS Romani si OS Rm. Valcea
- proprietate publica prin Primaria Costesti
- proprietate a manastirilor si parohiilor prin: Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota, Schitul Patrunsa, Schitul Pahomie, Parohia Costesati,
Parohia Pietreni 1
- proprietate a obstilor prin Obstea de Mosneni Cheia, Obstea de Mosneni Olanesti, Obstea de Mosneni Olanesti
- proprietate privata prin mici suprafete de fanete sipadure
4.6 Documentaie:
- Prof.Dr. Gheorghe Ploaie 2005 Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm. Valcea. Studiu de fundamentare stiintifica al Parcul
National Buila-Vanturarita, Asociatia Kogayon 200
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO02 98,59 Categoria II IUCN RO03 0,25 Categoria III IUCN RO04 0,72 Categoria IV IUCN
RO02 II.1.-Buila - Vnturaria * 98,59 Parc naional
RO03 2.783.-Petera Caprelor + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.785.-Petera Liliecilor + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.786.-Petera Munteanu-Murgoci + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.787.-Petera Pagodelor + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.788.-Pestera Rac * 0,00 Monument al naturii
RO03 2.789.-Petera Valea Bistria * 0,01 Monument al naturii
RO03 2.790.-Petera cu Lac * 0,00 Monument al naturii
RO03 2.791.-Petera cu Perle + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.792.-Petera Arnuilor + 0,21 Monument al naturii
RO03 2.793.-Petera Clopot * 0,00 Monument al naturii
RO04 2.804.-Muntele Stogu + 0,70 Rezervaie natural
RO04 2.808.-Pdurea Valea Cheii + 0,03 Rezervaie natural
J072VL CHEIA CHEII + 2,371
140 C 5 - Pasunatul 160 B 60 + Managementul forestier general
161 C 6 + Plantare de pdure 164 B 30 + Curatarea padurii
166 C 30 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
170 B 5 - Cresterea animalelor
403 C 1 - Habitare dispersata 502 B 8 - Drumuri, drumuri auto
511 C 1 0 Linii electrice 624 B 8 - Drumetii montane, alpinism, speologie.
900 C 5 - Eroziunea 960 B 20 0 Relatii interspecifice ale faunei
970 B 15 0 Relatii interspecifice de flora 220 C 3 0 Pescuit sportiv
243 C 8 - Braconaj, otravire, capcane 620 B 8 - Activitati sportive si recreative in aer liber
626 C 1 0 Ski in afara pistelor 510 C 1 0 Transportul energiei
100 C 0 Cultivare 140 C 0 Pasunatul
160 C + Managementul forestier general 161 C + Plantare de pdure
164 C + Curatarea padurii 166 C + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 B - Exploatare fara replantare 170 C 0 Cresterea animalelor
220 C 0 Pescuit sportiv 230 B - Vanatoare
230 B - Vanatoare 240 B - Luare / Indepartare de fauna
243 C - Braconaj, otravire, capcane 250 B 0 Luare/Indepartare de flora
301 A - Cariere 390 A - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
400 B 0 Zone urbanizate, habitare umana 401 B 0 Urbanizare continua
Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Directia Silvica Rm. Valcea Administratia Parcului National Buila Vanturarita, cu sediul la Ocolul Silvic
Horezu, Oras Horezu, Valcea. Asociatia Kogayon - partener prin contract al RNP Romsilva la admin
In curs de elaborare Planul de management al Parcului National Buila Vanturarita.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0016
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0081 F Munii Apuseni - Vldeasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buteasa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 42' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
396
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1203
Max.
1782
Med.
1624
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 41' 52''
RO061 Bihor 100
4030 0,05 B C B B Tufriuri uscate europene
6430 0,5 B C B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
9110 1 D Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1166 Triturus cristatus C C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis R B B A B
4012 Carabus hampei R B B B B
R Natrix natrix C A
2 146. Vrful Buteasa cu h = 1792 m, situat n apropiere de Stna de Vale, deasupra pitoretii Cascade Moara Dracului; Vegetaie subalpin
cu Jneapan - Pinus mugo, n asociaie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum paniculatum
ssp.degheni, Ienupr pitic - Juniperus sibirica.
Vegetaie subalpin cu Jneapan - Pinus mugo, n asociaie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum
paniculatum ssp.degheni, Ienupr pitic - Juniperus sibirica, specii de amfibieni i reptile, inclusiv Triturus vulgaris amplensis
tieri ilegale
2 146. Vrful Buteasa Decizia nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
RO04 2.146.-Varful Buteasa + 4,74 Rezervaie natural
608 C - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
402 C - Urbanizare discontinua
160 C 7 0 Managementul forestier general
proprietate de stat 20%,privat 80 %, n curs de clarificare
4.6 Documentaie:
Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia, 2005, Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Editori: Acad.
Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz,
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Kovats Ludovic, 1974, Tez de Doctorat Studiul faunistic si ecologic al populatiilor de psri din Bazinul Crisului Repede, Universitatea
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
nu sunt nominalizai custozi
nu sunt nominalizai custozi
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0018
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cldrile Zbalei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 34' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
375
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
770
Max.
1342
Med.
964
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 39' 39''
RO026 Vrancea 100
1354 Ursus arctos 4-5 i 5-7 i C A C C
1352 Canis lupus 4-5 i 3-5 i C A C C
1361 Lynx lynx 3-4 i 2-3 i C A C C
1355 Lutra lutra RC C B C C
1166 Triturus cristatus P C B C C
2001 Triturus montandoni P C B C C
1163 Cottus gobio P C B C C
1087 Rosalia alpina P C B C C
1078 Callimorpha quadripunctaria P C B C C
M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus P A
M Felis silvestris 5-10 i A M Rupicapra rupicapra rupicapra 5-10 i A
M Sus scrofa 10-30 i A
Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul reelei ecologice locale de protecie a
carnivorelor mari din judeul Vrancea.Situl se suprapune unui sector spectaculos din punct de vedere hidrogeomorfologic al prului Zbala
(marmite de evorsiune de fund i laterale) care susin un argument in plus in valoarea peisagistic a arealului, alturi de care exist
numeroase habitate caracterizate de favorabilitatea ridicat pentru carnivorele mari
RO04 2.810.-Rezervaia natural Cldrile Zbal * 90,73 Rezervaie natural
Valoarea tiinific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a sectorul prului Zbala in punctul Cldri,in special, justifica in aceeai
msur interesul stiintific si cel turistic al arealului, dar reprezinta argumente care susin mentinerea i conservarea habitatelor.
Prelucrarea in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea, a datelor de teren
acumulate in cca. patru ani de observaii, relev o importan deosebit a zonei pentru populaiile de carnivore mari. S-au identificat rute de
deplasare bine definite ale haitelor de Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de
hranire sau de adpost i crestere a puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigura indeosebi n zona Valea Gomoiului - Zrna -
narctoarea, numeroase posibiliti de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Situl poate fi afectat de catre alunecari de teren in zonele in care drumul forestier sau paraul Zabala submineaza partea baza versantilor. In
timpul verii in acest areal se desfasoara activitati turistice. Punctul central de atractie turistica il constituie marmitele de evorsiune sapate de
paraul Zabala in albia minora. Nu sunt previzibile activitati antropice cu impact semnificativ asupra habitatelor sau speciilor.
Parte component a Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, reea constituit i aprobat in cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea. Desemnarea ca SCI reprezinta un obiectiv
asumat in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO000170 ntarirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, i constitie un
element cheie pentru protecia i conservarea populaiilor de Ursus arctos,Canis lupus i Lynx lynx.
Regimul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000
U.a U.P. suprafata Proprietar actual Administrator actual
1 U.P. III Intarcatoarea 36,4 Obstea Poiana OS Naruja
2 U.P. III Intarcatoarea 37,2 Obstea Poiana OS Naruja
2N U.P. III Intarcatoarea 1,2 Obstea Poiana OS Naruja
20 U.P.V Frumoasele 48,9 Obstea Vrancioaia OS Naruja
21 U.P.V Frumoasele 45,7 Obstea Vrancioaia OS Naruja
26 U.P. II Zrnele 17,7 Obstea Nereju OS Nereju
67 U.P. II Zrnele 46,4 Obstea Paltin OS Nereju
4.6 Documentaie:
1.Raport Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilittii pentru speciile de carnivore mari - LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea
2. raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea
3. Planul de management al carnivorelor mari din judetul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul
Vrancea
4. Raport de telemetrie pentru activitatea de monitorizare a carnivorelor mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari
din judetul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
6 - ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
7. - ROMAN, F, 1982 - Noi aspecte geomorfologice din sectorul superior al vii Zbala, Lucr. Sem. Geogr. Dimitrie Cantemir, nr. 2/1981, Univ.
Alex. I. Cuza Iai
8. Studiul de fezabilitate pentru desemnarea retelei ecologice de protzectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
507 C 0,5 0 Pod, viaduct 502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 623 B 1 - Vehicule motorizate
624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 900 B 2 - Eroziunea
166 B 70 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 B 10 0 Exploatare fara replantare
230 C 70 - Vanatoare 501 C 1 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 B 1 - Drumuri, drumuri auto 624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
Statutul de arie naturala protejat a fost instituit prin Legea 5/2000, in prezent custodia fiind atribuit Asociaiei Obtilor Vrancene- Ocolul Silvic
Nruja (Nruja, tel 0237/ 677017)
Situl este administrat de ctre Asociaiei Obtilor Vrancene- Ocolul Silvic Nruja (Nruja, tel 0237/ 677017)in baza unui plan de management
elaborat de custode. Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din judeul Vrancea
(LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale
si a speciilor de carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0019
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0028 J Dealurile Trnavelor - Valea Nirajului
ROSPA0033 J Depresiunea i Munii Giurgeului
ROSPA0133 J Munii Climani
ROSPA0030 J Defileul Mureului Superior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Climani - Gurghiu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 5' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
134.936
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
470
Max.
2083
Med.
1131
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 54' 55''
RO015 Suceava 8
RO074 Harghita 3
RO075 Mure 89
4070 2,5 A B B B * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
6150 0,1 A B B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
8220 0,01 B B B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
9110 17 A B B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91V0 30 A B B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Salicion albae)
9410 20 A B B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
9420 0,5 A B A A Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
4060 3 A B B B Tufriuri alpine i boreale
alpin
6230 0,02 B A B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
8310 0,1 C C B C Peteri n care accesul publicului este interzis
6440 0,01 B B B B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
7240 0,01 B B B B * Formaiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
9180 0,1 B B B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
6410 0,1 B B B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
3220 0,1 C C B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
3260 0,001 C C C C Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
7110 1 B C B B * Turbrii active
1355 Lutra lutra P C C C B
1308 Barbastella barbastellus P RC R RC C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P R D
1324 Myotis myotis P C RC C B C B
1307 Myotis blythii P C RC C B C B
1352 Canis lupus P B A C A
1361 Lynx lynx P B A C A
1354 Ursus arctos P B A C B
1310 Miniopterus schreibersi P C B C B
2001 Triturus montandoni P C B C B
1138 Barbus meridionalis P C B C B
1122 Gobio uranoscopus P B B C B
1105 Hucho hucho V B B B B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P B A C A
1052 Euphydryas maturna P C B C B
1060 Lycaena dispar R C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria P D
1086 Cucujus cinnaberinus R B B C B
4012 Carabus hampei P C B B B
1084 Osmoderma eremita P C B C B
1088 Cerambyx cerdo P B B C B
4116 Tozzia carpathica R B A C A
1617 Angelica palustris R B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R D
1902 Cypripedium calceolus R C B C C
4070 Campanula serrata P B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B
1393 Drepanocladus vernicosus R C B C B
1381 Dicranum viride V C B C B
1389 Meesia longiseta R C B C B
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P C
F Barbus peloponnesius P C F Thymallus thymallus P C
I Apatura metis P D I Brenthis ino R C
I Maculinea arion R D I Parnassius apollo R D
I Parnassius mnemosyne R C M Eptesicus serotinus P C
M Felis silvestris P C M Myotis daubentonii P C
M Nyctalus noctula P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Sorex alpinus P C P Aconitum firmum P C
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P C P Anemone altaica P C
P Arnica montana P C P Calla palustris P C
P Campanula kladniana P C P Campanula patula ssp. abietina P C
P Carex chordorrhiza P C P Centaurea micrantha ssp. melanosticta P C
P Cephalanthera rubra R A P Cicuta virosa P C
P Corallorhiza trifida P C P Dactylorhiza incarnata R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza saccifera R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus barbatus ssp. compactus P C
P Dianthus viscidus P C P Diphasiastrum complanatum P C
P Epilobium alsinifolium R A P Epilobium nutans R A
P Epipactis atrorubens R A P Epipactis helleborine P C
P Euphorbia carniolica P A P Festuca carpatica P C
P Festuca porcii P C P Gentiana acaulis R A
P Gentiana brachyphylla ssp. favratii R A P Gymnadenia conopsea R A
P Hamatocaulis vernicosus P C P Hieracium silesiacum P C
P Hottonia palustris P C P Huperzia selago P C
P Hyoscyamus niger P C P Hypericum montanum P C
P Laser trilobum P C P Laserpitium krapfii P C
P Leucanthemum waldsteinii P C P Listera ovata R A
P Luzula pallescens P C P Lycopodium annotinum P C
P Lycopodium clavatum P C P Lysimachia thyrsiflora P C
P Melampyrum saxosum P C P Monotropa hypopitys P C
P Neottia nidus-avis R A P Oenanthe aquatica P C
P Petasites kablikianus P C P Phyteuma tetramerum P C
P Phyteuma vagneri P C P Pinus cembra 280-300 i C
P Pinus mugo P C P Platanthera bifolia R A
P Platanthera chlorantha R A P Pleurospermum austriacum P C
P Poa rehmannii P C P Polemonium caeruleum P C
P Polystichum braunii P C P Pseudorchis albida R A
P Pulmonaria rubra P A P Pyrola carpatica P C
P Pyrola minor P C P Ranunculus carpaticus P C
P Rhododendron myrtifolium P C P Rumex aquaticus R A
P Salix bicolor P C P Scabiosa lucida P C
P Senecio aquaticus ssp. aquaticus P C P Silene armeria P C
P Soldanella hungarica ssp. hungarica P C P Soldanella montana P C
P Streptopus amplexifolius P C P Symphytum cordatum P C
P Taxus baccata <100 i C P Traunsteinera globosa R A
P Trollius europaeus P C P Typha shuttleworthii R C
P Viola dacica P C P Woodsia ilvensis P C
R Lacerta agilis P C R Lacerta vivipara P C
R Vipera berus P C
Puni 7 N14 231
Clase de habitat (pondere n %)-
Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile (5%)
Pajiti alpine i subalpine (3%)
Pduri caducifoliate (16%)
Pduri de conifere (34%)
Pduri mixte (39%)
Stncrii interioare, grohotiuri, dune interioare, zone cu zpezi i gheuri venice (<1%)
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, ci de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) (1%)
Alte caracteristici ale sitului: Munii Climani i Gurghiu sunt muni de origine vulcanic avnd pante mari (media peste 30 grade), relief extrem
de variat i frmntat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alturi de
caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizeaz meninerea unei biodiversiti deosebit de valoroase.
Existena pdurilor naturale compacte pe mari ntinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la existena unei diversiti biologice remarcabile i
reprezentative pentru munii vulcanici din Carpai.
Avnd aezri umane, doar n defileul Mureului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea antropic i s-a pstrat diversitatea
natural a habitatelor i a speciilor.
n aceast regiune exist una dintre ntre cele mai importante populaii i centre genetice pentru carnivore din Carpai uri, lup i rs,
respectiv o concentrare semnificativ a speciilor de flor i faun ocrotite prin legea naional i Directivele U.E.
Procentul habitatelor de interes european depete 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebita
Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv
Rosalia alpina)si 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directia Habitate
RO02 17,56 Categoria II IUCN RO04 6,72 Categoria IV IUCN RO03 0,20 Categoria III IUCN
RO02 K-Climani * 17,56 Parc naional
RO03 2.636.-Lacul Ursul i arboretele de pe sr * 0,06 Monument al naturii
RO03 2.710.-Doisprezece Apostoli + 0,14 Monument al naturii
RO04 2.480.-Rezervaia Lacul Iezer * 0,21 Rezervaie natural
RO04 2.633.-Molidul de rezonan din pdurea L + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.638.-Defileul Deda - Toplia * 6,05 Rezervaie natural
RO04 2.730.-Jnepeniul cu Pinus Cembra-Climani * 0,40 Rezervaie natural
J021SV DORNISOARA * 7,343 J044MS BISTRA * 5,139
Exist o presiune semnificativ asupra pdurilor datorit retrocedrii terenurilor fotilor proprietari. Amenajamentele silvice nu respect
ntocmai normele silvice n vigoare privind tratamentele de regenerare prevzute pentru condiii de pante mari, ducnd la distrugerea unei
pri nsemnate a structurii pdurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.
Nu s-a eliminat n munii Gurghiului punatul n pdure, cu consecine negative asupra speciilor de faun slbatic. Braconajul este sub
control, dar schimbarea proprietarilor de pduri poate prezenta premise noi reapariiei acestui fenomen.
Dezvoltarea turismului fr o strategie bazat pe principiul dezvoltrii durabile poate periclita n viitor n mod semnificativ regiunea. Situl
Natura 2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.
Desemnarea este sustinuta de urmatoarele considerente
1. Pduri compacte ntinse pe suprafa mare, rar ntlnite n Romnia
(natural fundamentale peste 80%)
70 Km lungime x 20-30 km lime
2. Procentul habitatelor forestiere de interes european depete 90% (Manualul
habitatelor)
3. Lipsa aezrilor umane pe acest vast teritoriu, exceptnd Defileul Mureului (dar cu
culoare ecologice larg )
4. Habitate favorabile care permit conservarea populaiilor de carnivore mari (peste 500 uri, 100-120 lupi, 70-80 ri evaluate ). Sit
susinut i de Ovidiu Ionescu (ICAS)
5. WWF International in Carpathian Ecoregion initiative susine zona ca High biodiversity Value i propune ca priority areas for Biodiversity
Conservation in the Carpathians.
6. Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse -Defileul Mureului, inclusiv Parcul
National Calimani. Parcul are peste 60% din pduri n judeul Mure i n mod normal partea suceveana a parcului trebuie alipit sitului
propus (cu cele 12 000 ha). Nu este normal ca 2 situri Natura 2000 s fie alipite una de cealalt, mai ales c nici nu exist nite limite
naturale evidente.
La finalizarea retrocedrii terenurilor fotilor proprietari anul 2006 20% va fi proprietatea statului, 75 % proprietate privat. Legile existente
impun gospodrirea n regim silvic a pdurilor, indiferent de proprietar.
4.6 Documentaie:
Bibliografie
Abran, P. (2003): Contributii la extinderea parcului national pe clina sudic a muntilor Climani , Teza de doctorat , Univ. Transilvania Braov,
fac. De Silvicultur i Expl. Forestiere
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei n Romnia a retelei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Trk Zsolt
Hhn, M. (1998): A Kelemen-havasok nvnyzetrl. Mentor kiad.
Oroian, S. (1998): Flora i vegetatia Defileului Mureului ntre Toplita i Deda. Casa de Editur Mure.
Smrgitan, M. (2005) : Flora i vegetatia vii Gurghiului. Casa de Editur Mure.
Academia Romn, Muzeul Antipa (2005): Cartea Roie a vertebratelor din Romnia, Bucureti Mititelu, D., i colab., 1986. Contributie la
studiul florei i vegetatiei din muntii Climani, Analele Univ. Iai.
Kohl. S (1960-2000) : Colectia de crti i studii ornitologice de la biblioteca EME,Cluj
Szab, G. (2005): Contributii la inventarierea speciilor de flora si fauna slbatic din defileul Mureului (NGO. Rhododendron)
*** Amenajamentele silvice ocoalele Rstolita, Lunca Bradului, Gurghiu, Fncel, Sovata, Cerbul carpatin, Mureul.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J044MS LAPUSNA * 9,444
140 C 10 - Pasunatul 162 C 1 - Plantare artificiala
230 B 50 - Vanatoare 243 C 10 - Braconaj, otravire, capcane
301 A 0,2 - Cariere 607 C 20 - Zone de practicare a activitilor sportive (de
ex. golf etc.)
190 B 2 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
refera la cele de mai sus
300 C 1 - Extragere de nisip si pietris 608 C 5 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
626 C 1 - Ski in afara pistelor
A.P.M. Mure
Tg. Mure, str. Podeni nr.10
- dr. ing. Abran Peter,
Exista planuri de management in lucru pentru parcul national Calimani, rezervatia naturala Defileul Muresului, respectiv inca 3 arii protejate din
sit.
Toate padurile se gospodaresc dupa amenajamente silvice, chiar daca unele nu respecta legislatia in vigoare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0019_47_Pasuni_subalpine_cu_Nardus_Dragusa_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Pasuni_sublpine_cu_Nardus_Covata_Tihu_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Rhododendron_septembrie_Calimani.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_47_Stanca_Soimilor.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0019_65_Defileul_Muresului_noiembrie_2006-.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Fagete_cu_stanci_Rastolita.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Fanate_montane_calimani_Androneasa.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_jnepenisuri_sub_Vf._Negoiu.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Lariceto-Moilidis_Dragusa_Calimani.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Padure_de_limta_Seaca_Mtii_Gurghiu.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_paduri_de_amestec_in_Mtii_Gurghiu_3.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Paduri_de_molid_la_limita_padurii_sub_negoiu_Calimani_01.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Paduri_virgine_si_cvasivirgine_valea_Cucumberti_Calimani.jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_lunca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(35).jpg Abran Peter - APM-MS
ROSCI0019_65_Vegetatie_de_stanca_in_Defileul_Muresului_noiembrie_2006_(17).jpg Abran Peter - APM-MS
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0020
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0016 J Cmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cmpia Careiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 11' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
23.597
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
108
Max.
160
Med.
135
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental Panonic
X
Pontic Stepic
N 47 37' 8''
RO065 Satu Mare 61
RO061 Bihor 39
6120 11 A A B B * Pajiti xerice pe substrat calcaros
alpin
2190 10 A B A A Depresiuni umede intradunale
2340 10 A A B B * Dune Panonice
91I0 18 A B B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
92A0 1,5 B C B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
91F0 2 B C B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
3260 0,01 B C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
6440 1 B B B A Pajiti aluviale din Cnidion dubii
1335 Spermophilus citellus 500-800 i B B C A
1188 Bombina bombina C C A C B
1220 Emys orbicularis R C B C B
1166 Triturus cristatus R C B C B
1993 Triturus dobrogicus R B B B B
2011 Umbra krameri R B B B B
1149 Cobitis taenia RC C B C B
1145 Misgurnus fossilis R C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus V C B C B
1088 Cerambyx cerdo C C B C B
1060 Lycaena dispar RC B A C A
1083 Lucanus cervus V D
1059 Maculinea teleius R B B C B
4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica R A B B B
4081 Cirsium brachycephalum R B B B B
4098 Iris humilis ssp. arenaria V A B C B
1617 Angelica palustris V B B C B
1898 Eleocharis carniolica R B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R B B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R B B C B
A Rana esculenta C C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris R A F Carassius carassius RC A
I Eurydema fieberi R D I Neptis sappho R A
I Sternodontus obtusus R D M Capreolus capreolus RC A
M Cervus elaphus R A M Cricetus cricetus R C
M Felis silvestris R C M Felis silvestris silvestris R C
M Martes martes R A M Micromys minutus R A
M Mustela erminea R A M Nannospalax leucodon V A
M Neomys anomalus R A P Carex supina R D
P Dictamnus albus R D P Elymus hispidus R D
P Epipactis palustris R D P Festuca vaginata R A
P Festuca vaginata ssp. vaginata R D P Helichrysum arenarium R D
P Jasione montana C D P Leucojum aestivum R A
P Listera ovata R A P Lychnis coronaria V D
P Minuartia viscosa R A P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis morio R A P Platanthera bifolia R A
P Platanthera chlorantha R A P Potamogeton acutifolius R D
P Ranunculus lingua V D P Rumex aquaticus R A
P Salix rosmarinifolia R D P Saxifraga bulbifera R A
P Thymus glabrescens ssp. glabrescens R A P Trollius europaeus ssp. europaeus R A
R Coronella austriaca R C R Lacerta vivipara pannonica R A
R Natrix natrix RC D R Natrix tessellata V C
R Zootoca vivipara RC D
Puni 13 N14 231
Nisipurile continentale ale Cmpiei Nirului se ntind de-a lungul graniei de nord-vest a Romniei deinnd o treime din suprafaa total a
nisipurilor din ara noastr.Aceast unitate geomorfologic ocup extremitatea vestic a judeelor Satu Mare i Bihor nsumnd o suprafa de
circa 27.000 ha.La nord este mrginit de Cmpia Ecedea, la vest de Cmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de grania de stat
romno - maghiar.La marginea Cmpiei Nirului se ntind o serie de localiti dintre care unele au vatra la mic distan de periferia nisipurilor
sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - Pdure, Foieni,Ciumeti, Sanislu, Picolt, Resighea, Curtuiueni, Valea lui Mihai i imian.n
interiorul Cmpiei Nirului sunt amplasate localitile: Viioara, Horea,Scrioara Nou i Voivozi.Relieful Cmpiei Nirului se caracterizeaz prin
prezena irurilor de dune de nisip cu orientare general NNE-SSV care alterneaz cu terenuri joase de interdune pe alocuri
nmltinite.Reeaua hidrografic este centrifug i inconsecvent. Principalele cursuri de ap sunt: prurile Berea, Valea
Neagr,Horea,Gana i Mouca.Pe teritoriul nisipurilor exist i cteva lacuri i bli, ns cu suprafee restrnse: imian(artificial),
Resighea,Urziceni, Foieni, Sanislu i Scrioara Nou.Dintre mlatini cele mai ntinse se gsesc la:Sanislu (Verme, 80 ha), Ciumeti,
Urziceni,Foieni, Scrioara Nou i la Curtuiueni. Campia Careiului Localizare : pe teritoriul judetului SM, la granita cu Ungaria, pe raza
comunelor Urziceni, Foieni, Berea, Ciumesti, Sanislau si Piscolt. Limitele nordica si vestica ale sitului sunt constituite de granita cu Ungaria;
limita sudica este constituita de limita comunei Piscolt si in acelasi timp limita sudica a judetului SM, iar limita estica este constituita de calea
ferata Oradea-Satu-Mare pana in apropierea localitatii Sanislau, dupa care ocoleste pe la vest cele cinci localitati limitrofe: Sanislau, Ciumesti,
Berea, Foieni si Urziceni. Pe teritoriul sitului exista trei sate cu populatie redusa: Urziceni-Padure, Horea, si Scarisoara Noua. Relief: In urma
proceselor geologice (miscari de scufundare inegala a doua blocuri - cel Somesan si cel al Nirului) a fost depus material aluvionar - o mare
cantitate de nisipuri, care uneori ating grosimea de 70-90 m. Nisipurile rascolite de vant au dus la formare a dunelor care se intind de la
Urziceni-Padure pana la Valea lui Mihai. Dunele au orientare aproximativ nord-sudica. Microrelieful este format din dune, interdune si
depresiuni. Inaltimea sitului este de 150-160 m, cu o energie de relief redusa (10-20 m). Hidrografie: este constituita din parauri cu debite
reduse si fluctuante: Horea, Scarisoara, Berea si Valea Neagra. Exista mai multe canale construite pentru a deseca unele zone mlastinoase.
De asemenea, exista mai multe balti artificiale, de dimensiuni reduse, pe raza localitatilor: Urziceni-Padure, Foieni, Sanislau. Zonele
mlastinoase ocupa suprafete mai intinse, de obicei in zonele interdunale. Cele mai importante se gasesc intre localitatile Sanislau si Resighea.
Situl Campia Careiului, pe o suprafata de aproximativ 14.000 ha, adaposteste un numar de 10 tipuri de habitate naturale a caror conservare
necesita declararea ariilor speciale de conservare. In aceste habitate au fost identificate un numar de 32 asociatii vegetale importante din
punct de vedere fitosociologic.
Au fost identificate un numar de 843 de specii de cormofite si animale, dintre care 54 de specii sunt trecute in anexa 2 a DH. Pe langa
acestea, un numar de 41 de specii sunt strict protejate de legislatia europeana (DH si DP), iar un numar de 77 specii sunt strict protejate de
legislatia nationala.
Situl Campia Careiului are o importanta deosebita pentru:
Speciile de amfibieni: in Romania traiesc 19 specii, iar in Campia Careiului exista 13 specii, dintre care 9 sunt strict protejate. Populatiile
acestora sunt bine reprezentate
Zonele umede (mlastinile), care au suprafete extinse aici, ofara conditii optime pentru aceste categorii de vietuitoare. Populatiile speciilor de
amfibieni sunt extreme de numeroase.
Speciile de pasari: Un numar de 32 de specii dintre cele 151 identificate, necesita declararea ariilor speciale de conservare. Pe langa acestea,
alte 82 de specii sunt strict protejate de lege. Suprafetele intinse de padure, ca si zonele mlastinoase ofera conditii optime de viata (hrana si
adapost).
Speciile de plante: Desi pe suprafata sitului doar 8 specii sunt strict protejate din cele 240 identificate, consideram acest sit ca fiind deosebit
de important din punct de vedere botanic si fitogeografic, pentru fitocenozele pe nisipuri care sunt extrem de rare in Romania.
Limitarea spre sud a sitului la granita judetului Satu Mare a fost facuta tinand cont de faptul ca mai spre sud, fitocenozele naturale au fost
inlocuite in majoritate de culturi agricole si paduri de salcam (Robinia pseudacacia), ceea ce a dus la reducerea drastica a biodiversitatii.
Presiunea antropic s-a exercitat n Cmpia Careiului, de-a lungul timpului , sub forma defririlor, a asanrilor i a nivelrilor dunelor de
nisip. Ca urmare s-a redus ngrijortor suprafaa pdurilor i s-a nrutit structura lor. La fel s-a modificat compoziia covorului vegetal al
nisipurilor, restrngndu-se arealul speciilor spontane, mai ales a celor acvatice. Fauna de asemena are tendina de a se modifica i de a
urma un proces de succesiune spre biotopurile aride, precum i spre reducerea simitoare a biodiversitii.Punatul abuziv conduce la
degradarea nveliului vegetal, la dereglri ale lanurilor trofice, la apariia de mari suprafee dezgolite de vegetaie, procese urmate de
nmulirea lcustelor, cosailor, greierilor. Degradarea progresiv a covorului vegetal determin degradarea solului asupra cruia ncepe s
se exercite aciunea de eroziune , mai nti de suprafa apoi de adncime.Braconajul i recoltarea neautorizat a speciilor din flora i fauna
slbatic n vederea comercializrii sau prelucrrii industriale determin reducerea biodiversitii Cmpiei Careiului.
n Cmpia Careiului, n judeul Satu Mare, sunt declarate pn n prezent 3 rezervaii naturale protejate conform Legii nr.5/2000 privind
aprobarea Planului Naional de Amenajare a Teritoriului Naional seciunea III Zone protejate:
1. Dunele de nisip de la Foieni - cod nr.2.677 suprafaa protejat: 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezervaie natural, categoria IV IUCN, tipul rezervaiei: botanic (b);
2. Mlatina de la Verme - cod nr. 2.679 suprafaa protejat: 10 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezervaie natural, categoria IV UICN, tipul rezervaiei: botanic (b);
3. Pdurea de frasin Urziceni - cod nr. 2.676 suprafaa protejat: 38,0 ha.
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezervaie natural, categoria IV IUCN, tipul rezervaiei: botanic - forestier (b -
f).
Situri CORINE biotop: Grdina CailorRO31SM006 i Verme RO31SM001.
Cmpia Careiului din judeul Satu Mare:
- domeniu public de interes naional administrat de Regia Naional a Pdurilor ROMSILVA - Direcia Silvic Satu Mare (1200 ha pduri );
- domeniu public de interes local administrat de primriile din comunele Urziceni,Foieni, Ciumeti,Sanislu i Picolt(din care pduri:700ha);
- terenuri proprietate privat (din care pduri : 1792 ha ).
Mlatina Verme(10 ha) -proprietate privat:90%;proprietate de stat:10%.
Dunele de nisip de la Foieni(10 ha)- proprietate de stat 100%; Pdurea de frasin de la Urziceni(38 ha)- proprietate de stat:100%;Grdina
Cailor(sit CORINE biotop-365 ha)- proprietate de stat 80%;proprietate privat: 20%.
4.6 Documentaie:
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegetatia, fauna i ecologia nisipurilor din nord - vestul Romniei,Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna judetului Satu Mare, Vasile Goldi University Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol
Karacsonyi - Flora i fauna Vii Ierului (nainte i dup asanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. CovaciuMarcov S. D. , Sas I.
, Cupa D. , Kovcs .-H. , Groza M. - Contributions to the knowledge of the distribution of Rana arvalis Nills. 1842 in the north west
region of Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 39-48; 5. Covaciu-Marcov S.-D. , Cicort-Lucaciu A.-St. , Sas I. ,
Bogdan H. , Pusta C . - Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania, Analele Univ.
Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 111-117. 6. Wilhem A.,Ardelean G.,Sallai Z. - Fauna ihtiologic a bazinului rului Ier, Studii i
comunicri, Satu Mare, vol. II-III, pag.137 - 146,2001 - 2002; 7.Covaciu - Marcov S.D. - Date preliminare provind herpetofauna Vii
Ierului,Studii i comunicri, Satu Mare, Vol. II-III, tiintele Naturii, 2001-2002, pag. 191-196; 8. Sas I. - The populations of Rana arvalis Nills.
1842 from the Ier Valley ( The Western Plain, Romania): present and future (n curs de publicare n Jurnalul de Zoologie de Nord-Vest,2006).
9. N.Donit, A.Popescu, Amelia Pauc-Comnescu, Simona Mihilescu,I.D. Biri - Habitatele din Romnia, 2005, Editura Tehnic Silvic.
Donita, N. si colab. 2005. Habitatele din Romania, Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Donita, N. Si colab. 2006. Habitatele din Romania-
Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (94/43/EEC), Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti;
Karacsonyi,C.1995. Flora si vegetatia judetului Satu Mare, De. Muzeului Satmarean; Lenti, I. si Aradi, Cs.2002. Batorliget elovilaga-ma,
Debrecen; Botnariuc, N. si Tatole, V. (ed.). 2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Muz. Ist. Nat.Grigore Antipa, Bucuresti; Fuhn, I.
E. (1960) Fauna Republicii Populare Romne. Amphibia; Editura Academiei R.P.R., Bucureti; Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961) Fauna
Republicii Populare Romne. Reptilia; Editura Academiei R.P.R., Bucureti; Ghira, I., si colab. 2002 - Mapping of Transylvanian
Herpetofauna. Nymphaea- Folia Naturae Bihariae, Oradea, XXIX, pp: 145-201; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. 2003. Contributions to the
knowledge of the distribution of Rana arvalis Nilss. 1842 in the north-western region of Romania Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom.
RO04 2.676.-Pdurea Urziceni, Comuna Urziceni + 0,16 Rezervaie natural
RO04 2.677.-Dunele de nisip Foieni + 0,05 Rezervaie natural
RO04 2.679.-Mlatina Verme + 0,07 Rezervaie natural
J031SM GRADINA CAILOR + 1,545
110 A 60 - Utilizarea pesticidelor 167 A 1 - Exploatare fara replantare
180 A 1 - Incendiere 100 B 50 - Cultivare
140 B 20 - Pasunatul 102 C 20 - Cosire/Taiere
166 C 10 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
161 A 20 - Plantare de pdure
810 B 50 - Drenaj 120 B 20 - Fertilizarea
230 B 30 - Vanatoare 701 A 10 - Poluarea apei
300 C 2 - Extragere de nisip si pietris 954 C 10 - Invazia unei specii
421 B #### - Depozitarea deseurilor menajere 320 B 0,1 - Mine
400 A 5 - Zone urbanizate, habitare umana 150 B 30 - Restructurarea detinerii terenului agricol
853 A 2 + Managementul nivelelor de apa
100 A 50 - Cultivare 110 B 10 - Utilizarea pesticidelor
120 B 20 - Fertilizarea 140 B 15 - Pasunatul
170 B 5 - Cresterea animalelor 421 B 2 - Depozitarea deseurilor menajere
511 C 2 0 Linii electrice 701 C 5 - Poluarea apei
X., 2003; Covaciu-Marcov, S-D. si colab. Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania,
Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003; Banarescu, P. 1964.Fauna RPR vol.XIII. Pisces-Osteichthyies. Ed. Acad. RPR,
Bucuresti; Beldie, Al.1979. Flora Romaniei.Ed. Acad. RSR, Bucuresti, 2 vol.; Vilhelm, Al. si Ardelean, G. 2003.Contributii la cunoasterea
faunei ihtiologice a Campiei Careiului in Romania, Nymphaea-Folia Naturae Bihariae, Oradea.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 144/06.07.2010, Administrator:Fundaia Freies Europa Weltanschauung str. Cmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Pentru rezervaiile naturale Pdurea Urziceni, Mlatina Verme i Dunele de nisip Foieni incluse n Cmpia Careiului custodele Societatea
Carpatin Ardelean Satu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele care au fost depuse la APM Satu Mare i urmeaz s fie avizate de ctre
CMN - Academia Romn. n data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analiz proiectele Planurilor de management pentru
rezervaiile naturale Pdurea Urziceni,Dunele de nisip Foieni i Mlatina Verme.Pdurile aflate n proprietatea statului(domeniu public
naional) sunt administrate de ctre Direcia Silvic Satu Mare prin amenajamentele silvice aprobate de ctre RNP Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0020_47_Corynephorus_canescens_Simian_foto_Radovet_D.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_dune_impadurite.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_Padure_pe_dune_de_nisip.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_47_Pulsatila_Simian_foto_Radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0020_57_Campia_Careiullui_Gradina_cailor_Urziceni_Corine_Biotop.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Broasca_de_pamant_(Pelobates_fuscus).jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Dune_de_nisip_cu_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Habitate_de_duna_si_interduna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_T
ypha_latif
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Mlastina_Vermes__vegetaie_de_mlastina_Phragmmites_australi
s.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Padurea_de_frasin_Urziceni_colonie_de_Ardea_cinerea.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului_Pulsatilla_pratensis_ssp_hungarica.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia_Careiului__Hyla_arborea.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Campia__Careiului_Dunele_de_nisip_Foieni.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Mlastina_Vermes_vegetatie_de_mlastina_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0020_57_Peisaj_caracteristic_Campiei_Careiului.jpg Man Ioan - APM-SM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0021
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0016 J Cmpia Nirului - Valea Ierului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cmpia Ierului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 15' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
21.283
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
98
Max.
147
Med.
108
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 27' 29''
RO065 Satu Mare 36
RO061 Bihor 64
3150 14 B C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3130 11 B C C B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
40A0 6 C B B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
92A0 5 C C B C Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
3270 7 B C B B Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
alpin
3260 0,1 C C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
91F0 1 C C C C Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
1530 50 B C B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
91I0 2 C C C C * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
1188 Bombina bombina C C B C B
1220 Emys orbicularis C C B C B
1166 Triturus cristatus P C B B B
1193 Bombina variegata R C C B C
1993 Triturus dobrogicus P C B B B
2011 Umbra krameri R B B B B
1149 Cobitis taenia C C B C B
1124 Gobio albipinnatus RC C B C B
1145 Misgurnus fossilis RC C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C A C A
1052 Euphydryas maturna P C C C C
1060 Lycaena dispar P C C C C
1078 Callimorpha quadripunctaria P B B C C
4056 Anisus vorticulus R A B C B
4036 Leptidea morsei P?
1428 Marsilea quadrifolia R C C C C
4081 Cirsium brachycephalum R A B B B
1516 Aldrovanda vesiculosa R B B C B
A Bufo bufo C C A Bufo viridis C C
A Hyla arborea RC C A Pelobates fuscus C C
A Rana arvalis C C A Rana dalmatina C C
A Rana esculenta RC C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris C A F Carassius carassius P A
F Lota lota P A P Salvinia natans RC C
P Stratiotes aloides R A R Coronella austriaca R C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis RC C
R Natrix natrix P A
Puni 27 N14 231
Situat n sectorul nordic al Cmpiei de Vest, valea joas a Ierului strbate o distan de circa 85 km, avnd o lime ce variaz ntre 5 i 15
km. Valea Ierului are aspectul unui culoar mai cobort ntre cmpia nalt a Marghitei (180 220 m) la est i Cmpia Careiului (140 160 m)
la vest. Cmpia Ierului s-a format n locul unui strvechi an tectonic care pn la nceputul holocenului era albia de scurgere a ntregului
sistem hidrografic al Tisei superioare. n urma lucrrilor de hidroameliorare efectuate n perioada 1968 - 1980 aspectul regiunii s-a schimbat
radical. n locul mlatinilor i blilor de odinioar au aprut terenuri agricole ntinse. n urma activitilor antropice s-a modificat mult i
compoziia florei i faunei, nu numai datorit desecrilor ci i defririlor, deselenirii, chimizrii etc.n prezent vechile habitate caracteristice
vii Ierului cu flora i fauna specific se mai ntlnesc numai insular ca de exemplu: staiunea Lacul Vrgat de la Scuieni,mlatina de la
Dindeti (polderul de la Andrid), srturile de la Hotoan, mlatinile din zona Slacea-Galopetru - Tarcea, Lacul Fazanului i aniniurile de la
Diosig, staiunea de broate de mlatin (Rana arvalis ) de la Andrid etc.
Valea Ierului cuprinde o parte din rmiele ntinselor zone umede din aceast zon a rii. Este caracterizat prin o varietate a habitatelor
semi-naturale, fnee, puni, tufriuri, terenuri arabile extensive, pduri de foioase, lacuri de acumulare, heletee i zone mltinoase.
Este propus ca SIC pentru conservarea a 6 habitate de interes comunitar din care dou sunt prioritare: 40AO* Tufriuri subcontinentale
peri-panonice i 6250* Pajiti stepice panonice pe loes, 2 specii de mamifere (Lutra lutra, Spermophylus citellus),4 specii de amfibieni i
reptile( Bombina bombina, B. variegata, Triturus cristatus,Emys orbicularis), 5 specii de peti(Cobitis taenia, Gobio alpinnatus, Misgurnus
fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri), 4 specii de insecte(Colias myrmidone, Euphrydias maturna , Leptidea morsei,Lycaena
dispar) i 5 specii de plante(Aldrovanda vesiculosa, Carex acuta*, Cirsium brachycephalum , Eleocharis carnicola, Marsilea quadrifolia) de
interes conservativ comunitar.
Urmtorii factori afecteaz negativ conservarea biodiversitii i a habitatelor din situl propus :
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari,
folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni)
datorit ncetrii activitilor agricole ca punatul sau cositul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul prului 5.
industrializare i creterea zonelor urbane 6. arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor) 7. reglarea cursului prului 8. nmulirea
necontrolat a speciilor invazive 9. defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari 10. tierile
selective a arborilor n vrsta sau a unor specii 11. adunarea lemnului pentru foc 12. mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni,
fnae etc.) 13. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor).
Situl a fost propus de ctre Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare (EKE). n judeul Satu Mare Polderul de la Andrid (706 ha : 340,76 ha
arabil, 61,58 ha fnee, 215,86 ha puni i 87,78 ha neagricol - proprietate public i privat)i Mlatina de la Piru Nou (250 ha - proprietate
privat) sunt in curs de a fi propuse ca zone protejate de interes judeean .
n judeul Satu Mare n situl Cmpia Ierului pajistile, terenurile cultivate si zonele mlstinoase sunt proprieti private sau aparin domeniului
public local al comunelor Andrid, Tiream,Cua,Santu i Pir i domeniului public naional al statului (diguri,pduri etc.).
4.6 Documentaie:
1.Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi Flora, vegetatia, fauna i ecologia nisipurilor din nord vestul Romniei, Edit. Daya, Satu Mare, 2005,
pag.1-732;
RO04 2.183.-Complexul hidrografic Valea Recea * 0,07 Rezervaie natural
100 B 5 - Cultivare 110 B 4 - Utilizarea pesticidelor
701 B 10 - Poluarea apei 810 A 50 - Drenaj
952 A 5 - Eutrofizarea 954 B 2 - Invazia unei specii
167 C 3 - Exploatare fara replantare 190 C 5 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
100 B 10 - Cultivare 140 B 5 + Pasunatul
150 C 5 - Restructurarea detinerii terenului agricol 320 C 1 - Mine
701 B 3 - Poluarea apei 810 B 2 - Drenaj
2.Gavril Ardelean Fauna judetului Satu Mare, Vasile Goldi University Press, 1998, pag. 1-515;
3.Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi Flora i fauna Vii Ierului (nainte i dup asanare), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1-675;
4.Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole Cartea roie a vertebratelor din Romnia, Edit. Academiei, Bucureti, 2005;
5.Srbu A., Smaranda D., Pascale G., ndrumtor de practic botanic, Carol Karacsonyi, Lacul Cico Scueni;
6.I. Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvania Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, pag. 145-201, Oradea.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n judeul Satu Mare sunt luate msuri provizorii de protecie pentru propunerile de rezervaii naturale de interes local Polderul de la Andrid -
Primria Andrid i Mlatina de la Pir - Primria Pir.Situl Cmpia Ierului pSCI este inclus p
n judeul Satu Mare nu sunt elaborate regulamentul i planul de management pentru aceast propunere.n documentaiile naintate ctre
Primriile Andrid i Pir sunt prevzute msurile de protecie necesare pn la definitivarea declarrii acestor zone ca rezervaii naturale
protejate de interes local.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid-_vegetatie_de_balta.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_inundat_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vedere_generala.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polderul_de_la_Andrid_vegetatie_de_balta2.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0021_57_Polder_de_la_Andrid_-_Cygnus_olor.jpg Man Ioan - APM-SM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0022
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0054 J Lacul Dunreni
ROSPA0039 J Dunre - Ostroave
ROSPA0017 J Canaralele de la Hrova
ROSPA0002 F Allah Bair - Capidava
ROSPA0012 J Braul Borcea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Canaralele Dunrii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 4' 41''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
25.943
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
133
Med.
14
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 24' 36''
RO035 Ialomia 22
RO023 Consanta 51
RO032 Calarai 27
Isoto-Nanojuncetea
40C0 1 B B B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
62C0 10 B B B B * Stepe ponto-sarmatice
alpin
91I0 0,38 C C B C * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
91M0 0,19 B C B C Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91AA 0,76 B B B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
92A0 38 B B A A Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
92D0 0,02 C C B C Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
6440 0,5 B C B B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
91F0 1 B B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
3150 0,01 B C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
1355 Lutra lutra P? D
1220 Emys orbicularis P C B C B
1219 Testudo graeca P C B C B
1993 Triturus dobrogicus P C B C B
4125 Alosa immaculata P R C B B B
1124 Gobio albipinnatus P C B C B
1160 Zingel streber P B B C B
4127 Alosa tanaica P R C B B B
2555 Gymnocephalus baloni P B B B B
2484 Eudontomyzon mariae P C C C C
1146 Sabanejewia aurata P C C C C
4056 Anisus vorticulus R D
2079 Moehringia jankae V B B A B
2236 Campanula romanica R B A A B
P Allium saxatile A P Asparagus verticillatus A
P Campanula romanica C P Celtis glabrata A
P Festuca callieri A P Gagea bulbifera A
P Iris suaveolens A P Jasminum fruticans A
P Koeleria lobata A P Muscari neglectum A
P Ornithogalum amphibolum C P Paliurus spina-christi A
P Paronychia cephalotes A P Periploca graeca A
P Thymus zygioides A
Ruri, lacuri 31 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
Bine reprezentate sunt habitatele de stncrie (calcare)i cele cu vegetaie de margini de ape. Apele fluviului Dunrea constituie un factor
determinant n prezena unei avifaune bogate i diverse asociate tipurilor de habitate.
Pe teritoriul sitului se gasete rezervaia arheologic a cetii Carsium (nfiinat de Traian n anul 103 d.I.H.), rezervaiile geologice Locul
Fosilifer Cernavod i Punctul Fosilifer Movila Banului i rezervaia geologic i paleontologic Reciful Neojurasic de la Topalu.
Situl prezint o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pn la cele xerofile, incuznd pajiti , tufriuri, pduri,etc.
ntre aceste habitate cel mai reprezentativ, att ca suprafa ocupat n sit (30%) ct i la nivel naional (11%) este habitatul 92A0 Salix alba
and Populus alba galleries. Acesta include suprafee importante de arborete excluse, nc de la formare , de la intervenii silvice, ce pot fi
considerate ca pduri virgine (situate n special pe ostroave ), precum i arborete cu arbori seculari (plopi n special) pe suprafee de ordinul
zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc).
Locul secund ca importan l ocup habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezint aproximativ 2,5% din suprafaa naional
a habitatului, reprezentat pe unele suprafee prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii ameninate
incluse n lista roie naional (Oltean et al. , 1999).
Cea mai important dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai important zon din sit este rezervaia
natural Celea Mare Valea lui Ene. Dintre asociaiile endemice de step petrofil trebuie subliniat prezena cenotaxonilor Sedo hillebrandtii
Polytrichetum piliferi i Agropyro brandzae Thymetum zygioidi, rspndite predominant n nordul sitului , ntre Ghindreti i Hrova.
Habitatul 40C0* Tufriuri de foioase Ponto Sarmatice include i dou asociaii rare la nivel naional, de mare valoare conservativ,
respectiv Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis i Paliuretum spinae christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999).
Dei reduse ca suprafa, pdurile xeroterme incluse n habitatele 91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. , 91 M0
Pduri balcano-panonice de cer i gorun , 91AA* Vegetaie forestier cu stejar pufos, prezint o importan deosebit, inclusiv din punct de
vedere paleoecologic, reprezentnd ultimele vestigii ale pdurilor de coast ce au constituit calea de migraie a speciilor forestiere din
Peninsula Balcanic spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pacovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste pduri este protejat
n rezervaiile Pdurea Bratca, Pdurea Cetate i Celea Mare-Valea lui Ene.
Dei nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociaia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezint o
importan tiinific deosebit, fiind foarte rare i endemice pentru Dobrogea.
Situl constituie principala cale de migraie a speciilor de plante n general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanic spre
Dobrogea de Nord i Delta Dunrii (ex. Periploca graeca), fiind situat i pe una din cile principale de migraie pentru psri, fapt pentru care a
fost i propus ca SPA. n acelai timp situl constituie o zon vital pentru reproducerea i migraia sturionilor i a altor specii de peti.
Includerea Cursului Dunrii n sit este esenial pentru asigurarea continuitii ct i pentru transportul de ctre apele fluviului a organelor de
reproducere (semine, lstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaz propagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dunrii.
-Efectuarea de plantaii n cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, i mai puin 91AA i 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie.
- exploatri forestiere i alte tipuri de lucrri silvice n habitatele 92 A0 i 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex.
Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste intervenii fiind de intensitate redus.
- poluri ale apelor Dunrii, ndeosebi cu hidrocarburi (potenial i radioactive sau cu metale grele )- intensitate redus.
- dragarea unor sectoare de Dunre (ex. Cochirleni- Cernavod) i perspectiva efecturii de astfel de lucrri i n alte sectoare, urmate de
refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri.
- Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene n sit i n vecintatea acestuia .
Activiti i consecine n interiorul sitului
A- mare, B-medie, C- mic
Grazing - medie; 10%; negativ-neutr (funcie de intensitate)
Forest planting -medie; 30%; negativ
Removal of dead and dying trees - medie; 10%; negativ
Burning - mic 5%; negativ
Hunting medie; 50%; negativ
Collection - mic 1%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,0001%; negativ
Roads , motorways - mic 0,0001%; negativ
Camping and caravans - mic 0,0001%; negativ
Water pollution mic 0,01%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,001%; negativ
Noise nuisance (barje, circulaie naval)- mic 0,001%; negativ
Dykes, embarkments, - mic 5%; negativ
Invasion by a species - mic 0,01%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 5%; negativ
Quarries - mic negativ
Continous urbanization mic negativ
Discontinous urbanization mic negativ
Dispersed habitations - mic negativ
Disposal of house waste - mic negativ
Disposal of industrial waste - mic negativ
Roads , motorways - mic negativ
Electricity lines - mic negativ
Pipe lines - mic negativ
Camping and caravans - mic negativ
Motorized vehicle - mic negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic negativ
Noise nuisance- mic negativ
Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativ
Aria natural protejat Canaralele de la Hrova (monument al naturii) a fost declarat iniial arie protejat prin DCPJ 425/1970, ulterior prin
Legea 5/2000. Rezervaia Natural Pdurea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarat prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de
arie natural protejat pentru noi zone.Locul Fosilifer Cernavod (monument al naturii) a fost declarat iniial arie protejat prin DCPJ
425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.Reciful Neojurasic Topalu (monument al naturii) a fost declarat iniial arie protejat prin DCPJ 31/1980,
ulterior prin Legea 5/2000. Punctul Fosilifer Movila Banului (monument al naturii) a fost declarat iniial arie protejat prin DCPJ 425/1970,
ulterior prin Legea 5/2000.
Aria natural protejat (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hrova este proprietate de stat (domeniul public i privat al
Primriei Oraului Hrova). Rezervaia Pdurea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate public de stat (fond forestier n administrarea
RNP, D.S. Constana, O.S. Hrova).Ariile protejate Locul Fosilifer Cernavod, Reciful Neojurasic Topalu i Punctul Fosilifer Movila Banului
(monumente ale naturii-categoria III IUCN) aparin domeniului public.
4.6 Documentaie:
RO03 0,04 Categoria III IUCN RO04 0,01 Categoria IV IUCN
RO03 2.352.-Reciful neojurasic de la Topalu * 0,03 Monument al naturii
RO03 2.354.-Locul fosilifer Cernavod * 0,01 Monument al naturii
RO03 2.355.-Locul fosilifer Movila Banului * 0,00 Monument al naturii
RO04 2.369.-Canaralele din Portul Hrova * 0,01 Rezervaie natural
J089CL MOROIU * 0,937
160 C 25 0 Managementul forestier general 400 A 20 - Zone urbanizate, habitare umana
504 A 10 - Porturi
100 B 15 0 Cultivare 140 A 15 - Pasunatul
400 A 15 - Zone urbanizate, habitare umana 502 A 10 - Drumuri, drumuri auto
Bucureti, 1964.
Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 153/07.07.2010, Administrator:RNP-ROMSILVA Direcia Silvic Constana str. I.C. Brtianu, nr. 250, Constana, jud.
Constana 0241 61 10 35,0372 70 21 00Fax-0241 61 58 71 office@constanta.rosilva.ro
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0022_66_DSC00429.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_Locul_fosilifer_Cernavod_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_Reciful_neojurasic_de_la_Topalu.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0022_66_strate_fosilifere_Cernavod_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0023
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cascada Miina
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 34' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
219
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
955
Max.
1297
Med.
1147
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 45' 23''
RO026 Vrancea 100
6520 30 B C A B Fnee montane
9110 15 B C A B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91V0 15 B C A B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
1352 Canis lupus 1-2 i 3-5 i C A C A
1193 Bombina variegata RC C B C C
M Capreolus capreolus 5-10 i A M Cervus elaphus 10-25 i A
M Felis silvestris 3-10 i A
Situl Cascada Miina ocup o suprafa de 183,5 ha, situat n bazinul superior al Prului Miina, afluent al prului Nruja. Relieful este
dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorit crora ntr-o zon marcat de o pnz de ariaj si o falie invers, s-a format si
Cascada Miina cu o rupere de pant de peste 12 m. Desi zona ariei protejate este mai putin studiat, din punct de vedere floristic, au fost
identificate 122 specii de plante superioare a cror pondere, dup originea fitogeografic, este asemntoare cu aceea intlnit in ariile
protejate invecinate, din Cheile Nrujei : specii eurasiatice - 40 % , europene - 39 %, cosmopolite - 11 %, circumpolare - 6 %, si endemice - 4
%.
Habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum si Paduri acidofile cu Picea
adapostesc pe lng numeroasele specii de flor si faun de interes comunitar, populaii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus
RO04 2.818.-Rezervaia natural Cascada Miina * 78,77 Rezervaie natural
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C 1 - Drumuri, drumuri auto
900 B 5 - Eroziunea 624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protecte
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Valoarea tiinific i spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a Cascadei Miina,in special, justific in aceeai msur interesul stiintific
si cel turistic al arealului, dar reprezint argumente care susin meninerea i conservarea habitatelor. n cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea, au fost realizate actuni de observaii i de monitorizare
care relev o importan deosebit a zonei pentru populaiile de carnivore mari. S-au identificat rute de deplasare bine definite ale haitelor de
Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de hranire sau de adpost i crestere a
puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigur, numeroase posibiliti de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Considerentele pe baza crora a fost propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i Psri ale Uniunii Europene; existena unor
habitate forestiere compacte, protejarea i meninerea integralitii a trei habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit
Natura 2000 se nscrie n procesul de organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor
la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbur, reprezentat aici de domeniul fliului.
Mentinerea integralitaii acestui sit este esential pentru asigurarea functionalitii reelei de protecie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu in special pentru ursii care se deplaseaz toamna spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole.
Impactul antropic este redus datorit accesibilitii dificile a terenului, lipsei drumurilor forestiere, precum i a msurilor de prevenire a
exploatrii de parchete n zon, urmare a instituirii regimului de protecie ca rezervaie natural.
Utilizarea terenurilor este dominat de activitile legate de fondul forestier i creterea animalelor. In cazul dezvoltarii turismului in
acest areal este posibila perturbarea zonelor favorabile pt carnivorele mari.
Derularea proiectului Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea de ctre Agentia de Protecie a Mediului Vrancea n
colaborare cu o serie de instituii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucureti,
finanat de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
judeul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezervaie natural inc din anul 1992,
prin declararea ca zon protejat de interes local (Hotararea Consiliului Judeean Vrancea nr.12/1992)
Proprietatea terenurilor in cadrul sitului propus este distribuit dupa cum urmeaz: U.a. 24,26,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)-
RNP, U.a. 37,38,46,47,69,70,U.P. III Verdele(cf. amenajament 1998)-Obtea Spineti.
4.6 Documentaie:
. 1.CIURESCU,St.- 1996- Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea . XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2.CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
3.*** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
LIFE02/NAT/RO/8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei
4.*** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei
5.*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
6 *** Planurile de amenajamente silvice i hrtile arboretelor (1:20 000), Directia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n zona de
implementare a proiectului)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 C 30 - Pasunatul 160 A 100 0 Managementul forestier general
220 C 2 0 Pescuit sportiv 230 C 70 - Vanatoare
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 1 0 Drumuri, drumuri auto
624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 900 B 25 - Eroziunea
943 B 2 - Alunecarile de teren
arie protejat atribuit in custodie prin convenia nr.2/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrncene - Ocolul Silvic Nruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de ctre custodele rezervaiei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:ntrirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din judeul
Vrancea, finanat de Comisia European, Agenia de Protecie a Mediului are obligaia elaborrii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in reeaua local de protecie a carnivorelor mari si n reeaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor
conceput si aprobat de catre autoritile publice locale i judeene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafaa sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0023_68_rosalia_alpina._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0023_68_urs_monitorizat.._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0023_68_urs_monitorizat._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0024
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0129 F Masivul Ceahlau
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ceahlu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 56' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.737
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
666
Max.
1877
Med.
1158
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 57' 19''
RO014 Neam 100
6520 10 A C A A Fnee montane
4060 1 A B A A Tufriuri alpine i boreale
8310 0,5 C C B B Peteri n care accesul publicului este interzis
91E0 0,1 B C A B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
6110 1 A B A A * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
9420 3 A A A A Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
8210 0,1 A C A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
3240 0,1 C C C B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
4080 0,01 C C C B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
9180 0,01 C C B C * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
alpin
1354 Ursus arctos RC C B C B
1361 Lynx lynx RC C B C B
1323 Myotis bechsteini R D
1324 Myotis myotis C C B C B
1193 Bombina variegata C C A C A
1166 Triturus cristatus R C A C A
2001 Triturus montandoni RC C A C A
1163 Cottus gobio P P C B C B
4066 Asplenium adulterinum R B A C A
4070 Campanula serrata C C A C A
1902 Cypripedium calceolus R B A C A
1903 Liparis loeselii R B A C A
4116 Tozzia carpathica R C A C A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B A C A
A Rana temporaria C A A Triturus alpestris P C
I Erebia gorge P C I Sciocoris umbrinus R A
M Capreolus capreolus P C M Cervus elaphus P C
M Chionomys nivalis P C M Dryomys nitedula C A
M Eliomys quercinus R C M Eptesicus serotinus C C
M Erinaceus europaeus P C M Felis silvestris V A
M Lepus europaeus P A M Martes martes P C
M Meles meles RC A M Microtus agrestis P A
M Muscardinus avellanarius C A M Mustela erminea R A
M Mustela nivalis V A M Mustela putorius P A
M Ondatra zibethicus P D M Pipistrellus pipistrellus P C
M Plecotus auritus P C M Rupicapra rupicapra P C
M Sciurus vulgaris C A M Sicista betulina R A
M Sorex alpinus P C M Sorex araneus C C
M Sorex minutus R C M Sus scrofa C A
M Vespertilio murinus R A M Vulpes vulpes C A
P Achillea oxyloba ssp. schurii R D P Aconitum napellus ssp. firmum R D
P Arnica montana C C P Artemisia eriantha R C
P Asperula carpatica V B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cerastium transsilvanicum V B P Cetraria laureri V C
P Draba haynaldii V C P Eritrichium nanum ssp. jankae R B
P Gomphus clavatus V C P Helictotrichon decorum R B
P Hepatica transsilvanica R B P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Pedicularis baumgartenii R B P Plantago atrata ssp. carpatica V C
P Poa rehmannii R D P Primula elatior ssp. leucophylla C D
P Sarcosphaera coronaria V C P Scabiosa lucida ssp. barbata V B
P Sempervivum montanum ssp. carpaticum V C P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D P Telochistes chrysophthalmus V C
P Thesium kernerianum V B P Thymus bihoriensis R B
P Thymus comosus R B P Typha shuttleworthii R C
P Usnea longissima V C R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P C R Lacerta agilis C C
R Natrix tessellata R C R Vipera berus V A
Puni 3 N14 231
S-au identificat urmatoarele asociatii vegetale:
Artemisio eriathae- Gypsophiletum petraeae- pe Piatra Lata, Varful Toaca, Ocolasul Mare;
Saxifrago moschatae- Drabetul kotschyi-pe varfurile Toaca si Panaghia;
Potentillo chrysocraspedae- Festucetum airoidis-pe platoul culmii principale a Ceahlaului;
Empetro- Vaccinietum gaultherioidis- pe Ocolasul Mare si platou la Piatra lui Ghedeon;
Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis- in subetajul superior al Ceahlaului;
RO02 99,29 Categoria II IUCN RO01 4,76 Categoria I IUCN RO03 0,01 Categoria III IUCN
RO01 2.641.-Polia cu crini * 4,76 Rezervaie tiinific
RO02 J-Ceahlu * 99,29 Parc naional
Violo declinatae- Nardetum- in etajul montan superior si subalpin;
Diantho tenuifolii- Festucetum amethystinae- in etajul subalpin;
Seslerio bielzii- Caricetum sempervirentis- pe Ocolasul Mare si Toaca;
Festuco rubrae- Agrostetum capillaris- in pajistile din subetajele montan inferior si mijlociu;
Symphyto cordati- Fagetum- in partea inferioara a muntelui Ceahlau;
Pulmonario rubrae- Fagetum- larg raspandite in muntele Ceahlau;
Hieracio rotundati- Piceetum- la 1100-1700 m altitudine;
Saxifrago cuneifoliae- Laricetum- in rezervatia forestiera Polita cu Crini, pe Piatra cu Apa si pe stancariile de sub Ocolasul Mic;
Rhododendro myrtifolii- Pinetum mugi- pe Piatra Lata de sub Ocolasul Mare, la sud si sud-est de Piatra Ghedeonului, sub versantul estic al
Ocolasului Mare, la intrarea in Jgheabul lui Voda,la sud de Varful Toaca, pe Detunata, la nord si nord-est de Varful Panaghia;
Campanulo abietinae- Juniperetum sibiricae- in etajul subalpin;
Campanulo abietinae- Vaccinietum myrtilli-la limita superioara a molidisurilor.
Flora se caracterizeaza prin 1250 taxoni plante inferioare si 1540 specii de cormofite.Flora vasculara reprezinta 36% din flora Romniei si 65%
din cormofitele judetului Neamt din care 61 specii protejate, monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Fauna este
reprezentata de numeroase specii de nevertebrate si de vertebrate.
Nevertebratele sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii clasificate n numeroase ordine apartinnd claselor de viermi, moluste,
crustacee, miriapode, arahnide si insecte. Vertebratele sunt reprezentate prin:10 specii amfibieni,12 specii reptile,60 specii pasari(ceea ce
reprezinta una dintre cele mai mari diversitati avifaunistice existente n zona montana a Romniei),30 specii de mamifere.
-Accesul auto pe DJ155F ( trei sectoare din drum trec pe teritoriul parcului)
-Taieri ilegale de arbori
-Colectare neautorizata de plante medicinale si fructe de padure
-Constructii neautorizate
-Gestionarea deseurilor de la cabanele si alte utilitati existente in parc
-Alunecari de teren pe taluzuri (DJ 155F si drumuri forestiere)
-Legea nr. 5 privind Aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea III-a (Zone protejate de interes national), punct 1.0 (
Rezervatii ale bosferei, parcuri nationale si naturale), litera J : Ceahlau, judetul Neamt, suprafata: 8 396,00 ha.
-Hotararea nr. 230 din 04.03.2003 publicata in M.O., partea I, nr. 190 din 26.03.2003 privind Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, anexa nr. 1, sectiunea III (Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor
nationale si parcurilor naturale si descrierea limitelor, litera j Parcul National Ceahlau, suprafata: 7742,5 ha.
-Contractul de administrare al Parcului National Ceahlau nr. 821/ 31.05.2004. Parti contractante: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si
Consiliul Judetean Neamt. Obiectul contractului: administrarea PNC de catre Consiliul Judetean Neamt printr-o structura de administrare
aflata in subordinea sa.
Suprafata totala 7742.5 ha din care padure- 7321.95 ha ( 94.56 %), pasune si gol alpin- 420.5 ha (5.44%).
Padure: 7169.12 ha (97.90%)- RNP Directia Silvica Piatra Neamt
60.5 ha (0.08%)- Mitropolia Moldovei
146.78 ha ( 2%)- Proprietate privata
Pasune: 110 ha (26,15%)- Consiliul Local Ceahlau
4.6 Documentaie:
1. Burduja C., 1962, Muntele Ceahlu. Flora i vegetatia. Ocr. Nat., 6, p. 63-92
2. Mititelu D., 1989, La flore vasculaire du mont Ceahlu. An. t. Univ. Al. I. Cuza Iai, t. XXXV, s. IIa, Biologie vegetal (supl.), p. 55-65
3. Srbu I., Oprea Ad., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova. Situatia lor actual. Jud. Neamt, Grant no.
44/MEC
4. Zanoschi V., 1971, Flora i vegetatia masivului Ceahlu. Tez de doctorat. Univ. Cluj-Napoca
5. Srbu I., Zundorf H., 1993, Contributii la rspndirea speciei Thseium kernerianum Simk. n Romnia. Bul. Grd. Bot. Iai, t. 4, p. 111-113
6. Srbu I., Oprea Ad., 2002, Field Report. National Grassland Inventory-Romania
7. Toma M., col., 1966, Date noi asupra florei micologice a Ceahlului. An. t. Univ. Al. I. Cuza Iai, Biol., 12 (2): 393-398
8. Burlacu L., 1979, Flora i vegetatia lichenologic din Masivul Ceahlu. Ocr. nat. nemtene, a VIa Ses. de comunic., Conservarea naturii pe
baze ecologice , Piatra Neamt
9. Papp C., 1933, Contributiune la Bryogeographia Masivului Ceahlu. Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., LII
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO03 2.642.-Cascada Duruitoarea + 0,01 Monument al naturii
J053NT POLITA CU CRINI - CEAHLAU * ######
102 B - Cosire/Taiere 150 B - Restructurarea detinerii terenului agricol
140 B 0 Pasunatul 164 C + Curatarea padurii
243 B - Braconaj, otravire, capcane 421 C - Depozitarea deseurilor menajere
502 C - Drumuri, drumuri auto 608 C 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
162 C 30 + Plantare artificiala 511 C 0 Linii electrice
102 B 10 + Cosire/Taiere
102 B 0 Cosire/Taiere 140 B 0 Pasunatul
150 C - Restructurarea detinerii terenului agricol 160 B 0 Managementul forestier general
170 B - Cresterea animalelor 171 C 0 Furajare stocuri de animale
220 C 0 Pescuit sportiv 230 B 0 Vanatoare
243 B - Braconaj, otravire, capcane 403 C 0 Habitare dispersata
421 C 0 Depozitarea deseurilor menajere 422 C - Depozitarea deseurilor industriale
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
600 A 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna 608 C 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 690 C - Alte impacte determinate de turism si recreere
ce nu au fost mentionate mai sus
701 C 0 Poluarea apei 810 C - Drenaj
Administrator-Consiliul Judetean Neamt, Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau
Constituire si functionare:
HCJ 55/1 sept 2004 privind infiintarea Directiei judetene de administrare a Parcului National Ceahlau si salvare in
Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau a intocmit Regulamentul de organizare si functionare a parcului ce urmeaza a fi aprobat
de Consiliul Stiintific .
Plan de management nu exista.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0024_81_brandusa.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Caciula_Dorobantului.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Campanula.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_CASCADA_DURUITOAREA_-_Monument_al_naturii.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_COLT.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Degetar_galben.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Dryas_octopetala.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_FLORI_DE_COLT.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Gentiana.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Gentiane.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Jneapan.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Larice,_Zada_sau_Crin.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_PARCUL_NATIONAL_CEAHLAU-Cascada_Duruitoarea.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0024_81_Virful_Toaca_in_ceata.jpg Miron Roxana - APM-NT
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0025
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0097 J Pescria Cefa - Pdurea Rdvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cefa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 39' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.268
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
84
Max.
107
Med.
93
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 53' 52''
RO061 Bihor 100
alpin
3160 30 B B C B Lacuri distrofice i iazuri
1530 20 B B B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1318 Myotis dasycneme P P B C A B
1188 Bombina bombina P C B C B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
4045 Coenagrion ornatum R A B C B
A Hyla arborea P C A Pelobates fuscus RC C
A Rana arvalis P A A Rana dalmatina P A
A Triturus vulgaris C A M Felis silvestris R C
M Ondatra zibethicus RC D M Pipistrellus kuhlii R C
M Pipistrellus nathusii R C P Alisma plantago-aquatica RC D
P Artemisia santonicum ssp. santonicum RC D P Camphorosma annua RC D
P Corydalis cava C D P Elatine alsinastrum C D
P Festuca pseudovina RC D P Iris spuria R A
P Limosella aquatica C D P Lindernia procumbens C C
P Plantago schwarzenbergiana R A P Polygonatum latifolium RC D
P Polygonatum officinale RC A P Puccinellia limosa RC D
P Rorippa amphibia RC D P Rorippa sylvestris spp. kerneri RC D
P Trapa natans R C P Trifolium ornithopodioides V D
P Utricularia neglecta R D P Wolffia arrhiza R D
R Lacerta agilis P C R Natrix natrix RC C
Ruri, lacuri 14 N06 511, 512
Puni 45 N14 231
Rezervatia natural Pdurea Rdvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hrnire si de cuibrit pentru un foarte mare numr de psri protejate pe plan
european si mondial. Aceast zon umed cu important avifaunistic deosebit se afl pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejat Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se regsesc pe listele Directivelor Psri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Rezervatia natural Pdurea Rdvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o zon umed cu important
avifaunistic deosebit prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hrnire si de cuibrit pentru un foarte mare numr de psri protejate pe plan
european si mondial. Aceasta zon umed cu important avifaunistic deosebit se afla pe culoarul de migratie avifaunistic Panono - Bulgar
si de asemenea se invecineaz pe frontier cu aria protejata Biharugra, parte component a Parcului National Koros - Maros din Ungaria.
Numeroase specii de plante, animale si habitate se regsesc pe listele Directivelor Psri 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
ntinsele suprafete acvatice formate din helesteele pescresti de la Cefa, atrag numeroase psri, mai ales n perioadele de migratie, ntreaga
zon constituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului umed, constituind un loc de popas si de cuibrit, mai ales datorit
conditiilor trofice exceptionale pe care le ofer, ct si prin asezarea geografic favorabil din punct de vedere climatic, prin izolarea relativ si
nu n ultimul rnd prin ntainderea suprafetelor acvatice.
Pentru reabilitarea siturilor afectate ecologic protejarea siturilor vulnerabile, pentru implementarea proiectelor de cooperare transfrontalier
prin mbunrea i dezvoltarea infrastructurii privind protecia mediului, A.P.M. Bihor a ncheiat Acord de parteneriat cu Direcia Silvic Bihor,
ca urmare a inteniei de realizare a proiectului Culoar romano- maghiar de conservare a biodiversitii, cu sprijinul financiar al Programului
Phare CBC 2003 i al Regiei Natinale a Pdurilor. Acest proiect sprijin conservarea i dezvoltarea Rezervaiei Naturale Rdvani i a zonei
umede a heleteelor Cefa, prin protectia biodiversitii n regiunea de frontier dintre Romnia i Ungaria. Situl propus reprezint extinderea
Rezervaiei Naturale Pdurea Rdvani cu Helesteele Cefa, n continuarea Ariei protejate Biharugra, Ungaria.
Dec. nr. 251/1981, HCJ. nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Proprietari: n fond forestier, proprietar Regia Naional a Pdurilor. Este situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cefa i Mdras; n
prezent, pe structura i dotrile fostei intreprinderi piscicole Cefa - infiinat n 1953 i a cresctoriilor piscicole Cefa, Homorog, Tmada i
Rdvani, funcioneaz intreprinderea piscicol S.C. PRO - ACVA S.A.(actual ferma Rdvani nu este exploatat). Complexul piscicol este
organizat n trei ferme: - Ferma Cefa, cu suprafa de 758,8 ha., situat pe teritoriul comunei Cefa, de o parte i de alta a drumului ce leag
localitatea Cefa de satul Atea; Ferma Homorog, cu suprafa de 117,99 ha., situat pe teritoriul comunei Mdras, ntre drumul naional
Oradea - Arad i canalul colector; Ferma Tmada n suprafa de 363,88 ha, situat pe teritoriul comunei Avram Iancu, satul Tmada,
amonte de cantonul Mociar, pe malul drept al canalului colector. Suprafeele aferente celor trei ferme au raporturi de vecintate n
exclusivitate cu terenuri agricole. Ferma Cefa, cu care se va extinde Rezervaia Pdurea Rdvani, cu suprafa de 758,8 ha dispune de 19
heletee cu suprafaa total a luciului de ap de 615,2 ha., 9 bazine de iernare cu suprafaa total a luciului de ap de 18 ha., 10 bazine de
reproducere cu suprafaa total a luciului de ap de 16 ha., 5 bazine de predesvoltare cu suprafaa totala luciului de ap de 16 ha., 8 bazine
de parcare cu suprafaa total a luciului de ap de 4,6 ha. Heleteele Cefa sunt amenajate pentru creterea intensiv a petelui de cultur:
crap n proporie de 90%, specii fitoplantofage: novac, snger n proporie de 8%; specii rpitoare: somn, alau, tiuca, n proporie de 2%
4.6 Documentaie:
Zenaida Luncan, 2003 Evolutia n timp a habitatului natural i Importanta avifaunistic a Zonei umede Heleteele Cefa - Rezervatia natural
Pdurea Radvani, Relatii de parteneriat cu Ungaria pentru conservarea transfrontaliera a culoarului de migratie avifaunistica Panono - Bulgar,
Analele Universittii din Oradea. Rozalia Poli -Observatii asupra avifaunei de la Cefa/1976, Muzeul Trii Criurilor. Universitatea din Oradea
Facultatea de Protectie a Mediului Bilant de mediu nivel II- S.C. PRO ACVA S.A.1993 S.O.R. Lista avifaunistica Cefa/2002 Ioan Ghira,
Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno
Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
RO04 2.194.-Colonia de pasari de la Padurea Rad + 0,08 Rezervaie natural
J032BH CEFA - RADVANI * ######
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia Natural Pdurea Rdvani este preluat n custodie de DS Oradea, care, prin proiectul Phare CBC Culoar romano-ungar de
conservare a biodiversitiial crui beneficiar este PN Apuseni are ca scop protecia biodiversitii n reg
n primele dou trimestre ale anului 2006 se va depune de ctre Administraia Parcului Natural Apuseni, documentaia pentru declararea
Parcului Natural Cefa, pe o suprafa de 5.000 ha, fiind n curs de finalizare Planul de management al Parcului Natural Cefa, obiectiv n cadrul
Proiectului Phare CBC Culoar romano-ungar de conservare a biodiversitii
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa2_NagyAttila.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_lacuri_Cefa_NagyAttila.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_47_Padurea_Radvani.Goina_Felicia.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0025_84_canal_Cefa1_NagyAttila.jpg Radove Dorina - APM-BH
ROSCI0025_84_Padurea_Radvani_ArthurBotos.jpg Radove Dorina - APM-BH
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0026
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cenaru
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 46' 57''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
426
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
509
Max.
968
Med.
769
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 41' 28''
RO026 Vrancea 100
1354 Ursus arctos 2-3 i 1-2 i C B C B
1352 Canis lupus P 2-5 i C B C B
1361 Lynx lynx P 1-2 i C B C B
1083 Lucanus cervus P C B C C
1087 Rosalia alpina V C B C C
1902 Cypripedium calceolus R C B C B
A Rana dalmatina C A A Rana ridibunda P A
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra RC A
M Felis silvestris 2-4 i A M Meles meles 3-5 i A
P Cardamine glanduligera P A P Carex sylvatica ssp. sylvatica P A
P Cephalanthera rubra P A P Dactylorhiza maculata P A
P Epipactis helleborine P A P Hepatica transsilvanica P A
P Koeleria macrantha P A P Polygonatum verticillatum P A
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus carpaticus P A
P Seseli gracile P A P Symphytum cordatum P A
P Taxus baccata C A P Telekia speciosa P A
P Typha shuttleworthii P A P Valeriana tripteris P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta agilis P A
R Vipera berus P A R Zootoca vivipara P A
RO04 2.815.-Rezervaia natural Pdurea Cenaru * 96,47 Rezervaie natural
J055VN CENARU * ######
502 C 1 - Drumuri, drumuri auto
160 B 80 0 Managementul forestier general 167 B 20 - Exploatare fara replantare
230 C 30 - Vanatoare 502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto
943 C 5 - Alunecarile de teren
Diseminat, in pdurea de amestec, exist cca. 980 exemplare de tis (Taxus baccata), element atlantic central european, monument al
naturii. ntre acestea exist exemplare care nregisreaz pn la 18m. nalime, i vrste de pna la 200 ani.
Situl se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pdurilor de amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni
termice frecvente, acest sit prezint o importan deosebit datorit numrului mare de exemplare de Taxus baccata ( aproximativ 1000 de
exemplare pe o suprafa de aproximativ 400 ha) diseminate ntre arbori seculari de fag si brad.
Exploatarea pdurii din bazinele forestiere invecinate poate duce la o schimbare a topoclimatului local, astfel nct sunt posibile schimbri ale
compoziiei vegetaiei. Deasemeni lucrarile silvice specifice realizate fara masuri speciale de protecie a arborilor de tisa si a exemplarelor de
arbori seculari reprezint poteniali factori de diminuare a calitii actuale a habitatului.
O suprafa de 233 ha din acest sit a fost pus sub protecie nc din anul 1973 prin Hotrrea Consiliului Judeean Vrancea. Prin Legea nr.
5/2000 suprafaa ariei protejate Cenaru a crescut la 383 ha.
Recent, Direcia Silvic Vrancea , ICAS Braov si APM Vrancea a propus extinderea suprafeei acestei arii protejate la 414 ha, realizndu-se
conexiunea dintre doua trupuri de pdure fragmentate artificial prin activiti de exploatare silvic.
n totalitate, suprafaa se afl in proprietate de stat, in administrarea Direciei Silvice Focani.
4.6 Documentaie:
1. CONDREA, Ana, RENEA, A. Aspecte privind protectia arboretului de Tisa ( Taxus baccata L.) din rezervatia naturala, Cenaru, judetul
Vrancea in : Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. IX ,Focsani, 1997.
2 HOREANU, Climent., - Flora si vegetatia rezervatiei Cenaru , in rev. Ocrot. Nat. si a Med. ~nconj., Tom 24, nr. 1, Buc., 1980.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Aria protejata este atribuita prin convenia nr.8/13.09.2004, n custodie Directiei Silvice Focsani, fiind administrat de ctre aceast instituie
nc din anul 2000.
Managementul se realizeaz de ctre, Direcia Silvic Focani, conform Amenajamentului silvic.
In calitate de custode DS Focani, a naintat spre avizare ctre Academia Romna Planul de management al ariei protejate Pdurea Cenaru.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0027
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0018 J Cheile Bicazului - Hma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului - Hma
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 47' 58''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.642
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
673
Max.
1787
Med.
1266
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 44' 27''
RO014 Neam 43
RO074 Harghita 57
3150 1 C C A C Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 1 C C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
7230 0,01 D Mlatini alcaline
8210 0,1 A B A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
Salicion albae)
4060 1 A C A A Tufriuri alpine i boreale
alpin
7220 0,001 B B C B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
9410 60 A C A A Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
91Q0 1 A A A A Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
8120 1 B B B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
1352 Canis lupus 5-10 i C A C C
1361 Lynx lynx 2-4 i C A C B
1307 Myotis blythii P P C B C B
1166 Triturus cristatus C C C C C A C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P B A A A
4066 Asplenium adulterinum V C B C B
4070 Campanula serrata R C B C B
A Bufo bufo C A Bufo viridis C
A Rana esculenta C A Rana ridibunda C
A Rana temporaria C A Salamandra salamandra C
A Triturus alpestris C A Triturus vulgaris C
I Astacus astacus C I Parnassius apollo R C
M Capreolus capreolus P D M Cervus elaphus RC D
M Chionomys nivalis P A M Felis silvestris C
M Martes foina C M Martes martes C
M Rupicapra rupicapra 50-75 i A P Achillea oxyloba ssp. schurii A
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum B P Aconitum toxicum B
P Alyssum repens ssp. repens B P Androsace arachnoidea A
P Androsace chamaejasme A P Aquilegia nigricans ssp. nigricans A
P Asperula capitata A P Astragalus pseudopurpureus A
P Astragalus roemeri A P Campanula carpatica A
P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea A P Centaurea kotschyana A
P Centaurea pinnatifida A P Cephalanthera damasonium A
P Cephalanthera rubra A P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum A
P Cerastium fontanum ssp. macrocarpum A P Cerastium transsilvanicum A
P Cirsium decussatum A P Cirsium furiens A
P Corydalis capnoides A P Crepis conyzifolia A
P Crepis jacquinii ssp. jacquinii A P Dactylorhiza cordigera A
P Dactylorhiza incarnata A P Dactylorhiza maculata A
P Dactylorhiza sambucina A P Daphne cneorum A
P Dianthus carthusianorum A P Dianthus spiculifolius A
P Doronicum carpaticum A P Draba kotschyi A
P Eritrichium nanum ssp. jankae A P Erysimum witmannii A
P Festuca carpatica A P Festuca gautieri B
P Festuca porcii B P Festuca versicolor A
P Galanthus nivalis A P Galium pumilum A
P Gentiana brachyphylla ssp. favratii A P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia A
P Gentiana lutea A P Gentiana pneumonanthe A
P Goodyera repens A P Gymnadenia conopsea A
P Gypsophila petraea A P Helictotrichon decorum A
P Hepatica transsilvanica A P Hesperis matronalis ssp. cladotricha A
P Hieracium pojoritense A P Jovibarba globifera ssp. globifera A
P Jovibarba heuffelii A P Juncus thomasii B
P Juniperus sabina A P Jurinea mollis ssp. transylvanica A
P Larix decidua ssp. polonica A P Leontopodium alpinum A
P Linum perenne ssp. extraaxillare A P Listera cordata A
P Listera ovata A P Melampyrum saxosum A
P Microstylis monophyllos A P Minuartia laricifolia ssp. kitaibelii A
P Nigritella nigra ssp. rubra A P Orchis coriophora ssp. coriophora A
P Orchis militaris A P Orchis morio A
P Orchis tridentata ssp. tridentata A P Orchis ustulata A
P Oxytropis carpatica A P Oxytropis halleri ssp. halleri A
P Phyteuma confusum A P Phyteuma tetramerum A
P Phyteuma vagneri A P Pinguicula vulgaris A
P Pinus sylvestris A P Poa molinerii A
P Poa rehmannii A P Poa stiriaca A
P Potentilla rupestris A P Primula elatior ssp. leucophylla A
P Primula farinosa ssp. farinosa A P Primula halleri A
P Pulmonaria rubra B P Ranunculus carpaticus A
P Ribes nigrum A P Saussurea alpina ssp. alpina A
P Saxifraga corymbosa B P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica A
P Scabiosa lucida A P Scorzonera purpurea ssp. rosea A
P Scrophularia heterophylla ssp. laciniata A P Sedum telephium ssp. fabaria A
P Sempervivum marmoreum A P Sempervivum montanum ssp. montanum A
P Seseli gracile A P Seseli rigidum A
P Sesleria bielzii A P Sesleria heuflerana ssp. heuflerana B
P Silene heuffelii B P Silene nutans ssp. dubia A
P Silene zawadzkii A P Soldanella montana A
P Symphytum cordatum B P Taraxacum nigricans B
P Taxus baccata A P Thlaspi dacicum ssp. dacicum A
P Thymus bihoriensis A P Thymus comosus A
P Traunsteinera globosa A P Trisetum alpestre A
P Trisetum macrotrichum A P Trollius europaeus A
P Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum A P Viola alpina A
P Viola dacica A P Viola declinata B
P Viola jooi A P Waldsteinia geoides A
P Waldsteinia ternata A R Anguis fragilis C
R Coronella austriaca C R Lacerta agilis C
R Lacerta vivipara C R Podarcis muralis C
R Vipera berus C
Puni 9 N14 231
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a Carpatilor Orientali. Se situeaza pe
raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora. Cheile
Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt reprezentati de abrupturile
Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
Fauna parcului este deosebit de bogata atat in ceea ce priveste speciile de vanat cat si alte specii caracteristice zonei montane. Dintre
speciile de pasari amintim: acvila de munte (Aquila chrysaetos), ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza
cia).
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este supus influentelor antropice: fluxul de turisti, camparea, focul, recoltarea plantelor, zgomotul,
depozitarea necontrolata a deseurilor, practicarea sporturilor extreme, braconajul si comertul ambulant.
Situl propus cuprinde n ntregime Parcul Naional Cheile Bicazului - Hma, desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 i prin Legea nr. 5/2000.
Partea din judeul Harghita a sitului este de 3503 ha. Suprafeele situate n cadrul Parcului Naional n procent de 90 % aparin domeniului
public naional iar 10 % n domeniul privat. Suprafeele propuse n afara parcului, n marea lor majoritate aparin domeniului privat, aparinnd
persoanelor fizice.
4.6 Documentaie:
1. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003
2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996 3. Padurile
Romaniei, Parcuri Nationale si Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului Neamt - Chifu
T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987
RO02 I-Cheile Bicazului - Hma * 88,88 Parc naional
RO03 2.464.-Avenul Lica * 0,03 Monument al naturii
RO03 2.652.-Cheile ugului * 1,10 Monument al naturii
RO04 2.483.-Masivul Hmaul Mare, Piatra Singu * 11,38 Rezervaie natural
RO04 2.643.-Cheile Bicazului * 40,30 Rezervaie natural
J053NT CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU * 0,495 J045HR GHEORGHENI * ######
170 B 15 - Cresterea animalelor 243 B 20 - Braconaj, otravire, capcane
421 A 10 - Depozitarea deseurilor menajere 401 A 5 - Urbanizare continua
502 B 1,5 - Drumuri, drumuri auto 624 B 15 + Drumetii montane, alpinism, speologie.
420 A 1 - Descarcari
167 B - Exploatare fara replantare 301 B - Cariere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este administrat de catre Directia Silvica Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
National Cheile Bicazului-Hasmas - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540;
Regulamentul de organizare si functionare, precum si planul de management au fost intocmite .
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0028
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Cernei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 39' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
577
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
411
Max.
934
Med.
667
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 39' 8''
RO053 Hunedoara 100
Puni 3 N14 231
Cheile Cernei se afl n Munii Poiana Rusc i sunt spate adnc n roci metamorfice dure n care se disting cu ochiul liber noduli albi de
feldspat cu diametrul pn la civa cm (gnaise oculare). nlimea versanilor abrupi atinge 200 m. Valea urmrete un aspect sinuos ntre
pereii stncoi care, n special n jumtatea sidic, coboar uneori pn n firul apei, nelsnd loc pentru potec. Aceste roci aparin
cristalinului getic (isturi cristaline)i se ncadreaz n seria Sebe-Lotru.
Versanii Cernei n chei sunt acoperii complet cu vegetaie forestier, predominnd fgetele. Compoziia arboretelor este specific zonei
forestiere de dealuri nalte. Tipurile frecvente de pdure sunt gorunete de stncrie, gorunete cu Luzula luzuloides, fgete de deal i fgete cu
Rubus hirtus. Prezena lichenilor indic absena polurii.
Gradul de vulnerabilitate este extrem de sczut. Menionm pescuitul ca una dintre posibilele cauze ale degradrii ihtiofaunei.
Situl cuprinde aria natural protejat de interes naional cu acelai nume, declarat prin Legea 5/2000.
Cu aproximaie 80% proprietate de stat i 20% proprietate privat.
4.6 Documentaie:
Donit, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu, M., Mihilescu, S., Biri, I.A., Habitatele din Romnia, Editura Tehnic Silvic, 2005
RO04 2.530.-Cheile Cernei * 90,00 Rezervaie natural
220 C - Pescuit sportiv
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode: Direcia Silvic Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva; Str. Mihai Viteazu, nr. 10 Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599 e-mail:office@silvahd.ro Persoan responsabil: ing. Ognean Eugen
Custodele rezervaiei naturale Cheile Cernei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea obinerii avizului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0029
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0132 F Muntii Metaliferi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Glodului, Cibului i Mzii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 8' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
735
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
317
Max.
848
Med.
559
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 1' 42''
RO071 Alba 46
RO053 Hunedoara 54
9110 40 C C B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
6190 10 B C B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
9180 0,01 C C C C * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
1324 Myotis myotis P C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B A B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C B C B
Puni 35 N14 231
Versantii acestor chei sunt acoperiti in cea mai mare parte cu paduri de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea. P[durea
este peticita de crestele si stancile de calcar si de areale mici de ierburi si arbusti, in general pajisti de stancarie calcaroasa.
Situl este important pentru conservarea a doua habitate de interes prioritar, unul de pajiti de stncrie, iar cellalt de pduri de fag n
amestec cu pduri de gorun. Tot aici se conserv un habitat important pentru specia Myotis myotis.
RO04 2.37.-Cheile Glodului * 18,91 Rezervaie natural
RO04 2.38.-Cheile Cibului * 3,21 Rezervaie natural
RO04 2.521.-Cheile Mzii + 12,35 Rezervaie natural
102 B 40 + Cosire/Taiere 160 A 40 + Managementul forestier general
100 A 5 0 Cultivare 140 B 25 + Pasunatul
Situl este vulnerabil dac n viitor se vor dezvolta pe suprafee mari cariere de exploatare a calcarului.
Situl include n limitele sale 3 rezervaii naturale de interes naional (declarate prin legea 5/2000): Cheile Mzii, Cheile Glodului, Cheile Cibului.
In cea mai mare parte proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Cartea Roie a vertebratelor din Romnia - Nicolae Botnariuc i Victoria Tatole,
Studiul sistemic al rezervatiilor naturale din judetul Alba - coordonator dr. Mircea Buz
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 204/19.08.2010, Administrator:Asocaia de Turism i Ecologie Trascu Corp str Mrti, nr 1, bloc 6, scara A, ap 1, loc
Zlatna, cod 516 100, jude Alba 0258 856 422; 0745 306 805; 0729 134 440; fax-0258 856 422 trasc
Custodele rezervaiei naturale Cheile Madei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate n
vederea obinerii avizului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0029_47_Cheile.Glodului.1.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0030
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Lpuului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 33' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.660
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
206
Max.
566
Med.
332
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 27' 35''
RO064 Maramure 100
91V0 80 B C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
alpin
Salicion albae)
1193 Bombina variegata P P P D
4014 Carabus variolosus P B B C B
Puni 6 N14 231
Defileu epigenetic considerat unicat n Romnia prin dimensiuni i prin rocile n care se dezvolt (isturi cristaline cu nivele de calcar i
dolomite metamorfozate). Acesta cuprinde sectoare de tip canion (Vima Mic - Slnia, Buteasa Ru - La mpreuntur) i are n versani
custuri stncoase (Custura Cetelii, Custura Vimei), perei i pinteni stncoi, cascade (La Pitoare) i peteri.
Defileu epigenetic stncos, cu frecvente turi (sau bli), zone sculpate de eroziune pe cursul rului, cu adncime ce uneori depete 10-20
m.
In interiorul sitului un impact foarte mare il are poluarea apei.
Situl a fost declarat ca arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
RO04 2.583.-Cheile Lpuului (ntre Groape i * 83,33 Rezervaie natural
701 C 5 - Poluarea apei 941 B 100 - Inundatii
943 C 1 0 Alunecarile de teren 166 C 5 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 10 - Exploatare fara replantare 243 B 30 - Braconaj, otravire, capcane
390 B - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
701 A 15 - Poluarea apei 850 B 100 - Modificarea functiilor hidrografice
Situl cuprinde att terenuri proprietate privat ct i proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Olos Elisabeta, Aspecte de vegetatie de la Cheile Lpuului. Anuarul Marmatia, seria tiinte Naturale, Baia Mare, 1980, pag. 143-145
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Primriile Tg. Lpu, Vima Mic, Boiu Mare, omcuta Mare, Remetea Chioarului, Coa.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0030_104_Lapus-La_Razoare.jpg Pop Ioan - APM-MM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0031
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0020 J Cheile Nerei - Beunia
ROSPA0086 J Munii Semenic - Cheile Caraului
ROSPA0149 J Depresiunea Bozovici
ROSPA0080 J Munii Almjului - Locvei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Nerei - Beunia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 50' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
37.719
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
90
Max.
1162
Med.
618
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 56' 18''
RO052 Cara-Severin 100
6110 1 B C B B * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6190 0,1 B B B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
Brometalia)
alpin
8210 0,01 B B A B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8120 0,1 B C B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
40A0 2 B B C B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
9110 2,2 B C B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 30 A B A A Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91E0 0,3 A B A A * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91M0 0,3 B C A B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
7220 0,001 C C B C * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
9150 12,3 A B A A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9170 0,1 B C B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91K0 15 A B A A Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
3260 1 A C A A Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
8310 15 A B A A Peteri n care accesul publicului este interzis
9180 0,03 B C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91L0 1 B C B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
1361 Lynx lynx V C A C A
1318 Myotis dasycneme <500 i A B A B
1324 Myotis myotis P R B B C B
1307 Myotis blythii P R B B C B
1310 Miniopterus schreibersi P B B C B
1352 Canis lupus R C B C B
1354 Ursus arctos R C B C B
1138 Barbus meridionalis C B A C B
2511 Gobio kessleri RC C A C B
1146 Sabanejewia aurata R C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer V D
1163 Cottus gobio R C A C A
1160 Zingel streber R B A C B
1122 Gobio uranoscopus C A A C A
2533 Cobitis elongata C A A A A
1093 Austropotamobius torrentium R A B B B
1083 Lucanus cervus R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R B B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R B A A A
1044 Coenagrion mercuriale R B B C B
4039 Nymphalis vaualbum P B A C A
1089 Morimus funereus R B B C B
4064 Theodoxus transversalis R B B B B
1087 Rosalia alpina P B B C B
4046 Cordulegaster heros R B A A A
1032 Unio crassus R B A C A
2327 Himantoglossum caprinum R B A C A
A Bufo bufo C C A Bufo viridis R C
A Hyla arborea R C A Rana dalmatina C C
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra C C
A Triturus vulgaris R A F Alburnus alburnus C A
F Lota lota R A I Astacus astacus R C
I Euscorpius carpathicus P? A I Holandriana holandrii R B
I Mecidea lindbergi RC A I Saga pedo R A
M Arvicola terrestris scherman R A M Cervus elaphus R A
M Crocidura leucodon V A M Dryomys nitedula R A
M Eliomys quercinus V A M Micromys minutus R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela erminea R A
M Myotis mystacinus R A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus V A M Neomys fodiens V A
M Plecotus auritus R A M Plecotus austriacus R A
M Vespertilio murinus R A P Acer monspessulanum R D
P Aconitum moldavicum R D P Aegilops geniculata V D
P Aethionema saxatile V D P Allium moschatum R D
P Athamanta turbith ssp. hungarica R B P Cardamine enneaphyllos V D
P Centaurea atropurpurea R D P Cephalaria laevigata R D
P Cerastium banaticum R D P Ceterach officinarum R D
P Colchicum neapolitanum ssp. haynaldii V D P Corydalis pumila V D
P Crocus banaticus C D P Crocus flavus R D
P Dactylorhiza maculata R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R D
P Dianthus kitaibelii R D P Draba lasiocarpa R D
P Echinops bannaticus R D P Fritillaria montana R C
P Galium purpureum V D P Gymnadenia conopsea C D
P Helleborus odorus R D P Linum uninerve R B
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis morio ssp. picta R D P Orchis simia V D
P Orchis tridentata R D P Ornithogalum sphaerocarpum V A
P Physocaulis nodosus R D P Picnomon acarna V A
P Ptilostemon afer V A P Rosa stylosa R D
P Ruscus hypoglossum R D P Satureja kitaibelii R D
P Scabiosa columbaria R B P Scutellaria columnae ssp. columnae V A
P Sesleria filifolia R D P Silene flavescens V D
P Smyrnium perfoliatum R D P Taxus baccata V D
P Veronica spicata ssp. crassifolia V D R Anguis fragilis C A
R Coluber caspius R C R Coronella austriaca C C
R Elaphe longissima C C R Lacerta agilis R C
R Lacerta praticola R A R Lacerta viridis C C
R Natrix tessellata C C R Podarcis muralis C C
R Vipera ammodytes C C R Vipera berus P A
Puni 6 N14 231
ncepnd cu anul 1943 s-a nceput protecia pdurii din Valea Beunia i Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beunia. n
1973 s-a instituit regimul de protecie asupra versanilor mpdurii ai dealului Rol, iar n 1982 au mai fost create 3 zone protejate n care nu se
intreprind lucrri silvice.
Prezint un peisaj deosebit de complex i variat, determinat de alternana platourilor calcaroase cu depresiuni largi,cu vi puternic adncite i
culmi cu versani abrupi, la care se asociaz o gam larg de forme i fenomene carstice. Printre acestea se remarc cheile-de mare interes
tiinific i peisagistic-spate de rurile Cara, Nera, etc.;diverse peteri bogat concreionate, depuneri de travertin n
albii,exemplu:spectaculoasele cascade ale Beuniei.
Principalele habitate n sit sunt habitatele de pdure, habitatele de puni i fnee, habitatele cavernicole i habitatele acvatice dintre care 6
habitate de interes comunitar.
Fauna terestr este reprezentat de un numr de 313 taxoni, 29 endemisme, 45 specii rare, din care 119 specii protejate i strict protejate
de legislaia romn i internaional.
Fauna cavernicol cuprinde 273 specii i subspecii de nevertebrate precum i vertebrate.
Flora este reprezentat de un numr de 1086 specii din care, specii protejate sunt doar n contextul protejrii habitatelor.
Siturile cultural istorice din sit sunt 6 de suprafa, 24 subterane i 30 de suprafa n zona limitrof.
Habitatele de pdure (fgete) din acest parc unice n Europa, au o mare importan biologic, genotipic estetic i mediogen fiind printre
puinele fgete care s-au pstrat n stare virgin.
n urma cercetrilor fcute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente n zon, aparinnd la 98 familii. Vegetaia prezint o
deosebit importan tiinific, aici ntlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice, unele aflate n
apropierea de limita nordic a arealului european.
Se ntlnesc aici asociaii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii, cu afiniti cu vegetaia submediteranean de la sud de
Dunre. Printre cele mai caracteristice se numr fgetele cu alun turcesc, tufriurile de liliac, mojdrean i scumpie cu numeroase specii
nsoitoare saxicole, pajitile de stncrii i asociaiile pioniere de stncrii calcaroase.
Au fost identificate un numr de 189 de taxoni de nevertebrate i 124 de taxoni din cadrul vertebratelor, sudul Banatului a permis
ptrunderea i adpostirea unei faune cu pregnant caracter mediteraneean. Aici, aceste specii mediteraneene termofile au gsit prin relieful
calcaros, nsorit etc condiii propice de instalare.
Aici exist o diversitate avifaunistica bogata, reprezint locul de odihn i de hran,dar i refugiul pentru cuibritul a numeroase psri
migratoare, rariti cum sunt speciile Falco subbuteo i Falco peregrinus
Pe lang toate celelate specii putem spune ca situl Cheile Nerei Beunia adpostete i nc un numr nsemnat de carnivore printre care
ursul, lupul, rsul, specii e interes comunitar.
Fauna acvatic- referitor la ihtiofauna rului Nera putem spune c acesta adpostete o serie de rariti-Cobitis elongata (fsa) este una
dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei, este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).
Habitatele naturale din domeniul public al comunelor care includ pajiti i tufriuri se caracterizeaz printr-o stare mai puin favorabil
datorit punatului, practicat n anumite perioade ale anului cnd este interzis punatul i cu un numr de animale pe unitatea de
suprafa mult mai mare dect capacitatea de suport al acestora.
n cazul habitatelor de ape dulci datorit braconajului practicat la pescuit, populaiile unor specii de peti au sczut numeric. n peteri i grote
se produc nc daune datorit practicrii turismului neorganizat i insuficient controlat.
Ecosistemele terestre sunt afectate n anumite zone restrnse datorit exploatrilor de arbori i a braconajului n urma crora efectivele de
urs, lup, rs, pisic slbatic, lilieci sunt n scdere (n situaia din 2004 la majoritatea speciilor de interes cinegetic, numrul exemplarelor
sunt mai mici dect efectivul optim).
Pentru nevertebrate dar i pentru plantele caracteristice, principalele ameninri sunt cauzate de arderea punilor i ntr-o mai mic msur
de punat.
Principalele ameninri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defririle, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz, activitatea
RO02 97,09 Categoria II IUCN RO05 0,03 Categoria V IUCN RO01 18,51 Categoria I IUCN
RO01 2.276.-Rezervaia Cheile Nerei - Beunia + 11,10 Rezervaie tiinific
RO01 2.277.-Valea Ciclovei - Ilidia + 5,18 Rezervaie tiinific
RO01 2.278.-Cheile uarei + 0,73 Rezervaie tiinific
RO01 2.279.-Izvorul Bigr + 0,56 Rezervaie tiinific
RO01 2.280.-Lisovacea + 0,09 Rezervaie tiinific
RO01 2.281.-Ducin + 0,85 Rezervaie tiinific
RO02 E-Cheile Nerei - Beunia + 97,09 Parc naional
RO02 O-Semenic - Cheile Caraului * 0,00 Parc naional
RO05 D-Porile de Fier * 0,03 Parc natural
J062CS VALEA CICLOVEI-SIMION-ROL + 1,772 J062CS CHEILE NEREI - BEUSNITA + 11,06
421 B - Depozitarea deseurilor menajere 623 C - Vehicule motorizate
690 A - Alte impacte determinate de turism si recreere
167 B - Exploatare fara replantare
403 B - Habitare dispersata 190 C - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
243 B - Braconaj, otravire, capcane 140 C 0 Pasunatul
300 B - Extragere de nisip si pietris 290 B - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
180 B - Incendiere 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
621 B - Sporturi nautice 624 A - Drumetii montane, alpinism, speologie.
608 B 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
511 C 0 Linii electrice
241 A - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 200 B 0 Acvacultura : pete i scoici
161 B + Plantare de pdure
102 A - Cosire/Taiere 120 B - Fertilizarea
140 A - Pasunatul 151 C - Indepartarea haturilor si crangurilor
164 C - Curatarea padurii 170 A - Cresterea animalelor
turistic. Prin aceste influene pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului - seciunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si
constituirea administratiilor acestora ;
Situl este situat n domeniul public al statului (100%).
4.6 Documentaie:
Bnrescu P., colab., 1979, Viitorul parc national Cheile Nerei-Beunita, Ocr. nat. med. nconj., 23, 2: 99-104 + 2 foto + o hart;
Schrtt L., 1968, Vegetatia rezervatiei naturale Cheile Nerei, Ocr. nat., 12, 2: 193-202 + 6 foto + 2 fig.;
Schrtt L. 1972. Flora i vegetatia rezervatiei naturale Beunita-Cheile Nerei (Muntii Aninei). Rezum. tez doct. Bucureti.;
Borza Al., 1958, Vegetatia rezervatiei Beunita, Ocr. nat., 3: 117-127 + 7 foto
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
180 A - Incendiere 220 A - Pescuit sportiv
230 A - Vanatoare 240 A - Luare / Indepartare de fauna
243 A - Braconaj, otravire, capcane 330 C - Saline
400 A - Zone urbanizate, habitare umana 421 B - Depozitarea deseurilor menajere
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 511 C 0 Linii electrice
623 A - Vehicule motorizate 624 B - Drumetii montane, alpinism, speologie.
900 A - Eroziunea
Responsabil pentru acest sit este Administraia Parcului Naional Cheile Nerei-Beunia.
Situl nu are plan de management. El va ntocmit de administraia Parcului Naional Cheile Nerei-Beunia pn la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0031_326_cascada_Beusnita.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Cascada_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Cheile_Nerei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Izbucul_Bigar.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_lacul_ochiul_bei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0031_326_Nera_la_Carlige.jpg Naicu Gabriel - APMCS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0032
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Rudriei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 6' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
300
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
344
Max.
874
Med.
592
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 51' 41''
9180 10 A C A A * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91K0 84 B C A B Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
8210 1 B C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
1217 Testudo hermanni R C B B B
1138 Barbus meridionalis P D
1088 Cerambyx cerdo P C B C B
1093 Austropotamobius torrentium R C B B B
4066 Asplenium adulterinum R C B C B
A Bufo bufo C A M Capreolus capreolus P A
M Felis silvestris C C M Martes martes P A
P Acinos arvensis P D P Allium flavum C D
P Allium paniculatum ssp. fuscum C D P Dianthus armeria ssp. armeriastrum P A
P Lathyrus latifolius P D P Rubus hirtus C D
P Ruscus aculeatus P A P Stachys recta C D
R Vipera ammodytes C
Puni 6 N14 231
Elementul caracteristic este prezentat de pseudochei spate n roci metamorfice cu microforme ale exocarstului(lapiezuri),acoperite de
vegetaie termofil.Pdurile din arie sunt amestecuri de foioase ( fag,gorun,carpen,salcm, modrean),rinoase (pin negru)i amestecuri
foioase cu rinoase i alte elemente diseminate.
RO04 2.303.-Rezervaia natural Cheile Rudriei * 96,02 Rezervaie natural
140 B - Pasunatul 230 B - Vanatoare
161 B + Plantare de pdure 220 B - Pescuit sportiv
243 B - Braconaj, otravire, capcane 250 B - Luare/Indepartare de flora
300 B - Extragere de nisip si pietris 502 C - Drumuri, drumuri auto
rulote
622 C - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
180 C - Incendiere 512 B 0 Conducte
140 B 0 Pasunatul 167 C - Exploatare fara replantare
170 B 0 Cresterea animalelor 230 B - Vanatoare
502 B 0 Drumuri, drumuri auto 512 B 0 Conducte
rulote
623 B 0 Vehicule motorizate
629 B 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
Elementul central european se impune la maxim n sensul vitalitii i al biomasei prin faptul c cuprinde pe cei mai importani edificatori
dominani din pdurile mezofile : (Fagus sylvatica,Quercus petrae, Carpinus betulus,Acer pseudoplatanusetc). Dintre speciile
sudmediteraneene frecvente n pdurile submediteraneene i n tufiurile xerotermofile de tipul ibliacului:Ruscus aculeatus,Potemtilla
micrantha,Cornus mas, Syringa vulgaris etc.
Flora pajitilor xerofile de pe pantele calcaroase este bogat n specii submediteraneene mai frecvente sunt: Stachys germanica, Tunica
saxifraga et.
Vegetaia prezint o importan tiinific, aici ntlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse endemisme i specii sudice , unele
aflate n apropierea de limita nordic a arealului european. Se ntlnesc aici asociaii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a rii,
cu afiniti cu vegetaia submediteranean de la sud de Dunre.
Fauna este reprezentat de mamifere: specii de cprior , vulpe, iepure etc.
Fauna ornitologic este reprezentat de specii ca:Bubo Bubo,Falco subbuteo,Strix aluco,etc.
Fauna de reptile este reprezentat prin batricieni, oprle (Lacerta viridis, Lacerta agilis etc)
Impactul turismului asupra asupra sitului este prezent i const n distrugerea vegetaiei (sparea anurilor pentru cort, vetre de foc, lemne
de foc), poluarea solului cu deeuri biodegradabile i degradabile , tulburarea faunei datorat prezenei cinilor nsoitori. Aria este predispus
punatului ilegal,incendiilor care au loc primvara i toamna,datorit lucrrilor pe care proprietarii de teren din zon le efectueaz.
Rezervaia Natural Cheile Rudriei a fost nfiinat prin Legea nr.5/2000 i delimitat prin H.G.230/2003,are ca obiectiv protecia i
conservarea biodiversitii florei i faunei din aria protejat.
Situl aparine domeniului public al statului.
4.6 Documentaie:
Studiu de fundamentare pentru Rezervatia natural Cheile Rudriei.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabil pentru acest sit este Direcia Silvic Reia,Judeul Cara-Severin.
Situl are plan de management realizat de custodele Direcia Silvic Reia,Judeul Cara-Severin
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Cheile_Rudariei3.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0032_326_Mori_de_apa_-_Cheile_Rudariei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0033
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0018 J Cheile Bicazului - Hma
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile ugului - Munticelu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 50' 24''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
335
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
660
Max.
1382
Med.
1020
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 50' 17''
RO014 Neam 100
7220 0,1 A A A A * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
8210 1 A C A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
91Q0 3 A C A B Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
1354 Ursus arctos R D
1087 Rosalia alpina V D
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V B B C B
M Capreolus capreolus P C M Nyctalus noctula R C
M Pipistrellus pipistrellus RC C M Rupicapra rupicapra P C
M Sciurus vulgaris RC C M Sicista betulina RC C
M Vespertilio murinus R C M Vulpes vulpes P A
P Astragalus psedopurpureus RC B P Campanula carpatica R B
P Cratoneuron commutatum R D P Cratoneuron sp. R D
P Dianthus petraeus ssp. petraeus R B P Gymnadenia conopsea R A
P Helictotrichon decorum R B P Hieracium pojoritense R B
P Leucanthemum waldsteinii R B P Poa rehmannii R B
P Silene nutans ssp. dubia RC B P Silene zawadzkii R B
P Symphytum cordatum R B P Thymus comosus R B
Puni 2 N14 231
RO02 0,35 Categoria II IUCN RO03 0,61 Categoria III IUCN
RO03 2.648.-Petera Munticelu * 0,11 Monument al naturii
RO03 2.652.-Cheile ugului * 0,50 Monument al naturii
J053NT CHEILE SUGAULUI - MUNTICELU * 86,54
230 C 5 - Vanatoare 140 C 1 + Pasunatul
243 C 5 - Braconaj, otravire, capcane 624 C 25 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
740 B 2 - Vandalism 850 A 1 - Modificarea functiilor hidrografice
943 C 1 0 Alunecarile de teren
Situl a fost declarat arie protejata in anul 1971, prin decizia Consiliului Popular Neamt, fundamentarea stiintifica apartinand prof. univ.
dr.geolog Constantin Grasu, pe considerente geologice, paleontologice si geomorfologice.
Masivul Munticelu face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului, fiind situat in N-E Parcului National Cheile Bicazului- Hasmas.
Importanta este determinata de densitatea si varietatea speciilor vegetale si animale de interes comunitar si national.
Citata pentru prima oara in 1933 de catre M. Gusuleac, specia endemica Astragalus pseudopurpureus cuprinde peste 95% din populatiile din
Romania.
Principalele influente antropice sunt:
- taieri ilegale de arbori
- pasunatul
- turismul necontrolat( distrugeri in Pestera Munticelu)
-braconaj ( Rupicapra rupicapra-Capra neagra)
Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost propusa datorita tipurilor de habitate si a diversitatii biologice pe care le adaposteste.
Proprietate de stat- 80%
Proprietate privata- 20%
4.6 Documentaie:
1.Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972
2.Flora si vegetatia judetului Neamt- Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect. st.Acad. Rom. Bucuresti, 281-302
3. Plante endemice in Flora Romaniei- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. Ceres Bucuresti
4. Plante ocrotite din Romania, Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi, 2003
5. Cartea rosie a vertebratelor din Romania-Acad.N. Botnariuc,Dr. V. Tatolea, Bucuresti 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
167 B - Exploatare fara replantare 243 C - Braconaj, otravire, capcane
301 B - Cariere 424 C - Alte tipuri de depozitari
Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost atribuita in custodie in anul 2004 ONG-ului Clubul Montan Roman Piatra Neamt.
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei.
Nu exista plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0033_81_Turta.jpg Miron Roxana - APM-NT
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0034
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0087 J Munii Trascului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turenilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 42' 42''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
134
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
405
Max.
575
Med.
492
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 36' 14''
RO063 Cluj 100
40A0 2 B C B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
1193 Bombina variegata RC D
1149 Cobitis taenia P P C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C B C B
1052 Euphydryas maturna R C B C B
4036 Leptidea morsei R C B C B
I Trochiscocoris rotundatus R D P Allium flavum R A
P Aristolochia clematitis R D P Aurinia saxatilis R D
P Centaurea atropurpurea R B P Medicago minima R D
P Paronychia cephalotes R A P Sempervivum marmoreum R A
P Seseli elatum ssp. osseum V A P Silene otites R D
P Sorbus dacica R B P Sorbus graeca R A
P Spiraea chamaedryfolia C D P Spiraea crenata R A
P Taraxacum hoppeanum R D P Thymus comosus R B
P Viola jooi R B P Waldsteinia geoides V A
Puni 15 N14 231
RO04 2.342.-Cheile Turenilor Comuna Tureni * 76,99 Rezervaie natural
140 A 35 - Pasunatul 180 A 20 - Incendiere
710 B 5 0 Poluare fonica 421 A 10 - Depozitarea deseurilor menajere
422 A 5 - Depozitarea deseurilor industriale 701 A 15 - Poluarea apei
703 A 8 - Poluarea solului
Cheile Turenilor sunt rezultatul unor fenomene carstice manifestate in calcarele jurasice(tithonice) aflate la contactul Muntilor Trascau- la
poalele Muntilor Petrid, ca o ramificatie laterala a acestora - cu Depresiunea Turda- Alba Iulia, parte componenta a Bazinului Transilvaniei.
Aspectul rezervatiei este acela de canion carstic, in forma de V, peretii de calcar avand inaltimi cuprinse intre 20 m (in dreptul carierei din
Tureni, la intrarea in chei) si 105 m pe traseul cheilor propriu-zise. Distanta dintre pereti creste in a doua jumatate a cheilor, ajungand la 160 m
la iesirea spre Copaceni a cheilor. Lungimea cursului Vaii Racilor, deci si a cheilor este de 1850 m.
Pe platoul carstic situat deasupra Cheilor Turenilor se remarca urmatoarele forme pozitive de relief: Dealul Cheia(540-570), Dealul
Copandului(540-560) si Dealul Turului (20-530), pe versantul stang, iar pe cel drept, Dealul Turenilor si Dealul Ghicenghe(540-580).Pe solul
inierbat care acopera platoul carstic se remarca lapiezuri calcaroase, avand dimensiuni medii de 100/80 cm.
Aria protejata Cheile Turenilor face parte din categoria ariilor protejate Rezervatie Naturala, categorie care corespunde categoriei IV IUCN , si
anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata administrata in special pentru conservarea prin interventii de
gospodarire.Scopul Rezervatiilor Naturale este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic , forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,pedologic, istoric si arheologic, prin elaborarea unor strategii si studii de
impact ecologic de durata scurta, medie si indelungata.
Gradul de conservare a Cheilor Turenilor este relativ bun, data fiind eclipsarea acestui obiectiv de prezenta Cheilor Turzii in apropiere,
acestea fiind tinta afluxului de turisti. Daca factorul turism este mai putin degradant in cazul Cheilor Turenilor, in schimb, alti factori antropici,
cum ar fi pasunatul intensiv si activitatile industriale si-au pus si inca isi pun amprenta asupra acestei zone atat de complexe din punct de
vedere geologic, speologic, biologic, arheologic si peisagistic.
Cheile Turenilor,denumite si Cheile Tureni sau Turului se constitue, incepand cu anul 1993, intr-o rezervatie naturala mixta(floristica,
faunistica, peisagistica) si parc arheologic (terase si pesteri locuite)statutata astfel la nivel local, dat fiind importanta stiintifica si turistica a
acestui obiectiv. Cheile Turenilor au fost declarate Rezervatie naturala si parc arheologic conform Hotaririi Prefecturii judetului Cluj, publicata
in Monitorul Oficial nr.3/1993, la pozitia 51 in Lista rezervatiilor arheologice, parcurilor si monumentelor naturii, la subcapitolul Rezervatii din
judetul Cluj, propuse de catre Oficiul judetean al Patrimoniului Cultural - National, din cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei.
Ulterior, prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate, Rezervatia
Naturala Cheile Turenilor a dobandit statutul de arie protejata de interes national, fiind listat la pozitia 2342 cu o suprafata totala de 25 ha.
Ocolul Silvic Turda(85ha)- 80%;
I.E.I.A.M.C. Turda < 0,5%;
Proprietate comunala(Sandulesti)< 0,5%;
Proprietate comunala(Tureni) - 19%;
4.6 Documentaie:
Plan de Management Rezervatia Naturala Cheile Turenilor- intocmit:Vizauer Tibor-Csaba, custodele Rezervatiei Naturale Cheile Turenilor,
Cluj-Napoca 2005.
Directia Silvica Cluj Napoca;
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
-harti 1954, 1964 modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 B 60 0 Pasunatul 301 B 10 - Cariere
400 A 30 - Zone urbanizate, habitare umana 421 A 10 - Depozitarea deseurilor menajere
100% arie natural protejat, aflat n custodia Consiliului Judeean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
Rezervatia Naturala Cheile Turenilor a fost luata in custodie de catre Consiliul Judetean Cluj, conform Ordinului Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate, semnand Conventia de custodie cu Agentia Regionala de Protectie a Mediului Cluj-Napoca nr. 8690/13882 din 24 noiembrie
2004.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0034_95_Habitat_8210_-2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0034_95_habitat_8210_-_versanti_stancosi_cu_vegetatie_saxicola.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0034_95_Habitat_8210_1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0035
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Turzii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 40' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
326
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
422
Max.
796
Med.
636
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 33' 44''
RO063 Cluj 100
6110 1 B C A A * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
6190 0,1 A C A A Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
6240 2 B C B B * Pajiti stepice subpanonice
alpin
6210 2 B C C C * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
91E0 3 B C A B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
8120 0,2 C C B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
8160 0,01 B C B B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
1305 Rhinolophus euryale P C B B B
1149 Cobitis taenia P P C B C B
4034 Glyphipterix loricatella P A B A B
4030 Colias myrmidone R C B C B
4050 Isophya stysi R B B C B
4012 Carabus hampei P B B C B
1016 Vertigo moulinsiana R B B C B
4020 Pilemia tigrina P C C B
4067 Echium russicum R C A C A
2170 Ferula sadleriana R A A A A
4098 Iris humilis ssp. arenaria V A A C A
1477 Pulsatilla patens R B A C A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B A C A
4087 Serratula lycopifolia V A A C A
1689 Dracocephalum austriacum R A A B A
A Bufo bufo P A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea R A A Rana dalmatina R A
A Rana ridibunda R A A Rana temporaria R A
I Elasmucha ferrugata R D I Lopinga achine P A
I Trochiscocoris rotundatus R D M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Lepus europaeus C A
M Martes foina P A M Sciurus vulgaris C A
M Sus scrofa C A M Vulpes vulpes C A
P Achillea pannonica R B P Aconitum napellus ssp. fissurae R B
P Allium obliquum V D P Asplenium lepidum R D
P Cardaminopsis arenosa R B P Carex brevicollis R D
P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea R D P Centaurea reichenbachii V D
P Centaurea rhenana R B P Cephalaria radiata V B
P Corydalis cava R B P Corydalis solida R B
P Daphne cneorum V D P Dianthus spiculifolius R D
P Dictamnus albus R D P Ephedra distachya R D
P Fallopia dumetorum R B P Festuca rubra ssp. rubra R B
P Festuca rupicola ssp. rupicola R B P Festuca valesiaca R B
P Galanthus nivalis R C P Galium mollugo R B
P Helictotrichon decorum R B P Hieracium wiesbaurianum R B
P Hieracium x brachiatum R B P Inula britannica R B
P Iris humilis R B P Iris pumila ssp. pumila R B
P Jurinea mollis ssp. transylvanica R B P Lactuca viminea V D
P Melampyrum pratense R B P Melica picta R B
P Onosma arenaria V D P Onosma pseudarenaria V C
P Orchis morio R D P Poa badensis R B
P Poa nemoralis R B P Poa pratensis R B
P Potentilla recta R B P Primula elatior ssp. leucophylla R D
P Prunus tenella R D P Saxifraga marginata R D
P Scabiosa columbaria R B P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica V D
P Seseli elatum ssp. osseum R B P Sorbus borbasii R B
P Sorbus dacica R B P Sorbus torminalis R B
P Spiraea media R D P Taraxacum hoppeanum R B
P Taxus baccata V D P Thalictrum foetidum R D
P Thymus comosus R B P Thymus longicaulis R D
P Viola jooi R D P Viola tricolor ssp. subalpina R B
R Coronella austriaca R A R Elaphe longissima R A
R Lacerta agilis C A R Lacerta viridis C A
R Natrix tessellata P A R Podarcis muralis P A
R Vipera berus R A
Puni 46 N14 231
RO04 2.331.-Cheile Turzii * 98,39 Rezervaie natural
Rezervaia natural Cheile Turzii este situat la 7 km vest de municipiul Turda, n extremitatea estica a Masivului Trascu, n lungul cursului
de ap Hdate (afluent al rului Arie).Cheile Turzii sunt chei epigenetice, formate n calcare de vrsta jurasic, a cror perei se ridic la
300-320 m fa de nivelul actual al prului Hdate, n cea mai mare parte foarte abrupi, aproape verticali.Se remarc interesante fenomene
endocarstice (grote, pesteri), ceea ce imprim valoarea peisagistic a acestui areal.
Climatul este de tip continental moderat, de dealuri mpdurite, cu o temperatur medie anual de 8 C i cu precipitaii medii anuale de 600
ml/mp. Datorit expoziiei versanilor,pe toate cele 4 direcii, apar o serie ntreag de insule microclimatice, fapt ce a favorizat instalarea i
meninerea unei multitudini de comuniti vegetale i faunistice.
n rezervaia natural Cheile Turzii s-au semnalat pn n prezent peste 1030 de specii de plante(NYARADY,1939), multe dintre acestea fiind
extrem de importante din punct de vedere stiinific, prin caracterul lor endemic si/sau rar. n aceast categorie se includ specii cum ar fi:-
Allium obliquum, Thymus iliricus, Aconitum firmum fissurae, Carex digitata piroskana, Ephedra distachya, Ferula sadleriana, Asplenium
lepidum.
Se semnaleaz prezena mai multor tipuri de asociaii vegetale, caracteristice mai multor etaje altitudinale:asociaii stepice, de deal,
montane,de stncrii. Se pot identifica 9 tipuri de habitate de importan comunitar, din care 5 sunt prioritare si reprezint 42% din suprafaa
total de protecie.
n ceea ce privete valoarea avifaunistic a rezervaiei,s-au semnalat n studiile de specialitate peste 111 specii de psri, un numr important
dintre acestea fiind incluse n Anexa I a Directivei Psri 79/CEE/409 sau n alte acorduri internaionale la care Romnia a aderat.
Dei a fost pus oficial sub protecie nc din 1938 Rezervaia Natural Cheile Turzii a fost i este n continuare agresat de numeroi factori:
-punatul necontrolat, cu repercursiuni asupra structurii vegetaiei din zon
-turismul necontrolat, cu efecte negative resimite n grotele din pereii cheilor, respectiv asupra coloniilor de lilieci
-sporturi extreme de genul escalad, parapantism, ce duc n unele situaii la deranjarea speciilor de psri clocitoare de pe stncrii;
-exploziile puternice de la carierele de piatr din apropiere -efecte negative asupra pereilor cheilor (desprinderea unor blocuri de roc,
distrugerea traseelor de crare), asupra avifaunei (zgomot, trepidaii);
-poluarea apei, dat fiind prezena n amonte a localitii Petretii de Jos;
-depozitarea necontrolat a deeurilor n amonte i n imediata vecinatate a rezervaiei.
-1938-o prim declarare, prin Jurnalul Consiliului de Minitrii nr. 645;
-1974-reconfirmarea statutului de protecie, prin Hotrrea Consiliului Popular nr. 648;
-1994-actualizarea listei ariilor protejate de interes judetean, prin Decizia Consiliului Judeului Cluj nr.147;
-2000-statut de arie protejat de interes naional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, pozitia 2.331, cu o
suprafata de protecie de 104 ha;
-2004-H.G. 2151/2004,extinderea suprafeei de protecie la 324 ha.
1.Proprietate de stat: 70 ha, 21%-Ocolul Silvic Turda;
2.Proprietate comunala:78,5% Comunele Mihai Viteazu,Snduleti,Petretii de Jos
3.Proprietate privat: <0,5%
4.6 Documentaie:
1.Academia Romn,Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa,Cartea roie a vertebratelor din Romnia, Bucuresti 2005.
2.APM Cluj et al.,Documentatie de fundamentare n vederea extinderii Rezervatiei Cheile Turzii, 2005;
3.Bruum,B. et al.,Psrile din Romnia i Europa-Determinator ilustrat-versiunea romaneasc Munteanu,Dan,Octopus Publishing Group
Ltd.,1999;
4.Fi de caracterizare Corine Biotop Cheile Turzii,1996;
5.Nyarady,Erasmus I.,Enumerarea Plantelor Vasculare din Cheia Turzii, Imprimeria Nationala, Bucuresti ,1939;
6.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP II Iara;
7.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP VII Micesti;
8.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J043CJ CHEILE TURZII * ######
160 B 21 + Managementul forestier general 620 C 10 0 Activitati sportive si recreative in aer liber
140 B 44 - Pasunatul 624 C 10 - Drumetii montane, alpinism, speologie.
625 C 10 - Planorism, delta plan, parapanta, balon. 701 B 2 - Poluarea apei
501 B 2 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 941 C 2 - Inundatii
140 B 70 - Pasunatul 160 B 40 + Managementul forestier general
301 B 20 - Cariere 400 B 14 - Zone urbanizate, habitare umana
421 B 12 - Depozitarea deseurilor menajere 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
620 C 11 - Activitati sportive si recreative in aer liber 701 B 30 - Poluarea apei
710 C 10 - Poluare fonica
100% arie natural protejat, aflat n custodia Consiliului Judeean Cluj din anul 2004(cnf.Ord.850/2003).
1.Plan de management pentru aria natural Cheile Turzii (324 ha)-elaborat;
2.Plan de Urbanism-Zona Protejat Cheile Turzii, 1995(104 ha);
3.Regulament general pentru executarea de construcii i desfurarea unor activiti n zonele naturale protejate de interes judeean, judeul
Cluj-emitent Consiliul Judeean Cluj,1995;
4.Amenajament silvic U.P. nr. II Iara, Ocolul Silvic Turda;
5.Amenajament silvic U.P. VII Micesti, Ocolul Silvic Turda;
6.Plan de Urbanism, Comuna Petretii de Jos;
7.Plan de Urbanism, Comuna Snduleti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0035_95_1-Habitat_de_stancarie.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_2_-_Habitat_de_pestera.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_3-Cuib_Aquila_chrysaetos.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_4-_Acociatie_de_Stipetum_pulcherrimae_1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_5-Allium_obliquum1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_6-_Dictamnus_albus1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0035_95_7-Ferula_sadleriana1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0036
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0027 F Dealurile Homoroadelor
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Vrghiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 32' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
834
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
556
Max.
935
Med.
695
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 12' 46''
RO074 Harghita 75
RO073 Covasna 25
8210 6,26 B C A B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8310 3 B C A B Peteri n care accesul publicului este interzis
91E0 1,25 C C B C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91V0 44,58 B C C B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
6210 2 C C B C * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
1308 Barbastella barbastellus P 50-100 i 500-800 i C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P 20-50 i D
1323 Myotis bechsteini P 70-100 i C C C C
1307 Myotis blythii P 2000-2500 i 1000-1500 i C B C B
1321 Myotis emarginatus P P D
1324 Myotis myotis P 2000-2500 i 1000-1500 i C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P 1-3 i D
1303 Rhinolophus hipposideros P 200-250 i 250-300 i B B C C
1355 Lutra lutra P C C C C
1163 Cottus gobio P D
1087 Rosalia alpina P C B C B
4014 Carabus variolosus RC B B C B
1086 Cucujus cinnaberinus P B B C B
I Saga pedo A M Eptesicus serotinus RC C
M Nyctalus noctula 1000-1500 i C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Plecotus auritus 100-200 i C M Plecotus austriacus 50-100 i C
Puni 11 N14 231
Cheile Varghisului s-a format n calcarele jurasice ale panzei bucovinice si se intind ntre varfurile Also si Felso Mal (Vf. Tiva) din nordul
Muntilor Persani. Pe aceasta portiune de cca. 1-2 km lungime si 500-600 m. grosime s-a dezvoltat un relief carstic, cu formele sale de
suprafata si de adancime (doline, pesteri etc.). Cea mai mare pestera este pestera Orban Balazs aflat pe malul stang al paraului Varghis.
Cheile Varghisului reprezinta unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpatilor Orientali, in care se regasesc o serie de
elemente naturale de valoare exceptionala din punct de vedere botanic, zoologic, speologic, paleontologic si peisagistic. n flora cheilor, lnga
cele 10 endemite carpatice si daco-balcanice se gasesc populatiile speciilor Cypripedium calceolus si Iris aphylla ssp. hungarica, aflate in
Anexele II si III a Directivei Habitate. Pajistile deschise de stancarii, tufarisurile xeroterme, padurile de grohotisuri si fagetele adapostesc 44
specii de plante protejate pe listele rosii nationale.
Stncaria salbatica si padurile constituie habitat pentru o fauna extrem de bogata reprezentanta prin 18 specii de animale listate in Anexele II
si III a Directivei Habitate, 9 specii de pasari din Directiva Pasari, respectiv alte 26 specii de animale ocrotite pe plan national si international.
Este remarcabil efectivul populatiei de ursi, estimat la peste 30 de exemplare in timpul iernii. In Cheile Varghisului au fost identificate 17 specii
de lilieci din cele 30 de specii existente in Romania. Colonia speciei Rhinolophus hipposideros este una dintre cele mai mari din tara. Este
remarcabila si diversitatea ridicata a speciilor de lilieci in perioada de reproducere (august-octombrie). Situl adaposteste 8 tipuri de habitate
listate in Anexa I a Directivei Habitate.
Factorii de amenintare care actioneaza asupra sitului pot fi grupati in felul urmator:
1. Turismul necontrolat- prin distrugerea vegetatiei prin campare in locuri nepermise, vetre de foc, taierea arborilor, distrugerea valorilor
arheologice, speologice, geologice etc.
2. Activitati agricole (pasunatul, cositul) exploatarea lemnului, exploatarea calcarului, arderea varului.
3. Constructii neautorizate, case de odihna, anexe gospodaresti (grajd, sura, etc)
4. Poluarea cursurilor de apa, in urma exploatarilor de caolina din Harghita Bai, reziduuri menajere din zona caselor de vacanta din Baile
Selters si Baile Chirui
Situl Cheile Varghisului este ocrotit ca rezervatie naturala mixta, prin Hotrrea Consiliului Judetean Harghita Nr. 162/2005. Este inclusa de
asemenea n Anexa I a Legii Nr. 5/2000.
ncepnd cu a data de 12 martie 2004, rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
Terenurile care alcatuiesc situl sunt in proprietatea Directiei Silvice Sfantu-Gheorghe, OS Talisoara, composesoratele din localitatatile Meresti
si Varghis, Consiliul local al comunei Meresti jud. Harghita, Consiliul local al comunei Varghis, jud. Covasna. Exista si terenuri in proprietate
privata.
4.6 Documentaie:
1. Gyarmati, A., 1995, A Vargyas-vlgy vegetcija, Eszterhzy Kroly Tanrkpzo Foiskola, szakdolgozat: 1-71.
2. Gyarmati, A., 2000, A Vargyas-vlgy mohaflrja, Mzeumi Fzetek 9: 41-45.
3. Kovcs, S., 1983, nvelisul vegetal din Cheile Vrghisului (I.). A Vargyasi mszko-sziklaszoros nvnytakarja (I.), Aluta. Studii si
Comunic. - Tanulmnyok s Kzlemnyek, Sepsiszentgyrgy, XVI-XV: 165-173.
4. Munteanu, D., Miklssy V., Ratiu F., 1987, Cheile Vrghisului - Monument al Naturii, Ocrot. Nat. Med. nconj., 2 (31): 133-140.
5. Pal I. - Varga J. 2004, Cercetari piscico-faunistice in Rezervatia Cheile Varghisului, A Csiki Szekely Muzeum Evkonyve, 2005, 335-343
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.485.-Cheile Vrghiului i peterile din * 69,39 Rezervaie natural
J045HR CHEILE VARGHISULUI * ######
141 A 10 - Abandonarea sistemelor pastorale 608 B 20 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
102 A 25 + Cosire/Taiere 180 A 15 - Incendiere
244 A 10 - Alte forme de luare(extragere) 623 B - Vehicule motorizate
140 B - Pasunatul 230 C - Vanatoare
300 A - Extragere de nisip si pietris 390 B - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
ncepnd cu a data de 12 martie 2004 rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice Lumea Pierduta din Baraolt,
jud. Covasna.
S-a ntocmit regulamentul rezervaiei. Elaborarea planului de management este n curs de realizare de ctre custodele desemnat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0036_101_Cheile_Varghisului.jpg Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0036_54_Cheile_Varghisului.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0037
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0082 J Munii Bodoc - Baraolt
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciomad - Balvanyos
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 56' 19''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.993
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
640
Max.
1244
Med.
915
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 5' 46''
RO073 Covasna 100
91D0 1 B C B B * Turbrii cu vegetaie forestier
1354 Ursus arctos R R R R C B A B
1361 Lynx lynx R R R R C B C B
1323 Myotis bechsteini 100-200 i 100-200 i C A C A
1324 Myotis myotis 300-500 i 5-20 i C A C A
1307 Myotis blythii 10-20 i 10-50 i D
1308 Barbastella barbastellus 200-500 i 200-500 i C A C A
1352 Canis lupus R C A C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P C A A A
P Carex appropinquata R A P Drosera rotundifolia R A
P Empetrum nigrum R A P Thelypteris palustris R A
P Vaccinium oxycoccos R A
Puni 3 N14 231
RO04 2.486.-Lacul Sfnta Ana * 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.487.-Tinovul Moho * 0,07 Rezervaie natural
J045HR SFANTA ANA * 0,131
167 B - Exploatare fara replantare 161 B + Plantare de pdure
230 B - Vanatoare 141 B - Abandonarea sistemelor pastorale
140 B - Pasunatul 402 B - Urbanizare discontinua
140 B - Pasunatul 167 B 25 - Exploatare fara replantare
230 B - Vanatoare
Relieful se caracterizeaz prin variaii semnificative de altitudine i nclinare a versanilor. Acest aspect contribuie semnificativ la distribuia
habitatelor forestiere. Condiiile geomorfologice, diversitatea speciilor forestiere i repartiia acestora, au un rol important n conservarea unor
specii importante de flor i faun.
-situl Ciomad Balvanyos se suprapune peste aria protejata cu aceli nume.
-situl este important datorit :
-fenomenelor postvulcanice: cea mai mare mofet din europa cu scurgere de bioxid de carbon de circa 2000mc-zi si o concentraie de bioxid
de carbon de 98-99%, grote cu emanatiii sulfuroase ,mofete i izvoare cu ape minerale.
-existeei unor peteri cum ar fi petera Ursului, petera Timsos,i petera Gyilkos
-plante specifice zonelor mltinoase-Ligularia sibirica,Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum,
-un peisaj deosebit i o vegetaie de pduri de conifere n amestec cu foioase.
- zona este intr-o stare de conservare bun,datorit exploatrii raionale a resurselor.
-pericolul care amenin zona ar fi tendina proprietarilor de pduri (noi mproprietrii) de a exploata n mod abuziv masa lemnoas fr a se
respecta prevederile din amenajamentele silvice.
-zona a fost desemnat ca arie protejat prin Hotrrea Consiliului Judeean Covasna nr. 39/2001.
-suprafeele de teren aferente sitului constituie att proprietate privat ct i propritate a Consiliilor Locale.
4.6 Documentaie:
-este n curs de elaborare documentatia pentru naintarea la Academia Romn , pentru obtinerea avizului.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 6/22.02.2010, Administrator:Aociaia VINCA MINOR Sf. Gheorghe, str. Bem Jozef, nr. 2, bl. 3, sc. C, ap. 12, jud
Covasna 40729276214
Situl nu are ntocmit plan de management. Nu a fost solicitat pentru a fi preluat n custodie.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0038
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 57' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
21.864
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
797
Max.
1944
Med.
1216
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 30' 14''
RO072 Braov 60
RO036 Prahova 40
8120 0,1 B B B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
8110 0,01 C C B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
3230 1 A C A A Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
7220 0,001 A B A A * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
8210 0,05 A C A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
9150 1 B C B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
91E0 1 A B B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91V0 50 A C A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9420 3 A A A A Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
9180 0,1 B C A B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91Q0 0,001 C C B C Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
alpin
1354 Ursus arctos P C A C A
2001 Triturus montandoni RC B B C B
1138 Barbus meridionalis RC D
4036 Leptidea morsei P B B C B
4014 Carabus variolosus R B B C B
4057 Chilostoma banaticum P B B A B
1758 Ligularia sibirica R C A C A
1902 Cypripedium calceolus R B A C A
1379 Mannia triandra RC A B C B
A Hyla arborea P A A Rana dalmatina P A
F Salmo trutta fario RC D I Alopia canescens R B
I Alopia canescens ambigua R B I Alopia canescens caesarea R B
I Alopia canescens haueri R B I Alopia canescens mauritii R B
I Alopia helenae ciucasiana R B I Alopia helenae helenae RC B
I Alopia nefasta P A I Astacus astacus R C
I Campodea magna P B I Deroceras sturanyi P A
I Deroceras turcicum P A I Erebia epiphron P D
I Erebia sudetica R C I Euphydrias maturna R C
I Figites elongatus P B I Panthea coenobita R A
I Pipiza fasciata R A I Xestia ashworthii candelarum R B
I Zygaena exulans R B M Arvicola terrestris scherman R A
M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus C B
M Felis silvestris cretensis RC C M Martes martes P A
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius P A
M Rupicapra rupicapra R A M Sorex araneus P A
P Abies alba D P Allium victorialis R D
P Alopecurus pratensis R A P Androsace villosa R B
P Angelica archangelica V D P Anthemis tinctoria ssp. fussii R C
P Armeria alpina V D P Arnica montana C C
P Artemisia eriantha R C P Asplenium adiantum-nigrum R A
P Campanula carpatica R A P Campanula cochlearifolia R D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Campanula transsilvanica R D
P Centaurea pinnatifida R B P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Cephalanthera rubra R D
P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R A P Cerastium cerastoides R A
P Cerastium transsilvanicum R D P Chamorchis alpina R D
P Chimaphila umbellata V A P Cirsium furiens R D
P Coeloglossum viride C D P Corallorhiza trifida R A
P Cotoneaster nebrodensis R D P Crepis sibirica V D
P Crocus banaticus V B P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza incarnata R D P Dactylorhiza maculata C D
P Dactylorhiza sambucina R D P Daphne blagayana R A
P Doronicum carpaticum V D P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis palustris R D
P Eritrichium nanum ssp. jankae V B P Erysimum witmannii R B
P Festuca amethystina R D P Festuca carpatica V D
P Festuca versicolor R D P Galanthus nivalis R C
P Gentiana punctata V C P Gentiana tenella R D
P Gymnadenia conopsea C D P Hepatica transsilvanica R B
P Heracleum carpaticum V D P Heracleum palmatum V B
P Hesperis matronalis ssp. candida R A P Hesperis matronalis ssp. moniliformis R B
P Hesperis nivea R B P Hesperis oblongifolia R C
P Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis V D P Jovibarba heuffelii R A
P Koeleria macrantha R B P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum R D P Leucorchis albida R D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Listera cordata R D
P Lonicera caerulea R D P Lycopodium annotinum R A
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus V D P Neottia nidus-avis R A
P Nigritella nigra ssp. nigra R D P Nigritella nigra ssp. rubra R D
P Onobrychis montana ssp. montana R B P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Ophioglossum vulgatum V D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis militaris R D P Orchis morio R D
P Orchis ustulata R D P Phyteuma confusum V D
P Pinus mugo R D P Pinus sylvestris RC A
P Plantago gentianoides R D P Platanthera chlorantha R D
P Pleurospermum austriacum V D P Primula elatior ssp. leucophylla R D
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora R D
P Rhododendron myrtifolium R D P Rumex scutatus R D
P Salix hastata V D P Salix retusa R D
P Saxifraga bryoides R D P Saxifraga mutata ssp. demissa V B
P Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R A P Scabiosa lucida ssp. lucida R B
P Sorbus graeca V D P Taxus baccata V D
P Thesium kernerianum V B P Thlaspi dacicum ssp. dacicum R B
P Thymus bihoriensis V B P Thymus comosus R B
P Traunsteinera globosa C D P Trinia glauca R A
P Typha shuttleworthii V C P Veronica baumgartenii V D
P Viola dacica V D P Viola tricolor R A
P Waldsteinia geoides R D R Coronella austriaca R A
R Lacerta vivipara P C R Podarcis muralis R A
Puni 4 N14 231
Teritoriul nepopulat, cu o form circular n suprafa de 22.209 ha, cu centrul situat la intersecia meridianului de 4503026 cu paralela de
2505837, se localizeaz n regiunea biogeografic alpin, n sectorul Carpailor de Curbur din ecoregiunea Carpailor Orientali, ntre 795 i
1.934 m alt. i e dispus ntr-un domeniu conglomeratic relictar reprezentat prin forme insolite. Golul subalpin, cu peisajul su romantic
ruiniform cu o uimitoare for de seducie, este nconjurat succesiv i descendent de coroana pdurilor relictare de molid i larice, pure i
amestecate, urmate de amestecuri de rinoase i foioase i de fgete pure. Fondul forestier (15.720 ha - 69 %, din care peste 3.400 ha
pduri virgine i cvasivirgine - 22 %) concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (77 %), cu o diversitate remarcabil i cu
o abunden local de 210-250 ori mai mare fa de media specific fondului forestier naional. Din suprafaa total a pajitilor (6.429 ha),
cele subalpine (2.606 ha) concentreaz peste 1.000 specii de plante, fungi i licheni (62 % din inventarul acestor grupe de specii ale parcului),
inclusiv toate endemitele vegetale i majoritatea celor rare i foarte rare.
Situl aparine puinelor teritorii cu o valoare foarte nalt a biodiversitii. Astfel, dei ocup abia 0,09 % din suprafaa rii, cuprinde o
impresionant diversitate ecologic i biologic provizoriu inventariat, reprezentat prin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de
staiune forestier identificate n ar, amplasate n 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de pdure, grupate n 8 din
cele 50 formaii forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din pduri virgine i cvasivirgine i 22, respectiv 24 % tipuri de
habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %, prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale
(mamifere 60, psri 148, reptile 5, amfibieni 11, peti 6, nevertebrate 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite 1.040,
pteridofite 37, briofite 123) i 409 specii de fungi i licheni (fungi 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %) sunt protejate prin legi
romne i comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere 16, psri 142, reptile 5, amfibieni 8, peti 2, nevertebrate - 9) i 152
specii vegetale, din care: spermatofite 148, pteridofite 4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile 1, amfibieni 1, peti 1,
nevertebrate 44, din care: lepidoptere 35, coleoptere 1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47 se ncadreaz n
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protecie special avifaunistic, alte 115 specii se ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protecie strict, iar
alte 32 specii n Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor
de management.
J049BV TIGAILE DIN CIUCAS + 2,28
141 B #### - Abandonarea sistemelor pastorale 160 B 60 - Managementul forestier general
uscare
171 A 15 - Furajare stocuri de animale
200 C #### 0 Acvacultura : pete i scoici 180 A #### - Incendiere
230 B 30 - Vanatoare 240 B 1 0 Luare / Indepartare de fauna
250 A 15 - Luare/Indepartare de flora 403 B 1 - Habitare dispersata
500 C 0 Retele de comunicare 501 C #### - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
Solul superficial i scheletic, de pe versanii cu pante excesive i cu substratul friabil din zona subalpin este expus eroziunii i erodat, proces
omniprezent, n cretere alarmant, provocat de:- incendierea vegetaiei lemnoase i semilemnoase;- tierea ras a pdurilor;-
suprapunarea abuziv- practicarea fi a turismului primitivist, necontrolat etc.Biodiversitatea este expus i supus unei erodri
progresive provocat de:- braconaj;- punatul generalizat; - igienizarea pdurilor, soldat cu extragerea exemplarelor de Arbor
ecologicus, microhabitate specifice pentru avifauna migratoare i entomofauna specific protejate;- exterminarea prdtoarelor protejate n
extincie (vidra etc.);- recoltarea speciilor de plante rare i protejate;- recoltarea iraional a fructelor de pdure, lichenilor, ciupercilor,
plantelor medicinale etc.Degradarea ireversibil a peisajului natural prin:- extinderea zonei intravilane i mpnzirea acesteia cu construcii
lipsite de gust;- gestionarea n discordan cu legile naturii a enclavei afectat cabanei turistice Muntele Rou;- vandalizarea zonei cabanei
Ciuca, odinioar una din cele mai frumoase din Carpai;- potecirea golului alpin; - creterea semislbatic a hergheliilor de cai;- poluarea
cu resturi menajere a solului, apelor etc;- colmatarea cheilor etc.Pericole poteniale, ce pot contraveni intereselor de viitor, sunt prefigurate de
intenia: - captrii izvoarelor, dei se tie c Masivul Ciuca, la peste cca. 1250 m alt. e sec;- amenajrii prtiilor de schi care afecteaz
stabilitatea pdurii la efectele eoliene canalizate pe deschiderile practicate n masivul forestier etc.Impacturile susmenionate atenteaz
asupra resurselor naturale strategice, ntre care se situeaz peisajul natural nealterat. Acesta este i rmne una dintre marile surse
poteniale de atracie a valutei nepoluante ale Romniei cu care nu se pot face compromisuri.
Necesitatea conservrii bunurilor naturale i a stoprii interveniilor umane distructive impun constituirea i gestionarea teritoriului Munilor
Ciuca n cadrul unui parc naional. Acest lucru a fost luat in considerare de APM PH atunci cand a initiat demersurile pentru desemnarea
acestor munti ca arie naturala protejata cu statut legal.In prezent se afla in lucru la ICAS Bucuresti studiul de fundamentare pentru Parcul
National Ciucas. Prin Legea 5/2000 a fost desemnata o rezervatie naturala, Tigaile Mari,ce va fi inclusa in viitorul parc national.
Procentual structura proprietatii pentru situl din Masivul Ciucas este:
79.3% - proprietate publica nationala
17% - proprietate publica locala
0.1 - proprietate privata(persoana fizica)
3.6 - proprietate privata (persoana juridica)
Sursa: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas Stoiculescu 2005
Situatia prezentata nu cuprinde situatia retrocedarilor conform legii 247/2005.
4.6 Documentaie:
1. Ciuc M., Flora i vegetatia pajitilor din Muntii Ciuca, Ed.Academiei RSR 1984
2. Ciuc M., Beldie Al., Flora Muntilor Ciuca-determinator plante vasculare, Ed.Academiei RSR 1989
3. Stoiculescu C., State forest territory of the Ciuca mountains, a future national park, Univ.Buc.-Grdina Botanic D.Brandza, AHB
Buc.1999
4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994
5. Grossu Al., Gasteropodele din Romnia Compendiu,IPCT SA Bucureti 1993
6. Drugescu C., Zoogeografia Romniei, Ed. ALL 1994
7. Stnoiu I.,Bobrnac B.,Copcescu S.,Fluturi din Romnia,Ed.Scrisul Romnesc 1979
8. Societatea Ornitologic Romn, Psrile din Romnia i Europa-determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd 1999
9. Munteanu D., Rolul molidiurilor carpatine n conservarea unor elemente avifaunistice de taiga, Rev.Ocrotirea Nat.i a Med. nconj.nr.1,
Ed.Academiei Rom.1993
10.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
511 C 0 Linii electrice 530 A 0,5 - Imbunatatirea accesului la zona
608 B##### - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
624 C 10 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
190 A 0,5 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
690 A 5 - Alte impacte determinate de turism si recreere
740 A##### - Vandalism 900 B 0,5 - Eroziunea
948 C #### - Incendiu 251 A #### - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
944 B - Furtuni, cicloane 943 B - Alunecarile de teren
170 A #### - Cresterea animalelor 140 A 10 - Pasunatul
401 B 5 - Urbanizare continua 512 C 0 Conducte
102 A 10 - Cosire/Taiere
140 A 20 - Pasunatul 160 B 30 - Managementul forestier general
170 A 5 - Cresterea animalelor 400 A 5 - Zone urbanizate, habitare umana
424 B 1 - Alte tipuri de depozitari 500 C 0,5 0 Retele de comunicare
502 B 0,5 - Drumuri, drumuri auto 512 C 0,1 0 Conducte
In jud.Prahova teritoriul sitului este pe raza comunei Maneciu. Padurea aflata in proprietate publica de stat este gestionata de Directia Silvica
Ploiesti prin OS Maneciu.
Deoarece suprafata sitului este acoperita in cea mai mare parte de fondul forestier, managementul pt.jud.Prahova este asigurat de catre RNP
ROMSILVA-Directia Silvica Ploiesti (str.Iuliu Maniu nr.3,director ing.Zecheru Dumitru,tel.0244-597846).
Existena parcului national Ciuca poate fi un bun mod de revitalizare a economiei rurale din zon. Turismul, planificat i administrat
pentru a fi durabil, poate aduce beneficii att ariei protejate ct i comunitilor locale, prin nviorarea culturilor tradiionale, a industriei
manufacturiere, limitnd astfel implicarea populaiei n industria lemnului cu conotaii negative pentru conservarea pdurilor. Este vitala
declararea zonei ca parc national pentru realizarea unui management unitar. La nivelul sitului 1115,6 ha de padure din jud.Prahova (anul 2004-
din amenajamentele silvice)sunt declarate de interes stiintific, de ocrotire a genofondului si a ecofondului, fiind administrate in consecinta.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0038_102_Ciucas,martor_de_erozioune.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,panorama,paduri_foioase_si_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_Juniperus_communis.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_mozaic_de_habitate.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_padure_de_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pad_de_conifere_pe_versanti_stancosi.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste,_pad_de_foioase_si_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_alpina.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_cu_tufarisuri.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_pajiste_si_vegetatie_chasmofitica.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_panorama.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_stancarie_cu_vegetatie_chasmofitica.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_dinspre_Cheia.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vedere_generala.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_vegetatie_pe_stancarie.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_versanti_cu_conifere.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas,_zona_cu_Juniperus.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas.Pad_de_conifere_si_martor_de_eroziune.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0038_102_Ciucas_,vegetatie_pe_stanci.jpg Anea Nicolae - APM-PH
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0039
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0013 J Calafat - Ciuperceni - Dunre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ciuperceni - Desa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 5' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
39.765
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
2
Max.
65
Med.
36
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 53' 58''
RO041 Dolj 100
3140 2 B B B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
3150 1 A C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
92A0 3 B B B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
91F0 0,1 C C C C Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
3130 1 A B B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
6120 30 A A B B * Pajiti xerice pe substrat calcaros
91I0 0,5 B C B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
2160 0,5 A B B A Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 0,08 A C B A Depresiuni umede intradunale
1355 Lutra lutra V C B C B
1188 Bombina bombina V D
2522 Pelecus cultratus RC D
1149 Cobitis taenia RC D
1157 Gymnocephalus schraetzer R C B B B
2555 Gymnocephalus baloni P?
1130 Aspius aspius RC D
1124 Gobio albipinnatus R D
1145 Misgurnus fossilis R C A C A
1134 Rhodeus sericeus amarus RC D
4013 Carabus hungaricus P D C B C
1089 Morimus funereus P C B C B
4056 Anisus vorticulus R B B C B
2285 Colchicum arenarium R A B A B
1516 Aldrovanda vesiculosa P?
A Bufo bufo C A Bufo viridis C
A Hyla arborea C A Pelobates fuscus C
A Pelobates syriacus C A Triturus vulgaris A
P Abutilon theophrasti C P Acer campestre C
P Adonis aestivalis V A P Alnus glutinosa C A
P Althaea officinalis R C P Anthriscus caucalis C
P Anthriscus cerefolium V A P Anthriscus sylvestris C
P Arenaria serpyllifolia V A P Astragalus contortuplicatus C
P Astragalus onobrychis P C P Azolla filiculoides A
P Betula pendula A P Carpinus orientalis A
P Celtis australis A P Cerastium glomeratum V A
P Ceratophyllum demersum P A P Ceratophyllum submersum P A
P Chamaecytisus danubialis A P Chelidonium majus A
P Chenopodium album P A P Chenopodium botrys C
P Chenopodium multifidum A P Chenopodium murale A
P Chenopodium opulifolium C P Chenopodium rubrum A
P Chenopodium strictum C P Clematis integrifolia A
P Clematis vitalba V A P Corispermum nitidum C A
P Coronilla varia V C P Daucus broteri A
P Daucus carota P C P Dianthus giganteiformis C
P Equisetum arvense C A P Erodium cicutarium P A
P Erodium hoefftianum V C P Eryngium campestre P A
P Eryngium planum C P Euphorbia agraria A
P Euphorbia chamaesyce V A P Euphorbia helioscopia V C
P Euphorbia palustris R C P Falcaria vulgaris C
P Fallopia convolvulus P A P Ficus carica A
P Genista tinctoria A P Geranium lucidum C
P Geranium molle P C P Geranium pusillum V C
P Glycyrrhiza echinata V A P Goniolimon besseranum A
P Goniolimon tataricum V C P Gypsophila muralis P C
P Gypsophila paniculata V C P Herniaria hirsuta P C
P Holosteum umbellatum C P Hypericum rumeliacum R A
P Lathyrus aphaca P A P Lathyrus hirsutus C
P Lathyrus latifolius A P Lathyrus nissolia A
P Lathyrus tuberosus V C P Lavatera thuringiaca R C
P Linum perenne C P Lotus corniculatus P C
P Lythrum salicaria C A P Malus sylvestris C
P Malva sylvestris C P Medicago minima P A
P Medicago rigidula A P Medicago sativa ssp. falcata C
P Minuartia glomerata R C P Mollugo cerviana R A
P Morus alba P C P Myosoton aquaticum P C
P Myriophyllum spicatum P A P Myriophyllum verticillatum C A
P Nuphar lutea P A P Nymphaea alba C A
P Oenanthe banatica V C P Ononis arvensis V C
P Ononis spinosa V C P Ophioglossum vulgatum A
P Papaver dubium V A P Papaver rhoeas P A
P Petrorhagia prolifera V A P Petrorhagia saxifraga A
P Phytolacca americana C A P Polycnemum arvense P C
P Polycnemum heuffelii C P Polygonum arenarium ssp. arenarium C A
P Polygonum arenastrum C P Polygonum graminifolium R C
P Polygonum hydropiper A P Polygonum lapathifolium C A
P Polygonum patulum A P Potentilla argentea C
P Potentilla supina R C P Prunus mahaleb C
P Prunus spinosa V C P Pyrus pyraster R C
P Quercus pedunculiflora V A P Quercus robur A
P Ranunculus arvensis V A P Ranunculus ficaria P A
P Ranunculus illyricus V A P Ranunculus millefoliatus V A
P Ranunculus neapolitanus C P Ranunculus polyanthemos A
P Ranunculus repens C A P Ranunculus rionii A
P Ranunculus sardous V A P Ranunculus trichophyllus V A
P Rubus caesius C P Rumex confertus A
P Rumex crispus P C P Salsola kali C A
P Salvinia natans A P Scleranthus annuus C
P Seseli tortuosum P A P Silene conica P C
P Silene italica A P Stellaria media C
P Thelypteris palustris A P Thymelaea passerina C
P Tilia platyphyllos C P Torilis arvensis C
P Torilis japonica V A P Trapa natans C A
P Tribulus terrestris P C P Trifolium arvense P C
P Trifolium aureum C P Trifolium campestre P C
P Trifolium diffusum R A P Trifolium fragiferum RC C
P Trifolium hybridum V C P Trifolium pratense P C
P Trifolium resupinatum V A P Trigonella caerulea V A
P Trigonella monspeliaca V A P Trigonella procumbens V A
P Ulmus laevis R A P Vicia hirsuta P C
P Vicia lathyroides P C P Vicia pannonica A
P Vicia sativa ssp. nigra P A P Vicia sparsiflora C
P Vicia villosa P C P Vicia villosa ssp. varia P C
R Coluber caspius C R Natrix natrix C
R Podarcis taurica C
Ruri, lacuri 9 N06 511, 512
Puni 3 N14 231
ndiguirile, drenrile, irigaiile i desecrile din Lunca Dunrii au determinat transformri importante n arealul cuprins n cotul Dunrii dinspre
Calafat. Pdurile din aceast zon au fost defriate, blile transformate n terenuri agricole sau lacuri pentru cretere petilor, influennd
puternic n special avifauna. Singurul loc rmas nendiguit este cel de la sud de Calafat, lng Desa Ciuperceni, unde condiiile de mediu au
rmas asemntoare cu cele de dinaintea transformrilor menionate mai sus. Aici se gsete Rezervaia Ornitologic Ciuperceni Desa care
se ntinde pe o suprafa de 200 ha mrginit la nord de Pdurea Poveazele, la est de Dealul Grnicerilor , iar la sud de Pdurea zvoi
Arcerul. Condiiile pedoclimatice din zona cuprins n curbura larg delimitat de Dunrea care curge dinspre Calafat, au determinat
protejarea mai mltor teritorii n acelai spaiu. Aici se afl i Bala Lata cu o suprafa de 28 ha i Balta Neagr cu o suprafa de 1,20 ha.
Vegetaia acestora este specific ecosistemului de balt, care determin adaptarea i stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se afl
Pdurea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit prin exemplarele uriae de salcm, care ating diametre de 70-80 cm i
nlimi de 30-35m, ntrcnd cu mult dimensiunile realizate n mod natural n ara de origine America de Nord. Salcmii au rolul de a fixa
nisipul mictor, care altdat, n sudul Olteniei, constituia o adevrat calamitate. La adpostul pdurilor de salcm se instaleaz o vegetaie
interesant, care adpostete o plant rar Molugo cerviana.
Situl propus ca SCI se remarc prin habitate de Salix alba i Populus alba.Pdurea Ciurumela situat pe locul unei foste pepiniere i vestit
prin exemplarele uriae de salcm, care ating diametre de 70-80 cm i nlimi de 30-35m, ntrcnd cu mult dimensiunile realizate n mod
natural n ara de origine America de Nord. Salcmii au rolul de a fixa nisipul mictor, care altdat, n sudul Olteniei, constituia o adevrat
calamitate. La adpostul pdurilor de salcm se instaleaz o vegetaie interesant, care adpostete o plant rar Molugo cerviana.
RO04 2.392.-Ciuperceni-Desa + 0,52 Rezervaie natural
RO04 2.397.-Balta Neagr + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.398.-Balta Lat + 0,13 Rezervaie natural
J074DJ CIUPERCENI +######
100 C 20 0 Cultivare 120 C 20 0 Fertilizarea
140 C 40 0 Pasunatul 709 B 15 - Alte forme de poluare
520 C 5 0 Navigatie 941 A 35 - Inundatii
870 B 20 + Diguri, indiguiri, plje artificiale 170 B 5 0 Cresterea animalelor
220 C 10 0 Pescuit sportiv 230 C 15 0 Vanatoare
400 B 5 0 Zone urbanizate, habitare umana 511 C 15 0 Linii electrice
170 C 5 0 Cresterea animalelor 220 C 10 0 Pescuit sportiv
230 B 10 0 Vanatoare 400 B 15 0 Zone urbanizate, habitare umana
511 C 20 0 Linii electrice 520 C 5 0 Navigatie
709 B 20 - Alte forme de poluare 870 C 10 + Diguri, indiguiri, plje artificiale
941 C 20 - Inundatii
Fiind situat n zona inundabil a Dunrii situl este inundat atunci cnd debitul Dunrii crete,cu efecte negative asupra habitatelor din sit.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naional zon protejat, dar include arii protejate declarate prin Legea 5/2000.
80% proprietate privat i 20% proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Crtu D., 1970, Consideratii privind flora dintre Jiu-Desntui-Craiova i Dunre, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyrdy E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic, fcut n judetul Doljiu n anul 1929, i despre nfiintarea Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 176/14.07.2010, Administrator:RNP DS Dolj Str Iancu Jianu, nr 19, loc. Craiova, jud. Dolj 0251421363
Nu exista plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0039_58_Ciuperceni_Desa1.jpg tefnescu Izabela - APM-DJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0040
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Lunii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 57' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
694
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
279
Max.
494
Med.
366
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 30' 53''
RO063 Cluj 87
RO075 Mure 13
4031 Cucullia mixta R C C B C
4035 Gortyna borelii lunata RC C B C B
4043 Pseudophilotes bavius P A B C B
4028 Catopta thrips RC A B C B
4091 Crambe tataria RC C B C A
Puni 14 N14 231
Vii i livezi 38 N21 221, 222
n aceast areal n urma investigaiilor efectuate de catre membrii Societii Lepidopterologice Romne au fost indentificate 739 de specii de
fluturi dintre care o specie este nou pentru tiin, una nou pentru Europa, 14 noi pentru fauna Romniei i multe noi pentru fauna
Transilvaniei. S-au indentificat peste 160 de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Cmpia
Transilvaniei reprezint extremitatea vestic a arealului de rspndire.
Pante stepice dintre cele mai reprezentative i mai bine conservate din Transilvania. Flor bogat n elemente caracteristice (Crambe tataria,
Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiat dintre nevertebratele - se remarc n primul rnd endemismul Filatima
transsilvanella, dar i o serie de specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeografic ca Catopta thrips,Cucullia mixta
lorica,Gortyna borelii lunata sau Philotes bavius hungaricus precum i Cochylimorpha subwoliniana, Cochylimorpha fucatana, Aethes
160 A 60 - Managementul forestier general 230 C 15 0 Vanatoare
120 A 1 - Fertilizarea 511 C 2 0 Linii electrice
140 C 15 - Pasunatul 161 A 15 - Plantare de pdure
241 A - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
100 B 0 Cultivare 102 C 0 Cosire/Taiere
170 B 0 Cresterea animalelor 241 A - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
caucasica, Epibactra sareptana, Scotopteryx ignorata, Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Oncocnemis confusa, Epimecia ustula,
Mesotrosta signalis, Muschampia cribrellum,Colias chrysotheme, Plebejus sephirus,etc.
Impactul negativ al terenurilor agricole nconjurtoare se resimte n primul rnd prin acumulrile de gunoaie sau prin incendierile ocazionale.
Amenajrile silvice, n primul rnd plantaiile de pin i de salcm conduc la scderea drastic a biodiversitii, ducnd n situaii extreme chiar
pn la eliminarea complet a vegetaiei autohtone.Pe anumite poriuni n urma punatului excesiv se poate observa o ruderalizare
pronunat.
Statutul de rezervaia natural Dealu cu Fluturi comuna Viioara a fost stabilit prin H.G 2151/2004- privind instituirea regimului de arie
natural protejat pentru noi zone - 20 ha.
1. Pe teritoriul judeului Cluj 87% din suprafaa sitului este propietate a statului - Ocolul Silvic Turda
2. 8%- propietate privata
3. 5%- pripieatate a consiliului local Viioara
4.6 Documentaie:
1. Extras din Harta Amenajistic U.P VIII - Turda, O.S Turda
2. Rezervatia Natural Dealul cu Fluturi de la Viioara - Rakosy L., Kovacs S. - Societatea Lepidopterologic Romn.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
1. - Direcia Silvic Cluj - Oclul Silvic Turda
2. - Consiliul Local Viioara i Luna
3. - Direcia Silvic Cluj - custode al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Viioara
Planul de management al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Viioara n curs de realizare de ctre Direcia Silvic Cluj.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0041
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coasta Rupturile Tanacu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 51' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
328
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
126
Max.
295
Med.
186
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 40' 12''
RO016 Vaslui 100
40C0 0,01 B C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
P Acinos arvensis P D P Allium moschatum P D
P Bellevalia sarmatica R B P Campanula sibirica P D
P Caragana frutex R B P Centaurea orientalis P D
P Cephalaria uralensis R B P Cichorium intybus C D
P Crataegus monogyna P D P Crocus reticulatus R D
P Dichanthium ischaemum C B P Dorycnium pentaphyllum ssp. herbaceum C D
P Ephedra distachya R B P Erophila verna P D
P Eryngium campestre C D P Euphorbia helioscopia P D
P Festuca valesiaca P D P Gagea pratensis P D
P Galium verum C D P Hieracium pilosella P D
P Hyacinthella leucophaea P D P Inula oculus-christi R B
P Iris pumila P D P Jurinea consanguinea ssp. arachnoidea P D
P Linum austriacum C D P Lolium perenne C D
P Marrubium peregrinum P D P Onobrychis viciifolia C D
P Oxytropis pilosa P D P Plantago media C D
P Poa angustifolia C D P Rosa pimpinellifolia C D
P Scorzonera laciniata R D P Thesium arvense R D
P Verbascum phoeniceum C D
Puni 70 N14 231
Vii i livezi 11 N21 221, 222
RO04 2.776.-Tanacu-Coasta Rupturile + 2,03 Rezervaie natural
140 C 10 - Pasunatul 900 C 5 0 Eroziunea
100 C 20 0 Cultivare 140 B 25 0 Pasunatul
150 B 10 0 Restructurarea detinerii terenului agricol
Relieful sitului de importanta comunitara Coasta Rupturile Tanacu este compus dintr-un versant abrupt cu o inclinare ce trece de 35◦.
Substratul geologic este de vrst sarmatian, alctuit dintr-un complex de marne, nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafa
i cochilii de lamelibranchiate.
Solul este de tip cernoziomului de panta aflat in diferite stadiide levigare si erodare, cu treceri pana la sol lutos.
Starea de conservare a bunurilor naturale care constituie obiectivul protectiei si conservarii este relativ buna dar regimul precipitaiilor, imbinat
cu inclinarea terenului si n urma punatului, au favorizat alunecri de mari proporii, nct terenul este scos din folosin.
n compozitia floristica a acestui sit se intalnesc o populaie viguroas de Caragana frutex (tuf lemnoas), element continental irano-turanian,
cu excepional rol fitogeografic, Ephedra distachya (circel), Adonis hybrida (ruscua), Allium moschatum, A. tauricum (ai de step), Bellevalia
sarmatica, Onobrychis arenaria (sparceta), Hyacinthella leucophaea (zambila), Cirsium serrulatum (plmida), s.a. Aceast bogie floristic,
ct i semnificaia fitogeografica a geofondului confer staiunii de la Tanacu un caracter de unicitate, de tezaur informaional de mare
valoare stiinific.
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu se afla pe un versant abrupt, al carui panta trece de 35%, cu o vegetatie discontinua edificata
de Batriochloa ischaemum (barbisoara). In aceste conditii s-a pastrat o populatie viguroasa de Caragana frutex (tufa lemnoasa), element
continental, care contribuie prin sistemul radicular extensiv dezvoltat, la fixarea terenului si stoparea eroziunii solului. In aceasta rezervatie s-
au identificat unele specii rare pentru flora tarii noastre ca de exemplu: Ephedra distachya, Bellevaria sarmatica, Onobrychis arenaria, etc.
Starea de conservare a acestei rezervatii implica restrictii ca evitarea pasunatului, rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu fiind
declarata rezervatie inca din anul 1973.
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu are o suprafata de 6 ha si este supusa protectiei din anul 1973 prin Decizia nr. 220 a
Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.09.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
Rezervatia este inclusa deasemenea in Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2776, tot cu o suprafata de 6 ha.
Administratorul legal este Primaria Comunei Tanacu, judetul Vaslui.
Proprietate comunitara.
4.6 Documentaie:
Vitalariu Gh., 1973, Ephedra distachya L. n flora i vegetatia Moldovei, Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XIX, s. II, a. Biol., f. 1: 203-206;
Vitalariu Gh., 1968, Bellevalia sarmatica (Pall.) Woron. n flora Romniei, Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XIV, s. II, a. Biol., f. 1: 159-161 +
o fig.; Vitalariu Gh., 1970, Note floristice din bazinul Crasna (Podiul Central Moldovenesc), Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, Ser. nou, XVI,
s. II, a. Biol., f. 2: 399-403.Lista critica a plantelor vasculare din Romania, Adrian Oprea, Editura Universitatii Al. Ioan Cuza Iasi, 2005.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea administrarii rezervatiei revine Primariei comunei Tanacu.
Plan de management nr.250/02.02.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0041_52_coasta_rupturile_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0042
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codru Moma
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 17' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
24.650
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
219
Max.
1102
Med.
624
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 32' 49''
RO061 Bihor 82
RO051 Arad 18
Salicion albae)
6110 1 B C C C * Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi
9130 40 A B B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91Y0 1 B B B B Pduri dacice de stejar i carpen
8210 0,01 C C C B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
8220 0,01 C C C B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
1149 Cobitis taenia P P C C C C
P Allium ursinum P D P Alnus glutinosa C D
P Aposeris foetida V D P Aristolochia pallida P D
P Arum maculatum P D P Asarum europaeum C D
P Asplenium ruta-muraria P D P Asplenium scolopendrium C D
P Asplenium septentrionale P D P Asplenium trichomanes P D
P Atropa belladonna P D P Blechnum spicant R D
P Cephalanthera longifolia R A P Ceterach officinarum ssp. officinarum R D
P Cystopteris fragilis C D P Dactylorhiza maculata R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Daphne mezereum P D
P Dianthus carthusianorum P D P Erythronium dens-canis P D
P Euonymus europaeus P D P Festuca valesiaca C D
P Galium odoratum C D P Gladiolus imbricatus R D
P Gymnadenia conopsea R A P Hepatica nobilis P D
P Hieracium praealtum ssp. bauhinii P D P Huperzia selago P D
P Juniperus communis ssp. communis P D P Lathyrus vernus P D
P Lilium martagon P D P Listera ovata V A
P Lunaria rediviva C D P Lysimachia nummularia P D
P Menyanthes trifoliata R A P Neottia nidus-avis R A
P Orchis militaris R A P Paeonia officinalis R A
P Peucedanum oreoselinum P D P Platanthera bifolia R A
P Poa nemoralis C D P Ranunculus flammula R D
P Ruscus aculeatus R A P Ruscus hypoglossum R A
P Salix purpurea C D P Sanicula europaea C D
P Sesleria rigida ssp. rigida C D P Silene nutans P D
P Silene nutans ssp. dubia R A P Tamus communis R D
Puni 11 N14 231
Pduri neincluse n tipuri de habitate Natura 2000
In afara tipurilor de habitate incluse in Natura 2000, in situl Codru Moma mai sunt prezente si alte tipuri de habitate, dintre care mentionam:
R4130 Pduri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
Asociaie vegetal
Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 (Syn.: Querceto-Cytisetum nigricantis Pauc 1941)
Compoziie floristic:
Quercus petraea, Lembotropis nigricans, Genista tinctoria, Chamaecytisus hirsutus, Fragaria viridis, Campanula persicifolia, Trifolium
medium, Anthemis triumfetti, Potentilla micrantha, Vincetoxicum hirundinaria, Sedum maximum.
Asociaie vegetal
Genisto tinctoriae-Quercetum petraeae Klika 1932
Quercus petraea, Genista tinctoria, Luzula albida, Veronica officinalis, Veronica chamaedrys, Galium verum, Viscaria vulgaris, Cytisus
nigricans, Festuca heterophylla, Deschampsia flexuosa, Vaccinium myrtillus, Hieracium umbellatum, Pteridium aquilinum.
PAL. HAB. 87.2 Ruderal communities
R8702 Comuniti antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa
Asociaie vegetal
Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936
Onopordon acanthium, Carduus acanthoides, Hyoscyamus niger, Artemisia absinthium, Beteroa incana, Echium vulgare, Anthemis arvensis,
Ballota nigra, Verbena officinalis.
Asociaii vegetale ce pot fi incluse tot la comuniti ruderale
Sclerantho Trifolietum arvensis Morariu 1943
(Syn.: Kickxieto Scutellarietum hastifoliae Pauc 1941)
Trifolium arvense, Scleranthus annus, Viola arvensis, Filago arvensis, Arenaria serpyllifolia, Medicago lupulina.
Xanthietum strumarii Pauc 1941
Compoziie floristic: Xanthium strumarium, Xanthium spinosum, Descurainia Sophia, Artemisia absinthium, Cirsium arvense, Onopordon
acanthium, Arctium minus, Carduus acanthoides, Arctium lappa, Cirsium vulgare.
R8706 Comuniti sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium i Atropa bella-donna
Asociaie vegetal
Epilobietum angustifolii Rbel 1930 em. Oberd 1973 (Syn.: Senecioni sylvatici-Epilobietum angustifolii R. Tx. 1937)
Compoziie floristic: Senecio sylvaticus, Epilobium angustifolium, Digitalis grandiflora, Sorbus aucuparia, Betula pendula, Fragaria vesca,
Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Verbascum thapsus, Spiraea chamaedryfolia, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Sambucus ebulus,
Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa.
n cadrul sitului au fost cuprinse de habitate de interes comunitar:
6110* - Comuniti rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi;
8210 - Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase; 8220 - Versani stncoi cu vegetaie chasmofiticpe roci silicioase;
9110 - Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9160 - Pduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;
9180* - Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene; 91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
De asemenea aici a fost identificat dintre speciile de amfibieni i reptile de interes: 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun
transilvnean)
J033AR MONEASA * 1,639
160 A 80 + Managementul forestier general 170 A 10 - Cresterea animalelor
163 B 5 - Replantare 167 A 2 - Exploatare fara replantare
301 C 1 - Cariere 500 B 1 - Retele de comunicare
230 B 50 - Vanatoare 243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane
501 B 30 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
530 B 40 - Imbunatatirea accesului la zona 622 B 20 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
623 B 30 - Vehicule motorizate 967 B 40 - Antagonism cu animalele domestice
608 B 10 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
160 B 50 0 Managementul forestier general 230 B 50 - Vanatoare
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 501 C 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 B 10 - Drumuri, drumuri auto 530 B 40 - Imbunatatirea accesului la zona
622 C 10 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 B 40 - Vehicule motorizate
Exploatarile forestiere care modifica compozitia in specii lemnoase a tipurilor de habitate forestiere. Deschiderea de noi drumuri forestiere.
Turismul necontrolat, mai ales in apropierea localitatii Moneasa.
Managementul defectuos al deseurilor.
Pina in prezent, situl nu a fost inclus in reteaua ariilor naturale protejate la nivel local sau national.
Situl este situat administrativ pe teritoriile judetelor Arad si Bihor. Padurile sunt in proportie mare in sistem privat, restul fiind administrate de
Directia Silvica Arad si D.S. Bihor.
4.6 Documentaie:
BIBLIOGRAFIE selectiv
Bucureti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
PAUCA, A., 1941, Studiu fitosociologic n Muntii Codru i Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.
SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romnia. Ed. Vergiliu, Bucureti. 331 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 141/01.07.2010, Administrator:Fundaia Carpai Braov, str. Cloca, nr 13, jud. Braov fundatiacarpati@gmail.com
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0042_69_arboret_de_fag,_din_codru_moma.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0042_69_brazi_din_zona_codru_moma.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0042_69_Fagus_sylvatica.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0043
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0146 J Valea Clnitei
ROSPA0022 J Comana
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comana
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 6' 26''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
26.481
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
13
Max.
104
Med.
72
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 8' 27''
RO034 Giurgiu 100
alpin
91Y0 3 A C A A Pduri dacice de stejar i carpen
91M0 13 A C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Salicion albae)
91F0 0,03 B C B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
91AA 0,01 B C C C Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
3240 0,1 C C B B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
3160 4 B C B B Lacuri distrofice i iazuri
3130 1 A B B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
1324 Myotis myotis P P D
1335 Spermophilus citellus P C B B B
1188 Bombina bombina C D
1993 Triturus dobrogicus R C B B B
2011 Umbra krameri C B A B A
1149 Cobitis taenia R C A C A
2511 Gobio kessleri P P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C D
1145 Misgurnus fossilis R C A C A
4039 Nymphalis vaualbum P D
1083 Lucanus cervus RC B B C B
1052 Euphydryas maturna P B B C B
4056 Anisus vorticulus P A B C B
1014 Vertigo angustior P?
1084 Osmoderma eremita P?
1088 Cerambyx cerdo R B B C B
1060 Lycaena dispar V C B C B
4045 Coenagrion ornatum R B B C B
4067 Echium russicum R C B C B
2327 Himantoglossum caprinum R B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R A
A Hyla arborea C A A Pelobates fuscus C A
A Rana dalmatina C A F Leuciscus borysthenicus R A
I Euphydryas maturna R C I Kirinia roxelana V C
I Parnassius mnemosyne R C I Zerynthia polyxena R C
M Capreolus capreolus C A M Crocidura leucodon R A
M Crocidura suaveolens V A M Dryomys nitedula R A
M Felis silvestris R A M Martes martes R C
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myotis daubentonii R A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus V A M Neomys fodiens V A
M Nyctalus lasiopterus V A M Plecotus auritus R A
M Sorex araneus C A M Vespertilio murinus R A
P Camphorosma annua R D P Cardamine parviflora R A
P Cephalanthera damasonium R D P Cephalanthera rubra R D
P Comandra elegans V D P Crocus flavus V D
P Delphinium fissum R D P Digitalis ferruginea R B
P Doronicum caucasicum R D P Epipactis atrorubens V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis purpurata R D
P Fritillaria orientalis R C P Galium rivale V D
P Iris sibirica R D P Limodorum abortivum R D
P Listera ovata R D P Lychnis coronaria R D
P Nuphar lutea C D P Orchis incarnata R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis morio R D
P Orchis purpurea R D P Orchis tridentata R D
P Paeonia peregrina V D P Peucedanum latifolium V D
P Plantago cornuti R D P Plantago tenuiflora R D
P Platanthera bifolia C D P Platanthera chlorantha R D
P Potamogeton lucens C D P Potamogeton perfoliatus C D
P Pulsatilla montana R D P Pyrus elaeagrifolia R D
P Pyrus nivalis V D P Ruscus aculeatus R D
P Saccharum strictum V D P Salvinia natans R D
P Scilla autumnalis V D P Trapa natans C D
P Trapa natans ssp. natans R C P Typha minima R D
R Ablepharus kitaibelii V A R Anguis fragilis R A
R Coluber caspius V A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta praticola R A
R Natrix tessellata R A
Puni 12 N14 231
RO04 2.418.-Pdurea Oloaga-Grdinari + 0,99 Rezervaie natural
RO04 2.419.-Pdurea Padina Ttarului + 0,89 Rezervaie natural
RO05 V.3.-Comana * 93,43 Parc natural
Studiul biologic al zonei Comana a scos n eviden importana tiinific a numeroase ecosisteme naturale (pduri i pajiti)cu mare
diversitate, tipice pentru zona de cmpie sudic cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate ntr-o structur natural
apropiat de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aezri rurale n care se desfoar activiti economice tradiionale. Zona Comana
face parte din Cmpia Romn, subdiviziunea central, cunoscut i sub numele de Cmpia Teleormanului, cmpie tabular, nalt i
fragmentat, realizat prin acumulri lacustre, fluvio-lacustre i acoperit de loess.
Datorit diversitii bogate a microreliefului i prezenei unor izvoare i cursuri de ap abundente ntr-un sector de clim uscat, temperat-
continental, n aceast zon se ntlnesc numeroase habitate ce permit vieuirea unui numr mare de specii de plante i animale.
Principalele habitate existente n zona Comana sunt reprezentate de pajiti, pduri i zone umede i habitate de ap dulce.
Trupurile de pduri din zona Comana alctuiesc un masiv pduros ce adpostete o serie de specii lemnoase tipice leaurilor cum ar fi:
stejarul brumriu, stejarul pufos, cer, grni, tei, frasin pufos, carpen, ulm, jugastru, arar ttresc etc.
La marginile acestor pduri se gsesc pajiti xerice sub form de fragmente. Totodat n zona Comana se ntnlesc pajiti umede bine
reprezentate de-a lungul rurilor i blilor, ct i pajiti srturate care n timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescene, denumite
popular chelituri.
Balta Comana cuprinde habitate de ap dulce, avnd n prezent aspectul unei delte cu bli, ochiuri de ap, brae, grinduri cu o vegetaie
abundent de stuf. Aceste habitate reprezint un mediu de via prielnic pentru multe specii de psri n special anseriforme.
Remarcabil pentru flora pdurilor de la Comana este faptul c ntrunete specii din zone i etaje de vegetaie foarte diferite i cu ecologie
aparte, alturi de speciile de foioase tipice pdurilor de cmpie ct i celor de silvostep.
Exploatri ilegale de mas lemnoas,colectare de plante ocrotite,inundaii.
Prin HG 2151/2004 a fost declarat Parcul Natural Comana.
Suprafaa parcului natural este acoperit de pdure n proporie de 36.3%(proprietatea statului), zonele umede i habitatele de ap dulce sunt
extinse la 5,4%(proprietatea statului), 54,3% este utilizat ca i terenuri agricole(proprieti private) i 4%teren ocupat cu aezri umane.
4.6 Documentaie:
FUNDAMENTAREA TIINTIFICA A PROPUNERII DE ARIE PROTEJATA A COMPLEXULUI DE ECOSISTEME COMANA(JUDETUL
GIURGIU)- dr. Mihaela Pauc-Comnescu, Institutul de Biologie,Academia Romn.
Corine Biotopes Project.
Popescu A., Sanda V., Doltu M.I.&Nedelcu G.A.- Vegetatia Cmpiei Munteniei, Sibiu,1984.
I.C.A.S. Proiect Life nr. 8571/2002 - Restaurarea Bltii Comana.
Coglniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romnia determinator. Ed. Ars Docendi, Bucureti. Fuhn, I., 1960, Fauna
R.P.R. vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Romne, Bucureti. Date teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J087GR COMANA - SARATURI * 2,552 J087GR MAGURA * 1,351
J087GR COMANA - PADURE + 4,337 J087GR MISLEA * 1,22
J087GR TEPES + 2,866
160 A 16 + Managementul forestier general 230 B 30 + Vanatoare
511 A 10 + Linii electrice 100 B 14 0 Cultivare
840 B 20 0 Inundarea 211 B 5 0 Pescuit intr-o locatie fixa
100 C 0 Cultivare 170 B 20 0 Cresterea animalelor
230 A 10 + Vanatoare 300 A 2 - Extragere de nisip si pietris
400 B 20 0 Zone urbanizate, habitare umana 511 B 10 - Linii electrice
Administraia Parcului Natural Comana.Administratorul Parcului Natural Comana este Direcia Silvic Giurgiu.
Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr. 102708/SB/22.11.2005 semnat ntre MMGA i Regia
Naional a Pdurilor-Romsilva a fost dat n administraie Direciei Silvice Giurgiu Aceasta conform contractului amintit i al Ord. 494/2005 are
la dispoziie maximum 2 ani de la data ncheierii contractului pentru ntocmirea planului de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0043_75_Balta_Comana_1.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_Balta_Comana_2.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_cale_se_acces_pe_Balta_Comana.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
ROSCI0043_75_padure_de_stejar.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0044
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0024 J Confluena Olt - Dunre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Corabia - Turnu Mgurele
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 40' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.256
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
3
Max.
47
Med.
25
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 43' 47''
RO044 Olt 33
RO037 Teleorman 67
Salicion albae)
92A0 1 B C B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
3140 0,01 C C C C Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B
2511 Gobio kessleri P?
2555 Gymnocephalus baloni P C B B B
Plaje de nisip 5 N04 331
Ruri, lacuri 34 N06 511, 512
Puni 15 N14 231
140 C 5 - Pasunatul 230 C 10 - Vanatoare
941 C 30 + Inundatii 220 C 10 0 Pescuit sportiv
243 C 20 - Braconaj, otravire, capcane
100 C 20 0 Cultivare 140 C 20 - Pasunatul
230 C 50 0 Vanatoare 400 C 30 0 Zone urbanizate, habitare umana
502 A 30 - Drumuri, drumuri auto 504 C 1 - Porturi
Sectorul Corabia-Turnu Mgurele se situeaz n Lunca Dunrii Inferioare i prezint o valoare ecologic deosebit,datorit prezenei unor
tipuri de habitate de interes comunitar,precum:pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior(cod Natura 2000-91E0),pduri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis i Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia(cod Natura 2000-91F0),cu mult vi slbatic(Vitis
sylvestris),dar i multe zvoaie cu Salix alba i Populus alba(cod Natura 2000-92A0).Din punct de vedere geologic, zona se caracterizeaz ca
o zon unde se ntlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietriuri mrunte, mari i foarte mari,adevrate
bolovniuri,maluri i argile cu grosimi variabile,bine reprezentate.
n acest sector inferior al Dunrii,habitatele rmase n stare natural i seminatural n urma transformrilor ce au avut loc n ultimii 20 de ani
n lunca Dunrii sunt pdurile de esen moale,aceste zvoaie de salcie i plop, cu o importan ecologic deosebit, reprezentnd totodat
habitate de interes comunitar(cod Natura 2000-92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului i i pstreaz funciile
bio-geochimice i ecologice,totodat prezentnd o importan din punct de vedere al biodiversitii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibrit a
multor specii de psri de interes comunitar, ce se regsesc n anexa I a Directivei Psri: ciocntors(Recurvirostra avosetta),
piciorongul(Himantopus himantopus), chira de balt(Sterna hirundo),chira mic( Sterna albifrons),strcul de noapte(Nycticorax
nycticorax),strcul galben(Ardeola ralloides), egreta mic(Egretta garzetta),egreta mare( Egretta alba),loptarul(Platalea leucorodia).
Acest sit avnd o importan avifaunistic poate fi vulnerabil datorit activitaii de vntoare efectuat n zon, braconajului,care conduc la un
deranj al speciilor de psr n perioada cuibritului.Punatul i defriarea pot duce la distrugerea habitatelor naturale de interes comunitar
ntlnite n zon.
n urma propunerii de ctre Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunrii, Tulcea,acest sit a obinut avizul favorabil al Academiei Romne-
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervaie natural.
Din punct de vedere teritorial-administrativ acest sit se situeaz pe raza a dou judee Olt i Teleorman.Din suprafaa sitului,aferent judeului
Teleorman 72,21% reprezint domeniul public al statului, 15,3% reprezint domeniul privat i 12,49%-mixt.
4.6 Documentaie:
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunrii Tulcea,2006-Documentatia tiintific pentru declararea rezervatiei naturale Balta
Geraiului, Gurile Oltului i Siului.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
520 C 10 - Navigatie
Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului.
Nu exist plan de management i pn la desemnarea acestui sit se vor impune msuri de conservare de ctre autoritatea public local
pentru protecia mediului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu_Magurele_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
ROSCI0044_78_Rezev.Corabia-Turnu__Magurele_2.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0045
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0135 J Nisipurile de la Dbuleni
ROSPA0010 J Bistre
ROSPA0023 J Confluena Jiu - Dunre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Jiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 55' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
71.452
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
6
Max.
398
Med.
102
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 1' 0''
RO042 Gorj 25
RO041 Dolj 75
92A0 3,7 A B B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
91M0 6,8 A B B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91E0 0,1 A B B A * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9130 1,7 B C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9170 0,4 B B B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91F0 0,5 A B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
Isoto-Nanojuncetea
6120 1 B B B B * Pajiti xerice pe substrat calcaros
1530 3 B B B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
3140 0,01 C C C C Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
3150 0,01 C C C C Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 0,01 C C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
alpin
1166 Triturus cristatus P B B C B
4013 Carabus hungaricus R C B B B
1042 Leucorrhinia pectoralis P A B C B
4048 Isophya costata P B B C B
1083 Lucanus cervus P C B C B
1428 Marsilea quadrifolia V C C C C
Ruri, lacuri 12 N06 511, 512
Puni 13 N14 231
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu i inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare i mai reprezentative eantioane relictare de
lunc european puin alterat n dispariie vertiginoas. Amplasat ntre 2303002 i 24014 05longitudine estic i ntre 4304201 i
4405455 latitudine nordic, cu lungimea pe direcia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traverseaz 4, respectiv 27 % din cele 15
ecoregiuni (Podiul Getic, Cmpiile Gvanu-Burdea, Silvostepa Cmpiei Romne, Lunca Dunrii) ale regiunii biogeografice continentale din
Romnia, pe o diferen de nivel de 355 m, dispus ntre 50 i 405 m alt. Din suprafaa total de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului
forestier, din care pdurile dein 33.543 ha (23 %) i concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate
considerabil i o abunden local de 764 5.000 ori superioar valorilor medii specifice pdurii romneti, ceea ce-i confer o
personalitate biogeografic de excepie.
Cercetrile n derulare relev apartenena arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversitii continentale cu o valoare foarte
nalt a acestuia.Astfel, dei ocup abia 0,5 % din suprafaa pdurilor rii i 0,6 % din suprafaa naional, totui concentreaz 9 (91E0*,
91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislaia
romn i comunitar, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse n 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje
fitoclimatice ale rii (Etajul deluros de cvercete gorunete, cerete, grniete, amestecuri dintre acestea i leauri de deal; Etajul deluros de
cvercete cu stejar i cu cer, grni, gorun , amestecuri ale acestora; Cmpie forestier Silvostep); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de
staiune forestier identificate n Romnia; 22 (44 %) din cele 50 formaii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pdure evideniate n
ar.Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraie a psrilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un
numr impresionat de psri. Impreun cu cele sedentare, n Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice
semnalate n Romnia, din care 114 (84 %) protejate prin legi romne i comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu
al rii, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confer teritoriului o specificitate remarcabil,
evideniat prin:- concentrarea unor asociaii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferena elementelor termofile sudice cu cele
central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale
biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dlga, uglui, Bucov) sau insularizate antropic (stejarul brumriu din Pdurea
Branitea Bistreului etc.); - adpostirea unor populaii durabile de specii animale i vegetale a cror conservare necesit, conform legii,
desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecie special avifaunistic i o protecie strict etc. Valorificarea durabil a acestui
patrimoniu natural de excepie justific i impune: - utilizarea pdurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practic apropiat de
natur - conservarea vieii slbatice, a unor habitate naturale relictare i a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabil a
ntregului patrimoniu natural local, n general i a celui forestier, n special; - meninerea unor uniti peisagistice silvestre, rare i insolite, cu
mare for de seducie ; - oficializarea unui parc natural care, prin funciile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forei de munc
locale i locuri de munc ntr-un domeniu de mare interes naional i internaional; - asigurarea unui spaiu natural de educaie i instruire
ecologic- promovarea ecoturismului, surs de valut nepoluant, prin perpetuarea activitilor tradiionale locale;- optimizarea deciziei,
protecia mediului, protecia vieii i sntii i creterea calitii vieii.
RO04 2.390.-Locul fosilifer Bucov * 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.391.-Locul fosilifer Drnic * 0,05 Rezervaie natural
RO04 2.399.-Cleanov * 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.448.-Locul fosilifer Grbovu + 0,00 Rezervaie natural
J071GJ PESTEANA - JIU * 3,361 J074DJ BRATOVOESTI * 1,691
140 B 30 0 Pasunatul 170 C 20 0 Cresterea animalelor
500 C 30 0 Retele de comunicare 701 B 20 - Poluarea apei
941 B 20 - Inundatii 243 C - Braconaj, otravire, capcane
300 C - Extragere de nisip si pietris 400 B - Zone urbanizate, habitare umana
440 C 0 Stocuri de materiale 512 C 0 Conducte
511 C 0 Linii electrice 503 C - Linii de cale ferata, TGV
502 C - Drumuri, drumuri auto 160 C + Managementul forestier general
161 C + Plantare de pdure 220 C - Pescuit sportiv
230 C 0 Vanatoare 500 C 0 Retele de comunicare
140 C 20 0 Pasunatul 160 C + Managementul forestier general
161 C + Plantare de pdure 170 C 20 0 Cresterea animalelor
171 C 0 Furajare stocuri de animale 220 C 0 Pescuit sportiv
230 C 0 Vanatoare 243 C - Braconaj, otravire, capcane
300 C 0 Extragere de nisip si pietris 400 C - Zone urbanizate, habitare umana
419 C - Alte zone industriale/comerciale 430 C 30 0 Structuri agricole
Amplasarea teritoriului n trei judee i n apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului
(P.A.T.) n baza cruia s poat fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localitilor aferente. P.U.G., odat
actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriv planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T.,
reclam armonizarea tuturor intereselor prezente i viitoare din acest spaiu extrem de mozaicat, n care ponderea fondului forestier (34 %) i
a pdurii (33 %) nu pot s scad, la fel ca i a altor categorii funciare care focalizeaz habitate naturale protejate prin legi romne i
comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea i alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele
majore ale dezvoltrii durabile i ale conservrii biodiversitii n fruntea crora e nsui omul.
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naional zon protejat.
Conglomerat de proprieti private i proprieti de stat.
4.6 Documentaie:
Crtu D., 1970, Consideratii privind flora dintre Jiu-Desntui-Craiova i Dunre, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.;
Nyrdy E. I., 1931, Dare de seam despre excursiunea botanic, fcut n judetul Doljiu n anul 1929, i despre nfiintarea Herbarului
Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
500 C 30 0 Retele de comunicare 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
703 C - Poluarea solului 790 C - Schimbari provocate de oameni in sistemele
hidraulice (zone umede si mediul marin)
850 C 0 Modificarea functiilor hidrografice
Pentru administrarea sitului nu exist structuri legal constituite.
Nu exist plan de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0045_71_coridorul_jiului.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0046
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0025 J Cozia - Buila - Vnturaria
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cozia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 18' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16.760
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
296
Max.
1659
Med.
789
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 20' 2''
RO045 Vlcea 100
9170 6 A B A A Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
8110 0,5 B C A A Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
Salicion albae)
3230 1 B C B B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
alpin
3240 0,2 B C B B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
1352 Canis lupus C C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C B
1163 Cottus gobio C C B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R B B A B
1089 Morimus funereus R C B C B
1083 Lucanus cervus C C B C B
4049 Isophya harzi V A B A B
4116 Tozzia carpathica R C B C B
A Bufo bufo C C A Hyla arborea R C
A Rana dalmatina R C A Rana esculenta C A
A Rana ridibunda P A A Rana temporaria RC C
A Salamandra salamandra RC C A Triturus vulgaris R C
F Barbus barbus A F Carassius auratus auratus A
F Cyprinus carpio carpio A F Leuciscus cephalus A
F Phoxinus phoxinus A F Salmo trutta fario A
F Scardinius erythrophthalmus A F Silurus glanis A
I Aeolothrips intermedius A I Anyphaena accentuata A
I Apatura ilia A I Apatura iris A
I Apostenus fuscus A I Aptinothrips stylifer A
I Arctosa cinerea A I Argynnis paphia A
I Aulonia albimana A I Callilepis nocturna A
I Carabus convexus A I Carabus intricatus A
I Carabus violaceus A I Carinostoma elegans A
I Ceratinella brevis A I Chirothrips manicatus A
I Chorthippus acroleucus A I Cicadella viridis A
I Clinopodes flavidus A I Coelotes terrestris A
I Colias hyale A I Cryphoeca silvicola A
I Cryptops parisi A I Cybaeus angustiarum A
I Deltocephalus pulicaris A I Dendrobaena alpina A
I Dendrobaena byblica A I Dicranolasma scabrum A
I Dictyna uncinata A I Doratura exilis A
I Dysdera crocata A I Ectobius balcani A
I Egaenus convexus A I Euscorpius carpathicus A
I Evacanthus interruptus A I Evarcha falcata A
I Haplodrassus silvestris A I Helix pomatia C C
I Hyledelphax elegantulus A I Inachis io A
I Iphiclides podalirius A I Lacinius horridus A
I Lepidocyrtus cyaneus A I Limenitis camilla A
I Limenitis populi A I Liocranum rupicola A
I Lithobius crassipes A I Lithobius forficatus A
I Lithobius mutabilis A I Lithobius muticus A
I Lumbricus castaneus A I Lumbricus improvisus A
I Lumbricus rubellus A I Maculinea arion R C
I Megophthalmus scanicus A I Melitaea trivia A
I Metrioptera bicolor A I Metrioptera brachyptera A
I Micrargus herbigradus A I Miramella ebneri C B
I Mitopus morio A I Mitostoma chrysomelas A
I Neptis rivularis A I Neriene clathrata A
I Neriene emphana A I Nymphalis antiopa A
I Omocestus haemorrhoidalis A I Papilio machaon A
I Pardosa blanda A I Pardosa cincta A
I Pardosa ferruginea A I Pardosa hortensis A
I Pardosa mixta A I Pezotettix giornae A
I Phalangium opilio A I Pieris brassicae A
I Pieris rapae A I Pisaura mirabilis A
I Pocadicnemis pumila A I Poecilimon affinis A
I Poecilimon thoracicus A I Polydesmus burzenlandicus A
I Polydesmus complanatus A I Polydesmus montanus A
I Polygonia c-album A I Pseudopodisma fieberi A
I Stomis rostratus A I Tetrix tenuicornis A
I Tomocerus minor A I Trochosa terricola A
I Trogulus closanicus A I Trogulus tricarinatus A
I Typhloiulus strictus A I Uvarovitettix transsylvanicus R B
I Xysticus acerbus A I Xysticus cristatus A
I Xysticus erraticus A I Xysticus luctator A
I Zacheus crista A I Zora nemoralis A
M Dryomys nitedula A M Felis silvestris P C
M Lepus europaeus A M Martes foina P C
M Martes martes P C M Meles meles A
M Rupicapra rupicapra R C M Sus scrofa A
M Vulpes vulpes A P Abies alba A
P Acer campestre A P Acer pseudoplatanus A
P Achillea crithmifolia R D P Achillea millefolium A
P Achillea x coziana V B P Aconitum hunyadense R B
P Aconitum napellus ssp. tauricum A P Alnus viridis A
P Alopecurus laguriformis R D P Alyssoides graeca V D
P Angelica archangelica V D P Anthemis carpatica V D
P Aremonia agrimonoides R D P Arnica montana R C
P Artemisia campestris R D P Artemisia vulgaris A
P Asperula taurina ssp. leucanthera R D P Asplenium septentrionale A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V B P Betula pendula A
P Bromus riparius ssp. barcensis V B P Bruckenthalia spiculifolia A
P Campanula glomerata A P Campanula grossekii V D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Campanula persicifolia ssp. persicifolia A
P Campanula rapunculoides A P Campanula sibirica A
P Carex brachystachys V D P Carex hirta A
P Carex humilis A P Carex montana A
P Carex sylvatica A P Carlina acanthifolia R D
P Carlina acaulis ssp. acaulis A P Carpinus betulus A
P Centaurea coziensis V B P Centaurea pinnatifida R B
P Centaurea x senicensis R D P Convolvulus arvensis A
P Cotinus coggygria A P Crataegus monogyna A
P Daphne blagayana R D P Dianthus carthusianorum A
P Dianthus giganteus A P Dianthus henteri R B
P Dianthus spiculifolius A P Dianthus superbus ssp. superbus A
P Digitalis ambigua R D P Diphasiastrum tristachyum V C
P Dryopteris filix-mas A P Erysimum comatum R D
P Erysimum diffusum A P Erysimum odoratum A
P Erysimum witmannii ssp. witmannii A P Euonymus latifolius R D
P Fagus sylvatica A P Fagus taurica R D
P Fraxinus excelsior A P Fraxinus ornus A
P Fritillaria orientalis R C P Galanthus nivalis R C
P Galium album A P Galium baillonii R C
P Galium kitaibelianum R B P Galium schultesii A
P Genista januensis R D P Genista tinctoria A
P Hieracium bifidum A P Hieracium pavichii A
P Hieracium rauzense V D P Hieracium rotundatum A
P Hieracium umbellatum A P Hieracium villosum A
P Hieracium x rhodopeum V D P Iris ruthenica R D
P Juniperus communis ssp. alpina A P Lathyrus sphaericus R D
P Leontopodium alpinum R D P Lilium carniolicum ssp. jankae V C
P Linum perenne ssp. extraaxillare R C P Lycopodium sp. R C
P Ophrys fusca V D P Orchis tridentata R D
P Phyteuma nanum R D P Picea abies ssp. abies A
P Pinus sylvestris A P Polygonum alpinum R D
P Polypodium vulgare A P Populus tremula A
P Potentilla haynaldiana R D P Potentilla micrantha R D
P Potentilla reptans A P Potentilla rupestris A
P Primula columnae R D P Primula minima A
P Pseudorchis albida V D P Quercus dalechampii V D
P Quercus petraea A P Quercus robur A
P Rorippa stylosa V D P Rosa argesana V D
P Rosa canina A P Rosa coziae V B
P Rosa dumalis R D P Rosa villosa A
P Rosa x argesana V B P Rubus hirtus A
P Rubus silesiacus R D P Rubus x schnelleri R D
P Salix caprea A P Salix silesiaca R D
P Salvia glutinosa A P Salvia pratensis A
P Sambucus racemosa A P Saxifraga cuneifolia A
P Saxifraga cymosa R D P Saxifraga rotundifolia A
P Saxifraga stellaris A P Scorzonera purpurea ssp. rosea A
P Seseli annuum ssp. annuum A P Seseli gracile A
P Seseli rigidum V D P Seseli rigidum ssp. rigidum A
P Silene armeria R D P Silene dioica A
P Silene flavescens A P Silene heuffelii A
P Silene lerchenfeldiana A P Silene nutans ssp. dubia R B
P Soldanella hungarica R D P Soldanella montana A
P Sorbus aucuparia ssp. aucuparia A P Sorbus cretica V D
P Sorbus graeca A P Stellaria graminea A
P Stellaria media A P Stellaria nemorum A
P Stipa crassiculmis B P Stipa crassiculmis ssp. euroanatolica V D
P Symphyandra wanneri A P Symphytum officinale A
P Symphytum tuberosum ssp. nodosum A P Tamus communis A
P Tanacetum corymbosum A P Tanacetum macrophyllum R D
P Taraxacum erythrospermum A P Thlaspi dacicum R D
P Thymus balcanus R D P Thymus comosus R B
P Thymus glabrescens ssp. glabrescens A P Thymus jankae R D
P Tilia cordata A P Tilia tomentosa A
P Trifolium alpestre A P Trifolium campestre A
P Trifolium dubium A P Trifolium montanum A
P Trifolium pratense A P Trifolium repens A
P Tussilago farfara A P Typha latifolia A
P Ulmus glabra A P Urtica dioica A
P Valeriana montana A P Valeriana officinalis ssp. officinalis A
P Veratrum album A P Verbascum glabratum R D
P Verbena officinalis A P Veronica arvensis A
P Veronica bachofenii R D P Veronica officinalis A
P Vicia sativa ssp. nigra A P Viola alba A
P Viola arvensis A P Viola biflora A
P Viola canina ssp. montana A P Viola declinata A
P Viola tricolor A R Anguis fragilis RC A
R Coronella austriaca R C R Elaphe longissima R C
R Lacerta agilis RC C R Lacerta praticola R A
R Natrix natrix C A R Natrix tessellata RC C
R Podarcis muralis C C R Vipera ammodytes RC C
Habitatele reprezentative pentru sit sunt:- 9110 paduri de tip Luzulo Fagetum, in amestec cu conifere Abies alba si Picea abies pe soluri
RO02 99,25 Categoria II IUCN RO04 5,88 Categoria IV IUCN
RO02 L-Cozia * 99,25 Parc naional
RO04 2.798.-Pdurea Clineti - Brezoi * 5,88 Rezervaie natural
J072VL COZIA * ######
140 C 8 - Pasunatul 160 B 70 + Managementul forestier general
acide.In sit intalnim si fagete care pot fi deloc sau putin amestecate cu conifere raspandite pe cale naturala, in asociere cu Quercus petraea.
Interesanta este si inversiunea de asezare a etajelor de vegetatie forestiera intalnita pe raza acestui parc national. Astfel, sub stancile
Foarfecii o padure de gorun urca pana la altitudinea de 1350m.,in timp ce padurile de brad si fag coboara aproape pana in Defileul Oltului la
altitudinea de doar 300-400m.
- habitat de paduri tip Asperulo fagetum cod 9130
- 9410 paduri acidofile cu Picea din etajele montane pana la alpine
- 4060 pajisti alpine si boreale
In cadrul sitului Masivele Cozia si Naratu se individualizeaza prin relieful de tip Cozia care este unic in Romania si prin gneisul ocular de
Cozia la care se adauga elemente de microrelief specific- ruiniform caracterizat prin portaluri, grote, si chipuri antropo si zoo morfe.
Flora locala se compune din asocieri si combinatii de plante de la cele alpine sau subalpine, pana la cele de stepa. Bogatia floristica este un
argument puternic pentru declararea acestei zone. Din aceasta bogata paleta botanica de plante sa amintim doar cateva cu nume de
rezonanta : specii endemice locale- Achillea coziana, Centaurea coziensis, Gallium baillonii, Rosa argesana, Rosa coziae, Stipa crasiculmis;
specii relictare; Diphasium tristachyum, Pinus silvestris, Poligonum alpinum, Anthemis cretica; plante rare: Dictamnus albus, Lilium jankae,
Potentilla haynaldiana, Lathyrus sphaericus, cardamine petrogena. Foarte importante pentru a fi protejate si conservate sunt speciile
periclitate ( in pericol de a dispare in viitor din aceasta zona ), din care amintim doar cateva, cunoscute popular cu denumirile: iedera alba,
floarea de colt, garofita de munte, stanjenelul, crinul de padure, laleaua pestrita.
In padurile seculare presarate cu mici poienite, printre stancile muntilor sau in golurile subalpine se gaseste o intreaga piramida trofica din
care nu lipsesc : ursul brun, capra neagra, lupul, cerbul carpatin, rasul. Pe stancariile insorite din zona Basarab si Turnu se intalneste vipera
cu corn.
Este o zona cu o protectie buna ca urmare a instituirii regimului de arie protejata ca Parc National .Factori de presiune asupra sitului:
pasunatul nerational al ovinelor si caprinelor, turismul (depozitari de deseuri, recoltari de material biologic) conjugate cu actuala tendinta de
intensificare a exploatarilor forestiere, braconaj.
Declararea zonei ca Parc National s-a facut prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea parcului si constituirea
administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea interioara a parcului.
De stat RNP Romsilva 13455 Ha , 78,7%;
Comunal 200 ha 1,2%
Comunitate religioas 141 ha;0,8 %

Privat 3304 ha; 19,3 %.
4.6 Documentaie:
Coldea Gh., colab., 1988, Cercetri fitocenologice n Muntele Cozia, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 51-65 + 7 tab.; Dumitriu-Ttranu I., 1949,
Observatiuni asupra vegetatiei Muntelui Cozia, Rev. Teh. AGIR, Rev. Pdur., an 64, 1: 1-4 + o foto + o hart; Nyrdy E. I., 1955, Vegetatia
muntelui Cozia i cteva plante noi pentrru flora Olteniei, Moldovei i Transilvaniei, Bul. ti., Sect. ti. Biol., Agr., Geol. i Geogr., V, 2: 209-
246; Onete Marilena, 2001, Aspects of the saxicolous vegetation in the Cozia Mountains, Rev. Roumaine Biol., Biol. veget., 46, 1: 29-
34.Studiul de amenajamente silvice realizat de ICAS Bucuresti - Dr. Calin Danut si dr. Gheorghe Ploaie- Studiul de amenajare a zonelor
naturale protejate din Judetul Valcea- Institutul de Geografie, Academia Romana - prof. Dr.Gheorghe Ploaie 1999 -Natura salbatica din
Valcea - Documentatie Administratia Parcului National Cozia - Prof. Dr. Gheorghe Ploaie -Parcul National Cozia- Editura Almarom Rm.Valcea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
161 B 5 + Plantare de pdure 164 C 50 0 Curatarea padurii
243 C 1 - Braconaj, otravire, capcane 403 C 3 0 Habitare dispersata
501 B 1 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 1 - Drumuri, drumuri auto
510 B 3 - Transportul energiei 624 B 8 - Drumetii montane, alpinism, speologie.
900 C 1 - Eroziunea 960 C 30 0 Relatii interspecifice ale faunei
970 C 10 0 Relatii interspecifice de flora 230 B - Vanatoare
250 C 0 Luare/Indepartare de flora 511 B 0 Linii electrice
870 A 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
140 C 0 Pasunatul 160 B + Managementul forestier general
164 C 0 Curatarea padurii 170 C 0 Cresterea animalelor
220 C 0 Pescuit sportiv 250 C 0 Luare/Indepartare de flora
421 C 0 Depozitarea deseurilor menajere 500 B 0 Retele de comunicare
511 B 0 Linii electrice 690 B - Alte impacte determinate de turism si recreere
850 B 0 Modificarea functiilor hidrografice 900 B 0 Eroziunea
943 B - Alunecarile de teren
Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA- Administratia Parcului national Cozia
Jud. Valcea, Loc. Calimanesti, str.24 Ianuarie
tel :0250-750.221
fax :0250-750.256
e-mail :pncozia@cozia.ro
www.cozia.ro
In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0047
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Creasta Nemirei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 20' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.509
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
699
Max.
1646
Med.
1260
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 13' 17''
RO011 Bacu 100
4070 1 B C B B * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
6230 1 B C B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
alpin
7140 1 B C B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
3230 1 C C B B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
1352 Canis lupus P P P P C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros R C B C B
1354 Ursus arctos x D
2001 Triturus montandoni C C B C B
A Rana temporaria C C A Salamandra salamandra C C
A Triturus alpestris RC C I Alogamus dacicus R B
I Annitela lateroproducta R B I Chloroperla kisi R B
I Drusus brunneus R B I Hyloniscus siculus V B
I Isophya brevipennis R B I Mesoniscus granier moldavicus V B
I Nemoura fusca V B I Protonemura aestiva R B
M Cervus elaphus V C M Erinaceus europaeus RC C
M Felis silvestris R C M Martes martes C C
M Meles meles V C M Mustela nivalis C C
M Putorius putorius V C M Sciurus vulgaris C C
M Sus scrofa RC C P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Achillea schurii R B P Aconitum moldavicum RC B
P Aconitum napellus ssp. firmum R C P Aconitum toxicum RC B
P Angelica archangelica V D P Botrychium multifidum V C
P Campanula carpatica RC B P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cardamine glanduligera RC B P Centaurea melanocalathia V B
P Cephalozia lacinulata V C P Chrysanthemum rotundifolium R B
P Coeloglossum viride V D P Corydalis capnoides R D
P Dactylorhiza sambucina V D P Dianthus serotinus V C
P Dianthus spiculifolius R D P Doronicum carpaticum V D
P Elatine hydropiper V D P Epipactis atrorubens V D
P Epipactis helleborine R D P Epipactis palustris R D
P Fritillaria meleagris V D P Gentiana phlogifolia V B
P Goodyera repens V D P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima R D P Herminium monorchis V D
P Heterophyllum affine V C P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum V D P Lilium bulbiferum V D
P Lilium carniolicum ssp. jankae V C P Lindernia procumbens V C
P Linum perenne ssp. extraaxillare V D P Neottia nidus-avis C D
P Nigritella nigra ssp. rubra V D P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C
P Orchis cordigera R D P Orchis militaris R D
P Parmotrema arnoldii V C P Pedicularis sceptrum-carolinum V D
P Phiteuma sp. R B P Phyteuma confusum V D
P Phyteuma vagneri R B P Plantago atrata ssp. carpatica V C
P Platanthera chlorantha R D P Poa rehmannii R D
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Primula farinosa V D
P Primula leucophylla V B P Pseudorchis albida V D
P Ranunculus carpaticus R B P Rubus subvillicaulis V B
P Saxifraga cymbalaria V D P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Silene dubia C B P Spiranthes spiralis V D
P Symphytum cordatum C B P Taxus baccata V D
P Thymus pulcherrimus C B P Traunsteinera globosa R D
P Trientalis europaea V D P Typha minima V C
P Typha shuttleworthii R C P Viola jooi R B
P Waldsteinia geoides R D P Waldsteinia ternata R D
R Anguis fragilis RC C R Elaphe longissima R C
R Lacerta agilis C C R Lacerta vivipara RC C
R Vipera berus RC C
Partea din judeul Harghita cuprinde forme de relief depresionale (depresiunea Casin) muni de nlimi medii (Munii Repat) i zone umede
dealungul praielor Apa Lin i Apa Roie.Zonele muntoase sunt acoperite de pduri de molid i pduri mixte molidi-fgetum, precum i cu
pajiti montane.
Aceast a fost selectat pentru a fi propus ca arie de importan comunitar pentru abundena numeric i diversitatea speciilor de
vieuitoare, dovada acestui fapt fiind numrul de vieuitoare trecut la fiecare seciune. Astfel, n sit sunt prezente 9 habitate nominaliate n
Anexa II a Legii 462/2001. De asemenea sunt specificate 13 specii de psri nominalizate n Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 60de psri cu
migraie regulat nemenionate n Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 5 specii de mamifere n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, dou specii de
reptile i amfibieni enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, peti o specie prezent n Anexa II la Directiva 92/43/CEE, 4 specii de
nevertebrate enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE i 5 specii de plante enumerate n Anexa II la Directiva 92/43/CEE. Endemismele
sunt bine reprezentate n sit, prin 22 specii de plante, 9 specii de nevertebrate i o specie reptile. Din anexele Conveniei de la Berna n sit
sunt ntlnite 9 specii de mamifere, 1 specie pasari, 3 specii amfibieni i 5 specii reptile.
Partea din judeul Harghita a sitului propus este ntr-o stare de conservare bun. Nu exist activitate economic intensiv sau industrial.
Starea mediului poate fi afectat de punatul necorespunztor i exploatrile forestiere neadecvate.
Situl nemira se suprapune culmii centrale a Munilor Nemira din judeul Bacu, care are o direcie N-S i care si datoreaz masivitatea
prezenei n axul culmii a gresiei de Tarcu formaiune geologic a pnzei de Tarcu.
Relieful rezervaiei este o consecin a litografiei prezente, formrlr de relief caracteristice fiind reprezentate de culmi largi, ntlnite pe culmile
Nemira i andru i prin culmi nguste adesea reduse la nivel de creast de intersecie n restul ariei. Limitrof culmii se ntlnesc versani de
diverse nclinri afectai local de eroziune areolar i izolat de alunecri. Local spre culme se dezvolt arii de abrupturi nsoite spre baz de
grohotiuri.
Solurile din rezervaie aparin majoritar spodosolurilor, avnd o distribuie dependent de repartiia rocilor n teritoriu i de modul de
manifestare a condiiilor de relief.
Situl reprezint aria de formare a afluenilor montani ai Trotuului n N apele fiind preluate de prul Uz i n E de praiele Doftana i Slnic.
Clima prezent este cea montan, cu temperatura medie anual de 2-6 grade Celsius, cu temperatura medie lunar de -5 grade C n luna
ianuarie i 16 grade C n iulie i cu o perioad de cdere a precipitaiilor solide n intervalul octombrie aprilie. Predipitaiile medii anuale
depesc 1000 mm iar circulatia maselor de aer, dominant din direcie vestic, are adesea intensiti puternice provocnd doborturi n
arborete.
Biocenoza sitului pe vrfurile montane nalte este reprezentat de pajiti ce aparin asociaiei Festucetum-supinae, ntrerupt local de plcuri
de Cetrarieto-Vaccinietum uliginosi. n etajul subalpin sunt ntlnite tufariuri de Junipereto-Vaccinetum i Pinetum-mughi carpaticum. Etajul
forestier superior, care ocup cea mai mare parte din sit este ocupat de asociaia Piceetum carpaticum. Din cauza exploatrii de preferin a
coniferelor, fagul s-a extins i n acest etaj formnd pduri de tip Piceeto-Fagetum carpaticum sau Abieto-Fagetum.
Situl aparine etajului boeal al carui mediu de via este reprezentat de pdurea de conifere. n apropierea vrfului Nemira Mare exista grote
de mici dimensiuni, dezvoltate n strate ale gresiei de Tarcu, neexploatate tiinific.
Tip de proprietate: Suprafaa (ha) Procente Nr. proprietari/categorie
De stat: 3330 95% 1
Comunal: 161 5% 1
Total: 3491 100% 2
4.6 Documentaie:
1.BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asociatiilor vegetale din Muntii Nemira, Studii i Comunicri (1978-1980), pag. 53-82, Muzeul de
t. Naturii, Bacu.
2.GURAU G., 2002 - Dates concerning the cerambicoid biodiversity from Valea Uzului, An., t. ale Univ. Alex. I. Cuza, pag. 70-77, Iai
3.LUPU ALEXANDRU, 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1: 10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bacu
(memoriu tehnic de 90 pag. i 8 hrti), arhiva OSPA, Bacu.
4.MARA M., i colab., 2000 - Studiu pedologic 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Drmneti (memoriu 110 pag. i 7 hrti),
arhiva OSPA, Bacu.
5.MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contributii la cunoaterea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunicri ,pag. 69-80, Muzeul de
t. Naturii, Bacu.
6.MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contributii la flora montan a judetului Bacu, Studii i Comunicri ,pag. 125-128, Muzeul de t.
Naturii, Bacu.
7.MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegetatia vii Trotuului, sector II Trgu Trotu-Drmneti, Studii i Comunicri ,pag. 159-176, Muzeul
de t. Naturii, Bacu.
8.MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanic a vii Trotuului, Studii i Comunicri ,pag. 163-218, Muzeul de t. Naturii,
Bacu.
9.MITITELU D., BARABA N., 1978 - Flora i vegetatia jud. Bacu, Studii i Comunicri ,(1976-1977), pag. 193-274, Muzeul de t. Naturii,
Bacu.
10.MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegetatia muntilor Nemira, Studii i Comunicri ,pag. 29-48, Muzeul de t. Naturii, Bacu.
11.RANG C., 1969 - Contributii la cunoaterea avifaunei din bazinul prului Uz, Studii i Comunicri ,pag. 257-264, Muzeul de t. Naturii,
Bacu.
12.RANG CATALIN, 1974 - Cercetri asupra rotitului cocoului de munte n Carpatii Orientali, Studii i Comunicri ,pag. 85-94, Muzeul de t.
Naturii, Bacu. (n limba german)
13.RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunitti de psri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Publicatiile S.O.R., 240 pag., Cluj-Napoca
14.RUSU C., BARBU N., LUPACU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, An. t. Univ. "Alex. I. Cuza", tom XXXIV,
seria 2b, Geologie-Geografie, pag. 75-81, Iai.
15.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - Rspndirea genului Lycopodium n Carpatii Romniei, Studii i Cercetri de Biologie, Top. 45,
nr.1, pag. 27-46, Ed. Acad., Bucureti.
16.SANDA V., BARABA N., i colab., 1993 - Rspndirea genului Lycopodium n Carpatii Romniei, Studii i Cercetri de Biologie, Top. 45,
nr.2, pag. 145-160, Ed. Acad., Bucureti.
17.SAVA GH., 1973 - Flora i vegetatia lichenologic n bazinul prului Slanic Moldova, Studii i Comunicri ,pag. 117-128, Muzeul de t.
Naturii, Bacu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J054BC BARZAUTA * ######
162 C 1 + Plantare artificiala 251 C 2 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
511 C 5 0 Linii electrice 512 C 5 0 Conducte
953 C 5 - Acidifierea 961 B 15 0 Competitiea (exemplu: pescarus/chira)
963 C 3 0 Introducerea de boli 975 C 5 0 Lipsa agentilor polenizatori
162 C 1 + Plantare artificiala 251 C 2 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
511 C 5 0 Linii electrice 512 C 5 0 Conducte
953 C 5 - Acidifierea 961 B 15 0 Competitiea (exemplu: pescarus/chira)
963 C 3 0 Introducerea de boli 975 C 5 0 Lipsa agentilor polenizatori
167 B - Exploatare fara replantare 170 B - Cresterea animalelor
140 C - Pasunatul 160 B + Managementul forestier general
140 B - Pasunatul 140 B - Pasunatul
160 A + Managementul forestier general 160 A + Managementul forestier general
164 C + Curatarea padurii 164 C + Curatarea padurii
166 C + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
uscare
167 A 50 - Exploatare fara replantare 170 C 0 Cresterea animalelor
170 C 0 Cresterea animalelor 230 C 0 Vanatoare
230 C 0 Vanatoare 240 C - Luare / Indepartare de fauna
240 C - Luare / Indepartare de fauna 241 C 0 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
241 C 0 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 243 C - Braconaj, otravire, capcane
243 C - Braconaj, otravire, capcane 250 C 0 Luare/Indepartare de flora
250 C 0 Luare/Indepartare de flora 501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 900 B - Eroziunea
900 B - Eroziunea 943 B - Alunecarile de teren
943 B - Alunecarile de teren 951 B + Uscare /acumularea de material organic
951 B + Uscare /acumularea de material organic 952 C - Eutrofizarea
952 C - Eutrofizarea 953 C - Acidifierea
953 C - Acidifierea 965 B 0 Predatorismul
965 B 0 Predatorismul 967 C - Antagonism cu animalele domestice
967 C - Antagonism cu animalele domestice
Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau custode este Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae
Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-mail:tehnic3@silvabc.ro; Conven
Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau planul de management a fost elaborat si este avizat de Academia
Romana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0047_70_109_0933_Nemira__vegetatie_alpina.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0047_70_Nemira__Juniperus_comunis.jpg Macor Anca - APM-BC
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0048
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0015 J Cmpia Criului Alb i Criului Negru
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Criul Alb
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 26' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
891
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
84
Max.
107
Med.
92
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 34' 33''
RO051 Arad 100
40A0 1 C C B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6430 1 C C C C Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
1355 Lutra lutra C C C C B
2511 Gobio kessleri R C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer R C C B C
1159 Zingel zingel P C B C B
1124 Gobio albipinnatus R R C C C C
1145 Misgurnus fossilis P P C C C C
1160 Zingel streber R R C C B C
1032 Unio crassus C A A C A
1083 Lucanus cervus P B B C B
1428 Marsilea quadrifolia R C C C C
4081 Cirsium brachycephalum R C C C C
1898 Eleocharis carniolica R C C C C
Puni 4 N14 231
Ru de altitudine mic, din zona Panonic, desemnat SCI pentru prezența tipului de habitat 91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i
Fraxinus excelsior și de asemenea pentru prezența a 6 specii de pești și un nevertebrat mportante din punct de
vedere conservativ.
Zona extrem de caracteristica pentru sustinerea unei comunitati abundente, diverse si viabile de Unionidae, remarcandu-se in mod deosebit
populatia de Unio crassus, al carei efectiv depaseste un milion de indivizi (estimari realizate in perioada 1998 - 2004). Structura pe clase de
varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali. Numai in acest sit mai intalnim, in intreaga tara, modelul de distributie altitudinal departajat, in cadrul caruia diferitele
etaje sunt marcate de dominanta anumitor specii de Unionidae. Cea mai mare parte a habitatului specific din arie corespunde zonei specifice
edificate de Unio crassus, argumentand inca odata necesitatea mentinerii acestui sit.
Constructiile hidrotehnice sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la
care zona este vulnerabila sunt: poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
4.6 Documentaie:
Ardelean A., 1999, Flora i vegetatia din valea Criului Alb, Vasile Goldi University Press: 1-311 + 62 fig. + 62 tab. + 5 hrti; Ardelean A.,
2006, Flora i vegetatia Judetului Arad, Bucureti: Edit. Acad. Romne, 508 pp. + 221 fig. + 19 tab.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Nu are plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0048_69_Crisul_alb.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0048_69_Raul_crisul_alb.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0049
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Criul Negru
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 48' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.850
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
84
Max.
149
Med.
106
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 42' 5''
RO061 Bihor 86
RO051 Arad 14
1318 Myotis dasycneme P B B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C B
2511 Gobio kessleri R C C C C
1159 Zingel zingel R C C C C
1157 Gymnocephalus schraetzer R C C B B
1160 Zingel streber P C B C B
1130 Aspius aspius P C B C B
1124 Gobio albipinnatus R R C C C C
1145 Misgurnus fossilis P P C C C C
1032 Unio crassus C A A C A
Ruri, lacuri 24 N06 511, 512
Puni 17 N14 231
sit desemnat pentru protectia speciei Unio crassus
Zona foarte importanta pentru protectia speciei Unio crassu, care prezinta aici populatie stabile, cu numar mare de indivizi. Structura pe clase
de varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri
apropiati celor actuali.
nu este desemnat prin lege
de stat
4.6 Documentaie:
Banarescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucuresti. 961 p.
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 151/07.07.2010, Administrator:Asociaia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea, str. Sovata, nr. 27/6, jud. Bihor 0749
184193, fax=0359416011 contact@aquacrisius.ro
nu este alctuit plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0049_47_Crisul_Negru1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0049_47_Crisul_Negru_radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0050
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0123 J Lacurile de acumulare de pe Criul Repede
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Criul Repede amonte de Oradea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 29' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.859
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
129
Max.
312
Med.
197
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 47 1' 58''
RO061 Bihor 100
1163 Cottus gobio RC C C C C
1032 Unio crassus C B B C B
4052 Odontopodisma rubripes R B B A B
Ruri, lacuri 81 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
Corpul de apa traverseaza zona de interes permite prezența unor specii de pesti protejate: Gobio albipinnatus, Rhodeus sericeus
amarus, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Zingel zingel,Zingel streber, Gobio kessleri; aceste specii conform
Anexei 2 nu sunt migratoare. Corpul de apa face parte din zona scobarului -specie migratoare, dupa acad. Banarescu. Scobarul fiind o specie
migratoare, mai ales inperioada de reproducere, are nevoie de continuitatea longitudinala a raului in care traieste, lungimile migratiilor de
reproducere varieaza de la caz la caz. In Crisul Repede aceste zone putand fi de zeci de kilometri. Sectorul de curs de apa din zona de
campie are cu vegetatie tipica de pajiste panonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie de Salix alba si Populus alba. In trecut
au existat numeroase zone umede si mlastini, precum si zone inundabile cu risc ridicat la inundatii, dar majoritatea acestor caracteristici au
disparut in urma lucrarilor seculare de desecare si aparare.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Rhodeus sericeus amarus si Cottus gobio, care aici prezinta populatii stabile.
4.6 Documentaie:
Ratiu O. (edit.), colab., 1966, Flora i vegetatia Rezervatiei Naturale Defileul Criului Repede (Die Flora und Vegetation des
Naturschutzgebietes der Criului Repede Talenge). Cluj-Napoca: Contrib. Bot., /1966/(1): 1-272
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0050_47_Crisul_Repede1.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0050_47_Crisul_Repede2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0051
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0133 J Munii Climani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cuma
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 49' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
44.284
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
381
Max.
1962
Med.
974
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 8' 59''
RO062 Bistria-Nsud 100
Salicion albae)
9410 12,48 B C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
91V0 15,14 B C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91Y0 0,072 C C B B Pduri dacice de stejar i carpen
91D0 0,05 B B B B * Turbrii cu vegetaie forestier
4060 1,5 B C B B Tufriuri alpine i boreale
1354 Ursus arctos 70-80 i B B C B
1352 Canis lupus 10-30 i C B C B
1361 Lynx lynx 11-13 i C B C B
1166 Triturus cristatus V C B C B
1193 Bombina variegata C B B C B
1138 Barbus meridionalis P P C C C C
1122 Gobio uranoscopus P P C C C C
1078 Callimorpha quadripunctaria C D
1052 Euphydryas maturna P D
1060 Lycaena dispar P D
4036 Leptidea morsei RC C B C B
A Bufo bufo P A A Hyla arborea P C
A Rana dalmatina P C A Rana temporaria P C
I Baptria tibiale P A M Capreolus capreolus 140-150 i A
M Cervus elaphus 180-200 i A M Felis silvestris C C
M Martes martes C A M Meles meles P A
M Mustela erminea 15-20 i A M Mustela nivalis C C
P Drosera rotundifolia P A P Fritillaria meleagris P A
P Hieracium rotundatum P A P Larix decidua P A
P Linnaea borealis P A P Picea abies ssp. abies A
P Pinus mugo P A P Rhododendron myrtifolium P A
P Sphagnum sp. P C P Taxus baccata P A
P Trollius europaeus P A R Elaphe longissima P C
R Lacerta agilis P C R Lacerta viridis P C
R Lacerta vivipara P C R Natrix natrix P C
R Vipera berus P C
Puni 13 N14 231
Situl acoper o zon ntins din partea nord-vestic a Munilor Climani acoperind i un important areal din Piemontul Climanilor.
Complexitatea cadrului geografic specific Climanilor este datorat celor dou straturi genetice vulcanic superior i vulcanogen-sedimentar
inferior. Aglomeratele vulcanice formeaz aici, n nord-vestul Climanilor, o mas compact, ntrerupt numai de intercalaii i intruziuni de
andezite i lave andezitice. Spre complexele de roci sedimentare ale Bazinului Transilvaniei aceste aglomerate apar sub forma unor versani
abrupi, stancoi, ce limiteaz clar eruptivul. Vile care strbat acest sector au albiile adnci i prinse intre perei verticali nali de 350-450 m
(Bistria Ardelean, Repedea, oimul de Jos, oimul de Sus, Neagra, Scoruet, Ttarca, etc.). Complexitatea genetic i variabilitatea
formelor geografice susine o diversitate floristic i faunistic deosebit. Elementele naturale completate de cele antropice, cum sunt:
punile mpdurite cu mr i pr slbatic, s-au dovedit de-a lungul timpului favorabile dezvoltrii unei populaii viabile a carnivorelor mari,
conferind zonei un specific aparte. Aspectele enumerate mai sus sunt susinute i de literatura de specialitate care menioneaz zona Cuma
ca i o zon n care se concentreaz efective mari ale populaiei de urs n lunile de var-toamn.
Situl are o importan deosebit n mod special pentru efectivele de urs, care gsesc n zona sitului adpost (linite) oferit de numerosele
abrupturi i stncrii justificate i de toponimia locului (Stncile Ttarului, Piatra Corbului, Piatra Cumei, Cheile Bistriei Ardelene, Piatra lui
Orban, etc.), la care se adaug, punile mpdurite cu mr i pr pdure, de la baza versanilor, important surs de hran mai ales n anii
cu fructificaie bogat.
La efectivele evaluate se adaug n anii cu fructificaie mare la mr i pr pdure exemplare care vin temporar pentru hran din zonele
adiacente sitului.
Punile mpdurite funcioneaz ca o zon tampon ce face ca incursiunile urilor n viile i livezile sau terenurile cultivate din zon s fie
destul de rare. Infrastructura n zona sitului Cuma este slab dezvoltat, majoritatea cilor de acces fiind de tip forestier.
Vulnerabilitatea sitului este n direct legtur cu modul de desfurare al principalelor activiti existente n zon.
Mangementul forestier nu mai asigur linitea mamiferelor mari sau mai exact nu respect zonele i perioadele de linite.
Punatul aa cum se desfoar actualmente cu muli cini i n marea lor majoritate fr jujeu afecteaz mamiferele mari cauzndu-le
disconfort.
Recoltatul fructelor de pdure cauzeaz disconfort speciilor de mamifere mari prin modul de desfurare.
Braconajul i tierile ilegale de material lemnos sunt activitile cu cel mai nociv impact i mbrac cele mai diverse forme.
Dezvoltarea haotic a turismului n zon ar putea avea un impact negativ puternic dar deocamdat datorit nivelului destul de sczut al
acestui tip de activitate n zon nu putem spune c are un impact negativ substanial.
9 arii protejate cuprinse n Situl Cuma au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a III - a zone protejate:
2201 Piatra Corbului 5 ha
2212 Piatra Cumei 5 ha
2214 Valea Repedea 222 ha
2215 Tul Znelor 15 ha
2217 Locul Fosilifer Rpa Mare 1 ha
2218 Cheile Bistriei Ardelene 15 ha
2220 Rpa Verde 1 ha
2221 Comarnic 5 ha
2224 Stncile Ttarului 25 ha.
Din suprafaa total a sitului 65% este reprezentat de proprietatea comunal, 12 % proprietate de stat i aproximativ 23% proprietate privat.
RO02 K-Climani * 0,51 Parc naional
RO03 2.201.-Piatra Corbului + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.220.-Rpa Verde * 0,00 Monument al naturii
RO03 2.221.-Comarnic + 0,01 Monument al naturii
RO04 2.212.-Piatra Cumei + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.214.-Valea Repedea + 0,63 Rezervaie natural
RO04 2.215.-Tul Znelor + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.217.-Locul fosilifer Rpa Mare * 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.218.-Cheile Bistriei Ardelene + 0,59 Rezervaie natural
RO04 2.224.-Stncile Ttarului + 0,31 Rezervaie natural
J021SV DORNISOARA * 0,651 J042BN CUSMA +######
J044MS BISTRA * 1,226
160 C 50 - Managementul forestier general 140 A 15 - Pasunatul
230 C 100 0 Vanatoare 400 B 20 - Zone urbanizate, habitare umana
243 B 100 - Braconaj, otravire, capcane 301 C 0,1 - Cariere
690 C - Alte impacte determinate de turism si recreere
140 A - Pasunatul 160 A - Managementul forestier general
230 B 0 Vanatoare 243 A - Braconaj, otravire, capcane
4.6 Documentaie:
1)Annette Mertens,Ovidiu Ionescu,(2000)-Ursul-Biologie,ecologie i management.
2)Lucrarile de evaluare a efectivelor de urs din perioada 2004-2006 ale gestionarilor de fonduri de vntoare.
3)Fia biotopului Corine-Cuma(J042BN027)
4)Cristoph Promberger, Ovidiu Ionescu (2000)-Lupul,Biologie,ecologie i management.
5)Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia (2005).
6)Ioan Chintuan, 2000: Bistrita-Nsud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca.
7)Mititelu D., colab., 1986, Flora Muntilor Climani, Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XXXII, s. II, a. Biol.: 28-30; Csrs t., 1951,
8)Cercetri floristice i de vegetatie n Muntii Climani, Stud. Cerc. ti., Acad. R.P.R., fil.Cluj, 1-2: 127-143
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 159/08.07.2010, Administrator:Asociaia Proprietarilor de Pdure din Comuna Bistria Brgului - Ocolul Silvic Bistria
Brgului Bistria Brgului, str. Principal, nr. 39, jud. Bistria Nsud 0263 265661, fax=0263
ncepnd cu luna iulie 2010 custode este Asociaia Proprietarilor de Pdure Bistria-Brgului - Ocolul Silvic Bistria-Brgului. Este n curs de
elaborare regulamentul i planul de management al sitului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0051_100_IMG_0664.jpg Petra VasileGabriel - APM-BN
ROSCI0051_136_Cuma-Colibia.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cuma_-_Lacul_Colibia.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cuma_-_Piatra_Corbului.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cuma_-_Stncile_Ttarului.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0051_136_Cuma_-_Triturus_cristatus.jpg teopan Alina - APM-BN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0052
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dncioanea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 38' 17''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
379
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
943
Max.
1753
Med.
1431
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 26' 46''
1352 Canis lupus P C A C B
1193 Bombina variegata P?
Rezervaie natural, este situat n fondul forestier proprietate public a statului. Limitele rezervaiei sunt naturale, constituite din vi i culmi,
cu vecinti n exclusivitate numai pduri.
Unitatea de relief este versantul cu configuraie ondulat i frmntat cu nclinri diverse, cu abrupturi i insule de grohotiuri stncoase.
Reeaua hidrografic este bine reprezentat fiind format dintr-o vale coaxial : Valea Bistrei Ardealului , cu numeroi aflueni care izvorsc
chiar n rezervaie: Prul Dncioanea Mic, Dncioanea Mare, Prul Cioaca i Modoul Mare i Mic.
Climatul este continental temperat, cu o scurgere normal a maselor de aer de la est spre vest, n lungul Vii Bistra.
Animalle slbatice sunt: ursul brun, lupul, pisica slbatic, jderul, cocoul de munte, buha, ciocnitoarea neagr, ciocnitoarea cu spate alb
etc.
Vegetaia este reprezentat de molidiuri pure ce ocup majoritatea terenului din rezervaie.
Formaiune absolut muntoas i mpdurit inegal cu arborete de tip natural fundamental, zon practic neumblat de om imprim zonei un
specific slbatic.n aceste condiii pdurile de aici realizeaz un peisaj greu de egalat n ntreg lan carpatic romnesc.
Atacuri ale duntorilor, doborri de vnt.
Hotrrea de Guvern 2151/2004
J062CS BUCOVA - 100
511 A - Linii electrice 161 A - Plantare de pdure
240 A 0 Luare / Indepartare de fauna 700 A - Poluarea
702 A - Poluarea aerului 703 A - Poluarea solului
163 A + Replantare 170 A - Cresterea animalelor
160 A 0 Managementul forestier general 511 A - Linii electrice
700 A - Poluarea
Rezervaie natural, este situat n fondul forestier proprietate public a statului.
4.6 Documentaie:
Studiu de fundamentare tiintific pentru instituirea regimului de arie natural protejat Dncioanea elaborat de ing.silvic specialist Ilie
Odorescu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Agenia pentru Protecia Mediului Cara-Severin.
NU ARE PLAN DE MANAGEMENT
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0053
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0002 F Allah Bair - Capidava
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Alah Bair
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 13' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
194
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
50
Max.
192
Med.
122
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 30' 8''
RO023 Consanta 100
62C0 50 A C A A * Stepe ponto-sarmatice
2236 Campanula romanica R C A A B
2125 Potentilla emilii-popii R C A A A
2093 Pulsatilla grandis R C B C B
P Achillea clypeolata R D P Achillea coarctata C D
P Achillea leptophylla R D P Allium flavum ssp. tauricum R D
P Allium guttatum R D P Allium inaequale R D
P Alyssum caliacrae R D P Anthyllis vulneraria ssp. boissieri V D
P Asperula rumelica V D P Astragalus pubiflorus R D
P Bufonia tenuifolia V D P Bupleurum apiculatum V D
P Carex liparocarpos R D P Centaurea gracilenta R D
P Centaurea stereophylla R D P Chamaecytisus lindemannii R D
P Colchicum fominii V D P Colchicum triphyllum V D
P Convolvulus lineatus R D P Coronilla scorpioides R D
P Crocus reticulatus R D P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D
P Delphinium fissum R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Festuca callieri R D P Gagea bulbifera R D
P Gagea granatellii R D P Galium volhynicum R D
P Hedysarum grandiflorum R D P Helichrysum arenarium ssp. ponticum R D
P Hornungia petraea R D P Iberis saxatilis V D
P Iris suaveolens R D P Knautia macedonica V D
P Linum tauricum V D P Minuartia adenotricha R D
P Minuartia bilykiana V D P Onobrychis gracilis R D
P Ononis pusilla R D P Paronychia cephalotes R D
P Pimpinella tragium ssp. lithophila C D P Potentilla astracanica R D
P Prunus tenella R D P Rosa turcica V D
P Scorzonera mollis R D P Seseli peucedanoides V D
P Silene bupleuroides ssp. staticifolia V D P Tanacetum millefolium R D
P Valerianella pumila R D
Puni 25 N14 231
Aceast rezervaie natural este deosebit de important din punct de vedere floristic, adpostete specii endemice, rare i periclitate pentru
flora Romniei. Acest sit a fost menionat n literatura de specialitate nc din anul 1929 i adpostete aproximativ 30 de specii rare petrofile
de origine pontic, balcanic, pontic- balcanic i pontic-mediteranean.
Dealul reprezinta i o zon fosilifer deosebit de bogat cu o faun fosil reprezentat de toate grupele majore de nevertebrate ncepand cu
protozoarele i terminnd cu echinodermele, la care se adaug i vertebrate.
Pe lng importana geologic i geomorfologic trebuie menionat i valoarea peisagistic a zonei.
Starea de conservare a vegetaiei stepice calcifile este relativ bun, specii rare i endemice de flor aflndu-se ntr-o stare bun de
conservare (de ex. Agropyron cristatum ssp. brandzae, Campanula romanica).
Rezervaia natural Dealul Alah Bair este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea tradiional de punat i prin turismul
neorganizat, practicat ocazional (srbtoarea cretin-ortodox Izvorul Tmduirii - izvorul este amplasat la poalele dealului).
Cu toate acestea, vulnerabilitatea este redusa, dealul fiind delimitat de un cordon forestier.
Rezervaia Dealul Alah Bair a fost pus niial sub protecie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeean Constana.
A fost declarat ca arie natural de interes naional prin Legea 5/2000 - privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a
arii protejate de interes naional (cod arie protejat 2367).
Rezervaia Natural Dealul Alah Bair cu o suprafa de 10 ha (Legea 5/2000), se afl n fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind nscris n
descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic n vigoare pt. O.S. Hrova.
4.6 Documentaie:
Boscaiu N., Coldea G. & Horeanu C.1994. Lista Rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romniei.
Ocrot. Nat. 38(1): 45-56.
Ciocrlan V. 1994. Completari la flora Romniei. Stud. Cercet. Biol., Biol. Veg. 46(2): 113-116.
Ciocrlan V. & Costea M. 1997. Flora Rezervatiei botanice Dealul Alah Bair (jud. Constanta). Acta Bot. Horti bucurest. /1995-1996/: 97-104.
Constantinescu O. & Negrean G. 1973. Adaugiri la Erysiphaceele Romniei. Stud. Cercet. Biol., Ser. Bot. 25(4): 279-286.
Constantinescu O. & Negrean G. 1974. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 42-45 (nr. 2051-2250). Bucuresti, 76 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1975. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 46-50 (nr. 2251-2500). Bucuresti, 95 pp.
Constantinescu O. & Negrean G. 1977. Additions to Romanian Erysiphaceae. II. Sydowia, Annales Mycol. Ser. II, 29(1-6)(1976/77): 75-86.
Constantinescu O. & Negrean G. 1978. Herbarium Mycologicum Romanicum. Schedae. Fasc. 51-55. (nr. 2501-2700). Bucuresti, octombrie
1978, 95 pp.
Dihoru G. & Dihoru Alexandrina. 1994. Plante rare, periclitate si endemice n Flora Romniei - Lista rosie. Acta Bot. Horti bucurest. /1993-
1994/: 173-197.
Negrean G. 2001. Lista rosie a plantelor din Romnia existente n pajisti (inclusiv endemite si subendemite). Pp. 30-58. In: Gheorghe Coldea,
Gavril Negrean, Ion Srbu & Anca Srbu. 2001. Ghid pentru identificarea si inventarierea pajistilor seminaturale din Romnia. Bucuresti Edit.
alo. 58 pp.
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihailescu S. 1994. Lista rosie a plantelor superioare din Romnia.
In: M. OLTEAN (coord.), Studii, sinteze, documentatii de ecologie, Acad. Romna, Institutul de Biologie, Nr. 1: 1-52.

Pantu Z.C. 1935. Plante de la "Alah-Bair". Bul. Soc. Naturalistilor Romnia 7: 1-4.
Pantu Z.C. 1935. Zur Flora des Berges Alah-Bair. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 17(3/4): 52-53.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1924. Deux plantes nouvelles dcouvertes en Roumanie. Bull. Sect. Sci., Acad. Roumaine 9(1-2): 23-32.
Pantu Z.C. & Solacolu T. 1925. Doua plante noua dscoperite n Romnia. Publ. Soc. Naturalistilor Romnia 7: 11-23.
Savulescu T. (ed.). 1952-1976. Flora Romniei. Bucuresti: Edit. Academiei Romne. Vol. 1-13.
RO04 2.367.-Dealul Alah Bair * 94,14 Rezervaie natural
140 B 30 - Pasunatul 629 B 25 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber
140 A 35 - Pasunatul
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia Natural Dealul Alah Bair se afl n custodia Direciei Silvice Constana, O.S. Hrova.
Pentru Rezervaia Naturala Dealul Alah Bair nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre custodele Direcia
Silvic Constana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0053_66_Dealul_Allah_Bair_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0053_66_Dianthus_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0054
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cetii Deva
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 52' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
109
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
193
Max.
552
Med.
394
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 53' 22''
RO053 Hunedoara 100
9180 25 B C C C * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
9170 1 C C C C Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
1078 Callimorpha quadripunctaria C B B C B
A Hyla arborea P C A Rana dalmatina P C
A Rana temporaria P C A Salamandra salamandra P C
I Ablattaria laevigata P D I Aglia tau P D
I Agrilus cyanescens P D I Arctia caja P D
I Arctia villica P D I Boloria euphrosyne P D
I Carcharodus floccifera P D I Cardiophorus ruficollis P D
I Catocala electa P D I Catocala fraxini P D
I Catocala fulminea P D I Coprimorphus scrutator P D
I Cucullia artemisiae P D I Glaucopsyche alexis P D
I Gnophos obscuratus P D I Helix pomatia C C
I Iphiclides podalirius P D I Lacon punctatus P D
I Maculinea arion P C I Melitaea athalia P D
I Melitaea cinxia P D I Melitaea didyma P D
I Melitaea phoebe P D I Melitaea trivia P D
I Mellicta parthenoides P D I Neptis rivularis P D
I Neptis sappho P C I Papilio machaon RC D
I Parnassius mnemosyne P C I Phytoecia cylindrica P D
I Rhamnusium bicolor P D I Saturnia pavonia P D
I Saturnia pyri P D I Satyrium pruni P D
I Scolitantides orion P C I Silpha carinata P D
I Sphenoptera antiqua P D I Zygaena carniolica P D
I Zygaena purpuralis D P Carex stenophylla P B
P Silene csereii P B R Anguis fragilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix P C R Podarcis muralis C C
R Vipera ammodytes R C
Localizare: situat n NV municipiului Deva, situl constituie una din culmile exterioare ale Munilor Poiana Rusc, pe la poalele cruia rul
Mure se desfoar n sectorul de culoar intramontan. Dealul Cetii Deva este, sub aspect geologic, rezultatul activitii vulcanice neogene,
care ncepnd din Tortonianul Superior pn n Panonian, s-a desfurat cu intesitate maxim n lungul vii Mureului. Ca produs al
magmatismului subsecvent al acestei activiti, s-a format i conul vulcanic de andezite al Dealului Cetii, cruia eroziunea ulterioar i-a
ndeprtat o mare parte din structura aparatului vulcanic. Studiile geologice i petrografice au artat c n urma distrugerii aparatului vulcanic
nu s-a mai pstrat dect umplutura att de caracteristic coului su.
Aspectul actual i altitudinea i-au conferit denumirea dedeal, doar versantul sudic, prin stncriile abrupte i golae, amintete de originea
muntoas a acestei forme de relief.
Caracterizarea florei: cercetrile floristice efectuate pe Dealul Cetii Deva au pus n eviden existena a 218 specii de fanerogame
(angiosperme), 5 specii de ferigi (teridophyta) i 9 specii de michi (bryophyta). Unele dintre ele, rare sau chiar unice, aclimatizate aici, sunt
de origine mediteranean, balcanic sau din Crimeea: Sedum acre L, Galium spurium f. vaillenti, Aconitum anthora L. Cercetrile
fitocenologice ntreprinse au evideniat exeistena a 4 asociaii vegetale de fond care alctuiesc covorul vegetal:asociaia Corno-Fracsinetum
orni Pop i Hodian 64,cu o importan tiinific deosebit deoarece biotopul n care vegeteaz se afl la limita nordic a arealului
su,asociaia Cleistogeno serotinae - Festucetum rupicolae Zoly 58, sub asociaia Alyssetosum muralis Nuu i colaboratorii specific
Romniei (constituie biotopuri prielnice pentru creterea i dezvoltarea unor comuniti de fluturi i reptile rare pentru Romnia)i asociaia
Carpinum- Fagetum Pauc 41.
La baza versanilor Dealului Cetii, pe poriuni restrnse, unde au fost defriate comunitile de pante naturale spontane, se ntlnesc plantaii
de salcmi grupate n asociaia antropogen Bromo sterili - Robinietum Soo 64.
Dealul Cetii Deva reprezint un sit periurban cu influen turistic, avnd un aspect peisagistic important.
Fauna: se ntlnesc aici numeroase specii de psri din anexa I a Directivei Psri: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Lanius
collurio, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia nisoria, precum i specii de animale ce apar n anexa II a Directivei Habitate:
amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata; nevertebrate: Callimorfa quadripunctaria, Cerambzx cerdo, Lucanus cervus. Tot aici se
ntlnesc 6 sp. de amfibieni, 8 sp. de reptile, 39 sp. de nevertebrate,18 sp. de psri, toate de importan naional sau internaional.
Pe Dealul Cetii Deva s-au identificat 375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezint 11,8% din flora Romniei(M.Cndea, 1976), n care
predomin elementele holarctice cu caracter boreal i temperat(60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene(13,24%),
orientale i continentale(9,86%), balcanice(1,85%)i dacice(2,56%). Fauna acestui sit este reprezentat prin 6 specii de amfibieni, 25 specii
de psri, 7 specii de reptile i 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin legislaia internaional(Directiva CE 92/43/EEC, Directiva
79/409/EEC, Convenia de la Berna, 1979). Alturi de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare n
fauna Romniei i necesit protecie(Studiu de impact efectuat de Institutul de Cercetri Biologice Cluj-Napoca, 2002). Fauna de lepidoptere
diurne i nocturne este alctuit din aprox. 900 specii(2002, Studiu ICB Cluj-Napoca), din care 36 specii au valoare patrimonial i tiinific.
Aici au fost identificate 2 habitate de interes comunitar: pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene i pduri panonice cu
Quercus petraea i Carpinus betulus.
Specia Parnassius mnemosyne se afl ntr-un continuu regres populaional pe plan european datorit acumulrilor de nitrai i nitrii n sol,
ceea ce favorizeaz dezvoltarea unei flore, care prin concuren elimin speciile genului Corydalis, baza trofic larvar a fluturelui.
Meninerea populaiei de Calimorpha quadripunctaria este condiionat de existena buruieniurilor nalte i tufriurilor de Rubus sp.
Meninerea speciei Maculinea arion este condiionat de pstrarea habitatelor de stncrii calcaroase i a muuroaielor de furnici din genul
Myrmica.
Din cauza turismului necontrolat,populaia de Vipera ammodytes este aproape disprut dac rezervaia ar fi protejat efectiv, aceast
specie s-ar reface n decurs de civa ani.
Dealul Cetii Deva are statut de rezervaie natural de interes naional(Legea 5/2000) i este n custodia Direciei Silvice Deva din anul 2004.
Suprafaa sitului este 100% de stat.
4.6 Documentaie:
1. Studiu de impact Flora-Fauna-Dealul Cettii Deva, Institutul de Cercetri Biologice Cluj-Napoca(2002);
2. Burnaz Silvia(1993)-Contributii la cunoaterea faunei de Macrolepidoptere a Mgurilor Devei, Buletin de Informare al Societtii
Lepidopterologice Romne, Cluj-Napoca, 4(1):3-11;
3. Cndea Maria(1975-1976): Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cettii Deva-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series
Scientia Naturae, 11-12: 139-156, Muzeul Judetean Deva;
4. Schraiber,St., Nutu,A.(1968)-Raritti n flora dealurilor Devei-Sargetia, Acta Musei Devensis: 589-601, Muzeul Judetean Deva;
5. Ghira,I.(1994)-A new lacertid species in Transilvanian herpetofauna: Lacerta praticola pontica Lantz@Cyren,1919 - Sargetia, Acta Musei
Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 151-153;
6. Ghira, I.(1994)-New records of two romanian viper species(Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara,
Alba and Arad Counties-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 154-158.
RO04 2.504.-Dealul Col i Dealul Znoaga * 70,50 Rezervaie natural
RO04 2.518.-Dealul Cetii Deva * 26,76 Rezervaie natural
102 B - Cosire/Taiere 501 B 3 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
530 C 1 - Imbunatatirea accesului la zona 702 C 50 0 Poluarea aerului
710 C - Poluare fonica 740 C - Vandalism
900 C - Eroziunea 944 C 1 - Furtuni, cicloane
954 C - Invazia unei specii
102 C 0 Cosire/Taiere 140 C 0 Pasunatul
400 B - Zone urbanizate, habitare umana 411 B - Fabrici
603 C 0 Stadion 609 C 0 Alte complexe sportive/de odihna
620 C 0 Activitati sportive si recreative in aer liber 702 C - Poluarea aerului
710 C - Poluare fonica
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode:Direcia Silvic Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva;
Str. Mihai Viteazu, nr. 10
Tel.: 0254/225199, 0254/219746, 0254/224649
Fax: 0254222481
E-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil: ing. Ognean Eugen
Custodele rezervaiei naturale Dealul Cetii Deva a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale
protejate n vederea obinerii avizului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0055
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cetii Lempe - Mlatina Hrman
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 39' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
374
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
506
Max.
702
Med.
573
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 43' 26''
RO072 Braov 100
7230 1 A B C C Mlatini alcaline
9170 2 C C B C Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91I0 2 C C B C * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
7210 0,5 C C B B * Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus
40A0 0,1 C C C B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
4030 Colias myrmidone P B B C B
1758 Ligularia sibirica R D
1903 Liparis loeselii V C C C C
A Bufo viridis >8 i A A Hyla arborea >6 i A
I Anthocharis cardamines P D I Coelichneumon comitator R A
I Maniola jurtina P D M Capreolus capreolus P A
P Achillea asplenifolia R D P Adonis vernalis P A
P Armeria maritima ssp. barcensis P A P Carex acuta R D
P Carex davalliana C A P Carex flava P D
P Carex hostiana P D P Carex nigra R D
P Carex panicea P D P Carex rostrata P D
P Cephalaria uralensis R A P Cladium mariscus C D
P Cytisus procumbens R A P Daphne cneorum R A
P Dictamnus albus R A P Drosera anglica R A
P Eleocharis quinqueflora R A P Epipactis palustris R D
P Eriophorum angustifolium P D P Hyacinthella leucophaea R A
P Juncus gerardi P D P Juncus inflexus C D
P Jurinea mollis R A P Molinia caerulea P D
P Orchis tridentata R A P Parnassia palustris P D
P Pedicularis sceptrum-carolinum V A P Peucedanum arenarium P A
P Pinguicula vulgaris P D P Poa palustris C D
P Primula farinosa P A P Prunus tenella P A
P Sanguisorba officinalis C D P Schoenus nigricans C D
P Sesleria caerulea C A P Succisa pratensis C D
P Taraxacum palustre P D R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C
Puni 25 N14 231
Situl este amplasat pe Dealul Lempes , cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei 740m ai Vrfului Cetatii, sesul
Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare.
Complexul Dl. Cetatii Lempes constituie o componenta tipica a mediului natural originar din Depresiunea Brasovului a carui valoare stiintifica
este de necontestat.
Mlatina Hrman-Este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a Tarii Barsei pe terasa de lunca a Oltului.
La nord este dominata de prelungirile sudice ale dealului Lempes.
Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre care se afla lentile de maluri argiloase
si argile.
Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor.
Pe aceasta turba eutrofa se gasesc numeroase specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala.
Vegetatia este reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar.
Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din microconglomerate calcaroase cat si de
expunerea sudica , sud-estica si estica, de adapostul oferit de depresiune.
Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie naturala
botanica.
Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este imbracata in paduri de esente diferite: gorun, jugastru, tei, carpen, paltin
de camp.
Mlatina Hrman-Habitatul de turbarie activa, turba eutrofa de cca. 1m grosime, formata pe substratul de pietrisuri si nisipuri are o importanta
ecologica deosebita.
Deasemenea unele specii de plante coborate din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor glaciare, au gasit aici conditii
asemanatoare, favorabile lor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea climatului si topirea ghetarilor.Astfel s-au identificat peste 150 de specii
relicte unele foarte valoroase stiintific.
Covorul vegetal si indeosebi speciile xerofile sunt amenintate cu distrugerea prin plantari empirice insotite de invadarea cu arbusti, prin
recoltat abuziv, prin practicarea unui turism salbatic (aprindere de focuri, campare, parcare abuziva a vehiculelor, etc), punat intensiv,
activiti sportive: parautism, concursuri ilegale de motociclete...
Mlatina Hrman-Pasunatul intensiv.
Drenarea arealului cu exces de umiditate si captarea izvoarelor pentru a se mari suprafata agricola.
Distrugerea unor specii.
Aplicarea Legii 18/1991 completata cu Legea 169/1997 fara a tine seama de exceptarile prevazute pentru zonele naturale protejate
Att Dealul Cetii Lempe ct i Mlatina Hrman au fost desemnate prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2ooo
Dl Cetii Lempe, partea de pdure- deocamdat proprietate de stat, urmeaz s
fie retrocedat Primriei Snpetru i Hrman, partea de pajiti, inc n proprietatea statului-spre retrocedare Primriei Snpetru.
Mlatin Hrman-proprietate privat Primria Hrman ( 5 ha )
4.6 Documentaie:
1. Morariu I., 1966, Mlatinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucureti.
2. Morariu I, Ularu P. & Ciochia V., 1971, Ce ocrotim din Natura Judetului Brasov, Brasov.
3. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documentatii de ecologie,
1:1-52, Bucureti.
Morariu L, 1964, Aspecte din vegetatia rezervatiei de mlastini de la Harman. Ocotirea naturii 8 nr 1.
Pop E, 1955, Mlastinile noastre de turba si problema ocrotirii lor. Ocrotirea naturii nr 1.
Pop E, 1960, Mlastinile de turba din RPR, Ed Academiei RPR.
Pop E. , Salageanu N, 1965, Monumente ale naturii din Romania. Meridiane Bucuresti.
Komer J. 1911 Bin beachtenswertes pflanzengeographis ches leb (Flora von Honigberg)
Verhandl. Mitt. Siebens. ver. fur Naturw.zu Hermannstadt. LXI.1.
Ularu P. & Gurean D., 1996, Mlatinile eutrofe din Tara Brsei trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Nat. Pt. Prot Med. Prin
Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum
RO04 2.251.-Dealul Cetii - Lempe * 94,19 Rezervaie natural
RO04 2.252.-Mlatina Hrman * 1,23 Rezervaie natural
J049BV LEMPES - HARMAN * ######
140 A 60 - Pasunatul 608 B 10 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
810 A 1,5 - Drenaj 625 A 10 - Planorism, delta plan, parapanta, balon.
250 A 20 - Luare/Indepartare de flora
140 B 30 - Pasunatul 625 B 20 0 Planorism, delta plan, parapanta, balon.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 187/14.07.2010, Administrator:Fundaia Carpai Direcia Silvic Braov Fundaie=str. Cloca, nr 13,
Braov, jud Braov, DS=Str.Closca, nr.31, Braov, jud. Braov Fundaie=0744 362458 0268/330567
are ntocmit plan de management de ctre custodele ariei protejate.Planul de management se afl spre aprobare la Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0056
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Cioca - Dealul Vielului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 41' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
917
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
493
Max.
651
Med.
569
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 46' 22''
RO073 Covasna 90
RO072 Braov 10
40A0 18 A C A B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
1337 Castor fiber 2-4 i C C C C
4030 Colias myrmidone R C C C B
1060 Lycaena dispar R D
4097 Iris aphylla ssp. hungarica RC C B C B
M Capreolus capreolus R A M Lepus europaeus R B
M Meles meles R A M Vulpes vulpes R A
P Achillea setacea C A P Adonis vernalis R A
P Allium sphaerocephalon C A P Arabis hirsuta C A
P Asparagus officinalis R A P Carlina acaulis P A
P Cotoneaster integerrimus C A P Cytisus multiflorus C A
P Dianthus giganteus C A P Dictamnus albus R A
P Draba nemorosa C A P Euphorbia cyparissias C A
P Iris aphylla R A P Potentilla thuringiaca P A
P Prunus tenella P A P Pulsatilla montana R A
P Salvia pratensis C A P Stipa pulcherrima R A
P Thymus comosus P A P Thymus glabrescens ssp. glabrescens P A
Puni 51 N14 231
102 C 0,4 + Cosire/Taiere 140 B 70 0 Pasunatul
Este singurul sit din judeul Covasna cu numeroase specii de step care vegeteaz n condiii foarte bune. De asemenea aici este cantonat
Amygdalus nana sau asociat cu Prunus spinosa pe versanii dealului Cioca i dealul Vielului.
-rezervaia Dealul Cioca -Dealul Vielului constituie un sit important deoarece snt numeroase specii de step ,intr-o regiune de dealuri nalte
i muntoase.
-aici vegeteaz n condiii bune Adonis vernalis, Pulsatila montana ,Amigdalus nana,Dictamus albus, Iris hungarica,Stipa joanis
-speciile de plante de step snt localizate pe versanii sudici i vestici ai dealurilor Cioca , Beldie i Vielului i datorit pantelor mari
speciile nu snt afectate de punat,iar zona este greu accesibil pentru turiti.
Rezervaia natural peste care se suprapune situl a fost propus prin HCJ Covasna nr. 39/2001 i HG 2151/2004.
-43,9% - puni proprietate a comunitii locale
-33,8% - terenuri arabile proprietate privat
-0,5% - fond forestier proprietate privat
-0,5% - fond forestier proprietate a statului
-13,7% - psuni mpdurite proprietate a comunitii locale
-2,9% - fnee proprietate privat
-4,7% - teren neproductiv proprietate a comunitii locale
4.6 Documentaie:
-situl se suprapune peste aria natural protejat Dealul Cioca -Dealul Vitelului in suprfata de 977ha , pentru care s-a obtinut Avizul
Academiei Romne nr. 948/2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
-rezervaia nu este dat n custodie , ea este verificat periodic de catre comp. Protecia Naturii din cadrul APM, responsabilitatea administrarii
cznd n competena consiliilor locale Hrman i Vlcele..
Situl nu are intocmit plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0056_101_Dealul_Ciocas.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0057
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Istria
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 32' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
577
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
319
Max.
747
Med.
568
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 6' 45''
RO022 Buzu 100
62C0 70 C C B A * Stepe ponto-sarmatice
40C0 2 B C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
1335 Spermophilus citellus C C B B C
1083 Lucanus cervus RC C B C C
4036 Leptidea morsei P C B C C
A Hyla arborea RC C A Rana dalmatina RC C
A Salamandra salamandra P A I Aedia leucomelas RC A
I Argynnis pandora RC A I Brenthis daphne P A
I Brenthis hecate RC C I Calymma communimacula P A
I Calyptra thalictri R A I Catocala hymenaea R A
I Catocala promissa RC A I Catocala puerpera P A
I Chelis maculosa P A I Chrysodeixis chalcites P A
I Colias erate C A I Cucullia fraterna P A
I Cucullia tanaceti P A I Cupido osiris R C
I Dichagyris candelisequa P A I Eilicrinia trinotata RC A
I Epilecta linogrisea R A I Episema tersa RC A
I Euxoa cos RC A I Euxoa distinguenda R A
I Euxoa hastifera RC A I Euxoa vitta P C
I Glossodice polygramma P A I Grammodes stolida A
I Hadena irregularis P A I Hipparchia volgensis C C
I Hogna radiata P A I Hyponephele lycaon P A
I Lamellocossus terebra R A I Maculinea alcon P C
I Maculinea arion RC C I Mantis religiosa RC C
I Meganephria bimaculosa P A I Odontognophos dumetata RC A
I Omphalophana antirrhinii P A I Oxicesta geographica RC C
I Phyllophila obliterata P A I Proserpinus proserpina P C
I Saga pedo C I Saturnia pyri RC A
I Scotopteryx ignorata P C I Thymelicus acteon P C
I Zerynthia polyxena RC C M Capreolus capreolus 5-20 i A
M Felis silvestris P C M Martes martes 5-20i C
M Muscardinus avellanarius V A M Mustela nivalis P A
M Mustela putorius P C M Sciurus vulgaris C A
M Sus scrofa 10-30 i A M Vulpes vulpes C A
P Adonis vernalis RC A P Arenaria serpyllifolia C A
P Artemisia austriaca P C P Astragalus austriacus P A
P Astragalus onobrychis RC C P Brachypodium pinnatum C C
P Campanula sibirica C A P Carex humilis P C
P Carpinus orientalis P A P Cornus sanguinea RC A
P Corylus avellana RC A P Crataegus monogyna P D
P Eryngium campestre P A P Festuca rupicola P C
P Festuca valesiaca P A P Fragaria viridis C A
P Fraxinus ornus P A P Gagea pusilla P C
P Galanthus nivalis C A P Hyacinthella leucophaea RC A
P Iris graminea P A P Lembotropis nigricans P A
P Leontodon hispidus P C P Medicago minima RC C
P Nonea pulla P C P Origanum vulgare RC D
P Phleum phleoides RC D P Polygala major P A
P Potentilla argentea P A P Ranunculus polyanthemos P A
P Rosa canina P D P Salvia pratensis P A
P Scorzonera hispanica C A P Stipa capillata R C
P Thymus glabrescens C A P Trisetum flavescens C C
P Veronica spicata P A R Lacerta agilis P A
R Lacerta viridis P A
Puni 54 N14 231
Vii i livezi 10 N21 221, 222
Stncrii, zone srace n vegetaie 6 N22 332, 333
Relief: stancarii abrupte, cu expozitie sudica sau estica, conglomerate, calcare, jurasice.Nu este un sit complet natural deoarece n zona
stncoas s-au plantat pini mpotriva cderilor de bolovani.
Se pstraz stnca unde a fost spat n piatra chilia unui clugar care a decedat acum civa ani.
Tufiurile i fneele din zon(zona nordica si estica) au n componen plante protejate de interes naional.
Numrul nevertebratelor este remarcabil.
Habitatul R 3407 ce presupune dealuri cu vegetaie stepic este bine reprezentat ( Adonis vernalis, Campanula sibirica, Festuca valesiaca,
Carex humilis).
Pe versantul sudic al dealului Istria exist plantaii de pin negru care au eliminat flora caracteristic grohotiurilor calcaroase i n locul creia
a aprut alta care merit studiat. Am identificat: Poa nemoralis, Arenaria serpyllifolia, Thymus serpyllum, Carex humilis. Foarte important
zona pentru fluturi i psri de prad.
Punatul are efecte negative evidente (n special cel precticat cu capre i oi) pe suprafee nsemmnate care aparin primriilor diverselor
sate prezente n zon.
Plantaia de pin se extinde pe suprafee semnificative, acoperind unele dintre pantele calcaroase; exist astfel riscul alterrii unora dintre
habitatele cele mai interesante din regiune.
Ar fi fost probabil mult mai nimerit s se planteze specii autohtone (Crataegus, Rosa) pentru reducerea eroziunii.
Nu are nici un statut de protectie ca arie naturala. Merita propusa ca sit pentru reprenzentarea habitatelor colinare din zona Carpatilor de
curbura.
Zona de la S de creasta , antropica (plantatii de pin ) apartine de Ocolul Silvic Buzau.
Zona de la N de creasta este proprietate privata (pasuni si fanete)si apartine locuitorilor comunelor Breaza si Pietroasele.
160 A 20 + Managementul forestier general 900 B 5 - Eroziunea
180 C 1 - Incendiere 161 A 25 - Plantare de pdure
241 B 5 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane
301 A 10 - Cariere 730 B 10 - Manevre militare
503 C 0 Linii de cale ferata, TGV 860 A 5 - Depozite de deeuri, materiale rezultate din
dragri
140 B 30 - Pasunatul
160 A 20 + Managementul forestier general 180 A 10 - Incendiere
243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane
4.6 Documentaie:
SANDA, V. (1966): Cercetri asupra buruienilor din podgoriile Masivului Istrita. - Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucureti, 18 (1): 35-42.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/1): Cercetri fitocenologice asupra Dealului Istrita. Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucureti,
18 (3): 217-238.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/2): Regimul unor factori ecologici n fitocenozele de pe Dealul Istrita. - Stud. i cerc. de biol.,
Seria bot. Bucureti, 18 (4): 355-365.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl se afla pe raza comunei Breaza, jd. Buzau (Primaria Breaza tel. 511 501;fax. 511 738), o mica parte pe raza comunei Pietroasele, jd.
Buzau.
Nu exist un management activ.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0057_80_DCAM0175.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Detalii_planta_Istrita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Habitat_Istrita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0057_80_Lanius_collurio.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0058
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul lui Dumnezeu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 24' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
579
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
63
Max.
163
Med.
105
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 15' 38''
RO013 Iai 100
2021 Sicista subtilis P C B A B
1298 Vipera ursinii C C B B A B
4020 Pilemia tigrina P B B B B
I Saga pedo C C R Coronella austriaca RC C
Puni 46 N14 231
Sit cu vegetatie stepic, situat in zona Dealurilor Moldovei, nu departe de Iai.
Important pentru specia Vipera ursinii, subspecia moldavica - aceasta subspecie fiind endemic n Romnia, reprezentat prin foarte puine
populaii.
- Sit important pentru specii de flora i faun rare, vulnerabile i protejate pe plan naional i european.
- Calitate: pajite stepica vest-pontic, cu un covor vegetal nealterati, pajiti care nu au fost niciodata arate, fiind reprezentative pentru
partea de est a Europei.
- Este printre puinele zone de flor i fauna de step din Romnia rmase nealterate / foarte putin alterate antropic.
Vulnerabilitatea sitului este dat de urmtorii factori:
- este parial cosit in perioade nepotrivite i punat;
- mici portiuni de teren sunt continuu introduse in agricultura distrugandu-se covorul vegetal original
- este afectat de fenomene de eroziune
- omorrea exemplarelor de Vipera ursinii de ctre localnici
- Sit format de pajiti stepice vest-pontice edificate de specii xerofile; conservare buna. Suprafetele cu acest tip de habitat sunt
degradate foarte rapid prin preluarea in agricultura si suprapasunat
- n perimetrul rezervaiei este prezenta Vipera ursinii moldavica, subendemica. In Republica Moldova unde mai exista aceasta
subspecie ea este probabil disparuta datorita distrugerii habitatelor.
privata i publica locala
4.6 Documentaie:
Observatii in teren efectuate in perioada 2005 - 2006 de catre: Dr. Zamfirescu Stefan, Dr. Zamfirescu Oana, Dr. Popescu Irinel, Dr. Ion Costi,
Fusu Lucian
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0059
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Perchiu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 44' 47''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
185
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
197
Max.
382
Med.
301
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 16' 9''
RO011 Bacu 100
91AA 38 B C B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
3240 0,001 C C C C Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
A Hyla arborea V C A Rana ridibunda C C
A Rana temporaria C C I Helix pomatia RC C
M Cricetus cricetus R C M Erinaceus europaeus RC C
M Felis silvestris V C M Glis glis V C
M Martes foina R C M Meles meles RC C
M Mustela nivalis RC C M Putorius putorius RC C
M Sciurus vulgaris RC C M Sorex araneus RC C
P Centaurea pugioniformis C B P Hepatica transsilvanica B
R Coronella austriaca R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis R C R Natrix natrix RC C
R Vipera berus RC C
Puni 35 N14 231
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazlu-Cain. Pe direcie nord-vest spre sud est situl este strbtut de culmea central a
RO04 2.126.-Dealul Perchiu * 91,33 Rezervaie natural
Dealului Perchiu, alctuit din depozite litologice n care alterneaz nisipuri cenuii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegetaiei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a fcut ca evoluia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa i local
prin alunecri.
Situl aparine bazinului hidrografic al Trotuului, fie prin scurgere laminar direct (versanii sudici i estici ai Dealului Perchiu), fie prin
intermediul prului Caraclu, poziionat la vest de sit, fie prin valea torenial Valea Popii, din nordul sitului. Cercetarea vegetaiei acestui sit
a dus la identificarea a 596 specii angiosperme.
Vegetaia sitului are un pronunat caracter de tranziie ntre silvostep i pdure, cu mari asemnri cu vegetaia silvostepei din sudul
Podiului Central Moldovenesc.
In zona se intalnesc numeroase specii de animale de interes comunitar.
Importana sitului rezult din prezena habitatelor specifice silvostepei din sudul Podiului Central Moldovenesc care sunt reprezentate de
pajiti stepice subpanonice i pduri panonice cu Quercus pubescens. Situl se caracterizeaz printr-o biodiversitate susinut de prezena a
10 specii enumerate n anexa i la Directiva Consiliului 70/409/CEE, de prezena a 73 de specii de psri cu migraiune regulat, nemenionate
la anexa I la Directiva 79/409/CEE, dintre mamiferele menionate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE n sit este prezent 1 specie,
dintre reptile i amfibieni enumerai n anexa II la Directiva Consiliului 92/43CEE sunt prezente 2 specii, petii nu au fost semnalai pentru c
n sit nu sunt prezente condiii pentru dezvoltarea acestora, asupra nevertebratelor nu au fost executate studii de inventariere, iar plantele sunt
reprezentate de 1 specie cu regim de protecie, nominalizat n Directiva Consiliului 92/43CEE n sit.
Din Convenia de la Berna n sit sunt prezente nc 11 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 5 de reptile i una de nevertebrate.
Ca endemisme sunt ntlnite dou specii de plante.
Activitatea desfurat n interiorul sau n vecintatea sitului are impact asupra factorilor de mediu i implicit asupra biocenozelor de
vieuitoare. Activitile care provoac presiune asupra sitului sunt reprezentate de punat, agricultura, tratamente agrochimice, exploatri
forestiere locale, vntoare, braconaj i turism. Dintre aceti factori intensitate puternic are punatul, intensitate moderat are agricultura,
intensitate redus au tratamentele agrochimice i turismul i o prezen accidental au exploatrile forestiere, vntoarea i braconajul.
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazlu-Cain. Pe direcie nord-vest spre sud est situl este strbtut de culmea central a
Dealului Perchiu, alctuit din depozite litologice n care alterneaz nisipuri cenuii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redus
a vegetaiei ierboase pe versantul nordic sau estic a acestui deal a fcut ca evoluia reliefului s se fac prin eroziunea de suprafa i local
prin alunecri. Prezena gipsurilor din substrat a contribuit la aprovizionarea solurilor cu cationi bivaleni, favoriznt formarea de orizonturi de
acumulare a humusului cu caractere molice.
nveliul de soluri se caracterizeaz prin predominarea cernisolurilor i protisolurilor, n mare majoritate afectate de procese denudaionale.
Situl aparine bazinului hidrografic al Trotuului, fie prin scurgere laminar direct (versanii sudici i estici ai dealului Perchiu), fie prin
intermediul prului Caraclu, poziionat la vest de sit, fie prin valea torenial Valea Popii, din nordul sitului. Climatul este temperat
continental, cu temperatura medie anual de 9 grade C i cantitatea medie anual de precipitaii de 550-600 mm.
Cercetarea vegetaiei acestui sit a dus la identificarea a 596 specii angiosperme. Flora de origine euroasiatic are o pondere de 73,6% i, din
cadrul acesteia, cea mai mare pondere o au speciile sud-est europene (32,3%) n comparaie cu speciile central i nord-europene, care au o
pondere de doar 23,2%, dei situl este situat n zona forestier a Subcarpailor Moldovei.
Spectrul bioformelor arat ca 55,2% dintre specii sunt hemicriptofite, 24,3% sunt terofite, 9,7% sunt fanerofite, 7,8% sunt geofite, 2% sunt
chamefite i 1% sunt helofite, n sit predominnd speciile ierboase perene (65,3%) asociate n fitocenoze stabile i vechi.
Vegetaia sitului are un pronunat caracter de tranziie ntre silvostep i pdure, cu mari asemnri cu vegetaia silvostepei din sudul
Podiului Central Moldovenesc.
Fauna prezent caracterizeaz pdurea de stejar, cu o bun reprezentare pentru toate grupurile majore de vieuitoare.
Proprietate de stat 34% si particular 66%.
4.6 Documentaie:
BURDUJA C., MITITELU D:; SRBU I:; BARABA N:; 1971 - Flora i vegetatia Dealului Perchiu, Studii i Comunicri, pag. 753-782,
Muzeul de tiintele Naturii, Bacu.
MARA M., 1996 - Studiu pedologic scara 1:10.000 pentru terenurile agricole ale teritoriului administrativ Oneti, arhiva OSPA Bacu (text 110
pag. plus 8 plane).
MARA M., 1999 - Depresiunea Tazlu - Cain, Studiu pedogeografic, 148 pag., Ed. Corson, Iai.
RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunitti de psri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Publicatiile S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
SAVA GH., 1972 - Flora i vegetatia lichenologic de pe Dealul Perchiu (Gh. Gh. Dej), Studii i Comunicri, pag. 47-58, Muzeul de tiintele
Naturii, Bacu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J054BC PERCHIU * ######
140 B - Pasunatul
Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-
mail:tehnic3@silvabc.ro; Conventia de custodie 5210/26.05.2005.
Planul de management a fost elaborat si depus la Academia Romana pentru avizare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0059_70_Perchiu2.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Perchiu2_-Adonis_vernalis.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Senecio_erucifolius_-_cruciulita.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_gigantea.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Solidago_virgaurea.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa.jpg Macor Anca - APM-BC
ROSCI0059_70_Vegetatie_de_silvostepa2.jpg Macor Anca - APM-BC
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0060
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Agighiolului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 48' 49''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.433
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
32
Max.
218
Med.
124
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 2' 41''
RO025 Tulcea 100
40C0 0,7 C C B C * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
62C0 61 A C B B * Stepe ponto-sarmatice
91AA 34 A B B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
2609 Mesocricetus newtoni P B B A B
1335 Spermophilus citellus RC C B C B
1219 Testudo graeca P C B B B
2236 Campanula romanica R C C B C
P Thymus zygioides R A
Puni 6 N14 231
situl are o suprafa de 1476ha, fiind ncadrat n totalitate n bioregiunea stepic
Clase de habitat
Tufriuri - 0,67%
Stepe - 60,97%
Pduri caducifoliate 33,87%
Plantaii de arbori 5,5%
Total = 100%
n cadrul sitului este inclus o rezervaie natural legiferat la nivel naional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol
Este de remarcat faptul c toate cele 3 habitate din sit sunt prioritare.
n cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocup aproximativ 0,9% din suprafaa naional a
habitatului, o valoare remarcabil prezint asociaia Agropyro brandzae Thymetum zygioidi, endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu,
1999), ce ocup suprafee apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. n cadrul acestei asociaii este de subliniat prezena unor populaii
importante ale speciei Euphorbia myrsinites, inclus n lista roie naional (Oltean et al. 1994), foarte rar n Dobrogea, singura regiune din
ar n care este ntlnit acest taxon.
Locul secund ca importan l deine habitatul 91AA* Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos, reprezentat prin asociaia Paeonio
peregrinae Carpinetum orientalis rspndit n ar predominant n Dobrogea.
n sit mai sunt ntlnite i alte specii din lista roie naional (Oltean et al., 1994), respectiv:Agropyron brandzae, Koeleria lobata, Thymus
zygioides etc, din care primul taxon este menionat i n lista roie european.
-Efectuarea de plantaii n cuprinsul habitatelor 62 CO* i mai puin 91AA (inclusiv pe suprafee reduse cu specii invazive ca Eleagnus
angustifolia) intensitatea acestui factor fiind redus.
- exploatri forestiere i alte tipuri de lucrri silvice n habitatul 91AA, aceste intervenii fiind de intensitate redus.
- punat de intensitate redus
- Perspectivele iminente de instalare a unor centrale eoliene n sit i n vecintatea acestuia.
Activiti n interiorul sitului:
Forest planting -mic 5%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 10%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativ
Quarries (abandonate)- mic 0,001%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 5%; negativ
n cadrul sitului este inclus o rezervaie natural legiferat la nivel naional (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol
Situaia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafeele cu habitate de: stepe 60, 97% sunt n general deinute de
primrii.
Pdurile (33,87), plantaiile (5,5%) i tufriurile 0,67% sunt incluse n fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcia Silvic
Tulcea.
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
RO04 2.771.-Rezervaia Geologic Agighiol + 0,88 Rezervaie natural
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Nu exist plan de management al sitului i nici pentru Locul fosilifer Agighiol.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0061
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Criului Negru
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 10' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.203
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
140
Max.
561
Med.
258
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 40' 7''
RO061 Bihor 100
Brometalia)
1122 Gobio uranoscopus P C B C B
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica V A B B B
A Rana dalmatina P A A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P A F Carassius carassius P A
F Thymallus thymallus P A R Coronella austriaca P A
R Lacerta agilis P A R Lacerta viridis P A
R Podarcis muralis P A
Puni 22 N14 231
RO04 2.174.-Defileul Crisului Negru la Borz + 6,29 Rezervaie natural
RO04 2.178.-Dealul Pacau * 1,05 Rezervaie natural
160 C 5 0 Managementul forestier general 250 C 3 - Luare/Indepartare de flora
424 C 7 - Alte tipuri de depozitari 140 C 3 - Pasunatul
Sit Natura 2000: Defileul Criului Negru la Borz cu S = 2 000 ha
Cuprinde:
rezervaia natural mixt (2.174 L.nr.5/2000) Defileul Criul Negru la Borz i rezervaia natural botanic (2.178 L.nr.5/2000) Dealul Pacu.
2.178. Dealul Pacu: Pdure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica, n acest areal a fost recent identificat i un habitat
pentru orhidei - habitat prioritar.
Dealul Pacu: Pdure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica - specie endemic, sunt numeroase specii de amfibieni i
reptile, specii de flor
Accesul necontrolat n pesteri si lipsa supravegherii acestora.
Tieri ilegale de arbori n fond forestier.
Psunat in perimetrul Rezervatiei.
Campri neautorizate.
Colectare de plante medicinale i ocrotite.
Colectare de material speologic.
Fenomene de eroziune.
Toreni.
2.178. Dealul Pacu: Decizia nr.22/1982; HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.174. Defileul Criul Negru la Borz: HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat, necesit verificare, exist retrocedri
4.6 Documentaie:
Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode Direcia Silvic Oradea pentru Dealul Pacu - Planul de management este n curs de realizare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0061_47_Dealul_pacau._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Defileul_Crisului_Negru_foto_Radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_Paeonia_officinalis.Dealul_pacau.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0061_47_vedere_defileu.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0062
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0115 J Defileul Criului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Criului Repede - Pdurea Craiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 31' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
39.411
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
186
Max.
1335
Med.
612
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 52' 55''
RO061 Bihor 100
alpin
7230 0,001 B C B B Mlatini alcaline
40A0 0,1 B C B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
8220 15 B C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
9410 4 C C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
91V0 17 B B B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9150 3 A B B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 0,2 A B B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
8310 20 A B B B Peteri n care accesul publicului este interzis
91M0 8 B B B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91H0 0,01 B B B B * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
9110 1,5 C C C C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1308 Barbastella barbastellus P B B C B
1324 Myotis myotis C C A C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P B A C A
1310 Miniopterus schreibersi P B A C A
1323 Myotis bechsteini P C A C B
1307 Myotis blythii P B A C A
1318 Myotis dasycneme P A B C B
1305 Rhinolophus euryale P B B B B
1166 Triturus cristatus C C A C B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P B B A B
1163 Cottus gobio P P C C C C
1060 Lycaena dispar P B B C B
2186 Syringa josikaea P A A A B
1477 Pulsatilla patens R B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis C A
F Leuciscus leuciscus P A F Sander volgensis P A
M Felis silvestris C A M Myotis brandtii R B
M Plecotus auritus P A M Vespertilio murinus P A
P Allium flavum P A P Alopecurus pratensis R A
P Anemone nemorosa P A P Anemone ranunculoides P A
P Anthemis tinctoria P B P Artemisia campestris P A
P Bromus erectus ssp. transsilvanicus R A P Carex brevicollis P A
P Cephalanthera damasonium P A P Cephalanthera longifolia P A
P Cephalanthera rubra P A P Cerastium arvense R A
P Conringia austriaca R A P Dactylis glomerata P A
P Dictamnus albus R A P Epipactis helleborine P A
P Epipactis microphylla P A P Filipendula ulmaria R A
P Fritillaria orientalis P A P Galanthus nivalis P A
P Gentiana cruciata R B P Gentianella ciliata P A
P Geranium lucidum P A P Helleborus purpurascens P A
P Hesperis matronalis ssp. candida R A P Hieracium caespitosum P A
P Jurinea mollis ssp. transylvanica R A P Lactuca viminea R A
P Limodorum abortivum P A P Lysimachia nemorum R A
P Medicago prostrata P A P Minuartia verna R B
P Monotropa hypopitys R A P Neottia nidus-avis P A
P Orchis mascula ssp. signifera R A P Orchis morio P A
P Platanthera bifolia P A P Potentilla chrysantha R B
P Primula elatior R B P Pulsatilla montana P A
P Ruscus aculeatus P A P Sedum cepaea R A
P Sedum telephium R A P Smyrnium perfoliatum R A
P Sorbus aria R A P Sparganium erectum P A
P Spiranthes spiralis P A P Succisella inflexa R A
P Thymus comosus P B P Thymus glabrescens R A
P Waldsteinia geoides R A
Puni 16 N14 231
Situl cuprinde Situl Corine:Vadul Criului cu S = 307 ha . Cuprinde zonele adiacente carstice: 2.171 Petera Vntului, Petera de la Vad,
Petera Ungurului,Petera Vntului *2.171(cea mai mare peter din Romnia, situat n cel mai important sector al Defileului Criului
RO04 1,47 Categoria IV IUCN RO03 0,18 Categoria III IUCN
RO03 2.168.-Pestera Osoi * 0,18 Monument al naturii
RO04 2.165.-Defileul Crisului Repede * 1,20 Rezervaie natural
RO04 2.193.-Pestera Meziad + 0,21 Rezervaie natural
RO04 2.200.-Pestera Toplita + 0,06 Rezervaie natural
J032BH VADUL CRISULUI * 0,764
190 C 2 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
900 C 1 - Eroziunea
990 C 2 0 Alte procese naturale 967 C 1 0 Antagonism cu animalele domestice
608 C 1 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
300 A 5 - Extragere de nisip si pietris
190 C - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
990 C 0 Alte procese naturale
Repede, zona uncuiu-Vadu-Criului, dezvoltat pe o lungime de 66 km. de galerii cartate(i explorrile continu), petera posed un
patrimoniu tiinific inestimabil.
Din punct de vedere biospeologic, Pestera Vadu Criului este una dintre cele mai bogate peteri din ar n faun cavernico, cu numeroase
endemisme. O alt Peter important este Petera Deventului, n care s-a descoperit o bogat faun pleistocenic i urme neolitice din
perioada bronzului. n majoritatea peerilor se regsesc specii de lilieci de pe listele Directivei Habitate.
Crisul Repede este unul dintre cele mai mari cursuri de ap din ara noastr care traverseaza regiuni carstice. n versantul stng Criul
Repede primete 4 aflueni: Prul Tare i Prul Hodoabei.
Accesul necontrolat n peteri i lipsa supravegherii acestora, tieri ilegale de arbori n fond forestier, punat n perimetrul Rezervaiei,
campri neautorizate, colectare de plante medicinale i ocrotite, colectare de material speologic, fenomene de eroziune, toreni. Exploatri
ilegale de mas lemnoas, toreni, inundaii, eroziuni, vandalism.
Defileul Criui Repede HCM nr. 1625/1995, Petera Vntului Legea nr. 5/2000
proprietate de stat i privat, n curs de identificare, multe dintre retrocedri urmeaz a fi efectuate
Custode 2,165 Defileul Crisului Repede - Muzeul rii Criurilor Oradea
Custode 2,171 Petera Vntului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
4.6 Documentaie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie
Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Grdina Botanic: Contributii botanice Vol. I, V, VI, 1966.
Borza Al.,1966, Flora si Vegetatia Rezervatiei Naturale Defileul Crisului Repede
Documentatie pentru preluare n custodie - Muzeul Trii Crisurilor Oradea
Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 13/23.02.2010, Administrator:Centrul pentru arii protejate i dezvoltare durabil Bihor Oradea, pta. 1 Decembrie, nr 6,
et. 1, ap. 8, jud Bihor 0259472434, fax-0259472434 lifeapuseni@rdsor.ro
Planurile de management pentru fiecare rezervaie preluat n custodie este n curs de realizare de ctre:
Custode 2,165 Defileul Criului Repede - Muzeul rii Criurilor Oradea
Custode 2,171 Petera Vntului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0062_47_Cascada_Vadu_Crisului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Defileul_crisului_Repede.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Iris_la_Damis.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_liliac_Pestera_Vadu_Crisului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Meziad_Rhynolophus_ferr.pestera_Igrita.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Olar_Vadu_Crisului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Perstera_Osoiu.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Galaseni1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_pestera_galaseni2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Gruet.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_meziad.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vadu_Crisului1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Pestera_Vantului1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Racheta.Pestera_Vantului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rhynolophus_ferrumequinum_pestera_cu_apa.valea_lesului._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.Ecotop.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Rosia.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Vadu_Crisului.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_47_Zona_Runcuri,_Rosia-Ioana_Lucaciu_CAPDD.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0062_84_casa_traditionala_rosia-Andrei_Posmosanu_CAPDD.jpg Radove Dorina - APM-BH
ROSCI0062_84_Pestera_Ciur_Ponor.radovet.jpg Radove Dorina - APM-BH
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0063
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Jiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 22' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10.946
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
299
Max.
1688
Med.
880
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 16' 22''
RO053 Hunedoara 4
RO042 Gorj 96
91V0 38 A C A B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91E0 1 A B A A * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9180 1 A C B A * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
3240 1 B C A A Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
3230 1 B C A A Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
3220 1 B C A A Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
7220 0,001 A B B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
9170 1 B C A B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
9130 3 B C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
8220 0,01 C C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
alpin
1324 Myotis myotis P V C B C B
1307 Myotis blythii P R C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P R C B C B
1354 Ursus arctos V C B C B
1355 Lutra lutra V C C C C
1166 Triturus cristatus V C C C C
1138 Barbus meridionalis C C C C C
1163 Cottus gobio V D
1122 Gobio uranoscopus V C B C B
1146 Sabanejewia aurata V D
1084 Osmoderma eremita V C B C B
4026 Rhysodes sulcatus V A A C A
1083 Lucanus cervus R C A C A
1088 Cerambyx cerdo R C A C A
1093 Austropotamobius torrentium R C C B B
A Bufo bufo R A A Hyla arborea R A
A Rana dalmatina R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris R A I Bothrideres bipunctatus R C
I Diaclina testudinea V C I Dicerca berolinensis V C
I Eubrachium hispidulum V C I Eurythyrea austriaca R C
I Helix pomatia C C I Menephilus cylindricus R C
I Metaclisa azurea V C I Mycetophagus decempunctatus V C
I Neatus picipes V C I Nematodes filum V C
I Neomida haemorrhoidalis R C I Omoglymmius germari V C
I Otho sphondyloides V C I Peltis grossa R C
I Platydema dejeani R C I Rhopalocerus rondanii V C
I Tenebrio opacus V C I Uloma rufa V C
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus V A
M Dryomys nitedula R A M Felis silvestris R A
M Martes martes R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myoxus glis R A M Rupicapra rupicapra V A
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis C C R Natrix tessellata R A
R Podarcis muralis C C R Vipera ammodytes R A
CARACTERIZARE GENERALA
BIOTOPUL
- Aspecte geologice/geomorfologice
Teritoriul Parcului National Defileul Jiului se caracterizeaza printr-o diversitate extrem de mare sub raportul varstei si distributiei spatiale a
substraturilor litologice. Astfel, in jumatatea de nord predomina substraturi paleozoice de varsta precambriana strapunse de formatiuni
mezozoice de varsta jurasica, situate in zona mediana a bazinului Bratcu, continuate atat la est, cat si spre sud-vest tot in bazinul Bratcu.
In jumatatea sudica predomina rocile magmatice , cu urmatoarele particularitati : in partea de nord, a acestei jumatati, predomina substraturi
relatuiv mai omogene de varsta mezozoic-paleozoica reprezentate prin granitoide laminate, cu unele intarsii de varsta kersonian
bessarabiana, dispuse haotic si chiar de varsta paleozoica . Partea de sud constituita mai ales din substraturi paleozoice , cu enclave de
varsta kersonian-bessarabiana si jurasica . La aceasta ampla diversitate mineralogica se mai adauga depozitele halocene reprezentate prin
aluviuni actuale si subactuale din lunca Jiului si al sectorului inferior al Paraului Chitu.
Sub aspect geomorfologic , teritoriul parcului este amplasat in vestul Carpatilor Meridionali, pe versantul estic al Muntilor Valcan, si pe
versantul vestiv al Muntilor Parang, despartiti de Defileul Jiului .
Altitudinile extreme variaza intre 295m, in lunca Jiului, din extremitatea sudica si 1.621 m, cota Pasului Vulcan din extremitatea vestica.
Altitudinea medie este de 959 m.Unitatea de relief predominanta este versantul .Configuratia acestuia este ondulata si framantata.
- Aspecte pedologice
Ca urmare a complexitatii substratului litologic, in cuprinsul parcului se constata un mozaic de soluri reprezentat prin noua unitati edafice,
grupate in cinci tipuri de sol si patru clase de soluri .Cele mai bine reprezentate sunt clasa cambisolurilor, cu suprafata totala de 4.749 ha, si
clasa de soluri neevoluate , cu suprafata totala de 4.008 ha. Cele mai slab reprezentate sunt clasa argilovisolurilor, care acopera 110 ha si
clasa de spodosoluri redusa la 23 ha cu un singur tip de sol, brun feriiluvial tipic.
RO02 A.1.-Defileul Jiului * 98,87 Parc naional
RO03 2.427.-Sfinxul Lainicilor + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.455.-Stncile Rafaila + 0,01 Monument al naturii
J047HD PARANG * 0,258
160 A + Managementul forestier general 164 B + Curatarea padurii
220 C 0 Pescuit sportiv 230 C 0 Vanatoare
243 C - Braconaj, otravire, capcane 300 C - Extragere de nisip si pietris
301 B - Cariere 402 C 0 Urbanizare discontinua
In cuprinsul parcului s-au identificat 15 tipuri de statiuni forestiere dispuse in doua etaje fitoclimatice , dupa cum urmeaza ;
- etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto-fagete, cu opt tipuri de statiune forestiera .
- etajul montan premontan de fag cu sapte tipuri de statiune forestiera.
- Aspecte hidrologice
Reteua hidrologica este formata din sectorul de cca 30 km, al raului Jiu intre confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si confluenta cu paraul
Sadu, spre care converg toate paraiele aferente si anume : Leurzoaia, Runcu, Bratcu, Repede, Tarnita, Popii, Pate, Rau, Cerbanasu Mare,
Cerbanasu mic, Dumitra, Murga Mare, Murga Mica, Plostina Murgilor, Strambuta si Liliacul pe versantul vestic, . La acestea se adauga alti
afluenti mai mici si afluenti secundari ai paraielor amintite.In total reteaua hidrologica depaseste lungimea de 300 km. , majoritatea paraielor
mari au debit permanent , dar cu fluctuatii sezoniere notabile.
In aceste sector , cu altitudini extreme de 545 m, la Livezeni si 295 m la Sadu , raul Jiu are o cadere de 250 m, cu o panta medie de 8,3
m/km.
Valorile medii multianuale ale debitului Jiului din sectorul Livezeni-Sadu variaza intre 15,3 m cubi/s, la Livezeni si 18,7 m cubi /s la Sadu.
Valorile maxime si minime ale debitului raului Jiu variaza in functie de mediile multianuale.
-Aspecte climatologice
Pe teritoriul parcului s-au diferentiat doua zone climatice :
- in zona altitudinala sub 700 m un climat temperat ploios cu precipitati in tot cursul anului, cu temperatura in luna cu cea mai calda sub
22 grade C,cu maximul pluviometric la finele primaverii spre inceputul verii.
- in zona cu altitudini peste 700 m, un climat ploios , cu ierni reci, cu precipitatii in tot cursul anului , cu temperatura peste 10 grade C,
dar niciodata mai mare de 18 grade C
Existenta padurilor virgine disparute in restul Europei cu diversitatea si abundenta biologica specifica, , alaturi de pajisti montane pitoresti,
stanci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui si insulitele aferente, paraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevazute , liziere, paduri de fag
balcanic cu carpen si tei, elemente termofile aflate sub influenta climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna
bogata .
Traficul auto si C.F.R. pe Defileul Jiului, turism necontrolat, exploatare resurse naturale(pietris) din albia majora a raului Jiu, constructii
hidrotehnice in derulare.
Parcul National Defileul Jiului a fost constituit prin H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.
In prezent regimul terenurilor din Parcul National Defileul Jiului este in proportie de 95% de tip public, si in procent de 5% de tip privat.
Urmare Legii 247/2005 privind proprietatea publica, s-au inregistrat si alte solicitari de retrocedare din fondul forestier din parc, ceea ce va
conduce la schimbarea actualului procent in favoarea proprietatii private.
4.6 Documentaie:
Dorka, articolul ...
Studiul pentru declararea Parcului National Defileul Jiului, ICAS 2004
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
410 B - Zone industriale sau comerciale 424 B - Alte tipuri de depozitari
440 B - Stocuri de materiale 500 C 0 Retele de comunicare
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B - Drumuri, drumuri auto
503 B - Linii de cale ferata, TGV 508 C + Tunel
511 C 0 Linii electrice 600 C 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna
608 C 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
620 C 0 Activitati sportive si recreative in aer liber
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 701 A - Poluarea apei
709 C - Alte forme de poluare 850 B - Modificarea functiilor hidrografice
853 B - Managementul nivelelor de apa 960 A 0 Relatii interspecifice ale faunei
970 A 0 Relatii interspecifice de flora
100 C 0 Cultivare 101 C 0 Modificarea practicilor de cultivare
102 C 0 Cosire/Taiere 120 C 0 Fertilizarea
170 C 0 Cresterea animalelor 171 C 0 Furajare stocuri de animale
243 C - Braconaj, otravire, capcane 301 C - Cariere
400 C - Zone urbanizate, habitare umana 411 C - Fabrici
412 C 0 Stocare industriala 500 C 0 Retele de comunicare
503 C 0 Linii de cale ferata, TGV 511 C 0 Linii electrice
512 C 0 Conducte 602 C 0 Complex de ski
625 C 0 Planorism, delta plan, parapanta, balon. 701 B - Poluarea apei
960 B 0 Relatii interspecifice ale faunei 970 B 0 Relatii interspecifice de flora
Suntem in procedura de constituire a Administratiei Parcului National Defileul Jiului, dupa numirea acesteia, responsabilitatile vor fi preluate de
aceasta.
In prezent Parcul National Defileul Jiului se afla in procedura de atribuire a administratiei catre Directia Silvica Tg-Jiu.
Aceasta urmeaza indeplinirea activitatii de management a parcului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0064
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0029 J Defileul Mureului Inferior - Dealurile Lipovei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Mureului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 13' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
34.149
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
126
Max.
659
Med.
259
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 0' 38''
RO051 Arad 65
RO053 Hunedoara 35
91M0 20 B B B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91F0 0,1 C C B C Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
6120 5 B C B B * Pajiti xerice pe substrat calcaros
1335 Spermophilus citellus 40-80 i D
1305 Rhinolophus euryale P? D
1324 Myotis myotis P P C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P P C B C B
1337 Castor fiber 100-150 i B B B B
1361 Lynx lynx P P C B C B
1354 Ursus arctos P P C C B C
1352 Canis lupus P P C B C B
1220 Emys orbicularis R D
1124 Gobio albipinnatus C B B C B
1138 Barbus meridionalis RC B B C B
1146 Sabanejewia aurata C B B C B
1130 Aspius aspius RC C B C B
1160 Zingel streber R C B C B
1159 Zingel zingel R C B C B
2511 Gobio kessleri P B B C B
1145 Misgurnus fossilis R R C C C C
1052 Euphydryas maturna RC A B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R C
A Hyla arborea C C A Pelobates fuscus R C
A Rana dalmatina C C A Rana temporaria R A
A Salamandra salamandra R A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris C A F Alburnoides bipunctatus RC C
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca R C
R Elaphe longissima R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta viridis C C R Natrix tessellata R C
R Podarcis muralis R C R Vipera ammodytes R C
R Vipera berus V A
Puni 8 N14 231
Cea mai mare parte a suprafeei sitului se regsete pe teritoriul Judeului Arad, n zona de sud-est a acestuia, de-a lungul cursului rului
Mure i pe versanii situai pe malul drept al Mureului.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Rhodeus sericeus amarus, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata. Desi
raul Mures in aceasta zona este supus presiunii antropice, se pastreaza habitatele caracteristice speciilor mentionate, populatiile acestor
specii fiind bine reprezentate si stabile.
Conservarea habitatelor caracteristice speciilor de interes este amenintata de poluarea industriala si menajera a apei raului.
4.6 Documentaie:
R. Mot (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Morar (Garda National de Mediu), R. Jurj (Fundatia Carpati), A.V.
Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere Braov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru
constituirea unei retele ecologice functionale ntre Muntii Apuseni i Carpatii Meridionali, 2010;
Ramon Jurj (Fundatia Carpati) - Comunicri personale, 2010;
Radu Mot (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda National de Mediu) - Evaluri n teren, 2010;
ICAS Braov, Distributia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vntoare, 2009;
ICAS Braov - Studiul privind estimarea populatiilor de carnivore mari i pisic slbatic din Romnia, 2006 2010;
Bibliografie retele ecologice pentru carnivorele mari:
V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains;
Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Braov, Romania;
J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large
Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2);
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei retele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil: ghid practic. Editura Silvic;
RO04 2.526.-Pdurea Pojoga + 0,08 Rezervaie natural
170 B 0 - Cresterea animalelor 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere 422 B 0 - Depozitarea deseurilor industriale
700 A 0 - Poluarea 701 A 0 - Poluarea apei
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 700 A 0 - Poluarea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0064_69_1.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0065
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0031 J Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie
ROSPA0076 J Marea Neagr
ROSPA0009 J Betepe - Mahmudia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dunrii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 55' 13''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
454.037
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
229
Med.
1
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental Panonic Pontic
X
Stepic
X
N 44 54' 1''
RO023 Consanta 7
RO025 Tulcea 93
1110 1 B C B B Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1210 1 A A B B Vegetaie anual de-a lungul liniei rmului
1310 1 B A B B Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
2160 1 A A A A Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 1 A A A A Depresiuni umede intradunale
6420 0,0001 A A B B Pajiti mediteraneene umede cu ierburi nalte din Molinio-Holoschoenion
6430 30 A A A A Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
3130 1 A A A A Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
3150 10 A B A A Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 2 A A A A Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
3270 1 A A A A Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
92A0 3 A A A A Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
2110 1 B A B B Dune mobile embrionare (n formare)
2130 5 A A A A * Dune fixate cu vegetaie herbacee peren (dune gri)
1150 2 B A B B * Lagune costiere
3140 1 B A B B Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaie bentonic de specii de Chara
1410 1 A A A A Pajiti srturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
92D0 0,2 B A B B Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
3160 1 B B B B Lacuri distrofice i iazuri
7210 0,001 B A B B * Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus
40C0 0,001 C C B C * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
91AA 0,002 C C B C Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91F0 0,8 A B A A Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
6120 1 A C A A * Pajiti xerice pe substrat calcaros
1355 Lutra lutra R A B C B
1356 Mustela lutreola R A B B B
2635 Vormela peregusna V C B B B
2633 Mustela eversmannii V B B B B
1298 Vipera ursinii R A A A A
1219 Testudo graeca R C B B B
1993 Triturus dobrogicus RC A B B A
1220 Emys orbicularis RC A B C A
1188 Bombina bombina C A A C A
4127 Alosa tanaica P RC A B C B
1130 Aspius aspius C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1124 Gobio albipinnatus C B A C A
1157 Gymnocephalus schraetzer C A B B B
1145 Misgurnus fossilis C A A C A
2522 Pelecus cultratus RC A B C B
1146 Sabanejewia aurata RC A B C B
2511 Gobio kessleri V D
2011 Umbra krameri R A B B B
2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A
4125 Alosa immaculata P C A B C B
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
4028 Catopta thrips R B B C B
4045 Coenagrion ornatum P?
1089 Morimus funereus R D
4027 Arytrura musculus R A B C B
1082 Graphoderus bilineatus P B B C B
4036 Leptidea morsei P A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
2255 Centaurea pontica V A B A B
A Bufo bufo C D A Hyla arborea P D
A Pelobates fuscus P D A Pelobates syriacus P D
A Rana ridibunda C D A Triturus vulgaris P A
F Carassius auratus auratus P D F Carassius carassius V A
F Chalcalburnus chalcoides mento P? A F Esox reichertii P D
F Leuciscus borysthenicus R D F Leuciscus idus R D
F Neogobius syrman P? B F Perca fluviatilis P D
F Sander lucioperca P D F Sander volgensis P D
F Silurus soldatovi P D F Umbra krameri R B
F Vimba vimba P D I Bagrada stolata R D
I Crypsinus angustatus R D I Geotomus elongatus R D
I Geotomus punctulatus R D I Leprosoma inconspicuum R D
I Melanocoryphus tristrami R D I Menaccarus arenicola R D
I Ochetostethus nanus R D I Odontoscelis fuliginosa R D
I Odontoscelis hispidula R D I Pachybrachius fracticollis R D
I Paramysis intermedia V B I Paramysis kessleri V B
I Pterocuma pectinatum V B I Saga pedo R D
I Sciocoris homalonotus R D I Stagonomus bipunctatus R D
I Stibaropus henkei R D I Tholagmus flavolineatus R D
M Canis aureus P D M Erinaceus concolor concolor R D
M Lepus europaeus R D M Micromys minutus R D
M Mus spicilegus R D M Mustela erminea aestiva R D
M Mustela nivalis R D M Neomys anomalus P D
M Sorex araneus R D P Alyssum borzaeanum R C
P Anacamptis pyramidalis V D P Artemisia arenaria R D
P Asperula setulosa R D P Astrodaucus littoralis V D
P Cakile maritima ssp. euxina R D P Camphorosma monspeliaca V D
P Carex secalina V C P Centaurium spicatum R D
P Ceratophyllum demersum C D P Convolvulus lineatus R D
P Convolvulus persicus R D P Corispermum marschallianum R D
P Crambe maritima R D P Eryngium maritimum R D
P Euphorbia paralias P D P Frankenia hirsuta R D
P Groenlandia densa P D P Heliotropium curassavicum V D
P Hottonia palustris R D P Limonium meyeri R D
P Lindernia procumbens P C P Medicago marina V D
P Melilotus arenaria R A P Merendera sobolifera V D
P Myriophyllum spicatum C D P Nuphar lutea P A
P Nymphaea alba P A P Onosma arenaria R D
P Orchis coriophora ssp. fragrans R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis morio V D P Petunia parviflora V D
P Phragmites australis C D P Plantago cornuti R A
P Polygonum amphibium P D P Polypogon monspeliensis R A
P Potentilla pedata R A P Ranunculus aquatilis P D
P Ruppia cirrhosa V D P Ruppia maritima V D
P Saccharum strictum V D P Salvinia natans C C
P Scolymus hispanicus R A P Silene thymifolia V D
P Stachys maritima V D P Syrenia montana R A
P Trapa natans C C P Zannichellia prodani P B
P Zygophyllum fabago V D R Coronella austriaca R D
R Eremias arguta P D R Lacerta agilis P D
R Podarcis taurica P D
Estuare, lagune 15 N02 522, 521
Ruri, lacuri 13 N06 511, 512
Prima coordonat geografic a Deltei Dunrii este situarea n emisfera nordic, la intersecia paralelei de 450 N (deci la jumtatea distanei
dintre Ecuator i Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ ntre delta propriu-zis i Complexul lacustru Razim Sinoie, pe Dealurile
Tulcei.
O caracteristic important este i aceea c Dunrea, pe cei 2 860 km lungime i 817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfurare
latitudinal, de la influene uor oceanice, n vest, la cele continentale, ambele fcnd parte din climatul temperat. Aceast poziie a Dunrii,
cu drenarea prin afluenii si, a dou formaiuni muntoase cele mai importante n Europa Alpii i Carpaii, are influene uneori pn la
determinare, a regimului hidrologic n zona de vrsare, adic asupra deltei. Dac la aceast caracteristic a bazinului Dunrii lum n
considerare Marea Neagr n care se vars, cu trsturile specifice morfobatimetrice (platform continental extins) i dinamica apei
(maree, seie, cureni, valuri), vom descifra mai uor procesele de consolidare i evoluie, n timp, a teritoriului deltaic.Fa de condiiile care
favorizeaz formarea deltelor, la vrsarea Dunrii n Marea Neagr s-au ntrunit cel puin patru condiii i anume: existena golfului limanic de
form aproximativ triunghiular platforma continental (elful) care are adncimi de civa metri la rm i se adncete treptat spre
povrniul continental pn la 180 200 m pe o distan de 180 km; amplitudinea mic a mareelor, ntre 9 11 cm; cureni litorali care aduc
material aluvionar din rmul nord-vestic i l blocheaz pe cel dunrean; cantitatea apreciabil de aluviuni transporate de Dunre.
Aceste condiii au constituit mediul de formare a Deltei Dunrii care poate fi ncadrat att la forma triunghiular ct i la cea barat (prin
cordonul iniial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunrii se caracterizeaz printr-o diversitate deosebit de mare de elemente
areologice, att din punctul de vedere al refugiilor postglaciale ct i al repartiiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia c, la
originea diversitii ridicate a florei i faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziia geografic sud-est-european, apropiat de
refugiile postglaciare mediteraneene, precum i influenele refugiilor estice, mai pronunate dect n teritoriile central-europene. De asemenea,
o important influen a avut i specificul genezei Deltei Dunrii. Se tie c aceasta i-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de
habitate acvatice, palustre i terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceast mare diversitate de habitate a primit o diversitate ridicat de
tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunrii se afl situat n marea regiune palearctic (ce cuprinde ntreaga Europ, partea de nord a
Africii i Asia fr India i Indochina), subregiunea euromediteranean.
Sub aspect fitogeografic se ncadreaz n provincia danubiano-pontic, formnd o unitate proprie, i anume districtul Delta Dunrii (V.
Ciocrlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de ap dulce, subregiunea euromediteranean este divizat n provincia ponto-caspic,
districtul nord-ponto-caspic, iar n ceea ce privete Marea Neagr, aici se ntlnesc specii aparinnd att regiunilor marine litorale ct i celor
pelagice (P. Bnrescu, N. Bocaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine i costiere a
creat posibilitatea populrii regiunii cu o diversitate ridicat de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu
preponderen din cele mediteraneene i estice.
Delta Dunrii, n comparaie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a pstrat o biodiversitate mai ridicat, respectiv, un numr mare de
specii dintr-o mare diversitate de uniti sistematice, ncepnd de la plantele inferioare (unicelulare) i pn la cele superioare (cormofite), de
la animalele unicelulare (protozoare) i pn la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult dect att, delta Dunrii frapeaz
nc prin densitatea ridicat de exemplare la multe specii, care n zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate
c, datorit unor influene antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafee naturale n terenuri silvice, piscicole i
agricole etc.), n-a produs o diminuare pn la dispariie a unor specii de plante i animale. Numrul speciilor ce triesc pe acest teritoriu este
cu siguran mai mare dect cel cunoscut n prezent, ntruct inventarele ntreprinse n trecut i dup nfiinarea RBDD nu au cuprins toate
zonele, nici sub aspect sistematic i nici teritorial.Pn acum au fost inventariate 1 642 specii de plante i 3 768 specii de animale, dintre care
circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peti, 16 specii de reptile, 8 specii de broate, 325 specii de psri i 34 specii
de mamifere. Amintim dintre plante endemitele Centaurea pontica i Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia,
Anacamptis pyramidalis), liana greceasc (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis,
Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul
Empusa fasciata i ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Psrile sunt bine
reprezentate, unele protejate (pelican comun i pelican cre, lebda cucuiat, egreta mare i egreta mic, strcul galben, strcul loptar,
avozeta, piciorongul, raa cu peruc, gsca cu gt rou i multe altele). Majoritatea sunt cuibritoare n zon. Comparativ cu flora regiunii
continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentnd peste 50 % din flora ntregii ri), flora Deltei
Dunrii i a Complexului lagunar Razim Sinoie este mai srac (779 specii), cuprinznd n majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente
eurasiatice cca 30 %; continental-eurasiatice cca 15 %; cosmopolite cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) i halofile (de srtur).
Comparnd numrul de specii din diferite familii de angiosperme observate n Delta Dunrii, se constat c numrul speciilor semnalate de
literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare dect cel al taxonilor observai n perioada 1991 1996 (total 729 specii).
Trebuie inut cont, ns, att de faptul c n lista floristic de cca 150 specii sunt citate dup literatura veche de peste o jumtate de secol.
Dintre aceti taxoni neregsii pe teritoriul deltei fac parte specii de pajiti umede, de pdure sau din vecintatea pdurii (Orchis morio, Orchis
coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes
trifoliata etc.)
n ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgal i macrofitic ce constituie productorii primari, precum i multe specii de protozoare,
asigur continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanului trofic.Datorit creterii, n ultimele
decenii, a gradului de poluare a bazinului dunrean i, n special, aportul crescut de nutrieni (azot i fosfor), microalgele, mai ales cele din
grupul cianoficeelor (albastre), care n sezonul cald acoper majoritatea suprafeelor lacustre din ntreg teritoriul RBDD, imprimnd circuitului
materiei vii i moarte un sens nedorit i anume, diminuarea pn la dispariie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice
preferate de ctre consumatorii acvatici i a unor specii i asociaii de plante acvatice superioare.
n consecin, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum i deplasarea acestora n sensul populrii bazinelor eutrofe cu specii
care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peti de talie mic i cu valoare economic mai redus (babuc,
biban, caras, oble), iar ceilali cu un grad mai mult sau mai puin pronunat de stenotopie au prsit n cea mai mare parte aceste zone
(tiuc, somn, crap etc.), unele specii fiind, n prezent, periclitate pe ntreaga suprafa a RBDD (caracuda, linul, vduvia).
n ecosistemele terestre rmase n regim natural, mult mai reduse n suprafa dect n trecut, lanurile trofice au avut mai puin de suferit
dect n cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele n mar sau n staionare, pe braele Dunrii(Chilia, Sulina, Sfntu
Gheorghe), ct i pe canalele interioare deltei a rezultat c principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina,
combustibilii lichizi uori i grei, pcura i uleiurile), att ca urmare a procesului de ardere, ct i prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare,
instalaii. O surs de poluare o prezint i parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dunrii, n care sunt cca.120 nave, aflate n
punctele:Km107 de pe braul Sfntu Gheorghe i de pe Dunre la mile 45. Circulaia navelor provoac modificri semnificative asupra
malurilor canalelor prin fenomenele de suciune i de val,precum i producerea de zgomote i vibraii care afecteaz fauna, n special, n
perioada de cuibrire i hrnire.
Un prim act a fost Hotrrea Guvernului Romniei nr. 983 din august 1990 care, odat cu organizarea Ministerului Apelor, Pdurilor i
Proteciei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii cu o administraie i un consiliu tiinific propriu.
Aceast hotrre a fost urmat de elaborarea i aprobarea de ctre Parlamentul Romniei a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaia Biosferei
Delta Dunrii prin care s-a stabilit structura i modul de administrare, protejare i reconstrucie ecologic a unor areale deteriorate. *
Dei Delta Dunrii, prin rezervaiile Roca Buhaiova i Letea, fusese inclus n reeaua internaional a rezervaiilor biosferei n cadrul
programului Omul i Biosfera (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au ntreprins msurile corespunztoare cerute prin statutul acestor tipuri
de arii protejate. De abia n septembrie 1990 Parlamentul Romniei a ratificat i transmis la UNESCO Convenia Internaional a
Patrimoniului Natural i Cultural Universal care conferea acordul rii noastre la respectarea statutului acestor arii protejate i solicita
includerea Deltei Dunrii ca Rezervaie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaionale cum a fost semnarea n septembrie 1991 a Conveniei
privind zonele umede de importan internaional ndeosebi ca habitat pentru psrile de ap, cunoscut sub denumirea de Convenia
RAMSAR, iar ceva mai trziu, n decembrie 1991, Delta Dunrii, ca Rezervaie a Biosferei, a fost inclus pe Lista Patrimoniului Natural
Mondial UNESCO.
BR 99,46 RO01 9,57 Categoria I IUCN
RO01 2.346.-Grindul Chituc * 0,50 Rezervaie tiinific
RO01 2.347.-Grindul Lupilor + 0,46 Rezervaie tiinific
RO01 2.349.-Cetatea Histria + 0,09 Rezervaie tiinific
RO01 2.750.-Roca - Buhaiova + 2,08 Rezervaie tiinific
RO01 2.751.-Pdurea Letea + 0,68 Rezervaie tiinific
RO01 2.752.-Grindul i Lacul Rducu + 0,59 Rezervaie tiinific
RO01 2.754.-Complexul Vtafu Lungule + 0,36 Rezervaie tiinific
RO01 2.755.-Pdurea Caraorman + 0,50 Rezervaie tiinific
RO01 2.757.-Insula Popina + 0,02 Rezervaie tiinific
RO01 2.758.-Complexul Sacalin Ztoana * 4,15 Rezervaie tiinific
RO01 2.760.-Capul Doloman * 0,02 Rezervaie tiinific
RO01 2.761.-Lacul Potcoava + 0,14 Rezervaie tiinific
- desemnate la nivel internaional
BR A-Delta Dunarii * 99
J000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII * ###### J091TL BESTEPE * 0,056
Conceptul de Rezervaie a Biosferei a fost promovat n 1971 de ctre UNESCO n cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care
se are n vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de meninerea i
extinderea unor specii de plante i animale pe cale de dispariie sau n pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaie a Biosferei
nu este destinat unei protecii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menionm doar cteva i anume: conservarea ecosistemelor i
folosirea echilibrat a resurselor naturale regenerabile; pstrarea formelor tradiionale de activitate economic, care nu contribuie la
producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea i supravegherea continu a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea
intereselor populaiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaiei Biosferei conservarea.
O mare parte din suprafaa deltei aparine Administraiei Rezervaiei Delta Dunrii.
Suprafeele de punat i cele agricole aparin comunitilor locale, n rest, situaia sprafeelor concesionate nu se cunoate n detaliu.
Pdurile i plantaiile, constituie n majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcia Silvic Tulcea.
4.6 Documentaie:
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia National S.A.Cluj;Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucureti, 2000;
Ed. Tehnic Agricol, Bucureti, 1992;Ivan, D. - Fitocenologie i vegetatia R.S.R., Ed.Didactic i Pedagogic , Bucureti, 1970; Sanda, V.;
Arcus, M. - Sintaxonomia gruprilor vegetale din Dobrogea i Delta Dunrii, Ed. Cultura, Piteti, 1999; Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. -
Structura cenotic i caracterizarea ecologic a fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001; Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.;
Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihilescu, S. - Lista roie a plantelor superioare din Romnia, n Studii, sinteze, documentatii de
ecologie, PI, 1994; Ciocrlan,V. - Flora Deltei Dunrii, Ed.Ceres, Bucureti,1994; Gtescu Petre, tiuc Romulus(editori) - Delta Dunrii
Rezervatie a Biosferei, Ed.Dobrogea, 2006; Popescu A., Sanda V., Oroian S.,-Vegetatia Deltei Dunrii, Studia Scientiarum Naturalae, Trgu
Mure, 1997;Lista roie a speciilor de plante i animale din RBDD - Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii,
Ed.Aves,2000;Svulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Administrarea este ncredinat - A.R.B.D.D.-Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii
Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD) are ca obiective principale n gestionarea ecologic a
teritoriului rezervaiei conservarea i protejarea patrimoniului natural cu valoare tiinific deosebit i promovarea utilizrii durabile a resurselor
productivitii ecosistemelor naturale, reconstrucia ecologic a unor habitate deteriorate prin amenajrile realizate nainte de 1989.Planul de
management discutat i aprobat de Consiliul tiinific al RBDD conine 35 obiective i 87 proiecte, grupate n patru categorii i anume:
- Obiective generale privind redresarea strii ecologice a RBDD, cadrul legislativ i a unor forme de cooperare i promovare a rezervaiei;
- Obiective privind utilizarea economic durabil a spaiului RBDD i folosirea resurselor naturale (agricultur fr ngrminte chimice i
pesticide, folosirea resurselor naturale stuf, papur, lemn, fauna piscicol, ornitologic i mamifere, ecoturism);
- Obiective i activiti n zona tampon care s contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecie integral i reabilitarea
habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protecie integral, cum ar fi mbuntirea calitii apei, cercetare i monitoring asupra biodiversitii
pentru conservarea i protecia ei.
Acest plan de management a fost pus n aplicare i se deruleaz de ctre ARBDD, cu participarea INCD-DD, Tulcea, a altor institute de
cercetare, universiti, companii specializate (Apele Romne, Romsilva), societi comerciale, Consiliului Judeean Tulcea i cu sprijinul
nedimensionat al populaiei locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversitii i dezvoltarea durabil n Rezervaia
Biosferei Delta Dunrii din Romnia, 1995, P. Gtescu, 1996).
Printre obiectivele cu caracter permanent menionm:
- modelarea i mbuntirea regimului hidrologic;
- cunoaterea funcionrii ecosistemelor;
- cunoaterea biodiversitii;
- supravegherea proceselor morfologice costiere;
- valorificarea durabil a resurselor naturale regenerabile i reglementarea activitilor economice, cu deosebire a celor tradiionale;
- reconstrucia ecosistemelor deteriorate;
- evaluarea i limitarea fenomenelor de poluare i a hazardelor naturale i antropice;
- dezvoltarea sistemului informaional i a monitoringului integrat;
- informarea i educaia ecologic a publicului i a populaiei locale;
- conservarea i valorificarea specificului etno-cultural a populaiei locale;
- cooperarea cu organizaiile interne i internaionale.
Pentru conservarea biodiversitii au fost elaborate i sunt n curs de realizare planuri speciale de management pentru 7 zone cu regim de
protecie integral i anume: Roca Buhaiova, Periteaca Leahova, Letea, Caraorman, Rducu, Capul Doloman, Rotundu.
Principalele atribuii ale ARBDD.
Exercitarea atribuiunii de autoritate de mediu pe ntreg teritoriul rezervaiei este forma prin care ARBDD controleaz desfurarea activitilor
economice i sociale, urmrind ca acestea s se desfoare n condiiile proteciei mediului nconjurtor, a eliminrii impactului antropic asupra
ecosistemelor naturale deltaice:
- Evalueaz starea ecologic a patrimoniului natural, organizeaz cercetarea tiinific, asigur msurile necesare conservrii i proteciei
genofondului i biodiversitii;
- Identific, delimiteaz i propune delimitarea i declararea zonelor funcionale;
- Stabilete i aplic msurile de reconstrucie ecologic a ecosistemelor deltaice;
- Evalueaz starea resurselor naturale i nivelul de valorificare a acestora, n acord cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
- Exercit atribuiunile de autoritate de mediu n perimetrul rezervaiei;
- Sprijin i protejeaz activitile economice tradiionale ale populaiei locale;
- Avizeaz planurile de amenajare a teritor
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0066
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Delta Dunrii - zona marin
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 29 14' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
123.374
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
14
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 44 46' 44''
RO025 Tulcea 2
1110 70 B A B B Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1130 25 B A B B
1140 1 B A B B Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1160 2 B A B B Melele i golfuri
1351 Phocoena phocoena P C A B C B
1349 Tursiops truncatus P P A B C B
4127 Alosa tanaica P RC RC A B C B
4125 Alosa immaculata P RC RC A B C B
F Acipenser gueldenstaedtii C C F Acipenser stellatus C C
F Belone belone belone R B F Chelidonichthys lucerna R A
F Dasyatis pastinaca R A F Huso huso R C
F Liza aurata R A F Liza saliens R A
F Mesogobius batrachocephalus C C F Mugil cephalus C A
F Mullus barbatus ponticus C B F Neogobius ratan C C
F Platichthys flesus R A F Pomatomus saltatrix R A
F Pomatoschistus marmoratus C C F Pomatoschistus minutus C C
F Raja clavata R A F Salmo labrax R B
F Syngnathus abaster C C F Trachinus draco C A
I Anadara inaequivalvis C A I Cerastoderma edule C A
I Mya arenaria C A M Delphinus delphis V C
P Bryopsis plumosa C A P Callithamnion corymbosum C A
P Ceramium diaphanum C A P Enteromorpha intestinalis C A
P Enteromorpha linza C A P Phyllophora crispa P? D
P Phyllophora pseudoceranoides P? D P Porphyra leucosticta R A
P Trapa natans R A P Ulva lactuca C A
P Ulva rigida C A
Zone marine, insule maritime 97 N01 523
Estuare, lagune 3 N02 522, 521
BR ###### RO01 2,11 Categoria I IUCN
RO01 2.346.-Grindul Chituc * 0,04 Rezervaie tiinific
RO01 2.758.-Complexul Sacalin Ztoana * 2,07 Rezervaie tiinific
BR A-Delta Dunarii - 100
Corespunde cu unitatea geografic cu acelai nume component a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (zona costier a Mrii Negre, de la
vrsarea braului Chilia la Capul Midia, cu extindere n larg pn la adncimea de 20 m).
Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si aluviunilor depuse de acestea, incat aici,
exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse,
care o fac unica nu numai in Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.
O serie de activiti umane specifice au impact distinct in agravarea calitatii mediului marin din zona desemnata, cu atat mai mult cu cat
aceasta se afla sub influenta majora a apelor Dunarii. Tendinta de supraexploatare a resurselor naturale se manifesta in prezent, printr-o
presiune crescuta asupra acestora, in special asupra pestelui, precum si prin dezvoltarea unor activitati nepotrivite sistemului deltaic, care pot
determina disparitia unor zone de hranire si reproducere a mai multor specii.
Ca stat membru al Uniunii Europene, ncepnd cu 01.01.2007 Romnia a avut obligaia de a constitui reeaua ecologic Natura 2000,
respectiv de a desemna siturile de importan comunitar i ariile de protecie special avifaunistic. n acest sens, prin OM 1964/2007
privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene
Natura 2000 n Romnia a fost adoptat lista siturilor de importan comunitar, list care nsoit de formularele standard i hrile cu
localizarea a fost transmis Comisiei Europeane n cursul lunii iunie 2007. Aceast list de situri cuprinde i siturile de importan comunitar
desemnate de ara noastr n zona marin.
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala. De asemenea, este zona tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.
4.6 Documentaie:
Banarescu P, 1964 Fauna RPR, Pisces
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2005 Habitatele din Romania
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2006 Habitatele din Romania, Modificari
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. Ovidius Constanta,
Seria Biologie Ecologie, vol.II, anII supliment
V.Otel (redactor) - Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000
Petran, A)- Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
Fiches FAO didentification des especes pour les besoin de la peche Mediterannee et Mer Noire, vol.I&II, FAO, 2003
Referate anuale INCDM 2000-2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII * ######
210 B 15 - Pescuit profesionist(industrial) 212 B 20 - Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu
trauler)
213 B 5 - Pescuit cu plasa n deriv (de ex. pescuit la
scrumbie)
520 C 5 - Navigatie
701 B 5 - Poluarea apei 952 A 30 - Eutrofizarea
520 C 5 - Navigatie 701 B 5 - Poluarea apei
952 B 10 - Eutrofizarea
Zona marina a Deltei Dunarii este inclusa in RBDD care este administrata de o institutie publica, ARBDD, subordonata de autoritatea nationala
pentru protectia mediului si a ariilor naturale protejate, MMGA.
Planul de management al RBDD a fost finalizat in 1995 si revizuit in 2001 pentru perioada 2002-2006.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0067
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0032 F Deniz Tepe
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Deniz Tepe
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 41' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
414
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
42
Max.
258
Med.
118
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 0' 12''
RO025 Tulcea 100
62C0 99 A C B B * Stepe ponto-sarmatice
40C0 1 C C B C * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
1279 Elaphe quatuorlineata P B B A B
2236 Campanula romanica R C B A B
P Asparagus verticillatus R A P Celtis glabrata V A
P Festuca callieri R A
situl este ncadrat n bioregiunea Stepic.
clase de habitat
stepe -99%
tufriuri 1%
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia dou habitate de interes:
40C0* - Tufriuri de foioase ponto-sarmatice;
62C0* - Stepe ponto-sarmatice.
Dintre speciile de mamifere de interes aici au fost ntlnit specia:
1335 - Spermophilus citellus (Popndu, ui),
dintre speciile de reptile:
1 279 - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare),
iar dintre speciile de plante:
2236 - Campanula romanica (Clopoel dobrogean)
- punat de intensitate medie
6 Informaii asupra activitilor antropice i efectelor acestora n sit i n jurul lui
A- mare, B-medie, C- mic
Quarries (abandonate)- medie; 2%; negativ
Interspecific floral relations- competition mic 10 %; negativ
Cea mai mare parte a sitului este reprezentat prin rezervaia natural Deniztepe, legiferat prin H.G.2151/2005.
Situaia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu ns suprafeele cu habitate de pajiti stepice 62 C0* i tufriuri 40C0* sunt n general
deinute de primrii.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Dei cea mai mare parte a sitului este constituit din rezervaia natural Dealul Deniztepe aceasta nu are pn n prezent un plan de
management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0067_91_stepa_ponto-sarmatic.jpg Lesovici Cristina - APM-TL
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0068
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Diosig
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 56' 41''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
384
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
97
Max.
142
Med.
106
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 20' 22''
RO061 Bihor 100
91F0 1 C C C C Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
3270 0,001 C C C B Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
1335 Spermophilus citellus C C B C C
1220 Emys orbicularis C C B C B
4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica R B B B B
A Bufo viridis C A A Hyla arborea A
A Pelobates fuscus C A A Rana arvalis P A
A Rana dalmatina A A Rana ridibunda P A
F Carassius carassius P A F Lota lota P A
R Natrix natrix C A
Puni 54 N14 231
Un habitat umed impresionant cu Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, important pentru specii de herpetofaun menionate
inclusiv la alte specii
167 C 3 - Exploatare fara replantare
150 B 8 - Restructurarea detinerii terenului agricol 190 C 6 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
habitat umed aflat la grania cu Ungaria, avnd continuitate pe cealalt parte a graniei
tieri ilegale
nu este declarat prin lege
4.6 Documentaie:
Srbu A., Smarandache D., Pascale G.,ndrumtor de practic botanic
Koracsonyi Carol, Lacul Cico - Scueni.; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae
XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
nu este desemnat responsabil
nu este plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0068_47_padurea_de_anin_Diosig.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0068_47_Padure_Diosig.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0069
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0035 J Domogled - Valea Cernei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Domogled - Valea Cernei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 36' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
62.171
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
109
Max.
2284
Med.
1017
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 3' 3''
RO042 Gorj 48
RO043 Mehedini 13
alpin
8310 6 A A A A Peteri n care accesul publicului este interzis
8160 0,01 A A A A * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
8210 0,02 A B A B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
9530 2 A A A A * Vegetaie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
9130 0,9 B C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91V0 34,3 A B A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
6190 0,1 A A B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
7220 0,01 B C B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
40A0 1 A A A A * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
91E0 0,1 A C A A * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91K0 21 A B A A Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
9180 0,9 A B A A * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
6210 0,1 B B B B * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
91L0 3 B B A B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
1310 Miniopterus schreibersi P >15 i >10 i D
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >700 i B B C B
1321 Myotis emarginatus P P P P B B A B
1323 Myotis bechsteini P C B C B
1306 Rhinolophus blasii P C B B B
1305 Rhinolophus euryale P A B B B
1324 Myotis myotis P R C B C B
1316 Myotis capaccinii P R C B B B
1217 Testudo hermanni R B A B A
1146 Sabanejewia aurata P? P?
1130 Aspius aspius P R D
1138 Barbus meridionalis C C B C B
1122 Gobio uranoscopus P?
1163 Cottus gobio R C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi R C A C A
1924 Oxyporus mannerheimii P?
4036 Leptidea morsei V B C C C
4035 Gortyna borelii lunata P B A C C
4046 Cordulegaster heros R A B A B
1083 Lucanus cervus R B A C A
4057 Chilostoma banaticum P B B A B
1085 Buprestis splendens V A A A A
1059 Maculinea teleius P B B C B
1089 Morimus funereus C A B C B
1087 Rosalia alpina R B B C B
4053 Paracaloptenus caloptenoides R A B B B
1084 Osmoderma eremita R A A C A
4026 Rhysodes sulcatus P?
1060 Lycaena dispar V C B C B
2327 Himantoglossum caprinum R B A C A
A Bufo bufo C A A Bufo viridis R A
A Triturus alpestris R A F Thymallus thymallus P A
I Euphydryas maturna R C I Euscorpius carpathicus P D
I Kirinia roxelana R C I Lucanus cervus cervus C A
I Maculinea arion R C I Maculinea telejus R C
I Parnassius mnemosyne R C I Saga pedo A
I Stylurus flavipes R C I Zerynthia polyxena R C
M Eliomys quercinus V A M Felis silvestris R A
M Martes martes R C M Meles meles R C
M Micromys minutus R A M Muscardinus avellanarius R A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus V A
M Neomys fodiens R A M Plecotus auritus R A
M Plecotus austriacus R A M Vespertilio murinus R A
P Acanthus longifolius V D P Achnatherum calamagrostis C D
P Aethionema saxatile V D P Anacamptis pyramidalis V D
P Aquilegia nigricans R D P Asplenium ceterach ssp. bivalens V A
P Athamanta turbith ssp. hungarica V B P Aurinia petraea R D
P Campanula crassipes V D P Centaurea atropurpurea R D
P Centaurea pinnatifida R B P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalaria laevigata R D P Cerastium banaticum R D
P Corylus colurna R D P Dactylorhiza cordigera V D
P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B P Dianthus kitaibelii R D
P Dianthus trifasciculatus R D P Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii V B
P Epipactis helleborine R D P Fagus orientalis R D
P Fagus taurica R D P Ferula heuffelii R D
P Festuca panciciana R D P Fritillaria orientalis R C
P Galium purpureum R D P Hypericum rochelii R D
P Jurinea glycacantha R D P Linum uninerve R B
P Micromeria pulegium R D P Moenchia mantica V D
P Orchis papilionacea V D P Peltaria alliacea R D
P Pinus banatica >10000 i B P Pinus nigra ssp. banatica C B
P Primula auricula ssp. serratifolia V B P Ruscus aculeatus R C
P Ruscus hypoglossum R D P Saponaria bellidifolia V D
P Saponaria glutinosa V D P Saxifraga rocheliana R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Silene saxifraga V D
P Thlaspi dacicum ssp. banaticum R D P Thymus comosus R D
P Veronica spicata ssp. crassifolia V D P Vicia trunculata R D
R Ablepharus kitaibelii V A R Anguis fragilis R A
R Coluber caspius V A R Coronella austriaca R A
R Elaphe longissima R A R Lacerta praticola R A
R Lacerta viridis C A R Lacerta vivipara P A
R Podarcis muralis V A R Vipera ammodytes R A
R Vipera berus R A
Puni 2 N14 231
Formaiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi i magmatice aparinnd domeniilor getic i
danubian, aflate n raporturi tectonice foarte complicate.
Sunt scoase n eviden formele sculptate n calcare i conglomerate pe vi scurte cu pant mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar
inaccesibile.
Caracteristicile naturale i diversitatea habitatelor ( habitate de ap dulce, formaiuni ierboase, pajiti i arbuti, tufiuri, pduri, stncrii,
peteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este nzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care
dau natere unor peisaje tipice, cum ar fi:
- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemic);.
- Canioane cu praie cu debit puternic fluctuant;
- Vrfuri calcaroase cu vegetaie submediteranean
- Pduri ntinse de fag de vrste mari;
- Goluri alpine cu jnepeni:
- urmnd traseele de mare altitudine din Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune i acumulri glaciare
(morene), ideale pentru montaniarzi i pentru cei care vor s ptrund n lumea floristic alpin (Vf. M-lor Godeanu).
- Lacuri de acumulare montane;
- Chei i prpstii calcaroase:
- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaa ariei protejate a dat natere la formaiuni calcaroase spectaculoase cu o importan peisagistic
de excepie i anume Cheile Corcoaiei unde se mpletete prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile snei,
RO02 97,85 Categoria II IUCN RO05 0,13 Categoria V IUCN RO01 23,03 Categoria I IUCN RO03 Categoria III IUCN
RO01 2.292.-Domogled * 5,62 Rezervaie tiinific
RO01 2.293.-Coronini - Bedina + 6,10 Rezervaie tiinific
RO01 2.294.-Iauna Craiova + 2,68 Rezervaie tiinific
RO01 2.295.-Iardatia * 0,84 Rezervaie tiinific
RO01 2.296.-Belareca * 2,69 Rezervaie tiinific
RO01 2.422.-Piatra Cloanilor + 3,78 Rezervaie tiinific
RO01 2.423.-Ciucevele Cernei + 1,32 Rezervaie tiinific
RO02 B-Domogled - Valea Cernei * 97,84 Parc naional
RO02 C-Retezat * 0,01 Parc naional
RO03 2.425.-Petera Martel + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.596.-Izvorul i stncriile de la Cmana * 0,02 Monument al naturii
RO04 2.426.-Cheile Corcoaiei + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.602.-Vrful lui Stan, PN-B, Comuna Isver * 0,89 Rezervaie natural
RO04 2.603.-Valea esna PN-B Comuna Balta + 1,71 Rezervaie natural
RO05 V.6.-Geoparcul Platoul Mehedini * 0,13 Parc natural
J071GJ CERNISOARA * 5,804 J071GJ OLANUL * 11,94
J071GJ PIATRA CLOSANI * 3,68 J062CS DOMOGLED * 3,659
Cheile Feregari, Cheile Pecinici.
- Ctune izolate n munte.
- Pajiti subalpine cu lapiezuri:
-lapiezurile ntlnite n zona Tilva, Piatra Mare a Cloanilor sun unice n Romnia crend ecosisteme ce necesit conservare, totodat
formaiunile din Poiana Beletina ncnt privirea oricrui turist care viziteaz situl.
Analiza areal-geografic a florei din sit arat c alturi de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se ntlnesc 106 specii alpine
(9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice
(1,0%), existnd elemente eurasiatice, central europene i europene 509 specii (circa 45,9%). n situl Domogled-Valea Cernei din cele 30
asociaii descrise, 9 sunt absolut endemice.
- Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic,
mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se
adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice , impreuna cu cele locale .
Activitati antropice de natura : - turism necontrolat, pasunat abuziv, braconajul , pescuitul, utilizarea resurselor naturale de pe raza sitului,
exploatarea produselor lemnoase, amenajerile hidrotehnice existente.
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, suprafata de tip public, reprezinta un procent aproximativ de 92%, diferenta de 8% fiind de tip
privat, procent in continua schimbare ca urmare a Legii nr. 247/2005 prin care se vor retroceda suprafete semnificative de fond forestier.
4.6 Documentaie:
Studiu de fundamentare pentru Parcul National Domogled-Valea Cernei, Lucrri de evaluare a strii de conservare i protectie a speciilor de
flor, faun i habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate n cadrul proiectului Life Nature Pdurile cu pin negru de Banat - parte a
Retelei Natura 2000 LIFENAT04/RO/000225.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 B - Pasunatul 180 C - Incendiere
162 B + Plantare artificiala 166 B + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
230 B - Vanatoare 240 B - Luare / Indepartare de fauna
250 B - Luare/Indepartare de flora 243 B - Braconaj, otravire, capcane
500 B 0 Retele de comunicare 624 B 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
852 A - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
220 B - Pescuit sportiv
244 B - Alte forme de luare(extragere) 511 C 0 Linii electrice
870 A - Diguri, indiguiri, plje artificiale 900 A - Eroziunea
943 A - Alunecarile de teren 100 C - Cultivare
170 A - Cresterea animalelor 301 A - Cariere
608 B - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
167 A - Exploatare fara replantare
161 A + Plantare de pdure 942 A - Avalanse
501 B 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 A - Drumuri, drumuri auto
600 B 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna 690 A - Alte impacte determinate de turism si recreere
942 A - Avalanse 941 A - Inundatii
970 A 0 Relatii interspecifice de flora 960 A 0 Relatii interspecifice ale faunei
100 A - Cultivare 102 B - Cosire/Taiere
120 B - Fertilizarea 140 B 0 Pasunatul
160 A + Managementul forestier general 164 C - Curatarea padurii
167 A - Exploatare fara replantare 170 B 0 Cresterea animalelor
230 A - Vanatoare 240 B - Luare / Indepartare de fauna
241 A - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 243 A - Braconaj, otravire, capcane
300 A - Extragere de nisip si pietris 301 A - Cariere
400 A - Zone urbanizate, habitare umana 421 A - Depozitarea deseurilor menajere
424 A - Alte tipuri de depozitari 500 B 0 Retele de comunicare
501 B 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
511 C 0 Linii electrice 608 B - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
608 A - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
624 A - Drumetii montane, alpinism, speologie.
942 B 0 Avalanse
943 A - Alunecarile de teren 960 B 0 Relatii interspecifice ale faunei
970 B 0 Relatii interspecifice de flora
Administraia Parcului Naional Domogled - Valea Cernei, constituit n 2003, administreaz parcul naional, care se suprapune peste situl
natura 2000.
Deocamdat situl nu are plan de management. El va fi ntocmit pn la 30.05.2006, de ctre administraia Parcului Naional Domogled-Valea
Cernei.Planul de management al Parcului Naional Domogled Valea Cernei va include i Planul de Management pentru situl care conine
habitatul Pinului Negru de Banat realizat n cadrul Proiectului LifeNat04/Ro/000225
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0069_326_Belareca.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_cheile_corcoaiei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_Cheile_Corcoaiei1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_Domogled.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_piatra_closanilor.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_pinul_negru_de_Banat.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_valea_tasnei.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0069_326_varful_lui_Stan.jpg Naicu Gabriel - APMCS
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0070
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0117 J Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Drocea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 9' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
26.108
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
149
Max.
847
Med.
464
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 11' 58''
RO051 Arad 100
9130 55,1 A B B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9170 4,9 A B A A Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91M0 6,4 A C A A Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91L0 0,2 A C A A Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
Salicion albae)
Teritoriul, un masiv forestier compact i nelocuit, de form treflat, n suprafa de 25.641 ha, cuprins ntre 21059i 22014 longitudine estic
i ntre 46005 i 46014 latitudine nordic, se situeaz n regiunea biogeografic continental, n ecoregiunea Munii Apuseni, unde include
interfluviul Mure-Criul Alb cu sectorul central-estic al Munilor Zarand, cu un relief de culmi joase, netede, alctuit dintr-un mozaic de roci
(isturi cristaline, granite, sienite, calcare, tufuri vulcanice), dezvoltat pe un ecart altitudinal de peste 600 m, ntre 193 m i 836 m alt. (Vf.
Drocea). Pdurile acoper 24.172 ha (peste 94 %).
Sit prioritar pentru conservarea biodiversitii continentale cu o valoare foarte nalt a acesteia, centrat pe un nucleu de pduri virgine relictare
nealterate constituite din arborete pure i amestecate de gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa i Q. petraea ssp. dalechampii) i fag
(Fagus sylvatica ssp. moesiaca). Dei domeniul acoper abia 0,1 % din suprafaa rii, totui concentreaz 3 din cele 10 etaje fitoclimatrice
RO04 2.87.-Runcu - Groi + 1,02 Rezervaie natural
RO04 2.94.-Locul fosilifer Monorotia + 0,00 Rezervaie natural
230 C 30 0 Vanatoare 160 B 70 + Managementul forestier general
220 C 20 0 Pescuit sportiv 164 C 60 0 Curatarea padurii
421 B 5 - Depozitarea deseurilor menajere 500 C 30 0 Retele de comunicare
501 C 40 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 511 B 10 0 Linii electrice
(etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete; etajul deluros de cvercete i leauri de deal; etajul deluros de cvercete cu stejar i cer,
grni, gorun i amestecuri ale acestora); 29 din cele 212 tipuri de staiune forestier identificate; 50 din cele 306 tipuri naturale de pdure
grupate n 14 din cele 50 formaii forestiere 7 , respectiv 25 % din cele din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislaia
romn i comunitar, din care unul, respectiv 17 %, din cele 6 prioritar protejate; focalizeaz parte din diversitatea floristic a Munilor
Zarand constituit din: 607 specii de fungi, 152 specii de licheni, 95 specii de briofite i 1.110 specii de plante vasculare (31% din inventarul
plantelor vasculare ale Romniei). Prin inventarul natural intrinsec reprezint un centru de heterogenitate taxonomic i genetic de mare
importan practic, care: - concentreaz asociaii vegetale de mare valoare bioistoric ce reflect interferena elementelor termofile sudice cu
cele central-europene; - conserv pduri virgine i cvasivirgine de gorun pure i amestecate de gorun dalmaian i transilvnean i fag
balcanic; - reprezint o staiune solitar n Europa de gorunete virgine cu arbori de dimensiuni i calitate impresionante; - adpostete
populaii durabile de specii animale i vegetale a cror conservare necesit, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor
de protecie special avifaunistic i o protecie strict
Prin amplasarea sa ntr-o zon nelocuit, cu excepia interveniilor silviculturale extensive (recoltarea produselor lemnoase i nelemnoase),
arealul nu este puin expus impacturilor antropice.
Desemnat pentru valorile naturale deosebite, de ctre ICAS Bucureti, I. Stoiculescu.
Zona desemnat este att n proprietate privat ct i de stat.
4.6 Documentaie:
Planul de management al rezervatiei Runcu-Groi, ICAS Bucureti, Amenajamentele silvice.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 147/07.07.2010, Administrator:Direcia Silvic Arad str Episcopiei, nr 48, Loc Arad, jud Arad 0257 280 261, fax-0257
250 558 dsarad@rosilva.ro
Nu exista plan de management pentru aceast propunere de sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0070_69_Drocea.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0071
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0007 J Balta Vederoasa
ROSPA0001 J Aliman - Adamclisi
ROSPA0036 J Dumbrveni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dumbrveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 58' 48''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
17.971
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1
Max.
194
Med.
99
2.4. Altitudine (m)
X
N 43 58' 10''
RO023 Consanta 100
62C0 30 B B B B * Stepe ponto-sarmatice
91I0 2 B B B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
3150 5 C C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
40C0 3 A B B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
alpin
91AA 25,5 A A B A Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91M0 4,9 B C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
1310 Miniopterus schreibersi P R C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi V A B B B
1335 Spermophilus citellus C B A C A
2635 Vormela peregusna P C B B B
1188 Bombina bombina C C A C A
1220 Emys orbicularis C C A C A
1219 Testudo graeca C A A B A
1217 Testudo hermanni V C A B A
1993 Triturus dobrogicus R C B B B
1279 Elaphe quatuorlineata V B A A A
1145 Misgurnus fossilis C C B C B
2522 Pelecus cultratus P? P?
1130 Aspius aspius C C B C B
1149 Cobitis taenia C C A C A
1124 Gobio albipinnatus P?
4028 Catopta thrips P A B C B
4033 Erannis ankeraria R B B A B
1074 Eriogaster catax R B B C B
2253 Centaurea jankae R B B A B
2125 Potentilla emilii-popii R B B A B
P Asphodeline lutea R A P Paliurus spina-christi R A
Puni 6 N14 231
Pdurea Dumbrveni, adpostete pe costele calcaroase o vegetaie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. n afara
formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rar frumusee,
exist o vale cu ap permanent. n perimetrul pdurii au fost identificate i 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili i doi
otrvitori. Fauna conserv populaii consistente pentru numeroase specii de vertebrate i nevertebrate specifice zonei de sivostep. Avifauna
este bine reprezentat, spectrul ecologic al psrilor, fiind echilibrat.
Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunc, cu un grad accentuat de meandrare i este situat n sectorul limanic al vii Urluia
sau valea Vederoasa. n partea vestic a lacului exist o falez bine definit. Fragmentarea accentuat a versanilor se datoraz vilor scurte
formate de toreni n depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existena unor izvoare ascensionale de mal, cu origine n
calcarele de la baza falezei i care alimenteaz subteran apele lacului. Peste 80% din suprafaa lacului este acoperit de stuf ceea ce
cosntituie un habitat prielnic psrilor.Pe teritoriul sitului se gasete rezervaia paleontologic Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se
prezint ca un perete abrupt constituit dintr-o alternan de calcare cu marno-calcare i mai rar cu argile marnoase, care aparin cretacicului
inferior.
Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara
din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000
ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe
suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului
(Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea
Dumbraveni.
Exist dou cariere de calcar (Dumbrveni i ipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea funcionrii lor nu ar
afecta n mod semnificativ conservarea speciilor i habitatelor din sit.
Trebuie evitat tierea masivelor btrne de pdure nativ, n special de stejar, precum i alte activiti ce ar putea distruge vegetaia nativ
(incendieri etc.) Impactul punatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea dac se poate vorbi sau nu despre suprapunat n limitele
sitului.
Rezervaia Pdurea Dumbrveni a fost pus sub regim de protecie prima dat n anul 1980 prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular
Judeean Constana. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes
naional, este arie natural protejat de interes naional. Rezervaia natural Lacul Vederoasa a fost declarat arie protejat prin H.G.
2151/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone.
1. Rezervaia Lacul Vederoasa este proprietate de stat (domeniul public al statului - cnf. H.G. 2060/2004), pe teritoriul administrativ al
comunei Aliman, luciul de ap fiind n administrarea Direciei Apelor Dobrogea Litoral. 2. Rezervaia Pdurea Dumbrveni este pdure
proprietate de stat, cu suprafaa de 345,7 ha pe teritoriul administrativ al comunei Dumbrveni. Terenul rezervaiei este inclus n
Amenajamentul silvic al U.P. I Dumbrveni din fondul forestier al O.S. Basarabi, Direcia Silvic Constana, unde suprafa rezervaiei este de
329,2ha.
RO03 2.350.-Pereii calcaroi de la Petroani + 0,05 Monument al naturii
RO03 2.351.-Locul Fosilifer Aliman + 0,02 Monument al naturii
RO03 2.353.-Locul fosilifer Credina * 0,05 Monument al naturii
RO04 2.361.-Pdurea Dumbrveni * 10,34 Rezervaie natural
J092CT DUMBRAVENI * 4,049
140 A 15 - Pasunatul 160 B 15 0 Managementul forestier general
210 B 15 0 Pescuit profesionist(industrial) 230 A 15 - Vanatoare
243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane 620 C 5 - Activitati sportive si recreative in aer liber
870 B 5 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale 502 B 2 0 Drumuri, drumuri auto
623 A 5 - Vehicule motorizate 220 B 5 0 Pescuit sportiv
100 A 30 - Cultivare 140 A 30 - Pasunatul
301 B 1 - Cariere 400 A 15 - Zone urbanizate, habitare umana
421 B 1 - Depozitarea deseurilor menajere 502 B 2 0 Drumuri, drumuri auto
623 A 5 - Vehicule motorizate
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 40/23.02.2010, Administrator:RNP Direcia Silvic Constana Constana, str IC Brtianu, nr 250, jud Constana
0241611035, 0241615580, fax-0241615871 office@constanta.rosilva.ro
Nu exist plan de management pentru cele dou rezervaii naturale Pdurea Dumbrveni i Lacul Vederoasa. Pentru rezervaia Pdurea
Dumbrveni Direcia Silvic Constana, custodele ariei naturale protejate, a elaborat Regulamentul rezervaiei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0071_66_calcare_Dumbraveni.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Dumbraveni_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Locul_fosilifer_Credina_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0071_66_Testudo_graeca.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0072
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0071 F Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele de nisip de la Hanul Conachi
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 34' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
242
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
12
Max.
27
Med.
19
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 34' 14''
RO024 Galai 100
6120 5 A B A A * Pajiti xerice pe substrat calcaros
4033 Erannis ankeraria P B B A B
A Bufo bufo B A Hyla arborea B
M Dryomys nitedula B M Muscardinus avellanarius B
P Allium guttatum R A P Astragalus varius R A
P Campanula macrostachya V A P Carex stenophylla R A
P Delphinium fissum R A P Dianthus giganteiformis ssp. kladovanus R A
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R A P Euphorbia peplis R A
P Galanthus elwesii R A P Juncus capitatus V A
P Mollugo cerviana V A P Myriostoma R C
P Ornithogalum orthophyllum ssp. psammoph V C P Paeonia peregrina R A
P Rindera umbellata R A P Salix rosmarinifolia RC A
P Salvia Aethiopis R A P Syrenia cana R A
P Syrenia montana R A P Viola hymettia RC A
Rezervatia Hanu Conachi este amplasat la contactul a dou unitti geomorfologice - cmpia Tecuciului cu cmpia Siretului inferior, pe
depozite Holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificatie ncrucisat, nisipuri si loessuri;
Relieful din aria rezervatiei se prezint sub form de dune, cu altitudinii variabile de origine fluviatil si eolian.
Rezervatia cuprinde patru statiuni alese dup criterii tipologice:
1. Pdure de stejar cu pducel si salcm avnd un covor vegetal bine dezvoltat;
2. Asociatii de coada soricelului si secar
3. Plcuri de mesteacn si asociatii de Brometem tectori;
4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetatie srac cu elemente de flor arenicol.
Aria natural protejat Dunele de nisip de la Hanu Conachi are o suprafa total de 199,3 ha conform Legii nr.5/2000. Din cel 199,3 ha ale
Rezervaiei Naturale hanu Conachi, 17,6 ha reprezint zon de conservare special, respectiv dunele de nisip, diferena de suprafa de 181,7
ha fiind ocupate de arborete artificiale.
Habitate de padure de foioase de Robinia pseudaccacia, Quercus pedunculiflora, Q. robur;
Arbori seculari de Quercus robur si Betula pendula - relicve glaciare;
Specii rare unicate n flora din Romnia: Metopobactus rayi, Gnophosa spinosa, Zelotes Muncus, Micaria sosiabilis, Phelegra nigra;
Flora arenicola rara si endemica de tip submediteranian si ponticspecifica dunelor nisipoase fluviatile: Dianthus capitatus, D. deserti, D.
pallens, D. polymorphus, Polygonium arenarium, P. patulum, Secale silvestre, Holoschoenus vulgaris, Corispermum nitidum, Festuca
vaginata, F. valesiaca, Salix rosmarinifolia, Nepeta ucrainica, Dicthamus albus;
Elemente faunistice pontice si mediteraneene, unicat in Moldova si foarte rare n Romnia, cum este: soprla de nisip (Eremias arguta);
Fauna herpetologic reprezentat prin elemente importante sub raport zoografic si anume: Emys orbicularis, ct si Coluber jugularis caspius,
a crui limit nordic de rspndire atinge aria nisipurilor de la Hanu Conachi;
A fost semnalat si prezenta altor elemente mediteraneene ca de exemplu Lacerta taurica si acarianul parazit, Leptotrombium
(hypotrombium) hasei;
Coleoptere rare: Hipolia parvula, Anisoplia deserticale, Anomalia dubia, Crypocephalus gamma, Crasomelia marginata;
Au fost identificate, de asemenea, doua tasocenoze de aranee: din padurea de stejar; de pe pajistile mezoxerofile si xerofile si de pe dunele
de nisip.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, tieri ilegale de arbori, extinderea suprafetelor plantatiilor de salcm,
recoltri de elemente floristice, turismul necontrolat.
Amenintrile naturale fr ca omul s poat interveni n limitarea factorilor perturbatori: vnturile foarte puternice, chiciura care poate produce
ruperea coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Hotarrea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.402.
O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate de Stat.
4.6 Documentaie:
Dihoru Gh., 2002, Speciile de Tragopogon de la Hanu Conachi, Argesis, Stud. Comunic., Ser. ti. Nat., IX-X: 103-107; Mititelu D., Srbu I.,
Ptrac Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegetatia judetului Galati. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 4: 69-101 + 3 tab.;
Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegetatiei din Cmpia Galatilor i Brilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto; OPREA A.,
1998, Flora i vegetatia din Cmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Galati), Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai,
Facultatea de Biologie: 296 pp.; OPREA Ad., 2004, Forest vegetation in the Tecuci Plain (Galati county), Bul. Grd. Bot. Univ. Alexandru Ioan
Cuza Iai, 12: 53-74; OPREA Ad., 2003, Vegetatia arenarie din Cmpia Tecuciului (Jud. Galati), Bul. Grd. Bot. Univ. Alexandru Ioan Cuza
Iai, t. 11: 139-158; OPREA Ad., 1998, Festuca beckeri (Hack.) Trautv. in the southern part of Moldavia region-Romania. An. t. Univ. Iai,
XLIV, s. II, a. Biol. veget.: 109-112.
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Galati; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contributii la cunoaterea
lepidopterelor din sudul Moldovei (studiu sistematic i zoogeografic) (nata 1)- Lucrri tiintifice vol.I, Inst. Ped. Galati; Mititelu D. i
Colaboratorii 1973 - Contributii la cunoaterea rspndirii unor plante n Moldova. Studii i comunicri Bologie vegetal 6.Muzeul tiintele
Naturii Bacu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.402.-Pdurea i dunele de nisip de la Ha * 89,23 Rezervaie natural
J057GL HANU CONACHI * ######
243 C 0 Braconaj, otravire, capcane 230 C 0 Vanatoare
941 B 50 - Inundatii 944 B - Furtuni, cicloane
230 C 0 Vanatoare 403 C 0 Habitare dispersata
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 503 C 0 Linii de cale ferata, TGV
511 C 0 Linii electrice 629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
941 B 0 Inundatii 970 B - Relatii interspecifice de flora
Administrat de R.N.P.-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati - Ocolul Silvic Hanu Conachi
Direcia Silvic Gaai aplic planurile de amenajare, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0072_99_Dunele_de_nisip_de_la_Hanu_Conachi.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0073
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunele marine de la Agigea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 38' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
11
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
5
Max.
16
Med.
9
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 44 5' 18''
RO023 Consanta 100
2130 100 B C B B * Dune fixate cu vegetaie herbacee peren (dune gri)
1219 Testudo graeca C C B A B
A Bufo viridis P A I Acrida ungarica P D
I Dociostaurus maroccanus P D I Helix pomatia >25 i C
I Locusta migratoria P D I Megascolia maculata P D
I Myrmeleon formicarius P D I Oryctes nasicornis P D
I Polyphylla fullo P D I Saga pedo A
I Xylocopa violacea P D I Zebrina varnensis >3000 i D
M Erinaceus concolor C D M Lepus europaeus >5 i C
P Adonis flammea R D P Alyssum borzaeanum C C
P Anchusa thessala V D P Asparagus brachyphyllus V D
P Asperula setulosa R D P Astragalus varius R D
P Centaurea arenaria ssp. borysthenica R D P Convolvulus persicus V D
P Crambe maritima R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Echium italicum P D P Ephedra distachya ssp. monostachya C D
P Eryngium maritimum R D P Euphorbia seguierana P D
P Galium verum P D P Goniolimon tataricum R D
P Inula germanica P D P Lappula squarrosa P D
P Leymus racemosus ssp. sabulosus R D P Medicago marina R D
P Melica ciliata ssp. taurica R D P Melilotus alba P D
P Onosma arenaria V D P Psilurus incurvus V D
P Scabiosa argentea P D P Seseli tortuosum R D
P Silene thymifolia V D P Sisymbrium loeselii P D
P Tanacetum millefolium R D P Teucrium chamaedrys P D
P Vicia peregrina R D P Xeranthemum annuum P D
R Coluber jugularis >1 i C R Lacerta viridis >14 i C
R Podarcis peloponnesiaca R C
RO04 2.366.-Dunele marine de la Agigea * 95,71 Rezervaie natural
979 B - Alte forme sau forme mixte de competitie
n puine locuri din ar, ntr-un spaiu att de restrns se gsete un numr att de mare de specii de plante arenare, unele caracteristice
litoralului atlantic, mediteranean i caspic, altele ntregii zone pontice, cteva fiind unice pe continentul european. Au fost inventariate peste
450 de specii de plante vasculare i opt de muchi. Fauna adapostit n perimetrul rezervaiei de dune este format din specii de proveniena
diferit, datorit influenei climei i reliefului.
Rezervaia de plante de dune marine de la Agigea se afl la sud de oraul Constana, la numai 4 km de staiunea Eforie Nord, fiind unica
rezervaie natural de dune marine din ara noastr. Raritatea floristic ce constituie faima acestor dune este cruciferul Alyssum borzeanum
(ciucuoara de nisip). Aceast plant este un endemism al regiunii pontice apusene i una din plantele care predomin pe anumite regiuni ale
dunelor. n aceast asociaie sunt prezente i plantele Linaria genistifolia, Silene pontica, Stachys recta, Sinapis arvensis, Astragalus virgatus,
Euphoerbia sequeriana. Fitocenoza de Ephedra distachya (popular crcel, pentru c planta i rsucete vrfurile nelignificate) acoper 50-
60% din suprafaa rezervaiei. Printre speciile rare ocrotite este i Convolvulus persicus (volbura de nisip), prezent doar n rezervaie i n
Delta Dunrii
Vulnerabilitatea este crescut, deteriorarea sitului fiind dat de modificarea microclimatului i microhabitatului prin existena gardului de beton
care l delimiteaz, de intreruperea legturii cu marea i de degradarea vegetaiei caracteristice dunelor de nisip, datorit invadrii acestora
de ctre vegetaia ierboas ruderal i de ctre specii lemnoase necaracteristice.
Activitile antropice cu impact negativ asupra rezervatiei sunt: punatul sporadic i necontrolat, luarea/ndepartarea/colecionarea de
elemente de flor i faun slbatic. Activitatile antropice cu impact negativ din vecintatea rezervaiei de dune marine sunt: punatul
sporadic i necontrolat, zone urbanizate/industriale.
Acte normative de declarare a Rezervaiei Dunele Marine de la Agigea:
-Decret regal nr. 810/1926, - Decizia 425/1970 a Consiliului Judeean Constana, - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional, avand codul 2366.
Aria natural protejat Dunele marine de la Agigea este proprietate de stat n administrarea Universitii Al. I. Cuza Iai, Staiunea Biologic
Marin Prof. dr. Ioan Borcea.
4.6 Documentaie:
Burduja C., 1968, Observations sur lassociation à Convolvulus persicus et sur celle à Alyssum borzeanum de la rserve de
dunes dAgigea et du Delta du Danube, Lucr. ti. Stat. Cerc. Marine Agigea: 151-157; Bocaiu N., 1975, Aspecte de vegetatie din rezervatia
dunelor maritime de la Agigea, Stud. Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 81-93; Burduja C., colab., 1970, Contributions la connaissance
de la vegetation de la rserve de dunes marines dAgigea, Anale ti. Univ. Iai, ser. Biol., 2: 359-362; Mititelu D., colab., 1992, La flore et la
vgtation de la Rserve Botanique de dunes littorales dAgigea - Constanta, Anale ti. Univ. Iai, XXXVIII, s. Biol. Veget.: 35-40; Morariu I.,
1965, Cteva aspecte din flora litoralului Mrii Negre Agigea, Eforie N., Eforie S., Bucureti: Stud. Cerc. ti. Biol. (Bot.), 17, 4-5: 503-509;
Pascal P., 1962, Rezervatia natural de la Agigea. Ocrot. Nat., Bucureti, 6: 122-126; SRBU I., TEFAN N., OPREA Ad., 2007,
Actualisation of the floristical diversity from the nature reserve Agigea (Constanta county), Analele ti. Univ. \"Alexandru Ioan Cuza\" Iai,
Lucr. Conf. Nat. Biodiversitate i impact antropic n Marea Neagr i n ecosistemele litorale ale Mrii Negre, Agigea, /2006/: 111-113
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
interspecifica a florei 250 B 5 - Luare/Indepartare de flora
411 B 15 - Fabrici 502 A 10 - Drumuri, drumuri auto
504 B 40 - Porturi
Aria natural Dunele Marine de la Agigea, cod de arie protejat 2366, se afl n custodia Universitii Al. I. Cuza Iai.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0073_66_Convolvulus_persicus_i_Alyssum_borzaeanum.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_dune_cu_Convolvulus_persicus.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Echinops_sp.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Leymus_sabulosus.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Paeonia_peregrina_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_Pajite_cu_Convolvulus_persicus_i_Alyssum_borzaeanum.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_pajite_cu_Ephedra_distachya.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0073_66_vegetatie_arenicola.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0074
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fgetul Clujului - Valea Morii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 34' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.667
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
383
Max.
832
Med.
625
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 42' 53''
RO063 Cluj 100
7230 0,2 B B B B Mlatini alcaline
7210 0,1 B C B B * Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus
1059 Maculinea teleius R B B C B
4050 Isophya stysi P B B C B
4030 Colias myrmidone RC C B C C
1060 Lycaena dispar RC D
1052 Euphydryas maturna R D
1074 Eriogaster catax R C B C C
4036 Leptidea morsei P C B C C
1898 Eleocharis carniolica R C B C B
A Rana ridibunda C A I Elasmucha grisea V D
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus P A
M Cricetus cricetus P A M Felis silvestris P A
M Lepus europaeus C A M Martes martes P C
M Meles meles P A M Myoxus glis P C
M Sciurus vulgaris C C M Sus scrofa C A
M Vulpes vulpes C A P Achillea impatiens R D
P Arnica montana R A P Cladium mariscus P D
P Daphne cneorum R D P Galanthus nivalis C A
P Galium pumilum R D P Menyanthes trifoliata R D
P Phyteuma tetramerum R D P Swertia perennis R D
P Tofieldia calyculata R D P Trollius europaeus R D
P Waldsteinia geoides R D
Puni 13 N14 231
n aceste pduri apar cu certitudine ocurene floristice nemorale(etaj foioase) caracteristice prii centrale din Transilvania
n areal predomina fgete i cvercete. Se semnaleaz prezena unor specii rare de plante ierboase precum Liparis loeselli, Eleocharis
carniolica (prezente n Anexa II din Directiva Habitate), sau alte specii nominalizate n lista roie din Romnia sau legislaia romneasc (10
specii).
n ceea ce privete fauna sunt semnalate 4 specii de psri i 2 specii de mamifere aflate pe Anexa II a Directivei Habitate, 7 specii de psri
i 6 specii de mamifere nominalizate n legislaia national i acorduri internationale.
Modul de utilizare a terenului:
- 79% n regim silvic, permite o mentinere a calitii funciilor ecologice
- 7% drumuri i construcii de locuit i turistice
- 14% puni ameliorate, din care aproximativ 7% aflate n utilizarea localnicilor pentru punat.
n partea de N-NE a arealului, pe o suprafa de aproximativ 120 ha se nregistrez o cretere a presiunii antropice, manifestate prin:
1) Extinderea zonelor de locuit din apropierea municipiului Cluj (vile, case de vacan)
2) Fragmentarea habitatelor prin ngrdirea terenurilor propietate privat
3) Turism necontrolat la sfrit de sptmn
Fgetul Clujului
- n anul 1974, Fgetul Clujului a fost declarat rezervaie a naturii de interes peisagistic, prin Decizia a Consiliului Popular a Judeului Cluj nr.
9757
- 1994- actualizarea listei ariilor protejate de interes judeean, prin Decizia Consiliului Judeului Cluj nr. 147, fiind menionat zona protejat
de interes judeean Fgetul Clujului (10 ha).
- prin Legea nr. 5/2000 Fgetul Clujului a fost declarat rezervaie natural de interes naional (IUCN V), cu o suprafa de protecie de 10 ha,
este nominalizat n anexa I a Legii nr. 5/2000 la poziia 2.335 i aparine din punct de vedere administrativ judeului Cluj, localitatea Cluj-
Napoca.
- ncepnd din 2004 aceast suprafa se afl n custodia legal a Direciei Silvice Cluj.
Valea Morilor
- n anul 1974, la nivel local Valea Morilor a fost declarat rezervaie a naturii de interes botanic, prin Decizia a Consiliului Popular a Judeului
Cluj nr. 9757
- prin Legea nr. 5/2000 Valea Morilor a fost declarat rezervaie natural de interes naional (IUCN IV), cu o suprafa de protecie de 1 ha, aria
este nominalizat administrativ judeului Cluj, comuna Feleac.
Propietate de stat - 747 ha - 47%
Propietate privat - 270 ha - 17%
Comunitate religioas - 333 ha - 21%
Propietate comunal - 239 ha - 15%
4.6 Documentaie:
1. Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Bucureti 2005
2. APM Cluj, baza de date 2005-2006
3. Fia de caracterizare Corine Biotop Fgetul Clujului, 1996
4. Ocolul Silvic Cluj, Amenajament silvic, UP IV Fget, 1999
5. Olteanu et al., Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documentatii de Ecologie nr I/1994.
Pop I., colab., 1962, Vegetatia din Valea Morii - Cluj, conservatoare de relicte glaciare, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 183-204 + 10 fig. + 4 tab.;
9 bis. Pop I., colab., 1999-2000, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic i eco-protectiv), Cluj-Napoca: Contr.
Bot., XXXV(2):5-254.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.335.-Fagetul Clujului * 16,12 Rezervaie natural
J043CJ FAGETUL CLUJULUI - VALEA MORII * ######
140 B 15 - Pasunatul 160 A 79 + Managementul forestier general
230 C 47 0 Vanatoare 400 B 24 - Zone urbanizate, habitare umana
501 C 15 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 511 C 5 0 Linii electrice
502 C 10 - Drumuri, drumuri auto 622 C 25 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
623 C 15 - Vehicule motorizate 690 C 20 - Alte impacte determinate de turism si recreere
703 C 5 - Poluarea solului 710 C 2 - Poluare fonica
702 C 15 - Poluarea aerului
102 B 5 - Cosire/Taiere 140 B 6 - Pasunatul
160 B 20 + Managementul forestier general 170 B 15 - Cresterea animalelor
230 B 20 - Vanatoare 400 A 10 - Zone urbanizate, habitare umana
401 A 5 - Urbanizare continua 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
511 B 5 0 Linii electrice 622 B 2 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
623 B 8 - Vehicule motorizate 690 B 5 - Alte impacte determinate de turism si recreere
702 B 4 - Poluarea aerului 703 B 1 - Poluarea solului
710 B 10 - Poluare fonica
0.7% - custodie arie natural protejat
79% - administrare n fond forestier
21% - administrare comunal, administrare de stat i propieti private
1. Plan de management elaborat i avizat de Academia Romn pentru aria natural Fgetul Clujului (10 ha)
2. Amenajament silvic, Ocolul Silvic Cluj, UP IV Fget, 1999 - n vigoare (725 ha)
3. Amenajamente silvice pduri private, aproximativ 20 ha
4. Plan de Urbanism, Municipiul Cluj-Napoca
5. Plan de Urbanism, Comuna Feleac
6. Regulament general pentru executarea de construcii i desfurarea unor activiti n zonele naturale protejate de interes judeean, Judeul
Cluj - emitent Consiliul judeean Cluj, 1995
7. Legislaia naional n vigoare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0074_95_1-Detaliu_padure1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0074_95_Detaliu2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0074_95_Detaliu3.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0075
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Ptrui
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 12' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
8.746
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
308
Max.
534
Med.
435
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 47' 51''
RO015 Suceava 100
91Y0 9,5 B C B B Pduri dacice de stejar i carpen
Salicion albae)
1324 Myotis myotis P P P? P? C B C B
4014 Carabus variolosus P C B C B
M Dama dama R A M Felis silvestris 4-6 i A
M Lepus europaeus 10-15 p A M Sus scrofa 25-40 i A
P Asarum europaeum 150-300 i D P Fagus sylvatica 8000-12000 i D
P Galium odoratum 1500-10000 i D
Situl Padurea Patrauti se incadreaza din punct de vedere geografic si geomorfologic in tinutul Podisul Moldovei, subtinutul podisurilor
structurale, districtul Podisul Sucevei (Dragomirnei). Relieful este tipic de dealuri si podisuri de platforma, structural-eroziv, cu structura
orizontala monoclinala sau slab cutata, fragmentat de vai largi, insotite de terase si versanti. Altitudinea variaza intre 250-500 m.
RO04 2.721.-Pdurea (Quercetumul) Crujana * 0,40 Rezervaie natural
RO04 2.726.-Fgetul Dragomirna + 1,53 Rezervaie natural
950 B + Evolutie biocenotica 150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol
160 B 100 0 Managementul forestier general 166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 5 - Exploatare fara replantare 140 A 100 - Pasunatul
Din punct de vedere geologic, substratul litologic este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, dar predominante sunt
argilele si marnele. Relieful acumulativ este caracteristic culoarelor vailor mai importante ale sitului, unde apar depozite cuaternare de
pietrisuri, nisipuri si aluviuni fine.
Sistemul hidrografic este reprezentat de o serie paraie care se varsa in Raul Suceava (afluent de stanga al Siretului) sau direct in Raul Siret.
Cele mai importante sunt Hatnuta, Patrauceanca, Dragomirna, Mitoc, Podul Vatafului.
Climatul regiunii este temperat-continental, aspru, caracterizat de ierni aspre si veri calduroase. Temperatura medie multianuala este de cca.
8 gr. Celsius (maxima absoluta de 38,6 gr. C, iar minima absoluta -29,6 gr. C), media multianuala a precipitatiilor este de 600 mm. Indicele de
ariditate de Martonne este 33.
Solurile apartin in principal clasei luvisoluri (preluvosol, luvosol) si cambisoluri (eutricambosol).
Vegetatia este specifica etajului nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, fagete si goruneto-fagete. Conditiile
stationale sunt foarte favorabile pentru vegetatia forestiera, padurile fiind de productivitate mijlocie si superioara. In cadrul sitului au fost
identificate urmatoarele tipuri de clase de habitate: paduri de foioase (99%), ape dulci continentale curgatoare (1%). Padurile au fost
administrate in trecut de Fondul Bisericesc Ortodox si de mari si mici proprietari de paduri.
Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin de OS Patrauti (UP III Darmanesti, UP IV Patrauti si UP V Dragomirna) si de OS
Adancata (UP VII Zvoristea si UP VIII Zamostea). Situl Padurea Patrauti include situl deja validat ROSCI0075 Fagetul Dragomirna.
Situl padurea Patrauti cuprinde unul dintre cele mai intinse si compacte trupuri de padure din Podisul Moldovenesc. Situl prezinta o importanta
deosebita pentru habitatele \\\"9130 Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, \\\"91Y0 - Pduri dacice de stejar i carpen\\\" si \\\"91E0* - Pduri
aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)\\\", contribuind la o mai buna acoperire cu situri
a acestora. De asemenea, situl prezinta importanta deosebita pentru unele specii de fauna de interes comunitar.
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor si a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag). Vulnerabile sunt si culturile de rasinoase
(molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de
insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si adancime, care duc la
destabilizarea arboretelor.
Conform datelor amenajistice cca. 7-10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul de uscare, cca. 5 % de boli si daunatori, cca. 3 %
de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Situl include rezervaia natural Fgetul Dragomirna, avnd statut de rezervaie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0075 Fgetul Dragomirna a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
Peste 93 % din padurile incluse in sit sunt paduri de stat, iar diferenta de cca. 7 % sunt paduri private, apartinand persoanelor fizice, abstilor
si manastirilor.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul OS Patrauti, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
Amenajamentul OS Adancata, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
***, 1983, Geografia Romaniei. vol I. Geografia fizica. Editura Academiei Romane.
Seghedin, T., 1983 - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucureti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 B 25 - Pasunatul 150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol
160 B 25 0 Managementul forestier general 608 B 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
Direcia Silvic Suceava.
Exist i se aplic amenajamentul silvic.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0076
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0116 J Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mare - Hrlu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 44' 52''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
25.112
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
106
Max.
596
Med.
340
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 30' 59''
RO012 Botoani 58
RO015 Suceava 6
RO013 Iai 36
9130 33,5 A C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
4027 Arytrura musculus P C B C B
1902 Cypripedium calceolus P C B C B
M Capreolus capreolus C M Cervus elaphus C
M Felis silvestris R A M Martes martes C
M Mustela putorius putorius C M Sciurus vulgaris C
P Cardamine glanduligera P D P Cephalanthera damasonium R A
P Cephalanthera longifolia V A P Dactylorhiza maculata R A
P Epipactis helleborine R A P Galanthus nivalis C A
P Gentiana asclepiadea P D P Gentianella ciliata P D
P Melampyrum bihariense P D P Orchis purpurea P A
P Platanthera bifolia P A P Silene vulgaris P D
P Symphytum cordatum P D P Taxus baccata R A
Puni 4 N14 231
Situl Dealul Mare-Hrlau ocup Podiul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al rului Siret i o parte din bazinul rului Prut, cuprinznd toate
formele de relief specifice podiului. Din punct de vedere al administraiei publice, situl este situat n judeele Iai (Sireel, Hrlu, Deleni,
Lespezi), Botoani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din
punct de vedere al administraiei silvice, situl este situat parial n Direcia Silvic Iai n raza Ocolului Silvic Pacani (UP IV Sireel), Ocolul
Silvic Hrlu (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direcia Silvic Botoani n raza Ocolul Silvic Flmnzi (UP I Flmnzi, UP II
Coula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direcia Silvic Suceava n raza Ocolului Silvic
Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeaz prin existena la suprafa de depozite sarmaiene
cvasiorizontale, iar la adncime de depozite neozoice, mezozoice i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub form de fii de diferite
limi avnd n compoziie strate de gresii, argile, nisipuri i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare i sunt caracterizate prin
existena a dou nivele, unul format din eolite mai mari i cenuii, unul din gresie eolitic friabil, denumit unul de gresii de Criveti i unul de
gresie eolitic de Hrmneti. Unitile de relief frecvente sunt versanii, cu nclinare uoar pn la repezi (predominani sunt versanii slab la
moderat nclinai). Situl se caracterizeaz printr-o energie de relief cu variaii de altitudine de la cca. 80 la 600 m i o frmntare a terenului,
determinat de reeaua hidrografic dens. n lungul Siretului lunca are limea sub 1 km, plan i inundabil. Pe suprafee nclinate
(versani), se ntlnesc procese de eroziune, de transport i de alunecri, care genereaz un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt
frecvente pe terenurile cu nclinri mai pronunate i sunt condiionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt ntlnite i fenomene de
alunecri, acestea cptnd o amploare mai mare n anii cu precipitaii abundente i cu caracter de torenialitate. Principalii aflueni ai Siretului
sunt Grla Morii (dreneaz pari din UP I Tudora i UP II Vorona), Vorona cu afluenii si: Teiu, Moscalu, Iezeru, Chicovata, Tudora,
Fundoaia, Plea, Tisa, Rpa Dracului, Turbica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul i Bahlui. Apele care
brazdeaz situl sunt aflueni att ai Siretului ct i al Prutului, avnd direcia principal de scurgere de la NV spre SE, frmntnd teritoriul n
culmi cu aceeai orientare. Expoziia general este determinat de orientarea praielor i vilor. Majoritatea pdurilor se gsesc amplasate
ntre 200 600 maltitudine, beneficiind de condiii climatice favorabile pentru speciile principale din zon (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen,
etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se ncadreaz n inutul podiului mpdurit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu pduri
de gorun i stejar, cu temperaturi ridicate i srac n precipitaii), iar din punctul de vedere al raionrii climatice Koppen, face parte din
provincia climatic D.f.b.x., caracterizat printr-o clim temperat cu precipitaii medii anuale suficiente pentru vegetaia forestier, constituite
dintr-un mare numr de specii. Temperaturile medii anuale variaz de la cca. 8ºC la 9ºC, n funcie de altitudine. Media
precipitaiilor se situeaz n jurul a 550 700 mm. Repartiia precipitaiilor n cursul anului este de asemenea neuniform, ceea mai mare
cantitate nregistrndu-se n lunile aprilie-septembrie, deci n sezonul de vegetaie. Vara ploile cad sub form de averse, iar cnd sunt nsoite
de grindin, provoac daune nsemnate vegetaiei forestiere, prin distrugerea lujerilor i a frunzelor care sunt n plin cretere.
Situl Dealu Mare-Hrlu acoper o suprafa compact i ntins de pdure la grania judeelor Iai i Botoani. Se remarc procentul
nsemnat ocupat de pduri (peste 97%). Situl este important deoarece asigur acoperirea geografic n aceasta zon a rii pentru
urmtoarele habitate prioritare forestiere: 9130 -Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -Pduri dacice de stejar i carpen, 9170 -Pduri
de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion minoris), 91E0* -Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae).
Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii
solurilor, a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag), dar si a secetelor. Vulnerabile sunt si
culturile de rasinoase (molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si
zapada, atacuri de insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si
adancime, care duc la destabilizarea arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul
de uscare, cca. 7 % de boli si daunatori, cca. 3 % de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Rezervaia forestier Fgetul Seculat Humosu a fost declarat prin Legea nr. 5/2000.Staiunea de tis Tudora a fost semnalat nc din anul
1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul act de declarare la nivel naional este Legea nr.5/2000
Din suprafaa total a sitului de 25.112 ha, suprafeele incluse n fond forestier nsumeaz cca. 96% i sunt n marea lor majoritate pduri
proprietate public a statului (cca. 95%) i sunt administrate de Direcia Silvic Iai (Ocoalele Silvice Pacani i Hrlu), Direcia Silvic
Botoani (Ocoalele Silvice Flmnzi i Mihai Eminescu)i Direcia Silvic Suceava (Ocolul Silvic Dolhasca).
4.6 Documentaie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamnzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pacani (2004)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001)
SC Damiam Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.231.-Padurea Tudora * 0,48 Rezervaie natural
RO04 2.537.-Fagetul secular Humosu + 0,32 Rezervaie natural
J051BT VORONA * 1,445 J051BT TUDORA + 0,678
160 B 100 + Managementul forestier general 140 B 100 - Pasunatul
150 A 2 - Restructurarea detinerii terenului agricol 160 B 100 - Managementul forestier general
166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
162 B 5 - Plantare artificiala
900 B 3 - Eroziunea 900 B 3 - Eroziunea
943 B 2 - Alunecarile de teren 166 C 2 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
620 C 0 Activitati sportive si recreative in aer liber 166 B 5 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
629 B 8 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber 230 C 5 - Vanatoare
243 B 7 - Braconaj, otravire, capcane 164 A 0 - Curatarea padurii
140 B 25 - Pasunatul 140 B 5 - Pasunatul
140 B 7 - Pasunatul 150 B 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol
160 B 100 + Managementul forestier general 164 A 8 + Curatarea padurii
164 B 5 + Curatarea padurii 166 C 3 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
uscare
167 A 2 - Exploatare fara replantare
230 C 0 Vanatoare 243 B 5 - Braconaj, otravire, capcane
502 C 2 - Drumuri, drumuri auto 620 C 2 - Activitati sportive si recreative in aer liber
629 C 3 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber 900 B 5 - Eroziunea
Responsabilitatea pentru managementul sitului i revine custodelui i administratorului actual - Direcia Silvic Iai, prin Ocolul Silvic Hrlu.
Planul de management i Regulamentul rezervaiei au fost elaborate de ctre custode i avizate de ctre Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0076_90_Faget_de_tip_Asperulo-Fagetum.jpg Iconomu Luminia - APM-IS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0077
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fnaele Brca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 29' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
144
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
66
Max.
130
Med.
87
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 4' 51''
RO013 Iai 100
62C0 50 A C A B * Stepe ponto-sarmatice
40C0 5 D * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
6430 10 A C B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
3150 35 A C A B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
1335 Spermophilus citellus C C A C B
4027 Arytrura musculus P B B C B
2093 Pulsatilla grandis C B C C B
P Adonis vernalis A
Ruri, lacuri 36 N06 511, 512
Puni 54 N14 231
situl este format dintr-o fanata si un lac cu specii de pasari salbatice
Sit important n principal pentru specia Iris aphilla ssp. hungarica.
Pericolul de a fi transformat in teren agricol
Situl nu are statut de protecie.
230 B 100 - Vanatoare 140 B 50 0 Pasunatul
particulara
4.6 Documentaie:
Documentatie n teren - 2006.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru administrarea terenurilor din sit revine proprietarilor actuali.
Nu exist un plan de mangement.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0077_90_Iris_aphylla_ssp._hungarica.jpg Iconomu Luminia - APM-IS
ROSCI0077_90_Pulsatilla_grandis.jpg Iconomu Luminia - APM-IS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0079
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fnaele de pe Dealul Corhan - Sbed
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 26' 3''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
464
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
314
Max.
522
Med.
436
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 39' 47''
RO075 Mure 100
4091 Crambe tataria R D
2093 Pulsatilla grandis R C B C B
1477 Pulsatilla patens V C B B B
P Adonis vernalis R A P Astragalus exscapus R A
P Cephalaria radiata R A P Dictamnus albus R A
P Fritillaria orientalis R A P Iris aphylla R A
P Orchis morio R A P Prunus tenella R A
P Salvia nutans R A P Salvia transsylvanica R A
P Serratula radiata R A P Stipa pulcherrima R A
Puni 14 N14 231
Vii i livezi 16 N21 221, 222
Relieful zonei este deosebit pentru Cmpia Transilvaniei, deoarece dealurile sunt situate n partea de sud-est a acesteia, aparținnd
Dealurilor Mdrașului. Din punct de vedere geografic, arealul este acoperit de depozite sarmatice de marne, nisipuri, gresii și
tufuri vulcanice. Dealul Corhan este cel mai mare avnd aproximativ 500 m. nlțime. Din punct de vedere climatic temperatura medie
RO04 2.629.-Pdurea Sabed + 13,90 Rezervaie natural
140 A 30 - Pasunatul 100 A 20 - Cultivare
anual oscileaz ntre 8-9 grade celsius, media precipitațiilor fiind de 550 mm/m2 (stația meteo Trgu Mureș).
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia a habitatului de interes:
6240* - Pajiti stepice subpanonice, pe 10% din suprafa.
De asemenea tot in aici dintre speciile de plante de interes pot fi ntlnite:
1939 - Agrimonia pilosa (Turi);
2093 - Pulsatilla grandis.
o parte a dealului Corhan a fost transformat n livad, n zon desfșurndu-se si un pstorit intens.
4.6 Documentaie:
Oroian Silvia, 1998, Flora i vegetatia Defileului Mureului ntre Toplita i Deda, Tg. Mure, Casa de Editur Mure: 1-426 + 219 fig. + 61
tab.; Oroian Silvia, tefnescu D., Smrghitan Mihaela, 2005, Ariile protejate din judetul Mure, University Press Trgu Mure.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0080
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fnaurile de la Glodeni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 32' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
75
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
172
Max.
256
Med.
215
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 50' 58''
RO016 Vaslui 100
4091 Crambe tataria R D
2191 Galium moldavicum R A B A B
M Talpa europaea P D P Abutilon theophrasti P D
P Achillea pannonica P D P Achillea setacea P D
P Adonis vernalis P D P Agrostis stolonifera P D
P Ajuga laxmannii R B P Allium flavum P D
P Allium scorodoprasum ssp. rotundum P D P Alopecurus pratensis P D
P Artemisia austriaca C D P Asparagus pseudoscaber D
P Brachypodium pinnatum P D P Campanula sibirica P D
P Carduus hamulosus P D P Carex vulpina P D
P Centaurea orientalis D P Chrysopogon gryllus R B
P Cirsium serrulatum A P Crambe tataria RC A
P Dactylis glomerata P D P Dianthus capitatus A
P Dianthus membranaceus P D P Echium rossicum R A
P Elymus hispidus P D P Elymus hispidus ssp. barbulatus P D
P Elymus repens P D P Equisetum arvense P D
P Festuca pratensis P D P Galium moldavicum V A
P Hypericum perforatum P D P Juncus inflexus P D
P Jurinea arachnoidea D P Lathyrus tuberosus P D
P Linum flavum P D P Marrubium peregrinum P D
P Muscari comosum P D P Nepeta nuda ssp. nuda P D
P Onobrychis viciifolia P D P Phlomis herba-venti ssp. pungens D
P Plantago lanceolata P D P Rosa canina C D
P Salvia pratensis P D P Stellaria graminea P D
P Stipa capillata P D P Stipa ucrainica V A
P Thymus pannonicus P D P Vicia sativa P D
R Anguis fragilis P D R Lacerta agilis C A
R Lacerta viridis C A
Puni 85 N14 231
RO04 2.780.-Faneata de la Glodeni * 13,17 Rezervaie natural
120 C 100 + Fertilizarea 120 C 100 + Fertilizarea
150 A 80 - Restructurarea detinerii terenului agricol
Relieful este variat, cu microdepresiuni rezultate in urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este de tipul cernoziomului cambic cu
grade diferite de levigare, iar lenticular se intalneste solul podzolic. Acest fanat, rest al vegetatiei primare, important din punct de vedere
stiintific, prezinta multe elemente si asociatii de plante rare din flora tarii (Stipetum capillatae, Agropyretum pectiniforme, Chrysopogonetum
grylli).
Situl reprezint "locus classicus" de unde a fost descris specia Galium moldavicum. Tot aici au fost identificate 5 specii hibride ale genului
Centaurea. Situl reprezint o pajite caracteristic pentru silvostepa din Moldova central, cu influene semnificative continentale i pontice
asupra florei i vegetaiei existente aici.
Starea de conservare a acestui fanat implica restrictii ca: evitarea pasunatului si agricultura intensiva; acest fanat fiind declarat rezervatie
naturala inca din 1973.
Aceast rezervaie are suprafaa de 50 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2780 - "Fneaa de la Glodeni". Din punct de vedere administrativ aparine oraului
Negreti, judeul Vaslui. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN
Proprietate particulara. In interiorul rezervatiei au fost impropietariti un numar de 22 de proprietari. Suprafata totala este de 6.2 ha, din care
6.0 reprezentand suprafata efectiva a rezervatiei, iar 0.2 ha reprezenta zona tampon aferenta rezervatiei. Supravegherea respectarii legislatiei
privind protectia mediului in rezervatia Fanaturile de la Glodeni revine Primariei orasului Negresti.
4.6 Documentaie:
1. Dobrescu C., 1954, Dou plante noi pentru flora R. P. R. : Asperula moldavica Dobr., nova sp. i Centaurea glastifolia L., Comunic. Acad.
R. P. R., t. IV, nr. 7-8, p. 389-396
2. Dobrescu C., 1971, Contributii la studiul pajitilor xerofile din Bazinul superior al Brladului, Anal. Univ. Iai, t. XVII, f. 2, s. II a, Biol., p. 413-
424
3. Srbu I., Oprea Ad., tefan N., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova i situatia lor actual. Jud. Vaslui.
Grant no. 41/CNCSI/MEC
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
150 B 25 0 Restructurarea detinerii terenului agricol 150 C - Restructurarea detinerii terenului agricol
150 C - Restructurarea detinerii terenului agricol 430 B 30 0 Structuri agricole
Primaria orasului Negresti
S-a elaborat planul de management nr.25/30.01.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0080_52_finatul_glodeni_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0081
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fneele seculare Frumoasa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 11' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
348
Max.
387
Med.
372
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 35' 54''
RO015 Suceava 100
4091 Crambe tataria V B B C B
4067 Echium russicum P C A C B
2093 Pulsatilla grandis R B B C B
1477 Pulsatilla patens V C B C B
A Hyla arborea 2-8 i D I Cetonia aurata 10-15 i D
I Inachis io 5-10 i D I Lethrus apterus 20-25 i D
I Meloe violaceus 15-20 i D I Papilio machaon 2-3 i D
M Capreolus capreolus 4-7 i D M Lepus europaeus 5-10 i D
P Genista tinctoria 30-50 i D P Hyacinthella leucophaea 10-20 i D
P Lathyrus pannonicus 30-50 i D R Lacerta viridis 5-12 i D
Rezervaia prezint un sol de pant, uscat, nisipos, permeabil la precipitaii pluviale cu un coninut mare de carbonai. Pe terenul plan se
gsete un cernoziom de fnea lipsit de carbonai.
Rezervaia se ntinde pe o lungime de 1,6 km i include un spectru floristic evideniat prin specii circumpolare, euroasiatice, europene, central-
europene, continentale, mediterano-pontice.
Este ntr-o stare bun de conservare datorit proteciei sale nc din 1932.
Rezervaie natural din 1932 prin J.C.M., nr.1149.
RO04 2.719.-Fnaele seculare Frumoasa * 2,90 Rezervaie natural
140 A - Pasunatul
100 A - Cultivare
Inclus n Anexa Ia legii nr. 5/2000 la nr. 2.719 - Fneele seculare Frumoasa cu o suprafa de 9,5 ha. Aflat n custodia Academiei Romne.
Categoria IV IUCN rezervaie botanic.
Proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Topa, E. - Importanta fnetelor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii, Bucureti, 1967
Seghedin, T.G, - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Academia Romn.
Exist.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0082
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fneele seculare Ponoare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 15' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
40
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
309
Max.
396
Med.
352
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 34' 22''
RO015 Suceava 100
1193 Bombina variegata P D
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P B A C A
1477 Pulsatilla patens R B B C B
2093 Pulsatilla grandis R B A C A
4091 Crambe tataria V B B C B
1758 Ligularia sibirica V C B B B
A Hyla arborea 10-20 i D I Lethrus apterus 30-50 i D
M Capreolus capreolus 6-10 i D M Lepus europaeus 5-10 i D
M Talpa europaea 30-50 i D P Dictamnus albus 250-300 i D
P Iris sibirica 150-200 i D P Molinia caerulea 200-400 i D
P Trollius europaeus 100-150 i D R Lacerta viridis 5-15 i D
Puni 74 N14 231
Fneele seculare s-au format n condiii naturale, dezvoltarea florei este n funcie de orografia terenului i de microexpoziie.
Fneele seculare includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (euroasiatice, europene, continentale,
pontice, submediteranieine, circumpolare).
RO04 2.718.-Fnaele seculare Ponoare * 43,03 Rezervaie natural
140 A - Pasunatul
100 B 0 Cultivare 140 B - Pasunatul
Este ntr-o stare foarte bun de conservare.
Situl include rezervaia natural Fneele seculare Ponoare cu o suprafa de 24,5 ha avnd statut de rezervaie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0082 Fneele seculare Ponoare a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documentaie:
Bocaiu N., Lungu L. & Seghedin T. - Cercetri sintaxonomice n rezervatia botanic Ponoare - Bosanci (jud. Suceava), Suceava, 1978
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Academia Romn - Filiala Iai.
Exist i se aplic.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0083
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fntnia Murfatlar
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 23' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
578
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
22
Max.
104
Med.
63
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 9' 26''
RO023 Consanta 100
2635 Vormela peregusna V C B B B
1219 Testudo graeca RC C B B B
1279 Elaphe quatuorlineata P?
4053 Paracaloptenus caloptenoides R B B B B
4030 Colias myrmidone R B B C B
2093 Pulsatilla grandis V C C C C
A Hyla arborea R D I Aeolothrips albicinctus P D
I Aeolothrips fasciatus P D I Aeolothrips intermedius P D
I Aeolothrips melaleucus P D I Aptinothrips elegans D
I Bolothrips icarus D I Chirothrips manicatus D
I Chirothrips spinulosus R D I Frankliniella intonsa P D
I Haplothrips leucanthemi P D I Haplothrips reuteri P D
I Haplothrips scythicus P B I Odontothrips biuncus P D
I Rubiothrips silvarum P D I Saga pedo A
I Thrips atratus P D I Thrips fuscipennis P D
I Thrips tabaci P D P Achillea setacea C D
P Adonis flammea R D P Adonis vernalis C D
P Allium flavum ssp. tauricum R D P Allium saxatile RC D
P Asparagus verticillatus C D P Aster linosyris C D
P Astragalus onobrychis R D P Astragalus subuliformis V D
P Carduus hamulosus RC D P Carex hallerana RC D
P Carpinus orientalis C D P Centaurea orientalis C D
P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D P Centaurea thracica R D
P Cephalaria uralensis C D P Cotinus coggygria C D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii V D P Dianthus dobrogensis R D
P Dianthus leptopetalus R D P Dictamnus albus C D
P Euphorbia nicaeensis C D P Inula ensifolia C D
P Iris pumila RC D P Iris variegata RC D
P Jasminum fruticans R D P Linum austriacum R D
P Linum pallasianum R B P Linum tauricum R D
P Melica ciliata RC D P Minuartia bilykiana V D
P Orlaya grandiflora C D P Phlomis herba-venti ssp. pungens RC D
P Piptatherum holciforme RC D P Prunus mahaleb RC D
P Prunus tenella RC D P Pulsatilla montana C D
P Quercus pedunculiflora C D P Quercus pubescens C D
P Rumex tuberosus RC D P Satureja coerulea RC D
P Scutellaria orientalis R D P Stipa capillata RC D
P Stipa lessingiana R D P Stipa ucrainica R D
P Tanacetum millefolium C D P Teucrium polium C D
P Thymus zygioides C D P Xeranthemum annuum C D
R Coluber caspius C
Rezervatia se intainde pe o costa abrupta, strabatuta de vai inguste si putin adanci si adaposteste peste 500 de specii de plante,
caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominand elementele pontice, urmate de cele balcanice, continentale, submediteraneene si
eurasiatice.
Fauna contine numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepa dobrogeana.
Biocenoza cu caracter conservativ puternic. Valoarea remarcabila a sitului este data de prezenta speciilor rare de flora, a speciilor de
ornitofauna protejate la nivel international, a speciilor submediteraneene, balcanice si pontice de mamifere si reptile si a speciilor de
nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxima valoare.
Vulnerabilitate crescut datorit turismului necontrolat desfurat mai ales n zilele srbtorilor naionale. Influena antropic se manifest i
prin activitile de punat, vntoare/braconaj iar n vecintatea ariei se afl o exploatare de calcar care influeneaz mai ales prin poluarea
cu pulberi i zgomot.
Status de conservare bun datorita regimului de protectie instituit din 1962.
Pdurea Fntnia Murfatlar a fost pus sub protecie prima dat prin Decizia nr. 935/1962 a Sfatului Popular Regional Dobrogea, ulterior
confirmat prin decizia nr. 425/1970 a Consiliului Popular Judeean Constana. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, este arie natural protejat de interes naional.
Rezervaia Natural Pdurea Fntnia Murfatlar cu suprafaa de 66,4ha (cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este
nscris n Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafaa sa va fi corectat cu cea nscris n datele din Amenajamentul Silvic al O.S.
Basarabi, care este de 87,2 ha, dup cum se menioneaz n Regulamentul rezervaiei elaborat de Direcia Silvic Constana, custodele ariei
protejate.
Proprietate publica
4.6 Documentaie:
Bavaru A., 1970, Rezervatia natural Fntnita - Murfatlar, Jud. Constanta, Com. de Bot., SSB: 103-110; Dihoru Gh., Tucra I., Bavaru A.,
1965, Flora i vegetatia rezervatiei Fntnita din Dobrogea, Ocr. nat., 9, 2: 167-184 + 4 fig. + 5 foto + 2 tab.; Zahariadi C., 1965, Rezervatia
natural Fntnita, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 17, 4-5: 497-502.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.364.-Fntnia Murfatlar * 13,47 Rezervaie natural
J092CT FANTANITA - MURFATLAR * ######
140 B 10 - Pasunatul 250 B 5 - Luare/Indepartare de flora
620 A 20 - Activitati sportive si recreative in aer liber 160 B 20 0 Managementul forestier general
140 B 10 - Pasunatul 160 B 20 0 Managementul forestier general
250 B 5 - Luare/Indepartare de flora 629 A 20 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber
100 B 30 0 Cultivare 100 B 30 0 Cultivare
160 A 25 0 Managementul forestier general 160 B 25 0 Managementul forestier general
230 B 20 - Vanatoare 230 B 20 - Vanatoare
421 A 5 - Depozitarea deseurilor menajere 421 A 5 - Depozitarea deseurilor menajere
620 A 15 - Activitati sportive si recreative in aer liber 620 A 15 - Activitati sportive si recreative in aer liber
Pentru Rezervaia Naturala Pdurea Fntnia - Murfatlar nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre
custodele rezervaiei, Direcia Silvic Constana, O.S. Basarabi.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0083_66_129_2949.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_Fantanita_toamna.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_HPIM1698.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0083_66_HPIM1701.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0084
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ferice - Plai
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 32' 37''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.997
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
389
Max.
1206
Med.
731
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 41' 27''
RO061 Bihor 100
P Anemone narcissifolia R B P Carlina acanthifolia R A
P Crepis pannonica R A P Dactylis glomerata ssp. slovenica R A
P Dactylorhiza maculata R A P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica R A
R Natrix natrix P A
163. Ferice Plai i Hoanca - Fnete piemontane nealterate, cu slauri tradiionale n perioada cositului. 2.176 Vrful Crligai, altitudinea:
max.1694 m. Rezervaie botanic cu flori endemice dacice cu oie - Anemone narcissiflora.
situl prezint importan n special datorit speciilor de flor, inclusiv cele meniuonate la alte specii - care constituie specii din lista roie i
endemice, i specii de amfibieni i reptile
tieri ilegale
2.163. Ferice Plai i Hoanca - Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.176 Vrful Crligai Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
190 C 5 0 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
4.6 Documentaie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
Specie mentionat n Lista Roie a Plantelor Superioare din Romnia, 1994, inventarieri n teren de ef Lucrri drd. Adela Tuduce - Botanist
sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiinte, Specializarea Biologie, date nepublicate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0085
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0043 J Frumoasa
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Frumoasa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 48' 52''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
137.359
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
350
Max.
2254
Med.
1446
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 35' 32''
RO071 Alba 19
RO053 Hunedoara 2
RO076 Sibiu 60
RO045 Vlcea 19
91E0 0,2 A B B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
4080 1 A A A A Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
9110 10 A B B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91V0 15 A B B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
40A0 0,001 C C B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
9130 0,5 C C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
alpin
1354 Ursus arctos C C C B C B
1352 Canis lupus P B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P C B C B
1085 Buprestis splendens V B B A B
4024 Pseudogaurotina excellens P?
4046 Cordulegaster heros P B B A B
1037 Ophiogomphus cecilia P A A C A
4070 Campanula serrata RC C B C B
1381 Dicranum viride R B B C B
1389 Meesia longiseta R A B C B
A Hyla arborea P C A Rana temporaria RC A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris R C
I Parnassius mnemosyne P C P Achillea oxyloba ssp. schurii P B
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B P Aconitum toxicum P B
P Agrostis vinealis R A P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A
P Andromeda polifolia R A P Angelica archangelica P D
P Aquilegia nigricans ssp. nigricans V A P Arnica montana V C
P Botrychium matricariifolium V C P Botrychium multifidum R C
P Caltha palustris P D P Campanula transsilvanica V A
P Cardamine amara P D P Cardamine resedifolia R A
P Cardaminopsis neglecta R A P Carex brunnescens R A
P Carex capillaris R A P Carex diandra R A
P Carex limosa R A P Carex nigra P D
P Cerastium transsilvanicum R B P Chamaecytisus rochelii R A
P Coeloglossum viride R A P Corallorhiza trifida R A
P Crepis conyzifolia R A P Cruciata laevipes P D
P Dactylorhiza cordigera R A P Dactylorhiza fuchsii R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina R A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R A R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca R C R Elaphe longissima P A
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis RC C
R Natrix tessellata R A R Podarcis muralis V C
R Vipera ammodytes V C R Vipera berus R A
Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru i ureanu) ce fac parte din grupa munilor Parng. Aceste entiti
muntoase sunt desprite de rurile Sadu, Frumoasa i Sebe. Forma ntregului relief este rotunjit ca urmare a sculpturii ntr-o alctuire
geologic uniform din isturi cristaline. Situl prezint un relief glaciar bine pstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iezerul ureanu fiind cele mai
representative circuri glaciare din zon.
Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpaii romneti, aceast activitate tradiional fiind practicat
din cele mai vechi timpuri fr a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.
n aceast arie au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoper peste 80% din suprafaa total, din care cele mai
reprezentative sunt pdurile de molid perialpine, jnepeniurile i punile alpine i subalpine. O parte din pduri sunt virgine sau cvasivirgine,
acestea polariznd o mare diversitate biologic terestr, constituind o avuie naional inestimabil. Multe dintre pdurile existente, pure sau n
amestec, au vrste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populaii viabile de urs, lup i rs.
Asupra habitatelor de pdure se exercit o presiune semnificativ datorat exploatrilor forestiere care nu respect ntocmai normele silvice
n vigoare. Punile alpine sunt afectate de punatul excesiv i de turismul necontrolat.
Jnepeniurile au fost i mai sunt (n prezent mai rar) incendiate n vederea creterii suprafeelor de pune alpin.
Populaiile de carnivore mari de importan comunitar (urs, rs, lup) i populaia de capr neagr sunt vulnerabile datorit vntorii,
braconajului, deteriorrii habitatelor i disturbrii linitii. Pe lng cele amintite anterior, o presiune semnificativ asupra populaiei de capr
neagr este exercitat i de punatul excesiv n zona alpin (degradarea punilor alpine, gonirea i atacarea de ctre cini i epizotiile
transmise de animalele domestice.
Pentru o mare parte din situl propus este n curs de pregtire documentaia tiinific n vederea declarrii Parcului Natural Frumoasa.
n prezent n interiorul limitelor propuse se afl mai multe arii protejate, dintre care amintim rezervaiile: Cindrel, Iezerele Cindrelului, Luncile
Prigoanei, Iezerul urianu, Cristeti, Jnepeniul Stricatul i uvara Sailor.
69% din suprafaa sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 31% n proprietate privat. Propunerea Frumoasa se ntinde pe
teritoriul administrativ al 14 comune din judeele Alba, Sibiu i Vlcea.
4.6 Documentaie:
1.Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd.;
2.Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3.Buza, M., Fesci, Simona, 1972, Studii geoecologice in etajele alpin si subalpin din muntii Cindrel ( Carpatii meridionali), St. si cerc. geol.,
geofiz., geogr., ser. geogr. Bucuresti;
4.Borza, Al., 1959, Flora si vegetatia Vaii Sebesului, Edit. Acad, Bucuresti;
5.Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
6.Dragulescu, C., 1985, Pasunile alpine din bazinul Vaii Sadului, judetul Sibiu, Contr. bot. Cluj;
7.Dragulescu,C., 1990, Vegetatia rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului (judetul Sibiu), Ocrot.nat. si a med. inconj. Bucuresti XXXIV, 1-2;
8.Dragulescu, C., 1992, Flora rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului , Contr.bot. Cluj- Napoca;
9.Dragulescu, C.,1995, Flora si vegetatia din bazinul Vaii Sadului, Editura Constant
10.Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
11.Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia Cheilor Cibinului (judetul Sibiu), Argenssis, St. si com. Muz. jud. Arges, Pitesti VII;
12.Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
13.Dragulescu, C., 1997, Flora si vegetatia Vaii Lotrioara - Muntii Lotrului (Steflesti), Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga Sibiu, 4;
14.Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
15.Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov;
16.Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
17.Fesci, Simona, 1975, Aspecte ale florei si vegetatiei zonei alpine a Muntilor Cindrel, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat., 19;
18.Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge
19.Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
20.Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
21.Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei, St.
si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
22.Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
23.Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
24.Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
25.Zsivanovitz, P.K.,1972, Schita avifaunistica a regiunii Cindrel - Iezere, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu , St. nat., 17;
26.***CMN- Documentation SB003-Rezervatia botanica Iezerele Cindrelului;
27.***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
28.***Amenajamente silvice ;
29.***Amenajamente de pajisti;
30.***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4.
31 Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyongyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu
Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transylvanian herpetofauna, Nymphae
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO05 0,00 Categoria V IUCN RO04 7,03 Categoria IV IUCN RO03 0,01 Categoria III IUCN
RO03 2.6.-Masa Jidovului + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.7.-Stanca Grunzii + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.703.-La Grumaji + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.708.-Masa Jidovului + 0,00 Monument al naturii
RO04 2.18.-Iezerul Surianu + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.46.-Luncile Prigoanei + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.699.-uvara Sailor + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.705.-Iezerele Cindrelului + 1,06 Rezervaie natural
RO04 2.707.-Parcul Natural Cindrel + 5,76 Rezervaie natural
RO04 2.794.-Jnepeniul Stricatul + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.806.-Rezervaia Sterpu-Dealul Negru + 0,09 Rezervaie natural
RO04 2.807.-Rezervatia Cristesti + 0,01 Rezervaie natural
RO05 N-Grditea Muncelului - Cioclovina * 0,00 Parc natural
J047HD MAGURENI * 0,002 J048SB TALMACEL * 1,628
J048SB LOTRIOARA +###### J048SB IEZERELE CINDRELULUI + 1,222
J046AB OASA * 6,279 J072VL OBARSIA LOTRULUI - LATORITA * 0,089
uscare
164 A 2 + Curatarea padurii 160 A 70 + Managementul forestier general
140 B 30 0 Pasunatul 161 B 2 + Plantare de pdure
165 B 1 0 Indepartarea latarisului 170 B 0 Cresterea animalelor
180 B 1 - Incendiere 220 C 0 Pescuit sportiv
230 B 90 - Vanatoare 243 C - Braconaj, otravire, capcane
250 C 2 - Luare/Indepartare de flora 403 A + Habitare dispersata
500 C 0 Retele de comunicare 501 C - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 B 0 Drumuri, drumuri auto 511 B 0 Linii electrice
512 C 0 Conducte 600 A + Structuri (complexe) pentru sport si odihna
604 C 0 Circuit (auto),trasee 620 C + Activitati sportive si recreative in aer liber
622 C + Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 A - Vehicule motorizate
624 B 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 625 C 0 Planorism, delta plan, parapanta, balon.
626 C 0 Ski in afara pistelor 629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
850 B + Modificarea functiilor hidrografice 852 C - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
853 C 0 Managementul nivelelor de apa 900 C - Eroziunea
960 C 0 Relatii interspecifice ale faunei 961 C 0 Competitiea (exemplu: pescarus/chira)
962 C - Parazitism 965 C 0 Predatorismul
967 C - Antagonism cu animalele domestice 969 C - Alte forme sau forme mixte de competitie
interspecifica a faunei
970 C 0 Relatii interspecifice de flora 971 C 0 Competitia
972 C - Parazitismul 973 C - Introducerea de boli
100 C + Cultivare 102 C + Cosire/Taiere
110 C - Utilizarea pesticidelor 120 C + Fertilizarea
140 C 0 Pasunatul 150 C - Restructurarea detinerii terenului agricol
160 C + Managementul forestier general 161 C + Plantare de pdure
164 C + Curatarea padurii 165 C + Indepartarea latarisului
uscare
167 B + Exploatare fara replantare
170 C 0 Cresterea animalelor 220 C 0 Pescuit sportiv
230 B - Vanatoare 243 C - Braconaj, otravire, capcane
250 C - Luare/Indepartare de flora 401 B - Urbanizare continua
402 B - Urbanizare discontinua 430 C - Structuri agricole
510 C 0 Transportul energiei 511 C 0 Linii electrice
512 C 0 Conducte 513 C 0 Alte forme de transportare a energiei
700 B - Poluarea
Contract Administrare: 04/01.03.2010, Administrator:Consiliul Judeean Alba (Administrator) Alba Iulia, piaa Ion IC Brtianu, nr 1, jud. Alba
0258813380, 0258813382, fax-0258813325 cjalba@cjalba.ro
Planul de Management a fost ntocmit de C.J. Alba.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerele_Cindrelului.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
ROSCI0085_63_Frumoasa_-_Iezerul_Mare.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0086
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gina - Lucina
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 10' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
848
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1053
Max.
1387
Med.
1230
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 39' 34''
RO015 Suceava 100
91D0 50 A A B B * Turbrii cu vegetaie forestier
Salicion albae)
7110 50 A C A A * Turbrii active
1361 Lynx lynx P D
A Rana temporaria P A M Neomys fodiens P A
P Agrostis canina P D P Betula nana P A
P Calamagrostis canescens P D P Carex curta P D
P Carex pauciflora R D P Carex rostrata C D
P Dactylorhiza cordigera R A P Drepanocladus sp. C D
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum latifolium R D
P Eriophorum vaginatum C D P Filipendula ulmaria R D
P Galium uliginosum R D P Geum rivale P D
P Myosotis scorpioides R D P Pedicularis exaltata R A
P Pinus sylvestris C D P Polemonium caeruleum R A
P Polygonum bistorta C D P Salix aurita P D
P Sphagnum sp. C D P Succisa pratensis R D
P Vaccinium microcarpum P D P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia C A
P Viola biflora C D
Puni 83 N14 231
RO04 2.720.-Tinovul Gina-Lucina + 0,14 Rezervaie natural
RO04 2.729.-Cheile Lucavei * 3,90 Rezervaie natural
J021SV BOTUS - BOBEICA * ######
Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris; are un sediment turbos de cca. 3 m, in care este bine conservat polenul de Betula
nana (specie considerata relict glaciar) pe toata adancimea profilului.
Situl este important intrucat adaposteste o populatie compacta de Betula nana in zona centrala acoperita de Pinus silvestris, iar in zona de
lagg sunt prezente speciile higrofile Ligularia sibirica si Polemonium caeruleum.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii higrofile de terenuri slab inmlastinite si de margini de mlastini impadurite,
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis canescens, Filipendula ulmaria, Galium
uliginosum, Geum rivale, Salix aurita.
Situl este bine conservat si imprejmuit cu un gard de protectie contra presiunii zoo-antropice.
Situl include rezervaia natural Tinovul Gina Lucina cu o suprafa de 1 ha, i rezervaia natural Cheile Lucavei cu o suprafa de 33 ha
avnd statut de rezervaii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0086 Gina Lucina a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
Situl face parte din reteaua nationala de rezervatii botanice din 1971, terenul fiind in proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
Pop, E. 1960. Mlatinile de turb din Republica Popular Romn. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RNP - Direcia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de ctre custode, n acest caz RNP- Direcia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0087
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0045 J Grditea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Grditea Muncelului - Ciclovina
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 15' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
39.818
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
357
Max.
1678
Med.
951
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 34' 19''
RO053 Hunedoara 100
Brometalia)
alpin
Salicion albae)
9410 1 B C B C Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
9150 16,5 A A B A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 1 A B A B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
1324 Myotis myotis P RC C B C B
1307 Myotis blythii P RC C B C B
1310 Miniopterus schreibersi P RC B B C B
1138 Barbus meridionalis P?
1146 Sabanejewia aurata P?
4035 Gortyna borelii lunata RC B B C B
4020 Pilemia tigrina P B B C B
I Parnassius mnemosyne P A M Capreolus capreolus P C
M Cervus elaphus P C M Felis silvestris P C
M Martes martes P C M Meles meles P C
M Mustela erminea P C M Myotis mystacinus P C
M Nyctalus noctula P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Plecotus auritus P C M Plecotus austriacus P C
P Arnica montana R C P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Dactylorhiza maculata R D
P Epipactis helleborine R D P Festuca panciciana R D
P Festuca pseudodalmatica R D P Galanthus nivalis R C
P Hepatica transsilvanica R B P Herminium monorchis R D
P Orchis morio R D P Orchis sambucina R D
P Plantago holosteum R D P Sorbus borbasii R B
P Thymus comosus R B P Traunsteinera sp. R D
R Lacerta agilis P A R Podarcis muralis P A
R Vipera berus R A
Puni 3 N14 231
Grditea Muncelului-Cioclovina, ca Parcului Natural (suprafaa de 38.184 ha), cuprinde numeroase obiective arheologice, antropologice,
etnografice, geologice, speologice, faunistice i floristice, repartizate armonios n cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepie
nc nealterate de activiti umane majore. Caracteristice pentru peisajul sitului sunt: prezena notabil a pdurilor, a pajitilor i, pe suprafee
mult mai restrnse, a unei agriculturi arhaice, tradiionale.
Aici este localizat sistemul celor 8 ceti fortificate din jurul capitalei politice, culturale i religioase a Daciei Sarmizegetusa Regia
cetatea de scaun a regilor Burebista i Decebal, precum i un mare numr de rezervaii i monumente ale naturii (peteri, chei, avene i alte
fenomene carstice), pentru a enumera numai principalele repere ale zonei. Acestea confer parcului o serie de excepionale valene istorice,
naturale, tiinifice, educative i turistice, care de altfel au i determinat constituirea lui ca arie protejat
Substratul geologic este alctuit preponderent din isturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise, amfibolite, micaisturi). Rocile
sedimentare se ntlnesc n partea vestic, sudic i sud-estic a parcului i sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice i jurasice).
Vegetaia parcului natural este specific etajului montan, definit fizionomic prin prezenta pdurilor de foioase n alternan cu pajiti (n
special pajiti secundare instalate n urma defririlor), fnee i stncrii cu vegetaie xerotermofil, mezoxerotermofil. In sud-vestul parcului
au fost identificate suprafee cu vegetaie termofil bogat n elemente de origine sudic, mediteranean.
Sit important pentru existena a numeroase habitate de importan europan: Juniperus communis formations on heaths or calcareous
grasslands, Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the Alysso-Sedion albi, Alpine and subalpine calcareous grasslands, Semi-
natural dry grasslands and scrubland facies on calcareous substrates (Festuco Brometalia)(*important orchid sites), Species-rich Nardus
grasslands on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental Europe), Molinia meadows on calcareous peaty or
RO05 95,50 Categoria V IUCN RO04 4,82 Categoria IV IUCN RO01 10,87 Categoria I IUCN
RO01 2.499.-Cheile i Petera ura Mare + 9,53 Rezervaie tiinific
RO01 2.500.-Petera Tecuri (Complexul carstic R + 1,35 Rezervaie tiinific
RO04 2.497.-Complexul carstic Clianu ? Ponoric + 3,89 Rezervaie natural
RO04 2.513.-Punctul fosilifer Ohaba - Ponor + 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.522.-Cheile Crivadiei * 0,66 Rezervaie natural
RO04 2.523.-Dealul i Petera Bolii * 0,11 Rezervaie natural
RO04 2.531.-Cheile Taia * 0,12 Rezervaie natural
RO05 N-Grditea Muncelului - Cioclovina + 95,47 Parc natural
RO05 V.4.-Geoparcul Dinozaurilor ara Haegul * 0,03 Parc natural
J047HD MAGURENI * 0,005
102 C - Cosire/Taiere 140 C - Pasunatul
230 C 0 Vanatoare 624 B 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
243 C - Braconaj, otravire, capcane 164 C 0 Curatarea padurii
421 C - Depozitarea deseurilor menajere 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
rulote
900 C - Eroziunea
100 C 0 Cultivare 102 C 0 Cosire/Taiere
400 C 0 Zone urbanizate, habitare umana 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
clavey-silt-laden soils (Molinion caeruleae), Hydrophilous tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels, Lowland
hay meadows (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), etc., precum i a 10 specii de mamifere(Ursus arctos, Barbastella barbastellus,
Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, etc.), o sp. de amfibieni: Bombina variegata, 4 sp. de
peti(Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Sabanejewia aurata), 6 sp. de nevert. i o specie vegetal: Campanula
serrata, toate de interes european.
Campri neautorizate, depozitarea necontrolat a deeurilor, defriri.
Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost desemnat ca parc natural prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate
Aprox. 60% din suprafaa sitului se afl n fond forestier (26371,6 ha). 79.6% din suprafaa fondului forestier inclus n sit este proprietate a
statului romn, 3% este deinut de persoane fizice, iar 17,4% din fondul forestier este n proprietatea composesoratelor, colilor, parohiilor i
primriilor locale.
4.6 Documentaie:
1. Cocean P., (1995), Peterile Romniei, Ed. Dacia, Cluj Napoca
2.Decu V., Murariu D-tru, Gheorghi V., (2003), Chiroptere din Romnia, ghid instructiv i educativ, ISER, Bucureti
3.Murariu D-tru, Decu V., Gheorghiu V., Nistor V., (2005), An impressive bat hibernating population in the Meridian Carpathians (ura Mare
Cave - Romania), vol.VI, p.75-85, Studia Chiropterologica, Krakow
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Site-ul se suprapune Parcului Natural Grditea Muncelului-Cioclovina(PNGM-C), care are administraie proprie (Contract de administrare
nr.740/MMGA/22.05.2004)
Persoan de contact: Arthur Hebel, director parc
Sediul Administraiei PNGM-C:
Planul de management pentru Parcul Natural Grditea Muncelului-Cioclovina este n curs de realizare/finalizare.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0088
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0038 J Dunre - Oltenia
ROSPA0108 J Vedea - Dunre
ROSPA0090 J Ostrovu Lung - Gostinu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Gura Vedei - aica - Slobozia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 48' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.514
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
2
Max.
108
Med.
20
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 44' 36''
RO032 Calarai 5
RO034 Giurgiu 67
RO037 Teleorman 28
91F0 0,05 D Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
1302 Rhinolophus mehelyi P P C B B B
1303 Rhinolophus hipposideros P P C B C B
1321 Myotis emarginatus P P C B C B
1188 Bombina bombina RC C B C B
4125 Alosa immaculata RC RC B B C B
1032 Unio crassus P C B C B
Ruri, lacuri 41 N06 511, 512
Puni 3 N14 231
Situl Gura Vedei-Saica -Slobozia este amplasat n bazinul inferior al rului Vedea, fcnd parte din Lunca inferioar a Dunrii,subunitatea
Lunca-Pasrea, cuprinznd i zona dig-mal.Unitatea geomorfologic ntlnit este cea de lunc.Din punct de vedere geologic, acest sit
aparine marii uniti structurale Platforma Moesic, iar cuvertura sedimentar este alctuit din depozite loessoide i depozite aluviale de
vrst holocen, foarte variate ca textur,n zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite aluviale,ce formeaz irul grindurilor
fluviatile
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia att a habitatelor de interes ct i datorit prezenei unor specii de interes:
Tipuri de habitate (2)
91F0Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor ruri (Ulmenion
minoris), pe 0,05% din suprafa;
92A0 - Zvoaie cu Salix alba i Populus alba, pe 10% din suprafa;
Specii de mamifere (6):
1355 - Lutra lutra (Vidr, Lutr);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac crmiziu);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoav);
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoav a lui Mehely)
Specii de amfibieni i reptile (2):
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie);
1220 - Emys orbicularis(Broasc estoas de ap)
Specii de peti (10):
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvrlug);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuor de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de ru);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Rspr);
1145 - Misgurnus fossilis (ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Prezenta speciei Unio crassus in perimetrul extins.
Vulnerabilitatea sitului este determinat n principal de factorii antropici, prin activiti de transport fluvial i pescuit comercial, dar si de unul
dintre factorii naturali reprezentati de variaiile nivelului Dunrii.
Pe raza judeului Teleorman, situl nu are statut de protecie i n interiorul su se afl Ostrovul Gsca, ce are statut de rezervaie natural,
declarat prin HG nr.2151/2004.
Tipul proprietatii: proprietate de stat si proprietate privata.
4.6 Documentaie:
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed. Curtea Veche, Bucuresti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
100 B 10 0 Cultivare 840 A 20 0 Inundarea
520 C 50 - Navigatie 853 B 100 + Managementul nivelelor de apa
100 B 50 0 Cultivare 230 C 30 0 Vanatoare
400 B 15 0 Zone urbanizate, habitare umana 520 B 30 - Navigatie
701 A 20 - Poluarea apei 941 B 10 0 Inundatii
Pn n prezent nu exist un organism legal constituit, responsabil pentru managementul sitului. Habitatul de ap dulce continental(rul
Vedea) i zona dig-mal sunt administrate de ctre A.N. Apele Romne-SGA Teleorman.
Nu exist plan de management i pn la desemnarea acestui sit se vor impune msuri de conservare de ctre autoritatea public local
pentru protecia mediului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0088_78_Gura_Vedei-Saica_-Slobozia_1.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0089
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0134 J Munii Guti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Guti - Creasta Cocoului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 50' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
684
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
838
Max.
1428
Med.
1214
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 42' 7''
RO064 Maramure 100
6230 1 B B B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
alpin
9110 71 A C B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
7110 1 A C B B * Turbrii active
7140 0,1 C C A B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
4030 1 B C B B Tufriuri uscate europene
7230 0,1 A C A A Mlatini alcaline
1354 Ursus arctos P D
2001 Triturus montandoni P D
1758 Ligularia sibirica V C B C B
A Rana dalmatina P D A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P D A Triturus alpestris P D
M Capreolus capreolus P A M Cervus elaphus P D
M Felis silvestris P A M Lepus europaeus C D
M Martes martes P A M Meles meles P A
M Muscardinus avellanarius P A M Mustela erminea P A
M Mustela nivalis P A M Nyctalus noctula P A
M Pipistrellus pipistrellus P D M Plecotus auritus P A
M Sciurus vulgaris P A M Sus scrofa P A
M Vulpes vulpes P A P Andromeda polifolia P D
P Angelica archangelica P D P Arnica montana P C
P Cardamine glanduligera P D P Dactylorhiza maculata P D
P Diphasiastrum complanatum P C P Drosera rotundifolia P D
P Epipactis helleborine P D P Galanthus nivalis P C
P Gladiolus imbricatus P D P Huperzia selago P C
P Lilium martagon P D P Lycopodiella inundata P A
P Lycopodium annotinum P C P Lycopodium clavatum P C
P Melampyrum saxosum P D P Phyteuma tetramerum P B
P Pinus mugo P D P Platanthera bifolia P D
P Scheuchzeria palustris P D P Symphytum cordatum P D
P Telekia speciosa P D P Trollius europaeus P D
P Vaccinium oxycoccos P D P Vaccinium uliginosum P A
R Elaphe longissima P A R Lacerta vivipara P A
R Vipera berus P D
Creasta Cocoului este o form de relief mai bizar, o colin ascuit, crenelat, de cca. 200 m lungime, cu pereii fisurai, cu aspect de
fierstru i o diferen de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) i 150 m (nord).
Roca este reprezentat de andezite cu piroxeni, hornblend, biotit i cuar de Guti, curgeri de lave de grosime remarcabil (peste 400 m), ce
apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km i N-S de 1-2 km, ntre vrfurile Sectura i Gutiul Mic (Apostolii). Se consider c
exist o structur vulcanic de tip dom de lav, de mari dimensiuni, sau o ngemnare a produselor vulcanice puse n loc prin aparate de tip
central (Sectura, Gutiul Doamnei, Gutiul Mare).
n ambele interpretri geologice, Creasta Cocoului reprezint un rest de curgere de lav situat la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea
diferenial pe flancuri, un martor de eroziune.
Aria protejata Creasta Cocosului , prin complexul de factori geologici, botanici, faunistici, reprezinta una dintre cele mai spectaculoasa teritorii
din judetul Maramures.
Aceasta arie cuprinde pintenul de stanci acoperit de vegetatie scunda de tufarisuri subalpine, dar si zonele invecinate ocupate de braul de
padure tampon, edificata de fagete, cat si suprafetele de pajisti care ocupa colinele marginase. De asemenea, pe suprafata ariei protejate se
gasesc, ca habitate semnificative si de mare importanta ecologica, tinoave stabilizate cu o flora caracteristica.
Ponderea cea mai mare o ocupa tufarisurile subalpine edificate de afin si merisor incadrate n categoria de habitat a tufriurilor sud-est
carpatice de afin. Fa de situaiile obinuite, acestea se gsesc la altitudini ceva mai mici, nedepind 1100-1300 m. Versanii sunt inclinai
puternic pn la moderat cu substrate acide din roci silicioase. Speciile edificatoare sunt cele dou de Vaccinium, nsoite de ierburi precum:
Nardus stricta, Luyula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Campanulla serrata, Potentilla ternata, Anntenaria dioca,
Melampyrum saxosum, Homogyne alpina, Soldanella hungarica, Geum montanum, Melampyrum sylvaticum etc.
Parial aceste fitocenoze s-au instalat pe locul unor foste jnepeniuri. Rmie ale acestor formaiuni vegetale de maxim valoare ecologic
se mai vd pe versantul orientat spre Cavnic. Din pcate, specia edificatoare, Pinus mugo este prezent doar prin trunchiurile carbonizate,
vechi de mai multe decenii. Ca specii de amestec gsindu-se Alnus viridis, Juniperus sibirica etc.
Fgetul instalat sub creast nu ocup suprafee semnificative, constituind doar o fie relativ disjunct fa de pdurile de fag de pe cuprinsul
Munior Guti. Este bine nchegat, cu un strat arborescent asiv sub care se dezvolt un strat regenerativ din puiei de diferite vrste. Stratul
arbustiv este constituit din Daphne mezereum, Sambucus racemosus, Lonicera xylosteum, Ligustrum vulgare etc. Fiind un fget instalat pe un
sol scheletic, moderat acid stratul ierbos destul d emodest ca i nchegare este constituit din specii acidofile: Luyula luyuloides, Calamagrostis
arundinaceea, Vaccinium myrtyllus, dar i Cardamine glanduligera, Rubus hirtus, Galium odoratum Dicranum scoparium, Rhytiadelphus
triquetrum etc.
n preajma Crestei Cocoului, incluse n aria protejat sunt i habitatele praticole, pajiti edificate att de Nardus stricta, ct i de Festuca
rubra i Agrostis capillaris. Sunt pajiti tipice cu compoziie floristic relativ divers, n bun stare de conservare. O atenie sporit merit
tinoavele cuprinse pe teritoriul ariei protejate. Taul Chendroaiei, aflat chiar la baza Crestei, dar i trile de la Hoteni. Sunt edificate de
sphagnete si au o compoziie floristic foarte tipic acestor formaiuni vegetale, prezente fiind: Vaccinium ulliginosum, Drosera rotundifolia,
Scheuyeria palustris, etc.
Activitatea antropic n zona de referina este relativ restrns, manifestat n special, prin activitile turistice din zon. Acestea sunt la nivel
mediu i datorit unui management adecvat al ariei protejate, prin amplasarea de panouri, amenajarea de poteci i locuri de popas, s-a redus
mult impactul negativ. De asemenea, n poriunea de pajite se gsete o stn, dar impactul este relativ restrns, datorit numrului mic de
animale i implicarii proprietarilor n aciuni de popularizare i contientizare asupra rolului ariei protejate Cresta Cocoului n ambiana
ecologic i turistic a regiunii.
Considerm c gradul de vulnerabilitate este unul diminuat.
Rezervaia Creasta Cocoului nfiinat n anul 1954 prin Hotrrea Consiliului de Minitrii nr. 514, reconfirmat prin Hotrrea Consiliului
Judeean nr. 207 din 1977 i nr. 37 din 14.11.1994, este arie natural protejat ncadrat la categoria monumente ale naturii corespunztoare
categoriei a III-a I.U.C.N. Zona tampon a fost instaurat pe baza Hotrrii de Consiliu Local nr. 26 din 23.12.2003 al Comunei Desesti,
extinderea acesteia fiind confirmat de Hotrrea de Consiliu Local nr. 4 din 26.01.2006 al Comunei Ocna Sugatag, iar atribuirea statutului
zona de conservare speciala pentru turbaria Taurile Chendroaiei fiind confirmata de Hotrrea de Consiliu Local nr. 8 din 26.04.2006.
RO04 2.568.-Lacul Morrenilor * 0,35 Rezervaie natural
RO04 2.577.-Creasta Cocoului * 8,91 Rezervaie natural
502 B 20 - Drumuri, drumuri auto 626 C 10 0 Ski in afara pistelor
Situl ce include Rezervatia Creasta Cocosului si zona tampon care cuprinde doua zone de conservare speciala, tinovul Taurile Chendroaei si
Lacul Morarenilor se afla pe teritoriul administrativ al comunelor Desesti si Ocna Sugatag proprietate comunala.
4.6 Documentaie:
Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, n cadrul proiectului Conservarea integrat a biodiversittii prin dezvoltarea
de forme alternative generatoare de venit pentru comunittile din jurul Rezervatiei Creasta Cocoului, finantat prin Programul GEF de
Granturi Mici. Consultanti: Dr. Marian Monica Universitatea de Nord, Beres Iosif si Chis Ioan Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul
Maramuresului
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea administrrii sitului revine Asociaiei EcoLogic pe baza Conveniei de Custodie ncheiat cu Agenia de Protecie a mediului
Maramure guvernat de prevederile Ordinului 850 din 2003, privind atribuirea in custodie a ariilo
Pn n prezent nu este nici un plan de management pentru acest sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0089_104_Creasta_Cocosului_1.jpg Pop Ioan - APM-MM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0090
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Harghita Mdra
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 34' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13.373
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
882
Max.
1805
Med.
1310
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 28' 38''
RO074 Harghita 100
alpin
8310 5 B C B C Peteri n care accesul publicului este interzis
91D0 2 C C C B * Turbrii cu vegetaie forestier
4036 Leptidea morsei P C B C B
1389 Meesia longiseta V C B C B
A Salamandra salamandra A A Triturus alpestris A
F Barbus peloponnesius A F Phoxinus phoxinus A
F Salmo trutta fario A F Thymallus thymallus A
P Abies alba A P Agrostis canina P D
P Allium ursinum A P Allium victorialis P D
P Alnus glutinosa A P Campanula patula ssp. abietina C D
P Cardamine opizii P A P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Crocus vernus ssp. vernus A
P Dactylorhiza maculata P D P Daphne mezereum A
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum R D P Empetrum nigrum ssp. nigrum P D
P Epilobium nutans P D P Eriophorum vaginatum C D
P Fagus sylvatica A P Festuca airoides P D
P Gentiana asclepiadea A P Gentiana verna R D
P Huperzia selago C D P Juniperus communis A
P Juniperus communis ssp. alpina C A P Larix decidua A
P Leucanthemum waldsteinii C A P Menyanthes trifoliata R A
P Phleum alpinum ssp. alpinum C D P Phyteuma vagneri R D
P Picea abies A P Pinus mugo A
P Potentilla aurea P D P Ranunculus carpaticus P D
P Ranunculus platanifolius P D P Rubus fruticosus A
P Rubus idaeus A P Silene pusilla R D
P Soldanella hungarica ssp. major C D P Sorbus aucuparia A
P Telekia speciosa A P Vaccinium macrocarpon P D
P Vaccinium myrtillus A P Vaccinium vitis-idaea A
P Veronica fruticans V D P Viola biflora C D
R Elaphe longissima A R Vipera berus A
RO04 2.493.-Lacul Dracului + 0,11 Rezervaie natural
Situl este caracterizat printr-un relief nalt (altitudine ntre 1500-1800 m) acoperit cu vegetaie forestier de tip molidi, subordonat molidi-
fagetum. Din punct de vedere geologic face parte din lanul vulcanic neogen Climani-Gurghiu-Harghita, fiind constituit din roci andezitice
(curgeri de lav i piroclastite). Reeaua hidrografic bogat n cursuri de ap, aflueni ai rurilor Trnava Mare n partea vestic, a Mureului i
Oltului pe partea estic.
Situl cuprinde arealul cu cea mai mare densitate de specii de carnivore mari ( urs, lup, pisic slbatic, rs). Este acoperit cu pduri
compacte, care adpostesc locurile de iernare a urilor.
Factori de influen nefavorabil asupra sitului sunt exploatrile forestiere, prin tierea ras a pdurilor, braconajul i ntr-o msur mai
redus turismul neorganizat. Mai nou sporturile extreme practicate cu mainile de teren i motociclete perturb linitea acestor zone.
Aria protejat Lacul Dracului, nclus n sit este protejat conform Hotrrii Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005, i a legii nr. 5/2000.
Majoritatea suprafeelor sunt n proprietatea composesoratelor din comunele Zetea, Suseni, Cra, Dneti, Mdra, Vlhia i Cplnia.
4.6 Documentaie:
Amenajementele silvice din zon Evalurile multianuale ale efectivelor de vnat realizate de gestionarii fondurilor de vntoare, n ultimi doi
ani de APM Harghita.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
166 A - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
102 A - Cosire/Taiere
141 B + Abandonarea sistemelor pastorale 167 A - Exploatare fara replantare
171 B + Furajare stocuri de animale 221 A - Sapat dupa momeala
230 A - Vanatoare 623 A - Vehicule motorizate
622 C - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 243 A - Braconaj, otravire, capcane
710 A - Poluare fonica 604 B - Circuit (auto),trasee
602 C - Complex de ski 790 A - Schimbari provocate de oameni in sistemele
620 B 30 - Activitati sportive si recreative in aer liber 160 A 70 - Managementul forestier general
140 B 15 - Pasunatul 250 B 30 - Luare/Indepartare de flora
690 B 30 - Alte impacte determinate de turism si recreere
160 B - Managementul forestier general 230 C - Vanatoare
401 A - Urbanizare continua 608 B - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
609 B - Alte complexe sportive/de odihna 690 B - Alte impacte determinate de turism si recreere
Contract Administrare: 163/09.07.2010, Administrator:Ocolul Silvic Particular Liban-Zetea com. Zetea, str. Principala, nr.1313, jud Harghita
0266 241192 osliban@freemail.hu
Nu exist plan de management avizat de Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0090_54_Tinov_Sugo.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0091
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Herculian
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 42' 49''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12.881
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
553
Max.
1558
Med.
952
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 12' 2''
RO073 Covasna 100
9130 2,1 C C B C Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9170 0,4 D Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
9410 5,5 C C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Salicion albae)
1354 Ursus arctos 70-90 i C B C B
1355 Lutra lutra P D
Puni 10 N14 231
Situl este situat pe versantul stng al prului Cormo, n nordul localitii Baraolt din judeul Covasna. Relieful este caracteristic dealurilor
nalte, cu vi largi.Distanele mari fa de localiti, asigur linitea necesar faunei.
n situl propus exist una dintre cele mai sntoase i bine reprezentate populaii de urs, lup i rs de pe teritoriul judeului Covasna.
Habitatele forestiere au o stare de conservare bun. Speciile de vnat cerb, cprior etc, sunt de asemenea foarte bine reprezentate.
Completarea regenerrii naturale cu specii neconforme tipului de pdure, au contribuit la nmulirea arboretelor artificiale. Numrul mare de
162 C 5 - Plantare artificiala 141 C 10 - Abandonarea sistemelor pastorale
150 C 10 - Restructurarea detinerii terenului agricol
proprietari de pdure, accesibilitatea ridicat (numr mare de drumuri, ns distane mari)reprezint un pericol pentru conservarea habitatelor.
n cadrul sitului nu sunt desemnate alte tipuri de arii naturale protejate de interes naional. La est de situl Herculian la cca. 4 km se afl situl
SCI Cheile Vrghiului, la nord la cca 3 km se afl situl SCI Tinovul Luci.
Proprietar:
Composesorat Batanii Mici 1577,2;
Composesorat Biborteni589,2;
Composesorat Bradut466,6;
Composesorat Doboseni826,9;
Composesorat Filia341,7;
Composesorat Herculian2150,1;
Composesorat Sancraieni187,2;
Composesorat Santimbru267,3;
Composesorat Talisoara808,1;
Composesorat Varghis1000,9;
Paduri de stat96,7;
Persoane fizice Batani243,6;
Persoane fizice Bradut si Filia2661,8;
Persoane fizice Herculian1112,6;
Primaria Batani12,1;
Primaria Sancraieni166,2;
Primria Brdu337,8;
Total general12846.
-64% - proprietate a asociailor de proprietari
-0,7% - proprietate a statului
-31,3% - proprietate privat
-4% - proprietate a unitilor administrativ teritoriale
4.6 Documentaie:
La data completrii fiei nu au fost disponibile documentatii tiintifice. Completarea formularului s-a fcut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalurilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse n sit.
Lucrri nepublicate cu caracter oficial:
Ocolul Silvic Tlisoara - Amenajament silvic UP I Herculian
Ocolul Silvic Tlisoara - Amenajament silvic UP IV Cormos
Ocolul Silvic Tlisoara - Amenajament silvic UP V Filia
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 30/22.02.2010, Administrator:Ocolul Silvic Privat Baraolt Baraolt, str. Minerilor, nr. 11A, jud Covasna 40740649057
egyedcsaba@artelecom.net
La data completrii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). n prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Baraolt, tel. 0267-377119, ocolbaraolt@yahoo.com. n prezent planul de management este n lucru.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Baraolt, Ocolul Silvic Privat Hatod, Ocolul Silvic Tlioara.
Administratori fonduri cinegetice: Direcia Silvic Covasna.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0091_101_Urs_la_Herculian.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0092
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0134 J Munii Guti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Igni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 46' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
19.598
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
321
Max.
1297
Med.
888
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 50' 13''
RO064 Maramure 100
7110 0,1 B C B B * Turbrii active
alpin
2612 Microtus tatricus P A B B B
1758 Ligularia sibirica P D
A Bufo bufo P A A Rana temporaria P A
M Martes martes P A P Carex echinata P D
P Carex limosa P D P Carex pauciflora P D
P Empetrum nigrum ssp. nigrum P B P Gladiolus imbricatus P A
P Molinia caerulea ssp. caerulea P D P Pinus mugo P B
R Anguis fragilis P A R Vipera berus P A
Puni 3 N14 231
RO04 2.570.-Mlatina Poiana Brazilor + 0,04 Rezervaie natural
RO04 2.572.-Rezervaia Tul lui Dumitru * 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.578.-Cheile Ttarului + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.590.-Mlatina Iezerul Mare + 0,07 Rezervaie natural
J011M POIANA BRAZILOR + 0,697
940 B 20 - Catastrofe naturale 160 B 15 - Managementul forestier general
421 B - Depozitarea deseurilor menajere 422 B - Depozitarea deseurilor industriale
240 B 10 - Luare / Indepartare de fauna
167 B - Exploatare fara replantare 190 B 20 0 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
240 B 10 - Luare / Indepartare de fauna 940 B 20 - Catastrofe naturale
Turbria Tul lui Dumitru este situat pe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre V. Sturului i V. Brazilor, avnd
dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (V. Sturului). Acesta este o turbrie oligotrof care este drenat i spre est (spre V. Brazilor).
Mlatina Poiana Brazilor este amplasat ntr-o zon depresionar, craterial de pe cursul superior al Vii Brazilor. Zona craterial are
diametrul de cca 2 km i umplutura vulcanic este constituit din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) i
intruziuni polistadiale. Aceast mlatin este un fragment situat la bifurcaia a 2 mlatini extinse: mlatina mpdurit V. Brazilor Stng
(lungime 1 km, lime 100-150 m) i mlatina cu turb V. Brazilor Dreapt (lungime 1 km, lime 150-200 m). Mlatinile se dispun de-alungul
cursurilor de ap.
Situl propus cuprinde zone umede (turbrii active, mlatini) cu o mare valoare ecologic i tiinific, zone cu stncrii, puni i fnee
montane, pduri naturale de fag i pduri de molid.
Mlatina Poiana Brazilor este staiunea cea mai joas n care vegeteaz jneapnul n Romnia (970 m), interpretat ca o staiune relict, la
cca 80 km de cea mai apropiat staiune spre est, situat n mijlocul pdurii de fag.
Importante aspecte de deteriorare le constituie activitile de defriri sporadice.
n interiorul sitului au fost cuprinse arii naturale protejate desemnate prin Legea nr. 5 din 2000.
Zonele cuprinse n aceast propunere sunt att terenuri proprietate de stat, ct i proprietate privat.
4.6 Documentaie:
Proiectul One Europe More Nature documentatie privind ariile protejate: Mlatina Vltinescu, Poiana Brazilor, Tul lui Dumitru, Turile de la
Hoteni, Iezerul Mare, Tul Chendroaiei, Lacul Morrenilor, Tul Negru.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 138/30.06.2010, Administrator:Administraia Parcului Natural Munii Maramureului Vieu de Sus, str. 22 Decembrie, nr
20, jud Maramure 0262 352216, fax=0262352217 parc@muntiimaramuresului.ro
Mlatina Vlinescu i Tul lui Dumitru (arii naturale protejate) aflate n interiorul sitului propus, prezint planuri de management ntocmite de
custozi: Societatea Ecologist din Maramure, respectiv Direcia Silvic Baia Mare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0092_104_Abruptul_Mtilor_ignis.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Piatra_Sarampaului.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0092_104_Platoul_muntilor_Ignis.jpg Pop Ioan - APM-MM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0093
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Insulele Stepice ura Mic - Slimnic
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 8' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
367
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
412
Max.
564
Med.
497
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 52' 49''
RO076 Sibiu 100
6210 10 B C B B * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
6410 1 C C C C Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6510 1 C C C B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
alpin
40A0 2 C C C C * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B C B
4043 Pseudophilotes bavius P? D
4067 Echium russicum P C A C B
4091 Crambe tataria R C C C C
4068 Adenophora lilifolia P C C C C
1617 Angelica palustris P C C C C
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C C C C
P Adonis vernalis P D P Allium albidum C A
P Anacamptis pyramidalis P A P Astragalus dasyanthus P A
P Dictamnus albus R A P Glaucium flavum R A
P Iris pumila C D P Mercurialis ovata R A
P Orchis coriophora ssp. coriophora R A P Poa badensis R A
P Prunus tenella R A P Silene chlorantha R A
P Sisymbrium polymorphum R A
Puni 57 N14 231
Aspectul general al reliefului este cel al unui podi vlurit, deluros, compartimentat n fii interfluviale pe directia de scurgere a vilor, care s-
au adncit n depozitele neogene i cuaternare. Prezena insulelor de step n aceast regiune se poate explica prin anumite particulariti ale
climei i reliefului. Astfel, temperatura medie anual este njur de +9C (dar pe versanii nsorii ea este mult mai mare, apreciat la peste
+10C), iar precipitaiile medii anuale n jur de 650 mm. Factorul determinant al repartiiei asociaiilor de plante l constituie ns umiditatea
solului, care este determinat la rndul ei de nclinaia pantelor, condiiile de insolaie i de micarea aerului. Astfel, sub aciunea acestor
ageni umiditatea cea mai mic este pe pantele de sud i sud-vest ale dealurilor, care prin nclinaia lor sunt expuse toat ziua radiaiei solare,
care vara cad perpendicular pe suprafaa solului, nclzindu-le puternic, iar vnturile predominante bat tot din sud, mai ales primvara, topind
devreme zpada i uscnd pantele expuse. Din aceste considerente pantele de sud i sud-vest ale dealurilor supuse conservrii n cadrul
reelei Natura 2000 prezint cel mai mare interes biogeografic, fiind locul de staionare al speciilor xeroterme i xerofile. (Drgulescu, C.,
Bude, M.C., 1999 Dinamica vegetaiei din rezervaia Dealul Zakel (jud. Sibiu), Acta oecologica, vol. VI, nr. 1-2).
Situl \"ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\" este desemnat pentru protejarea a patru specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei
Habitate, i anume:
1. Adenophora lilifolia,
2. Angelica palustris,
3. Crambe tataria,
4. Iris aphylla ssp. hungarica.
De asemenea, pajitile din poligoanele sitului, gzduiesc habitate din Anexa II a Directivei Habitate, precum:
- 40A0* Tufriuri subcontinentale peri-panonice
- 6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia)
- 6240* Pajiti stepice subpanonice
- 6430 Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la cmpie pn n etajele montan i alpin
- 6410 Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae)
- 6440 Pajiti aluviale din Cnidion dubii
- 6510 Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
Printre vulnerabilitile din acest sit remarcm:
- suprapunatul
- eroziunea solului
- alunecrile de teren
Situl este direct ameninat n viitorul imediat apropiat de extinderea construciilor de factur industrial mai ales, fiind situat n vecintatea
municipiului Sibiu.
Acest sit nu conine zone aflate sub regim de protecie legal. Ins n preajma unui poligon (la nord de ura Mare) se afl un alt sit N2000 i
anume: Insulele stepice de la Slimnic (Jud. Sibiu).
Terenurile sitului \"Podisul Secaselor\" sunt att n proprietate particular, ct i n proprietate comunal.
4.6 Documentaie:
Drgulescu C. 2005. Errata la Cormoflora judetului Sibiu, 2003, Edit. Pelecanus, Braov (comunicare personal).
Drgulescu C. & colab. 2004. Uncertain species in the cormoflora from Sibiu county. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 13-19.
Drgulescu C. 2003. Cormoflora judetului Sibiu. Schneider-Binder, E. (1978) - Zur Okologie und Zonologie des Riesenwegerichs (Plantago
maxima Juss. ) - Muzeul Bruckenthal, Studii si Comunicari seria Stiintele Naturii 22: 137-172.Edit. Pelecanus, Braov: 1-533 + 7 tab. + 15 fig.
+ o plan.
Drgulescu C. 1986. Molinietele cu Peucedanum rochelianum Heuff. n sudul Transilvaniei. Bucureti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget.,
38(1): 28-37.
Drgulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegetatiei mprejurimilor comunei Puca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.698.-Dealul Zackel * 1,92 Rezervaie natural
102 C 20 + Cosire/Taiere 140 C 100 0 Pasunatul
165 B 2 + Indepartarea latarisului 162 A + Plantare artificiala
943 B 2 - Alunecarile de teren 140 B 30 - Pasunatul
102 A 50 + Cosire/Taiere
100 C 5 0 Cultivare 100 C 0 Cultivare
102 C 25 + Cosire/Taiere 102 C 0 Cosire/Taiere
110 C 0 Utilizarea pesticidelor 120 C 0 Fertilizarea
140 A 70 - Pasunatul 140 C 0 Pasunatul
150 C 0 Restructurarea detinerii terenului agricol 162 B + Plantare artificiala
943 B - Alunecarile de teren
Contract Administrare: 31/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\".
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0094
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 35' 55''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
382
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
7
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 43 48' 49''
1110 39 A B A A Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1170 60 B B A A Recifi
1140 1 B C B C Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
F Gobius cobitis P C F Mesogobius batrachocephalus P C
F Pomatoschistus minutus P C F Proterorhinus marmoratus P C
I Diogenes pugilator C C I Eriphia verrucosa C C
I Paphia aurea P A I Solen marginatus R C
P Ceramium rubrum C A P Cladophora vagabunda C A
P Cystoseira sp. P C P Zostera marina P C
Situl ROSCI 0094 de la Mangalia, dei are o suprafa redus, conine cea mai mare diversitate de habitate i specii marine din Romnia, iar
starea de conservare a acestora este cea mai bun din Romnia.
n prezent situl ROSCI 0094 de la Mangalia este singurul loc din Romnia unde mai supravieuite iarba de mare Zostera noltii. Golfuleele de
pe plaja Mangalia conin 78% din habitatul cu Zostera existent n Romnia, restul de 22% gsindu-se tot n interiorul sitului, ntr-un alt golfule
situat pe digul de nord al Portului Mangalia.
Iarba de mare Zostera triete la adncimi mici, ntre 0.5 i 2m, i n prezent nu este afectat de activitatea turistic modest desfurat pe
plaja Mangalia. De asemenea, situl conine cea mai mare parte (90%) a populaiei algi perene Cystoseira barbata din Romnia. Fia de
nisip mediolitoral de la rm aparine habitatului 1140, care atinge i el o foarte bun stare de conservare.
Lucrrile proiectate de refacere a digurilor i de construcie de plaje artificiale n zona Mangalia constituie o ameninare fatal att pentru
supravieuirea ierbii de mare Zostera, ct i pentru majoritatea habitatelor Natura 2000 prezente n sit.
200 C 1 - Acvacultura : pete i scoici
220 C - Pescuit sportiv 244 C 5 - Alte forme de luare(extragere)
530 C - Imbunatatirea accesului la zona 621 C - Sporturi nautice
870 A 10 - Diguri, indiguiri, plje artificiale 871 A 10 - Lucrari de protectie, costiera sau marina
244 B 5 - Alte forme de luare(extragere) 401 C - Urbanizare continua
421 B 5 - Depozitarea deseurilor menajere 520 B 10 - Navigatie
620 C - Activitati sportive si recreative in aer liber 701 C - Poluarea apei
Proprietate de stat public.
4.6 Documentaie:
MICU D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania.
EU publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Nit V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., NITA V., 2007. Romanian Marine Habitats of European Interest. Punct Ochit Publishers, Constanta,
32pp. ISBN 978-973-88566-1-5.
EUCC - THE COASTAL UNION, 2008. The development of an indicative, ecologically coherent network of sub-tidal Marine Protected Areas
(MPAs) in Bulgaria and Romania. Final report BBI Project 2006/031ZAHARIA T., BANICA G., ALEXANDROV L., MICU D., 2005
Implementation of the European Legislation Regarding the Protected Areas on the Romanian Littoral, Scientific reunion of the special program
of the Alexander von Humbold Foundation concerning the reconstruction of the Southern Eastern Europe, Timisoara, Romania: 79 82; ISBN
973-625-204-3 DUMONT H. J. (Ed.), 1999. Black Sea Red Data Book. Published by the United Nations Office for Project Services, 413 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n administrarea Directiei Apelor Dodrogea Litoral.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0095
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : La Srtura
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 21' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
293
Max.
304
Med.
297
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 11' 18''
4030 Colias myrmidone R D
1074 Eriogaster catax R D
4028 Catopta thrips R D
A Rana ridibunda C I Isotomiella minor P D
I Mantis religiosa RC D I Mesaphorura yosii A
P Achillea millefolium P A P Armeria maritima A
P Aster linosyris P D P Aster tripolium D
P Atriplex patula P D P Elymus repens P D
P Inula britannica P D P Juncus bufonius P D
P Limonium gmelinii P D P Plantago major ssp. intermedia P D
P Polygonum aviculare C D P Salicornia europaea D
P Scorzonera cana P D P Silene furcata P D
P Suaeda maritima P D R Natrix natrix C
R Natrix tessellata C
Puni 6 N14 231
Obiectul ocrotirii l constituie specia Armeria maritima Willd., plant balticcentral european, fiind una din puinele locaii din Romnia unde se
gsete. Habitatul format de aceast specie este considerat un habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Aceast arie protejat a fost
propus pentru habitatul prioritar 1530*: Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice.
RO04 2.208.-La Srtur * 96,02 Rezervaie natural
140 A 100 - Pasunatul 110 A 100 - Utilizarea pesticidelor
120 A 100 - Fertilizarea
120 A 100 - Fertilizarea 140 A 100 - Pasunatul
Acest sit reprezinta cea mai bine conservata zona saraturata din judetul Bistrita Nasaud. Zona cunoscuta de localnici sub denumirea de La
Saratura este inundata puternic primavara avand un pronuntat caracter mlastinos in aceasta perioada. Vegetatia este saraca reprezentata in
principal de specii halofile mentionate cu motivul D la rubrica alte specii importante deoarece caracterizeaza habitatul. Exista daua izvoare cu
apa sarata din care unul este amenajat si utilizat de localnici pentru prelucrarea branzeturilor sarate. Habitatul caracteristic este de pajiste
saraturata continentala reprezentat de asociatia Salicornietum prostatae Soo.
In prezent situl este bine conservat 29% este protejat si imprejmuit iar restul se gaseste momentan doar sub presiunea pasunatului.
Presiunea realizata de aceasta activitate nu este foarte mare deoarece in zona sitului animalele nu pasc ci utilizeaza zona ca zona de trecere
spre locurile de pasunat.
Localnicii au fost informati despre necesitatea protejarii acestei zone si au participat chiar in calitate de voluntari la actiunea de ingradire a
zonei protejate.
A fost declarat arie protejat de interes naional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional -
Seciunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 5 ha.
Situl este 100%(Proprietate Comunal) proprietatea Consiliului Local intereag.
4.6 Documentaie:
1)Ioan Chintuan, 2000: Bistrita-Nsud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
A.P.M. Bistria Nsud, Str.Parcului,nr.20,biolog Gabriel Petra
A.P.M. Bistria Nsud, Str.Parcului,nr.20,biolog Alina teopan
Nu este elaborat Plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0095_47_Armeria_maritima_Wild_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Pajisti_saraturate_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Precipitare_sare_la_suprafata_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0095_47_Vedere_de_ansamblu_La_Saratura.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0096
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Blbitoarea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 6' 19''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
864
Max.
886
Med.
835
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 23' 20''
RO036 Prahova 100
7110 54 A C B B * Turbrii active
6410 20 C C B B Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
1393 Drepanocladus vernicosus P C B C B
A Rana temporaria RC A A Triturus vulgaris P A
I Pardosa amentata RC D I Pirata hygrophilus RC D
I Tetragnatha montana RC D I Trochosa terricola RC D
P Carex diandra C A P Cephalanthera rubra P A
P Corallorhiza trifida P A P Drosera rotundifolia RC A
P Eriophorum gracile RC A P Menyanthes trifoliata RC A
P Salvinia natans P A P Scheuchzeria palustris R A
R Lacerta vivipara P C R Natrix tessellata P A
Situl apartine ecoregiunii Carpatilor Orientali, fiind o turbarie acida cu Sphagnum. Este o turbarie inalta tipica, avand localizarea cea mai
sudica din Europa potrivit prof. Constantin Parvu (Carpatii de Curbura,partea de SE a Muntilor Tataru, 875 m altitudine, zona de intersectie a
paralelei 45gr27min.12sec.N cu meridianul 26gr.6min.5sec.E). Este amplasata pe raza comunei Batrani,la 3 km de confluenta paraului
Balbaitoarea cu Basca fara Cale. Suprafata totala a sitului este de 2,6 ha din care 1,4 ha reprezinta mlastina propriu-zisa iar 1,2 ha reprezinta
versanti acoperiti de pajiste subalpina si padure. Suprafata mlastinei de 13850 mp si volumul de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente
morfometrice inedite, iesind in evidenta aspectul evolutiv de lunga durata al mlastinei. Cuveta mlastinei este de versant si s-a format datorita
unei alunecari de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic si vizibil fiind rapa de desprindere cu o inclinatie de cca 70 gr.
Deosebit de interesant este faptul ca ,desi are o suprafata mica fata de alte situri similare,Balbaitoarea prezinta o adancime maxima in stratul
de turba de 14,2 m si in ochiul central de apa de 12,5 m. Mlastina este situata la altitudine relativ mica dar cu un microclimat de versant si de
vale specific ceea ce a permis formarea unui sfagnet foarte interesant prin structura sa ecolimnologica. 54 % din suprafata este acoperita cu
vegetatie de turbarie ce inainteaza concentric micsorand an de an suprafata de apa.Aici exista 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care
unul este prioritar. Se intalneste o sp.de mamifer si 2 sp.amfibieni/reptile din anexele DH.
950 A 70 0 Evolutie biocenotica 171 A 30 - Furajare stocuri de animale
160 A 10 - Managementul forestier general 180 B 1 - Incendiere
951 A 20 0 Uscare /acumularea de material organic 140 A 30 - Pasunatul
140 A 40 - Pasunatul 160 B 20 - Managementul forestier general
171 A 40 - Furajare stocuri de animale 622 B 20 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
Este primul sit cu ecosistem de tip turbarie asupra caruia s-au facut studii de evaluare a productiei primare a plantelor macrofite atat la noi in
tara cat si in strainatate,urmarindu-se astfel evolutia fitocenozelor de care este legata colmatarea organica si depunerea de turba.
In cadrul cercetarilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru tara noastra, dintre care 23 taxoni apartin florei algologice iar 13 taxoni apartin faunei
de nevertebrate; a fost citata pentru a doua oara in tara specia de chironomid Lauterborniella agryloides; s-a reusit punerea in evidenta a
genului Lepposmitie ( Chironomidae ), gen citat pentru prima data in tara noastra.Planctonul mlastinii include 83 specii de alge si 117 specii
de nevertebrate. Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera rotundifolia si Carex diandra si inca 5 specii
aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate 60 specii de briofite intre care speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative (Sphagnum
centrale, S.fallax, S.fuscum, S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre, S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde si 4 specii de testacee
sfagnicole foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie mentionat ca situl face parte dintr-un areal mai
mare de raspandire a ursului brun, fiind frecvent vizitat de aceasta specie.
Accesul spre mlastina dinspre localitatile cele mai apropiate este dificil, pe drum forestier,motiv pentru care se poate considera ca situl este
oarecum protejat prin insasi amplasarea sa (zona montana ).Din pacate in zona se practica intens activitati pastorale, iar pozitionarea
mlastinii in apropierea drumului forestier si existenta pajistii o face accesibila oricarui trecator si turmelor de oi si vite.
Intr-o perioada anterioara construirii drumului forestier din vecinatate, nivelul mlastinei era mai ridicat cu cativa zeci de cm si a scazut datorita
unei scurgeri facuta de constructor.Marturie stau radacinile copacilor din cuveta care se afla partial deasupra nivelului actual al apei. De
curand, in urma unei discutii intamplatoare cu reprezentantii silvici din zona, a reiesit ca acestia intentionau sa efectueze taieri in zona
sitului,dovada ca aceasta zona, teoretic retrasa, este de fapt expusa impactului negativ al mai multor tipuri de activitati umane.
Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de
ICAS in anul 1991.
Terenul este in proprietate privata in procent de aproape 100 %. Proprietarii detin suprafete mai mici de 0,5 ha si, din cauza inaccesibilitatii
sitului, nu pot valorifica terenul decat pentru fan pe care il vand ciobanilor.
4.6 Documentaie:
1.Studiu asupra vegetatiei mlastinii Balbaitoarea publicat in limba germana, in anul 1978,la Viena, de prof.Constantin Parvu.
2.Cercetari hidrochimice asupra mlastinilor Balbaitoarea, Stegardin si Faget publicate in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului
Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1979, de Ileana Hurghisiu si Constantin Parvu.
3.Flora si Fauna mlastinii Balbaitoarea-problema ocrotirii ei, publicata in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de
St.Naturii Prahova, in anul 1995, de prof. Constantin Parvu
6.G.Dihoru - Briofite din mlastina Balbaitoarea - Seria biologie vegetala,t.36,nr.2-Bucuresti 1984
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Zona este pe raza comunei Batrani(tel.421378), proprietarii terenului fiind urmatorii:Mirica Nicolae, Miru C.Constantin,Panait Gh.,Mazgoi C-tin,
Ceapa Ddumitru,Cojocaru Nicolae, Mazgoi Ana, Mirica D.Gh.,Predicioiu Ion, Mirica I.Gh., Stepan
Pana in prezent Lacul Balbaitoarea nu beneficiaza de un plan de management in ideea conservarii habitatelor si speciilor.Are statut de
rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul
1991.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_0302.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Lac_Balbaitoarea_P1010006.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_ochiul_central_de_apa_si_pajiste_cu_muschi_Sphagnum_P1010007.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Ochi_periferic_de_apa_0328.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_ochi_periferic_de_apa_cu_vegetatie_specifica_0334.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_pajiste_cu_pernite_de_Sphagnum,Politrichum_si_Drosera_0350.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0096_102_Pernita_de_Sphagnum_cu_Drosera_rotundifolia_P1010020.jpg Anea Nicolae - APM-PH
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0097
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0088 J Munii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Negru
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 29' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
101
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1123
Max.
1514
Med.
1349
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 50' 43''
RO026 Vrancea 100
7110 15 A C A B * Turbrii active
7140 10 B C A B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
1361 Lynx lynx P 1-2 i C A C C
1166 Triturus cristatus C C A C C
2001 Triturus montandoni P C A C C
1088 Cerambyx cerdo P C B C C
M Cervus elaphus 5-20 i A M Felis silvestris 2-10 i A
M Sus scrofa 5-25 i A P Agrostis canina P A
P Andromeda polifolia P A P Cardamine amara P A
P Carex chordorrhiza P A P Carex curta A
P Carex dacica P A P Carex rostrata P A
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum vaginatum P A
P Menyanthes trifoliata P A P Pedicularis palustris P A
P Potentilla palustris P A P Sphagnum angustifolium P A
P Stellaria palustris P A
RO04 2.813.-Rezervaia natural Lacul Negru * 92,49 Rezervaie natural
RO05 V.7.-Putna - Vrancea * 0,79 Parc natural
Cu o suprafa total de 88,1 ha, situl propus face parte din Reeaua ecologic local de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea. Cu
o suprafa extins n baza studiului de fundamentare stiintific intocmit in cadrul Proiectului Msuri active de management pentru aria
protejat Lacul Negru, finantat de Fundaia pentru Parteneriat, acest sit adapostete pe lnga cele 8 tipuri de habitate de interes comunitar
(din care unul prioritar), populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protecie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i face parte din Zona de securitate pentru carnivore mari Condratu.
Punctul central al acestei arii protejate l constituie Lacul Negru remarcabil prin turbria activ care-i acopera jumatate din luciul de ap.
Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafa de cca. 1 ha si o adncime maxima de 7,5 m. Habitatele specifice turbriilor montane
alpine confer unicitate acestui sit si adapostesc elemente de flor si faun, deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes
comunitar.
habitate forestiere compacte, protejarea i meninerea integralitii a 8 habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se nscrie n procesul de organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spaiului carpatic de curbur, reprezentat aici de domeniul fliului.
Deasemenea foarte important este faptul c n acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), plamna (Menyanhtes trifoliata), bumbcrta (Eriophorum vaginatum), tritonul de
munte (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra).
Impactul antropic este foarte redus datorit accesibilitii foarte dificile a terenului, lipsei de drumuri forestiere, precum i a msurilor de
prevenire a exploatrii de parchete n zon, urmare a instituirii regimului de protecie ca rezervatie natural.
Vtmri sporadice asupra turbriei s-au produs prin recoltarea rizomilor de Menyanthes trifoliata (Plmn) de ctre localnicii din savele de
munte ale bayinului Nruja, care le atribuie, n mod neconfirmat tiinific, proprieti terapeutice n afectiuni pulmonare.
Utilizarea terenurilor este dominat de activitile legate de fondul forestier i de creterea animalelor. Pajitile secundare sunt
exploatate de ctre localnici, suprafaa punabil fiind ins prea mic n comparaie cu numrul de animale. Practicile de cretere a
animalelor produc deseori conflicte om-carnivore mari. Creterea n semilibertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de
hran pentru carnivore, sunt cauzele primordiale pentru intensificarea imaginii negative a carnivorelor mari.
finanat de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorelor mari din
judeul Vrancea, in cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Cu o suprafa extins prin Hotararea de Guvern 2151/2004, rezervaia natural Lacul Negru a fost infiinat prin Legea nr.5/2000, in urma
propunerilor facute de catre Agentia de Protectie a Mediului Vrancea.
Suprafaa sitului propus se afl in proprietatea Obtii Viioara (sat component al comunei Vidra).
4.6 Documentaie:
1 ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
2 LEANDRU,V. -1995- Contributii la cunoasterea florei din bazinul superior si mijlociu al rului Putna
3. documentatie tiintific pentru propunere de extindere a rezervatiei naturale Lacul Negru -judetul Vrancea , A.P.M. Vrancea, Focani,
2004
4. Nicolae Donit, Aurel Popescu, Mihaela Puca- Constantinescu, Simona Mihilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic, Bucuresti- 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
952 B 30 0 Eutrofizarea
140 B 50 - Pasunatul 160 A 100 0 Managementul forestier general
167 B 20 - Exploatare fara replantare 230 C 100 - Vanatoare
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
arie protejata atribuita in custodie prin convenia nr.3/24.08.2004, Asociatiei Obstilor Vrancene - Ocolul Silvic Naruja.
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.
In present, pentru situl propus, exist un plan de management unitar, elaborat de ctre custodele rezervaiei naturale (AOV- Ocolul silvic
Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170:ntrirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din judeul
Vrancea, finanat de Comisia European, Agenia de Protecie a Mediului are obligaia elaborrii planurilor de management pentru toate ariile
protejate incluse in reeaua local de protecie a carnivorelor mari si n reeaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de catre autoritile publice locale i judeene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor
mari din judeul Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafaa sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0097_68_drosera_rotundifolia,_Lacul_Negru.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0097_68_Lacul___Negru.jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0097_68_ursus_arctos.jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0098
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Peea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 58' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
49
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
133
Max.
167
Med.
147
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 0' 38''
RO061 Bihor 100
31A0 90 A A B B * Ape termale din transilvania acoperite de lotus (dree)
1149 Cobitis taenia C D
1146 Sabanejewia aurata C C B C B
1032 Unio crassus C B B C B
4057 Chilostoma banaticum C B B A B
A Hyla arborea P A A Pelobates fuscus P A
A Triturus vulgaris P A F Scardinius racovitzai C B
I Mesovelia thermalis C B M Cricetus cricetus P A
P Nymphaea lotus var. thermalis C B P Ranunculus aquatilis P C
R Natrix natrix P A R Natrix tessellata P A
R Vipera berus P A
Puni 12 N14 231
RO04 2.177.-Paraul Petea * 16,17 Rezervaie natural
830 A 0,1 - Canalizarea 241 A 5 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
830 A 0,1 - Canalizarea
Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturat, reprezentnd singurul ecosistem termal natural din Romnia.- Nufrul termal Nymphaea
lotus L. Var. Thermalis, reprezint unicul caz n care o specie de plant tropical triete spontan ntr-o clim temperat. Melanopsis parreysii
Muhlfeld specie relict endemic de melc Scardinius erythrophtalmus racovitzai roioara, specie endemic de peste.
Situl reprezinta singurul loc din Romania unde exista, in mod natural, tipul de habitat prioritar 31A0.
Factori poteniali de degradare a parametrilor fixico - chimici ai biotopului: - exploatarea zcmntului de ape geotermal;intervenii antropice
neautorizate; recoltare ilegal / accidental de plante i de animale din rezervaie;
2.177 Prul Peea - ICM nr.1149-/ 1932 , HCJ Bihor nr. 19/1995 i Legea nr.5/2000.
proprietate de stat 100%, este atribuit n custodie Muzeului rii Criurilor.
4.6 Documentaie:
Coldea GH., Lacul si Prul Petea - Elaborarea msurilor de protectie, aplicarea si urmrirea eficientei lor pentru nufr termal de la Petea -
Bihor, n vederea redresrii populatiei si conservrii speciei. Res. Rap., Institute of Biological Researches, Cluj, 1993. Pana M.I., 1978,
Cteva aspecte asupra dinamicii unor grupe de animale acvatice colectate la lumina artificial, Nymphaea VI, Oradea, p. 607 - 643. Pana
M.I., 1991, Informatii cuprinse n revista Familia ser. I - a (1965 - 1966) privind rezervatia natural de la Bile 1 Mai, Nymphaea XXI, Oradea,
p. 169 - 171. Olteanu Cosma C., 1977, Biologia nufrului termal Nymphaea lotus L. var. Thermalis (D.C.) Tuzs., de la Bile 1 Mai - Oradea,
Nymphaea V, Oradea, p. 365 - 380. Pana M.I., 1977, Fauna de Bombinae (Insecta, Hymenoptera) din mprejurimile Oradei, Nymphaea V,
Oradea, p. 411 - 415. oldea V., 2003, Petea si nufrul termal, Editura Universittii din Oradea. Olteanu Cosma C., 1991, Nufrul termal de la
Bile 1 Mai Oradea solicit ocrotire, Nymphaea IV. Morossy A, 1999, Unele obseravtii asupra fenimenelor de colmatare si eutrofizare a
rezervatiei naturale Prul Petea, Nymphaea XXVII, Oradea, p. 139 - 144. Feider Z., Grossu Al.V., Gyurko St., Pop V., 1967, Zoologia
vertebratelor, Editura Didactic si pedagogic, Bucuresti.Covaciu - Marcov S., Ghira I., Ardeleanu A., Cogalniceanu D., 2003, Studies on the
influence of termal water from Western Romania upon Amphibians, Biota 4/1-2, p. 9 - 20. Covaciu - Marcov S., 1999, Contributii la studiul
herpetofaunei pdurii Dealul Somleului, Analele Universitatii din Oradea, Fasc. Biologie, Tom VI, p. 175 - 190. Covaciu - Marcov S., Ghira I.,
Marton V., 2000, Contributii la studiul herpetofaunei din zona Oradea, Nymphaea. Folia naturae Bihariae, XXVIII, Oradea, p. 143 - 158.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 192/15.07.2010, Administrator:Muzeul rii Criurilor Oradea, Bd. Dacia, nr 1-3, jud. Bihor 0259 412724, 0259412725,
fax=0259479918 contact@mtariicrisurilor.ro
Planurile de management sunt n curs de perfectare de ctre custode legal: Muzeul rii Criurilor
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0098_47_Lacul_Petea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0098_47_Nymphaea_lotus_var.thermalis.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0099
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0104 J Bazinul Fizeului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul tiucilor - Sic - Puini - Bonida
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 55' 30''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.798
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
276
Max.
525
Med.
362
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 56' 30''
RO063 Cluj 100
91H0 7 A B B B * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
91I0 10 B C B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
6240 30 A C B B * Pajiti stepice subpanonice
alpin
6510 18 A C B A Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1188 Bombina bombina P C A C B
1193 Bombina variegata P C A B B
4011 Bolbelasmus unicornis R A B C B
1083 Lucanus cervus P C A C B
4067 Echium russicum P C B C C
4091 Crambe tataria R C A B A
4087 Serratula lycopifolia R C C A A
A Bufo bufo C D A Rana dalmatina C D
P Acer tataricum P D P Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A
P Cephalaria radiata >50 i A P Hierochloe australis P D
P Iris graminea C A P Lathyrus pannonicus P A
P Oxytropis pilosa P D P Prunus tenella C A
P Stipa lessingiana P D P Stipa tirsa P D
P Thymus glabrescens P D P Thymus pulegioides P D
R Anguis fragilis C D R Lacerta viridis C D
Puni 21 N14 231
Situl este alctuit din dou pri, pe partea stng tehnica a cursului de ap Valea Srat, fiind alcatuit din subparcelele silvice 34, 35A, 36A si
37 din unitatea de productie II din cadrul Ocolului silvic Gherla. Partea dinspre lac a sitului este reprezentat de habitatul prioritar n proporie
de aproximativ 85 %, spre culme ntlnindu-se foarte mult gorun, exemplarele de stejar pufos fiind foarte rare. Suprafata mentionata la
categoria Paduri de conifere reprezinta o plantatie de pin negru (Pinus nigra) executata in subparcela silvica 37.
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin:
- diversitatea mare de varste si dimensiuni;
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (mai ales tendina de extindere a stejarului pufos n partea din aval in arboretul de pin
negru din subparcela 37);
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Euphorbia cyparissias,
Cynanchum vincetoxicum, Asparagus officinalis, Gallium sp., Brachipodium sylvaticum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: cer (Quercus cerris), gorun (Quercus petraea),
jugastru (Acer campestre), sorb (Sorbus torminalis), cires pasaresc (Prunus avium), artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus
piraster), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), calin (Viburnum
lantana) etc.Situl cuprinde ecosisteme de pajiti i tufriuri stepice din aceast regiune vestic a Cmpiei Transilvaniei, unde se afl al doilea
areal mare cu populaii ale subspeciei strict endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Alturi de aceasta aici gsim una din cele
dou populaii din UE ale speciei extrem de rare Centaurea ruthenica aflate aici la limita extinciei, speciile Bulbocodium versicolor, Serratula
wolffii, Serratula lycopifolia, Iris pontica (aici se afl cea mai mare populaie a acestei specii care n UE se afl doar n Transilvania) toate
ameninate cu extincia n Romnia i UE.
Situl prezint un grad de accesibilitate foarte mare, fiind strbtut de o serie de drumuri de pmnt. Astfel accesul se poate face att pe
culme, dinspre localitatea Sclaia, ct i pe la baza sitului, prin mai multe locuri. Nu s-au constatat taieri ilegale. Situl este inclus intr-un
masiv forestier extins si nu este supus presiunilor antropice.Creterea intensitii punatului cu ovine este principala ameninare la adresa
acestui sit, pe toat suprafaa.
Pe arealul ce l ocup acest sit, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes judeean sau naional.
Padurea este in intregime retrocedata si este proprietate a comunei Sic.
4.6 Documentaie:
1. Bdru, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, n flora Cmpei Transilvanei. Studia
Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. Bdru, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. Bdru, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe-Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
4. Bdru Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
5.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5-
6):310-387.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.332.-Lacul Stiucilor * 6,74 Rezervaie natural
RO04 2.333.-Valea Legiilor * 2,71 Rezervaie natural
RO04 2.334.-Stufarisurile de la Sic I * 12,11 Rezervaie natural
J043CJ TAGA * 9 J043CJ CATINA - GEACA * 0,294
J043CJ CATINA - GEACA * 0,294 J043CJ CATINA - GEACA * 0,294
160 A 100 + Managementul forestier general 230 C 100 0 Vanatoare
501 C 2 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 100 B 10 - Cultivare
141 A 30 - Abandonarea sistemelor pastorale 320 C 2 - Mine
140 B 30 0 Pasunatul 140 C 0 Pasunatul
502 B 0 Drumuri, drumuri auto
- Regia Naional a Pdurilor, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Gherla; - propietate comunal- administraia public local a Comunei Sic.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0099_95_Lacul_Stiucilor_-_Sacalaia1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Padurea_de_Stejar_pufos_Sacalaia1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Quercus_pubescens.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0099_95_Stufarisurile_de_la_Sic1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0100
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Frgu - Glodeni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 33' 30''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
230
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
338
Max.
381
Med.
351
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 42' 34''
RO075 Mure 100
3160 80 A C B B Lacuri distrofice i iazuri
A Rana arvalis C C P Brassica elongata ssp. elongata C C
P Epilobium palustre C C P Galium rivale C C
P Geranium palustre C C P Lathyrus palustris C C
P Oenanthe aquatica C C P Oenanthe silaifolia C C
P Rorippa amphibia C C P Salix rosmarinifolia C C
P Senecio paludosus C C P Sonchus palustris C C
P Thelypteris palustris C C P Triglochin palustris C C
R Natrix natrix P C R Natrix tessellata C C
Ruri, lacuri 96 N06 511, 512
Clase de habitat (pondere n %)
Ape dulci continentale (stttoare, curgtoare) 90%
Mlatini (vegetaie de centur), smrcuri, turbrii 9%
Pajiti uscate, stepe 1%
Alte caracteristici ale sitului: Asociaia de plaur cu Sphagnum i Dryopteris thelypteris
Zona este de interes consevativ datorit bunei reprezentativiti att sub aspect calitativ ct i cantitativ a habitatului i speciilor de flor i
faun specifice ecosistemului de tipul blilor de cmpie i ocrotite prin legea naional i Directivele U.E.
Presiunea antropic se manifest n special n zona malurilor i n apropierea acestora, iar principalele activiti ce introduc disfuncionaliti
ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barc, ptrunderea autoturismelor n spaiile neamenajate n acest sens. Datorit
afluxului mare de pescari msurile de salubrizare la sfrit de sptmn sunt ineficiente, n imediata apropiere a luciului de ap meninndu-
RO03 14,67 Categoria III IUCN
RO03 2.631.-Lacul Frgu * 14,67 Monument al naturii
J044MS FARAGAU - GLODENI * ###### J044MS FARAGAU - GLODENI * ######
200 C 5 0 Acvacultura : pete i scoici 608 C - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
220 B 10 - Pescuit sportiv
100 C 0 Cultivare 502 C - Drumuri, drumuri auto
se uneori deeuri menajere, att sub form dispersat ct i sub forma unor depozite neamenajate. De asemenea, datorit punatului din
zon, malurile sunt afectate prin ptrunderea bovinelor n ap.
Dezvoltarea agro-turismului ca o actual tendin fr o strategie bazat pe principiul dezvoltrii durabile poate periclita n viitor n
mod semnificativ regiunea.
Mai multe studii recomand instituirea ariei protejate n aceast zon i n special cele ale Kohl Istvan, D. Cernei, Sarkany Kiss i Szombath
Z.
De asemenea Academia Romn Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii prin persoana d-lui Dr. Dan Munteanu a sugerat
Ageniei pentru Protecia Mediului Mure (adresa 456/CJ/20.01.2005) ntocmirea unei documentaii n vederea declarrii unei SPA n zona
Frgu.
Privat 100%
4.6 Documentaie:
Kohl St, Konya A., Sarkany-Kiss E., Szombath Z., 1988, Studiul complexal lacului Frgu, extras Conferinta III-a de ecologie Arad, coord.
Godeanu St,.
Kohl St., 1998, Psrile Lacului Frgu, Manuscris
Cernei D , Caracterizarea ecologic a lacului Frgu-rezervatie natural tez de doctorat
Cernei D , Zona umed Frgu-Glodeni i rolul ei n reconstructia ecologic a rezervatiei
Cernei, D., 2000, Rapoarte de inspectie, APM Mure
Dan Munteanu, 2005, Observatii la ornitofauna de la Lacul Frgu, Manuscris
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei n Romnia a retelei europene Natura 2000,
INCDD Tulcea -Trk Zsolt
R. Clinescu, 1969 , Biogeografia Romniei, Ed. tiintific, Bucureti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
S.C. Zau de Campie in curs de privatizare raspunde de aria protejata Lacul Faragau
Planul de management al ariei protejate lacul Faragau este in curs de elaborare, dar va fi finalizat de firma care in urma privatizarii ii revine
proprietatea lacurilor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0100_47_Lacul_Faragau_(1).jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0101
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Larion
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 2' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.023
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
731
Max.
1237
Med.
955
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 21' 5''
RO015 Suceava 28
91D0 1 A B A A * Turbrii cu vegetaie forestier
1354 Ursus arctos P P C B C B
P Andromeda polifolia <3500 i B P Corallorhiza trifida C
P Drosera rotundifolia <500 i B P Epipogium aphyllum C
P Eriophorum vaginatum P C P Plagiomnium affine C
P Saxifraga cuneifolia P C P Vaccinium myrtillus P C
Puni 2 N14 231
Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in apropierea Garii Gradinita si include subparcelele silvice 84A, B, 85A, B, C, D, 86A, B, C, D, E,
87A, B, C, D, E din unitatea de productie I Tesna (Ocolul silvic Tesna editia 2000). Tinoavele sunt incojurate de paduri de molid cu structuri
complexe, neregulate cu exces de umiditate in sol. Sunt prezente rare exemplare de cires, brad si fag. Pe vaile umede apar aninul alb,
mesteacanul si plopul tremurator. Situl este despartit in doua datorita drumului judetean 172D care il traverseaza. Intrucat pentru acest drum
s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil) s-a exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza lui.
Tinoavele se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita.
Situl se afl ntr-o stare de conservare relativ bun, are o suprafa cu strat de turb mare ceea ce i asigur stabilitatea n cazul fragmentrii.
Prezint o important populaie de Drosersa rotundifolia apoximativ 500 de exemplare cantonate ntr-o suprafaa de aproximativ 1 ha. Speciile
principale de arbori in sunt pinul silvestru, molidul si mesteacanul pufos (exista portiuni cu compozitie pura de pin silvestru cat si portiuni unde
160 A 100 + Managementul forestier general 810 C 15 - Drenaj
951 C 100 + Uscare /acumularea de material organic
160 A + Managementul forestier general 502 C - Drumuri, drumuri auto
503 C 0 Linii de cale ferata, TGV
acesta se amesteca cu molidul si mesteacanul pufos). Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m). Trebuie mentionata
capacitatea de regenerare a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta puietilor de molid si pin de diverse varste
si dimensiuni. In prezent suprafetele de padure sunt incluse in fond forestier si sunt incadrate in Grupa I functionala (functia speciala de
protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.
Situl este strabatut de drumul judetean 172D pentru care s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil). Ca atare, s-a
exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza acestui drum.
Exista o retea de drenuri inca active (amenajate in trecut) care coboara nivelul panzei de apa freatica. In prezent par a fi abandonate.
In sezonul de culegere a fructelor de padure exista posibilitatea declansarii unor incendii accidentale (de origine antropica).
Padurea este in intregime in proprietate a Asociatiei Proprietarilor de Padure Valea Ilvei (judetul Bistrita Nasaud).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 158/08.07.2010, Administrator:Asociaia Proprioetarilor de Pdure de la Valea Ilvei - Ocolul Silvic Valea Ilvei Lunca Ilvei,
str. Principal, nr. 875, jud. Bistria Nsud 0263 378360, fax=0263378360 raduvasies@osvale
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ilvei (actualul administrator al padurilor) este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0101_136_habitatul_Picea_abies_cu_Vaccinum_-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0101_136_mesteacn_pitic_-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0101_136_turbarie_cu_vegetaie_forestier_-_Larion.jpg teopan Alina - APM-BN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0102
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Leaota
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 19' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.393
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1199
Max.
1954
Med.
1610
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 23' 40''
RO072 Braov 47
RO031 Arge 25
RO033 Dambovia 28
4060 35 A B B B Tufriuri alpine i boreale
6150 1 B C B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
8160 0,01 C C B B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
A Salamandra salamandra P D P Loiseleuria procumbens P D
P Oreochloa disticha P D P Phyteuma confusum P D
P Rhododendron myrtifolium P D P Soldanella pusilla P D
Lande, tufriuri, maquis i garigue, phrygana 40
Pajiti alpine i subalpine 60
Categoria de soluri: Oligotrofice si oligomezotrofice.
Tipul de sol: Brun feriiluvial; Podzol; Humicosilicatic; Brun acid.
Comparativ cu alte masive muntoase, Muntele Leaota are o diversitate a habitatelor i ca urmare o diversitate floristica mai redusa, la acest
lucru contribuind i punatul intensiv de-a lungul anilor. Pajistile din aceasta zona au o valoare pastorala scazut care determina o capacitate
RO05 H-Bucegi * 0,25 Parc natural
140 A 100 - Pasunatul 622 B 90 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
140 A 0 Pasunatul 164 C - Curatarea padurii
622 B 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
de pasunat redusa. Dei zona este paunat intensiv, fenomenul de eroziune a solului este redus.
Importana Muntelui Leaota ca sit Natura 2000 este dat de prezena a trei tipuri de habitate de interes european:
habitatului prioritar 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and submontan areas, in Continental
Europe). Habitatul prioritar, n stare bun de conservare este fragmentat, n numeroase poriuni de dimensiuni variabile, alternnd cu sectoare
degradate. Pajitile de acest tip ocup o suprafa mare, din teritoriul sitului, dar numai pe aproximativ 25% din sit exist nardete nedegradate
care pot fi incluse n acest tip de habitat. Prin aplicarea unor msuri de management adecvate, este posibil refacerea sectoarelor degradate
i creterea suprafeei habitatului prioritar.
Habitatul 4060 Alpine and Boreal heaths, deine 35 % din suprafaa sitului fiind elementul principal pentru care propunem desemnarea
Muntelui Leaota ca sit Natura 2000. Acest habitat se gsete ntr-o stare bun de conservare, coninnd marea majoritate a elemetelor
floristice tipice. Din acest habitat au fost identificate urmtoarele (sub)tipuri de habitate conform clasificrii romneti: R3101 -Tufriuri pitice
sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens), R3104 -Tufriuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin
(Vaccinium myrtillus), R3107 - Tufriuri sud-est carpatice de coacz (Bruckenthalia spiculifolia) i ienupr pitic (Juniperus sibirica),
R3108 - Tufriuri sud-est carpatice de ienupr pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus).
Habitatul 6150 Siliceous alpine and boreal grassland este reprezentat prin R3603 Pajiti sud-est carpatice de prul porcului (Juncus trifidus) i
Oreochloa disticha. Habiatatul ocup cca. 10% din sit i este destul de fragmentat.
Zona subalpin a Muntelui Leaota a fost utilizat ca pune din cele mai vechi timpuri. n prezent presiunea punatului este destul de mare
nregistrndu-se cca. 10-17 oi la ha, fr a se practica rotaia animalelor. Nu s-a nregistrat nc aplicarea de ngrminte organice sau
chimice.
Suprapunatul reprezint n prezent unul din pericolelel de degaradare continu a acestor pajiti i tufriuri. De asemenea i eliminarea
total a psunatului ar fi nefavorabil pentru meninerea acestor habiatate.
O ameninare care apare din ce n ce mai serioas n ultimii ani o constituie probabiltatea apariiei prtiilor de ski, respectiv a unei infrstructuri
care ar duce la distrugerea ireversibil a habitatelor de interes european din aceast zon, inc neatins de civilizaie.
national.
Proprietate privata: 100% din care 20.8% pasune, 79,1% padure si 0,1%
constructii.
4.6 Documentaie:
Diaconescu Florita, 1972, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. III, Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XVIII, s. II, a. Biol., f. 2:
459-461; Diaconescu Florita, 1970, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota. II, Iai: Anale ti. Univ. Al. I. Cuza, XVI, s. II, a.
Biol., f. 1: 185-189; Diaconescu Florita, 1971, Materiale pentru flora vascular a masivului Leaota, Com. de Bot., SSB, XII: 185-204 + 2
hrti.BARBULESCU C., MOTCA G. & BURCEA P., 1985, Pajitile din Muntii Leaota, Lucrri stiintifice ale Statiunii Centrale de Cercetari
pentru Cultura Pajistilor, Magurele-Brasov, vol vol. X, 203-214, Redactia de Propagand tehnic Agricol. Pop O.G. studii n teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl
se afla in teritoriul administrativ al comunei Fundata si Moieciu din
judetul Brasov.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0102_83_Leaota.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0102_83_peisaj_din_situl_Leaota.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0103
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Buzului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 52' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.987
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
37
Max.
460
Med.
94
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 45 9' 7''
RO022 Buzu 86
RO021 Brila 14
3240 20 C B A A Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
92D0 1 B B B B Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i Securinegion tinctoriae)
3130 0,01 C C B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
2511 Gobio kessleri P P C C C C
1088 Cerambyx cerdo P D
1898 Eleocharis carniolica P C C C C
A Bufo bufo C A A Bufo viridis C C
A Hyla arborea R C A Pelobates syriacus R C
A Salamandra salamandra P A A Triturus alpestris P A
F Alburnoides bipunctatus P D F Chondrostoma nasus P D
F Gobio gobio P D F Leuciscus cephalus A
F Sabanejewia balcanica P D I Apatura metis P C
I Saga pedo P C M Lepus europaeus P A
M Neomys anomalus P A M Sus scrofa P A
P Agrimonia eupatoria C A P Alnus glutinosa RC C
P Alnus incana RC C P Althaea officinalis P A
P Angelica archangelica P D P Artemisia absinthium C A
P Calamagrostis pseudophragmites P A P Campanula sibirica P A
P Equisetum telmateia C C P Euphorbia seguierana RC A
P Filipendula ulmaria RC C P Hippophae rhamnoides C A
P Impatiens noli-tangere P A P Ligustrum vulgare RC A
P Lotus tenuis C A P Oenothera biennis P A
P Populus alba RC C P Populus nigra RC C
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus ficaria RC C
P Ranunculus repens C A P Rhamnus catharticus P A
P Rubus caesius P A P Rumex sanguineus P C
P Salix alba C C P Salix fragilis C C
P Salix purpurea P A P Salix triandra C A
P Salix viminalis P A P Salvia nemorosa C A
P Tamarix ramosissima C C P Telekia speciosa C A
P Verbascum blattaria C A R Lacerta agilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis RC C
R Natrix tessellata P C
Ruri, lacuri 10 N06 511, 512
Puni 14 N14 231
Zvoaiele au o stuctur foarte variat, care poate merge de la simple aglomerri de plante pn la structura obinuit de pdure, cu straturi
multiple bine individualizate. Zvoaiele de munte sunt formate din anin alb cu flora de mull Pulmonaria rubra i specii hidrofile ca Impatiens
noli- tangere, Ranunculus repens. Zvoaiele de deal au ca specie dominant aninul negru asociat cu aninul alb la altitudini mai mari i cu
plopul alb, salcia, ulmul, la altitudini mai mici.Zvoaiele de cmpie sunt formate din plopi albi i negrii, slcii sau amestec de plopi cu slcii
(cea mai important fiind cea de la Gvneti).Aglomerrile cu prind tufriuri de alun(Corylus avellana),
tufriuri cu ctin alb, rchit alb, tufriuri cu Salix triandra, tufriuri cu ctin roie.
Tufriurile cu ctin alb sunt frecvente n zona de deal a Buzului, cu speciile caracteristice habitatului R4417, iar la cmpie (zona
Gvneti ) sunt suprafee mari cu Tamarix ramosissima i specii caracteristice habitatului R 4422, habitate protejate Emerald.
Tufriurile de salcie (Salix triandra) corespunztoare tipului de habitat R 4416 se regsete n lunca Buzului i sunt bine reprezentate.
P duri cu anin alb i negru, respectiv Alnus incana i Alnus glutinosa, se ntlnesc n albia superioar a Buzului i ele sunt incluse n
habitatul prioritar 91EO*.
Pe cursul inferior exist pduri de lunc cu plop alb, negru, salcie alb i situl poate fi completat cu suprafee semnificative din judeul Brila.
Excavarea necontrolat de pietri i nisip, apele poluate deversate n ru, lipsa de fonduri pentru regularizarea albiei rului Buzu, exercitiile
militare si poligoanele de tragere, platforme de gunoilanga malurile raului, sunt doar cteva dintre punctele vulnerabile ale sitului.
Nu exista statut de protectie pentru Lunca Buzaului.
Albia minora tine de Administratia Nationala Apele Romane- Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Albia minora apartine primariilor pe raza carora curge raul.
Padurile apartin, deocamdata ,Directiei Silvice, respectiv padurea de la Gavanesti (com Cilibia )apartine O.S.Buzau, ca si cea de la Banita
(com. C.A. Rosetti, iar cea de pe stanga Buzaului, cea de la Mosesti (com Robeasca) apartine de O.S.Ramnicu Sarat.
4.6 Documentaie:
Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauc- Comnescu, Simona Mihilescu, Iovu- Adrian Biri- HABITATE DIN ROMNIA; Acad.
Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA ROIE A VERTEBRATELOR DIN ROMANIA; Societatea Ornitologic Romn: Psrile
din Romnia i Europa-Determinator ilustrat; Dimitrie Radu- Mic atlas ornitologic
J085BR NISIPURI * 2,846
160 A 20 + Managementul forestier general 701 A 15 - Poluarea apei
421 A 30 - Depozitarea deseurilor menajere 840 B 10 - Inundarea
850 B 10 - Modificarea functiilor hidrografice 943 A 5 - Alunecarile de teren
422 A 5 - Depozitarea deseurilor industriale 302 B 5 - Indepartarea materialului plajelor
390 A 5 - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
860 A 10 - Depozite de deeuri, materiale rezultate din
dragri
423 A 5 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 164 A 2 - Curatarea padurii
730 A 1 - Manevre militare 167 B 2 - Exploatare fara replantare
243 A 1 - Braconaj, otravire, capcane 512 A 1 - Conducte
110 A 5 - Utilizarea pesticidelor 160 A 10 + Managementul forestier general
423 A 5 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 701 A 10 - Poluarea apei
790 A 5 - Schimbari provocate de oameni in sistemele
803 A 5 - Umplerea canalelor
mici(santurilor),digurilor,bazinelor,mlastinilor
sau gropilor
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Directia Apelor Buzau- Ialomita.
Comitetul de Bazin, creat pe baza HG 1212/2000, asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor.
Nu am informatii cu privire la managementul cursului Buzaului si nici de amenajarea si conservarea luncii.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0104
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0103 J Valea Alceului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Inferioar a Criului Repede
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 43' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
656
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
91
Max.
116
Med.
101
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 3' 22''
RO061 Bihor 100
92A0 2 B C C C Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P C B C B
2511 Gobio kessleri C C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C B
1146 Sabanejewia aurata P B B C B
1160 Zingel streber P?
1159 Zingel zingel P?
1130 Aspius aspius P C C C C
Ruri, lacuri 50 N06 511, 512
Puni 29 N14 231
Lunca din zona de campie a unui rau mare relativ putin poluat, cu unele paduri de lunca.
400 A - Zone urbanizate, habitare umana
Sit imporant pentru ihtiofauna bogata precum si pentru unele specii rare de nevertebrate.
Sit vulnerabil la poluare din amonte, la lucrari hidrotehnice.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0105
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0070 J Lunca Prutului - Vldeti - Frumuia
ROSPA0121 J Lacul Brate
ROSPA0130 J Maa - Crja - Rdeanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Joas a Prutului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 8' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.852
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
31
Med.
7
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 45' 55''
RO024 Galai 100
3150 40 B B B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3160 15 C B C C Lacuri distrofice i iazuri
Isoto-Nanojuncetea
91F0 5 A C B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
alpin
2021 Sicista subtilis P B B A B
1993 Triturus dobrogicus P? C B B B
1220 Emys orbicularis P? C B C B
1130 Aspius aspius RC C A C A
1145 Misgurnus fossilis RC B B C B
1149 Cobitis taenia RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C
I Hyponephele lycaon P C I Tomares nogelii P C
P Hippuris vulgaris V D P Orchis laxiflora ssp. elegans V D
P Salvinia natans R C P Stratiotes aloides V D
P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D
Ruri, lacuri 42 N06 511, 512
Puni 5 N14 231
Bazinul hidrografic Prut n zona sa inferioar, pe teritoriul judeului Galai, se ncadreaz n marea unitate geomorfologic a Podiului
Moldovei, subunitatea platforma Brladului cu sectorul su Platforma Covurlui, care este subdivizat la rndul ei n colinele Covurluiului i
Cmpia Covurluiului.
Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unititi geomorfologice:platouri, vi i Lunca Prutului.
Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse ntre 8m n partea nordica si 3-4 m n partea sudica. Relieful luncii se
prezinta n general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este nclinat spre rul Prut (est). Aspectul general al
luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, grle,
balti si mlatini). n cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alctuit din texturi grosiere i mijlocii, n rest
grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale i alctuite din texturi fine i n mai mic msur din texturi mijlocii.
Geologic: n profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; n cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2)
jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).
Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si
cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi.
Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha
aquatic etc.
In ochiuri de apa se ntlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.
Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides,
Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.
Pe unele sectoare din preajma rului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt
nregistrate importante efective de pasari acvatice n timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba,
Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor,
Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus),
laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus
sp.) s.a.
Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Prin Hotrrea Consiliului Judeului Galai, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecie oficial a unor zone i monumente de pe
teritoriul judeului Galai s-au desemnat: Lunca Joas a Prutului (Zona de est a judeului Galai, de la Cavadineti pn la vrsarea n
Dunre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlcua (41,8) i Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes naional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joas a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlcua (41,8ha) i Ostrovul Prut
(62 ha).
Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este ncadrat la categoria de management
parc natural: Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior (8247ha).
1. Proprietate de Stat - 67% (Administraia Naional Apele Romne, Regia Naional a Pdurilor, Compania Naional de Administrare a
Fondului Piscicol), 2. Proprietate comunal - 9%, Proprietate privat -24% (persoane fizice i juridice).
4.6 Documentaie:
Mititelu D., Srbu I., Ptrac Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegetatia judetului Galati. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza,
4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i vegetatiei din Cmpia Galatilor i Brilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9
foto; Srbu I., 1977, Flora i vegetatia din Bazinul Chinejii i al Prutului ntre Rogojeni-Mastacani. Tez de doctorat. Univ. Al. I. Cuza Iai; /
Mititelu D., Baraba N., 1975, Vegetatia lemnoas din lunca Prutului. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bacu.
BR 1,21 RO05 84,68 Categoria V IUCN RO04 21,66 Categoria IV IUCN
RO04 2.410.-Ostrovul Prut + 0,68 Rezervaie natural
RO04 2.414.-Lunca joas a Prutului * 19,19 Rezervaie natural
RO04 2.415.-Lacul Pochina + 1,08 Rezervaie natural
RO04 2.416.-Lacul Vlcua + 0,70 Rezervaie natural
RO05 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior * 84,68 Parc natural
BR A-Delta Dunarii * 1
801 A - polderizare ndiguire n vederea crerii
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
910 A - Malirea
952 A - Eutrofizarea
511 B 0 Linii electrice 690 A 0 Alte impacte determinate de turism si recreere
870 A 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior nu dispune nc de o structur proprie de administrare. ARPM Galai deruleaz, n perioada
noiembrie 2005 noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155 Restaurarea ecologic a Parcului Natur
n prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar n conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155
Restaurarea ecologic a Parcului Natural Lunca Joas a Prutului Inferior, finanat de Comisia European, Agenia Regional de Protecie a
Mediului Galai are obligaia elaborrii planului de management integrat n conformitate cu cerinele directivelor europene Psri (79/409/EEC)
i Habitate (92/43/EEC).
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0106
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mijlocie a Argeului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 30' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.614
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
117
Max.
191
Med.
154
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 35' 29''
RO033 Dambovia 83
RO034 Giurgiu 17
91E0 2 B C C C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91F0 0,01 D Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
1130 Aspius aspius P P C B C B
Ruri, lacuri 26 N06 511, 512
Puni 7 N14 231
Lunca unui rau mare din regiunea de campie inalta, cu zavoaie de plop si salcie. In aceasta regiune impactul antropic este redus.
Important pentru speciile de pesti reofili.
220 B 50 0 Pescuit sportiv 701 B 20 - Poluarea apei
110 B 5 - Utilizarea pesticidelor 300 B 5 - Extragere de nisip si pietris
Pescuit abuziv, poluarea, inundaiile,seceta.
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Proprieti private i de stat.
4.6 Documentaie:
Bnrescu 1964
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0107
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mirceti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 52' 24''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
33
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
197
Max.
207
Med.
203
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 5' 8''
RO013 Iai 100
1902 Cypripedium calceolus V C C C B
Pdure de lunc.
Padure de amestec de gorun si diferite specii de foiaose (sleau de lunca), specifica teraselor raurilor, rara pentru zona Moldovei
odata cu trecerea in proprietate privata exista pericolul cert al defrisarii acestei paduri.
rezervatia este situata in comuna Mircesti(Vasile Alecsandri), in raza O.s. Pascani , U.P. III Zavoaele Siretului , u.a. 60A
actualmente este in proprietatea statului. este solicitata, in baza Legii 247/2005 de mai multi cetateni pentru retrocedare.
4.6 Documentaie:
Slonovschi V., 1972, Materiale pentru flora vii Siretului n sectorul Mirceti (Jud. Iai), Stud. Com. Muz. ti. Nat. Bacu: 119-126; Mititelu D.,
Chifu T., Scarlat A. & Anitei Liliana. 1995. Flora i vegetatia judetului Iai. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.
RO04 2.549.-Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri) * 81,65 Rezervaie natural
160 B 100 + Managementul forestier general 941 B 100 - Inundatii
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru managementul rezervaiei i revine n prezent Direciei Silvice Iai, n calitate de custode al rezervaiei.
Planul de management a fost elaborat de ctre custode, avizat de ctre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi naintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0108
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0069 J Lunca Mureului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Mureului Inferior
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 7' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
17.457
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
77
Max.
119
Med.
97
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 8' 45''
RO051 Arad 83
RO054 Timi 17
91F0 25 A A B A Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
3150 0,2 C C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3160 0,2 C B B B Lacuri distrofice i iazuri
40A0 2 C C B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
alpin
Isoto-Nanojuncetea
1335 Spermophilus citellus 500-1000 i C B C B
1355 Lutra lutra 40-50 i C B C B
1124 Gobio albipinnatus RC C B C C
1159 Zingel zingel RC C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer R C B B B
1037 Ophiogomphus cecilia R A C C C
4045 Coenagrion ornatum R C C C C
1032 Unio crassus P B B C B
4064 Theodoxus transversalis P?
1052 Euphydryas maturna C B B C B
A Bufo bufo C A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea RC A A Pelobates fuscus P A
F Carassius gibelio P A F Cyprinus carpio carpio P A
F Esox lucius P A I Balea biplicata P A
I Cerambyx cerdo cerdo R A I Helix lutescens P A
I Helix pomatia C A I Lucanus cervus cervus R A
I Ranatra linearis P A M Capreolus capreolus RC A
M Cricetus cricetus P A M Dama dama RC A
M Myotis daubentonii 200-350 i A M Pipistrellus nathusii 350-450 i A
M Plecotus auritus 100-150 i A M Sus scrofa RC A
P Acer tataricum RC A P Adonis aestivalis P A
P Adonis vernalis R A P Agrostemma githago V A
P Carex liparocarpos R A P Chenopodium rubrum R A
P Clematis vitalba RC A P Elatine alsinastrum P? A
P Elatine triandra R A P Epipactis helleborine R A
P Fritillaria orientalis V A P Galanthus nivalis R A
P Hyoscyamus niger R A P Leucanthemella serotina R A
P Leucojum aestivum V A P Lindernia procumbens V A
P Listera ovata R A P Lotus angustissimus R A
P Najas minor R A P Neottia nidus-avis R A
P Nymphaea alba V A P Onosma arenaria V B
P Platanthera bifolia R A P Platanthera chlorantha R A
P Rorippa islandica R A P Rumex aquaticus R A
P Salvinia natans R A P Scilla autumnalis V A
P Sedum caespitosum R A P Stratiotes aloides R A
P Trapa natans R C P Trifolium angulatum R A
P Typha laxmannii R A P Utricularia vulgaris R A
P Vaccaria hispanica V A P Vitis vinifera ssp. sylvestris C A
P Waldsteinia geoides R A P Wolffia arrhiza V A
R Anguis fragilis P A R Lacerta agilis P A
R Natrix natrix RC A R Natrix tessellata P A
Puni 10 N14 231
RO04 2.735.-Pdurea Cenad + 0,91 Rezervaie natural
RO04 2.744.-Insula Mare Cenad * 1,16 Rezervaie natural
RO04 2.745.-Insula Igri + 0,71 Rezervaie natural
RO05 V.1.-Lunca Mureului * 98,26 Parc natural
Situl este format din: cursul rului Mure cu lunca aferent, pdurea, culturi agricole, pasuni. Rului Mure prezint fenomene de meandrare,
cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. Pdurea este caducifoliat (stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o
presiune naturala exercitata de Acer negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru ;i plopul
euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand in anul 2006 cca. 6% din suprafata impadurita.
Culturile agricole din vecinatatea sitului sin din ineriorul sitului sunt reprezentate de culturi de cereale pioase, porumb. Exista o suprafata
insemnata e pasuni pe care exista suprapasunat cu oi.
Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul, exploatarea forestiera, pescuitul sportiv,
turismul de agrement.
Situl contine cel mai mare numar de specii de peste de pe intreg curs (cca. 55 specii) de la somn pana la nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona continand cea mai mare populatie de Riparia ripria si
Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.
Pentru instituirea regimului de arie protejat primi pai au fost realizai n anii 1970 cnd au fost fcute unele studii ale zonei Prundul Mare de
ctre un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre alii pe Ioan Moldovan, Andras Libus i Aurel Ardelean. Astfel n acei ani a fost
declarat o suprafa de 91,2 hectare din Prundul Mare ca rezervaie natural, urmrind a se proteja populaia de strci cenui care cuibreau
acolo. Apoi n anul 1988, 12.000 ha din aceast zon a fost declarat ca Zon de Importan Avifaunistic. Iniiativa de protejare a fost
continuat de reprezentani de la Agenia de Protecia Mediului din Arad i Direcia Silvic Arad i a culminat n anul 2005 cnd prin hotrrea
de guvern prin care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mureului i n anul 2006 cnd zona a fost desemnat pentru includerea n Lista
Ramsar a Zonelor Umede de Importan Internaional. Un puternic imbold l-a constituit finanarea obinut de Regia Naional a Pdurilor
Romsilva, respectiv Direcia Silvic Arad de la comunitatea european prin programul PHARE de cooperare transfrontalier. Prin derularea
proiectului Protejarea i dezvoltarea luncii rului Mure s-a putut realiza infrastructura ariei protejate din care face parte i acest punct de
informare turistic. Din finanarea proprie a Regiei Naional a Pdurilor - Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achiziionate numeroase
echipamente de cercetare i monitorizare (620.000 euro) i s-au desfurat i se deruleaz numeroase activiti de educaie ecologic sau de
promovare a ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejat are i o administraie aflat n subordinea Regiei Naionale a Pdurilor
Romsilva, alctuit din 12 persoane i care funcioneaz cu un buget anual de cca. 100.000 euro.
Se remarca o tendinta de urbanizare a anumitor zone restranse din parc
La desemnarea sitului s-a avut n vedere importana habitatelor pe lng importana avifaunistic.
Categorie teren
Teren agricol (arabil, fnee, livezi, izlaz etc.): 6187 ha,
Puni: 1711 ha, Construcii (cldiri, diguri, drumuri, reele electrice, sonde etc.): 551 ha Terenuri mpdurite (pdure, tufriuri etc.): 6761 ha,
Ape (Mure, canale): 1366 ha, Terenuri neproductive (gropi de mprumut, bli etc.): 590 ha, Total general: 17166 ha
Proprietatea terenurilor din zon arat dominana proprietii private i a statului. Proprietile private sunt rspndite peste tot; terenul aflat n
proprietatea statului este acoperit n principal de pduri i ap, n timp ce proprietatea public local este compus din puni. 50.2% (8,606
ha) din teren este n proprietatea statului, 18.4% (3,153 ha) este n proprietate public local i 31% (5,326 ha) i sunt n proprietate privat
procentul terenurilor ce aparin bisericii ortodoxe este nesemnificativ 0.4% (81ha).
Datorita legilor retrogedarilor proprietatea privata va creste, iar cea publica locala se va diminua semnificativ in viitorul apropiat.
4.6 Documentaie:
Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad
Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci

Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 1997
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J033AR BEZDIN - PRUNDUL MARE + 1,624
490 C 0,1 - Urbanizarea, industrializarea si alte activitati
similare
320 C 0,5 - Mine
120 B 25 - Fertilizarea 167 B 5 - Exploatare fara replantare
160 B 40 0 Managementul forestier general 220 C 3 0 Pescuit sportiv
300 B 5 - Extragere de nisip si pietris 403 B 10 0 Habitare dispersata
501 C 6 + Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 100 C 15 0 Cultivare
140 B 15 - Pasunatul 162 B 3 0 Plantare artificiala
165 B 1 - Indepartarea latarisului 166 B 5 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
180 C 0,5 - Incendiere 243 C 2 - Braconaj, otravire, capcane
244 C 0,4 - Alte forme de luare(extragere) 400 B 0,5 - Zone urbanizate, habitare umana
421 A #### - Depozitarea deseurilor menajere 511 B 1 - Linii electrice
610 C #### + Centre de practicare activiti demonstrative 620 C 1 0 Activitati sportive si recreative in aer liber
623 C 5 - Vehicule motorizate 690 C 2 0 Alte impacte determinate de turism si recreere
730 C 0,5 - Manevre militare 740 C 0,5 - Vandalism
810 B 1 - Drenaj 830 C 1 - Canalizarea
840 B 15 + Inundarea 870 A 5 - Diguri, indiguiri, plje artificiale
954 B 2 - Invazia unei specii 700 B 0,1 - Poluarea
100 B 20 0 Cultivare 401 B 15 + Urbanizare continua
421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
Administratia Parcului Natural Lunca Muresului a fost desemnat operator a acestui site in data 19.07.06 de catre ARPM Timisoara.
Administratia Parcului Natural Lunca Muresului va fi unul din factorii cei mai imporanti in intocmirea planului de management al Sitului Natura
2000.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0108_69_39BW8489.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_bici_catre_sampetru.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_IMG_0765.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_L.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_la_fan_(1).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_lemne_pe_bicicl.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_lunca.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(66).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_mures_caiace_si_canoe_10.09.05.jpg_(92).jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_pe_insula_Igris.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0108_69_sonde_titei.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0109
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0128 J Lunca Timiului
ROSPA0095 J Pdurea Macedonia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Timiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 5' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.919
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
69
Max.
127
Med.
94
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 45 35' 40''
RO054 Timi 100
3260 0,01 C C C C Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
3270 0,001 C C C C Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
6510 1 C C C C Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1188 Bombina bombina P?
1124 Gobio albipinnatus RC C B C B
2511 Gobio kessleri RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata P B B C B
1032 Unio crassus P A A C B
4032 Dioszeghyana schmidtii P A B B B
1428 Marsilea quadrifolia P?
Puni 2 N14 231
100 C - Cultivare
Lunca de ses a unui rau mare din bioregiunea panonica. Situl include si cateva paduri de lunca.
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes:
92A0 - Zvoaie cu Salix alba i Populus alba, dar si datorit prezenei unei specii de amfibieni:
1188 - Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie), a 10 specii de peti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvrlug);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuor de nisip);
2511 - Gobio kessleri (Petroc);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghibor de ru);
1145 - Misgurnus fossilis (ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunari);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar), dar i a unei specii de nevertebrat:
1032 - Unio crassus (Scoica de ru).
Sit vulnerabil la poluari din amonte, precm si la aplicari de pesticide si ingrasaminte pe terenurile agricole limitrofe
Pdurile (proprietate public de stat administrate de RNP Romsilva prin DS Timiș), lunca rului Timiș (domeniu de stat
administrat de Apele Romne) iar terenurie aferente sunt domeniu privat.
4.6 Documentaie:
Bnrescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucureti. 961 p.; Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B.,
2000. Amfibienii din Romania determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti; Burnaz S., 1993 - Catalogul colectiei de lepidoptere a Muzeului
Judetean Hunedoara Deva. Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302; Knig Fr., 1975 - Catalogul colectiei
de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timioara, 248 pp; Srbu, I., Srkny-Kiss, A., Srbu, M., Benedek, A.-M., 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 197/15.07.2010, Administrator:APM Timi + USAMVB Timioara Str Amurgului, nr 1, Loc Timioara, cod
300278/ Calea Aradului, nr 119, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 845 0256 494 023, fax-0256 20
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0110
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mgurile Biei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 52' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
274
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
246
Max.
663
Med.
422
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 1' 47''
RO053 Hunedoara 100
9180 1 B C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
8210 1 A C A B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
6520 2 D Fnee montane
1303 Rhinolophus hipposideros P D
1316 Myotis capaccinii P?
1065 Euphydryas aurinia C B B C B
1060 Lycaena dispar C B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C B C B
A Rana dalmatina P A A Salamandra salamandra R A
I Helix pomatia P A I Maculinea alcon P A
I Maculinea arion P A I Zerynthia polyxena P A
M Capreolus capreolus P A M Felis silvestris silvestris P A
M Meles meles P A M Mustela nivalis A
M Mustela putorius A M Myotis blythii omari P A
M Pipistrellus pipistrellus P A M Vulpes vulpes A
P Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria P A P Asplenium adulterinum ssp. adulterinum P A
P Asplenium ceterach P A P Asplenium trichomanes P A
P Centaurea atropurpurea P A P Crocus banaticus P A
P Gentiana cruciata P A P Sedum hispanicum P A
P Seseli elatum ssp. austriacum P A P Silene nutans ssp. dubia P A
R Natrix natrix P A R Podarcis muralis P A
Puni 26 N14 231
Calcarele de vrst oxfordian-tihtonice sunt n strns legtur cu rocile magmatice din jur, dovad fiind geodele cu frecven mare.
Adncimea mare a fragmentrii a fost favorizat de accidentele tectonice care au permis formarea vilor n chei. Relieful natural este
completat de doline n platou carstic suspendat, peteri, conuri de grohoti, relief ruiniform. Existena carstului de tip Klipp calcaroas a
impus o dezvoltare predominant a peterilor de versant. Expoziia diferit a versanilor i extinderea trenelor de grohoti, suprafeele
mpdurite sau lipsa vegetaiei determin alternana regiunilor cu insolaie mare (stncrii, trene de grohoti) cu cele cu umiditate excesiv
(apariii de izvoare permanente, de zone umede). Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de
substratul geologic. Abundena de specii i specificul acestora arat rolul determinant al biotopului-albedolu mare determinat de calcare i
temperatura medie anual de aproape 10 grd.C. Golurile carstice pstreaz dovezi paleontologice i arheologice datnd din paleolitic pn n
perioada feudal. Att cavitile naturale ct i unele caviti antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei
nespecifice. A fost identificat specia Rhinolophus hipposideras, n urma unor observaii i nregistrri expediionale. (Informaii furnizate de
ctre custodele rezervaiei naturale)
Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul geologic. Golurile carstice pstreaz dovezi
paleontologice i arheologice datnd din paleolitic pn n perioada feudal. Att cavitile naturale ct i unele caviti antropice constituie
habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei nespecifice. A fost identificat specia Rinolophus hiposideras, n urma unor
observaii expediionale.
Activitatea umana pe suprafata sitului sau in imediata vecinatate se rezuma la o exploatare agricola, utilizata pentru cosit. Limitrof exista
exploatarea de calcar a carierei active, periclitanta pentru unele specii de chiroptere si habitate rupestre. Activitatea turistica si activitatea
sportiva (practicarea alpinismului si a cicloturismului) este o activitate sezoniera, mai ales in perioada estivala , usor de controlat. Culegerea
plantelor medicinale este o activitate traditionala practicata mai ales de localnici. Vanatoarea pe suprafata sitului este interzisa, ea
nepracticandu-se, dar braconajul nu poate fi controlat. Silvicultura nu este practicata pe suprafata sitului, dar
taierea ilegala a arborilor nu poate fi controlata, mai ales in partea indepartata a sitului. Activitatea rutiera, se desfasoara pe portiunea de
drum care strabate situl, practicanduse pe un drum modernizat cu covor asfaltic, de categorie judeteana ( DJ 706 A ) care face legatura cu
municipiul Brad si cu centrul de resedinta al juderului, municipiul Deva. Asa-zisa activitate de curatenie de primavara poate produce incendii
ce pot scapa de sub control, existand pericolul distrugerii unor habitate, afectand in mod grav anumite specii. Un real pericol constituie
invazia cu plante a unor pajisti, ce poate duce la scaderea populatiei de fluturi. Urbanismul nu pune in pericol situl, deoarece este bine
controlat prin Planul Urbanistic General. Poluarea fonica creaza un stres asupra anumitor specii de pasari, din imediata vecinatate a carierei
de calcar.
Situl cuprinde aria natural protejat de importan naional declarat conform legii 5/2000.
Domeniu public
4.6 Documentaie:
- Cartea ro~ie a vertebratelor din Romania - Muzeul National de Istorie Naturala \"Crigore Antipa\" - 2005;
- N. Donita; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; Iovu A. Biri~
Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Liviu Tu~a - Studiu asupra miscarii tectonice in zona Cheile Craciunesti - 1998;
- S.Burnaz - Contribupi la cunoa~terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munt,ilor Metaliferi -Bul. in£. - 1992;
- M. Balazs - La caracterisation de la flore des gorges calcariferes des Monts Metaliferi
- Sargetia - 1997;
- S. Burnaz - Fauna de lepidoptere diurne a judetnlui Hunedoara - 2002;
- loan Pop si loan Hodi~an - Studii floristice ~i de vegetatie la Cheile Craciunqti - Cluj - 1965;
- Vasile Codoreanu - Flora ~i vegetatia lichenologidi de la Cheile Craciunqti Contributii Botanice - 1964 ;
- T. Orghidan, St. Negrea, Gh. Racovira, C. Lascu - Pe~teri din Romania - Ed.Sport Turism - 1984.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.517.-Calcarele din Dealul Mgura * 83,22 Rezervaie natural
102 C 10 - Cosire/Taiere 230 C 30 - Vanatoare
301 A 40 - Cariere 624 C 5 + Drumetii montane, alpinism, speologie.
423 C 1 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 501 C 5 + Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 C 2 0 Drumuri, drumuri auto 511 C 1 0 Linii electrice
240 C 10 - Luare / Indepartare de fauna 140 C - Pasunatul
421 C - Depozitarea deseurilor menajere 608 C 0 Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
620 C + Activitati sportive si recreative in aer liber 900 C - Eroziunea
943 C - Alunecarile de teren 250 C - Luare/Indepartare de flora
164 B + Curatarea padurii 167 C - Exploatare fara replantare
220 C 0 Pescuit sportiv 243 C - Braconaj, otravire, capcane
301 A - Cariere 330 B - Saline
409 C 0 Alte modele(tipuri) de habitare 411 C - Fabrici
421 C - Depozitarea deseurilor menajere 501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 507 C 0 Pod, viaduct
509 C 0 Alte retele de comunicatii 511 C 0 Linii electrice
702 C - Poluarea aerului 703 C - Poluarea solului
710 C - Poluare fonica
Contract Administrare: 87/02.03.2010, Administrator:Clubul Alpin Romn - Secia Deva Bia, nr 214, jud Hunedoara 0722 790290
alexandru_crnl@yahoo.com
Custozii rezervaiei naturale Calcarele din Dealul Mgura (care se suprapune acestui site) au depus spre avizare la Academia Romn,
Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate. Acelor suprafee din site care se afl n fondul forestier de stat li se aplic
regimul nscris n Amenajamentul Silvic al O.S. Deva.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0111
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mestecniul de la Reci
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 54' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.104
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
508
Max.
561
Med.
522
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 48' 54''
RO073 Covasna 100
alpin
6120 25 B B C B * Pajiti xerice pe substrat calcaros
3150 3 B C C C Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
91E0 20 B B C B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91D0 3 B B B B * Turbrii cu vegetaie forestier
1337 Castor fiber 4-8 i C C C C C
1060 Lycaena dispar R C C C C
1059 Maculinea teleius V C C C C
1381 Dicranum viride P D
1477 Pulsatilla patens R B C C C
A Bufo bufo RC A A Bufo viridis P A
A Hyla arborea P A A Pelobates fuscus RC A
A Rana arvalis RC A A Rana dalmatina R A
A Rana lessonae RC A I Graphoderus zonatus A
I Hyponephele lycaon P C M Apodemus sylvaticus P D
M Arvicola terrestris P D M Capreolus capreolus P A
M Crocidura leucodon P A M Erinaceus europaeus P D
M Felis silvestris P A M Lepus europaeus P D
M Meles meles P D M Microtus arvalis P D
M Mustela nivalis P D M Mustela putorius P D
M Neomys fodiens P A M Sciurus vulgaris P D
M Sus scrofa P D M Talpa europaea P D
M Vulpes vulpes P D P Alnus glutinosa C D
P Betula pendula C D P Botrychium multifidum R A
P Callitriche palustris P D P Chimaphila umbellata R A
P Cnidium dubium R D P Corynephorus canescens P A
P Dryopteris cristata P D P Elatine alsinastrum R A
P Elatine ambigua R A P Fritillaria meleagris V D
P Galium uliginosum C D P Helichrysum arenarium P A
P Hottonia palustris R A P Hydrocharis morsus-ranae R D
P Lycopodium clavatum R C P Nymphaea alba P D
P Peplis portula R D P Peucedanum palustre C D
P Potentilla palustris R A P Pulsatilla montana P D
P Pulsatilla patens ssp. patens P A P Ranunculus lingua P D
P Salix rosmarinifolia P A P Salsola kali ssp. ruthenica R D
P Sparganium minimum R A P Utricularia bremii V D
R Lacerta agilis RC A R Natrix tessellata P A
Puni 16 N14 231
Mestecanisul de la Reci este un depozit nisipos de varsta pleistocena, care pe alocuri are balti si mici lacuri partial colmatate, cu o flora si
fauna diversa, rare pentru Romania. In prezent situl este puternic antropizat, cenozele de mesteacan au fost aproape total defrisate si in locul
lor s-a plantat Pinus silvestris. Cenozele ierboase de pajisti au fost puternic modificate prin pasunat. In sit sunt prezente mici balti si lacuri cu o
vegetatie higrofila cu specii rare.
Situl are o importanta stiintifica deosebita, prin speciile higrofile rare pentru Romania, care vegeteaza aici, cum sunt Aldrovanda vesiculosa,
Caldesia parnassifolia, Dicranum viride etc.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Alnus glutinosa,
Dryopteris cristata,Galium uliginosum.
Lucrrile hidrologice efectuate n vecintatea rezervaiei, au influenat negativ regimul hidrologic al solului, avnd ca i consecin reducerea
numrului de lacuri i bli. n perioadele secetoase marea majoritate a balilor seaca, crend un dezechilibru n cadrul habitatelor cu specii
hidrofile.
Introducerea pinului i a salcmului, n scopul stabilizrii solului, reprezint un pericol pentru conservarea habitatele din acest sit.
Rezervaia Mestecniul de la Reci blile de la Ozun Sntionlunca a fost desemnata ca rezervaie prin HG 2151/2004.
Situl este proprietate de stat din 1962, cand a fost inclus in reteaua de rezervatii botanice.
4.6 Documentaie:
Studii i cercetri pe teren fcute de compartimentul Protectia Naturii din cadrul APM Sf. Gheorghe. Pop, E. 1960. Mlatinile de turb din
Republica Popular Romn. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.372.-Mestecniul de la Reci * 99,29 Rezervaie natural
J04ACV MESTECANISUL DE LA RECI * ######
140 C - Pasunatul 230 A - Vanatoare
102 B + Cosire/Taiere 141 B - Abandonarea sistemelor pastorale
810 A - Drenaj 502 B - Drumuri, drumuri auto
100 B 0 Cultivare 110 B - Utilizarea pesticidelor
Rezervatia a fost preluata n custodie de Direcia Silvic Sf. Gheorghe.
Planul de management a fost ntocmit i naintat Regiei Naionale a Pdurilor spre a fi predat Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0111_101_pulsatilla_patens_la_Reci.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0112
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0098 J Piemontul Fgra
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlaca Ttarilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 39' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
541
Max.
545
Med.
557
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 42' 57''
RO076 Sibiu 100
7150 25 A A B B Comunti depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase
1220 Emys orbicularis P D
A Hyla arborea P A A Rana temporaria P A
I Anthocharis cardamines P D I Aphantopus hyperantus P D
I Erynnis tages P D I Maniola jurtina P D
I Melanargia galathea P D M Micromys minutus P A
M Neomys fodiens P A P Agrostis canina P D
P Alnus glutinosa P D P Betula pubescens P D
P Carex diandra R A P Carex echinata C D
P Carex lepidocarpa C D P Carex nigra C D
P Drosera rotundifolia P A P Epipactis palustris R D
P Eriophorum angustifolium P D P Eriophorum gracile R A
P Eriophorum vaginatum C D P Frangula alnus P D
P Galium uliginosum P D P Juncus alpinus R D
P Lythrum salicaria C D P Menyanthes trifoliata R A
P Molinia caerulea P D P Peucedanum palustre R D
P Potentilla erecta C D P Ranunculus flammula R D
P Rhynchospora alba R A P Salix aurita P D
P Sphagnum sp. C D P Vaccinium vitis-idaea R D
Puni 100 N14 231
Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zona centrala (7-9 m) si cu o populatie numeroasa de Rhynchospora
alba in micile balti de suprafata.
165 C 3 + Indepartarea latarisului 180 B 2 - Incendiere
250 C 1 - Luare/Indepartare de flora 810 B 4 - Drenaj
970 B 8 + Relatii interspecifice de flora
110 B - Utilizarea pesticidelor 120 B - Fertilizarea
140 C + Pasunatul 170 C + Cresterea animalelor
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile balti de suprafata.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie:
Agrostis canina,Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium.
Situl poate fi afectat negativ prin drenarea terenului din partea sud-vestica pentru a mari suprafata cultivabila.
Declarat rezervaie natural prin Hotrrea Guvernului nr.2151/2005, cu o suprafa de 6 ha.
Terenul sitului propus se afl n proprietatea primriei Arpau de Jos.
4.6 Documentaie:
tefnut, S. 2003-2004. Viitoarea rezervatie Lacul Ttarilor. Raport de cercet. CNCSIS, Bucureti.
Observatii personale Dr. Coldea G.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl este inclus n reeaua naional de arii protejate ca rezervaie botanic (HG nr.2151/2005), administrarea revenind primriei Arpau de Jos.
Pentru rezervaia Lacul Ttarilor exist un regulament de administrare aprobat prin HCJ Sibiu nr. 64/2004.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0113
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlatina dup Lunc
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 36' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
309
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
755
Max.
775
Med.
765
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 37' 56''
RO074 Harghita 100
91D0 10 A B A B * Turbrii cu vegetaie forestier
7230 25 A A A A Mlatini alcaline
6410 21 A B A A Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
1324 Myotis myotis P 100-200 i C B C B
1307 Myotis blythii P 100-500 i C B C B
1193 Bombina variegata C D
1166 Triturus cristatus RC D
1758 Ligularia sibirica C B A C B
Puni 36 N14 231
Situl se gsete la vest de localitatea Volobeni, la o distan de 500 m. Este traversat de rul Mure, cu afluenii Carbunele Negru, Poncul
Mic, Colina Mare, Senetea dinspre sud i prul Volobeni din nord. n jumatatea vestica este traversat de calea ferat industrial i un drum
pietruit spre cariera de piatr Suseni.
Situl Natura 2000 propus prezinta o importan deosebit, deoarece conserv n stare excepional o mlatin de turb mezotrof,
reprezentativ pentru Bazinul Gheorgheni. Aici exist 4 tipuri de habitate incluse in Anexa I a Directivei Habitate, 2 specii de plante, 36 specii
de animale care figureaz n Anexele II si III a Directivei Habitate, respectiv 91 specii de psri din Directiva Psri, din care 56 cuibaresc in
situl propus. De asemenea, 25 specii de plante figureaz pe lista roie a cormofitelor din Romnia, dintre acestea 13 specii fiind relicte
glaciare. Situl este important pentru protejarea speciei Euonymus nana, vulnerabil in flora Romniei. Alte 34 specii de animale existente in
teritoriu sunt protejate prin convenii nationale i internaionale.
RO04 2.466.-Mlatina Dup Lunc + 15,27 Rezervaie natural
J045HR MLASTINA DUPA LUNCA * ######
954 B 15 - Invazia unei specii 140 B 5 - Pasunatul
102 B 5 - Cosire/Taiere 180 A 2 - Incendiere
301 B - Cariere
Iazul de decantare a exploatrii de dolomit de la Volobeni, situat n imediata apropiere a sitului propus, nu prezint pentru moment o
ameninare pentru calitatea habitatului. 8-10 perechi de Riparia riparia cuibresc n pereii iazului. Cositul practicat prea timpuriu nu permite
diseminarea seminelor speciilor cu maturizare trzie i poate s distrug cuiburile speciei Crex crex. De asemenea, fnaele necosite sunt
incendiate cu scopul evitrii acumulrii materiei organice i uurarea cositului n anul urmtor.
Situl cuprinde n ntergime rezervaia natural Mlatina Dup Lunc, care este ocrotit nc din anii 1954, ca rezervaie natural botanic, iar
actual este protejat prin Hotrrea Consiliului Judeean Harghita Nr. 162/2005. Este inclus de asemenea n Anexa I a Legii Nr. 5/2000. Aria
este sub administraia Consiliului local Volobeni, jud. Harghita.
5% a sitului propus este domeniu public local (aparine Primriei comunei Voslobeni), iar 95% este proprietate privat.
4.6 Documentaie:
1. Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si Editura Liga Pro Europa,
Romania
2. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Romna, Ed. Acad. R.P.R.
3.Ratiu, F., 1974, Consideratii generale asupra florei relictare a mlastinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocrot. Nat., 18 (1): 23-27.
4. Ratiu, F., Gergely, I., 1968, O noua asociatie vegetala pentru tara noastra: Calamagrostetum neglectae Tengwal 1920, Contrib. Bot. Cluj-
Napoca:5-10.
5. Borza, A., Ratiu, F., 1970, Molinietele din Bazinul Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca:111-122.
6.Ratiu, F., 1972, Asociatii de rogozuri scunde din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 161-186.
7. Ratiu, F., 1971, Asociatii de rogozuri inalte din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca: 261-293.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Consiliul local al Comunei Volobeni, jud. Harghita este responsabil pentru managementul sitului.
Nu exista plan de management pentru sit.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0113_54_Dupa_lunca_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0114
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0066 J Limanu - Herghelia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlatina Hergheliei - Obanul Mare i Petera Movile
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 34' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
232
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
30
Med.
7
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
X
N 43 50' 4''
RO023 Consanta 100
8310 0,1 A C A A Peteri n care accesul publicului este interzis
1335 Spermophilus citellus P C A C B
I Aeolosoma hyalinum B I Aeolosoma litorale B
I Agraecina cristiani B I Allolobophora sp. B
I Archiboreoiulus n. sp. B I Armadillidium tabacarui B
I Armadillidium traiana A I Armadillidium vulgare A
I Asellus aquaticus B I Caucasonethes vandeli B
I Chaetophiloscia hastata A I Chaetophiloscia sicula A
I Chronogaster troglodytes B I Chthonius monicae B
I Clinopodes trebevicensis B I Clivina subterranea B
I Cryptops spp. B I Cylisticus convexus A
I Decumarellus sarbui B I Dendrocoelum spp. B
I Deuteraphorura mocilae B I Eucyclops subterraneus scythicus B
I Geohilus insculptus B I Geophilus insculptus A
I Habrotrocha bidens B I Habrotrocha rosa B
I Haemopis caeca B I Hahnia caeca B
I Haplophthalmus movilae B I Haplophthalmus napocensis B
I Heleobia dobrogica B I Heteromurus nitidus B
I Hyloniscus riparius A I Labidostoma motasi B
I Lepthyphantes constantinescui B I Leptotrichus pilosus B
I Marianana mihaili B I Medon dobrogicus B
I Monocyphoniscus babadagensis A I Nepa anophthalma B
I Nesticus sp. B I Niphargus stygius B
I Oncopodura vioreli B I Panagrolaimus sp. B
I Parapseudoleptomesochra italica B I Platyarthrus atanassovi A
I Platyarthrus coronatus B I Platyarthrus schoebli A
I Plusiocampa euxina B I Plusiocampa isterina B
I Pontoniphargus racovitzai B I Porcellio laevis A
I Porcellionides nitidus A I Porcellionides pruinosus A
I Protorhabditis sp. B I Pseudocandona eremita B
I Roncus ciobanmos B I Roncus dragobete B
I Symphylella sp. B I Trachelipus arcuatus A
I Trachelipus difficilis A I Trachelipus nodulosus A
I Trachelipus rathkii A I Trachelipus troglobius B
I Trachelus troglodyta B I Trichoniscus pygmaeus A
I Trophocyclops B I Tropocyclops prasinus A
I Tychobythinus n. sp. B M Lepus europaeus A
M Spermophilus citelus C C M Vulpes vulpes A
P Adonis flammea P A P Alyssum hirsutum P A
P Bombycilaena erecta P A P Buglossoides arvensis P D
P Centaurea salonitana P A P Convolvulus lineatus P A
P Coronilla scorpioides P A P Echinops ritro ssp. ruthenicus P D
P Helianthemum salicifolium C A P Iris pumila P D
P Jasminum fruticans P A P Paliurus spina-christi P D
P Satureja coerulea C A
Ruri, lacuri 41 N06 511, 512
Puni 12 N14 231
Pestera La Movile consta intr-o galerie principala de mici dimensiuni (inaltime max. 2m, latime max. 1m) pe parcursul careia exista cateva sali
mai largi si din care se desprind galerii laterale foarte inguste.
Peretii si plafonul sunt moi, indicand un inalt grad de coroziune.
Pestera are doua nivele: unul uscat reprezentat de galeria principala (~ 200m) si unul submers (~40m). In sectorul submers, prin ridicarea
plafonului deasupra nivelului apei se formeaza clopote de aer, trei la numar, in care atmosfera este puternic imbogatita in H2S si CH4 in timp
ce concentratia de O2 este foarte redusa; in aceste zone, atmosfera poate fi considerata anoxica.
Pe suprafata apei termale sulfuroase, bogata in H2S, CH4 si NH4+ plutesc pelicule microbiene alcatuite din asociatii de bacterii si fungi.
Producatorii primari sunt reprezentati de bacteriile chemolitotrofe din aceste biofilme.
Ecosistemul este remarcabil prin inalta sa biodiversitate (43 de specii de nevertebrate dintre care 32 sunt specii endemice pentru acest sit).
Speciile de organisme din petera La Movile, sunt specii endemice pentru acest ecosistem, unic n ara noastr, fiind astfel specii prioritare i
de interes comunitar. Ca urmare a prezenei speciilor endemice prioritare i de inters comunitar din interiorul peterii La Movile, aceasta se
poate constitui ca arie special de conservare.
Petera este nchis publicului i astfel vulnerabilitatea sa este redus, aflndu-se ntr-o stare bun de conservare.
Vulnerabilitatea sitului Obanul Mare i Petera La Movile rezid din faptul c n imediata sa vecintate localnicii oraului Mangalia
depoziteaz cantiti importante de gunoi menajer i de construcie. n vecintate se desfoar activiti agricole i punat.
Aria natural Obanul Mare i Petera Movile a fost trecut prima dat sub regim de protecie prin Hotrrea 26/1992 a Consiliului Local
Mangalia.
A fost declarat rezervaie natural de interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a
arii protejate de interes naional, cod de arie protejat 2371, cod peter 5210/15, clasa de protecie A.
Terenul ariei protejate Obanul Mare i petera La Movile se afl n proprietatea Consiliului Local Mangalia conform H.C.L. 26/1992 i anexei
nr. 3 la H.C.L. 17/2000 i n administrarea Serviciului A.D.P.P. din subordinea Consiliului Local Mangalia (Consiliul Local Mangalia nr.
10.349/12.04.2006)
4.6 Documentaie:
La aria naturala protejata Obanul Mare si pestera La Movile se refera urmatoarele acte legislative:
- Legea nr. 69/1991, art.21, Litera g, Litera r
- Legea nr. 5/12.04.2000 (Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea III - zone protejate)
- Ordonanta de Urgent nr. 236/24.11.2000 aprobat prin Legea nr. 462/18.07.2001
- Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003
- Ordinul MMGA nr. 604/4.06.2005 (Pentru aprobarea Clasificrii peterilor i a sectoarelor de peteri - arii naturale protejate)
- Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 5 ale Ordonantei de urgent a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
RO01 11,29 Categoria I IUCN
RO01 2.371.-Oblanul Mare i Petera Movile * 11,29 Rezervaie tiinific
140 A 70 - Pasunatul 423 A 20 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive)
421 A - Depozitarea deseurilor menajere 511 C 0 Linii electrice
100 B 10 - Cultivare 400 A - Zone urbanizate, habitare umana
421 A - Depozitarea deseurilor menajere 423 A 25 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive)
502 A 10 - Drumuri, drumuri auto 511 B 10 0 Linii electrice
462/2001)
si hotarari locale:
- Hotrrea Consiliului Local al Oraului Mangalia nr. 26/05.10.1992 (Teritoriul din zona peterii La Movile este declarat rezervatie natural)
- Hotrrea Consiliului Local al Oraului Mangalia nr. 21/26.05.1993 (nfiintarea unui consiliu de custozi pentru controlul accesului i activitti
de cercetare a Rezervatiei Petera La Movile)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 47/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploatri subacvatice i speologice Bucureti, str Frumoas, nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Nu exist plan de management. Este n curs de elaborare/aprobare. A fost realizat Regulamentul rezervaiei de ctre custodele rezervaiei,
Grupul de Explorri Subacvatice i Speologice (Gess Bucureti).
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0114_66_Alcedo_atthis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Cygnus_olor.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mlatina_Hergheliei_1_.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mlatina_Hergheliei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Mlatina_Hergheliei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_i_Petera_Movilei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Obanul_Mare_i_Petera_Movilei_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Petera_La_Movile.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0114_66_Vedere_de_ansamblu_obane_2.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0115
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0078 J Mlatina Satchinez
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlatina Satchinez
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 6' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.290
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
77
Max.
115
Med.
94
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 58' 32''
RO051 Arad 17
RO054 Timi 83
1355 Lutra lutra 1-2 p D
1335 Spermophilus citellus 25-30 p C B C B
1220 Emys orbicularis P C A C B
1060 Lycaena dispar P C A C A
4027 Arytrura musculus R C B C B
4013 Carabus hungaricus R A B B B
4035 Gortyna borelii lunata P B B C B
Puni 45 N14 231
Mlatinile de la Satchinez se afl la circa 25 km NV de Timioara. Din punct de vedere geomorfologic se afl la contactul a trei cmpii cu
caractere morfologice diferite: Cmpia Timiului, Cmpia Vingi, Cmpia Jimboliei.
Mlatinile de la Satchinez, mpreun cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlatini, inundate periodic, ce ocupau n trecut
cea mai mare parte a Cmpiei Banatului, se caracterizeaz prin existena unor mlatini permanente ce alterneaz cu suprafee ocupate de
stuf, bli, fnee i plcuride slcii. Zona de tampon este important att pentru protecia rezervaiei ct i prin faptul c reprezint locul de
hrnire pentru numeroasa psri.
RO04 2.740.-Mlatinile Satchinez * 11,93 Rezervaie natural
J061TM SATCHINEZ * ###### J061TM SATCHINEZ * ######
120 B 25 - Fertilizarea 141 B 10 - Abandonarea sistemelor pastorale
230 A 70 - Vanatoare 403 B 2 - Habitare dispersata
503 B 2 - Linii de cale ferata, TGV
320 B 5 - Mine
peste 100 specii de psri majoritatea protejate pe plan european, din care 42 specii psri ale locului, 93 de specii de plante acvatice i
palustre, 10 asociaii vegetale, 875 de specii de insecte.
Efecte negative datorate activitilor agricole : poluare sonor, eroziunile de teren n urma schimbrii destinaiei terenurilor ,poluarea cu
substane chimice,punatul, incendierea miritilor. Efecte negative datorate lucrrilor hidrotehnice. Impactul antropic: tierea i incendierea
stufului, tierea copacilor, pescuitul, vntoare i braconajul, transportul.
Situl are importan pentru protecia i ocrotirea avifaunei, precum si a habitatelor.
Situl este n proprietatea Primriei comunei Satchinez iar din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de custodie Muzeului Banatului Timioara.
4.6 Documentaie:
Mlatinile de la Satchinez, Dan Stnescu, ed. ARTPRESS,Timioara,2005.
Rezervatia ornitologic Satchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timioara,2002.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 203/19.08.2010, Administrator:Muzeul Banatului Timioara Piaa Huniade, nr 1, Loc Timisoara, jud Timi 0256 491 339,
0256 491 592, fax-0256 201 321 muzeul.banatului@yahoo.com
Custodele are obligaia realizrii pn la finele anului 2006 unui plan de management.
n anul 2002 a fost elaborat un plan de management n cadrul unui proiect Life.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0116
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Molhaurile Cpnei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 6' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
816
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1389
Max.
1649
Med.
1579
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 28' 45''
RO063 Cluj 31
RO071 Alba 69
9410 71 B C A B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
4008 Triturus vulgaris ampelensis P?
A Rana temporaria P A M Cervus elaphus P A
P Agrostis canina R D P Andromeda polifolia C A
P Calluna vulgaris D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex limosa R A
P Carex magellanica R A P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Drepanocladus sp. C D
P Drosera intermedia R A P Drosera rotundifolia C A
P Empetrum nigrum C D P Epilobium palustre R D
P Eriophorum angustifolium R D P Galium uliginosum R D
P Listera cordata R D P Melampyrum sylvaticum P D
P Nardus stricta P D P Pedicularis limnogena P A
P Pinus mugo R D P Scheuchzeria palustris R A
P Sphagnum cuspidatum C D P Sphagnum sp. C D
P Vaccinium microcarpum C D P Vaccinium uliginosum C D
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A R Lacerta vivipara P A
RO04 2.16.-Molhasurile Capatanei + 1,50 Rezervaie natural
140 C 4 0 Pasunatul 160 A 15 - Managementul forestier general
167 A 2 - Exploatare fara replantare 230 C 10 0 Vanatoare
250 B 5 - Luare/Indepartare de flora
140 C 15 0 Pasunatul 160 A 35 + Managementul forestier general
167 C 2 - Exploatare fara replantare
Molhaurile Cpnei reprezinta o mlastina activa, tipic oligotrofa, bombata, sentulete si mici movile, care au o vegetatie specifica oligotrofa
si inconjurata la periferie de un molidis, cu afinis si sfagnum.
Molhaurile Cpnei sunt un sit reprezentativ pentru Muntii Apuseni (Mt. Capatana), deoarece este situat in zona de varf a sa, pe un loc
aproape plan, de unde in partea de vest-nord-vest pornesc doua paraie ce vor forma valea Capatanei si Valea Ursului. Situl are o vegetatie
reprezentativa pentru tinoavele oligotrofe si prezinta importanta palinologica.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m: Carex pauciflora,Empetrum nigrum, Sphagnum cuspidatum, Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
Situl Molhaurile Cpnei ar putea sa fie deteriorat prin defrisarea molidisului din zona de lagg.
Acest sit include in limitele sale rezervatia naturala de interes national Molhaurile Cpnei, declarata prin Legea 5/2000.
Situl Molhaurile Cpnei este inclus in reteaua de rezervatii nationale si figureaza in proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia natural de interes naional Molhaurile Cpnei este in custodia Direciei Silvice Alba Iulia.
Date de contact:
Direcia Sivic Alba Iulia
Str.Basarabiei nr.9 cod 510150
Tel 0788 522560
Mobil 0742991446 (Persoana de con
Planul de management pentru rezervaia natural Molhaurile Cpnei a fost ntocmit de Direcia Silvic Alba i a fost avizat de Academia
Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0116_77_Molhasurile_Capatanei1.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0117
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movila lui Burcel
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 48' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
227
Max.
273
Med.
249
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 50' 49''
RO016 Vaslui 100
1335 Spermophilus citellus 2-10 i C B B B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C C
A Bufo viridis 2-50 i A M Talpa europaea P D
P Adonis volgensis A P Allium moschatum A
P Astragalus dasyanthus A P Astragalus pseudoglaucus A
P Campanula bononiensis P D P Carex tomentosa P D
P Cephalaria transylvanica P D P Cephalaria uralensis R B
P Chamaecytisus austriacus P D P Chrysopogon gryllus R B
P Cirsium serrulatum A P Crocus reticulatus A
P Dianthus capitatus A P Echium rossicum C
P Elymus repens P D P Euphorbia agraria P D
P Festuca valesiaca P D P Filipendula vulgaris P D
P Galium octonarium D P Goniolimon besseranum P D
P Hyacinthella leucophaea A P Hypericum perforatum P D
P Inula salicina P D P Iris graminea P D
P Linum flavum P D P Medicago minima P D
P Medicago sativa ssp. falcata P D P Minuartia setacea P D
P Phlomis herba-venti ssp. pungens D P Poa bulbosa ssp. bulbosa P D
P Pulsatilla montana P D P Rosa gallica P D
P Salvia aethiopis A P Salvia austriaca P D
P Salvia nutans B P Sideritis montana P D
P Stachys recta A P Stipa lessingiana P D
P Taraxacum officinale A P Taraxacum serotinum D
P Thesium dollineri P D P Trifolium montanum P D
P Trinia multicaulis A P Verbascum lychnitis P D
P Vinca herbacea P D R Lacerta agilis C A
Puni 16 N14 231
RO04 2.775.-Movila lui Burcel * 93,20 Rezervaie natural
409 A 25 - Alte modele(tipuri) de habitare 511 A 20 - Linii electrice
501 B 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 900 C 10 - Eroziunea
400 A 40 - Zone urbanizate, habitare umana
140 B 25 0 Pasunatul 150 C 10 0 Restructurarea detinerii terenului agricol
Asezarea se caracterizeaza prin soluri de tip: cernoziom levigat (slab si mediu), caracteristic pentru reliefurile plane; cernoziom carbonatic
format pe pantele mai intens erodate; cernoziom semicarbonatic; regosoluri pe versantii cu eroziune eoliana puternica. Movila lui Burcel este o
culme de deal care se integreaza in Podisul Central Moldovenesc. Este o rezervatie stiintifica, stepica, in perimetrul careia exista numeroase
specii cu areale diferite. Analiza florei sub aspectul apartenentei speciilor la diferite bioforme, releva predominarea neta a hemicriptofitelor. In
proportie apreciabila participa si terofitele ca expresie a arididatii.
Rezervatia a fost creeata in scopul ocrotirii si conservarii unor elemente floristice pontice si panonice, multe dintre ele rare in flora Moldovei
sau chiar a tarii noastre.
Rezervatia prezinta o stare de ocrotire buna, fiind declarata rezervatie naturala botanica inca din anul 1973.
La fragmentarea terenului prin alunecari si eroziune a contribuit si omul prin extragerea unor cantitati apreciabile de nisip si piatra (cod 3.1),
iar prin pasunatul intens (cod 1.7)s-a distrus covorul ierbos.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia
nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
De asemenea este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 in pozitia 2775, avand o suprafata de 12 ha.
Proprietate comunitara.
Administratorul legal al acestei rezervatii este Primaria comunei Miclesti.
4.6 Documentaie:
1. Dobrescu C., colab., 1982, Contributii floristice n rezervatia natural "Movila lui Burcel" Micleti (Jud. Vaslui), Culeg. St. Art. Biol. Grd.
Bot. Iai, t. 2, p. 211-220
2. Dobrescu C., 1971, Contributii la studiul pajitilor xerofile din Bazinul superior al Brladului, An. Univ. "Al. I. Cuza", s. II, a. Biol., t. XVII, f. 1,
p. 413-424
3. Mititelu D., 1975, Flora i vegetatia jud. Vaslui, Stud. Comunic., Muz. t. Nat. Bacu, p. 150
4. Srbu I., tefan N., Oprea Ad., 1998, Studiul rezervatiilor naturale din jud. Vaslui, Contract CNCSIS/MEC
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
430 B 25 0 Structuri agricole
Primaria comunei Miclesti.
Primaria comunei Miclesti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0117_52_Movila1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
ROSCI0117_52_Movila_2.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0118
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Movilele de la Pucea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 20' 23''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
382
Max.
427
Med.
394
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 13' 37''
RO076 Sibiu 100
6210 90 A C A B * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
4067 Echium russicum R C A C B
Puni 55 N14 231
n suprafaț de 6 ha., zona propus conserv un tip de habitat de importan comunitar reprezentat de o fnea cu o diversitate
biologic mare, ce conine specii rare, vulnerabile i periclitate de plante. Aici se gsete o populaie bine reprezentat de Echium russicum
(capul arpelui), o plant ce necesit protecie la nivel european.
Propunerea de sit include un numar mare de specii de plante continentale/stepice si include o populatie de Echium russicum cu o densitate
ridicata, ce se afla intr-o stare de conservare excelenta. Situl este important si pentru orhidee, motiv pentru care habitatul 6210 este prioritar.
Principala ameninare sunt alunecriile de teren i rudelarizarea vegetaiei de la poalele movilelor cu specii de buruieni din culturile din
imediata apropiere.
n perioada 2005-2006 angajaii Ageniei pentru Protecia Mediului Sibiu cu atribuii n domeniul proteciei naturii au desfurat o serie de
activiti n teren n colaborare cu domnul Profesor Univ. Dr. Constantin Drgulescu din cadrul Universitii Lucian Blaga din Sibiu, precum i
cu experi n domeniul botanicii din Olanda, n urma crora au fost inventariate i cartate 4 suprafee de interes conservativ Natura 2000 care
au fost ulterior propuse de ctre APM Sibiu pentru desemnare ca sit de importan comunitar Movilele de la Pucea.
Caracteristici: situl cuprinde panta nordic a Dealului Furcilor de la Pucea sau Dealul cu bulbuci, cum mai este denumit, precum i trei
movile din apropierea acestui deal. Aceast arie este situat la aproximativ 7 km nord de municipiul Media, n centrul Podiului
Transilvaniei, i aparine de satul Pucea, comuna Bljel, judeul Sibiu. Dealul este situat pe direcia nord-sud, avnd o altitudine medie de
cca 430 m, iar cele trei movile n partea nord-vestic a dealului, fiind desprite de drumul comunal Bljel- Romneti. Situl Natura 2000
conserv habitatului de interes comunitar 6210* - Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco-
Brometalia), cu o acoperire evaluat la 90% din suprafaa total a sitului Natura 2000, precum i n prezena speciei Echium russicum J.F.
Gmel., o cormofit a crui efectiv populaional a fost apreciat n jurul la 150 de indivizi.
n cadrul sitului Natura 2000 se regsesc de asemenea i urmtoarele 14 specii de plante cuprinse n Lista Roie elaborat de Dihoru i col.:
Prunus tenella Batsch (LR*, V); Astragalus dasyanthus Pall (LR, R); Chamaecytisus ratisbonensis (Schaff.) Rothm (LR, R); Lathyrus
transsilvanicus (Spr.) Rchb. (LR, R); Mercurialis ovata Sternb. et Hoppe (LR, R); Dictamnus albus L. (LR, R); Peucedanum officinale L. (LR,
102 C + Cosire/Taiere
100 C 0 Cultivare 102 A 0 Cosire/Taiere
110 C - Utilizarea pesticidelor 120 C 0 Fertilizarea
140 C + Pasunatul
R); Salvia transsilvanica Schur (LR, R); Fritillaria orientalis Adams (LR, V/R);
Phleum hirsutum Honckeny (LR, R);Gymnadenia conopsea (L) R.Br. (LR, R);
Listera ovata (L) R.Br. (LR, R); Orchis militaris L. (LR, R); Orchis ustulata L. (LR, R); (* LR Lista Roie a plantelor superioare din Romnia,
elaborat de Olteanu i col. i publicat n 1994, R - specie rar, V - specie vulnerabil, V/R - specie vulnerabil/rar;)
Proprietate privat a unor persoane fizice.
4.6 Documentaie:
Drgulescu Constantin, 2003,Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelicanus, Braov;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 32/22.02.2010, Administrator:APM SIBIU Sibiu, str. Hipodromului, nr 2A, jud.Sibiu 0269/ 422653
Movilele de la Pucea a fost preluat n custodie de ctre APM Sibiu, prin convenia nr.32/22.02.2010.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0118_63_Movilele_de_la_Pacea.jpg Petrescu Mihai - APM-SB
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0119
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Mare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 14' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.654
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1518
Max.
1840
Med.
1726
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 28' 50''
RO063 Cluj 25
RO071 Alba 75
4060 0,001 B B B B Tufriuri alpine i boreale
A Rana temporaria P D P Arnica montana P A
P Campanula patula ssp. abietina P D P Carex magellanica P D
P Carex rostrata P D P Deschampsia cespitosa P D
P Drosera rotundifolia P A P Eriophorum vaginatum P D
P Festuca nigrescens C D P Juniperus communis ssp. alpina P D
P Ligusticum mutellina P D P Nardus stricta C D
P Phleum alpinum ssp. alpinum P D P Ranunculus serbicus R D
P Scorzonera purpurea ssp. rosea P D P Viola declinata P D
n acest sit nu exista decat elemente montane si cateva specii subalpine, fara a alcatui insa un etaj subalpin tipic, ca in masivul Vladeasa si
pe varful Cucurbata din Muntii Bihorului.
Nu exista elemente xerofile i termofile.
Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de pdure i pajitilor montane, dar i prin prezena unor specii de psri ce se
regsesc n anexa I din Directiva Psri.
160 A 26 + Managementul forestier general 167 A 2 - Exploatare fara replantare
230 B 12 - Vanatoare 250 C 12 - Luare/Indepartare de flora
140 B 20 0 Pasunatul 140 C 20 + Pasunatul
730 B 10 - Manevre militare
230 B 10 - Vanatoare 240 B 20 - Luare / Indepartare de fauna
n ultimii ani se nregistreaz o cretere alarmant a aciunilor ilegale de defriare, cu cosecine negative asupra echilibrului ecologic din
zon. La acestea se mai semnaleaz i aciuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul judeul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes judeean sau naional.
5%- pdurea este n propietatea Ocolului Silvic Turda
15%- pune este n propietatea Consiliului Local Bioara
80%- pune predat la ISJ Alba
4.6 Documentaie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
- Regia Naional a Pdurilor, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda;
- propietate comunal- administraia public local a Comunei Bioara
1) Amenajamente silvice, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice pduri private 3) Plan de Urbanism, Comuna
Bioara
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0120
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Tmpa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 36' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
214
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
586
Max.
947
Med.
766
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 38' 15''
RO072 Braov 100
91V0 10 B C C B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9180 0,2 B C C B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
1193 Bombina variegata RC D
1902 Cypripedium calceolus V D
1689 Dracocephalum austriacum R C B B B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica RC C B C B
I Sitona languidus P D I Sitona lepidus P D
I Sitona lineatus P D I Sitona striatellus P D
I Zacladus geranii P D P Aristolochia lutea RC A
P Campanula carpatica C A P Cephalanthera damasonium C A
P Cephalanthera longifolia RC A P Cephalanthera rubra R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Daphne blagayana RC A
P Dianthus spiculifolius RC A P Dictamnus albus R A
P Epipactis atrorubens RC A P Epipactis helleborine RC A
P Fritillaria orientalis RC A P Galanthus nivalis C A
P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia RC A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus R A
P Neottia nidus-avis C A P Platanthera bifolia RC A
P Poa badensis RC A P Sempervivum marmoreum RC A
P Silene nutans ssp. dubia RC A P Sorbus graeca RC A
P Spiraea crenata RC A P Taxus baccata R A
P Thymus comosus RC A P Waldsteinia geoides R A
R Lacerta viridis P C R Vipera berus P A
RO04 2.255.-Muntele Tmpa * 92,16 Rezervaie natural
J049BV TAMPA * ######
Muntele Tampa reprezinta partea nord-estica a muntilor Poienii Brasov, prelungita pana in interiorul orasului.Temperatura medie anuala este
cuprinsa intre 6-8g.Reteaua hidrografica este formata din paraie cu caracter intermitent. Se remarca aparitia unor izvoare bogate in special in
partea inferioara a masivului.Vegetatia este formata predominant din padure, care este constituita din fag, carpen, frasin, artar, molid, pin si
larice. Printre tufariuri se ntlnesc plante ca : bibilica, papucul doamnei, stnjenelul si crucea voinicului.Ptura erbacee este constituit din
flora de mull: Asperulla odorata, Galium schultesii, Asarum europaeum, etc.Specia Dracocephalum austriacum este o specie foarte rar care
a fost gsit n anul 1883 J.Romer , i introdus n ierbarul Facultii de Silvicultur i Exploatri Forestiere.Timp de un secol nu a mai fost
regsit.Abia n anul 1994 a fost gsit i colectat de un student Mrzac Gheorghe-momentan nu se tie dac au mai rmas exemplare din
aceast specie.Un interes deosebit l prezint versantul sud-estic unde apare o insula de vegetatie de stepa.Lumea animala este bogata si
variata, identificandu-se 17 specii rare sau foarte rare de viespi
Muntele Tampa prezinta o importanta deosebita datorita prezentei padurilor de tipul Asperulo-Fagetum.Deasemenea, flora si fauna existente
in zona, prezinta o importanta ecologica si biologica, mai ales prin prezenta speciilor: Cypripedium calceolus (papucul doamnei-neregsit ) la
plante si Ursus arctos (urs brun) la mamifere.
Important peisagistic i de recreere
Practicarea in mare masura a turismului necontrolat.Distrugerea covorului vegetal, a arbutilor si arborilor prin aprinderea de focuri si mai
ales nesupravegherea si nestingerea acestora.Distrugerea zonei cu vegetatie stepica prin pasunatul intensiv, ilegal .Depozitarea deseurilor si
aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti si recoltatul abuziv al plantelor rare sau declarate monumente ale naturii.
Tendina de construcii pe versantul sudic al Tmpei.
Decretul 949-1962
Legea 5/2000
Este proprietate privat, revendicat de ctre Primria Braov.
Este n administrarea Regiei Publice Locale a Pdurilor Kronstadt R.A.
4.6 Documentaie:
CMN Documentation BV 012 Tampa Vasile Ciocrlan Flora ilustrat a Romniei Ed. Ceres-Bucureti,2000 Prof. Dr. Ing. Marius Danciu
Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere.
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE:ZONELE NATURALE PROTEJATE DIN JUDETUL BRAOV 1999
COLECTIV DE AUTORI:DR. ADRIAN CIOACA,DR. MIHAELA DINU,DR. ELENA NICULESCU
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 B 5 - Pasunatul
180 A 0,1 - Incendiere 250 A 10 - Luare/Indepartare de flora
250 A 50 - Luare/Indepartare de flora
401 A 30 - Urbanizare continua 421 B 15 - Depozitarea deseurilor menajere
M.Tmpa este luat n custodie de ctre RNP-Direcia Silvic Braov din 2004
are plan de management
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0121
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele Vulcan
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 57' 47''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
100
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
852
Max.
1268
Med.
1125
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 14' 17''
RO071 Alba 14
RO053 Hunedoara 86
2186 Syringa josikaea R B B A B
M Capreolus capreolus C D M Felis silvestris C C
M Martes martes C C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R B
P Campanula kladniana R B P Cardamine glanduligera R B
P Silene nutans ssp. dubia R B P Sorbus dacica R B
P Taxus baccata R A
Puni 15 N14 231
Muntele Vulcan are aspectul unui masiv muntos izolat i este format din calcare recifale jurasice albe, resturi ale unei klipe de calcar
nclecat de formaiuni geologice mai noi ce aparin Cretacicului inferior. Klipa calcaroas are caracter recifal zoogen-coraligen, textur n
bancuri calcaroase masive, stratificate, de culoare glbui-cenuie, cu numeroase resturi organice aglutinate printr-un ciment calcaros
recristalizat. n unele din aceste calcare se gsesc numeroase urme de fosile(caracteristice pentru fauna de corali) care au generat straturi
uriae n mrile calde ale Mezozoicului. Bulzul calcaros al Vulcanului se nal cu aprox. 300 m fa de formele de relief din jur i este acoperit
n bun parte de calcare golae, conuri de grohoti, iar spre periferie prezint cteva doline cu forma caracteristic de plnie bine conturat.
Vegetaia masivului Vulcan este predominat de fgete pure(Phyllitidi-Fagetum) sau cu diseminaii de brad. Pe vrful stncos vegeteaz
exemplare sporadice de molid(Picea excelsa) i tis(Taxus baccata); pe versanii abrupi dinspre S i SE(parial golai) apar specii saxicole i
cenoze ca: Seslerietum rigidae, Festucetum glaucae.
RO04 2.514.-Muntele Vulcan * 90,59 Rezervaie natural
J047HD VULCAN * ######
102 C 10 0 Cosire/Taiere 230 C 0 Vanatoare
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 624 B 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
102 B 0 Cosire/Taiere 140 B 0 Pasunatul
160 B + Managementul forestier general 301 C - Cariere
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 512 C 0 Conducte
rulote
n inventarul floristic al zonei au fost nscrise peste 435 specii, din care 18 sunt specii alpine i montane: Aster alpinus(ochiul boului), Achillea
taracetifolia(alpina), Atragene alpina, Aconitum paniculatum, Doronicum columnae, Pedicularis verticillata, Poa alpina, Rannunculus
creophyllus, Saxifraga ascendens, Saxifraga aizoon, etc.
Muntele Vulcan adpostete 11 specii dintre endemismele dacice i carpatice, o specie care figureaz pe Lista Roie a vertebratelor din
Romnia(Capreolus capreolus) i o specie din lista plantelor rare(Syringa josikaea).
Enclavele situate la vestul peretelui stncos sunt folosite de ctre localnici ca fnee sau pentru punat. Se practic alpinismul,partea estic
a Muntelui Vulcan, n zona stncriilor, are trasee pitonate.
Situaia proprietarilor de la Muntele Vulcan: 58,36% proprietatea Statului Romn - Direciile Silvice Hunedoara i Alba prin Ocolul Silvic Brad-
33,72% i Ocolul Silvic Cmpeni-26,64%; 35,19% proprietatea Primriei Buce; 6,45% proprieti ale locuitorilor din satele i ctunele
comunei Buce. Conform informaiilor primite de la Direcia Silvic Alba, suprafaa din acest jude este solicitat n baza Legii 247/2005 de
composesoratul Abrud Sat Dusu, iar documentaia ce susine dreptul de proprietate este depus la Comisia Judeean Alba de fond funciar
pentru soluionare.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul silvic(O.S. Brad)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode: Direcia Silvic Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax: 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil: ing. Ognean Eugen
Custodele rezervaiei naturale Muntele Vulcan a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea avizrii.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0122
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Fgra
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 44' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
198.618
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
347
Max.
2526
Med.
1407
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 31' 40''
RO076 Sibiu 13
RO072 Braov 22
RO031 Arge 54
RO045 Vlcea 11
6150 0,1 B B B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
6230 0,01 A A A A * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
alpin
9110 10,9 A B B A Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 0,9 B C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
9410 21,3 A B A A Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
3220 3 A B B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
91V0 36 A B B A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
4080 0,01 B A B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
7240 0,01 A A A A * Formaiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
8220 0,01 A A A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
9150 0,1 B C B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 0,2 B B A B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
8110 1 B A B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
8120 0,05 C B B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
6170 1 B C B B Pajiti calcifile alpine i subalpine
8210 0,001 B C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
91Q0 0,001 C C B B Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
8310 0,1 D Peteri n care accesul publicului este interzis
1352 Canis lupus C B B C B
1354 Ursus arctos P C B B C B
1361 Lynx lynx P B B C B
1166 Triturus cristatus P?
2001 Triturus montandoni R C B B B
2484 Eudontomyzon mariae P?
1138 Barbus meridionalis RC RC C C C C
1163 Cottus gobio C B B C B
1087 Rosalia alpina R B B C B
1089 Morimus funereus R C B C B
1084 Osmoderma eremita R C B C B
1927 Stephanopachys substriatus R B B C B
4012 Carabus hampei V D
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica R C B A B
4057 Chilostoma banaticum R B A A C
1065 Euphydryas aurinia C B B C B
1060 Lycaena dispar R B B C B
1014 Vertigo angustior R C B C B
4122 Poa granitica ssp. disparilis R A B A B
1393 Drepanocladus vernicosus R B B C B
1389 Meesia longiseta R A B C B
A Bufo bufo V A A Bufo viridis R A
A Hyla arborea R A A Rana arvalis V A
A Rana dalmatina R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A A Triturus vulgaris C A
F Lota lota R A F Thymallus thymallus R A
I Erebia sudetica R C I Parnassius mnemosyne R C
I Uvarovitettix transsylvanicus RC C M Arvicola terrestris R A
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus R A
M Chionomys nivalis V A M Crocidura suaveolens R A
M Eliomys quercinus V A M Felis silvestris R A
M Muscardinus avellanarius C A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus R A M Neomys fodiens R A
M Nyctalus noctula R C M Rupicapra rupicapra R A
M Sorex alpinus R A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Aconitum moldavicum R D P Aconitum napellus ssp. firmum V D
P Aconitum toxicum B P Adenostyles alliariae ssp. hybrida R A
P Aethionema saxatile P? A P Agrostis alpina R A
P Agrostis vinealis R A P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A
P Allium victorialis R A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Androsace arachnoidea P? B P Androsace chamaejasme V A
P Androsace obtusifolia R A P Anemone narcissiflora R D
P Angelica archangelica R D P Anthemis carpatica P D
P Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis R B P Anthemis macrantha R A
P Aquilegia nigricans V D P Aquilegia transsilvanica R D
P Arabis soyeri ssp. subcoriacaea R A P Arenaria biflora R D
P Armeria barcensis R C P Arnica montana R C
P Artemisia eriantha R C P Astragalus alpinus V D
P Astragalus australis V D P Athamanta turbith ssp. hungarica R D
P Botrychium matricariifolium P? A P Botrychium multifidum V D
P Callianthemum coriandrifolium V D P Campanula carpatica R B
P Campanula rotundifolia ssp. polymorpha P B P Campanula transsilvanica V A
P Cardamine resedifolia R A P Cardaminopsis neglecta R A
P Carex atrata ssp. aterrima R A P Carex brachystachys R A
P Carex brunnescens R A P Carex capillaris R A
P Carex firma R A P Carex fuliginosa R A
P Carex limosa R A P Carex parviflora R A
P Carex strigosa R A P Centaurea kotschyana R A
P Cephalanthera longifolia R D P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R A
P Cerastium fontanum ssp. macrocarpum P? A P Cerinthe glabra P? A
P Cetraria oakesiana V C P Chrysosplenium alpinum R A
P Conioselinum tataricum P? A P Crepis conyzifolia R A
P Dactylorhiza maculata ssp. transsilvanica R A P Dactylorhiza majalis R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus banaticus V B
P Dianthus barbatus ssp. compactus R A P Dianthus carthusianorum P A
P Dianthus spiculifolius R D P Dianthus superbus ssp. alpestris R A
P Dianthus tenuifolius R D P Draba fladnizensis P? A
P Draba lasiocarpa P? A P Drosera rotundifolia R A
P Epilobium alsinifolium R A P Epilobium anagallidifolium R A
P Epilobium nutans R A P Epipactis atrorubens P? A
P Epipactis helleborine R D P Epipactis microphylla P? A
P Epipogium aphyllum P? A P Erigeron alpinus R A
P Erigeron atticus P? A P Erigeron uniflorus R A
P Eritrichium nanum ssp. jankae R B P Festuca amethystina R A
P Festuca bucegiensis R A P Festuca carpatica R B
P Festuca nitida ssp. flaccida R D P Galanthus nivalis R C
P Galium pumilum R A P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia R B
P Gentiana lutea V C P Geum reptans R A
P Grimmia teretinervis V C P Gymnadenia conopsea R A
P Helictotrichon decorum R B P Heracleum palmatum R B
P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu P B P Hesperis matronalis ssp. candida R B
P Hesperis matronalis ssp. cladotricha R A P Hieracium negoiense R B
P Hieracium silesiacum R B P Juncus filiformis R A
P Juncus trifidus P D P Juncus triglumis R A
P Knautia drymeia P? A P Kobresia myosuroides R A
P Larix decidua ssp. carpatica R C P Larix decidua ssp. polonica R A
P Leucanthemopsis alpina ssp. alpina R A P Ligularia glauca R D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Lloydia serotina R A
P Loiseleuria procumbens R A P Lomatogonium carinthiacum P? A
P Lonicera caerulea R A P Lycopodium annotinum R C
P Lycopodium clavatum C C P Lycopodium complanatum V C
P Lycopodium selago R C P Lysimachia nemorum P? A
P Melampyrum saxosum R B P Minuartia austriaca R D
P Minuartia hirsuta ssp. frutescens R A P Minuartia laricifolia V D
P Nigritella nigra P? A P Nigritella nigra ssp. rubra V A
P Onobrychis montana R A P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Orchis coriophora R D P Orchis morio R D
P Orchis palustris ssp. elegans R D P Orchis ustulata R D
P Oxytropis campestris P? A P Oxytropis carpatica R B
P Papaver alpinum R B P Papaver pyrenaicum ssp. corona-sancti-ste R B
P Pedicularis baumgartenii P? B P Pedicularis oederi P D
P Phyteuma spicatum P? A P Phyteuma vagneri R B
P Pinguicula alpina R A P Pinguicula vulgaris R A
P Pinus cembra R D P Pinus mugo R D
P Plantago gentianoides R A P Platanthera chlorantha P? A
P Pleurospermum austriacum R A P Poa badensis R A
P Poa cenisia ssp. contracta R A P Poa granitica R A
P Poa laxa P B P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Poa remota R A P Primula farinosa V A
P Primula minima P D P Pseudorchis albida R A
P Pulsatilla montana R D P Ranunculus alpestris R A
P Ranunculus glacialis V A P Ranunculus thora R A
P Rhodiola rosea R D P Rhododendron myrtifolium R D
P Rumex arifolius R D P Rumex scutatus R A
P Sagina saginoides R A P Salix alpina R A
P Salix aurita R A P Salix hastata R A
P Salix retusa R A P Salix rosmarinifolia R D
P Salix starkeana P? A P Saussurea discolor R A
P Saxifraga androsacea R D P Saxifraga bryoides V D
P Saxifraga carpatica R A P Saxifraga exarata ssp. moschata P D
P Saxifraga oppositifolia R A P Saxifraga retusa R A
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Scrophularia heterophylla ssp. laciniata R A
P Sedum telephium ssp. fabaria R A P Sempervivum montanum R A
P Senecio rivularis R A P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Silene lerchenfeldiana R A P Silene zawadzkii P B
P Spiranthes spiralis P? A P Symphyandra wanneri R A
P Symphytum cordatum P B P Tanacetum macrophyllum R A
P Thymus bihoriensis R B P Thymus pulcherrimus R B
P Tofieldia calyculata R A P Trifolium spadiceum R A
P Trisetum alpestre R A P Trisetum macrotrichum R B
P Trollius europaeus ssp. europaeus R A P Vaccinium oxycoccos P? A
P Veronica alpina R A P Veronica aphylla R A
P Veronica bachofenii R A P Veronica baumgartenii R A
P Veronica fruticans R A P Viola alpina R A
P Viola palustris R A R Anguis fragilis R A
R Coronella austriaca V A R Elaphe longissima R A
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis V C
R Podarcis muralis C A R Sabanejewia romanica R A
R Vipera berus C A
Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele.
Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete,
tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea
floristica cea mai mare se observa in fanetele umede peste 450 specii
Situl propus include cel mai nalt i slbatic sector al Carpailor Romneti, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar i
periglaciar, cu o vast suit de uniti peisagistice unice, cu condiii ecologice specifice ca urmare a diversitii geologice, pedologice i
climatice reflectate n biodiversitatea foarte ridicat a acestei zone. n acest masiv
muntos se afl fragmente reprezentative de pduri naturale virgine i cvasivirgine - astzi practic disprute din Europa - care polarizeaz o
diversitate biologic terestr deosebit, constituind o avuie naional inestimabil.
Munii Fgra ofer habitate excelente pentru populaii viabile de urs, lup, rs i capr neagr.
De pe teritoriul sitului propus a fost capturat o femel de capr neagr apreciat ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC
(1993 - Valea Arpel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpel, jud. Sibiu).
Cerbul, prezent att n zona mpdurit ct i n golul alpin, boncnete n acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpaii
Romniei aua Netedu (2200 m).
Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decat la poaleleacestora, in general situate sub curba de nivel de 900
m.Asadar , gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurle activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt , cresterea
animalelor, exploatarea lemnului si turismul.
Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub
numele de Transfagarasan.Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cad, peroada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari
de zapada ce se acumuleaza in sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocand soseaua
transalpina.
In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu destinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind
disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu
exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere).De asemenea, nu s-au respectat
prevederile de construire privind procentul de ocupare si coieficientul de utilizare a terenului.
Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare tiinific n vederea declarrii Munilor Fgra ca Parc Naional.
In prezent n interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se afl mai multe arii protejate dintre care amintim rezervaiile Golul alpin al
Munilor Fgra cuprins ntre Suru i Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Blii, Valea Vlsanului, Arpel, etc.
21,4% din suprafaa sitului propus se afl n proprietatea statului romn i 78,6% n proprietate privat. Propunerea Munii Fgra se ntinde
pe teritoriul administrativ al 23 comune din judeele Arge, Braov, Sibiu i Vlcea. Pe judetul Brasov, din totalul fondului forestier de cca
19.000 ha , 10% este in proprietate de stat adm de OS Fagaras, restul de 90% fiind in propr particulara, administrata de OS Padurile Sincii si
OS Codrii Fagarasului. Restul suprafetei din jud Brasov, este pasune, faneata, gol alpin,etc (cca 23.000 ha)fiind proprietate particulara si in
mai mica masura propr de stat. Parte din propr de stat este in procedura de retrocedare cf L247/2005. SITUATIA CU SUPRAFETELE DE
PADURE PE TIPUL DE PROPRIETATE DIN Parcul National Fagaras zona Valcea : Primaria Talmaciu = 184,4 ha, UP III Caineni, UA 1-6,
UA71-81, UA 111-114 Obstea Greblesti = 6215,5 ha, UP III Caineni, UP IV Boia Mica . UA 7-32, UA 53-78 Obstea Cainenii Mici = 552 ha, UP
IV Boia Mica , UA 37-49 Obstea Boisoara= 1774,3, UP V Boia Mare, UA 1-34 ; UA 57-75 ; UA78-80 ; ?UA 48-56 ? este revendicat de Obste
in prezent. Obstea Grohotis = 18,2 ha, UP V Boia Mare Obsea Spiru Podeni = 72,7 ha UPV Boia MareUA 46-47 Total suprafata privata =
8817,1 ha Procentaj din suprafata totala 83% proprietate privata Directia Silvica Valcea (total suprafata padure de stat) = 1280,5 ha
Procentaj din suprafata totala 17% proprietate de stat cu mentiunea ca o mare parte din suprafata de padure de stat este revendicata in
prezent de proprietari privati . TOTAL SUPRAFATA parc in judetul Valcea = 10097,6 ha
4.6 Documentaie:
1. Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea romaneasca Dan Munteanu,
S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd. ;
2. Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
4. Cilievici, E., 1975, Ocrotirea naturii in judetul Sibiu, Sibiu
5. Csuros, St., 1953, Contributii la studiul vegetatiei alpine din Muntii Fagarasului, Bul. st. sect. st. biol.,agron., geol. si geogr. Bucuresti, V, 2;
6. Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de St. nat. Ploiesti;
7. Dragulescu, C., !996, Vegetatia din circul glaciar Balea (Muntii Fagarasului),St. si cerc. st. nat. Muz. Bistrita, 2;
8. Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia., Linz, 45;
9. Dragulescu, C., 1999, Flora si vegetatia circului glaciar Arpasel (Muntii Fagarasului), Argenssis. St. si com. ser. St. nat. Muz. Jud. Arges,
Pitesti, VIII;
10. Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a Conferinta nationale pentru protectia
mediului, Brasov;
11. Dragulescu, C., 2000, The flora of the Balea glacial circus (Fagaras Mountains), Acta oecologica, vol. VII, nr. 1-2, Univ. Lucian Blaga din
Sibiu;
12. Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov
13. Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
14. Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge;
15. Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines roosts in Sibiu County, Acta
oecologica, vol. XI, 1-2;
16. Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
17. Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei,
St. si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
18. Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
19. Puscaru- Soroceanu, Evdochia, Puscaru, D., 1969, Asociatiile pajistilor alpine din Muntii Fagarasului sub aspect fitogeografic si a valorii
lor productive, Com. bot. Bucuresti, XI;
20. Puscaru-Soroceanu, E., Csuros, S., Puscaru, D. & Popova-Cucu, 1981, Die Vegetation der Wiesen des Fagaras- Gebirge ,(
Phytocoenologia ), Stuttgart
21. Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor romanesti, Com. bot. Bucuresti;
22. Sanda, V., Popescu , A., 1995,Caracterizarea unitatilor de vegetatie din Masivul Fagaras, Naturalia- St. si cercetari Pitesti;
23. Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci (Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din
Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
24. Schneider-Binder, Erika, Voik, W.,1979, Asociatiile din clasa Salicetea herbaceae Br.-Bl. 1947 in Carpatii Meridionali cu privire speciala
asupra celor din Muntii Fagarasului, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat.,23;
25. Voik, W., Schneider-Binder, Erika, 1978, Cercetari asupra asociatiilor de grohotisuri ( Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl. 1926) din etajul alpin
al Muntilor Fagaras, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat. , 22;
26. ***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
27. ***CMN- Documentation SB006 - Rezervatia zoologica si botanica Valea Arpaselului;
28. ***Amenajamente silvice;
29. ***Amenajamente de pajisti;
30. ***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania, Final report on National
Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4;
31. ***Studiu de documentare stiintifica privind declararea ariei protejate Parcul National Fagaras, 2004, INCDT Bucuresti;
32. Ioan Ghira, Marton Venczel, S
RO02 M-Piatra Craiului * 0,00 Parc naional
RO03 2.115.-Lacul Jgheburoasa + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.117.-Lacul Hrtop II + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.118.-Lacul Hrtop V + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.119.-Lacul Mnstirii + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.120.-Lacul Valea Rea + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.121.-Lacul Buda + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.123.-Lacul Scrioara Galben + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.133.-Lacul Iezer + 0,16 Monument al naturii
RO03 2.784.-Avenul Piciorul Boului + 0,00 Monument al naturii
RO04 2.105.-Golul alpin Moldoveanu - Capra + 2,05 Rezervaie natural
RO04 2.106.-Petera de la Piscul Negru + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.113.-Lacul Iezer + 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.701.-Valea Blii + 0,26 Rezervaie natural
RO04 2.709.-Golul Alpin al Munilor Fgra + 2,44 Rezervaie natural
J049BV STRAMBA * 1,311 J049BV BARSA * 2,349
J048SB BUTEANU - SURU + 3,308 J081AG CUMPANA + 3,079
J081AG CAPATANA + 4,128 J072VL BOIA + 3,311
J081AG AREFU * 4,647
990 C 100 0 Alte procese naturale 102 C 2 + Cosire/Taiere
140 B 7 0 Pasunatul 160 A 41 + Managementul forestier general
161 C 1 + Plantare de pdure 162 C 1 0 Plantare artificiala
164 C 2 + Curatarea padurii 165 C 1 0 Indepartarea latarisului
uscare
170 B 10 + Cresterea animalelor 171 C 1 + Furajare stocuri de animale
220 C 1 0 Pescuit sportiv
230 B 100 - Vanatoare 240 C 1 - Luare / Indepartare de fauna
243 C 1 - Braconaj, otravire, capcane 250 C 1 - Luare/Indepartare de flora
301 C 1 - Cariere 403 C 1 0 Habitare dispersata
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 508 B 1 - Tunel
510 C 1 0 Transportul energiei 511 C 1 0 Linii electrice
600 C 1 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna 602 C 1 0 Complex de ski
rulote
622 C 1 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
624 C 1 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 625 C 1 0 Planorism, delta plan, parapanta, balon.
629 C 1 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber 900 C 2 0 Eroziunea
960 B 100 0 Relatii interspecifice ale faunei 971 C 100 0 Competitia
972 C 100 0 Parazitismul 965 B 100 0 Predatorismul
967 C 100 - Antagonism cu animalele domestice 970 C 100 0 Relatii interspecifice de flora
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
961 C 100 0 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) 962 C 100 0 Parazitism
401 A 5 - Urbanizare continua 102 B 3 + Cosire/Taiere
164 C 3 + Curatarea padurii 165 C 2 0 Indepartarea latarisului
166 C 3 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 B 3 - Exploatare fara replantare
171 C 1 + Furajare stocuri de animale 220 C 1 0 Pescuit sportiv
243 C 1 - Braconaj, otravire, capcane 250 C 1 - Luare/Indepartare de flora
301 C 2 - Cariere 401 A 3 - Urbanizare continua
900 C 2 0 Eroziunea 960 B 8 0 Relatii interspecifice ale faunei
972 C 100 0 Parazitismul 965 B 100 0 Predatorismul
970 C 100 0 Relatii interspecifice de flora 971 C 100 0 Competitia
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 110 C - Utilizarea pesticidelor
100 C + Cultivare 100 C + Cultivare
102 C + Cosire/Taiere 110 C - Utilizarea pesticidelor
120 C 0 Fertilizarea 140 C 0 Pasunatul
150 C 0 Restructurarea detinerii terenului agricol 160 A 50 + Managementul forestier general
160 B + Managementul forestier general 161 C + Plantare de pdure
161 C + Plantare de pdure 162 C 0 Plantare artificiala
162 C + Plantare artificiala 164 C + Curatarea padurii
165 C 0 Indepartarea latarisului 166 C + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 C 3 0 Exploatare fara replantare 167 C 0 Exploatare fara replantare
170 C + Cresterea animalelor 220 C 0 Pescuit sportiv
230 B - Vanatoare 230 B 10 - Vanatoare
243 B - Braconaj, otravire, capcane 250 C - Luare/Indepartare de flora
400 B - Zone urbanizate, habitare umana 401 B - Urbanizare continua
402 B 10 0 Urbanizare discontinua 402 C 0 Urbanizare discontinua
430 C + Structuri agricole 500 C 0 Retele de comunicare
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C - Drumuri, drumuri auto
510 C 0 Transportul energiei 511 C 0 Linii electrice
530 B - Imbunatatirea accesului la zona 608 C - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
620 C 0 Activitati sportive si recreative in aer liber 622 C 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
623 C - Vehicule motorizate 629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
730 C 0 Manevre militare 960 B 0 Relatii interspecifice ale faunei
961 C 0 Competitiea (exemplu: pescarus/chira) 962 C 0 Parazitism
965 B 0 Predatorismul 967 B - Antagonism cu animalele domestice
970 C 0 Relatii interspecifice de flora 971 C 0 Competitia
972 C 0 Parazitismul 990 C 0 Alte procese naturale
Contract Administrare: 7/25.06.2010, Administrator:Ocolul Silvic Rinari RA i Ocolul Silvic Izvorul Florii (Administrator) OS Rinari=Rinari,
str. Octavian Goga, nr 1687, jud. Sibiu; OS Izvor=Avrig, str. Horia, n
Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0122_83_balea_lac.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_barajul_Pecineagu.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_Peisaj_din_M-tii_Fagaras.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0122_83_Vegetatie_din_M-tii_Fagaras.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0123
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Mcinului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 19' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16.894
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
4
Max.
466
Med.
214
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 8' 49''
RO025 Tulcea 100
91I0 1,2 B C B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
91Y0 50,5 A B A A Pduri dacice de stejar i carpen
62C0 20 A B B B * Stepe ponto-sarmatice
40C0 2 B A B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
91AA 6 A B A A Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91X0 0,02 B A B B Pduri dobrogene de fag
91M0 10,8 A C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
1530 0,1 B C B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
8230 1 B A B B Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii
silicioase
1304 Rhinolophus ferrumequinum R C C C C
1335 Spermophilus citellus C B B C B
2633 Mustela eversmannii R C B B B
2635 Vormela peregusna R B A B A
2609 Mesocricetus newtoni P C A A A
1219 Testudo graeca C A A B A
1188 Bombina bombina R D
1279 Elaphe quatuorlineata V A B A A
1078 Callimorpha quadripunctaria P A B C B
1084 Osmoderma eremita P B B C B
2236 Campanula romanica R A A A A
2079 Moehringia jankae V B B A B
A Bufo bufo RC C A Bufo viridis RC C
A Hyla arborea RC C A Pelobates fuscus R C
A Rana dalmatina R C I Apatura metis R C
I Euphydryas aurinia R C I Euphydryas maturna R C
I Hyles hippophaes R C I Kirinia roxelana R C
I Maculinea arion R C I Parnassius mnemosyne R C
I Saga pedo R C I Zerynthia polyxena R C
M Canis aureus RC C M Capreolus capreolus C C
M Cervus elaphus R C M Crocidura suaveolens RC C
M Felis silvestris P C M Martes martes R C
M Mustela eversmanii R A P Achillea leptophylla R D
P Achillea ochroleuca R D P Allium flavum ssp. tauricum R D
P Allium moschatum V D P Alyssum caliacrae R D
P Asplenium adiantum-nigrum R D P Asplenium septentrionale V D
P Astragalus ponticus R D P Cachrys alpina V D
P Celtis glabrata V D P Centaurea gracilenta R D
P Centaurea napulifera ssp. thirkei R D P Centaurea tenuiflora R D
P Comandra elegans R D P Convolvulus lineatus R D
P Coronilla scorpioides V D P Crocus chrysanthus R D
P Crocus variegatus R D P Crucianella angustifolia R D
P Dianthus guttatus R D P Dianthus nardiformis R D
P Epipactis helleborine R D P Euphorbia cadrilateri var. transitoria V D
P Euphorbia dobrogensis R B P Euphorbia myrsinites R D
P Gagea saxatilis R D P Gagea szovitsii V D
P Galanthus elwesii ssp. elwesii R D P Galanthus plicatus R D
P Gymnospermium altaicum ssp. odessanum R D P Heliotropium supinum R D
P Iberis saxatilis ssp. saxatilis V D P Lactuca viminea ssp. viminea V D
P Lythrum thymifolia var. erectum V D P Minuartia bilykiana R D
P Moehringia grisebachii R D P Myrrhoides nodosa V D
P Nepeta ucranica V D P Notholaena marantae V D
P Orchis morio ssp. picta V D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia V D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R C P Paliurus spina-christi R D
P Physocaulis nodosus V D P Rosa turcica V D
P Scorzonera austriaca R D P Scorzonera mollis R D
P Scutellaria orientalis var. pinnatifida V D P Seseli tortuosum V D
P Silene compacta R D P Silene supina R D
P Smyrnium perfoliatum V D P Spiraea crenata R D
P Stachys angustifolia R D P Stipa ucrainica V D
P Symphytum tauricum R D P Valerianella coronata R D
R Ablepharus kitaibelii R C R Coluber caspius C A
R Elaphe longissima RC C R Lacerta trilineata R C
R Podarcis taurica C C R Vipera ammodytes R C
Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania.
Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi
muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci.
Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent
depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt
terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala
apartinand CL Mcin.
Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate
de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central
Europene si Caucaziene, si limita vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante.
Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul
2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe
quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca,
Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca
Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul
dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii
floristice care sunt periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca
mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani. Muntii
Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona
protejeaza 27 de specii si subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp
cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile
rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus,
Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci.
De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997.
cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle,
Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola,
Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis
ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara.
Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul
tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de
exemplare de broasca raioasa.
legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003
11291 ha reprezinta padure domeniul statului fiind in administrarea Regiei Nationale a Padurilor 30 de ha apartin Consiliului Local Macin
4.6 Documentaie:
Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucureti, 2000.
Bucureti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.764.-Valea Fagilor + 0,92 Rezervaie natural
RO05 P-Munii Mcinului * 64,91 Parc natural
J091TL CHEIA - MACIN * 4,85 J091TL VALEA FAGILOR + 1,108
241 C 5 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 251 C 5 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
301 C 5 0 Cariere 690 C 5 - Alte impacte determinate de turism si recreere
administrarea este incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul Directiei Silvice Tulcea
Planul de Management nu eset inca aprobat
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0123_141_campanula_romanica.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_lacerta_trilineata.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_moehringia_jankae.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_orchis_purpurea.jpg Parpala Veronel - APM-TL
ROSCI0123_141_testudo_graeca.jpg Parpala Veronel - APM-TL
1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0124
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0131 H Munii Maramureului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Maramureului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 33' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
106.909
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
330
Max.
1951
Med.
1141
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 46' 59''
RO064 Maramure 100
alpin
3240 0,5 B C B B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
4080 0,1 B C B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
8230 1 B C B B Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii
silicioase
7220 1 B C B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
1324 Myotis myotis P P D
1307 Myotis blythii P RC A B C B
1352 Canis lupus RC B B C B
1354 Ursus arctos RC B B C B
1361 Lynx lynx R B B C B
1193 Bombina variegata C B A C A
2001 Triturus montandoni C A A C A
1138 Barbus meridionalis C B A C A
1163 Cottus gobio RC B A C A
4123 Eudontomyzon danfordi RC B A C A
1105 Hucho hucho V C B B B
1131 Leuciscus souffia P P P P A A B A
4024 Pseudogaurotina excellens P?
4012 Carabus hampei R A B B B
4015 Carabus zawadszkii P A B B B
4057 Chilostoma banaticum P B B C B
1389 Meesia longiseta R C B C B
1898 Eleocharis carniolica R C B C B
A Bufo bufo RC A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra RC A A Triturus alpestris RC A
F Cottus poecilopus RC A I Parnassius mnemosyne P C
M Crocidura suaveolens P C M Microtus agrestis P C
M Muscardinus avellanarius P C M Myoxus glis P C
M Neomys anomalus P A M Neomys fodiens P C
M Pipistrellus pipistrellus P C M Sorex minutus P C
P Achillea oxyloba ssp. schurii R C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R B
P Aconitum moldavicum R D P Allium victorialis R D
P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B P Anacamptis pyramidalis R D
P Andromeda polifolia P A P Anemone narcissiflora V D
P Angelica archangelica R D P Anthemis carpatica R D
P Armeria pocutica R A P Armoracia macrocarpa V C
P Campanula carpatica R D P Campanula patula ssp. abietina P D
P Campanula polymorpha R D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex limosa R A
P Carex pauciflora C D P Carex pilulifera V D
P Carex rostrata P D P Centaurea carpatica R D
P Centaurea kotschyana V D P Cephalanthera damasonium R D
P Cephalanthera longifolia R D P Cerastium transsilvanicum V B
P Cochlearia borzaeana V B P Coeloglossum viride C D
P Corallorhiza trifida V D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Deschampsia cespitosa P D
P Deschampsia flexuosa P D P Dianthus tenuifolius R D
P Doronicum carpaticum V D P Drepanocladus sp. C D
P Drosera rotundifolia P A P Empetrum nigrum C D
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum V D P Empetrum nigrum ssp. nigrum V D
P Epilobium palustre R D P Epipactis atrorubens R D
P Epipactis helleborine C D P Epipactis palustris R D
P Epipactis sessilifolia R D P Erigeron alpinus R D
P Eriophorum vaginatum C D P Erysimum witmannii R D
P Festuca carpatica R D P Galanthus nivalis R C
P Galium palustre P D P Genista tinctoria P B
P Gentiana punctata V D P Goodyera repens R D
P Gymnadenia conopsea C D P Hedysarum hedysaroides R D
P Heracleum carpaticum V A P Heracleum palmatum V B
P Herminium monorchis V D P Hesperis matronalis ssp. moniliformis V B
P Juniperus communis P D P Leucorchis albida V D
P Lilium bulbiferum V D P Linum perenne ssp. extraaxillare V D
P Listera cordata R D P Listera ovata R D
P Lychnis nivalis R B P Lycopodiella inundata R D
P Melampyrum saxosum R D P Menyanthes trifoliata V D
P Molinia caerulea P D P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus R D
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis coriophora C D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis militaris R D
P Phyteuma tetramerum R D P Phyteuma vagneri V D
P Pinus mugo R D P Pinus nigra P D
P Platanthera bifolia C D P Poa rehmannii R D
P Primula elatior ssp. leucophylla C D P Pulmonaria filarszkyana R D
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus thora V D
P Rhododendron myrtifolium R D P Salix bicolor R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Silene zawadzkii R D
P Soldanella montana P D P Sphagnum cuspidatum P D
P Sphagnum sp. C D P Spiranthes spiralis V D
P Streptopus amplexifolius R D P Swertia perennis V D
P Symphyandra wanneri V D P Traunsteinera globosa R D
P Typha shuttleworthii R C P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium uliginosum P D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A
P Veronica fruticans V D R Anguis fragilis RC A
R Lacerta agilis C A R Vipera berus R A
Puni 5 N14 231
Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona padurii de molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In
prezent, a mai ramas din lac doar o suprafata de 7-8 m patrati.
Taul lui Dumitru este o mlastina activa, de tip oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba depaseste 5 m.
Tu la Guti prezinta importanta stiintifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le adaposteste, indeosebi Lycopodium innundatum,
Andromeda polifolia si Carex limosa, care sunt rare in Romania. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m adincime, aceasta
mlastina este foarte importanta din punct de vedere palinologic.
Vegetatia mlastinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale asociatiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginatae-
Sphagnetum, asociatii specifice tinoavelor oligotrofe.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbariilor adanci, cu depozit turbos
mai mare de 2 m:Carex pauciflora,Empetrum nigrum,Eriophorum vaginatum,Lycopodiella inundata,
Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
Tu la Guti, prin pozitia sa, sub virful Creasta Cocosului, care este inclus in reteaua de rezervatii geologice, nu este suficient protejat.
Pericolul major pentru mlastina il constituie defrisarea molidisului din zona sa de lagg.
Prin pozitia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinei, vulnerabilitatea este mai redusa. Un real pericol pentru sit il reprezinta drenarea
zonei de lagg.
Parcul Natural Munii Maramureului a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005.
Pentru Tau la Gutai tipul de proprietate era de stat. Prin retrocedarea terenului ar putea aparea riscul defrisarii padurii din zona mlastinii.
RO04 2.569.-Rezervaia Slhoi-Zmbroslviile * 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.580.-Cornu Nedeii-Ciungii Blsnii + 2,35 Rezervaie natural
RO04 2.586.-Vrful Farcu - Lacul Vinderelu - V + 0,14 Rezervaie natural
RO04 2.588.-Poiana cu narcise Tomnatec - Sehle + 0,13 Rezervaie natural
RO05 V.5.-Munii Maramureului - 99,54 Parc natural
J011M CORNEDEI - CIUNGII BALASANII * 1,785
141 B 25 - Abandonarea sistemelor pastorale 167 A 45 - Exploatare fara replantare
230 B 25 - Vanatoare 243 A 50 - Braconaj, otravire, capcane
330 A 55 - Saline 530 B 20 - Imbunatatirea accesului la zona
940 B 10 - Catastrofe naturale 942 B 10 - Avalanse
943 A 10 - Alunecarile de teren
160 A 55 - Managementul forestier general 166 C 5 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
243 B 20 - Braconaj, otravire, capcane 390 A 55 - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
421 A 55 - Depozitarea deseurilor menajere 422 A 55 - Depozitarea deseurilor industriale
940 B 20 - Catastrofe naturale 941 B 20 - Inundatii
942 B 20 - Avalanse 943 B 20 - Alunecarile de teren
Taul lui Dumitru se afla in proprietatea statului din anul 1977, ca rezervatie botanica.
4.6 Documentaie:
Ndian, I., Ttaru, T., Gabor, E., Mare, V. 1976. Monumente ale naturii din Maramure. Edit. Sport-Turism, Bucureti, 154pp.Ndian, I.,
Chereche, D. 2002. Conservarea biodiversittii maramureene. Edit. Vasile Goldi University Press, Arad, 234pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Administraia Parcului Natural Munii Maramureului.
Pn n prezent nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0124_104_Mtii_Maramuresului-Petriceaua.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Muntii_Maramuresului_-_Vf._Farcau_1957.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0124_104_Sarpele_lui_Esculap.jpg Pop Ioan - APM-MM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0125
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0085 J Munii Rodnei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Rodnei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 46' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
48.062
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
595
Max.
2284
Med.
1424
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 31' 48''
RO064 Maramure 20
6150 0,05 B B A A Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
alpin
6520 10 A B A A Fnee montane
7140 0,1 C C B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
8110 0,5 A A B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
91E0 1 A B A B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
4080 1 A B B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
9420 1 B B B B Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
3230 1 C C C C Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
7220 0,001 B B B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
8310 0,2 C C B B Peteri n care accesul publicului este interzis
7230 0,01 C C B B Mlatini alcaline
3240 1 A C A B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
1307 Myotis blythii P C P C D
1352 Canis lupus 10-25 i P P P C A C B
2612 Microtus tatricus P A C A C
1324 Myotis myotis P D
2001 Triturus montandoni C C B C B
1193 Bombina variegata P C A C A
4123 Eudontomyzon danfordi P C C A C
1087 Rosalia alpina P C C C C
4015 Carabus zawadszkii P A B B B
4054 Pholidoptera transsylvanica RC A B A B
4012 Carabus hampei P A B B B
4024 Pseudogaurotina excellens P B B C B
4046 Cordulegaster heros R A B A B
1393 Drepanocladus vernicosus R B B C B
4122 Poa granitica ssp. disparilis R A A A A
1386 Buxbaumia viridis R C B C B
1389 Meesia longiseta R C A C A
A Bufo bufo A A Hyla arborea A
A Rana dalmatina A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra RC A A Triturus alpestris R A
A Triturus vulgaris P A I Lithobius punctulatus P B
I Miramella ebneri A I Psodos quadrifaria P A
I Tetracanthella transylvanica P B M Apodemus flavicollis C A
M Arvicola terrestris A M Cervus elaphus A
M Chionomys nivalis A M Clethrionomys glareolus A
M Felis silvestris A M Marmota marmota marmota A
M Martes foina A M Martes martes A
M Microtus agrestis A M Microtus arvalis A
M Mustela nivalis A M Rupicapra rupicapra A
M Sciurus vulgaris A M Sicista betulina A
M Sus scrofa A M Talpa europaea A
M Vulpes vulpes A P Achillea oxyloba ssp. schurii R D
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B P Aconitum toxicum P D
P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R D P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Anacamptis pyramidalis R D P Androsace chamaejasme R D
P Androsace obtusifolia R D P Angelica archangelica V D
P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B P Arnica montana C C
P Asplenium cuneifolium V A P Bartsia alpina R D
P Botrychium multifidum R C P Campanula patula ssp. abietina C D
P Cardamine pratensis ssp. rivularis P D P Carex chordorrhiza R A
P Carex curta C A P Carex dacica C B
P Carex echinata C D P Carex lepidocarpa C D
P Carex limosa R A P Carex pauciflora R D
P Carex pediformis R D P Carex rostrata C D
P Centaurea kotschyana R D P Centaurea pinnatifida ssp. pinnatifida R B
P Cerastium alpinum R D P Cerastium transsilvanicum R B
P Chrysosplenium alpinum P B P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum R D P Dianthus glacialis ssp. gelidus V B
P Drosera rotundifolia R A P Empetrum nigrum R D
P Epilobium nutans P D P Eriophorum scheuchzeri C D
P Festuca nitida ssp. flaccida R B P Festuca pachyphylla V B
P Festuca versicolor ssp. dominii V B P Galanthus nivalis R C
P Heracleum carpaticum R D P Heracleum palmatum V B
P Hesperis nivea R D P Hesperis oblongifolia R C
P Juncus castaneus V A P Juncus triglumis R A
P Kobresia simpliciuscula A P Larix decidua ssp. carpatica R C
P Leontopodium alpinum R D P Ligusticum mutellina C D
P Linum perenne ssp. extraaxillare R D P Luzula sudetica P D
P Lychnis nivalis V B P Lycopodium sp. C C
P Menyanthes trifoliata R D P Nardus stricta C D
P Nigritella nigra ssp. rubra R D P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D
P Orchis coriophora ssp. coriophora R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis mascula ssp. signifera V D P Orchis militaris R D
P Orchis morio ssp. morio R D P Orchis ustulata R D
P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B P Parnassia palustris P D
P Pinguicula alpina R A P Pinguicula vulgaris R D
P Pinus mugo P A P Plantago atrata ssp. carpatica R B
P Poa granitica ssp. disparilis R B P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Poa rehmannii R D P Potentilla palustris R A
P Primula elatior ssp. leucophylla C D P Primula minima R D
P Pyrola rotundifolia R D P Ranunculus glacialis A
P Ranunculus thora V D P Salix bicolor V D
P Salix hastata R D P Salix retusa ssp. kitaibeliana R D
P Saxifraga carpatica R D P Saxifraga stellaris ssp. stellaris P D
P Scabiosa lucida ssp. barbata R B P Selaginella selaginoides R D
P Sempervivum montanum R D P Senecio incanus ssp. carniolicus R D
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Silene acaulis R D
P Silene pusilla P D P Soldanella hungarica ssp. hungarica C D
P Swertia perennis R A P Thymus bihoriensis R B
P Thymus comosus R B P Traunsteinera globosa R D
P Trisetum macrotrichum R D P Trollius europaeus P A
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia P A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca P A R Elaphe longissima P A
R Lacerta agilis C A R Natrix natrix A
R Podarcis muralis A R Vipera berus RC A
R Zootoca vivipara C A
Puni 2 N14 231
Mlatinile Cldarea Gropilor si Stiol-Gargalau sunt mlastini active cu vegetatie pioniera higrofila subalpina apartinand aliantei Caricion fuscae.
Mlatina Cldarea Gropilor a luat fiinta prin inmlastinirea unui lac glaciar de sub Vf. Gropilor (2160 m) si in prezent are o vegetatie
caracteristica higrofila, microterma, edificata de cenozele asociatiilor Carici dacicae-Drepanocladetum si Eriophoretum scheutzeri.
Mlatina tiol-Grglu reprezinta unica statiune subalpina din Carpatii romanesti cu fitocenoze compacte edificate de Carex chordorrhiza.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex
RO02 98,02 Categoria II IUCN RO05 0,01 Categoria V IUCN RO04 2,89 Categoria IV IUCN
RO02 G-Munii Rodnei + 98,02 Parc naional
RO04 2.223.-Izvoarele Mihilesei + 0,88 Rezervaie natural
RO04 2.582.-Petera i izbucul Izvorul Albastru * 0,10 Rezervaie natural
RO04 2.589.-Piatra Rea + 1,09 Rezervaie natural
RO04 2.711.-Rezervaia Bila-Lala PN-G + 0,82 Rezervaie natural
RO05 V.5.-Munii Maramureului * 0,01 Parc natural
J011M PIETROSUL MARE * 7,73 J042BN RODNA * 5,118
J042BN ANIES * ######
140 B 30 - Pasunatul 160 A 70 - Managementul forestier general
240 A 100 - Luare / Indepartare de fauna 250 B 80 - Luare/Indepartare de flora
243 A 100 - Braconaj, otravire, capcane 301 B 5 - Cariere
622 B 60 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 166 B 60 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
942 A 10 - Avalanse
160 A - Managementul forestier general 230 B - Vanatoare
243 A - Braconaj, otravire, capcane 942 A - Avalanse
echinata,Carex lepidocarpa,Carex rostrata,Eriophorum scheuchzeri,Luzula sudetica,
Menyanthes trifoliata.
Mlatina Cldarea Gropilor este un sit bine conservat si nevulnerabil, deoarece se afla in interiorul Rezervatiei Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mlatina tiol-Grglu este vulnerabila deoarece vara este supusa pasunatului cu oile.
Parcul Naional Munii Rodnei a fost instituit prin HG nr. 230/2003.
Mlatina Cldarea Gropilor este proprietate de stat din 1971, cand s-a extins Rezevaia Biosferei Pietrosul Rodnei.
Mlatina tiol-Grglu se afla in zona Parcului National Muntii Rodnei.
4.6 Documentaie:
Coldea, G. 1981. Asociatii vegetale din rezervatia natural Pietrosul Mare. Stud. com. ocrot. nat. Suceava, 5:424-450.
Coldea, G. 1990. Muntii Rodnei-Studiu geobotanic. Edit. Academiei Romne, Bucureti, 183pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Administraia Parcului Naional Munii Rodnei, loc. RODNA, nr. 1445, jud. Bistria-Nsud, tel. 0263377715, fax. 0263377181, e-mail:
parcrodna@rosilva.ro, site: www.parcrodna.ro
ef parc ing. Doina Jauca
Este n curs de realizare planul de management al Parcului Naional Munii Rodnei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_104_Muntii_Rodnei_1.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0125_136_Gentiene_in_Munii_Rodnei.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0125_136_Munii_Rodnei-Vrful_Ineu_Soldanella_alpina.jpg teopan Alina - APM-BN
ROSCI0125_136_Munii_Rodnei_Poiana_cu_narcise_de_pe__Saca.jpg teopan Alina - APM-BN
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0126
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii arcu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 30' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
58.657
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
396
Max.
2201
Med.
1198
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 17' 44''
91V0 41,8 A B B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
4080 1 B C B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
alpin
7220 0,01 B C B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
91K0 5 A B B A Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
9180 1 B B B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91M0 2 B C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Salicion albae)
91L0 12 B B B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
3220 0,5 B C B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
7230 0,5 A B B B Mlatini alcaline
2485 Eudontomyzon vladykovi P?
1389 Meesia longiseta V C B C B
A Bufo bufo P A A Salamandra salamandra P A
F Alburnus alburnus R A F Lota lota RC A
F Thymallus thymallus P A I Astacus astacus RC A
I Hirudo medicinalis C A M Capreolus capreolus P A
M Erinaceus europaeus C A M Rupicapra rupicapra R A
M Sorex alpinus C A P Arnica montana RC A
P Artemisia insipida P A P Dianthus serotinus P A
P Ruscus aculeatus P A R Lacerta trilineata P? A
Domeniul, practic nealterat i - cu excepia localitii Poiana Mrului i a ctorva cabane turistice montane - nepopulat, n suprafa de 58.888
ha, cuprins ntre 22025 i 23037 longitudine estic i ntre 45012 i 45028 latitudine nordic, se situeaz n regiunea biogeografic alpin,
n ecoregiunea Carpailor Meridionali, ntre 400 i 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vestic a sectorului occidental al Carpailor
Meridionali.Structura geologic complicat, cu ntinse suprafee de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins, cu ampla reea hidrografic
constant alimentat de-a lungul anului, concentreaz ase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri,
montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha pduri virgine i cvasivirgine - 29 %)
concentreaz un complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o diversitate remarcabil i cu o abunden local de 25-78 ori
mai mare fa de media la nivel naional. Pajitile dein 18.465 ha 31 %; Stncriile i lacurile de acumulare 522 ha 1 %.
Areal prioritar pentru conservarea biodiversitii carpatine cu o nalt valoare a acesteia. Astfel, dei domeniul acoper 0,25 % din suprafaa
rii concentreaz 6 tipuri de ecosisteme naturale, respectiv de pdure, de pajite, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol. Zona de rezervaii
forestiere naturale poteniale, care ocup doar 9.750 ha, respectiv 0,15 % din suprafaa pdurii, totui, focalizeaz o considerabil diversitate
ecologic i biologic. Aceasta, n curs de cercetare, e reprezentat prin: 4, respectiv 14 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate
de legislaia romn i comunitar, dispuse n 5, respectiv 45 % din cele 11 etaje fitoclimatice ale Romniei; 26 (12 %) din cele 212 tipuri de
staiune forestier identificate n ar 6 (12 %) din cele 50 formaii forestiere, cu 30 (10 %) din cele 306 tipuri de pdure, la casre se adaug
alte 7 tipuri (522 ha) nemenionate n literatur. Teritoriul, tangent rutei panono-bulgare de migraie a psrilor, urmat de zeci de specii este
un focar de convergen pentru categorii reprezentative de specii endemice. O cincime, respectiv aproape 2.000 ha din suprafaa pdurilor
virgine relictare sunt constituite din arborete plurietajate cu vrste medii ntre 165 i 185 ani, astzi extrem de rare n ar i n Europa, care
polarizeaz cea mai mare biodiversitate terestr.Teritoriul, cu o personalitate geografic distinct datorat structurii geologice complicate, cu o
suit de uniti peisagistice alpine, subalpine i nemorale nealterate de excepie cu o mare for de seducie, cu o ampl reea hidrografic,
constant alimentat de-a lungul anului i cu arii ntinse de pduri naturale, adpostete populaii durabile de specii animale i vegetale a cror
conservare necesit, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, a ariilor de protecie special avifaunistic i o protecie strict
i oficializarea unui parc naional.
nsi fora de atracie a teritoriului este una din cauzele degradrii sale precipitate provocate de perpetuarea unui turism agresiv, primitiv i
necontrolat, completat prin: - extinderea instalaiilor pasagere; - intervenii precedate de defriarea de culoare n pdure i de decopertare a
solului; - captarea, devierea, bararea i acumularea cursurilor de ap, aciuni soldate cu apariia a trei lacuri de acumulare; - extinderea
exploatrilor forestiere i implicit a culturilor forestiere antropogene; - intensificarea utilizrii iraionale a pajitilor; - poluarea solului i
vegetaiei cu efecte devastatoare asupra biodiversitii etc.
4.6 Documentaie:
J062CS BUCOVA * 0,158
140 A - Pasunatul 161 B + Plantare de pdure
167 A - Exploatare fara replantare 170 A - Cresterea animalelor
220 B - Pescuit sportiv 230 A - Vanatoare
501 B - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B - Drumuri, drumuri auto
624 B - Drumetii montane, alpinism, speologie. 703 B - Poluarea solului
900 A - Eroziunea 942 B - Avalanse
944 A - Furtuni, cicloane
140 B - Pasunatul 161 B + Plantare de pdure
167 B - Exploatare fara replantare 170 B 0 Cresterea animalelor
220 B - Pescuit sportiv 230 B - Vanatoare
501 B - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B - Drumuri, drumuri auto
701 B - Poluarea apei 702 A - Poluarea aerului
703 B - Poluarea solului 709 A - Alte forme de poluare
900 B - Eroziunea 942 B - Avalanse
944 A - Furtuni, cicloane
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei retele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabil: ghid practic. Editura
Silvic;Bocaiu N. 1971. Flora i vegetatia muntilor Tarcu, Godeanu i Cernei. Bucureti: Edit. Acad. Romne, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 02/01.03.2010, Administrator:Asociaia Altitudine (Administrator) Arad, str. Gladiatorilor, nr. 10A, jud Arad 0256201433,
fax-0256201433 altitudine@gmail.com
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0127
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntioru Ursoaia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 40' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
160
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
653
Max.
1216
Med.
961
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 35' 48''
RO022 Buzu 100
9410 40 A C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
1352 Canis lupus 2-4 i 3-4 i C A C C
1354 Ursus arctos 2-3 i 6-9 i C B C C
1193 Bombina variegata P C B C C
1087 Rosalia alpina R C B C C
M Felis silvestris 2-10 i A M Sus scrofa 10-30 i A
Situl Muntioru-Ursoaia ocup o suprafa de 102,6 ha, situat n bazinul superior al Prului Furu, afluent al Rmnicului Srat.
Habitatele forestiere specifice etajului n care se afl situl : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum adapostesc pe
lng numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, populaii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis
lupus i Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
Relieful puternic fragmentat si expozitia favorabil stabilirii unor zone de ftare si crestere a puilor pentru populaia local de rs dar si
pentru numeroase exemplare de urs (mai ales in perioadele de hibernare) constituie elemente care dau importan deosebit acestui sit.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protecie
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
habitate forestiere compacte protejarea i meninerea integralitii habitatelor de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura
2000 se nscrie n procesul de organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la
164 B 60 0 Curatarea padurii 166 C 20 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
230 C 90 - Vanatoare 501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
140 C 20 - Pasunatul 160 A 100 0 Managementul forestier general
164 B 70 0 Curatarea padurii 167 B 5 - Exploatare fara replantare
230 C 95 - Vanatoare
nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbur, reprezentat aici de domeniul fliului.
Mentinerea integralitatii acestui sit este esenial pentru asigurarea functionalitii reelei de protecie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si a zonei de reyiden si/sau hibernare pentru populatiile de urs, lup si rs.
exploatrii de parchete n zona, urmare a instituirii regimului de protecie ca rezervaie natural.
Un posibil impact antropic poate fi inregistrat datorit faptului c limita ariei protejate se suprapune graniei dintre judeele Vrancea si
Buzu, tiut fiind faptul c aceste areale sunt caracterizate de un grad mai ridicat de insecuritate.
Aria protejat Muntioru-Ursoaia este o rezervaie de tip complex, inclusiv faunistic, din categoria IV IUCN. Aria protejat a fost inclus n
Hotrrea Consiliului Judeean 12/1992 cu o suprafa de 708,2 ha, ns, fr nici o explicaie nu a mai fost menionat in Legea 5/2000.
n 2004 a fost ncheiat o convenie ntre Direcia Silvic Focani, ICAS Bucureti i Agenia pentru Protecia Mediului Vrancea, prin
care aria protejat Muntioru-Ursoaia a fost restabilit pe o suprafa de 102,6 ha, din cadrul terenului Ocolului Silvic Dumitreti, UP II,
unitile de amenajare 7B,8BC, 9,10B.
Derularea proiectului Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea de ctre Agenia pentru Protectie a Mediului Vrancea n
finanat de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorele mari din
judetul Vrancea, in cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protecie insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Intreaga suprafat a sitului se afl in proprietatea Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva
4.6 Documentaie:
din judetul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiintific pentru obtinerea statutului de arie protejat, APM Vrancea, 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Terenul este administrat de OS Dumitreti (DS Vrancea)
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170:Intarirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, finanat de Comisia European, Agenia
pentru Protecia Mediului are obligaia elaborrii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in reeaua local de protecie a
carnivorelor mari si in reeaua Natura 2000.
Situl propus face parte din Reeaua ecologic local de protecie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea.) si urmareste protecia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0127_68_Felis_silvestris.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0127_68_urs_monitorizat.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0128
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Est
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 37' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
49.160
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
348
Max.
2314
Med.
1086
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 15' 17''
RO045 Vlcea 4
RO042 Gorj 96
3220 0,1 B C A A Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
3240 1 A C A A Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
6170 0,05 C C B B Pajiti calcifile alpine i subalpine
6210 0,1 C C B B * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
alpin
7220 0,0001 A B A A * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
8120 0,01 B B B A Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
8210 0,001 B B B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
9110 3,5 B B B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9130 7 B B B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
91V0 55 A B A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9260 1 B A B B Vegetaie forestier cu Castanea sativa
91Q0 0,003 C C A B Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
1310 Miniopterus schreibersi RC C B C B
1323 Myotis bechsteini P B B C B
1307 Myotis blythii RC C B C B
1321 Myotis emarginatus R C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum C B B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P A B C B
2484 Eudontomyzon mariae P?
1122 Gobio uranoscopus P P C B B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B
4116 Tozzia carpathica V C B C B
Puni 2 N14 231
Semnificativa este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte, alaturi de monumente
ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana. Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti impaduriti, aici gasindu-si linistea ursul,
lupul si numeroase exemplare magnifice de ras. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale, unele endemice sau relicte, zona se
impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu vai salbatice si chei abrupte. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptri): Teritoriul, lipsit de
localiti - cu excepia celor dispuse de-a lungul limitei sudice i a staiunii Rnca (1.600 m), amplasat ntr-un vast amfiteatru natural aproape
nealterat, cu un ecart altitudinal de 2.319 m dezvoltat pe o distan transversal de sub 25 km, se situeaz n regiunea biogeografic alpin, n
ecoregiunea Carpailor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, ntre interfluviul Olte-Cerena, la rsrit i Parcul
Naional Defileul Jiului la apus i ntre cumpna apelor, la nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbeti - Racovia, la sud. Principalele
categorii funciare sunt reprezentate de pduri, pajiti, stncrii, abrupturi, chei i poieni. O suprafa nsemnat este reprezentat de pdurile
virgine. Poziia n SV arcului carpatic, cu influene climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expoziia preponderent sudic,
corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al
lumii animale, aici nregistrndu-se o interferen complex ntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele
mai mari altitudini din ar, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe nlimile
afectate de efectul de culme.
Situl se intinde pe o suprafata mare a muntilor Parang fiind situat in regiunea alpina cu o mare bogatie de elemente floristice si faunistice.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural.
Activitati antropice:pasunatul, turismul necontrolat, constructii sat vacanta, braconaj, pescuit, exploatari masa lemnoasa.
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000 printre care amintim Cheile Olteului, Petera Polovragi, Pdurea Polovragi i
Petera Muierilor.
RO02 0,18 Categoria II IUCN RO01 0,05 Categoria I IUCN RO03 0,00 Categoria III IUCN RO04 Categoria IV IUCN
RO01 2.424.-Petera Muierii + 0,05 Rezervaie tiinific
RO03 2.435.-Petera Iedului + 0,00 Monument al naturii
RO04 2.440.-Pdurea Polovragi + 0,08 Rezervaie natural
RO04 2.444.-Cheile Olteului i Petera Polovra + 0,20 Rezervaie natural
RO04 2.454.-Pdurea Brcului * 0,05 Rezervaie natural
J072VL OBARSIA LOTRULUI - LATORITA * 0,001 J047HD PARANG * 0,141
J071GJ OLTET * 17,93
160 B + Managementul forestier general 164 C - Curatarea padurii
167 C - Exploatare fara replantare 220 C - Pescuit sportiv
400 C - Zone urbanizate, habitare umana 500 C 0 Retele de comunicare
502 C - Drumuri, drumuri auto 600 C 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna
rulote
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 100 C 0 Cultivare
170 C 0 Cresterea animalelor
140 C 0 Pasunatul 160 C + Managementul forestier general
170 C 0 Cresterea animalelor 400 C - Zone urbanizate, habitare umana
410 C 0 Zone industriale sau comerciale 709 C - Alte forme de poluare
790 C - Schimbari provocate de oameni in sistemele
Proprietatea este in majoritate de stat, cu schimbarea procentului in favoarea proprietatii de tip privat, ca urmare a solicitarilor existente.
4.6 Documentaie:
Pajitile Permanente din Nordul Olteniei - Gheorghe Gmneci-2001. Lucrrile lui R.Jeannel i E.Racovit-1929. Alexandru Vlahuta -
Romnia pitoreasc-1901. Comori ale Naturii Gorjene - Ion Lceanu i Ilie Huic-1982.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 58/24.02.2010, Administrator:SC Butterfly Effect SRL Craiova, str Vasile Conta, nr 1, bl U5, sc 1, ap 50, jud Dolj 0728
115565
Pn n prezent exist planuri de management pentru ariile naturale protejate cuprinse n acest sit: Petera Muierii, Pdurea Polovragi, Petera
Polovragi i Cheile Olteului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_47_Nordul_Gorjului_de_Est_(1).jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0128_71_nordul_gorjului_de_est.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0129
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nordul Gorjului de Vest
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 4' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
86.958
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
192
Max.
1940
Med.
835
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 9' 5''
RO042 Gorj 100
3220 0,05 B C A A Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
3230 0,5 B C B B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
3240 0,5 A C A A Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
4070 0,05 A C A A * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
Brometalia)
alpin
7220 0,00005 A C A A * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
9110 3,6 B B B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9150 1,3 A C A A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9180 0,1 A C A A * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
Salicion albae)
91L0 2 B B B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
91V0 30 A A A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
9260 1 B A B B Vegetaie forestier cu Castanea sativa
1310 Miniopterus schreibersi V C B C B
1305 Rhinolophus euryale V C B B B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P R C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P R C B C B
1316 Myotis capaccinii R B B B B
1321 Myotis emarginatus P B B C B
1138 Barbus meridionalis R C B C B
1122 Gobio uranoscopus V C B C B
1163 Cottus gobio P P C C C
4036 Leptidea morsei R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria P C B C B
1037 Ophiogomphus cecilia P B B C B
1084 Osmoderma eremita P A B C B
4066 Asplenium adulterinum R C B C B
Puni 9 N14 231
Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fasie subcarpatica cu doua aliniamente de dealuri alternand cu depresiuni si dintr-o rama
montana a carei morfologie este mult mai impunatoare si complexa. Desi sunt unitati naturale distincte ele se completeaza intr-o armonie
perfecta la care contribuie toate componentele naturale precum si asezarile omenisti cu specificul lor economic si etnografic.
ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptri): Teritoriul, lipsit de localiti - cu excepia celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat ntr-un
vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situeaz n regiunea biogeografic alpin, n ecoregiunea Carpailor Meridionali, pe versantul
sudic al sectorului de vest al acestora, ntre grania cu Parcul National Defileul Jiului la rsrit i Culmea Cernei, la apus i ntre cumpna
apelor, la Nord i drumul submontan Apa Neagr - Bumbeti - Racovia, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de pduri, cu
zone ntinse virgine i cvasivirgine, pajiti, stncrii, abrupturi, chei i poieni. Poziia n SV arcului carpatic, cu influene climatice
submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expoziia preponderent sudic, corelate cu marea amplitudine altitudinal i fragmentarea
accentuat a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al lumii animale, aici nregistrndu-se o interferen complex
ntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urc la unele dintre cele mai mari altitudini din ar, de ex. liliacul la 1400 m,
scumpia la 1250 m) i elementele arcto-alpine, care coboar destul de mult pe nlimile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale
extreme i prin ecartul altitudinal amintit, domeniul deine recordul absolut n raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente i
poteniale din ar i probabil i din Europa, cel puin n banda latitudinal median.
Situl se ntinde pe suprafa mare, cuprinznd mare parte din munii Vlcan si o parte mic din Godeanu. Situat n regiunea alpin cu o mare
bogie de elemente floristice i faunistice. Datorit condiiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate
zonele alpine i subalpine. n hornurile stncariilor de calcar se dezvolt plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus i Lilium
RO02 0,10 Categoria II IUCN RO03 0,62 Categoria III IUCN RO04 1,22 Categoria IV IUCN RO01 Categoria I IUCN
RO01 2.495.-Petera cu Corali * 0,07 Rezervaie tiinific
RO03 2.429.-Piatra Andreaua + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.431.-Izvoarele Izvernei + 0,57 Monument al naturii
RO03 2.432.-Izbucul Jaleului + 0,04 Monument al naturii
RO03 2.433.-Petera Gura Plaiului + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.457.-Dealul Gorncelu + 0,00 Monument al naturii
RO04 2.436.-Cotul cu Aluni + 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.437.-Rezervaia botanic Cioclovina + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.438.-Pdurea Tismana-Pocruia + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.442.-Cheile Sohodolului + 0,70 Rezervaie natural
RO04 2.443.-Muntele Oslea + 0,27 Rezervaie natural
RO04 2.445.-Cornetul Pocruiei + 0,08 Rezervaie natural
martagom, pe stncile din zona Muntelui Oslea fiind prezent floarea de col -Leontopodium alpinum i salcia pitica - Salix retusa, alturi de
garofia alb - Dianthus spiculifolius i clopoeii de munte - edraiathus graminifolius. Importana tintific deosebit se datoreaz existenei
alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat n arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului su european. Este de remarcat
prezena sa att n asociaia forestier, cu elemente sudice n ptura erbacee, ct i n tufriurile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic.
Prezena speciilor Ruscus aculeatus i Dictamnus albus mresc valoarea tiinific i peisagistic a zonei. Aici i gsesc habitatul propice 3
specii din carnivorele mari protejate n ntreaga Europ (urs, lup, rs), precum i alte specii de mamifere i psri de asemenea protejate prin
legislaia internaional. ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului): Cercetrile romno-germane (Stoiculescu,
2005) relev apartenena sitului la puinele teritorii cu o valoare foarte nalt a biodiversitii. Astfel, cu toate c ocup sub 0,64 % din
suprafaa rii, focalizeaz o considerabil diversitate ecologic i biologic. Aceasta, n curs de cercetare, e reprezentat prin: 6 tipuri de
ecosisteme (de pdure, de pajite, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de
legislaia romn i comunitar, din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere
protejate de aceiai legislaie, din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse n 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale
Romniei; 28 uniti edafice forestiere grupate n 9 tipuri de sol i 6 clase de soluri; 62 din cele 212 tipuri de staiune forestier identificate n
ar 22 din cele 50 formaii forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de pdure ; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere 45, psri
139, reptile 23, amfibieni 14, peti 11, nevertebrate 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite 19, briofite 110) i 247
specii de fungi i licheni (fungi 234, licheni - 13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi romne i comunitare, din care: 193
specii animale (mamifere 19, psri 132, reptile 14, amfibieni 11, peti 3, nevertebrate - 14) i 49 specii vegetale (spermatofite); 3
specii noi pentru Romnia (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum i Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale
pdurii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animali (reptile 1, peti 1, nevertebrate 1) i 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali
(spermatofite) subendemici; 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se ncadreaz n
Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor
de protecie special avifaunistic, alte 104 specii se ncadreaz n Anexa 4 Specii de animale i plante care necesit o protecie strict, iar
alte 21 specii n Anaxa 5 Specii de plante i animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de
management.
Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, pasunatul, turismul necontrolat, constructii, braconaj, pescuit si exploatare
masa lemnoasa. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptari): Inclinrile preponderente ale versanilor, inclusiv din fondul forestier, depesc
31 grade i demonstreaz marea vulnerabilitate la eroziune, doborturi de vnt i alunecri de teren. Ca elemente de presiune antropic se
remarc oselele, care au ptruns pe multe din vile montane (Runcu-Cmpu lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, punatul n golul
de munte i la poalele munilor, exploatrile de calcar (mai ales din bazinul uiei Seci, pentru combinatul de la Brseti) care au lsat urme
adnci n trupul muntelui. Modificri s-au produs i prin amenajrile hidroenergetice (complexul Cerna-Motru-Tismana-Bistria).
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000.
Proprietatea este preponderent de stat, cu menuinea c ponderea proprietii private este n cretere rapid datorit retrocedrilor de terenuri
ctre fotii proprietari.
4.6 Documentaie:
Pajitile Permanente din Nordul Olteniei, autor Gheorghe Gmneci-2001. Comori ale naturii gorjene, autor Huic Ilie i Ion Lceanu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.446.-Piatra Borotenilor + 0,06 Rezervaie natural
J047HD PIULE - PIATRA IORGOVANULUI * 0,006 J071GJ CERNISOARA * 0,178
J071GJ PIATRA CLOSANI * 0,181
160 B + Managementul forestier general 167 C - Exploatare fara replantare
163 C + Replantare 164 C 0 Curatarea padurii
220 C - Pescuit sportiv 230 C 0 Vanatoare
243 C - Braconaj, otravire, capcane 403 C - Habitare dispersata
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 600 C 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna
rulote
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
140 C 0 Pasunatul 160 C + Managementul forestier general
170 C 0 Cresterea animalelor 400 C - Zone urbanizate, habitare umana
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 790 C - Schimbari provocate de oameni in sistemele
Contract Administrare: 03/01.03.2010, Administrator:Camera de Comer i Industrie Romnia-Japonia (Administrator) Bucureti, str. Maior
Giurescu, nr 2, ap 1 0722601208 office@ccirj.ro, mihaiprundianu@yahoo.com
Zona cuprinde propunerile de situri Valea Sohodolului, uia Verde, Tismana, Muntele Oslea, Petera Futeica. Pn n prezent exist planuri
de management doar pentru urmatoarele arii naturale protejate cuprinse n propunerea de sit Natura 2000: Cotul cu aluni, rezervaia botanic
Cioclovina, Pdurea Tismana -Pocruia, Cornetul Pocruiei, Piatra Borotenilor i Izbucul Jaleului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0129_71_Nordul_Gorjului_de_Vest_2.jpg Juveloiu Elisabeta - APM-GJ
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0130
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oituz - Ojdula
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 24' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
15.319
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
582
Max.
1508
Med.
985
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 2' 1''
RO073 Covasna 100
9130 0,4 D Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9410 7,5 C C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
91E0 0,1 D * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
Situl este localizat la limita judeului Covasna cu judeele Bacu i Vrancea. Este situat n bazinul superior al rului Oituz i cuprinde i fondul
forestier situat n aria administrativ a comunei Ojdula. Relieful este caracteristic zonelor de munte, cu energie de relief medie-ridicat. Situl
este acoperit n proporie de 90% cu pdure, restul de 10% fiind compus din puni alpine, fnee i puni mpdurite.
Populaiile de urs,lup i rs sunt bine reprezentate pe ntreg situl. Fondul forestier precum i enclavele existente n interiorul acestuia asigur
condiii optime pentru carnivore.
J04ACV OITUZ * ######
162 B 10 - Plantare artificiala 170 A 20 - Cresterea animalelor
Circa 50% din suprafaa sitului este vulnerabil datorit exploatrilor forestiere. n multe cazuri s-a adoptat ca soluie regenerarea artificial i
nu cea natural a pdurii. Acest aspect este relevat de numrul ridicat al arboretelor artificiale de molid, de pe teritoriul sitului. Punatul nu
are influene semnificative.
n zon nu sunt suprafee constituite ca arii protejate. Exist arborete desemnate ca rezervaii de smn, de ctre ICAS.
Marea majoritate a fondului forestier se afl n proprietatea Primriei Brecu, Primriei Tg. Secuiesc, Composesoratelor Laro Ojdula,
Hilib,Brecu, Htuica, Mrtnu, Asociaia Kosta Brecu i a persoanelor fizice din comunele nvecinate.
4.6 Documentaie:
La data completrii fiei nu au fost disponibile documentatii tiintifice. Completarea formularului s-a fcut pe baza amenajamentelor silvice i
a evalurilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse n sit.
Lucrri nepublicate cu caracter oficial>
Ocolul Silvic Bretcu Amenajament silvic UP I Ojdula;
Ocolul Silvic Bretcu Amenajament silvic UP IV Calaslu;
Ocolul Silvic Bretcu Amenajament silvic UP V Oituz;
Ocolul Silvic Bretcu Amenajament silvic UP VI Ojdula;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 29/22.02.2010, Administrator:OS privat Bretcu Bretcu, nr. 5, jud Covasna
La data completrii formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). n prezent custodele sitului este Ocolul Silvic
Privat Brecu, tel. 0267-368310, ospbretcu@yahoo.com.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Brecu, Ocolul Silvic Brecu.
Administratori fonduri cinegetice: Direcia Silvic Covasna, Asociaia Club Romsilva
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0130_101_paduri_pe_Oituz.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0131
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0055 H Lacul Glui
ROSPA0105 J Valea Mostitea
ROSPA0136 J Oltenia - Ulmeni
ROSPA0021 J Ciocneti - Dunre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltenia - Mostitea - Chiciu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 54' 42''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
11.540
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
49
Med.
15
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 13' 10''
RO032 Calarai 100
3150 2 D Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Isoto-Nanojuncetea
6510 0,5 B C B B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1149 Cobitis taenia P C B C C
2511 Gobio kessleri P D
1134 Rhodeus sericeus amarus P D
4125 Alosa immaculata P R B B B B
2011 Umbra krameri P P C C B C
Ruri, lacuri 67 N06 511, 512
Puni 4 N14 231
110 A 60 - Utilizarea pesticidelor 100 A 60 - Cultivare
243 B 40 - Braconaj, otravire, capcane
400 A 30 0 Zone urbanizate, habitare umana 502 B 30 0 Drumuri, drumuri auto
Subsectorul Oltenita Calarasi face parte din gruparea teraselor si luncii vaii Dunarii dintre gura Argesului si Brailei, se caracterizeaza prin
dezvoltarea aproximativ egala a teraselor si luncii.O denivelare de 10-12m, tesita dar continua, prelungita aproape rectiliniu pana la est de
Calarasi, pune in evidenta limita dintre complexul morfologic al vaii Dunarii si campia de la nord.Intre Arges si Calarasi, lunca Dunarii are
dezvoltare laterala inegala, prezentand cateva largiri ca cele de la Manastirea si vest Calarasi.Din neuniformitatea repartitiei formelor de relief
ies in evidenta cateva portiuni mai inalte:la Oltenita, unde aluviunile Argesului au fost imprastiate pe o mare suprafata , se individualizeaza un
mare con de dejectie, la Spantov se schiteaza un nivel intermediar intre terasa si lunca medie, iar intre Mostistea si Calarasi apare o fasie
continua de grinduri inalte.Partea luncii cu altitudine medie ocupa cea mai mare parte,avand o extensie mai mare in dreptul Mostistei si in aval
de Galatui.In cadrul acestuia se schteaza intinse suprafete joase, cu contur lobat, reprezentand vechi cuvete lacustre, astazi desecate.Din
aceasta categorie fac parte lunca joasa din dreptul Ulmenilor si cuvetele mari ale Boianului si Iezerului Calarasi.Particularitatile morfo-
hidrologice ale luncii Dunarii dintre Oltenita si Calarasi confera acesteia un evident caracter de tranzitie intre lunca propriu-zisa si Baltile
Dunarii.
Situl propus cuprinde suprafete ocupate de culturi agricole,paduri,perdele de protectie a malurilor, lacuri, terenuri degradate si
pajisti.Comparativ cu fauna mamiferelor,pasarile sunt cele mai numeroase, aici au conditii de hrana, de odihna , reproducere si chiar de
cuibarit unele din specii.Pasarile cu cuiburile in malul apelor:pescarelul albastru, prigoria, lastunul de mal,deasemenea prezenta pe langa ape
este si codobatura.Zavoaiele luncii constituie un mediu favorabil pentru privighetoare,mierla, cuc, dumbraveanca etc.Pasarile rapitoare sunt
reprezentate prin:acvila de camp, gaia neagra, soimul dunarean,cucuvele etc.In baltile Dunarii sunt numeroase pasari de balta: rata mare, rata
caraitoare, gaste, garlite,gasca cu gat rosu, starci, egrete, pelicanul comun si cret, cormoranul mare si mic, lebada de vara , de iarna, lebada
mica si multe altele
Activitatile antropice:agricultura cu practicarea unor tehnologii neprietenoase mediului(utilizarea pesticidelor si ingrasemintelor chimice),
braconajul, inexistenta unei administrari, exploatari forestiere-distrugerea cuiburilor.
Pe raza jud Calarasi situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se afla o zona protejata: A.I.A Ciocanesti.
Situl propus, in jud. Calarasi cuprinde aproximativ 50% proprietate privata si 50% proprietate de stat(ADS - fostele IAS-uri Mircea-Voda,
Ciocanesti si Manastirea).
4.6 Documentaie:
Regiunea Inundabila a Dunarii-Gr.Antipa, Geografia Vaii Dunarii Romanesti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl propus nu are o structura de administrare proprie pentru scopul propus.
Situl propus nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0132
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0003 J Avrig - Scorei - Fgra
ROSPA0099 F Podisul Hrtibaciului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Mijlociu - Cibin - Hrtibaciu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 19' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.826
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
314
Max.
568
Med.
416
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 40' 58''
RO076 Sibiu 66
RO072 Braov 25
RO045 Vlcea 9
4060 0,001 C C C C Tufriuri alpine i boreale
9110 2 C C C C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1337 Castor fiber 40-60 i C C C B C B
2522 Pelecus cultratus R C B C C
2511 Gobio kessleri P?
1160 Zingel streber P?
1159 Zingel zingel P?
1032 Unio crassus P A C C B
4057 Chilostoma banaticum C A B A B
4056 Anisus vorticulus R D
F Alburnoides bipunctatus C C F Alburnus alburnus RC C
F Barbatula barbatula RC A F Barbus barbus C A
F Esox reichertii C C F Perca fluviatilis C A
F Rutilus rutilus V C F Tinca tinca R C
F Vimba vimba R C
Ruri, lacuri 37 N06 511, 512
Puni 8 N14 231
Pe o suprafaț cuprinznd 2054 ha., sit extins mai mult pe lungime dect prin suprafața acoperit efectiv, aceasta fiind descris
de cursurile rurilor care dau numele acestuia, aici se regasesc un numr de 7 tipuri diferite de habitat (Ruri, lacuri; Mlatini, turbrii; Culturi
(teren arabil); Puni; Alte terenuri arabile; Pduri de foioase; Habitate de pduri (pduri n tranziie)) dar și o bogat ihtiofaun protejat
la nivel național și european.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus.
Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista inca unele zone umede care si-au
pastrat aspectul si comunitatile remanente, fargamente ale structurilor originare. Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ
izolate, formand intr-un sens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de regenerare si martori
ai diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc.
Constructiile hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii
de impact antropic la care zona este vulnerabila sunt: descari - distrugerea zonelor umede, poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.
Situl de importan comunitar Oltul Mijlociu-Cibin-Hrtibaciu, a fost propus de O.N.G Coaliia Natura 2000. Desemnarea sitului s-a realizat
pe criterii tiinifice: numr mare de indivizi din speciile de interes comunitar; indivizi sntoi ale speciilor de interes comunitar; date tiinifice
istorice asupra prezenei n arealul de interes a acestor specii de peste 100 de ani; habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ;
Proprietare de stat luciul apei, proprietate privat;
4.6 Documentaie:
1. Curtean, A., Srbu, I., Drgulescu, C., Bnduc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversittii zonelor umede din bazinul superior i
mijlociu al Oltului. Edit. Univ. Lucian Blaga,Sibiu, p. 1 103;
2. Gheoca, V., 2002 - Aspecte ale taxonomiei i distributiei helicidelor din Depresiunea Fgraului. Acta oecologica, Univ. Lucian Blaga,
Sibiu, IX (1-2), 25-39;
3. Gheoca V., 2004 - Contributii la studiul taxonomic, ecologic i genetic al helicidelor (Mollusca, Gastropoda) din Depresiunile Sibiului i
Fgraului. Tez de doctorat. Univ. Babe-Bolyai, Cluj-Napoca;
4. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Romne, Mollusca vol III, Gastropoda Pulmonata, Edit. Academiei R. P. R., Bucureti;
5. Grossu, Al.V., 1983 - Gastropoda Romaniae. 4, Ed. Litera, Bucureti;
6. Grossu, A.V., 1987 - Gastropoda Romaniae, 2; Subclasa Pulmonata, I. Ordo Basommatophora, II. Ordo Stylommatophora (Suprafamiliile
Succinacea, Cochlicopacea, Pupillacea), Ed. Litera, Bucureti;
7. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav. Mus. natl. Hist. nat.\"Grigore Antipa\", 33, Bucureti, 291 366;
8. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureti;
9. Grossu, A. V., 1999 - A scientifical collection of Romanian molluscs (shells only) - Prof. dr. A. V. Grossu, donation to Grigore Antipa
National Museum of Natural History from Bucharest.Trav. Mus. natl. Hist. nat. Grigore Antipa, XLI, 7 35;
9. Srbu, I., Srkny-Kiss, A., Petrescu, M., Lazãr, B., Buian, G., 1999 - Contributions to the knowledge of the freshwater molluskfauna
from the upper and middle basin of the Olt River (Romania). Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 1, p. 111 122;
10. Srbu, I., 2001 - Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat (Romania). World Congress of
Malacology - Vienna, Austria (Abstract), 329;
11. Srbu, I., 2005 - Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152;
12. UNEP-WCMC UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species On the World Wide Web : http://www.unep-wcmc.org;
Caracteristici: situl este situat n arealul geografic de confluent a rurilor Olt, Cibin i Hrtiaciu, aproximativ n centrul Romniei. Aria
conserv urmtoarelor specii (din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Barbus meridionalis (moioag), Cobitis taenia (zvrlug),
Gobio kessleri (porcuor de nisip), Pelecus cultratus (sabit), Rhodeus sericeus (boart), Sabanejewia aurata (dunrit), Zingel streber
(fusar), Zingel zingel (pietrar) - dintre vertebrate, Chilstoma banaticum i Unio crassus - dintre nevertebrate. Impactul atropic actual se
situeaz n limitele de tolerant ale speciilor interes conservativ comunitar; este o zon de interfat hidrografic foarte important cu o pozitie
geografic favorabil relatiilor intraspecifice continue ale speciilor de interes comunitar pentru sectoare lotice diferite geografic; rolul speciilor
de interes conservativ comunitar de specii umbrel pentru bogat biodiversitate local (peste 400 de specii).
Management: situl nu a fost preluat n custodie n urma celor dou sesiuni de atribuire, organizate de Ministerul Mediului i Pdurilor.
421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere 422 B 0 - Depozitarea deseurilor industriale
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 700 B 0 - Poluarea
870 A 0 - Diguri, indiguiri, plje artificiale 790 A 0 - Schimbari provocate de oameni in sistemele
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 701 B 0 - Poluarea apei
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0133
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Bdeana
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 34' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
61
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
103
Max.
197
Med.
172
2.4. Altitudine (m)
X
N 46 9' 26''
RO016 Vaslui 100
P Acer campestre P D P Acer tataricum C D
P Aristolochia clematitis C D P Asparagus tenuifolius C D
P Bromus sterilis C D P Buglossoides purpurocaerulea P D
P Campanula sibirica P D P Cephalaria uralensis P B
P Dianthus membranaceus R D P Euonymus europaeus R B
P Iris pumila P D P Ligustrum vulgare C D
P Muscari neglectum R D P Prunus spinosa C D
P Pyrus pyraster C D P Quercus dalechampii C D
P Quercus frainetto C D P Quercus pedunculiflora C D
P Quercus pubescens R D
Padurea Badeana prezinta un relief putin framantat, cu pante domoale (5 - 15◦) si expozitie predominant NE. Altitudinea oscileaza intre
140 -175 m.
Climatul este temperat continental, de nuan excesiv, ncadrndu-se n provincia climatic Dfbx cu veri clduroase i secetoase cu indici De
Martone ntre 23-30 i ierni umede i foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune i lenticular se gsete sol argiloiluvial i cenusiu de pdure. Aceste condiii
climatice i pedogenetice favorizeaz evident structura xeric a acestei pduri.
n structura arboretului predomin stejarul pufos (Quercus pubescens), diveri goruni (Quercus petraea, Q.virgiliana, Q.dalechampii ), stejarul
brumariu (Q. pedunculiflora), garnia (Quercus frainetto), ararul ttrsc (Acer tataricum), mojdreanul (Fraxinus ornus).
Dintre elementele continentale amintim doar speciile: Adonis vernalis (ruscua de primavara), Amygdalus nana (migdal pitic), Campanula
sibirica (clopoei), Cephalaria uralensis (sipica).

Stratul arbustilor, puternic dezvoltat compus in special de Prunus spinosa si Crataegus monogyna.
RO04 2.777.-Padurea Badeana * 73,92 Rezervaie natural
J056VS BADEANA * ######
uscare
230 C 5 0 Vanatoare
150 B 20 0 Restructurarea detinerii terenului agricol 430 C 15 0 Structuri agricole
690 C 10 - Alte impacte determinate de turism si recreere
n general, aceste pduri sunt ntr-un stadiu avansat de degradare, slab productive i continuu nlocuite cu salcm.
Padurea Badeana prezinta un climat temperat continental, de nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni umede si foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune si lenticular se gaseste sol argoloiluvial si cenusiu de padure. Conditiile climatice
favorizeaza structura xerica, specifica acestei paduri. Padurea Badeana este o padure naturala, tipica de silvostepa, in care predomina
stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculiflora), etc.
Padurea Badeana prezinta o stare buna de conservare, fiind declarata rezervatie naturala inca din anul 1973.
Padurea Badeana a fost declarata rezervatie naturala in anul 1973 prin Decizia nr. 220 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean
Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui. Suprafata initiala a rezervatiei a fost de 126.7 ha, iar in prezent este
de 58.6 ha. Administratorul unic al rezervatiei Badeana este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad. Aceasta rezervatie este inclusa si in
Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2777.
Proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
Planul de management a fost realizat de catre Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0133_52_badeana1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0134
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Balta - Munteni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 27' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
86
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
41
Max.
52
Med.
48
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 56' 59''
RO024 Galai 100
4033 Erannis ankeraria P B B A B
Situl este localizat in lunca Barladului la o altitudine de 40-60m, pe depozite aluviale luto-argiloase. Situl este compus din subparcelele silvice
66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de
inchidere al coronamentului de 70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%) iar
intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0.4ha (conform amenajamentului silvic subparcelele silvice 67B si C) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar trei specii de frasini indigeni: F. angustifolia, F. pallisiae si sporadic Fraxinus excelsior; trei specii de
ulmi indigeni: Ulmus laevis, U. minor si U. procera); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar,
frasini si ulmi). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (ligustrum
vulgare), maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat
prezenta sporadica a varietatii puberula (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei perrobusta (cupe mari
cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni existaun al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer campestre), artar tatarasc
(Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos).
Plante din Lista Roie European: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naional: Allium guttatum, Dianthus guttatus, Frittilaria
meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Mercurialis ovata, Neottia nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia,
Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente). Aceasta ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca
specii specii mezofile mezohigrofile. Existenta salcamului plantat poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel
structura habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.
100 A 0 Cultivare 140 C 0 Pasunatul
160 A + Managementul forestier general 230 C 0 Vanatoare
852 B - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
In prezent padurea este in intregime in proprietate a statului insa face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (in
acest caz, Academia Romana).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie V Munteni).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie V Munteni)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0135
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0092 J Pdurea Brnova
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Brnova - Repedea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 38' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12.216
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
103
Max.
419
Med.
299
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 1' 27''
RO013 Iai 100
91Y0 55 A C B B Pduri dacice de stejar i carpen
1323 Myotis bechsteini <17 i C B A B
1324 Myotis myotis C C B A C
1308 Barbastella barbastellus V D
1087 Rosalia alpina V D
1089 Morimus funereus P C C C B
4011 Bolbelasmus unicornis R C B C B
4026 Rhysodes sulcatus V A B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC B B C B
4035 Gortyna borelii lunata R B B C B
A Hyla arborea R C M Myotis brandtii R C
M Myotis daubentonii RC C M Myotis mystacinus RC C
M Myotis nattereri RC C M Nyctalus noctula C C
M Pipistrellus nathusii RC C M Pipistrellus pipistrellus C C
M Plecotus auritus RC C M Plecotus austriacus RC C
R Anguis fragilis V C R Lacerta agilis RC C
R Lacerta viridis RC C R Vipera berus P C
RO04 2.541.-Locul fosilifer Dealul Repedea * 0,07 Rezervaie natural
RO04 2.543.-Poiana cu Schit + 0,05 Rezervaie natural
RO04 2.544.-Poieni-Carbunariei + 0,08 Rezervaie natural
RO04 2.547.-Pietrosu + 0,52 Rezervaie natural
740 A 10 - Vandalism 623 A 10 - Vehicule motorizate
Situl este reprezentat n cea mai mare parte de pduri de foioase - pduri dacice de fag (aproximativ 70%)i pduri dacice de stejar i carpen
(aproximativ 20%), cu o deosebit valoare tiinific i peisagistic, unde i gsesc habitat cca. 116 specii de psri rare, vulnerabile sau
periclitate, 1 specie de plant i 4 specii de mamifere mici de important comunitar, precum i alte specii de plante i animale enumerate n
diferite convenii internaionale i liste roii.
Situl este important att din punct de vedere avifaunistic, cat i pentru habitate i specii de importan comunitar. Specii: Cypripedium
calceolus (papucul doamnei)- specie de orhidee; 4 specii de microchiroptere - Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella
barbastellus.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influenele antropice:
- punat (cam n proporie de 30%);
- retrocedarea unor suprafee de pdure, urmat de administrarea necorespunztoare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de paz a
pdurilor retrocedate, acestea sunt afectate i de furtul materialului lemnos;
- turismul de weekend, practicat haotic.
In site padurea Barnova-Repedea mai exista o a 3-a arie naturala protejata aflata in custodia D.S. Iasi si anume padurea Poieni Carbunarie in
suprafta de 9.2 ha. Acest masiv paduros compact de cca 11 mii ha nu prezinta caracteristici certe pentru atribuirea statutului de site natura
2000 pentru intreaga suprafata, mai curand se poate opta pentru reunirea tuturor ariilor protejate actuale (atestate de L5/2000) sub
denumirea simbolica de padurea Barnova -Repedea - arie protejata de tip insular la care eventual sa se adauge ariile protejate de interes
local, actualmente paduri cu functii speciale de protectie : Spital Padureni(O.s.Padureni, U.P.IV, u.a-rile 33-35 - suprafata de 87ha), Radar
Dopler (O.s. Padureni, U.P.IV,u.a rile 8,9,14-19,48,49,52,53 - suprafata de cca 350 ha), Rosu (O.s. Dobrovat, U.P. II, u.a.-rile 90-93 -
suprafata de 114 ha), Poieni II(O.s. Ciurea;U.P. II, u.a.-rile 28A,29A,30A,67AB,68AB,69AB, 70AB -suprafata cca 144 ha), Poieni I
(O.s.Ciurea U.P. II, u.a.-rile 59-61 - suprafata de cca 67 ha) si Venias (O.s. Ciurea U.P.I, u.a.-rile 39-45 - suprafata cca 162 ha)
Forma de proprietate: aproximativ 80% de stat i 20% privat.
4.6 Documentaie:
1. Flocea Felicia - Cercetri privind avifauna complexului de pduri Repedea-Brnova, tez de doctorat;
2. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Srbu I., Srbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. - 2003, Ghid pentru identificarea
importantelor arii de protectie i conservare a plantelor din Romnia, 80 - 83, editura Alo, Bucureti, Bucureti;
3. Ifrim, Irina; Valenciuc, N - The structure and dynamic of a mixed colony and the microclimate conditions from Grota Mare (Repedea, Iai),
2005, Universitatea Bacu, Studii i Cercetri tiintifice, Biologie, Serie Nou, 10, p. 145 - 150.
3. Srbu I., Oprea A., Lupu I.- 2005, Specii de plante vasculare amenintate din Moldova, Asociatia Dendro-Ornamental Anastasie Ftu Iai,
Iai
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
160 A 80 + Managementul forestier general
Pentru suprafeele de pdure aflate n administrarea Direciei Silvice Iai, responsabilitatea asupra managementului specific ii revine acestei
institui; Responsabilitatea managementului rezervaiilor Pietrosu, Poieni-Crbunrie si Poiana
Pentru cele 3 rezervaii aflate n custodia D.S. Iai - Rezervaia forestier Pietrosu, rezervaia forestier Poieni-Crbunrie i Rezervaia
floristic Poiana cu Schit - planurile de mangement i regulamentele sunt elaborate i avizate de ctre Academia Romn - Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii, urmnd s fie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafeele de pdure care nu au statut de protecie i
se afl n administrarea D.S. Iai, exist un Plan amenajistic. Pentru rezervaia geologic-paleontologic Locul Fosilifer Dealul Repedea, planul
de mangement i regulamentul sunt elaborate i se afl n stadiul de corectur.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0136
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Bejan
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 53' 17''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
102
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
246
Max.
499
Med.
325
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 51' 6''
RO053 Hunedoara 100
91L0 1 C C B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
1193 Bombina variegata P P B B A B
A Hyla arborea P C I Parnassius mnemosyne P C
M Capreolus capreolus P C M Lepus europaeus P C
M Martes martes P C P Centaurea rocheliana P B
P Danthonia alpina P B P Dictamnus albus P B
P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius P B P Thymus longicaulis P B
R Anguis fragilis P C R Coronella austriaca P C
R Elaphe longissima P C R Lacerta praticola P C
R Lacerta viridis P C R Natrix natrix P C
R Vipera ammodytes P C
Puni 3 N14 231
Din punct de vedere geologic Pdurea Bejan se caracterizeaz prin prezena formaiunilor cristaline, care se afl n fundamentul zonei i
aparin unitii epimetamorfice a Masivului Poiana Rusc peste acestea s-au depus, pe direcie NE-SV, n strate de pn la 750 m grosime,
formaiuni sedimentare de vrst cretacic, acoperite transgresiv de sedimente neogene, apoi un strat subire de depozite cuaternare(care
apare izolat n cteva puncte).
Din punct de vedere petrografic depozitele sedimentare conin: un orizont marnos(Cretacic) avnd la baz gresii grosiere i conglomerate,
alctuind mpreun un complex grezos cunoscut sub denumirea de strate de Deva. Formaiunile eruptive strpung cristalinul i sedimentarul
sub forma unor corpuri subvulcanice de andezite amfibolice cu biotit(andezite de Nucet) i macroporfirice.
Aspectul morfologic actual este cel de deal, cu pante mai accentuate la partea superioar(15-20 grd.) i domoale spre baz, unde s-au
depus materiale din alunecri vechi pe versani. n microrelieful actual se poate observa prezena ctorva ravene datorate precipitaiilor
bogate. Vile sunt nguste, cu profil longitudinal sinuos i apar pe fracturile tectonice(vi de falie).
n ceea ce privete vegetaia, Pdurea Bejan se afl situat n etajul nemoral al pdurilor de foioase, subetajul pdurilor de gorun i amestec.
RO04 2.512.-Pdurea Bejan * 94,75 Rezervaie natural
J047HD BEJAN * ######
164 C 100 + Curatarea padurii 421 C 1 - Depozitarea deseurilor menajere
501 B 1 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 C 5 0 Drumuri, drumuri auto
629 C 10 - Alte activitati sportive si recreative in aer liber 702 C 50 - Poluarea aerului
102 C 0 Cosire/Taiere 160 B + Managementul forestier general
301 C - Cariere 401 C - Urbanizare continua
423 C 0 Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 502 C - Drumuri, drumuri auto
511 C 0 Linii electrice 690 C - Alte impacte determinate de turism si recreere
702 C - Poluarea aerului
n acest subetaj nveliul vegetal are ca asociaii zonale reprezentative pduri edificate de cele trei subspecii de gorun: Quercus petraea ssp.
petraea, Q. petraea ssp. dalechampii i Q. petraea ssp. polycarpa; alturi de acestea n Pdurea Bejan apar Quercus robur, Q. pubescens, Q.
virgiliana, Q. frainetto i Q. cerris.
Situl este important pentru o serie de specii de psri nscrise n anexa I a Directivei Psri: Aquila pomarina, Caprimulgus europaeus,
Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio,
Lanius minor, Pernis apivorus, Picus canus.
Pdurea Bejan prezint, de asemenea, un interes dendrologic de excepie prin cadrul natural unic n ar, unde, ntr-un areal restrns, se
regsesc speciile i hibrizii majoritii speciilor de stejar care cresc n Romnia, inclusiv a unora dintre stejarii de silvostep aici coabiteaz 8
din cei 9 reprezentani indigeni ai genului Quercus mpreun cu hibrizii lor. Habitatele de interes comunitar identificate aici sunt: Pduri dacice
de stejar i carpen i Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus ssp..
Turismul necontrolat pune n pericol conservarea acestui unicat genetic.
Pdurea Bejan a fost recunscut prima dat pentru valoarea sa tiinific n anul 1936 i declarat monument al naturii prin Decizie a
Ministerului Agriculturii i Domeniilor n 03.12.1936. n prezent are statut de arie natural protejat de interes naional(Legea 5/2000) i este
clasificat(potrivit clasificrii IUCN) ca rezervaie natural de tip forestier.
n Amenajamentul silvic din anul 2002 Pdurea Bejan este ncadrat conform normelor tehnicen grupa funcional I(pduri cu funcii
speciale de protecie), ca rezervaie tiinific, atribuindu-i-se totodat i funcie de pdure situat n zon cu poluare de intensitate slab.
Suprafaa sitului este 100% de stat.
4.6 Documentaie:
Stanciu Augustin(1997), tez de doctorat, Cercetri taxonomice, morfologice i ecologice privind hibrizii genului Quercus din rezervatia
tiintific Bejan - Deva, Universitatea Transilvania, Braov
Schruber(1997), Not asupra qvercineelor din Pdurea Bejan, Sargetia VII Acta Muzei Devensis, Series Scientia Naturae, Muzeul Judetean
Hunedoara-Deva/Romnia.
Planul de management al rezervatiei.
Amenajamentul Silvic(O.S. Simeria), revizuit n 2002
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 164/09.07.2010, Administrator:APM Hunedoara str Aurel Vlaicu, nr 25, Loc Deva, cod 330007, jud Hunedoara 0254 215
445, 0254 215 446, fax-0254 212 252 office1@apmhd.ro
Custodele rezervaiei naturale Pdurea Bejan a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de management al ariei naturale protejate
n vederea obinerii avizului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0137
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0093 J Pdurea Bogata
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Bogii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 24' 55''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.352
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
454
Max.
1087
Med.
742
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 55' 38''
RO072 Braov 100
9150 1 C C B C Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9170 13 B B B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91Y0 1 D Pduri dacice de stejar i carpen
91E0 1 B C B C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9180 0,1 C C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
1354 Ursus arctos >10 i C B C B
1352 Canis lupus >5 i C B B B
1361 Lynx lynx >3 i C B B B
1193 Bombina variegata C D
1074 Eriogaster catax P C B C B
I Liparus glabrirostris P D M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Felis silvestris P A
P Waldsteinia geoides P A R Elaphe longissima P? C
Puni 2 N14 231
Siteul este situat in partea centrala a muntilor Persani.
Sub aspect climatic se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor inalte, specific Podisului
Transilvaniei, in partea vestica a siteului.
Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, drenate de paraul Bogata.
Solurile fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite, brune acide, brune acide podzolite. In NV-ul siteului apar
regosolurile si solurile slab erodate.
Natura din cuprinsul ariei protejate prin curiozitile sale geologice,botanice i zoologice,prin pitorescul peisajelor,prin climatul
reconfortant,constituie i un important obiectiv de atracie turistic.
Padurea Bogatii este una dintre cele mai reprezentative paduri de foioase din tara fiind alcatuita predominant din fag, carpen si gorun.
Unele studii botanice (Ularu, 1972) au aratat ca in distributia vegetatiei se remarca fenomenul de inversiune, adica gorunul apare pe o pozitie
superioara fata de fagete, care ocupa de regula baza versantilor. Padurea Bogatii este cunoscuta si ca o importanta arie cinegetica, cu o
fauna variata.
Sub aspect geologic teritoriul ariei protejate Pdurea Bogii reflect bine complexitatea tectonic,stratigrafic i petrografic caracteristic
ntregului masiv muntos al Peranilor.Aproximativ 2/3 din aria siteului,respectiv treimea estic i central,sunt ocupate de depozite
sedimentare-conglomerate i gresii-de fli cretacic(predominant apiene i albiene),n timp ce restul teritoriului-adic treimea vestic este
dominat de eruptivul bazaltic pus n loc la finele Neogenului i nceputul Quaternarului,reprezentnd ultimele manifestri ale magmatismului
vulcanic din ara noastr.Aceste roci afloreaz n numeroase puncte din cuprinsul ariei,ivirile reprezentnd adeseori nfiri de stnci
spectaculoase care introduc n peisaj o not de pitoresc deosebit i care, prin poziia lor n apropierea imediat a oselei,sunt foarte bttoare
la ochi i uor accesibile.
n seria acestor aflorimente-care pot fi considerate ca monumente ale naturii-se nscriu succesiv,dinspre est spre vest: stnca de conglomerat
poligen( fragmente de calcar biogen,,gresie,cuarit,gnais,ist cloritos, ist sericitos etc.) de vis-a-vis deFntna Alb ; stncile brune- roietice
de gresii feruginoase,din dreptul km.47,avd n aval de Fntna Rece ; deschiderile de gresie calcaroas alb, dintre km.47 i 49,unde roca ia
forme de stnci impuntoare,cu perei verticali,ntre care,pe unele poriuni Valea Bogii se ngusteat pn la profil de chei; ivirile de bazalt(
culoare cenuie nchis, structur microlitic, textur masiv pn la vacuolar ), dintre kilometrii 49 ,i 52, prezentnd n cteva locuri,
admirabile coloane prismatice (pentagonale).
Interesani sunt i bolovanii poliedrici de bazalt risipii pe sub arboret, rezultai din fragmentarea i dislocarea pnzelor bazaltice din zon ;
ntre kilometrii 49 i 50 , alturi de bazalt apare la zi i tuful dacitic,roc vulcanogen-sedimentar de vrst tortonian, care se separ uor n
plci subiri i friabile de culoare verde.
Cele mai nocive activitati care pot pune in pericol siteul sunt exploatarile forestiere intensive, necontrolate si exploatarea bazaltelor la cele trei
cariere.
Valorificarea turistic a Pdurii Bogii este o problem destul de delicat , dar inevitabil- prin urmare trebuie mbinat raional turismul cu
protecia naturii
arealul a fost declarat ca zon protejat printr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar ulterior a aprut n Legea 5/2000 cu suprafaa
de 8,5 ha.
Suprafaa real a siteului este de 6329,6 ha ( prin msurtori GPS)CRUTA Bucureti.
suprafaa total a siteului este de 6329,6 ha , din care 60% proprietate privat(Primria Mieru ),40 %proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
ICAS Database 1966
CMN Documentation BV026 Padurea Bogatii
Vasile Ciocrlan Flora ilustrat a Romniei Ed. Ceres , Bucureti , 2000
Ioan oneriu i Pantelimon Ularu, Rezervatia natural Pdurea Bogtii, Braov 1976
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO03 2.243.-Rezervaia natural Cheile Dopca * 0,06 Monument al naturii
RO04 2.254.-Cotul Turzunului * 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.257.-Pdurea Bogii * 98,74 Rezervaie natural
J049BV BOGATA * ######
160 A 70 - Managementul forestier general 300 A 3 - Extragere de nisip si pietris
Contract Administrare: 200/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Braov Str.Closca, nr.31, Brasov, jud. Braov 0268/415770, 0268/
475678 curtu@brasov.rosilva
nu are plan de management
Pentru fondul forestier din cuprinsul acestui sit exista amenajamente silvice, padurea fiind administrata de OS Maierus si OS Padurea Bogatii
Homorod
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0138
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Bolintin
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 40' 19''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.737
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
87
Max.
150
Med.
124
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 26' 46''
RO034 Giurgiu 100
91Y0 79,34 A B B B Pduri dacice de stejar i carpen
Teritoriul situat n regiunea biogeografic continental, n ecoregiunea Cmpiile Gvanu-Burdea, ntre 25o37 i 25o42 longitudine estic i
ntre 44o24 i 44o30 latitudine nordic, la 75 m altitudine pe terasa nalt, neinundabil, din lunca cursului inferior al Argeului acoper 4.761
ha, parte oficializat ca rezervaie natural i constituie cea mai reprezentativ pdure de stejar (Quercus robur) din ntregul areal al speciei
din Romnia. Pdurea ocup 4.546 ha (96%) i concentreaz un numr de 12 tipuri de staiune forestier i 21 tipuri de pdure, resepctiv
25% i 33% din numrul acestor uniti tipologice fundamentale existente n zona de Cmpie a Romniei, grupate n 8 din cele 50 formaii
forestiere ale rii.
Este cea mai ntins pdure de stejar din Romnia, relict semnificativ al fotilor Codrii ai Deliromanului care, pn spre mijlocul sec. al XIX-
lea, se ntindea pn la Dunre. Astzi, aici se conserv structuri forestiere arhetipale i exemplare seculare de staejar n 3 din cele 28 tipuri
de habitate forestiere naturale protejate din Romnia (92A0, 91M0 i 91Y0).
Uscarea arborilor btrni de stajear i atacurile masive de Cerambix cerdo impune adoptarea unui plan judicios de management. Gardul nalt
din plas de srm delimiteaz ampriza autostrzii A1 Bucureti-Piteti, care traverseaz rezervaia i o apr astfel de alte consecine
nedorite.
230 B 30 0 Vanatoare 160 A 60 + Managementul forestier general
951 A 0 - Uscare /acumularea de material organic 170 C 0 - Cresterea animalelor
100 B 10 0 Cultivare 700 B 5 - Poluarea
Nu este desemnat printr-un act juridic.
Proprieti private i de stat.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 84/26.02.2010, Administrator:RNP-Direcia Silvic Giurgiu Giurgiu, str 1 Decembrie 1918, nr 12, jud Giurgiu
0246218238, 0246218239, fax-0246218292
Nu are plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0138_75_padure_de_stejar_si_carpen.jpg Dumitru Magdalena - APM-GR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0139
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Breana - Rocani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 59' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
157
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
96
Max.
201
Med.
153
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 55' 37''
RO024 Galai 100
91AA 90 A C A A Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91I0 10 A C A A * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
40C0 0,01 C C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
A Bufo bufo C A Hyla arborea C
A Pelobates fuscus P D M Dryomys nitedula C
M Muscardinus avellanarius C M Nannospalax leucodon C
P Carex brevicollis RC A P Carpinus orientalis RC D
P Symphytum sp. V A R Lacerta viridis P D
Aria protejata se afla n zona Colinelor Covurluiului al cror relief este dezvoltat pe formatiuni neogene, cu structur monoclinal, fragmentat n
culmi si poduri prelungi separate de vi paralele sculptate in pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile pliocene, pe alocuri nsotite de cruste
si alunecri. Geologic, se caracterizeaz printr-o cuvertur depus n cadrul a 4 cicluri de sedimentare: devonian, permian - triasic, jurasic -
cretacic - eocen si bedenian superior romanian. Peste acestea se adaug depozitele cuaternare. n cadrul ariei naturale se pot ntlni
urmtoarele specii de arbori: stejar pufos, numeroase specii de arbuti specifice asociaiilor de silvostep, asociaii de specii ierboase cu
participarea n majoritate a gramineelor, bujorul romnesc(Paeonia Peregrina). Arboretele provin din regenerri naturale pe cale vegetativ, n
cea mai mare parte dar i pe cale germinativ.Vrsta medie este de 48 ani. Caracterul natural al arboretelor prmite prezena poienilor n care
se creaz condiii propice prezenei bujorului romnesc(Paeonia Peregrina), un element de baz alturi de celelelalte componente ale
biocenozei. Fauna este alctiut din numeroase specii de psri, inclusiv prdtoare de talie mare i mijlocie, incluse ntre speciile protejate
de restricii naionale i internaionale. Numeroase specii de mamifere mari i mici ce gsesc aici un loc retras, optim pentru activitatea de
hrnire i reproducere (mistre, cprioar, iepure, vulpe). Numeroase specii de insecte, cu rol important n continuarea lanului trofic specific
zonei.
RO04 2.404.-Pdurea Breana-Rocani + 96,22 Rezervaie natural
J057GL BREANA - ROSCANI * ######
250 A - Luare/Indepartare de flora 943 C 0 Alunecarile de teren
944 B - Furtuni, cicloane 160 A 100 + Managementul forestier general
230 C 100 0 Vanatoare 501 C 5 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 0 Drumuri, drumuri auto
Aria natural protejat Pdurea Breana-Rocani are suprfaa de 78,3 ha, conform Legii nr.5/2000. Se situeaz pe teritoriul administrativ al
comunei Bneasa, n apropierea satului Rocani, n parte de centru-nord a judeului Galai, n zona fizico-geografic a Romniei: Dealurile
Flciului, respectiv regiunea biogeografic a Colinelor Covurluiului (dealuri de platforma de tip Tutova). Habitat de padure xerofila naturala din
zona de deal cu Quercus pubescens si Q. pedunculiflora; Specii de arbusti specifice asociatiilor de silvostepa: Rosa sp., Crataegus sp.,
Ligustrum sp, Cornus sp., Prunus sp.; Asociatii de specii ierboase cu participarea n majoritate a gramineelor; Flora endemica de Paeonia
peregrina romanica, declarata monument al naturii, prezenta n poienile specifice padurii de Q. pubescens.
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat, recoltri de elemente floristice, turismul necontrolat. Amenintrile
naturale fr ca omul s poat interveni n limitarea factorilor perturbatori: vnturile foarte puternice, chiciura care poate produce ruperea
coronamentului arborilor, ciclurile de ani secetosi care pot duce la uscarea arborilor si arboretelor.
Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.404. O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001 Legislatia
europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind
diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietate a statului.
4.6 Documentaie:
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Galati; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contributii la cunoaterea
Naturii Bacu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Administrat de R.N.P-ROMSILVA prin Directia Silvica Galati-Ocolul Silvic Galai
Planul de Management i Regulamentul de Funcionare al ariei protejate este avizat favorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii din cadrul Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0139_99_Paeonia_peregrina-var_romanica.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
ROSCI0139_99_Querqus_pubescens.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0140
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Clugreasc
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 37' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
677
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
119
Max.
139
Med.
133
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 9' 54''
RO044 Olt 100
91AA 1 B C B C Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
P Paeonia peregrina C A
In aceasta padure se afla specia Paeonia peregrina pe o suprafat de circa 80 ha n asociaie cu Quercus pubescens i Q. cerris i atipic
pentru specie a fost identificat pe mai multe parcele n asociaie cu Robinia pseudacacia.
Paeonia peregrina Mill. este o specie peren, ale crei rdcini secundare sunt tuberizate n form de morcovi alungiti elipsoidali. Frunzele
sunt divizate n 17 - 30 segmente nguste-eliptice, iar ultimile segmente sunt trilobate.Florile sunt mari 7-13 cm n diametru, roii ca sngele.
este o plant frumoas, cunoscut nu numai de specialiti ci i de localnici
Pdurea Clugreasca este o oaz n mijlocul cmpiei Boianu, relicv a fotilor codri.
Pn n anul 2000 n aceast padure a fost permis paunatul, punnd in pericol de extinie specia Paeonia peregrina. Dup 2000, odat cu
instituirea regimului de arie naturala protejat a fost interzis punatul , specia avnd o dezvoltare exploziv.
Pdurea are o suprafa de 630 ha. O suprafa de 58 ha au fost declarate rezervaie prin Decretul nr. 237/1950.
Prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Judeean Olt i Legea 5/2000 au fost puse sub protecie 54,9 ha
Forma de proprietate este 95% proprietate de stat i 5% proprietate privat.
RO04 2.668.-Rezervaia de Bujori a Academiei + 7,85 Rezervaie natural
160 B 70 0 Managementul forestier general 162 A 20 - Plantare artificiala
100 C 100 0 Cultivare 140 C 10 0 Pasunatul
4.6 Documentaie:
Arealul speciei Paeonia peregrina Mill. n Oltenia. GH. Popescu, I. Costache, D. Rdutoiu, C. Badea Vol. 4(XL) 1999.
Arii protejate i monumente ale naturii din judetul Olt N. Ciobanu, D. Rogojinaru, 2003
Ciobanu N. Monumente ale naturii n judetul Olt. t. i Cercet. C.O.M.N., Tg. Jiu 1972
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
432002
Nu exist plan de management propus, ci numai pentru zona declarat arie natural protejat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0140_97_Padurea_Calugareasca.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0140_97_Paeonia_peregrina.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0140_97_Valea_Calmatui.jpg Croitoru Ion - APM-OT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0141
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Ciornohal
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 14' 13''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
270
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
81
Max.
252
Med.
195
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 37' 46''
RO012 Botoani 100
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C B C C
P Carex brevicollis RC A P Cephalanthera damasonium R A
P Crocus reticulatus R A P Cypripedium calceolus forma viridiflorum V A
P Dianthus capitatus V A P Echium rossicum C A
P Hierochloe repens R A P Phlomis herba-venti ssp. pungens RC D
P Prunus fruticosa R D P Prunus tenella R A
P Rumex tuberosus R A P Serratula radiata C A
P Trinia multicaulis RC A
Teritoriul in care se afl situl aparine MIOCENULUI reprezentat prin depozite sarmatice iar din punct de vedere petrografic predomin
marnele argiloase apoi argilele i mai puin loess-ul.
Pdurea Ciornohal aparine provinciei balcano-meossiace i este staiunea cea mai nordic cu Cotinus coggygria, element pontic-
submediteranean de mare nsemntate fitogeografic. Aici se ntlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. Dintre
numeroasele specii continentale unele fiind chiar rare, citm: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis, Veronica spicata. Din
grupul speciilor pontice, enumerm: pontice- Alyssum hirsutum, Dianthus membranaceus, Marrubium praecox; pontico-submediteraneene-
Ranunculus illyricus, Salvia pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice- Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus hamulosus, pontico-
balcanice- Arum orientale, Cytisus austriacus, Linum flavum. Numeroase sunt i speciile submediteraneene, iar dintre acestea citm:
Bupleurum praealtum, Calamintha acinos, Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin specia Rhinanthus
rumelicus.
Pdurea Ciornohal este un eantion al ecosistemului relictar de silvostep disjunct din nordul rii constituit din numeroase elemente xerofite
parte aflate la limita nordic a arealului:Cotinus coggygria, element pontico-submediteranean .
Aici se ntlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. n sit s-au identificat 424 specii de plante vasculare,
aparinnd la 56 de familii.
Pe lng flora bogat i puternicul caracter conservativ, rezervaia forestier Ciornohal prezint un interes deosebit i sub aspectul vegetaiei.
RO04 2.230.-Padurea Ciornohal + 27,87 Rezervaie natural
J051BT CIORNOHAL * ######
uscare
140 B 5 - Pasunatul 164 B 6 + Curatarea padurii
230 C 2 - Vanatoare 243 C 3 - Braconaj, otravire, capcane
501 C 2 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
Fitocenozele ntlnite aici, cu toate perturbrile suferite, se menin nc ntr-o stare cvasinatural, cu particulariti evidente i de mare
nsemntate fitogeografic.
Raritatea unor att de autentice crmpee de silvostep, n special n Moldova, justific propunerea de a fi supus regimului de ocrotire a
ntregii suprafee ocupat de pdurea Ciornohal. Ea constituie i un important element de peisaj care se renoiete n funcie de anotimp.
Nu s-au identificat ali factori de presiune asupra sitului n afara celor specificai la seciunea Activiti antropice.
Situl are o stare de conservare favorabil,este monitorizat de APM Botoani, constatndu-se respectarea planului de aciuni din Planul de
management .
Aceast rezervaie are suprafaa de 77 ha
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2230 - "Pdurea Ciornohal". Din punct de vedere administrativ aparine comunei Clrai,
judeul Botoani. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Toat suprafaa rezervaiei Pdurea Ciornohal-76,5 ha-aparine fondului forestier proprietate public a statului(Regia Naional a Pdurilor
prin Direcia Silvic Botoani-Ocol Silvic Trueti).
4.6 Documentaie:
1. Horeanu Cl., Horeanu Gh., 1981, Flora i vegetatia rezervatiei forestiere Ceornohal (Jud. Botoani). Ocr. Nat. i Med. nconj., t. 25, nr. 2:
211-220
2. Pacovschi S., Donit N., 1967, Vegetatia lemnoas din silvostepa Romniei. Edit. Acad. RSR, Bucureti
3. Srbu I., Oprea Ad., 2002, Raport la Grantul nr. 41, Tema B17 (CNCSIS/MEC): Studii biocenologice i de monitoring n ariile protejate din
jud. Botoani
4. Enculescu P., 1909, Aria geografic a genului Rhus cotinus L. n Romnia. Rev. Pd., Bucureti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Instituia responsabil pentru managementul sitului este Direcia Silvic Botoani(Ocolul Silvic Trueti), care a preluat n custodie situl,
contract nr.5109/25.08.05.
-Direcia Silvic Botoani/Arsenie Savin/
str. Pacea nr. 47/
tel:023
Exist plan de management ntocmit de custode Direcia Silvic Botoani-Ocol Silvic Trueti ,avizat de Academia Romn.
Responsabil pentru managementul sitului este Savin Arsenie, responsabil cu ariile naturale protejate din cadrul Direciei Silvice Botoani.
Str. Pacea nr 4,tel:0231512882,
fax:0231586831,
email:dsbt@rosilva.ro
Direcia Silvic Botoani aplic planurile de amenajamente, care se revizuiesc o dat la 10 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0141_64_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Frunze_si_inflorescenta_de_Cotinus_coggygria-Padurea_Ciornohal.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0141_64_Semintis_de_Cotinus_coggygria.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0142
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0141 F Subcarpaii Vrancei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Dlhui
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 0' 37''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
203
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
322
Max.
625
Med.
498
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 41' 41''
RO026 Vrancea 100
1354 Ursus arctos P 1-3 i C A B C
1361 Lynx lynx R 1-2 i C B B C
1352 Canis lupus P D
1088 Cerambyx cerdo R C B C B
A Rana temporaria P A A Salamandra salamandra RC A
M Capreolus capreolus C A M Cervus elaphus 8-12 i A
M Felis silvestris A M Meles meles P A
P Cardamine glanduligera P A P Carex sylvatica ssp. sylvatica P A
P Cephalanthera rubra P A P Dactylorhiza maculata P A
P Epipactis helleborine P A P Hepatica transsilvanica P A
P Pulmonaria rubra P A P Ranunculus carpaticus P A
P Seseli gracile P A P Symphytum cordatum P A
P Tamus communis R A P Telekia speciosa P A
P Valeriana tripteris P A R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca P A R Elaphe longissima P A
R Natrix natrix P A R Zootoca vivipara P A
RO04 2.817.-Rezervaia natural Pdurea Schitu? * 98,51 Rezervaie natural
J055VN DALHAUTI * ######
409 C 2 0 Alte modele(tipuri) de habitare 502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto
622 C 5 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
160 B 70 0 Managementul forestier general 167 C 10 - Exploatare fara replantare
230 C 20 - Vanatoare 623 C 20 - Vehicule motorizate
943 C 1 - Alunecarile de teren
Situl propus se suprapune ariei protejate Pdurea Schitul Dlhui ce conserva habitate forestiere reprezentative pentru etajul nemoral din
zona piemontan a Curburii Carpailor.
Sit reprezentativ pentru vegetaia caracteristic etajului nemoral din zona piemontan a Carpailor Orientali
Situl este potenial vulnerabil n raport cu activitile antropice caracteristice arealului (exploatari forestiere, turism, pelerinaj religios si
pasunat).
Substratul litologic, favorabil producerii unor precese accentuate de eroziune a versanilor (alunecari de teren), reprezint un alt element de
vulnerabilitate al sitului.
Sit desemnat ca arie protejat in anul 1973 prin Hotrre a Consiliului Judeean Vrancea (188 ha), menionat in Legea nr. 5/2000 cu
denumirea Rezervaia natural Pdurea Dlhui.
Partial, suprafaa se afl n proprietate de stat, in administrarea Direciei Silvice Focani,pe restul de cca. 30% din suprafa exist
proprietti particulare administrate de Consiliul Local al Comunei Crligele.
4.6 Documentaie:
1 - CONDREA, Ana, RENEA, A.- Studii etnobotanice, in satul Dalhauti, judetul Vrancea Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol.
III -1980, Focsani.
2 - HOREANU, Climent, CONDREA, Ana, Contributii la cunoasterea florei din rezervatia forestiera Dalhauti , Complex Muz. Vrancea-
Stud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.
4 - STEFAN, N., DAVIDESCU,G., LUPA{CU, Gh., RUSU, C., - 1989- Caracterizarea ecologica a pajistilor naturale din judetul Vrancea (II)
, in: Cercetari agronomice in Moldova,anul XXII, vol 1 ( 90 ), p. 61-66, Iasi.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Aria protejat este atribuita prin convenia nr.15/13.09.2004, n custodie Directiei Silvice Focsani.
Managementul se realizeaz de ctre Direcia Silvic Focani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management ntocmit si
naintat spre avizare la Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0143
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea de gorun i stejar de la Dosul Fnaului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 2' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
108
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
472
Max.
610
Med.
549
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 53' 26''
RO072 Braov 100
1089 Morimus funereus P C B B
Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei, pe versanti cu
expozitie sudica strabatuti pe alocuri de ogase stabilizate, la o altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din
subparcelele silvice 26B, 27A, 28 A si B din padurea proprietate a comunei Soars si gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului.
Gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorita inchiderii masivului, in anumite portiuni stratul
arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este strabatut de vechiul drum care facea legatura intre Fagaras si Rupea in timpul Imperiului Austro-
Ungar (in prezent abandonat dar relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situeaza cu precadere in treimea inferioara a versantului.
Datorita substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin prezenta sporadica a unor specii mezo-higrofite cum este
crusinul (Frangula alnus) si dezvoltarea redusa a pivotului la cvercinee (situatie remarcata la cateva exemplare uscate si doborate de vant). In
anumite zone, pe culme, s-au gasit exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu inaltimi de pana la 1-2 m.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (pana la 70cm diametru si inaltimi pana la 27-29m);
- abundenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, in special a gorunului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul de camp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru (Sambucus nigra); cu exceptia
carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare rare;
- in stratul ierbos au fost intalnite majoritatea speciilor mentionate in descrierea habitatului (R4138);
- s-au identificat exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun balcanic (Quercus petraea ssp.
dalechampii) si de fag balcanic (Fagus sylvatica ssp. moesiaca);
- nu s-a constatat prezenta unor specii atipice pentru habitat, cu tendinta de invadare (ex. salcamul).
140 C 0 Pasunatul 160 A + Managementul forestier general
230 C 0 Vanatoare
In zonele in care formeaza un subetaj dens (4-6 m inaltime), carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un
concurent pentru dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o
gospodarire corespunzatoare. Presiunea antropica este redusa, situl fiind situat intr-un trup de padure acessibil numai pe drumuri de pamant
adesea greu practicabile.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Soars (judetul Brasov).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul ocolului silvic Fagaras(Unitatea de productie III Felmer).
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars (in curs de elaborare).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars- judetul Brasov (in curs de elaborare)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0144
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de gorun i stejar de pe Dealul Purcretulu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 51' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
42
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
455
Max.
615
Med.
540
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 52' 21''
RO072 Braov 100
Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din sud-estul Transilvaniei la o altitudine de
450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus din subparcelele silvice 60A la F din padurea proprietate a comunei Beclean si
gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de vegetatia forestiera
existenta. Datorita formei terenului padurii i s-a atribuit functia speciala de protectie a solului (categoria functionala 1-2A). In portiunea cu
habitatul prioritar (91I0) gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafata de 3.1ha (conform
amenajamentului silvic subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperita de habitatul 91I0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura
2000. Datorita inchiderii masivului, portiuni intinse sunt lipsite (sau aproape lipsite) de patura erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab
reprezentat. Trebuie mentionata prezenta salcamului (Robinia pseudaccacia) plantat atat in interiorul habitatului prioritar prin exemplare rare in
zonele ravenate cat si in afara acestuia in subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea, salcamul nu are o stare de vegetatie buna:
regenerarea naturala generativa si/sau vegetativa este foarte rar intalnita, sunt prezente exemplare tinere uscate sau cu stare lanceda de
vegetatie.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:
- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorunul - Quercus petraea ssp.
petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru si 23-25m inaltime);
- prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun si stejar pedunculat) in special in portiunile mai
deschise; la data descrierii in teren a fost constatata fructificatie relativ buna a gorunului si stejarului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), cires pasaresc
(Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus excelsior), tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn cainesc
(Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces
(Rosa canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen de padure (Clematis vitalba); cu
exceptia carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare diseminate sau chiar rare.
- s-au identificat rare exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa) precum si prezumtive exemplare hibridogene
de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).
In cazul acestui sit salcamul nu reprezinta un pericol pentru structura habitatului prioritar datorita motivelor mentionate ca capitolul 4.1 -
Caracteristici generale ale sitului.
In zonele in care formeaza un subetaj dens, carpenul, pe langa efectele lui benefice asupra solului, poate deveni un concurent pentru
dezvoltarea si mentinerea regenerarii stejarului si a gorunului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire
corespunzatoare.
In interiorul sitului nu s-au constatat taieri ilegale, vatamari datorate animalelor domestice sau uscari anormale.
national.
Padurea este in intregime in proprietate a comunei Beclean (judetul Brasov).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Codrii Fagarasului
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean (judetul Brasov)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0145
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea de la Alparea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 4' 58''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
459
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
164
Max.
210
Med.
192
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 1' 3''
RO061 Bihor 100
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A
Padure de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, bine conservat cu plcuri de narcise, care nglobeaz rezervaia natural : Pdurea cu
narcise de la Oorhei declarat la nivel naional.Constituie habitat de hrnire pentru liliecii de la Betfia
important din punct de vedere al habitatului i speciilor de herpetofaun i narcise.
tieri ilegale
4.6 Documentaie:
Legea nr. 5/2000, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
RO04 2.175.-Padurea cu narcise din Osorhei + 2,44 Rezervaie natural
101 C 5 0 Modificarea practicilor de cultivare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 85/02.03.2010, Administrator:RNP Direcia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax-
0259430967 office@oradea.romsilva.ro
planul de management este n curs de perfectare de ctre custode - Direcia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0145_47_narcise_Alparea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0146
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea de stejar pufos de la Hoia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 29' 37''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
8
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
487
Max.
541
Med.
517
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 46' 6''
RO063 Cluj 100
91H0 81 B C B B * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
P Adonis vernalis 100-300 i A P Centaurea atropurpurea 10-50 i A
P Cephalaria radiata 10-15 i A P Salvia transsylvanica <50 i A
P Stipa pulcherrima 50-60 i A P Viola jooi 30-50 i A
Puni 12 N14 231
Situl este localizat pe un versant repede cu expozitie sudica, sud-vestica, face parte din trupul de pdure Hoia II (subparcela silvica 100,
unitatea de productie IV, din Ocolul Silvic Cluj), mai precis n pe partea stng tehnica a rului Some, n dreptul localitii Floreti. n partea
inferioar a sitului acesta este constituit doar din stejar pufos, pentru ca spre culme acesta s fie nlocuit de ctre gorun. De asemenea n
cuprinsul sitului mai este ntlnit diseminat pinul silvestru i pinul negru.
Situl se remarca prin structura naturala bine conservata reprezentata prin: alternana ntre poriunile de pdure ncheiat i rarite; diversitatea
si starea buna de conservare a pturii erbacee.
Terenul pe care este situat situl prezint o pant destul de accentuat, ceea ce sporete susceptibilitatea pe viitor la alunecrile de teren.
Att la limita superioar ct i la cea inferioar situl se nvecineaz cu pune, n care ns nu se nregistreaz un punat excesiv. Situl este
accesibil att pe culme ct i prin partea din aval.
Padurea este in intregime in proprietatea statului insa ar putea fi retrocedata conform Legii 247/2005 la proprietari persoane fizice.
4.6 Documentaie:
Anna Szabo comunicare personala; Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (Unitatea de productie IV)
160 A 100 + Managementul forestier general 900 C 1 - Eroziunea
160 B 0 Managementul forestier general 230 C 0 Vanatoare
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 511 C 0 Linii electrice
900 C - Eroziunea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul Silvic Cluj (Directia silvica Cluj).
Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (unitatea de productia IV)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0147
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Padurea de stejar pufos de la Mirslu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 43' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
56
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
304
Max.
544
Med.
422
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 22' 25''
RO071 Alba 100
9170 44 D Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
1083 Lucanus cervus C C A C B
1089 Morimus funereus P C A C B
1088 Cerambyx cerdo P C A C B
4067 Echium russicum R C B C C
A Bufo bufo C D A Rana dalmatina C D
I Cerambyx cerdo cerdo C A I Heteropterus morpheus C D
I Parnassius mnemosyne C A P Adonis vernalis >500 i A
P Allium flavum 10-15 i A P Astragalus dasyanthus 10-25 i A
P Jurinea mollis ssp. transylvanica 100-150 i A R Anguis fragilis C D
R Lacerta agilis C D R Lacerta viridis C D
Situl este localizat in sud-estul Muntilor Apuseni, pe dealurile joase ale Aiudului inspre lunca Muresului, in apropierea localitatii Miraslau.
Altitudinea este cuprinsa intre 300 si 550m. Substratul geologic este format din marne si argile cu soluri luvice superficiale spre culmile unde
este localizat stejarul pufos. Situl are in componenta subparcelele silvice 87I, J, 88A, B, C si D din unitatea de productie VI Miraslau (Ocolul
silvic Aiud, Directia silvica Alba-Iulia). Gradul de inchidere al coronamentului este de 80-100%, stejarul pufos fiind cantonat pe versanti sud-
vestici in treimea mijlocie si superioara. La baza versantilor se ntlnesc culturi agricole, iar pe culmi situl se nvecineaz cu pdure. Pe langa
habitatele 91H0 si 9170, diferenta de pana la 100% reprezinta padure de pin plantat fara cod Natura 2000. In subparcela silvica 88D exista un
ochi stepic mic in care trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0*. Acesta fiind insular si ocupand mai putin de 1% din suprafata
sitului nu a putut fi inclus in tabelul 3.1.
Situl se remarca prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin:
- diversitatea structurilor (alternanta intre paduri incheiate, raristi si paduri cu ochiuri stepice);
- diversitatea mare de varste si dimensiuni (diametre de la 6 la 20 cm si inaltimi de la 2 la 14 m);
160 A 80 + Managementul forestier general 170 C 0 Cresterea animalelor
230 C 0 Vanatoare 409 C 0 Alte modele(tipuri) de habitare
502 C 3 - Drumuri, drumuri auto 503 C 5 0 Linii de cale ferata, TGV
510 C 5 0 Transportul energiei 710 C 0 Poluare fonica
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni);
- provenienta mai ales din lastari dar si din samanta (in zonele de rariste si la marginea padurii) a arborilor de stejar pufos;
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum: Carex humilis, Lithospermum
purpurocoeruleum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: calin (Viburnum lantana), artar tatarasc (Acer
tataricum), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), maces (Rosa canina), corn (Cornus mas) etc..
- prezenta migdalului pitic (Amygdalus nana) in subparcela silvica 88D
Arboretul de stejar pufos poate fi afectat doar n cazul n care lucrrile de silvicultur nu sunt efectuate la timp. n cazul n care duntorii
stejarului pufos se nmulesc n mas arboretul de stejar pufos ar putea fi afectat puternic. Turmele de oi care puneaz n vecintatea
pdurii pot constitui de asemenea un pericol pentru regenerarea natural a pdurii n cazul n care acestea ptrund accidental n pdure.
Fond forestier proprietate privata a Primariei Miraslau (78%) si a Parohiei Reformate Miraslau (22%).
4.6 Documentaie:
Amenajamentului Ocolului silvic Aiud (unitatea de productie VI Miraslau)
Gergely I., 1964. Flora si vegetatia regiunii cuprinse intre Mures si Masivul Bedeleu. Universitatea Buucuresti Facultatea de stiinte naturale.
Autoreferat
Gergely I., 1960 Relatii cenologice si date noi asupra raspandirii stejarului pufos (Quercus pubescens Willd.) in regiunea Cluj; -
Szabo Anna cercetari de teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 165/12.07.2010, Administrator:Asociaia Biounivers Vlioara, com. Livezile, nr. 3A, jud Alba 0358 815 630
0742701439 biounivers2009@gmail.com
Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud (Unitatea de productie VI Miraslau).
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0148
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea de stejar pufos de la Peti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 14' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
92
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
388
Max.
554
Med.
475
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 1' 47''
RO076 Sibiu 100
9130 21 D Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Situl este localizat pe partea dreapta tehnica a paraului Petis cu inclinari intre 5-40G (alternante de versanti cu portiuni terasate). Exista
portiuni ravenate si de versant plantate cu salcam. Pe langa habitatul prioritar exista portiuni de padure de fag si carpen regenerata din lastari
cu stejar pedunculat introdus prin plantatii. De asemenea exista portiuni de padure partial derivata dominata de mesteacan. Situl include
subparcela silvica 2B, si parcelele 3 (cu exceptia subparcelei 3C) si 5 (cu toate subparcelele aferente) din unitatea de productie XI Petis
(conform amenajamentului Ocolului silvic Medias) cat si suprafata din afara fondului forestier (pasuni si fanate). Suprafata mentionata la
categoria Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici) reprezinta plantatii de salcam pe terenuri erodate (ravene).
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata
prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; alternanta intree portiunile de padure incheiata si rariste; prezenta regenerarii naturale a
stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni); diversitatea si starea buna de conservare a paturii
erbacee. Pentru portiunea inclusa in fond forestier in amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind
supuse regimului de conservare deosebita.
O mare parte din ecosistemul cu stejar pufos este situata in pasune, deci in afara fondului forestier, neexistand la aceasta data un plan de
management adecvat pentru protejarea acestuia. Situl este accesibil atat pe culme (drum de pamant) cat si pe vale (drum Seica Mare-Petis,
Seica Mare-Soala). Cu toate acestea amploarea presiunilor antropice este nesemnificativa datorita populatiei reduse in zona si diminuarii
preocuparilor privind pastoritul si cresterea animalelor. Zona este sub influenta poluarii din centrele industriale din jur (Copsa Mica, Medias).
Exista semne ale unor incendieri accidentale (cu origine in pasuenea invecinata padurii) care au afectat litiera pe suprafete restranse (500-
1000mp)
Situl a fost propus de ctre WWF, n urma cercetrilor n teren n cadrul proiectului ForestAlpNatura2000RO(9130,9170,91HO).
Padurea este in intregime in proprietate a statului. Portiunile din afara fondului forestier sunt in proprietatea satului Petis (Comuna Seica Mare
166 A 1 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
140 C 50 - Pasunatul
170 C 0 Cresterea animalelor 171 C 0 Furajare stocuri de animale
jud. Sibiu).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Filip, F. (1963) Cateva statiuni noi de stejar pufos (Q. pubescens) in
Ardeal. Rev. Pad. Nr. 4/1963: 203-205. Prof. Dragulescu Constantin Universitatea Lucian Blaga Sibiu comunicare personala
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Ocolul silvic Medias (Directia Silvica Sibiu)
Pentru portiunea aflata in afara fondului forestier Primaria Comunei Seica Mare
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Pentru portiunea din afara
fondului forestier nu exista un plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0149
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0053 J Lacul Bugeac
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Eseschioi - Lacul Bugeac
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 26' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.966
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
141
Med.
21
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 4' 44''
RO023 Consanta 100
91AA 0,1 B C A B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91I0 5 A C A B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
Isoto-Nanojuncetea
alpin
1219 Testudo graeca P C B B B
2522 Pelecus cultratus P?
1134 Rhodeus sericeus amarus P?
2125 Potentilla emilii-popii R D
A Bufo viridis C A A Hyla arborea P A
R Coluber caspius RC A R Podarcis taurica C A
Ruri, lacuri 52 N06 511, 512
Puni 4 N14 231
Din punct de vedere geologic formaiunile caracteristice sunt reprezentate de depozite de marne din Cretacicul Inferior peste care este instalat
loess. Climatul este temperat continental-excesiv, cu specific de zon silvostepic dobrogean. Vegetaia forestier este reprezentat prin
arborete de stejari xerofii i crpini i vegetaie ierboas ce cuprinde elemente sudice balcanice i mediteraneene.
Lacul Bugeac prezint maluri nalte i abrupte, fundul plat avnd forma unui golf-depresiune. n parte a vestic a lacului este prezent o fie
de pmnt nalt i stncoas (calcaroas). Constituie un loc prielnic pentru populaiile de psri acvatice majoritatea deosebit de importante
din punct de vedere conservativ.
Acest SCI este singurul din Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7697 (habitatul 91M0), suprafata relativa a acestuia fiind apreciata la
0,2% (50/21000) raportat la suprafata nationala a subtipului (Donita et al., 2005).
Impreuna cu SCI Dumbraveni-Urluia-Vederoasa si Padurea Canaraua Fetii-Iortmac, constituie singurele situri de importanta comunitara din
Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,18% (30/16000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnit si subtipul 41.76812 (habitatul 91 M0), ce ocupa o suprafata relativa de 5,4% (326,4/6000 ha) raportat la aria
nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
n zona de pdure vulnerabilitatea este redus, impactul antropic fiind nesemnificativ, reprezentat prin turism sporadic i neorganizat.
Pe Lacul Bugeac sunt organizate mai multe exploatri piscicole. Habitatele sunt afectate de variaiile naturale ale nivelului apei, inundaii.
Rezervaia a fost iniial a fost pus protecie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeean Constana.
Rezervaia natural Pdurea Esechioi este declarat rezervaie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naional-
Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod 2365. Suprafaa actual prevzut n Legea 5/2000 de 26,0 ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Romne (aviz nr. 1678/16.02.2006).Lacul Bugeac a fost declarat rezervaie natural
prin H.G. 2151/2004.
Rezervaia Natural Pdurea Esechioi cu o suprafa de 26,0ha (Legea 5/2000), se afl n fond forestier de stat, teritoriul acesteia fiind
nscris n descrierea parcelar a Amenajamentului Silvic n vigoare pt. O.S. Bneasa (unde suprafaa nscris pentru rezervaie este de 27,7
ha).Rezervaia natural Lacul Bugeac este reprezentat prin luciul de ap (domeniul public al statului - cnf. H.G.2060/2004), proprietate de
stat n administrarea Directiei Ape Dobrogea - Litoral i prin terenurile neproductive care delimiteaza luciul de ap care aparin Com. Ostrov
(cnf. Registrului Cadastral al Com. Ostrov din 1986.
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
RO04 2.365.-Pdurea Esechioi + 1,05 Rezervaie natural
501 C 15 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 160 C 20 0 Managementul forestier general
100 C 5 0 Cultivare 230 B 10 - Vanatoare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Pentru Rezervaia Naturala Pdurea Esechioi nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre custodele Direcia
Silvic Constana.
Pentru Lacul Bugeac nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0149_66_Lacul_Bugeac_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0149_66_Pdurea_Esechioi_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0151
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Grboavele
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 59' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
219
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
50
Max.
122
Med.
90
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 34' 36''
RO024 Galai 100
91AA 53 A C B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
40C0 3 A C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
1088 Cerambyx cerdo P C A C B
1083 Lucanus cervus P C A C B
2093 Pulsatilla grandis V C C C C
4091 Crambe tataria V C C C C
A Bufo bufo C D A Pelobates fuscus C A
A Rana dalmatina C D A Rana esculenta P D
I Parnassius mnemosyne C A I Tomares nogelii B
R Lacerta agilis C D R Lacerta viridis C D
R Natrix natrix C D
Situl este localizat in sud-estul Podisului Moldovenesc, in etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de orasul Galati (in apropierea localitatii
Tulucesti) la o altitudine de 65-80m, pe substrate loessoide si luturi, soluri cernoziomuri levigate si ocupa o parte din padurea de agrement
Garboavele (proprietar - Consiliul Judetean Galati). Tipul dominant de vegetatie sunt padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens)
si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre paraul Manolache in timp ce
stejarul brumariu se cantoneaza in zonele de platou si se grupeaza in palcuri mici si fasii inguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul
91AA edificat de stejarul pufos si habitatul 91I0 edificat de cel brumariu este dificil de realizat avand in vedere raspandirea mozaicata a
acestor doua specii precum si gradul de amestec variabil. Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria Pduri de monocultur (plopi sau
arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam. Situl este format din parcelele silvice 1A, B, C, D, 2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A
si parte din subpacela6B conform amenajamentului silvic al padurii Garboavele.
RO04 2.403.-Pdurea Grboavele * 97,26 Rezervaie natural
J057GL GARBOAVELE * ######
502 B - Drumuri, drumuri auto 511 C 0 Linii electrice
609 C 0 Alte complexe sportive/de odihna 160 A 100 + Managementul forestier general
230 C 100 0 Vanatoare 501 C 5 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
620 C 20 - Activitati sportive si recreative in aer liber
230 C 0 Vanatoare 243 C 0 Braconaj, otravire, capcane
409 C 0 Alte modele(tipuri) de habitare 430 C 0 Structuri agricole
500 C 0 Retele de comunicare 502 B 0 Drumuri, drumuri auto
606 C 0 Parcuri de atractie (distractie) 620 C 0 Activitati sportive si recreative in aer liber
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii in etajul arborilor, in subarboret si in patura
erbacee si alternarea portiunilor de padure inchisa cu raristi si poieni. Trebuie mentionata prezenta formelor virescens si atrichoclados la
stejarul brumariu cat si a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma pungens). Pe langa stejarul pufos si cel brumariu, in etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer
campestre) si visinul turcesc (Prunus mahaleb) iar in subarboret macesul (Rosa canina), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul
(Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturala a stejarilor este
redusa (prezenta doar in ochiuri si luminisuri). In patura erbacee trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Prin
amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebita. In plus,
portiunea de padure inclusa in sit este propusa ca rezervatie.
Padurea este folosita de populatia din zona (in special municipiul Galati) pentru turismul de weekend in perioada de vara. Pentru a reduce
impactul, administratia a blocat drumurile de pamant pentru a opri accesul auto in interiorul padurii (in poieni). Prezenta plantatiilor de salcam
ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol conservarea si regenerarea arboretelor naturale existente prin
invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in intregime in proprietatea Consiliului Judetean Galati.
4.6 Documentaie:
Mititelu D., colab., 1968, Flora i vegetatia pdurii - parc Grboavele-Galati, Anale ti. Univ. Al. I. Cuza Iai, s. II, a. Biol., XIV, f. 1: 163-173 +
o hart + 8 plane; SRBU I., OPREA Ad., TANASE C., 1997. Vegetatia pdurii-parc Grboavele-Galati, Bul. Grd. Bot. Univ. Alexandru
Ioan Cuza Iai, 6(2): 311-332.Amenajamentul Pdurii Grboavele - Silva Proiect 2000; Adriana Ptrascu - Flora si vegetatia Cmpiei
Covurluiului. Tez de doctorat. Rezumat. Cluj, 1975;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
710 C 0 Poluare fonica
Consiliul Judetean Galati n calitate de custode al ariei naturale protejate
Amenajamentul Padurii Garboavele (Consiliul Judetean Galati) si Planul de management al ariei protejate Padurea Garboavele
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0152
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Floreanu - Frumuica - Ciurea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 12' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
18.978
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
87
Max.
467
Med.
263
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 1' 1''
RO013 Iai 88
RO014 Neam 12
91Y0 54,1 A C B B Pduri dacice de stejar i carpen
Situl Pdurea FloreanuFrumuicaCiurea este amplasat n Podiul Central Moldovenesc n zona de ntlnire a trei mari uniti
geomorfologice i anume: Podiul Sucevei, Cmpia Moldovei i Podiul Brladului. Situl include n limitele sale SCI-urile deja validate
ROSCI0152 Pdurea Gheorghioaia i ROSCI0150 Pdurea Frumuica. Situl este localizat pe teritoriul administrativ al judeelelor Iai
(comunele Sinesti, Dumesti, Tansa, Tibanesti, Dagata, Popesti,Tibana, Madarjac, Horlesti i Voinesti) i Neam (n raza comunei Stania). Din
punct de vedere al administraiei silvice, situl aparine direciilor silvice Iai, n raza ocoalelor silvice Podul Iloaiei (UP III Popeti, UP V
Gheorghioaia, UP VI Cenua), Pdureni (UP I Tibana), Ciurea (UP IV Voineti); Neam, n raza Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei) i
Vaslui, n raza Ocolului Silvic Bceti (UP VII Tibneti). Relieful podiului Moldovenesc este grefat pe fundamentul platformei podolico-ruse,
care a fost acoperit de materiale a cror depozite s-au suprapus n diferite etape ale evoluiei. n zona Podiului Central Moldovenesc,
reliefuri structurale de tipul coastelor sunt foarte dezvoltate, avnd o structur din roci siluriene i cretacice, peste care urmeaz cteva sute
de metri de depozite mio-pliocene, cu o structur de platform tubular slab monoclinal de la NV la SE. Se evideniaz o localizare a
marnelor spre baza versanilor, iar alternanele de marne i gresii spre culmi. Unitatea geomorfologic predominant este versantul, avnd
configuraia ondulat i mai puin frmntat. Pe suprafee relativ mici, apare i platoul (predispus, n majoritatea cazurilor fenomenelor de
nmltinare), coama, terasa sau lunca. Structura geologic, alctuirea stratificat n succesiuni de roci permeabile cu roci impermeabile i
nclinarea acestora favorizeaz declanarea proceselor de degradare a solurilor prin eroziune i mai ales prin alunecari, fenomen ce se
observ n acest teritoriu att n fondul forestier ct mai ales n terenul agricol. Teritoriul sitului este amplasat n bazinul hidrografic al rurilor
Siret, Bahlui i Brlad. n aceast poriune Siretul are un caracter fluviatil cu multe meandre, cu muli aflueni: praiele Bahna cu Valea Roie,
Dicua, Brsa i Arinosu. n bazinul Brladului se scurge paraiele Sacov ce are ca afluenii: paraiele Cenuei, Gheorghiioaia, Pietrosu,
Sec, Rchiii, Valea Vejii, Pietrriei, Nistria, etc. Bahluiul are ca aflueni urmtoarele praie: Pietri, Oii, Rediu, Buznea, Budi, Aluneti,
Sineti, etc. Alimentarea apelor din reeaua hidrografic este mixt, pluvio-nival, regimul hidrologic avnd caracter de regim hidrologic
continental, ceva mai accelerat manifestat prin creterea intens a apelor de primvar, unde se produc inundaii i prin viiturile destul de mari
n timpul ploilor cu caracter torenial din timpul verii. n general reeaua hidrografic este bine reprezentat. Stratificarea depozitelor pliocene,
alctuite din complexe de nisipuri alternnd cu argile i nisipuri, precum i luturi impermeabile, favorizeaz formarea unor strate acvifere
RO04 2.545.-Padurea Frumusica + 0,57 Rezervaie natural
160 B 100 + Managementul forestier general 160 B 100 + Managementul forestier general
160 B 100 + Managementul forestier general 160 A 75 + Managementul forestier general
170 A 25 - Cresterea animalelor
freatice bogate, situate la diferite niveluri n funcie de adncimea stratelor impermeabile. Aceste ape slab mineralizate particip la alimentarea
reelei hidrografice chiar i n perioadele cu precipitaii mai puin abundente. Altitudinal situl se ntinde ntre 87 si 467 m (cea mai mare parte a
pdurilor se localizeaz ntre 200-400 m), iar panta terenului este, n general, uoar pn la moderat. Cea mai mare parte a sitului se
ncadreaz dup ,,Monografia geografic a R.S.R. n inutul climatic al Podiului Deluros al Moldovei i anume n districtul nordic IIBp2
corespunztor dealurilor, favorabil vegetaiei forestiere i o mic parte n districtul estic IIA3. Dup raionarea climatic a lui Koppen, teritoriul
sitului face parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (climat ploios, boreal, cu ierni reci, cu temperaturi sub 22ºC n luna cea mai cald
a anului, cu maxim de precipitaii la sfritul primverii i minimum de ploaie i zpad la sfritul iernii.
Situl Padurea Floreanu-Frumusica-Ciurea acopera o suprafata compacta si intinsa de padure in zona centrala a Podisului Moldovei. Toata
suprafata sitului este inclusa in fond forestier, procentul de impadurire fiind de cca. 98%. Situl este reprezentativ pentru tipurile de habitate:
91Y0 \\\"Pduri dacice de stejar i carpen\\\", 9130 \\\"Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", 9170 \\\"Paduri de stejar cu carpen de tip
Galio-Carpinetum\\\". Pe suprafete restranse se intalneste si habitatul 92A0 \\\"Zvoaie cu Salix alba i Populus alba\\\".
n raza sitului factorii destabilizatori nu sunt asa numeroi dar trebuie luai n seam pentru asigurarea stabilitii arboretelor i a continuitii
funciilor acestora. Unii dintre acetia se manifest intens i continuu, alii numai izolat i cu frecven redus, de aceea trebuie evideniai.
Aceti factori sunt: doborturile de vnt i rupturile de zpad, uscarea, duntorii biotici (insecte), alunecri, eroziuni, factori de natur
antropic (punatul, extrageri n delict), etc.
situat in raza O.s. Podu Iloaiei, U.P. IV Frumusica, u.a.-ri 38A,38C,38D,39A,39B,39D. Suprafata este de 97.3 ha.
Suprafaa sitului este integral n fond forestier. Procentul de pdure rmas proprietate public a statului la nivel de direcie silvic, ocol silvic i
unitate de producie pe teritoriul crora este amplasat situl se prezint n felul urmtor:
- DS Iasi: OS Podul Iloaiei (UP II Brieti 98%, UP III Popeti - 30%, UP V Gheorghioaia 48%, UP VI Cenua 100%), OS Pdureni (UP I
Tibana 56%), OS Ciurea (UP IV Voineti 62%);
- DS Neam: Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei - cca. 50%)
- DS Vaslui: OS Bceti (UP VII Tibneti cca. 75%)
Restul pdurilor sunt pduri proprietate privat.
4.6 Documentaie:
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Podul Iloaiei (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Bacesti (2001)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Horia (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Ciurea (2008, 1998)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea managementului acestui sit ii revine custodelui rezervaiei - Direcia Silvic Iai, precum i proprietarilor actuali.
Managementul actual al ariei protejate revine custodelui : Directia Silvica Iasi
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0153
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Glodeasa
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 43' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
544
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
852
Max.
1400
Med.
1080
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 23' 55''
RO036 Prahova 100
4060 3 D Tufriuri alpine i boreale
1354 Ursus arctos P C B C A
I Alopia plumbea doftanae P B M Capreolus capreolus RC A
M Felis silvestris cretensis P C P Abies alba RC A
P Corallorhiza trifida P A P Corydalis solida R A
P Epipogium aphyllum R A P Euphrasia micrantha R A
P Goodyera repens R A P Herminium monorchis R A
P Larix decidua R A P Monotropa hypopitys R A
P Pseudorchis albida R A P Rorippa islandica R A
Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi de 40-45 m. Deoarece in zona nu se
efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Este una dintre putinele paduri
virgine ramase in tara, constituind o raritate pe plan european. Suprafata propusa pentru ocrotire prezinta o remarcabila varietate peisagistica:
paduri, stanci, roci la zi, pajisti, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante rare, aflate pe Lista Rosie
nationala.
Aflata in administrarea OS Campina (UP V Orjogoaia), Glodeasa este o padure seculara virgina de brad si de fag, de productivitate superioara
cu varste intre 200-300 ani, inaltime 40-45 metri, diametrul de 55-65 centimetri.Este localizata pe Valea Doftanei (latit.45:15:00 N,
longit.25:44:00 E, altit.max 890 m,altit.min.650 m ). Adaposteste numeroase specii din fauna si flora spontana de interes comunitar si
160 C 60 0 Managementul forestier general 166 C 60 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
240 B 30 - Luare / Indepartare de fauna 250 B 30 0 Luare/Indepartare de flora
230 B 70 - Vanatoare
160 A - Managementul forestier general 230 B 0 Vanatoare
250 B 0 Luare/Indepartare de flora 502 B - Drumuri, drumuri auto
rulote
pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Suprafata propusa spre conservare prezinta o remarcabila varietate
peisagistica (paduri,stanci,roci la zi,pajisti alpine si subalpine,chei,ape dulci curgatoare) si de habitate. La habitatele deja amintite se poate
adauga tipul 91V0 - Dacian beech forest cu corespondentul R4109-Paduri sud-est carpatice de fag cu Syphytum cordatum (brusture
negru),ramanand insa de apreciat suprafata reala ocupata de acesta. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii de plante
rare intre care numeroase specii din familia orhideelor, aflate pe Lista Rosie nationala. Fauna se remarca prin existenta speciilor de pasari ce
necesita protectie stricta si a carnivorelor mari, ursul si lupul.
Din nefericire apropierea de o sosea destul de circulata, precum si amenajarea unor puncte de popas in vecinatate a facut inevitabila aparitia
unor acumulari de deseuri. Actiunile de igienizare precum si amplasarea unor pubele metalice in refugiile de pe sosea ar putea preveni acest
impact antropic.
De remarcat ca in perioada 1980-1982, in urma doboraturilor de vant repetate care au afectat fagul si bradul, au luat nastere goluri ce s-au
largit in decurs de 4-5 ani, fiind replantate cu molid, brad si larice in anii 1983-1987. Cauza doboraturilor se pare ca a fost spargerea
masivului paduros datorita taierilor efectuate in UP VI Musita situata la nord de Glodeasa, dovada ca si activitatile antropice din afara zonei
vizate pot avea consecinte negative asupra acesteia.
De-a lungul timpului padurea Glodeasa a fost propusa de cateva ori spre constituire in rezervatie naturala in ideea de a beneficia de un
management adecvat. Ea a fost luata in evidenta de catre Academia Romana ca rezervatie mixta (forestiera si zoologica) cu suprafata de
347 ha. In anul 1989 ICAS o avea in evidenta cu o suprafata de 453 ha.
In prezent se afla in proprietatea statului.Se regaseste la UP V Orjogoaia,u a 69-83, apartinand Ocolului Silvic Campina.Suprafata rezervatiei
forestiere este de 322 Ha.Nu s-au facut retrocedari de proprietate pe cuprinsul rezervatiei si nici nu s-au primit solicitari
4.6 Documentaie:
1.CORINE Biotopes Project - Institutul de Biologie -Oltean M, Negrean G.,Mihailescu S.
2.Gh.Mohan,M.Ielenicz,M.Patroescu- Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
In prezent Padurea Glodeasa nu are un plan de management propriu, dar in amenajamentul silvic este incadrata in grupa functionala 1-5C.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0153_102_Padurea_Glodeasa_P6230144.jpg Anea Nicolae - APM-PH
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0154
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Glodeni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 34' 26''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.042
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
325
Max.
520
Med.
418
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 38' 18''
RO075 Mure 100
1083 Lucanus cervus P RC C B C B
Puni 2 N14 231
Pdure de deal, situat n apropierea unei vechi localitți, purtnd același nume - Glodeni (atestat la 1263), aceasta este
poziționat la vest de cursul vii Mureșului, situl fiind alctuit din mai multe corpuri de pdure distincte ntre care se
desfșoar rariști ce gzduiesc specii importante de flor și faun.
Pduri reprezentative i relativ bine conservate de gorun i stejar pedunculat cu Acer tataricum, cndva larg rspndite n Podiul
Transilvaniei. n pdurile din acest perimetru s-a pstrat o biodiversitate relativ ridicat att n privina florei ct i a faunei de nevertebrate.
Unul dintre cele mai importante habitate ale lepidopterului Euphydrias maturna n Transilvania.
Defririle necontrolate mai ales n zonele unde se pstreaz nc efective importante de stejari vrstnici vor conduce la o scdere drastic a
biodiversitii i chiar la dispariia completa unor specii caracteristice, deosebit de importante din punct de vedere biogeografic. S se
urmreasc eliminarea complet a punatului din interiorul pdurilor.
proprietati private
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
administrat de ocolul silvic Tg. Mures
amenajament silvic sumar in vigoare
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0155
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Goronite
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 50' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
952
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
113
Max.
150
Med.
130
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 48' 29''
RO061 Bihor 100
91F0 15 A B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
A Rana dalmatina P A M Capreolus capreolus P A
M Felis silvestris P A M Sus scrofa P A
M Talpa europaea P A P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P B
R Anguis fragilis P A R Lacerta agilis P A
Sit Natura 2000 : Poiana cu narcise de la Goronite cu S = 52 ha.
Include rezervaia natural botanic
(2.179 L.nr.5/2000) Poiana cu Narcise de la Goronite: Narcissus augustifolius - narcisa, crete aici la cea mai joas altitudine din ar - 100
m., dispersate n arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil, de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pn la zone n
care exemplarele triesc izolat.
Poiana cu Narcise de la Goronite: Narcissus augustifolius - narcisa, crete aici la cea mai joas altitudine din ar - 100 m., dispersate n
arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabil, de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pn la zone n care exemplarele
triesc izolat. Situl este important pentru multitudinea de specii att de pe listele directivelor, ct i speciile nregistrate la alte specii
Accesul necontrolat al populaiei n specialn perioada de nflorire a narciselor, culegerea intens a narciselor i a altor specii
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
RO04 2.179.-Poiana cu narcise de la Goroniste * 7,87 Rezervaie natural
160 C 5 - Managementul forestier general 230 C 10 - Vanatoare
250 C 5 - Luare/Indepartare de flora
160 C 5 - Managementul forestier general 290 C 5 - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
proprietate de stat 100% - RNP - Directia Silvic Oradea
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 86/02.03.2010, Administrator:RNP Direcia Silvic Bihor Oradea, str Mihai Eminescu, nr 15, jud Bihor 0259413001, fax-
0259430967 office@oradea.romsilva.ro
Planul de management este n curs de realizare de ctre custodele legal: Direcia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0155_47_narcise_goroniste.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0155_47_padurea_goroniste.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0156
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0138 J Piatra oimului - Scoreni - Grleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Goman
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 18' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
17.156
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
283
Max.
1296
Med.
690
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 48' 56''
RO014 Neam 100
9110 0,2 C C B C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Salicion albae)
6520 0,2 A C A B Fnee montane
6430 0,05 A C B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
1355 Lutra lutra P C B B
P Campanula patula ssp. abietina R B P Fagus sylvatica RC C
P Hepatica transsilvanica R B P Melampyrum saxosum R B
P Taxus baccata R A
Puni 5 N14 231
RO04 2.650.-Rezervaia forestier Gomanu * 1,05 Rezervaie natural
RO04 2.653.-Locul fosilifer Cernegura * 1,02 Rezervaie natural
Situl este situat in Carpatii Orientali, pe partea dreapta a raului Bistrita, acoperind bazinetele paraielor Oantu, Secu, Agarcia, Doamna,
Manastirea, Sasca, Calul si Iapa. Altitudinea variaza intre 400m si 1290 m (Vf. Murgoci). Relieful este fragmentat, cu numeroase vai, cu
versanti abrupti, cu inclinare de peste 16 grade. Sub raport geologic, teritoriul este situat in zona externa a flisului carpatic, cu varsta cuprinsa
intre cretacicul superior si paleogen, in functie de succesiunea stratelor. Substratul litologic este usor dezagregabil de factorii fizici externi,
ceea ce a dus la formarea unor soluri mijlociu profunde, favorabile dezvoltarii vegetatiei forestiere. Solurile apartin claselor Argiluvisoluri (25%)
si Cambisoluri (75%). Din punct de vedere fitoclimatic, situl se incadreaza in etajele fitoclimatice: FM2 - etajul montan de amestecuri,
FM1+FD4 - etajul montan-premontan de fagete si Fd3 - etajul deluros de gorunete, fagete si gorunto-fagete.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
Padurea Gosman este importanta pentru conservarea habitatului: paduri de Asperulo-Fagetum. Situl adaposteste specii rare de pasari si
specii de plante importante pentru flora din zona.Specificul acestui versant il constituie ondularea sa, inclinarea intre 25-45 grade, cu inaltimi
cuprinse intre 700-1300 m, arboretul natural de molid, brad, fag, in varsta de 140-260 de ani, la care se adauga ulmul, paltinul de munte,
alunul, scorusul.
Padurea Gosman prezinta un stadiu de codru secular, ineinfluentat de om, al carui arboret variaza ca varsta, inaltime si dimensiuni, de la
uriasi batrani de sute de ani, ce ating inaltimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de 150 de cm-lucru rar intalnit in padurile virgine de
molid din tara noastra- pana la puieti mici, abia instalati; predominanti raman insa arborii batrani, cu inaltimi cuprinse intre 40-55 m si
diametrul intre 30 si 70 cm.Sit important pentru amfibieni (endemitul carpatic Triturus montandoni este foarte numeros aici) dar si pentru
carnivore mari.
Situl se afla intr-o stare buna de conservare si nu se afla in pericol de eroziune sau activitati antropice.
Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus in Rezervatia naturala Gosman se executa numai lucrarile prevazute in
amenajamentele silvice.
Pe teritoriul rezervatiei este interzisa realizarea de constructii.In rezervatia Gosman sunt permise activitati de turism dirijat si de educatie cu
respectarea regulilor de vizitare. Camparea este permisa numai in locurile marcate si special delimitate in acest scop.
Se interzice taierea , ruperea sau scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, precum si insusirea celor rupti sau doborati de
fenomene naturale sau de catre alte persoane.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150 ha), pasuni impadurite si cursuri
de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS
Roznov), diferenta de cca 7% (aprox. 1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie
primariilor din zona.
4.6 Documentaie:
Gheorghiu, Oana, 2010, Cercetri privind cunoaterea caracterelor fundamentale ale statiunilor forestiere apte pentru brdete i brdeto-
fgete de pe ultimele prelungiri estice ale muntilor Gomanului. Teza de doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri. Studiul General. Sef proiect. Ioan Popovici.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP I Agarcia-Doamna. proiectant Dumitru Munteanu.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP II Vaduri-Oantu. proiectant Liviu Mocanu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. Studiul General. sef proiect Ioan Pavel.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP II Iapa. proiectant Cristian Rotariu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP III Calu. proiectant Sorin Andries.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP IV Cut. proiectant Bardan Virgil.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J053NT GOSMAN * 1,118
290 B - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
162 B 15 - Plantare artificiala
150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol 164 A 15 - Curatarea padurii
uscare
900 B 5 - Eroziunea
140 C 30 0 Pasunatul 160 B 0 Managementul forestier general
180 B 30 - Incendiere 400 B 10 - Zone urbanizate, habitare umana
403 B 1 0 Habitare dispersata
Rezervatia naturala Padurea Gosman a fost atribuita in custodie in anul 2004 Directiei Silvice Piatra Neamt(Str. V.A. Urechia, Nr. 24, tel.
0233/211696, ing. Smau Adrian, csmauad@yahoo.com).
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei,acesta fiind avizat de Academia Romana si inaintat Ministerului
Mediului si Gospodaririi Apelor. Planul de management este inaintat Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0157
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0094 J Pdurea Hagieni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Hagieni - Cotul Vii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 26' 60''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.618
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
97
Med.
49
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
X
N 43 47' 20''
RO023 Consanta 100
alpin
40C0 10 B B B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
2609 Mesocricetus newtoni P C B A B
1302 Rhinolophus mehelyi V C B B B
1310 Miniopterus schreibersi P RC C B C B
1316 Myotis capaccinii P A B C B
2633 Mustela eversmannii P C B B B
1219 Testudo graeca RC B A B A
4027 Arytrura musculus R B B C B
2125 Potentilla emilii-popii R B A A A
2253 Centaurea jankae V B B A B
4067 Echium russicum V C B C B
P Anacamptis pyramidalis V D P Beta trigyna R D
P Centaurea napulifera ssp. thirkei R D P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D
P Centaurea varnensis V D P Chamaecytisus jankae R D
P Colchicum fominii R C P Convolvulus lineatus R D
P Crocus chrysanthus R D P Dictamnus albus R D
P Galanthus elwesii R D P Heliotropium dolosum V D
P Hottonia palustris R D P Minuartia bilykiana R D
P Myrrhoides nodosa V D P Nepeta parviflora R D
P Ononis pusilla RC D P Onosma taurica R D
P Opopanax bulgaricus V D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia R D P Ornithogalum comosum R D
P Ornithogalum oreoides R D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R D P Parietaria lusitanica ssp. serbica R D
P Phleum subulatum V D P Plumbago europaea V D
P Prunus tenella R D P Rindera umbellata R D
P Salvia ringens R D P Salvinia natans R C
P Scabiosa micrantha R D P Scorzonera mollis R D
P Seseli tortuosum R D P Silene dichotoma R D
P Stachys obliqua R D P Sternbergia colchiciflora R D
P Stipa ucrainica R D P Trapa natans R C
P Trigonella gladiata R D P Trigonella monspeliaca R D
Puni 61 N14 231
Padurea Hagieni apare ca o insul de arbori termofili n stepa dobrogean. Are o deosebit importan tiinintific pe plan naional i
internaional prin poziia geografic la intersecia cilor de migrare a florelor pontic, balcanic, mediteranean, central-european, aralo-
caspic i iliro-moesiac, ceea ce a determinat un amestec de elemente floristice numeroase i variate.
Rezervaia adpostete peste 800 de taxoni vegetali i specii importante de animale (psri, reptile i nevertebrate), multe dintre ele ocrotite.
Peisajul unic este personalizat i prin tufriurile mediteraneene denumite siblyak/ibleac greu de stabatut i prin stncrii.
Nota caracteristica a acestui sit este conferita indeosebi de habitatul 62C0* reprezentat inclusiv prin pajisti stepice cu Paeonia tenuifolia (
specie periclitata de importanta europeana, protejata prin Conventia de la Berna Rezolutia nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, cel mai important fiind subtipul 31.8B731.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Himantoglossum caprinum si
Potentilla emilii-popii.
Vulnerabilitatea este relativ sczut. Influena antropic este dat de prezena n vecinatate a localitii Hagieni, de activitile de punat,
vntoare, braconaj i turismul sporadic i neorganizat.
Rezervaia Pdurea Hagieni a fost pus sub protecie iniial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeean Constana. A fost declarat
rezervaie natural de interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de
interes naional, cod de arie protejat 2360.
Rezervaia Naturala Pdurea Hagienicu suprafaa de 392,9ha(cnf. Legii 5/2000)face parte din fond forestier de stat (teritorial este nscris n
Amenajamentul Silvic al O.S.Basarabi). Suprafaa sa va fi corectat cu cea nscris n datele din Amenajamentul Silvic al O.S. Basarabi, care
este de 331,0 ha, dup cum se menioneaz n Regulamentul rezervaiei elaborat de Direcia Silvic Constana, custodele ariei protejate.
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
RO04 2.360.-Pdurea Hagieni * 11,49 Rezervaie natural
J092CT HAGIENI * ######
511 B 5 0 Linii electrice 620 A 15 - Activitati sportive si recreative in aer liber
160 B 5 0 Managementul forestier general 240 A 5 - Luare / Indepartare de fauna
250 A 5 - Luare/Indepartare de flora 501 C 10 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
400 A 20 - Zone urbanizate, habitare umana 502 B 15 0 Drumuri, drumuri auto
511 C 5 0 Linii electrice
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Pentru Rezervaia Naturala Pdurea Hagieni nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre custodele Direcia
Silvic Constana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0157_66_Carpinus_orientalis.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_P1010002.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_P1010005.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0157_66_Paliurus_spina-christi.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0158
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Blteni - Hrboanca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 39' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
526
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
95
Max.
248
Med.
139
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 40' 16''
RO016 Vaslui 100
91Y0 100 A C B C Pduri dacice de stejar i carpen
M Capreolus capreolus 15-30 i A M Felis silvestris 2-10 i A
M Lepus europaeus 15-60 i A M Sciurus vulgaris 10-20 i A
M Vulpes vulpes 6-20 i A P Asarum europaeum P D
P Buglossoides purpurocaerulea P D P Carex michelii R D
P Chrysopogon gryllus P B P Convallaria majalis P D
P Crocus reticulatus R D P Dianthus membranaceus R D
P Festuca valesiaca P D P Galium mollugo P D
P Galium schultesii P D P Iris aphylla R C
P Iris graminea P D P Iris sintenisii ssp. brandzae R B
P Poa nemoralis P D P Polygonatum latifolium P D
P Prunus tenella C D P Quercus cerris C D
P Quercus frainetto C D P Quercus pubescens C D
P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius R D P Rosa gallica C D
P Scutellaria altissima P D P Sorbus domestica C D
P Viola jordanii R D
Pdurea Hrboanca este localizat pe versantul drept al vii Brladului, n apropierea satului Brhoaia i reprezint o insul tipic din
silvostepa de altadat a Podiului Central Moldovenesc.
Altitudinea variaz ntre 185 i 240 metri i expoziia general este V - SV.
Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si un complex mai nisipos superior,
in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine
sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este de varsta sarmatianului superior si a meotianului.
Climatul este specific stepei, cu ntreptrunderi ale nuanei de silvostep. Cantitatea de precipitatii anuale oscileaza intre 550 600
RO04 2.778.-Padurea Harboanca * 8,14 Rezervaie natural
RO04 2.779.-Padurea Balteni * 2,73 Rezervaie natural
uscare
230 C 5 0 Vanatoare
430 C 5 - Structuri agricole 690 C 10 - Alte impacte determinate de turism si recreere
mm.
Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident, solul este mai putin evoluat.
Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte.
Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil.
Pe lng fondul de baz al elementelor euroasiatice i europene, se remarc o abundent i larg participare a elementelor
continentale, pontice, pontice - submediteraniene i endemice. Dintre speciile continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic),
Echinops sphaerocephalus (mciuca ciobanului sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (toporai). s.a., din numrul mare al speciilor de
origine pontic citam: Dianthus membranaceus (garofia), Iris hungarica (stnjenel), Quercus pedunculiflora (stejar brumariu), etc.; din grupul
elementelor submediteraniene merit a fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus (sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus
domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cruin), Viola alba (toporai),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar
speciile: Iris graminea (stnjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofrnel, brndua), Rosa gallica (trandafir pitic sau rsura),
Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stnjenel (Iris brandzae) este endemic. n liziera pdurii se ntlnesc tufiuri de migdal pitic,
viin pitic i porumbar, iar n poieni apare o vegetaie ierboas xerofil dominat de sadina (Chrysopogon gryllus) i paiu (Festuca valesiaca).
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din suprafa reprezentnd n acelai timp
mai mult de 15% din prezena la nivel naional a acestuia: 91Y0 - Pduri dacice de stejar i carpen.
Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin identificarea mai multor specii si
varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons
var. homophylla, Quercus x dacica var. tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens
var. macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc).
Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil centru genetic hibridogen de Quercus.
Suprafata Padurii Harboanca este redusa, se invecineaza cu asezari umane si terenuri cultivate, care au permis infiltrarea unui grup
important de specii antropice.
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si este inclusa
in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.
Proprietete de stat.
4.6 Documentaie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custodele rezervatiei forestiere si botanice Padurea Harboanca este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc. Incredintata prin Conventia
de custodie nr. 4551/2004.
Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0159
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Homia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 36' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
57
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
320
Max.
395
Med.
364
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 16' 16''
RO013 Iai 100
Pdure de stejar, n care se gsete disemint specia de orhidee Cypripedium calceolus.
Sit important pentru habitatul 91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus sp. i pentru specia Cypripedium calceolus.
Nu a fost identificat pn n prezent nici o surs de vulnerabilitate.
Situl nu este desemnat ca arie natural protejat.
Situl se afl n totalitate n proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Lupu I., 1980, Flora i vegetatia pdurilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Iai; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Anitei Liliana. 1995. Flora i vegetatia judetului Iai. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.
160 B 100 + Managementul forestier general
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n prezent responsabilitatea pentru managementul sitului este Direcia Silvic Iai - Ocolul Silvic Pacani.
Se aplic managementul specific Amenajamentului silvic.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0160
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Icueni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 40' 17''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
61
Max.
146
Med.
112
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 14' 43''
RO013 Iai 100
Pdure de stejar, tipica silvostepei.
arie protejata de interes national, conform Legii 5/2000. Quercet secular cu un amestec atipic de stejar si gorun din silvostepa pe terasa inalta
din Moldova.
Vulnerabilitatea sitului este dat de influena antropic negativ - punat, vandalism (tieri ilegale de ramuri din exemplare seculate de
stejar).
este situata in comuna Victoria (jud.Iasi), pe raza O.s. Iasi in U.P.II Jijia, u.a. 22A. Suprafata aferenta acestei rezervatii este de 11.6 ha.
proprietar este statul roman, iar administrarea se realizeaza prin R.N.P. - Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documentaie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Anitei Liliana. 1995. Flora i vegetatia judetului Iai. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.548.-Padurea Icuseni * 90,97 Rezervaie natural
740 A 20 - Vandalism 160 C 100 + Managementul forestier general
Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - direcia Silvic Iai, prin Ocolul Silvic Iai.
Planul de management a fost elaborat de ctre custode, avizat de ctre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i
urmeaz a fi naintat spre aprobare la MMGA.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0161
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Medeleni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 38' 48''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
131
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
38
Max.
53
Med.
45
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 17' 43''
RO013 Iai 100
A Hyla arborea A A Rana dalmatina A
M Eliomys quercinus A M Felis silvestris A
M Meles meles A M Sciurus vulgaris A
P Fritillaria meleagris R A P Leucojum aestivum R A
R Natrix tessellata A
Puni 2 N14 231
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova. Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in varsta de 50-110 ani, specifica
luncilor din Moldova.
Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
102.6 ha
Tieri ilegale, braconaj.
hotararea consiliului judetean nr.8 din 1999
RO04 2.556.-Raul Prut * 5,24 Rezervaie natural
140 C 5 0 Pasunatul
proprietate de stat aflata in administrarea Directiei Silvice Iasi
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru managementul rezervaiei i revine custodelui - Direcia Silvic Iai.
Plan de management avizat de Academia Romana si urmeaza a fi depus la MMGA pentru aprobare
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0162
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0071 F Lunca Siretului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Siretului Inferior
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 20' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
25.081
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
302
Med.
47
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 45 46' 22''
RO011 Bacu 2
RO026 Vrancea 42
RO024 Galai 49
RO021 Brila 7
3260 20 B C C B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
6440 5 B C C B Pajiti aluviale din Cnidion dubii
92A0 9 A C B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
91I0 0,2 C C B C * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
Salicion albae)
1335 Spermophilus citellus P
1014 Vertigo angustior P?
M Felis silvestris P D
Ruri, lacuri 25 N06 511, 512
Puni 8 N14 231
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care
se aduga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex.
Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a
sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale
(stttoare, curgtoare) - 45 %; Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5
%; Pduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, ci de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)-
2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tanar, format din depuneri
aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea
superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta
cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul SIret si de afluentii
acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si
noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza
vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in
partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din
albia majora. Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a pdurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri
ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, punatul n pdure, constituie
principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca,
diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejat, eliberat de Academia Romn, Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si naintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitaii Biologice.
In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar
diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
4.6 Documentaie:
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele Siretului.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP I Corbu, UP III Independenta, UP IV Hanu Conachi.
RNP, ICAS,2000, Amenajamentul OS Focsani. UP VIII, IX, X.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud. UP II, III, IV.
Investigatii proprii in teren octombrie 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.412.-Balta Tlbasca * 0,74 Rezervaie natural
RO04 2.827.-Pdurea Neagr * 1,42 Rezervaie natural
140 C 2 - Pasunatul 161 C 3 + Plantare de pdure
160 A 100 + Managementul forestier general 166 B 40 0 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto 941 B 25 0 Inundatii
300 B 15 - Extragere de nisip si pietris 220 C 10 - Pescuit sportiv
100 A 40 0 Cultivare 140 C 70 0 Pasunatul
220 B 1 - Pescuit sportiv 230 C 90 - Vanatoare
941 B 1 - Inundatii
Regia Nationala a Padurilor Directia Silvica Focsani
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0163
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Mogo - Mele
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 56' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
65
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
93
Max.
151
Med.
125
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 43' 20''
RO024 Galai 100
91I0 10 B C B C * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
2093 Pulsatilla grandis V C B C B
Cuca) la o altitudine de 125m, pe substrate
loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic levigate (mai profunde in lungul vailor interioare) iar tipul dominant de vegetatie sunt
padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor.
Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam si frasin
american. De asemenea sunt prezente si plantatii de paltin care nu au cod Natura 2000. Situl este format din parcelele silvice 45A la E, 47D,
48A la F conform amenajamentului silvic al unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea structurilor si alternarea portiunilor de padure inchisa cu
raristi si poieni, prezenta regenerarii naturale a speciilor de stejari, abundenta si diversitatea subarboretului (paducel Crataegus monogyna;
maces Rosa canina; corn Cornus mas). Trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina).
Observaii n special privind prezena plantelor rare, ameninate, endemice
Plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum
Plante din Lista Roie European: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naional: Asparagus verticillatus, Carex brevicolis, Crocus
reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus, Hierochloe repens, Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus
elaeagrifolia, Rumex tuberosus, Salvia aethiopis.
Datorita retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea unui
contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta plantatiilor de
salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea arboretelor
230 C 100 0 Vanatoare 160 A 100 + Managementul forestier general
490 C 0 Urbanizarea, industrializarea si alte activitati
similare
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in prezent subiect la legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz persoane fizice.
4.6 Documentaie:
4: 69-101 + 3 tab.
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Galati (Directia silvica Galati)
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0164
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Plopeni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 56' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
91
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
267
Max.
294
Med.
279
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 3' 10''
RO036 Prahova 100
P Aconitum variegatum ssp. paniculatum P D P Calamagrostis arundinacea P D
P Carex depressa ssp. transsilvanica P D P Carex montana P D
P Chaerophyllum aromaticum P D P Coronilla elegans P D
P Epilobium montanum P D P Galium tenuissimum P D
P Geranium palustre P D P Hepatica transsilvanica P A
P Hypericum montanum P D P Lapsana communis ssp. intermedia P A
P Laserpitium prutenicum P D P Luzula luzuloides P D
P Luzula multiflora P D P Luzula pilosa P D
P Molinia caerulea RC D P Peucedanum rochelianum R A
P Pimpinella major P D P Potentilla erecta P D
P Selinum carvifolia P D P Sigesbeckia orientalis P D
P Silene gallica P D P Spergula arvensis P D
P Succisa pratensis P D P Ventenata dubia P D
P Vicia lutea P D
Padurea Plopeni (regiunea biogeografica continentala)este un sit cu o suprafata de 168 ha, specific reliefului de campie inalta-piemont (270 m
altitudine), incadrat in zona padurilor de foioase din periferia regiunii muntos-deluroase, regiunea ecologica a silvostepei Campiei Romane.
Padurea se afla la cca 15 km nord de Ploiesti, fiind chiar la limita nordica a Campiei Romane, care formeaza aici o enclava.Speciile descrise
aici se dezvolta pe un sol argilos, cu regim hidric alternant (cu inundarea unor statiuni primavara).
Este o padure de stejar de cca 150 ani,gorun, carpen,plop si foarte rar fag in care vegeteaza o serie de plante sudice.La o altitudine atat de
joasa, 230-400 m, este deosebit de interesant faptul ca se remarca prezenta unor specii caracteristice zonelor montane (Carex montana,
Hepatica transsilvanica,Molinia coerulea, Oxalis acetosella). Situl este foarte important pentru existenta endemismului Peucedanum
rochelianum care a fost semnalat in putine statiuni, in Banat si nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre est. Padurea Plopeni este
250 B 10 - Luare/Indepartare de flora 501 A 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
622 A 20 - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 702 B 5 - Poluarea aerului
421 B 1 - Depozitarea deseurilor menajere 163 A 5 - Replantare
160 B 40 - Managementul forestier general 502 B 30 - Drumuri, drumuri auto
530 A 30 - Imbunatatirea accesului la zona 702 B 30 - Poluarea aerului
703 A 30 - Poluarea solului 710 C 30 0 Poluare fonica
actualmente la marginea estica a arealului acestei specii. Este de remarcat existenta asociatiei Peucedano(rocheliani)- Molinietum coeruleae,
endemica in Romania, descrisa din Banat si Tara Hategului.Speciile de recunoastere ca si conditiile stationale au fost identificate si in
dumbravile de la Plopeni.
Padurea este amplasata destul de aproape de orasul Ploiesti si chiar langa orasul Plopeni,avand in vecinatate o sosea circulata si o cale
ferata, fiind foarte usor accesibila. In jur sunt zone intens populate, asa ca situl reprezinta un punct de atractie ca loc de recreere si
agrement.In ochiurile de padure au fost plantate specii nepotrivite zonal ca molidul sau pinul ce acidifica solul suplimentar, afectand ciclul de
viata al speciei Peucedanum rochelianum si regenerarea naturala a padurii de stejar.
Proprietate publica de stat
4.6 Documentaie:
1.Mihaela Pauca-Comanescu,Gavril Negrean - Studiul ecologic al unor populatii periclitate apartinand speciei endemice Peucedanum
rochelianum Heuffel, revista Ocrot.nat.si med.inconj.,Bucuresti 1994
2.M.Mosneaga,G.Negrean,Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a unei portiuni din padurea Plopeni
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Padurea Plopeni este gestionata de Directia Silvica Ploiesti (Ploiesti, str.Iuliu Maniu nr.3, tel.0244594706,597846,fax.0244595836) prin OS
Plopeni(UP III). Administratorul nu lasa padurea de stejar sa se regenereze singura, facand plantari
Nu exista plan de management in vederea ocrotirii habitatului si speciilor. Desi padurea este incadrata in grupa I de protectie, masurile de
intretinere pe parte silvica nu sunt satisfacatoare (defrisare si replantare de specii necorespunzatoare).Suprafata de 168 ha cuprinde
urmatoarele unitati amenajistice din UP III: 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0164_102_Conifere_replantate_Img_1557.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Drum_prin_padure.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Img_1550.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Molinia_caerulea_Img_1552.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_Img_1554.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Padurea_Plopeni_zona_inmlastinata_Img_1566.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Pad_Plopeni,_zona_cu_Molinia_Img_1567.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0164_102_Pad_Plopeni__zona_cu_conifere,Molinia_Img_1570.jpg Anea Nicolae - APM-PH
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0165
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Pogneti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 1' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
181
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
94
Max.
219
Med.
161
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 58' 31''
RO024 Galai 100
91AA 2 A C A A Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
A Rana dalmatina P D A Rana esculenta P D
A Rana ridibunda P D R Lacerta agilis P D
R Lacerta viridis P D
Suceveni) la o altitudine de 110 - 250m, pe substrate formate din depozite argilo-nisipoase, soluri luvice puternic podzolite (in vai,
pseodogleizate. Vegetatia forestiera este dominata de gorun balcanic (Quercus petraea ssp. dalechampii), tei arginitiu (Tilia tomentosa),
stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor. Procentul de suprafata
din sit cuprins la categoria Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici), reprezinta plantatii de salcam iar cel cuprins la categoria Paduri
de conifere reprezinta plantatii de pin. Situl este format din parcelele silvice 117A, B, C, D, E, 121A, B, C, D, E, F, G, 122A, B, C, D, E, 123A,
B, C, D, E conform amenajamentului silvic al unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata, prezenta regenerarii naturale la gorun, tei si a speciilor de stejari, abundenta si
diversitatea subarboretului (paducel Crataegus monogyna; maces Rosa canina; scumpie Cotinus coggygria). Trebuie mentionata
prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina). Subparcelele silvice 123B, 122D si 122A sunt deja declarate rezervatie conform Legii
5/2000.
Plante din Lista Roie European: Fritillaria orientalis
Plante din Lista Roie Naional: Achillea ochroleuca, Crocus reticulatus, Delphinium fissum, Dictamnus albus, Lathyrus pannonicus,
Limodorum abortivum, Paeonia peregrina, Pyrus elaeagrifolia, Prunus tenella, Symphytum ottomanum, Fraxinus coriariaefolia, Carex
brevicollis, Dianthus pontederae ssp. kladovanus, Quercus virgiliana, Silene compacta
RO04 2.417.-Pdurea Pogneti + 19,84 Rezervaie natural
Datorita posibilitatii retrocedarii catre persoane fizice presiunea asupra padurii poate creste in viitorul apropiat. Cu toate acestea, intocmirea
unui contract de administrare cu o structura specializata (Ocolul silvic Galati) poate rezolva aceasta amenintare potentiala. Prezenta
plantatiilor de salcam ingreuneaza reinstalarea stejarilor (brumariu si pufos) si poate pune in pericol in viitor conservarea si regenerarea
arboretelor naturale existente prin invadarea acestora (avand in vedere capacitatea deosebita de regenerare vegetativa a acestei specii).
Padurea este in prezent solicitata pentru retrocedare conform legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari, in acest caz
persoane fizice.
4.6 Documentaie:
4: 69-101 + 3 tab.; SRBU I., OPREA Ad., TANASE C., 1995. Rezervatia natural Pdurea Pogneti Suceveni (jud. Galati). Bul. Grd.
Bot. Iai (ISSN 1224-2357), 5: 189207.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Galati, Directia silvica Galati
Amenajamentul unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati si Planul de management al ariei protejate Padurea Poganesti (pentru
portiunea din sit care e rezervatie).
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0165_99_Padurea_Poganesti.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0166
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0106 J Valea Oltului Inferior
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Reca Hotrani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 25' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.631
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
73
Max.
94
Med.
84
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 10' 55''
RO044 Olt 100
Pdurea Reca este aezat n lunca Oltului, pe terasa Cmpiei Caracalului, n vecintatea satelor Reca (comuna Dobrosloveni), Chilii
(comuna Frcasele) i Hotrani (comuna Frcasele), la altitudinea cuprins ntre 72 m i 107 m. Terenul este bordat n partea de sud-est de
apa rului Teslui de Romanai i udat de apa rului Potopin.
Pdurea fiind n lunca Oltului n imediata vecintate a rului i chiar dac rul a fost amenajat n sistem hidroenergetic, pdurea nc mai
pstreaz caracterul mltinos.
Activitile care pot pune n pericol siteul sunt: exploatarea forestier intesiv i tierile ilegale.
Prin HG 2151/2004 au fost desemnate o suprafa de 50 ha rezervaie natural din cadrul acestei propuneri de SCI.
Forma de proprietate a acestui siteu este de 97,66 proprietate de stat i 2,44 proprietate privat.
4.6 Documentaie:
Flora acestei pduri a fost studiat de Alexandru Buia de la Institutul Agronomic din Craiova n jurul anului 1960, apoi de C. Malo i D. Crtu.
Recent, n anii 1997-1998, a fost alctuit inventarul botanic al pdurii, publicat n 1999, de un colectiv de botaniti de la Universitatea din
Craiova, format din Gh. Popescu, I. Costache i M. Niculescu.
Popescu Gh., Costache I., Niculescu M. - Date preliminare privind flora pdurii Romula, judetul Olt i pdurii Bratovoieti, judetul Dolj.Acta
Horti Botanici Bucurestiensis 1998 vol. 27, Bucureti 1999.
Bobrnac B., Popescu M., Crtu D. - Rezervatii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucureti, 1984.
Ciobanu N. - Rezervatii i monumente ale naturii din judetul Olt. Editura Didactic i Pedagogic. Bucureti, 1993.
Petrache O. - Contributii la cunoaterea speciilor rare de plante i de animale din zona Caracal. n volumul Studii i Cercetri. Subcomisia
Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Slatina, 1974
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Zona din site care a fost declarat rezervaie natural a fost preluat n custodie de Direcia Silvic Olt, iar pentru ntreaga suprafa de pdure
responsabilitatea n administrare o are tot Direcia Silvic Olt(Ocolul silvic Caracal).
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0167
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Rocani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 24' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
56
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
86
Max.
180
Med.
139
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 26' 30''
RO013 Iai 100
A Hyla arborea R C R Coronella austriaca R C
Puni 9 N14 231
Pdure de mestec (stejar, gorun, arar, tei i frasin), situat n zona deluroas a cmpiei cuprins ntre rurile Jijia i Prut; crpini (Carpinus
orientalis) la limita nordic a arealului su; diseminat scumpie (Cotinus coggygria).
Situl propus este important pentru prezena din abunden a speciei Carpinus orientalis (crpini), aflat la limita nordic a arealului su
natural n Romnia i care crete ntr-o pdure de amestec cu predominan Quercus dalechampii(gorun).
Situl are statut de protecie, rezervaia forestier Pdurea Rocani fiind declarat prin Legea nr. 5/2000.
n prezent, situl este n totalitate n proprietate de stat, n administrarea Direciei Silvice Iai.
4.6 Documentaie:
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Anitei Liliana. 1995. Flora i vegetatia judetului Iai. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124;
SRBU I., OPREA Ad., TANASE C., 1995. Rezervatia natural Pdurea Breana Rocani (jud. Galati). Bul. Grd. Bot. Iai (ISSN 1224-
2357), 5: 169189.
RO04 2.539.-Padurea Roscani * 55,42 Rezervaie natural
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n prezent, responsabilitatea privind mangementul sitului i revine Direciei Silvice Iai, reprezentat prin ing. Ctlin Liviu Popa, n calitate de
custodea al rezervaiei forestiere Pdurea Rocani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezervaiei forestiere Pdurea Rocani, elaborate de ctre custode i avizate de ctre
Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0168
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Sarului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 11' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.793
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
133
Max.
240
Med.
202
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 26' 25''
RO044 Olt 100
91M0 80 A B B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
1089 Morimus funereus RC B B C B
Puni 2 N14 231
Arborete de grni, cer i gorun, pure i n amestec, cu vrsta medie de 60 ani, consisten plin, care creeaz un habitat propice pt foarte
multe specii de animale slbatice, i o flor specific.
Siteul propus este cea mai ntins zon forestiera din jude.
Siteul poate fi vulnerabil la tierile ilegale, defriri masive odat cu restituirea unor suprafee nsemnate din site
Siteul nu este desemnat ca zon protejat n prezent
80% proprietate de stat i 20% proprietate privat
4.6 Documentaie:
Pun M. - Vegetatia lemnoas a raionului Bal, regiunea Oltenia. Lucrri tiintifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
160 B 90 0 Managementul forestier general 511 B 1 - Linii electrice
230 B 100 0 Vanatoare 502 B 1 0 Drumuri, drumuri auto
100 C 70 0 Cultivare 140 A 10 0 Pasunatul
160 C 5 0 Managementul forestier general 230 C 100 0 Vanatoare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
432002
Amenajamentul silvic UP V Bistria ed.2005
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0169
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Seaca - Movileni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 32' 0''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
51
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
196
Max.
266
Med.
229
2.4. Altitudine (m)
X
N 46 17' 18''
RO016 Vaslui 100
M Capreolus capreolus 4-30 i A M Erinaceus europaeus 10-20 i A
M Felis silvestris 2-8 i A M Lepus europaeus 15-50 i A
M Martes martes 2-4 i A M Sciurus vulgaris 10-30 i A
M Vulpes vulpes 4-15 i A P Acer tataricum C D
P Campanula macrostachya R D P Dianthus membranaceus R A
P Fraxinus ornus R D P Galanthus maximus R C
P Iris aphylla R C P Lychnis coronaria R D
P Quercus dalechampii C D P Quercus frainetto C D
P Quercus pedunculiflora C D P Quercus petraea C D
P Quercus pubescens C D P Symphytum ottomanum R D
Este un rest din pdurile xeroterme ale silvostepei ce se ntindea odinioar n Colinele Tudovei
Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafa.
Arboretele au o consisten redus i sunt formate din stejar pufos (Quercus oubescens), garni (Q.frainetto) , stejar brumriu (Q.
pedunculiflora). La aceste specii se mai adaug gorunii (Quercus virgiliana, Q.petrea, Q. dalechampii), ararul ttrsc (Acer tataricum) i
mojdreanul (Fraxinus ornus). Pantele cu nclinare de pn la 20º i expoziiile variabile (vestice , sud-estice i estice ), poienile au
permis infiltrarea i meninerea a numeroase elemente de nuan sudic i continental, multe din acestea fiind rare. Din aceste categorii
importante de specii citm: Campanula macrostacha (clopoei), Lychnis coronaria (flocosele), Galanthus graecus (ghiocei), Silene otites (gua
porumbelului), Symphytum ottomanum (ttneas de pdure) etc.
Padurea Seaca - Movileni este un rest din padurile xeroterme ale silvostepei care se intindeau odinioara in colinele Tutovei si care s-a
J056VS SEACA - MOVILENI * ######
167 C 5 - Exploatare fara replantare 230 C 5 0 Vanatoare
uscare
167 C 5 - Exploatare fara replantare 230 C 10 0 Vanatoare
430 C 15 0 Structuri agricole
mentinut in zona Seaca - Movileni - Coroiesti, apreciate initial la o suprafata de 500 ha. Aceasta rezervatie prezinta o flora bogata si variata,
dar si o vegetatie interesanta sub raport fitocenotic. O semnificatie fitogeografica o prezinta existenta garnitei, specie aflata la limita nordica a
arealului.
Pasunatul accidental pe teritoriul sitului.
Padurea Seaca - Movileni a fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Consiliului Popular Judetean Vaslui, prin
Decizia nr. 129/1994 a Consiliului Judetean Vaslui si conform H.G. nr. 2151/2004 se gaseste la pozitia IV 73.
Proprietatea statului
4.6 Documentaie:
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custodele rezervatiei naturale Seaca - Movileni este Directia Silvica Vaslui, Ocolul Silvic Barlad, incredintata prin Conventia de custodie nr.
3626/14.04.2006.
Planul de management este in curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0169_52_seaca_movileni_1.jpg Croitoru Cristian - APM-VS
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0170
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea i mlatinile eutrofe de la Prejmer
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 44' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
345
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
502
Max.
522
Med.
513
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 44' 6''
RO072 Braov 100
Salicion albae)
7210 1 A A B B * Mlatini calcaroase cu Cladium mariscus
1337 Castor fiber 4-8 i C C C B C C
1065 Euphydryas aurinia R C C C C
1059 Maculinea teleius R C C C C
1758 Ligularia sibirica P?
1903 Liparis loeselii R B C C C
M Felis silvestris <6 i A P Armeria maritima ssp. barcensis P B
P Cladium mariscus P D P Drosera anglica P A
P Fritillaria meleagris P A P Iris sibirica P A
P Listera ovata P A P Pedicularis sceptrum-carolinum P A
P Pinguicula vulgaris P A P Primula farinosa P A
P Schoenus ferrugineus P A P Schoenus nigricans P D
P Scorzonera humilis P A P Sesleria caerulea P A
P Swertia perennis P A R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C R Vipera berus P A
R Zootoca vivipara RC A
Puni 11 N14 231
RO04 2.258.-Pdurea i mlatinile eutrofe de l * 95,82 Rezervaie natural
.
Padurea si mlastina Prejmer constituie o rezervatie complexa ce adaposteste un ecosistem forestier si altul de mlastina in cadrul caruia s-au
pastrat diferite raritati floristice si faunistice , unele fiind monumente ale naturii: Fritillaria, Adenophora. Pozitia geografica a acestei rezervatii
n cadrul Depresiunii Barsei , imprima unele caracteristici specifice si contureaza un topoclimat aparte cu un grad de continentalism ridicat.
Padurea Prejmer constituie un biotop de exceptie prin prezenta stejarului la limita de altitudine a acestuia in tara noastra. In padure s-au
conservat o serie de specii din perioada cuaternara specii relicte de clima rece.
Mlastina Prejmer adaposteste o serie de raritati bine conservate aici dar care se regasesc si in zonele foarte umede din padurea Prejmer.
In cadrul rezervatiei cele mai raspandite soluri sunt cele hidromorfe si semihidromorfe. In partea centrala a microdepresiunilor se formeaza
soluri turboase si soluri turbo-gleice de mlastina joasa care sunt permanent submerse.
Padurea si mlastina de la Prejmer sunt de o importanta stiintifica deosebita deoarece reprezinta un ecosistem de stejaret de limita altitudinala
si de conditii edafice extreme a carei conservare asigura perpetuarea nu numai a stejarului ci si ale microflorei si microfaunei.
Apar specii floristice rare sau vulnerabile, precum si specii care se constituie in asociatii vegetale indicatoare de habitate de mlastini, cum sunt
Cladium mariscus si Schoenus nigricans.
Pericole ce ameninta rezervatia:
- uscarea stejarului
- pasunatul excesiv ce duce la compactarea solului
- scaderea nivelului apei freatice cauzata de sistemul de drenaj (puturi, canale), care duce la degradarea ecosistemului de mlastina.
- distrugerea vegetatiei hidrofile, indeosebi a stufului prin incendiere in vederea maririi suprafetei agricole a rezervatiei
A fost desemnat ca arie protejat prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2000
In totalitate este nc n proprietatea statului.Sunt depuse cereri de retrocedare a fondului forestier ctre Primriile Prejmer i Hrman
4.6 Documentaie:
CMN Documentation BV 014 Rezervatia stiintifica Mlastina si Padurea Prejmer
Morariu I Mlastinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice , Bucuresti 1966
Prof dr ing Darie Parascan - Referat stiintific: Cercetari privind masurile de conservare si protejare a speciilor vegetale si animale endemice,
rare sau periclitate din ecosistemele forestiere ale judetului Brasov si imprejurimilor sale
Ularu Pantelimon, Gurean Dan Aspecte fitocenologice din mlastinile eutrofe de la Prejmer
Ularu P, Gurean D Rezervatia naturala Padurea Prejmer Podul Olt judetul Brasov1. Morariu I., 1966, Mlatinile de la Prejmer,
conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucureti.
2. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Inst. De Biologie. Studii sinteze, documentatii de ecologie,
1:1-52, Bucureti.
3. Pop E., 1960, Mlatimile de turb din RPR, Ed. Acad., Bucureti.
4. Ularu P. & Gurean D., 1996, Mlatinile eutrofe din Tara Brsei trecut, prezent i viitor, Bul. Celei de-a 3-a Conf. Nat. Pt. Prot Med.
Prin Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
5. Ularu P. & Gurean D., 1997, Rezervatia natural Pdurea Prejmer Podu Olt, jud Braov, Bul. Celei de-a 4-a Conf. Nat. Pt. Prot
Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die Aufrechternhaltung des okologishen
Gleichgewichts in diesem Raum
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J049BV PREJMER * ######
140 A 30 - Pasunatul 810 A 20 - Drenaj
180 A 5 - Incendiere
140 B 20 - Pasunatul 401 A 10 - Urbanizare continua
419 A 1 - Alte zone industriale/comerciale 502 A 3 - Drumuri, drumuri auto
Contract Administrare: 15/22.02.2010, Administrator:Fundaia CARPATI Braov, str. Cloca, nr. 13 0744 362458
aria natural protejat are ntocmit planul de management care se afl spre avizare la Academia Romn din 2006
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0171
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea i pajitile de la Mrzeti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 29' 45''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
200
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
68
Max.
179
Med.
125
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 14' 23''
RO013 Iai 100
6510 1 C C B B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
1335 Spermophilus citellus C C C B A B
2021 Sicista subtilis R R A B A B
1220 Emys orbicularis RC C B C B
1298 Vipera ursinii RC RC B B A B
1166 Triturus cristatus RC C B A B
1089 Morimus funereus P B B C B
4091 Crambe tataria P B B C B
4067 Echium russicum RC B A C A
A Bufo bufo C C A Bufo viridis C C
A Hyla arborea C C A Rana dalmatina C C
A Rana esculenta C C A Rana ridibunda C C
A Triturus vulgaris C C I Archirileya inopinata C A
I Eridontomerus arrabonicus C A I Saga pedo C C
I Scolopendra cingulata C C I Zerynthia polyxena C C
M Cricetus cricetus RC C M Lepus europaeus RC A
M Mustela erminea R C M Mustela nivalis R A
M Mustela putorius RC A M Nannospalax leucodon C A
M Vulpes vulpes R A P Adonis vernalis C C
P Adonis volgensis V A P Beta trigyna P D
P Centaurea marschalliana P D P Fritillaria orientalis R C
P Plantago schwarzenbergiana P C P Potentilla patula P C
P Prunus tenella R A P Pulsatilla pratensis ssp. nigricans A
P Pulsatilla vulgaris ssp. grandis V C P Salvinia natans RC C
R Anguis fragilis C C R Coronella austriaca C C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix C C R Vipera berus R C
Puni 20 N14 231
100 A 5 - Cultivare 167 A 5 - Exploatare fara replantare
Este un sit reprezentativ pentru silvostepa Moldovei, cuprinznd n proporie de cca. 30% pdure de silvostep eurosiberian cu Quercus
robur i Quercus daleshampii n principal, iar n proporie de cca. 60% pajiti cu caracter stepic pronunat - unul dinte puinele ochiuri de step
secular rmas puin influenat antropic.
Sit important pentru habitate i specii de flor i faun slbatic enumerate n Directiva Habitate.
Vulnerabilitatea sitului este dat de activiti antropice neadecvate (sporadic arturi perpendicular pe curbele de nivel, ce favorizeaz
alunecrile de teren; punat, trlire; n pdure tieri executate de administrator - D.S. Iai - pe o suprafa de 3 ha), precum i de prezena
alunecrilor de teren active
Situl nu este desesemnat ca zon protejat.
Situl propus se afl n proporie de aproximativ 70% n proprietate privat (punea), iar 30% n proprietate de stat (pdurea)- n
administrarea Direciei Silvice Iai.
4.6 Documentaie:
1. Dobrescu C., Eftimie El., Mititelu D., Pascal P. - Aspecte floristice i geobotanice cu privire la pdurea i pajitile de la Mrzeti-Iai, 1969,
Analele tiintifice ale Universittii Al. I. Cuza din Iai, Sectiunea II, a. Biologie, Tomul XV, Fasc. 1;
2. Documentatie n teren 2005, 2006 - A.P.M. Iai;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea managementului pentru suprafaa mpdurit este a Direciei Silvice Iai. Responsabilitatea managementului suprafeelor de
pajite este momentan a proprietarilor de teren.
n prezent zona nu are statut de protecie i nu exist un plan de management pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0172
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0008 J Bneasa - Canaraua Fetei
ROSPA0054 J Lacul Dunreni
ROSPA0056 J Lacul Oltina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea i Valea Canaraua Fetii - Iortmac
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 36' 57''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13.631
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1
Max.
194
Med.
64
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 6' 18''
RO023 Consanta 100
91M0 11 A B B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
alpin
40C0 2 A B B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
91AA 1,5 B C B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
2635 Vormela peregusna P C B B B
1302 Rhinolophus mehelyi V C B B B
1303 Rhinolophus hipposideros P C B B B
1219 Testudo graeca C B A B A
1217 Testudo hermanni V C B B B
2522 Pelecus cultratus P?
1134 Rhodeus sericeus amarus P?
4053 Paracaloptenus caloptenoides R B B B B
1060 Lycaena dispar RC C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R C B C B
4043 Pseudophilotes bavius R B C C B
1074 Eriogaster catax RC B B C B
2125 Potentilla emilii-popii R B B A B
A Hyla arborea R C P Asparagus verticillatus RC D
P Caragana frutex V A P Carex hallerana R A
P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia V D P Centaurea varnensis V D
P Coronilla scorpioides R D P Crocus flavus R D
P Crucianella angustifolia R D P Cytisus agnipilus V D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D P Dianthus nardiformis R D
P Dianthus pseudarmeria R D P Dictamnus albus R D
P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D P Festuca callieri R D
P Galium volhynicum R D P Himantoglossum hircinum V A
P Jasminum fruticans R D P Koeleria lobata R D
P Koeleria nitidula R D P Minuartia bilykiana R D
P Onobrychis gracilis R D P Ononis pusilla V A
P Orchis purpurea V D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R D P Parietaria lusitanica ssp. serbica R D
P Ranunculus oxyspermus C A P Ruscus aculeatus V D
P Saponaria glutinosa V D P Stipa ucrainica R D
P Thymus zygioides R A P Valerianella pumila R D
P Vicia narbonensis V D R Ablepharus kitaibelii R A
R Anguis fragilis R A R Coluber caspius V A
R Elaphe longissima R A R Vipera ammodytes R A
Ruri, lacuri 20 N06 511, 512
Rezervaia prezint specii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice i regiunii macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ
1000 de specii de plante superioare, reprezentnd 27% din flora Romniei.
n ceea ce privete fauna aria natural protejat cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneean, balcanic sau
pontic.
Rezervaia este deosebit de important prin multitudinea de habitate i specii rare, protejate pe care le deine, multe fiind specii de psri
migratoare care poposesc aici datorit condiiilor climatice.
Habitatele caracteristice rezervaiei sunt: pduri termofile cu Quercus pedunculiflora i Carpinus orientalis, zone de step calcifil, grote i
suprafee mltinoase.
Valoarea remarcabil a sitului este dat de prezena speciilor rare de flor, a speciilor de ornitofaun protejate la nivel internaional, a speciilor
submediteraneene, balcanice i pontice de mamifere,reptile i a speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxim valoare.
Vulnerabilitatea este relativ scazut datorit amplasrii rezervaiei departe de localitile din zon.
Activitile umane cu impact asupra rezervaiei sunt: punatul, agricultura, exploatrile forestiere, exploatrile miniere din limita rezervaiei,
RO04 2.363.-Pdurea Canaraua Fetii + 1,28 Rezervaie natural
J092CT CANARAUA FETII * ###### J092CT NEGURENI * 5,975
140 A 10 - Pasunatul 160 A 5 0 Managementul forestier general
501 A 5 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
100 B 10 0 Cultivare 301 A 5 - Cariere
vntoarea, braconajul, colectrile de material biologic i turismul sporadic.
Rezervaia natural Canaraua Fetii a fost pus sub ocrotire prima dat prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Judeean Constana.
Rezervaia natural Pdurea Canaraua Fetii este declarat rezervaie conform Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naional-
Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod 2363. Suprafaa actual prevzut n Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extins ca urmare
a propunerii de extindere avizat de C.M.N. a Academiei Romne (aviz nr. 1679/16.02.2006).
Rezervaia Natural Pdurea Canaraua Fetii cu o suprafa de 168,3ha (cnf. Legii nr. 5/2000)se afl n fond forestier de stat, conform
descrierii parcelare cuprins n Amenajamentul Silvic al O.S.Bneasa (unde suprafaa este de 173,8ha).
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Pentru Rezervaia Naturala Pdurea Canaraua Fetii nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre custodele
Direcia Silvic Constana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0172_66_Canaraua_Fetii_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0173
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0011 J Blahnia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Strmina
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 47' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.769
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
32
Max.
241
Med.
118
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 30' 24''
RO043 Mehedini 100
92A0 20 A C B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
1217 Testudo hermanni RC C A B B
A Bufo viridis P C A Hyla arborea P C
R Ablepharus kitaibelii R C R Lacerta agilis P C
R Lacerta praticola P A R Lacerta viridis P C
R Natrix tessellata P C R Podarcis taurica C C
Puni 4 N14 231
RO04 2.605.-Pdurea Bunget Comuna Burila Mare + 1,40 Rezervaie natural
RO04 2.612.-Pdurea Strmina Comuna Hinova + 4,29 Rezervaie natural
140 C 10 0 Pasunatul 250 C 10 0 Luare/Indepartare de flora
164 B 40 + Curatarea padurii 230 C 15 0 Vanatoare
120 C 30 - Fertilizarea 140 C 20 - Pasunatul
430 B 40 - Structuri agricole 502 B 30 - Drumuri, drumuri auto
Situl conserv habitate naturale i specii importante sub aspect forestier, fiind arie protejat administrat n special pentru conservare prin
intervenii de gospodrire.
Valoarea acestei rezervaii se datoreaz suprafeelor compacte cu ghimpe (Ruscus aculeatus) i amestecului de diferite foioase. Valenele
peisagistice nu sunt deosebite, interesant fiind zona din vecintatea Dunrii Mici.
Punatul nesupravegheat aduce prejudicii seminiului din regenerrile naturale ct i biodiversitii din ptura erbacee.
Aria protejat Pdurea Strmina este declarat rezervaie natural de tip mixt prin H.C.J. nr.26/1994 i rezervaie forestier de interes
naional prin Legea 5/2000, cu o suprafa de 100,3 ha.Corespunde categoriei IV IUCN, arie protejat administrat n special pentru
conservare prin intervenii de gospodrire.
ntreaga suprafa a sitului (100,3 ha) este situat pe teritoriul administrativ al comunei Hinova, 100% n fond forestier de stat.
4.6 Documentaie:
Planul de management al ariei naturale Pdurea Strmina - R.N.P., Directia Silvic Dr. Tr. Severin
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Direcia Silvic Drobeta Turnu Severin n calitate de custode, prin Ocolul Silvic imian. Convenia de custodie a fost ncheiat cu A.P.M.
Mehedini, cu nr. 2611/28,06,2004.
n curs de avizare la Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0174
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Studinia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 24' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
66
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
93
Max.
112
Med.
101
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 58' 27''
RO044 Olt 100
Pdurea Studinia este situat n Cmpul Leu-Rotunda, parte a Cmpiei Romanaiului, pe DN. 64 Caracal-Corabia, la 200-300m lateral
dreapta, ntre satul Studinia (comuna Studina) i fostul IAS Studina. Pn la al doilea rzboi mondial era cunoscut sub numele de :Pdurea
Fermei.
Vegetaia lemnoas este dominat de stejar pufos (Quercus pubescens), care formeaz un arboret curat, unic n judeul Olt i probabil n
Romnia. Majoritatea arborilor depesc vrsta de 100 ani, distribuii la distant unii fat de alii, lsnd spatii largi (poieni) acoperite de
vegetaia ierboas.
Stejarul pufos este o specie termofil, care a migrat n perioada borealului din centrele balcanice de rspndire postglaciar, n prezent
specia ocupnd suprafee restrnse.
Padurea nu este desemnat rezervaie natural.
Forma de proprietate este 100%de stat
4.6 Documentaie:
160 A 100 0 Managementul forestier general
100 A 100 0 Cultivare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vldila ed. 2000
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0175
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Tlmani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 50' 26''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
53
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
168
Max.
296
Med.
235
2.4. Altitudine (m)
X
N 46 7' 18''
RO024 Galai 100
A Bufo bufo B A Hyla arborea B
M Dryomys nitedula B M Muscardinus avellanarius B
M Nannospalax leucodon B
Profilul are urmtoarea succesiune de straturi geologice: nisipuri, pietrisuri, argile si loessuri a cror vrst a fost situat n romanian (pliocen).
Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desfsurate ntre vi paralele. Pdurea este n cuesta prului Jeravt.
Habitat de padure naturala cu Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre si Tilia cordata din zona de deal;
23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rara n aceasta zona;
Arborii seculari, aflati n stare buna de vegetatie, existenti n masivul de padure Talasmani (padure de quercinee), sunt marcati, pentru fiecare
fiind ntocmita cte o fisa de catre prof. dr. N. Bacalbasa;
Alturi de exemplarele de arbori seculari sunt si speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Fraxinus prallisae.
n jurul acestor exemplare este protejat si zona tampon (pdure de foioase)
Asociatii de specii ierboase specifice padurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum sp., Anemone sp., Geranium sp., Pulmonaria sp., Symphitum
sp.;
Flora endemica - Galanthus graecus (ghiocel balcanic).
Ecosistemul Padurii Talasmani este afectat n mod negativ de exploatari forestiere, practicarea vnatorii, braconaj etc.
Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata n M. Of.
152/2000, pozitia 2.408.
O.U. nr.236/2000, publicata n M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata n M.Of. nr.433/2001
RO04 2.408.-Pdurea Talamani * 91,05 Rezervaie natural
230 B 0 Vanatoare 243 B 0 Braconaj, otravire, capcane
100 C 0 Cultivare 230 B 0 Vanatoare
502 B - Drumuri, drumuri auto
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale
privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Proprietatea statului
4.6 Documentaie:
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Tecuci; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 - Contributii la cunoaterea
Naturii Bacu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Directia Silvica Galati, n calitate de custode al ariei naturale protejate
Ing. Constantin Loghin
Tel: 0235/42.47.72
Mobil: 0742.891672
dsgalati@rdslink.ro
Str. Stiintei nr.95
Planul de Management/Regulamentul de Funcionare al ariei protejate este avizatfavorabil de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0175_99_Padurea_Talasmani.jpg Nazare Ana Gabriela - APM-GL
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0176
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Ttrui
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 37' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
55
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
292
Max.
395
Med.
357
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 18' 44''
RO013 Iai 100
9130 100 A C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
1902 Cypripedium calceolus R C C C C
Pdure secular de fag, de un deosebit interes conservativ.
este arie protejata de interes national, conform legii 5/2000, actualmente in custodia Directiei Silvice Iasi.
Faget natural secular, reprezentativ pentru Podisul Central Moldovenesc; Insular apar si exemplare de Fagus taurica cu varte de peste 150 ani.
Rezervatia forestier Pdurea Ttrui este desemnat prin Legea nr. 5/2000.
actualmente proprietate de stat, administrat de R.N.P.-Romsilva, Directia Silvica Iasi
4.6 Documentaie:
Lupu I., 1980, Flora i vegetatia pdurilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tez de doctorat. Inst. Agron. Iai; Mititelu D., Chifu
T., Scarlat A. & Anitei Liliana. 1995. Flora i vegetatia judetului Iai. Iai: Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza, 5: 99-124.
RO04 2.546.-Padurea Tatarusi * 91,44 Rezervaie natural
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru managementul sitului revine custodelui - Directia Silvic Iai.
pentru aria protejata Tatarusi este in vigoare un Plan de management intocmit de catre custode (Directia Silvica Iasi) si vizat de catre
Academia Romana
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0177
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Topana
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 31' 45''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
891
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
357
Max.
444
Med.
400
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 51' 51''
RO044 Olt 100
1083 Lucanus cervus P D
Puni 9 N14 231
Speciile de arbori din compozitia Padurii Topana sunt specii valoroase de garnita, stejar pedunculat, cer. Prin starea buna de vegetatie si
climatul specific pe care il creeaza, aceasta padure este o rarirate pentru judetul Olt, iar din punct de vedere fitoclimatic padurea apartine
etajului deluros de cvercete(de gorun, garnita si amestecuri din acestea) si sleauri de deal.
Componentele valoroase ale teritoriului ariei naturale protejate sunt in primul rand de ordin stiintific: botanic, zoologic, istoric, dar exista si
elemente peisagistice care pot fi valorificate prin activitati de turism.
Principala activitate care poate pune n pericol siteul este exploatarea forestier intensiv.
Din ntreaga suprafa a trupului de pdure, o suprafa de 120 de ha a fost declarat arie natural protejat prin HCJ nr.5/1995 .
Din totalul de 2664,1 ha, 80,55% este proprietate de stat i 19,55% proprietate privat.
4.6 Documentaie:
160 B 80 0 Managementul forestier general 140 C 10 0 Pasunatul
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
432002
In cadrul Padurii se afla aria naturala protejata cu acelasi nume, dar pe o suprafata mai mica decat propunerea de SCI, care a fost declarata
prin HCJ nr. 5/1995 preluata in custodie de DS Slatina.
Intregul SCI nu are plan de management, ci numai zona declarata arie naturala protejata.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0177_97_Topana_07.2006_002.jpg Croitoru Ion - APM-OT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0178
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Torceti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 29' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
130
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
17
Max.
33
Med.
27
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 40' 52''
RO024 Galai 100
Situl este localizat in lunca veche a Barladului la o altitudine de 20-35m, pe depozite aluviale. Situl este compus din subparcelele silvice 19 la
25 din unitatea de productie II Torcesti, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al
coronamentului de 70-80%. Ca urmare, speciile de graminee sunt slab reprezentate si in consecinta solul nu este intelenit. O suprafata de
14.4ha (conform amenajamentului silvic subparcelele silvice 19 C, Z; 20 B; 22 A, B, E; 23 B, C, D, E; 24 B; 25 B) nu este acoperita de
habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe
langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar doua specii de frasini indigeni: F. angustifolia si sporadic F. pallisiae; trei specii de ulmi indigeni: U.
procera, U. minor si mai rar Ulmus laevis,); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini si
ulmi). In portiunile depresionare (foste brate inundabile din vechea albie a Barladului) apar insule de plop alb (Populus alba) si cenusiu
(Populus x canescens). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de
subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa
canina), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra), curpenul de padure (Clematis vitalba) si
izolat spinul cerbului (Rhamnus catharticus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta sporadica a formei
perrobusta (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer
campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei argintiu (Tilia
tomentosa). In parcela 20 apare un ochi de mlastina de cca. 3000 mp cu vegetatie specifica.
Plante din Lista Roie European: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naional: Allium guttatum, Cephalanthera rubra, Dianthus
capitatus, Dianthus guttatus, Dianthus kladovanus, Delphinium fissum, Dictamnus albus ssp. albus, Epipactis helleborine, Frittilaria tenella,
Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Neottia nidus-avis, Orchis morio, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.
Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de
umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente) sau in cazul inundatiilor provocate de cursul vechi al raului.
Aceasta modificare a regimului hidric ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii specii mezofile mezohigrofile. Existenta
salcamului plantat (chiar daca apare pe suprafata restransa) poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel structura
habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.
100 A 0 Cultivare 160 A + Managementul forestier general
230 C 0 Vanatoare 852 B - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
In prezent padurea face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (persoane fizice)
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie II Torcesti).
Oprea A., 1998, Completri la flora i vegetatia Cmpiei Tecuciului (Jud. Galati), Bul. Grd. Bot. Univ. Al. I. Cuza Iai, 7: 119-122Oprea Ad.,
1998, Flora i vegetatia din Cmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Galati). Tez de doctorat. Univ. Al. I. Cuza Iai, 296 p. +
122 fig. + 113 tab. + 40 foto + o hart
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie II Torcesti)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0179
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Troianu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 0' 42''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
79
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
83
Max.
107
Med.
103
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 1' 17''
RO037 Teleorman 100
I Andricus curvator P D I Bolothrips icarus P D
I Chirothrips manicatus C D I Drymonia ruficornis P D
I Forficula auricularia P D I Frankliniella intonsa C D
I Gastrophysa polygoni P D I Lymantria dispar P D
I Malacosoma neustria P D I Tettigonia viridissima P D
I Tortrix viridana P D I Vespa crabro P D
M Apodemus sylvaticus P D M Capreolus capreolus P C
M Lepus europaeus P D M Sus scrofa P D
P Acer tataricum C D P Adonis vernalis R D
P Alliaria petiolata C D P Amaranthus blitoides C D
P Amaranthus hybridus C D P Ballota nigra C D
P Carduus hamulosus C D P Centaurea biebersteinii ssp. biebersteinii C D
P Chenopodium album C D P Chenopodium polyspermum C D
P Chrysopogon gryllus C D P Cirsium vulgare C D
P Crataegus monogyna C D P Dianthus monadelphus ssp. pallens R D
P Dichanthium ischaemum C D P Digitalis lanata R D
P Echinochloa crus-galli C D P Elymus repens C D
P Euphorbia esula ssp. tommasiniana C D P Hibiscus trionum C D
P Hypericum elegans R D P Leonurus cardiaca C D
P Melica ciliata C D P Paeonia peregrina R D
P Phlomis herba-venti ssp. pungens R D P Poa angustifolia C D
P Polycnemum verrucosum R D P Portulaca oleracea C D
P Quercus cerris C D P Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius C D
P Robinia pseudacacia C D P Salvia aethiopis R B
P Setaria pumila C D P Silene bupleuroides R D
P Tribulus terrestris C D P Veronica spicata RC D
R Lacerta agilis P D R Lacerta praticola P A
R Lacerta viridis P C R Natrix natrix P D
Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) n proporie de 95%. n acest etaj se mai ntlnesc Quercus farnetto (grnia) 1-
2%, Q. pubescens (1%) i Q. pedunculiflora (stejar brumriu) 1%.
Iniial aceste arborete au fost de stejar brumriu, cer i grni, dar prin extragerea selectiv a stajarului brumriu, esen cu lemn mai
valoros, s-a ajuns la starea actual a arboretelor prin care domin Quercus cerris.
Acest deziderat susinut de noi se poate proba prin existena unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extrai destul de recent.
Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%.
Subarboretul se prezint slab dezvoltat, ocupnd n general o proporie de circa 5% i atingnd o nlime medie de 2-3 m. Speciile care
alctuiesc acest strat sunt urmtoarele: Crataegus mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus
sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana i Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus
monogyna i Cornus sanguinea se ntlnesc n ochiurile de pdure cu deschidere n extremitatea sudic a trupului 16 A.
Stratul ierbos cu o nlime medie de 40-60 cm i o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind
caracteristic prin prezena expresiv a bujorului (Paeonia peregrina i var. romanica) specie vulnerabil i rar.
Altitudinea sczut i apropierea de localitatea Troianu, limiteaz compoziia macrofaunei, varietatea florei i vegetaiei i accesibilitatea ei
determin ns efective ridicate de cpriori (Capreolus capreolus) i mistrei (Sus scropha) i mai ales iepuri (Lepus europaeus). Rspndirea
adulilor i puilor de cpriori a fost semnalat i prin locurile de noptare, iarba presat i mrimea acestei suprafee, n special n zona
plantaiei de salcm.
Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentat att calitativ ct i cantitativ; foarte important i pozitiv este lipsa
insectelor duntoare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana i Drymonia ruficornis.
Gradaiile defoliatorilor, a cror curb cu valori maxime se repet n general la intervale scurte, aici, n pdurea Troianu durata gradaiei i
perioada de revenire a acesteia, a depit 7 ani. Deci relevm o stare foarte bun de sntate a acestui ceret.
Cioturile tiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte puine gale pe frunze (datorate speciilor
de Cynips coloris.
Tulpinile arborilor, ca i coronamentele acestora, prezint o foarte bun stare de sntate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide
(gndaci de scoar, Coleoptere) care diminueaz vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sap n interiorul copacilor.
n perioada iernii, animalele ierbivore se hrnesc i cu scoara arborilor, fenomen nentlnit n acest ceret, ceea ce dovedete posibilitatea
diversificrii hranei pentru aceti macroconsumatori.
La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alctuite din fitofagi, care constituie majoritatea, i puini zoofagi; raportul lor, cu valoare
supraunitar, indic o cenoz cu evoluie pozitiv.
Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase i thysanopterele (thripsi) sunt bioindicatori ai unei comuniti echilibrate, bine nchegate.
Numrul redus de diptere (mute) indic o biocenoz stabil, neinfluenat de impactul uman.
n concluzie, biocenozele de ceret, cu specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai stabile biocenoze.
Echilibrul natural, valoarea tiinific faunistic a pdurii, se constituie n elemente favorabile care au dus la declararea Pdurii Troianu drept
rezervaie natural conform legii proteciei mediului nconjurtor, sec. VI art. 29.
Prin declararea ca rezervaie naturala a Pdurii Troianu i prin monitorizarea ntregului perimetru al acesteia, au fost reduse influenele
negative asupra covorului vegetal i implicit populaiile locale ale speciei de bujor romnesc(Paeonia peregrina var.romanica)au crescut
substanial.Pentru pstrarea arboretelui natural i refacerea biodiversitii i a potenialului su bioproductiv s-a impus cu stringen luarea
unor msuri de conservare precum:1.Reducerea cilor de acces n pdure n scopul diminurii impactului antropic mai ales asupra sinuziei
ierboase.2.Interzicerea plantrii salcmului,care pe lng faptul c, contrasteaz puternic cu structura natural a arboretului de cer(Quercus
cerris),cantoneaz multe specii de buruieni pe care se dezvolt numeroi parazii vegetali ce pot infesta vegetaia pdurii.3.Interzicerea
oricrei forme de recoltare,tiere,culegere,dezrdcinare sau distrugere cu intenie a speciilor de plante ocrotite prin lege n habitatele
naturale. 4.Interzicerea punatului i amplasarea de stne i locuri de trlire.5.Interzicerea aprinderii i folosirii focului deschis n afara
vetrelor special amenajate i semnalizate,precum i interzicerea abandonrii deeurilor n afara locurilor special amenajate i semnalizate.
H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone
Categoria IV IUCN - rezervatie botanica
Proprietate de stat-49%(RNP ROMSILVA-Direcia Silvic Alexandria),
Proprietate comunal-43%Cons.Loc.Troianu i 1% coala General cu cls.I-VIII Troianu,
Proprietate privat -7%(persoane fizice)
4.6 Documentaie:
Studiul privind identificarea elementelor specifice Pdurii Troianu n vederea declarrii acesteia ca arie protejat, efectuat de Institutul de
Biologie Bucureti prin contractul de cercetare-dezvoltare nr.531/2002.
161 C 20 + Plantare de pdure 163 C 20 + Replantare
165 C 10 + Indepartarea latarisului 166 C 100 + Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
230 C 100 0 Vanatoare 251 C 10 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
100 A 80 0 Cultivare 140 C 50 - Pasunatul
230 C 100 0 Vanatoare 502 B 50 - Drumuri, drumuri auto
511 B 10 - Linii electrice
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n urma evalurii solicitrii de atribuire n custodie a rezervaiei naturale Pdurea Troianu, conform procedurii Ord.494/2005, aceast arie
natural protejat a fost atribuit n custodie
Direciei Silvice Alexandria,n urma ncheierii c
Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 i a legislaiei n vigoare, Direcia Silvic Alexandria, n calitate de custode, are obligaia ca n
termen de 1 an de la ncheierea conveniei de custodie s realizeze planul de management i n termen de 6 luni de la ncheierea conveniei
de custodie s ntocmeasc regulamentul rezervaiei naturale Pdurea Troianu. Pn la realizarea acestora, Agenia pentru Protecia Mediului
Teleorman a impus respectarea unor msuri de conservare speciale Direciei Silvice Alexandria care administreaz n prezent aceast arie
natural protejat prin Ocolul Silvic Roiorii de Vede.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0179_78_P_Troianu_2.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
ROSCI0179_78_PTroianu_5.jpg Teodorescu Luiza - APM-TR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0181
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Uricani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 29' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
114
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
83
Max.
163
Med.
142
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 8' 37''
RO013 Iai 100
91I0 100 B C A B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
P Carex brevicollis C A P Epipactis helleborine C A
P Luzula pallescens C A P Quercus canariensis C D
P Quercus dacica C D P Quercus rosacea C D
pdure de foioase de amestec cu stejar, arar i tei, cu rare exemplare seculare
Acest sit este foarte important din punct de vedere botanic, prin existena aici a unui tip de pdure edificat de specii de plante vasculare mezo-
xerofile (Quercus dalechampii, Quercus pedunculiflora), specii ce sunt i dominante n arboret. De asemenea, n aceast pdure au fost
identificate i alte 4 hibrizi interspecifici din cadrul genului Quercus. Toate aceste specii hibride ating stadiul de maturitate, se gsesc i alte 4
specii de plante ierboase cuprinse pe Lista Roie Naional (Oltean M., colab., 1994). Toate aceste specii mbogesc valoarea genetic a
acestei pduri.
Managementul forestier aplicat (tieri de arbri, curiri) i turismul practicat la sfrit de sptmn de ctre locuitorii municipiului Iai.
Aceast rezervaie are suprafaa de 68 ha
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2538 - "Pdurea Uricani". Din punct de vedere administrativ aparine comunei Miroslava,
judeul Iai. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
n prezent, rezervaia forestier Pdurea Uricani este n proporie de 100% n proprietate de stat i n administrarea RNP Romsilva,
reprezentat prin Direcia Silvic Iai.
4.6 Documentaie:
1. Dobrescu C., colab., 1966, Aspecte floristice i geobotanice cu privire la pdurea Uricani-Iai. An. t. Univ. "Al. I. Cuza" Iai, t. XII, s. II,
RO04 2.538.-Padurea Uricani * 93,34 Rezervaie natural
fasc. 1, Iai de Jassy, t. XXVII, fasc. 1; 2. Rvrut M., 1941, Flore et vegetation du district de Jassy. Annales Scientifiques de l Universite de
Jassy, tome XXVII, fasc. 1
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru managementul sitului i revine Direciei Silvice Iai (reprezentat de Ing. Ctlin Liviu Popa), n custodia creia se afl
rezervaia forestier Pdurea Uricani.
Exist un plan de mangement i un regulament al rezervaiei forestiere Pdurea Uricani, elaborate de ctre custode (Direcia Silvic Iai - ing.
Ctlin Popa)i avizat de ctre Academia Romn - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0182
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Verdele
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 34' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
261
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
601
Max.
1244
Med.
853
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 47' 51''
RO026 Vrancea 100
6520 1 D Fnee montane
alpin
1352 Canis lupus 4 i 1-3 i C A C A
1361 Lynx lynx 3 i 1-2 i C A C B
1354 Ursus arctos 4-5 i 4-6 i C A C B
Situl propus este desemnat ca zon cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul reelei ecologice locale de protecie a
carnivorelor mari din judeul Vrancea. Valoarea ecologic a sitului este susinut de caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural
fundamental, pluriene i relativ pluriene, cu vrste ntre 110 i 150 ani (brad, fag, molid), la care se cadaug pe suprafee restrnse, arborete
artificiale, relativ echiene, de 10 - 15 ani i trasaturile de topoclimate i de microrelief, care imprima calitatea de favorabilitate ridicat
habitatelor pentru carnivorele mari.
Situl Padurea Verdele, are o suprafa de 266,1 ha si este situat n sectorul montan al Nrujei, ocupnd ambii versani din sectorul
inferior al Cheilor Nrujei. Trstura caracteristic este puternica fragmentare, cu energie de relief mare valoarea maxim nregistrndu-se
n cheile sapate de Nruja, unde succesiunea sectoarelor nguste de tip canion, cu sectoare de lunc sau mici bazinete dau un aspect de o
mare valoare tiinific i peisagistic.
In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avnd cele mai diferite origini fitogeografice. .De un interes
deosebit se bucur i habitatele forestiere specifice acestui etaj : Pduri de tip Asperulo-Fagetum, Pduri de tip Luzulo-Fagetum i Pduri
RO04 2.814.-Rezervaia natural Pdurea Verdele * 80,43 Rezervaie natural
acidofile cu Picea care adapostesc pe lnga numeroasele specii de flor i faun de interes comunitar, populaii reprezentative de carnivore
mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate
92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus este desemnat ca Zon de protecte
insular cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor
Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica. Arealul se suprapune unuia dintre
cele mai reprezentative habitate pentru carbivore mari, din sectorul central estic al Munilor Vrancei.Considerentele pe baza crora a fost
propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i Psri ale Uniunii Europene; existena unor habitate forestiere compacte,.
protejarea i meninerea integralitii a cinci habitate de interes comunitar.. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se nscrie n
procesul de organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul rii, acesta
contribuind la prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbur, reprezentat aici de domeniul fliului.
Meninerea integralitii acestui sit este esenial pentru asigurarea funcionalitii reelei de protecie a carnivorelor mari, datorit rolului de
coridor ecologic si zon de refugiu n special pentru urii care coboar spre sfritul verii spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole din
vecinatatea satelor Bradetu si Valea Neagra. Deasemenea o importan deosebit pentru populaia de urs brun, este dat si de favorabilitatea
reliefului pentru stabilirea unor barloage pe timpul perioadei de hibernare. Practic, in acest areal, in zonele cu stncrie si grohotiuri, au fost
identificate 6 brloage de urs brun.
Observaii directe i cercetari in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea, au
relevat o importan deosebit a zonei pentru populaiile de carnivore mari. S-au identificat i cartat areale de stncrie care ofer condiii
optime pentru hibernarea exemplarelor de Ursus arctos, dar i zone de adpost i crestere a puilor pentru Canis lupus i Lynx Lynx, unele
exemplare fiind monitorizate pentru o perioad de circa 8-14 luni..
exploatrii de parchete n zon, urmare a instituirii regimului de protecie ca rezervaie natural.
Utilizarea terenurilor este dominat de activitile legate de fondul forestier i creterea animalelor.
arie protejat desemnat prin HCJ Vn. nr. 18/1992 iLegea nr. 5/2000
finanat de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiinarea Reelei ecologice locale pentru protecia carnivorelor
mari din judetul Vrancea, n cadrul careia situl propus este desemnat ca Zon de protecie
Situl propus a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezervaie natural nc din anul 1992, prin
declararea ca zon protejat de interes local (Hotrrea Consiliului Judetean Vrancea nr.12/1992)
Schit Valea Neagra - U.P. II u. a. 66 (stat) O.S. Nereju, - U.P. II u. a. 67, 70
(stat) O.S. Nereju, - U.P. IV u. a. 205, 206
Obstea Voloscani, - U.P. IV u. a. 1, 2, 3, 4
4.6 Documentaie:
1. 1.CIURESCU,St.- 1996- Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea . XV Internat. Symp. uber
Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998
2. CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
3. - PACOVSKI, S., LEANDRU, V. 1955 - Studiul tipurilor de pduri din bazinul mijlociu i superior al rului Putna, Anal. ICEF,
Bucureti
4. *** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
5. *** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
6. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
7. *** Planurile de amenajamente silvice i hrtile arboretelor (1:20 000), Directia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n
zona de implementare a proiectului)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto 624 C 2 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
100 A 90 - Cultivare 160 A 95 + Managementul forestier general
uscare
167 B 20 - Exploatare fara replantare
502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto 624 C 2 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
900 B 3 - Eroziunea 943 B 1 - Alunecarile de teren
Aria protejat este atribuit prin convenia nr.14/13.09.2004, n custodie Direciei Silvice Focani Ocolul Silvic Nereju, fiind administrat de
ctre aceast instituie nc din anul 2000.
n present, pentru situl propus exist un plan de management unitar, elaborat de ctre custodele rezervaiei naturale (Direcia Silvic Focani
OS Nereju) dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170: ntrirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din
judeul Vrancea, finanat de Comisia European, Agenia de Protecie a Mediului are obligaia elaborrii planurilor de management pentru
toate ariile protejate incluse n reeaua local de protecie a carnivorelor mari i n reeaua Natura 2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat n concordan cu Planul de management al carnivorelor mari
elaborat si aprobat de ctre autoritaile publice locale i judeene n cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor
mari din judeul Vrancea. In prezent prevederile acestui plan de management se aplic i pe suprafaa sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0182_68_Anguis_fragilis.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_Felis__silvestris.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_lup_capturat_monitorizat.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_rosalia_alpina.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_ursus_arctos.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0182_68_vizuina_lup_Pr_Verdele.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0183
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Vldila
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 22' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
407
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
94
Max.
123
Med.
114
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 0' 29''
RO044 Olt 100
Puni 7 N14 231
n decursul timpului padurea s-a degradat treptat datorit renunrii la tipului specific de arboret reprezentat de Quercus sp. nlocuit treptat cu
Robinia pseudoccacia.
n jude au fost identificate doua situri cu tipul de habitat Pannonian woods with Quercus pubescens a cror valoare conservativ este
prioritar.
Vegetatia forestiera se afl direct sub presiunea factorului antropic prin modificarea compozitiei arboretelor
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naional zon protejat.
Siteul propus are forma de proprietate 95 % de stat i 5% privat
4.6 Documentaie:
Amenajamentul UP VIII Vldila ed. 2000
Pun M. - Vegetatia lemnoas a raionului Bal, regiunea Oltenia. Lucrri tiintifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
162 A 30 - Plantare artificiala 160 A 50 - Managementul forestier general
140 C 10 0 Pasunatul
100 B 100 0 Cultivare 130 C 90 0 Irigarea
432002
Amenajamentul silvic UP VIII Vldila ed. 2000
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0184
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0116 J Dorohoi - aua Bucecei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Zamostea - Lunca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 15' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
299
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
271
Max.
303
Med.
283
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 52' 35''
RO012 Botoani 23
RO015 Suceava 77
1324 Myotis myotis 6-10 i C B C B
1220 Emys orbicularis P C A C A
1130 Aspius aspius RC C C C C
1146 Sabanejewia aurata P P C C C C
I Helix pomatia 30-40 i D I Hirudo medicinalis 30-50 i D
I Zerynthia polyxena 6-10 i D M Capreolus capreolus 5-10 i D
M Cervus elaphus 5-10 i D P Euonymus nanus V B
P Fritillaria meleagris 200-400 i D P Galanthus nivalis 250-450 i A
P Leucojum vernum 30-50 i D R Lacerta viridis 15-30 i D
R Natrix natrix 8-14 i D
Ruri, lacuri 24 N06 511, 512
RO04 2.727.-Pdurea Zamostea-Lunc * 33,53 Rezervaie natural
J021SV ZAMOSTEA - LUNCA * ######
950 A + Evolutie biocenotica 941 A + Inundatii
890 A - Alte schimbari induse de oameni in conditiile
hidraulice
941 B + Inundatii
Rezervaia este un stejret de lunc cu stratul freatic la suprafa la care se adaug n anii cu precipitaii, inundaiile rului Siret.
Arboretul este format n principal din stejar btrn(120 ani),n asociaie cu frasin, plop tremurtor,paltin de cmp,carpen.
Dintre speciile arbustive se remarc jugastru, alunul, sngerul, pducelul, salba moale i salba pitic.
Reprezint un vechi fragment din pdurile de lunc.
Situl include rezervaia natural Pdurea Zamostea- Lunca cu o suprafa de 116 ha, avnd statut de rezervaie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0184 Pdurea Zamostea Lunca a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documentaie:
Seghedin T., Filipacu A.&Bocaiu N. - Cercetri biocenologice n rezerevatia natural Lunca Zamostei (Jud. Suceava), Suceava, 1977;
Oltean M. Muntean D (Coord.) - Conservarea fondului genetic din rezervatia natural Zamostea - Lunca. Inst. of Biol.,, Res. Rep. nr. 5300
(unpubl.), Bucureti, 1988.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0185
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pduricea de la Santu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 49' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
89
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
98
Max.
106
Med.
101
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 9' 34''
RO061 Bihor 100
Puni 29 N14 231
habitat foarte bine reprezentat cu Anin negru, Umbra krameri, Misgurnus, tot aici a fost identifica Stratoites alloides - specie din lista roie
(1994), Bombina bombina
Situl a fost desemnat pentru prezena tipului de habitat de interes:
91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
De asemenea, dintre speciile de amfibieni de interes, n cadrul sitului a fost identificat: Bombina bombina (Buhai de balt cu burta roie)
tieri ilegale, drenaj, agricultura, aciuni de decolmatare
nu este declarat ca arie protejat
minim 90% de stat
4.6 Documentaie:
observatii teren Nagy Attila - APM Bihor
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0186
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurile de Stejar Pufos de pe Trnava Mare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 42' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
240
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
380
Max.
634
Med.
490
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 16' 19''
RO075 Mure 53
RO076 Sibiu 47
91H0 40 A A B B * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
9130 46 D Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Puni 5 N14 231
Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv exista zone de interferenta a stejarului pufos cu speciile mezofile
(gorun, fag, carpen, tei) existenta acestui habitat fiind conditionata de expozitiile insorite, a naturii substratului litologic si inclinarii mari (peste
35-40 grade). Arealul in care se afla situl este fragmentat in ceea ce priveste categoriile de folosinta: terenuri agricole, paduri, pasuni, fanete.
Situl este format din urmatoarele subparcele silvice: 80A, 82A,B,C,D, 87A si 95 B conform amaenajamentului silvic al unitatii de productie I din
cadrul Ocolului silvic Sighisoara (actualmente padurea este retrocedata Comunei Danes si subparcelele silvice au urmatoarele notatii: 10A,
12A, B, C, D, 17A si 25B din unitatea de baza VII Danes, conform amenajamentului silvic al padurilor comunei Danes). Substratul geologic
predominant este reprezentat de marne nisipoase (in subparcelele silvice 80A, 82A,B,C,D, 87A). In subparcela silvica 95B apar marne
argiloase feruginoase (aici exista si o alunecare de teren). In latura vestica (subparcelele silvice 80A, 82 B, D) alaturi de specia edificatoare
apar teiul pucios, jugastrul si chiar carpenul (si sub forma de regenerare naturala). In subarboret predomina cornul alaturi de lemnul cainesc si
paducel. Datorita inchiderii coronamentului (arboret si subarboret) patura erbacee este mai slab reprezentata decat in restul sitului
(subparcelele silvice 95B, 87A). In ochiul strepic din subparcela silvica 87A trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0* care insa
este insular si ocupa mai putin de 1% din suprafata sitului si nu a putut fi inclus in tabelul 3.1. Suprafata inscrisa la categoria Pduri de
monocultur (plopi sau arbori exotici) se refera la salcam plantat pe terenuri erodate (in subparcela 87A). Diferenta de pana la 100% (pe
langa cele doua habitate identificate) il reprezinta atat salcamul plantat cat si vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Situl cuprinde un mozaic de structuri in ceea ce priveste habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos (subparcelele silvice 95B si parte din
87A), raristi de stejar pufos (parte din subparcela silvica 87A), ochiuri stepice (parte din subparcelele silvice 95B si 87A) si zone de tranzitie de
la stejarete termofile spre arborete cu specii mezofile (pe limite de culme, la poalele versantilor si la schimbarile de expozitie). Speciile
caracterisitice acestor zone de tranzitie sunt gorunul (Q. petraea), stejarul pedunculat (Q. robur), teiul pucios (Tilia cordata), carpenul
(Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), artar (Acer platanoides), cires (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis). Arboretele de stejar
pufos au structuri diversificate sub raport dimensional dar si datorita prezentei ambelor specii de steajr pufos: Q pubescens si Q. virgiliana).
Notabila in acest sens este existenta cu precadere spre culme a unor arbori de stejar pufos de mari dimensiuni. De asemenea trebuie
mentionate specii stepice rare ca: Amygdalus nana (foarte abundent in subparcela silvica 87A, unde formeaza insule de habitat 40A0*), Iris
hungarica, Iris ruthenica si Sorbus domestica. Situl se remarca si prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare
160 A 100 + Managementul forestier general 190 C 20 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
230 C 100 0 Vanatoare 943 C 1 - Alunecarile de teren
140 B 0 Pasunatul 160 A + Managementul forestier general
170 C 0 Cresterea animalelor 180 C - Incendiere
230 C 0 Vanatoare 513 B 0 Alte forme de transportare a energiei
concretizata prin existenta tineretului provenit din samanta, drajoni si lastari.
In partea estica (subparcelele silvice 95B si 87A) exista urme de incendiere (accidental, extinse din pasunea limitrofa). In extremitatea estica
exista urme de trecere si pasunat de oi. Populatia de stejari pufosi este fragmentata fapt ce ingreuneaza panmixia. In zonele mai putin
insorite si mai putin inclinate stejarul pufos poate fi concurat cu succes de speciile mezofile cu care se amesteca (tei, carpen, gorun). Cu
toate acestea nucleele de stejar pufos sunt bine individualizate si viabile ceea ce garanteaza existenta si perpetuarea acestui tip de
ecosistem.
Sit desemnat in principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos.
Padurea este in intregime in proprietate publica a comunei Comunei Danes. (judetul Mures).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I)si cercetari in teren cu cadre didactice ale Facultatii de silvicultura si
exploatari forestiere din Brasov.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Sighisoara (Directia Silvica Mures)
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Comunei Danes (unitatea de baza VII Danes).
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I).
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0187
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitile lui Suciu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 55' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16.005
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
257
Max.
535
Med.
368
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 16' 37''
RO071 Alba 100
91Y0 10 C C C C Pduri dacice de stejar i carpen
1188 Bombina bombina P C B C C
4121 Vipera ursinii rakosiensis P A B A B
4091 Crambe tataria R C B C B
A Bufo viridis C A P Chamaecytisus albus R D
P Daphne mezereum V D P Dictamnus albus C D
P Epipactis helleborine V D P Iris humilis R A
P Iris variegata R D P Lilium martagon R D
P Melittis melissophyllum V D P Prunus tenella C D
P Salvia nutans R D P Salvia transsylvanica R A
P Scutellaria alpina ssp. supina V A P Veratrum nigrum R D
R Coronella austriaca C A R Lacerta agilis C A
Puni 38 N14 231
101 C 10 - Modificarea practicilor de cultivare 102 B 30 - Cosire/Taiere
140 B 40 - Pasunatul 976 C 100 - Pagube produse de speciile introduse pentru
vanatoare
180 C 10 - Incendiere
101 C 40 - Modificarea practicilor de cultivare 102 B 40 - Cosire/Taiere
140 A 60 - Pasunatul 976 C 100 - Pagube produse de speciile introduse pentru
vanatoare
Podiul Lopadei face parte din unitatea Dealurile Trnavei Mici. Relieful podiului este dat de asocierea culmilor prelungi, retezate de dou
nivele de eroziune i a vilor puternic adncite. Versanii, sculptai n roci moi, friabile, sunt puternic atacai de ravenaie, alunecri de teren i
deraziune, crendu-se o micromorfologie de detaliu extrem de variat, unde eroziunea a dezvelit microconglomeratele oligocene, sculptnd n
acestea turnuri, piramide coafate, rigole, ogae etc).
Subspeciile de Vipera ursini rakosiensis au fost declarate oficial disparute din Transilvania, ultima apariie fiind nregistrat n 1962. n 2002
membrii Societii Herpetologice Romne au descoperit aceast nou populaie. Studiile preliminare fcute pe un numr de aproximativ 50 de
aduli i 50 de juvenili au condus la concluzia c este vorba de subspecia Vipera ursini rakosiensis. Pajitile sunt dominate de asociaii
xerofile i xero-mezofile edificate de Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum i Carex humilis. Aceste
comuniti vegetale adpostesc specii endemice, rare, periclitate sau vulnerabile de importan naional i comunitar (Scutellaria supina,
Globularia punctata, Salvia trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).
Chiar dac este parial sub regim de protecie, situl rmne vulverabil datorit practicilor agricole: cosit, pscut, etc, care sunt desfurate m
zonele care nu sunt nchiriate.
Situl a fost pus sub protecie ncepnd cu 2005 cnd cu sprijinul Societii Herpetologice Britanice au fost nchiriate anual n jur de 40 ha de
teren unde se afl centrul populaiei.
Exist n jur de 80 de proprietari de terenuri n sit.
4.6 Documentaie:
Ghira I. 2010. Observatii personale din teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0188
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Parng
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 35' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
30.434
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
661
Max.
2520
Med.
1630
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 20' 56''
RO053 Hunedoara 36
RO045 Vlcea 35
RO042 Gorj 29
9110 21,5 A B A A Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
4060 1 A C B B Tufriuri alpine i boreale
4070 5 B B B B * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
4080 0,1 B C B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
6150 0,1 B B B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
6230 0,05 B A B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
alpin
8110 0,1 A A B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
91D0 0,1 B B B B * Turbrii cu vegetaie forestier
9420 2 B B B B Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
1163 Cottus gobio P B A C A
4024 Pseudogaurotina excellens P B B A B
1386 Buxbaumia viridis R C B C B
M Felis silvestris P C M Vulpes vulpes P A
P Agrostis stolonifera P D P Aquilegia transsilvanica P B
P Cardamine glauca V D P Luzula luzulina R A
P Lycopus europaeus P D P Lysimachia nummularia P D
P Myricaria germanica P D P Pinus cembra R A
P Pinus mugo P A P Potentilla haynaldiana R A
P Ranunculus repens P D P Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R A
P Silene lerchenfeldiana R A P Symphyandra wanneri R A
P Symphytum cordatum C B
Muntii Parang reprezinta sectorul cel mai inalt si cel mai spectaculos al Muntilor dintre Olt si Jiu in Carpatii Meridionali.Culmea principala a
Muntilor Parang orientata pe directia est-vest , atinge altitudinea maxima in vf.Parangul Mare -2.519 m. La nord de aceasta culme se deschid
impresionante circuri glaciare:Sliveiu, Rosiile, Gauri, Zanoaga si Calcescu ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jietului si
Lotrului. Spre est sunt remarcabile caldarile Muntinu si mai ales Urdele din care porneste o vale glaciara tipica. Interesante sunt si caldarile
glaciare Balcescu, Cioara, Galbenu, Igoiu cu deschidere nordica din care pornesc paraie ce se unesc cu Latorita. In ceea ce priveste
alcatuirea geologica in Muntii Parang s-a remarcat prezenta a doua complexe cristaline : Cristalinul I sau Panza Getica situat in nord cu
micasisturi si gneise micacee si Cristalinul II sau Autohtonul danubian, reprezentat prin sisturi cloritoase, cuartite, mai rar gneise si amfibolite.
Vegetatia este bine reprezentata de aproape toate formatiunile din etajele subalpin si alpin.Semnificativa este si prezenta relictului glaciar
Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri compacte , alaturi de monumente ale naturii: Floarea de colt, gentiana etc.
Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti inalti si bogat reprezentate. Masivul Parang , pe langa bogatul tezaur de specii vegetale ,
unele endemice sau relicte, se impune si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu creste si vai salbatice, cu zanoage in care se oglidesc lacuri
glaciare cu paraie ce cad in cascade printre blocuri uriase de granit.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se
remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis
scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus.
Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. n Parng i gsesc habitatul
propice 4 specii din carnivorele mari protejate n ntreaga Europ i numeroase specii de psri de asemenea protejate prin legislaia
internaional. n acest sit se afl unica staiune sigur din ar n care apare specia balcano-dacic Potentilla haynaldiana, alturi de alte
specii saxicole de origine daco-balcanic, cu care contureaz cenoze saxicole de o deosebit importan pentru aceast zon deoarece ele
se ntlnesc numai n unele masive muntoase din Balcani.
Activitati antropice:exploatarea nerationala a resurselor naturale, pasunatul excesiv, taierea jnepenisurilor, exploatarea masei lemnoase,
turism necontrolat, braconaj
Pe teritoriul judetului Gorj, suprafata a fost supusa unui regim de protectie si conservare inca din anii 1982 prin Decretul 176/1982 , regim
confirmat prin Decizia 82/1994 a Consiliului judetean Gorj. Pentru acest sit au fost realizate studii de fundamentare tiinific i depus
documentaie (de ctre prof. Gh. Ploaie) la Academia Romn - C.M.N. - n vederea declarrii Munilor Parng ca Parc Naional. n prezent,
n interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 sunt cuprinse i 2 arii naturale protejate, situate pe teritoriul judeului Hunedoara: Cheile
Jieului i Piatra Crinului (ambele declarate ca atare prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional -
Seciunea a III-a- zone protejate)
Suprafata propusa ca SIT Natura 2000 pe amplasamentul judetului Gorj precizam ca cca. 60% este propietate publica, adminstrata de
Directia Silvica Tg-jiu , difereta de 40% este retrocedata propietarilor, fiind de interes privat .
4.6 Documentaie:
Buia Al., colab., 1963, Materiale pentru flora Masivului Parng, Acta Bot. Horti Bucurest., /1961-1962/, f. 1: 267-297; Ploaie Gh., 1990, Allium
RO03 2.498.-Piatra Crinului + 0,01 Monument al naturii
RO04 2.528.-Cheile Jieului * 1,34 Rezervaie natural
RO04 2.799.-Cldarea Glcescu + 0,63 Rezervaie natural
RO04 2.800.-Rezervaia Miru-Bora + 0,25 Rezervaie natural
RO04 2.803.-Iezerul Latoria + 0,17 Rezervaie natural
J072VL OBARSIA LOTRULUI - LATORITA * ###### J047HD PARANG * ######
J071GJ OLTET * 0,008
140 C - Pasunatul 230 C 0 Vanatoare
164 C + Curatarea padurii 167 A - Exploatare fara replantare
170 C - Cresterea animalelor 243 A - Braconaj, otravire, capcane
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
690 B - Alte impacte determinate de turism si recreere
160 A + Managementul forestier general
102 C - Cosire/Taiere 220 C - Pescuit sportiv
502 C 0 Drumuri, drumuri auto 608 C - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
102 C 0 Cosire/Taiere 140 C - Pasunatul
160 A + Managementul forestier general 167 B - Exploatare fara replantare
243 A - Braconaj, otravire, capcane 400 A - Zone urbanizate, habitare umana
500 C 0 Retele de comunicare 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
511 C 0 Linii electrice 600 B - Structuri (complexe) pentru sport si odihna
602 C 0 Complex de ski 608 B - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
620 B - Activitati sportive si recreative in aer liber 624 B 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
obliquum L. n Muntii Parng, Anale Univ. Bucureti, Ser. Biol.: 66-67; Dumitru M., 2004, Contributii la studiul florei i vegetatiei muntilor
Parng (Judetul Gorj), Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. Omagial/, VII (XLIII): 101-104; Ploaie Gh., colab., 2004, Date preliminare
privind nfiintarea unei rezervatii naturale Dengheru - Cioara din Muntii Parng, Anale Univ. din Craiova, Fac. Hort. /Vol. omagial/, VII (XLIII):
111-120;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 76/25.02.2010, Administrator:Fundaia Guard Forest Climneti, str Calea lui Traian, nr 297, jud Vlcea 0350 419513
Pentru situl Parng nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0189
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Prul Barlangos
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 40' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
66
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
946
Max.
1275
Med.
1099
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 40' 59''
RO074 Harghita 100
8310 2 B C B B Peteri n care accesul publicului este interzis
1324 Myotis myotis P 40-60 i 100-200 i C C C B
1307 Myotis blythii P 40-70 i 100-200 i C C C B
1303 Rhinolophus hipposideros P P C B C B
Situl propus se gsete pe versantul vestic al muniilor Giurgiului n bazinetul hidrografic al prului Barlangos (afluent al prului Heveder)
pe un substrat format din roci mezometamorfice din seria Rebra-Barnar, constituite din calcare cristaline i isturi cristaline.
Situl este situat n jurul rezervaiei naturale Petera ugu, cu o suprafa de apr. 65 ha. n acest sit se gsete o populaie nsemnat de
Cypripedium calceolus. Petera inclus n sit are o lungime de cca. 800 m (galeria principal 560 m, galeria secundar 240 m)i constituie
locul de iernare i reproducere mai multor specii de lilieci de importan comunitar.
Situl este tr-o stare de conservare bun. Presiuni asupra sitului pot exercita turismul necontrolat, prin distrugerea vegetaiei i aruncarea
deeurilor. Populaiile de lilieci din peteri pot fii perturbate de vizitatori i speologi. Pentru reducerea acestor efecte custodele rezervaiei
depune eforturi mari. Activitatea forstier nu are un efect major, din cauza categoriei de folosin i a de vrst a pdurilor existente.
Rezervaia natural Petera ugu, nclus n ntregime n sit, este protejat prin Hotrrea Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005 i
Legea nr. 5/2000.
RO03 2.463.-Petera ugu + 25,94 Monument al naturii
160 C 100 - Managementul forestier general 624 B - Drumetii montane, alpinism, speologie.
250 A 0,5 - Luare/Indepartare de flora
167 B - Exploatare fara replantare 402 B - Urbanizare discontinua
620 C - Activitati sportive si recreative in aer liber
Terenurile incluse n sit sunt n rocent de 100% n proprietate privat a Composesoratului Valea Stmb.
4.6 Documentaie:
1.Dnes I.: Szekelyfldi Barlangvilg, Editura T3, Sfantu Gheorghe, 2002; 2. Orghidan, Traian, Pucariu, Valeriu & altii: harta regiunilor
carstice din Romnia, Lucr. de speologie Emil Racovita, Bucureti, 1965; 3. Notele de consatatre a observatiilor directe realizate de
reprezentantii APM Harghita, 2003-2006.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 27/22.02.2010, Administrator:Gylkosto Adventure Gheorghieni, str. Mihai Eminescu, nr. 29, jud. Harghita 0744 701815
www.gyilkosto-adventure.ro, l_simon78@yahoo.com
Regulamentul de funcionare i planul de management a rezervaiei Petera ugu sunt n curs de elaborare de ctre custodele rezervaiei.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0189_54_Paraul_barlangos_Pestera_Sugau.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0190
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Penteleu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 24' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
11.268
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
644
Max.
1759
Med.
1251
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 37' 37''
RO022 Buzu 100
alpin
Salicion albae)
4060 0,05 C C A B Tufriuri alpine i boreale
1354 Ursus arctos 70-100 i C A C A
1166 Triturus cristatus R D
1193 Bombina variegata RC C A C A
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C A C A
1087 Rosalia alpina P C A C A
1393 Drepanocladus vernicosus P C B C B
A Bufo viridis C C A Hyla arborea P C
A Pelobates fuscus RC C A Rana dalmatina P C
A Rana temporaria P C A Salamandra salamandra P A
F Barbus barbus P C F Chondrostoma nasus RC D
F Leuciscus cephalus RC D F Phoxinus phoxinus P D
F Salmo trutta fario P D F Thymallus thymallus RC C
I Helix pomatia P A M Arvicola terrestris scherman P B
M Cervus elaphus RC A M Felis silvestris P A
M Martes martes 10-13i C M Muscardinus avellanarius P A
M Mustela putorius 5-10i C M Sciurus vulgaris P A
M Vulpes vulpes 10-15i A P Achillea oxyloba ssp. schurii R B
P Aconitum anthora R D P Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasu V A
P Allium ursinum P A P Asarum europaeum P D
P Cephalanthera rubra V A P Coeloglossum viride V A
P Corallorhiza trifida V A P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza sambucina R A P Dianthus carthusianorum R B
P Dianthus spiculifolius R B P Drosera rotundifolia V A
P Epipactis helleborine V A P Epipogium aphyllum R A
P Euphorbia amygdaloides P D P Fragaria vesca C D
P Galium odoratum P D P Genista tinctoria P D
P Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum R B P Gladiolus imbricatus P A
P Goodyera repens V A P Gymnadenia conopsea R A
P Hepatica transsilvanica P B P Hypericum richeri ssp. grisebachii P B
P Linum austriacum P D P Listera cordata V A
P Listera ovata V A P Maianthemum bifolium P D
P Mercurialis perennis RC A P Myricaria germanica P D
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A P Neottia nidus-avis R A
P Nigritella nigra P A P Nigritella nigra ssp. rubra P A
P Ophioglossum vulgatum R D P Orchis coriophora R A
P Orchis laxiflora P D P Orchis morio R A
P Orchis ustulata R A P Pteridium aquilinum P D
P Pulsatilla alpina P D P Ranunculus carpaticus P D
P Rubus sulcatus C D P Scheuchzeria palustris V A
P Silene nutans ssp. dubia R B P Vaccinium myrtillus RC D
P Vincetoxicum hirundinaria P D R Anguis fragilis P A
R Coronella austriaca R A R Natrix tessellata P A
R Podarcis muralis P A R Vipera berus P A
Munii Pentelu constituie un masiv muntos de form piramidal, situat n sud-estul Carpailor Orientali (n Carpaii de Curbur), ntre rurile
Bsca Mare (la vest) i Bsca Mic (la est), fiind principala unitate a Munilor Buzului. Impresioneaz ndeosebi prin culmile sale prelungi,
pajitile ntinse i prin perspectiva extrem de larg pe care o ofer asupra Carpailor de Curbur. Astfel, n zilele cu vizibilitate bun, din
culmea principal a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse ntre Munii Ciuca i Munii Vrancei. Vile Bsca Mare i Bsca
Mic, care separ masivul din cuprinsul Munilor Buzului, au o desfurare n general nord-sud i mbrac aspecte diferite de la un sector la
altul, n funcie de roc i structur. Altitudinea maxim este de 1.772 m n vrful Penteleu.
Defririle ndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajitilor montane, alctuite predominant din piu rou, care au
determinat o intens activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ineau nedeile sau trgurile anuale, denumite popular Drgaica,
trguri care n secolul XIX au cobort n cmpie, lng oraul Buzu, unde se in i n prezent.
Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcu (fli paleogen), denumire dat de geologul Sava
Athanasiu, strns cutat uneori pn la cute solzi, dar se remarc i cteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece
peste creasta Cernatu-Penteleu i anticlinalul Vifortei. Gresia propriu-zis are culoare cenuie, conine mult cuar, mic i un ciment calcaros.
Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistena mai mare la eroziune a fcut ca fizionomia interfluviilor s degaje masivitate, iar vile s
prezinte caractere specifice depresiunilor.
De asemenea, pe lng formaiunile de fli grezos (gresia de Tarcu), care sunt dominante, se mai ntlnesc intercalaii istoase (facies de
Fusaru), marne i marno-calcare, fli bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se ntlnete i n celelalte masive ale Munilor
Buzului, cu excepia Siriului, precum i n Munii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarc prin existena unor orizonturi extrem de
variate ca alctuire i duritate. Gresiile, tari, glbui-albicioase, predominant silicioase, formeaz strate de 0,5-2 m grosime ce alterneaz cu
formaiuni moi, friabile, uor de dislocat, reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele avnd o direcie n general nord-est sud-vest. Stratele au o cdere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect att n fizionomia general a reliefului, ct mai ales n detaarea unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief aprute ntr-o regiune n care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curgtoare i retragerii treptate a versanilor).
Masivul Penteleu, cuprins ntre vile Bsca Mare i Bsca Mic, reprezint unitatea principal a Munilor Buzului, att prin altitudine (1.772
m) ct i prin faptul c vrful su piramidal se zrete, n zilele nsorite de iarn, chiar din oraul Buzu. Este constituit dintr-o creast
central, care ncepe n sud, cu vrful Piciorul Caprei (1.520 m) i continu cu vrful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano
(1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboar n trepte spre cele dou vi. De o parte i de alta a acestui aliniament
de vrfuri se ntind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pn la 1.400 m, dar coboar adesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile
Vifortei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vrfuri se gsesc i mici lacuri: Lacul Rou i Lacul Negru. La obria ctorva vi, cum ar fi apte
Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente.
Vile principale care dreneaz Masviul Penteleu sunt dirijate fie ctre Bsca Mare, fie ctre Bsca Mic i prezint multe alunecri n
poriunile n
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare
favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin populaii optime sub aspectul densitii,
frecvenei n zon i al efectului lor regulator n populaiile przilor (artiodactile i psri) preferate. Culoarele de schimb ntre indivizii
populaiilor celor trei specii de carnivore mari, aflai pe versani diferii, nc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolrii i
consangvinizrii unor eventuale populaii prea mici.
Cu ocazia investigaiilor efectuate n teren au fost identificate o serie de factori i activiti care au influenat n trecut, sau n prezent starea
habitatelor, sau care ar putea n viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-Punatul:Proces antropic. A avut un
impact semnificativ n trecut, dar n ultimii 20 de ani numrul de animale a sczut foarte mult. 160-Managementul silvic: ncepnd cu 1970,
pn n 1985, au fost practicate tieri rase pe suprafee mari, urmate de rempdurirea cu puiei de molid. Extinderea molidului, i la o scar
mai mic a pinului silvestru, n afara arealului prin plantarea acestuia n urma tierilor rase n fgete sau amestecuri de fag i rinoase. 166 -
Eliminarea arborilor mori: Proces antropic. normele silvice nu conin prevederi cu privire la meninerea unei anumite cantiti de lemn mort n
pdure. Cu ocazia lucrrilor de ngrijire i conducere, precum i a lucrrilor de regenerare a pdurilor au fost extrai att arborii mori pe
picior, ct i cei czui la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli, caracterul torenial cursurilor
de ap genereaz un potenial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile n zona pajitilor mezofile i n
zona pajitilor alpine 943-Surparea, alunecri de teren: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli, caracterul torenial
cursurilor de ap genereaz un potenial de alunecri de teren foarte ridicat. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de
masa in defavoarea ecoturismului.
Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii care le revendica .In rest
celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.
Pduri cca 35 000ha din care - 34 000ha proprietate public de stat D. S.Bz
-250ha proprietate public com Gura Teghii
- 450ha proprietate privat din care 100ha- Gura Teghii, 250ha- com. Brieti, 100ha com. Loptari.
Puni cca 2667 ha din care -300ha-proprietate public de stat D. Silvic Buzu
- 592 - proprietate public com. G. Teghii
- 400ha - proprietate public com Brieti
-1375 - proprietate privat com. G. Teghii
Fnee- 784 ha - proprietate privat com. G. Teghii
Gol de munte- 1100ha din care - 700ha - proprietate privat com. Loptari
- 60ha proprietate public com. Loptari
-210 ha proprietate public Gura Teghii
- 130ha proprietate public com. Brieti
Drumuri auto- forestiere cca 30ha- detinute de Directia Silvic Buzu.
Administrativ situatia se prezinta astfel:
1. Ocolul Silvic Gura Teghii cu UP urile: Gura Teghii, Balescu Zanoaga, Musa Mica, Goideasa, Ivanetu, Piciorul Caprei.
2. Ocolul Silvic Nehoiu cu UP urile: Paltinis, Podu Calului, Basculita, Patacu, Casoca, Cernatu Viforata.
Fondurile de vanatoare FV 36 Basca Mare, FV 37 Piciorul Caprei, FV 35 Paltinis Casoca sunt administrate de Directia Silvica Buzau.
4.6 Documentaie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 Servicii de consultant pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere continut informational pentru brouri i pentru
manualele de ecologie aferente implementrii proiectului Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu , SMIS
CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J084BZ BASCA MARE * ######
160 A 75 + Managementul forestier general 171 B 10 + Furajare stocuri de animale
200 C 2 - Acvacultura : pete i scoici 243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane
421 B 1 - Depozitarea deseurilor menajere 946 A 10 - Cutremure
949 C 5 - Alte catastrofe naturale 180 B 2 - Incendiere
164 B 5 - Curatarea padurii 240 C 2 - Luare / Indepartare de fauna
251 B 2 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
301 C 2 - Cariere
302 B 1 - Indepartarea materialului plajelor 403 C 1 0 Habitare dispersata
101 C 10 - Modificarea practicilor de cultivare 110 C 1 - Utilizarea pesticidelor
161 B 5 + Plantare de pdure 164 B 5 - Curatarea padurii
180 B 1 - Incendiere 410 C 1 - Zone industriale sau comerciale
502 C 1 - Drumuri, drumuri auto 530 B 2 0 Imbunatatirea accesului la zona
790 C 1 - Schimbari provocate de oameni in sistemele
Contract Administrare: 53/23.02.2010, Administrator:Consiliul Judeean Buzu Buzu, str. Nicolae Blcescu, nr 48, jud Buzu 0238414112, fax-
0238725507 cjbuzau@cjbuzau.ro, www.cjbuzau.ro
Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0191
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Petera Limanu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 31' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
4
Max.
29
Med.
16
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
X
N 43 48' 25''
RO023 Consanta 100
8310 50 A C B B Peteri n care accesul publicului este interzis
1310 Miniopterus schreibersi P P P C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi P P >63 i A B B B
A Rana esculenta A B Galerida cristata C
I Aglenus brunneus A I Atelura formicaria A
I Cataglyphis aenescens A I Centromerus sylvaticus A
I Ceratozetes gracilis A I Chondrula tridens A
I Chthonius tetrachelatus A I Cicurina cicur A
I Cryptophagus pseudodentatus A I Culex pipiens A
I Cylisticus convexus A I Entomobrya atrocincta A
I Entomobrya handschini A I Entomobrya multifasciata A
I Entomobrya pazaristei A I Eulaelaps stabularis A
I Fridericia bulboides A I Fridericia leydigi A
I Galumna lanceata A I Galumna tarsipennata A
I Harpactea rubicunda A I Helix pomatia A
I Heteromurus major A I Isotomiella minor A
I Lepthyphantes leprosus A I Lepthyphantes sp. B
I Leptothorax tuberum A I Leptotrichus medius D
I Lithobius aeruginosus A I Lithobius crassipes A
I Lithobius forficatus A I Lithobius nigripalpis A
I Lithobius piceus A I Lophoproctus lucidus A
I Messor structor A I Microcreagris callaticola B
I Monacha cartusiana A I Monopis crocicapitella A
I Myrmica ruginodis A I Nais elinguis A
I Nycteribia schmidlii A I Oribella pectinata A
I Penicillidia conspicua A I Penicillidia dufourii A
I Plagiolepis pygmaea A I Polyxenus lagurus A
I Proisotoma minuta A I Pseudosinella sexoculata A
I Quedius fulgidus A I Scheloribates laevigatus A
I Scolopendra cingulata A I Seira dollfusi A
I Tegenaria domestica A I Tetramorium semilaeve A
I Trachysphaera dobrogica B I Trechus austriacus A
I Vallonia pulchella A I Vitrea crystallina A
I Willowsia nigromaculata A I Zebrina detrita A
I Zebrina varnensis A I Zetorchestes micronychus A
M Apodemus sylvaticus A M Lepus europaeus A
M Meles meles A M Microtus agrestis A
M Microtus arvalis A M Vulpes vulpes A
P Anagallis arvensis A P Carduus acanthoides A
P Consolida regalis A P Convolvulus cantabrica A
P Elaeagnus angustifolia A P Euphorbia seguierana A
P Marrubium peregrinum A P Medicago rigidula A
P Mentha longifolia A P Odontites verna ssp. serotina A
P Ononis spinosa A P Pinus nigra A
P Plumbago europaea A P Scolymus hispanicus A
R Coluber caspius A R Lacerta agilis A
R Lacerta viridis A R Natrix tessellata A
R Podarcis taurica A
Petera Limanu este cel mai tipic sistem de galerii de tip labirintic din Romnia. Este o cavitate fosil, monoetajat, orizontal, cu o dezvoltare
de 5000 m. Fauna cavernicol este bine reprezentat prin specii de nevertebrate (specii de insecte i arahnide) i vertebrate, n special
chiroptere.
Cap.3.2 (Motivaie: D) include specii de nevertebrate troglobionte slab reprezentate numeric i al cror areal este limitat la un numr foarte
mic de situri cu mediu cavernicol favorabil metabolismului lor
Adpostul de hibernare a liliecilor din Petera Limanu este unul dintre cele trei adposturi cunoscute n Romania pentru specia Rhinolophus
mehelyi, dar lipsa de protecie a acestui sit a dus la degradarea lui i reducerea drastic a populaiei de lilieci. Specia Rhinolophus mehelyi a
fost descrisa n 1901 de Metschie pe exemplare din Romania. Populaia acestei specii n Romnia a fost diminuat de la peste 5000 de
indivizi la cca. 300 de indivizi.
Protecia eficient a acestui sit va duce n mod cert la creterea populaiei de chiroptere, fiind extrem de important pentru salvarea speciei
Rhinolophus mehelyi, care poate ajunge la extincie n Romnia.
Adpostul este sensibil fa de interveniile defavorabile ale localniciilor i turitiilor ocazionali care au distrus diversele sistemele de protecie
instalate la intrare i care au folosit pentru vizitarea peterii, metode de iluminare inadecvate, de cele mai multe ori cu fclii mbibate n
motorin, situaie care a afectat grav liliecii.
De asemenea sunt cunoscute mai multe cazuri cnd localnicii au adus n peter materiale combustibile pe care le-au aprins cu consecine
nefaste pentru fauna de chiroptere din peter care a abandonat sai i-a diminuat prezena n adpost pe mai multe cicluri de hibernare.
La nivelul populaiei locale sunt necesare implementarea unor programe educaionale pentru cunoaterea general a importanei liliecilor n
combaterea biologic a duntorilor agricoli i forestieri astfel evitndu-se agresarea lor la ieirea din adpost.
La aria naturala protejata Pestera Limanu se refera urmatoarele norme legislative:
1) Ordonana de Urgen nr. 236 /24.11.2000 (Reglementri privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
i faunei slbatice)
2) Legea nr. 462/2001 (Pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice)
3) Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003 (Reglementri privind procedura de ncredinare a administrrii sau de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate)
4) Ordin al MMGA nr. 604/22.07.2005 (Pentru aprobarea Clasificrii peterilor i a sectoarelor de peteri - arii naturale protejate)
5) Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 5 ale Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
462/2001)
140 A 30 - Pasunatul 620 B 20 - Activitati sportive si recreative in aer liber
502 B 25 0 Drumuri, drumuri auto 400 B - Zone urbanizate, habitare umana
421 A - Depozitarea deseurilor menajere 511 C 0 Linii electrice
740 A - Vandalism
100 C 0 Cultivare 140 A 20 - Pasunatul
220 C 0 Pescuit sportiv 400 A 15 - Zone urbanizate, habitare umana
421 A - Depozitarea deseurilor menajere 502 A 0 Drumuri, drumuri auto
Tip de proprietate
Suprafaa (ha) % din suprafaa total Nr. proprietari/categorie De stat
3,2 Km 2 Primria
comunei
Limanu
4.6 Documentaie:
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 - Chiropterele din Romania, Institutul de Speologie "Emil Racovit" i Muzeul de Istorie Naturala
"Grigore Antipa", 1 - 521, Bucureti
1. Decu V., Gheorghiu V., Murariu D., 2005 - Contribution to the knowledge of the distribution Rhinolophus mehely, Matschie, 1901
(Chiroptera: Rhinolophidae), from Romanian. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza", 43: (cca.10 pp sub tipar), Bucureti
2. Decu V., Negrea S., 1969 - Aperu zoogeographique sur la faune cavernicole terrestre de Roumanie, Acta Zoologica Cracoviensia, Zaklad
Zoolgii Systematycznej, Polskiej Akademii Nauk, 471-545, Krakow, Polnia.
3. Dumitrescu M., Tanasacche J., Orgidan T., 1962-1963 - Rspndirea chiropterelor n R.P.Romn, Lucr. Inst. Speo. "Emil Racovitz", 1-2:
509-576, Bucureti.
4. Lascu C., 2002 - Petera Limanu o speleogenez controversat, Ecocarst, Rev. Soc. Rom. Carst. Speol., 34-36, Bucureti
5. Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J., Georgescu M., 1965 - Contributii la studiul monografic al Peterii Limanu
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 48/23.02.2010, Administrator:Grupul de exploatri subacvatice i speologice Bucureti, str Frumoas, nr 31
0213124051, fax-0213124051 office@gess.ro, www.gess.ro
Planul de Management al ariei elaborat de catre Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) - custodele ariei a fost inaintat spre
avizare Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane (AR Nr. 1022/31.03.2006; CMN Nr. 1781/03.04.2006)
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0192
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Petera Mgurici
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 33' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
95
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
211
Max.
358
Med.
280
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 21' 39''
RO064 Maramure 29
RO066 Slaj 71
1304 Rhinolophus ferrumequinum P C A C A
1303 Rhinolophus hipposideros P C A C A
1310 Miniopterus schreibersi P C A C A
Puni 10 N14 231
Petera este situat n Podiul Purcre-Boiu Mare, zona carstic Mesteacn-Rstoci, aflat pe teritoriul satului Rstoci, comuna Ileanda.
Intrarea peterii se afl ntr-o dolin situat pe versantul sudic al Dealului Mguriei. Habitat de nsemntate crescut pentru fauna de
chiroptere din Podiul Somean.
Dintre cele 5 specii de microchiroptere identificate n Petera Mgurici, 3 specii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i
Miniopterus schreibersii sunt prioriti EUROBATS, iar prezena lor presupune desemnarea unei arii speciale de conservare (conform actelor
normative O.U.G. 236/2000, i a Legii 462/2001). n plus, va fi imperios necesar identificarea i protejarea zonelor de hrnire a liliecilor
mpotriva impactelor negative i perturbrilor. La suprafa, pe ntreaga suprafa de lng peter exist culturi de Poaceae (n principali de
porumb), Fabaceae i cartofi. Prin urmare, zona de lng peter reprezint un teritoriu de hrnire bun pentru aceste populaii de lilieci.
Datorit importanei acestei peteri pentru populaiile de lilieci din platoul somean, a fost inclus, ncepnd cu anul 2002, ntr-un program
naional de monitorizare a liliecilor, care continu i n prezent.
La data la care se fceau primele observaii s-a constatat existena urmelor lsate de cuttorii de comori, care extrgeau cristale de gips i
le comercializau pe piaa din Dej, efect negativ evident i asupra populaiilor de microchiroptere.
Petera Mgurici este printre puinele caviti din ar care adpostete antodite i monocristale de gips. Din punct de vedere mineralogic,
observaiile efectuate au scos n eviden pentru prima dat n carstul din Romnia a crustelor de gips de tip starburst, precum i a unor
splendide agregate (maclate sau nemaclate) de gips formate n masa argilei existent pe podeaua peterii. Dintre speciile minerale
descoperite, se semnaleaz cteva nouti remarcabile; phosphammitul este citat pentru a doua oar n lume (se cunoate doar dintr-o
peter din Australia), n aceeai situaie aflndu-se francoanellitul, care, a fost semnalat pn n prezent doar din 3 peteri nvecinate din
390 B 100 - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
690 C 50 - Alte impacte determinate de turism si recreere
100 C 0 Cultivare
Italia (Onac i Vere, 2003). ntr-o situaie similar se afl i mineralele mirabilit, bassanit, Cesanit, monetit i taranakit, care sunt rariti
pentru mineralogia peterilor din Romnia.
Situl a fost declarat monument al naturii prin H.G. nr. 2151 din 2004.
Proprietate de stat 100%.
4.6 Documentaie:
- C.P. II dr. Bogdan T. Onac, C.P. III dr. Daniela Borda, asist. Dr. Tudor Tma Petera Mgurici (Rstoci, jud. Slaj) - Documentatie privind
instituirea regimului de arie natural protejat, Institutul de Speologie Emil Racovita Cluj-Napoca, 2004;
- Babo, R., (1981). Sintez a rezultatelor cercetrilor de speologie fizic n zona carstic Rstoci. Buletinul speologic 5: 72-92.
- Bieltz, E.A. (1886): Die fauna der Wirbelthiere Siebenbrgers - Hermannstadt. Borda, D., Racovit G., (2000-2001). Donnes thermo-
hygromtriques sur la Grotte de Ciungi et la Grotte de Mgurici (Plateau du Some, Transylvanie). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXXIX-
XL: 207-226. Borda D., Borda, C, Tma, T., (in press). Bats, climate and air microorganisms in a Romanian Cave. Mammalia, Franta.
- Clinescu, R. (1931): Mamiferele Romniei - Imprimeria national. Bucureti. Giurgiu, I., Vdeanu T., Done, A., Negru, M., Sandeschi. N.
Silvanu, G., Codescu. M.. Ciuculescu, O., Solomon, E., Sfie, M, Cucu, F., (1983). Descoperiri i explorri n podiul Somean (baz
pentru inventarul zonei) - Buletinul Clubului de Speologie Emil Racovit 8:11-82. Nedopaca, M., Onac, B. P., Todoran, V. (1989). Aspecte ale
micromorfologiei cristalelor de gips din peteri. Buletin speologic 12: 9-14.
- Onac, B. P. (1991). New data on some gypsum speleothems in the caves Vintului (Pdurea Craiului Mountains) and Rstoci (Some
Plateau). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXX, 189-193. Onac, B. P. (2003). Minerals of the Carpathians: first update. Acta Mineral.-
Petrog. Szeged, 44: 55-58.
- Onac, B. P., Todoran, V. (1987). Contribution a la connaissance des formations de gypse de la grotte de Rstoci (NO de la Roumanie). In
The Eocene from the Transylvanian Basin (Eds. Petrescu, I & al), 301-306, Cluj-Napoca.
- Onac, B. P., Vere, D. . (2003). Sequence of secondary phosphates deposition in a karst environment: evidence from Mgurici Cave
(Romnia). European Journal of Mineralogy 15 (4): 741-745. Pazslawsky, J. (1918). Fauna Regni Hungariae, Mammalia, Budapesta.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
A.P.M. Slaj,
Institutul de Speologie Emil Racovi Cluj-Napoca,
Primria comunei Ileanda
Acces limitat la vizitele cu caracter profesional, interzicerea utilizrii pesticidelor n zonele de hrnire a liliecilor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0192_312_PesteraMagurici1.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0192_312_PesteraMagurici2.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0193
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Petera Tuoare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 31' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
102
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
903
Max.
1433
Med.
1166
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 26' 34''
1324 Myotis myotis P D
I Ischyropsalis manicata P B I Litocampa humilis P B
I Megacyclops viridis P B I Micrargus herbigradus P B
I Porrhomma microphthalmum P B I Romanosoma birtei P B
Petera de la Izvorul Tuoarelor s-a format pe un sistem complex de diaclize n calcare bituminoase eocene, compacte, fosilifere, uneori
grezoase, cu vine de calcit. Petera are o dezvoltare de 16.107 metri i o adncime de 461.6 metri., ea dreneaz n subteran cursul epigeu al
prului Izvorul Tuoarelor. Acest curs dispare la cota 350 metri, pentru ca s reapar n valea Telciorului printr-o puternic resurgen -
izbucul Izvorul Rece (550 m altitudine) situat la 7 km. distan de punctul de pierdere al apei n interiorul peterii. Galeriile lungi i nu de puine
ori nguste leag slile mari ale acestei peteri tinere i active ce adpostete relativ puine formaiuni carstice (stalactite, stalagmite, draperii,
etc.). Cavitatea fiind o captare carstic pentru apele Vii Izvorul Tuoarelor ce se pierd n subteran pe o lungime de circa 300 m amonte de
intrarea n peter, pe malul stng al prului. Petera este un model tipic de reflectare a tectonicii n carst, ntru-ct majoritatea galeriilor s-au
dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul cel mai important n geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor slii mari,
sritori i cascade. Au fost evideniate 4 falii majore: falia Parva-Cormaia, falia Telcior-Vratic, falia Valea Rebrioarei i falia Valea Seac.
Principalele direcii de fisurare, determinate prin microtectonice executate n subteran(Silvestru, Viehmann, 1982) sunt: V-E, N-S i N 35 E .
Galeriile peterii au o dezvoltare preferenial V-E i N 40 V. Cavitatea preia direcia de cdere a depozitelor eocene, astfel c 60% din galerii
sunt situate n pant, fiind deosebit de caracteristic faptul c pentru o extensie aerian de 1000 m petera prezint o denivelare de 461 m.
Petera este renumit pentru antoditele de ghips pe care le adpostete i pentru mineralul numit kassanit, care a fost citat pentru prima dat
n lume, n literatura speologic de ctre Jude (1972). Interesante sunt i cristalele aciculare (pr de peter) pe care le formeaz mirabilitul
din Sala de Mese, asupra crui genez s-au emis mai multe ipoteze. O enigm genetic o constituie nc aa numitele bile de Tuoare,
care se gsesc fie ncastrate n peretele calcaros, fie pe podeaua Slii Bilelor. Speleotemele sunt destul de rare, acestea fiind ceva mai
numeroase n Sala de Mese, Sala Bilelor i Galeria Gipsului. Din punct de vedere geologic, n vecintatea peterii afloreaz depozitele
sedimentare paleogene-priabonian (calcare lumaselice, calcare grezoase cu intercalaii de isturi bituminoase i gresii calcaroase), care se
dispun transgresiv i discordant peste cristalinul Munilor Rodnei format din roci magmatice i metamorfice (substrat impermeabil). Contractul
dintre aceste doua unitii se face de-a lungul unei falii de orientare N-S. Trebuie specificat c petera face parte dintr-un sistem carstic
cunoscut sub denumirea de Complexul Carstic Tuoare - Zalion. Zona n care apare petera este acoperit de pdure, ceea ce a contribuit la
RO03 2.206.-Petera Tuoare * 96,92 Monument al naturii
160 B 100 0 Managementul forestier general 624 A 50 - Drumetii montane, alpinism, speologie.
160 A - Managementul forestier general
meninerea neschimbat a factorilor climatici din interior, la conservarea tuturor valorilor naturaliste din acest sistem carstic. Obiect de
admiraie, explorare i cercetare tiinific, Complexul carstic Tuoare - Zalion trebuie ocrotit n ntregime, att n adnc ct i la suprafa, n
scopul conservrii condiiilor naturale ale mediului nconjurtor cu care carstul este n relaii directe. Meninerea echilibrului natural stabilit ntre
fenomenele carstice de suprafa i cele subterane, determinant n conservarea proceselor biologice caracteristice acestui mediu, a evoluiei
fenomenelor endocarstice, necesit instituirea unui perimetru de protecie cu att mai mult cu ct prezena a numeroase alte goluri carstice n
vecintate i mai departe, pn pe Cobel (n Parcul Naional Munii Rodnei), ne sugereaz un complex carstic de mari dimensiuni, care
ese n subteran partea sudic a Munilor Rodnei. Pentru valoarea ei tiinific petera Tuoare a fost declarat monument al naturii cu
caracter de rezervaie.
Pe lng prezena faunei eocene n Sala Urilor au fost descoperite piese osoase, provenind att de la Ursus speleus ROSENMLLER-
HEINROTH, ct i de la Ursus arctos LINN, amalgamate n cadrul sitului, precum i un schelet n conexiune anatomic, ceea ce a permis
formularea teoriei potrivit creia cele dou specii au convieuit n Cuaternar, pe teritoriul Munilor Rodnei (DOMA & POPA, 1988).
n prezent, ecosistemul cavernicol cuprinde o serie de nevertebrate: ciclopide (Megalocyclopus viridis JURINE), amfipode (Niphargus
puteanus baloghi DOBREANU), diplopode (Romanosoma brtei CEUCA), acarieni (Parasitus loricatus WANKEL), trichoptere (Drusus sp.),
diptere (Trichocera regelationis LINN i Sciara sp.) .a., fiecare dintre ele adaptndu-se la un biotop extrem de selectiv.
n lunile de iarn, mai ales n proximitatea intrrii peterii, tavanul este ocupat de diverse populaii de chiroptere (Myotis myotis
BORKHAUSEN i Rhinolophus hipposideros BECHSTEIN) (VIEHMANN & ERBAN, 1962-1963; VIEHMANN, 1995).
Accesul localnicilor și turiștilor n zon, și deranjul produs de aceștia, n apropierea și n interiorul peșterii.
A fost declarat arie protejat de interes naional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional -
Seciunea a III - a zone protejate, cu o suprafa de 71 ha.
Consiliul Local Rebrioara
4.6 Documentaie:
1. Studii privind organizarea retelei de arii protejate pe teritoriul trii (elaborarea studiului de fundamentare pentru Parcul National Rodna),
Univ. Bucureti, dr. C. Ciubuc, 1993 (manuscris).
2. Chintuan, I., tefan, V., Marquier, I., Coldea, Gh., 2004: Arii protejate din Bistrita-Nsud, ed. Supergraph.
3. Coldea, Gh.,1990: Muntii Rodnei-studiu geobotanic, Ed. Academiei Romne, Bucureti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 12/23.02.2010, Administrator:Complexul Muzeal Bistria-Nsud Bistria, str G-ral Grigore Blan, nr 19, jud Bistria
Nsud 0263211063, fax-0263230046
Incepnd cu luna februarie 2010, custode al sitului este Complexul Muzeal Bistria-Nsud. A fost elaborat Regulamentul ariei i transmis spre
aprobare, iar Planul de management este n curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0194
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Craiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 11' 30''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
15.867
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
699
Max.
2222
Med.
1227
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 28' 21''
RO072 Braov 39
RO031 Arge 61
6170 0,1 A B A A Pajiti calcifile alpine i subalpine
alpin
8310 2 B B B B Peteri n care accesul publicului este interzis
Salicion albae)
91Q0 0,1 A C A A Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
9150 6 A B A A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9410 15 B C A B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
8210 3 A A A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
3220 1 C C B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
3230 1 C C C B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
8120 2 A A A A Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
1361 Lynx lynx C C B C B
1308 Barbastella barbastellus P P >2 i P C C C C
1324 Myotis myotis P >220 i C C C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >340 i B C C C
1303 Rhinolophus hipposideros P >20 i C C C C
2001 Triturus montandoni C C B B B
1163 Cottus gobio RC C B C B
2484 Eudontomyzon mariae V C B C B
1089 Morimus funereus R D
4045 Coenagrion ornatum R B A C A
4054 Pholidoptera transsylvanica C B A A A
1087 Rosalia alpina R C C C C
4116 Tozzia carpathica R C A C A
1386 Buxbaumia viridis R A A C B
1898 Eleocharis carniolica RC C B C B
1902 Cypripedium calceolus R C A C B
1379 Mannia triandra RC A B C B
1903 Liparis loeselii V B B C B
A Bufo bufo C A A Hyla arborea V A
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra R A
A Triturus alpestris C A A Triturus vulgaris R A
I Astacus astacus R C I Euphydrys maturna R C
I Lopinga achine R C I Lycaena dispar rutilus R C
I Miramella ebneri R A I Parnassius mnemosyne R C
M Arvicola terrestris scherman R A M Capreolus capreolus C A
M Cervus elaphus R A M Cricetus cricetus R A
M Crocidura leucodon V A M Crocidura suaveolens R A
M Felis silvestris R A M Martes martes R C
M Micromys minutus R A M Microtus agrestis R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela erminea R A
M Myotis daubentonii V A M Myotis nattereri V A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus R A
M Neomys fodiens V A M Nyctalus leisleri R A
M Plecotus auritus R A M Sorex alpinus V A
M Sorex araneus C C M Sorex minutus R C
M Vespertilio murinus R A P Alnus viridis R A
P Anthemis macrantha R A P Anthemis tinctoria ssp. fussii R B
P Artemisia petrosa R C P Aubrieta intermedia ssp. falcata V D
P Campanula patula ssp. abietina C C P Cephalanthera longifolia C A
P Cephalanthera rubra R A P Corallorhiza trifida V D
P Crocus banaticus R D P Cystopteris sudetica R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R B P Dianthus henteri R B
P Dianthus tenuifolius R D P Doronicum carpaticum R D
P Epipactis atrorubens V D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis microphylla R D P Erigeron atticus R D
P Erigeron nanus V A P Erigeron uniflorus R D
P Erysimum witmannii R A P Galanthus nivalis R C
P Galium lucidum R D P Gentiana clusii R D
P Gentianella bulgarica R D P Gymnadenia conopsea R D
P Gymnadenia odoratissima V D P Gypsophila petraea R D
P Helictotrichon decorum C B P Helictrotrichon decorum R B
P Heracleum palmatum R B P Herminium monorchis V D
P Jovibarba heuffelii R A P Kobresia myosuroides R D
P Koeleria macrantha C B P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R D
P Larix decidua ssp. carpatica R D P Leontopodium alpinum R A
P Leontopodium alpinum ssp. alpinum R D P Leucanthemum waldsteinii C B
P Linaria alpina V D P Linum perenne ssp. extraaxillare R D
P Listera ovata V A P Loiseleuria procumbens R D
P Lycopodium annotinum C C P Mannia triandra R C
P Menyanthes trifoliata R A P Onobrychis montana ssp. montana R B
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Orchis mascula ssp. signifera V D
P Papaver alpinum R B P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V C
P Pedicularis exaltata V A P Peltaria alliacea R D
P Phyteuma confusum R A P Phyteuma tetramerum V A
P Pinguicula alpina R A P Plantago atrata R A
P Pleurospermum austriacum R A P Primula halleri R D
P Pseudorchis albida R D P Ranunculus alpestris R A
P Ranunculus carpaticus R D P Ranunculus crenatus R D
P Rhododendron myrtifolium R D P Rumex scutatus R D
P Salix retusa R B P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Sempervivum marmoreum V D P Sempervivum montanum ssp. carpaticum V C
P Sesleria rigida C B P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D
P Silene nutans ssp. dubia R B P Soldanella hungarica ssp. hungarica R D
P Spiraea salicifolia R D P Tozzia alpina ssp. carpathica V A
P Traunsteinera globosa R D P Trisetum fuscum R D
P Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum R A P Veronica alpina R A
P Viola dacica R A P Woodsia glabella ssp. pulchella R D
R Anguis fragilis R A R Podarcis muralis R A
R Vipera berus R A
Puni 9 N14 231
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. Din punct de
vedere administrativ se intinde pe doua judete Brasov si Arges. In cadrul Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita
alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor
strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele
de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Datorita calcarelor constituente, vaile care s-au adancit in relieful Muntilor Piatra
Craiului sunt seci in cea mai mare parte a anului. Apa provine din precipitatii sau din topirea zapezilor. Altitudinea, orientarea crestei si rocile
constituente concureaza la prezenta unor topoclimate cu specific local, pe fondul unei scaderi a temperaturii medii anuale o data cu
altitudinea.Precipitatiile depasesc 1200mm/an. Fenomenul de foehn apare sporadic pe versanti. In PN Piatra Craiului apar numeroase specii
de flora si fauna protejate, endemice sau de interes comunitar, precum si o varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcar acopera
pantele abrupte ale cheilor. Deasupra acestora se afla marne din Cretacicul Inferior cu depozite de conglomerate din Cretacicul Inferior.
Aceasra arie contine 2 vai calcaroase.(Dambovita si Cheile Ghimbavului) avand in total o lungime de 9 km, cu pereti verticali sau aproape
verticali inconjurati de paduri mixte de molid, brad si fag, paduri de fag protejate prin planurile de management forestiere. In trecut, inainte ca
partile superioare sa se prabuseasca, cheile formau o pestera, de aceea ele sunt cunoscute ca fiind chei speleopigenetice?. (Constantinescu
1997). In Piatra Craiului exista peste 500 de pesteri. Nu exista harti si nu se cunoaste locatia exacta pentru multe din ele, de aceea multe din
ele sunt necunoscute. Multe din pesterile care nu sunt deschise publicului sunt folosite ca adaposturi de lilieci si diferite specii de
nevertebrate. Pe peretii cheilor se afla o bogata populatie chasmofitica, cu specii protejate de flora, in acord cu Lista Rosie a plantelor
superioare. In interiorul ariei se afla o specie de muschi din Directiva Habitate (Anexa 2) si Conventia de la Berna (rezolutia 6). Fauna este
bogata, cu 2 specii de nevertebrate, 8 specii de lilieci, 1 specie de peste din Directiva Habitate (anexa II) si Conventia de la Berna (rezolutia
6). Exista 16 specii de pasari din Directiva Pasari anexa I si 18 din Conventia de la Berna-rezolutia 6. Am inregistrat pana in prezent alte 28
specii migratoare, direct urmarite de proiect.
RO03 2.237.-Rezervaia natural Cheile Zrneti * 0,73 Monument al naturii
RO04 2.104.-Zona carstic - Cheile Dmbovia * 7,70 Rezervaie natural
RO04 2.109.-Petera Dmbovicioara * 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.110.-Petera Uluce + 0,12 Rezervaie natural
RO04 2.111.-Petera Stanciului + 0,05 Rezervaie natural
RO04 2.112.-Avenul din Grind + 0,14 Rezervaie natural
J049BV PIATRA CRAIULUI - VESTVAND * 9,271 J049BV PIATRA CRAIULUI MICA + 3,446
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a Muntilor Piatra Craiului. In cadrul
Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit
din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis
formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Lista floristica a
masivului cuprinde 1108 taxoni. Numeroase specii sunt endemite locale , ca de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei Craiului), Aubrieta
intermedia ssp falcata. Dintre endemitele carpatice se regasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp
transsilvanica, Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp. corona -sancti-stephani, Thesium kernerianum. Apar numeroase
specii protejate: floarea de calt, ghintaura galbena, sangele voinicului, bulbucii, iedera alba, etc. Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit
de bogata si variata, aparand specii rare si endemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate care se
gasesc numai in PN Piatra Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina variegata, Vipera berus; peste 108 sp de
pasari: Aquila crisaetos, Aquila pomarina, Tichodroma muraria, Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci. Carnivorele mari (urs,
lup, ras) circula intre masivele Piatra Craiului si Bucegi de-a lungul unor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona capra
neagra (Rupicapra rupicapra). Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristica, din totalul de 1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Rosie a
Plantelor Superioare din Romania, ca specii rare, endemice,vulnerabile sau periclitate.O specie de importanta comunitara o reprezinta
galbenelele-Ligularia sibirica intalnita pe Valea Brusturetului. Fauna este bogata dar insuficient cunoscuta. Se remarca prezenta a 35 de specii
de nevertebrate endemice.De aicic au descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru stiinta.Mentionam existenta a 2 specii endemice
pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost semnalate in Pestera Mare a lui
Prepeleac si Pestera Mica a lui Prepeleac situate in Prapastiile Zarnestilor.Aceste specii au o importanta stiintifica, habitatul lor fiind
ameninatat de influenta antropica.Din cele 108 specii de pasari identificate pana in prezent,50 se regasesc in conventiile internationale ca fiind
specii importante si protejate ca atare.Sunt caracteristice si importante in special speciile caracteristice zonelor stancoase din areal (fluturasul
de stanca-Trichodroma muraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila chysaetos existand pericolul
disparitiei acestora din masiv datorita antropizarii si a intensificarii turismului in zonele de cuibarit. In areal s-a inregistratcun nr. mare de specii
de lilieci (18 specii). Acestia au un rol ecologic important. prezenta unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri
adecvate de protejare a lor.
Pe teritoriul rezervatiei se practica unele activitati care pot afecta starea mediului natural: -pasunatul in sectorul crestei datorita pajistilor
alpine si subalpine bogate -turismul necontrolat in afara potecilor; aruncarea gunoaielor ocazional de catre turisti -exploatarile forestiere -
colectarea si incendierea jepilor -recoltarea unor plante rare -braconajul. Padurile sunt administrate conform amenajamentelor silvice.Exista
zone in parc unde retrocedarea padurilor (Legea 18/1991 si 1/2000)a dus la taieri rase a unor suprafete de padure de catre proprietari.
Suprapasunarea si activitatile asociate acesteia constituie o amentitare majora.Astfel are loc o reducere drastica a biodiversitatii pasunilor si
invazia unor specii care nu sunt consumate de animale. In urma desfasurarii activitatilor turistice cantitati mari de deseuri menajere si chiar
toxice duc la poluarea solului, apei si la poluarea estetica.
Parcul National Piatra Craiului a fost declarat prin L5/2000 cuprinzand teritorii din judetele Brasov si Arges, cu o suprafata de 14800ha.
Proprietate de stat si proprietate particulara
4.6 Documentaie:
Catalogul Parcuri Nationale, Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului-2003. Planul
de Management pentru Parcul National Piatra Craiului aprobat prin Ordinul nr 643 din 18 iulie 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
401 B 20 - Urbanizare continua 690 B 30 - Alte impacte determinate de turism si recreere
140 A 20 - Pasunatul 160 A 50 0 Managementul forestier general
250 A 10 - Luare/Indepartare de flora 243 A 10 - Braconaj, otravire, capcane
421 B - Depozitarea deseurilor menajere 167 B - Exploatare fara replantare
140 B 30 0 Pasunatul 167 B - Exploatare fara replantare
401 B 20 - Urbanizare continua 421 B - Depozitarea deseurilor menajere
Parcul National Piatra Craiului are administratie proprie - Regia Nationala a Padurilor Romsilva, Directia Silvica Brasov, Parcul National Piatra
Craiului-str Raului, nr 27,Zarnesti.
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin Ordin nr 643/2005 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0194_83_peisaj_din_Piatra_Craiului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0194_83_Piatra_Craiului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0195
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Piatra Mare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 38' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.274
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
700
Max.
1840
Med.
1189
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 33' 18''
RO072 Braov 100
91E0 2 B C C B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9410 45 A C A B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
3240 0,5 C C C B Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
9180 0,4 A C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
7220 0,001 C C B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
2001 Triturus montandoni P?
A Bufo bufo R A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra R A P Achillea oxyloba ssp. schurii R B
P Allium victorialis V A P Alnus viridis P D
P Antennaria dioica P D P Athyrium filix-femina P D
P Blechnum spicant P D P Bruckenthalia spiculifolia P D
P Campanula carpatica P B P Campanula patula ssp. abietina P D
P Cardamine glanduligera P D P Cerastium transsilvanicum R B
P Coeloglossum viride R A P Dianthus carthusianorum R A
P Doronicum carpaticum C A P Epipactis helleborine R A
P Festuca tenuifolia V A P Festuca valesiaca P D
P Festuca versicolor R A P Galium odoratum P D
P Gymnadenia conopsea R A P Helianthemum nummularium P D
P Hepatica transsilvanica R B P Heracleum carpaticum R A
P Hesperis matronalis R A P Hesperis nivea R A
P Jovibarba globifera ssp. globifera R A P Jovibarba heuffelii R A
P Lycopodium clavatum P D P Mercurialis perennis P D
P Moneses uniflora P D P Nardus stricta C D
P Neottia nidus-avis R A P Orchis mascula R A
P Ornithogalum pyrenaicum R A P Ornithogalum umbellatum R D
P Oxytropis carpatica R A P Paris quadrifolia P D
P Pinus mugo C D P Pulmonaria rubra P D
P Ranunculus carpaticus R A P Rhododendron myrtifolium R A
P Rubus hirtus P D P Symphytum cordatum P D
P Thymus comosus C B P Thymus pulcherrimus R B
P Traunsteinera globosa V A P Trollius europaeus R A
P Vaccinium myrtillus C D P Vaccinium vitis-idaea C D
P Viola biflora P D R Lacerta viridis R A
Puni 3 N14 231
Inventarierea floristic a masivului a dus la consemnarea unui numr de 800 taxoni vegetali. Asociatii vegetale mai importante mentionam:
Nardo Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) Buiculescu 1972 (descrisa din acest masiv de I. Buiculescu); Stellario nemori
Alnetum (Kstner 1938) Lohm 1957; Vaccinio Callunetum vulgaris Bk. 1942; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 ; Pulmonario rubrae-
Fagetum (So 1964) Tber 1987;Leucanthemo waldsteinii Fagetum (So 1964) Tuber 1987; Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1963;
Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1931.
Herpetofauna este abundenta pe vaile intramontane, mai ales pe Valea Timisului.
De subliniat unele specii de plante incluse n lista roie naional si specii endemice, dintre care menionm:Achillea schurii Schultz Bip.,
Cerastium transsilvanicum Schur,Coeloglossum viride (L.) Hartman,Dianthus tenuifolius Schur, Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk)
Nyman, Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker, Epipactis helleborine (L.) Crantz, Erysimum witmannii Zaw. ssp. transsilvanicum (Schur)
P.W.Ball, Festuca versicolor Tausch
Hepatica transsilvatica Fuss, Heracleum carpaticum Porcius, Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.) Hegir. & E. Schmid (incl. H.
moniliformis Schur), Hesperis nivea Baumg., Hesperis oblongifolia Schur, Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Lve, Jovibarba sobolifera (J.
Sims) Opiz
Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard, Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) So,Ornithogalum pyrenaicum L.,Oxytropis carpatica
Uechtr.,Thymus comosus Heuffel, Thymus pulcherrimus Schur, Traunsteinera globosa (L.)Reichenb.
Trollius europaeus L.
Vecinatatea cu DN1 si calea ferata Bucuresti-Brasov are un impact puternic negativ in ceea ce priveste managementul defectuos al
deseurilor, zgomotul si turismul necontrolat.De asemenea, in vecinatatea localitatilor Sacele si Predeal este o presiune puternica pentru
extinderea intravilanului.
Situl nu este arie naturala protejata la nivel local sau national.
Valea Timisului (limita sitului) si in partea de nord a sitului - administtativ apartin de Orasul Predeal
4.6 Documentaie:
BUICULESCU I., 1972, Asociatii de tufriuri subalpine din masivul Piatra Mare. Stud. i Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureti, 24(6): 483-506.
BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov. o nou asociatie n vegetatia trii noastre. Stud. i
Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureti, 24(4): 261-272.
BUICULESCU I., 1975, Asociatiile de pdure din masivul Piatra Mare. Stud. i Comunic. ti. Nat. Muz. Brukenthal, Sibiu, 19: 145-177.
Bucureti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU SIMONA, BIRI I., 2006, Modificari conform amendamentelor propuse
de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnic Silvic, Bucureti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
230 B 20 0 Vanatoare
140 A 30 - Pasunatul 500 B 1 - Retele de comunicare
160 B 30 0 Managementul forestier general
230 B 50 0 Vanatoare 400 A 5 - Zone urbanizate, habitare umana
500 B 2 - Retele de comunicare 502 B 1 0 Drumuri, drumuri auto
620 B 1 0 Activitati sportive si recreative in aer liber 690 A 3 - Alte impacte determinate de turism si recreere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in baza carora se gestioneaza fondul
forestier.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0196
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pietrosul Brotenilor - Cheile Zugrenilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 32' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
469
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
740
Max.
1768
Med.
1232
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 23' 12''
RO015 Suceava 100
6150 2 A C A A Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
alpin
1324 Myotis myotis 8-12 i C A C B
2001 Triturus montandoni C C A C B
1105 Hucho hucho V B B B B
A Rana temporaria 10-20 i C M Cervus elaphus 5-10 i D
M Martes martes 10-14 i C M Sciurus vulgaris 10-15 i C
P Andryala levitomentosa 20-30 i B P Campanula carpatica R B
P Campanula kladniana R A P Dianthus carthusianorum R B
P Hieracium pojoritense R B P Leontopodium alpinum 20-35 i A
P Polemonium caeruleum R A
Puni 6 N14 231
RO04 2.728.-Cheile Zugrenilor * 65,78 Rezervaie natural
J021SV BOGOLIN - PIETROSU * ######
949 B - Alte catastrofe naturale 690 B - Alte impacte determinate de turism si recreere
140 B 0 Pasunatul 608 A - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
Situl este localizat n M-ii Bistriei, cuprinznd Vf. Pietrosul Bistriei i Vf. Bogolin. La limita nordic a sitului se afl rul Bistria care formeaz
Cheile Zugrenilor pe o lungime de 2,5 km.
Vegetaia forestier este reprezentat de arborete de molid n care sporadic apare fagul, paltinul, mesteacnul.
Vegetaia arbustiv este reprezentat de afin i merior.
Flora este specific stncriilor, aici regsindu-se floarea de col n cea mai joas staiune din Moldova. Pe stncile din masiv se afl
endemismul petrosia (Andryala laevitomentosa) cu o populaie foarte restrns.
Este ntr-o stare foarte bun stare de conservare.
Situl include rezervaia natural Cheile Zugreni cu o suprafa de 314 ha, avnd statut de rezervaie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0196 Pietrosul Brotenilor Cheile Zugrenilor a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile
nr.1964/2007.
4.6 Documentaie:
Seghedin,T. - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0197
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Plaja submers Eforie Nord - Eforie Sud
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 39' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
140
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
3
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 44 3' 1''
1140 5 A C A A Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1110 68 A C A A Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1170 27 B C B B Recifi
1351 Phocoena phocoena P 0-5 i C A C B
1349 Tursiops truncatus P 0-5 i C A C B
4125 Alosa immaculata P 100-1000 i C A C B
4127 Alosa tanaica P 100-1000 i C A C B
F Acipenser gueldenstaedtii P C F Acipenser stellatus P C
F Belone belone belone P C F Callionymus risso C C
F Chelidonichthys lucerna P C F Gymnammodytes cicerelus C A
F Mullus barbatus ponticus P B F Ophidion rochei P A
F Pomatoschistus minutus C C F Sarda sarda P C
F Scomber scombrus P C F Solea nasuta C C
F Synchiropus phaeton C A F Trachinus draco P C
F Uranoscopus scaber C C I Carcinus aestuarii P C
I Chamelea gallina C A I Diogenes pugilator C C
I Donacilla cornea C C I Donax trunculus C A
I Eteone picta P D I Ophelia bicornis P? C
I Tellina tenuis C A
Plaja submers de la Eforie este singura plaj din zona sudic a litoralului romnesc care nu a fost modificat, pn n prezent, prin
construcia de structuri masive de protecie costier. Doar aici, se pstreaz hidrodinamica natural i habitatele caracteristice unei plaje
nisipoase expuse.
621 B 10 - Sporturi nautice 220 C - Pescuit sportiv
244 C - Alte forme de luare(extragere) 424 B 30 - Alte tipuri de depozitari
629 C - Alte activitati sportive si recreative in aer liber 520 C - Navigatie
941 A - Inundatii
870 B 20 - Diguri, indiguiri, plje artificiale 871 B 20 - Lucrari de protectie, costiera sau marina
Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax trunculus mai
supravietuiesc in prezent.
In trecut (anii 50-60), Donacilla cornea si Donax trunculus erau larg raspandite in toate habitatele cu nisipuri de granulatie medie si grosiera
din mediolitoralul si infralitoralul superior al sectorului romanesc al Marii Negre. Datorita cerintelor lor ecologice (puritatea apei, continut de
oxigen, salinitate), simpla prezenta a celor doua specii era un indicator al apei marine de buna calitate.
Ambele specii, edificatoare de biocenoze caracteristice in trecut, au fost declarate disparute de la litoralul romanesc in toate lucrarile de
specialitate din perioada 1980-2000, perioada de maxima eutrofizare si declin ecologic al Marii Negre.
In prezent, plaja submersa este afectata de: turism, poluare asociata si deversari de apa dulce. Este posibil ca in viitor sa se execute in zona
lucrari hidrotehnice experimentale care vor modifica drastic structura zonei.
Domeniu public al statului.
4.6 Documentaie:
Micu D., Micu S.,2005 - Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli 1795) from the Romanian Black Sea,
Cercetari Marine 36 (in press.)
Dumont H.J., 1999. Black Sea Red Data Book
Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian littoral, An.Univ. Ovidius Constanta,
Seria Biologie Ecologie, vol.II, anII supliment
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0198
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Mehedini
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 38' 29''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
53.594
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
148
Max.
1452
Med.
574
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 55' 24''
RO042 Gorj 4
RO043 Mehedini 96
alpin
8310 3 A B A A Peteri n care accesul publicului este interzis
40A0 2 A A B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
9150 1 B C C C Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
91K0 3 B B B B Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91L0 4 A B B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
Brometalia)
9110 2 C C B C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1316 Myotis capaccinii P R B B B B
1323 Myotis bechsteini V B B C B
1310 Miniopterus schreibersi P C B B C B
1324 Myotis myotis P B B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >500 i B B C B
1352 Canis lupus P D
1217 Testudo hermanni R A B B B
1193 Bombina variegata C B A C B
1220 Emys orbicularis P C A C A
1166 Triturus cristatus P C A C A
1088 Cerambyx cerdo R B A C A
1089 Morimus funereus R C A C A
4053 Paracaloptenus caloptenoides R A A B A
2327 Himantoglossum caprinum V B B C B
4070 Campanula serrata R C B B
A Bufo viridis RC C A Hyla arborea R A
I Stylurus flavipes R C M Capreolus capreolus C A
M Cervus elaphus V A M Crocidura suaveolens V A
M Eptesicus nilssonii V A M Felis silvestris R A
M Muscardinus avellanarius R A M Myotis daubentonii V A
M Myoxus glis R A M Neomys anomalus V A
P Cardamine graeca R D P Celtis australis R D
P Cephalanthera damasonium R D P Cephalanthera longifolia R D
P Delphinium fissum R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus kitaibelii R D P Epipactis atrorubens R D
P Epipactis helleborine R D P Limodorum abortivum R D
P Medicago arabica R D P Moenchia mantica V D
P Myrrhoides nodosa R D P Notholaena marantae R D
P Orchis coriophora R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
P Orchis mascula ssp. signifera V D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Orchis papilionacea V D
P Orchis simia V D P Orchis tridentata R D
P Peltaria alliacea R D P Saponaria glutinosa V D
P Trigonella monspeliaca R D R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca R A R Vipera ammodytes R A
R Vipera berus R A
Puni 25 N14 231
Climatul temperat - continental cu influene submediteraneene i relieful foarte variat au creat condiii pentru nemeroase specii de plante i
animale rare. Structura geologic unic a acestei zone a condus la apariia a numeroase formaiuni geologice i speologice. O mare parte din
aceste valori sunt protejate n 17 rezervaii naturale.
Se remarc prin fenomene carstice deosebite: depresiuni nchise, sisteme hidrocarstice, doline i lapiezuri, peteri renumite prin dimensiuni i
ornamentaie ( Topolnia, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se ntlnesc tufriuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de ibleacuri. Compoziia floristic a pajitilor
este abundent n elemente sudice, iar pdurile pstreaz amestecuri de fag, brad i pin neafectate de tieri.
n cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversitii mediilor de via, se ntlnete o bogat i heterogen faun de origini diferite, dar cu
preponderen a elementelor sudice.
RO05 95,60 Categoria V IUCN RO02 0,28 Categoria II IUCN RO01 0,16 Categoria I IUCN RO03 Categoria III IUCN
RO01 2.292.-Domogled * 0,01 Rezervaie tiinific
RO01 2.422.-Piatra Cloanilor * 0,01 Rezervaie tiinific
RO01 2.595.-Petera Epuran + 0,14 Rezervaie tiinific
RO03 2.434.-Petera Lazului + 0,00 Monument al naturii
RO03 2.596.-Izvorul i stncriile de la Cmana * 0,22 Monument al naturii
RO04 2.439.-Pdurea Gorganu + 0,09 Rezervaie natural
RO04 2.600.-Pdurea de liliac Ponoarele Comuna + 1,15 Rezervaie natural
RO04 2.601.-Tufriurile mediteraneene de la Is + 0,93 Rezervaie natural
RO04 2.602.-Vrful lui Stan, PN-B, Comuna Isver * 0,30 Rezervaie natural
RO04 2.604.-Pdurea Borov Comuna Blvneti + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.606.-Pdurea Drghiceanu Comuna Obria + 0,11 Rezervaie natural
RO04 2.613.-Complexul carstic de la Ponoarele C + 1,24 Rezervaie natural
RO04 2.614.-Pereii calcaroi de la Izvoarele C * 0,19 Rezervaie natural
RO04 2.616.-Cornetul Babelor i Cerboaniei Comu + 1,59 Rezervaie natural
RO04 2.617.-Cornetul Piatra nclecat Comuna I + 0,88 Rezervaie natural
RO04 2.618.-Cheile Topolniei i Petera Topoln + 0,43 Rezervaie natural
RO04 2.619.-Cornetul Blii, Comuna Balta + 1,74 Rezervaie natural
RO04 2.620.-Cornetul Bii i Valea Mnstirii O + 0,28 Rezervaie natural
J071GJ PIATRA CLOSANI * 0,001 J062CS DOMOGLED * 0,083
100 C 0 Cultivare 110 B 7 - Utilizarea pesticidelor
120 C 10 0 Fertilizarea 140 B 40 - Pasunatul
160 B 35 + Managementul forestier general 162 A 5 + Plantare artificiala
Exploatarea neraional a resurselor naturale, folosirea excesiv a pesticidelor i substanelor de combatere a duntorilor.
Geoparcul Platoul Mehedini este arie protejat de interes naional, declarat prin Hotarrea de Guvern nr. 2151 / 30.11.2004.
Geoparcul Platoul Mehedini face parte din categoria parcurilor naturale i corespunde categoriei V IUCN - arie protejat administrat n
principal pentru conservarea peisajului terestru i pentru recreere.
Situaia juridic a terenurilor se mparte astfel: 20% proprietate comunal, 50% proprietate privat, 30% proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Roman N. 1974. Flora i vegetatia din sudul Podiului Mehedinti. Bucureti: Edit. Acad. Romne: 222 pp. + 33 fig. + 23 tab. + o hart; Roman
N., 1966, Plante noi i rare pentru flora Romniei din regiunea Portile-de-Fier (R. Tr.-Severin, Reg. Oltenia), Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 18, 3:
193-198 + o fig.; Roman N., 1971, Elemente noi pentru caracterizarea fitogeografic a Portilor de Fier, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 23, 6, p.
477-484 + o fig. + 2 foto; Dihoru Gh. & Roman N. 1977. Stipa crassiculmis subsp. heterotricha, Rev. Roumaine Biol., Biol. Vgt., 22(1): 21-
25 + 2 plane + un tab.;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
163 A 5 + Replantare 164 A 10 + Curatarea padurii
170 A 50 0 Cresterea animalelor 180 B 10 - Incendiere
230 A 60 - Vanatoare 240 C 5 - Luare / Indepartare de fauna
243 A 85 - Braconaj, otravire, capcane 250 A 30 - Luare/Indepartare de flora
330 C 1 - Saline 400 B 10 - Zone urbanizate, habitare umana
500 C 1 0 Retele de comunicare
100 B 5 - Cultivare 110 C 1 - Utilizarea pesticidelor
120 C 1 - Fertilizarea 140 C 2 - Pasunatul
160 C 2 + Managementul forestier general 170 C 1 - Cresterea animalelor
330 C 1 - Saline 400 B 20 - Zone urbanizate, habitare umana
423 C 1 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive) 500 C 1 0 Retele de comunicare
Responsabilitatea aparine Administraiei Geoparcului Platoul Mehedini, nfiinat la 01.04.2006, compartiment n cadrul Consiliului Judeean
Mehedini.
Nu a fost realizat.Responsabilitatea realizrii aparine Administraiei Geoparcului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0199
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Meledic
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 37' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
151
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
424
Max.
607
Med.
527
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 29' 47''
RO022 Buzu 100
40C0 25 C C B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
A Rana ridibunda P A I Euscorpius carpathicus P A
I Euxoa hastifera P D I Mantis religiosa R A
I Reticulitermes lucifugus P D P Acer campestre C C
P Agrostis capillaris P A P Campanula patula P D
P Carex digitata C D P Carpinus betulus C A
P Cornus sanguinea D P Crataegus monogyna P D
P Galium sylvaticum P C P Hepatica transsilvanica 200-500 i A
P Hippophae rhamnoides C A P Leontodon hirtus P C
P Leucanthemum vulgare RC C P Linum bienne C C
P Oenanthe pimpinelloides C C P Phragmites australis P A
P Quercus robur RC C P Ranunculus serpens C C
P Tilia cordata P C P Tragopogon pratensis C C
P Trifolium pratense C D P Trisetum flavescens C C
Ruri, lacuri 27 N06 511, 512
Puni 29 N14 231
Zona colinara , cu pasuni si fanete impresionante,o pestera de sare unica in Europa si un lac de apa dulce pe substrat de sare. Suprafata
declarata de L5/2000 este de 67,5ha iar vectorizata in 2004 de Academie 144ha.Zona incadrata in Subcarpatii de Curbura, aflata la 60km de
Buzau, pe DJ 203K Buzau- Manzalesti -Lopatari. Indicativul hartilor topografice L-35-90-A respectiv L-35-90-C(1:50 000).
In partea nordica a platoului Meledic se gaseste pestera 6S cu intrarea in fundul unei doline, ce face parte dint-o uvala in care au fost
identificate alte 4 pesteri. Pestera are o lungime de 1220m, are in interior stalactite in culori variate, alb, roz, galben, rosu aprins, cenusiu si
RO04 2.267.-Platoul Meledic * 85,28 Rezervaie natural
101 A 10 - Modificarea practicilor de cultivare 161 B 20 + Plantare de pdure
900 A 35 - Eroziunea 852 A 5 - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
440 B 5 - Stocuri de materiale 810 A 5 - Drenaj
946 A 20 - Cutremure 608 A 5 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
952 A 5 - Eutrofizarea
maroniu. Celelalte pesteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10m, intrarile fiind impodobite cu ansambluri de stalactite si
concretiuni de sare.
Datorit substratelor geologice de vrst miocen, la limita montan cu cea subcarpatic apar formaiuni de cute diapire ce conin smburi de
sare pe seama cruia pe Platoul Meledic au luat natere forme de relief carstic. Aici se gsesc lacuri carstice cantonate n doline i uvalas-uri
datorit formaiunilor de sare aquitanian, care apar insular n zona mio-pliocen. Formaiunea de sare i brecia srii duc la apariia unor
goluri carstice prin dizolvarea srii de ctre apa infiltrat, ceea ce, n ultim instan, produce prbuirea stratului acoperitor.
Pe seama dizolvrii srii la suprafa sau la mic adncime s-a format aici un adevrat complex de forme de relief extrem de variate i cu
dimensiuni foarte mari. Acest aspect constituie poate cel mai interesant fenomen de carst salin din ara noastr, formele de microrelief i
peisajul asemnndu-se cu cele ntlnite pe calcare. Se remarc versantul estic al Slnicului, cu blocuri de sare ngropate n argil i marne
srturoase, pe care s-au dezvoltat lapiezuri i ravene. Dintre acestea, n partea nordic a platoului Meledic se gsete petera 6S cu
intrarea n fundul unei doline, ce face parte dintr-o uval n care au fost identificate alte 4 peteri.
Dac ar fi vizitat ar putea fi vzute diferite tipuri de formaiuni : stalactite cu culori variate, alb, roz, galben, rou aprins, cenuiu i maroniu i
un mic numr de stalagmite cu nlimi de civa centimetri i grosimi de 5 8 cm. Petera are o lungime de 1220 m, fiind cea mai lung
peter n sare pe plan mondial. Celelalte peteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrrile fiind mpodobite cu ansambluri
de stalactite i concreiuni de sare.
Tot n cadrul complexului carstic Meledic ntlnim numeroase depresiuni ovale sau rotunde acoperite de ap,mltinoase sau uscate. Ele
reprezint doline ce s-au format n condiiile n care sarea se afl la adncime mai mare. Prin ngemnarea dolinelor au aprut
microdepresiuni n care s-au cantonat lacuri, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare i Lacul Castelului.Dintre animalele caracteristice
Euscorpius Carpathicus (Scorpionul) inclus la vulnerabilitateT si Broasca testoasa de uscat (Testudo hernanni) de vulnerabilitate E.
Prezeta tufarisurilor de catina alba(Hippophae rhamnoides)si a pajistilor si fanetelor bogate in specii, mareste valoarea conservativa a
habitatului.
Zona este supusa alunecarilor de teren si erodarii structurilor saline.
Influenta negativa a localnicilor este legata de depozitarea gunoaielor si eventual de practicile agricole.
Unicitatea pesterii cere masuri de conservare.Combinata cu microuniversul faunistic si splendidele fanete zona are o valoare de patrimoniu
natural incontestabila.Propun arealul ca Sit de Importanta Comunitara.Are statut de arie protejata prin L5/2000.
Platoul Meledic se afla situat pe teritoriu administrativ al comunei Manzalesti,in interiorul ariei naturale sunt urmatoarele categorii de folosinta:
arabil,pasune,faneata,livezi,paduri,ape-lacuri,drumuri si curti-constructii.Posesorii acestor terenuri sunt propietari care detin titluri de
propietate date in baza legilor propietatii,proprietari particulari cu propietati detinute inainte de 1990.
4.6 Documentaie:
DONITA, N., POPESCU, A., PAUCA-COMANESCU, M., MIHAILESCU, S., BIRI, I.A. (2005). Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic,
Bucureti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
Dragu.I-Vegetatia judetului Buzau, IGB, 1986
Posea G., Ielenicz M -Muntii Buzaului, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1977
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
160 A 50 + Managementul forestier general 850 A 50 + Modificarea functiilor hidrografice
Aria protejata este certificata prin L5/2000. Se afla in responsabilitatea Consiliului Local al com. Manzalesti si sub observatia APM Bz. Se cauta
o solutie pentru custodie.
Tipul de management se va definitiva dupa atribuirea in custodie.
Pentru detalii la Primaria com Manzalesti, jd. Buzau, tel.0238 525613, fax. 0238/529 508.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0199_80_Flora_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Flori_de_sare.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_hepatica_transilvanica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Imagini_pestera.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Nevertebrate_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Pestera_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Plante_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Platoul_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0199_80_Termite_Meledic.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0200
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platoul Vacu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 26' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.983
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
331
Max.
892
Med.
595
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 25' 52''
RO061 Bihor 100
8310 4,2 B C B B Peteri n care accesul publicului este interzis
1324 Myotis myotis P B A C A
1310 Miniopterus schreibersi P B B C B
A Rana ridibunda P A M Felis silvestris P A
Puni 36 N14 231
Platoul Vacu-Briheni - Cmp Mo Cuprinde:2.161 Izbucul Intermitent de la Clugri: este situat la obria prului Tomnatecul. Izbuc
intermitent, care debiteaz la un interval scurt de cca.20 minute i unul lung de cca.1 or, datorit a dou camere subterane care se umplu
alternativ cu ap. Petera Ponor - microfaun cavernicol. 2.164. Avenul Cmpeneasa cu Izbucul Boiu: Peter activ cu o lungime de 1314
m - rul care strbate petera apare n izbucul Boiu. Intrarea n Avenul Cmpeneasa este posibil numai speologilor, prin dou grote
succesive: I-a de 5 m, n I-a treapt i a II -a de cca. 8 - 10 m. n a II-a treapt, foarte greu accesibile. Avenul Cmpeneasa este format de
apele prului Izbuc, care dup ce strbat localitile Ponoare i Izbuc, intr n subteran prin acest aven. - Apele Prului Izbuc, intrate n
subteran prin Avenul Cmpeneasa, strbat culmea muntoas ce desparte localitatea Izbuc de oraul Vacu i ies la suprafa dup un
traseu necunoscut prin Izbucul Boiu, aflat la captul Strzii Cerbului din oraul Vacu. La ieire, resurgena apelor din peter este
amplasat ntr-o zon greu accesibil, datorit vegetaiei, apa ieind la lumin la baza unui con de grohoti. n continuare, pe cursul Prului,
la cca. 1,5 km. n aval, este amplasat o priz cu prag de fund, care alimenteaz Pstrvria Vacu.- Cascad subteran de 54 m nlime,
accesibil numai echipelor de speologi dotai cu echipament de alpinism subteran
160 C 5 0 Managementul forestier general 190 C 5 0 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 501 B 30 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
622 B 20 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 B 30 - Vehicule motorizate
967 B 40 - Antagonism cu animalele domestice 608 C 20 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
160 B 50 0 Managementul forestier general 160 C 5 0 Managementul forestier general
230 B 50 - Vanatoare 243 A 60 - Braconaj, otravire, capcane
501 C 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
530 B 10 - Imbunatatirea accesului la zona 622 C 5 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
sit foarte important din punct de vedere al habitatelor i speciilor menionate inclusiv la lista cu alte specii
tieri ilegale, abandonarea de deeuri
2,161 Izbucul Intermitent de la Clugri: Decizie nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 2.164. Avenul Cmpeneasa cu Izbucul
Boiu: Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documentaie:
amenajamente silvice, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea, evalurile anuale de spceii strict
protejate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
nu este desemnat administrator/custode
nu este alctuit plan de management
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0200_47_Avenul.campeneasa.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Avenul_Campaneasa._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0200_47_Vedere_Vascau._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0201
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0040 J Dunrea Veche - Braul Mcin
ROSPA0100 J Stepa Casimcea
ROSPA0091 J Pdurea Babadag
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podiul Nord Dobrogean
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 30' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
84.812
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
411
Med.
201
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 58' 13''
RO025 Tulcea 100
40C0 2 A A B B * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
91X0 0,01 B A B B Pduri dobrogene de fag
62C0 27,87 A A B A * Stepe ponto-sarmatice
91I0 2,25 A B A A * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
91M0 24,7 A B B A Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91Y0 23,58 A B B A Pduri dacice de stejar i carpen
91AA 17,07 A A B A Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
92A0 0,02 C C B C Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
silicioase
1335 Spermophilus citellus RC A A C A
2609 Mesocricetus newtoni R A B A B
2633 Mustela eversmannii V A B B B
2635 Vormela peregusna V A B B B
2021 Sicista subtilis P B B A B
1219 Testudo graeca RC A B B A
1188 Bombina bombina P D
1279 Elaphe quatuorlineata V B B A B
1089 Morimus funereus P A B C B
4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B
2236 Campanula romanica R A A A A
2079 Moehringia jankae V A A A A
2253 Centaurea jankae P?
2327 Himantoglossum caprinum R A B C B
2125 Potentilla emilii-popii P?
P Achillea clypeolata R A P Achillea ochroleuca R A
P Agropyron cristatum ssp. brandzae P C P Anacamptis pyramidalis R A
P Asparagus verticillatus C A P Asphodeline lutea V A
P Astragalus ponticus R A P Asyneuma anthericoides V A
P Celtis glabrata V A P Cephalanthera rubra R A
P Corydalis solida ssp. slivenensis C A P Crocus chrysanthus R A
P Crocus flavus R A P Dianthus nardiformis R C
P Fritillaria orientalis V A P Gagea bulbifera V A
P Gagea szovitsii R A P Galanthus plicatus R A
P Globularia bisnagarica V A P Goniolimon collinum R A
P Gymnospermium altaicum R A P Himantoglossum hircinum V A
P Lactuca viminea R A P Lathyrus pannonicus R A
P Limodorum abortivum V A P Lunaria annua ssp. pachyrhiza V A
P Mercurialis ovata C A P Muscari neglectum C A
P Myrrhoides nodosa C A P Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C A
P Neottia nidus-avis V A P Ononis pusilla R A
P Orchis morio R A P Ornithogalum amphibolum R A
P Paeonia peregrina C A P Paeonia tenuifolia V A
P Paliurus spina-christi V A P Paronychia cephalotes R A
P Pimpinella tragium ssp. lithophila C A P Piptatherum virescens C A
P Platanthera chlorantha R A P Rumex tuberosus C A
P Salvia aethiopis R A P Satureja coerulea R A
P Scorzonera mollis R A P Scutellaria orientalis R A
P Silene compacta R A P Spiraea hypericifolia R A
P Stachys angustifolia R A P Tanacetum millefolium C A
P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A
Puni 10 N14 231
Prin adugarea la acest sit a sitului Colina Neagr (31ha), propus iniial ca SCI distinct, suprafaa sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI
(Colina Neagr)a fost adugat n primul rnd datorit caracterului su unic -cel puin n Dobrogea,posibil i la nivel naional- aici fiind ntlnit
cea mai ntins i bine conservat suprafa din respectiva provincie a asociaiei foarte rare Prunetum tenellae, edificat de specia ameninat
la nivel naional Prunus tenella (ncadrat n habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). n cadrul SCI Podiul Dobrogei au
mai intervenit i alte modificri, n primul rnd datorit neaprobrii unor habitate de ctre Comisia European, respectiv habitatele 91DA, 40
D0, suprafeele iniial calculate ale acestora pt acest sit fiind redistribuite n alte habitate ce le includ ca subtipuri. este necesar adugarea
variantei actualizate referitoare la importana sitului, modificrile intervenite fiind n special datorit: - adugrii sitului Colina Neagr- 31 ha -
neaprobrii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafaa acestuia a fost redistribuit ntre habitatele
componente, respectiv 60% fiind adugat la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulat la habitatul 91AA Vegetaie
forestier Ponto-Sarmatic cu stejar pufos. - neaprobrii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine stttor urmat de includerea suprafeei
acestuia n habitatul 91 MO Pduri panonic- balcanice de cer i gorun, n care se ncadreaz ca subtip. -rencadrrii asociaiilor Prunetum
tenellae i
Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea n baza de date a majoritii habitatelor i a altor
date necesare, pentru a figura n forma actualizat.
Clase de habitat : Ape dulci continentale - 0,22% (200ha) Mlatini (vegetaie de centur), smrcuri - 0,11% (100ha) Tufriuri - 0,33% (320ha)
Stepe (inclusiv stepe mpdurite i stncrii) - 33, 74% (30007ha) Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 0,22% (200ha) Alte terenuri
arabile 0,16% (150 ha) Pduri caducifoliate 61,79% (55014ha) Plantaii de arbori sau plante lemnoase 3,37% (3000ha) Alte terenuri -
0,06% (50,5ha) Total = 100%
n ceea ce privete speciile de plante de interes comunitar, n sit au fost identificate pn n prezent dou specii din aceast categorie,
respectiv : Campanula romanica, specie endemic pentru Dobrogea cea mai mare parte a ariei de distribuie la nivel naional i mondial fiind
inclus n sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, ntlnit n ar numai n Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum
caprinum; Potentilla emilii-popii.
n afar de acestea n sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista roie naional (Oltean, 1994), din care 5
sunt incluse i n lista roie european (***).
n sit sunt cuprinse 22 de rezervaii naturale legal constituite, de importan naional, totaliznd 7467,55 ha. La cestea se mai adaug o
rezervaie protejat la nivel local (La Monument Niculiel 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculiel, precum i 4 rezervaii
aflate n faza de propunere, ce reunesc o suprafa de 658,33 ha.
La nivel naional ( dup toate probabilitile i la scar european) situl este cel mai ntins i reprezentativ pentru bioregiunea stepic, fiind
constituit n proporie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de step (24807ha-27,85%). Habitatele de
pdure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods
(ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) 21000ha (23, 591%),
alte habitate forestiere avnd o pondere restrns, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO 10ha (0,011%). Habitatele de tufriuri de
importan comunitar sunt de asemenea reprezentative, ocupnd o suprafa relativ de 35,6% (1780,8ha).
n cadrul habitatelor o proporie important dintre asociaii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doni,
1970) - asociaiile din alianele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati Paliurion, respectiv din subaliana Carpino-Tilienion
tomentosae. Pentru aceste aceste asociaii endemice i pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate n care se ncadreaz situl reunete cea mai
mare parte a ariei de rspndire la nivel naional i mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul
62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri i/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA subtipul 41.73723 ; 91MO
subtipul 41.76813) situl reunete cea mai mare proporie din suprafaa de rspndire la nivel naional. Acest aspect este valabil , dup toate
probabilitile i pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagr pe suprafaa
cea mai extins din Dobrogea.
Este important de subliniat c situl conserv fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologic iniial a majoritii asociaiilor forestiere
i a numeroase asociaii de pajiti i tufriuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doni, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de
important din punct de vedere tiinific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepic n care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite
aspecte referitoare la acesta.
Suprafaa la nivel naional a stepelor ponto-sarmatice este estimat la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt n Dobrogea (30000 n
judeul Tulcea, 10000 n judeul Constana). Restul de maximum 20000 sunt rspndite n alte zone ale rii, ns n general pe suprafee
fragmentate i expuse punatului intensiv, n special n bioregiunea stepic, suprafeele din afara acesteia nefiind n general stepe tipice,
climax, ci rezultatul stepizrii n urma defririi pdurilor.
In consecin nu exist posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafee suficient de ntinse pentru a asigura
un procent satisfctor pentru acest habitat prioritar) dect n Dobrogea i n special n judeul Tulcea, unde exist cele mai mari i compacte
suprafee din acest habitat.
Habitatul este reprezentat prin asociaii din alianele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-
Kochion.
n cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaiile din aliana Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea
(Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doni, 1970) -, situl reunind cea mai mare parte a ariei de rspndire la nivel naional i mondial. Aceast
situaie este valabil i pentru unele asociaiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaiile Stipo ucrainicae Festucetum
valesiacae, Bombycilaeno Botriochloetum ischaemi, subasociaiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doni, 1970, Horeanu,1976).
Cele mai mari ameninri n ceea ce privete speciile i habitate sitului sunt reprezentate n ordine descresctoare :
- vntoare, mai mult de jumtate din suprafaa sitului fiind inclus n fonduri de vntoare.
- scderea biodiversitii pdurilor prin derivare (datorit concurenei dintre speciile de Quercus i cele de amestec) favorizat de
managementul forestier - cele mai fragile n acest sens fiind habitatele din tipul 91YO i mai puin 91M0.
- perspectivele extinderii carierelor i parcurilor eoliene cele mai fragile/ameninate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
- plantarea habitatelor stepice cele mai fragile/ameninate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai puin 40DO.
- construcii i amenajri n extravilanul localitilor - cele mai fragile/ameninate habitate fiind cele din tipurile 6290 i mai puin 40DO.
Celelalte ameninri au o importan mai redus fiind detaliate la punctul 6.1.
Perspectivele de instalare a unor parcuri de turbine eoliene contituie o potenial surs major de impact antropic asupra peisajului,
speciilor i habitatelor protejate din sit, cu att mai mult cu ct majoritatea speciilor protejate de importan comunitar din sit sunt specii de
psri, iar situl este constituit aproape n totalitate (95,5%) din habitate de interes comunitar. n prezent n sit exist deja instalat o turbin
eolian pe teritoriul comunei Baia, pe dealul Ienicerilor (Balena), care s-a fcut prin distrugerea habitatului de step ponto-sarmatic.
O ameninare deosebit o reprezint perspectiva extinderii, n cuprinsul habitatelor protejate, a carierelor existente n afara sitului, dar i pe
suprafee reduse n sit, majoritatea celor din perimetrul acestuia fiind abandonate n prezent.
Lucrrile silvice dei nu se desfoar pe suprafee apreciabile, n cazul n care se desfoar n habitate protejate, cum sunt
majoritatea zonelor de pduri, n special n arboretele nederivate sau parial derivate, pot fi considerate ca avnd o influen negativ medie
deoarece sunt urmate n cea mai mare parte a cazurilor de o scdere relativ a biodiversitii i a caracterului reprezentativ al habitatelor,
ntruct favorizeaz nlocuirea speciilor din genul Quercus de ctre alte specii de amestec. Este de subliniat ns c , n afar de pierderea
speciilor de stejar, restul speciilor din compoziia tipic a habitatului nu sunt eliminate n mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar i arboretele
total derivate provenite integral din regenerare natural sunt mai reprezentative pentru un habitat protejat, n raport cu arboretele n care s-a
intervenit parial cu plantaii, chiar dac sunt efectuate cu specii locale.
O alt ameninare important o constituie extinderea construciilor legale sau ilegale n afara intravilanului localitilor existent n
prezent n cuprinsul unor habitate protejate din sit. n prezent suprafeele sunt reduse dar exist perspective de extindere a acestora.
Use of pesticides mic 0,1%; negativ
Fertilization- mic 0,1%; negativ
Forest planting -medie; 3,37%; negativ
Removal of dead and dying trees - mic 5%; negativ
Trapping, poisoning, poaching: mic 5%; negativ
Pilaging of floristic stations- mic 5%; negativ
Quarries - mic 0,1%; negativ
Dispersed habitations - mic 0,01%; negativ
Disposal of house waste - mic 0,02%; negativ
Disposal of industrial waste - mic 0,05%; negativ
Roads , motorways - mic 0,031%; negativ
Railway lines - mic 0,05%; negativ
Electricity lines - mic 0,05%; negativ
Pipe lines - mic 0,01%; negativ
Camping and caravans - mic 0,005%; negativ
Walking, horseriding, and non motor vehicles - mic 0,05%; negativ
Motorized vehicle - mic 0,005%; negativ
Other outdoor sports and leisure activities - mic 0,01%; negativ
Soil pol
n cadrul sitului sunt incluse 22 de rezervaii naturale legiferate la nivel naional (Legea 5/2000, H.G. 2151/2004)
LISTA REZERVAIILOR NATURALE DIN CADRUL SITULUI:
Carasan Teke 244,00;
Valea Ostrovului 61,80;
Dealul Bujorului 50,80;
Valea Oilor 0,35;
Fntna Mare 0,30;
Vrful Secarul 34,50;
Korum Tarla 2,0;
Pdurea Babadag Codru 524,60;
Muchiile Cernei Iaila 1891,00;
Beidaud 1121,00;
Valea Mahomencea 1029,00;
Dealul Ghiunghiurmez 1421,00;
Muntele Consul 328,00;
Dealul Sarica 100,10;
Uspenia 22,00;
Edirlen25,50;
Casimcea137,00;
Rzboieni41,00;
Peceneaga132,00;
Dealul Mndreti5,00;
Mgurele292,00;
Mnstirea Coco4,60;
TOTAL rezervaii legal constituite =7467,55 ha;
Rezervaii protejate la nivel local :
La Monument- Niculiel- 18,00ha;

n afara acestor arii protejate pe teritoriul sitului au mai fost propuse i urmtoarele rezervaii:
Dealul Izvorului 649, 2391ha;
Arleanca 1,48ha;
Dealul Lung - 2,347ha;
Coarul Mare 5, 2639 ha;
Total rezervaii propuse = 658,33 ha;
Situaia proprietarilor nu este cunoscut n detaliu. n general ns suprafeele cu habitate de: ape dulci continentale - 0,22% (200ha);
mlatini (vegetaie de centur), smrcuri - 0,11% (100ha); tufriuri - 0,33% (300ha); stepe (inclusiv stepe mpdurite i stncrii) - 33, 74%
(30000ha); pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 0,22% (200ha); alte terenuri -0,06% (54ha), ce nsumeaz o suprafa de 30854ha
(34,67%) sunt n general deinute de primrii.
Terenurile arabile, cu o suprafa de 150 ha (0,16%) sunt deinute n general de proprietari particulari.
Pdurile i plantaiile, cu o suprafa de 58011 ha (65,17 %) sunt fond forestier, proprietate de stat fiind administrate de Direcia Silvic
Tulcea.
4.6 Documentaie:
Ciocrlan, V. - Flora ilustrat a Romniei, Ed.Ceres, Bucureti, 2000.
Bucureti, 1964.
RO04 2.765.-Rezervaia natural Dealul Bujorulu + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.768.-Vrful Secarul + 0,04 Rezervaie natural
RO04 2.769.-Rezervaia botanic Korum Tarla + 0,01 Rezervaie natural
RO04 3.333.-La Monument - Niculiel + 0,02 Rezervaie natural
RO04 IV.49.-Pdurea Babadag - Codru * 0,62 Rezervaie natural
RO04 IV.51.-Muchiile Cernei - Iaila * 2,14 Rezervaie natural
RO04 IV.52.-Beidaud * 1,27 Rezervaie natural
RO04 IV.53.-Valea Mahomencea * 1,18 Rezervaie natural
RO04 IV.54.-Dealul Ghiunghiurmez * 1,66 Rezervaie natural
RO04 IV.57.-Muntele Consul * 0,36 Rezervaie natural
RO04 IV.58.-Dealul Sarica * 0,12 Rezervaie natural
RO04 IV.62.-Valea Ostrovului * 0,07 Rezervaie natural
RO04 IV.63.-Uspenia + 0,03 Rezervaie natural
RO04 IV.64.-Edirlen * 0,03 Rezervaie natural
RO04 IV.65.-Casimcea * 0,14 Rezervaie natural
RO04 IV.67.-Peceneaga * 0,15 Rezervaie natural
RO04 IV.68.-Mgurele * 0,32 Rezervaie natural
RO04 IV.69.-Rzboieni * 0,04 Rezervaie natural
RO04 IV.71.-Dealul Mndreti * 0,00 Rezervaie natural
RO04 IV.72.-Mnstirea Coco + 0,01 Rezervaie natural
RO05 P-Munii Mcinului * 0,01 Parc natural
J091TL CONSUL * 0,386 J091TL BABADAG * 5,348
J091TL VISTERNA * 1,087 J091TL SLAVA RUSA * 1,355
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl nu este nc aprobat legal, astfel nct nu exist o instituie care s l administreze ca arie protejat, cu excepia rezervaiilor naturale
legiferate incluse n sit care sunt parial n custodia Direciei Silvice Tulcea. Restul rez
n prezent nu exist planuri de management pentru acest sit i nici pentru rezervaiile naturale pe care le conine.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0202
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Silvostepa Olteniei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 16' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.297
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
91
Max.
276
Med.
185
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 21' 8''
RO041 Dolj 100
Salicion albae)
62C0 10 C C C C * Stepe ponto-sarmatice
4013 Carabus hungaricus P C C C C
1083 Lucanus cervus P D B C B
1088 Cerambyx cerdo R D C C C
P Paeonia peregrina R A
Situl propus este constituit din 6 poligoane, reprezentand 6 trupuri de padure. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin la
OS Perisor (cca. 6 800 ha -trupurile de padure Caprioara-Tencanau-Maracine, Tarnava-Intorsura, Perisor, Plenita si Verbicioara) si la OS
Craiova (trupul de padure Seaca-Stiubei- cca. 2500 ha).
Din cele 6 poligoane forestiere delimitate n suprafa total de 9.296,7 ha (100 %), suprafaa tipurilor de habitate forestiere de interes
comunitar totalizeaz 7.573,8 ha (81,5 %), dup cum urmeaz:
-91E0* ocup 108, 4 ha (1,2 %)
-91M0 - 6.487 ha (70,7 %)
-91I0* - 975,4 ha (10,5 %)
RO04 2.384.-Poiana Bujorului din pdurea Pleni * 0,52 Rezervaie natural
RO04 2.399.-Cleanov * 0,21 Rezervaie natural
uscare
251 C 15 - Pradarea statiunilor floristice(rezervatiiile
floristice)
160 A 100 + Managementul forestier general 140 A 100 - Pasunatul
Din punct de vedere geografic, situl este situat in partea vestica a Campiei Olteniei, mai exact in Campia Desnatuiului, la contactul cu
Platforma Piemontana Getica. Terenul este in general orizonatal, cu depresiuni mai mult sau mai putin adanci si versanti scurti. Altitudinea
terenului variaza intre 60m si 230 m. Substratul litologic este alcatuit din loessuri si , mai putin din dune de nisip, in partea de sud. Valea
Desnatuiului care strabate situl are o lunca bine dezvoltata , meandrata, iar debitul este scazut si fluctuant. Apa freatica este situata pe terase
la peste 10 m adancime, apropiindu-se de suprafata doar in lunca. Solurile apartin claselor Cernisoluri - cernoziom- si Luvisoluri- preluvosol si
luvosol - , iar in lunca Hidirisol/aluvisol.
Vegetatia forestiera este specifica zonelor fitoclimatice de campie forestiera si celei de silvostepa. Predomina ceretele, garnitele, cereto-
garnitetele, care insumeaza peste 80 % din suprafata padurilor, stejaretele de stejar pedunculat, stejaretele de stejar brumariu si
amestecurile de cvarcinee.
Padurile sunt in proportie de peste 85 % de tip natural fundamental si se incadreaza in doua tipuri de habitate forestiere de interes comunitar -
91M0 si 91I0. Sunt cele mai reprezentative paduri din partea de vest a Campiei Olteniei, avand o stare buna de conservare, suprafete
compacte destul de mari (peste 1500-2000 ha), ceea ce le confera o mai mare stabilitate.
De asemenea, aceste paduri adapostesc si elemente de flora si fauna foarte valoroase.
Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a pdurilor, braconajul, nevoia de lemn de foc, punatul n pdure, descrcarea frauduloas a
deeurilor n pdure, precum i presiunea turistic n perioada de nflorire a bujorului din luna mai, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.
Legea 5/2000
Pdurile incluse n sit, n suprafa total de 9.296,7 ha, situate n Ocoalele Silvice Craiova i Perior, au fost meninute n proprietatea
statului.
4.6 Documentaie:
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale Romniei i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Donit, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din Romnia. Editura Tehnic Silvic.
Bucureti, 496 pp.
Donit, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din Romnia. Modificri conform
amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic. Bucureti, 95 pp.
Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Perior. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova. 281 pp + 3 hrti.
Cojoac, Fl. D., 2007: Amenajamentul U.P. III Seaca, Ocolul Silvic Craiova. Manuscris I.C.A.S. Craiova: 480 pp + 2 hrti.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: Pdurile virgine i cvasivirgine romneti, un patrimoniu natural european de exceptie. In: Revista pdurilor, An.
114, nr. 2, p: 14 22.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
161 A 10 - Plantare de pdure 166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
uscare
230 B 100 0 Vanatoare
Este atribuit in custodie Romsilva - Direcia Silvic Craiova pe baza conveniei de custodie cu nr. 5121/28.10.2004.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0202_58_Poiana_Bujorului5.jpg tefnescu Izabela - APM-DJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0203
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana cu narcise de la Negrai
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 8' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
183
Max.
186
Med.
188
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 36' 4''
RO031 Arge 100
Puni 92 N14 231
Situl Poiana cu narcise-Negrasi se afla in Lunca Dambovnicului, la 1 Km de centrul comunei Negrasi, inspre Mozacu, avand o suprafata de
4,10 ha.Plantele de aici s-au dezvoltat ca urmare a suprafetei mlastinoase.Are drept coordonate geografice:longitudine 25 grade si 05 minute,
latitudine 44 grade si 35 minute.
Importanta sitului este data de specia Narcissus poeticus, subspecia Stellaris.Florile sunt cu petale albe, cu o cornula cu marginile rosii, avand
tulpinile mai subtiri si frunzele mai inguste decat alte specii de narcise.Din cauza pozitiei sudice a localitatii narcisele infloresc la sfarsitul lunii
aprilie si se mentin in floare pana la sfarsitul lunii mai.
Zona respectiva este ocrotita pentru valoarea stiintifica a speciei si pentru valoarea peisagistica a covorului de narcise.
Foarte important este si habitatul din aceasta zona, Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion
fluitantis si Callitricho-Batrachion.
Activitatile care genereaza impact semnificativ sunt: pasunatul intesiv deoarece suprafata nu este imprejmuita si recoltarea necontrolata a
narciselor in perioada lor de inflorire.
A fost desemnata rezervatie floristica la 24 iunie 1966 psin Decretul 659, redefinita printr-o hotarare a Consiliului Judetean Arges nr.
18/21.12.1994.
Proprietatea terenului - Primria Negrai.
4.6 Documentaie:
RO04 2.103.-Poiana cu narcise Negrai * 94,85 Rezervaie natural
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Gabriel LUPU INCDDD, Mandache M. APM-AG.
Nu a fost desemnat un costode pentru aceast zon.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0203_83_perimetrul_poianei_cu_narcise_de_la_negrasi.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0203_83_Poiana_cu_narcise_de_la_Negrasi.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0204
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poiana Muntioru
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 41' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
24
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1209
Max.
1307
Med.
1239
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 39' 15''
RO026 Vrancea 100
1354 Ursus arctos P 3-5 i C B C C
1352 Canis lupus P 2-8 i C B C C
1361 Lynx lynx P 1-4 i C B C C
P Nigritella nigra ssp. rubra P A P Trollius europaeus C A
P Typha shuttleworthii P A
Arie protejat de interes conservativ deosebit, situl propus se suprapune peste o fnea mpdurit bogat n specii de orhidee. Vegetaia
ierboas abundent i caracteristicile arboretului din vecintate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate i implicit de
carnivore mari.
Numeroasele specii de orhidee, precum si densitatea ridicat a ungulatelor i a carnivorelor mari, care tranziteaza acest areal sau l
folosesc drept spaiu principal de hrnire, constituie elemente cheie ale achilibrului ecosistemelor pe care le cuprinde. Gradul accentuat de
naturalitate al acestui habitat n care activitile antropice se practic doar n mod tradiional, dau reprezint motive in plus de susinere a
importanei sitului.
Situl poate fi afectat de extinderea domeniului Manstirii care exist in imediata apropiere a sitului i de poteniale efecte ale tuirismului
necontrolat ce se manifest in mod accentuat in perioada sarbatorilor religioase.
Situl a fost declarat ca arie protejat prin HG 2151/2005, fiind ncadrat la categoria de management: rezervaie natural( de interes botanic).
Rezervaia natural Poiana Muntioru, cuprinde parcelele (cadastrale) 70-97, 99-115 din tarlalele 9 si 10 cuprinse in teritoriul administrativ al
comunei Vintileasca (terenuri extravilane fnee)
511 C 0,5 0 Linii electrice 624 C 10 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
TABEL NOMINAL CU PROPRIETARII DE TEREN DE LA POIANA MONTEORU
Nr Numele si prenumele Parcela Tarla Suprafata (mp)
1 Turea I. Manolache 70 9 5800
2 Fifere I. Petrea 71 9 3100
3 Tanase Gr. Ion 72 9 4100
4 Fifere D. Catrina 73 9 4500
5 Tufanoiu D. Vastle 74 9 2800
6 Banu I. Ionita 75 9 8300
7 Banu T. Ion 76 9 8300
8 Braiescu R. Ion 77 9 4600
9 Cazan A. Ion 78 9 1700
10 Tufanoiu I. Tinga 79 9 2700
11 Trestianu T. Stoica 80-81 9 5200
12 Popeseu D. Ionel 82 9 2600
13 Tanase Gr. Ion 83 9 3700
14 Fifere I. Ion 84-85 9 7700
15 Fifere D.Catrina 86 9 7700
16 Cioaca N.Ion 87 9 4900
17 Stoian Fl. Gheorghe 88 9 5300
18 Caldararu Cristian 89 9 4900
19 Tanase Iv. Ion 90 9 14700
20 Stoica Costica 91 9 10000
21 Roman Gr. Gheorghe 91 9 9300
22 Trestianu C. Manolache 92 9 5900
23 Tanase I. Gavrila 93 9 9500
24 Tufanoiu D. Vasile 94 9 7300
25 Braiescu Ion 95 9 6600
26 Laptuca S. Neculai 96 9 3500
27 Tufanoiu I. Ion 97 9 2200
28 Trestianu Gh. Ion II 99 10 7300
29 Schitul Monteoru 100 10 9700
30 Schitul Monteoru 101 10 5800
31 Schitul Monteoru 102-103-104 10 4200
32 Stoian Ion 105 10 1500
33 Popescu Gh. Gheorghe 106 10 2200
34 Staruiala D. Ion II 107 10 9700
35 Tanase S. Dragomir 108 10 5100
36 Tanase N. Nicolae 109 10 8800
37 Popescu Gh. Ghcorghe 110 10 3600
38 Banu Gh. Ion 111 10 2800
39 Banu T. Pavel 112 10 5100
40 Banu T. Dobre 113 10 3800
41 Banu I. Stanciu 114-115 10 12100
4.6 Documentaie:
din judetul Vrancea
4. Studiul de fundamentare tiintific pentru obtinerea statutului de arie protejat, APM Vrancea, 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
102 B 30 0 Cosire/Taiere 164 B 10 0 Curatarea padurii
230 B 70 - Vanatoare
Suprafaa fondului forestier este administrat de O.S. Dumitreti.
Aria protejat se afl n administrarea Consiliului Local al Comunei Vintileasca.
Regulamentul i Planul de Management al ariei protejate este n curs de elaborare.
Situl propus face parte din Reeaua ecologic local de protecie a carnivorelor mari, (definit in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea.) si urmareste protecia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0204_68_hyla_arborea.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0204_68_ursus_arctos.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0205
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 6' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
399
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
489
Max.
521
Med.
506
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 46' 23''
RO072 Braov 100
6410 0,5 A C A A Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
alpin
91Y0 52 A B B B Pduri dacice de stejar i carpen
1065 Euphydryas aurinia RC C B C B
1060 Lycaena dispar RC C B C B
1059 Maculinea teleius RC C B C B
4038 Lycaena helle P A B C B
1898 Eleocharis carniolica V C B C B
P Achillea ptarmica R D P Cnidium dubium R D
P Dactylorhiza maculata C D P Dactylorhiza sambucina R D
P Listera ovata R D P Lysimachia thyrsiflora V D
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus C B P Orchis morio C D
P Phyteuma tetramerum R D P Platanthera bifolia C D
P Potentilla palustris R D P Salix rosmarinifolia V D
P Scorzonera humilis V D P Spiraea salicifolia V D
P Trollius europaeus C D
RO04 2.250.-Poienile cu narcise din Dumbrava va * 97,53 Rezervaie natural
J049BV DUMBRAVA VADULUI * ######
250 A 60 - Luare/Indepartare de flora 140 A 50 - Pasunatul
421 A 10 - Depozitarea deseurilor menajere 690 B 50 - Alte impacte determinate de turism si recreere
102 A 40 + Cosire/Taiere 160 A 25 + Managementul forestier general
140 B 20 0 Pasunatul 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras, incadrata de m-tii Persani la est si
podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza
accesul liber al celor tropicale din sud, ca urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata din raul
Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea
estica si centrala.
Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de narcise.Aceasta padure de stejar este unica
in intreaga Depresiune a Fagarasului
Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga Depresiune a Fagarasului, ramanand
unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune.
Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin urmatoarele specii: Narcissus
stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior florens.
Turistii care se invadeaz aria protejat in perioada de inflorire a narciselor. Ruperea si zmulgerea bulbilor, calcarea in piciore a vegetatiei
ierboase, contribuie la deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata a acestui monument al naturii.
Lipsa unei zone tampon ingradite si semnalate corespunzator.
Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra covorului vegetal.
Invadarea poienilor cu lstari de plop.
Resturile menajere si deseurile stocate in perimetrul respectiv.
arie protejat declarat prin HCM 485/1964,HCJ Braov nr.124/1995 , Legea 5/2000.
Deocamdat este n proprietatea statului romn, dar este solicitat spre retrocedare de ctre Primria Sercaia.
4.6 Documentaie:
CMN Documentation BV004 Padurea Dumbrava Vadului
Serbanescu I Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului 1960
Consiliul Judetean Brasov Rezervatia naturala Dumbrava Vadului Sercaia Trecut, Prezent i Viitor, jud Brasov -2002-lucrare care face
parte din Proiectul LIFE Nat/99/RO/006391 intitulat Conservarea unei pduri de stejari ( Quercus robur)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 201/21.07.2010, Administrator:Directia Silvic Braov Str.Closca, nr.31, Braov, jud. Braov 0268/415770, 0268/
475678 curtu@brasov.rosilva
aria protejat are plan de management care are avizul Academiei Romne si Ordin de Ministru nr.87/2003
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0206
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0026 J Cursul Dunrii - Bazia - Porile de Fier
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Porile de Fier
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 58' 47''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
125.543
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
28
Max.
972
Med.
368
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 39' 57''
RO043 Mehedini 41
6190 0,1 B B B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
8310 2,5 A B B B Peteri n care accesul publicului este interzis
3130 1 B B B B Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
alpin
9150 5 B A B B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
40A0 2 B B B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
Brometalia)
9130 20 A B A A Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
9530 0,1 B C B B * Vegetaie forestier sub-mediteraneean cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
3260 1 B B B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
91K0 20 A A A A Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91AA 0,05 B C B B Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
91L0 17 A A A A Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
silicioase
3270 0,01 B B B B Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
1323 Myotis bechsteini V A B C B
1316 Myotis capaccinii P >90 i B B B B
1310 Miniopterus schreibersi P R B B C B
1352 Canis lupus V C B C B
1302 Rhinolophus mehelyi P A B B B
1318 Myotis dasycneme R A B A B
1217 Testudo hermanni R A A B B
1159 Zingel zingel R B B C B
1138 Barbus meridionalis C B B C B
1163 Cottus gobio V C B C B
1146 Sabanejewia aurata R C C C C
2522 Pelecus cultratus RC C B C B
1124 Gobio albipinnatus R C C C C
2555 Gymnocephalus baloni V C B B B
2011 Umbra krameri P?
1145 Misgurnus fossilis R C B C B
1130 Aspius aspius C C A C A
1134 Rhodeus sericeus amarus C B B C B
1088 Cerambyx cerdo R B A C A
1089 Morimus funereus R B A C A
4046 Cordulegaster heros R B A A A
1084 Osmoderma eremita P B B C B
1074 Eriogaster catax P B A C A
1061 Maculinea nausithous P B A C A
1059 Maculinea teleius P B A C A
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica R B B A B
2285 Colchicum arenarium R A B B B
2300 Tulipa hungarica R A B A B
2318 Stipa danubialis V A B A B
2093 Pulsatilla grandis V B B C B
2120 Thlaspi jankae R A B C B
4066 Asplenium adulterinum R A B C B
4096 Gladiolus palustris P?
A Rana esculenta C D A Rana ridibunda C D
A Rana temporaria R A A Triturus vulgaris R D
F Abramis brama R D F Anguilla anguilla R D
F Carassius carassius C D F Cyprinus carpio C D
F Esox lucius C D F Sander lucioperca P D
F Silurus glanis C D F Tinca tinca R D
F Umbra krameri R C I Aglais urticae R D
I Amata phegea R D I Apatura iris R D
I Argynnis paphia R D I Astacus astacus R C
I Carabus gigas V D I Inachis io R D
I Iphiclides podalirius R D I Nymphalis antiopa V D
I Stylurus flavipes R C I Unio pictorum C D
I Vanessa atalanta R D I Zygaena filipendulae R D
M Arvicola terrestris R D M Capreolus capreolus C A
M Crocidura suaveolens V A M Dryomys nitedula R D
M Erinaceus concolor R D M Meles meles C D
M Micromys minutus R A M Microtus arvalis C D
M Mustela nivalis R D M Mustela putorius C D
M Myocastor coypus R D M Myotis bechsteinii R A
M Myotis capaccinii capaccinii R A M Myotis daubentonii R A
M Myotis nattereri R A M Myoxus glis R A
M Neomys fodiens V A M Nyctalus noctula R A
M Pipistrellus pipistrellus R A M Plecotus austriacus R A
M Talpa europaea C D M Vespertilio murinus R A
M Vulpes vulpes C D P Acer monspessulanum C D
P Acinos rotundifolius R D P Alyssum pichleri V D
P Alyssum pulvinare R D P Ammannia verticillata V D
P Armoracia macrocarpa V C P Bassia laniflora R D
P Campanula grossekii R D P Campanula lingulata R D
P Cardamine graeca R D P Carex hallerana R D
P Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia R D P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea R D
P Cephalaria laevigata R D P Cephalaria uralensis ssp. multifida R B
P Cirsium creticum V D P Colchicum autumnale R B
P Comandra elegans R D P Convolvulus althaeoides ssp. tenuissimus V D
P Coronilla emerus ssp. emeroides V D P Corylus colurna R D
P Crocus flavus R D P Crocus reticulatus R D
P Cynosurus echinatus R D P Cyperus longus R D
P Cyperus serotinus R D P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B
P Dianthus pinifolius R D P Digitalis ferruginea R D
P Echinops bannaticus R D P Elymus panormitanus R D
P Erysimum comatum R D P Erythronium dens-canis var. niveum R B
P Euphorbia myrsinites R D P Festuca vaginata V D
P Fimbristylis bisumbellata V D P Fritillaria orientalis R C
P Fumana procumbens R D P Fumaria kralikii R D
P Fumaria thuretii R D P Gagea bohemica V D
P Galanthus nivalis R C P Gladiolus illyricus V D
P Goniolimon tataricum R A P Heliotropium supinum R D
P Hypericum rochelii V D P Iris pseudacorus P D
P Jasione dentata R D P Jasione montana R D
P Jurinea glycacantha R D P Lemna minor P D
P Linum uninerve R B P Ludwigia palustris V D
P Minuartia cataractarum R D P Minuartia hamata V D
P Minuartia hirsuta ssp. frutescens V C P Notholaena marantae R D
P Onobrychis alba R D P Onosma arenaria R D
P Onosma heterophylla R A P Ophrys apifera R D
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis militaris R D P Orchis morio ssp. morio R D
P Orchis morio ssp. picta R D P Orchis pallens R D
P Orchis papilionacea R D P Orchis purpurea R D
P Orchis simia R D P Paeonia daurica R D
P Paeonia officinalis R D P Paspalum paspalodes C D
P Petrorhagia illyrica ssp. haynaldiana R D P Phragmites australis P D
P Pinus nigra ssp. banatica C B P Polycarpon tetraphyllum V D
P Polygala supina ssp. hospita R C P Prangos carinata V B
P Pulsatilla montana R D P Salix alba P D
P Salix fragilis P D P Salvinia natans R C
P Salvinia natans R C P Saponaria glutinosa V D
P Satureja montana ssp. kitaibelii V D P Scorzonera lanata V D
P Sedum dasyphyllum R D P Stipa bromoides V D
P Stipa eriocaulis R D P Thymus comosus R B
P Tragopogon balcanicus R D P Tragopogon floccosus R D
P Tulipa hungarica ssp. undulatifolia V C P Typha shuttleworthii R C
P Veronica spicata ssp. crassifolia R D P Vulpia ciliata V D
P Wolffia arrhiza V D R Lacerta agilis R D
R Lacerta praticola C A R Lacerta viridis C D
R Lacerta vivipara R D R Natrix natrix C D
R Podarcis taurica V A R Vipera berus R A
Puni 10 N14 231
Geologia sitului Porile de Fier este deosebit de complex, avnd n vedere c se suprapune unitii de orogen a Munilor Carpai.
Diversitatea ridicat a habitatelor, n acest spaiu existnd 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru Romnia i 21 de interes comunitar
Zona de sedimentare Cerna Jiu cuprinde n arealul Porile de Fier, sectorul cel mai spectaculos al vii transversale a Dunrii Cazanele
Mari i Cazanele Mici.
Zona Porilor de Fier se prezint deci sub forma unui adevrat muzeu geologic n aer liber, existnd o serie de puncte de atracie geologic i
paleontologic renumite la nivel naional (sinclinalul suspendat Munteana, punctele fosilifere Svinia i Bahna, neck-ul vulcanic permian
Trescov, Defileul Dunrii, formaiunile carstice etc.).
La vest de localitatea Belobreca, pe o distan de aproximativ 11 km n lungul Dunrii se evideniaz o serie de depozite loessoide
cuaternare, ce formeaz adevrate abrupturi, unele fiind declarate rezervaii naturale (Rpa cu lstuni loc de cuibrit pentru unele specii de
lstuni).
ntre localitile Bazia i Gura Vii apare ca unitate geomorfologic distinct n peisajul Porilor de Fier, Defileul Dunrii, cu o lungime total
de 134 km, cel mai spectaculos defileu european.
Cel mai spectaculos i mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic.
Exist patru zone umede, dou n lacul de acumulare ( Ostroavele - Moldova Veche i Insula Calinov) i pe malul stng al Fluviului ( Balta
Nera- Dunre i Pojejena Divici).
Zonele umede ofer condiii favorabile de reproducere a unui numr mare de specii migratoare, datorit posibilitilor optime de hrnire n
sezonul cald din acest complex biocenotic i datorit faptului c speciile de psri acvatice cuibresc aici, avnd cuiburile amplasata aproape
exclusiv n habitatul de stufriuri i ppuniuri.
.
Importana conservarii florei n zona Defileului Dunrii (n special Cazanele si Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervaii naturale i
Cazanele de la Dunre cu pdurea i vegetaia stncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica i Campanula
crassipies (azi n lista speciilor rare i respectiv pericilitate) i rezervaia Porile de Fier-Gura Vii cu speciile Prangos carinata i Dianthus
serbicus.
Pdurea domin peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Porile de Fier nregistrnd valori frecvente de 80%.
Formaiile vegetale, condiionate de dinamica n timp a asociaiilor (gruprilor) i de parametrii topoedafici sunt atribuite etajului nemora
n locul pdurilor termofile defriate s-au instalat tufriuri termofile (ibleac), o formaiune vegetal secundar de stejar pufos cu mult
crpini, mojdrean i liliac slbatic creia i se adaug specii submediteraneene, saxicole i calcicole.n zonele de lunc inundabil apar
RO05 99,36 Categoria V IUCN RO02 0,00 Categoria II IUCN RO04 2,86 Categoria IV IUCN
RO02 E-Cheile Nerei - Beunia * 0,00 Parc naional
RO04 2.298.-Valea Mare * 0,92 Rezervaie natural
RO04 2.299.-Balta Nera - Dunre + 0,09 Rezervaie natural
nmltiniri n care domin trestia.
O proporie important a mamiferelor este dat de microchiroptere, specii de interes comunitar, reprezentate prin membrii a dou familii:
Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) i Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrum-
equinum, Rhinolophus blasii).
Carnivorele sunt prezente att prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rsul (Lynx lynx) ct i prin
specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind
reprezentate de Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (cprior).
Dintre cele 4873 nevertebrate ntlnite n situl Porile de Fier, statut special au:
- patru specii de gasteropode- Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia
- Clasa Insecta are cinci reprezentani cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilali patru din ordinul
Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.),
Numrul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru Romnia.
Numrul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru Romnia.
Din cercetrile ntreprinse pn n prezent rezult c fauna situl Porile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873 nevertebrate i
332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezen ridicat nregistreaz clasa Aves, cu 205 de reprezentani, urmat de clasa Pisces, cu 63 de
reprezentani, cea mai slab reprezentat clas fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
n situl Porile de Fier au fost semnalate 14 specii de amfibieni i 17 specii de reptile. Dintre acestea, amfibianul Pelobates syriacus i
reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis i Vipera ammodytes sunt
elemente est-mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .
Impactul asupra mediului al activitilor agricole din situl Porile de Fier este dificil de evaluat din cauz c fragmentarea terenurilor arabile
este foarte ridicat, monitorizarea utilizrii ngrmintelor chimice fiind foarte dificil. O evaluare a impactului se poate face prin cartarea
teritoriilor afectate de fenomene de ruderalizare a vegetaiei i prin eutrofizarea lacurilor ca urmare a folosirii pesticidelor i ngrmintelor
chimice. Totui, se poate considera c impactul provocat de folosirea pesticidelor i a ngrmintelor chimice asupra mediului este destul de
redus, din cauza lipsei fondurilor necesare pentru utilizarea acestora la scar larg, agricultura practicat n arealul situl Porile de Fier, fiind
o agricultur de subzisten.
Influena negativ a activitilor agricole se manifest prin creterea intensitii proceselor geomorfologice actuale pe terenurile pe care se
aplic tehnici agricole necorespunztoare.
De-asemenea activitile miniere de la Moldova Nou afecteaz solurile prin efectuarea de derocri pentru terasamente n scopul
descoperirii banatitelor; surparea terenurilor pe care se afl amplasate halde de steril,depunerea sterilului duce la contaminarea orizontului
biologic activ, cu efecte asupra proceselor microbiologice.
De asemenea, activitile de cretere a animalelor contribuie la degradarea calitii habitatelor, mai ales n cazul n care acestea se
desfoar n zone cu diversitatea biologic ridicat.
La nivel calitativ apar probleme cu impact local sau regional legate de poluarea apelor de suprafa datorit activitilor din sectorul minier
(Moldova Nou, Cozla etc.).
Utilizarea apelor pentru consumul populaiei i evacuarea apelor uzate menajere reprezint n prezent o problem important pentru
localitile rurale din situl Porile de Fier, majoritatea acestora neavnd sistem de canalizare. Probleme calitative mai importante apar n cele
dou orae care nu dein staii de epurare funcionale.
Principalele surse de poluare a apei sunt: unitile de industrie extractiv ale minereurilor de cupru i crbune, unitile de gospodrie
comunal, alte activiti industriale, agricultura, transporturile, etc.
Principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de activitile extractive de la Moldova Nou i Baia Nou.
n urma exploatrii minereurilor cuprifere au rezultat depozite de steril constituie o surs deosebit de important de poluare, n special
datorit antrenrii de ctre vnt a particulelor foarte fine.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - seciunea III Arii Protejate;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Ponderea terenurilor pe categorii de proprietari este urmatoarea: statul 64,0 %, primriile 16,8 % i persoanele fizice 19,2 %.
4.6 Documentaie:
MATACA S., 2000: Protectia florei din teritoriul Parcului Natural Portile de Fier, Drobeta, X: 138-144, Drobeta Turnu Severin
MATACA SORINA TEFANIA, 2003: Gestiunea ecologic, valoarea social i potentialul turistic al Parcului Natural Portile de Fier, Drobeta,
vol. XIII: 239-246, Drobeta Turnu Severin
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.307.-Rpa cu lstuni din Valea Divici + 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.312.-Rezervaia natural Bazia + 0,17 Rezervaie natural
RO04 2.597.-Gura Vii - Vrciorova PN - D, Muni + 0,57 Rezervaie natural
RO04 2.598.-Valea Oglnicului Comuna Breznia-O + 0,13 Rezervaie natural
RO04 2.607.-Dealul Duhovnei Comuna Ilovia + 0,24 Rezervaie natural
RO04 2.608.-Dealul Vrnic Comuna Breznia-Ocol * 0,19 Rezervaie natural
RO04 2.609.-Cazanele Mari i Cazanele Mici, PN- + 0,30 Rezervaie natural
RO04 2.610.-Locul fosilifer vinia PN-D Comuna + 0,13 Rezervaie natural
RO04 2.611.-Locul fosilifer Bahna PN-d Comuna I + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.622.-Cracul Gioara + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.624.-Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobe + 0,09 Rezervaie natural
J062CS VALEA MARE - MOLDOVA NOUA * 0,469 J073MH GURA VAII - VARCIOROVA + 0,402
J073MH OGLANIC - GAIOARA * 0,08 J073MH CAZANELE DUNARII * 0,26
J073MH CAZANELE DUNARII * 0,26 J062CS BERZASCA + 0,256
100 C 10 0 Cultivare 110 B 5 - Utilizarea pesticidelor
120 C 5 0 Fertilizarea 140 B 30 - Pasunatul
141 B 10 - Abandonarea sistemelor pastorale 166 B 30 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 50 - Exploatare fara replantare 180 B 10 - Incendiere
210 B 10 - Pescuit profesionist(industrial) 211 C 10 - Pescuit intr-o locatie fixa
241 B 5 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 243 A 100 - Braconaj, otravire, capcane
330 A 10 - Saline 621 B 10 - Sporturi nautice
401 A 10 - Urbanizare continua 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
700 A 20 - Poluarea 701 B 10 - Poluarea apei
702 B 20 - Poluarea aerului 703 B 10 - Poluarea solului
740 B 5 - Vandalism 853 A 20 - Managementul nivelelor de apa
900 B 5 - Eroziunea 952 A 20 - Eutrofizarea
100 C 0 Cultivare 102 B 0 Cosire/Taiere
170 B - Cresterea animalelor 220 B - Pescuit sportiv
502 B 0 Drumuri, drumuri auto 520 B 10 - Navigatie
853 B 5 - Managementul nivelelor de apa
Administraia Parcului Natural Porile de Fier, constituit n octombrie 2002.
Deocamdat nu are plan de management. El va fi ntocmit de Administraia Parcului Natural Porile de Fier pn la 31.05.2006.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0206_116_Neck-ul_vulcanic_Trescov.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSCI0206_116_Zona_Cazanelor_Mari.jpg Luta Larisa - APM-CS
ROSCI0206_326_balta_Nera_-_Dunare2.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare3.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Balta_Nera_-_Dunare6.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Dunarea_la_Moldova_Noua.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0206_326_Ostrov_Moldova_Veche.jpg Naicu Gabriel - APMCS
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0207
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Postvarul
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 33' 58''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.303
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
728
Max.
1783
Med.
1146
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 33' 45''
RO072 Braov 100
alpin
9150 1 C C B C Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
4080 0,01 C C B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
1361 Lynx lynx P C B B B
1758 Ligularia sibirica P C B C B
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris P C
I Liophloeus liptoviensis P D I Parnassius mnemosyne P C
M Cervus elaphus P A M Sciurus vulgaris P A
P Abies alba P A P Achillea oxyloba ssp. schurii R C
P Allium victorialis P A P Angelica archangelica R D
P Botrychium matricariifolium P A P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cystopteris sudetica P A P Daphne blagayana R D
P Dianthus spiculifolius P A P Gagea fistulosa P A
P Gymnadenia conopsea C D P Hepatica transsilvanica R B
P Larix decidua P A P Leontopodium alpinum P A
P Lloydia serotina P A P Nigritella nigra ssp. nigra P A
P Orchis morio R D P Pinus cembra P A
P Pinus sylvestris P A P Platanthera bifolia R D
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Rhododendron myrtifolium P A
P Taxus baccata P A P Trollius europaeus R D
R Podarcis muralis P C R Vipera berus V A
Puni 4 N14 231
situl Muntele Postavaru este situat intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov.Temperaturile medii anuale sunt etajate conform
altitudinii, avand valori de la 6-0g.Reteaua hidrografica este densa cu caracter radiar, apartinand in cea mai mare parte bazinului hidrografic al
Oltului.Afluentii mai importanti: Timisul, Ghimbaselul si Valea Rasnoavei.
Importanta masivului Postavaru este atat de natura ecologica habitate de padure : fagete, amestecuri, rasinoase valoroase si nu numai,
specii de flora si fauna protejate, cat si de mare interes turistic.
Practicarea unui turism necontrolat.Extinderea perimetrelor construite atat in aria protejata cat si in zona tampon.Pasunatul intensiv in poieni
si pajisti ilegal sau uneori autorizat de Primaria Brasov.Depozitarea deseurilor si aruncarea gunoaielor intamplatoare de catre turisti.Exploatri
forestiere
Aria protejata Muntele Postavarul a fost declarata prima data prin HCJ 421/1980, iar pe plan national, prin L5/2000
Suprafaa sitului este de 1238,2 ha.In totalitate este proprietate privat, dup cum urmeaz: Primria Rnov 325,2 ha i administrat de
Regia Public Local a Pdurilor din Rnov, Primria Braov 913 ha administrat de RPLKronstadt.
4.6 Documentaie:
ICAS Brasov.Bocaiu N,1971 : Flora i vegetatia muntilor Tarcu, Godeanu i Retezat ,Bucureti.Csuros,St. ,Pop,I,1965 : Consideratii
generale asupra florei i vegetatiei masivelor calcaroase din Muntii Apuseni,Contrib.Bot.Cluj.Fink, H.G.1970, :Contributii la cunoaterea
florei i aspectul general al vegetatiei Masivului Postvarul,Lucrare de Diplom ,Cluj.Heltmann,H., Fink ,H, 1971 :Despre o nou localitate
cu Cyclamen purpurascens Mill.n R.S.Romnia,Comunicri de botanic,Bucureti.XII.Morariu,I 1957, : Cteva date i noutti din flora Trii
Brsei,Lucr.tiint.Inst.Politehn. Braov,III.Pascovschi,S.,1967 :Succesiunea speciilor forestiere, Bucureti.Stnescu,V.,Parascan,D. ,1971
:Contributii la studiul florei i vegetatiei din tieturi,Comunicri de botanic,Bucureti,XII.Flora Rumaniens, 1952-1972:-Flora Republicii
Socialiste Romnia; Bd.I-XII,Bucureti.Oltean,M.,Negrean,G.,Popescu,A., Roman,N., Dihoru,G., Sanda,V., Mihilescu,S.,
:Studii,sinteze,documentatii de ecologie.Prof. Dr. Ing. Marius Danciu- Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere.Vasile Coicrlan :
Flora ilustrat a romniei.Ed. Ceres ,Bucureti 2000. Fink,H.G. : Flora din Masivul Postvarul.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.253.-Muntele Postvaru * 92,02 Rezervaie natural
401 A 10 - Urbanizare continua
421 A 5 - Depozitarea deseurilor menajere 140 A 10 - Pasunatul
140 B 20 0 Pasunatul 401 A 20 - Urbanizare continua
nu are plan de management
are amenajamente silvice dupa care RPLP Krondstadt RA si RPLP Rasnov administreaza fondul forestier din cuprinsul ariei protejate
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0208
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Putna - Vrancea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 31' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
38.213
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
442
Max.
1786
Med.
1047
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 54' 54''
RO026 Vrancea 100
3230 3 B C A B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
6150 0,1 B C A B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
alpin
6520 3 B C A B Fnee montane
8110 0,1 D Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
4030 1 B C B C Tufriuri uscate europene
4060 0,001 C C B B Tufriuri alpine i boreale
1324 Myotis myotis P R C B C C
1355 Lutra lutra C C B C C
1352 Canis lupus 35-60 i 10-20 i B A C C
1354 Ursus arctos 70-110 i 25-35 i B A C C
1361 Lynx lynx 20-25 i 5-8 i B A C C
1166 Triturus cristatus R C B C C
2001 Triturus montandoni C C B C C
4054 Pholidoptera transsylvanica RC B B A B
1015 Vertigo genesii P?
1902 Cypripedium calceolus R C A C B
P Typha minima P A P Typha shuttleworthii P A
R Lacerta agilis P? A R Vipera berus P? A
Puni 4 N14 231
Cu o suprafa total de 38 204 ha ( 41,32% din suprafaa Munilor Vrancei), Parcul Natural Putna Vrancea constituie elementul cheie pentru
protecia si conservarea populaiei viabile de urs, lup i rs din cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul
Vrancea. Constituit in baza studiului de fundamentare tiintific ntocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea adpostete pe lng cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar
circumscrise parcului, populaii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus i Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea este desemnat Zona de
protecie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens, situl propus va avea rolul de a reduce impactul negativ indus asupra
populaiilor de carnivore mari din vestul judeului Vrancea, prin constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L,
dezvoltarea infrastructurii turistice i a localitilor Coza, Tulnici, Lepa, Greu)
Aproape 80% din suprafaa ocupat de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici i o serie de arii protejate i zone de conservare
special ce ocup 19,23% din suprafaa parcului
Considerentele pe baza crora a fost instituit Parcul Natural Putna-Vrancea sunt: respectarea Directivelor Habitate i Psri din Uniunea
European existena unor habitate forestiere compacte, ideale pentru carnivorele mari; protejarea i meninerea integralitii a 14 habitate de
interes comunitar; prezervarea tradiiilor meteugreti i a obiceiurilor locale; asigurarea unui turism controlat axat i pe exploatarea
patrimoniului cultural; dorina instituiilor locale, secondate de foruri tiinifice importante, de a pstra patrimoniul biologic i cultural al zonei.
Constituirea acestui parc se nscrie n procesul de organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care s acopere ntreaga diversitate a
ecosistemelor la nivelul rii, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spaiului carpatic de la Curbur, reprezentat n spe
de domeniul fliului.
Habitatele protejate circumscrise parcului sunt specifice speciilor de carnivore mari Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. Este estimat existena n spaiul aferent parcului a 80 de uri, 30 de
lupi i 30 de ri.
Deasemenea foarte important este faptul c n acest sit au fost identificate numeroase specii de flor si faun endemice sau de interes
comunitar precum: capra neagr ( Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra lutra), pisica salbatic (Felis sylvestris) - dintre animale i papucul
doamnei (Cypripedium calceolus), tisa( Taxus baccata) - dintre plante.
Utilizarea terenurilor este dominat de activitile legate de fondul forestier i creterea animalelor. Pajitile secundare sunt intens exploatate,
suprafaa punabil fiind prea mic n comparaie cu numrul de animale. Practicile de cretere a animalelor produc deseori conflicte om-
carnivore mari. Creterea n semi-libertate a cornutelor sau cabalinelor i perioadele cu deficit de hran pentru carnivore sunt cauzele
primordiale. Suprafeele punabile atrag mult n interiorul habitatelor populate cu carnivore mari pe cresctorii de animale, acestea fiind
reprezentate de pajiti secundare ce ocup suprafee importante pe culmile principale, productivitatea fiind redus prin supraexploatare.
Monoprofilul aezrilor montane, respectiv exploatarea i prelucrarea primar a materialului lemnos constituie modul cel mai vizibil de
degradare a habitatelor naturare populate de carnivorele mari.
De asemenea valenele turistice ale acestui spatiu sunt mai intens exploatate, n ultimii 10 ani acestea genernd fluxuri turistice
ritmice, n cretere.
finanat de Uniunea European prin programul LIFE Nature, a contribuit la nfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorele mari din
judeul Vrancea, aceasta din urm impunnd declararea Parcului Natural Putna-Vrancea ca element esenial pentru conservarea populatiilor
viabile de urs, lup si rs.
Legiferat prin Hotararea de Guvern 2151/2004, Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune si unor zone declarate arii protejate prin Legea
nr.5/2000 ( rezervaiile naturale Cheile Tiiei, Cascada Putnei, Pdurea Lepa-Zboina, Rpa Roie, Groapa cu Pini, Strmtura Coza,
Muntele Goru).
Odat cu legiferarea nfiintarii ca parc natural s-a definitivat si aprobat si zonarea interioar, astfel nct cele 11 Zone Speciale de
Conservare acoper 7288,87 ha din suprafata totala a parcului.
RO04 2.812.-Rezervaia natural Vrful Goru + 1,09 Rezervaie natural
RO04 2.816.-Rezervaia natural Pdurea Lepa ? + 0,64 Rezervaie natural
RO04 2.819.-Rezervaia natural Groapa cu Pini + 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.822.-Strmtura Coza * 0,04 Rezervaie natural
RO04 2.824.-Cascada Putnei + 0,06 Rezervaie natural
RO04 2.826.-Valea Tiiei + 7,10 Rezervaie natural
RO05 V.7.-Putna - Vrancea = 99,65 Parc natural
J04ACV OITUZ * 0,022 J055VN LEPSA - ZBOINA * 3,539
J055VN TISITA + 7,32 J055VN GORU * 2,378
100 C 1 0 Cultivare 140 C 7 - Pasunatul
141 C 3 + Abandonarea sistemelor pastorale 160 C 50 0 Managementul forestier general
976 C 10 - Pagube produse de speciile introduse pentru
vanatoare
In prezent regimul de proprietate in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea este repartizat in procente astfel: 7,3% proprietate de stat (Regia
National a Pdurilor- Romsilva), iar 92,7% - proprietate particulara a Obstilor localitatilor: Tulnici, Coza, Negrilesti, Vidra, Paulesti, Haulisca,
Viisoara, Vizantea-Livezi. Administrarea fondului forestier proprietate privat a obstilor (proprietatea in cadrul acestor forme de organizare
este fara drept de diviziune, fiecare locuitor avand dreptul la o anumita cantitate de lemn sau o suma de bani provenita din activitatile
economice desfasurate de obste), se realizeaz de ctre structuri silvice proprii sau pe baza unor contracte de administrare cu ocolalele
silvice de stat.
In interiorul localitatilor Lepa si Greu, terenurile situate n intravilan sunt n proprietatea unor persoane fizice sau juridice.
4.6 Documentaie:
1. APM Vrancea, Universitatea Bucuresti - Parcul Natural Putna Vrancea, Studiu de fundamentare stiinsifica, Focsani 2004
2 *** 2003, Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari, proiectul
3. *** 2003, Raport Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576
4. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi
5. *** Planurile de amenajamente silvice i hrtile arboretelor (1:20 000), Directia Silvic Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse n
zona de implementare a proiectului)
6. Nicolae Donit, Aurel Popescu, Mihaela Puca- Constantinescu, Simona Mihilescu, Iovu Adrian Biri - Habitatele din Romania, Editura
Tehnic Silvic, Bucuresti- 2005
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Parcul Natural Putna-Vrancea deine o structur proprie de administrare. n conformitate cu contractul nr. 102709 din 22.11.2005 ncheiat ntre
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor i Regia National a Padurilor, aceasta din urm,
In prezent pentru situl propus nu exist un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170
Intrirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, finanat de Comisia European, Agenia de Protecie a Mediului si
Administraia Parcului Natural Putna-Vrancea au obligaia elaborrii planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in reeaua
local de protecie a carnivorelor mari si in reeaua Natura 2000.
Ariile protejate incluse in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea sunt administrate in prezent in baza planurilor de management realizate de
catre custozii acestora, respectiv de ctre Direcia Silvic Focani, Asociaia pentru Dezvoltare Durabil Focul Viu si Asociaia Obtilor
Vrncene.
Planul de management pentru acest sit va fi elaborat in concordan cu Planul de management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de
catre autoritile publice locale si judeene in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 : Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul
Vrancea. n prezent prevederile acestui plan de management se aplic si pe suprafaa sitului propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0208_68_Ursi_capturati_,_Life_02NAT8576,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_urs_capturat,_monitorizat,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_urs_Coza_,_P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_Vf._Goru,___P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
ROSCI0208_68_Z_S_C_Ciuta,__P_N_Putna_Vrancea._jpg.jpg Chiriac Silviu - APM-VN
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0209
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rac - Hida
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 14' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
239
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
249
Max.
375
Med.
309
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 6' 25''
RO066 Slaj 100
91Y0 38 B C C C Pduri dacice de stejar i carpen
Puni 50 N14 231
Situl cuprinde pduri caducifoliate cu stejar i carpen, pduri dacice cu Melampyrum bihariense, stepe i pajiti calcaroase. Poriuni largi ale
sitului sunt acoperite primvara cu asociaii de Narcissus stellaris.
Sit de interes botanic, ecologic i peisagistic, cuprinznd pduri dacice cu Melampyrum bihariense - aflat printre alte maximum 100 situri
similare n Europa Central, precum i alte specii rare i endemice (Narcissus stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp.
moldavicum, Lathyrus transsilvanicus).
Conservarea acestui habitat este periclitat de punatul intens, ca i de trasarea n trecut a unor anuri de drenaj datorit crora umiditatea
solului a diminuat sub nivelul optim corespunztor cerinelor biologice ale speciilor edificatoare. Accesul utilajelor agricole este un alt factor
care agraveaz starea habitatului.
Pduri mezofile de stejar, cu strat ierbos mezohigrofil. Poriuni largi din sit sunt acoperite primvara de asociaii vegetale cu Narcissus
stellaris. Situl include aria natural protejat Poiana cu narcise de la Rac-Hida, declarat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate particular.
4.6 Documentaie:
CORINE Biotopes Project - Romania, C.C.B. Cluj - Contract de cercetare nr. 282/1980 - Identificarea unor ecosisteme reprezentative n zona
subcarpatic din Nord-Vestul Transilvaniei (judetul Slaj) n scopul propunerii lor ca rezervatii naturale.
RO04 2.684.-Poiana cu narcise de la Rac-Hida * 0,51 Rezervaie natural
J041SJ RACAS-HIDA * 84,58
102 A 100 - Cosire/Taiere 140 C 20 - Pasunatul
190 A 100 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
622 C - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 C 5 - Vehicule motorizate
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Primria comunei Hida.
Amenajamente silvice.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0209_312_RacasHida_dinsprePoianacuNarcise.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0209_312_RacasHida_habitatuldepadure.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0210
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rpa Lechina
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 14' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
283
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
272
Max.
485
Med.
323
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 28' 13''
RO075 Mure 100
1124 Gobio albipinnatus P C C C C
2511 Gobio kessleri P C C C C
4031 Cucullia mixta RC A B B B
Ruri, lacuri 21 N06 511, 512
Puni 41 N14 231
Situl, situat pe malul estic al Mureșului, n apropierea localitții Lechința, reprezint un mozainc de habitate - de la cele
specifice luncii rului Mureș, cu vegetație specific de lunc, o zon mpdurit n est, pajiște pe coast de deal și
pn la zonele de la limita localitții, spre nord, unde influența antropic și-a fcut prezența.
Mozaic de pajiti stepice ponto - panonice de colilie i de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice i slab srturoase, habitate
preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: Cucullia mixta lorica, Hadula dianthi hungarica (endemisme panonice) respectiv Conisania
poelli ostrogovichi (endemism transilvan). Alte lepidoptere rare Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Colias chrysotheme, Plebejus sephirus.
Paunatul excesiv contribuie la amplificarea fenomenelor de eroziune deosebit de pronunate n aceast zon.
101 B 0 - Modificarea practicilor de cultivare 140 B 0 - Pasunatul
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0211
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podiul Secaelor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 48' 43''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.014
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
225
Max.
575
Med.
417
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 59' 44''
RO071 Alba 62
RO076 Sibiu 38
Brometalia)
6440 3 C C C C Pajiti aluviale din Cnidion dubii
6510 1 C C C C Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
91Y0 65 A C B C Pduri dacice de stejar i carpen
9170 5 B C B C Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91E0 0,2 B C B C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
1078 Callimorpha quadripunctaria C C B C B
4036 Leptidea morsei R C B B B
4028 Catopta thrips R C B B B
4039 Nymphalis vaualbum R C B B B
4043 Pseudophilotes bavius R C B B B
4067 Echium russicum C C B B B
4068 Adenophora lilifolia V C C C B
4091 Crambe tataria V C C C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C B
P Ephedra distachya V D P Lythrum hyssopifolia R D
P Prunus tenella R A
Puni 35 N14 231
RO03 2.2.-Rapa Rosie * 0,30 Monument al naturii
SCI-ul Podisul Secaselor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul apartinand la doua judete: Alba si Sibiu.
Teritoriul SCI-ului apartinand judetului Alba este situat la limita Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpatilor Interni ai Transilvaniei,
districtul Piemontului colinar al Apoldului. Din punct de vedere geologic, in aceasta zona se gasesc depozite din Cretacicul Inferior si Superior,
Neogen si Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile si pietrisuri). Principalele cursuri de apa din
zona sunt: Secasul Tarnavei si Secasul Sebesului.
Zona SCI-ului apartinand judetului Sibiu ocupa partea sud-estica a Podisului Secaselor. Din punct de vedere geologic, teritoriul se incadreaza
in zona deluroasa aparand pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii. Principalele cursuri de apa sunt Rosia de Secas, Visa, Sangatin.
Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.
Situl, cu o suprafata de 4861 ha de padure, se afla cuprins intre 230m si 730m altitudine, in etajele:
-deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
-deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
-deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, grni, gorun i amestecuri ale acetora).
Padurile detin in jur de 71% din sit, restul fiind detinut de pajisti.
Situl \\\"Podisul Secaelor\\\" este desemnat pentru protejarea a trei specii de plante vasculare din Anexa II a Directivei Habitate, i anume:
Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica. De asemenea, pajitile din poligoanele respective, gzduiesc habitate din
Anexa II a Directivei Habitate, precum: - 40A0* Tufriuri subcontinentale peri-panonice - 6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu
tufriuri pe substrate calcaroase(Festuco Brometalia) - 6240* Pajiti stepice subpanonice - 6440 Pajiti aluviale din Cnidion dubii - 6510
Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis). Padurile din cadrul sitului se incadreaza in 4 tipuri de habitate:
91Y0 Dacian oak hornbeam forests, 91I0- Euro-siberian steppic woods with Quercus ssp., 91E0 Alluvial forest with Alnus glutinosa and
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 9170 Galio-Carpinetum oak hornbeam forest. Pentru tipurile 91Y0, 91I0*
si 91E0* s-a acordat calificativul IN MOD cu ocazia seminariilor biogeografice de la Sibiu din iunie 2008, fiind necesara desemnarea de noi
situri.
Printre vulnerabilitile din acest sit remarcm:
- suprapunatul
- eroziunea solului
- alunecrile de teren
Acest sit nu conine zone aflate sub regim de protecie legal. Ins n preajma unui poligon se afl un alt sit N2000 i anume: Rpa Roie de
la Sebe (Jud. Alba).
Suprafata sitului se afla in proprietatea statului precum si in proprietate publica (apartinand unor diverse comune: Primaria Ohaba, Primaria
Berghin, Primaria Ciugud, Primaria Spring, Primaria Ludus, Primaria Loamnes, Composesoratul Apoldu de Jos).
4.6 Documentaie:
RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV
Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.
Investigatii in teren septembrie 2010, Brad Radu, ICAS Timisoara.Cristea, V. 1979 Flora i vegetatia Podiului Secaelor, Teza de doctorat,
UBB Cluj-Napoca. Cristea V. 1981. Flora i vegetatia Podiului Secaelor. Rezumat tez doctorat. Univ. \\\\\\\\\\\\\\\"Babe-Bolyai\\\\\\\\\\\\\\\",
Cluj-Napoca. Cristea V. 1977. Contributii la studiul fitocenologic al pdurilor din Podiul Secaelor. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 79-90.
Drgulescu C. 1977. Caracterizarea general a florei i vegetatiei mprejurimilor comunei Puca (jud. Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat.
Brukenthal, Sibiu: 79-89.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J046AB RAPA ROSIE * 0,821
140 B 63 - Pasunatul 900 B 10 - Eroziunea
625 C 10 0 Planorism, delta plan, parapanta, balon. 102 C 15 + Cosire/Taiere
140 B 70 - Pasunatul 166 A 50 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
150 B 65 - Restructurarea detinerii terenului agricol 167 B 15 - Exploatare fara replantare
100 C 20 0 Cultivare 102 C 20 0 Cosire/Taiere
140 C 60 - Pasunatul 140 A 0 Pasunatul
180 A 100 - Incendiere 400 B 5 - Zone urbanizate, habitare umana
730 C 0 Manevre militare
Nici unul dintre poligoane nu se afl sub protecia vreunei instituii din judeele Alba sau Sibiu.
Nu exist planuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"Podisul Secaselor\".
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0211_47_Img0648.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_47_Rapa_Rosie.jpg.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0211_77_Rapa_Rosie.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0212
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0083 J Munii Raru - Giumalu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Raru - Giumalu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 33' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.547
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
819
Max.
1710
Med.
1280
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 26' 53''
RO015 Suceava 100
alpin
Salicion albae)
1308 Barbastella barbastellus P 6-10 i C B C B
1318 Myotis dasycneme P C B C B
4066 Asplenium adulterinum R B B C B
4070 Campanula serrata C C A C B
Ape dulci continentale = 0,5%
Mlastini (vegetatie de centura), smarcuri, turbarii = 0,5%
Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile = 5%
Pajisti alpine si subalpine = 40%
Paduri de conifere = 40%
Paduri mixte = 13,9%
Stancarii interioare, greohotisuri, zapezi, gheturi = 5%
Alte terenuir (incl.zone urbane, rurale, cai de comunic., rampe de depozitare, mine, zone industriale = 0,1%
Biotopirile existente, cu o flora nealterata de factorul antropogen, poseda o microfauna bogata si variata. Aria propusa contine un numar
important de rezervatii ;i este putin locuit, fapt ce a permis pastrarea biodiversitatii.
Activitati umane ce ar putea afecta in viitorul apropiat aria, sunt:
- suprapasunatul (sunt unele suprafete deja afectate);
- activitati intensive de exploatare a lemnului.
Desemnare: situl include rezervaiile naturale: Raru Pietrele Doamnei cu o suprafa de 970,5 ha, Fneele montane Todirescu cu o
suprafa de 38,1 ha, Codrul Secular Sltioara cu o suprafa de 1064 ha i Codrul Secular Giumalu cu o suprafa de 309,5 ha, avnd
statut de rezervaii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0212 Raru Giumalu a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
Situl include terenuri proprietate de stat precum i terenuri proprietate particular.
4.6 Documentaie:
BTA OV., Rezervatii naturale din Judetul Suceava, Anale Bucov., Acad. Romn, Fil. Iai, Centr. Rduti, 1998, an V, 1, 167-177; BTA
OV., Rezervatia geologic Pietrele Doamnei- Raru, Anale Bucov., Acad. Romn, Fil. Iai, Centr. ti. Rduti, 1998, an V, 2, 387-398;
BTA OV., Rezervatia geologic-geomorfologic Cheile Moara Dracului - Raru, Anale Bucov., Acad. Romn, Fil. Iai, Centr. Rduti,
1999, an VI, 1, 181-186; BOCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., Ocr. nat. med. nconj., 1994, 38, 1, 45-46; BRNDZA D. 1879-1883,
Prodromul Florei Romne, Tipogr. Acad. Romne, Bucureti, 1879-1883; CIOCRLAN V., Flora ilustrat a Romniei. Pteridophyta et
Spermatophyta. Ed. a doua revzut i adugit, Edit. Ceres, Bucureti, 2000; DAVIDESCU G., Observatii geomorfologice pe teritoriul
Codrului secular Sltioara. Anuarul Muz. Jud. Suceava, Fasc. ti. Nat., 1980, VI, 154-155; DIHORU G., PRVU C., Plante endemice n flora
Romniei, Edit. Ceres, Bucureti, 1987; DIHORU G., DIHORU A., Plante rare, periclitate i endemice n flora Romniei lista roie, Acta Bot.
Horti Bucurestiensis, 1993-1994, 173-179; DIHORU G., NEGREAN G., Cartea roie a plantelor vasculare din Romnia, Edit. Academiei,
Bucureti, 2009; DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRI I. A., Habitatele din Romnia. Modificri
conform amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. Tehnic Silvic, Bucureti, 2006; GAFTA
D., MOUNTFORD J. O. (coord.), Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romnia, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;
GRECESCU D., Conspectul Florei Romniei. Plantele vasculare indigene i cele naturalizate ce se gsesc pe teritoriul Romniei, considerate
subt punctul de vedere sistematic i geografic, Tipografiea Dreptatea, Bucureti, 1898; GUULEAC M., Consideratiuni geobotanice asupra
pinului silvestru din Bucovina, Bul. Fac. ti., Cernuti, 1930, IV, 2, 310-375; GUULEAC M., Codrul secular Sltioara. Calendarul al IV-lea de
Turism al Touring-Clubului Romn, 1937.
Herbich Fr. (1836, 1865); Hormuzaki C. (1911); Knapp J. (1972); LEANDRU V., STANCIU G., Contributii la cunoaterea vegetatiei forestiere
din Rezervatia tiintific Sltioara. Comunic. Bot., S. S. N. G., 1967, 131-141; MITITELU D., DASCALESCU D., TEFAN N., VITALARIU
GH., BARABA N., DAVIDESCU G., LUPACU GH., TODERITA MARIA, Cercetri sinecologice n rezervatia Codrul secular Sltioara
jud. Suceava. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bacu, 1979-1980, 135-182; MITITELU D., COLAB., La flore et la vgtation des environs de
Vatra Dornei, Analele ti., Univ. Al. I. Cuza Iai, 1988; MITITELU D., COLAB., Flora i vegetatia Judetului Suceava, An. Muz. Jud. Suceava,
1989, 93-120; MITITELU D., COLAB., Bibliografia floristic i geobotanic asupra Moldovei, Bucovinei i Maramureului, Stud. Com. Muz. ti.
Nat. Bacu, 1994, 127-165; MORARIU I., Vegetatia i flora Masivului Raru, S. S. N. G., a V-a Consf. de geobot. (ghid). Bucureti, 1965;
MORARIU I., Semnificatia unor date corologice noi la plante, Stud. Com. Ocr. Nat., Suceava, 1972, 2, 191-200; MORARIU I., BELDIE AL.,
Endemismele din flora R. S. R., In SAVULESCU TR. (ed.), Flora R. S. R., Bucureti: Edit. Acad. Romne, 1976, XIII, 97-105; MORARIU I.,
Revizuirea speciilor de Asperula din Flora Romniei, Bucureti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 1979, 31, 2, 7-94; NEGREAN G., OLTEAN
M., Endemite i zone endemoconservatoare din Carpatii Sud-Estici, Ocr. nat. med. nconj., 1989, 33, 1, 15-25; OLTEAN M., NEGREAN G.,
POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V., MIHAILESCU S., Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Stud., Sint., Doc. Ecol.,
Acad. Romn - Inst. de Biol., 1994; Pax F. (1898),
Prodan I. (1930, 1931); RACLARU P., Flora i vegetatia muntilor Raru. Abstract. PhD thesis. Univ. of Bucharest, 1970; RACLARU P., Flora
RO04 2.716.-Fnaele montane Todirescu + 1,19 Rezervaie natural
RO04 2.722.-Pietrele Doamnei-Raru * 32,58 Rezervaie natural
RO04 2.723.-Codrul Secular Sltioara * 38,89 Rezervaie natural
RO04 2.724.-Codrul Secular Giumalu * 13,00 Rezervaie natural
J021SV PIETRELE DOAMNEI * ###### J021SV GIUMALAU * ######
de la Pietrele Doamnei. Stud. Comunic., Ocr. Nat., Suceava, 1973, 3: 121-133; RACLARU P., Completri la flora cormofitelor din M-tii Raru
(I). Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bacu, 1974, 41-46; RACLARU P., Completri la flora cormofitelor d
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RNP - Direcia Silvic Suceava.
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de ctre custode, n acest caz RNP- Direcia Silvic Suceava.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0213
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0130 J Maa - Crja - Rdeanu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Prut
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 47' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
11.861
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
82
Med.
25
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 47 12' 49''
RO013 Iai 37
RO016 Vaslui 63
6430 5 B B B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
3160 3 B B B B Lacuri distrofice i iazuri
1335 Spermophilus citellus <1000 i C B C B
1324 Myotis myotis R C B C B
1220 Emys orbicularis RC C B C B
1149 Cobitis taenia P B B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P C C C C
A Hyla arborea A I Astacus astacus A
I Hirudo medicinalis A P Ceratophyllum demersum C D
P Hippuris vulgaris V D P Hydrocharis morsus-ranae C D
P Neottia nidus-avis R A P Nuphar lutea R D
P Nymphaea alba R D P Nymphoides peltata R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans V D P Polygonum amphibium R D
P Potamogeton lucens C D P Salvinia natans R C
P Schoenus ferrugineus R A P Stratiotes aloides V D
P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D
Ruri, lacuri 35 N06 511, 512
Puni 5 N14 231
RO04 2.414.-Lunca joas a Prutului * 0,05 Rezervaie natural
RO04 2.554.-Cotul Bran pe raul Prut * 0,36 Rezervaie natural
RO04 2.556.-Raul Prut * 35,21 Rezervaie natural
RO05 V.2.-Lunca Joas a Prutului Inferior * 0,06 Parc natural
Aspecte geologice/morfologice : aria este amplasata in albia minora si cea majora a raului Prut;este sedimentara, de varsta halocenului
superior.
Aspecte hidrologice: rau indiguit;prin barajul Stanca Costesti se regleaza debitul, evitandu-se inundatiile.
Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius auratus gibelio), rosioara
(Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi:
morunasul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale
Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser ruthenus).
Vulnerabilitatea sitului este dat de: - lucrrile de amenajare hidrotehnic i ameliorare hidrologic a teritoriului realizate n bazinul Prutului,
care au modificat profund habitatele, peisajul i speciile de faun existente iniial; - lucrrile de desecare i asanare a terenurilor nmltinite i
inundabile temporar n vederea folosirii lor pentru agricultur, ce au condus la dispariia punctelor de popas pentru psrile limicole, la
reducerea sever a suprafeelor acoperite cu stuf i la dispariia din aceste teritorii a speciilor de psri specifice habitatului.
Din sit fac parte rezervaiile acvatice Rul Prut, Cotul Bran i Cotul Slgeni pe rul Prut, declarate ca arii naturale protejate de interes
naional prin Legea nr.5/2000.
proprietate de stat
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
230 C 10 0 Vanatoare 210 C 15 0 Pescuit profesionist(industrial)
212 C 15 0 Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu
trauler)
941 A 25 - Inundatii
430 C 15 0 Structuri agricole 150 B 25 0 Restructurarea detinerii terenului agricol
850 A 75 - Modificarea functiilor hidrografice 220 C 50 - Pescuit sportiv
100 B 10 - Cultivare
130 C 10 + Irigarea 150 B 20 0 Restructurarea detinerii terenului agricol
200 B 40 - Acvacultura : pete i scoici 230 C 5 - Vanatoare
430 B 25 0 Structuri agricole
n prezent, responsabilitatea managementului pentru partea romn i revine APM Iai; Direciei Apele Romne Prut, n administrarea creia
se afl Poliiei de Frontier.
ntruct rezervaia nu este atribuit n custodie, nu a fost elaborat un plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0214
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0068 H Lunca inferioar a Turului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Tur
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 11' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
20.521
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
115
Max.
482
Med.
143
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 53' 19''
RO065 Satu Mare 100
3160 3 B C B B Lacuri distrofice i iazuri
Salicion albae)
91F0 8 B B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
alpin
91Y0 12 B B B B Pduri dacice de stejar i carpen
40A0 0,01 C C C B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
1318 Myotis dasycneme V D
1355 Lutra lutra 1-50 i C B C B
1323 Myotis bechsteini P P C B C C
1308 Barbastella barbastellus P P D
1307 Myotis blythii P P D
1324 Myotis myotis P P P D
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P D
1303 Rhinolophus hipposideros P P D
1193 Bombina variegata R C B B B
1220 Emys orbicularis C C A C A
1145 Misgurnus fossilis P C C C C
1114 Rutilus pigus P?
1149 Cobitis taenia C C A C A
2511 Gobio kessleri P P C B C B
1130 Aspius aspius R C B C B
1088 Cerambyx cerdo R C B C B
1060 Lycaena dispar C B B C B
4038 Lycaena helle P A B C B
1065 Euphydryas aurinia P C B C B
1074 Eriogaster catax P C B C B
1059 Maculinea teleius P B B C B
1082 Graphoderus bilineatus P C B C B
A Hyla arborea C C A Pelobates fuscus P C
A Rana arvalis P C A Rana dalmatina P C
A Rana lessonae R C A Salamandra salamandra V C
A Triturus vulgaris P A I Catephia alchymista R D
I Endromis versicolora R D M Capreolus capreolus 1-120 i C
M Cricetus cricetus C C M Dama dama 1-55 i C
M Felis silvestris R C M Micromys minutus R A
P Fritillaria meleagris R A P Orchis mascula ssp. signifera R A
P Orchis morio R A P Phyteuma tetramerum R B
P Platanthera bifolia R A P Salvinia natans R C
P Stratiotes aloides R A P Trapa natans P C
R Anguis fragilis R A R Coronella austriaca RC C
R Elaphe longissima RC A R Lacerta agilis P C
R Lacerta viridis P C R Vipera berus R C
Puni 32 N14 231
I. BIOTOPUL
Rul Tur izvorte din munii Oa la cca 1050 m i se vars n rul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direcie de curgere de la est la vest.
Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate i alcalinizate inclusiv luvice slab.
Rul Tur are n general o albie major larg, limitat n prezent de diguri, iar albia minor puternic meandrat, n special n partea inferioar
pn la frontier.
Climatul este continental cu influen baltic n zona montan i continental cu influen oceanic n zona de cmpie.Temperatura medie
anual este 8-9oC cu o valoare minim de -2oC i maxima de 20oC.
Precipitaiile: media anual este de 640 mm. Maximele se nregistreaz n lunile martie, aprilie, mai.
II.BIOCENOZA
a)Vegetaia
Aceast zon este un coridor verde prezentnd o vegetaie azonal cu fitocenoze i specii floristice rare alturi de o flor spontan bogat.
Aici se ntreptrund 3 tipuri de vegetaie: palustr, de pune i de pdure.
Vegetaia variat din aceast zon i n special din cele 3 sisteme de heletee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) i Porumbeti (25 ha ) ofer
condiii favorabile de cuibrit i hran pentru psri aparinnd tuturor tipurilor ecologice.
Dintre speciile de plante se remarc: Dryopteris cathusiana, Salvinia natans, Trapa natans, Gagea spathaceac ssp. transcarpatica
(taxon nou n flora Romniei)
Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum aestivum, Crocus heuffelianus,
Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia, Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza
incarnata,Limosella aquatica, Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex
elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) .
b)Fauna
Fauna terestr este una caracteristic zonelor antropizate , de pune, lunc, pdure i ape curgtoare sau stttoare.Este foarte bine
reprezentat avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaun bogat cu specii foarte rare de fluturi.
n perioada migraiilor zonele heleteelor Adrian, Bercu i Porumbeti devin loc de pasaj pentru psri migratoare, observndu-se un amestec
de specii autohtone cu specii aparinnd arealelor nordice (unele fiind rariti ornitologice sau specii vulnerabile).
Fauna cursului rului Tur este mai complex dect a Someului.Habitatele existente asigur condiii foarte bune de cretere i dezvoltare
pentru amfibieni i reptile (14 specii).
Protozoarele sunt bogat i diversificat reprezentate .
Fauna de molute este foarte bine reprezentat att ca numr de specii ct i de indivizi. Insectele sunt mult mai bine reprezentate dect n
Some, fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este diversificat : Abramis sapa( cosacul crn cunoscut numai din Dunre, Delta
Dunrii i din rul Tur),Gobio albipinnatus (porcuor de es),Rutilus pigus (babuca de Tur), Sabanejewia aurata (dunria populaia din Tur
poate fi considerat ca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice), Misgurnus fossilis (ipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ),
Umbra krameri (ignu) etc .
Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura conservarea favorabil a 7 specii de
mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de peti ,8 specii de nevertebrate i 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I ci
II; Ordinul 1198/2005 anexele nr. 1 i 2).
Ihtiofauna cuprinde un numr de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezint o importan mai mare speciile :
Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio
kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri i Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III i IV).
Dintre mamiferele semnalate n zon conservarea a 7 specii necesit desemnarea de arii speciale de conservare ( Directiva 92/43 CEE,
anexa II; Legea 462/2001, anexa III).
Dintre speciile de nevertebrate enumerate n anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE n aceast rezervaie natural sunt prezente
urmtoarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius ,Lycaena dispar i Leptidea morsei.
Rezervaia Rul Tur are i rolul unui coridor ecologic ntre bioregiunile alpin, continental i panonic ( din Republica Ungar ).
Rezervaia complex Rul Tur ( Cursul inferior al rului Tur ) prezint importan att ca arie de protecie special avifaunistic (ASP) ct i
ca sit de importan comunitar (SIC).
Defriarea pdurilor i a zvoaielor precum i exploatarea neraional a heleteelor din zon , deteriorarea vegetaiei acvatice de pe
marginea rului Tur i a heleteelor precum i vnarea psrilor n timpul migraiei sau cuibritului pot reduce mult din importana acestui sit ,
care se poate considera un coridor ecologic ntre bioregiunile alpin, continental i panonic (Republica Ungar ). Reconstrucia ecologic a
zonei prin utilizarea heleteelor la capacitatea proiectat de umplere cu ap poate crete foarte mult importana zonal a acestui sit ca arie
de protecie special avifaunistic (SPA) ct i ca sit de importan comunitar (SCI).
Urmtorii factori pot afecta negativ conservarea biodiversitii i a habitatelor din situl Lunca inferioar a Turului:
1. intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi
mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini
2. schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor agricole ca cositul sau punatul
3. braconajul
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul rurilor, pe zone de es
5. arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor)
6. folosirea pesticidelor
7. reglarea cursurilor rurilor
8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maini de teren
9. nmulirea necontrolat a speciilor invazive
10. defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari
11. tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii
12. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
13. amenajri forestiere i tieri n timpul cuibritului speciilor periclitate
14. mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnae, etc.)
15. industrializare i creterea zonelor urbane
16. schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
Rezervaia complex Rul Tur (Cursul inferior al rului Tur) este ocrotit ca rezervaie natural, care este nscris n lista zonelor protejate
din Romnia sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Naional de Amenajare a Teritoriului Naional seciunea III
Zone protejate suprafaa protejat: 1391 ha).
Categoria de arie natural protejat conform Legii nr.462/2001: rezervaie natural, categoria IV UICN, tipul rezervaiei: mixt (m).
Prin HG nr. 2151/2004 a fost extins pn la suprafaa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include i rezervaia natural de interes judeean
Pdurea Noroieni declarat prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).
Proprietate de stat - 47%
Proprietate privat - 53%.
Situaia terenurilor pe tipuri de proprietate nu este definitivat pn n prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: Clineti
Oa, Agri,Ghera Mic, Halmeu, Lazuri, Livada, Micula ,Turulung, Medie,Orau Nou i a municipiului Satu Mare
RO04 2.680.-Cursul inferior al rului Tur, Comu * 29,99 Rezervaie natural
200 B 10 0 Acvacultura : pete i scoici 220 B 1 0 Pescuit sportiv
230 B 50 - Vanatoare 421 B 1 - Depozitarea deseurilor menajere
180 B 1 - Incendiere 801 B 11 + polderizare ndiguire n vederea crerii
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
620 B 1 + Activitati sportive si recreative in aer liber 167 B 1 - Exploatare fara replantare
102 B 10 - Cosire/Taiere 810 A 90 - Drenaj
954 C 15 - Invazia unei specii 852 A 25 - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
853 A 3 + Managementul nivelelor de apa
120 B 5 - Fertilizarea 140 B 1 0 Pasunatul
167 C 1 - Exploatare fara replantare 180 C #### - Incendiere
230 C 10 - Vanatoare 502 B 2 - Drumuri, drumuri auto
4.6 Documentaie:
1. Carol Karcsony Flora i vegetatia judetului Satu Mare, Editura Muzeului Judetean Stmrean, Satu Mare,1995.
2. Ardelean Gavril Fauna judetului Satu mare, Tara Oaului, Culmea Codrului i Cmpia Someului,Editura Vasile Goldi University
Press, 1998.
3. Asvadurov H. , Boieriu I. solurile judetului Satu Mare.
4. Ioan Ghira i colab. Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002.
5. Dan Manoleli i colab. Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic n spatiul Crasna Some Tur (judetul Satu Mare), 1985,
pag. 1 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985.
6. S.D. Covaciu Marcov, I. Ghira i I. Sas Contributii la studiul herpetofaunei zonei Oaului ( judetul Satu Mare, Romnia ), Environment
and Progress, nr. 2/2004, Cluj Napoca, p.107 112.
7. Alexandru Wilhelm modificri survenite n compozitia ihtiofaunei rurilor din nord vestul Romniei, Editura Muzeului Judetean
Stmrean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153.
8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai Fauna ihtiologic a bazinului rului Tur, Editura Daya Satu Mare,Muzeul
Judetean Satu Mare, Studii i comunicri, seria tiintele naturale, Satu Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157.
9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole Cartea roie a vertebratelor din Romnia, Bucureti, 2005.
10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas i al., Herpetofauna Cmpiei Turului,2006 (date n curs de publicare).
11. Maikel van Bregel i al. - Raport de cercetri ihtiologice - Rul Some,rul Tur i lacul Porumbeti,Organisatie ter verbetering van de
binnenvisserij,2006,pag.1 - 49.
Srbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin.
Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 7/22.02.2010, Administrator:Societatea Carpatin Ardelean Satu Mare Satu Mare, str Aurel Popp, nr 14, jud Satu Mare
021711050, fax-021711050 eke@xnet.ro
Pentru rezervaia Rul Tur (Cursul inferior al rului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre avizare la CMN - Academia Romn.
Planul de management este n stadiul de proiect urmnd s fie definitivat n anul 2006.
Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru pdurile din fondul foerestier de stat.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0214_57_Padurea_Dimosag_brat_mort_Talna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Livada__mlastina_cu_Sphagnum_ssp(zona_de_campie).jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa_Rana_dalmatina.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Padurea_Tufoasa__Narcissus_stellaris.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_RaulTur_revarsat_ntre_diguri.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_albia_minora.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Raul_Tur_brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Padurea_Dimosag_Peisaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Rezervatia_naturala_Raul_Tur_-Raul_Tur_-_Albie_majora_inundata.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Brat_mort_cu_Stratiotes_aloides.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Cursul_inferior_al_raului_Tur_H_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_a
ustralis
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_Adrian__bazin_2_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifol
ia.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Adrian_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_Egretta_alba.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Bercu_vegetatie_de_balta_Phragmites_communis_Typha_angusti
pholia.jpg
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_Helesteele_de_la_Porumbesti.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_heleteele_de_la_Adrian_vegetatie_de_balta_Phragmites_australis_Typha_latifolia.jp
g
Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_bazin_1_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Pasaj_de_toamna_Anser_albifrons_Anas_platyrhynchos.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Adrian_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans.jpg Man Ioan - APM-SM
ROSCI0214_57_H_Bercu_Trapa_natans_2.jpg Man Ioan - APM-SM
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0215
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0019 J Cheile Dobrogei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Recifii Jurasici Cheia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 26' 30''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.686
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
8
Max.
188
Med.
82
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 29' 7''
RO023 Consanta 100
40C0 5 A C A A * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
62C0 70 A B A A * Stepe ponto-sarmatice
1307 Myotis blythii P P C B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >11 i >2 i D
1302 Rhinolophus mehelyi P C B B B
1310 Miniopterus schreibersi P P >100 i C C C C
1279 Elaphe quatuorlineata V A B A B
1219 Testudo graeca RC C B B B
2079 Moehringia jankae V C A A A
2236 Campanula romanica R B A A A
2253 Centaurea jankae V B B A B
P Achillea clypeolata R D P Achillea coarctata RC D
P Achillea leptophylla R D P Adonis flammea R D
P Allium flavum ssp. tauricum R D P Allium saxatile R D
P Alyssum caliacrae V D P Alyssum minutum R D
P Anchusa leptophylla R D P Anchusa thessala R D
P Astragalus corniculatus V D P Astragalus cornutus R D
P Astragalus pseudoglaucus R D P Bufonia tenuifolia V D
P Bupleurum apiculatum R D P Bupleurum asperuloides R D
P Carduus uncinatus V D P Carex hallerana V D
P Carex liparocarpos ssp. liparocarpos R D P Celtis glabrata R D
P Centaurea gracilenta RC D P Centaurea napulifera ssp. thirkei V D
P Colchicum fominii R D P Colchicum triphyllum V D
P Convolvulus lineatus R D P Coronilla scorpioides R D
P Crocus chrysanthus V D P Crocus reticulatus R D
P Daucus guttatus ssp. zahariadii R D P Dianthus monadelphus ssp. pallens V D
P Dianthus nardiformis R D P Dianthus pseudarmeria C D
P Dictamnus albus R D P Echinops ritro ssp. ruthenicus C D
P Festuca callieri R D P Gagea bulbifera V D
P Gagea granatellii V D P Gagea szovitsii V D
P Galanthus elwesii V D P Galium verticillatum R D
P Galium volhynicum R D P Gypsophila pallasii RC D
P Helianthemum salicifolium R D P Helichrysum arenarium ssp. ponticum R D
P Hyacinthella leucophaea V D P Jasminum fruticans R D
P Knautia macedonica R D P Koeleria lobata R D
P Lactuca viminea V D P Lappula marginata R D
P Medicago orbicularis R D P Melica ciliata ssp. taurica C D
P Minuartia adenotricha RC D P Minuartia bilykiana V D
P Moehringia grisebachii V D P Onobrychis gracilis R D
P Ononis pusilla R D P Ornithogalum amphibolum R D
P Ornithogalum sibthorpii R D P Paeonia peregrina R D
P Paeonia tenuifolia R C P Parietaria lusitanica ssp. serbica V D
P Paronychia cephalotes R D P Pimpinella tragium ssp. lithophila RC D
P Piptatherum holciforme R D P Polycnemum heuffelii R D
P Potentilla astracanica R D P Prunus tenella R D
P Ranunculus oxyspermus R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R D
P Sedum caespitosum R D P Serratula radiata R D
P Seseli campestre C D P Seseli tortuosum R D
P Silene bupleuroides R D P Silene csereii R D
P Trigonella gladiata R D
Puni 34 N14 231
Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faun mezojurasic din
ntreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice ci i prin
elementele de faun. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, psri i chiroptere. n perimetrul sitului se afl dou peteri importante
din punct de vedere speologic i paleontologic. Studiile speologice efectuate n petera La Adam,au dus la descoperiri de importanta
paleontologica i arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat
numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice i tot de aici a fost scoas la iveal un molar de Homo
sapiens fossilis.Petera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, ntlnit numai
aici. Petera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari i dou galerii importante. Ultima se remarc prin acumularea unei mari
cantiti de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostii n timpul verii pe tavanul peterii, care au dat i numele
de Petera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate i cu statut de specii periclitate. Vegetaia din zona de proiecie exterioar i din limita
peterii este caracteristic stepic dobrogean.
Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculznd numeroase asociaii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul
34.9211 - aliana Pimpinello-Thymion zygioidi), att pe substrat calcaros ct i silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai ntinse
pajisti stepice din ar cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importan european, protejat prin Conventia de la Berna Rezolutia
nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocup suprafee ntinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin
asociaia rar Rhamno catharticae Jasminietum fruticantis, identificat doar n SCI Dumbrveni-Urluia, Pdurea Canaraua Fetii -Iortmac i
Canaralele Dunrii.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Campanula romanica,
Moehrigia jankae.
Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se
RO03 2.356.-Petera La Adam + 0,64 Monument al naturii
RO03 2.357.-Petera de la Gura Dobrogei + 0,54 Monument al naturii
RO04 2.362.-Recifii jurasici Cheia * 6,78 Rezervaie natural
140 A 30 - Pasunatul 230 A 25 - Vanatoare
502 A 10 - Drumuri, drumuri auto 620 A 20 - Activitati sportive si recreative in aer liber
100 B 15 0 Cultivare 140 A 25 - Pasunatul
301 A 5 - Cariere 400 B 15 - Zone urbanizate, habitare umana
realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea
avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI.Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete
din habitatele 40C0, 91AA si 62C0, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea
acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.
Rezervaia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pus sub protecie iniial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular
Judeean Constana. A fost declarat rezervaie natural de interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod de arie protejat 2362.
Rezervaia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se afl n fond forestier de stat, conform
Amenajamentului Silvic al O.S.Hrova.Din rezervaie fac parte i terenuri neproductive ce aparin Com. Grdina. Suprafaa rezervaiei va fi
extins la cea de 287,10 ha cuprins n datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hrova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflat
n custodia Direciei Silvice Constana).
4.6 Documentaie:
Bucureti, 1964.
Horeanu, Cl. (A)- Vegetatia pajitilor xerofile din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (B)- Vegetatia lemnoas din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (C) Propuneri pentru nfiintarea unor noi rezervatii n Podiul Casimcei, Ocrotirea naturii dobrogene, Academia R.S.R., Cluj-
Napoca, 1976
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia se afl n custodia Direciei Silvice Constana, O.S. Hrova.
Pentru Rezervaia Naturala Masivul Geologic Cheia nu exist plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaiei de ctre custodele
Direcia Silvic Constana.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0215_66_Cheile_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Petera_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Petera_La_Adam_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobeogei_3.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
ROSCI0215_66_Vedere_de_ansamblu_Gura_Dobrogei_1.jpg Jianu Loreley Dana - APM-CT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0216
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Reghiu Scruntar
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 51' 26''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
112
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
293
Max.
527
Med.
418
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 47' 11''
RO026 Vrancea 100
9130 40 C C B C Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
8220 10 B C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
91Y0 15 C C B B Pduri dacice de stejar i carpen
9110 10 C C C C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1354 Ursus arctos P 2-8 i C B B C
1352 Canis lupus P 1-8 i C B C C
A Salamandra salamandra P A P Campanula sibirica P A
P Cardamine glanduligera P A P Cephalanthera rubra P A
P Dactylorhiza maculata P A P Epipactis helleborine P A
P Seseli gracile P A P Sesleria heuflerana P A
P Silene vulgaris P A P Symphytum cordatum P A
P Valeriana tripteris P A P Viola tricolor ssp. subalpina P A
R Natrix natrix P A R Podarcis muralis P A
R Zootoca vivipara P A
Situl se suprapune sectorelor de vale longitudinal si respectiv transversal a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si
calcare, cutate si redresate la vertical. Efectul este apariia unui spectaculos relief ruiniform, a crui valoare tiintific se amplific prin
axistena resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de vrst sarmato-pliocen.
Spectaculozitatea reliefului in cadrul sitului npropus este dat de alternana sectoarelor de vale longitudinal si respectiv transversal a
Milcovului, spate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la vertical. Efectul este aparita unui relief
RO04 2.820.-Pdurea Reghiu * 95,40 Rezervaie natural
502 B 1 0 Drumuri, drumuri auto 511 A 1 0 Linii electrice
623 B 1 - Vehicule motorizate 900 B 15 - Eroziunea
943 B 2 - Alunecarile de teren
140 C 30 0 Pasunatul 160 C 50 0 Managementul forestier general
170 C 70 0 Cresterea animalelor 230 C 40 - Vanatoare
502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto 900 C 5 - Eroziunea
ruiniform, a crui valoare peisagistic este dublat de cea tiinific justificat prin existena resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de
mamifere de vrsta sarmato-pliocen.
Situl propus se afla n imediata vecinatate a vetrei localitii Reghiu i a drumului DJ 205A, elemente care se pot traduce poteniale
ameninri. Un impact antropic semnificativ se manifest, cu precadere, pe malul stng al rului Mlcov unde, n urma defririi din trecut a
pdurii, pentru crearea unui izlaz comunal, vegetaia natural este ruderalizat.
Situl a fost pus sub protecie inc din anul 1973 prin Hotrrea Consiliului Judeean Vrancea, statutul de arie protejat fiind reconfirmat prin
Legea nr. 5/2000.
Integral, suprafaa sitului propus este proprietate de stat, n administrarea RNP- Direcia Silvic Focani.
4.6 Documentaie:
1. HOREANU, Climent., - nsemnatatea botanica a rezervatiei geologice si peisagistice Reghiu- Scruntaru, jud. Vrancea Complex Muz.
Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III Focsani, 1980
2 ION, Iordache, -1996- Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale , Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
3 IONITA , Stan, - Zacamntul de mamifere de la Reghiu-Vrancea si importanta lor strategica - Asoc. Geolog. Carpato-Balcanica. Congr. al
V-lea, 4-19 Sept., 1961, Bucuresti; Com. St., Sec. II, Stratigrafie, vol IIIA1, Buc., 1963, pag. 199-213.
4 MITITELU,D., {TEFAN,N., COROI, Ana., DIACONU, M., - 1996- Flora si vegetatia judetului Vrancea Stud. Com. Muz. Piatra-Neamt,
Vol.VIII, p. 163-192,
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Aria protejat[ Reghiu Scruntar a fost atribuit prin convenia nr. 5/13.09.2004 in custodia Direciei Silvice Focsani,
Managementul se realizeaza de catre, Directia Silvica Focsani, conform Amenajamentului silvic si a planului de management intocmit in
calitate de custode.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0217
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0084 J Munii Retezat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Retezat
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 47' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
43.561
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
634
Max.
2496
Med.
1709
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 19' 31''
RO053 Hunedoara 78
RO042 Gorj 2
6230 0,01 A B A A * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
6520 10 A B A A Fnee montane
6150 0,1 A B A A Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
6430 1 A C A A Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
7140 0,1 B B B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
8110 0,1 A A A A Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
8120 0,01 B C A B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
3220 2 A B B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
9410 18,9 A B A A Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
9420 1,7 A A A A Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
9110 1,4 A C A A Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9150 0,6 A C A A Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
7240 0,01 A B A A * Formaiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae
4080 0,01 B B B B Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
8220 5 A A A A Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase
1304 Rhinolophus ferrumequinum R C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros R C B C B
1324 Myotis myotis R C B C B
1305 Rhinolophus euryale P C B B B
1163 Cottus gobio RC B B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P?
4024 Pseudogaurotina excellens P A B A B
1087 Rosalia alpina V C B C B
4034 Glyphipterix loricatella P A A A A
4036 Leptidea morsei R B B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R B A C A
4070 Campanula serrata C B A C A
2113 Draba dorneri V A A A A
1902 Cypripedium calceolus V C A C A
1389 Meesia longiseta R C A C A
A Bufo bufo R C A Hyla arborea R C
A Rana dalmatina R C A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra P C A Triturus alpestris RC C
A Triturus vulgaris C C I Boloria titania P A
I Erebia gorge A I Erebia melas C
I Erebia pharte C I Erebia sudetica C
I Maculinea alcon P C I Maculinea arion C
I Parnassius mnemosyne C I Sciocoris umbrinus R A
M Chionomys nivalis P C M Crocidura leucodon P C
M Crocidura suaveolens P C M Dryomys nitedula R C
M Eliomys quercinus R C M Felis silvestris P C
M Marmota marmota RC C M Martes martes P C
M Muscardinus avellanarius P C M Mustela erminea P C
M Myotis daubentonii P C M Neomys anomalus P A
M Neomys fodiens R C M Nyctalus noctula P C
M Pipistrellus nathusii P C M Pipistrellus pipistrellus P C
M Pipistrellus pygmaeus P C M Rupicapra rupicapra RC C
M Sciurus vulgaris P C M Sorex alpinus P C
M Sorex araneus P C M Sorex minutus P C
M Talpa europaea P C M Vespertilio murinus P C
P Achillea oxyloba ssp. schurii R C P Aconitum napellus ssp. tauricum C D
P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B
P Angelica archangelica R A P Barbarea lepuznica R B
P Campanula patula ssp. abietina C C P Carex curta C D
P Carex dacica C D P Carex echinata C D
P Carex limosa R A P Carex pauciflora P D
P Carex rostrata C D P Centaurea pinnatifida R B
P Cetraria laureri V C P Cetraria oakesiana V C
P Crocus banaticus R D P Dactylorhiza cordigera R A
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R B P Dianthus henteri R B
P Dianthus tenuifolius R D P Dichelyma capillaceum R C
P Draba simonkaiana V C P Edraianthus graminifolius ssp. graminifolius V B
P Epilobium alsinifolium R A P Eriophorum vaginatum C D
P Gentiana punctata R A P Heracleum palmatum R B
P Juncus filiformis P A P Koeleria macrantha ssp. transsilvanica R B
P Leontopodium alpinum R A P Lilium carniolicum ssp. jankae V C
P Luzula sudetica C D P Meesia longiseta V C
P Onobrychis montana ssp. transsilvanica R D P Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stepha V B
P Pedicularis baumgartenii R B P Pinus cembra R D
P Pinus mugo P D P Plantago atrata ssp. carpatica R C
P Plantago gentianoides C A P Poa laxa ssp. pruinosa R B
P Pseudorchis albida R A P Pseudorchis frivaldii V A
P Saxifraga stellaris C D P Scabiosa lucida ssp. barbata R B
P Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D P Soldanella pusilla P A
P Thlaspi pawlowskii V B P Thymus comosus R B
P Typha shuttleworthii R C R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis RC C R Lacerta viridis C C
R Natrix natrix C C R Podarcis muralis P C
R Zootoca vivipara C C
Complex de mlastini active, alpine si subalpine, de margini de izvoare si lacuri alpine.
Vegetatia turbicola higrofila a mlastinilor este caracteristica pentru Carpatii Meridionali.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Carex curta,Carex
dacica,Carex echinata,Carex rostrata,Luzula sudetica.
Complexul de mlastini este bine conservat deoarece se afla in zona centrala a Parcului National Retezat, unde pasunatul nu se practica, iar
pentru turisti este o zona excentrica.
Situl se suprapune peste Parcul Naional Retezat, nfiinat prin Jurnalul Consiliului de Minitrii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme avnd o
suprafa de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Naional pe 38.047 ha.
A fost desemnat Rezervaie a Biosferei n 1979 pe 20.000 ha, ct era suprafaa P.N.R. n amenajamentele silvice la acea dat.
Conform Planului de Management al Parcului Naional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 372/2003: 48%
din suprafaa parcului este n proprietatea Statului Romn (suprafaa deinut este n fond forestier), comunele/satele dein 49% din suprafaa
parcului (suprafaa deinut este n gol alpin - puni alpine, stncrii, jnepeniuri, luciu de ap),iar composesoratele dein 5% din suprafaa
parcului (3% n fond forestier i 2% n gol alpin)
4.6 Documentaie:
Borza Al., 1934, Studii fitosociologice n Muntii Retezatului, Bul. Grd. Bot. Muz. Bot., Univ. Cluj, XIV, 1-2: 1-84; Csrs t., colab., 1956,
Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de calcar din vecintatea sudic a muntilor Retezat, Stud. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-
4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.; Csrs t., colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei alpine a regiunii centrale a Muntilor Retezat, Stud. Cerc.
Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-4: 57-77 + 3 tab. + 8 fig.; Csrs t., colab., 1964, Cercetri de vegetatie n rezervatia tiintific a
Parcului National Retezat, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 167-188; Coldea Gh., colab., 1972, Specii noi i rare pentru flora Muntilor Retezat,
Studia Univ. Babe-Bolyai, Ser. Biol., Cluj, f. 2: 23-25; Lupa Viorica, 1975-1976, Plante ocrotite n Parcul National Retezat i alte masive din
Carpatii Romneti. Daphne cneorum L., Daphne blagayana Freyer, Daphne laureola L., Acta Musei Devensis, Sargetia, Ser. Scientia
Naturae, XI-XII: 95-101; Borza Al., 1933, Retezatul, viitor parc national al Romniei, Rev. Carpatii, I, 12: 1-7 + 11 foto + o fig.; Bocaiu, N.,
Plmad, E., Peterfi, L. 1972. Studii fitocenologice asupra complexului de mlatini alpine i subalpine din valea Judele-Parcul National
Retezat. Ocrot. Nat. 16/2:175-184; Nyrdy E. I. 1958. Flora i vegetatia Muntilor Retezat. Bucureti: Edit. Acad. Romne. 195 pp.
RO02 87,45 Categoria II IUCN RO05 1,56 Categoria V IUCN RO01 4,43 Categoria I IUCN RO03 Categoria III IUCN
RO01 2.494.-Gemenele + 4,43 Rezervaie tiinific
RO01 2.495.-Petera cu Corali * 0,00 Rezervaie tiinific
RO02 C-Retezat + 87,12 Parc naional
RO03 2.496.-Petera Zeicului + 0,11 Monument al naturii
RO04 2.508.-Calcarele de la Faa Fetii + 0,02 Rezervaie natural
J047HD GEMENELE + 4,816 J047HD POARTA BUCUREI + 0,512
J047HD LAPUSNICUL MIC + 1,115 J047HD PIULE - PIATRA IORGOVANULUI * 7,402
J071GJ CERNISOARA * 0,122 J071GJ OLANUL * 0,036
102 C - Cosire/Taiere 140 C - Pasunatul
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 511 C 0 Linii electrice
600 C 0 Structuri (complexe) pentru sport si odihna 602 C 0 Complex de ski
rulote
609 C 0 Alte complexe sportive/de odihna
624 C 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 180 C - Incendiere
140 C 0 Pasunatul 160 B 0 Managementul forestier general
400 B 0 Zone urbanizate, habitare umana 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Parcul Naional Retezat are administraie proprie nfiinat prin Ord. Ministrului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nr. 287/02.04.1999, fiind
subordonat Direciei Silvice Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor.
Administra
Exist Plan de management i Regulament avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romne, cu nr. 502/14.03.2003 i aprobat
prin Ord. Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 372/19.06.2003.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0218
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0014 J Cmpia Cermeiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealul Mocrei - Rovina - Ineu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 57' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.730
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
102
Max.
374
Med.
157
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 23' 51''
RO051 Arad 100
4032 Dioszeghyana schmidtii P A B A B
4020 Pilemia tigrina R A B B B
4039 Nymphalis vaualbum P B B C B
4027 Arytrura musculus P B B A B
4048 Isophya costata V C B C B
Puni 65 N14 231
Dealul Mocrei este un con vulcanic tocit, alcatuit din roci vulcanice de tipul andezitelor, cu o altitudine maxima de 380 m, localizat la contactul
Depresiunii Zarandului cu Campia de Vest (Tisei). Alaturi de Dealul Mocrei, situl cuprinde si o portiune din lunca Crisului Alb, situata pe malul
stang al raului.
Substatul este constituit din depozite sedimentare - argile, nisipuri si leoss - , apartinand Cuaternarului, pe care s-au format soluri apartinand
clasei Luvisoluri.
Statiunile sunt de cvercinee (gorun, cer, garnita, stejar). Apar si numeroase tufarisuri de porumbar, paducel, maces, etc. In portiunea de lunca
a sitului sleauri de lunca de stejar.
Dealul Mocrei este propus pentru solutionarea calificativului IN MOD pentru tipul de habitat 91M0 in regiunea continentala, dar situl are o
relevanta deosebita si pentru alte tipuri de habitate (40A0, 6240).
RO04 2.88.-Poiana cu narcise Rovina + 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.89.-Balta Rovina + 2,38 Rezervaie natural
160 A 0 Managementul forestier general 150 B 35 - Restructurarea detinerii terenului agricol
Importanta Dealului Mocrei este data de habitatele de paduri termofile de cer, garnita si gorun (91M0) si de tufarisuri (40A0) care pe acest
deal avanseaza pana in Campia de Vest. Dealul, cu precadere pe versantul sud-vestic, are un pronuntat caracter silvostepic prin flora si
vegetaatia pe care o adaposteste. Padurile sunt zonate in categoria padurilor cu functii speciale de protectie in totalitate.
Defrisarea vegetatiei forestiere poate declansa fenomenene de eroziune pluviala. Seceta excesiva declanseaza fenomenul de declin al
padurii.
In prezent intreaga suprafata a sitului propus este detinuta de proprietari particulari.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul OS Ineu, UP III Rovina. Ardelean, Aurel, 2006, Flora i vegetatia judetului Arad. Editura Academiei Romane, Bucuresti.
Investigatii proprii in teren 2009, 2010.Donit N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din
Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti. Donit N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele
din Romnia. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic
Silvic, Bucureti. Pop I., 2002. Vegetatia solurilor srturate din Romnia. Contributii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grdina
Botanic Alexandru Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Nu exista un Plan de Management aprobat.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0219
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rusca Montan
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 24' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12.747
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
352
Max.
1377
Med.
793
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 36' 27''
91E0 0,13 C C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91V0 65,5 A B B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
1361 Lynx lynx >5 i P C B C B
1354 Ursus arctos >5 i P C B C B
M Capreolus capreolus C B M Martes martes C A
Teritoriul nepopulat, cu excepia intravilanului comunei Rusca Montan, cu centrul aflat la intersecia meridianului estic de 22030 cu paralela
nordic de 45030, se situeaz pe versantul sudic al munilor omonimi constituit din isturi cristaline i petice de calcar, din regiunea
biogeografic alpin, n sectorul extrem vestic al ecoregiunii Carpailor Meridionali, dispus pe un ecart altitudinal de peste 1.000 m, ntre
extremele de 300 m (Valea Bistra) ii 1.374 m (Vf. Pade). Fondul forestier (13.874 ha, din care 13.760 ha pdure) concentreaz ecosisteme
preponderent naturale, din care 5.219 pduri virgine, cvasivirgine i seculare de valoare deosebit, include Rezervaia natural Pdurea Pleu
(2.504 ha). Dei acoper doar 0,2% din suprafaa pduroas a rii, totui situl comaseaz 3 din cele 9 etaje bioclimatice, 25 din cele 212
tipuri de staiune forestier, 26 din cele 306 tipuri naturale de pdure grupate n 8 din cele 50 formaii forestiere.
Situl a fost desemnat datorit prezenei n cadrul acestuia a urmtoarelor tipuri de habitate de interes:
230 A - Vanatoare 400 A - Zone urbanizate, habitare umana
190 B - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
243 B - Braconaj, otravire, capcane
140 A - Pasunatul 240 B - Luare / Indepartare de fauna
250 B - Luare/Indepartare de flora 160 B 90 - Managementul forestier general
622 C 10 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 C 20 - Vehicule motorizate
140 B - Pasunatul 160 B 50 - Managementul forestier general
230 B 50 - Vanatoare 230 A - Vanatoare
243 B 75 - Braconaj, otravire, capcane 400 A - Zone urbanizate, habitare umana
9110 - Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pe 4,2% din suprafa;
9130 - Pduri de fag de tip Asperulo- Fagetum, pe 14,57% din suprafa;
91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), pe 0,13% din suprafa (habitat
prioritar);
91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), pe 65,5% din suprafa.
Contrar reputaiei, valorii i importanei europene a domeniului, dac nu se vor institui n timp record msurile necesare pentru conservare i
protejare legal a acestor vestigii forestiere arhetipale, supravieuirea lor va fi efemer deoarece ingeniozitatea devastrii acestora este
dezarmant.
Declarata Rezervatie Naturala prin H.G. 2151/2004
Fondul forestier apartine atat comunei Rusca Montana care este si administratorul padurilor(Rezervatia Rusca Montana), precum si Statului
fiind administrat de O.S Rusca Montana (Rezervatia Padurea Plesu)
4.6 Documentaie:
Studiu de fundamentare stiintifica pentru Rezervatia Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervatia Naturala Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu sunt date in custodie Directiei Silvice Resita.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0220
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Scueni
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 8' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
733
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
119
Max.
182
Med.
155
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 47 20' 20''
RO061 Bihor 100
4110 Pulsatilla pratensis ssp. hungarica V C C B C
A Triturus vulgaris P A R Lacerta agilis P A
Situl cuprinde: 2.184. Lacul Cico: Vegetaie arborescent bine conservat printre ochiurile de ap. Mlatin cu specii relictare, sfagnete,
plauri i arnise plutitoare compacte. Rezervaia de Strci (Ardea cinerea cinerea) din pdurea secular de stejari de la Scueni (Quercus
robur), OS Scuieni, UP II Scueni, ua.32 B, trupul de pdure TR. Pucioasa arboret natural rezerv semincer de stejar cu vrst 110 ani,
grupa I funcional - de protectie, care adpostete n ua 32 B o colonie de cca. 40 - 50 de cuiburi de strci (Ardea cinerea cinerea) Situat n
apropierea Lacului Cico, rezervaie natural mixt, cu S=10,0 ha, OS Scuieni, UP II Scueni, Ua 42N = 4,5ha i 5,5 ha n afara fondului
forestier.
sit declarat pentru habitatele 91F0 i 92A0, i pentru speciile menionate inclusiv la alte specii
Rezervaia de Strci ( Ardea cinerea cinerea) din pdurea secular de stejari de la Scueni ( Quercus robur ) -fenomen de uscare slab a
RO04 2.184.-Lacul Cicos * 1,99 Rezervaie natural
160 C 5 0 Managementul forestier general 320 C 2 - Mine
arboretului de stejar; -prezena gndacului frunzelor de stejar - Haltica quercetorum, a moliei miniere a stejarului - Tischeria complanella i a
speciei productoare de gale - Cynips kollari - C. hungarica cu efect mult diminuat , datorit depirii vrstelor tinere, la care arboretele
manifest susceptibilitate ridicat la diferite atacuri. Lacul Cico: Lacul este alimentat cu ap din izvoare subterane, debitul fiind de cca.10 l/s
la evacuare, alimentnd localitatea Olosig situat n aval. Apa este puternic mineralizat, evidentiindu-se oxizi de fier i sulf. n imediata
apropiere a oselei pe unde subtraverseaza lacul Cico, apa este traversat de patru conducte de transport conducte petroliere aparinnd S
PG Suplacu de Barcu, secia Marghita .
Lacul Cico Decizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Rezervatia de Strci ( Ardea cinerea cinerea) din pdurea secular de stejari de la Scueni - Avizul CMN - Academia Romn nr.
812/CJ/08.08.2005
4.6 Documentaie:
Srbu A., Smarandache D., Pascale G.,ndrumtor de practic botanic Koracsonyi Carol, Lacul Cico - Scueni.; I.Ghira i colab., 2002,
Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea
rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n calitate de custode: Lacul Cico - DS Oradea
Pentru rezervaia Lacul Cico planul de management este n curs de perfectare
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0220_47_Lacul_cicos.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0220_47_Padurea_de_stejar_cu_Ardea_cinerea1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0221
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile din valea Ilenei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 22' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
112
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
48
Max.
147
Med.
77
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 13' 56''
RO013 Iai 100
1310 40 A C B B Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
alpin
P Camphorosma monspeliaca V A P Carex secalina C A
P Dianthus guttatus R A P Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium V A
P Leuzea altaica C A P Plantago schwarzenbergiana R A
P Zannichellia palustris R A
Puni 75 N14 231
Pajite srturat continental.
Acest sit este unul important din punct de vedere botanic, datorit faptului c aici cresc unele specii de plante halofile rare n flora Romniei,
precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Leuzea altaica, Camphorosma monspeliaca, Dianthus guttatus, and Plantago
schwarzenbergiana.
Vulnerabilitatea sitului este dat de puternice influene ale acivitilor antropice, dintre care cele mai importante sunt:
- punatul/suprapunatul
- depozitarea necontrolat de deeuri menajere pe limitele rezervaiei
- situl este traversat de linia de cale ferat Iai - Dorohoi.
RO04 2.551.-Saraturile din Valea Ilenei * 10,40 Rezervaie natural
503 B 30 - Linii de cale ferata, TGV 140 A 30 - Pasunatul
400 C 30 0 Zone urbanizate, habitare umana
Aceast rezervaie are suprafaa de 5,90 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2551 - "Srturile din Valea Ilenei". Din punct de vedere administrativ aparine comunei
Dumeti, judeul Iai. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Forme de proprietate: particular public local (comunele Dumeti i, n mai mic msur, Romnei).
4.6 Documentaie:
1. Mititelu D., colab., 1987, Flora i vegetatia rezervatiei "Valea Ilenei"-Letcani (Jud. Iai). Anuarul Muz. Suceava, p. 47-50
2. Burduja C., 1939, O nou statiune de Lepidium crassifolium n Moldova. Rev. t. "V. Adamachi", t. 4, Iai
3. Srbu I., Oprea Ad., 2001, Inventarierea i caracterizarea pajitilor seminaturale din Romnia. Project Romania (PIN-MATRA 00.B.4.21)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea pentru managementul sitului revine consiliilor locale ale comunelor Dumeti i Romneti.
Nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0222
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0042 J Eleteele Jijiei i Miletinului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile Jijia Inferioar - Prut
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 19' 17''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10.613
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
32
Max.
148
Med.
42
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 24' 3''
RO013 Iai 100
1310 5 A B B B Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
alpin
1530 50 A B B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1149 Cobitis taenia RC RC C C C C
P Fritillaria meleagris ssp. meleagris R D P Salvinia natans R D
Ruri, lacuri 16 N06 511, 512
Puni 64 N14 231
Situl cuprinde importante suprafee de srtur din lunca comun a rurilor Jijia i Prut, ntre localitile Cotu Morii i Probota, din judeul Iai.
RO04 2.553.-Balta Teiva-Visina * 0,10 Rezervaie natural
J052IS0 GROPNITA * ######
200 B 60 0 Acvacultura : pete i scoici 210 B 40 0 Pescuit profesionist(industrial)
140 B 30 0 Pasunatul
Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - srturi continentale.
Vulnerabilitatea sitului este dat n principal de punatul supranumeric cu ovine, caprine, cabaline i bovine.
Din sit fac parte rezervaiile acvatice de interes naional Balta Teiva - Viina i Pruteul Bltu, declarate prin Legea 5/2000. Cea mai mare
parte a sitului nu are statut de protecie.
Formele de proprietate a terenurilor din sit sunt: proprietate public local, proprietate particular.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea privind managementul celor 2 rezervaii naturale din sit revine custozilor.
Nu exist un plan de management, cu excepia rezervaiilor Balta Teiva - Viina i Pruteul Bltu, pentru care exist planuri de management
avizate de Academia Romn-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0223
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0113 J Cnepiti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile Ocna Veche
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 47' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
133
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
351
Max.
412
Med.
368
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 35' 25''
RO063 Cluj 100
1310 80 A C A A Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
1389 Meesia longiseta V B B C B
1903 Liparis loeselii V C B C B
4087 Serratula lycopifolia V A C C C
Puni 13 N14 231
Ocna Veche de sare, este rezultatul activitii de extracie a srii nceput de timpuriu, nc din preajma sec. XIII. n urma acestor activiti
extracvtive, a rezultat un complex ansamblu de reele ce fac legtura cu principalele mine de exploatare. Existena masivului de sare la
suprafa n cadrul unei microdepreiuni (Microdepresiunea Bile Srate), a favorizat apariia unor ntinderi mai mult sau mai puin umede
srturate. n urma exploatrilor de suprafa, sau a alunecrilor de teren, au aprut lacuri saline n diferite stadii de evoluie, cu concentraii
saline diferite. n mecanismul de formare a lacurilor au colaborat 3 factori: morfogeneza depresiunii format n podi, prezena masivului de
sare i aciunile antropice de exploatare a srii. Pentru formarea nmolului cu utilizri terapeutice, factorilor amintii li se asociaz
caracteristicile particulare biotice.
n cadrul complexului de galerii i mine, exist un complex de biocenoze algale i de micro-organisme particulare, adaptate unei saliniti
crescute a mediului. n cadrul Bilor Srate, n special n zonele nmltinite, s-au instalat asociaii vegetale halofile caracteristice (Salicornia
herbacea).
Principalele pericole identificate in perimetrul ariei de protectie propus,din punct de vedere a conservarii naturii sunt: -necunoasterea si
nerespectarea de catre populatie a legilor privind protectia naturii, principalele efecte negative fiind depozitarea deseurilor provenite din
gospodarii in spatii neamenajate.
RO04 2.343.-Ocna Veche * 61,65 Rezervaie natural
609 B 30 - Alte complexe sportive/de odihna
401 A 15 - Urbanizare continua 421 A 5 - Depozitarea deseurilor menajere
100 B 20 0 Cultivare 120 A 10 - Fertilizarea
400 A 80 - Zone urbanizate, habitare umana 411 B 10 - Fabrici
421 A 15 - Depozitarea deseurilor menajere 500 B 5 - Retele de comunicare
600 B 10 - Structuri (complexe) pentru sport si odihna
2000-statut de arie protejat de interes naional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a III-a, poziia 2343, cu o
suprafata de protecie de 10 ha;
85%- propietate de stat
15%-propietate privat
4.6 Documentaie:
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti 1982, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
Crian,R.,Paca,D.,Marinel,V.,Zborovski,E.,Drgan-Buladra,M.,Kiss,S. (1988): Enzymological study of muds from salt lakes in Turda, Stud.
UBB sect. Biol. Cluj-Napoca, Ed.St.,32(2): 76-86;
(1994): Contract 5936/1994, Ariile protejate de important national, Prefectura Cluj-Napoca, responsabil Contract I.Bedeleanu, manuscris;
(1999): Turda - 20 de secole de istorie, Primria Turda, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
85%-administrare autoritati locale; 15%-proprietate privat
1.Plan de Urbanism,Municipiul Turda; 2.Legislatia nationala in vigoare.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0223_95_salichornia_erbaceae2.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0224
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0140 H Scrovitea
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Scrovitea
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 3' 46''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.391
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
86
Max.
133
Med.
118
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 42' 51''
RO082 Ilfov 100
3160 4 C C B B Lacuri distrofice i iazuri
91Y0 55 A A B B Pduri dacice de stejar i carpen
Salicion albae)
1052 Euphydryas maturna P C B C C
1428 Marsilea quadrifolia P?
Zona naturala protejata Scrovistea este declarata prin H.G. nr.792/1990).
Ca specii de flora si fauna , de importanta biologica regasim: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior,
Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum
galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum
europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus
heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
J088IF0 SCROVISTEA * 23,9
506 C 0 Aerodrom, heliodrom 430 C 1 - Structuri agricole
170 C 1 0 Cresterea animalelor 160 A 80 0 Managementul forestier general
230 B 90 - Vanatoare 290 B 10 - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
220 C 10 0 Pescuit sportiv 503 C 1 0 Linii de cale ferata, TGV
Padurile din zona Scrovistea (paduri mixte de campie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele Codrii
Vlasiei care candva au acoperit Campia Romana.
Aria este bine conservata, situl reprezentand un complex -mozaic de habitate: padure, acvatic, pajisti.
Padurea din aria naturala protejata Scrovistea este o ramasita din Codrii Vlasiei, care acopereau in trecut Campia Romana. Zona este bine
conservata, situl reprezentand un mozaic complex de habitate de padure (9160, 91E0, 91F0 - habitate Natura 2000), acvatice (3150, 3160),
pasuni (6150, 6250).
Aria este in apropierea Bucurestiului si ar putea fi afectata de dezvoltarea ariei metropolitane.Satul Balteni, situat in apropierea ariei, prin
dezvoltarea sa, ar putea avea efecte negative
Scrovistea, a fost desemnata ca arie naturala protejata, prin H.G.nr. 792/1990.
proprietatea statului
4.6 Documentaie:
Documnetatia a fost intocmita de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice .
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 142/05.07.2010, Administrator:Consoriul format din Asociaia pentru Protejarea Habitatelor Naturale i Clubul Ecologic
UNESCO ProNatura Asociatia=B-dul Decebal, nr 1, bloc H2, ap 70, Loc Bucureti; ProNatura=Cal. Pl
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0225
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Seaca - Optani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 28' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.110
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
227
Max.
337
Med.
310
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 42' 49''
RO044 Olt 100
Puni 3 N14 231
Prin H.C.M. nr. 518/1954, a fost pus sub protecie i n anul 1969 a fost declarat rezervaie forestier a Academiei Romne, aici existnd
cel mai curat i mai valoros arboret de grni (Quercus frainetto) din Romnia i unul dintre cele mai curate din Europa. Specia ocup 82%
din suprafaa pdurii, iar arborii au vrsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depesc 100 de ani.
Pdurea etaleaz la dimensiuni reduse vegetaia veche, caracteristic masivului Fgra ( E. Pop, N. Slageanu, 1965) Ea este un vestigiu al
pdurilor din subboreal (3000 - 1000 de ani . Hr.) care se ntindeau din bazinul Mediteranei pn n nordul Cmpiei Romne, cu un pronunat
caracter termofil (C. Chiri i colab., 1981).
n literatura de specialitate, pdurea Seaca - Optani este menionat ca rezervaie forestier-botanic, pe suprafaa de 218,9 ha.
In acest sit exista cel mai curat i mai valoros arboret de grni (Quercus frainetto) din Romnia i unul dintre cele mai curate din Europa.
Activitile care pot pune n pericol siteul sunt exploatrile forestiere intensive.
Prin Legea 5/2000 au fost desemnate doua zone din acest SCI arii naturale protejate Padurea Seaca Optasani si Rezervatia de arborete de
garnita.
Forma de proprietate a sitului propus este proprietate de stat 95% si proprietate privata 5%
4.6 Documentaie:
Popescu A. & al. Vegetatia Campiei Munteniei, Sibiu 1984.
Bobrnac B., Popescu M., Crtu D. - Rezervatii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport - Turism. Bucureti, 1984.
Ciobanu N. - Rezervatii i monumente ale naturii din judetul Olt. Editura Didactic i Pedagogic. Bucureti, 1993
Pun M., Georgescu L., Fulga Gh. - Importante puncte floristice i de vegetatie din cuprinsul Olteniei. n volumul Studii i Cercetri.
Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Craiova, 1971.
RO04 2.664.-Pdurea Seaca Optani + 6,77 Rezervaie natural
RO04 2.669.-Rezervaia de Arborete de Grni + 4,92 Rezervaie natural
J075OT SEACA - OPTASANI * 16,86
230 B 6 0 Vanatoare 160 A 80 0 Managementul forestier general
162 A 3 - Plantare artificiala
100 C 50 0 Cultivare 170 C 40 0 Cresterea animalelor
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
432002
In cadrul propunerii de sit SCI Seaca Optasani se afla 2 arii protejate declarate prin Legea 5/2000 pt care custodele, Directia Silvica Olt, a
intocmit planul de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_.jpg Croitoru Ion - APM-OT
ROSCI0225_97_Seaca_07.2006_1.jpg Croitoru Ion - APM-OT
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0226
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0020 J Cheile Nerei - Beunia
ROSPA0086 J Munii Semenic - Cheile Caraului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Semenic - Cheile Caraului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 52' 35''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
37.555
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
106
Max.
1445
Med.
822
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 8' 7''
alpin
4060 1 D Tufriuri alpine i boreale
7120 0,2 C B C B Turbrii degradate capabile de regenerare natural
7220 0,001 B B B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
6190 0,1 A B B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
Salicion albae)
6210 0,1 A B A A * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
91K0 50 A A A A Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
91Y0 0,1 C C C C Pduri dacice de stejar i carpen
91L0 0,5 C C B B Pduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
1310 Miniopterus schreibersi P C B B C B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P A B C B
1324 Myotis myotis P RC A B C B
1307 Myotis blythii P RC B B C B
1316 Myotis capaccinii P R A B B B
1321 Myotis emarginatus R A B C B
1163 Cottus gobio R D
2511 Gobio kessleri P P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P P C B C B
1138 Barbus meridionalis C B A C B
1088 Cerambyx cerdo C C B C B
1061 Maculinea nausithous P B B C B
4014 Carabus variolosus P B A C B
4057 Chilostoma banaticum P?
1089 Morimus funereus R B A C A
4039 Nymphalis vaualbum R A B C B
4048 Isophya costata R B A A A
1093 Austropotamobius torrentium C B A B A
1032 Unio crassus R B A C A
A Bufo viridis C A A Pelobates fuscus C A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria C A
A Triturus alpestris R A F Abramis brama C A
F Barbus peloponnesius P? A F Chondrostoma nasus RC A
F Gobio kesslerii C A F Gymnocephalus schraetser P? A
I Euscorpius carpathicus R D I Holandriana holandrii R B
I Lucanus cervus cervus P A I Maculinea arion R C
I Maculinea nausithous R C I Mecidea lindbergi V D
I Stylurus flavipes R C I Unio pictorum A
I Zerynthia polyxena R C I Zubovskya banatica R B
M Crocidura leucodon V A M Dryomys nitedula R A
M Eptesicus nilssonii R A M Martes foina R C
M Martes martes R C M Meles meles R A
M Muscardinus avellanarius R A M Mustela nivalis A
M Mustela putorius A M Myoxus glis R A
M Neomys anomalus P A M Neomys fodiens V A
M Nyctalus leisleri R A M Nyctalus noctula C A
M Plecotus austriacus R A M Sciurus vulgaris <100 i C
P Acanthus balcanicus R D P Allium moschatum R D
P Asperula purpurea V D P Cardamine pratensis ssp. rivularis P D
P Carex lasiocarpa R D P Carex limosa R A
P Carex nigra C D P Carex ovalis C D
P Carex pauciflora R D P Carex rostrata C D
P Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia R D P Centaurea atropurpurea R D
P Centaurea calvescens R D P Cephalaria laevigata R D
P Chamaecytisus glaber R D P Crocus banaticus C D
P Crocus flavus R D P Dactylorhiza maculata R A
P Dianthus giganteus ssp. banaticus R B P Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum R D
P Echinops bannaticus R D P Epilobium palustre P D
P Eriophorum vaginatum C D P Gladiolus illyricus V D
P Homogyne alpina C D P Iris reichenbachii R D
P Juncus filiformis R A P Jurinea glycacantha V D
P Lathyrus sphaericus R D P Linum uninerve R B
P Luzula sudetica P D P Menyanthes trifoliata R A
P Molinia caerulea P D P Myrrhoides nodosa R D
P Nardus stricta C D P Ophioglossum vulgatum R D
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V C P Orchis pallens R D
P Orchis papilionacea R D P Orchis tridentata V D
P Peltaria alliacea R D P Petrorhagia saxifraga R D
P Peucedanum longifolium R D P Piptaptherum holciforme R D
P Ruscus aculeatus R C P Ruscus hypoglossum R D
P Satureja montana ssp. kitaibelii R D P Sedum cepaea R D
P Sempervivum marmoreum V D P Seseli gracile R D
P Seseli rigidum R D P Sesleria filifolia R D
P Silene flavescens V D P Sorbus borbasii R B
P Sphagnum sp. P D P Stipa pennata ssp. eriocaulis R D
P Trifolium scabrum R D P Veronica spicata ssp. crassifolia V D
R Coronella austriaca R A R Lacerta viridis C A
R Lacerta vivipara C A R Podarcis muralis V A
R Vipera ammodytes R A R Vipera berus R A
Puni 6 N14 231
n perimetrul de referin au fost inventariate pn n prezent urmtoarele resurse naturale, cultural-istorice i antropice.
Peisajul sitului i zona limitrof este un peisaj natural, ce conine zone antropizate, zone renaturalizate i zone degradate. Datorit morfologiei
i petrografiei regiunii, sunt dou peisaje caracteristice parcului naional corespunztoare Munilor Semenic (roci metamorfice isturi
cristaline) i Munilor Aninei (roci sedimentare - calcare)
Principalele habitate n parc sunt habitatele de pdure, habitatele de puni i fnee, habitatele cavernicole i habitatele acvatice, din
care 10 habitate de interes comunitar.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numr de 1277 de specii, rspndite n diferite biotopuri
caracteristice perimetrului de referin al sitului Semenic Cheile Caraului.
Abundena mare a speciilor saxicole este urmare a prezenei prin excelen a reliefului carstic care d nota caracteristic sitului Semenic
Cheile Caraului.
Din punct de vedere al vegetaiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
Suprafee ntinse cu pduri de foioase (preponderent fag) i rinoase (brad introdus artificial) ce se regsesc pe tot cuprinsul parcului, n vi
i platouri. Vrsta arborilor n anumite zone depete 130 ani.
Elementul principal din acest punct de vedere l constituie cea mai ntins suprafa de pdure virgin de fgete (vrsta medie peste 350 ani)
situat la Izvoarele Nerei.
Puni cu tufriuri, ienupr, mpduriri naturale n plcuri.
Ecosistemul cavernicol la rndul lui are n componen un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul
galeriilor subfosile) i un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu ap). Abundena n general a
speciilor de faun este n primi 25-50m fa de intrri i n galeriile etajului subfosil/activ.
Condiiile deosebit de variate din zona Munilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate n specii att din punctul de vedere al
plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristic esenial pentru aceast zon, reflectat n
structura florei i vegetaiei este existena a numeroase specii termofile de origine mediteranean, balcanic, balcano-iliric, balcanico-
panonic i moesic. .
Situl se caracteriseaz prin prezena a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de interes comunitar: dintre care : *Pajisti
rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, *Pajisti calcaroase din nisipuri xerice, Pajisti uscate semi-naturale si faciesuri de
acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee), *Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substratele silicioase ale
zonelor muntoase (si ale zonelor submuntoase din Europa continentala)
*Turbarii inalte active, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), * Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor
muntoase, *Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion, *Turbarii impadurite.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alctuit n principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formeaz fondul general al florei din
regiunea temperat european. La acestea se adaug cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
RO02 0,01 Categoria II IUCN RO01 25,64 Categoria I IUCN RO03 0,31 Categoria III IUCN
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numr de 1277 de specii, rspndite n diferite biotopuri caracteristice
perimetrului de referin al sitului Semenic Cheile Caraului. Abundena mare a speciilor saxicole este urmare a prezenei prin excelen a
reliefului carstic care d o nota caracteristic sitului.
Pdurile subxerofile de cer, grni i gorun sunt slab reprezentate, dar n stratul ierbos s-au pstrat elemente meridionale precum Orchis
simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-
specii de interes european i naional.
n urma studiului faunistic realizat, ct i din informaiile bibliografice s-a putut observa o diversitate faunistic important n ceea ce privete
numrul de specii (672 din care 509 de specii sunt nevertebrate i 162 sunt vertebrate) ct i valenta ecologic a acestora
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice.
Aceast zon a fost o zon refugial n timpul glaciaiunilor, n care au supravieuit specii relicte teriare cum sunt gasteropodele
Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemic pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie
endemic pentru Romnia). Cele mai multe specii sunt europene n sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central
europene sau eurosiberiene, specii n general higrofile, proprii pdurilor de foioase n cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au
speciile palearctice (40 de specii) i cele holarctice (36 de specii) i de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Dei n numr mic
speciile mediteraneene ne arat influena climatului mediteraneam asupra zonei de referin i a posibilitilor de colonizare de la sud spre
nord sub influen condiiilor climatice i a reliefului din aceast zon.
Amfibienii sunt remarcai prin prezena a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin conveniile de mediu Ratificate i de Romnia
cum ar fi : Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, .
Exist n acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite convenii naionale i internaionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis i
Vipera ammodytes ammodytes.
Deoarece situl se afl aezat ntre regiunile boreale i tropicale, prin Romnia trec unele dintre cele mai importante drumuri de migraie ale
psrilor, toamna spre sud (pasajul de toamn) i primvara spre nord (pasajul de primv
Vulnerabilitatea sitului este dat de activitile antropice care afecteaz habitatul multor specii de flor i faun slbatic. Ca de exemplu:
Suprapunatul produce:
Exces de elemente fertilizante de natur organic (azot i potasiu).
Schimbarea pH-ului solului.
Apariia i rspndirea buruienilor de trl cum ar fii:
urzica (Urtica dioica), teviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum aquilinum), brndua de toamn (Colchicum
autumnale) i alte plante nevaloroase sau toxice.
Rrirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor.
Degradarea peisajului montan.
Focare de boli (necrobaciloz) i duntori pentru plante i animale.
Incendierea punilor
Influeneaz puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologic, productivitatea biologic, modificnd structura i nsuirile solului.
n afar de plante sunt distruse bacteriile din sol, rme, insecte, roztoare (se distruge microfauna).
Se distruge stratul de humus.
Solul se acoper cu o crust foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor.
Se schimb pH-ul solului.
Solul este invadat de ferig:
feriga este o specie toxic (conine tiaminaz) i provoac hematuria.
Ecosistemul acvatic este afectat, datorit polurii principalelor ape de suprafa cu materii organice i anorganice. Lacurile de acumulare
sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu exist studii cu privire la fauna i flora existent.
Peisajul subteran natural cu excepia ctorva peteri i avene este puin alterat. Alterarea peisajului const n degradarea unor depozite
speogenetice (sedimente, formaiuni) i grafiti pe perei. Degradarea major este generat de cuttorii de comori.
Principalele ameninri pentru ecosistemul cavernicol sunt: defririle, poluarea apelor la suprafa care se subteranizeaz, activitatea
turistic. Prin aceste influene pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate i speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind
amenajarea teritoriului ; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor
acestora ;
Pe suprafaa parcului, proprietatea terenurilor este urmtoarea :
Total suprafa parc = 36.168,2 ha, reprezint 100 %
Din care:
-proprietate de stat = 36.436,0 ha, reprezint 95 %
-proprietate privat = 1.732,2 ha, reprezint 5 %
4.6 Documentaie:
Pop, E. 1960. Mlatinile de turb din Republica Popular Romn. Ed. Academiei R.P.R., 511pp. Studiu de fundamentare pentru Parcul
National Muntii Aninei, Universitatea Bucureti 1993
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO01 2.282.-Cheile Caraului + 8,70 Rezervaie tiinific
RO01 2.283.-Izvoarele Caraului + 1,54 Rezervaie tiinific
RO01 2.284.-Izvoarele Nerei * 13,43 Rezervaie tiinific
RO01 2.285.-Cheile Grlitei * 1,35 Rezervaie tiinific
RO01 2.287.-Buhui + 0,62 Rezervaie tiinific
RO02 E-Cheile Nerei - Beunia * 0,01 Parc naional
RO03 2.288.-Petera Comarnic + 0,14 Monument al naturii
RO03 2.289.-Petera Popov + 0,04 Monument al naturii
RO03 2.290.-Petera Buhui + 0,12 Monument al naturii
140 B - Pasunatul 141 B - Abandonarea sistemelor pastorale
230 B - Vanatoare 180 B - Incendiere
602 B - Complex de ski 701 B - Poluarea apei
241 B 0 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 167 A - Exploatare fara replantare
400 B - Zone urbanizate, habitare umana 511 C 0 Linii electrice
164 C - Curatarea padurii 170 C - Cresterea animalelor
100 C 0 Cultivare 900 A - Eroziunea
940 A - Catastrofe naturale 240 C 0 Luare / Indepartare de fauna
220 C 0 Pescuit sportiv
102 C 0 Cosire/Taiere 167 B - Exploatare fara replantare
170 B - Cresterea animalelor 301 C - Cariere
330 B - Saline 400 B - Zone urbanizate, habitare umana
624 C - Drumetii montane, alpinism, speologie. 709 C - Alte forme de poluare
900 B - Eroziunea
Administraia Parcului Naional Semenic - Cheile Caraului, constituit n 2003.
Situl deocamdat nu are plan de management.El va fi efectuat pn la 30.05.2006, de ctre Administraia Parcului Naional Semenic-Cheile
Caraului.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0226_326_Pestera_Liliecilor.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_115_paduri_virgine.jpg Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_115_pestera_rasuflatoarei.jpg Coman Magda - APM-CS
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_326_Cheile_Carasului1.jpg Naicu Gabriel - APMCS
ROSCI0226_326_Izvoarele_Carasului.jpg Naicu Gabriel - APMCS
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0227
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Sighioara - Trnava Mare
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 49' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
85.815
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
315
Max.
829
Med.
541
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 8' 4''
RO075 Mure 52
RO076 Sibiu 28
RO072 Braov 20
Brometalia)
6240 4 B A B B * Pajiti stepice subpanonice
91E0 0,8 A B B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
3130 0,5 B C C C Ape stttoare oligotrofe pn la mezotrofe cu vegetaie din Littorelletea uniflorae i/sau
Isoto-Nanojuncetea
40A0 10 B B B B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6430 0,5 C C C C Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
3150 0,1 B C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
9170 10 A A B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91H0 0,3 A A B A * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
92A0 0,5 B C C C Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
3240 0,1 D Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor montane
91V0 1 C C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
1355 Lutra lutra P C C C B
1308 Barbastella barbastellus P P P? R C C C B
1354 Ursus arctos P C B B B
1166 Triturus cristatus P B B C B
1220 Emys orbicularis R C B C C
1138 Barbus meridionalis C C A C B
2511 Gobio kessleri RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata C C A C B
1074 Eriogaster catax R C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria R C B C B
1052 Euphydryas maturna P B B C C
4028 Catopta thrips R C B C B
1088 Cerambyx cerdo RC B B C B
1059 Maculinea teleius P C B C B
4011 Bolbelasmus unicornis R B B C B
4036 Leptidea morsei R C B C A
1084 Osmoderma eremita R C B C B
4067 Echium russicum V C C C C
4068 Adenophora lilifolia R A B C B
A Pelobates fuscus R C A Rana arvalis V C
A Rana esculenta P C A Rana ridibunda P C
F Cobitis taenia taenia P C F Rhodeus amarus P C
I Apatura ilia P A I Apatura iris P A
I Argynnis laodice C A I Astacus astacus P C
I Brenthis daphne P A I Brenthis ino P A
I Carcharodus lavatherae P A I Colias chrysotheme R A
I Euphydryas maturna P C I Hemaris fuciformis P A
I Lopinga achine P C I Lucanus cervus cervus P C
I Lycaena alciphron P A I Maculinea alcon P A
I Maculinea arion P C I Neptis sappho C C
I Nymphalis antiopa P A I Nymphalis polychloros P A
I Oberea linearis P C I Papilio machaon P A
I Parnassius mnemosyne P C I Pericallia matronula V A
I Proserpinus proserpina P C I Pyrgus sidae P A
M Apodemus agrarius RC D M Apodemus flavicollis C D
M Apodemus sylvaticus RC D M Arvicola terrestris C D
M Capreolus capreolus P C M Cervus elaphus RC C
M Clethrionomys glareolus V D M Crocidura leucodon P C
M Crocidura suaveolens C D M Eptesicus nilssonii P C
M Eptesicus serotinus P C M Felis silvestris RC C
M Martes foina P C M Martes martes P A
M Meles meles P C M Micromys minutus R A
M Microtus agrestis RC A M Microtus arvalis C D
M Mus musculus C D M Muscardinus avellanarius P C
M Mustela erminea erminea P C M Mustela nivalis RC C
M Mustela putorius C C M Myotis brandtii P C
M Myotis mystacinus P C M Myotis nattereri P C
M Myoxus glis P C M Neomys fodiens P C
M Nyctalus leisleri P C M Nyctalus noctula P C
M Pipistrellus pipistrellus P C M Pipistrellus pygmaeus P C
M Plecotus auritus P C M Plecotus austriacus P C
M Rattus norvegicus R D M Sciurus vulgaris P C
M Sorex araneus P A M Sorex minutus RC C
M Talpa europaea C C M Vespertilio murinus RC A
P Adonis vernalis P A P Aristolochia lutea R A
P Arnica montana R A P Betula pubescens P A
P Carex appropinquata R D P Carex panicea P A
P Cephalanthera damasonium P A P Cephalanthera longifolia R A
P Cephalanthera rubra P A P Cephalaria radiata A
P Crocus banaticus R A P Dactylorhiza incarnata P A
P Dictamnus albus R A P Epipactis palustris R A
P Fritillaria orientalis V A P Galium palustre A
P Gladiolus imbricatus R A P Gymnadenia conopsea R A
P Gypsophila fastigiata V A P Iris graminea P A
P Limodorum abortivum R A P Lycopodium clavatum R A
P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P A P Neottia nidus-avis R A
P Orchis coriophora R A P Orchis laxiflora ssp. elegans P A
P Orchis militaris R A P Orchis morio R A
P Orchis purpurea R A P Prunus tenella R A
P Ranunculus circinatus R A P Ranunculus lingua A
P Sagittaria sagittifolia P A P Salvia transsylvanica R A
P Seseli peucedanoides A P Stachys palustris R A
P Trollius europaeus P A R Coronella austriaca P C
R Elaphe longissima P C R Lacerta agilis P C
R Lacerta viridis P C
Puni 23 N14 231
Zona se ncadreaz n Podiului Trnavelor i parial Podiul Hrtibaciului, acestea caracterizndu-se printr-un relief colinar-deluros, cu vi
nsoite de terase i lunci bine individualizate. Actuala nfiare a reliefului este de podi puternic fragmentat de vi culoare cu interfluvii
care se menin n general n jur de 500 550 m si numai n mod excepional ajung la valori de circa 700 m (Pdurea Dumbrava, 642 m,
altitudinea maxima fiind de 839m - Dl. Pietri).
Eroziunea intens, generat de colectarea apelor de ctre Trnava Mare i rul Hrtibaci, a frmiat vechea suprafa de eroziune,
reducnd-o la interfluvii nguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuest, a cror pant lin se grefeaz aproximativ pe un
strat dur (gresie), nclinnd la fel cu el, iar versanii abrupi reteaz n cap un numr de cel puin dou straturi (argil, marne nisipoase).
Frecvena mare a cuestelor dispuse n iruri paralele care nsoesc Trnava Mare, fragmentate de vi subsecvente, reprezint o consecina a
adaptrii reliefului la structuri de domuri i branhianticlinale.
n ansamblu, suportul geo-structural a impus prezena unor biotopuri specifice bine individualizate, favoriznd existena unor ecosisteme
variate bine conservate. La acest fapt se adaug gradul relativ sczut al presiunii antropice, zona fiind puin populat, exploatarea biologic
ncadrndu-se n liniile unei dezvoltri durabile.
Temperatura medie anual se ncadreaz n izoterma de 90 C. Aceasta coroborat cu o expunere dominant vestic/estic a versanilor i cu
valorile relative ridicate ale radiaiei globale induce dezvoltarea sezonului vegetativ pe cca 195 zile ca factor de favorabilitate pentru starea i
evoluia habitatelor i speciilor de interes conservativ.
Utilizarea tradiional a terenurilor a pstrat o diversitate biologic ridicat. Aria este de importan internaional, avnd n vedere c probabil
ultimele pajiti de mare ntindere n Europa sunt perfect funcionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiional a stabilit un
echilibru ntre activitile umane i natur, acesta rmnnd neschimbat din evul mediu.
Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB arat c aria cuprinde numeroase specii de faun i flor, care sunt periclitate la nivel
naional i internaionalaici fiind incluse:
Flor:
10 taxoni vegetali periclitai n Europa, inclui n anexele Directivei Habitate i ale Conveniei de la Berna (includ Larix polonica,
angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dedieii)
77 taxoni periclitai la nivel naional, inclui n Lista Roie naional
Faun
23 specii de mamifere periclitate n Europa i protejate prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna, incluznd lupul., ursul, pisica
slbatic, vidra
55 specii de psri periclitate n Europa, incluse n Directiva Psri i Convenia de la Berna, incluznd uliul psrar, uliul porumbar,
crstelul de cmp i 76 specii protejate la nivel naional
10 specii de reptile i amfibieni protejate prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna, incluznd buhaiul de balt cu burt roie
11 specii protejate de peti prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna
600 specii de fluturi sunt descrise n cadrul acestui spaiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna i 22
protejate la nivel naional.
n acest spaiu diversitatea cuturilor agricole coexist cu o bogat biodiversitate natural att sub aspect cantitativ ct i calitativ.
Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o populaie de cca.19000 locuitori , repartizat n 30 sate puin extinse n suprafa. Populaia nc
triete n strns legtur i peisajul nconjurtor, care include pajitile cele mai bogate ale Europei i ntinsele pduri caducifoliate. Aici
exist multe habitate i specii ce sunt n Lista Roie IUCN i de asemenea au un statut prioritar n Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari
populaii de carnivore mari din etajul deluros (urs i lup).
Ecosistemele forestiere din situl Sighioara-Trnava Mare, ce includ tipuri (semi)naturale de pdure, sunt afectate n mare parte de procese
de degenerare (mai mult sau mai puin pronunate) ca urmare a impactului antropo-zoogen. Acesta se manifest la nivelul arboretelor sub
urmtoarele forme:
- distrugerea subarboretului (arbuti, puiei, ierburi, muchi) i destructurarea orizontului superior al solului de ctre roile TAF-urilor i
butenilor tractai;
- extragerea selectiv a arborilor de esen valoas (stejar pedunculat, cire, frasin, paltin, tei) din leaurile de deal i astfel, favorizarea
procesului de crpinizare;
- tierea arbutilor cu ocazia aplicrii operaiunilor silviculturale, astfel c stratul arbustiv este absent n mare parte arborete;
- efectuarea de mpduriri cu specii forestiere exotice (salcm) sau n afara arealului lor natural (pin silvestru, pin negru, molid, larice);
salcmul i molidul se comport ca specii exclusiviste inhibnd dezvoltarea speciilor autohtone i implicit, succesiunea natural spre tipul
natural de pdure;
- declanarea eroziunii n adncime n lungul drumurilor de TAF i traseelor de apropiere a butenilor, i ca urmare apariia ravenelor;
- tasarea i destructurarea orizontului superior al solului n lungul potecilor des frecventate de turmele de ovine i bovine;
- eutrofizarea (n special, nitrofizarea) solului i apei freatice ca urmare a depozitrii gunoaielor menajere (n lunci), punatului i fertilizrii
pajitilor din amonte (unul din efectele immediate i uor vizibile este proliferarea unor specii nitrofile i ruderale n pduri: Glechoma
hederacea, Stellaria media, Aegopodium podagraria, Geum urbanum, Urtica dioica, Alliaria petiolata, etc.);
- acidificarea orizontului superior al solului datorit litierei coniferelor (molid, larice, pini) folosite n plantaii;
- tieri rase (chiar dac pe suprafee mici) i spturi efectuate n jurul exploatrilor de gaz metan;
- invazia i proliferarea masiv a unor specii vegetale aloctone (salcm, Rudbekia laciniata, Solidago canadensis) n aproape toate tipurile de
pduri, cu consecine drastice asupra fitodiversitii; cel mai mult i mai puin afectate sunt pdurile de lunc (slcete i aniniuri) i respectiv,
fgetele;
- extinderea continu a unui cartier rezidenial n zona sudic a municipiului Sighioara, n detrimentul unui masiv forestier compact i extins,
ce include n mare parte arborete ncadrate n grupa funcional I (de protecie); construcii rezideniale dispersate au aprut i la vest de
Sighioara (Stejreni, Dane).
Desemnarea este sustinuta din urmatoarele considerente:
1.Este sit reprezentativ pentru zona continental transilvnean, cu alternante de paduri si pajisti pastrate in conditii naturale,insumand 18
habitate de interes european (Directiva Habitate).
3.Pdurile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafa de 50 km x 20 km (procent pdure 40%), n bazinul Trnava
Mare.
3. Flor i faun diversificat, inclusiv populaii permanente de uri i lupi , rariti de fluturi (prof. Rakosy L., UBB CJ), respectiv valori
botanice deosebite (prof. Cristea I. UUB CJ ).
4. Zon gospodrit durabil de a lungul secolelor de comunitile locale de sai, aezri umane rare, rustice cu valoare de patrimoniu.
5. Dou fundaii britanice recunoscute MET i ADEPT sprijin susinut necesitatea conservrii acestei zone prin situl Natura 2000 propus de
APM Mure.
Proprietatile sunt majoritar proprietati private ( peste 75 %).
4.6 Documentaie:
1. Akeroyd, J.R. (2002) Protecting Romanias Lost World. Plant Talk, 30: 1924.
2. Akeroyd, J. R. (2003). A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk, 34: 3437.
3. Akeroyd, J. [R.], Srbu, A., Oroian, S. & Hiritiu, M. (2003). Botanical assessment of the Saxon Villages region (Trnave plateau)
of southern Transylvania, Romania. Unpublished report to International Finance Corporation, Washington DC, USA.
4. Coldea Gh., Srbu I., Srbu A. & Negrean G. (2001) Ghid pentru identificarea i inventarierea pajitilor seminaturale din Romnia, Editura
alo, Bucureti.
5. Jones, A. (2003) Grassland Management Strategy Transylvanian grasslands. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK.
6. Mountford, J.O. & Akeroyd, J.R. (in press, 2005) A biodiversity assessment of the Saxon villages region of Transylvania. Transylvanian
Review of systematical and ecological Research
7. Oroian, S., Samarghitan, M & Hiritiu, M. (2003) Information concerning the Trnave Plateau vegetation. Unpublished report to
ADEPT project, Salisbury, UK.
8. Puscaru-Soroceanu, E. (ed.) et al. (1963) Pasuni si fnetele din Republica Populara Romna. Academiei Republicii Populare Romna,
Bucureti.
9. Rakosy L. obs. pers (1970-2006)
10. . Moga, C., (2005)- Lucrare de doctorat, Univ. Babe-Bolyai Cluj
11. Amenajamentele silvice (2000) de la Directiile silvice Mure, Sb, Bv
12. Tibor Hartel, Raport referitor la statutul populatiilor de amfibieni, trimestrul II (15 decembrie 2005 14 martie 2006), Colegiul National
Mircea Eliade, Sighioara, Institutul de Biologie al Academiei Romne, Bucureti;
13. Botnariuc,N., Tatole,V., (2005) Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia, Academia Romn, Muzeul National Grigore Antipa14.
Rapoarte de evaluare carnivore 2005, 2006 APM Mures
RO04 2.632.-Rezervaia de stejar pufos + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.635.-Stejarii seculari de la Breite + 0,09 Rezervaie natural
162 C 5 - Plantare artificiala 160 B 10 - Managementul forestier general
230 B 10 - Vanatoare 120 C 15 - Fertilizarea
900 B 2 - Eroziunea 501 C 1 + Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
320 C 1 - Mine 165 C 1 - Indepartarea latarisului
952 C 2 - Eutrofizarea
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 9/28.06.2010, Administrator:Societatea Progresul Silvic, filiala Sibiu (Administrator) Sibiu, Calea Dumbrvii, nr 140, jud
Sibiu 0269 242411, 0269 240502, fax-0269214970
Justificarea tehnic pentru forma propus (mrime, localitaile incluse sau excluse)pentru Situl Natura 2000
1. Management:
Oficialiti UE de la Direcia General pentru Mediu (Hernandez
Placido, 07.08.06) au confirmat c satele din ariile administrate sunt
mai bine incluse n siturile Natura 2000. Aceasta imbuntete
eficiena managementului i nu are nici un efect asupra administrrii
cldirilor/ activitilor de dezvoltare din sate, Sarcina de a duce la
bun sfrit estimarea impactului de mediu din cadrul articolului 6 al
Directivei Habitate UE va fi aceeai dac un sat este inclus sau se
nvecineaz cu un habitat protejat de Directiva Habitate UE.
Conservarea la nivel de peisaj s-a dovedit a fi mai eficient dect
conservarea minimalist a unui singur habitat.
Zootehnia este cu att mai viabil din punct de vedere economic, cu ct
zona este mai extins.
2. Specii, Procese Genetice i Flux Genetic:
Fluturii de exemplu Eurodryas aurinia au nevoie de 90 ha pentru o
populaie viabila (studii ale ONG Butterfly Conservation , UK)
Psrile rpitoare de exemplu Acvila Tiptoare Mic (annex II al
Directivei Habitate UE) au o arie de desfurare aproximativ intre 800-
4,400ha, o arie medie de aproximitiv 2.500 ha pe pereche, dar
interaciunea dintre perechi are loc pe distante de sute de km
Animalele ierbivore sunt necesare arii extinse pentru a permite
micarea populaiilor ctre noi arii de cretere
Dispersia speciilor. Siturile mici inhib dispersia i produc
ncruciare negativ, att pentru plante, ct i pentru animale.
3. Habitate:
Efectele de grani este important s existe o form circular sau
rectangular pentru a reduce zonele de hotar. O abordare
gen Schweitzer sau crearea multor arii mai mici va duce la creterea
efectului de grani i la reducerea eficienei n ce privete
protecia biodiversitii.
Zonele mici sunt expuse cu precdere evenimentelor meteorologice cum ar
fi cele din verile mai uscate si iernile mai umede.
Zonele largi compenseaz efectele schimbrilor din habitatele naturale.
4. Aspecte de mediu:
Efectele de grani hotarele mai lungi, n comparaie cu zonele
compacte, sunt mai expuse polurii din afara ariei respective.
Studii (ex. studii efectuate de Joint Nature Conservation Commitee, UK)
au artat c micarea vaporilor de azot rezultat din agricultura
intensiv se pot ntinde pe arii de sute de metri.
Pajitile bogate n specii sunt extrem de sensibile la poluarea cu
azot. Acesta afecteaz florile, dar nu i iarba, ceea ce nseamn c
iarba va disloca n scurt timp toate florile.
Pajitile amortizeaz poluarea mediului i absorb carbonul.
Pajitile opresc eroziunea pe cursul apelor i amortizeaz poluarea
rurilor, protejnd speciile acvatice.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0227_47_Fanate_in_satul_Stejareni.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Gentiana_pneumonanthe_pe_Breite.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_de_fag_comuna_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Padure_pluriana_zona_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_Apold.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_cu_Sanguisorba_officinalis.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajiste_satul_Daia.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_Cris.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_Quercinee_Com_Cris.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0227_47_Pajisti_si_paduri_de_quercinee_Cris_1.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0228
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : indrilia
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 32' 37''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
858
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
946
Max.
1664
Med.
1358
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 43' 18''
RO026 Vrancea 100
1352 Canis lupus 3-4 i 6-10 i C B C C
1354 Ursus arctos P 3-5 i C B C C
1361 Lynx lynx P 1-2 i C B C C
Caracterizat prin existena unor habitate cvasioriginare, situl este suprapus unui bazin forestier n care grohotiurile fosile acoperite de
molidiuri i brdete constituie un element de favorabilitate pentru stabilirea unor zone de cretere a puilor i hibernare pentru exemplare din
speciile de Ursus arctos i Canis lupus. n aciunile de monitorizare din cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea, au fost identificate ase vizuini folosite alternativ de haitele de lup ale caror teritorii se suprapun n
zon.
n acelai context, zona numita de localnici indrilia Afiniul constituie prin habitatele bogate in fnee i afiniuri compacte un pol de
atractie in perioada de fructificatie, pentru ungulate i pentru Ursus arctos.
Gradul accentuat de naturalitate, existena habitatelor specifice grohotiurilor fosile i a padurilor caracteristice etajului boreal, dublate de
favorabilitatea reliefului pentru alegerea ca zone de ftare, cretere a puilor, hibernare i hranire, fac din acest sit un element cheie pentru
funcionarea Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, reea constituit i aprobat in cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea. In cadrul acestei reele, situl propus este incadrat in
categoria coridoarelor ecologice de tip steping stones.
160 B 100 - Managementul forestier general 167 C 20 - Exploatare fara replantare
Inaccesibilitatea ridicat face ca situl s fie supus intr-o masur relativ scazut impactelor antropice, in cea mai mare parte a suprafeei. Aria
cu impactul cel mai intens, manifestat prin paunatul animalelor domestice este paunea situat n zona superioar a bazinului.
Situl face parte din Zona de securitate Vrancea Sud parte componenta a Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din
judeul Vrancea, reea constituit i aprobat in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul
Vrancea. Statutul acestei reele a fost aprobat i aplicat la nivel judeean prin protocolul ncheiat ntre instituiile care administreaz arealul i
autaritile publice judeene.
ntreaga suprafa cuprins in arealul propus se afl n proprietatea Obtii Spineti (sat component al comunei Vrncioaia).
4.6 Documentaie:
2. Raport Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari- LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
3. Planul de management al carnivorelor mari din judetul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul
Vrancea
din judetul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- Comori biogeografice Vrncene ,APM Focsani
7. Inventarierea capitalului natural in bazinul hidrografic al rului Nruja Centrul Focal de Monitorizare a Diversittii Biologice, 2004
8. Studiul de fezabilitate pentru desemnarea retelei ecologice de protzectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea - LIFE02NAT/RO8576
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Asociaia Obtilor Vrancene- Ocolul Silvic Nruja (Nruja, tel 0237/ 677017)
Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din judeul Vrancea (LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea.) si urmareste protectia i conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de
carnivore mari.Aria sitului propus face parte din suprafaa administrat de O. S. Nruja, pentru care managementul se face conform sistemului
de certificare a pdurilor, cod FSC SW-FN/COC - 1428.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0229
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siriu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 9' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.230
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
548
Max.
1663
Med.
1080
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 31' 27''
RO022 Buzu 100
9110 18,6 A C A B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9180 0,05 D * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
alpin
7110 0,05 C C B B * Turbrii active
9410 6,2 A C A B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
9130 12,8 A C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
A Hyla arborea P C A Rana temporaria P C
F Barbatula barbatula P D F Phoxinus phoxinus P D
F Salmo trutta fario P D I Ena montana P A
I Helix pomatia P A M Capreolus capreolus P A
M Cervus elaphus P A M Martes foina P A
M Martes martes 20-30 i C M Mustela nivalis 15-25 i A
M Rupicapra rupicapra P A M Sus scrofa P A
M Vulpes vulpes 50-70 i A P Achillea pannonica P A
P Alyssum murale R D P Amaranthus blitoides P C
P Arctostaphylos uva-ursi R A P Artemisia annua P D
P Artemisia austriaca P D P Asperula cynanchica P D
P Botrychium lunaria P D P Brassica juncea P D
P Bryonia alba R D P Campanula carpatica P A
P Cardaria draba P D P Carex appropinquata P A
P Carex atrata P D P Cephalanthera longifolia R A
P Colchicum autumnale P A P Conioselinum tataricum R D
P Consolida regalis P D P Corallorhiza trifida R A
P Cornus mas P C P Crocus banaticus P C
P Cynodon dactylon P D P Dactylorhiza cordigera R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza sambucina R A
P Dianthus carthusianorum R A P Dianthus giganteus P A
P Dianthus spiculifolius P A P Digitalis grandiflora P A
P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum R A P Galanthus nivalis P C
P Gentiana lutea R C P Gentiana utriculosa P A
P Geranium sanguineum P D P Gladiolus imbricatus P A
P Heliotropium europaeum P C P Hordelymus europaeus P D
P Inula salicina R D P Juncus alpinus R A
P Juncus thomasii P D P Lembotropis nigricans R D
P Ligularia glauca P A P Ligustrum vulgare P D
P Listera ovata R A P Lunaria rediviva R D
P Menyanthes trifoliata R A P Mercurialis perennis P D
P Monotropa hypopitys R A P Myosotis scorpioides P D
P Myricaria germanica P D P Nigritella nigra P A
P Onobrychis viciifolia P D P Phyteuma orbiculare P D
P Poa remota P C P Prunella laciniata P D
P Rhododendron myrtifolium P A P Ribes alpinum P D
P Rosa pimpinellifolia P D P Rubus sulcatus P D
P Salvia pratensis P D P Sclerochloa dura P D
P Silene nutans ssp. dubia R A P Sisymbrium orientale R D
P Spergularia rubra P A P Taxus baccata V A
P Thalictrum foetidum P C P Thymus comosus P A
P Triglochin palustris C A P Trigonella procumbens P D
P Trollius europaeus P D P Vaccinium uliginosum P A
P Veronica prostrata P D P Vicia sylvatica D
R Vipera berus P A
Munii Siriu reprezint un masiv muntos n sud-estul Carpailor Orientali (Carpaii de Curbur), n grupa Munilor Buzului, cuprins ntre
cursurile superioare ale rurilor Buzu la est i Bsca Chiojdului la vest, avnd orientare general nord-vest sud-est. In sens restrns, Munii
Siriu sunt cuprini ntre vile Buzului la est, Crasnei la nord, Siriului Mic n sud-vest i Siriului Mare n sud, dominnd unitile muntoase cu
altitudini mai mici din jur: Munii Intorsurii la nord, Munii Ttaru n vest, Munii Zmeuret-Munteanu n sud sud-est i Podu Calului n vest.
Munii Siriu sunt alctuii din gresii dure (gresia de Siriu), isturi i marne cretacice. Versanii cu pant mare i abrupturi slbatice au la baz
trene de grohotiuri, iar n sud i sud-est sunt afectai de frecvente alunecri de teren. Pe platourile din partea de vest a Vrfului Mlia sunt
prezente o serie de lacuri nivale. Altitudinea maxim, de 1662 m, este atins n Vrful Mlia. Vrful Siriu, vrf situate n partea de nord a
Munilor Siriu care are form de cupol i este cunoscut i sub numele de Bocrnea, are o altitudine de 1657 m.
Sub aspect petrografic, Masivul Siriu este alctuit din bancuri groase de gresii, care adesea trec n microconglomerate. n partea de est apare
i o fie de depozite oligocene, constituit din alternane de gresii, marne, disodile i menilite. Aceast formaiune grosier, de culoare
cenuie, care alctuiete principalele culmi ale acestor muni a fost denumit de geologul I. Popescu Voiteti gresia de Siriu dat fiind
desfurarea ei n acest masiv. Privit din orice parte, apare ca un masiv bine individualizat, nconjurat de zone mai joase.
O mare parte din masiv este reprezentat de un sinclinal suspendat cu flancul estic faliat i dispus n cel puin dou trepte, al crui ax se
desfoar n lungul vilor Mlia i Urltoarea. Flancul vestic d natere la abruptul dintre vile Crasna i Siriu Mare, fiind alctuit din gresii
dure; numai n partea estic se adaug o fie de oligocen cu alternane de gresii, marne, disodile i menilite.
Rocile din care sunt formai Munii Siriului sunt predominant reprezentate prin gresii, argile i marne. La acestea se adaug, secundar,
microconglomerate, marno-calcare, menilite, isturi disodilice etc. Ele alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10 m,
dispuse n alternanta. Cea mai mare parte a masivului Siriu este format din bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec n
microconglomerate. Este o formaiune grosiera, dur, rezistent, de culoare cenuie, care alctuiete principalele culmi ale acestor muni.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele avnd o direcie n general nord-est sud-vest. Stratele au o cdere foarte
mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflect att n fizionomia general a reliefului, ct mai ales n detaarea unor
forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief aprute ntr-o regiune n care stratele cu roci dure alterneaz
cu cele moi, datorit eroziunii apelor curgtoare i retragerii treptate a versanilor).
Munii Siriu, cuprini ntre rurile Buzu, Crasna i Siriu sunt formai din mai multe sinclinale i anticlinale orientate nord-est sud-vest, unele
aparinnd pnzei de Siriu, celelalte autohtonului paleogen. Numele acestor muni nu se trage de la Vrful Siriu (frecvent cunoscut sub
numele de Bocrnea), ci de la rul care l nconjoar la sud i sud-vest. Altitudinal depete 1600 m prin Culmea Mlia (1662 m) i Vrful
Bocrnea (1657 m), n rest, culmile ce se desprind coboar n trepte de la 1400 la 1000 m. Unele din acestea sunt foarte netede, pe alocuri
au caracter de suprafee structurale (n special acelea de la 1400 m). Ele sunt delimitate de obicei de abrupturi de cuest de cteva sute de
metri (abruptul Bocrnei, abruptul Mliei, Colii Mgreii, Colii Babei, etc.). Exist trepte de modelare i numeroase forme de relief structural
i periglaciar. Vile principale sunt largi i puin adnci
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine) si carnivorele mari (urs, lup, ras) aflate intr-o stare favorabila de
conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt reprezentate prin populaii optime sub aspectul densitii, frecvenei n zon i
al efectului lor regulator n populaiile przilor (artiodactile i psri) preferate. Culoarele de schimb ntre indivizii populaiilor celor trei specii
de carnivore mari, aflai pe versani diferii, nc pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolrii i consangvinizrii unor eventuale populaii
prea mici.
Masivul Siriu este foarte bine individualizat, compact, delimitat de cursuri de ap (Rul Buzu, prul Crasna, prul Siriu) i cu versani
abrupi, care l fac destul de greu accesibil pe cea mai mare parte a perimetrului i care constituie bariere naturale de protecie a acestuia
fa agresiuni din exterior. Punctele de acces in sit sunt destul de puine, iar accesul se poate face pe trasee de picior sau cu mijloace de
transport pe drumurile forestiere care duc n sit.
Aceast stare de fapt face ca situl s fie destul de bine protejat de agresiuni din exterior, iar starea de conservare a ecosistemelor/habitatelor
s fie, n general, una bun.
Cu toate acestea, cu ocazia investigaiilor efectuate n teren, au fost identificate o serie de factori i activiti care au influenat n trecut, sau
n prezent starea habitatelor, sau care ar putea n viitor s afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor:
140-Punatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ n trecut, dar n ultimii 20 de ani numrul de animale a sczut foarte mult.
Impactul generat de punatul n pdure s-a manifestat n molidiurile de la limita cu pajitile alpine, precum i n fgetele din bazinetele
praielor Mreaja, Milea, Vna Mlii.
160-Managementul silvic: ncepnd cu 1970, pn n 1985, au fost practicate tieri rase pe suprafee mari, urmate de rempdurirea cu puiei
de molid, cu precdere n UP VI Crasna (ua 3-6, 32-35, 48-61), UP IV (ua 10-15, 32,40,41, 44), UP VI (ua 112-117, 156,157,etc).
162 -Plantarea artificial: Proces antropic. Extinderea molidului, i la o scar mai mic a pinului silvestru, n afara arealului prin plantarea
acestuia n urma tierilor rase n fgete sau amestecuri de fag i rinoase.
166 - Eliminarea arborilor mori: Proces antropic. normele silvice nu conin prevederi cu privire la meninerea unei anumite cantiti de lemn
mort n pdure. Cu ocazia lucrrilor de ngrijire i conducere, precum i a lucrrilor de regenerare a pdurilor au fost extrai att arborii mori
pe picior, ct i cei czui la sol.
900-Eroziunea: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli, caracterul torenial cursurilor de ap genereaz un
potenial erozional foarte ridicat.
Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente i vizibile n zona pajitilor mezofile din bazinele praielor Milea i Mreaja, i n zona pajitilor
alpine
943-Surparea, alunecri de teren: Proces natural. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli, caracterul torenial cursurilor de ap
genereaz un potenial de alunecri de teren foarte ridicat.
Fenomenele de alunecare sunt foarte frecvente i vizibile n zona pajitilor mezofile din bazinele praielor Milea i Mreaja, pe versantul
adiacent lacului Siriu, dar i bazinetele praielor Crasna, Vna Milei, etc.
Constructii in extravilan.
Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.
Nu dein informaii despre statutul de protecie al acestor locuri dar consider necesar ca Comisia Monumentelor Naturii s aib n vedere
zone cum ar fi: Colii Balei, Colii Bocrnei, Piatra Zpezii, Lacul Sec, Lacul Pietricica, Vrful Soimului, Plaiul Bloji.
Suprafetele sunt arondate O. S. Nehoiasu cu UP-urile Siriu si Gramaticu. Fondul de vanatoare Siriu este administrat de Directia Silvica
Buzau.Ca tipuri de proprietati:Padure- prop.publica de stat- Directia Silvica Buzau, proprietate privata com Chiojdu(?); Gol de munte- prop.
publica Primaria Com Siriu; faneata -prop. privata Primaria Com. Siriu si Primaria Com Chiojdu.
4.6 Documentaie:
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 11/04.03.2010 Servicii de consultant pentru elaborarea, dezbaterea i avizarea Planului de
management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare site, Concepere continut informational pentru brouri i pentru
manualele de ecologie aferente implementrii proiectului Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU, SMIS
CSNR 7083, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe,
Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J084BZ SIRIU * ######
160 A 50 + Managementul forestier general 162 A 5 - Plantare artificiala
171 B 5 + Furajare stocuri de animale 164 A 5 - Curatarea padurii
180 A 2 - Incendiere 946 B 5 - Cutremure
240 B 5 - Luare / Indepartare de fauna 200 B 2 0 Acvacultura : pete i scoici
241 C 10 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni) 243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane
301 A 2 - Cariere 302 B 1 - Indepartarea materialului plajelor
409 C 1 - Alte modele(tipuri) de habitare 502 A 2 - Drumuri, drumuri auto
510 B 2 - Transportul energiei 530 C 2 + Imbunatatirea accesului la zona
rulote
530 A 5 + Imbunatatirea accesului la zona
Pentru suprafetele pasunate responsabilitatea revine comunitatilor locale.
Nu exista un plan de management special pentru situl propus.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0229_80_Coltii_Magaretii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Culmea_Tatarut.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Fetele_malaiei.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Lacul_Sec.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Lacul_Vulturilor.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Masivul_Siriu.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Poarta_Vanturilor.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Tabla_Butii.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Varful_Malaia.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0229_80_Vipera_Berulus.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0230
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Slnic
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 24' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.408
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
470
Max.
1235
Med.
782
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 12' 52''
RO011 Bacu 100
3230 1 C C B B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
6520 1 C C B B Fnee montane
9110 12 A C B A Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
1193 Bombina variegata RC A A C C
A Bufo bufo RC C A Hyla arborea RC C
A Rana temporaria C C A Salamandra salamandra RC C
A Triturus alpestris RC C I Allogamus dacicus R B
I Annitella lateroproducta R B I Chloroperla kisi R B
I Drusus brunneus R B I Hyloniscus siculus V B
I Isophya brevipennis R B I Nemoura fusca V B
I Protonemura aestiva R B P Aconitum moldavicum R B
P Aconitum toxicum RC B P Campanula carpatica RC B
P Cardamine glanduligera RC B P Hepatica transsilvanica RC B
P Ranunculus carpaticus C B P Saxifraga cymbalaria C D
R Elaphe longissima R C R Lacerta agilis C C
R Lacerta vivipara RC C R Vipera berus R C
Situl se ncadreaz att n etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, ct i etajului forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploatrii prefereniale a rinoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaia nou
creat este de tip Piceeto Fagetum. n cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fag, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
aprnd o asociaie nou - Carpino Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino Quergetum n zona
montan inferioar.
n acest sit au fost semnalate 10 habitate specificate n Legea 462/2001 reprezentate de pajiti cu Nardus pe substrat silicios, ruri alpine i
vegetaia lor lemnoas, fnee montane, depresiuni pe substrat turbos, grohotiuri silicioase ale regiunilor nalte, stnci silicioase cu vegetaie
pionier, pduri batrne caducifoliate, pduri de tip Luzulo-Fagetum, pduri de tip Asperulo-Fagetum i pduri acidofile cu Picea din etajele
alpine montane.
Din confruntarea anexei I la Directiva Consiliului 70/409/CEE cu situaia populaiilor de organisme din cadrul sitului, se poate meniona c
necesit msuri de conservare un numr de 7 specii de psri enumerate n anexa I, 47 de specii de psri cu migraiune regulat
nemenionate n anex. Dintre vieuitoarele enumerate la anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, necesit msuri de protecie 4 specii de
mamifere, 3 specii de amfibieni i 3 specii de plante.
Dintre reptile n sit se regsesc 5 amfibieni i 4 reptile nominalizate n Convenia de la Berna. Sunt endemice un numr de 8 nevertebrate i 7
plante.
Tot la tabelul 3.3 a fost nominalizat specia Saxifraga cymbalaria a crei arie de deyvoltare, pentru tot continentul european, se limiteaz doar
la aria Munilor Nemira, versantul estic al acestora. Cea mai apropiat arie de prezen a acestei specii este localizat n Munii Caucay.
Fragilitatea habitatului acestei plante (n lungul prurilor pietroase) impune protecie.
Obs. Seciunea va fi completat cu texte care indic calitatea i importana sitului d.p.d.v. al obiectivelor referitoare la conservare al directivelor
europene sau alte acte internaionale (de exemplu dac situl este Sit Ramsar). La completarea acestei seciuni se va ine cont i de speciile
nominalizate n seciunea 3.3. a prezentei fie.
n ceea ce privete factorii de presiune asupra sitului, pot fi menionate urmtoarele activiti: exploatri forestiere, vntoarea, braconajul,
ci de transport i circulaie, toate cu intensitate slab.
Obs. Se va indica natura i intensitatea factorilor de presiune asupra sitului
Situl Srrie-Slnic este poziionat la contactul dintre Pnza de Tarcu i Pnza de Vrancea, cu depozite litologice diverse i n alternan (de
la psamite la pelite). Aceast alternan a generat o accentuat adncime a vilor, adncimea fragmentrii reliefului fiind de 360 m n vest i
450 m n dreptul Vrfului Pufu. Efectul acestei adncimi asupra proceselor geomorfologice este important mai ales sub aspectul extinderii
eroziunii de suprafa. Pe Coama Pufului, la sud de aceasta, sunt prezente numeroase urme ale aciunilor desfurate de armata romn n
timpul Primului Rzboi Mondial, care prin conservare, vor reprezenta pentru generaiile viitoare, un argument n plus n susinerea vitejiei
poporului romn.
Situl aparine n totalitate bazinului hidrografic al praielor Dofteana i Slnic. nveliul de soluri caracterizeaz clasa cambisolurilor pe spaiul
versanilor, unde, cel mai rspndit sol este cel districambosol; n zona culmilor, cele mai rspndite soluri sunt prepodzolurile.
De asemenea, rezervaia se caracterizeaz printr-un climat montan, cu temperatura medie anual apreciat la 5-7 grade C i o cantitate
medie anual a precipitaiilor de 700-800 mm.
Situl se ncadreaz att n etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, ct i etajul forestier mijlociu, reprezentat prin
Fagetum carpaticum. Datorit exploatrii prefereniale a rinoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaia nou
creat este de tip Piceeto-Fagetum. n cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fagul, locul acestuia a fost ocupat de carpen,
aprnd o asociaie nou - Carpino-Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo-Pinetum spre partea superioar a culmilor, sau de tip Pino-Quergetum n zona
montan inferioar.
Specific pentru situl Srrie-Slnic este frecvena mare a speciei Saxifraga cymbalaria, cu arie de dezvoltare pentru ara noastr doar n
spaiul munilor Nemira, prezent n asociaii de tip Cardamino (flexuosae) - Saxifragetum cymbalariae.
Flora i fauna acestei zone este bogat i bine reprezentat la fiecare clas de organisme.
Obs. Se completeaz cu detalii care nu au putut fi abordate corespunztor la seciunile unde s-au utilizat coduri standard.
4.6 Documentaie:
1. BARABA VICTORIA, 1982 - Conspectul asociatiilor vegetale din Muntii Nemira, Studii i Comunicri (1978-1980), Muzeul de tiintele
Naturii "I. Borcea" Bacu, p. 53-82, Bacu.
2. GURAU GABRIELA, 2002 - The biodiversity of Cerambicids from Nemira Mountains (Srrie - Dofteana Basin), Studii i cercetri, Biologie
nr. 7, Complexul Muzeal Bistrita Nsud, p. 135-142, Bistrita.
3. LUPU AL., 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bacu (memoriu
tehnic, 60 pag. i 8 hrti), arhiva OSPA, Bacu.
4. MARA M., 1988 - Studiul pedologic pentru amenajarea pajitii Slnic-Moldova (memoriu 24 pag. i 3 plane), arhiva OSPA, Bacu.
5. MIHAI GH., BARABA VICTORIA, 1969 - Contributii la cunoaterea briofitelor din Valea Uzului, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele
6. MITITELU D., BARABA N., 1969 - Contributii la flora montan a judetului Bacu, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I.
Borcea" Bacu, p. 125-128, Bacu.
7. MITITELU D., BARABA N., 1972 - Vegetatia vii Trotuului sectorul 2 Trgu Trotu Drmneti, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele
8. MITITELU D., BARABA N., 1975 - Caracterizarea geobotanica vii trotuului, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I.
Borcea" Bacu.
9. MITITELU D., BARABA N., 1998 - Flora i vegetatia judetului Bacu, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I. Borcea" Bacu,
p. 195-274, Bacu.
10. MITITELU D., BARABA N., 1994 - Flora i vegetatia muntilor Nemira, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I. Borcea"
Bacu, p. 29-48, Bacu.
11. RANG C., 1974 - Contributii la cunoaterea avifaunei din bazinul prului Uz, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I. Borcea"
Bacu, p. 257 - 264, Bacu.
12. RANG C., 1974 - Cercetri asupra rotitului cocoului de munte n Carpatii Orientali, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I.
13. RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunitti de psri din bazinul mijlociu al rului Siret, incluznd zonele lacurilor de acumulare,
Ed. S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
14. RUSU C., BARBU N., LUPACU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, Analele t. Ale univ. "Al. I. Cuza" Iai,
tom. XXXIV, seria 2 b Geologie-Geografie, p. 75-81, Iai.
15. SANDALA V., BARABA N., 1993 - Rspndirea genului Lycopodium n Carpatii Romniei, Studii i cercetri, Biologie, Ed Acad. Tom.
45, nr. 1, pag. 27-46, Bucureti.
16. 15. SANDALA V., BARABA N., 1993 - Rspndirea genului Lycopodium n Carpatii Romniei, Studii i cercetri, Biologie, Ed Acad.
Tom. 45, nr. 2, pag. 145-160, Bucureti
17. SAVA GH., 1971 - Lichenii din bazinul Uzului, regiunea muntilor Nemira i Ciucului, Studii i Comunicri, Muzeul de tiintele Naturii "I.
18. ERBANESCU MARIA, 1960 - Despre Saxifraga cymbalaria n R.P.R., Ocrotirea naturii, nr. 5, p. 105-127, Bucureti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Directia Silvica Bacau, conventie de custodie 89/03.03.2101, valabila 5 ani.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0230_70_scan0021_Slanic-Vegetatie_cu_Myricaria_germanica_de-
a_lungul_raurilor_montane.jpg
Macor Anca - APM-BC
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0231
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ndab - Socodor - Vrad
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 22' 0''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.661
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
82
Max.
101
Med.
92
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 25' 33''
RO051 Arad 100
1530 35 D * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1335 Spermophilus citellus P C B B A
2633 Mustela eversmannii P C B C C
A Hyla arborea P A A Rana ridibunda P D
I Pontia edusa A I Sympetrum fonscolombii D
I Sympetrum sanguineum D M Erinaceus concolor P D
P Achillea setacea P D P Alopecurus geniculatus P D
P Ambrosia artemisiifolia P D P Artemisia santonicum C D
P Artemisia santonicum ssp. santonicum P D P Aster tripolium C D
P Aster tripolium ssp. pannonicus P D P Atriplex littoralis P D
P Bassia prostrata P D P Bromus arvensis P D
P Bromus hordeaceus ssp. hordeaceus P D P Camphorosma annua P D
P Cerastium dubium C D P Chamomilla recutita C D
P Cichorium intybus P D P Conyza canadensis P D
P Crataegus monogyna P D P Cynodon dactylon P D
P Daucus carota P D P Digitaria ischaemum P D
P Dipsacus laciniatus P D P Erophila verna P D
P Eryngium campestre C D P Festuca pseudovina P D
P Gypsophila muralis P D P Hordeum hystrix C D
P Juncus gerardi P D P Lactuca saligna P D
P Lepidium perfoliatum P D P Lepidium ruderale P D
P Limonium gmelinii C D P Lotus angustissimus P D
P Lotus tenuis P D P Myosurus minimus P D
P Phleum paniculatum P D P Pholiurus pannonicus P D
P Phragmites australis P D P Plantago schwarzenbergiana P D
P Plantago tenuiflora P D P Poa annua P D
P Poa bulbosa C D P Polygonum aviculare P D
P Puccinellia distans C D P Puccinellia distans ssp. limosa P D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus P D P Sclerochloa dura C D
P Scorzonera cana P D P Scorzonera laciniata P D
P Sedum caespitosum P D P Spergularia marina P D
P Trifolium angulatum P D P Trifolium fragiferum P D
P Trifolium micranthum P D P Trifolium ornithopodioides P D
P Trifolium repens P D P Trifolium retusum P D
P Trifolium striatum P D P Trifolium strictum P D
P Xanthium strumarium ssp. italicum P D R Natrix natrix P D
Puni 95 N14 231
Flora si vegetatia din vestul Romaniei (bioregiunea Panonica) se deosebeste printr-o serie de elemente caracteristice de cea aflata pe
terenurile saraturoase din restul tarii. Aceste deosebiri se datoreaza conditiilor diferite de clima si sol.
In Campia Crisurilor (unde se afla si situl SCI: Saraturile de la Sanmartin) solul apartine tipului de solonet de salinizare sulfato-clorurat la
suprafata (pana la 60 cm) si apoi cloruro-sulfatat, dar in unele situatii, s-a constatat o salinizare sulfato-sodata la suprafata (pana la 40 cm)
apoi sodata in adancime.
Saraturarea accentuata a acestor soluri se caracterizeaza prin diferitele specii de plante halofile care cresc si se dezvolta din belsug, formand
separat sau impreuna fitocenoze si faciensuri variabile cum sunt: Puccinellia distans, Pholiurus pannonicus, Camphorosma ovata, Statice
gmelini, Artemisia santonicum, Hordeum hystrix, Poa bulbosa ssp. vivipara, Matricaria chamomilla v. salina, Lepidium ruderale, Poligonum
aviculare, Aster tripolium v. pannonicus. Nelipsite din flora saraturilor de aici sunt unele specii de patlagina Plantago tenuifolia si P.
schwaezenbegiana, specii de loboda cum sunt Atriplex litoralis, A. patula, A. hastata, la care se mai adauga si alte specii ca Bassia prostrata,
Sueda maritima, Spergularia salina, Sedum caespitosum, Myosurus minimus, Gypsophila muralis, Lactuca saligna si altele, pe langa un
numar mare de specii de trifoi.
Covorul vegetal al acestor soluri prezinta o mare variatie legata de denivelarile ce apar de la un loc la altul.
Variate si numeroase sunt fitocenozele ce se formeaza uneori mozaicat in functie de microrelief, dar si de gradul de salinitate. Aceste
fenomene se pastreaza in toata perioada de vegetatie.
Suvitele de apa, sau urmele acestora cand apele s-au retras, sunt ocupate de Poa annua, Atropis distans, Pholiurus pannonicus, Alopecurus
geniculatus, Myosurus minimus, Roripa kerneri, Juncus gerardi, Camphorosma ovata si altele, aceasta din urma aparand uneori exclusivista.
Complexitatea floristica si fitocenologica este remarcabila, mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate Socodor: Limonio gmelini
Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (So 1933)
Wendelberger 1943; Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968, Artemisio santonici Festucetum pseudovinae (Magyar
192) So (1933) 1945, Achilleo Festucetum pseudovinae So (1933) corr. Borhidi 1996, Peucedano Asteretum (puctati) sedifoliae
(Rapaics 1927) I. Pop1968
Habitate (conf. codurilor din publicatia: Habitatele din Romnia): R1510, R1529, R1530, R1531, R1532.
Tipuri de vegetatie de saraturi reprezentative pentru pajisti si mlastini halofile panonice, care se dezvolta mozaicat. In trecut, terenul a fost
partial imbunatatit pentru agricultura. In prezent, pe suprafete importante s-a reinstalat vegetatia potentiala.
Specia Pontia edusa (Fabricius, 1777)apare pe lista rosie pentru fluturii diurni din Romania cu statutul LC (sursa date personale Ion Constanta
Mihaela August 2010)
Incepind cu anul 1960, s-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul,
flora si vegetatia.
In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea porumbului si
a florii soarelui.
4.6 Documentaie:
Donit N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic,
Bucureti.
Donit N., Popescu A., Pauca-Comnescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biri I. A., 2005. Habitatele din Romnia. Modificari conform
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic, Bucureti. Pop I., 2002.
Vegetatia solurilor srturate din Romnia. Contributii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grdina Botanic Alexandru Borza Cluj-
Napoca. Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezervatia de srturi de la Socodor, regiunea Criana. Stud. i Cerc. Biol. i t.
Agricol., 8(3-4): 317-328, Timioara.
S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130. Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in
Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of
Conservation Biology Conservation biology and beyond: from science to practice, Praga, Republica Ceh, 1-5 sept. 2009, Book of
Abstracts, p.211
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
RO04 2.97.-Rezervaia de soluri srturate + 1,54 Rezervaie natural
RKOSY L., 2003, Lista roie pentru fluturii diurni din Romnia (Rote Liste der Tagfalter Rumniens). Bul. inf. Soc. lepid. rom. 13(1-4):7-18.
Pop I., 2002. Vegetatia solurilor srturate din Romnia. Contributii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grdina Botanic Alexandru
Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0231_69_S_Soc.jpg Patko Camelia - APM-AR
ROSCI0231_69_S_Soc1.jpg Patko Camelia - APM-AR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0232
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Someul Mare Superior
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 37' 24''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
149
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
314
Max.
442
Med.
366
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 17' 40''
91V0 2 C C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
1163 Cottus gobio RC C B C B
1146 Sabanejewia aurata RC C B C B
1122 Gobio uranoscopus R C C C C
F Thymallus thymallus V C
Ruri, lacuri 37 N06 511, 512
n aceast zon habitatele caracteristice sunt prezente in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de tolerana ale speciilor pentru
care a fost declarat aria de importanț comunitar.
Zona este importanta pentru conservarea speciilor de pesti Cottus gobio, Sabanejewia aurata si Gobio uranoscopus. Sunt prezente habitatele
caracteristice in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele de toleranta ale speciilor amintite.
Poluarea menajera si defrisarile sunt principalele amenintari.
Nu a fost declarat anterior ca si arie protejata.
Avnd n vedere c situl cuprinde doar talvegul i albia minor este proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
A fost propus de ctre Ecotur Sibiu, ca rezultat al proiectului \"Important areas for fish in Romania - Preinventory for a draft list of Natura 2000
sites (SCIs) for five fish species\"
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
Nu este elaborat plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0233
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Someul Rece
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 6' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
8.529
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
722
Max.
1640
Med.
1364
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 33' 53''
RO063 Cluj 100
91D0 0,5 A B B B * Turbrii cu vegetaie forestier
Salicion albae)
1146 Sabanejewia aurata P?
4012 Carabus hampei R C B B B
A Salamandra salamandra P A F Thymallus thymallus R A
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus <20 i A
M Cervus elaphus <7i A M Felis silvestris <3i A
M Lepus europaeus P A M Mustela nivalis P A
M Mustela putorius P A M Sciurus vulgaris P A
M Sus scrofa P A M Vulpes vulpes <40 i A
P Arnica montana V A P Galanthus nivalis C A
P Lycopodium clavatum C A R Vipera berus P A
J043CJ SOMESUL RECE * ######
140 B 10 0 Pasunatul 170 B 10 0 Cresterea animalelor
220 C 5 0 Pescuit sportiv 230 B 75 0 Vanatoare
243 A 5 - Braconaj, otravire, capcane 502 B 15 0 Drumuri, drumuri auto
624 C 30 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 511 C 10 0 Linii electrice
Caracteristic sitului este prezena unor specii de mamifere i psri rare i vulnerabile la presiunile antropice, incluznd o mare parte a
arealului de rspndire a speciilor semnalate, specifice habitatelor de pdure din zona de deal i de munte.
n perimetrul de protecie sunt semnalate 8 tipuri de habitate aflate n Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper n proporie de 86% suprafaa
de protecie propus, patru dintre acestea, acoperind 20%, din suprafaa total, fiind considerate prioritare.
n ultimii ani se nregistreaz o cretere alarmant a aciunilor ilegale de defriare, cu consecine negative asupra echilibrului ecologic din
zon. La acestea se semnalez i aciuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
n anul 1994, prin Decizia a Consiliului Judeului Cluj nr. 147, n bazinul superior al Vii Someul Rece au fost desmnate zone protejate de
interes judeean cu valoare peisagistic, urmtoarele obiective:
1) Obria Someului Rece
2) Cheile Dumitresei
3) Defileul Someului Rece
4) Valea Someului Rece
1) Propietate public de stat - 44%
2) Propietate privat - 2%
3) Propietate comunal - 54%
4.6 Documentaie:
1) Baza de date APM Cluj 2005
2) Fia de caracterizare Corine Biotop Someul Rece, 1996
3) Habitatele din Romnia Nicolae Donit et al. Ed. Teh. Silvic, Bucureti 2005
4) Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea roie a vertebratelor din Romnia, Bucureti 2005, pg 121
5) Bruum, B et al., Psrile din Romnia i Europa - Determinator ilustrat-, versiun romneasc Munteanu, Dan, Octopus Publishing Group
Ltd, 1999
6) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic, UP I Negruta, 1996
7) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic, UP III Izvoarele Someului Rece, 1996
8) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic,
UP IV izvoarele Rctului, 1996
9) Olteanu et. al., Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documentatii de Ecologie nr. I/1994
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
870 C 5 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
167 A 5 - Exploatare fara replantare 243 A 2 - Braconaj, otravire, capcane
250 B 25 0 Luare/Indepartare de flora 401 B 15 - Urbanizare continua
424 A 5 - Alte tipuri de depozitari 511 C 5 0 Linii electrice
624 C 15 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 629 C 20 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
701 C 2 - Poluarea apei 870 C 5 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
941 B 25 - Inundatii
- 44% Regia Naonal a Pdurilor, Direcia Silvic Cluj, Ocolul silvic Someul Rece
- 4 arii protejate de interes judeean i 54% propietate comunal- administraia public local a Comunei Mguri Rctu
- propietate privat 2%
1) Amenajamente silvice, Direcia Silvic Cluj, ocolul Silvic someul Rece, 1996
2) Amenajamente silvice pduri private
3) Plan de Urbanism, Comuna Mguri Rctu
4) Regulament general de executarea de construcii i defurarea unor activiti n zonele natural protejate de interes judeean, Judeul Cluj-
emitent Consiliul judeean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0233_95_Detaliu_Somesul_Rece1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0233_95_Vedere_de_ansamblu_Somesul_Rece1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0233_95_Viitura1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0234
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stnca - tefneti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 13' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
73
Max.
88
Med.
73
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 50' 21''
RO012 Botoani 100
P Adonis vernalis P D P Ajuga laxmannii P D
P Allium saxatile R A P Astragalus austriacus R B
P Aurinia saxatilis P D P Centaurea orientalis P D
P Dianthus capitatus P D P Pulsatilla montana P D
P Schivereckia podolica V A P Sempervivum ruthenicum R A
P Silene chlorantha R A P Sisymbrium polymorphum R A
P Veronica spicata ssp. incana R B
Ruri, lacuri 18 N06 511, 512
Situl este situat n partea de est a judeului Botoani, n Cmpia Moldovei.
Stncria principal este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite parial cu loess.Pantele sunt acoperite cu cernoziomuri de pant
carbonatice i cu cernoziom levigat.Clima este temperat continental de tip est-european .
Situl prezint un mare numr de specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.-pont.+submedit.+balcano-dacice) care mpreun cu
speciile europene si eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica staiune n Romnia cu Schiverekia podolica
ce intr aici ntr-o asociaie rupestr calcicol cu totul deosebit de cele montane. Specia se afl n aceast staiune floristic la limita vestic
a arealului ei de rspndire.
Importana sitului rezid i din faptul c n acest areal vegeteaz cteva specii endemice dintre care amintim:Veronica incana, Astragalus
austriacus, Sempervivum ruthenicum.
Specia floristic Schivereckia podolica este critic ameninat deoarece habitatul speciei a fost n mare parte distrus prin construcia barajului
Stnca-Costeti.In prezent situl are statut de protecie legiferat i este monitorizat de APM Botoani i Academia Romn.
Nu s-au identificat presiuni antropice deoarece situl se afl lng coronamentul barajului n zona de frontier(punct de trecere Stnca).
Ultima lege prin care situl a fost declarat rezervaie natural de interes naional este Legea nr.5/2000.
RO04 2.226.-Stanca Stefanesti = 99,98 Rezervaie natural
990 C 2 - Alte procese naturale
210 B 3 - Pescuit profesionist(industrial)
Toat suprafaa rezervaiei(1 ha) este proprietate de stat aparinnd Nodului Hidrotehnic Stnca-ANAR Bucureti.
4.6 Documentaie:
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihilescu S., 1994- Lista Roie a plantelor superioare din Romnia.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documentatii de ecologie, 1: 1-52
Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora i vegetatia rezervatiei Stnca-tefneti (jud. Botoani). Muzeul de tiinte ale naturii Bacu-
Studii i comunicri, pag.731-750
Vasile Bcuanu-Cmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Romne, 1968
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Toat suprafaa rezervaiei(1 ha) este n administrarea ANAR Bucureti-Nod Hidrotehnic Stnca.
Situl este inclus n ntregime n APSA Lac Stnca-Costeti .
Exist Plan de Management pentru Aria de Protecie Special Avifaunistic Lac Stnca-Costeti care cuprinde n ntregime situl, plan care
prevede msuri de conservare i gestionare durabil i pentru rezervaia floristic Stnca-tefneti;planul va fi implementat de custode.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0234_64_Rez_Stanca_1.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0234_64_Schivereckia_podolica.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0234_64_vegetatie_chasmofitica_de_la_Stinca-Stefanesti.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0235
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Stnca Tohani
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 26' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
50
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
311
Max.
415
Med.
374
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 4' 9''
RO036 Prahova 100
8210 60 A C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
Brometalia)
8230 0,5 B A B B Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stncrii
silicioase
P Adonis vernalis R D P Agropyron cristatum ssp. brandzae P A
P Allium albidum ssp. albidum R A P Allium flavum R A
P Allium moschatum V D P Allium saxatile P A
P Alyssum caliacrae V D P Anchusa officinalis P D
P Astragalus vesicarius R D P Campanula sibirica ssp. divergentiformis R D
P Cephalaria uralensis V D P Cirsium ligulare V D
P Crocus reticulatus P A P Euphorbia nicaeensis P A
P Fumana procumbens R A P Hyacinthella leucophaea R D
P Knautia macedonica R A P Minuartia hybrida P A
P Nepeta ucranica V D P Onobrychis gracilis R D
P Paronychia cephalotes R D P Plantago argentea V D
P Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda P D P Salvia nutans R D
P Scorzonera austriaca R D P Scutellaria orientalis R A
P Silene rupestris P A P Sternbergia colchiciflora V D
P Tetragonolobus maritimus V D P Teucrium montanum R D
P Thymus glabrescens R D P Trifolium montanum R D
P Trinia multicaulis R A P Valerianella coronata R A
P Valerianella pumila R A
162 A 5 - Plantare artificiala 171 A 20 - Furajare stocuri de animale
140 A 20 - Pasunatul 501 B 2 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
Stanca Tohanilor, in suprafata de 33 ha, se afla la nord de orasul Mizil,pe raza com.Gura Vadului, in apropierea loc.Tohani (dealurile
Strehanu), apartinand regiunii biogeografice continentale, regiunea ecologica a Subcarpatilor de Curbura. Face parte din grupa dealurilor din
zona de geosinclinal, asezata in fasia exterioara a Subcarpatilor de Curbura.Este alcatuita din calcare sarmatice care in multe locuri ies la zi,
in special pe creste si pe versantii sudici, altitudinea maxima fiind de 426 m. Structura este foarte cutata, cu o succesiune stransa de
sinclinale si anticlinale. In literatura botanica Grecescu a consacrat situl cu denumirea de -Stanca Tohanilor- deoarece are aspectul de creasta
lunga, alba din cauza stancilor calcaroase. Creasta este alcatuita dintr-un sir de varfuri despartite prin sei largi cu directia NV-SE. Versantul de
sud este foarte abrupt si in majoritate stancos iar in unele locuri este brazdat de grohotisuri scurte. Versantul de nord este inierbat aproape in
intregime cu exceptia unor portiuni mici de sub creasta. Situl beneficiaza de un microclimat unic in judetul Prahova, cu influente
mediteraneene.Din punct de vedere climatic face parte din regiunea Dfax, cu temperaturi medii anuale de 10 gr.C, precipitatii de 500 mm/an si
vant puternic NS ce bate pe creasta. Fiind un teritoriu deluros, situl se incadreaza in etajul nemoral al padurilor de foioase. Pe teren se
constata insa absenta vegetatiei arboricole spontane,fiind instalata o pajiste scunda cu multe elemente inedite, unele specifice etajului
alpin.Situl prezinta doua habitate vizate de DH, dintre care unul este prioritar si o specie de planta listata in Anexa II la DH.
In calcarele sarmatice ale zonei au fost identificate unele specii fosile neogene:Mactra sp.,Hydrobia sp.,Cerinthium sp. Flora deosebit de
interesanta, a atras atentia numerosilor botanisti,recoltarea si studiul plantelor incepand inca din anul 1898. Importanta speciilor vegetale de
aici este de natura fitogeografica.Aici creste o specie endemica pentru Romania (Alyssum caliacrae),10 specii endemice pentru Muntenia, o
suita de plante rare aflate pe Lista Rosie. In spectrul floristic domina elementele eurasiatice (35%), pontice(14%) si central-europene(11%),in
timp ce elementele sudice totalizeaza 18%.Asociatiile vegetale sunt de asemenea deosebit de interesante, intalnindu-se aici elemente estice,
sudice si central europene, dar si specific montane (Potentilla ternata), alcatuind grupari unice in tara. Prezenta plantelor Agropyron brandzae
ssp ciliatum,Alyssum caliacrae si Scutellaria orientalis este cu totul remarcabila, aici fiind singura statiune pe stanga Dunarii. Astragalus
vesicarius este o specie vegetala critica ce pare identica cu specia descrisa in Dobrogea, la Hagieni.Specia Koeleria csatoi este endemica in
Transilvania, Tohani fiind singura statiune din afara arcului carpatic. A fost identificata specia de gasteropod xerofil Helicella obvia, a carei
populatie in zona este foarte mare.
Datorita accesului usor (drum care duce chiar spre culme), zona este expusa mai multor tipuri de pericole. Directia Silvica a plantat pini pe o
terasa aflata in interiorul sitului si la poalele si pe saua dintre culmi, cresterea acestor arbori facand posibila modificarea compozitiei solului
dar si a microclimatului cu impact asupra cresterii celorlalte specii vegetale. In apropiere exista o cariera de calcar ce a fost exploatata pana
de curand. Pasunatul reprezinta o alta amenintare la adresa compozitiei floristice locale. Din marginea soselei,in jos pe panta este cultivata
vita-de vie, tratamentele cu diverse substante aplicate acesteia, in functie de curentii de aer, putand ajunge in zona sitului.
Situl a fost propus ca rezervatie botanica inca din anii 70, in urma numeroaselor studii ce au evidentiat importanta inventarului floristic
(D.Grecescu -1898, C.Dobrescu-1962,I.Serbanescu-1962,V.Ciocarlan -1965,lucrari speciale publicate de V.Ciocarlan-1968 si
G.Dihoru&G.Negrean-1969,G.Anghel-1970,1971 ). Inainte de anul 1989 zona se afla listata ca rezervatie in evidenta Comisiei Monumentelor
Naturii Prahova,organism care nu mai exista in prezent.
Terenul este in proportie de 90 % in proprietate publica si 10 % privat. Administratia locala are cunostinta de importanta sitului si este
interesata in protejarea acestuia.
4.6 Documentaie:
1.Vasile Ciocarlan, Flora ilustrata a Romaniei Ed.Ceres, Bucuresti 1988
2.Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a Stancii Tohanilor - prof.Margareta Mosneaga (Muzeul Judetean de Stiintele Naturii PH) si
biolog Gavril Negrean (Institutul de Stiinte Biologice Bucuresti);3.G.Negrean,M.Mosneaga -Florula Stancii Tohanilor, Comunicari si Referate
ale Muzeului de Stiintele Naturii Ploiesti,1976
4.Determinari facute in laboratorul APM PH
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
110 B 10 - Utilizarea pesticidelor 140 B 10 - Pasunatul
390 C 1 0 Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
Nu este desemnata nici o persoana sau autoritate responsabila pentru gestiunea sitului in vederea conservarii.
Nu exista un plan de management al zonei si nu au fost luate masuri speciale pentru ocrotirea acesteia.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0235_102_Stanca_Tohani_4.jpg Anea Nicolae - APM-PH
ROSCI0235_102_Stanca_Tohani.jpg Anea Nicolae - APM-PH
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0236
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0045 J Grditea Muncelului - Cioclovina
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Strei - Haeg
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 2' 37''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
24.968
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
282
Max.
1867
Med.
905
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 26' 26''
RO053 Hunedoara 100
8310 1 C C C C Peteri n care accesul publicului este interzis
91Y0 2 B C C C Pduri dacice de stejar i carpen
6240 0,5 B B B B * Pajiti stepice subpanonice
9170 0,5 C C C C Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
1324 Myotis myotis P RC C B C B
1316 Myotis capaccinii P C B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C A
1146 Sabanejewia aurata R D
4123 Eudontomyzon danfordi V C B C B
1084 Osmoderma eremita V C B C B
4035 Gortyna borelii lunata P C B C B
4048 Isophya costata P B B A B
4050 Isophya stysi P A B A B
1052 Euphydryas maturna P C B C B
A Bufo bufo P C A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra P C A Triturus vulgaris P A
F Sabanejewia romanica P A F Thymallus thymallus V A
I Coptosoma mucronatum R A M Capreolus capreolus P C
M Crocidura leucodon P C M Martes martes P C
M Muscardinus avellanarius P C M Myoxus glis P C
M Neomys fodiens P C R Anguis fragilis P A
R Elaphe longissima P C R Lacerta agilis P C
Puni 11 N14 231
ara Haegului, beneficiara unui patrimoniu natural i cultural unic n lume, este mrginit la sud de masivul Retezat, la est de munii ureanu,
iar la nord-vest de munii Poiana Rusc. Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului reprezint un nou tip de arie natural protejat, care mbin
conservarea geodiversitii, a biodiversitii, a patrimoniului cultural i istoric cu activitile de dezvoltare socio-economic. Acesta se ntindepe
o suprafa de 102.392 ha i cuprinde oraul Haeg i 10 comune. El asigur protejarea, n principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri
pitici, unici n lume.
Situl cuprinde 8 zone de conservare special, dintre care 6 sunt rezervaii botanice: Mlatina de la Peteana, una din cele mai sudice mlatini
oligotrofe din ara noastr n flora creia s-au identificat populaii de Drosera rotundifolia, un adevrat relict glaciar; Pdurea Slivu, rezervaie
natural de o importan deosebit, fiind un ecosistem natural specific pentru zona colinar a rii Haegului; Fnaele cu narcise de la
Nucoara, reprezint un vestigiu al unor strvechi asociaii hidrofile cu endemismul Peucedanum rochelianum, iar aspectul peisagistic
deosebit l confer prezena populaiilor de narcise(Narcissus stellaris); Vrful Poieni: stncriile dealului adpostesc o vegetaie xeric, cu
elemente floristice remarcabile; reprezint singura staiune cert din Romnia pentru specia Plantago holosteum i locul clasic pentru
Astragallus var. Lineariforicus; Fnaele Pui, ce cuprind asociaia relictar Peucedano-Molinietum), Calcarele de la Faa Fetii: pe stncriile
acestui masiv calcaros apare unul din cele 39 endemisme ale Retezatului, Centaurea retezatensis;adpostete i alte specii de plante de
interes excepional, protejate prin legislaia naional(Lista Roie) sau specii endemice, specifice acestor locuri(Hepatica transilvanica,
Hepatica Media, Lilium jankae, etc.); aici se ntlnesc specii de psri care ocup un loc prioritar n ceea ce privete protecia acestora, fiind
cuprinse n anexele conveniilor de la Berna, Bonn sau n Directiva Psri(Aquila chrysaetos, Ficedula albicolis, Ficedula parva, Pernis
apivorus).
Referitor la aria natural protejat Calcarele de la Faa Fetii, datorit accesului dificil, presiunea antropic este sczut.
Situl se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, declarat Parc Natural prin H.G. nr. 2151/30.11.2004.
Cu aproximaie: 27% proprietate de stat i 73% proprietate privat. Subparcelele silvice incluse n rezervaia natural Calcarele de la Faa
Fetii sunt proprietate public de stat n administraia Direciei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Retezat.
4.6 Documentaie:
Bocaiu N.,1971-Flora i vegetatia Muntilor Tarcu, Godeanu i Cernei, Edit. Academiei E.S.R., Bucureti; Toniuc N., Oltean M., Romanca G.,
Zamfir M., 1992-List of protected areas in Romania(1932-1991), Ocrotirea naturii i mediului nconjurtor, t.36, nr.1, p.23-33; Amenajamentul
silvic; Joszef Sandor-Studiul calitativ al avifaunei zonei Rul es. Ruti D., Palcu D.,Andranu Alex., Fluturii din Tara Hategului, Edit. Cartea
Universitar , Bucureti, 2004
RO02 0,27 Categoria II IUCN RO05 99,49 Categoria V IUCN RO01 0,01 Categoria I IUCN RO04 Categoria IV IUCN
RO01 2.499.-Cheile i Petera ura Mare * 0,01 Rezervaie tiinific
RO04 2.505.-Fnaele Pui + 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.506.-Fnaele cu narcise de la Slau de + 0,09 Rezervaie natural
RO04 2.516.-Pdurea Silvu + 0,49 Rezervaie natural
RO05 N-Grditea Muncelului - Cioclovina * 0,02 Parc natural
164 C - Curatarea padurii 230 C 0 Vanatoare
400 B - Zone urbanizate, habitare umana 421 C - Depozitarea deseurilor menajere
502 B 0 Drumuri, drumuri auto 511 C 0 Linii electrice
160 C + Managementul forestier general 241 C 0 Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia natural Calcarele de la Faa Fetii este n custodia Direciei Silvice Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor, cu sediul n Deva,
str. M. Viteazu, nr.10, tel. 0254225199, fax 0254222481, e-mail office@silvahd.ro, Persoan r
Planul de management al Geoparcului Dinozaurilor ara Haegului este n curs de elaborare, urmnd a fi finalizat pn la sfritul anului 2007.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0237
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Structuri submarine metanogene - Sf. Gheorghe
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 29 45' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.122
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
0
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 44 52' 12''
1180 20 C B C C Structuri submarine create de scurgeri de gaze
1351 Phocoena phocoena P 10-50 i B B C B
1349 Tursiops truncatus P 20-100 i B B C B
4125 Alosa immaculata P 10000-100000 i B B C B
4127 Alosa tanaica P <10000 i B B C B
F Acipenser gueldenstaedtii P C F Acipenser stellatus P C
F Chelidonichthys lucerna P C F Huso huso P A
F Platichthys flesus C A F Raja clavata P A
F Scophthalmus maximus P A F Squalus acanthias P A
I Ampelisca diadema P A I Amphiura stepanovi P B
I Apseudes acutifrons P B I Caprella acanthifera P A
I Modiolula phaseolina C A I Mytilus galloprovincialis C A
Pe langa habitatul reprezentat de Submarine structures made by leaking gases (cca 20% din suprafata sitului) sunt prezente si alte tipuri de
habitate sedimentare care se inscriu in categoria EUNIS Biogenic structures over sublittoral sediments si Deep shelf sediments habitats.
Prezente in partea de NV a Marii Negre, intre adancimi situate intre 35 si 784 m, structurile submarine cauzate de emisiile de gaze trec de
interfata oxic/anoxic caracteristica acestei mari. Adancimile mai mici sunt situate in apropierea limitei estice a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, ceea ce ofera o certitudine pentru un management corespunzator. Importanta sitului rezida din prezenta structurilor submarine
complexe, spectaculoase formate din nisip si carbonati.
Amploarea presiunilor exercitate de om asupra sitului este destul de redusa data fiind departarea de coasta. Pot aparea impacte datorate
navigatiei dar, si exploatarii resurselor naturale din aceasta parte a Marii Negre.
J000PA REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII * 0,119
212 B 5 - Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu
trauler)
212 B 5 - Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu
trauler)
320 B 5 - Mine
Zona este domeniu public, facand parte din marea teritoriala si Zona economica exclusiva.
4.6 Documentaie:
Peckmann J.& al., 2001 - Methane-derived carbonates and authigenic pyrite from the northwestern Black Sea, Marine Geology 177: 129-150
Luth C.&al.,1999 - Methane Gas Seeps Along the Oxic/Anoxic Gradient in the Black Sea: Manifestations, Biogenic Sediment
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0238
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0113 J Cnepiti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suatu -Cojocna - Crairt
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 48' 26''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.146
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
307
Max.
622
Med.
425
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 43' 11''
RO063 Cluj 100
6240 15 A C A B * Pajiti stepice subpanonice
1303 Rhinolophus hipposideros P? P? P C B C B
4031 Cucullia mixta P A A B A
4043 Pseudophilotes bavius C B B C C
4028 Catopta thrips R C B C B
4098 Iris humilis ssp. arenaria R B B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica C B A B A
4087 Serratula lycopifolia C B B A B
2132 Astragalus peterfii R B B A B
4067 Echium russicum R C A C C
4091 Crambe tataria R C B C C
I Colias chrysotheme R D I Conisania poelli ostrogovichi R A
I Cucullia mixta lorica P D I Cucullia xeranthemi V A
I Eupithecia gratiosata R D I Maculinea arion V D
I Muschampia cribrellum R D I Plebeius sephirus R D
I Proserpinus proserpina R D I Pyrgus sidae R D
I Sphenoptera antiqua R D P Adonis vernalis 100-400 i A
P Allium albidum ssp. albidum 20-50 i A P Arenaria procera ssp. procera 1000-2000 i A
P Astragalus dasyanthus 20-40 i A P Astragalus exscapus 20-50 i A
P Bulbocodium versicolor 30-40 i C P Centaurea ruthenica 39-41 i C
P Centaurea trinervia R B P Centaurea triumfetti 20-50 i A
P Centaurea triumfetti ssp. aligera 900-1200 i A P Cephalaria radiata R B
P Cephalaria uralensis 20-50 i A P Dianthus giganteus 5000-15000 i A
P Dictamnus albus 50-100 i A P Ephedra distachya R A
P Ferulago sylvatica 10-30 i A P Iris pontica 10-30 i A
P Iris spuria 3000-4000 i A P Jurinea mollis ssp. transylvanica 50-100 i A
P Lathyrus pannonicus 20-50 i A P Nepeta ucranica 20-50 i A
P Peucedanum latifolium 25000-50000 i A P Peucedanum officinale 50000-60000 i A
P Peucedanum tauricum 20-40 i A P Plantago cornuti 3000-8000 i A
P Prunus tenella 200-500 i A P Salvia nutans 50000-70000 i C
P Salvia transsylvanica 100-300 i A P Serratula radiata 100-200 i A
P Serratula wolffii 4-6 i C P Seseli gracile 30-50 i A
P Stipa joannis A P Stipa lessingiana 60000-220000 i A
P Stipa pulcherrima 5000-10000 i A P Stipa tirsa 100000-200000 A
Puni 46 N14 231
Masivul de sare de la Valea Florilor, de form ovalizat, apare foarte aproape de suprafa, uneori la abea 0,5 m adncime, n luncile Vilor
Bogomirii (Clmanilor) i Lupului. Sarea gem strpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmaiene, n smburele anticlinalului diapir Cojocna-
Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km i lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este
apreciat la cca 0,7 km. Sarea a fost exploatat la suprafa (prin mici cariere) i de ctre romani.
Pe teritoriul acestei localiti se gsesc izvoare srate, saramura fiind ntrebuinat din vechi timpuri de ctre localnici.
Situl cuprinde tot ce a mai rmas nedegradat din ecosistemele de pajiti i tufriuri stepice ale vestului Cmpiei Transilvaniei (alturi de
ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt ns mult prea mici i restrnse) cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele dou
populaii. extrem de fragile azi, din UE i din toat flora Romniei), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium
versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare numr de populaii ale acestei specii, 15, care n UE se afl
doar n Transilvania, se afl n limitele acestui sit, alctuind probabil singura metapopulaie viabil a acesteia).
Situl e este alctuit din segmente disjuncte pentru c ni s-a prut inutil s includem n proiectul unui sit compact vastele perimetre de
terenuri agricole, puni complet degradate, arii construite i ci de comunicaii, care ar pune probleme proprietarilor i ar genera adversitatea
acestora fa de reprezentanii autoritilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai rmas nedegradat din pajitile
naturale i vegetaia arbustiv stepic din vestul Cmpiei Transilvaniei, sunt identice din punct de vedere tipologic-ecologic i ca atare va fi
mult mai bine s fie administrate i monitorizate unitar, de ctre aceleai echipe de custozi i tiinifice i nu ca un numr mare de situri
diferite. Totui, n viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul stepping stones care s asigure conectivitatea
metapopulaiilor de plante, nevertebrate i vertebrate mici din ecosistemele de pajiti i tufriuri stepice, va fi o necesitate.
Situl este extrem de vulnerabil, mai ales datorit suprapunatului cu ovine n extindere n ultimii ani n tot perimetrul, n pofida datelor
statistice naionale care indic scderea eptelului la nivelul rii. n segmentul de pajiti mezofile pratostepice cu Serratula wolffii i Serratula
lycopifolia din arealul dealului Straja Mare, extinderea terenurilor agricole este de asemenea un pericol major.
Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes judeean sau naional.
Pajitile xerice i srturate sunt puni comunale administrate de Consiliile Locale ale comunelor Apahida, Cojocna, Plosco, Cianu, Aiton
i ale municipiului Turda. Fneele corespunznd pajitilor mezofile din arealul Straja Mare sunt proprietate privat, fiind fragmentate ntre
mai multe persoane fizice din comuna Cojocna.
4.6 Documentaie:
1. Bdru, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, n flora Cmpei Transilvanei. Studia
Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. Bdru, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-67
3. Ghia, E., 1942 Statiunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Grdinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
4. Resmerit, I., 1967 Fitocenozele din Cmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercetri de Biologie, seria Botanic, 9(1).
5. Bdru, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
6. Coldea, Gh., Bdru, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a disprut din flora Transilvaniei. Contributii Botanice, 41.
7. Bdru, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean
Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe-Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72
8. Bdru Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian
RO04 2.326.-Suatu I * 0,27 Rezervaie natural
140 B 30 - Pasunatul 690 B 5 - Alte impacte determinate de turism si recreere
502 C 2 0 Drumuri, drumuri auto 100 B 40 - Cultivare
102 B 8 + Cosire/Taiere 140 B 10 + Pasunatul
141 C 4 - Abandonarea sistemelor pastorale 160 A 20 - Managementul forestier general
162 C 2 - Plantare artificiala 164 B 10 - Curatarea padurii
400 C 2 0 Zone urbanizate, habitare umana 954 B 15 - Invazia unei specii
140 A 90 - Pasunatul 100 A 40 - Cultivare
162 A 10 - Plantare artificiala 102 C 10 + Cosire/Taiere
141 B 25 - Abandonarea sistemelor pastorale 100 B 30 - Cultivare
102 C 5 + Cosire/Taiere 140 A 60 + Pasunatul
180 B 20 0 Incendiere
100 A 40 - Cultivare 102 C 5 0 Cosire/Taiere
140 A 60 - Pasunatul 140 C 60 - Pasunatul
Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
6):310-387
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 81/25.02.2010, Administrator:Institutul de Cercetri Biologice Cluj-Napoca Cluj Napoca, str Republicii, nr 48, jud Cluj
0264591238, fax-0264591238 icb@cluj.astral.ro
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0238_95_1-Asociatie_de_Stipetum_pulcherrimae1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_2-Vedere_de_ansamblu_Suatu_II1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_3_-_Astragalus_peterfii1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
ROSCI0238_95_4-_Vedere_de_ansamblu_Suatu_I1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0239
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Trnovu Mare - Latoria
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 53' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.366
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
683
Max.
1863
Med.
1360
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 21' 59''
RO045 Vlcea 100
8120 4 C C B B Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul montan pn n cel alpin
8210 3 C C B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
9420 15 A B B B Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
6170 1 A C B B Pajiti calcifile alpine i subalpine
Brometalia)
alpin
4060 1 B C C C Tufriuri alpine i boreale
Zon montan cu nlțimi mari (peste 1800 m.) și fragmentare puternic, acoperit cu pdure de conifere.
Masivul Tarnovu reprezinta o intruziune calcaroasa in cadrul masivelor muntoase inconjuratoare (Parang, Capatanii, Cindrel) toate de origine
metamorfica, ceea ce creaza conditii specifice pentru dezvoldarea unor ecosisteme tipice.
Zona este n prezent amenințat de activitțile de turism, braconaj și extinderea drumurilor de acces.
RO04 2.805.-Padurea Latorita + 1,71 Rezervaie natural
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0240
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tad
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 8' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.557
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
183
Max.
416
Med.
291
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 55' 55''
RO061 Bihor 100
1310 Miniopterus schreibersi P P P P C B B C
1324 Myotis myotis P P P P C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros P P D
1305 Rhinolophus euryale P C C B B
A Bufo bufo P A A Rana dalmatina P A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria P A
A Salamandra salamandra C A A Triturus vulgaris P A
Puni 20 N14 231
Sit Natura 2000 : Tad cu S = 833 ha.
Cuprinde:
Petera Tad, Petera Straco, situl arheologic de pe Dealul Cetuia, situat n imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Stracoului, unde se afl cetatea dacic de la Tad.
Depozite fosilifere de vrst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha:
rulote
990 C 5 0 Alte procese naturale
spongieri, corali, echinide, briozoare, molute i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat n zona Criurilor.
Calcarele Tortoniene prezint pe lng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea n aceste calcare a dou peteri,
Petera Tad i Petera Straco, n calcarele tinere de vrst sarmatian, fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este
necesar extinderea rezervaiei cu Peterile Tad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cetuia, situat n imediata apropiere a
punctelor fosilifere de pe Valea Stracoului, unde se afl cetatea dacic de la Tad . Majoritatea materialului provenit din zona Tad -
Straco - colecie paleontologic care cuprinde specii fosile provenite din rezervaie, se afl n colecia Muzeului rii Cririlor, iar lucrrile
iinfice sunt publicate n anuarele Muzeului: Crisia i Nymphaea.
Depozite fosilifere de vrst Badenian - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali,
echinide, briozoare, molute i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat n zona Criurilor. Calcarele Tortoniene prezint
pe lng interesul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea n aceste calcare a dou peteri, Petera Tad i Petera Straco,
n calcarele tinere de vrst sarmatian, fapt care reprezint o raritate pe teritoriul rii noastre; este necesar extinderea rezervaiei cu
Peterile Tad i Straco i cu situl arheologic de pe Dealul Cetuia, situat n imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea
Stracoului, unde se afl cetatea dacic de la Tad . Majoritatea materialului provenit din zona Tad - Straco - colecie paleontologic care
cuprinde specii fosile provenite din rezervaie, se afl n colecia Muzeului rii Cririlor, iar lucrrile iinfice sunt publicate n anuarele
Muzeului: Crisia i Nymphaea.
n biologia liliecilor exist cel putin 2 momente critice, cnd orice perturbare poate duce la moartea unui mare numr de indivizi:Perioada de
natere i de cretere a puilor (lunile mai - august), n care nou nscuii sunt total dependeni de mamele lor, nefiind capabili nici de zbor i
nici s se hrneasc singuri. Perturbarea unei colonii de maternitrate poate conduce la desprinderea puilor de pe mame sau din colonie i
cderea lor de pe planeu, de unde cei mai muli nu pot reveni n colonie i mor.Perioada de hibernare (lunile noiembrie - martie) n care
toate funciile vitale sunt reduse. n aceste condiii, liliecii sunt extrem de vulnerabili, timpul lor de reactie fiind de ordinul zecilor de minute,
neputndu-se astfel apra de nici o agresiune exercitat asupra lor. n plus, fiecare perturbare va fi urmat de o reactivare a metabolismului,
ceea ce duce la un consum suplimentar de energie i epuizarea rezervelor energetice naintea venirii primverii i a apariiei insectelor,
rezultatul fiind moartea unui mare numr de lilieci. Liliecii sunt fotofobi, pe parcursul evoluiei lor, liliecii s-au adaptat vieii nocturne i ca
urmare lumina a devenit un factor puternic inhibant al fiziologiei i ritmului lor biologic.
Dec.nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
proprietate de stat 10%, privat 90 %
4.6 Documentaie:
Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie. ; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia
naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din Romnia, Ed. Academiei Romne.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Este atribuit n custodie: Societatea de Istorie Naturala Nymphaea n anul 2005.
Planul de Management este n curs de realizare de ctre Societatea de Istorie Naturala Nymphaea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0240_47_Intrare_Pestera_Tasad._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_Tasad1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0240_47_Zona_tasad2.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0241
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Lina - Honcsok
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 13' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.906
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
656
Max.
1233
Med.
995
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 12' 18''
RO074 Harghita 69
RO073 Covasna 31
91D0 1,5 B C B B * Turbrii cu vegetaie forestier
9410 1 D Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
4060 0,1 A B B B Tufriuri alpine i boreale
91E0 1 C C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
1758 Ligularia sibirica R B B C B
A Rana temporaria C D A Salamandra salamandra C D
I Saperda carcharias C A P Alnus incana C A
P Betula humilis P A P Betula pubescens R A
P Bruckenthalia spiculifolia C A P Calamagrostis canescens 10-50 i A
P Calluna vulgaris P A P Carex diandra P D
P Carex flava P A P Carex riparia P A
P Dactylorhiza maculata >50 i A P Epilobium hirsutum P A
P Epilobium roseum P A P Eriophorum vaginatum C A
P Filipendula ulmaria P A P Lycopodium annotinum P A
P Lycopodium clavatum C A P Mentha longifolia P A
P Menyanthes trifoliata 50-100 i A P Potentilla palustris >300 i A
P Salix pentandra 50-100 i A P Salix starkeana 10-20 i A
P Vaccinium myrtillus P A P Vaccinium oxycoccos P A
P Valeriana dioica ssp. simplicifolia 5-10 i A R Zootoca vivipara C D
Puni 15 N14 231
RO04 2.467.-Tinovul de la Plieii de Jos + 1,28 Rezervaie natural
J04ACV ESTELNIC * 1,067
Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Lina la o altitudine de 940-980m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, n
alctuirea sa regsim rariti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteacn pufos, care alterneaz cu turbrii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turbrii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i pajiti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se ntlnesc suprafee reduse de molidiuri acidofile. Structura
natural a fiecrui habitat din sit este foarte bine conservat. Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional,
regenerarea natural fiind activ. Asociaiile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic (cu ocazia descrierii habitatelor au fost
identificate unele specii care nu au fost citate anterior Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre). O parte din suprafaa sitului face parte
din fondul forestier i o mic parte din rest este rezervaie natural. Folosina terenului din afara fondului forestier este de pune i de pune
mpdurit. Suprafata inclusa in fond forestier reprezinta parte din subparcela silvica 22A din unitatea de productie IX Apa Lina (Ocolul silvic
Bretcu).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteacnului
pufos. De asemenea habitatele de mlatini i pajiti se afl ntr-o stare natural. Asociaiile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic
(cu ocazia descrierii habitatelor au fost identificate unele specii care nu au fost citate anterior Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre).
In sit este prezent i Ligularia sibirica, populaia fiind bine reprezentat (~ 700 de exemplare cantonate n ~ 1 ha). Situl este alimentat si
strabatut de o retea densa de paraie care creaza si intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl este expus pasunatului excesiv in apropierea piriului Apa Lina in zona mlastinoasa, desi suprafete pentru pasunat exista suficiente in
apropiere si nu se pune problema unui deficit de pasune.
Un alt aspect semnalat este taierea ilegala de arbori, profitindu-se de izolarea zonei respective.
Situl a fost desemnat ca arie protejata prin H.C.J. Covasna nr. 39/2001
Suprafata sitului este compusa din proprietati particulare si domeniu public local.
4.6 Documentaie:
-Amenajamentul Ocolului Silvic Bretcu (Unitatea de productie IX Apa Lina).
-Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura -Academiei Republicii Populare Romane
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
949 C 10 - Alte catastrofe naturale
140 C 0 Pasunatul 160 A 0 Managementul forestier general
Contract Administrare: 169/13.07.2010, Administrator:Fundaia Salutaris Plieii de Jos, loc. Iacobeni, nr. 225, jud Harghita 0723 300700
csaba.voloncs@tusnad.com
Amenajamentul Ocolului silvic Bretcu
Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Bela Falva
Planul de management al rezervaiei naturale Tinovul Plaiesii de Jos
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0241_101_Apa_Lina.jpg Gog Mircea - APM-CV
ROSCI0241_54_Apa_lina_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0242
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Apa Roie
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 15' 3''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
66
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1001
Max.
1030
Med.
1016
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 10' 31''
RO073 Covasna 100
91D0 15 A C A A * Turbrii cu vegetaie forestier
7140 5 A C A A Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
1758 Ligularia sibirica R C A C C
P Alnus incana C A P Betula humilis R A
P Betula pendula C A P Betula pubescens P A
P Carex diandra P A P Carex nigra P A
P Carex riparia P A P Circaea lutetiana C A
P Dactylorhiza maculata 10-50 i A P Dryopteris cristata 5-10 i A
P Epilobium hirsutum P A P Equisetum sylvaticum P A
P Eriophorum vaginatum A P Juncus compressus P A
P Juncus conglomeratus P A P Juncus effusus P A
P Lycopodiella inundata P A P Lycopodium annotinum P A
P Lycopodium clavatum P A P Menyanthes trifoliata 10-50 i A
P Plagiomnium affine P A P Potentilla palustris >300 i A
P Salix pentandra 10-20 i A P Vaccinium myrtillus C A
P Vaccinium oxycoccos P A P Vaccinium vitis-idaea C A
Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Roie la o altitudine de 990-1030m, pe substrat de flis (gresii). Situl este complex, n
alctuirea sa regsim rariti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteacn pufos, care alterneaz cu turbrii oligotrofe de Eriophorum
vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turbrii mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i pajiti umede cu
Deschampsia caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se ntlnesc suprafee reduse de molidiuri acidofile. Structura
natural a fiecrui habitat din sit este foarte bine conservat. Arboretele se caracterizeaz printr-o mare variabilitate dimensional,
949 C 5 - Alte catastrofe naturale
140 C 0 Pasunatul 140 C 5 0 Pasunatul
160 A + Managementul forestier general
regenerarea natural fiind activ. Asociaiile de plante erbacee au o ridicat diversitate floristic. Situl este alcatuit din subparcelele silvice 115
C, 115N, 133A, B, C, D, E si N din unitatea de productie VIII Apa Roie (Ocolul silvic Bretcu Directia silvica Covasna).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteacnului
pufos. De asemenea habitatele de mlatini i pajiti se afl ntr-o stare natural. Situl este alimentat si strabatut de paraie care creaza si
intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa. Situl se afla intr-o zona izolata din care cauza presiunea antropica asupra lui este
nesemnificativ. ntreaga suprafa a sitului face parte din fondul forestier.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Presiunile antropice sunt limitate i nu au un efect negativ asupra sitului. Regimul hidrologic este usor influentat de activitile de exploatare
din vecinatatea sitului.
Situl este inclus in Rezervaia Nemira, stabilit prin Hotrrea Consiliului Judeean Covasna cu nr. 39/2001.
Portiunea din fond forestier este in proprietatea privata a Composesoratului Estelnic
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Bretcu (Unitatea de productie VIII Apa Roie).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare Romane;
Kat Zoltn (1998): Reliktummegrz zsombkosok Veresvzen. Collegium Biologikum 1. 61-70.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 155/07.07.2010, Administrator:Consiliul Judeean Covasna Str. Piata Libertatii, nr.4, Loc. Sf. Gheorghe, Jud. Covasna
0267 311190, fax=0267351228 vicepresident2@kvmt.ro
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Estelnic
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0242_101_Turbarie_Apa_Rosie.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0243
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Dealul Albinelor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 18' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
29
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1121
Max.
1155
Med.
1132
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 45' 32''
RO074 Harghita 100
91D0 21 B C B B * Turbrii cu vegetaie forestier
9410 56 C C B C Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Puni 2 N14 231
Situl este localizat in Muntii Gurghiului in bazinul raului Lapusna la N-E de Varful Albinelor la o altitudine de 1130 m, pe substrat vulcanic
(andezite). Stratul de turba este relativ subtire (nedepasind un metru grosime) si se formeaza direct pe roca. Habitatul prioritar se afla intr-o
faza evolutiva avansata, molidul fiind intalnit pe intreg cuprinsul tinovului (acoperirea realizata de coronamentul lui fiind intre 50% si 80%).
Diseminat apar mestecenii (Betula pendula, Betula pubescens) si scorusul (Sorbus aucuparia). Situl este strabatut de o retea de canale de
drenaj vechi dar inca necolmatate (decat in mica parte). Tinovul este inconjurat de paduri acidofile de molid cu muschi. Situl include
subparcelele silvice 114C, B si parte din 114A.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; prezenta regenerarii naturale a
speciei arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a molidului. Prin amenajamentul silvic arboretului din subparcela silvica
114C (care include si habitatul prioritar) i s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supus regimului de conservare deosebita.
Sistemul de drenare afecteaza in mod evident regimul hidrologic al ecosistemului (coboara nivelul apei) si implicit procesul de turbificare.
Situl nu se suprapune cu nici o arie natural protejat.
Padurea este in intregime in proprietate privata a persoanelor fizice din cadrul Asociatiei BECSI din comuna Remetea(judetul Harghita).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna).
J045HR REMETEA * 2,765
160 A 100 + Managementul forestier general 810 B 100 - Drenaj
167 C - Exploatare fara replantare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul Silvic Gurghiu(Directia Silvica Mures)
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna) si Amenajamentul silvic al padurilor Asociatiei Becsi
(comuna Remetea, jud. Harghita)
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0243_54_Dealul_albinelor_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0244
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Fntna Brazilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 15' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
41
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
951
Max.
964
Med.
962
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 30' 24''
RO074 Harghita 100
A Rana dalmatina C D A Rana temporaria C D
A Salamandra salamandra C D R Zootoca vivipara C D
Situl ocup o zon depresionar, de pe un platou montan pe substrat alctuit de andezite. Sub raportul vegetaiei avem de a face cu o rarite
de pin i molid nconjurat pe o treapt superioar de o band de molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate subparcelele
aferente) din Unitatea de productie II Creanga Mica (conform amenajamentul Ocolului Silvic Praid editia 1994)
Se constat o variabilitate dimensional a speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul), cu o regenerare activ a acestora, la care se
adaug o foarte bun reprezentare a speciilor floristice caracteristice
Situl este strbtut de dou poteci folosite temporar de localnici.
Pe alocuri, s-au fcut extrageri izolate de arbori.
n imediata vecintate a sitului se ntlnesc dou drumuri de pmnt.
Situl propus nu se suprapune cu nici o arie natural protejat.
Fond forestier proprietate privat a Composesoratului Cerbul Carpatin Corund (judeul Harghita).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica editia 1994)
167 A 10 - Exploatare fara replantare 160 A 100 + Managementul forestier general
501 C 5 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 951 C 54 0 Uscare /acumularea de material organic
140 C 0 Pasunatul 170 C 0 Cresterea animalelor
403 C 0 Habitare dispersata 501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic privat Praid
Amenajamentul Ocolului silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0245
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul de la Romneti
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 10' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
21
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
862
Max.
882
Med.
877
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 22' 34''
RO015 Suceava 100
1758 Ligularia sibirica P C B C B
P Andromeda polifolia <1500 i B P Drosera rotundifolia <5000 i B
Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in raza localitatii Romanesti si include parcela silvica 127 si parte din parcela 136 din unitatea de
productie II Cucureasa (Ocolul silvic Cosna) cat si portiuni din afara fondului forestier. Insulele de tinov cu pin silvestru sunt inconjurate de
paduri acidofile de molid cu muschi. De asemenea situl include turbarii active
Tinoavele de pin se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita. Stratul de turba are grosimi considerabile (in jur de 3m).
Trebuie mentionata capacitatea de regenerare deosebita a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta si
vitalitatea deosebita a puietilor de molid si pin. In prezent suprafetele aflate in fond forestier sunt incadrate in Grupa I functionala (functia
speciala de protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.Prezint o important populaie de Drosersa rotundifolia apoximativ,
5000 de exemplare cantonate ntr-o suprafaa de aproximativ 0,15 ha. Prezena unei populaii foarte restrnse de Ligularia sibirica mrete
importanta sitului.
Intreaga suprafata de fond forestier este subiectul retrocedarii catre persoane fizice (conform legii 247/2005). O portiune este deja
retrocedata conform legii 18/1991 (actualmente poienita prin taieri). O parte din sit este in afara fondului forestier si nu face obiectul unui plan
de management in prezent. Exista urme de pasunat in afara habitatului prioritar 91D0. De asemenea exista semne ale unor taieri de arbori si
poteci amenajate (acoperita cu scandura), iar la liziera parcelei silvice 127A exista depuneri de rumegus (pt a facilita accesul in padure).
A fost desemnat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
Padurea este in prezent atat in proprietate privata a persoanelor fizice cat si in proprietatea statului. La momentul actual si portiunea aflata in
160 A 95 + Managementul forestier general 140 B 60 - Pasunatul
501 C 1 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 951 B 30 + Uscare /acumularea de material organic
140 B 0 Pasunatul 403 B - Habitare dispersata
421 C - Depozitarea deseurilor menajere 502 C 0 Drumuri, drumuri auto
503 C 0 Linii de cale ferata, TGV
fond forestier de stat este subiectul retrocedarii catre persoanele fizice din zona conform legii 247/2005.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna - Directia Silvica Suceava (Unitatea de productie II Cucureasa).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Dorna Candrenilor - Directia Silvica Suceava (pentru portiunea aflata in fond forestier)
Persoane fizice (pentru portiunea aflata in afara fondului forestier)
Pentru partea aflata in fond forestier (de stat si privat) - Amenajamentul Ocolului silvic Cosna (Unitatea de productie II Cucureasa)- Directia
Silvica Suceava
Pentru partea aflata in afara fondului forestier, la momentul actual, nu exista planuri de management
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0246
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Luci
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 43' 13''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
271
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1081
Max.
1113
Med.
1090
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 18' 4''
RO074 Harghita 100
91D0 90 A A A A * Turbrii cu vegetaie forestier
A Rana temporaria P A I Anthocharis cardamines P D
I Aphantopus hyperantus P D I Colias hyale P D
I Lycaena tityrus P D I Maniola jurtina P D
P Andromeda polifolia C A P Betula nana V A
P Betula pubescens C D P Carex curta C D
P Carex echinata C D P Carex flava P D
P Carex nigra P D P Carex pauciflora C D
P Carex rostrata C D P Carex vesicaria R D
P Dactylorhiza maculata R A P Doronicum austriacum P D
P Drosera rotundifolia C A P Empetrum nigrum C D
P Epilobium palustre P D P Eriophorum angustifolium R D
P Eriophorum latifolium P D P Eriophorum vaginatum C D
P Galium uliginosum P D P Geum rivale P D
P Melampyrum sylvaticum P D P Nardus stricta P D
P Pedicularis palustris R D P Pinus sylvestris C D
P Potentilla palustris R A P Pseudorchis albida R A
P Salix aurita P D P Salix cinerea P D
P Sparganium minimum V A P Sphagnum angustifolium C D
P Sphagnum sp. C D P Spiraea chamaedryfolia P D
P Stellaria longifolia V A P Stellaria palustris R A
P Vaccinium microcarpum C A P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia C A
P Viola epipsila R A
RO04 2.465.-Tinovul Luci * 93,06 Rezervaie natural
530 A 15 - Imbunatatirea accesului la zona 810 B 25 - Drenaj
160 B - Managementul forestier general
Mlastina activa, tipic oligotrofa, cu un sediment de turba de cca. 5 m grosime in partea sudica a sitului si de 1.5-2 m in partea nordica a lui. In
partea nord-vestica a sitului, unde in perioada anilor 1945-1946 a avut loc un incendiu, se afla in prezent fitocenoze mezotrofe de Carex
rostrata, C. nigra si C. echinata.
Situl are o importanta stiintifica deosebita datorita structurii ecosistemului forestier, in care vegeteaza o populatie reprezentativa de Betula
nana si numeroase alte specii oligotrofe considerate relicte glaciare.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Doronicum austriacum, Galium uliginosum, Geum rivale,
Salix aurita, Salix cinerea, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este vulnerabil numai in extremitatea nord-vestica, unde nu exista populatii de pini si in lunile de toamna se pasuneaza.
Aria protejat Tinovul Luci este protejat conform Hotrrii Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl ese in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Rezervaia este n administraia RNP Romsilva, Direcia Silvic Sf. Gheorghe, Ocolul Silvic Tlioara.
Rezervaia nu este dat n custodie, nu are plan de management nici regulament de funcionare la momentul de fa.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0246_54_Tinovul_Luci_Tinov_impadurit.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0247
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Mare Poiana Stampei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 5' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
695
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
900
Max.
1024
Med.
952
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 16' 43''
RO015 Suceava 100
7110 90 A A A A * Turbrii active
7120 1 A C A A Turbrii degradate capabile de regenerare natural
4046 Cordulegaster heros P B A A A
1042 Leucorrhinia pectoralis P A A C A
1393 Drepanocladus vernicosus R A A C A
1381 Dicranum viride V C A C A
I Aphantopus hyperantus P D I Argynnis paphia P D
I Callophrys rubi P D I Colias croceus P D
I Colias hyale P D I Gomphus clavatus R C
I Hepialus humuli P D I Leptidea sinapis P D
I Melanargia galathea P D I Pararge aegeria P D
I Triodia sylvina P D M Micromys minutus P A
P Betula humilis V A P Botrychium multifidum R A
P Calamagrostis neglecta V A P Campanula patula ssp. abietina R A
P Campanula serrata R C P Campylopus pyriformis R C
P Carex curta C D P Carex rostrata P D
P Cirsium helenioides V D P Crepis paludosa P D
P Dactylorhiza maculata R A P Dactylorhiza majalis R A
P Doronicum austriacum P D P Dryopteris cristata V A
P Epipactis palustris R A P Equisetum sylvaticum P D
P Filipendula ulmaria P D P Galium uliginosum R D
P Geum rivale P D P Gymnadenia conopsea R A
P Hamatocaulis vernicosus R C P Listera cordata R A
P Listera ovata R A P Luzula sudetica P D
P Menyanthes trifoliata V A P Pinus sylvestris C D
P Potentilla palustris V A P Salix aurita R A
P Salix rosmarinifolia V A P Sphagnum angustifolium RC D
P Sphagnum capillifolium RC D P Sphagnum warnstorhii RC D
P Sphagnum wulfianum RC D P Spiraea chamaedryfolia P D
P Streptopus amplexifolius R A P Vaccinium myrtillus C D
P Vaccinium vitis-idaea C D P Viola biflora P D
R Lacerta vivipara P D
RO04 2.715.-Tinovul Poiana Stampei * 86,40 Rezervaie natural
J021SV DORNISOARA * ######
511 C 1 0 Linii electrice 511 C 1 0 Linii electrice
690 C 0 Alte impacte determinate de turism si recreere
950 A + Evolutie biocenotica
Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris, iar in zona de lagg cu molidis inmlastinit si cenoze higrofile de specii ierboase inalte.
Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor si adaposteste majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar in zona de tampon din partea nord-
estica a tinovului se afla si o populatie compacta de Sphagnum wulfianum, foarte rara in Romania.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Crepis paludosa, Doronicum austriacum, Filipendula
ulmaria, Geum rivale, Salix aurita, Spiraea chamaedryfolia.
Situl este bine conservat si ar deveni vulnerabil numai daca s-ar defrisa molidisul situat in partea nordica a tinovului.
Aceast rezervaie are suprafaa de 682 ha, din anul 1955, prin Decizia nr. 1625 a Consiliului de Minitri a Romniei.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2715 - "Tinovul Poiana Stampei". Din punct de vedere administrativ aparine comunei
Poiana Stampei, judeul Suceava. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Situl este in proprietatea statului din 1955, cand a fost declarat rezervatie botanica.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
590 B 0 Alte forme de transport si comunicatie
Contract Administrare: 77/25.02.2010, Administrator:Administraia Parcului Naional Climani Vatra Dornei, 22 Decembrie, nr. 5, jud. Suceava
0230371104, fax-0230374197 office@calimani.ro, calimanipark@gmail.com
Planul de management urmeaz a fi ntocmit de ctre custode, n acest caz RNP- Administraia Parcului Naional Climani.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0248
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul Moho - Lacul Sf. Ana
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 53' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
439
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
945
Max.
1302
Med.
1085
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 7' 55''
RO074 Harghita 100
7110 15 A B A A * Turbrii active
7140 10 A A A A Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
Salicion albae)
alpin
1389 Meesia longiseta V C A C A
I Apatura iris P D I Aphantopus hyperantus P D
I Argynnis paphia P D I Callophrys rubi P D
I Colias croceus P D I Colias hyale P D
I Cupido minimus P D I Erebia medusa P D
I Erynnis tages P D I Hepialus humuli P D
I Leptidea sinapis P D I Limenitis camilla P D
I Melanargia galathea P D I Melitaea athalia P D
I Nymphalis antiopa P D I Pararge aegeria P D
I Polygonia c-album P D I Polyommatus icarus P D
I Sphinx ligustri P D I Triodia sylvina P D
P Andromeda polifolia C A P Betula pubescens C D
P Calamagrostis stricta R D P Calluna vulgaris P D
P Carex elongata P D P Carex limosa V A
P Carex nigra R D P Carex pauciflora P D
P Carex rostrata P D P Carex vesicaria P D
P Drosera rotundifolia C A P Empetrum nigrum C D
P Epilobium palustre P D P Equisetum fluviatile R D
P Eriophorum vaginatum C D P Galium palustre P D
P Menyanthes trifoliata R A P Molinia caerulea P D
P Pinus sylvestris C D P Potentilla palustris R A
P Salix aurita P D P Scheuchzeria palustris R A
P Sphagnum angustifolium C D P Sphagnum sp. C D
P Stellaria longifolia V A P Vaccinium microcarpum C D
P Vaccinium vitis-idaea C D
Puni 9 N14 231
RO04 2.486.-Lacul Sfnta Ana * 45,01 Rezervaie natural
RO04 2.487.-Tinovul Moho * 53,25 Rezervaie natural
Mlastina activa tipic oligotrofa, formata prin colmatarea lacului de origine vulcanica, care are un depozit de turba in zona centrala de cca. 10
m. In zona de lagg a mlastinei sunt prezente cenoze edificate de Betula pubescens si Pinus silvestris, iar in partea centrala a tinovului sunt
prezente, in laculete, cenoze higrofile cu Scheuchzeria palustris, Carex pauciflora, C. limosa si Eriphorum vaginatum.
Situl este reprezentativ pentru tinoavele oligotrofe din Romania, care in zona de lagg sunt impadurite cu Pinus silvestris si Betula pubescens,
iar in zona centrala au fitocenoze ierboase oligotrofe, iar populatiile de pin sunt pipernicite si disparate din cauza conditiilor ecologice
nefavorabile.
care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini impadurite: Calamagrostis stricta, Equisetum fluviatile, Galium
palustre, Molinia caerulea, Salix aurita.
Situl este bine conservat datorita regimului de protectie pe care l-a avut din 1975, ca rezervatie mixta (botanica, zoologica si geologica).
Partea estica-nord-estica a sitului este vulnerabila datorita pasunatului cu oile si unor activitati de drenaj a terenului.
Aria protejat Tinovul Moho este protejat conform Hotrrii Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005 i a Legii nr. 5/2000.
Situl, fiind inclus in reteaua de rezervatii nationale din 1975, este proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J045HR MOHOS * ###### J045HR SFANTA ANA * ######
140 C 5 - Pasunatul 250 A 20 - Luare/Indepartare de flora
810 A 85 - Drenaj 530 A 10 - Imbunatatirea accesului la zona
140 B - Pasunatul 160 B - Managementul forestier general
rulote
Contract Administrare: 26/22.02.2010, Administrator:ECOS CLUB SRL Lzreti, jud. Harghita
Regulamentul de funcionare i planul de management ntocmite de SC Ecos Club SRL, Lzarea,custodele rezervaiei, au fost avizate de
Comisia de Monumente ale Naturii din cadrul Academiei Romne.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0248_54_Tinovul_Mohos_Ochiuri_de_balta.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0249
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tinovul aru Dornei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 21' 20''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
41
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
901
Max.
917
Med.
913
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 15' 25''
RO015 Suceava 100
1758 Ligularia sibirica V C A B A
M Sus scrofa C A P Andromeda polifolia 150-250 i D
P Carex echinata P D P Drosera rotundifolia 10-20 i D
P Eriophorum vaginatum 50-100 i D P Pinus sylvestris 1000-1500 i D
P Vaccinium oxycoccos P D
Puni 6 N14 231
Fondul vegetaiei l alctuiete muchiul arctic de tipul Sphagnum, peste care n condiii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o
consisten plin de pin silvestru (Pinus silvstris forma turfosa) pe un strat de turb.
Important pentru conservarea speciei de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa).
Situl include rezervaia natural Tinovul arul Dornei cu o suprafa de 36 ha, avnd statut de rezervaie natural prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0294 Tinovul aru Dornei a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltrii durabile nr.1964/2007.
4.6 Documentaie:
Pop, E. - Mlatinile de turb din R. P. Romn, Bucureti, 1960.
RO04 2.717.-Tinovul arul Dornei * 79,13 Rezervaie natural
140 C 0 Pasunatul
140 C 0 Pasunatul
Seghedin, T. - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0250
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : inutul Pdurenilor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 30' 41''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.174
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
619
Max.
1355
Med.
1006
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 43' 23''
RO053 Hunedoara 100
M Capreolus capreolus <4 i C M Cervus elaphus <4 i C
M Felis silvestris <2 i C M Lepus europaeus <10 i C
M Martes martes <2 i C M Meles meles <3 i A
M Sus scrofa <6 i A M Vulpes vulpes <4 i A
R Elaphe longissima P C R Podarcis muralis P C
R Vipera ammodytes P C
Puni 4 N14 231
Zona aparine unitii epimetamorfice din partea de NE a masivului Poiana Rusc. Din punct de vedere al petrografiei semnalm prezena
isturilur epimetamorfice, care sunt strbtute de numeroase corpuri magmatice puse n zon n diferite perioade geologice, isturi sericito-
cloritoase, care prezint mineralizaii de hematit, oligist i magnetit.
Aspectul actual este de panou nalt(peneplen pretortorian); vile au profile largi, sunt puin adnci, cu versani domoli i curs meandrat n
amonte. Vegetaia dominant este cea de arborete naturale de fag cu structuri pluriene, cvasivirgine.
RO04 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobrio * 6,84 Rezervaie natural
J047HD BATRANA * ######
230 B 0 Vanatoare 501 C 0 Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
160 B 90 - Managementul forestier general 230 B 75 - Vanatoare
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 622 C 10 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
623 C 5 - Vehicule motorizate 967 B 20 - Antagonism cu animalele domestice
160 B 50 - Managementul forestier general 160 B + Managementul forestier general
230 B 50 - Vanatoare 230 C 0 Vanatoare
243 B 75 - Braconaj, otravire, capcane
Acest sit este constituit aproape n totalitate din arborete de fag cu vrste de peste 100 ani conservate n starea lor natural. Arboretele conin
elemente n vrst de pn la 180-200 ani, cu dimensiuni excepionale(diametre peste 1,5 m i nlimi peste 40 m). Habitatele de interes
comunitar ntlnite aici sunt: Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum i Pduri dacice de fag (Symphyto-
Fagion).
Nu este cazul
Suprafaa propus este n proporie de 100% proprietatea statului.Exist solicitri pentru retrocedare din partea Composesorat Lpugiu i
comunitatea local Vadu Dobrii (informaie de la Direcia Silvic Deva).
4.6 Documentaie:
Amenajamentul silvic(O.S. Dobra),1997
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode: Direcia Silvic Deva din cadrul Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva;
Tel. 0254225199, 219746, 224649
Fax. 0254222481, 224599
e-mail: office@silvahd.ro
Persoan responsabil: ing.Ognean Eugen
Custodele rezervaiei naturale Codrii seculari de pe vile Dobrioarei i Prisloapei a depus la Academia Romn Regulamentul i Planul de
management al ariei naturale protejate n vederea obinerii avizului.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
I
1.2 Codul sitului
ROSCI0251
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0143 H Tisa Superioar
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tisa Superioar
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 5' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.303
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
204
Max.
940
Med.
422
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 56' 6''
RO064 Maramure 100
9110 5 B C B C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91E0 1 B C C C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
1166 Triturus cristatus P C A C B
1130 Aspius aspius C C B C B
1105 Hucho hucho V A B B B
1131 Leuciscus souffia P P P P B A B B
1163 Cottus gobio P C A C A
1146 Sabanejewia aurata P C A C A
2511 Gobio kessleri RC RC B B C B
Puni 4 N14 231
RO04 2.573.-Pdurea Ronioara + 1,42 Rezervaie natural
RO05 V.5.-Munii Maramureului * 5,17 Parc natural
Cursul Tisei pe granita romano-ucraineana reprezinta un rau mare putin poluat, cu zavoaie si sectiuni de lunca inundabila.
Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean
dungat).
poluare industriala si menajera, pescuit ilegal (lostrita)
Raul Tisa (inclusiv raul Viseu) a fost declarat ca zona de protectie a lostritei (Hucho hucho) prin HCJ nr. 37/1994 cu privire la masurile de
ocrotire si conservare a rezervatiilor naturale si monumentelor naturii de pe raza judetului Maramures.
1. Padurile din sit apartin de Ocolul Silvic Sighetu Marmatiei, fiind proprietate publica in proportie de 80% si 20% proprietate privata
2. Terenurile agricole sunt proprietate privata in proportie de 100%
3. Zavoaiele, lacurile si bratele moarte din sit apartin de Primariile locale (proprietate publica).
4. Albia minora apartine de Directia Apelor (propietate publica).
Nu se poate estima suprafata de paduri, zavoaie, zone umede, prundisuri, pasuni, fanete, terenuri agricole din sit.
4.6 Documentaie:
1. Ardelean, G.; Bre I. 2000, Fauna de vertebrate a Maramureului, Colectia Universitaria, Ed. Dacia,
2. Bre I. 1972, Contributii la cunoasterea unor fenomene ale migratiei pasarilor in bazinul superior al Tisei Superioare (Depresiunea
Maramuresului), Centenarul Muzeului Oradean, Oradea, pg 783-790.
3. Bre I. 1990, Influenta zonelor umede in repartitia si conservarea vertebratelor din Maramuresului, Rev. Muzeelor, nr. 5, Bucuresti, pg
65-72
4. Chi V.T. 2003-2004, Date despre avifauna zavoillui Tisa si a Lacului Teplita, Studii si Comunicati , vol. IV-V, pg 181-188, Muzeul
Judetean Satu Mare,
5. Chi V.T. 2007, Zone umede din Tara Maramureului, Sighetu Marmatiei, 1-126.
6. Chi V.T. 2007, Rezervatia Naturala Padurea Ronisoara, Sighetu Marmatiei, 1-126.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Nu exista administrator/custode al Sitului Natura 2000.
Institutii si asociati care deruleaza activitati de cercetare si conservare in sit
Muzeul Maramuresului, Stiintele Naturii
Piata Libertatii, Nr 15, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262311521
Asociatia Centrul de Ecologie si Turism Maramures Sighet
Valea Hotarului, Nr 276, Sighetu Marmatiei
Tel. 0746037103
Asociatia Valea Verde Sighet
Sugau, Nr. 75, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262330602
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0252
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Toplia - Scaunul Rotund Borsec
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 29' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.466
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
739
Max.
1407
Med.
1055
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 57' 41''
RO074 Harghita 100
7220 1 B B B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
Puni 13 N14 231
Situl cuprinde un depozit masiv de travertin, de vrst cvaternar, cu o grosime de cca. 100 m, care a luat natere prin precipitare din apele
minerale bicarbonatate calcice i magneziene. O caracteristic a sitului o reprezint prezena unor activiti postvulcanice de tip mofetic, prin
emanarea bioxidului de carbon i a hidrogenului sulfurat. Dintre fenomenele carstice deosebite amintim Petera Urilor, Petera de Ghea,
Petera Scaunul Rotund, Cetatea Bufnielor, precum i numeroase doline.
Habitat prioritar cu valoare de conservare foarte mare, rar chiar i la nivel naional.
Situl este ameninat de reluarea activitii de extracie a travertinei.
Situl include n ntregime rezervaia geologic Scaunul Rotund, cu o suprafa de 75 ha, ocrotit pe plan local i naional.
Terenurile incluse n sit sunt n proprietate privat ntr-un procent de cca. 20%, restul terenurilor fiind n proprietatea public a Primriei
Borsec.
4.6 Documentaie:
Documentatia depus n vederea prelurii n ustodie a rezervatiei, elaborat de SC Romaqua Group SRL, Borsec; Denes I. Szekelyfoldi
barlangvilag, ed. T3, Sfntu Gheorghe.
RO04 2.479.-Scaunul Rotund * 1,09 Rezervaie natural
160 B 60 - Managementul forestier general 690 C 90 - Alte impacte determinate de turism si recreere
160 B - Managementul forestier general 400 B - Zone urbanizate, habitare umana
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 139/30.06.2010, Administrator:Romaqua Group Borsec Str. Carpati, nr.46, loc. Borsec, jud. Harghita 021 6684800, 021
6673492 box.borsec@romaqua.ro
Rezervaia natural Scaunul Rotund are planul de management i regulament de funcionare elaborate de custodele SC. Romaqua Group SA
Borsec, avizate de Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0252_54_Borsec_Pestera_de_gheata.jpg Szabo Szilard - APM-HR
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0253
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Trascu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 29' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
50.064
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
254
Max.
1419
Med.
849
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 20' 11''
RO063 Cluj 4
RO071 Alba 96
9110 4,9 C C A B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
9410 1,7 C C B C Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
6170 0,5 A B A B Pajiti calcifile alpine i subalpine
9150 6,3 A B A B Pduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
9170 1,7 B B A B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91V0 21,7 A B A A Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91Y0 5,9 B B B B Pduri dacice de stejar i carpen
6190 0,1 B C B B Pajiti panonice de stncrii (Stipo-Festucetalia pallentis)
9420 0,1 B B A B Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan
91H0 0,01 A B B B * Vegetaie forestier panonic cu Quercus pubescens
8160 0,01 B C A B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
4060 0,001 C C B B Tufriuri alpine i boreale
91Q0 0,002 C C B B Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
1303 Rhinolophus hipposideros V B B C B
1308 Barbastella barbastellus P B B C B
1305 Rhinolophus euryale R B B B B
1324 Myotis myotis P B B C B
1163 Cottus gobio P P C B C B
1078 Callimorpha quadripunctaria RC C B C B
4030 Colias myrmidone R B B C B
1074 Eriogaster catax RC A B C B
4048 Isophya costata R B B A B
1083 Lucanus cervus P B A C B
4052 Odontopodisma rubripes R B B A B
1052 Euphydryas maturna RC C B C B
4028 Catopta thrips P B B C B
Puni 28 N14 231
n Munii Trascului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pn la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborrea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pn la altitudini destul de mici, toate acestea avnd ca rezultat formarea unor
complexe de vegetaie de mare interes fitogeografic. Situl se remarc prin valoarea conservativ mare a habitatelor de pdure i pajitilor
montane, dar i prin prezena unor specii de psri ce se regsesc n anexa I din Directiva Psri. n interiorul acestui sit sunt localizate 31 de
rezervaii naturale de interes naional, declarate prin Legea 5/2000.
n Munii Trascului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pn la altitudini destul de mari a elementelor xerofile i termofile, dar i
coborrea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pn la altitudini destul de mici. S-au format astfel unele complexe de vegetaie de
mare interes fitogeografic, cazul cel mai interesant fiind cel de la esul Craiului - Scria Belioara, unde coboar la altitudini de circa 1300 m,
cteva elemente circumpolar arcto-alpine (Dryas octopetala, Arcto staphyllos uva-ursi, Pinguicula alpina, Gentiana clusii). n acelai aici timp
se ntlnesc specii submediteraneene, printre care Saponaria bellidifolia, n cel mai nordic punct al arealului su, precum i o serie de specii
carpato-balcanice (de exemplu Dianthus kitaibelii ssp. simonkaianus). Floarea de col (Leontopodium alpinum) se gsete la cele mai mici
altitudini din ar (uteu, 1968) la Cheile ntregalde (550 m) i Cheile Rmeului (500 m). Pe latura estic a Munilor Trascului se constat
ptrunderea masiv a unor elemente mezoxerofile i chiar xerofile n spaiul muntos. Remarcm aici prezena stejarului pufos (Quercus
pubescens), care avea probabil o extindere chiar mai mare n trecut.
Localiti rurale din acest sit au o rspndire relativ mare, dar populaia din aceste localiti este in general mic. Continuarea activitilor
tradiionale nu poate duce n timp la o degradare accentuat a acestui sit. Pdurile aflate n proprietate privat ar trebui supravegheate cu
mai mult atenie pentru a stopa tierile ilegale de arbori. Un alt pericol ar fi punatul la liziera pdurii care poate duce la afectarea stratului
de arbuti i subarbuti. n ultimii ani s-a constatat o creter accentuat a numrului de case de vacan. O mic parte din aceste construcii
nu sunt autorizate.
Pe partea din acest sit ce intr pe teritoriul judeul Cluj, nu a fost desmnat nici o arie protejat de interes judeean sau naional.
50%- propietate a Ocolului Silvic Turda
8%- propietate a Consiliului Local Iara
7%- propietate a Consiliului Local Moldoveneti
30%- propietate privat
2%- propietate a Ocolului Silvic Baia de Arie
3%- propietate a Ocolului Silvic Aiud
- doar pentru partea din sit ce intra pe teritoriul judeului Cluj
4.6 Documentaie:
Gergely I., 1968, Date floristice din partea nordic a Muntilor Trascului, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 20, 2: 133-136; Gergely I., 1969, Pajiti
mezofile din partea nordic a muntilor Trascului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 191-209 +3 fig. + 3 tab.; Gergely I., 1966, Vegetatia helofil
(palustr) din Depresiunea Trascului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot., II. p. 57-67; Gergely I., 1967, Pajiti de stncrii din partea nordic a
Muntilor Trascului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 131-143; Gergely I., colab., 1962, Plante rare n flora Muntilor Trascului, Cluj-Napoca:
Contrib. Bot.: 151-153; Gergely I., colab., 1962, Contributii la studiul fitocenologic al pdurilor din partea nordic a Muntilor Trascului, Cluj-
Napoca: Contrib. Bot.: 263-298
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 3,79 Categoria IV IUCN RO03 0,71 Categoria III IUCN
RO03 2.13.-Huda lui Papara + 0,01 Monument al naturii
RO03 2.53.-Piatra Bulzului + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.54.-Cheile Galzii * 0,06 Monument al naturii
RO03 2.55.-Cheile Tecsestilor + 0,06 Monument al naturii
RO03 2.56.-Cheile Pravului + 0,09 Monument al naturii
RO03 2.57.-Cheile Piatra Baltii + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.58.-Cheile Geogelului + 0,03 Monument al naturii
RO03 2.59.-Cheile Plaiului + 0,28 Monument al naturii
RO03 2.79.-Pestera de la Grosi + 0,06 Monument al naturii
RO03 2.81.-Cheile Silosului + 0,05 Monument al naturii
RO03 2.9.-Pestera Vntrile Ponorului + 0,01 Monument al naturii
RO04 2.12.-Cheile Rametului + 0,30 Rezervaie natural
RO04 2.14.-Padurea Vidolm + 0,08 Rezervaie natural
RO04 2.15.-Poiana cu narcise de la Negrileasa * 0,10 Rezervaie natural
RO04 2.17.-Poienile cu narcise din Tecsesti + 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.20.-Cheile Intregalde + 0,20 Rezervaie natural
RO04 2.21.-Cheile Valisoarei + 0,17 Rezervaie natural
RO04 2.22.-Sesul Craiului - Scarita Belioara + 0,27 Rezervaie natural
RO04 2.25.-Paraul Bobii * 0,00 Rezervaie natural
RO04 2.27.-Padurea Sloboda + 0,13 Rezervaie natural
RO04 2.28.-Iezerul Ighiel Comuna Ighiu Sat Igh + 0,81 Rezervaie natural
RO04 2.34.-Cheile Posegii * 0,07 Rezervaie natural
RO04 2.35.-Cheile Runcului + 0,43 Rezervaie natural
RO04 2.36.-Cheile Pociovalistei + 0,25 Rezervaie natural
RO04 2.39.-Cheile Caprei + 0,22 Rezervaie natural
RO04 2.40.-Cheile Ampoitei * 0,07 Rezervaie natural
RO04 2.42.-Cheile Galditei si Turcului + 0,33 Rezervaie natural
RO04 2.45.-Piatra Cetii + 0,20 Rezervaie natural
RO04 2.82.-Cheile Manastirii + 0,13 Rezervaie natural
J046AB SESUL CRAIULUI + 3,075 J046AB RIMETEA * 0,761
J046AB CHEILE RAMETULUI + 0,511
167 A 5 - Exploatare fara replantare 230 B 20 0 Vanatoare
102 B 5 0 Cosire/Taiere 100 C 2 0 Cultivare
401 A 5 - Urbanizare continua 421 B 3 - Depozitarea deseurilor menajere
502 C 3 0 Drumuri, drumuri auto 250 B 5 - Luare/Indepartare de flora
701 A 10 - Poluarea apei 840 B 5 - Inundarea
400 C 3,4 - Zone urbanizate, habitare umana 502 C 1 0 Drumuri, drumuri auto
140 C 10 - Pasunatul 160 A 65 + Managementul forestier general
100 C 30 0 Cultivare 100 C 10 0 Cultivare
102 C 10 0 Cosire/Taiere 140 C 5 0 Pasunatul
160 A 50 + Managementul forestier general 160 A 45 + Managementul forestier general
161 A 3 + Plantare de pdure 167 A 5 - Exploatare fara replantare
230 B 15 0 Vanatoare 243 A 1 - Braconaj, otravire, capcane
301 A 5 - Cariere 401 A 5 - Urbanizare continua
Contract Administrare: 01/01.03.2010, Administrator:Grupul de aciune local din munii Metaliferi, Trascu i Muntele Mare (Administrator)
Slciua de Jos, nr 62, jud Alba 0258816583, 0722727173, fax-0258816583
1) Amenajamente silvice, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice pduri private 3) Plan de Urbanism, Comuna Iara,
Moldoveneti.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0253_77_Huda_lui_Papara.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
ROSCI0253_77_Trascau_Valea_Fenesului.jpg Oprica Nicolae - APM-AB
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0254
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tufurile calcaroase din Valea Boblna
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 6' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
321
Max.
385
Med.
373
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 54' 7''
RO053 Hunedoara 100
7220 1 A B B B * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
Rezervaia se afl n sudul munilor vulcanici care domin valea Mureului n partea de nord i constituie un important document privitor la
geneza structurilor ntlnite aici; pe acest tronson prul Boblna traverseaz cristalinul de Rapolt reprezentat prin complexul isturilor sericito-
cloritoase+filite sericitoase+metatufuri riolitice. ntreaga structur aparine Carboniferului inferior. Amonte de acest complex, cristalinul de
Rapolt apare ntr-un facies carbonatic, alctuit din masive depozite de calcare cristaline. n imediata apropiere a contactului dintre calcare i
complexul de Boblna, valea primete aportul ctorva izvoare termale carbo-minerale, n mare msur rspunztoare de intensa activitate de
depunere a carbonatului de calciu, sub form de tuf calcaros n timpul Cuaternarului. DEpozitele de tuf formeaz umplutura vii, fiind depuse
peste formaiunile cristalofiliene i au o extindere de cca. 2,5 km cu limi cuprinse ntre 50-150 m. Pe aceast poriune valea a realizat cteva
rupturi de pant prin depunerea unor praguri de tuf. Mecanismul de formare al acestor praguri asociaz o serie de fenomene de depunere
ncepnd de la simpla descrcare a carbonatului de calciu din ape(sub form de cruste), pn la cavernamente singenetice de cascad(aa
zisele peteri n tuf), marmite i bazine de tip gur. Pe o distan de numai 1,5 km aflm aici 6 praguri de cascad care constituie un interesant
domeniu de documentare asupra genezei i morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
Pe tronsonul rezervaiei, Valea Boblna, la contactul dintre calcare i complexul cristalinului de Rapolt, adpostete izvoare termale,
carbonatice, rspunztoare de intensa activitate de depunere a carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase. La acestea se
adaugpragurile de cascad i cavernele spate n tuful calcaros. Habitatul de interes comunitar pentru care este important acest sit este
prioritar, cu valoare conservativ foarte mare.
Utilizarea grotelor pentru adpostul animalelor i uneltelor.
Cu aproximaie 50% proprietate de stat i 50% proprietate privat.
RO04 2.520.-Tufurile calcaroase din valea Bobl * 87,82 Rezervaie natural
4.6 Documentaie:
- N. Donira; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; lovu A. Biris Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Sabin Adrian Luca - Repertoriul arheologic al juderului Hunedoara - Ed. Altip, Alba Tulia - 2005.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Aria natural protejat nu este dat n custodie.
Pentru acest sit nu exist Plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0255
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turbria de la Dersca
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 15' 46''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
288
Max.
292
Med.
292
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 56' 0''
RO012 Botoani 100
7120 90 A A A A Turbrii degradate capabile de regenerare natural
alpin
1617 Angelica palustris V C C C C
P Dactylorhiza incarnata RC A P Orchis laxiflora ssp. elegans RC A
P Pedicularis sceptrum-carolinum V A P Peucedanum sceptrum-carolinum RC A
P Phragmites australis P D P Salix pentandra P D
P Salix repens P D P Salix rosmarinifolia RC A
P Serratula radiata R A
Ruri, lacuri 98 N06 511, 512
Situl este situat n partea de vest a judeului Botoani.Din punct de vedere geologic perimetrul Lozna-Dersca se ncadreaz n Platforma
Moldoveneasc ce posed un pachet de sedimente n grosime de 1000-5000 m . Fundamentul cristalin este alctuit din micaisturi, isturi
amfibolice-roci mezometamorfice, iar n partea superioar de roci epimetamorfice de tipul isturilor sercito-cloritoase, roci carbonatice, roci
porfirogene. Stiva de sedimente dispuse peste fundamentul cristalin aparin paleozoicului, mezozoicului i neozoicului. Datorit capilaritii
ridicate a plantelor ce alctuiesc stratul turbifer apa i gsete un bun loca de acumulare n aceste zcminte (apa de zcmnt). Apele au
un aspect de mlatin datorit dispunerii zcmintelor pe un pat argilos impermeabil, Turbria de la Dersca fiind o mlatin eutrof.
Este habitat rar n romnia prin grosimea stratului de turb eutrof pn la neutr (1,5 - 6 m grosime). Aici sumt adpostite unele specii de
plante rare n flora vascular a Romniei. Stratul de turb este format n special din briofite printre care dominant este Drepanocladus
aduncus i alte specii cum sunt: Chrysohypnum sommerfeltii, C. chrysohypnum, Callergon giganteum, Funaria hygrometrica, Marchantia
plymorpha. Turba are un pH de 6,8-7,6 i s-a format pe un strat impermeabil de argil peste care se afl un strat de pietride ru.
Temperatura medie anual este de 8,3 grade Celsius i media plurianual a precipitaiilor este de 563,3 mm.
RO04 2.227.-Turbaria de la Dersca * 67,77 Rezervaie natural
140 C 6 - Pasunatul 310 B 10 - Extragerea turbei
Situl are o bun conservare datorit respectrii statutului de protecie legiferat.
Nu s-au identificat alte presiuni antropice .
Aceast rezervaie are o suprafa de 10 ha.
Este inclus n Anexa I a Legii nr. 5/2000, la propoziia 2227 - "Turbria de la Dresca". Din punct de vedere administrativ aparine comunei
Dresca, Judeul Botoani. Este o rezervaie de interes botanic n principal, fiind inclus n categoria IV - IUCN.
Toat suprafaa sitului (10ha) este proprietate de stat aparinnd Consiliului Local al com Lozna.
4.6 Documentaie:
1.D. Mititelu, T. Chifu, 1980-1993, Flora i vegetatia judetului Botoani, din volumul Studii i comunicri, Complexul Muzeal tiintele Naturii,
Ioan Borcea , Bacu, Romnia
2.Ion Srbu, Adrian Oprea, Ionel Lupu, 2005, Specii de plante vasculare amenintate din Moldova, pag 18, Asociatia Dendro-Ornamental,
Anastasie Ftu Iai, Romnia
3.Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihilescu S., 1994- Lista Roie a plantelor superioare din Romnia.
Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documentatii de ecologie, 1: 1-52
4.tefan N.,Oprea Adrian,2002,Rezervatii naturale din jud. Botoani.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl nu este preluat in custodie, dar se afl in admnistrarea Consiliului Local al Comunei Lozna.
Responsabilitatea pentru implementarea actiunilor din planul de manegement revine APM Botoani i Consiliului Local Lozna.
Planul de management a fost realizat de APM Botoani i a fost avizat de Academia Romn.Principalele obiective cuprinse n planul de
management sunt: Obiectiv nr. 1:Elaborarea hrii n format GIS i delimitarea pe harta cadastral a Rezervaiei Naturale Turbria Dersca.
Obiectiv nr. 2:Stabilirea strategiei de gestionare a Rezervaiei Naturale Turbria Dersca. Obiectiv nr.3:Crearea bazei de date specializate
privind Rezervaia Natural Turbria Dersca. Obiectiv nr.4:Protecia speciilor slbatice i habitatelor din Rezervaia Natural Turbria Dersca.
Obiectiv nr.5:Gestionarea resurselor agricole ale Rezervaiei Naturale Turbria Dersca. Obiectiv nr. 7:Gestionarea resurselor turistice ale
Rezervaiei Naturale Turbria Dersca. Obiectiv nr. 8: Monitoringul ecologic al Rezervaiei Naturale Turbria Dersca. Obiectivul nr.
9:Reabilitarea ecologic a zonelor din Rezervaia Natural Turbria Dersca. Obiectivul nr. 10: Promovarea cooperrilor la nivel naional i
internaional . Obiectivul nr.11: Dezvoltarea relaiilor cu publicul.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0255_64_Turbarie_Dersca.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
ROSCI0255_64_Typha_latifolia-Turbaria_Dersca.jpg Gafencu Rocsana - APM-BT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0256
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turbria Ruginosu Zagon
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 13' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
350
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1025
Max.
1113
Med.
1050
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 45' 52''
RO073 Covasna 100
91D0 15 B B B B * Turbrii cu vegetaie forestier
1758 Ligularia sibirica C C A C A
P Aconitum toxicum R A P Andromeda polifolia R A
P Huperzia selago A P Lycopodium clavatum P A
P Vaccinium oxycoccos C A
Puni 9 N14 231
Turbria face parte din zona mltinoas din jurul localitii Comandu, cu posibiliti de extindere.
-situl se suprapune peste aria protejat -Turbria Ruginosu Zagon, are o suprafa de 355ha.
-situl este important datorit speciilor de plante specifice turbriilor nalte-Ligularia sibirica, Arnica montana, Lycopodium annotinum i
Lycopodium selago.
-exploatari forestiere i punat necontrolat.
- pentru aria protejat s-a obinut avizul Academiei Romne nr.816/CJ/2005
-terenul aparinnd sitului constituie proprietate privat.
J04ACV ZAGON * ######
161 B + Plantare de pdure 230 A - Vanatoare
167 A - Exploatare fara replantare
167 A - Exploatare fara replantare 230 C 0 Vanatoare
4.6 Documentaie:
-la baza ntocmirii documentatiei au stat observatiile fcute n teren precum de catre APM Sf. Gheorghe precum si bibliografia existent -Emil
Pop-Mlatinele de turb din RPR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Contract Administrare: 25/22.02.2010, Administrator:Asociaia Pro Diversitas Sf. Gheorghe, str. Laszlo Ferenc, nr.1, bl.2, sc. B, ap. 8, jud
Covasna 40723831273
-nu exist plan de management i situl nu a fost solicitat spre a fi luat in custodie.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0256_101_Ruginosu_Zagon.jpg Gog Mircea - APM-CV
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0257
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Tusa - Barcu
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 45' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
620
Max.
661
Med.
649
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 1' 20''
RO066 Slaj 100
4052 Odontopodisma rubripes P A B A B
P Fagus sylvatica C A
Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera.
Conservarea habitatului de fag cu flor indicatoare de tip Asperula-Asarum.
Datorit valorii ei pesisagistice, zona n care se afl Situl de Importan Comunitar Tusa-Barcu este frecvent utilizat de ctre populaie n
vederea activitilor recreative mai cu seama n perioada weekendurilor, urmare a acestora fiind apariia vetrelor de foc i abandonarea
ocazional i necontrolat a deeurilor. Aceast stare de fapt este posibil s se agraveze n viitor n lipsa unui custode i a unei supravegheri
atente a sitului. Totui, avnd n vedere faptul c acest sit comunitar este situat n fond forestier administrat de Direcia Silvic Slaj, el
beneficiaz de o administrare n regim silvic, ceea ce nu poate dect s influeneze n mod pozitiv evoluia strii de protecie i conservare a
acestuia. Totui putem aprecia c aceti factori au o influen minim asupra strii de conservare i evoluie a acestei arii naturale protejate
de interes comunitar.
Tusa-Barcau a fost declarat arie natural protejat prin Legea nr. 5 din 2000.
Proprietate privat a locuitorilor din satul Tusa.
4.6 Documentaie:
Studiul de amenajare al O.S. Izvoarele Barcului, U.P. V Izvoarele Barcului.
RO04 2.690.-Rezervaia peisagistic Tusa - Barc - 99,82 Rezervaie natural
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custodele, Regia Naional a Pdurilor Romsilva, Direcia Silvic Zalu.
Planul de management este elaborat i n prezent este trimis spre avizare la Academia Romn.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0257_312_TusaBarcau1.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0257_312_TusaBarcau2.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
ROSCI0257_312_TusaBarcau_IzbuculMare.jpg Hideg RaduFelix - APM-SJ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0258
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vile Brtiei i Brtioarei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 57' 50''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
202
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
518
Max.
1042
Med.
717
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 19' 19''
RO031 Arge 100
Salicion albae)
1193 Bombina variegata P C A C C
2484 Eudontomyzon mariae P A B B B
A Bufo bufo C D A Rana esculenta C D
A Rana temporaria C D A Salamandra salamandra C D
R Lacerta agilis C D R Natrix natrix C D
Puni 13 N14 231
Situl format din arborete de anin alb (Alnus incana) este localizat pe versantul sudic al muntilor Fagaras in extremitatea sudica a Masivului
Iezer, in lunca ingusta a raului Bratia (afluent al Raului Doamnei, in amonte de localitatea Candestii de Muscel) la o altitudine de 750-1040 m,
pe substrat de roci silicioase, pietrisuri si nisipuri frecvent grosiere, soluri aluviale slab humifere si litice. Viiturile au modificat frecvent albia
raului. Versantii care marginesc lunca sunt abrupti (pante mari) si sunt acoperiti preponderent de paduri de fag. Procentul de suprafata din sit
cuprins la categoria Alte terenuri, reprezinta prundisuri, poieni, drumuri forestiere, albii si luciu de apa. Situl are in compozitie urmatoarele
subparcele silvice (din unitatea de productie V Bratia, Ocolul silvic Aninoasa, Directia silvica Pitesti): 26A, 27A, 30A, 31C, 35A, 36A, 38A, 39A,
41A, 42A, 43D, 44A, 45A, 48A, 49A, 50A, 71B, 86D, 87B, 88A, 90C, 93A. Gradul de inchidere al coronamentului este de 70-100% (doar in
160 A 100 + Managementul forestier general 140 C 40 0 Pasunatul
220 C 5 0 Pescuit sportiv 230 C 100 0 Vanatoare
300 C 5 0 Extragere de nisip si pietris 590 C 5 0 Alte forme de transport si comunicatie
941 C 40 - Inundatii 151 A - Indepartarea haturilor si crangurilor
300 C 0 Extragere de nisip si pietris 301 B 0 Cariere
511 C 0 Linii electrice 590 C 0 Alte forme de transport si comunicatie
941 C - Inundatii
aval, sporadic este de 60% in arborete mai batrane).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni (in anumite portiuni se
intalnesc trei generatii de anin alb); prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat (Aninul alb) atat din lastari
cat si din samanta (in special in portiunile spalate de viituri). Pe langa aninul alb (Alnus incana) apar exemplare batrane de dimensiuni mari
de fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus excelsior) si paltin de munte (Acer pseudoplatanus).
Exista semne ale influentei antropice (pasunat, strangerea pietrei si recoltarea pietrisului si nisipului) insa nu intr-o masura care ar influenta
stabilitatea ecosistemului. Viiturile violente caracteristice zonei montane modifica frecvent structura habitatului. Prezenta regenerarii speciei
arborescente edificatoare (aninul alb) este redusa deocamdata. In portiunile mature cu arboret rarit, intelenirea solului avanseaza.
Situl a fost desemnat in vederea protectiei padurilor de anin alb ( Alus incana ) si anin negru ( Alus glutinosa ).
Situl este in intregime proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Ocolului Silvic Aninoasa (Unitatea de productie V Bratia).
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ocolul silvic Aninoasa (Directia silvica Pitesti)
Amenajamentul Ocolului silvic Aninoasa (unitatea de productie V Bratia)
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0259
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0145 J Valea Calmatuiului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Clmuiului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 2' 42''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
17.923
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
10
Max.
84
Med.
40
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 45 0' 24''
RO022 Buzu 52
RO021 Brila 48
1530 90 A A B A * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1060 Lycaena dispar P D
P Artemisia santonicum P C P Aster tripolium C C
P Camphorosma annua P C P Cyperus pannonicus P A
P Juncus gerardi P C P Puccinellia distans P C
P Scorzonera parviflora P A P Spergularia marina C A
P Suaeda maritima P A P Trifolium fragiferum C A
P Triglochin maritima P C P Triglochin palustris P A
Puni 20 N14 231
Soluri moderat saraturate, cu exces de umiditate, terenuri plane.Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera
laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia.
140 B 10 - Pasunatul 423 B 5 - Depozitarea materialelor inerte(nereactive)
952 A 10 - Eutrofizarea 180 A 20 - Incendiere
421 A 15 - Depozitarea deseurilor menajere
101 B 20 - Modificarea practicilor de cultivare 110 A 10 - Utilizarea pesticidelor
150 B 20 - Restructurarea detinerii terenului agricol
Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera prviflora, Peucedanum latifolium au o valoare
conservativ mare att pe plan naional ct i comunitar.
Exista o suprafata razleata de 1-2 ha unde este prezenta specia Marsilea quadrifolia.
Ideia de pasunat poate duce la arderea sau destelenirea suprafetei pentru eliminarea speciilor existente si inlocuirea lor cu altele.
Nu are statut de protectie.
Terenurile din judetul Buzau apartin primariilor din comunele Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu,Largu si Rusetu in proportie de peste 90%si
o mica parte sunt suprafete proprietate privata particulara
4.6 Documentaie:
SIMONA MIHAILESCU, MIHAELA PAUCA-COMANESCU, A.POPESCU, IOANA COBZARU, MIHAELA ION, 2009, Msuri de management
pentru asigurarea strii de conservare favorabil a speciilor i habitatelor din situl Natura 2000: Valea Clmtuiului (judetul Buzu). n volumul
de rezumate al Institutului de Biologie Bucureti, A 49-a Sesiune anual de comunicri tiintifice, p. 27-28.
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic
salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology,
Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-
steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology Conservation biology and beyond: from science to practice,
Praga, Republica Ceh, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211
Bucureti.
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnic Silvic, Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Majoritatea suprafetelor sunt utilizate de conunitatea locala ca islazuri comunale iar responsabilitatea administrarii lor este a primariilor din
zona.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_I.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0259_80_Plante_Calmatui_II.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0260
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Cepelor
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 42' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
796
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
887
Max.
1844
Med.
1521
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 26' 46''
RO061 Bihor 4
RO071 Alba 96
4070 1 C C C C * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
3220 2 A C B B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
8110 10 B B B B Grohotiuri silicioase din etajul montan pn n cel alpin (Androsacetalia alpinae i
P Achillea distans P D P Adenostyles alliariae P D
P Aposeris foetida R D P Arnica montana P A
P Campanula patula ssp. abietina P D P Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis R D
P Cicerbita alpina P D P Crepis viscidula P D
P Dianthus barbatus ssp. compactus R A P Diphasiastrum alpinum R A
P Festuca airoides R D P Festuca nigrescens P D
P Gentiana punctata R A P Geranium sylvaticum P D
P Hypochoeris uniflora R D P Juniperus communis ssp. alpina P D
P Knautia longifolia P D P Laserpitium krapfii P D
P Ligusticum mutellina P D P Omalotheca supina P D
P Phleum alpinum ssp. alpinum P D P Pseudorchis albida P D
P Rhodiola rosea P D P Salix silesiaca P D
P Saxifraga stellaris P D P Silene pusilla P D
P Thymus bihoriensis P D P Viola declinata P D
140 C 50 - Pasunatul 230 C 100 0 Vanatoare
140 B 50 + Pasunatul 690 B 2 - Alte impacte determinate de turism si recreere
102 B 20 0 Cosire/Taiere 140 B 10 0 Pasunatul
602 C 3 0 Complex de ski 624 B 2 0 Drumetii montane, alpinism, speologie.
Situl Cucurbata Mare este o zona de interes major in regiune intrucat este situat pe cel mai inalt varf din Muntii Apuseni (Vf. Cucurbata Mare,
1849 m) si include singurul circ glaciar din Muntii Apuseni in care se dezvolta specii arctic-alpine cum sunt de exemplu, Saxifraga stellaris,
Silene pusilla, Festuca supina, Hypochoeris uniflora, Carex atrata s.a.
Situl este important pentru conservarea unor specii rare si vulnerabile de tip arctic-alpin in zona Muntilor Apuseni.
Situl este vulnerabil datorita faptului ca a fost construit chiar pe varf un releu TV si exista o cale de acces amenajata, iar pe de alta parte,
pasunatul cu vitele pe zona de culme reprezinta o alta sursa de antropizare a comunitatilor de plante.
Exista o documentatie de fundamentare pentru arie protejata, la Comisia Monumentelor Naturii (Academia Romana). Nu a fost declarat pina
in prezent arie protejata.
Terenurile din sit sunt proprietate de stat.
4.6 Documentaie:
Coldea, Gh., 1991. Prodrom des associations vgtales des Carpates du Sud-Est (Carpates roumaines), Documents phytosociologiques,
Nouvelle Srie, Bd. XIII, Camerino, S. 318-539.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl nu este declarat arie natural protejat i n consecin nu exista administrator sau custode.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0262
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0115 J Defileul Criului Repede - Valea Iadului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Iadei
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 35' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.946
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
623
Max.
1406
Med.
1004
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 44' 9''
RO061 Bihor 100
91E0 20 B C A B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
8160 0,001 C C C B * Grohotiuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar i montan
9130 2,5 C C C C Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
2186 Syringa josikaea R A B A B
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R D P Angelica archangelica R D
P Arnica montana R C P Campanula patula ssp. abietina R C
P Dactylorhiza incarnata R D P Drosera rotundifolia V D
P Galanthus nivalis R C P Leucanthemum waldsteinii R D
P Lycopodium clavatum R C P Menyanthes trifoliata V D
P Monotropa hypopitys R D P Orchis militaris R D
P Orchis morio R D P Platanthera bifolia R D
P Symphytum cordatum R D P Trollius europaeus R D
n Valea Iadului se regsete Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic, relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic
RO04 2.176.-Varful Carligati + 2,88 Rezervaie natural
n Valea Iadului se regsete Syringa josikaea (Liliacul carpatin) arbust, specie endemic, relisct glaciar foarte important din punct de vedere
geografic
Turismul necontrolat, braconajul, etc..
HCM nr. 1625/1995, Decizia CJBH nr. 19/1995, Legea nr.5/2000
Proprietate de stat, Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direcia Silvic Oradea
4.6 Documentaie:
Borza, Al., Borza V., 1939, Flora Stnei de Vale I. Plantele vasculare, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (1-2): 21-54.
- Borza, Al., 1939, Completari la Flora vasculara a Stnii de Vale, Bul. Grad. Bot. si Muz. Bot. Univ. Cluj, XVIII (3-4): 125-127.
- So, R., 1944, ber die Vegetation des Jd-Tales, Scripta Bot. Mus. Transs., III (1-5): 62-75;
- Ratiu, O., Gergely, I., Diaconeasa, B., Lorinczi, F., Suteu, St., Crisan, S., 1982, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud.
Bihor). Importanta economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica I, Contrib. Bot. XXII: 3-55.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., Marcu, Al., 1983, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta
economica si stiintifica. Caracterizarea lor ecologica II, Contrib. Bot. XXIII: 67-97.
- Ratiu, O., Gergely, I., Suteu, St., 1984, Flora si unitatile fitosintaxonomice de pe Valea Iadului (Jud. Bihor). Importanta economica si
stiintifica. Caracterizarea lor ecologica III, Contrib. Bot. XXIV: 85-135.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Custode 2,181 Valea Iadului cu Syringa Josikaea (Liliacul carpatin) - RNP Direcia Silvic Oradea
Planul de management este n curs de realizare de ctre custodele legal RNP Direcia Silvic Oradea
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0262_47_Syringa_josikaea_Valea_Iadei.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_Iadei.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0262_47_Valea_iadei1.radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0263
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Ierii
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 16' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.302
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
591
Max.
1617
Med.
1162
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 35' 11''
RO063 Cluj 100
6150 1 C C B B Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios
Salicion albae)
1355 Lutra lutra P C B C C
A Salamandra salamandra P A F Thymallus thymallus R A
I Helix pomatia C A M Capreolus capreolus <100 i A
M Cervus elaphus <10 i A M Felis silvestris 3-6i A
M Lepus europaeus C A M Martes foina <5 i A
M Martes martes <5 i A M Meles meles P A
M Mustela nivalis P A M Mustela putorius <5 i A
M Sciurus vulgaris P A M Sus scrofa <100 i A
M Vulpes vulpes P A P Arnica montana P A
P Galanthus nivalis C A P Lycopodium clavatum C A
R Vipera berus P A
J043CJ VALEA IERII * ######
167 A 7 - Exploatare fara replantare 160 A 80 + Managementul forestier general
140 B 15 0 Pasunatul 170 B 10 0 Cresterea animalelor
220 C 5 0 Pescuit sportiv 230 B 47 0 Vanatoare
243 A 6 - Braconaj, otravire, capcane 502 B 17 0 Drumuri, drumuri auto
Caracteristic acestui sit este prezena unor specii de mamifere i psri rare i vulnerabile la presiunea antropic, incluznd o mare parte a
arealului de rspndire a acestor specii semnalate, specifice habitatelor de pdure din zona de deal i munte.
n perimetrul de protecie sunt semnalate 7 tipuri de habitate aflate n Anexa II a Directivei Habitate, ce acoper n proporie de 96% suprafaa
de protecie propus, dou dintre acestea, cu suprafee restrnse, fiind prioritare.
n ultimii ani se nregistreaz o cretere alarmant a aciunilor ilegale de defriare, cu cosecine negative asupra echilibrului ecologic din
zon. La acestea se mai semnaleaz i aciuni de braconaj, efectele neputnd fi deocamdat apreciate.
n anul 1994, prin Decizia a Consiliului Judeului Cluj nr.147, n bazinul superior al Vii Iara au fost desemnate zone protejate de interes
judeean cu valoare peisagistic, urmtoarele obiective: - Valea Ierii
- Acumularea Budureasa
- Valea oimului
1) Propietate de stat: 1277 ha, 24%
2) Propieti comunale: 3671 ha, 69%
3) Propietate deinut de biserici: 51ha, 1%
4) Propietate privat: 322ha, 6%
4.6 Documentaie:
1) APM Cluj, baza de date 2005
2) Habitatele din Romnia Nicolae Donit, Aurel Popescu et. al., Editur Tehnic Silvic, Bucureti 2005
3) Academia Romn, Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa, Cartea roie a vertebratelor din Romnia, Bucureti 2005.
4) Bruum, B et al., Psrile din Romnia i Europa - Determinator ilustrat-, versiununea romneasc
Dan Munteanu
5) Fia de caracterizare Corine Biotop Valea Ierii, 1996
6) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP IV Budureasa, 1998
7) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP V oimu, 1998
8) Ocolul Silvic Turda, Amenajament silvic, UP VI Valea Ierii,1998
9) Olteanu et al., Lista roie a plantelor superioare din Romnia, Studii, Sinteze, Documentatii de Ecologie nr I/1994.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
624 C 36 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 511 C 12 0 Linii electrice
870 C 20 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale 424 A 10 - Alte tipuri de depozitari
990 C 25 - Alte procese naturale
167 A 5 - Exploatare fara replantare 243 A 2 - Braconaj, otravire, capcane
250 B 30 0 Luare/Indepartare de flora 401 B 25 - Urbanizare continua
424 A 25 - Alte tipuri de depozitari 511 C 5 0 Linii electrice
624 C 15 0 Drumetii montane, alpinism, speologie. 629 C 5 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
701 C 5 - Poluarea apei 870 C 10 0 Diguri, indiguiri, plje artificiale
- 24% Regia Naional a Pdurilor, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda
- 3 arii protejate de interes judeean i 69% propietate comunal- administraia public local a Comunei Valea Ierii
- propietate privat 7%
1) Amenajamente silvice, Direcia Silvic Cluj, Ocolul Silvic Turda, 1998
2) Amenajamente silvice pduri private
3) Plan de Urbanism, Comuna Valea Ierii
4) Regulament general pentru executarea de comstrucii i desfurarea unor activiti m zonele naturale protejate de interes judeean, judeul
Cluj- emitent Consiliul Judeean Cluj, 1995
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0263_95_Vedere_de_ansamblu_Valea_Ierii1.jpg Bucin Liliana - APM-CJ
1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0264
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Izei i Dealul Solovan
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 11' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
46.873
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
259
Max.
1832
Med.
730
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 43' 35''
RO064 Maramure 100
3150 1 C C B B Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
alpin
7140 0,01 C C B B Mlatini turboase de tranziie i turbrii oscilante (nefixate de substrat)
9410 12 C C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
4123 Eudontomyzon danfordi RC C A C A
1131 Leuciscus souffia P P P P B B B B
1122 Gobio uranoscopus P C B A B
1130 Aspius aspius P C B B B
1160 Zingel streber R D
4057 Chilostoma banaticum P C B A B
4012 Carabus hampei P C C C C
4015 Carabus zawadszkii R C C C C
1087 Rosalia alpina P D C C C
I Astacus astacus R A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum P B
P Cardamine glanduligera P B P Drosera rotundifolia R A
P Galanthus nivalis P C P Lycopodium clavatum P C
P Pinus mugo P A P Rubus subvillicaulis P B
P Scheuchzeria palustris R A P Sesleria heuflerana P B
P Silene zawadzkii R B P Thlaspi dacicum P B
P Trollius europaeus P A
Puni 27 N14 231
Situl propus, in suprafata de 2465 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre 650 -1300 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
locuitorilor comunei Baiut.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
Sit desemnat pentru solutionarea calificativelor IN MOD pentru regiunea biogeografica Alpina in Nordul acesteia pentru habitatele 91V0 si
9410. In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de
molid si de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani. WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri
pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata. In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus
hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documentaie:
ICAS, 2007, Amenajamentul OS Strambu Baiut.Date teren Dr. E.Nitu, 2009
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.582.-Petera i izbucul Izvorul Albastru * 0,02 Rezervaie natural
RO04 2.585.-Arcer - ible Bran * 0,48 Rezervaie natural
RO04 2.593.-Dealul Solovan + 0,00 Rezervaie natural
390 B 40 - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
701 B 25 - Poluarea apei
290 B 15 - Vanatoare, pescuit sau activitati de colectare
140 B 0 Pasunatul
167 B - Exploatare fara replantare 390 B 40 - Minerit si activitati de extragere la care nu se
refera mai sus
Primriile Sighetu Marmaiei, Vadu Izei, Onceti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, ieu, Botiza, Poienile Izei, Bogdan Vod, Ieud, Dragomireti,
Slite de Sus i Scel.
Pn n prezent nu exist un plan de management.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0264_104_Cypripedium_calceolus_-_papucul_doamnei.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Iezeru_Ieud.jpg Pop Ioan - APM-MM
ROSCI0264_104_Valea_Izei,_Taul_Iezer_-_Ieud_.jpg Pop Ioan - APM-MM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0265
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea lui David
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 26' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.435
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
52
Max.
193
Med.
107
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 14' 4''
RO013 Iai 100
2021 Sicista subtilis RC A B A B
1298 Vipera ursinii C B B A A
4091 Crambe tataria R B B C A
4067 Echium russicum RC B A C A
2191 Galium moldavicum R A B A B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C A C A
2093 Pulsatilla grandis V C A C A
A Hyla arborea RC C I Archirileya inopinata RC A
I Eridontomerus arrabonicus C A I Eurytoma sabulosa RC A
I Idiomacromerus phlomidis RC A I Tetramesa cylindrica RC A
I Tetramesa scheppigi RC A I Zerynthia polyxena C C
M Cricetulus migratorius R A M Cricetus cricetus RC C
M Lepus europaeus C A M Mustela erminea R C
M Mustela nivalis C A M Mustela putorius RC C
M Nannospalax leucodon C A M Vulpes vulpes R A
P Beta trigyna R D P Carex secalina V C
P Centaurea orientalis RC D P Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia R D
P Cephalaria uralensis R D P Crocus reticulatus R D
P Dianthus capitatus R D P Hierochloe repens R D
P Hyacinthella leucophaea R D P Leuzea altaica R D
P Petrosimonia triandra V D P Plantago schwarzenbergiana R D
P Polygala sibirica V D P Prunus tenella R D
P Rochelia disperma ssp. retorta R D P Rumex tuberosus ssp. tuberosus R D
P Serratula radiata RC D P Seseli campestre R D
P Seseli tortuosum R D P Silaum silaus R D
P Sisymbrium polymorphum R D R Coronella austriaca C C
R Lacerta agilis C C R Lacerta viridis C C
R Vipera ursinii moldavica V B
Puni 62 N14 231
RO04 2.536.-Fanetele seculare Valea lui David + 2,84 Rezervaie natural
La nord, nord-vest i vest de Iai, se afl o campie deluroas numit Cmpia Jijiei inferioare sau Cmpia Iaului.Dealurile din aceast cmpie
au in general orientare nord-vest - sud-est i nu depesc altitudinea de 200 m.Este vorba de o cmpie de eroziune si acumulare, ce prezint
numeroase alunecri de teren, strbtut de vi cu lunci largi, inundabile.Dpv fitogeografic, aceast regiune aparine silvostepei din nordul
Moldovei si se gasesc pajiti naturale utilizate ca puni i unele folosite de foarte mult vreme ca fnauri.Pe unele dintre aceste fnae
seculare se intlnete o flor extrem de bogat i interesant. Un asemenea fna se afl si la Valea lui David. Orientat nord-sud i lung de
cca 3 km, aceast vale este mrginit la est i vest de cte un deal. Pe aceast coast se gsesc numeroase alunecri vechi de teren care
au creat un microrelief cu expoziii i grade de umezeal diferite iar pe unele locuri cresc specii caracteristice srturilor. In aceast rezervatie
47 la sut din specii sunt eurasiatice, europene, holarctice i cosmopolite, iar 53 la sut sunt specii orientale, sudice, balcanice i dacice.
Fnaele seculare de la Valea lui David reprezint o insul cu un covor vegetal de step nealterat sau modificat intr-o msur foarte redus, o
enclav cu caracter stepic, unic in Moldova. Valoarea tiinific a acestui fna sporete considerabil prin existena unui inventar floristic de
peste 570 de specii antofite, repreyentnd cca 16 la sut din flora intregii ri. Fnaele seculare Valea lui David reprezint o autentic valoare
biologic, fitogeografic, istoric i biogeografic.
Vulnerabilitatea sitului este dat de urmtorii factori: - este parial cosit i punat; - practicarea sporadic a turismului haotic; - este afectat
de fenomene de eroziune n proporie de 70 %; - extragerea de ctre diverse persoane fizice neutorizate a exemplarelor de plante din
genurile Adonis vernalis, Stipa , Festuca etc. pentru valorificarea lor n piee ca plante medicinale i ornamentale.
Fnaele seculare de la Valea lui David a fost declarat zon protejat prin Legea nr.5 din 06 martie 2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional - seciunea a III-a, zone protejate, anexa I, pct.2.Rezervaii i monumente ale naturii - judeul Iai
Situl se afl n totalitate n proprietate privat, avnd n total 53 de proprietari.
4.6 Documentaie:
1. Nicoar M., Bomher E. 2004, Ghidul ariilor protejate din judetul Iai, 93 98, Edit.Tipomoldova, Iai; 2. Mititelu D. i colab. 1969, Flora
i vegetatia pajitilor Valea lui David, Muzeul de tiintele Naturii Bacu Studii i Comunicri, 81 100, Bacu; 3. Kovacs A. i colab.
1970, Contributii la studiul florei din rezervatia natural Fnatele din Valea lui David Iai, Buletinul tiintific Studentesc, t. Uman. Geol.
Geogr., 309 331, Iai; 4. Burduja C. 1959, O rezervatie tiintific care trebuie nfiintat Fnatele din Valea lui David Iai, Ocrotirea
Naturii, 4, 154-157, Iai; 5. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Srbu I., Srbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. 2003, Ghid
pentru identificarea importantelor arii de protectie i conservare a plantelor din Romnia, 80 83, edit. Alo, Bucureti!, Bucureti; 6.
Ciocrlan V. 2000, Flora Ilustrat a Romniei, Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucureti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
140 C 10 - Pasunatul 250 B 5 - Luare/Indepartare de flora
100 C 25 - Cultivare 400 B 50 - Zone urbanizate, habitare umana
n prezent responsabilitatea pentru managementul sitului revine:
1.- custodelui rezervaiei floristice Fneele seculare Valea lui David- Grdina Botanic Anastasie FtuIai (Universitatea Al.I.Cuza Iai),
reprezentat prin Dr. biol. Adria
Exist un Plan de management al rezervaiei Fneele seculare Valea lui David, elaborat de ctre custode i avizat de Academia Romn -
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii i care urmeaz s fie naintat la MMGA spre aprobare.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0266
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Olteului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 10' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.537
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
71
Max.
173
Med.
104
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 16' 51''
RO044 Olt 100
F Sabanejewia romanica B P Dianthus trifasciculatus ssp. deserti B
P Iris pseudacorus D P Medicago arabica D
P Nuphar lutea D P Nymphaea alba D
P Trifolium michelianum D P Typha minima D
Puni 8 N14 231
160 A 20 - Managementul forestier general 140 C 1 0 Pasunatul
230 B 90 0 Vanatoare 220 C 20 0 Pescuit sportiv
100 B 80 0 Cultivare 140 C 10 0 Pasunatul
Sectorul propus ca SCI este neafectat antropic, in cea mai mare parte a luncii naturale a Olteului. Olteul se vars n Olt, in lacul de
acumulare Drgneti, ntre localitile Flcoiu i Cioroiu. Lunca inferioar pstreaz aspectul natural al rului, cu maluri neconsolidate de
beton, abrupte, splate de cureni, mrginite din loc n loc de zvoaie de plopi, slcii sau plcuri de arini, i tot n acest sector se formeaz
insule de nisip invadate de vegetaie pioner, iar pe ultimi Km, albiile sale au fost indiguite, n albie formndu-se zone mltinoase ocupate cu
vegetaie specific acestui tip de habitat.
Transportul aluvionar realizat de ru este in mare msur compus din nisipuri, n albia lui fiind identificat endemismul Sabanejewia romanica.
Activitile care pot pune n pericol siteul sunt exploatarea pietriului i nisipului, decolmatarea controlat a patului rului, arderea
necontrolat a vegetaiei specifice ochiurilor de ap i depozitrile necontrolate de deeuri menajere, precum i exploatarea n amonte de
siteu a combustibililor fosili lichizi.
Siteul a fost desemnat rezervaie natural prin HG 2151/2004 .
Suprafaa strict protejat 900 ha, cuprinde aria rului Olte i este administrat de Administraia Naional Apele Romne, Diorecia Apelor
Olt, Sistemul de Gospodrire a Apelor Slatina, forma de proprietate fiind domeniu public naional, categoria de folosin pentru maluri i
terenuri inundabile este neproductiv, iar pentru restul terenului categoria de folosin este ape.
4.6 Documentaie:
Antonescu C.S. i Rogoz I. - Consideratii piscicole asupra rului Oltet. Volumul Studii i Cercetri. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii Rmnicu - Vlcea, 1973.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Siteul nefiind preluat n custodie responsabilitatea pentru meninerea unui grad de conservare optim revine APM Olt, autoritilor administraiei
publice locale din localitile Flcoiu, Osica, Dobrun, Prcoveni, Brza, Voineasa, Bal i S
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0267
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Roie
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 0' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
819
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
158
Max.
291
Med.
226
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 5' 8''
RO061 Bihor 100
A Bufo bufo C A A Rana dalmatina P A
A Rana ridibunda C A P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R A
P Aster sedifolius ssp. canus R A P Chamaecytisus rochelii R A
P Cimicifuga europaea R A P Corydalis solida ssp. slivenensis R A
P Dianthus guttatus R A P Dianthus trifasciculatus ssp. deserti R A
P Leontodon croceus ssp. rilaensis R A P Orchis morio R A
P Potentilla norvegica R A P Rhinanthus borbasii R A
P Rumex thyrsiflorus ssp. thryrsiflorus R A P Salvia amplexicaulis R A
P Vicia sparsiflora A R Natrix natrix P A
Puni 3 N14 231
Sit declarat pentru Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (9130) foarte bine reprezentat, amfibieni i reptile i 14 specii de plante din lista
roie, O parte din zon este cuprins n Rezervaia Natural Fneaa Valea Roie
Acest sit prezint o importan foarte mare, innd cont de faptul c se afl situat att de aproape de Municipiul Oradea i i deine un tezaur
de 14 specii de plante rare, regsite pe lista roie, de asemenea, specii de amfibieni i reptile de importan naional, i un habitat de pdure
natural, foarte bine conservat
240 C 1 - Luare / Indepartare de fauna 160 C 3 0 Managementul forestier general
Tieri ilegale
Fecizia nr. 22/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
4.6 Documentaie:
Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
lista de specii oferit de ef Lucrri drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiinte,
Specializarea Biologie, date nepublicate, verificate n teren n 2002
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Fiind pe teritoriul administrativ al Comunei Paleu, Autoritatea local manifest interes de solicitare n custodie a rezervaiei i automat de
gestionare a viitorului Sit Natura 2000, primria deine i angajat - inginer de mediu - care se
nu exist plan de management la ora actual
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0267_47_Faneata_Valea_Rosie._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
ROSCI0267_47_Mantis_religiosa_Valea_rosie._radovet.jpg Moise Silvia - ANPM
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0268
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea Vlsanului
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 45' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.480
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
443
Max.
1222
Med.
692
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 15' 1''
RO031 Arge 100
Salicion albae)
1998 Romanichthys valsanicola V A C A C
1163 Cottus gobio R C B C B
1138 Barbus meridionalis C C A C A
1146 Sabanejewia aurata V C B C B
2484 Eudontomyzon mariae V A B B B
1084 Osmoderma eremita R B C C C
4048 Isophya costata R B B A B
A Rana temporaria RC A A Salamandra salamandra RC C
I Astacus astacus R C I Helix pomatia C C
M Arvicola terrestris scherman P A M Capreolus capreolus C C
M Crocidura leucodon P C M Felis silvestris R C
M Martes martes R C M Muscardinus avellanarius P C
M Myoxus glis P C M Neomys fodiens P C
Puni 11 N14 231
Vii i livezi 29 N21 221, 222
Zonele functionale ale rezervatiei sunt in numar de 3:
- zona de maxima protectie care cuprinde albia minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon formata din albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de 8000 ha.
Rezervatia Valsan cuprinde un nr. de peste 300 specii de plante si animale ocrotite.
Altitudinea cea mai mare este data de vf. Scarisoara Mare, 2459 m.Altitudinea minima se intalneste la confluenta Valsanului cu raul Arges si
este 314 m.
Ca unitati de relief Rezervatia Valsan cuprinde 2 sectoare cu subsectoare distincte:
1.sectorul montan;
2.sectorul subcarpatic.
Din punct de vedere geologic de la N la S s-au identificat urmatoarele formatiuni geologice:
cristalinul getic (panza getica), gnaise separate de formatiunile sedimentare ale bazinului post tectonic Brezoi-Titesti si sedimente paleogene,
neogene si cuaternare din Depresiunea Getica.
In cadrul Rezervatiei Valsan predomina o altitudine cuprinsa intre 1600-1200 m.
Au fost localizate 7 izvoare sulfuroase.
Este singurul loc unde supravietuieste aspretele(Romanichthys valsanicola) o specie de peste.
Valea Valsanului este singurul loc din lume unde supravietuieste aspretele (Romanichthys valsanicola) - o specie de peste, relict tertiar, unicat
mondial. Este cea mai reprezentativa specie din bazinul raului Valsan, unde este periclitat.
Dintre speciile rare pentru flora Romaniei si care au fost semnalate in aceasta zona, mentionam: Dianthus membranaceus, Moenchia
mantica, Ranunculus stevenii, Anagallis minima, Achillea crithmifolia, Typha shuttleworthii, Eleocharis corniolica.Aceste plante se dezvolta in
pajistile din aceasta zona si sunt periclitate datorita pasunatului, uneori destul de intensiv.
Plantele apartinand fam. Orchidaceae sunt considerate ca plante ocrotite sau periclitate pe plan european.
In zona colinara a Rezervatiei Valsan au fost semnalate 6 specii apartinand a 4 genuri si anume: Epipactis helleborinae, Cephalantherea
longifalia, Neottia nidus-avis, Orchis cariophora, Orchislaxiflora Lam. ssp. elegans, Orchis ustulata.
Toate speciile de orchidaceae sunt putin raspandite in zona, dar nu sunt periclitate in mod deosebit.
Valea Valsanului este o zona puternic antropizata.
Zona este populata cu peste 10.000 locuitori, concentrati mai ales in marile comune Malureni, Musatesti si Bradulet.
Principala sursa o reprezinta exploatarile forestiere, uneori necontrolate, precum si modalitatea in care societatile din zona, inteleg sa
depoziteze rumegusul.
Pentru asprete, cea mai importanta specie de peste din zona, principalul pericol il reprezinta nerespectarea debitului de servitute de la barajul
Valsan.
Valea Valsanului a fost declarata ca rezervatie mixta prin Hotararea Consiliului Judetean Arges nr. 18/1994 si figureaza ca zona protejata in
Legea nr. 5/2000.
Zonele functionale ale Rezervatiei Valsan au fost stabilite prin Hotararea nr. 14/1998 a Consiliului Judetean Arges si sunt in Numar de 3:
- zona de maxima protectie, care cuprinde aria minora a raului Valsan si zona Cheile Valsanului;
- zona tampon, din care face parte albia majora pe o lungime de 50 km si Poienile Valsanului;
- zona economica cu o suprafata de aprox. 8000 ha unde se deruleaza activitati economice traditionale.
Regimul proprietatii este dat de persoane fizice,obsti si stat. Proprietatea statului este reprezentata de 40% iar proprietatea persoanelor fizice
si obstilor de 60%.
4.6 Documentaie:
Donita N., Vegetatia alpina, 1969, Vegetatia padurilor de munte in biogeografia Romaniei; Donita N.,Ivan D., Vegetatia Carpatilor vol. 10,
Pajistile din Carpatii Romaniei; Oltean M.,Popescu A., Sanda V., Mihailescu S., Lista rosie a plantelor superioare din Romania, 1994,
Institutul de Biologie; Popescu A., Sanda V., Vegetatia lemnoasa a zavoaielor din Romania, 1992, Bucuresti;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO04 2.125.-Valea Vlsanului * 1,48 Rezervaie natural
167 B 10 - Exploatare fara replantare 211 B 5 - Pescuit intr-o locatie fixa
243 C 1 - Braconaj, otravire, capcane 300 B 5 - Extragere de nisip si pietris
502 B 10 + Drumuri, drumuri auto 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
501 B 5 + Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 701 B 10 - Poluarea apei
608 B 3 + Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
900 C 3 - Eroziunea
230 B 15 - Vanatoare 161 C 5 + Plantare de pdure
110 C 2 - Utilizarea pesticidelor 190 C 2 0 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
301 C 3 0 Cariere 401 C 10 0 Urbanizare continua
419 C 5 - Alte zone industriale/comerciale 530 B 15 + Imbunatatirea accesului la zona
702 C 3 - Poluarea aerului
Contract Administrare: 145/06.07.2010, Administrator:Fundaia Freies Europa Weltanschauung str. Cmpului, nr. 141B, ap.3, Cluj-Napoca, jud
Cluj fax-0364 818 950 office@freieseuropa.ro
Managentul este asigurat de Directia Silvica Pitesti prin intermediul Ocolului Silvic Musatesti care este custode al rezervatiei din iulie 2004.
Proiectul planului de management si al regulamentului de functionare sunt inaintate pentru avizare la Romsilva.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0268_83_flora_de_pe_Valea_Valsanului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
ROSCI0268_83_Vegetatie_pe_Valea_Valsanului.jpg Mandache Mihaela - APM-AG
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0269
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vama Veche - 2 Mai
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 39' 4''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.196
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
13
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 43 45' 23''
1140 1 B C B B Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1170 55 A A B B Recifi
1351 Phocoena phocoena P R D
1349 Tursiops truncatus P R D
4125 Alosa immaculata P 1000-10000 i B B C B
4127 Alosa tanaica P B B C B
F Alosa caspia caspia V B F Alosa maeotica P? B
F Atherina boyeri P? C F Callionymus lyra P? C
F Chelidonichthys lucerna V A F Dasyatis pastinaca P A
F Dicentrarchus labrax V C F Diplodus annularis R C
F Diplodus sargus sargus R C F Engraulis encrasicolus C A
F Hippocampus guttulatus R A F Liza aurata P? C
F Mugil cephalus V C F Mullus barbatus ponticus V A
F Parablennius tentacularis P? C F Sarda sarda R A
F Sardinella aurita P? D F Scomber colias V C
F Scophthalmus maximus P A F Scorpaena porcus P D
F Serranus cabrilla P? C F Serranus scriba P? C
F Sparus auratus V C F Spicara smaris P? C
F Squalus acanthias V A F Symphodus melops V C
F Symphodus ocellatus V C F Trachurus mediterraneus C A
F Tripterygion tripteronotus P? C I Athanas nitescens C A
I Botryllus schlosseri P C I Brachynotus sexdentatus P A
I Carcinus aestuarii R A I Clibanarius erythropus V C
I Dysidea fragilis P A I Eriphia verrucosa C A
I Gastrana fragilis R A I Gibbula divaricata V A
I Irus irus V A I Liocarcinus navigator V A
I Mangelia pontica V A I Marshallora adversa R A
I Mytilus galloprovincialis C A I Palaemon adspersus C A
I Paphia aurea P A I Petricola lithophaga V A
I Pholas dactylus P C I Tricolia pullus R A
M Delphinus delphis R D P Corallina officinalis R A
P Cystoseira barbata R C P Cystoseira zosteroides V C
P Enteromorpha intestinalis C C P Enteromorpha linza R C
P Polysiphonia elongata R A
RO01 75,69 Categoria I IUCN
RO01 2.345.-Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul lito * 75,69 Rezervaie tiinific
Arealul marin Vama Veche - 2 Mai reprezinta o combinatie aproape unica la litoralul romanesc, cuprinzand cea mai mare varietate de habitate
elementare, zona fiind considerata un adevarat mozaic. Viata bentica si pelagica extrem de bogata, raportata la biodiversitatea din zona,
constituie punctul de referinta pentru litoralul romanesc, precum si zona de refugiu si reproducere pentru multe din organismele marine.
Zona importanta din punct de vedere floristic si faunistic, precum si al diversitatii din zona. Datorita locatiei (limita sudica fiind granita cu
Bulgaria), precum si a interesului manifestat de lumea stiintifica din tara vecina, exista perspecive de extindere transfrontaliera.
in jurul rezervatiei exista un impact antropic minor dat de: asezari umane, practicarea haotica a turismului, santierul naval Mangalia,
exploatarea nisipului si a substratului pietros, descarcari ilegale de ape uzate, pescuitul ilegal.
Rezervatia Acvatoriul litoral marin Vama Veche 2 Mai a fost infiintata prin Decizia 31/1980 a Consiliului Judetean Constanta si confirmata
ca arie protejata de Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, avand codul 2.345. In cadrul unui
proiect Life Natura, derulat de catre INCDM, aria protejata a fost propusa ca Arie Speciala de Conservare pentru delfini.
Suprafata rezervatiei este domeniu public, aflandu-se sub administrarea Companiei Nationale Apele Romane, directia Apelor Dodrogea
Litoral. Din punct de vedere teritorial, se afla pe teritoriul com. Limanu, jud. Constanta.
4.6 Documentaie:
1.Micu D., 2005. Recent records of Pholas dactylus l., 1758 (Bivalvia: Myoida: Pholadidae) from the Romanian Black Sea, with considerations
on its habitat and proposed IUCN regional status. Trav. Mus. Hist. Nat. G. Antipa, vol. 49 (in press)
2.Micu D., 2004. Annotated Checklist of the Marine Mollusca from the Romanian Black Sea. In: Ozturk B., Mokievsky V.O. and Topaloglu B.
(Eds) International Workshop on Black Sea Benthos : 89-152. Published by Turkish Marine Research Foundation, Turkey 2004, 244 pp.
3.Micu S. and Micu D., 2005. Proposed IUCN regional status of all Crustacea: Decapoda species from the Romanian Black Sea. In Abstracts:
Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd Millenium, October 19-21, 2005. National
Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
4.Micu D., Micu S., 2005. Recent records and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli, 1795) (Bivalvia:Veneroida:Mesodesmatidae) in
the Romanian Black Sea. In Abstracts: Protection and Sustainable Management of the Black Sea Ecosystem, Imperative of the 3rd
Millenium, October 19-21, 2005. National Institute for Marine Research and Development Grigore Antipa Constanta, Romania
5. Zaharia T et al., 2003 - Contributions on the knowledge of the present state of the Vama Veche - 2 Mai marine benthic habitats,
Recherches marines, v.34/2002: 279-299; ISSN 0250-3069
6. x x x, 1997 - Black Sea Biological Diversity - Romania, United Nations Development Programme, New York, USA: 313 p.
7. x x x, 1999 - Black Sea Red Data Book, UNOPS, Ghent, Belgium: 413 p.
8. x x x, 2000-2005 - Annual Research Reports unpublished, NIMRD Grigore Antipa, Constanta, Romania
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
210 C 2 - Pescuit profesionist(industrial) 220 C 5 - Pescuit sportiv
420 C 1 - Descarcari 701 A 10 - Poluarea apei
900 B 5 - Eroziunea 401 C 1 0 Urbanizare continua
401 C 5 0 Urbanizare continua 420 C 5 - Descarcari
520 C 5 - Navigatie 623 C 5 - Vehicule motorizate
900 C 5 - Eroziunea 952 B 10 - Eutrofizarea
Din iunie 2004, aria protejata a fost incredintata spre administrare, de catre Agentia de Protectie a Mediului Constanta, prin Contractul de
custodie nr. 1, INCDM Grigore Antipa Constanta (pe o durata de 5 ani).
INCDM Grigore Antipa Constanta (custode) a elaborat un set de reguli (Regulamentul rezervatiei), care a fost avizat de catre Academia
Romana.
Referitor la Planul de management, acesta a fost elaborat in 2005 de catre custode, supus consultarii factorilor interesati, iar in iulie 2006 a fost
avizat de catre Comisia de Monumente ale naturii (Academia Romana).
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0270
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
ROSPA0107 J Vntori - Neam
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vntori - Neam
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 13' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
30.206
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
371
Max.
1222
Med.
742
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 10' 39''
RO014 Neam 100
alpin
Salicion albae)
91F0 1,5 A B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
1166 Triturus cristatus RC B B C B
2001 Triturus montandoni RC B B C B
1138 Barbus meridionalis RC C A C A
4054 Pholidoptera transsylvanica P A B A B
1902 Cypripedium calceolus R C B C A
1903 Liparis loeselii V B A C A
A Bufo bufo P C A Hyla arborea P C
A Triturus alpestris P C A Triturus vulgaris P A
M Felis silvestris P C P Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R D
P Anacamptis pyramidalis R D P Angelica archangelica R D
P Arnica montana R C P Campanula patula ssp. abietina C C
P Cardamine glanduligera R B P Carex strigosa R D
P Centaurea phrygia ssp. rarauensis V B P Cephalanthera damasonium R D
P Cirsium decussatum R B P Cirsium furiens R D
P Cirsium grecescui R B P Cirsium ligulare V D
P Coeloglossum viride R D P Corallorhiza trifida V D
P Crocus reticulatus R D P Dactylorhiza cordigera R D
P Dactylorhiza sambucina R D P Dianthus collinus ssp. glabriusculus R D
P Epipactis atrorubens R D P Epipactis helleborine R D
P Epipactis palustris V D P Epipactis purpurata R D
P Epipogium aphyllum V D P Galanthus nivalis R C
P Gomphus clavatus V C P Gymnadenia conopsea C D
P Gymnadenia odoratissima V D P Hepatica transsilvanica R B
P Herminium monorchis V D P Hippocrepis comosa V D
P Hygrocybe calyptriformis V C P Leucanthemum waldsteinii B
P Listera cordata R D P Listera ovata R D
P Neckera pennata V C P Orchis coriophora R D
P Orchis laxiflora ssp. elegans R D P Orchis mascula ssp. signifera R D
P Orchis morio C D P Orchis ustulata R D
P Orthotrichum scanicum V C P Phyteuma vagneri V D
P Polemonium caeruleum R D P Potamogeton compressus R D
P Potamogeton obtusifolius R D P Ranunculus carpaticus R D
P Scorzonera humilis V D P Serratula wolffii R D
P Streptopus amplexifolius R D P Symphytum cordatum R B
P Taxus baccata <30 i A P Traunsteinera globosa R D
P Trollius europaeus C D P Typha shuttleworthii R C
P Virsium decussatum R D R Anguis fragilis P A
R Lacerta agilis P C R Vipera berus R A
Puni 8 N14 231
Din punct de vedere fitogeografic, ntreg teritoriul judeului Neam aparine regiunii floristice eurosiberiene i provinciei floristice central
europene est-carpatice. Dup Al. Borza (Monografia Geografic a R.P.R.), teritoriul judeului Neam cuprinde dou circumscripii floristice :
Cercetrile fitosociologice au contribuit la identificarea a circa 50 fitocenotaxoni care constituie pduri i pajiti aparinnd etajului pdurilor de
foioase i de foioase n amestec cu rinoasele, difereniat n dou subetaje:
- Subetajul pdurilor de gorun, situat in zona subcarpailor i depresionar, reprezentat prin: pduri n care particip activ speciile Quercus
dalechampii (element mediteranean) i Quercus pedunculiflora (element pontic-anatolic), constitueni ai fitocenotaxonilor:
Cytiso-Quercetum petraeae subas. quercetosum dalechampii,
Euonymo europaea-Carpinetum (specia dominant Quercus dalechampii)
Corylo avellanae-Carpinetum subas. quercetosum pedunculiflorae (cu Quercus robur dominant i Quercus pedunculiflora subdominant);
- Subetajul fagului i a amestecului de fag cu rinoase, care ocup peste 90% din suprafaa parcului, reprezentat prin pduri n care pe lng
Fagus sylvatica (element european), particip i Fagus orientalis (element balcano-anatolic-caucazian) i mai ales Fagus taurica (element
pontic-anatolic).
mpreun cu Abies alba i Picea abies,speciile de Fagus constituie asociaiile:
Pulmonario rubrae-Fagetum (brdeto-fgete i brdete pure),
Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (brdeto-fgeto-molidete),
Galio schultesii-Fagetum (carpino-fgete) i
Symphyto cordati-Fagetum (fgete pure).
n lungul sectoarelor mijlocii i superioare ale rurilor se dezvolt ariniuri aparinnd asociaiilor:
Stellario nemorum-Alnetum glutinosae i
Telekio speciosae-Alnetum incanae.
Cea mai mare parte a pdurilor sunt constituite din arbori seculari, cu dimensiuni impresionante: peste 80 cm n diametru i peste 40 m
nlime.
Pajitile: sunt constituite n special din asociaiile:
Festuco-Agrostetum capillaris
Trifolio-Lolietum perennis
Rorippo-Agrostetum stolonifere etc., care reprezint o vegetaie potenial de bun calitate.
Studiile fitocenologice efectuate arat existena urmtoarelor asociaii vegetale :
Valea Nemiorului
Au fost identificate 8 asociaii forestiere :
Stellario nemorum Alnetum glutinosae Lohm. 1957
Telekio speciosae Alnetum incanae Coldea 1990
Cytiso Quercetum petreae Pauc 1941
Euonymo europaeae Carpinetum Chifu 1997
Corylo Avellanae Carpinetum Chifu 1997
Galio schultesii Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
Symphyto cordati Fagetum Vida 1963
Pulmonaria rubrae Fagetum (Soo 1969) Tauber 1987
Valea Secului
Au fost identificate 7 asociaii vegetale
forestiere:
Hieracio rotundati Fagetum (Vida 1963) Touber 1987
Pulmonario rubrae Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Leuchantemo waldsteinii Fagetum (Soo 1964) Touber 1987
Galio schultesii Fagetum (Burduja et al. 1972-1973) Chifu et Stefan 1994
zvoaie:
Stellario nemorum Alnetum glutinosae Lohm 1957
pajiti:
Festuco rubrae Agrostetum capillaris Horv. 1951
Trifolio repenti Lolietum perennis Krippelova 1967
Rezervaia Codrii de Aram
As. Cytiso-Quercetum petraeae Pauc 1941 subas. quercetosum dalechampii Chifu et al. 1995
As. Pinetum silvestris-nigrae Mititelu et Al. 1989
Rezervaia Pdurea de Argint
As. Agrostio tenuis-Betuletum pendulae Remeri 1970
As. Chaerophylletum aurei Oberd. 1957
Rezervaia de stejar Dumbrava
As. Corylo avellanae Carpinetum subas. Quercetosum pedunculiflorae Chifu et Srbu 2001
Pajitile naturale din Valea Nemiorului
As. Calthetum laetae Krajina 1933
As. Scirpetum sylvatici Schvik. 1941
As. Rorippo szlvestris Agrostetum stolonifene ( Moor 1958) Oberd. et Mull.1961
As. Deschampsietum caespitosae Horvatik 1930
As. Filipendulo Geranietum palustris W. Koch 1926
As. Lolieto Cynosuretum Tx. 1947
Zona prezint o bogat diversitate de specii i ecosisteme tipice lanului Carpatic, oferind oportuniti de integrare a obiectivelor de meninere
a biodiversitii cu cele referitoare la cultur, tradiie, turism, etc.
Actualmente, parcul prezint un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce n timp poate prezenta un potenial pericol din punct de vedere al
biodiversitii. De asemenea, situaia economic precar, precum i permanenta nevoie de resurse (lemn foc, lemn construcii, produse
accesorii, etc.) sunt un factor de presiune asupra mediului.
Trebuie subliniat faptul c apariia unor modificri n regimul de proprietate i nerespectarea unui regim silvic corespunztor ar putea aduce
mari prejudicii valorilor ariei naturale protejate, putnd conduce la degradarea n timp a habitatelor i ecosistemelor cheie,ct si la dispariia
unor specii.
Parcul Natural Vanatori Neamt este propus pe o suprafata de 26322,4 ha (fond forestier) ca sit Natura 2000 pentru speciile de carnivore si
ierbivore pe care le adaposteste, specii protejate de Directiva Habitate si pentru ecosistemele in care acestea vor trai.
Regia Nationala a Padurilor- 79.47% din care
OS.Varatec- 57.82%, OS. Targu Neamt- 42.17%;
Mitropolia Moldovei- 20% (OS Manastirea Neamt- privat)
Proprietati private- 0.53%
4.6 Documentaie:
1. Diversitatea biologica- Lista specii- Parcul Forestier Vanatori Neamt 2003
2. Studies and research in Vanatori Neamt Natural Park vol. I 2005, Razvan Deju and Sebastian Catanoiu
RO04 2.658.-Rezervaia de zimbri Neam * 39,37 Rezervaie natural
RO05 S-Vntori-Neam - 99,54 Parc natural
160 A + Managementul forestier general 170 C 0 Cresterea animalelor
220 C 0 Pescuit sportiv 403 C 0 Habitare dispersata
502 C - Drumuri, drumuri auto 629 C 0 Alte activitati sportive si recreative in aer liber
700 B - Poluarea
160 C 0 Managementul forestier general 230 B - Vanatoare
421 B - Depozitarea deseurilor menajere
3. Padurile Romaniei- Parcuri Nationale si Parcuri Naturale RNP 2004
4. Flora si vegetatia judetului Neamt- T. Chifu, D. Mititelu, D. Dascalescu- Mem. sect. st. Academia Romane, X, 1; 281-302; 1987
5. Pasarile din Romania si Europa-SOR
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Parcul Natural Vntori Neam este o arie protejat constituit n anul 1999, cu statut de parc natural, destinat gospodririi durabile a
pdurilor, conservrii peisajului i tradiiilor locale, reintroducerii zimbrului n arealul su natu
Administratia Parcului Natural Vanatori Neamt a intocmit regulamentul si planul de management ale parcului; Planul de management exista si
se aplica;
Obiectivele de management ale administraiei parcului:
Meninerea biodiversitii prin conservarea speciilor i ecosistemelor cheie, precum i a peisajelor din cuprinsul parcului;
Realizarea centrului de cretere a zimbrului, procurarea materialului genetic corespunztor i crearea condiiilor de punere n libertate a
primului grup;
Certificarea managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Natural Vntori Neam;
Atragerea turitilor i extinderea perioadei de edere n zon prin dezvoltarea ecoturismului i promovarea valorilor naturale,
tradiionale, istorice i culturale ale regiunii;
Sprijinirea comunitilor n pstrarea valorilor spirituale, deprinderilor i obiceiurilor tradiionale n beneficiul tuturor;
Promovarea i crearea oportunitilor pentru dezvoltarea durabil a economiei locale n concordanta cu obiectivele parcului;
Implicarea publicului i a comunitilor n conservarea valorilor parcului prin programe de educaie i contientizare;
ntrirea capacitii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activitilor specifice i promovarea unei
strnse colaborri cu factorii interesai din aria de cuprindere a Parcului Natural Vntori Neam.
Planul de management cat si regulamentul parcului sunt in curs de avizare de catre Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din
cadrul Academiei Romane.
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0270_81_CODRII_DE_ARAMA-Rezervatie_forestiera.jpg Miron Roxana - APM-NT
ROSCI0270_81_Padurea_de_argint-Rezervatie_forestiera.jpg Miron Roxana - APM-NT
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0272
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 42' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
929
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
228
Max.
489
Med.
312
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 20' 52''
RO022 Buzu 100
1279 Elaphe quatuorlineata V C B B B
1220 Emys orbicularis V D
4091 Crambe tataria R B B C B
P Artemisia santonicum R A P Aster tripolium C D
P Atriplex tatarica R D P Bupleurum tenuissimum R D
P Camphorosma annua C D P Dianthus guttatus R A
P Ephedra distachya R A P Halimione verrucifera C D
P Hordeum hystrix R D P Iris sintenisii ssp. brandzae R C
P Lepidium latifolium R D P Lepidium ruderale C D
P Limonium gmelinii R D P Lotus angustissimus R A
P Nitraria schoberi V A P Puccinellia distans ssp. limosa C D
P Taraxacum bessarabicum R D R Lacerta praticola P A
Puni 13 N14 231
Vii i livezi 17 N21 221, 222
RO04 2.261.-Vulcanii Noroioi Pclele Mari + 2,02 Rezervaie natural
RO04 2.262.-Vulcanii Noroioi Pclele Mici + 1,42 Rezervaie natural
J084BZ PACLELE * ######
Vulcanii noroioi au fost semnalai n 1867, ca unicat pe plan naional. Prezint cratere i conuri de pn la 5 m nlime, cu erupii
permanente sau intermitente. n jurul vulcanilor noroioi se formeaz, pe timp secetos,suprafee cu eflorescene de sruri sub form de
crust, complet lipsite de vegetaie.
Este unica staiune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Comunitile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Vulcanii noroioi au fost semnalai n 1867, ca unicat pe plan naional. Prezint cratere i conuri de pn la 5 m nlime, cu erupii
permanente sau intermitente. n jurul vulcanilor noroioi se formeaz, pe timp secetos,suprafee cu eflorescene de sruri sub form de
crust, complet lipsite de vegetaie.
Este unica staiune a speciei de planta superioara: Nitraria shoberi.
Flora este reprezentat de un numr de 596 specii de plante superioare, dintre care unele sunt reprezentative pentru srturi.
Comunitile vest-pontice cu Nitraria schoberi i Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national si, probabil, european.
Altitudine: 300-350 m. Clima: T = 10-9,5C; P = 450-500 mm. Relief: pante mediu nclinate. Roci: marne salifere. Soluri: salifere, uscate n
timpul verii, iar n lungul vii Pclele aluviuni salifere, provenite din noroiul vulcanilor din zon.
Vegetaia este alctuit, n principal, de Artemisia (maritima) santonicum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans,
Camphorosma annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,
Festuca pseudovina. Etajul inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina, Trifolium angulatum, Lepidium
ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are densitate mic dar este bine reprezentat n zon, realiznd, mpreun cu plantele mai sus menionate,
fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.
Turism necontrolat.
Exploatarea neraional a nmolului. Vulcanii noroioi produc un nmol folosit de localnici (i turiti) la tratarea reumatismului.
Rezervaia natural Vulcanii Noroioi de la Pclele Mici si cea de la Paclele Mari a fost instituit n baza Legii nr.5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naional,Seciunea a-III-a, ca arie natural protejat de interes naional (poziia 2.262 din Anexa nr.I).
Actul de declarare HCM 1625/23.06.95.
Este ncadrat n categoria IV IUCN (Uniunea Mondial pentru Conservarea Naturii) ca arie protejat, administrat n special pentru
conservare prin intervenii de gospodrire.Aria protejat este inclus n categoria tipologic:
a) rezervaie geologic (g) care evideniaz un fenomen unic, cel al erupiilor de material mineral (din argile i luturi) cu ap, fraciuni de iei,
gaze naturale i urme de sare;
b) rezervaie botanic (b) care pstreaz planta endemic Nitraria schoberi (Grduraria
Suprafata totala a ariei naturale protejate este de 18,8 ha,aflata in domeniu public al statuluipentru Paclele Mari si 13.23ha a celei de la
Paclele Mici.Acestea sunt suprafete cu statut de protectie national. Limitele trasate sunt mai mari dar ele trebuie restranse pentru ca
suprafetele adiacente nu prezinta importanta pentru patrimoniul natural si creaza probleme nejustificate proprietarilor de teren.Suprafetele
initiale sunt in proprietatea publica a com. Scortoasa, judetul Buzau.
4.6 Documentaie:
DONITA, N., POPESCU, A., PAUCA-COMANESCU, M., MIHAILESCU, S., BIRI, I.A. (2005). Habitatele din Romnia. Edit. Tehnic Silvic,
Bucureti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
MITITELU D., TEFAN N., CIUPERCA G., 1982, Flora i vegetatia rezervatiei Pclele cu vulcani noroioi (jud. Buzu). Stud. i Comunic.
Muz. ti. Nat. Bacu, 1979-1980: 99-120.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
250 A 10 - Luare/Indepartare de flora 740 A 5 - Vandalism
943 A 25 - Alunecarile de teren 162 A 10 - Plantare artificiala
860 A 20 - Depozite de deeuri, materiale rezultate din
dragri
608 A 30 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
141 A 30 + Abandonarea sistemelor pastorale 151 B 10 + Indepartarea haturilor si crangurilor
160 A 50 + Managementul forestier general 161 A 20 + Plantare de pdure
164 A 20 - Curatarea padurii 250 B 20 - Luare/Indepartare de flora
400 A 30 - Zone urbanizate, habitare umana 410 A 20 - Zone industriale sau comerciale
440 B 10 - Stocuri de materiale
Responsabilitatea managementului ariei naturale protejate revine custodelui ROSU DUMITRU din Buzau, str.Transilvaniei nr.167 tel.
0238/437544
Pentru ariile protejate cunoscute sub denumirea Vulcanii Noroiosi a fost intocmit Regulamentul de functionare si urmeaza pana in 10.06.2006
sa se intocmeasca si Planul de Management. S- a avut in vedere imprejmuirea zonei cu un gard viu pentru limitarea pasunatului pe conurile
vulcanilor, marcarea zonelor de acces,construirea unei parcari in zona tampon pentru turisti, etc.
Adresa custodelui Rosu Dumitru: str. Transilvaniei, nr.167, Buzau, tel.0238/437 544
Telefonul com. Scortoasa 0238/525 613
7. HARTA SITULUI
8. FOTOGRAFII
ROSCI0272_80_Habitat_1530.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagine_caracteristica.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagine_con_vulcan.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Imagini_din_sit.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Paclele_Mari.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
ROSCI0272_80_Gardurarita.jpg Toma Georgeta - APM-BZ
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0273
1.3 Data
completrii
200612
1.4 Data
actualizrii
201101
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zona marin de la Capul Tuzla
Data propunerii
ca sit SCI
200706
Data confirmrii
ca sit SCI
200812
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 41' 14''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.738
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
7
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 43 59' 20''
1170 72 A A A A Recifi
1140 1 B C B B Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1349 Tursiops truncatus P P D
1351 Phocoena phocoena P P D
4127 Alosa tanaica P P P D
F Acipenser gueldenstaedtii C C F Acipenser stellatus C C
F Aidablennius sphynx C C F Belone belone belone C C
F Callionymus risso C C F Chelidonichthys lucerna C C
F Coryphoblennius galerita C C F Hippocampus guttulatus C C
F Huso huso C C F Liza ramada C C
F Mesogobius batrachocephalus C C F Mullus barbatus ponticus C C
F Neogobius ratan C C F Nerophis ophidion P C
F Salaria pavo C C F Sarda sarda P C
F Scomber scombrus P C F Scorpaena porcus C C
F Solea nasuta C C F Spicara smaris P C
F Symphodus ocellatus C C F Symphodus tinca C C
F Syngnathus tenuirostris C C F Syngnathus typhle C C
F Trachinus draco C C F Uranoscopus scaber P C
I Carcinus aestuarii P C I Clibanarius erythropus P A
I Diogenes pugilator C C I Dysidea fragilis C C
I Eriphia verrucosa C C I Gastrana fragilis P A
I Halichondria panicea C C I Hemimysis anomala P C
I Hemimysis serrata P C I Mytilus galloprovincialis C A
I Pachygrapsus marmoratus C C I Pholas dactylus P C
I Pilumnus hirtellus C C I Tricolia pullus P A
I Upogebia pusilla C C I Xantho poressa C C
M Delphinus delphis C C P Corallina officinalis P C
P Cystoseira barbata P C
210 C - Pescuit profesionist(industrial) 220 C - Pescuit sportiv
240 C - Luare / Indepartare de fauna 621 C - Sporturi nautice
420 A - Descarcari
690 B - Alte impacte determinate de turism si recreere
Falez nalt cu ieșire la mare, Capul Tuzla se continua cu un promontoriu submarin stincos. Habitatele marine pentru care a fost
declarat situl sunt de importanț deosebit: recifi, bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare, nisipuri i zone
mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux.
In zona Cap Tuzla fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al
Marii Negre. de aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de acest tip si,in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte
diversa.
Zona nu este inca afectata de impacte antropice majore si nu este favorabila navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat.
n imediata apropiere a sitului sunt desfșurate activitți agricole,plaja este utilizat de ctre turiști, iar n mare sunt
efectuate scufundri de agrement care pot deranja fauna speficic a arealului.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Ministerul Mediului
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0275
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Brsu - omcuta
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 24' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.773
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
157
Max.
318
Med.
232
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 30' 51''
RO065 Satu Mare 12
RO064 Maramure 88
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P? C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros P P P? C B C B
1305 Rhinolophus euryale P P P? C B C B
1324 Myotis myotis P P P? C B C B
Puni 11 N14 231
Situl cuprinde zone mpdurite din Culmea Codrului, Dealurile Asuajului i Chioarului, de o parte i de alta a Someului. Geologic, este n
principal o arie de dealuri argiloase i marnoase, panoniene. Clima este ceva mai blnd dect n zonele nvecinate ale jud. Maramure,
permind dezvoltarea pdurilor de stejar, gorun i carpen. Exist numeroase localiti imediat nvecinate sitului, care cuprinde i pajiti
aferente acestora.
Situl este n principal important pentru lilieci si amfibieni.
Factori de vulnerabilitate sunt: fragmentarea i diversele activiti antropice aferente aezrilor rurale.
RO04 2.575.-Pdurea Bavna * 0,45 Rezervaie natural
160 B 95 0 Managementul forestier general
4.6 Documentaie:
ICAS - Amenajamentul OS Ulmeni, Amenajamentul OS omcuta Mare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Nu exista structura de administrare.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0277
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Becicherecu Mic
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 8' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.067
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
80
Max.
95
Med.
88
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 50' 2''
RO054 Timi 100
1530 45 B C C B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
P Achillea setacea P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium P D P Camphorosma annua P D
P Chamomilla recutita C D P Festuca pseudovina P D
P Hordeum hystrix P D P Lepidium ruderale P D
P Limonium gmelinii RC D P Lotus tenuis P D
P Medicago minima P D P Plantago tenuiflora P D
P Poa bulbosa P D P Polygonum aviculare C D
P Puccinellia distans C D P Scorzonera cana P D
Puni 92 N14 231
Situl este situat n Cmpia joas a Banatului. Vegetaia este caracteristic solurilor srturate din partea de SV a Romniei i are un
pronunat caracter mozaicat, reflectnd existena unor microbiotopuri condiionate edafic. Asociaiile vegetale caracteristice solurilor srturate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil, la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare n localitile cu terenuri
srturate. Acestea sunt prezente pe soloneuri i lcoviti srturate n microstaiuni uor depresionare n care apa bltete n perioada
ploioas; n perioada secetoas, de var, se nregistreaz un pronunat deficit de umiditate. Solul are reacie puternic bazic (pH 8,75 11,25)
i un coninut de sruri care depete valorile determinate la asociaia precedent (3,28 3,40 %).
Uneori, asociaiile vegetale se dezvolt pe soloneuri de acumulri excesive de sruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb. Solul este slab structurat, cu aspect prfos n orizontul superior i compact n orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,0-
10,55) i concentraii ridicate de cationi i anioni. Coninutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.
flora si vegetatia.
4.6 Documentaie:
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avrmut O., 1993. Vegetatia mezoxerofil de pe solurile srturate din Sud-Estul Romniei (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucureti, 1993.
Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C., Rou C., 2005. Status of Soil Mapping,
Monitoring, and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. n Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A.
Jones, B. Houkov, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0278
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Borduani - Borcea
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 55' 23''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.810
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
23
Med.
8
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 34' 35''
RO035 Ialomia 100
3160 0,5 C C C C Lacuri distrofice i iazuri
3270 0,5 C C C C Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
62C0 0,1 C C C C * Stepe ponto-sarmatice
Ruri, lacuri 21 N06 511, 512
Situl este localizat in lungul bratului Borcea al Dunarii, in zona de lunca, mai exact, intre digurile de protectie impotriva inundatiilor (cuprinde
bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea), pornind din dreptul localitatii Bordusani, spre nord/varsare, pana la
confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public al statului roman,
luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita, iar terenurile din
zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni si UP V Saltava.
In cadrul sitului se regasesc urmatoarele clase de habitate: Ape dulci continentale (stttoare, curgtoare)= 35 %, paduri cu frunze cazatoare
= 30%, Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici)= 25%, Pajiti seminaturale umede = 8%, alte terenuri = 2%.
Din punct de vedere fizico-geografic, situl este situat in regiunea biogeografica de stepa (Campia Baraganului), subzona interzonala a
silvostepei din Lunca Dunarii. Geologic, teritoriul este constituit din depozite recente, de varsta holocena. Aluviunile cele mai recente si cele
mai grosiere sunt depuse in apropierea malurilor bratului Borcea, sub forma unor grinduri de mal, frecvent nesolificate si acoperite de o
vegetatie ierboasa sau nude.
Inundatiile sunt foarte frecvente, iar panza fratica este la mica adncime, ambele influentand atat procesul de solificare, cat si de bioacumulare
a materiei organice. Sub raport geomorfologic, forma de relief este lunca joasa, altitudinea medie fiind de cca. 11 m, configuratia terenului
este plana, cu forme pozitive de teren de tipul grindurilor si cu forme negative de tipul japselor si privalelor in care frecvent stagneaza apa.
Frecventa inundatiilor, cantitatea de aluviuni depuse, nivelul ridicat al apei freatice, sunt determinante si edificatoare pentru tipurile de habitate
prezente in sit. Solurile sunt neevoluate, de tip aluvial (subtipurile tipic, molic, gleizat, vertic-gleizat, molic-gleizat). Padurile sunt reprezentate
de salcete pure, plopisuri de plop alb, plopisuri amestecate de plop alb si plop negru, plopisuri pure de plop negru, plantatii de plopi
160 A 70 0 Managementul forestier general 520 A 10 0 Navigatie
100 A 0 - Cultivare
euramericani. Cca. 30 % sunt arborete de tip natural fundamental, iar cca. 65 % sunt arborete artificiale reprezentate de plantatii de plopi
euramericani, iar diferenta de 5 % este data de terenuri goale, aflate in regenerare, terenuri neproductive, etc.
Situl functioneaza ca un coridor ecologic in lungul bratului Borcea, facand legatura siturilor din lungul Dunarii cu situl Coridorul Ialomitei. Situl
prezinta si importanta pentru habitatele forestiere (92A0) si acvatice, precum si pentru populatiile de amfibieni si reptile, pasari, din regiunea
biogeografica stepica.
Dezvoltarea sitului pe lungime mare si latimea ingusta, determinata de latimea luncii ramasa in regim liber de inundabilitate, fac ca situl sa
vina in contact pe aproape tot perimetrul cu localitati si terenuri agricole. Avantajul il constituie faptul ca limitele sitului sunt date pe cea mai
mare lungime de digurile de protectie impotriva inundatiilor, un element artificial cu caracter permanent, care separa zonele protejate de
inundatii de cele inundabile.
Din punct de vedere al habitatelor forestiere, vulnerabilitatea sitului este data de: i). extinderea si promovarea arboretelor din clone de plopi
euramericani; ii). rupturile produse de vant; iii). incendii.
Situl cuprinde bratul Borcea si zona dig-mal de pe ambele maluri ale bratului Borcea, pornind din dreptul localitatii Bordusani spre
nord/varsare pana la confluenta Raului Ialomita cu Dunarea. Situl se suprapune in cvasitotalitea sa peste teritorii apartinand domeniului public
al statului roman, luciul de apa fiind administrat de Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita,
iar terenurile din zona dig-mal de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Slobozia, OS Fetesti, UP III Bordusani, UP IV Vladeni
si UP V Saltava.
4.6 Documentaie:
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. Studiul general. sef proiect ing.
Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP III Bordusani. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP IV Vladeni. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu.
Regia Nationala a Padurilor, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, 2007, Amenajamentul OS Fetesti. UP V Saltava. sef
proiect/proiectant ing. Silviu Paunescu/Ovidiu Popa.
Donit, N., Biri, I.A., Filat, M., Rou, C., Petril, M., 2008, Ghid de bune practici pentru managementul pdurilor din Lunca Dunrii, Editura
Silvic. Seria a II-a Lucrri de Cercetare. 2008. ISBN 978-973-88379-8-0. 158 p.
Donit, N., Bndiu, C., Biri, I.A., Gancz, V., Apostol, Joita, Marcu, Cristiana, 2008, Harta forestier a Romniei pe unitti ecosistemice, scara
1:500 000/ Forest Map of Romania based on forest ecosystem types, scale 1:500 000. Editura Silvic. ISBN 978-973-88379-2-8.
Conservation and integrate managmement of Danube islands, Romania - LIFE06 NAT/RO/000177. APM Clrai, WWF, ICAS, SOR, RNP-
Romsilva, 2006-2010, responsabil partener ICAS, Programul LIFE NATURA al CE. www.ostroaveledunarii.ro/
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
G
1.2 Codul sitului
ROSCI0279
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Borzont
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 23' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
265
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
759
Max.
842
Med.
796
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 41' 27''
RO074 Harghita 100
4068 Adenophora lilifolia V C B C B
P Achillea impatiens V A P Achillea ptarmica R A
P Cnidium dubium R A P Dactylorhiza majalis R A
P Eleocharis ovata R A P Gentiana pneumonanthe R D
P Gladiolus imbricatus R A P Pedicularis sceptrum-carolinum R A
P Ranunculus polyphyllus V A P Salix rosmarinifolia R A
P Serratula wolffii C D P Spiraea salicifolia R A
P Trollius europaeus R D
Puni 18 N14 231
Situl Borzont se afla situat in Depresunea Giurgeului, in partea de sud-est a Muntilor Calimani, la nord de soseaua Gheorghieni - Joseni -
Borzont - Pasul Bucin - Praid, in jud. Harghita.
Este o zona mlastinoasa, cu mlastini alimentate de paraiele Borzontul Mare si Borzontul Mic.
Mlastina este situata in zona de piemonturi montane de pe \"Mestecanis\", la nord-vest de localitatea Borzont. Vegetatia este reprezentat
printr-o rarite de molid nmltinit, cu apa mlatinii bltind la suprafata terenului in cea mai mare parte.
Sit propus pentru existenta aici a speciilor din anexa II a Directivei Habitate: Adenophora lilifolia si Ligularia sibirica. De asemenea, aici exista
si o serie de alte specii de plante extrem de rare in flora Romaniei, ex. Achillea impatiens - singurul loc unde se gsete n Romnia i aflat
la limita vestic a arealului mondial a speciei, Spiraea salicifolia, Serratula wolfii etc.
RO04 2.469.-Piemontul Nyeres + 6,99 Rezervaie natural
164 C 2 - Curatarea padurii 166 C 3 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
102 C 10 - Cosire/Taiere 167 C 5 0 Exploatare fara replantare
810 B 10 - Drenaj
Situl este oarecum vulnerabil la nivelul oscilant al pinzei de apa freatica. Acest nivel este dependent atit de cantitatea de precipitatii si de rata
de evapotranspiratie, dar si de eventualele lucrari de drenare efectuate in zona. Deja pe latura sudica a acestei mlastini exista un canal de
drenare, de cca. 2 m latime si 1m adincime, cu o lungime apreciabila.
In aceasta zon este desemnat un site SPA - Depresiunea i Munii Giurgeului.
Toate terenurile din zona sitului Borzont sunt particulare (informatie furnizata verbal de catre proprietarul unei pensiuni din localitatea Borzont).
4.6 Documentaie:
Ratiu Flavia, 1974, Mlatinile eutrofe din Depresiunea Giurgeului. Flor, vegetatie, istoricul vegetatiei. Rezumat tez de doctorat. Univ.
\"Babe-Bolyai\", Cluj-Napoca.
Ratiu Flavia, 1974, Consideratii generale asupra florei relictare a mlatinilor eutrofe din Depresiunea Giurgeului, Ocr. nat., 18, 1: 23-27 + 3
foto + un tab.
Oprea Ad. 2008. Studii proprii de teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Propunem ca Agentia de Protectia Mediului Harghita sa preia in administrare zona propusa de catre noi ca site N2000.
Declararea acestei mlatini drept rezervaie natural.
Nu exista plan de management la acest moment.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0280
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Buzul Superior
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 7' 43''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
213
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
649
Max.
731
Med.
682
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 36' 52''
RO073 Covasna 93
RO022 Buzu 7
91E0 7 C C C C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
alpin
2484 Eudontomyzon mariae P C B B C
Puni 2 N14 231
Zona are o clim continental, media fiind de 92 de zile de nghe pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 C), dar i cu 92 de zile de var, calde
i secetoase. Vnturile locale includ Crivul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) i Austrul, vnt care
bate dinspre sud-vest i aduce vara aer uscat i cald i iarna conduce la ridicarea temperaturii.
Precipitaiile anuale sunt de 500 mm i zpada, iarna, poate ajunge pn la 30 cm. Rul Buzu are fluctuaii de debit frecvente. n special
primvara, la topirea zpezilor n zona de munte a bazinului acestuia, apele rului cresc.
Foarte important pentru protecia speciei Eudontomyzon mariae!
Poluarea apelor, defriarea pdurilor.
160 B 20 - Managementul forestier general 400 B 30 - Zone urbanizate, habitare umana
160 B 15 - Managementul forestier general 400 B 20 - Zone urbanizate, habitare umana
4.6 Documentaie:
1. Bnduc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.;
2. Baza de date Grupul Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0281
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cap Aurora
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 42' 11''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13.453
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
7
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 43 50' 59''
1110 20 A C A B Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1170 80 A B B B Recifi
1351 Phocoena phocoena P 5-20 i C B C B
1349 Tursiops truncatus P 5-50 i C B C B
4125 Alosa immaculata P 1000-10000 i C A C B
4127 Alosa tanaica 1000-10000 i C A C B
n sit au o prezen semnificativ habitatele 1110 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, att n zona de mal ct i n cea de
larg (30-45m adncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, n special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are o mare extindere n sit, incluznd apte subtipuri, conform clasificrii naionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5,
1170-6, 1170-7, 1170-8 i 1170-9. Dintre acestea, cea mai mare importan pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus
galloprovincialis\", prezeni n partea de larg a sitului, ntre 30-45m adncime i 1170-8 \"Stnca infralitoral cu alge fotofile\", reprezentat de
centuri de Cystoseira barbata. n sit sunt prezente i 4 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasificrii naionale Micu et al., 2008), cu o
stare foarte bun de conservare. Dou dintre acestea: 1110-3 \"Nisipuri fine de mic adncime\", reprezentat n sit de biocenoza cu Donax
trunculus, i 1110-8 \\\"Nisipuri de mic adncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\\\", sunt foarte rare n sectorul romnesc al Mrii
Negre i prezint interes deosebit pentru conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit l reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea artificial a plajelor. Activitatea de agrement
nautic i subacvatic din zona staiunilor Venus, Neptun, Saturn , Olimp are potenialul de a afecta zona de mal a sitului. Creterea numrului
i capacitii restaurantelor cu specific pescresc din staiuni poate genera o cretere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Cap Aurora raspunde partial la aceste obligatii
212 C - Pescuit cu plasa tractat (de ex. pescuit cu
trauler)
220 C - Pescuit sportiv
244 C - Alte forme de luare(extragere) 520 C - Navigatie
621 C 0 Sporturi nautice 870 A - Diguri, indiguiri, plje artificiale
871 A - Lucrari de protectie, costiera sau marina
200 C 0 Acvacultura : pete i scoici 211 C 0 Pescuit intr-o locatie fixa
401 B - Urbanizare continua 421 C - Depozitarea deseurilor menajere
530 C - Imbunatatirea accesului la zona 690 C - Alte impacte determinate de turism si recreere
870 A - Diguri, indiguiri, plje artificiale
4.6 Documentaie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian) Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura
2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V., Maximov V., Nit V. The development of an indicative
ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-
88628-8-3.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n administrarea Direciei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat n custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0283
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Doftanei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 44' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.613
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
496
Max.
1100
Med.
841
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 14' 3''
RO036 Prahova 100
9130 28 B C B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
9170 1 B C A B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
alpin
6520 0,2 B C A B Fnee montane
8210 1 B B B B Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
1166 Triturus cristatus P C A C A
A Rana dalmatina P D A Rana ridibunda P D
A Salamandra salamandra P D A Triturus vulgaris P D
P Asperula rumelica P D P Asplenium ruta-muraria P D
P Brachypodium sylvaticum P D P Campanula sibirica P D
P Centaurea biebersteinii P D P Chamaecytisus hirsutus P D
P Cnidium silaifolium P D P Epipactis helleborine P D
P Galium mollugo P D P Hippophae rhamnoides P D
P Inula ensifolia P D P Lembotropis nigricans P D
P Melica ciliata P D P Reseda lutea P D
P Rubus caesius P D P Saxifraga corymbosa P D
P Sedum telephium ssp. maximum P D P Sesleria heuflerana P B
P Silene nutans ssp. dubia P B P Teucrium chamaedrys P D
P Thymus pulcherrimus P B
Situl Cheile Doftanei este localizat in Carpatii si Sucarpatii de Curbura, in partea sud-estica a Muntilor Baiului, in bazinul Raului Doftana,
amonte de localitatea Brebu si in aval de localitatea Valea Doftanei. Din punct de vedere teritorial-administrativ, situl este amplasat pe raza
comunelor Brebu si Valea Doftanei . Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este amplasat in raza OS Campina si OS Doftana.
Partea centrala a sitului o constituie Cheile Brebului, iar situl este amplasat pe ambii versanti ai Raului Doftana, care il traverseaza de la nord
la sud.Partea sudica a sitului, situata in aval de Cheile Brebului, apartine zonei colinare, iar cea din amonte apartine zonei montane. Din punct
de vedere geologic situl este localizat in zona formatiunilor de flis (grezos-calcaros,strate de Comarnic,sistos-grezos), conglomerate, gresii si
marne. Indicele de ariditate anual de Martonne are valori cuprinse intre 36 si 58.Dupa Koppen situl se incadreaza in regiunea climatica Dfbx
caracterizata printr-un climat boreal, cu ierni moderate, umede cu temperatura medie anuala mai mare de 10ºC cel putin 4 luni pe an,
cu maxima pluviometrica la inceputul verii si minime la sfarsitul iernii. Cele mai raspandite soluri sunt din clasele cambisoluri si luvisoluri, adica
eutricambisoluri, respectiv luvosoluri. Vegetatia naturala potentiala este cea forestiera, corespunzatoare etajelor fitoclimatice de fagete
montane si premontane (FM1+FD4) si deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete (FD3).
Situl Brebu prezinta o importanta deosebita pentru habitatele de fagete:\\\"91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)\\\",\\\"9110 - Pduri
de fag de tip Luzulo-Fagetum\\\",\\\"9130 - Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", dar si pentru fanetele montane, precum si pentru specii
de amfibieni si nevertrebate.
Factorul destabilizator cel mai important este vantul care a produs doboraturi de vant izolate pe cca 10% din suprafata.De asemenea, zapada
coroborata cu vantul a provocat rupturi izolate in arborete pe 2% din suprafata. Eroziunea solului si alunecarile de teren afecteaza 2% din
suprafata si sunt consecinta substratului geologic predispus la astfel de fenomene. Diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor a
dus la defrisari si degradarea padurilor in anumite zone. Alternanta pasunilor cu padurilor este un factor care poate favoriza pasunatul in
padure, aparitia incendiilor cu ocazia curatarii pasunilor.
Padurile incluse in sit sunt atat in proprietatea statului, cat si in proprietate privata.
4.6 Documentaie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP IX Tesla. proiectant Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Doftana. UP X Brebu. proiectant Gabriel Chitu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. Studiul general. sef proiect. ing. Silviu Paunescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP II Cheile Brebului. proiectant Serban Mihaescu.
RNP-Romsilva, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Campina. UP III Florei. proiectant Ovidiu Popa.
ICAS, 2010, investigatii in teren in cadrul contractului cadru nr. 69/2009.Pauc-Comanescu Mihaela, Ion Roxana, Onete Marilena, 2009.
Spatial stability and seasonal dynamic of higher plants colonizing vertical cliffs from hilly Romnian gorges. ECCB 2nd European Congress of
Conservation Biology - Book of abstracts, pag. 200. Prague Mihaela Pauca-Comanescu, Roxana Ion, Marilena Onete, Ollerer Kinga, 2009.
Diferente calitative si cantitative privind plantele superioare instalate pe peretii stancosi din Cheile Doftanei, in raport cu conditiile mediu. A 49-
a Sesiune Anual de Comunicri tiintifice. Volum de rezumate.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J083PH DOFTANA * 7,119
150 A 15 - Restructurarea detinerii terenului agricol 167 A 5 - Exploatare fara replantare
180 A 5 - Incendiere 403 B 5 - Habitare dispersata
900 B 2 - Eroziunea 852 B 0,1 - Modificarea structurii cursurilor de apa
continentale
160 A 0 + Managementul forestier general 164 A 0 - Curatarea padurii
uscare
150 B 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol 167 B 25 - Exploatare fara replantare
180 B 1 0 Incendiere 400 B 5 - Zone urbanizate, habitare umana
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0284
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Teregovei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 18' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
289
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
353
Max.
672
Med.
474
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 11' 0''
91K0 74 B C B B Pduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
Puni 13 N14 231
Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea populaiilor n zona Munilor arcului
Semenic unde oseaua european E70 acioneaz ca o barier ecologic major.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz o zon critic pentru conectivitatea populaiilor ntre Munii arcului i
Semenic, unde oseaua european E70 acioneaz ca o barier ecologic major.
Dezvoltri antropice adiacente oselei naionale E70, braconajul, vntoarea, exploatri forestiere intensive.
4.6 Documentaie:
243 B 30 - Braconaj, otravire, capcane 502 A 40 - Drumuri, drumuri auto
623 A 30 - Vehicule motorizate 967 B 20 - Antagonism cu animalele domestice
Trasare limite GIS: Marius Popa - ICAS Braov
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0285
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Codrii seculari de la Strmbu - Biu
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 3' 10''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.497
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
612
Max.
1359
Med.
952
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 38' 31''
RO064 Maramure 100
91D0 0,002 C C B B * Turbrii cu vegetaie forestier
7110 0,0005 D * Turbrii active
6430 0,5 B C A B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
4012 Carabus hampei P C C C C
4015 Carabus zawadszkii R C C C C
1087 Rosalia alpina P D C C C
Situl propus, in suprafata de 2497 ha, este localizat in bazinul superior al Vaii Baiut, cel mai mare afluent al raului Lapus, la altitudini cuprinse
intre cca. 600 -1350 m (ua 82 C). Situl propus este adiacent sitului Valea Izei-Dealul Solovan. Sub raport geomorfologic, situl este localizat in
Tinutul Carpatilor Orientali, Subtinutul Muntilor Vulcanici, Districtul Oas-Gutai-Varatec.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Maramures, OS
Strambu Baiut, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Baiut.
In cadrul sitului, padurile reprezinta peste 98 % din suprafata. De asemenea, exista cateva enclave cu fanete (cca. 20 ha) apartinand
160 A 0 + Managementul forestier general 166 A 0 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
700 B 0 - Poluarea
160 A 0 + Managementul forestier general 166 A 0 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 0 - Exploatare fara replantare 700 B 0 - Poluarea
locuitorilor comunei Baiut, stancarii si mlastini.
Substratul este reprezentat de roci vulcanice, puternic modelate de factorii fizici, si de roci metamorfice. Relieful este reprezentat de versanti
cu configuratie ondulata, cu inclinari repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de 600-1300 m.
Solurile fac parte din clasa Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - si a Spodisolurilor - prepodzol.
In cadrul sitului se gaseste cea mai intinsa si reprezentativa suprafata cu paduri virgine din nordul Carpatilor. Este vorba de paduri de molid si
de amestecuri de molid-brad-fag, pluriene, cu varste de peste 150-200 ani.
WWW-Programul Dunare-Carpati a initiat demersuri pentru includerea acestor paduri intr-o arie protejata.
In acest sit habiteaza populatiile urmatoarelor specii de coleoptere Natura 2000: Carabus hampei, C. variolosus, C zawadskii, Rosalia alpina.
Prin accesibilizarea bazinetului, exista riscul ca aceste esantioane de paduri virgine sa fie introduse in circuitul economic, in aceste conditii
valoarea lor conservativa depreciindu-se.
WWF-Programul Dunare-Carpati a avut discutii cu detinatorii de interese la nivel local (Primarie, proprietari, adminstratorul padurilor de stat,
etc) pentru protejarea acestor paduri. Exista acceptul pentru includerea acestora in reteaua NATURA 2000.
Padurile apartin Statului roman, fiins administrate de RNP ROmsilva, prin DS Maramures, OS Strambu Baiut, iar fanetele sunt proprietate
privata a unor locuitori ai comunei Baiut.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0286
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Colinele Elanului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 58' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
755
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
17
Max.
255
Med.
91
2.4. Altitudine (m)
X
N 46 20' 20''
RO016 Vaslui 100
40C0 2 C C C C * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
4067 Echium russicum R C C C C
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R C C C C
P Adonis volgensis R A P Astragalus pubiflorus R A
P Bellevalia sarmatica V A P Centaurea marschalliana R A
P Colchicum fominii V A P Palimbia rediviva V A
P Pulsatilla montana R A
Puni 91 N14 231
Aici exist pajii caracteristice pentru stepele din estul Romniei (stepa Elanului).
Site-ul este reprezentat de pajiti xerofile bogate n elemente floristice continental-pontice.
Suprapunatul.
Nu exist nici o zon protejat, de orice natur, n zona propus acum.
Terenurile sunt n proprietatea particular.
100 C 100 0 Cultivare
4.6 Documentaie:
Ion Srbu, 2008-2010. Investigatii personale de teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Zona nu are desemnat un custode.
Nu exist planuri de management pentru aceast zon.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0287
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Comlou Mare
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 20 37' 55''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.669
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
73
Max.
84
Med.
78
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 51' 32''
RO054 Timi 100
2633 Mustela eversmannii P C B C B
Puni 4 N14 231
Situl este aezat n Cmpia joas a Mureului i Timiului, pe o zon de depozite aluvionare i loessoide, cu soluri cernoziomuri gleizate.
Vegetaia este cea a agrocenozelor, cu elemente ruderale.
Important ca unic punct de prezen cert a dihorului de step (Mustela eversmannii) n vestul rii i bioreg. Panonic.
Zon agricol, supus problemelor inerente cultivrii intensive
4.6 Documentaie:
Obs. teren 2007-2008 Nagy Attila, cf. Migrans (publ. Gr. Milvus), 2008, 10(2), p. 5.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
100 A 80 - Cultivare 140 B 20 + Pasunatul
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0289
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Drocea - Codru Moma
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 11' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.229
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
143
Max.
740
Med.
334
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 20' 57''
RO051 Arad 100
1352 Canis lupus C P C B C B
Puni 9 N14 231
Situl protejeaz banda de habitate forestiere care unete Munii Zrandului de Munii Codru Moma. Tipurile principale de pdure sunt ceretele,
gorunetele i fgetele. Situl are o suprafa de 3,229 hectare i este situat n raza administrativ a judeului Arad.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), este singurul coridor structural ntre Munii Codru Moma i zona central a Munilor
Zrandului. Contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000, fcnd parte din reeaua de situri care conecteaz Munii Apuseni cu
Carpaii Meridionali.
Dezvoltrile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor i activiti care perturb deplasarea animalelor n dispersie exploatri
forestiere, turism. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar atitudinea comunitilor locale, n rndul crora obinuina
convieuirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disprut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important n
meninerea funcionalitii coridorului ecologic.
4.6 Documentaie:
967 B 50 - Antagonism cu animalele domestice 608 B 20 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
301 B 1 - Cariere 190 B 50 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
160 B 50 - Managementul forestier general 190 B 50 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0290
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0044 J Grditea - Cldruani - Dridu
ROSPA0120 J Koglniceanu - Gura Ialomiei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Ialomiei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 28' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
26.727
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
175
Med.
62
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 44 43' 16''
RO036 Prahova 28
RO035 Ialomia 72
91Y0 20,78 B B B B Pduri dacice de stejar i carpen
92A0 12,48 B B B B Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
91F0 6,54 B B B B Pduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
alpin
3260 0,05 A C B B Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
Puni 6 N14 231
100 C 2 - Cultivare 120 B 2 - Fertilizarea
110 B 2 - Utilizarea pesticidelor 140 B 55 - Pasunatul
150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol 161 A 15 - Plantare de pdure
870 B 1 - Diguri, indiguiri, plje artificiale 954 A 30 - Invazia unei specii
Situl este constituit din culoarul Vaii Ialomitei, in aval de confluenta cu Raul Prahova, pana la confluenta cu Dunarea, la care se adauga in
partea din amonte culoarul Raului Prahova, in aval de localitatea Cocorastii, si Raul Teleajen, in aval de localitatea Coslegi, precum si dintr-o
serie de trupuri de padure situate pe terasele/interfluviile de pe partea dreapta a Raului Ialomita. Lunca are o latime cuprinsa intre 4-6 km,
pronuntat asimetrica, mai dezvoltata in partea stanga si cu albia minora situata imediat sub malul drept. In cadrul luncii apar frecvente \\\"brate
moarte\\\", belciuge, lacuri de lunca, mlastini, dar si portiuni uscate de grinduri si plaje.
Altitudinea variaza de la cca. 150 m in partea din amonte a sitului, situata pe Raul Prahova si afluentul sau Teleajenul, la cca. 20 m la
varsarea Ialomitei in Dunare.
Litologia de suprafata a luncii este constituita din depozite aluvionare, adesea acoperite cu loess. Pe terase apar depozite de loess datand din
cretacic pana in cuaternar. Clima este temperat continentala de campie, cu un grad accentuat de continentalism, cu contraste termice mari de
la iarna la vara, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm, temperatura medie anuala de 10-11 grade C, cu frecvente perioade de uscaciune
si seceta.
Solurile sunt de tip aluviosol in lunca si cernoziom pe terase.
In lunca vegetatia este reprezentata de zavoaie de plopi si de salcie, de sleauri de lunca, dar si de pajisti cu Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis si Poa pratensis. Pe terase apar paduri de stejar brumariu.
Situl reprezinta cel mai important coridor ecologic care strabate Baraganul, care se dezvolta de la vest la est, legand Subcarpatii si Campia
Ploiestiului de Dunare, Ialomita fiind singurul rau alohton din Campia Baraganului. In acest fel, Ialomita si afluentii sai principali - Prahova si
Teleajenul - conecteaza lunca Dunarii cu zona de campie forestiera si colinara, strabatand zona cea mai uscata a tarii - Campia Baraganului.
Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor rauri pe care le adaposteste - sleauri de lunca cu stejar
pedunculat, zavoaie de plopi si salcii, vegetatia de cursuri de apa si de maluri, comunitatile de ierburi higrofile, pajistile de altitudine joasa -,
dar si prin vegetatia specifica teraselor din stepa care marginesc lunca - tufarisuri ponto-sarmatice, pajisti stepice, etc., precum si prin speciile
de fauna existente aici - castor, etc.
Raul Ialomita si afluentii sai - Prahova si Teleajenul - constituie coloana vertebrala a Coridorului Ialomitei si, prin urmare, activitatile care
genereaza un impact negativ asupra raului constituie factori de vulnerabilitate. Dintre acestia amintim lucrarile de regularizare a cursului
Ialomitei, baraje si captari de apa din Ialomita si alfuentii sai, extractia de agregate minerale, poluarea apei, etc. La acestea se adauga
taierea padurilor din lunca, inlocuirea arboretelor naturle cu plantatii de plopi si salcii selectionate, extinderea speciilor invazive, constructiile
in zona de lunca, etc.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul silvic al OS Ploiesti;
Amenajamentul silvic al OS Urziceni;
Amenajamentul silvic al OS Slobozia;
Academia Romana, Institutul de Geografie, 2005, Geografia Romaniei, vol. V.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
150 A 15 - Restructurarea detinerii terenului agricol 300 A 1 - Extragere de nisip si pietris
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0291
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Munii Bihorului - Codru Moma
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 24' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.592
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
255
Max.
938
Med.
557
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 24' 35''
RO061 Bihor 35
RO051 Arad 65
1361 Lynx lynx C P C B C B
Puni 6 N14 231
Situl include habitate forestiere compacte care joac rol de coridor ecologic pentru carnivorele mari. Tipurile de pdure principale sunt
fgetele, ceretele i gorunetele. Situl este situat n raza administrativ a judeelor Arad i Bihor.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000, fcnd parte din reeaua de situri
care conecteaz Munii Apuseni cu Carpaii Meridionali. Rol de coridor (deplasare i habitat) pentru carnivorele mari - face legtura ntre
siturile Natura 2000 Munii Bihorului, Platoul Vacului, Codru Moma i Defileul Criului Alb. Include sectorul de conectivitate peste oseaua
european E79, ntre Lazuri i Critiorul de Jos. Prin legtura cu situl Natura 2000 Defileul Criului Alb, este conectat la principalul coridor
ecologic pentru carnivorele mari dintre Apuseni i Carpaii Meridionali.
Creterea accesibilitii, dezvoltrile antropice care pot duce la fragmentarea habitatelor, dezvoltarea necontrolat a infrastructurii turistice pot
avea influene negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor n dispersie. n special pentru urs i lup, atitudinea negativ a comunitilor locale este un aspect care
trebuie abordat n cadrul planurilor de management.
4.6 Documentaie:
R. Mot (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Moraru (Garda National de Mediu), R. Jurj (Fundatia Carpati), A.V.
rulote
Radu Mot (Greenlight Services), Petru Nechifor-Moraru (Garda National de Mediu) - Evaluri n teren, 2010;
Bibliografie habitate, alte specii importante de flor i faun:
Proiectul LIFE Nature Habitate prioritare alpine, sub-alpine i forestiere n Romnia (LIFE05NAT/RO/000176), implementat de Facultatea de
Silvicultur i Exploatri Forestiere Braov, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Regionale, Regia National a Pdurilor, WWF.
http://www.lifenatura2000.ro
Societatea Ornitologic Romn (2002). Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Editia a II-a.
V. Ciochia (1992). Psri clocitoare din Romnia. Ed. tiintific, Bucureti
Dan Traian Ionescu (SOR, Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere Braov) - Comunicri personale, 2010;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0292
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Coridorul Rusca Montan - arcu - Retezat
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 42' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
24.443
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
451
Max.
2194
Med.
1122
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 28' 27''
RO053 Hunedoara 74
91V0 8,9 B C A B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
6520 2,5 B C B B Fnee montane
1354 Ursus arctos >40 i P C B C B
1352 Canis lupus 20-30 i P C B C B
1361 Lynx lynx 10-15 i P C C C C
Situl include zone mpdurite compacte, tipurile de pdure principale fiind fgetele i molidiurile, dar sunt prezente i tufriurile de jneapn i
smrdar, gorunetele i goruneto-crpinetele. Situl are suprafaa de 24,741 hectare i se afl n raza teritorial-administrativ a judeelor Cara-
Severin i Hunedoara.
RO02 0,09 Categoria II IUCN RO05 69,88 Categoria V IUCN
J062CS BUCOVA * 17,18
243 A 50 - Braconaj, otravire, capcane 501 C 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 A 10 - Drumuri, drumuri auto 622 C 15 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
rulote
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs, contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000 fcnd parte din reeaua de situri
care conecteaz Munii Apuseni cu Carpaii Meridionali. mpreun cu siturile Natura 2000 Coridorul Podiul LipoveiPoiana Rusc, inutul
Pdurenilor i Rusca Montan, formeaz coridorul ecologic n regiunea Munilor Poiana Rusc care, n nord, se continu cu coridorul ecologic
din Munii Apuseni, iar n sud, ptrunde n zonele cu densiti ridicate ale carnivorelor mari din Carpaii Meridionali.
Conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii de carnivore mari i include singurul sector permeabil al drumului naional DN68
care, n rest, acioneaz ca o barier ecologic major ntre Munii Poiana Rusc i Munii arcului.
Impactul negativ al DN 68 care acioneaz ca barier ecologic poate fi amplificat de viitoare dezvoltrile antropice n zon.
Braconajul este un factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar exploatrile forestiere pot influena negativ, direct i
indirect, dispersia animalelor.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
502 A 50 - Drumuri, drumuri auto 623 B 20 - Vehicule motorizate
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0293
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Costinesti - 23 August
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 43' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.878
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
8
Med.
0
2.4. Altitudine (m)
X
Stepic
N 43 55' 32''
1110 25 B B A A Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de ap de mare
1140 5 B C A B Nisipuri i zone mltinoase neacoperite de ap de mare la reflux
1170 70 A B A A Recifi
1351 Phocoena phocoena P 10-50 i B A C B
1349 Tursiops truncatus P 20-200 i B A C A
4125 Alosa immaculata RC 10000-100000 i B B C B
4127 Alosa tanaica RC 1000-10000 i B B C B
n sit au o prezen semnificativ habitatele 1110, 1140 i 1170. Acesta din urm are cea mai mare extindere, att n zona de mal ct i n cea
de larg (30-45m adncime). Situl are o stare foarte bun de conservare, n special pentru habitatul 1170.
Habitatul 1170 are cea mai mare extindere n sit dar i cea mai mare diversitate, incluznd o mare varietate de subtipuri, conform clasificrii
naionale (Micu et al., 2008): 1170-2, 1170-4, 1170-5, 1170-6, 1170-7, 1170-8, 1170-9 si 1170-10. Dintre acestea, cea mai mare importan
pentru conservare o au: 1170-2 \"Recifi biogenici de Mytilus galloprovincialis\", prezeni n partea de larg a sitului, ntre 30-45m adncime i
1170-10 \"Bancuri infralitorale de argil tare cu Pholadidae\", n care triete specia Pholas dactylus (conv. Berna, conv. Barcelona). Subtipul
1170-8 \"Stnca infralitoral cu alge fotofile\", cu o mare extindere i variabilitate a reliefului, gzduiete o flor algal foarte divers.
n sit sunt prezente i 6 subtipuri ale habitatului 1110 (conform clasificrii naionale Micu et al., 2008), cu o stare foarte bun de conservare.
Trei dintre acestea: 1110-5 \"Nisipuri grosiere i pietriuri fine btute de valuri\", 1110-6 \"Galei infralitorali\", 1110-8 \"Nisipuri de mic
adncime bioturbate de Arenicola i Callianassa\", sunt foarte rare n sectorul romnesc al Mrii Negre i prezint interes deosebit pentru
conservare.
Cel mai mare pericol pentru sit l reprezint dezvoltarea urban a zonei de coast i extinderea construciei de drumuri pe plaj i lucrrilor de
\"reabilitarea falezei\" extrem de destructive care se desfoar n prezent n zona Costineti-Eforie.
Activitatea de agrement nautic i subacvatic din zona staiunii Costineti are potenialul de a afecta zona de mal a sitului.
Creterea numrului i capacitii restaurantelor din staiunea Costineti poate genera o cretere a presiunii prin pescuit asupra sitului.
Inundaiile catastrofale care au avut loc n zona Costineti au dus la deversarea unor mari cantiti de noroi n mare. Dac acestea se vor
repeta, vor afecta zona de mal a sitului prin colmatare cu sedimente fine.
200 C 0 Acvacultura : pete i scoici 211 C - Pescuit intr-o locatie fixa
220 C - Pescuit sportiv 240 C - Luare / Indepartare de fauna
870 A 10 - Diguri, indiguiri, plje artificiale 871 A 10 - Lucrari de protectie, costiera sau marina
940 B 10 - Catastrofe naturale 621 B - Sporturi nautice
300 C - Extragere de nisip si pietris 400 B - Zone urbanizate, habitare umana
420 C - Descarcari 530 B - Imbunatatirea accesului la zona
600 B - Structuri (complexe) pentru sport si odihna 870 C - Diguri, indiguiri, plje artificiale
910 B - Malirea
Situl a fost desemnat pentru a raspunde la concluziile seminarului biogeografic marin de la Brindisi (Iunie 2010). In urma acestuia Romania a
primit calificativul INMOD pentru habitatul 1170 Recifi, cu obligatia desemnarii de noi situri cu adancimi de 30-40m pentru subtipul 1170-2, si
pentru speciile 1349 Tursiops truncatus si 1351 Phocoena phocoena, cu obligatia de a extinde siturile marine din sud. Desemnarea sitului
Costinesti - 23 August raspunde partial la aceste obligatii.
4.6 Documentaie:
Micu D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat Interpretation Manual for Romania. EU
publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-751-697-8. (in Romanian)
Micu D., Zaharia T., Todorova V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In: Zaharia T., Micu D., Todorova V.,
Maximov V., Nit V. The development of an indicative ecologically coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart
Design Publishing, Constanta, 32 pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
n administrarea Direciei Apelor Dobrogea Litoral.
Situl nu este luat n custodie. Nu exist plan de management.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0294
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Criul Alb ntre Gurahon i Ineu
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 7' 14''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.229
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
105
Max.
189
Med.
128
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
Panonic
X
Pontic Stepic
N 46 21' 18''
RO051 Arad 100
91E0 3 C C C C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
6430 2 C C B C Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
1124 Gobio albipinnatus C C B C B
2511 Gobio kessleri C C B C B
1122 Gobio uranoscopus C C B C B
Ruri, lacuri 51 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
Criul Alb izvorte de pe pantele estice ale Bihorului de la o altitudine de 980 m. El are o directie generala de scurgere de la est catre vest
pana la confluenta sa cu Cigherul dupa care isi schimba orientarea catre nord-vest. De la izvoare pana in zona orasului Brad are un curs
torential cu albie majora ingusta. in continuare pana la Sebis valea se largeste si prezinta numeroase meandre cu exceptia zonei de chei
dintre Halmagiu si Gurahont. Panta raului scade in continuare pana la Chisineu Cris la 0,07 % iar de aici spre frontiera pana la 0,03 %. Crisul
Alb colecteaza o serie de afluenti atat pe stanga cat si pe dreapta pe sectoarele superior si mijlociu cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita,
422 A 0 - Depozitarea deseurilor industriale 421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere
Baldovin, Sighisoara, Halmagiu, Sebis iar aval de Ineu, Cigherul. Primele lucrari cu caracter hidrotehnic au inceput dupa anul 1855 cand a fost
executata si priza de la Buteni prin care s-a derivat pe Canalul Morilor un debit de 2,5 mc/s.
Situl este foarte important din punct de vedere al proteciei ihtiofaunei Criului Alb. Aria
desemnat adpostete 14 specii de peti, toate native. Pe lng speciile de peti de
importan comunitar, pe aceast zon a fost gsit i specia Leuciscus leuciscus, specie care
apare i n Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia, fiind amintit ca o specie critic
periclitat. De importan ridicat i din punct de vedere al speciei Bombina variegata.
Poluarea habitatului cu ngrminte chimice, ape menajere sau provenite din industrie.
Depunerea deeurilor menajere pe malul rului.
Dezvoltarea teritorial i braconajul.
4.6 Documentaie:
1. Bnrescu P. (2005). Peti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Roie a
Vertebratelor din Romnia. Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa,
Academia Romn. Bucureti, pp. 215-255;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0295
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Clujului Est
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 39' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
18.890
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
292
Max.
659
Med.
440
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 54' 52''
RO063 Cluj 100
40A0 10 B B A A * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6240 20 A C A A * Pajiti stepice subpanonice
1530 30 C C C C * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
6510 10 A C A A Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
2021 Sicista subtilis V B B B A
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P? C B C B
4121 Vipera ursinii rakosiensis P B C B B
1193 Bombina variegata P C B A B
1166 Triturus cristatus P C B A B
4031 Cucullia mixta P B B B B
1078 Callimorpha quadripunctaria C D
4028 Catopta thrips R D
4043 Pseudophilotes bavius RC B B C C
4020 Pilemia tigrina R C B C B
1061 Maculinea nausithous P C B C B
4091 Crambe tataria P C A B A
4067 Echium russicum P C A B A
4087 Serratula lycopifolia P C A A A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P B B B B
1477 Pulsatilla patens V C C A C
Puni 30 N14 231
Clase de habitat(pondere n %)
Arii marine, privaluri
Ruri (fluvii) afectate de maree, estuare, terase mltinoase sau nisipoase, lagune (inclusiv bazinele de colectare a srii)
Suprafee srturate (mlatini, pajiti, stepe)
Dune de coast, plaje cu nisip, machair
Litoral cu prundi, faleze, insulie
Ape dulci continentale (stttoare, curgtoare)
Mlatini (vegetaie de centur), smrcuri, turbrii
Lande, tufriuri, maquis i garigue, phrygana 10
Pajiti uscate, stepe 20
Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile 20
Pajiti alpine i subalpine
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotaie cu dezmiritire)
Orezrii
Pajiti ameliorate
Alte terenuri arabile
Pduri caducifoliate 20
Pduri de conifere
Pduri semperviriscente de nerinoase
Pduri mixte
Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici)
Plantaii de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crnguri, vii, dehesas)
Stncrii interioare, grohotiuri, dune interioare, zone cu zpezi i gheuri venice
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, ci de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)
28
TOTAL SUPRAFA HABITAT100 %
Alte caracteristici ale sitului
Situl Dealurile Clujului Est acoper o suprafa vast (24405 ha) cu habitate valoroase continentale de step i forestiere dacice (transilvane)
nc foarte bine conservate dar puternic ameninate n viitor de vastele proiecte de dezvoltare imobiliare i agricole regionale, ce vor lua un
impuls major n viitor din cauza proximitii ariei metropolitane Cluj-Napoca. Pajitile stepice xerice i mezoxerice adpostesc de departe cele
mai mari populaii de Centaurea trinervia din Romnia (n UE mai sunt 10 populaii, 6 n Transilvania, 3 n Moldova, 1 n Bulgaria toate foarte
mici), una dintre cele mai mari populaii de Goniolimon tataricum din Romnia i UE, cea mai mare populaie din UE a speciei
Krascheninnikovia ceratoides (din cele 13, din care doar 3 n Romnia), la care se adaug alte populaii ale unor specii foarte rare, precum
Nepeta ucranica, Ranunculus illyricus, Astragalus asper, etc. n pajitile mezofile i mezohigrofile continentale din sit, aflate ntr-o stare foare
bun de conservare lucru foarte rar ntlnit n Transilvania, se afl cele mai mari populaii din ar i din UE ale speciilor Serratula wolffii,
Serratula lycopifolia, Bulbocodium versicolor, de o valoare biologic extrem de mare. La acestea se adaug singura populaie transilvan
cert de Adonis volgensis. Pajitile mezofile i mezohigrofile adpostesc comuniti unice n Europa de plante i animale printre care i 4
specii din genul Maculinea
( M. teleius, M. nausithous, M. rebeli, M. alcon). Pdurile de carpen i gorun cu Lathyrus hallersteinii tipice/endemice pentru peisajul transilvan
i adpostesc populaii protejate de Leptidea morsei i Lopinga achine bine conservate. Ca atare mozaicul de habitate creaz un context
transilvan tipic, deosebit de valoros.
Proximitatea arealului metropolitan Cluj-Napoca pune complexe probleme pentru conservarea n viitor, a acestui areal ct i a habitatelor i
populaiilor rare din cadrul lor. Acestea s-au pstrat aici mai bine i pe suprafee mai mari ca n alte regiuni pentru c situl era folosit pe cea
mai mare suprafa doar ca fnea pentru Cluj i satele mari de la nord de ora pn la al doilea rzboi mondial, pe cnd n alte locuri din
Transilvania aceste fnee au fost masiv distruse prin suprapunat si arat iar rolul lor inlocuit de culturile furajere. Acum ns n areal i fac
apariia vaste proiecte imobiliare i ferme ntinse care vor distruge n cel mai scurt timp populaiile i habitatele a cror protejare se ncearc
a fi efectuat prin implementarea acestui sit.
Peisajul cultural al fneelor mozaicate din regiunea Dealurile Clujului, cu structurile sale particulare, este deja afectat de scderea intensitii
utilizrii traditionale (cosit, punat extensiv). Un potenial pericol l constitue abandonul terenurilor, interveniile antropice prin drenaje,
punat excesiv i planurile de dezvoltare edilitar-industriale, care pot compromite definitiv situl propus. Distrugerea habitatului alturi de
punatul intensiv (i mai ales cu oi) reprezint principalii factori care amenin existena sitului propus.
Pajitile xerice sunt utilizate ca pune comunal i sunt administrate de ctre Consiliile Locale ale comunelor Jucu, Apahida, Vultureni,
Dbca, Jucu, Bonida i Cosiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Pajitile mezofile sunt utilzate ca fnee avnd proprietari numeroi din
comunele amintite. Pdurile sunt administrate de ctre Ocolul Silvic Cluj-Napoca.
RO04 2.327.-Fanatele Clujului - Coparsaie + 0,48 Rezervaie natural
RO04 2.328.-Fanatele Clujului - La craiu + 0,03 Rezervaie natural
J043CJ FANATELE CLUJULUI - COPARSAE * 0,278
150 B 0 - Restructurarea detinerii terenului agricol 170 B 0 - Cresterea animalelor
421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere 502 B 0 - Drumuri, drumuri auto
700 B 0 - Poluarea 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
150 B 0 - Restructurarea detinerii terenului agricol 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
502 B 0 - Drumuri, drumuri auto 700 B 0 - Poluarea
4.6 Documentaie:
Krascheninnikovia ceratoides in the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 21.
2. Ghia, E., 1942 Statiunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Grdinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
3. Resmerit, I., 1967 Fitocenozele din Cmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercetri de Biologie, seria Botanic, 9(1).
4. Bdru, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica
L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
5. Rakosy, L., Varga, I., 2009 The Dusky Large Blue Maculinea nausithous (Bergst[1779]) in the transylvanian basin. New Data on
taxonomyand ecology. Nota Lepidepterologic 32(2):
6. Vod, R., Timus, N., Mihali, C., Popa, R., 2009 Data concerning Maculinea teleius and Maculinea nausithous in Romania (Lepidoptera,
Lycaenidae), Entomologica Romanica vol 15
7. Tartaly et. All 2009 Maculinea nausithous, exploits Myrmica scabrinodis in Transylvania: Unusual Host Ant Species of a Myrmecophilons
Butterfly in a isolated region (Lepidoptera: Lycaenidae, Hymenoptera, Formicidae)
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0296
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Drganiului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 11' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.626
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
140
Max.
326
Med.
246
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 36' 39''
RO045 Vlcea 90
RO044 Olt 10
91Y0 17 A C A B Pduri dacice de stejar i carpen
91M0 1 A C A B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
1089 Morimus funereus P C B C C
Situl este localizat in regiunea biogeografica continentala, altitudine maxima 320m, altitudine minima 120m si are o suprafata totala de
7625.78 ha. Situl se compune din doua trupuri in suprafata de 3988.9 ha si perimetrul de 100.6 km, respectiv 3636.8 ha si perimetru de 119.5
km.
Importanta sitului rezida in cele trei tipuri de habitate de interes european identificate, dintre care tipul 91YO reprezinta 17% din suprafata
totala, aflate intr-o stare de conservare foarte buna, respectiv buna.Prezenta populatiilor speciilor de coleoptere, Cerambyx cerdo, Lucanus
cervus, Morimus funereus.
Situl este partial expus la poluarea industriala, in zonele situate in apropierea oraselor SLatina, Ramnicu Valcea si Pitesti, speciile cele mai
susceptibile de uscare fiind gorunul, stejarul si garnita. Sporadic pot fi provocate incendii din neglijenta.
Regimul de proprietate predominant este proprietatea publica de stat,padurile sunt administrate de RNP Romsilva, prin Ocolul silvic
Dragasani, dar exista si proprietati particulare (paduri, pasuni, fanete, terenuri arabile, vii, livezi etc). Aproximativ 16% din paduri sunt
comunale si particulare.
RO04 2.796.-Pdurea Tisa Mare + 0,25 Rezervaie natural
RO04 2.797.-Pdurea Silea + 0,26 Rezervaie natural
150 B 5 - Restructurarea detinerii terenului agricol 160 C 100 0 Managementul forestier general
uscare
164 A 0 - Curatarea padurii
241 B 0 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
150 B 15 - Restructurarea detinerii terenului agricol 160 B 15 - Managementul forestier general
4.6 Documentaie:
Amenajamente silvice I.C.A.S., 1992,2002: Ocolul silvic Dragasani
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania.Date colectie Dr. E. Nitu
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Padurile aflate in proprietate publica de stat sunt administrate de RNP Romsilva prin Ocolul silvic Dragasani
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0297
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dealurile Trnavei Mici - Biche
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 57' 3''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
37.082
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
341
Max.
1090
Med.
544
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 32' 17''
RO074 Harghita 13
RO075 Mure 87
1354 Ursus arctos C C A C A
1352 Canis lupus C C A C A
1361 Lynx lynx C C A C A
1324 Myotis myotis C C B C C
1307 Myotis blythii C C B C C
1303 Rhinolophus hipposideros C C B C C
1308 Barbastella barbastellus C C B C C
1220 Emys orbicularis P C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C B B B
1138 Barbus meridionalis C C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C C C C
1146 Sabanejewia aurata C C C C C
Puni 19 N14 231
Se suprapun n mare parte cutelor strnse sub form de anticlinale din vestul Depresiunii Transilvaniei, constituite din depozite sedimentare
mio-pliocene. Acestea sunt reprezentate prin marne, argile i nisipuri, cu intercalaii de tufuri vulcanice i strate de gresii sarmaiene, alturi de
care apar nisipuri, argile marnoase i pietriuri pannoniene. Izolat apar i depozite de sare la Ocna Mure i Ocnioara sub form de cute
diapire.

Structura orografic prezint o serie de culmi principale cuprinse ntre 470-540 m, care au o direcie general nord-vest sud-est, fiind
separate de vi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase. Din acestea se desprind culmi secundare, cu ei i mameloane,
cuprinse ntre 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, avnd direcii nord-est sud-vest, pe alocuri nord-sud.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx (acesta din urm se regsete doar n
partea estic a sitului). Sit de importan deosebit pentru specia Ursus arctos, ntruct cuprinde att zone de concentrare de sfrit de var-
toamn (zone de hrnire), ct i zone de iernare (concentraii de brloage se cunoate cel puin o astfel de concentraie, cu peste 15
brloage). Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum
beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i
pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, i n special pentru Ursus arctos aceste coridoare se
regsesc pe toat suprafaa sitului (i anume pe dealurile de pe ambele pri ale rului Trnava Mic, respectiv n zona Biche) i sunt
utilizate att de indivizii locali, ct i de urii care vin dinspre masivul Gurghiu i se ndreapt ctre zonele de concentrare aflate la altitudine
joas.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur intensiv (deocamdat n mare parte restrnse la vile principale
ale rurilor Niraj, respectiv Trnava Mic), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odat cu abandonarea general a
activitilor de agricultur), a suprapunatului, a lipsei punatului, al activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului
umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa sau subterane, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului
necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal,
colectare i/sau braconaj al speciilor protejate (acesta din urm este un fenomen larg rspndit, mai ales n zona Trnava Mic valea
principal, respectiv vile afluenilor).
O ameninare specific local este reprenzentat de construcia viitoarei autostrzi Trgu Mure-Iai, ntruct acesta va fragmenta habitatul
carnivorelor mari i va izola urii de zonele eseniale de hrnire, respectiv de iernare. Acest fapt afecteaz att populaia local, ct i urii
care viziteaz zona doar n perioada de hiperfagie n zona respectiv s-a consemnat i prezena sezonier a unor uri dotai cu colare GPS-
GSM, care veneau ntocmai din Blan (judeul Harghita), sau judeul Vrancea. Desigur, acest fenomen pericliteaz i alte specii de mamifere
mari, mai ales mistreul (Sus scrofa), respectiv cerbul (Cervus elaphus) specii care deasemenea efectueaz deplasri semnificative n zon.
4.6 Documentaie:
1.Coglniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie
Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2.Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1-352.
3.Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1-289.
4.Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din Romnia. Ghid practic.
5.Ghira, I., Venczel M., Covaciu-Marcov, S. D., Mara G., Ghile, P., Hartel T., Trk Zs., Farkas L., Rcz T., Farkas T., Brad, T. (2002):
Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea Folia Naturae Bihariae 29: 145-202.
6.Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. Safeguarding the
Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania
7.Domokos, Cs., Kecskes, A. 2005. Carnivore i oameni. Este posibil convietuirea lor panic n Romnia ? Asociatia Grupul Milvus, Trgu
Mures, Romnia.
8.Sepsi, ., Szeley-Szabo, L.. (2003): Medveskonyv. Erdelyi Nimrod Konyvek, Odorheiu Secuiesc, Romnia.
9.Donit et al. 2005. Habitatele din Romnia, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
10.Sepsi, A., Kohl, I. 1997. A karpati barnamedverol. Societatea Muzeului Ardelean, Cluj Napoca, Romnia
11.Weber, P. 1987. Observations of brown bear movements in the Harghita Mountains, Romania. Vol. 7, A Selection of Papers from the
Seventh International Conference on Bear Research and Management, Williamsburg, Virginia, USA, and Plitvice Lakes, Yugoslavia, February
and March 1986 (1987), pp. 19-21, International Association of Bear Research and Management
12.Alman, H. A., Babutia, T., Cotta, V., Popescu, C. (1963): Contributii la cunoaterea rspndirii i biologiei ursului (Ursus arctos L.) n
R.P.R. Studii i Cercetri INCEF, Bucureti, 23A: 5170.
13.Alman, H., Ilie, E. 1977. Fenomene biologice legate de popularea suplimentar a unor terenuri cu urs (Ursus arctos, L) n Carpati. Studii
si Cerc. Vol. XXXV. Bucuresti
14.Baza de date Grupul Milvus.
15.Baza de date a APLR.
16.Bnduc D. (2005). Fish assotiation Habitats quality relation in the Trnave Rivers (Transylvania, Romania) ecological assessment In:
Curtean A., Bnduc D. & Srbu I. (eds.): The Trnava River Basin. Sibiu. pp. 123-136.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 502 A 0 - Drumuri, drumuri auto
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0298
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Defileul Criului Alb
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 25' 13''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
16.558
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
163
Max.
885
Med.
410
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 18' 11''
RO051 Arad 100
9170 24 A C B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Salicion albae)
1354 Ursus arctos 2-5 i P C B B C
1361 Lynx lynx 5-10 i P C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus P C C C C
1124 Gobio albipinnatus P C C C C
1138 Barbus meridionalis P C C C C
1160 Zingel streber P C C C C
Puni 9 N14 231
RO04 2.85.-Dosul Laurului * 0,01 Rezervaie natural
RO04 2.86.-Baltele Gurahon + 0,04 Rezervaie natural
502 A 15 - Drumuri, drumuri auto 530 B 50 - Imbunatatirea accesului la zona
Situl include defileul Criului Alb, ntre Vrfurile i Gurahon, dar i importante zone de pduri compacte, n nordul i sudul defileului. Tipurile
principale de pdure sunt reprezentate de fgete, gorunete i cerete. Situl este situat n judeul Arad i are o suprafa de 16,571 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii, protejeaz ruta principal de dispersie
ntre Munii Bihorului i Codru Moma, la nord, i Munii Zrandului, la sud. Contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000, fcnd parte
din reeaua de situri care conecteaz Munii Apuseni cu Carpaii Meridionali. La nord se nvecineaz cu siturile Natura 2000 Codru Moma i
Platoul Vacu iar la sud se nvecineaz cu situl Natura 2000 Zrandul de Est, mpreun cu care formeaz principalul coridor ecologic pentru
carnivorele mari ntre Mure i Criul Alb.
Principala vulnerabilitate a sitului este legat de pierderea capacitii de conectivitate n zonele critice de trecere peste drumul judeean 79 A
i peste rul Criul Alb. Situaia este complicat de influena negativ a carierei de piatr, a cii ferate i a drumului comunal Vrfurile - Gura
Vii n singurul sector de trecere viabil legat de coridorul ecologic ntre Munii Bihorului i Zrand. De asemenea, braconajul n interiorul
sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale de carnivore mari dar i eliminarea indivizilor n dispersie.
Pn n prezent, situl nu a fost inclus n reeaua ariilor naturale protejate la nivel local sau naional.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
rulote
301 A 1 - Cariere
502 A 20 - Drumuri, drumuri auto 530 C 10 - Imbunatatirea accesului la zona
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0299
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0074 J Maglavit
ROSPA0046 J Gruia - Grla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Dunrea la Grla Mare Maglavit
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 55' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.422
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
17
Max.
71
Med.
36
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 6' 40''
RO043 Mehedini 57
RO041 Dolj 43
1355 Lutra lutra C C A C A
1335 Spermophilus citellus C C C B C
1993 Triturus dobrogicus C C A C A
1124 Gobio albipinnatus C C B C C
2511 Gobio kessleri C C B C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C C
Ruri, lacuri 31 N06 511, 512
Puni 16 N14 231
Zona este caracterizat de prezena unui mozaic de clase de habitate ce mbin armonios partea de uscat cu zona umed - partea cea mai
important a sitului. De asemenea zona este caracterizat de un numr important de specii de inres conservativ de mamifere, reptile i
amfibieni, peti dar i alte specii importante.
Este printre puinele situri desemnate pentru Spermophillus citellus, Lutra lutra, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina.
RO04 2.388.-Pajitea Cetate (din Lunca Dunrii) + 0,07 Rezervaie natural
160 A 0 0 Managementul forestier general 520 A 0 0 Navigatie
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor agricole, a supracositului, a
lipsei punatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al dezvoltrii teritoriale, al polurii prin ngrminte
chimice.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0300
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Fnaele Pietroasa - Podeni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 39' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
105
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
497
Max.
619
Med.
543
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 26' 57''
RO063 Cluj 100
40A0 5 A C A B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
4067 Echium russicum <1200 i C A C B
Puni 42 N14 231
Prezena a 5 tipuri de habitate de interes conservativ dezvoltate pe substratul calcaros ntregesc un peisaj caracterizat de un microrelief
carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Formaiunii de Podeni.
Acest sit reprezint unul dintre rarele exemple de fnea i rarite de stejar Quercus robur bine conservate dezvoltate pe gipsuri masive
(Formaiunea de Pietroasa-Cheia de vrst Badenian), cu un mozaic deosebit de pajiti higrofile cu Molinia coerulea amestecate cu pajiti
mezofile cu Arrhenatherum elatius i xerofile-mezoxerofile cu Festuca rupicola, Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Stipa joannis.
Plcurile i exemplarele izolate de Quercus robur rspndite n cadrul acestui petec de fnea creaz un peisaj inedit, exemplarele dei
vrstnice neputndu-se dezvolta din cauza toxicitii sulfatului de calciu eliberat de gipsul masiv din substrat. Peisajul deosebit este ntregit i
de microrelieful carstic dezvoltat pe gipsuri i la contactul gipsurilor cu calcarele Formaiunii de Podeni (doline).
Situl este deosebit de vulnerabil, fiind extrem de accesibil pentru exploatarea indistrial (e strbtut de DJ 103G) i putnd deveni oricnd
obiectivul exploatrii gipsului masiv de pe versant, distrugnd astfel definitiv peisajul i ecosistemul deosebit de la faa locului. De asemenea,
proprietarii din generaiile mai noi ale acestor parcele de fnea, pe care nu le mai exploateaz efectiv de mult, vor fi tentai s nchirieze
terenul proprietarilor turmelor de oi, cu efecte devastatoare asupra sitului.
Privat (fnea parcelat exploatat tradiional aparinnd locuitorilor satului Pietroasa, jud, Cluj). Aceti proprietari din generaiile mai vechi
care erau legai de exploatarea traditional a terenului) au decedat iar urmaii lor, majoritatea mutai la ora, practic au abandonat aceste
terenuri.
4.6 Documentaie:
1.Gergely, I., 1964. Flora i vegetatia regiunii cuprinse ntre Mure i masivul Bedeleu. Rezumatul tezei de doctorat, Bucureti.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0303
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hrtibaciu Sud - Est
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 10' 48''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
25.903
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
427
Max.
713
Med.
530
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 56' 10''
RO072 Braov 100
91I0 3 C C B B * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
1323 Myotis bechsteini P C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C C
1337 Castor fiber P C A B C
1188 Bombina bombina C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis C C A B A
1220 Emys orbicularis C C C C C
Puni 39 N14 231
RO04 2.254.-Cotul Turzunului * 0,43 Rezervaie natural
Situl Hrtibaciu de Sud-Est (25 903 ha) este situat n zona Subcarpailor interni ai Transilvaniei, districtul Homoroadelor. Substratul geologic
aparine Miocenului din Neogen. n partea vestic apaine Sarmaianului format din argile, marne, nisipuri, gresii, tufuri, iar partea estic
aparine Tortonianului format din tufuri dacitice, marne, gresii. Valea Oltului i luncile praielor interioare aparin holocenului din Cuaternar i
sunt constituite din pietriuri, nisipuri i aluviuni recente. Altitudinea variaz ntre 430m, n apropierea Luncii Oltului, i cca. 700 m (pe Dealul
Capului). nclinarea versantilor este medie, de circa 12º, iar expoziia predominant este parial nsorit. Din punct de vedere hidrologic,
situl se ncadreaz n bazinul hidrologic al rului Olt, n sectorul su mijlociu. Praiele mai importante sunt: Ticuu, Iufa, Cozdului, Jilbert, Ma
Mare, Vntu. Condiiile climatice caracteristice sunt cele ale subprovinciei climatice temperat moderat, cu temperaturi medii anuale de 8
ºC i precipitaii anuale de 660-700mm. Solurile ntlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, prepodzol, podzol, regosol i aluviosol. Din punct
de vedere fitogeografic, situl este localizat in etajul fitoclimic al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun si fag (FD3). Padurile detin
cca. 31% din suprafata sitului, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare.
Situl este situat din punct de vedere al administraiei silvice n D.S. Braov, O.S. Rupea (U.P. I Ticuu, U.P. II Dacia) i O.S. Fgra (U.P. I
Halmeg). Din punct de vedere al administraiei de stat este situat n comunele Comna de Jos, Ticuu, Soar, Ungra, ercaia, Jilbert.
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. I Ticuu, 1981
Amenajamentul O.S. Rupea, U.P. II Dacia, 1981
Amenajamentul O.S. Fgra, U.P. I Halmeg, 1997
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii n regiunea biogeografic Continental, i, mpreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protecia unui procentaj reprezentativ n
aceast bioregiune.
Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests) i 9130 (Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum)
acesta din urm este prezent doar pe o suprafa redus din sit. Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. Este printre puinele
situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a supracositului, a lipsei cositului, a suprapunatului, a lipsei
punatului, al activitilor de exploatare forestier, al activitilor industriale, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al
polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau
braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documentaie:
7.Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding
the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants,
Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania.
8.Baza de date Grupul Milvus
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
J049BV COTUL TURZUNULUI * 0,027
160 A 0 + Managementul forestier general 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
502 A 0 - Drumuri, drumuri auto 700 B 0 - Poluarea
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0304
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Hrtibaciu Sud - Vest
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 19' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
22.726
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
361
Max.
1233
Med.
499
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 45' 48''
RO076 Sibiu 100
91V0 1 C C B C Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91I0 0,2 D * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
1337 Castor fiber P C A C B
1323 Myotis bechsteini C C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum C C B C C
1188 Bombina bombina C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C A B A
1220 Emys orbicularis C C C C C
Puni 32 N14 231
RO03 2.696.-Calcarele Eocene de la Turnu Rou * 0,21 Monument al naturii
Situl este localizat n Podisul Hrtibaciu, din Depresiunea Transilvaniei, n partea sud-estic a podiul Trnavelor, iar partea de sud a sitului
se continu pn n apropierea Munilor Fagraului. n partea nordic este delimitat de rul Hrtibaciu, n vest de rul Cibin, n est ;i sud de
rul Olt. In partea de sud-vest situl traverseaz Raul Olt, n apropierea confluenei cu rul Cibin, ;i se extinde inspre masivul Fagaras, pana la
valea Strmba. Relieful este reprezentat de versani cu configuraie ondulat, cu nclinri maderate si repezi (peste 16 grade), cu altitudinei de
390-1 235m pe Vf. Fntnii, iar expoziia generala este cea parial nsorit. Substratul este reprezentat prin marne, argile nisipuri i pietriuri.
Temperatura medie anual este cuprins ntre 8-9ºC iar precitaiile anuale nsumeaz 650-800mm. Solurile fac parte din clasa
Cambosolurilor - eutricambosol si districambosol - , a Luvisolurilor preluvosol i luvosol- i a Protisolurilor - regosol. Cca. 50 % din sit este
acoperit de vegetatie forestiera, restul suprafetei fiind ocupata de pajisti, fanete, terenuri agricole, ape curgatoare. Din punct de vedere a
zonelor de vegetatie, situl este localizat in etajul nemoral al gorunetelor, fagetelor si amesterilor de gorun si fag (FD3) si in etajul fagetelor de
deal si premontane (FD4). Din punct de vedere al administratiei de stat situl se afla pe raza comunelor Avrig, Roia, elimbr, Marpod,
Chirpr, Arpau de Jos i a oraului Tlmaciu. Padurile apartin atat domeniului public al statului, cat si domeniului privat.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus i Ursus arctos. Situl reprezint un habitat caracteristic pentru cele
dou specii n regiunea biogeografic Continental, i, mpreun cu celelalte situri propuse, ar asigura protecia unui procentaj reprezentativ n
aceast bioregiune. Conform hrii oficiale de rspndire al lupului n Romnia, partea de SV a sitului cuprinde cele mai mari efective de lupi
din bioregiunea Continental.
Partea de Sud-Vest a sitului (ntre Tlmaciu i Boia n Vest, respectiv Turnu Rou n Est) ar face legtura cu zona alpin. Pentru ca acest
coridor potenial s funcioneze, este important ca n zona menionat s nu fie realizate construcii (mai ales lineare), astfel nct micrile
animalelor s nu fie ngrdite (mai ales c n zon trece i DN dintre Sibiu i Braov).
Sit important desemnat pentru habitatul forestier 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci
listate. Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, Castor fiber i speciile de
amfibieni Bombina i Triturus.
punatului, al activitilor de exploatare forestier, al activitilor industriale, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al
polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau
Eventuale construcii n zona n partea de SV a sitului propus (aa cum este descris la cap. Calitate i importan).
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
160 A 0 + Managementul forestier general 120 B 0 - Fertilizarea
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere
422 B 0 - Depozitarea deseurilor industriale 502 A 0 - Drumuri, drumuri auto
710 B 0 - Poluare fonica
100 B 0 - Cultivare 160 A 0 + Managementul forestier general
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 502 A 0 - Drumuri, drumuri auto
700 B 0 - Poluarea
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0305
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0048 J Ianca - Plopu - Srat
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Ianca - Plopu - Srat - Comneasca
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 38' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.222
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
1
Max.
37
Med.
8
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 13' 33''
RO021 Brila 100
1530 30 C C B C * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1310 40 C C B C Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
A Rana esculenta P D A Rana ridibunda P D
I Erythromma viridulum P D I Plebeius argus P A
I Polyommatus icarus P A P Artemisia santonicum C D
P Juncus gerardi C D P Limonium gmelinii C D
P Salicornia europaea C D P Suaeda maritima C D
P Trifolium fragiferum C D
Ruri, lacuri 46 N06 511, 512
Puni 24 N14 231
Situl propus initial in faza a II-a / Situl se suprapune n proporie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-Srat. Lacul Sarat este situat in
Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua sectoare: unul nordic si
unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi seaca si pe fundul lui
apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Evoluia vegetaiei sub influena lucrrilor hidroameliorative
Aciunea de desalinizare a solurilor n vederea redrii lor circuitului economic a avut n vedere n primul rnd coborrea pnzei de ap freatic,
n aa fel nct s se mpiedice acumularea srurilor din profunzime n stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de drenaj alctuit
din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz n canale colectoare. Splarea srurilor din stratul fertil al solului se
realizeaz prin apa provenit din precipitaii. Pentru a grbi acest proces de splare s-au fcut inundaii cu ajutorul motopompelor, apa prin
bltire a produs dizolvarea n mare parte a srurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Micorarea concentraiei srurilor n primii 20-30
cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care n primul rnd menionm pe Puccinellia limosa. n
vegetaia puternic halofil aparinnd alianei Thero-Salicornion au nceput s apar i specii ce indic o srturare mai slab ca: Bassia
hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
n prezent procesul continu i asistm la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile rscolite, acolo unde s-a mprtiat pmntul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
n microdepresiuni, unde apa bltete un timp mai ndelungat apar specii higrofile ale alianelor Phragmition i Bolboschoenion. Scderea
nivelului apei freatice n microdepresiuni duce la evoluia vegetaiei spre instalarea speciilor aparinnd alianei Juncion gerardii. n valea Iencii
procesul de splare a srurilor se realizeaz prin aspersiune. Irigaiile devin obligatorii n regiune mai ales spre sfritul verii, cnd se
instaleaz o perioad lipsit de precipitaii. n ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Potum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegetaie, indic un stadiu de desalinizare pronunat a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
producii agricole ridicate.
Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajitilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. Lacul Srat este situat la 9 km de Municipiul Brila i este separat n dou lacuri, de drumul local ntre localitile Lacul Srat
i Chicani. Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul Srat, este staiune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea
vestic a drumului este mai puin influenat antropic. Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la
*1530 i 1310. De asemenea, este important pentru speciile de psri i amfibieni.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor si
floarea soarelui.
4.6 Documentaie:
Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years
of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
Florea N., 1997. Degradarea terenurilor i ameliorarea solurilor, Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti, Facultatea de
Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp.
ICPA, 1987. Metodologia Elaborrii Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (redactori Florea N., Blceanu V., Rut C., Canarache A.), Red. Prop.
Tehn. Agr., Bucureti, 3 volume.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0306
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0011 J Blahnia
ROSPA0046 J Gruia - Grla Mare
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Jiana
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 38' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13.416
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
27
Max.
124
Med.
76
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 19' 37''
RO043 Mehedini 100
91M0 6 C C B C Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91I0 0,6 D * Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
92A0 0,4 D Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
1217 Testudo hermanni C C B C B
Puni 29 N14 231
Din punct de vedere geologic, situl Jiana apartine marii unitati structurale Platforma moesica, care la nord de Dunare intalneste Campia
Olteniei, din Campia Romna. Teritoriul este acoperit cu formatii sedimentare care isi au originea in Holocenul inferior si superior, constituite
din depozite aluviale, modelate eolian(dune de nisip), si formatiuni sedimentare, formate din argile, luturi si loess, apartinand terasei
100 C 0 Cultivare 160 B 0 Managementul forestier general
830 B - Canalizarea 164 B 0 - Curatarea padurii
160 B 0 - Managementul forestier general
superioare a Dunarii si zonei de campie, constituind materialul parental pentru cernoziomuri, pe care s-a instalat vegetatia de cvernicee (cer,
garnita, stejar brumariu sau stejar pedunculat). Din punct de vedere geomorfologic, padurile sunt raspandite pe un teritoriu ce se intinde de la
Dunare (Lunca Drobeta-Calarasi cu subdiviziunea Lunca Salciei de la Garla Mare-Gruia-Izvoarele-Ostrovul Mare, Crivina) pana in Campia
Blahnitei (subdiviziunea Campia Jianei si Campia Punghinei)din Campia Olteniei, pe o linie ce uneste localitatile Burila Mare-Jiana-Scapau-
Rogova-Vanjulet-Patulele-Gruia-Pristol-Garla mare, situandu-se din punct de vedere fitoclimatic in etajul zonei forestiere de campie (26%) si al
silvostepei (74%). Suprafata ocupata de padure ocupa in cea mai mare parte (74%) campurile Punghinei si Jiana, din Campia Blahnitei, cu
dune si interdune usor ondulate, pe care s-au format psamosoluri (tipice, molice si gleizate) si unde vegeteaza bine salcamul introdus in
aceasta zona incepand cu jumatatea a II-a a secolului XIX, precum si terenuri plane sau versanti cu soluri de tip brun-roscat(tipice sau
pseudogleizate) pe care vegeteaza arborete de cvercinee (cerete, cereto-garnitete etc.). O mica parte din suprafata apartine luncii de
silvostepa (lunca Dunarii), cu soluri aluviale (tipice, molice), pe care s-au instalat zavoaiele de plopi indigeni si salcii, inlocuite mai tarziu cu
plop euroamerican, precum si terase noi, mai ridicate, din lunca Dunarii, cu soluri de tipul cernoziomuri cambice nisipoase, pe care vegeteaza
arborete de cvercinee.
Din punct de vedere hidrologic, dispunem de o retea minima hidrografica, formata din Fluviul Dunarea (in vest), cu bratul sau Dunarea Mica
(inchizand un teritoriu ce formeaza Ostrovul Mare), in care se varsa pr. Blahnita al carui debit de apa este influentat de existenta in zona a
unor luciuri de apa: Balta Rotunda si Balta Verde. De-a lungul timpului, vegetatia forestiera din zona a gasit resursele necesare de apa pentru
o dezvoltare normala. In ultimii 10-15 ani insa, ca urmare a secetelor prelungite, vegetatia forestiera a inceput sa sufere din cauza aparitiei
fenomenului de uscare, aducand serioase pagube fondului forestier. Din puct de vedere climatic, situl se incadreaza dupa Koppen in regiunea
climatica c.f.a.x., apartinand tipului de climat temperat-continental cu influente mediteraneene (II.A.p.s.I) dupa cum urmeaza: sector de clima
continentala (II), tinutul climei de campie (A), destrictul climatic de padure (p), subdistrictul vestic (s). Regimul termic este caracterizat prin
amplitudini termice mari 24.9 grade Celsius, consecinta invaziilor de aer arctic in timpul iernii si al aerului tropical vara. Temperatura medie a
anotimpului cald este de 22.1 grade Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0.5 grade Celsius, media temperaturilor maxime
absolute anuale este de 31.2 grade Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8.5 grade Celsius. Regimul eolian este
determinat de vanturi predominante caracteristice partii de vest a Campiei Romane pe directia nord-vest si vest, cu intensitatea cea mai mare
iarna, atingand 25-60 km/ora. Vantul principal este crivatul, dar si austrul. Precipitatiile atmosferice (536.5 mm/an)constituie rezerva de
umezeala a solului necesara in perioada de vegetatie, panza de apa freatica fiind la mari adancimi. Deficit mare de apa, se constata in timpul
sezonului de vegetatie, inregistandu-se maximum in luna septembrie (38.2 mm). In cadrul sitului padurile ocupa 28% din suprafata acestuia.
Important pentru herpetofaun (estoase de uscat i de ap, buhaiul de balt cu burt roie, tritonul dunrean), mamifere mici (popndul),
nevertebrate (croitor mare, rdac, fluturele de foc). Zon puin afectat antropic, fr dezvoltri industriale i rezideniale recente.Situl Jiana
prezinta o importanta deosebita pentru habitatele:\\\"91M0-Pduri balcano-panonice de cer i gorun\\\" care ocupa 6% din suprafata sitului,
\\\"91I0* - Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.\\\" (0.6% din suprafata sitului) si \\\"92A0 - Zvoaie cu Salix alba i Populus
alba\\\" (0.4% din suprafata sitului).
Zon puin afectat de impacte antropice. Dintre cele constatate enumerm exploatarea de lemne pe scar mic, agricultura pe suprafee
mici; de asemenea, refacerea unor canale, activitate ce afecteaz herpetofauna (cf. Covaciu-Marcov i colab., 2009).
Padurile incluse in sit sunt paduri de stat in marea lor majoritate. terenurile neforestiere apartin comunitatilor locale de pe raza sitului.
4.6 Documentaie:
Observatii n teren, 2009, Grupul de lucru pentru biodiversitate, Universitatea Ecologic Bucureti;
Mciu, M., Chioreanu, A., Vcaru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. tiintific i Enciclopedic, Bucureti, 847 pp.; RNP-
ROMSILVA, ICAS,1997, Amenajamentul OS Jiana.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0307
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul Srat - Brila
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 52' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
377
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
18
Med.
4
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 11' 40''
RO021 Brila 100
1530 10 C C B B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1310 5 C C B B Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
A Bufo bufo P D A Rana ridibunda P D
P Achillea collina C D P Agropyron cristatum C D
P Artemisia maritima P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium P D P Astragalus australis P D
P Bromus squarrosus C D P Carduus nutans C D
P Consolida regalis ssp. regalis P D P Cynodon dactylon C D
P Halimione pedunculata P D P Hordeum marinum C D
P Juncus gerardi C D P Lepidium perfoliatum C D
P Lotus tenuis C D P Medicago minima P D
P Phragmites australis C D P Poa bulbosa P D
P Puccinellia distans C D P Salicornia europaea C D
P Suaeda maritima C D P Trigonella caerulea P D
Ruri, lacuri 30 N06 511, 512
Puni 59 N14 231
Lacul Sarat este situat in Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua
sectoare: unul nordic si unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi
seaca si pe fundul lui apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor.
In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul
Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca
rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii.
Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila.
In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si
soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza
NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea
florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80)
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii,
Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Lacul Srat este situat la 9 km de Municipiul Brila i este separat n dou lacuri, de drumul local ntre localitile Lacul Srat i Chicani.
Lacul din partea estic a drumului, cunoscut ca Lacul Srat, este staiune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea vestic a drumului
este mai puin influenat antropic. Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 i 1310. De
asemenea, este important pentru speciile de psri i amfibieni.
Modificarea salinitatii apei lacului prin aductiuni de apa dulce. Turism necontrolat si folosirea neadecvata a namolului cu proprietati
terapeutice.
Aciunea de desalinizare a solurilor n vederea redrii lor circuitului economic a avut n vedere n primul rnd coborrea pnzei de ap
freatic, n aa fel nct s se mpiedice acumularea srurilor din profunzime n stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de
drenaj alctuit din tuburi de ceramic care colecteaz apa freatic i o deverseaz n canale colectoare. Splarea srurilor din stratul fertil al
solului se realizeaz prin apa provenit din precipitaii. Pentru a grbi acest proces de splare s-au fcut inundaii cu ajutorul motopompelor,
apa prin bltire a produs dizolvarea n mare parte a srurilor i le-a antrenat spre canalele colectoare. Micorarea concentraiei srurilor n
primii 20-30 cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajer ridicat dintre care n primul rnd menionm pe Puccinellia
limosa. n vegetaia puternic halofil aparinnd alianei Thero-Salicornion au nceput s apar i specii ce indic o srturare mai slab ca:
Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum.
n prezent procesul continu i asistm la instalarea i a altor specii cu valoare furajer ridicat ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum,
Lotus tenuis. Pe terenurile rscolite, acolo unde s-a mprtiat pmntul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii
segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis i Hordeum murinum.
n microdepresiuni, unde apa bltete un timp mai ndelungat apar specii higrofile ale alianelor Phragmition i Bolboschoenion. Scderea
nivelului apei freatice n microdepresiuni duce la evoluia vegetaiei spre instalarea speciilor aparinnd alianei Juncion gerardii. n valea
Iencii procesul de splare a srurilor se realizeaz prin aspersiune. Irigaiile devin obligatorii n regiune mai ales spre sfritul verii, cnd se
instaleaz o perioad lipsit de precipitaii. n ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Potum
angustifoliae, Artemisietum austriacae i Cynodonto-Atriplicetum tataricae.
Instalarea acestui tip de vegetaie, indic un stadiu de desalinizare pronunat a solului i capacitatea acestuia pentru asigurarea unei
producii agricole ridicate.
4.6 Documentaie:
Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti.
Nat., Bucuresti, 14:65-80
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0308
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0122 J Lacul i Pdurea Cernica
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacul i Pdurea Cernica
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 17' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.267
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
24
Max.
91
Med.
72
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 44 26' 36''
RO082 Ilfov 100
3150 5 B C C C Lacuri eutrofe naturale cu vegetaie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Ruri, lacuri 13 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
Situl Lacul i Pdurea Cernica, situat la est de Bucuresti, este locaizat n inutul Cmpiei Romne, n partea estic a subunitii cunoscut sub
numele de Cmpia Vlsiei, ntre Cmpiile Colentinei, la Vest, i Mostitei, la Est. n partea estic este marginit de rul Pasrea, pe al crui
curs se afl lacul Pasrea, iar n vest de rul Colentina, pe al crui curs se afl lacul Cernica. Configuraia general a terenului este plan, iar
altitudinea variaz ntre 55 70 m. Din punct de vedere geologic, teritoriul este format din depozite ce aparin cuaternarului, materialul
parental fiind format n totalitate din leoss. Forma de relief este cmpia medie n care se ntlnesc rare depresiuni i microdepresiuni. Climatul
este continental de cmpie, cu veri foarte clduroase i ierni foarte geroase, iar precipitaiile medii anuale sunt n jurul a 500 mm. Vnturile
predominante sunt din nord-est i est, cu intensitatea cea mai mare iarna. Solurile ntlnite sunt preluvosoluri, luvosoluri, eutricambosol,
gleiosol i stagnosol. Cca. 87 % din suprafata sitului este detinuta de paduri de foioase (cvercinee), iar restul de ape dulci statatoare si zone
umede/mlastini. Padurile se afla in raza OS Branesti, UP VI ernica si UP V Pustnicu.
J088IF0 PUSTNICU * ######
160 A 80 0 Managementul forestier general 220 B 20 - Pescuit sportiv
Sit important pentru tipul de habitat 91M0. Se solutioneaza calificativul IN MOD acordat pt acest tip de habitat pentru regiunea biogeografica
Continentala, la contactul acesteia cu regiunea biogeografica Stepica.
Pescuit, vntoare, amenajari turistice i de agrement.
4.6 Documentaie:
ICAS, 1990, Amenajamentul OS Branesti, SG, UP V Pustnicu, UP VI Cernica.
investigatii proprii in teren 2008-2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0309
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile din jurul Mscurei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 23' 47''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.160
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
87
Max.
190
Med.
107
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 46 20' 53''
RO016 Vaslui 88
RO011 Bacu 12
Ruri, lacuri 41 N06 511, 512
Puni 5 N14 231
Zon umed la limita dintre judeele Vaslui i Bacu situat n regiunea biogeografic continental caracterizat de prezena habitatelor
specifice speciei de interes conservativ - Lutra lutra i de prezena altor specii de interes conservativ dar i de a altor specii importante de
faun specifice zonelor umede.
Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus i
mamiferul Lutra lutra.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a suprapunatului,a lipsei punatului, a dragrii i drenrii
habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului
necontrolat,depozitare de deeuri menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
1. Coglniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
100 A 0 - Cultivare 409 A 0 - Alte modele(tipuri) de habitare
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucureti
1-352.
3. Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1-289.
4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din Romnia. Ghid practic.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0310
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0064 J Lacurile Flticeni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lacurile Flticeni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 16' 43''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
895
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
254
Max.
353
Med.
273
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 30' 17''
RO015 Suceava 100
1318 Myotis dasycneme P C B C C
1188 Bombina bombina P C C C C
1193 Bombina variegata P C C C C
2001 Triturus montandoni P C B B B
Ruri, lacuri 69 N06 511, 512
Puni 10 N14 231
Zon umed n zon colinar din judeul Suceava. Lacurile se afl pe valea omuzului Mare (afluent al Siretului) cele din aval fiind n imediata
apropiere de oraul Flticeni.
Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. Aceast specie i-a redus mult arealul de rspndire n ultimele decenii, din
acest motiv considerm a fi important desemnarea acestui sit. De importan ridicat pentru
Lutra lutra i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al
dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice.
100 A 0 - Cultivare 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0314
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0114 J Cursul mijlociu al Someului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lozna
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 31' 21''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10.249
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
187
Max.
591
Med.
329
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 17' 47''
RO066 Slaj 100
91M0 2 B C B C Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Puni 9 N14 231
SCI-ul Lozna este situat in tinutul Piemonturilor si Subcarpatilor interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului Somesan, intr-o zona de dealuri
dezvoltate pe depozite miocene, paleogene, neogene. SCI-ul se afla in etajele:
-deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
-deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
-deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, grni, gorun i amestecuri ale acetora).
Situl se afle cuprins intre 180 m si 600 m altitudine, unitatea geomorfologica frecventa fiind versantul ondulat. Suprafata (rezultata din
insumarea U.P.-urilor 1, 3 si 4 din O.S. Jibou si a U.P.-urilor 6 si 7 din O.S. Ileanda) este de 11481.4 ha. Reteaua hidrografica este relativ
deasa, fara a iesi insa in evidenta (totusi, in timpul ploilor torentiale se produc viituri), fiind formata din mai multe paraie, afluiente ale raului
Somes.
Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.b.x.
padurile de foioase acopera in cvasitotalitate situl.
In cuprinsul sit-ului se intalnesc 20 tipuri de padure, frecvent de productivitate mijlocie si superioara, acestea avand ca si corespondenta, in
Natura 2000, 5 tipuri de habitate forestiere: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest, 9130 - Asperulo-Fagetum beech forest, 9170 Galio-
Carpinetum oak hornbeam forest, 91M0 Pannonian-Balkanic turkey oak sessile forest si 91Y0 Dacian oak hornbeam forests.
RO04 2.688.-Rezervaia peisagistic Stna Cliu * 0,14 Rezervaie natural
RO04 2.692.-Pdurea La Castani + 0,08 Rezervaie natural
J041SJ STANII CLITULUI + 1,018
uscare
900 B 3 - Eroziunea
150 C 25 0 Restructurarea detinerii terenului agricol 180 A 20 - Incendiere
400 A 25 - Zone urbanizate, habitare umana 401 A 10 - Urbanizare continua
Situl include cel mai mare si compact masiv forestier din Campia Somesului si asigura o mai buna distributie geografica a SCI-urilor in NV
Transilvaniei. Sit important pentru habitatele forestiere, dar si pentru micromamifere, nevertebrate, amfibieni.
Arealul este expus impactului antropic, fiind marginit de localitati si inconjurat de terenuri agricole. De asemenea, in timpul sezoanelor cu
precipitatii abundente (ploi torentiale), in cuprinsul sit-ului se produc viituri.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului precum si in proprietate privata (persoane fizice ) si in
proprietatea unor comune (Lozna, Babeni si Letca).
4.6 Documentaie:
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. VI Rogna si U.P. VII Cormenis, O.S. Ileanda ;
RNP, ICAS, Amenajamentul Silvic al U.P. I Jibou, U.P. III Clit, U.P. IV Surduc, O.S. Jibou;
ICAS, 2010, Investigatii in teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0315
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0070 J Lunca Prutului - Vldeti - Frumuia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Chineja
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 57' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
945
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
3
Max.
53
Med.
16
2.4. Altitudine (m)
X
N 45 48' 2''
RO024 Galai 100
Puni 16 N14 231
Lunc (zon umed) din partea de sud a Moldovei cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de
amfibieni de interes conservativ dar i alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Zon la limita dintre regiunile biogeografice stepic i continental, important datorit prezenei speciei de interes conservativ Lutra lutra dar
i a altor trei specii de amfibieni de interes conservativ - Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus dar i datorit
prezenței aici a unui numr de alte 14 specii importante de reptile i amfibieni.
Poluare cu deeuri menajere, turism, tratamente chimice aplicate n zonele agricole nvecinate.
160 B 20 0 Managementul forestier general 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
100 A 0 - Cultivare
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0316
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Rului Doamnei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 51' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
56
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
348
Max.
369
Med.
363
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 3' 54''
RO031 Arge 100
Salicion albae)
alpin
2484 Eudontomyzon mariae P C B C B
Situl cuprinde o sectiune a Raului Doamnei situata in zona mijlocie a acestuia. De asemenea, situl cuprinde si gura de varsare a principalului
afluent din zona, Paraul Pacuraru care, in perioadele de vara seaca iar in perioadele de primavara poate genera viituri.
Situl Lunca Raului Doamnei este important pentru biodiversitate din urmatoarele motive: specii de pesti (Cobitis taenia, Sabanejewia
aurata)specii de odonate (Odontopodisma rubripes, Paracaloptenus caloptenoides).
ntre factorii de impact antropic se numr exploatrile de nisip si pietris, nesemnificative in momentul de fata. De asemenea, un alt factor de
impact antropic este reprezentat de pescuitul ilegal cu substante otravitoare sau curent electric.
Printre factorii disturbanti naturali se numr viiturile (in special in Paraului Pacuraru) si nivelul scayut al apei din timpul verii.
Aproape toata suprafata sitului este proprietate publica.
421 C - Depozitarea deseurilor menajere
4.6 Documentaie:
Observatii n teren 1980-2008 John Smaranda.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0318
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mgura Trgu Ocna
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 34' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
844
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
270
Max.
729
Med.
507
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 16' 28''
RO011 Bacu 100
91V0 23,9 A C B B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91E0 0,7 A C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
alpin
Puni 8 N14 231
Situl magura Tg. Ocna, cu o suprafata de cca. 844 ha, este localizat pe versantul drept al Raului Trotus, intre Valea Dofteana si Valea Slanic.
Situl este localizat din punct de vedere geomorfologic in grupa Carpatilor Orientali, subgrupa Carpatilor Moldo-Transilvani, respectiv Muntii
Trotusului. Este vorba de munti de geosinclinal, josi, de tip Obcine, cu culmi paralele, rotunjite, separate prin depresiuni alungite, specifice
magurilor. Ca forma de relief predomina versantul, cu configuratie ondulata sau framantata, din cauza alunecarilor. Culmile sunt orientate V-E,
cu altitudinea descrescatoare de la vest la est. Altitudinea sitului variaza intre 270 m langa Tg. Ocna si 780 m (ua 61, UP III Bogata). Reteaua
hidrografica este reprezentata de paraie adanci si inguste, orientate SV-NE, cu apa permanenta sau semipermanenta, cu fenomene de
torentialitate, afluenti ai raului Trotus. Climatul este de tip temperat continental, specific tinuturilor de munte, cu caracteristici locale puternic
influentate de altitudinea, expozitia si inclinarea versantilor. Temperatura medie anuala este de cca. 9,2 gr. C, precipitatiile medii anuale sunt
situate intre 650 -700 mm. Predomina vanturile din N si NE. Solurile sunt din calsele Luvisoluri (luvosol) si Cambisoluri (eutricambosol si
districambosol), iar in lunci, pe suprafete restranse apar aluvosoluri. Conditiile climatice si edafice sunt favorabile dezvoltarii vegetatiei
forestiere, determinand aparitia unor arborete de productivitate mijlocie. Doar acolo unde roca este la suprafata, solurile fiind superficiale, cu
mult schelet, apar arborete de productivitate inferioara. In ceea ce priveste clasele de habitate, predomina padurile de foioase(cca.
86%),pasunile si pajistile (11%), terenurile agricole (2%),alte terenuri (1%). Padurile, care reprezinta vegetatia primara (patential naturala)
pentru acest sit, se incadreaza in etajele montan-premontan de fagete si deluros de gorunete, si goruneto-fagete. Pe vai apare vegetatie
intrazonala reprezentata de aninisurile de anin alb.
Sit desemnat pentru amfibieni. Din punct de vedere al habitatelor forestiere, predomina 91V0, iar pe suprafete restranse apare si 91E0.
RO04 IV.5.-Mgura - Tg. Ocna * 14,58 Rezervaie natural
160 A 95 0 Managementul forestier general 502 B 5 - Drumuri, drumuri auto
Partea estica a sitului este expusa impactului antropic, generat atat de situarea in proximitatea sitului a localitatilor Tg. Ocna, Poieni, Bogata,
Dofteana, cat si a acesibilitatii sitului pe aceasta latura. In zona situata intre culmea La Piscul Roatei si Culmea Bogatii apar fenomene de
eroziune de adancime, de suprafata si alunecari de teren.
In jurul exploatarilor forestiere si forajelor poate apare poluare datorita scurgerii de reziduuri petroliere, lichid de foraj, a emanatiilor de gaze,
etc. cu efecte asupra vegetatiei - uscare, lancezire, etc.
In cadrul sitului padurile detin cca 86%, respectiv cca. 2060 ha. dintre acestea peste 90 % sunt paduri de stat (proprietate publica a statului
roman) si sunt administrate de catre DS Bacau, OS Tg. Ocna, fiind cuprinse in UP III Bogata si UP IV Doftana. Cca. 10 % din fondul forestier
a fost retrocedat fostilor proprietari. Padurile retrocedate fac parte din trupul Magura Tg. Ocna si trupul Baltariei-Blidari, ambele din UP III
Bogata.
Pajistile si pasunile din sit apartin comunitatilor locale.
4.6 Documentaie:
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, SG (sef proiect Darius Cojocaru);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP III Bogata (proiectant Petru Radu Rusei);
RNP-Romsilva, ICAS, 2006, Amenajamentul OS Tg. Ocna, DS Bacau, UP IV Dofteana(proiectant Emanuel Sarbu);
MMP, Studiul de fundamentare a propunerii de constituire a rezervatiei Magura Tg. Ocna.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0319
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mlatina de la Feteti
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 48' 14''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.020
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
25
Med.
9
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 20' 35''
RO035 Ialomia 34
RO032 Calarai 66
92A0 2,5 B C C C Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
Ruri, lacuri 28 N06 511, 512
Zon umed (mlatin) n judeul Clrai cu habitate caracteristice speciei Lutra lutra. deasemnea tot aici sunt prezente 3 specii de amfibieni
de interes conservativ dar i alte 12 specii importante de reptile i amfibieni.
Este printre puinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Emys orbicularis i Triturus
dobrogicus. De importan ridicat i pentru specia de amfibieni Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat a suprapunatului, a lipsei punatului, al
activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al
dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere
sau industriale.
140 A 30 0 Pasunatul 160 B 20 0 Managementul forestier general
520 B 10 0 Navigatie
4.6 Documentaie:
1. Coglniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in
Romania. Review Roumain Biologie Biologie Animal 36(1-2): 39-50.
2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucureti
1-352.
3. Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1-289.
4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din Romnia. Ghid practic.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0320
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Mociar
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 49' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.017
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
370
Max.
623
Med.
447
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 45' 54''
RO075 Mure 100
4050 Isophya stysi P C B C B
Puni 19 N14 231
Situl Mociar, in suprafata de 4 017 ha, cuprinde dealul Padurea Mlastinii si lunca raului Gurghiu, aval de Ibanesti si pana la varsarea in raul
Mures. Situl este localizat in bazinul hidrografic al raului Gurghiu, afluent de stanga al Muresului. Sub raport geomorfologic face parte din
Dealurile Gurghiului. Situl este impadurit in proportie de circa 60%, celelate terenuri fiind reprezentate de pasuni, fanete, terenuri agricole,
cursuri de ape curgatoare. Padurile dominante sunt cele de stejari, aici gasindu-se si rezervatia stiintifica de stejari multiseculari Mociar
(amenaj O.S. Gurghiu, 1970). Atitudinea variaz n cadrul sitului de la 375 m, la gura de varsare a Gurghiului in Mures, pana la 617 m pe Vf.
Bermezeu, in partea sud estica a sitului, configuratia terenului fiind relativ plana. Partea superioara este un platou cu inclinare usoara spre
nord, marginit de versanti cu inclinare mai accentuata spre vest, sud si est. Substratul este reprezentat de roci vulcanice si roci sedimentare.
Din punct de vedere al administatiei silvice, padurile sunt proprietatea statului si sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Mures, OS
Gurghiu, UP X Mociar, iar din punct de vedere al administratiei de stat se afla pe raza comunei Gurghiu.
Habitat propice pentru speciile saproxylice de coleoptere Lucanus cervus, Osmoderma eremita, Morimus funereus, Cerambyx cerdo.
Entomocenoza cu Gnorimus octopunctatus, Cerambyx cerdo i Lucanus cervus este caracteristic pdurilor btrne de stejar i reprezint
entomocenoza tipic pentru Osmoderma (semnalat de noi prin resturi i pelete) i Morimus.
Situl include pajisti si poeni mezofile in care traieste Isophya stisi.
Tieri ilegale de arbori, braconaj, turism.
RO04 2.628.-Pdurea Mociar + 1,25 Rezervaie natural
RO04 2.637.-Poiana cu narcise Gurghiu + 0,20 Rezervaie natural
uscare
uscare
4.6 Documentaie:
ICAS, 1970, 1980, 1990 Amenajamenul OS Gurghiu, UP X Mociar.
Eugen Nitu, 2010 Coleoptera, pp 151-175, n Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din Romnia. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp. Ionut tefan Iorgu, Elena Iulia Iorgu, 2010 Orthoptera, pp 210-223, n Managementul i
Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 (edit. Victoria Tatole), Bucureti, 329 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0321
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0089 J Obcina Feredeului
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Moldova Superioar
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 20' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
429
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
649
Max.
933
Med.
785
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 35' 13''
RO015 Suceava 100
1352 Canis lupus P C B C C
1361 Lynx lynx P C B C C
1354 Ursus arctos P C B C C
Strabate Obcinele Bucovinei longitudinal. In aval de Breaza raul capata adesea infatisarea de chei.
Foarte important pentru protejarea speciei Eudontomyzon mariae!
Poluare accidental, braconaj, turism.
4.6 Documentaie:
1. Bnduc., D. (2008). Natura 2000 sites proposal regarding Cyclostomata species in
Romania, Acta Oecologica Carpatica I, 83-88 pp.
2. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soul, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus,
RO04 2.733.-Stratele cu Aptycus de la Pojorta * 0,10 Rezervaie natural
J021SV BOTUS - BOBEICA * ######
220 B 90 - Pescuit sportiv 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
840 B 20 - Inundarea
G. Ionescu, W. Altenburg 2006. - Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological
Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W
ecological consultants, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov,
Romania.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0322
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntele es
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 31' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
34.881
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
173
Max.
926
Med.
516
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 5' 35''
RO061 Bihor 70
RO066 Slaj 30
40A0 0,5 A C A B * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6240 2 A C A B * Pajiti stepice subpanonice
alpin
6510 1 B C B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
7120 0,0001 D Turbrii degradate capabile de regenerare natural
91E0 0,05 B C C B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
1324 Myotis myotis P P P P? C B C B
1093 Austropotamobius torrentium P C B C B
4050 Isophya stysi P C B A B
P Anthemis tinctoria P A P Calamagrostis canescens P A
P Campanula rotundifolia ssp. polymorpha P A P Drosera rotundifolia P A
P Phyteuma tetramerum P A P Pulsatilla montana P A
P Rhynchospora alba P A P Scabiosa lucida P A
P Sesleria rigida P A P Stipa pulcherrima P A
P Thymus comosus P A P Trollius europaeus ssp. transsilvanicus P A
Puni 3 N14 231
Situl este localizat in Masivul Plopis (cunoscut si sub denumirea de Muntele Ses), care are o lungime de cca. 40 km si latimea situata intre 12
si 15 km si care se dezvolta pe directia NV-SE. Masivul este marginit de Depresiunile Simleu si Borod. Situl este situat preponderent in
judetele Bihor si Salaj, iar o suprafata foarte mica din partea sudica a sitului in judetul Cluj.
Muntele Ses face parte din grupa Munilor Apuseni aparinnd de lanul muntos al Carpailor Occidentali. Cel mai nalt vrf este Vrful Mgura
Mare, cu 918 m. Altitudinal, situl se desfasoara intre cca. 150 m si 918 m, incadrandu-se in categoria muntilor josi si a dealurilor. Predomina
versantii, dar apar si vai adanci, reci si umede, precum si culmi largi, ondulate si platouri.
In ceea ce priveste geologia zonei, substratul este reprezentat preponderent de roci metamorfice - micasisturi biotice, gnaise, amfibolite,
paragnaise - si sedimentare - sisturi argiloase cafenii, marno-calcare, conglomerate, calcare dolomitice.
Climatul este temperat continental, moderat, cu circulatia maselor de aer dinspre vest si nord-vest.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl se situeaza in etajul nemoral al padurilor de foiase ( cu fagete montane, premontane si colinare, precum
si paduri de gorun si amstec de gorun cu alte specii de stejar).
Conform cercetarilor efectuate de G. Coldea (1972), pe teritoriul Muntelui Ses au fost identificati peste 700 de fitotaxoni, fiind singurul loc din
tara cunoscut pentru specia Ophris sphaegodes si singurul loc cunoscut din Transilvania pentru specia Ophris aestrifera.
Au fost identificate 26 specii de orhidee.
Au fost identificate 48 de asociatii vegetale.
Prezenta speciei Isopya stysi (Orthoptera) - rezolvare IN MOD.
Sunt prezente i poplaii ale speciilor Carabus variolosus, Rosalia alpina (Coleoptera).
Situl este expus unor presiuni datorate factorilor naturali destabilizatori si limitativi, prezentand totusi un risc redus al producerii doboraturilor
de margine,al incendiilor, cu precadere in apropierea localitatilor si la liziera padurii. Totusi, pot aparea probleme generate de nefinalizarea
regimului de proprietate (taieri ilegale de arbori sau exploatarea nerationala a resurselor existente). Fragmentarea unor habitate il poate face
susceptibil la scaderea rezilientei.
60% din suprafata totala a sitului este reprezentata de paduri si terenuri care constituie fondul forestier. 67% din ponderea acestora sunt
paduri proprietate publica de stat administrate de RNP Romsilva prin Directiile silvice Zalau (Ocolul silvic Izvoarele Barcaului), Bihor (Ocolul
silvic Alesd) si Oradea (Ocolul silvic Marghita), iar restul reprezinta paduri comunale si proprietati particulare alcatuite din paduri, pasuni
impadurite, pasuni cu arbori.
4.6 Documentaie:
Coldea, G., 1972, Flora si vegetatia Muntilor Plopis. Teza de doctorat. Universitatea babes-Bolyai, Cluj Napoca.
BENTE F. (1975), Tipuri de relief n Depresiunea Simleului, Lucrri Stiintifice, seria A;
BLEAHU M. et al. (1976), Geologia Muntilor Apuseni, Editura Academiei, Bucuresti;
FICHEUX R. (1929), Remarques sur le rseaux hidrograpiyque du Bihor Septentrional;
HANTZ LAM I. (1968) Depresiunea Vadului, Studiu fizico-geografic, Rezumatul tezei de doctorat;
MAHARA Gh. (1973), Evolutia Cmpiei de Vest, Realizri n geogr. Romniei, Editura stiintific, Bucuresti;
NICORICI E. (1972), Stratigrafia neogenului din sudul Bazinului Simleu, Editura Academiei, Bucuresti;
ORGHIDAN N. (1969), Vile transversale din Romnia, Ed. Academiei, Bucuresti;
PAUCA M. (1964), Bazinul neogen al Silvaniei, An. Com. Geol., XXXIV;
PAUCA M., ISTOCESCU D., ISTOCESCU F. (1968), Bazinul neogen al Vadului, D. S. Inst. Geol., LIV;
POSEA A. (1977), Bazinul Crisului Repede, n Cercet. n Geogr. Romniei, Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti;
POSEA G. (1997), Cmpia de Vest a Romniei, Ed. Fundatiei Romnia de mine;
SAVU Al. (1965), Aspecte de relief n Depresiunea Simleului, Comunicri de Geografie, vol. III, Cluj;Date teren Dr. Elena Iorgu, Dr. Ionut
Iorgu, 2010. Date teren si colectie Dr. E. Nitu.
Amenajamente silvice I.C.A.S.: Ocolul silvic Marghita, 1997, 2007 Ocolul silvic Izvoarele Barcaului, 1991,2003 Ocolul silvic Alesd, 1991,2003
Ocolul silvic Huedin 1994,2004
RO04 2.691.-Mlatina de la Iaz * 0,00 Rezervaie natural
101 B 10 - Modificarea practicilor de cultivare 141 C 5 - Abandonarea sistemelor pastorale
161 B 25 - Plantare de pdure 150 B 15 - Restructurarea detinerii terenului agricol
150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol 167 B 15 - Exploatare fara replantare
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0323
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muntii Ciucului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 56' 7''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
59.641
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
655
Max.
1562
Med.
1063
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 30' 1''
RO074 Harghita 84
RO011 Bacu 16
3230 0,1 B C A B Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
4060 0,5 B C B C Tufriuri alpine i boreale
6170 0,5 B C A C Pajiti calcifile alpine i subalpine
6210 7 A C A A * Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufriuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia)
6230 5 A C B B * Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase
6430 0,08 D Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
6510 0,2 A C A B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
7230 1 A C A B Mlatini alcaline
Salicion albae)
9410 30 B C C C Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
1352 Canis lupus P C A C B
1354 Ursus arctos P C A C B
1361 Lynx lynx P C A C B
1355 Lutra lutra P C A C B
1193 Bombina variegata >20000 i C B C B
1166 Triturus cristatus >500 i C B A B
2001 Triturus montandoni >5000 i C A C A
1163 Cottus gobio C C B C B
4123 Eudontomyzon danfordi C C C A C
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B C B
1758 Ligularia sibirica 10000-50000 i C A B A
1902 Cypripedium calceolus R C B A C
1477 Pulsatilla patens 500-3000 i C A B B
4116 Tozzia carpathica V C B A C
Puni 41 N14 231
Munii Ciucului sunt o grup muntoas a Carpailor Moldo-Transilvani, aparinnd de lanul muntos al Carpailor Orientali. Cel mai nalt pisc
este Vrful Noscolat, avnd 1.553 m.
Situl propus reprezint un mosaic de pajiti i pduri unde fneele montane ocup un loc
important. Dup estimrile noastre, zona propus este ce mai ntins zon cu fnee montane
actual folosite din Carpaii Orientali. Este foarte important de subliniat c fneele fac parte dintr-un peisaj viu, unde ntregi comuniti rurale
triesc din agricultur tradiional, i contribuie ntr-un mod foarte important la meninerea i managementul habitatelor. n zona propus
triesc populaii importante de prddori mari, pentru care aceast zon este i un coridor ecologic, permind micrile acestora n direcie
nord-sud.
Situl este vulnerabil declinului agriculturii tradiionale. Cea mai mare parte a fneelor este
reacoperit de pdure n civa ani dac cositul nu se continu. Statutul de sit Natura 2000 ar
putea contribui la meninerea vitalitii comunitilor rurale.
4.6 Documentaie:
1. ANDREI, M. (1963): Asociatia de Festuca amethystina din Muntii Ciucului. Comun. Acad. R. P. R.
13(6): 541550.
2. ASOCIATIA VNATORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI 2010. Evaluarea efectivelor de lup,
pisic slbatic, rs și urs in județul Harghita mn anul 2010.
3. CSRS I. CSRS-KPTALAN M. PLFALVI P. (1980): A Cski-havasok nhny
nvnytrsulsnak kolgiai jellemzse. Acta Hargitensia 1: 417432.
4. CSRS I. GERGELY I. CSRS-KPTALAN M. (1985): Studii fitocenologice asupra pajistilor
de Deschampsia caespitosa (L.) P. BEAUV. din RSR. Contr. Bot. 25: 142157.
5. CSRS I. RESMERITA, I. (1960): Studii asupra pajitilor de Festuca rubra L. din Transilvania.
Contr. Bot. 2: 149173.
6. CSRS I. (1973): Geobotanische Forschungen in Casin(Kszon)-Becken (Ostkarpa-ten). Acta Bot.
Hung. 19: 5571.
7. DEGEN . (1912): Trisetum macrotrichum HACK. a Cski Havasokban. Magy. Bot. Lapok 11: 280
281.
8. DEGEN . (1930): Contributions la connaissance de la Flore bryologique de Montagnes de Csk.
Folia Cryptogamica 7(1): 965976.
9. DEMETER L. PSZTOHY Z. CSERG A. CARAU, I. (2005): Terrace ponds in the Ciuc
Basin: A preliminary characterization. Stud. Cercet. Biol., Univ. Bacu 10: 1923.
10. EPURAN, D. (2001): Flora i vegetatia Muntilor Trotu (intre valea Uzului i Ghime). Mscr. Tez de
doctorat, Universitatea Al. I. Cuza, Iai.
11. PLFALVI P. (1995): A Gyimesi-hg (1164 m) krnyknek florisztikai vzlata. Mzeumi Fzetek
(Cluj-Napoca) 4: 107114.
12. PLFALVI P. (2003): A Gyimesek botanikai s etnobotanikai kutatsnak trtnete. Mzeumi
Fzetek (Cluj-Napoca) 12: 7790.
13. RCZ G. (ed.) (1968): Plantele medicinale din flora spontan a bazinului Ciuc. Harghita Megyei
Nptancs, Miercurea-Ciuc, 185 pp.
14. WAGNER J. (1899): Eine Excursion in der Umgebung von Gyimes (Siebenbrgen). Allg. Bot.
Zeitschr. 5: 4243, 6162, 7778.
15. MITITELU D., et al. (1993): Contributii noi la cunoaterea florei i vegetatiei judetului Bacu, St. Com.
Muz . t. Nat. Bacu, /1980-1993/: 81-108
RO02 0,00 Categoria II IUCN
102 A 0 + Cosire/Taiere 141 A 0 - Abandonarea sistemelor pastorale
141 A 0 - Abandonarea sistemelor pastorale
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0324
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Bihor
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 39' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
20.885
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
303
Max.
1845
Med.
976
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 23' 57''
RO061 Bihor 43
RO051 Arad 31
RO071 Alba 19
RO053 Hunedoara 7
9130 14,1 A C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91V0 39,3 B C A B Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
4070 1,2 B C B B * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
1354 Ursus arctos >13 i C B B B
1361 Lynx lynx >10 i C B C B
Puni 3 N14 231
RO05 F-Apuseni * 0,02 Parc natural
Situl este o zon central pentru speciile de carnivore mari (lup, urs i rs). Tipurile principale de pdure sunt fgetele, ntlnindu-se ns i
gorunete sau tufriuri de jneapn i smrdar. Situri conserv pduri virgine sau cvasivirgine n zonele Lespedioara, Chicera Ciungilor, culmea
Tomnatecului. Cursurile de ap importante sunt Criul Negru, Arieul Mic, Valea Leucii i Valea Ginii. Situl are o suprafa de 21,100 hectare
i este situat n raza administrativ a judeelor Arad, Alba, Bihor i Hunedoara.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii. Zon de concentrare pentru urs
n subpopulaia din Apuseni. Contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000, fcnd parte din reeaua de situri care conecteaz Munii
Apuseni cu Carpaii Meridionali. Prin conexiunea cu situl Natura 2000 Platoul Vacu, va permite extinderea natural a ursului n Munii
Apuseni spre vest n Codru Moma i spre sud, prin SCI Defileul Criului Alb, spre Munii Zrandului i Metaliferi.
avea influene negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un factor negativ major care poate diminua
efectivele locale i uciderea indivizilor n dispersie.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 502 B 10 - Drumuri, drumuri auto
530 B 30 - Imbunatatirea accesului la zona 622 B 10 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
501 C 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
622 C 15 - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 B 40 - Vehicule motorizate
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0325
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Munii Metaliferi
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 36' 5''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
14.303
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
279
Max.
915
Med.
584
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 6' 30''
RO053 Hunedoara 100
9130 21,4 A C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91M0 2 B C C C Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Salicion albae)
1361 Lynx lynx C P C B C B
Puni 11 N14 231
Situl include zona de pduri compacte din vestul Munilor Metaliferi. Tipurile principale de pdure sunt gorunetele i fgetele. Situat n judeul
Hunedoara, situl are o suprafa de 14,373 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), conserv habitate favorabile pentru toate cele trei specii i este o posibil zon de
expansiune natural a subpopulaiei de urs din Apuseni, n prezent fiind o zon de mortalitate pentru aceast specie. Contribuie la eficiena i
coerena reelei Natura 2000, fcnd parte din reeaua de situri care conecteaz Munii Apuseni cu Carpaii Meridionali.
avea influene negative asupra dispersiei carnivorelor mari, n special a ursului. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major iar
atitudinea comunitilor locale, n rndul crora obinuina convieuirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disprut, este un factor
care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important n meninerea funcionalitii coridorului ecologic.
rulote
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0326
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Muscelele Argeului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 53' 24''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10.015
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
385
Max.
870
Med.
586
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 8' 37''
RO031 Arge 100
6430 0,1 A C B B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
6510 0,5 A C A B Pajiti de altitudine joas (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
9130 60 A C A B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Salicion albae)
1089 Morimus funereus P C B C C
Puni 3 N14 231
Situl Muscelele Argeului este alctuit din trei trupuri, care inglobeaza in principal pdure, toate aparinnd, din punct de vedere
geomorfologic, podiurilor piemontane argeene (Gruiurile Argeului) din estul Podiului Getic, n raza ocoalelor silvice Aninoasa, Domneti,
Miheti. Limita estic este dat de prul Argeel, la vest de rul Doamnei, la nord de depresiunile subcarpatice, iar la sud de confluena
prurilor Argeel i Hulub.
Situl este localizat n raza administrativ a urmtoarelor comune: trupul de pdure nord-vestic comunele Domneti, Pietroani, Coseti,
Aninoasa, Vldeti, Blileti; trupul de pdure nord-estic comunele Schitu Goleti, Poienarii de Muscel, Mihieti; trupul de pdure sud-estic
comunele Hrtieti, Vultureti i Davideti. Din punct de vedere geologic situl este caracterizat de prezena aa numitelor Strate de
Cndeti. Expoziia general este predominant estic sau vestic, deci parial nsorit sau parial umbrit. Altitudinea variaz ntre 380 m, n
sud, i 870 m, n nord. Dup Koppen, teritoriul sitului se ncadreaz n regiunea climatic D.f.b.x., deci ntr-un climat ploios, cu precipitaii n tot
cursul anului (valorile medii anuale variaz ntre 700 mm i 800 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 gr. C, dar cel puin 4
luni ea depete 10 gr C (temperatura medie anual variaz ntre 8gr C i 10 gr C). Predomin solurile din clasele luvisolurilor, cambisolurilor
i protosolurilor), n condiii climatice normale (temperatur, vnt, precipitaii) ofer condiii bune de vegetaie habitatelor forestiere din aceast
zon. Principalii factori destabilizatori care afecteaz o treime din acest sit sunt tulpinile nesntoase, datorate regenerrii repetate din lstari,
uscare
precum i uscarea arboretelor de cvercinee. (n special n prima parte a deceniului trecut). Ali factori destabilizatori (rupturi de zpad i vnt,
atacuri de vtmtori i eroziune n suprafa) se manifest n special n condiii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente,
temperaturi foarte sczute, vnturi puternice, etc).
Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Muscelele Argesului (Gruiurile Argesului), in partea
estica a Podisului Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar
fiind fagele colinare (9130), pdurile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) . La acestea se adauga si alte
habitate care detin suprafete mai restranse.
Situl este localizat pe interfluviile raurilor cu curgere de la nord la sud, asigurand conectivitatea dintre regiunea Carpatilor Meridionali,
dealurile/piemonturile subcarpatice si platforma Pitestiului.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o cincime (20%) din sit. Aceti factori au, totui, n general, o intensitate slab.
Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nesntoase, datorate regenerrii repetate din lstari; - fenomenul de uscare n arboretele de
cvercinee i salcm; Ali factori destabilizatori acioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de zpad i vnt, atacuri de vtmtori i alunecri de
teren. Acetia se manifest n special n condiii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sczute, geruri
timpurii sau trzii, etc). Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone
pentru plantare, fructificarea slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor,
diversificarea formelor de proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.
Situl se gaseste pe raza judetului Arges, fondul forestier fiind administrat de OS Domensti, OS Aninoasa, OSE Mihaesti, precum si de
proprietari privati de padure.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul OS Domnesti;
Amenajamentul OSE Mihaesti;
Amenajamentul OS Pitesti;
Amenajamentul OS Aninoasa.
***, 1983, Geografia Romaniei. vol. I. Geografia fizica. Editura RSR.
Eugen Nitu, 2010 Coleoptera, pp 151-175, n Managementul i Monitoringul speciilor de animale Natura 2000 din Romnia. Ghid
Metodologic. (Edit. Victoria Tatole), Bucuresti, 329 pp.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0327
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Nemira - Lapo
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 15' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.865
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
597
Max.
1632
Med.
1094
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 17' 57''
RO074 Harghita 51
RO011 Bacu 49
Salicion albae)
1355 Lutra lutra C C C C C
1361 Lynx lynx C C A C A
1193 Bombina variegata C C A B A
2001 Triturus montandoni C C A B A
A Bufo bufo C A A Rana dalmatina C A
A Rana temporaria C A A Salamandra salamandra C A
R Anguis fragilis C A R Coronella austriaca C A
R Lacerta agilis C A R Natrix natrix C A
R Vipera berus C A R Zootoca vivipara C A
J054BC BARZAUTA * ######
160 A 80 0 Managementul forestier general 140 B 20 - Pasunatul
Situl Nemira Lapos este situat n Carpaii Orientali, n zona Munilor Nemirei. Zona montan din teritoriul sitului se caracterizeaz prin
evidena unor culmi evidente, bine conturate, vlurate, cu unele vrfuri proeminente. ntre aceste culmi, cu orientri mai mult sau mai puin
paralele se afl depresiuni alungite i strbatute de praie. Formaia geologic predominant din cadrul sitului este cea a fliurilor din Carpaii
Orientali. Formele de relief cele mai des ntlnite sunt versanii cu nclinri repezi i foarte repezi.Din punct de vedere climatic situl se
ncadreaz ntr-un climat de munte (IV) inut climatic de muni mijlocii (C), fiind caracterizat prin regim termic moderat, cu oscilaii diurne mai
reduse.Vnturile predominante bat din direcia N-NE, cu variaii de intensitate din cauza vilor orientate n direcii diferite. In ceea ce privete
clasele de habitate, predomin pdurile de amestec (cca. 61%), urmate de pdurile de rinoase (cca. 27%) , pdurile de foioase (cca.3%),
punile i pajitile (8%) i alte terenuri (1%). Pdurile, care reprezint vegetatia primara pentru acest sit, se ncadreaz n marea lor
majoritate n etajele montan de molidiuri i montan de amestecuri.
Pdurile se afl n raza OS Drmneti UP III, UP VI i UP IX (conform Amenajamentului din 2006), OS Comneti, UPIII (conform
Amenajametului din 1994) i OS Snmartin, UP VIII (conform Amenajamentului din1995).
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care ar funciona i ca coridor ecologic
ntre SCIul existent Creasta Nemirei (inadecvat n forma actual conservrii speciilor de carnivore mari), respectiv situl propus Munii
Gomani. Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 9410 (Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-
Piceetea)). Sit de importan ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni
Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al de exploatare forestier, al exploatrii miniere de suprafa i subterane, al dezvoltrii
teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
O ameninare specific este reprezentat de dezvoltarea infrastructural n zona Valea Uzului.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0328
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Obcinele Bucovinei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 28' 46''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
32.246
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
565
Max.
1481
Med.
1015
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 47 40' 58''
RO015 Suceava 100
Salicion albae)
9410 22,7 A C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
alpin
91D0 1 A C A A * Turbrii cu vegetaie forestier
1758 Ligularia sibirica V C A C A
P Achillea lingulata V A P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum R D
P Angelica archangelica ssp. archangelica V A P Aquilegia nigricans ssp. subscaposa V B
P Arctostaphylos uva-ursi R A P Betula nana R D
P Botrychium virginianum V A P Calla palustris V A
P Campanula patula ssp. abietina C B P Carduus kerneri ssp. kerneri V A
P Cephalanthera longifolia R A P Cephalanthera rubra R A
P Dactylorhiza cordigera ssp. cordigera R A P Dactylorhiza incarnata ssp. incarnata R A
P Dactylorhiza maculata R A P Dianthus carthusianorum R B
P Dracocephalum thymiflorum V A P Drosera rotundifolia R A
P Eleocharis quinqueflora V A P Epipactis atrorubens R A
P Epipactis helleborine R A P Epipactis palustris R A
P Erysimum witmannii ssp. witmannii V A P Euonymus nanus V A
P Goodyera repens V A P Gymnadenia conopsea C A
P Gymnadenia odoratissima R A P Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicu V A
P Herminium monorchis V A P Iris sibirica R A
P Limosella aquatica V A P Lythrum portula V A
P Melampyrum saxosum R B P Menyanthes trifoliata V A
P Microstylis monophyllos V A P Ophioglossum vulgatum V A
P Orchis coriophora ssp. coriophora R A P Orchis laxiflora ssp. elegans V A
P Orchis mascula ssp. signifera V A P Orchis militaris R A
P Orchis ustulata R A P Phyteuma tetramerum R A
P Phyteuma vagneri V A P Poa rehmannii R B
P Primula elatior ssp. leucophylla R D P Rhodiola rosea V A
P Salix starkeana V A P Saussurea discolor V A
P Senecio papposus R A P Senecio subalpinus R A
P Swertia perennis V A P Tanacetum macrophyllum V A
P Taxus baccata V D P Thymus comosus V A
P Tozzia alpina ssp. alpina V A P Trientalis europaea V A
Puni 4 N14 231
Situl in suprafata de 32246 ha este situat n Carpaii Orientali, Obcinele Bucovinei, mai precis Obcina Feredeului i Obcina Mare, intre
versantul tehnic stang al Rului Moldova i versantul tehnic drept al Rului Moldovia, ct i pe culoarul Rului Moldovia i la est de
acesta.Relieful predominant este versantul cu nclinri preponderent ntre 16 i 30 grade, dar pe suprafee restrnse apar i alte forme de
relief cum ar fi platoul si lunca inalta. Altitudinal situl este cuprins intre aprox 600m (UP I Deia O.S. Vama) i aprox. 1500m (U.P. I
Demcua O.S.E. Tomnatic). Din punct de vedere geologic SCI-ul se ncadreaza n zona fliului carpatic, reprezentat prin unitile de Audia
i de Tarcu, iar formaiunile geologice sunt de vrst mezozoic i neozoic. Din punct de vedere fitoclimatic situl este situat n etajul montan
al amestecurilor(de molid, brad i fag) i n etajul montan al molidului.
Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem doua regiuni climatice Dfk(600-1000m) si Dfck(peste
1000m).
Preponderent suprafaa sitului este acoperit cu pdure (94%).
SCI-ul se situeaz n etajul montan al amestecurilor (de molid, brad i fag) i n etajul montan al molidului, bonitatea statiunilor forestiere fiind
superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 22 de tipuri de pdure incadrate in 9 tipuri de habitate forestiere din Romania care au corespondenta cu
tipurile de habitate Natura2000: R4102 - Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum (corespondent tip de habitat Natura 2000 9110 Luzulo-Fagetum beech forest / Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum );
R4401 - Pduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa, (corespondent tip de habitat Natura 2000 91E0 Alluvial
forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) / Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); R4103 - Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad
(Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii,R4104 - Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria
rubra,R4109 - Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Dentaria glandulosa (corespondent tip de habitat Natura 2000 91V0
Dacian beech forest / Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) ); R4205 - Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis
acetosella, R4206 - Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum, R4207 - Pduri sud-est
carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens, R4208 - Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i
brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica (corespondent tip de habitat Natura 2000 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine
levels (Vaccinio-Piceetea)/ Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In concluzie situl este deosebit de valoros atat pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - Pduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion), care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului, urmat de habitatele 9410 - Pduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), 9110 - Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum si 91E0 -
Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), cat si pentru prezenta in cadrul sitului a
carnivorelor mari.
J021SV BOTUS - BOBEICA * 3,685
160 A 0 + Managementul forestier general 164 B 0 - Curatarea padurii
uscare
In cadrul SCI-ului pot aprea deseori doborturi de vnt i rupturi de zpad datorit unor vnturi foarte puternice cu viteze cuprinse ntre 18
i 30 m/sec din direciile predominant vestice i nord vestice. De asemenea prezena unor roci la suprafa are o importan deosebit
asupra nrdcinrii molidului, determinnd o nrdcinare n form de taler a acestuia i o vulnerabilitate ridicat la doborturile de vnt.
Suprafaa de pdure din cadrul SCI-ului se afl n proprietatea statului,fiind administrat de RNP-Romsilva, prin Direcia Silvic Suceava(O.S.
Moldovia , O.S. Putna, O.S. Vama) i ICAS (O.S.E. Tomnatic), n proprietate public a persoanelor juridice i n proprietate privat.
Padurea din cadrul SCI-ului este ncadrat din punct de vedere teritorial administrativ n O.S. Moldovia (U.P. II Argel, U.P. III Raca, U.P. IV
Putna Secrie), O.S. Putna (U.P. I Putna), O.S.E. Tomnatic (U.P. I Demcua) i O.S. Vama ( U.P. I Deia, U.P. II Paltinu)
4.6 Documentaie:
Pentru documentatie s-au folosit Amenajamentul Ocolului Silvic Moldovita RNP- Romsilva,ICAS 2005(U.P. II Argel, U.P. III Raca, U.P. IV
Putna Secrie), Studiu General Ocolul Silvic Moldovita RNP- Romsilva, ICAS 2005; Amenajametul Ocolului Silvic Putna RNP- Romsilva,
ICAS 2001(U.P. I Putna), Amenajamentul Ocolului Silvic Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2001( U.P. I Deia), Amenajamentul Ocolului Silvic
Vama, RNP- Romsilva, ICAS 2009( U.P. II Paltinu), Amenajamentul Ocolului Silvic Experimental Tomnatic RNP-Romsilva, ICAS 2009(U.P. I
Demcua), Studiu General Ocolului Silvic Experimental Tomnatic, RNP-Romsilva, ICAS 2009
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0329
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0027 F Dealurile Homoroadelor
ROSPA0037 J Dumbrvia - Rotbav - Mgura Codlei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oltul Superior
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 32' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.508
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
459
Max.
601
Med.
496
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 54' 2''
RO073 Covasna 49
RO072 Braov 51
1337 Castor fiber 250-350 i C C A B C B
2522 Pelecus cultratus P C C C C
1122 Gobio uranoscopus P C C C C
1145 Misgurnus fossilis P C C C C
1149 Cobitis taenia P C C C C
1163 Cottus gobio P C C C C
Ruri, lacuri 42 N06 511, 512
Puni 17 N14 231
J049BV DUMBRAVITA * ######
170 C 10 - Cresterea animalelor 300 C 1 - Extragere de nisip si pietris
243 A 1 - Braconaj, otravire, capcane 830 A 15 - Canalizarea
701 C 30 - Poluarea apei 101 A 0 - Modificarea practicilor de cultivare
100 C 50 - Cultivare 101 A 0 - Modificarea practicilor de cultivare
110 B 5 - Utilizarea pesticidelor 170 C 20 - Cresterea animalelor
243 A 1 - Braconaj, otravire, capcane
Rul se formeaz la contactul dintre masivul calcaros al Hmaului Mare (1793 m), cu cristalinul masivului ipotului (1366 m) , de la
altitudine de 1280 m.
La nceput, n Depresiunea Ciucului, e un ru linitit, urmnd dup aceea s strbat zona defileului, n care sunt cantonate cteva staiuni
balneoclimaterice valoroase ( Tunad, Bixad, Malna), ocolete apoi, pe trei pri, masivul Baraoltului, rtcind lene, cu bucle largi, prin esul
plan al Depresiunii intercarpatice a Braovului, unde i vin n sprjin: Rul
Negru (L = 88 km, F = 2.349 km2), Ghimbelul (L = 6 km, F = 8 km2), Brsa (L = 73 km, F = 937 km2) etc.
Un nou masiv i iese n cale, acela al Peranilor, pe care-l strbate prin defileul de la Raco (12 Km lungime), mai puin impuntor dect
primul.
n ara Oltului (depresiunea Fgraului), rul capt iari caracter de es, meandrnd printre malurile joase, mpins permanent spre
dreapta de numeroi aflueni fgreni (aproximativ 20 mai importani) scuri, dar viguroi, revrsndu-se frecvent n punctele de ntlnire cu
Oltul. Cibinul (L = 82 km, F = 2.194 km2), Hrtibaciul (L = 110 km, F = 1.025 km2) i Sadu (L = 60 km, F = 278 km2), acesta de pe urm cu
amenajri complexe, i aduc ultimele cantiti de ap pe teritoriul Transilvaniei, cci, dup unirea cu acesta, Oltul
traverseaz Carpaii Meridionali, ajunge n pitorescul defileu Turnu Rou Cozia, ntrerupt doar de Depresiunea larg a Lovitei, n cuprinsul
creia primete Lotrul, ale crui izvoare pornesc de sub masivul Parngului.
Situl conine habitate ncadrate n categoriile de bonitate optim i corespunztor, pentru castor. Deosebit de valoroase (calitativ i cantitativ)
pentru aceast specie sunt habitatele mltinoase din sectorul Fgra-Porumbacu de Jos.
Braconajul reprezint principala activitate cu impact negativ asupra diversitii biologice a zonei.
4.6 Documentaie:
Claudiu PAȘCA (ICAS Braov), Georgeta IONESCU (ICAS Braov), George SRBU (ICAS Braov), Marius POPA (ICAS Braov),
Cercetri privind eco-etologia castorului Castor fiber n Romnia.
Claudiu PAȘCA (ICAS Braov), George SRBU (ICAS Braov) - Evaluri n teren, 2009-2010;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl nu are custode.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0330
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Oseti - Brzeti
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 33' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.449
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
101
Max.
339
Med.
202
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 45' 51''
RO016 Vaslui 100
M Spalax graecus graecus C
Puni 26 N14 231
Vii i livezi 12 N21 221, 222
Pajite din regiunea biogeografic continental caracterizat de prezena habitatelor specifice speciilor de interes conservativ Spermophilus
citellus i Mustela eversmanni.
Situl are o importan prioritar n vederea conservrii populaiilor de dihor de step (Mustela eversmanni), identificat pn n prezent n numai
dou locaii din Moldova. De asemenea un sit important pentru conservarea popndului (Spermophilus citellus).
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a lipsei cositului,a lipsei punatului, a dragrii i drenrii
habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat,
depozitare de deeuri menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0331
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0050 J Iazurile Miheu de Cmpie - Tureni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitile Balda - Frata - Miheu de Cmpie
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 13' 14''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
200
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
311
Max.
483
Med.
387
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 39' 40''
RO063 Cluj 23
RO075 Mure 77
40A0 5 A C A A * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
6240 95 A C B A * Pajiti stepice subpanonice
4067 Echium russicum <1000 i C B C B
P Allium albidum 1000-2000 i A P Anchusa barrelieri 300-500 i A
P Astragalus dasyanthus 400-1000 i C P Centaurea trinervia 110-130 i C
P Cephalaria uralensis 600-1200 i A P Goniolimon tataricum 90-110 i C
P Gypsophila collina 300-350 i C P Iris pontica 400-1000 i C
P Jurinea mollis ssp. transylvanica 500-1500 i B P Krascheninnikovia ceratoides 440-450 i C
P Nepeta ucranica 1000-3000 i C P Peucedanum tauricum A
P Prunus tenella 10000-12000 i A P Salvia nutans A
P Serratula radiata 1000-2500 i A P Stipa pulcherrima 3000-10000 i A
Puni 29 N14 231
Vii i livezi 15 N21 221, 222
Lande, tufriuri, maquis i garigue, phrygana 5%
Pduri de monocultur (plopi sau arbori exotici) 20%
Acest sit cuprinde toate pajitile stepice subpanonice rmase nedegradate din partea central-sudic a Cmpiei Transilvaniei, cu specii extrem
de rare precum Nepeta ucranica (cel mai mare numr de populaii al acestei specii pe un areal redus, 5, se afl aici - taxonul n UE se mai
afl doar n Moldova i Bulgaria i e reprezentat doar prin populaii foarte mici), Goniolimon tataricum, Centaurea trinervia, Astragalus
dasyanthus, Hesperis tristis, Iris pontica, specia cu totul aparte de step rece Krascheninnikovia ceratoides (2 populaii), etc.
Situl nu a fost creat compact, pentru c nu este util includerea grosier a tuturor terenurilor agricole i construite dintre segmente. n acelai
timp, acestea fiind similare din punct de vedere ecologic vor putea fi administrate i monitorizate eficient i unitar n viitor, mult mai bine dect
dac s-ar fi creat cte un sit separat pentru fiecare segment. n viitor managerii sitului vor trebui totui s studieze posibilitatea creerii de
coridoare ecologice sau situri stepping stones ntre segmente.
Extinderea punatului cu ovine n segmentele incluse n acest sit constituie principala vulnerabilitate.
Pajitile stepice sunt n ncadrate n puni comunale aparinnd Consiliilor Locale ale Comunelor Frata, jud Cluj i Miheul de Cmpie, Zaul
de Cmpie, jud, Mure, respectiv oraului Srmau, jud. Mure. Suprafeele forestiere (plantaii de pin negru, mojdrean i salcm) sunt
administrate de ctre Ocolul Silvic Ludu.
4.6 Documentaie:
1.Ghisa, E., 1942 Statiunile cu Nepeta ucranica din Romnia, Buletinul Grdinii Botanice i al Muzeului Botanic din Cluj, 22.
2.Resmerit, I., 1967 Fitocenozele din Cmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercetri de Biologie, seria Botanic, 9(1).
3.Bdru, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeografic a dou specii relicte xerofile din Cmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L.
i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68.
4.Ghia, E. Rezervatia botanic de la Zaul de Cmpie, Ocrotirea Naturii, 12.
5.Bdru, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh., Pendea, Fl. I. 2002, Krascheninnikovia ceratoides (L.) Gueldenst. a presumable
Weichselian relic species in the Flora of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 7(2): 209-214.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0333
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitile Srmel - Mila - Urmeni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 10' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.136
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
299
Max.
492
Med.
390
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 48' 35''
RO063 Cluj 49
RO075 Mure 26
4091 Crambe tataria <1200 i C A C C
4067 Echium russicum <4000 i C C C A
Puni 59 N14 231
Lande, tufriuri, maquis i garigue, phrygana 2%
Plasat n una din cele mai antropizate i degradate areale ale Transilvaniei, segmentele de pajiti stepice xerice i mezoxerice cuprinse n
acest sit reprezint cu exactitate ultimele reminiscene ale mediului natural regional, care trebuie protejate de urgen. Pe de alt parte aceste
fragmente toate conin populaii rmase azi izolate din cauza fragmentrii habitatului ale subspeciei strict endemice pentru Cmpia
Transilvaniei Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus (recent reevaluat i recunoscut de ctre monograful genului v. Podlech, 2008) i
care, n plus, sunt i cele mai mari i mai numeroase cunoscute, fiind mult mai ntinse i mai numeroase dect cele din arealele din vestul
Cmpei Transilvaniei, Bonida-Viea-Jucu sau Viioara-Urca-Grindeni sau Valea Florilor.
Situl este alctuit din segmente disparate, pentru c din cauza antropizrii intense a arealului (consecin a reformelor agrare din 1854 i
1923 ce au suprapopulat regiunea) numai ele au mai rmas ca fiind reprezentative pentru contextul natural iniial. Ni s-a prut inutil din acest
punct de vedere s includem n sit vastele areale de teren arabil, puni foarte degradate sau contruite dintre ele. Totui, aceste segmente
separate ce alctuiesc situl au un caracter foarte unitar, adpostind acelai tip de pajiti stepice xerice i mezoxerice i toate cuprinznd
populaii vaste ale subspeciei endemice Astragalus exscapus ssp. transsilvanicus. Acest caracter unitar justific crearea acestui sit unic dar
alctuit din segemente disjuncte, singurele bine conservate din peisajul iniial ce au mai putut fi gsite n arealul din centrul Cmpiei
Transilvaniei, n loc s propunem situri separate pentru fiecare dintre ele. Caracterul unitar al segmentelor sitului va permite i monitorizarea
lor eficient n viitor i un elaborarea unui plan de management unic adecvat, ndreptat n primul rnd pentru conservarea subspeciei
endemice i a contextului su natural.
Dup cum precizam crearea unui sit compact care s uneasc segmentele de pajiti stepice bine conservate din centrul Cmpiei
Transilvaniei ar pune probleme proprietarilor din zon plus c ar provoca adversitatea acestora, dar pe viitor trebuie s fie studiat, n cadrul
unor proiecte, posibilitatea implementrii de coridoare ecologice sau de situri mici intermediare de tip stepping stones pentru a asigura
conectivitatea populaiilor speciilor de pajiti stepice n cadrul unor metapopulaii funcionale, n special n cazul speciei Astragalus exscapus
ssp. transsilvanicus.
Pajitile stepice sunt folosite ca puni comunale administrate de ctre Consiliile Locale ale comunei Ctina (jud. Cluj), oraului Srmau
(jud. Mure), comunelor Silivau de Cmpie, Urmeni, Mila (jud. Bistria-Nsud), Cozma, Crieti, Snpetru de Cmpie (jud. Mure)
4.6 Documentaie:
1.Bdru, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetri biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea
Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-67.
6):310-387.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
E
1.2 Codul sitului
ROSCI0334
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Buciumeni - Homocea
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 17' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.993
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
86
Max.
365
Med.
234
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 5' 15''
RO026 Vrancea 59
RO024 Galai 41
Situl Buciumeni-Homocea este amplasat la limita de sud a Podiului Central Moldovenesc (ntre Cmpia Siretului, Colinele Tutovei i Coasta
Siretului). Caracteristic sitului este faptul c rul Siret a creat n zon interferena podiului cu cmpia, iar versanii au un pronunat caracter de
alunecare i eroziune n adncime. Localizat pe teritoriul administrativ al judeelelor Vrancea (n raza comunelor Homocea, Coribia) i Galai
(n raza comunelor epu, Munteni, Buciumeni). Din punct de vedere al administraiei silvice, situl aparine direciilor silvice Vrancea, ocolul
silvic Adjud (UP IV Homocea) i Galai, ocolul silvic Tecuci (UP III Nicoreti, UP IV Buciumeni). Formele de relief, pe care vegeteaz
arboretele sunt reprezentate de versani scuri, cu nclinri ce variaz de la 10 la 60 de grade i platouri, cu altitudini cuprinse de la 40 m pn
la 400 m. Formaiunile geologice ntlnite n cadrul sitului sunt argilele, pietriurile, nisipurile, luturile i depozitele loessoide i aluviale (roci
moi, uor friabile). Situl este brzdat de mai multe praie (Stuhule, Fagului, Fundturii, Lupului, Tecucelul, Berheciul), aflueni ai Siretului,
care au debit inconstant, mare primvara i foarte mic pn la nul vara. Caracteristic zonei sunt ploile toreniale de scurt durat care
favorizeaz fenomenele de eroziune i alunecare. Dup ,,Monografia geografic a R.S.R. teritoriul sitului se ncadreaz n sectorul de clim
continental, districtul estic IIAs3 (Cmpia Siretului Inferior) i districtul sud-estic IIBp2. Dup raionarea climatic Koppen, teritoriul sitului face
parte din dou provincii climatice: D.f.b.x. (cu climat ceva mai umed i cu veri mai puin clduroase) i B.s.a.x. (climat secetos, veri fierbini i
ierni aspre). Aceast variabilitate climatic se explic i prin faptul ca situl se afl n zona de tranziie ntre bioregiunea continental i cea
stepic. Regimul termic specific zonei se caracterizeaz printr-o temperatur medie anual cuprins ntre 9 i 110C cu valori medii lunare n
intervalul 40C i 21,70C. n aceast zon precipitaiile atmosferice prezint o deosebit importan din punct de vedere climatic, cantitatea
redus a acestora fiind un factor limitativ (400 590 mm). Din analiza regimului pluviometric se constat existena unui deficit hidric de cca.
220 240 mm, el fiind maxim n lunile de var. Indicele de ariditate de Martonne variaz ntre cca. 24 (Adjud) i 31 (Nicoreti). Sub raport
pedologic, predomin solurile din clasa molisoluri (cernisoluri), argiluvisoluri (luvisoluri) i soluri neevoluate (protosoluri). Situl se suprapune
etajelor fitoclimatice: FD3 (etajul deluros de gorunete i goruneto-fgete), FD1 (etajul deluros de cvercete cu stejar) i Ss (silvostep).
Situl este important pentru acoperirea geografica a distributiei habitatului 91Y0 - Pduri dacice de stejar i carpen, care este si cel mai
reprezentativ si larg raspandit habitat in sit.
n raza sitului factorii destabilizatori sunt: deficitul de umiditate, concentraia de sruri din sol, deficitul de substane nutritive, alunecare,
nmltinri, doborturile de vnt i rupturile de zpad, uscarea etc. Arboretele afectate de alunecare se gsesc pe terenuri nclinate i
substrate formate din argile gonflabile, alternane de argile i nisipuri. Arboretele cu nmltinare se gsesc pe terenuri plane cu substrat
RO04 2.409.-Pdurea Buciumeni + 1,52 Rezervaie natural
impermeabil. n cazul arboretelor cu tulpini nesntoase acestea provin din lstari iar fenomenul de uscare se datoreaz condiiilor de
vegetaie i speciilor introduse. Doborturile i rupturile de vnt sunt izolate i sunt consecin a fenomenelor meteo. Delictele forestiere sunt
un alt factor cu influen negativ n zona sitului avnd n vedere c situl este nconjurat de mai multe comune a cror locuitori i asigur
necesarul de lemn de foc din pdurea sitului.
Situl este amplasat integral n fond forestier. Aproximativ 54% din pduri sunt pduri proprietate a statului i sunt administrate de Direcia
Silviv Vrancea prin Ocolul Silvic Adjud (UP IV Homocea) i de Direcia Silvic Galai prin Ocolul Silvic Tecuci (UP IV Buciumeni i UP III
Nicoreti). Restul pdurilor sunt pduri proprietate privat i sunt administrate de proprietari sub ndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a
Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic i de Vntoare din zon.
4.6 Documentaie:
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Adjud, editiile 2008 i 1988
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci, editiile 2007 i 1998
investigatii de teren
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0335
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Dobrina - Hui
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 58' 18''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
8.518
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
127
Max.
381
Med.
280
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
X
N 46 34' 51''
RO016 Vaslui 100
62C0 0,5 B C B B * Stepe ponto-sarmatice
1352 Canis lupus P P?
Situl Padurea Dobrina-Hui este localizat n partea sud-estic a Podiului Central Moldovenesc n bazinul hidrografic al Brladului. Din punct
de vedere al administraiei publice, pdurile sunt pe teritoriul comunelor Creeti, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Olteneti, Pdureni, Albesti i
Hui din judeul Vaslui. Din punct de vedere al administraiei silvice pdurile sunt situate n ntregime n raza Ocolului Silvic Hui i aparine la
trei unitai de producie (UP I Olteneti, UP II Creeti i UP III Dobrina) a cror suprafa impdurit o cuprinde aproape n totalitate.
Principalele clase de habitate identificate n sit sunt: pdurile caducilofiate (96 %), pajitile si faneele seminaturale mezofile (3,0 %), alte
terenuri arabile (0,7%), alte terenuri (0,1%) i ape dulci curgtoare (0,2%). Din punct de vedere morfogenetic, teritoriul cuprinde aproape
ntreaga gam de forme caracteristice zonei respectiv podiuri monoclinale cu fragmentare deluroas de tip Suceava la nord de culmea ce
separ bazinul Lohanului i Crasnei de cel al Elanului i culmi deluroase i prelungi, monoclinale, orientate paralel, separate de vi
consecvente, la sud de aceast culme. Etajarea fitoclimatic ncadreaz cea mai mare parte a teritoriului (cca. 96%) n FD3- Etajul deluros
de gorunete, fgete i goruneto-fgete, o parte din pduri (3%) se afl n FD1-Deluros de cvercete cu stejar i gorun iar restul de 3% se afl n
Ss-Silvostep. Dup clasificarea Koppen, situl se situeaz n subprovincia D.f.b.x. caracterizat printr-o clim temperat, cu precipitaii medii
anuale suficiente pentru vegetaia forestier caracteristic zonei leaurilor de deal. Temperatura medie anual este de 9,5 gr. C, iar
precipitaiile medii sunt de 528,0 mm. Zonele de relief cele mai rspndite sunt versanii uor nclinai (cca. 65%) dup care urmeaz versanii
moderat nclinai (cca. 23%) i platourile (cca. 12%). Expoziia majoritar este cea parial nsorit care ocup cca. 58%, urmeaz expoziia
nsorit care ocup cca. 30% i cea umbrit care ocup cca. 12 %. Substratul litologic este alctuit din alternane de nisipuri, argile i marne
n intercalaii insulare de gresii n jumtatea nordic, din depozite loessoide n alternane cu nisipuri i intercalaii de marne n jumtatea
sudic. Sub raport pedologic se ntlnesc soluri din clasa argiluvisoluri, molisoluri i cambisoluri (n proporie relativ echilibrat, cu o pondere
ceva mai mare a argiluvisolurilor) iar pe anumite suprafee restrnse se ntlnesc soluri neevoluate. Altitudinea este cuprins ntre 130 i 380
de metri ns suprafaa cea mai mare se gsete situat ntre 200-350 m. nclinaia terenului este cuprins ntre 0-300 ns predominant este
panta sub 20%. In ansamblu, condiiile pedoclimatice sunt ntre superioare i mijlocii asigurnd condiii bune de vegetaie pentru productiviti
superioare la stejat pedunculat, tei, carpen i frasin, iar mijlocie pentru gorun.
Situl Padurea Dobrina-Husi se afla la limita sudica a regiunii biogeografice continentale, la contactul cu cea stepica, constituindu-se intr-o
bariera impotriva avansarii stepei spre nord. In cadrul sitului apar si elemente specifice regiunii stepice.
J056VS BARBOSI - SISCANI * 42,61
943 C 4 - Alunecarile de teren 920 C 15 - Secarea
Pe teritoriul sitului se manifest urmtorii factori perturbatori: seceta, (care a provocat n deceniul trecut fenomene de uscare pe cca. 15% din
suprafaa sitului, n special la arboretele de gorun), atacuri de boli sau duntori (1%), alunecri (4%), pagube produse de vnat, punatul
abuziv i delictele forestiere.
Marea parte a pdurilor (cca. 6550 ha) sunt pduri proprietate a statului i sunt sub administrarea Ocolului Silvic Hui, aparinnd la 3 uniti
de producie: UP I Olteneti, UP II Creeti i UP III Dobrina. Restul de cca. 1740 ha sunt pduri proprietate particular i sunt administrate de
proprietari sub ndrumarea tehnic a ocoalelor silvice i a Inspectoratelor Teritoriale de regiuni silvice i cinegetice din zon.
4.6 Documentaie:
ICAS - Amenajamantul Ocolului Silvic Hui, editiile 1990 i 2003
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0336
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Dumbrava
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 40' 46''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.821
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
128
Max.
198
Med.
161
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 38' 32''
RO054 Timi 100
Din punct de vedere geologic, substratul este constituit din depozite teriare,caracterizate prin dominarea sedimentelor marno-argiloase din
miocen i a celor nisipoase din pliocen. SCI-ul se afl n etajul deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, grni, gorun i amestecuri ale
acetora), n cmpia sudic a rului Timi, la o altitudine cuprins ntre 130-200 m, teren n majoritate plan cu mici ondulaii, nclinrile fiind
mult sub 5 grade, iar expoziia general este S-SV. Are o suprafata de 1821 ha, si este strbtut de vile Poligon, Strmba i Cpt. Aceste
vi au mai mult aspect de depresiuni cu ap stagnant din precipitaii, persistnd pe alocuri n permanen sub form de mlatini, cu o
vegetaie specific. Dup sistemul de clasificare a lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Situl este acoperit integral cu padure.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, grni, gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
doua tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria valoare conservativa mare; R 4149 - Pduri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis valoare
conservativa moderata; R 4153 - Pduri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) i grni (Q. frainetto) cu Crocus flavus valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 Pannonian
Balkanic turkey oak sessile oak forest.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, pe unele suprafete depresionare ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce
generea mlastini si conditii grele de regenerare a arboretului, chiar si uscarea semintisului existent.
In timpul sezoanelor cu precipitatii abundente, in unele portiuni ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generea mlastini si
conditii grele de regenerare.
Situl este strabatut de drumul judetean Buzias - Sinersig, de la vest la est, creand astfel o discontinuitate la nivelul sitului.
Situl este accesibil pe intreg perimetrul, fiind expus impactului antropic si potentialelor amenintari care vin din terenurile agricole invecinate.
160 B 100 - Managementul forestier general 166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
140 C 15 - Pasunatul 150 B 15 - Restructurarea detinerii terenului agricol
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului. Administrarea padurii se face de catre RNP-Romsilva prin
Directia Silvica Timis, O.S. Lugoj. Din punct de vedere administrativ-teritorial situl este localizat in U.P. VI Dumbrava.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul Silvic al U.P. VI Dumbrava, O.S. Lugoj si Studiul General al O.S. Lugoj. Investigatii in teren efectuate de dl. ing. Oliver Merce,
de la I.C.A.S. TIMISOARA, str Aleea Padurea Verde, nr. 1, Timisoara, jud Timis.
Tel/fax: 0256-220085, in perioada aprilie-mai 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0337
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Neudorfului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 39' 31''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.502
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
147
Max.
300
Med.
228
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 0' 30''
RO051 Arad 100
91M0 97,5 A C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Situl este constituit din pduri compacte aparinnd, n proporie de peste 97%, tipului de habitat 91M0 - pduri balcano-panonice de cer i
gorun. Suprafaa sitului este de 4,502 hectare.
Sit important pentru lup n bioregiunea continental i zon de refugiu pentru haitele cu teritorii n Cmpia Vinga, din bioregiunea panonic.
Braconajul, vntoarea, exploatri forestiere intensive, dezvoltri antropice.
4.6 Documentaie:
rulote
160 B 50 - Managementul forestier general 190 B 50 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0338
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Paniova
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 45' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.909
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
130
Max.
253
Med.
183
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 51' 31''
RO054 Timi 100
SCI-ul propus este situat n Campia Lugojului (Campia de Vest), terenul in ansamblu avand o configuratie ondulata, predominand
sedimentele marno-argiloase din Miocen si cele nisipoase din Poliocen. SCI-ul se afl n etajul deluros de cvercete cu stejar (i cu cer,
grni, gorun i amestecuri ale acetora), la o altitudine cuprinsa intre 130-250 m, cu o inclinare medie de circa 10 grade. Are o suprafata de
cca. 1900 ha, fiind strabatut de Valea Satului, Valea Gradina, Valea Adanca, Valea Larga si Valea Mangos.
Dup sistemul de clasificare al lui Kppen, adaptat la teritoriul rii noastre, distingem regiunea climatic C.f.a.x.
Situl este inclus in totalitate in fond forestier, fiind incadrat in clasa de habitate \\\\\\\"Paduri caducifoliate\\\\\\\".
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
SCI-ul se situeaza in etajul deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, grni, gorun i amestecuri ale acestora), in cadrul sau fiind identificare
patru tipuri de statiuni forestiere de bonitate superioara si mijlocie.
In cuprinsul acestui sit se intalnesc 5 tipuri naturale de padure, de productivitate superioara si mijlocie, incadrate in 3 tipuri de habitate
forestiere din Romania: R 4140 Paduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. ceris) si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis
coronaria valoare conservativa mare; R 4149 - Pduri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis valoare
conservativa moderata; R 4153 - Pduri danubianbalcanice de cer (Quercus cerris) i grni (Q. frainetto) cu Crocus flavus valoare
conservativa moderata. Toate aceste trei tipuri de habitate au ca si corespondent, in Natura 2000, tipul de habitat 91M0 Pannonian
Balkanic turkey oak sessile oak forest.
Vegetatia forestiera corespunde tipului natural-fundamental (vegetatiei natural potentiale), regenerarea arboretelor facandu-se in cea mai
mare parte prin regenerare naturala si completarea regeneraarii naturale cu puieti din specii locale. Pe suprafete restranse au fost introduse
prin plantare specii exotice - stejar rosu, salcam.
Situl este expus impactului antropic, fiind inconjurat de terenuri agricole precum si de localitatile Hitias, Ghizela, Paniova, Secas si Cheches.
In partea de sud-est poligonul este marginit de drumul judetean (comunal) Ghizela-Paniova. Accesul in sit se poate face pe intreaga lungime
a perimetrului.
De asemenea, pasunatul reprezinta un risc potential pentru padure.
161 C 10 - Plantare de pdure 164 B 10 - Curatarea padurii
230 C 0 Vanatoare
140 B 35 - Pasunatul
Suprafata sitului, acoperita in intregime de padure, se afla in proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
Pentru documentatie s-au folosit Amenajamentul Silvic al U.P. I Paniova, O.S. Timisoara si Studiul General al O.S. Timisoara.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
padurea Paniova este in administratia RNP-Romsilva, prin intermediul Directiei Silvice Timisoara, Ocolul Silvic Timisoara
.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0339
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Povernii - Valea Cernia
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 59' 49''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
870
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
629
Max.
991
Med.
802
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 46 13' 39''
RO071 Alba 92
RO053 Hunedoara 8
Situl este constituit din dou corpuri de pdure care reprezint puncte de conectivitate importante n peisajul fragmentat al zonei. Tipul de
pdure este cel al fgetelor. Suprafaa sitului este de 874 hectare.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, rs i urs), protejeaz un sector critic pentru conectivitatea populaiilor n zona Munilor Bihorului
Metaliferi unde oseaua naional DN 74 i zonele construite adiacente acioneaz ca o barier ecologic major.
Dezvoltri antropice adiacente oselei naionale DN74, braconajul, vntoarea, exploatri forestiere intensive.
4.6 Documentaie:
623 A 30 - Vehicule motorizate 160 B 100 - Managementul forestier general
502 A 30 - Drumuri, drumuri auto 623 A 20 - Vehicule motorizate
160 B 50 - Managementul forestier general 160 B 50 - Managementul forestier general
230 B 50 - Vanatoare 230 B 50 - Vanatoare
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane
501 C 25 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 501 C 25 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism
502 B 20 - Drumuri, drumuri auto 502 A 30 - Drumuri, drumuri auto
622 C 20 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 623 A 40 - Vehicule motorizate
623 A 30 - Vehicule motorizate 967 B 20 - Antagonism cu animalele domestice
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0341
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea i Lacul Stolnici
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 48' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.527
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
182
Max.
234
Med.
217
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 34' 19''
RO031 Arge 100
91Y0 1 C C C C Pduri dacice de stejar i carpen
Puni 22 N14 231
Situl Padurea si Lacul Stolnici, alcatuit din doua poligoane situate de-o parte si de cealalta a raului Cotmeana, este situat n zona forestier de
cmpie, n Cmpia Burdea, la zona de contact cu Piemontul Cotmeana. Altitudinea variaz ntre 190 i 233 m, panta ntre 0 i 25º,
expoziia general fiind cea sudic. Substratul litologic este constituit dintr-un strat gros de pietriuri levantine i aluviuni de argil fin.
Condiiile climatice sunt cele caracteristice zonei forestiere, subzona stejarului, cu temperatura medie de +10 grade C, cantitatea anual de
precipitaii de 550 mm i vnturi dominante din direcia nord-nord-est. Solurile fac parte din clasa Luvisolurilor preluvosol si luvosol, si
Protisolurilor aluviosol. Din punct de vedere al administatiei silvice, pdurile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva,
prin DS Arge, OS Costeti, UP I Stolnici, iar din punct de vedere al administraiei de stat se afl pe raza comunei Stolnici.
Cca. 67 % din sit este reprezenat de paduri de cvercinee (trupul Balaceanca, pe malul drept tehnic al Cotmenei, iar pe malul stang trupurile
Padurea Vlascuta si Cracul Sirului). Cca. 23 % din sit sunt ocupate de pajisti, iar cca. 10 % de lac si zonele umede adiacente.
Este printre pu inele situri desemnate pentru habitatele forestiere 91M0 (Pannonian-Balkanic
turkey oak sessile oak forests). Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis.De importan ridicat pentru Lutra lutra i
160 A 50 0 Managementul forestier general 140 A 20 0 Pasunatul
100 A 0 - Cultivare
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a suprapunatului,a lipsei punatului, al activitilor de
exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al polurii prin
ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau industriale.
Pdurile sunt proprietatea statului i sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Arge, OS Costeti, UP I Stolnici. Pajistile apartin
Consiliului local al Comunei Stolnici.
4.6 Documentaie:
ICAS, 1990, Amenajamentul OS Costesti. SG si UP I Stolnici.
. Coglniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie
Biologie Animal 36(1-2): 39-50. 2. Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961): The fauna RPR Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1- 352. 3.
Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucureti 1-289. 4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii
și reptilele din Romnia. Ghid practic. 5. Baza de date Grupul Milvus 6. Donit et al. 2005. Habitatele din Romnia, Editura Tehnica
Silvica, Bucuresti INCDD Lupu G 2010-12-14 10:25:00
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0342
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurea Trgu Mure
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 36' 13''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
574
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
339
Max.
494
Med.
418
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 33' 13''
RO075 Mure 100
1321 Myotis emarginatus P B B C B
1083 Lucanus cervus P C A C A
1088 Cerambyx cerdo P B B B B
Pduri de cvercinee de interes comunitar
Marea majoritate paduri natural fundamentale de interes comunitar, cu structuri naturale , vrsta medie aprox. 100 de ani, n anumite zone
cu exemplare seculare, asociate cu diversitate biologic corespunztoare pdurilor climax . Pe lng multele specii de lilieci, psri, amfibieni
, aminitim populaiile importante de Cerambix cerdo i Lucanus cervus.
Pe o parte semnificativ pdurile sunt rezervaii de semine forestiere pentru gorun - existnd 2 n judeul Mure- reconfirmate la ultima
revizuire a Catalogului Naional al rezervaiilor pentru semine forestiere (2009).
Pduri incluse si prezent n diferite grupe funcionale de protecie, iar n cele btrne sunt prevzute numai lucrri de conservare. Dar i
aceste pduri sunt supuse presiunii economice i tierile de conservare devin neprofesionale, ce vor afecta structurile naturale a pdurilor i
determin succesiuni vegetale , ce nu vor mai permite asigurarea strii favorabile de conservare a habitatelor de interes comunitar.
Atv si motocicletele devin sursa de deranj pentru carnivore.
Pdurile sunt de proprietate public, o parte de stat (cca 60 %), iar cealalt parte este proprietatea municipiului Tg. Mures, administrate de
uscare
160 B 0 + Managementul forestier general 400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana
Ocolul silvic Tg. Mures, Directia silvic Mure.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea managementului este a administratorului pdurii - Direcia silvic Tg. Mure, monitorizat de autoritatea de meiu local -
A.P.M. Mure.
Managementul pdurilor din sit este asigurat prin amenajamentul silvic al Ocolului silvic Tg. Mure, cu meniunea c amenajamentul nu are
aviz de mediu, conform prevederilor Directivei 85/337/CEE (Directiva EIA amendat);
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0343
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurile din Silvostepa Mostitei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 43' 46''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.120
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
40
Max.
77
Med.
60
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 14' 35''
RO032 Calarai 100
1088 Cerambyx cerdo P D B C C
Situl este constituit din trupurile de pdure Butucoasa (ua 74-76), Liliecii Mari (ua 72-73), Baba Ana (ua 23-43), Odaia Manciului (ua 62-69) din
UP I Sohatu, OS Lehliu i Ciuruelu (ua 68-71), Ciornuleasa i Tatina (ua 1-67) din UP VIII Ciornuleasa, OS Mitreni.
Situl este localizat in regiunea biogeografica stepica, in tinutul Campiei Romane, subtinutul Campiei Baraganului, la o altitudine cuprinsa intre
40 si 70 m. Forma de relief este campia medie, iar configuratia terenului este plana. Din punct de vedere geologic, teritoriul se afla pe
depozite loessoide de grosimi variabile (18-20m) si aluviuni depuse de-a lungul vailor, ce formeaza senuri aluvionare sau lunci. Climatul
caracteristic este continental de campie caracterizat prin veri foarte calde si ierni foarte reci. Din punct de vedere fitoclimatic arboretele de
cvercete xerofile reprezentative pentru sit sunt situate in zona de silvostepa (Silvostepa Mostistei) si valorifica potentialul stational, tipul de sol
cu raspandirea cea mai mare fiind cernoziomul cambic (clasa molisoluri). Se remarca starea de conservare foarte buna a tipului de habitat
reprezentativ 91 IO in cazul tuturor trupurilor, mai ales in Rezervatia Ciornuleasa (73, 2 ha)si partial in Padurea Baba Ana. Procentul cel mai
mare de arborete fundamental naturale se inregistreaza in cazul urmatoarelor trupuri de padure: Butucoasa (90%), Ciuruselu (82%), Odaia
Manciului (81%). Pe ansamblul sitului ponderea acestor arborete cu caracter natural fundamental reprezinta 37%.
Tipul de statiune predominant este Silvostepa mijlocie de stejarete xerofite, de stejar brumariu, Bs, cernoziom puternic levigat, pe loess. Tipul
de sol este cernoziom cambic tipic (clasa molisoluri). Factorii stationali sunt favorabili biocenozelor forestiere locale, speciile favorizate fiind
stejarul brumariu, in amestec cu garnita si cerul . Pe 45% din suprafata sitului vegeteaza arborete naturale, diferenta fiind detinuta de plantatii
cu specii alohtone - salcam, stejar rosu, malin american, etc. Arboretele care nu valorifica corespunzator potentialul stational sunt artificiale, in
majoritate arborete de salcam (aproximativ 30% din suprafata totala) a caror substituire se impune si este preconizata. Arboretele naturale,
care detin cca. 45 % din sit, apartin tipurilor de padure 8111 Stejarete de stejar brumariu pur pe cernoziomuri puternic levigate, cu substrat de
loes si 8432 Amestec de stejar brumariu cu cer si garnita. Din punct de vedere al sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, se
incadreaza la tipurile R4157-Paduri(raristi) danubian - vest-pontice de stejar brumariu cu artar tatarasc si R4156 - Paduri danubian-balcanice
de stejar brumariu, cer si garnita cu artar tatarasc. Etajul arborescent este constituit predominant din stejar brumariu (Quercus pedunculiflora),
iar in diferite proportii de participare apar cerul (Q. cerris), artarul (Acer campestre), ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus
pyraster), garnita (Q. frainetto), mojdreanul (Fraxinus ornus). Subarboretul are o acoperire aproape continua si este constituit predominant din
artar tatarasc (Acer tataricum)(60-70%), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Lygustrum vulgare),
maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus), etc. Flora erbacee este reprezentata de Glechoma hirsuta, Asparagus tenuifolius,
RO04 2.323.-Pdurea Ciornuleasa + 3,47 Rezervaie natural
uscare
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 954 B 0 - Invazia unei specii
140 B 0 - Pasunatul
Brachypodium sylvaticum, Geum urbanum, Physalis alkekengi, etc.
Sit important pentru acoperirea geografica corespunzatoarea a habitatului 91I0* si pentru prezenta populatiilor speciilor Cerambyx cerdo,
Lucanus cervus i Morimus funereus.
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent.
Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a pdurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam, stejar rosu si alte specii forestiere alohtone, punatul n pdure, constituie principalele puncte
sensibile ale agresiunii antropice.
Padurile din sit se (cu exceptia a cca 10 ha din Sohatu care au fost retrocedate prin Legea 1/2000 fostilor proprietari) afla in proprietate
publica de stat, fiind administrate de RNP Romsilva prin doua ocoale silvice (Mitreni si Lehliu) ale Directiei Silvice Calarasi.
4.6 Documentaie:
Amenajamente I.C.A.S.,2004: Ocolul Silvic Mitreni, Ocolul silvic Lehliu;
Donita et al, 2005: Habitatele din Romania
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Padurile proprietate publica de stat din sit sunt administrate de RNP Romsilva prin ocoalele silvice Mitreni si Lehliu ale Directiei Silvice Calarasi.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0344
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pdurile din Sudul Piemontului Cndeti
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 15' 9''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.313
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
201
Max.
485
Med.
317
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 55' 16''
RO033 Dambovia 100
9170 3 A C A B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91M0 3,5 A C A B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Salicion albae)
alpin
Situl Pdurile din Sudul Piemontului Cndeti aparine Piemontului Cndeti (estul Podiului Getic), fiind localizat ntre prul Valea Potopului,
n vest, i rul Dmbovia (judeul Dmbovia), in est. Din punct de vedere administrativ se afl n raza ocoalelor silvice Hulubeti, Geti,
Trgovite i Sturzeni. Situl se gsete n raza administrativ a urmtoarelor comune: trupul de pdure nordic - comunele Mneti, Ludeti i
Hulubeti; trupul de pdure central comunele Lucieni i Cobia, trupul de pdure sudic comunele Crngurile, Gura Foii i Cobia. Din punct
de vedere geologic situl se caracterizeaz prin existena depozitelor loessoide n locurile plane i a stratelor de Cndeti, pe versani.
Hidrologic, situl se afl n bazinul hidrografic al rului Dmbovia, ntre acesta i prul Potopul, cu o scurgere orientat de la nord la sud.
Expoziia general este predominant estic sau vestic, deci parial nsorit sau parial umbrit. Altitudinea variaz ntre 200 m n sud i 600 m
n nord. Dup clasificarea Koppen, teritoiul sitului este situat n provincia climatic D.f.b.x., deci ntr-un climat ploios, cu precipitaii n tot cursul
anului (valorile medii anuale variaz ntre 560 mm i 780 mm), temperatura medie a lunii celei mai calde sub 220C, dar cel puin 4 luni ea
depete 100C (temperatura medie anual variaz n jurul valorii de 100C). Solurile de pe teritoriul studiat (predominant luvisoluri,
cambisoluri i protosoluri), n condiii climatice normale (temperatur, vnt, precipitaii) ofer condiii bune de vegetaie habitatelor forestiere
din aceast zon. Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din situl Hulubeti. Aceti factori au, totui, n general, o
intensitate slab. Principalii factori destabilizatori sunt: - tulpinile nesntoase, datorate regenerrii repetate din lstari; - fenomenul de uscare
n arboretele de cvercinee i salcm; Ali factori destabilizatori acioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de zpad i vnt, atacuri de vtmtori
i alunecri de teren. Acetia se manifest n special n condiii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte
sczute, geruri timpurii sau trzii, etc). Principalele clase de habitate din sit sunt padurile de foiase (97%), pajitile seminaturale umede (2%),
160 B 100 - Managementul forestier general 166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 1 - Exploatare fara replantare 900 A 1 - Eroziunea
920 B 10 - Secarea 403 B 15 - Habitare dispersata
164 A 25 - Curatarea padurii 167 A 25 - Exploatare fara replantare
300 B 5 - Extragere de nisip si pietris 320 B 5 - Mine
400 B 5 - Zone urbanizate, habitare umana 900 B 5 - Eroziunea
apele dulci continentale curgtoare (1%). Sub raport fitoclimatic, situl se incadraza in etajul nemoral al padurilor de foiase, subetajele fagetelor
colinare, in partea de nord a sitului, cu altitudini de pana la 600m, si al padurilor de cvercinee - gorun, cer, stejar - , in partea mai josa a sitului
si in sud, unde vine in contact cu campia Gaesti.
Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizat in Piemontul Candesti, in partea estica a Podisului
Getic. Situl este acoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate de interes comunitar fiind fagele
colinare (9130), pdurile dacice de stejar i carpen (91Y0), padurile de gorun cu carpen (9170) si padurile balcanice-panonice cu gorun, cer
(91M0). La acestea se adauga si alte habitate care detin suprafete mai restranse.
Arboretele afectate de factori destabilizatori ocup cca. o treime din sit. Aceti factori au, totui, n general, o intensitate slab. Principalii
factori destabilizatori sunt: - tulpinile nesntoase, datorate regenerrii repetate din lstari; - fenomenul de uscare n arboretele de cvercinee
i salcm; Ali factori destabilizatori acioneaz izolat, fiind vorba de rupturi de zpad i vnt, atacuri de vtmtori i alunecri de teren.
Acetia se manifest n special n condiii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturi foarte sczute, geruri timpurii sau
trzii, etc).
Alti factori care au o influenta negativa asupra starii de conservare a habitatelor sunt utilizarea de specii alohtone pentru plantare, fructificarea
slaba a speciilor de cvercinee ceea ce ingreuneaza procesul de regenerare pe cale naturala a arboretelor, diversificarea formelor de
proprietate asupra padurilor, taierile ilegale de arbori, aplicarea unor masuri silviculturale defectuase.
In prezent padurile se afla in proportie de peste 90 % in proprietatea publica a statului. Restul padurilor si terenurile neforestiere apartin
locuitorilor comunitatilor din proximitatea sitului.
4.6 Documentaie:
Amenajamentele ocoalelor silvice Hulubeti, Geti, Trgovite i Sturzeni;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0345
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitea Cenad
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 20 41' 11''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
6.031
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
78
Max.
90
Med.
83
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 5' 37''
RO054 Timi 100
2633 Mustela eversmannii P C B C C
Puni 45 N14 231
Pajite srturat cu poriuni de loess.
Sit important pentru stepe i matini srate (Artemisio-Festucetum pseudovinae association also). Apar i poriuni valorase de pajiti
Pannonice steppice pe loess
Transformarea n teren arabil,desecri,abandonarea punatului sau suprapunat,dezvoltarea de infrastructur,chimizare excesiv
4.6 Documentaie:
J061TM CENAD * 7,008
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0346
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitea Ciacova
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 7' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
41
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
74
Max.
82
Med.
78
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 29' 44''
RO054 Timi 100
6240 10 C C B C * Pajiti stepice subpanonice
P Ranunculus pedatus <2000 i D P Trifolium subterraneum <2000 i D
Puni 86 N14 231
Suprafee cu poriuni de loess favorabile pentru pajiti Pannonice steppice.
Populaie semnificativ de Trifolium subterraneum.
Apar i poriuni valorase de pajiti Pannonice steppice pe loess
Drainage of the area.
Infrastructural developement.
Invasive plant species.
Excessive use of chemicals in agriculture.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0347
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitea Fegernic
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 9' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
280
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
128
Max.
255
Med.
171
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 12' 12''
RO061 Bihor 100
40A0 1 B C B A * Tufriuri subcontinentale peri-panonice
Puni 84 N14 231
Sit important pentru habitatele de Pajiti Pannonice steppice pe loess i Tufiuri Subcontinental peri-Pannonic. Situl este important i pentru
speciile: Peucedanum carvifolia, Rosa gallica, Campanula glomerata, Teucrium chamaedrys, Acer tataricum and Asperula cynanchica.
Transformarea n teren arabil,desecri,abandonarea punatului sau suprapunat,dezvoltarea de infrastructur,chimizare excesiv
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0348
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitea Jebel
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 10' 43''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
283
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
78
Max.
84
Med.
81
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 33' 30''
RO054 Timi 100
6240 5 B C B C * Pajiti stepice subpanonice
Puni 54 N14 231
Sit important foarte important pentru habitatul de pajiti Pannonice steppice pe loess i pajiti srturate. Este semnalat i prezena specie
Trifolium subterraneum important din punct de vedere conservativ. Apar i fragmente de pajite steppic primar Pannonice pe loess
Transformarea n teren arabil
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0349
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pajitea Pesac
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 20 49' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
148
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
82
Max.
91
Med.
86
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 55' 9''
RO054 Timi 100
1335 Spermophilus citellus P C B A B
Puni 77 N14 231
Sit excelent pentru pajiti Pannonice steppice pe loess. Aici se gsesc specii importante pentru acest tip de habitat ca: Chrysopogon gryllus,
Thalictrum minus, Asperula cynanchica.
Transformarea n teren arabil,desecri,dezvoltarea de infrastructur,chimizare excesiv
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0350
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Lunca Teuzului
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 41' 49''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.239
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
86
Max.
122
Med.
95
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 34' 8''
RO051 Arad 100
1188 Bombina bombina P C A C A
1993 Triturus dobrogicus P C A C A
1220 Emys orbicularis P C C B B
Puni 59 N14 231
Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se gsete unul dintre cele mai mari populaii din ar. Este unul dintre acele zone
care au fost foarte puin afectate de desecri i canalizri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se gsete i specia Carassius carassius, specie prezent n Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia fiind amintit ca o specie
periclitat. Pe lng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, populaia creia n ultimele decenii arat o scdere drastic.n
zona desemnat specia amintit are o populaie stabil. Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), n regiunea pannonica.
Situl este foarte important pentru Marsilea quadrifolia. Aici se gsete unul dintre cele mai mari populaii din ar. Este unul dintre acele zone
care au fost foarte puin afectate de desecri i canalizri. Foarte important i din punct de vedere al Misgurnus fossilis i Emys orbicularis.
Aici se gsete i specia Carassius carassius, specie prezent n Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia fiind amintit ca o specie
periclitat. Pe lng aceste specii trebuie s amintim i specia Tinca tinca, populaia creia n ultimele decenii arat o scdere drastic.n
zona desemnat specia amintit are o populaie stabil. Este unul dintre putinele situri desemnate pentru habitatul 1530 (Pannonic salt
steppes and salt marshes), n regiunea pannonica.
Utilizarea de ngrminte chimice n agricultur. Poluarea cu ape menajere sau industriale. Desecarea prin canalizri a zonelor
umede.Braconajul.
160 B 20 0 Managementul forestier general 810 A 20 - Drenaj
100 A 0 - Cultivare
4.6 Documentaie:
1. Bnrescu P. (2005). Peti. In: Botnariuc N. & Tatole V. (eds.): Cartea Roie a
Vertebratelor din Romnia. Muzeul National de Istorie Natural Grigore Antipa,
Academia Romn. Bucureti, pp. 215-255.
3. Covaciu-Marcov, S.D., Sas, I., Kiss, A., Bogdan, H., Cicort-Lucaciu, A.Ș. 2006. The
herpetofauna from the Teuz River hydrographic basin (Arad County, Romania). North-
Western Journal of Zoology, 2(1): 27-38.
4. Donit et al. 2005. Habitatele din Romnia, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0352
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Perani
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 16' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.261
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
500
Max.
740
Med.
590
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 45' 13''
RO072 Braov 100
A Rana dalmatina C A A Rana esculenta C A
A Rana ridibunda C A A Rana temporaria C A
A Salamandra salamandra C A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca C A R Elaphe longissima C A
R Lacerta agilis C A R Lacerta viridis C A
R Natrix natrix C A R Podarcis muralis C A
Puni 19 N14 231
Muntii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte intre Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali.Se
intind pe o suprafata de circa 1000 kmp. Valea Sinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud muntii Persani de masivele Fagaras si
Piatra Craiului. La nord, par a fi o prelungire a muntilor Harghita, de care ii desparte totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti,
trece pe la sud de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia din urma cu valea Fierarului. Limita lor
estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii Barsei(Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de catre
depresiunile Tarii Oltului(Fagarasului) si Homoroadelor.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos i Lynx lynx, care din punct de vedere funcional
160 B 40 0 Managementul forestier general 140 B 40 - Pasunatul
502 A 10 - Drumuri, drumuri auto
servete ca coridor ecologic ntre SCIurile existente Munii Fgra i Pdurea Bogii. mpreun cu SCIul existent Pdurea Bogii ar
funciona ca i coridor ecologic pentru carnivore mari ntre Carpaii Orientali i Carpaii Meridionali. Sit important desemnat pentru habitatele
forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i
speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de exploatare forestier, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de
suprafa i subterane, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de
deeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0353
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0001 J Aliman - Adamclisi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Petera - Deleni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 1' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.508
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
26
Max.
149
Med.
92
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 6' 36''
RO023 Consanta 100
2609 Mesocricetus newtoni P C B B B
Puni 100 N14 231
Peter situat n apropierea limitei regiunii biogeografice stepice la contactul cu regiunea biogeografic a Mrii Negre, reprezentnd habitat
specific speciei Mesocricetus newtoni.
Habitat caracteristic speciei de interes conservativ - Mesocricetus newtoni.
Turism.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
100 A 0 - Cultivare
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0354
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Platforma Cotmeana
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 25' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12.529
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
198
Max.
549
Med.
426
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 58' 27''
RO031 Arge 75
RO045 Vlcea 25
Salicion albae)
3260 0,001 D Cursuri de ap din zonele de cmpie, pn la cele montane, cu vegetaie din Ranunculion
3270 0,001 D Ruri cu maluri nmoloase cu vegetaie de Chenopodion rubri i Bidention
alpin
1083 Lucanus cervus C B B C B
Puni 5 N14 231
Situl, in suprafata de cca. 12 529 ha, contine in linii mari fond forestier aflat in in administrarea OS Cotmeana (DS Arges) si OS Stoiceni (DS
Valcea). Este situat pe platforma Cotmeana, un podis de geosinclinal pe structura monosinclinala si cutata, format din faze plioceno-
cuaternare de tip Candesti. Platforma apare ca un podis aproape neted, destul de larg, cu o inclinare de la nord la sud, strabatut de vai
divergente care se adancesc de la nord la sud. Padurile se afla predominant pe versanti si mai putin pe platouri si pe vai. Vaile din cuprinsul
sitului apartin bazinelor raurilor Vedea, Arges si Olt.
Solurile apartin claselor Luvisoluri - luvosol - si Cambisoluri - eutricambosol. In lungul cursurilor de apa sunt Aluvosoluri.
Din punct de vedere fitoclimatic, situl este situat in doua etaje de vegetatie - etajul deluros al gorunetelor, fagetelor si amestecurilor de gorun -
fag si etajului deluros de cvercete - gorun, garnita, cer si amestecuri dintre ele.
O caracteristica importanta a teritoriului este gradul foarte ridicat de fragmentare a padurilor.
Padurile de tip natural fundamental detin peste 78 % din suprafata padurilor, ceea ce denota o stare de conservare favorabila a acestora.
Cca. 80 % din suprafata padurilor se incadreaza in tipuri de habitate de interes comunitar pentru care la Seminariile biogeografice din iunie
2008 de la Sibiu s-a acordat calificativul IN MOD. De aceea consideram ca prin propunerea acestui sit se aduce o contributie majora la
imbunatatirea retelei N 2000 in Romania.
In raport cu inventarul unitilor tipologice fundamentale ale Romniei, suprafaa total a sitului de 12.529 ha, concentreaz:
-2 (20 %) din cele 10 etaje fitoclimatice,
-27 (13 %) din cele 212 tipuri de staiuni forestiere,
-12 (24 %) din cele 50 formaii forestiere,
-31 (10 %) din cele 306 tipuri de pdure,
-13 (3 %) din cele circa 450 uniti edafice,
In comparaie cu suprafaa regiunii continentale din Romnia de 24.303 Kmp, cu 17 tipuri de habitate forestiere protejate, din care 7
prioritar protejate, cele 7 tipuri de habitate forestiere protejate identificate - respectiv cinci din regiunea biogeografic continental i dou din
regiunea biogeografic alpin: 9130, 9170, 91E0*, 91M0, 91Y0, 91V0, 92A0 reprezint 41 %, iar un tip de habitat forestier prioritar protejat
reprezint (6 %) (Cr. D. Stoiculescu, 1999; Anonimus, 2005; N. Doni et al, 2005-a, 2005-b).
Zona colinar dei de maxim fragmentare, deine nc pduri mai puin antropizate i mari concentraii de habitate. Aspectul dantelat al
lizierei, culoarele despdurite din lungul reelei hidrografice, precum i existena n partea de vest a sit-ului a terenurilor arabile ivite pe locul
pdurilor de odinioar, ca i mulimea localitilor, demonstreaz agresiunea veche i durabil asupra pdurii. Alte elemente care definesc
impactul antropic actual rezult i din dificultatea delimitrii zonei nealterate sau puin alterate a sitului constituit din zece poligoane al cror
perimetru este de 521,093 Km.
oseaua Naional Piteti-Rm.Vlcea traverseaz situl pe lungimea de circa 17 km, la distan de circa 1 2 km de limita NE a
acestuia.
Sectoarele cursurilor de ap din fondul forestier, caracterizate printr-un regim torenial, au fost n parte barate prin lucrri de corectarea
torenilor.
Ca urmare a aplicrii legilor proprietii, n prezent circa 85 % din suprafaa pdurilor de 12.725,1 ha este deinut de stat i este administrat
prin Ocoalele Silvice ale Regiei Naionale a Pdurilor ROMSILVA Cotmeana (Direcia Silvic Piteti) i Stoiceni (D.S. Vlcea). Restul, de
circa 15 % din suprafaa pdurilor a fost restituit, cu precdere pe lng localiti, unui numr de cca. 4.000 mici proprietari care, n
cvasitotalitate, dein proprieti de sub un hectar, administrate tot de ocoalele silvice amintite.
4.6 Documentaie:
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale Romniei i Bulgariei. Brusseles, 24. ian.
2005. Text computerizat: 152 pp.
Donit, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri I.-A., 2005-a: Habitatele din Romnia. Editura Tehnic Silvic.
Bucureti, 496 pp.
Donit, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri I.-A., 2005-b: Habitatele din Romnia. Modificri conform
amendamentelor propuse de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)-2006. Editura Tehnic Silvic. Bucureti, 95 pp.
Pun, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. IV Cuca. Manuscris I.C.A.S. Piteti, 418 pp + 2 hrti.
Pun, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. V Trepteni. Manuscris I.C.A.S. Piteti, 358 pp + 2 hrti.
Pun, Gh., 1997: Amenajamentul U.P. VI Stoileti. Manuscris I.C.A.S. Piteti, 520 pp + 2 hrti.
Pun, Gh., 2003: Amenajamentul Ocolului Silvic Cotmeana. Studiu general. Manuscris I.C.A.S. Bucureti, 226 pp + 3 hrti.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: Pdurile virgine i cvasivirgine romneti, un patrimoniu natural european de exceptie. In: Revista pdurilor, An.
114, nr. 2, p: 14 22.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
150 A 25 - Restructurarea detinerii terenului agricol 160 B 100 - Managementul forestier general
161 B 10 - Plantare de pdure 166 A 100 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 A 2 - Exploatare fara replantare 140 A 100 - Pasunatul
900 A 5 - Eroziunea
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0355
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Podiul Lipovei - Poiana Rusc
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 24' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
35.738
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
150
Max.
1356
Med.
531
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 49' 10''
RO051 Arad 8
RO053 Hunedoara 7
RO054 Timi 81
1354 Ursus arctos 5-10 i P C C B C
1352 Canis lupus >20 i P C B C B
4038 Lycaena helle P B B C B
Puni 11 N14 231
Situl se suprapune peste importanta zon de conexiune ecologic dintre Munii Poiana Rusc i Defileul Mureului. Tipurile de pdure
dominante sunt fgetele i gorunetele. Suprafaa sitului, aflat n raza administrativ-teritorial a judeelor Arad, Hunedoara i Timi, este de
34,748 hectare.
Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs), include singura zon cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din
Podiul Lipovei. Contribuie la eficiena i coerena reelei Natura 2000, fcnd parte din singurul coridor ecologic structural i funcional care
conecteaz Munii Apuseni cu Carpaii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureului Inferior este conectat la coridorul
ecologic din Munii Apuseni, iar prin intermediul siturilor inutul Pdurenilor i Rusca Montan la zonele cu densiti ridicate de carnivore mari
din Carpaii Meridionali.
Din punctul de vedere al conectivitii populaiilor de carnivore mari, fragmentarea habitatelor cauzat de dezvoltrile antropice i a
RO04 2.525.-Codrii seculari de pe valea Dobrio * 0,02 Rezervaie natural
J047HD BATRANA * 0,143
502 A 25 - Drumuri, drumuri auto 530 B 30 - Imbunatatirea accesului la zona
rulote
102 B 0 - Cosire/Taiere
infrastructurii de transport reprezint factorul negativ major, cu precdere n banda de habitat favorabil din Podiul Lipovei. n prezent drumul
naional 68A care intersecteaz acest sector mai pstreaz sectoare permeabile dar sectorul proiectat al autostrzii Lugoj Deva, n lipsa
msurilor de defragmentare, va bloca sigurul coridor ecologic structural pentru urs ntre Munii Apuseni i Carpaii Meridionali. Situaia este
complicat i de prezena liniei de cale ferat i a drumului comunal Margina Grind care vor participa la efectul cumulat de barier
ecologic.
n plus, degradarea habitatului forestier n zona cea mai sensibil a sitului (Podiul Lipovei) poate influena semnificativ funcionalitatea
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunitilor locale, n rndul crora
obinuina convieuirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disprut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important
n meninerea funcionalitii coridorului ecologic.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
243 B 50 - Braconaj, otravire, capcane 502 B 50 - Drumuri, drumuri auto
530 C 10 - Imbunatatirea accesului la zona 622 B 20 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0356
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Poienile de la ard
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 30' 55''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
47
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
471
Max.
604
Med.
537
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 48' 52''
RO063 Cluj 100
1065 Euphydryas aurinia P C B C B
Puni 87 N14 231
Aspecte de geologie i geomorfologie. Este situat n Depresiunea Transilvaniei, pe isturi cristaline i depozite sedimentare (cretacicul
superior). Peste acest fundament se suprapun formaiunile sedimentare ale depresiunii propriu-zise, reprezentate prin depozitele paleogene i
neogene. Aceast structur stratigrafic este mascat de sedimentele recente cuaternare, reprezentate prin depozite argiloase deluviale i
formaiuni grosiere aluviale (pietriuri cu nisipuri). Din punct de vedere morfologic amplasamentul se afl n culoarul depresionar al rului
Someul Mic, pe microculoarul vǎii Popeti, afluent de stnga al Someului Mic ce s-a format prin aciunea eroziv acumulat a apei.
Aspecte climatic. Perimetrul studiat se rgsete n topoclimatul de versant cu expoziie nordic. Aici variaiile termice sunt mai mici, iar
circulaia local a aerului este mai puin intens. Se instaleaz astfel un sector microclimatic cu valori termice mai modeste, cu inversiuni de
temperatur mai frecvente, iar fenomenele de iarn au o frecven mai mare. Temperatura medie anual pe perioada a fost de 8,3O C.
Frecvena medie anual a vnturilor pe direcii indic o predominan pe direcia NV i V, vitezele fiind mult influenate de poziia
observatorului. Precipitaiile medii anuale se situeaz n jurul valorii de 582,3 mm, maxim vara (246,1 mm 42,3%), iar minim iarna (80,6mm
18,7%), numrul mediu anual al zilelor cu zpad este de 35,5 (9,7% /an). In ansamblu, partea vestic primete mai multe precipitaii dect
partea estic datorit particularitilor morfologice.
Aspecte de vegetaie. Vegetaie spontan de tip natural i semi-natural bine reprezentat, dar puternic influent de presiunea zoo-antropic.
Pdurile au derivat din gorunete-stejrete (Quercetum robori-petraea), sub influena exploatrilor (cel mai adesea de tip ras) unele suprafee,
prin structura lor pot fi ncadrate la stejreto-crpinete (Querceto roboriCarpinetum) respectiv goruneto crpinete (CarpinoQuercetum
petraeae). Afirmarea puternic a carpenului exploatarea selectiv a esenelor valoroase, a dus la un proces de crpinizare intens a trupurilor
forestiere. In conformitate cu studii botanice, vegetaia primar de-a lungul cursurilor de ape, era dominat de asociaii specifice, cum ar fi:
Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care n funcie de dimensiunile luncii, ocupau poriuni mai mult sau mai puin extinse. Speciile ce
se regseau n aceste pduri de lunc erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. incana. Vegetaia
ierboas (alianele Nanocyperion i Polygono-chenopodion) se dezvolta n zona prundiului, nisipului sau nisipului mlos, ajuns la zi numai n
perioadele cnd apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apreau asociaii dominate de stuf (Scirpo-
Phragmitetum), ntreesute sau nvecinate cu tufriuri higrofile. Pe locul pdurilor de lunc s-au dezvoltat secundar asociaii ierboase, n care,
n mod caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) i de graminee (Molinia coerulea, Deschampsia
cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens,
Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.). Pe vile nguste, umbroase i umede, aa cum este i cazul vǎii Popeti, se afirm n
stratul ierbos nvalnicul i alte specii mezo-higrofile, asemenea fgete fiind reunite n as. Phyllitidi-Fagetum VIDA (1959, 1963). Tufriele
dominante sunt aluniele (Coryletum avellanae SOO 1927) i cele edificate de cununi (Spiraeetum ulmifoliae ZOLYOMI 1939), n zonele de
unde lipsesc lucrri de ntreinere, de-a lungul cilor de acces i pe liziere aprnd adeseori formaiunile dominate de pducel i porumbar
(Pruno spinosae-Crataegetum).
Din zona urban i periurban a municipiului Cluj-Napoca au fost identificate 31 de specii de licheni, 223 specii de briofite, i peste 500 de
101 A 0 - Modificarea practicilor de cultivare 140 A 0 - Pasunatul
141 A 0 - Abandonarea sistemelor pastorale 150 A 0 - Restructurarea detinerii terenului agricol
180 B 0 - Incendiere 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
501 B 0 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 950 B 0 - Evolutie biocenotica
140 A 0 - Pasunatul 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
specii de cormofite.
Poiana de la ard, datoritǎ renunǎrii (pariale) la practicile de exploatare (cosire i pǎunare) apare ca o formaiune
ierboasǎ luxuriantǎ, cu o diversitate naltǎ floristicǎ i o dezvoltare semnificativǎ a speciilor ierboase, ce
depǎesc pe alocuri o nǎlime de 80 cm. Se observǎ o pǎtrundere a unor specii arbustive (Crataegus monogyna,
Rosa canina, Prunus spinosa, Sambuccus nigra), dar i a unor comunitǎi ruderale de-a lungul drumului de acces ce pǎtrunde
dinspre sud-est. Astfel starea favorabilǎ pentru un numǎr mare de specii, inclusiv specia criteriu Euphydryas aurinia, s-ar putea
sǎ se meninǎ pe o perioadǎ scurtǎ de timp, pnǎ la ocuparea unor suprafee extinse de cǎtre
tufǎriuri sau specii invazive.
Este importanta prin prezenta populatiilor Euphydrias aurinia (Lepidoptera)si Isophya stisi (Orthoptera) pentru rezolvarea IN MOD.
Enumeram categoriile de impact: Arderea, Abandonarea sistemelor pastorale, Punat, Evoluia biocenotic Invazia unei specii,
Modificarea tehnicilor de cultivare, Zone urbanizate, locuirea uman, Restructurarea posesiei asupra pmntului, Crri, circuite, trasee
pentru bicicliti.
4.6 Documentaie:
Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D. (2002): Municipiul Cluj-Napoca i zona periurban Studii ambientale, Ed. Accent
Mihut, S., Dinc, V., E. (2006): \"Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania\",
Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB
Mihut, S (2005): Ariile de Protectie Primarǎ pentru Fluturi din Romnia, revista Biodiv, CFMCB
Dr. S. Mihut, Raport 2010.
Dr. Ionut Iorgu, Dr. Elena Iorgu, teren 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Se impune un management activ prin care, prin intermediul unor cosiri trzii n tablǎ de ah sǎ se asigure meninerea faciesului
de vegetaie actual. Cosirile se vor realiza la sfritul lunii septembrie nceputul lunii octombrie, pe suprafee alternante de cte 1000 mp,
lǎsnd suprafee de cte 1000 mp necosite, ca refugii pentru speciile asociate pajitilor, ce urmeazǎ a fi cosite n anul
urmǎtor. Se va asigura astfel un mozaic de habitate viznd pǎstrarea speciei criteriu n zona sitului propus.
Zonele de tufǎriuri vor fi limitate ca extindere, pǎstrndu-se cte o astfel de formaiune (ce va ocupa max. 8-10 mp) la o
suprafaǎ de aproximativ 1000mp.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0357
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Porumbeni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 9' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
7.052
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
398
Max.
934
Med.
649
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 16' 23''
RO074 Harghita 92
RO075 Mure 8
4008 Triturus vulgaris ampelensis C C B C B
A Rana dalmatina C A A Rana ridibunda C A
A Rana temporaria C A R Anguis fragilis C A
R Coronella austriaca C A R Lacerta agilis C A
R Lacerta viridis C A R Natrix natrix C A
Puni 20 N14 231
160 B 80 0 Managementul forestier general 140 B 20 - Pasunatul
502 A 5 - Drumuri, drumuri auto 230 A 90 - Vanatoare
Zon forestier de importan major pentru carnivorele mari, Canis lupus, Ursus arctos habitat caracteristic al acestora n regiunea
biogeografic Continental.
Sit de importan major pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos habitat caracteristic al acestora n regiunea
biogeografic Continental i zon de concentrare pentru specia Ursus arctos n perioada de hiperfagie (sfrit de var-toamn). mpreun cu
celelalte situri propuse pentru speciile de carnivore mari n regiunea biogeografic Continental, situl are scopul principal de a conserva un
procentaj reprezentativ din habitatul Continental specific acestor specii, i anume Subcarpaii Vestici ai Carpailor Orientali. Sit important
desemnat pentru habitatele forestiere 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) i 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importan
ridicat pentru speciile de lilieci listate. De importan ridicat i pentru Lutra lutra, i speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
punatului, al activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de
suprafa i subterane, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau
Dezvoltarea infrastructural ntre localitile Porumbenii Mari i Dejuiu ar ntrerupe culoarul de deplasare al speciilor de carnivore mari n
zon.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0358
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Pricop - Huta - Certeze
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 30' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.162
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
268
Max.
1104
Med.
600
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 57' 39''
RO065 Satu Mare 50
RO064 Maramure 50
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P C B C B
2001 Triturus montandoni P C A C A
Puni 12 N14 231
Situl cuprinde o arie din vestul Munilor Oaului cu piemontul aferent. Masivul este vulcanic, cu andezite i piroclastite. Pasul Huta, cuprins n
sit, este pe cumpna apelor ntre aflueni ai Turului i ai Tisei. Clima este rcoroas i umed. Vegetaia este dominat de fgete cu carpen;
apar i numeroase pajiti i fnee.
Important pentru lilieci i amfibieni (mai ales populaii vestice de Triturus montandoni).
Vulnerabil la poteniala schimbare a modului de ntrebuinare a terenurilor; traficul rutier poate fi un pericol pentru amfibieni.
160 A 80 + Managementul forestier general 140 A 10 - Pasunatul
502 A 2 - Drumuri, drumuri auto 403 A 0 - Habitare dispersata
4.6 Documentaie:
Amenajamentul U.P. I Huta, O.S. Sighetu Marmatiei, D.S. Baia Mare, 1995
Amenajamentul U.P. I Bixad, O.S. Negreti-Oa, D.S. Satu Mare, 2006
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0359
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Prigoria - Bengeti
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 39' 6''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.490
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
293
Max.
518
Med.
417
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 4' 17''
RO042 Gorj 100
9110 0,7 C C C C Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91E0 0,5 B C C C * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
Din punct de vedere geologic, situl apartine formatiunilor sedimentare din Piemontul Motrului. La sfarsitul pliocenului, ca urmare a miscarilor
epirogenetice, sectorul Piemontului Motrului, cu fundament carpatic, a fost acoperit de o cuvertura groasa de prundisuri, nisipuri, argile. Pe
vaile principale apar larg dezvoltate terasele aluvionare alcatuite din prundisuri, nisipuri si cuverturi de luturi argilo-deluviale. Substratul litologic
este constituit din straturi alterne de marne, argile si luturi. Altitudinea variaz ntre 298 m, pe valea Bucium, i 510 m, n apropierea dealului
Crligei. nclinarea terenului este n general sub 16º i expoziia predominant este nsorit i parial nsorit. Geomorfologic, situl este
raspandit in principal in treimea mijlocie a raului Gilort, din Piemontul Motrului. Situl face parte din perimetrul bazinului raului Gilort, ce
brazdeaza teritoriul acestuia de la nord la sud. Dupa Koppen, teritoriul apartine provinciei climatice Dfbx, cu veri moderate si ierni mai aspre,
iar temperatura medie a celei mai calde luni nu trece de 22ºC. Situl apartine sectorului climatic de tip continental de dealuri, incadrat in
formula IIBp6. Temperatura medie anuala este 10.2 ºC, media anuala a precipitatiilor este 756mm/an. Predominante sunt vanturile ce
bat din directia N, NE, S si SV. Conditiile climatice sunt favorabile padurilor de cvercinee si fag. Principalele tipuri de sol sunt din clasa
luvisolurilor, si anume luvosoluri.
Pdurile sitului sunt situate n ntregime n etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete (FD3) si detin peste 98% din sit. Bazinul
hidrologic n care se ncadreaz situl este cel al rului Gilort, care trece prin N-V ariei. Rurile interne sunt Cornetu, Valea Mare, Ariciul,
Bucium, igncii, ce colecteaz prurile de pe ntreg teritoril sitului. Din punct de vedere al administaiei silvice, pdurile sunt proprietatea
statului i sunt administrate de RNP Romsilva prin D.S. Gorj, O.S. Polovragi (U.P. IV Bengeti, U.P. V Prigoria), iar din punct de vedere al
administratiei de stat se afla pe raza comunelor Bengeti i Prigoria.
Amenajamentul U.P. IV Bengeti, O.S. Polovragi, 2002
160 B 0 Managementul forestier general 100 B - Cultivare
164 A 0 - Curatarea padurii 166 A 0 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
167 B 0 - Exploatare fara replantare 180 B 0 - Incendiere
Situl prezinta o importanta deosebita pentru habitatele: 9130 - Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 - 91Y0 - Pduri dacice de stejar i
carpen si 92A0 - Zvoaie cu Salix alba i Populus alba, precum si pentru prezenta speciei Osmoderma eremita (Coleoptera).
Factorii destabilizatori se grupeaza astfel:factori antropici (taieri anticulturale-crang, impaduriri in statiuni improprii etc.), atitudinea de
indiferenta si neglijenta fata de ecosistem (incendieri, pasunat); factori climatici si stationali (sezon scurt de vegetatie, geruri timpurii si tarzii,
acidificarea solului, alunecari si eroziuni); factori biotici (vanatul-capriorul, mistretul; insectele defoliatoare)
In acest sit au proprietati atat statul, cat si persoane fizice si juridice.
4.6 Documentaie:
Amenajamentul U.P. IV Bengeti, O.S. Polovragi, 2002
Amenajamentul U.P. V Prigoria, O.S. Polovragi, 2002
Dr. E. Nitu: Date Raport 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0360
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0119 J Horga - Zorleni
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Brlad ntre Zorleni i Gura Grbvoulu
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 40' 12''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.569
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
52
Max.
214
Med.
83
2.4. Altitudine (m)
X
N 46 12' 39''
RO016 Vaslui 75
RO024 Galai 25
1166 Triturus cristatus C C C C B
1220 Emys orbicularis P C C C B
Ruri, lacuri 13 N06 511, 512
Puni 56 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic stepic reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra dar i pentru
doua specii de amfibieni i o reptil de asemnea de interes conservativ.
De importan ridicat pentru Spermophilus citellus i Lutra lutra dar i pentru speciile de amfibieni Bombina bombina i Triturus cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a supracositului,a lipsei cositului, a suprapunatului, a lipsei
punatului, a dragrii i drenrii habitatului umed,
al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, depozitare de
deeuri menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0361
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Cara
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 32' 57''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
590
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
85
Max.
170
Med.
98
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 5' 12''
1324 Myotis myotis P C B C C
1318 Myotis dasycneme P C B C C
1166 Triturus cristatus C C C C C
1193 Bombina variegata C C C C C
Puni 43 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continetal cu caracteristici ce impun prezena n cadrul aceleiai zone a speciilor Lutra lutra i a
dou specii de liliac - Myotis myotis i Myotis dasycneme alturi de specii de amfibieni i reptile de interes conservativ dar i de patru specii
de peti de asemenea de interes conservativ.
Foarte important pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Este printre puinele situri
desemnate pentru Emys orbicularis, si Lutra lutra. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina ,Triturus, i Myotis. Situl
functioneaza si ca coridor pentru Canis lupus
la limita distributiei speciei fiind totodata unul dintre putinele situri propuse pentru specie in
bioregiunea continentala care este la limita cu bioregiunea pannonica.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a suprapunatului,
a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de
190 B 15 0 Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii prin ngrminte chimice.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0362
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Gilort
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 35' 57''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
873
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
227
Max.
504
Med.
313
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 4' 18''
RO042 Gorj 100
2484 Eudontomyzon mariae P C B C B
Ruri, lacuri 23 N06 511, 512
Puni 11 N14 231
zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i Bombina
variegata alturi de patru specii de peti de asemnea de interes conservativ.
Rul Gilort este unul dintre rurile din Oltenia care nu au fost afectate semnificativ de
interven iile antropice. Din acest motiv diversitatea specifica a rului este considerabil. Aici
a fost gsit specia Eudontomyzon mariae, specie pentru a crei conservare s-au desemnat
foarte puine situri. Pe lng aceasta n ru este prezent i Sabanejewia romanica, specie
endemic n ara noastr. Ambele specii figureaz n Cartea Roie a Vertebratelor din
Romnia. Situl este unul important i pentru speciile Lutra lutra i Bombina variegata.
Poluarea cu ape menajere, depunerea deeurilor menajere pe marginea rului.
Pierderea i distrugerea habitatelor ca rezultat al activitilor din agricultur, poluarea cu
ngrminte chimice. nmulirea necontrolat a speciilor invazive.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0363
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre Oniceni i Miteti
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 29' 3''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.215
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
235
Max.
339
Med.
271
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 17' 22''
RO015 Suceava 14
RO013 Iai 54
RO014 Neam 32
1166 Triturus cristatus P C C C C
1134 Rhodeus sericeus amarus C C B C C
1146 Sabanejewia aurata C C B C C
1149 Cobitis taenia C C B C C
Ruri, lacuri 34 N06 511, 512
Puni 59 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Lutra lutra i
Spermophillus citellus, alturi de patru specii de amfibieni i cinci de peti de asemnea de interes conservativ.
Este printre puinele situri desemnate pentru Spermophillus citellus i Lutra lutra. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni
Bombina i Triturus.
a lipsei punatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al
exploatrii miniere de suprafa sau subterane, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii
prin ngrminte chimice.
300 A - Extragere de nisip si pietris 100 B 15 - Cultivare
100 B 10 - Cultivare 300 A 30 - Extragere de nisip si pietris
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0364
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre Tupilai i Roman
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 45' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.720
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
175
Max.
414
Med.
247
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 2' 13''
RO014 Neam 100
1138 Barbus meridionalis C C B C C
1149 Cobitis taenia C C B C C
Ruri, lacuri 18 N06 511, 512
Puni 26 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de vertebrate, paru specii de amfibieni i
trei specii de peti de interes conservativ
De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina, Triturus cristatus, Triturus
montandoni i Spermophillus citellus precum i pentru mamiferul Lutra lutra.
al activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor
industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii
100 B 15 - Cultivare 300 B 25 - Extragere de nisip si pietris
100 B 10 - Cultivare 300 B 10 - Extragere de nisip si pietris
prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0365
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Moldova ntre Pltinoasa i Rui
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 9' 53''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
5.303
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
307
Max.
517
Med.
383
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 26' 3''
RO015 Suceava 98
RO014 Neam 2
2001 Triturus montandoni P C C B B
1146 Sabanejewia aurata P C B C C
Ruri, lacuri 38 N06 511, 512
Puni 22 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alturi de
patru specii de amfibieni, dou specii de peti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
De importan ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus, precum i mamiferul
Lutra lutra.
430 B 15 - Structuri agricole 840 A 15 - Inundarea
300 B 10 - Extragere de nisip si pietris 430 B 10 - Structuri agricole
al activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor
industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii
prin ngrminte chimice.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0366
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Motru
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 13' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.921
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
103
Max.
284
Med.
162
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 37' 25''
RO042 Gorj 31
RO043 Mehedini 69
Ruri, lacuri 10 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra lutra, alturi de o
specie de amfibian i patru specii de peti de asemnea de interes conservativ.
Sit important pentru speciile Barbus meridionalis i Gobio kessleri. Aici se gsete i specia Sabanejewia romanica, endemic pentru ara
noastr, specie prezent n Cartea Roie a Vertebratelor din Romnia. Important i pentru formarea unei reele pentru specia Lutra lutra.
Poluarea cu ngr minte chimice, depozitarea deeurilor menajere i industriale.
nmulirea speciilor invazive.
430 B 10 - Structuri agricole 840 B 10 - Inundarea
430 B 10 - Structuri agricole 840 B 10 - Inundarea
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0367
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Moreti i Ogra
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 21' 16''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
527
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
280
Max.
465
Med.
303
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 28' 11''
RO075 Mure 100
1130 Aspius aspius P C B C C
Ruri, lacuri 22 N06 511, 512
Puni 29 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental, pe cursul rului Mure (jud. Mure).
De importan ridicat pentru speciile Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata,
Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru
conservarea speciei Zingel streber i Aspius aspius. n Rul Mure se gsete una dintre cele
mai stabile populaii ale speciei Zingel streber.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a supraplunatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al
activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei. Extragerea pietriului din albia rului.
430 B 15 - Structuri agricole 400 B 10 - Zone urbanizate, habitare umana
430 B 10 - Structuri agricole
Braconajul.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0368
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Deda i Reghin
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 47' 54''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
394
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
367
Max.
430
Med.
396
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 53' 19''
RO075 Mure 100
1193 Bombina variegata P D C C C
Ruri, lacuri 47 N06 511, 512
Zon umed pe cursul rului Mure (jud. Mure) n regiunea biogeografic Continental.
De importan ridicat pentru speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus vulgaris ampelensis.
Foarte important pentru conservarea speciei Gobio uranoscopus i Zingel streber. Specia Zingel streber ptrunde pn n aceast zon a
Mureului, deci este cea mai nalt zon din bazinul Mureului, unde specia este prezent.
punatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a
circulaiei, al polurii prin ngrminte chimice. Extragerea pietriului din albia rului. Folosirea ca momeal de ctre pescari a speciilor
Gobio.
Braconajul.
4.6 Documentaie:
430 B 10 - Structuri agricole 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0369
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Iernueni i Peri
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 40' 59''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
256
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
335
Max.
355
Med.
347
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 43' 6''
RO075 Mure 100
1138 Barbus meridionalis P C B C C
Ruri, lacuri 49 N06 511, 512
Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia
indigen Triturus vulgaris ampelensis. Foarte important pentru conservarea speciei Zingel
streber. n Rul Mure se gsete una dintre cele mai stabile populaii ale speciei.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a
suprapunatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al
exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii prin
ngrminte chimice.
Extragerea pietriului din albia rului.
Braconajul.
421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere 430 B 10 - Structuri agricole
424 B 10 - Alte tipuri de depozitari
411 B 15 - Fabrici 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0370
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Lipova i Puli
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 39' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
619
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
113
Max.
127
Med.
122
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 5' 20''
RO051 Arad 100
1335 Spermophilus citellus P C B B C
1337 Castor fiber P C B B B
2522 Pelecus cultratus P C C C C
2555 Gymnocephalus baloni P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B C B
Ruri, lacuri 30 N06 511, 512
Puni 5 N14 231
Este printre puinele situri desemnate pentru Castor fiber Lutra lutra, Spermophillus citellus i
Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus
cristatus, Triturus vulgaris ampelensis, i speciile de lilieci menionate.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a dragrii i
drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al
dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri
menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0373
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Mure ntre Brnica i Ilia
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 44' 11''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.884
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
166
Max.
385
Med.
250
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 56' 0''
RO053 Hunedoara 100
Puni 30 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru cinci specii de mamifere de interes conservativ, 4
specii de amfibieni, o reptil, ase specii de peti i un nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Este printre puinele situri desemnate pentru Castor fiber. De importan ridicat i pentru
speciile de amfibieni Bombina variegata, Triturus cristatus i subspecia indigen Triturus
vulgaris ampelensis. Important pentru protejarea speciei Aspius aspius.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, al activitilor de
exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al dezvoltrii teritoriale, a
circulaiei.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0374
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Negru
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 12' 56''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.001
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
522
Max.
629
Med.
536
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 0' 52''
RO073 Covasna 100
1337 Castor fiber 100-150 i C C B C C C
Puni 19 N14 231
Rului Negru, care este de departe cel mai important afluent de pe cursul superior al Rului Olt (izvor - Raco). n apropiere de izvoare cursul
este caracterizat de pante mari. Odat cu ieșirea n cmpia depresionar, pantele scad brusc, menținndu-se constant la valori
foarte reduse. Acest fapt determin un curs meandrat, cu maluri formate din depozite sedimentare fine, ideale pentru instalarea castorului.
Aceast caracteristic o au și numeroșii afluenți ai Rului Negru. Datorit debitelor reduse ale afluenilor majoritatea
familiilor de castor au construit baraje,n vederea imbuntțirii condițiilor hidrologice.
Situl este considerat unic pe cursul Oltului, niciun alt bazin hidrografic din Romnia nu conține un numr așa de nsemnat de
baraje create de castor. Din pcate caracterul natural al cursurilor de ap a fost alterat ca urmare a lucrrilor de mbuntțiri funciare
(ndiguiri, decolmatri, etc).
Menținerea n condiții normale a digurilor de pmnt presupune efectuarea cu o anumit regularitate a lucrrilor de
ntreținere. Acestea sunt principalul factor distructiv asupra habitatului castorului, ntruct presupun ndeprtarea vegetației
și implicit distrugerea adposturilor de castor. Se impune gsirea unor soluții urgente și implementarea unui management
ferm n vederea armonizrii intereselor de protecție și conservare a biodiversitții cu cele agricole.
Un alt factor negativ l constituie creșterea animalelor. Deși zona nu prezint un risc major din partea prdtorilor (carnivore mari),
numrul de cini arondați stnelor este de multe ori prea mare, determinnd o presiune crescut asupra familiilor de castor.
170 B 25 - Cresterea animalelor 421 C 15 - Depozitarea deseurilor menajere
820 A 40 - Inlaturarea sedimentelor(mal) 830 A 40 - Canalizarea
110 B 5 - Utilizarea pesticidelor 170 B 20 - Cresterea animalelor
Majoritatea suprafețelor de teren cuprinse n sit se afl n proprietatea statului.
4.6 Documentaie:
Claudiu PAȘCA (ICAS Braov), Georgeta IONESCU (ICAS Braov), George SRBU (ICAS Braov), Marius POPA (ICAS Braov),
Cercetri privind eco-etologia castorului (Castor fiber) n Romnia
Claudiu PAȘCA (ICAS Braov), George SRBU (ICAS Braov) - Evaluri n teren, 2009-2010;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Situl nu are custode.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0375
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0149 J Depresiunea Bozovici
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Nera ntre Bozovici i Moceri
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 58' 24''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
394
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
215
Max.
249
Med.
231
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 53' 22''
1303 Rhinolophus hipposideros P C B C C
1307 Myotis blythii P C B C C
1304 Rhinolophus ferrumequinum P C B C C
2533 Cobitis elongata P B A A B
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru ase specii de mamifere de interes conservativ,
alturi de dou speii de amfibiebi i dou specii de peti de asemnea de interes conservativ.
Acest sit este foarte imoprtant pentru protejarea speciei Cobitis elongata! Prin conservarea acestei zone ajutm la conservarea populaiei de
Cobitis elongata din ar. De importan ridicat pentru Lutra lutra precum i pentru speciile de amfibieni Bombina variegata i Triturus
cristatus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur, a supracositului, a lipsei cositului, a suprapunatului, a lipsei
punatului, al activitilor de exploatare forestier, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de
suprafa sau subterane, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de
deeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerul ilegal, colectare i/sau braconaj al speciilor protejate.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0376
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0024 J Confluena Olt - Dunre
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Olt ntre Mrunei i Turnu Mgurele
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 41' 2''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
12.146
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
16
Max.
126
Med.
50
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 43 53' 25''
RO044 Olt 58
RO037 Teleorman 42
1220 Emys orbicularis P C B B A
1993 Triturus dobrogicus P C B B A
1124 Gobio albipinnatus C C B C B
Puni 55 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru speciile de interes conservativ Spermophilus citellus
i Lutra lutra alturi de 4 specii de reptile i smfibieni i dou specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Este printre puinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys
orbicularis i Triturus dobrogicus. De importan ridicat i pentru speciile Triturus cristatus
i Bombina bombina.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a
952 A 60 - Eutrofizarea 421 A 40 - Depozitarea deseurilor menajere
890 A 90 0 Alte schimbari induse de oameni in conditiile
hidraulice
suprapunatului, a lipsei punatului, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor
industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, depozitare
de deeuri menajere sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0377
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0075 J Mgura Odobeti
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Putna
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 50' 42''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
655
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
247
Max.
463
Med.
333
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 45 53' 16''
RO026 Vrancea 100
2511 Gobio kessleri C C B C C
Ruri, lacuri 66 N06 511, 512
Puni 11 N14 231
specie de amfibian i dou specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru specia Lutra lutra ct i pentru Bombina variegata.
Poluarea cu ngr minte chimice, depunerea deeurilor menajere i industriale.
Apariia balastierelor n urmtorii ani.
nmulirea speciilor invazive.
RO04 2.821.-Rpa Roie * 0,03 Rezervaie natural
RO04 2.825.-Rezervaia natural Prul Bozu * 0,27 Rezervaie natural
421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere 300 B 10 - Extragere de nisip si pietris
421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere 941 A 15 - Inundatii
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0378
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0072 J Lunca Siretului Mijlociu
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Siret ntre Pacani i Roman
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 55' 48''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.711
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
174
Max.
340
Med.
199
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 3' 26''
RO013 Iai 61
RO014 Neam 39
1220 Emys orbicularis P C C C B
Ruri, lacuri 23 N06 511, 512
Puni 22 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ alturi
de cinci specii de reptile i amfibieni i dou specii de peti de asemnea de interes conservativ.
Peisaj cu capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului superior a rului Siret,
reprezentat de meandre, zone mpdurite i puni mezofile. Rul este populat de Lutra lutra
iar n canalele i brauri moarte speciile de peti Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia sunt
prezente. Rul i mprejurimile sale par importante pentru speciile migratoare de psri ca de
exemplu Ciconia nigra sau Falco vespertinus.
Este printre puinele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importan ridicat i
300 A - Extragere de nisip si pietris 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
Situl propus este n cea mai marte parte inclus n SPA Lunca Siretului Mijlociu, declarat prin HG 1284/2007.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
SPA Lunca Siretului Mijlociu, n care este inclus n cea mai mare parte SCI-ul propus, este atribuit n custodie Asociaiei Vntorilor i
Pescarilor Roman. Regulamentul SPA este elaborat i naintat spre aprobare MMP. Planul de management este n curs de elaborare.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0379
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Suceava
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 58' 34''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
881
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
321
Max.
572
Med.
401
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 53' 6''
RO015 Suceava 100
91E0 7 A C A B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
6430 1 A C A B Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul cmpiilor, pn la cel montan i
alpin
3230 1 C C C C Vegetaie lemnoas cu Myricaria germanica de-a lungul rurilor montane
91Y0 0,5 B C C C Pduri dacice de stejar i carpen
1122 Gobio uranoscopus P C C C C
1061 Maculinea nausithous P C B C B
Ruri, lacuri 56 N06 511, 512
Puni 7 N14 231
102 A 0 - Cosire/Taiere 140 A 0 - Pasunatul
810 A 0 - Drenaj 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
140 B 0 - Pasunatul 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
Situl este situat pe ambele maluri ale rului Suceava, in aval de confluenta cu afluentul sau Putna, pana la confluenta cu Sucevita si include si
principalii sai afluenti de pe acest tronson - Bilca mare, Tarnauca, Clinaut, Rusul si Ruda, pe partea stanga, si Remezeu, Petrimiasa, pe
partea dreapta. Altitudinea variaza intre 350 si 415 m. Pe langa aninisuri se mai intalnesc pe suprafate mici si plantatii de rasinoase - molid si
pin silvestru. remarca structura naturala bine si foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni mai ales la
Habitatul 91E0; prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, cat si intrepatrunderea celor doua habitate
(Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa si Paduri dacice getice de lunci colinare de anin negru (Alnus
glutinosa) cu Stellaria nemorum). Situl este alimentat si strabatut de o retea de brate semipermanente in care doar in perioadele ploioase mai
curge apa. Prin amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare
deosebita.
Situl a fost extins cu un poligon situat in lunca paraului Pozen si pe versantii nordic si vestic al Dealului Ursoiul (altitudine 482 m). In acest
poligon clasele de habitate prezente sunt cele de paduri de foiase si de pajisti.
Situl este important pentru o mai buna distributie geografica a siturilor desemnate pentru habitatul 91E0. Acest tip de habitat apare pe cca. 50-
55 ha. Padurile ocupa in sit 69 Ha.Pentru prezenta populatiei de Maculinea nausithous (Lepidoptera).Important pentru nevertebrate i pentru
prezena speciei Triturus montandoni, generalmente alpin, n Continental.
In ceea ce priveste habitatul 91E0, principalele amenintari le constituie lucrarile de regularizare a raului, taierile ilegale de arbori, avand in
vedere ca situl este flancat pe ambele parti de localitati, iar gradinile si terenurile agricole vin in contact direct cu limitele sitului.
Padurile din sit sunt proprietatea unor persoane fizice de pe raza comunelor Bilca, Galanesti si Fratautii Vechi (conform legilor 1/2000 si
247/2005) sau sunt situate in afara fondului forestier.
4.6 Documentaie:
Proiectul LIFE05 NAT/RO/000176 - Habitate prioritare alpine,subalpine i forestiere din Romnia;
Amenajamentul OS Brodina;
Amenajamentul Ocolului Silvic Marginea (Unitatea de productie IV Izvoarele Sucevei).
Biris, I.A., 2010, investigatii in teren.Date Dr. Sergiu Mihut, 2010.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0380
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Suceava Liteni
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 19' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.254
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
243
Max.
339
Med.
259
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 37' 23''
RO015 Suceava 100
1138 Barbus meridionalis P C B C C
Ruri, lacuri 10 N06 511, 512
Puni 35 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
alturi de patru specii de reptile i amfibieni i dou specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Este printre puinele situri desemnate pentru Lutra lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis. De importan ridicat i pentru speciile de
Bombina, Triturus cristatus i Myotis.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur, a suprapunatului, a lipsei punatului, a dragrii i drenrii
habitatului umed, al activitilor industriale, al exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei.
300 B 10 - Extragere de nisip si pietris 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0381
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trgului - Argeel - Ruor
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 3' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
13.213
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
760
Max.
2411
Med.
1325
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
N 45 26' 58''
RO031 Arge 100
9110 37,1 A C B B Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91E0 0,3 A C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
9410 28,1 A C B B Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
3220 0,01 D Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
4070 0,02 B C B B * Tufriuri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtifolium
4060 0,05 B C B Tufriuri alpine i boreale
alpin
2001 Triturus montandoni RC C B B B
P Arnica montana 500-1000 i A P Campanula patula ssp. abietina 300-1000 i A
P Saponaria pumilio 20-100 i A
Puni 4 N14 231
Situl Raul Targului-Argesel-Rausor este localizat in partea nordica a judetului Arges, pe clina sudica a Muntilor Iezer, din Masivul Fagaras. Din
punct de vedere geomofologic, situl este situat in zona montana si premontana a Muntilor Iezer, doar extremitatea nord estica a sitului este
situata la nord de raul Dambovita, spre culmea Tamas, dintre Masivul Piatra Craiului si Masivul Fagaras.
Unitatile morfologice de relief sunt: versantii, vaile, platourile si luncile. Versantii reprezinta unitatea morfologica dominanta, cu inclinare medie
pana la puternica si foarte puternica.
Altitudinea sitului variaza de la cca. 800 m (in ua 50, UP III Leresti, OS Campulung) la peste 2000 m in Iezerul Mic, Muchea Vacarea (2319 m
Piscul Catunului). Vegetatia forestiera urca pana la cca 1950 m (ua 31 C, UP IV Rausor, OS Campulung). Expozitia generala a sitului este
sudica, cu expozitii de detaliu predominant sudice, estice, vestice.
Substratul geologic este constituit din roci cristaline intens metamorfozate in Muntii Iezer si din calcare si conglomerate calcaroase in culoarul
vaii Dambovita. In aceste conditii, in functie de panta, s-au format soluri superficiale, cu roca la zi, foarte superficiale pana la superficiale,
excesiv scheletice, pe versantii cu inclinare mare, si soluri mijlociu profunde pana la profunde, pe versantii cu inclinare slaba spre moderata.
Reteaua hidrografica este foarte bogata, cu curgere de la nord spre sud, fiind constituita din Raul Targului cu afluentul sau Rausor, Argeselul,
Rausorul si Dambovita. Pe Raul Targului a fost construit lacul de acumulare Rausor, amonte de localitatea Leresti.
Climatul este temperat -continental, specific etajului montan, influentat de etajarea altitudinala a sitului, de orientarea si inclinarea versantilor,
ceea ce duce la etajarea climatica a teritoriului si la aparitia unei diversitati de topoclimate.
Solurile apartin preponderent claselor cambisoluri si spodosoluri (peste 97%). Pe suprafete restranse apar si soluri rendzinice, dezvoltate pe
substrate calcaroase.
Vegetatia sitului este influentata de dezvoltarea altitudinala a a climei si a solurilor, fiind specifica urmatoarelor etaje: etajul alpin (la altitudini
de peste 1900 m, in golul alpin Iezer, la obarsia paraului Rausor); etajul subalpin (la altitudini cuprinse intre 1700 (1800) m si 2000 m, la
obarsia paraului Rausor); etajul boreal al molidisurilor (la altitudini de peste 1300 si pana la cca. 1700-1800 m); etajul nemoral al padurilor de
amestec de fag cu rasinoase si a fagetelor). Principalele clase de habitate identificate in sit, pe baza informatiilor din teren, precum si a
analizei GIS a ortofotoplanurilor si a informatiei din CLC 2006, sunt padurile (80%), ape dulci continentale curgatoare si statatoare (1,6%),
pajisti alpine si subalpine (5%), pajisti seminaturale umede (4,6%), tufarisuri alpine si subalpine (5,2%), stancarii (0,2%), alte terenuri (3,4%),
constructii industriale (0,1%).
Sit important, ntre altele, i pentru amfibieni: buhaiul de balt cu burt galben (Bombina variegata) i tritonul carpatin (Triturus montandoni),
acesta din urm avnd populaii bogate n unele puncte ale sitului.Situl Rul Trgului-Argeel-Ruor este important pentru biodiversitate din
urmatoarele motive: i). habitatele forestiere 9410 si 91V0 pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare in regiunea biogeografica
alpina; ii). speciile de carnivore mari - urs, lupo ,ras- pentru care s-a solicitat desemnarea de situri suplimentare; iii). culoar ecologic pentru
carnivore, asigurand conectivitatea Masivului Fagaras (Muntii Iezer) cu Masivele Piatra Craiului si Bucegi ( Muntii Leaota); iv). specii de
amfibieni si de nevertebrate.
ntre factorii de impact antropic se numr: exploatri forestiere, traficul rutier (ce afecteaz amfibienii, mai ales n zona lacului de baraj
Ruor), turismul necivilizat (ducnd la poluare cu deeuri).
4.6 Documentaie:
Observatii n teren, 2008.
Iftime, A., Iftime, O., Pop, D. A., 2009. Observations on the herpetofauna of the Iezer-Ppua Massif (southern Carpathians, Romania).
Herpetozoa (Wien), 22(1/2): 55-64;
Mciu, M., Chioreanu, A., Vcaru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. tiintific i Enciclopedic, Bucureti, 847 pp.;
Ghinea, D., 2002. Enciclopedia geografic a Romniei. Ed. Enciclopedic, Bucureti 1456 pp.Amenajamentul OS Campulung (UP III,
Leresti, UP IV Rausor, UP V Voina, UP VI Argesel), ICAS, 2006; Amenajamentul OS Rucar (UP II, UP III), ICAS, 1997;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
RO03 2.133.-Lacul Iezer * 0,01 Monument al naturii
160 A 95 - Managementul forestier general 502 A 5 - Drumuri, drumuri auto
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0382
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mare ntre Copa Mic i Mihal
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 1' 28''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
930
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
223
Max.
311
Med.
251
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 6' 59''
RO071 Alba 78
RO076 Sibiu 22
4008 Triturus vulgaris ampelensis P C C C C
2511 Gobio kessleri P C B C C
Ruri, lacuri 57 N06 511, 512
Puni 8 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutrea lutra, alturi de
cinci specii de reptie i aamfibieni, cinci specii de peti i o specie de nevertebrat de asemenea de interes conservativ.
Situl conine un mozaic de puni i pdure de lunc importante pentru: Lutra lutra, Unio crassus, Bombina variegata, Cobitis taenia i
Rhodeus sericeus amarus.
810 A 0 - Drenaj
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 701 A 0 - Poluarea apei
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur, a dragrii i drenrii habitatului umed, al activitilor industriale, al
exploatrii miniere de suprafa, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere
sau industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0383
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mare ntre Odorheiu Secuiesc i Vn
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 59' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
462
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
367
Max.
488
Med.
400
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 15' 56''
RO074 Harghita 88
RO075 Mure 12
1323 Myotis bechsteini C C B C B
1303 Rhinolophus hipposideros C C B C B
1166 Triturus cristatus C C C C C
1193 Bombina variegata C C C C C
4008 Triturus vulgaris ampelensis C C B B B
1032 Unio crassus C C B C B
Puni 4 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru patru specii de mamifere de interes conservativ,
alturi de trei specii de amfibieni i trei de peti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru Lutra lutra, Bombina variegata, Cobitis taenia, Rhodeus sericeus amarus
and Unio crassus.
422 B 0 - Depozitarea deseurilor industriale 502 B 0 - Drumuri, drumuri auto
701 B 0 - Poluarea apei 810 B 0 - Drenaj
400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana 701 B 0 - Poluarea apei
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0384
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Trnava Mic
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 27' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
331
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
284
Max.
347
Med.
312
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 23' 4''
RO075 Mure 100
Salicion albae)
1355 Lutra lutra C C B B B
1138 Barbus meridionalis P C B C A
1124 Gobio albipinnatus P C B B B
1149 Cobitis taenia P C B B B
1146 Sabanejewia aurata P C B B B
1060 Lycaena dispar P C C A B
Ruri, lacuri 20 N06 511, 512
Ru mic cu curs natural cu meandre n zona bioregiunii continentale, limitat de pduri aluviale. 4 specii de peti , o specie de mamifer , 2
specii de nebvertebrate i 3 specii de amfibieni , 2 habitate de interes comunitar din anexa II Directiva Habitate
Situl este important pentru pdurile aluviale cu Alnus glutinosa i slcii (galerii pe poriuni inseminate), pentru specii de peti din anexa II
DH bine reprezentata Barbus meridionali, dar i Cobitis taeni, Gobio albipinn, Sabanejewia aurata, nevertebrate ca Lycaena dispar, Unio
crassus, respectiv 3 specii de amfibieni
102 C 10 - Cosire/Taiere 402 C 5 0 Urbanizare discontinua
954 C 1 - Invazia unei specii 300 C 1 0 Extragere de nisip si pietris
830 C 5 0 Canalizarea
Starea natural a rului Trnava Mic este n procent de 80-90 %
Rul s-a conservat bine cu multe galerii de pduri aluviale, meandrele au fost canalizate numai n zona Blueri, iar n alte zone s-au creat
n vecintate diguri de protecie a localitilor mpotriva inundaiilor.
Sporadic au fost extrageri de materiale de construcii pentru nevoile comunitilor locale fr impact semnificativ. Cele 2 balastiere nu au mai
primit acord de mediu . Exist extrageri sporadice iarna de slcii pentru lemn de foc, de ctre categorii sociale defavorizate.
Rul este proprietatea statului, iar pe marginea apei Apele Rpmne exercit drept de folosire pentru eventuale intervenii, respectiv control.
4.6 Documentaie:
Initiativa i sprijinul pentru elaborarea documentatiei a avut NGO Valea Verde cu sediul n oraul Trnveni.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitate pentru rul Trnava Mic are administratorul Apele Romne , iar pentru specii i habitate de interes comunitar A.P.M. Mure.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0385
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Timis ntre Rusca i Prisaca
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 16' 14''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.441
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
169
Max.
546
Med.
241
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 45 18' 38''
1307 Myotis blythii P C B C C
1217 Testudo hermanni P C C B C
2485 Eudontomyzon vladykovi P A C A B
Ruri, lacuri 14 N06 511, 512
Puni 11 N14 231
Zon umed din regiunea biogeografic continental reprezentnd habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes conservativ,
alturi de patru specii de reptile i amfibieni i cinci de peti de asemenea de interes conservativ.
Sit foarte important pentru protecia speciei Eudontomyzon vladykovi, in situl propus se afl mai
mult de 15% din populaia din ar! Este printre puinele situri desemnate pentru Testudo
hermanni. De importan ridicat i pentru speciile de amfibieni Bombina i Triturus.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor de agricultur, a supracositului, a
400 B 15 - Zone urbanizate, habitare umana 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
lipsei cositului, a suprapunatului, a lipsei punatului, al activitilor de exploatare forestier,
a dragrii i drenrii habitatului umed, al dezvoltrii teritoriale, a circulaiei, al turismului
necontrolat, al polurii prin ngrminte chimice, depozitare de deeuri menajere sau
industriale.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0386
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Rul Vedea
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 51' 51''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
9.077
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
38
Max.
158
Med.
96
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 12' 28''
RO044 Olt 20
RO037 Teleorman 80
alpin
1088 Cerambyx cerdo P D B C B
Puni 8 N14 231
Situl este localizat in lungul raului Vedea, intre localitatile Ciuresti (jud. Olt) si Alexandria (jud. Teleorman), si cuprinde albia minora a raului si a
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 241 B 0 - Colectionare (insecte,reptile,amfibieni)
140 B 0 - Pasunatul 190 B 0 - Activitati Pasunat agricole si silvice care nu se
954 B 0 - Invazia unei specii 421 A 0 - Depozitarea deseurilor menajere
principalilor sai afluenti de pe tronsonul mentionat (paraiele Braiasa, Doroftei, Tecuci, Bratcov, Burdea, Tinoasa), paduri si pajisti din albia
majora a Vedei si a afluentilor sai si paduri situate pe terasele adiacente albiei majore. orientarea generala a sitului este NV-SE. Din punct de
vedere geomorfologic, situl Raul Vedea este situat in Campia Romana, districtul Campia Teleormanului, subdistrictul Gavanu-Burdea.
Campiile aluviale-proluviale sunt marginite de terase. Formele de relief predominante sunt luncile inalte si campia medie, plana. Versanti
scurti apar la trecerea de la lunca la terasa (diferenta de nivel de maxim 20 m, pe distanta de maxim 50 m. Sub raport geologic, luncile sunt
alcatuite din depozite de nisipuri, pietrisuri cu grosimi de 2-8 m acoperite de depuneri cu caracter loessoid (prafuri-argile-nsispuri fine), cu
grosime de 1-5 m, de culoare cenusiu-rosiatica. Predomina luncile cu aluviuni argiloase, cu procese de argilizare, bine drenate, cu soluri mai
evoluate, de tipul brune luvice. Pe terase sunt depozite argiloase sau loessoide. Altitudinea variaza intre 40 m la nord de Alexandria, si cca.
150 m, la contactul cu Piemontul Cotmeana. Raul Vedea constituie coloana vertebrala a sitului. Debitul sau este permanent, dar fluctuant, unii
afluenti ramanand fara apa in cursul verii. Se pot produce revarsari in perioadele ploioase. Albia majora este rar si scurt inundabila, mai ales in
zona din apropierea albiei minore. Alimentarea raurilor se face preponderent din ape de suprafata. Apa freatica este la cca. 3-6 m adancime in
luncile raului Vedea si a afluentilor sai si la peste 10 m adancime pe terase. Solurile sunt de tip Aluvisol in lunca Vedei si argiluvisoluri (brun
luvic, brun roscat luvic). Climatul este tip temperat continental. Conditiile de clima, sol si microrelief au determinat prezenta unei vegetatii
naturale potentiale de tip forestier, caracterizata de speciile de stejar (stejar pedunculat, cer, garnita), in amestec cu frasin, tei, jugastru,
carpen, etc.) - specifice etajului de campie forestiera in care este situat situl. Tipurile de padure cele mai raspandite sunt 6324 - Stejareto-
sleau de lunca de productivitate mijlocie (34%), 6322. Sleau normal de lunca din regiunea de campie (18%) si pe terase 7322 - Cereto-garnitet
de campie de productivitate mijlocie (28).
Din punct de vedere a sistemului romanesc de clasificare a habitatelor, padurile apartin tipurilor R4147 - Paduri danubiene mixte de stejar
pedunculat si tei, frasin cu Scutellaria altissima (6322, 6324, 6325), R 4153 - Paduri danubian balcanice de cer si garnita cu Crocus flavus
(7322), R 4404 - Paduri danubian-panonica de lunca de stejar pedunculat, frasin si ulmi cu Festuca gigantea, R4406 - Paduri danubian-
panonice de plop alb cu Rubus caesius, R 4407 - Paduri danubian-panonice de salcie alba cu Rubus caesius. Peste 75 % din paduri sunt de
tip natural-fundamental. Plantatiile cu specii exotice sunt pe suprafete reduse in sit (pin silvestru in trupul Branistea Cucuieti, salcam, nuc
negru, etc.).
Albia majora a Raului Vedea si a afluentilor sai mai importanti constituie un important coridor ecologic in Campia Romana, care conecteaza
platourile din Platforma Cotmeana cu Lunca Dunarii. In albia majora si pe terasele invecinate apar trupuri de paduri pe baza de cvercinee
apartinand la tipurile de habitate 91F0, 91Y0 si 91M0. In cadrul sitului apar cca. 43 ha de zavoaie de salcie alba +/- plop alb (cca. 0.06 % din
sit). Acest habitat are un rol ecologic foarte important in cadrul Luncii Raului Vedea (consolidarea malurilor, reglarea temperaturii apei prin
umbrire, filtrarea si retentia unor poluanti si a suspensiilor, mentinerea biodiversitatii, etc.).
Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent. Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a
pdurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, stejar
rosu si alte specii forestiere alohtone, punatul n pdure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.
Cea mai mare parte a padurilor incluse in sit (peste 95%) sunt paduri de stat, administrate de catre OS Rosiorii de Vede, OS Alexandria (DS
Alexandria) si OS Draganesti Olt (DS Slatina). Cca. 500 ha sunt paduri proprietate particulara a persoanelor fizice, majoritatea fiind situate in
trupul Scrioastea (OS Rosiorii de Vede, UP II Didesti). Pajistile din lunca raului Vedea incluse in sit apartin preponderent administratiilor
publice locale pe raza carora sunt situate si in mica masura unor persoane fizice.
4.6 Documentaie:
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Rosiorii de Vede (SG, UPII, UP III, UP IV, UP V). Sef proiect ing. Gh. Paun.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Alexandria
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Draganesti Olt, UP II Vedea. Sef proiect. Dorin Cojoaca, proiectant ing. Emil Baru.
Biris, I.A., Lorent, A., 2010, investigatii proprii in teren.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0387
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0097 J Pescria Cefa - Pdurea Rdvani
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Salonta
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 32' 36''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.608
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
84
Max.
94
Med.
89
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 45' 48''
RO061 Bihor 100
1530 40 C C C B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
P Achillea setacea P D P Artemisia santonicum C D
P Centaurea rocheliana P D P Daucus carota P D
P Dipsacus laciniatus P D P Gypsophila muralis P D
P Hordeum hystrix P D P Limonium gmelinii C D
P Lolium perenne P D P Polygonum aviculare P D
P Portulaca oleracea P D P Puccinellia distans C D
P Vicia grandiflora P D P Xanthium spinosum P D
P Xanthium strumarium P D
Puni 71 N14 231
Mlatinile srturate constituie un mediu prielnic pentru asociaiile Agrosteto-Beckmannietum, Puccinellietum distantis, Hordeetum hystricis,
Camphorosmetum annuae, Artemisieto-Festucetum pseudovinae (sin. Artemisio-Festucetum pseudovinae) , Artemisietum salinae.
Pe suprafaa solurilor mai uscate aparinnd complexului de soloneuri, se gsesc ntinse pajiti aparinnd asociaiei Artemisio-Festucetum
pseudovinae, n mijlocul crora se contureaz plcuri de Hordeetum hystricis, Artemisietum salinae i Camphorosmetum annuae.
Se ntlnesc mici plcuri verzi i compacte de: Cynodon dactylon (pir gros), Artemisia santonicum (pelin), Hordeum hystrix (orzul iganului),
Limonium gmelinii (limba boului), Matricaria chamomilla (romani sau romon), Cichorium intybus (cicoare), Mentha pulegium (busuioc
brotesc), Ononis pseudohircina (sudoarea calului), carul dracului (Eryngium campestre), Puccinellia distans, Camphorosma annua, Festuca
pseudovina.
Alte specii importante: Asparagus tenuifolius, Schoenoplectus spinus, Cardamine parviflora, Elatine triandra (Pop I., 1956).
Zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530, respectiv pajiti halofile panonice.
flora si vegetatia.
4.6 Documentaie:
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
Pop. I., 1959, Cercetri geobotanice asupra punilor i fnatelor de pe terenurile srturoase de la Salonta (Reg. Oradea), Studii i Cercet.
Biol., Cluj, 10: 75-99.
Pop. I., 1956, Note floristice din Raionul Salonta, Studii i Cercet. Biol., Cluj, 1-4: 21-28.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0388
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile de la Foeni - Grniceri
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 20 53' 22''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
177
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
71
Max.
77
Med.
74
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 25' 47''
RO054 Timi 100
P Artemisia santonicum ssp. patens P D P Centaurea rocheliana P D
P Chamomilla recutita P D P Coronilla varia P D
P Cynodon dactylon C D P Dipsacus laciniatus P D
P Elymus repens P D P Eryngium campestre C D
P Euphorbia cyparissias P D P Festuca pseudovina C D
P Filago vulgaris P D P Galium verum P D
P Gypsophila muralis P D P Limonium gmelinii P D
P Lotus angustissimus P D P Lotus tenuis P D
P Puccinellia distans ssp. limosa P D P Salvia nemorosa ssp. nemorosa P D
P Sorghum halepense P D P Xanthium spinosum P D
Puni 72 N14 231
Din diverse motive, pajitile de aici sunt ntr-o stare de conservare bun, se poate propune ca rezervaie, satul este situat la S de Timi, aa
c situl este protejat de punatul nedorit. Doar c exist i aici reversul, conservarea excesiv poate duce la dezvoltarea exagerat a unor
specii, aa c uneori un punat moderat nu ar strica.
n urma deplasrii din luna iulie 2010 s-a hotrt modificarea limitelor i extinderea sitului Foeni-Grniceri. Acesta cuprinde dou corpuri care
se afl n apropierea comunei Grniceri i se nvecineaz n partea de est cu ROSCI0109 Lunca Timiului.
Zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la mlatini i pajiti halofile panonice (*1530). Asociaii vegetale
caracteristice prezente n sit: Puccinellietum distantis So 1937.
flora si vegetatia.
4.6 Documentaie:
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
Coste I., Pop Adelina, Rusu I., Avrmut O., 1993. Vegetatia mezoxerofil de pe solurile srturate din Sud-Estul Romniei (Banat).
St.Cerc.Biol., Seria Bio. Veget., t.45, nr.2, p. 207-217, Bucureti, 1993.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0389
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0111 J Bertetii de Sus - Gura Ialomiei
ROSPA0120 J Koglniceanu - Gura Ialomiei
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile de la Gura Ialomiei - Mihai Bravu
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 27 45' 44''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
3.449
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
0
Max.
18
Med.
4
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 45' 5''
RO021 Brila 5
RO035 Ialomia 95
1530 60 B B B C * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
1310 20 B C B C Comuniti cu salicornia i alte specii anuale care colonizeaz terenurile umede i
nisipoase
1335 Spermophilus citellus P
A Bufo bufo P D I Erythromma viridulum P D
I Sympetrum fonscolombii P D I Sympetrum sanguineum P D
P Agropyron cristatum C D P Artemisia santonicum C D
P Hordeum hystrix C D P Iris pseudacorus C D
P Lotus tenuis C D P Phragmites australis C D
P Ranunculus sceleratus C D P Scirpus lacustris ssp. lacustris C D
P Suaeda maritima C D P Trifolium fragiferum C D
P Typha angustifolia C D
Prezenta srturilor de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajitilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. De
asemenea, este important pentru speciile de psri, mamifere (popndu) i amfibieni.
Perimetrul este inclus n Cmpia Brganului. nainte de 1989, zona a suferit transformri, s-au realizat canale de irigaie. Ulterior, nu s-a mai
continuat mbuntirea pentru agricultur i vegetaia potenial halofil s-a refcut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asociaii vegetale (comuniti de plante) halofile.
Tipuri de vegetaie
-Salicornietum prostratae So 1964 (Syn.: Salicornietum herbaceae So 1927)
100 B 0 - Cultivare 400 A 0 - Zone urbanizate, habitare umana
n structura floristic a fitocenozelor particip un numr redus de specii, n totalitate halofile. Din aceast categorie cele mai fidele specii sunt:
Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Kochia hirsuta, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Limonium gmelinii, Aster
tripolium, Artemisia santonicum, Bolboschoenus maritimus, Phragmites australis, Agrostis stolonifera, Poa trivialis, Trifolium fragiferum,
Juncus gerardi, Plantago major.
-As. Zannichelietum palustris Lang 1967 (syn. Parvopotameto-Zannichelietum W. Koch 1926)
Zannichelia palustris ssp. palustris se dezvolt n apele slab srturate, puin adnci, puternic nclzite n timpul anotimpului clduros.
Fitocenozele de Zannichelia palustris se ntlnesc n canalele de drenaj de la Gura Ialomiei, fr s ocupe suprafee prea ntinse.
-Ranunculeto (Batrichio) trichophylle So (1927)1971 (syn. Ranunculeto trichophylli-Calitrichetum polymorphae So 1927)
Specia caracteristic, Ranunculus trichophyllus se dezvolt n bazinele acvatice de mici dimensiuni i cu adncimea de 50-100 cm.
-As. Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926
Asociaia este bine reprezentat n canalele cu ap. Specia dominant i caracteristic nalt de peste 2 m este uneori exclusivist, puine
specii palustre fiind ntlnite i ndeosebi la periferia fitocenozelor.
Cnd solul devine mai jilav, i srurile ies la suprafa, se instaleaz o serie de plante halofile i moderat halofile cum sunt: Juncus gerardi,
Puccinellia limosa sau chiar Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Spergularia media, specii care indic o acumulare sporit de sruri n sol.
Suaedetum maritimae So 1927
Suaeda maritma este rspndit ndeosebi n sud-estul rii, pe terenurile puternic srturate i umede. Pe aluviunile luto-nisipoase,
srturoase formeaz adevrate pajiti, ocupnd suprafee ntinse.
Ca urmare a concentraiei mari de sruri acumilate n sol, puine plante intr n compoziia floristic a fitocenozelor de Suaeda dintre care mai
reprezentative sunt: Salicornia prostrata, Aster tripolium, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata,
Limonium gmelinii.
Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajitilor halofile (ponto-sarmatice)
incluse la *1530. De asemenea, este important pentru speciile de psri, mamifere (popndu) i amfibieni.
Perimetrul este inclus n Cmpia Brganului. nainte de 1989, zona a suferit transformri, s-au realizat canale de irigaie. Ulterior, nu s-a mai
continuat mbuntirea pentru agricultur i vegetaia potenial halofil s-a refcut.
Perimetrul cuprinde un mozaic de asociaii vegetale (comuniti de plante) halofile.
S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia.
Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor.
4.6 Documentaie:
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0390
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0144 J Uivar - Dinia
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Srturile Dinia
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 4' 32''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.012
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
73
Max.
82
Med.
78
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 40' 50''
RO054 Timi 100
I Aeshna affinis P D I Coenonympha pamphilus P D
I Lestes barbarus P D I Sympetrum sanguineum P D
P Achillea setacea C D P Alisma plantago-aquatica P D
P Artemisia santonicum C D P Artemisia santonicum ssp. patens C D
P Artemisia vulgaris P D P Aster tripolium ssp. pannonicus P D
P Bassia prostrata RC D P Bromus hordeaceus P D
P Centaurea cyanus P D P Cerastium dubium P D
P Cynodon dactylon P D P Daucus carota P D
P Festuca pseudovina C D P Filago vulgaris P D
P Galium verum P D P Gypsophila muralis P D
P Hordeum hystrix P D P Lactuca saligna P D
P Lemna minor P D P Limonium gmelinii P D
P Lolium perenne P D P Lotus angustissimus P D
P Medicago minima P D P Pholiurus pannonicus P D
P Phragmites australis P D P Pimpinella saxifraga P D
P Plantago tenuiflora P D P Poa bulbosa C D
P Prunus spinosa P D P Puccinellia distans C D
P Scirpus maritimus ssp. maritimus P D P Sorghum halepense P D
P Trifolium angulatum P D P Trifolium fragiferum P D
P Trifolium repens P D P Typha angustifolia P D
P Xanthium strumarium ssp. italicum P D
Puni 94 N14 231
situat n Cmpia Snmihai-Dinia, cmpie aluvio-proluvial a Timiului inferior ( Cmpie joas) - influenat de regimul hidric al solurilor i de
circulaia ascendent a srurilor - materialele fluviatile aduse i depuse de rurile ce tranzitau zona spre vest au fost acoperite pe grosimi
diferite de depozite eoliene, de materiale fluviolacustre sau de alte tipuri de depuneri mai recente, ntr-o stratificaie i dispunere areal foarte
neomogen. - la contactul dintre formaiunile aluvio-proluviale din est cu cele fluvio-lacustre din vest, aprute sub forma unor benzi discontinui,
arcuite spre vest, areale intens srturate pe suprafaa crora au fost identificate soluri halomorfe ISTORIC : -rezervaia a fost nfiinat odat
cu organizarea staiei pilot pentru ameliorarea solurilor saline i alcaline din aceast partea rii cu scopul de a se studia comparativ
fenomenele covorului vegetal i cele pedologice n condiii naturale i de agrohidroamelioraii. - fiind situat pe srturi tipice pentru aceast
regiune,flora i vegetaia rezervaiei caracterizeaz puternic natura i nsuirile solurilor saline i alcaline respective, ntre care soloneurile-
solonceacuri i soloneurile solodizate au cea mai mare rspndire.
Situl este situat n Cmpia joas a Banatului. Vegetaia este caracteristic solurilor srturate din partea de SV a Romniei i are un
pronunat caracter mozaicat, reflectnd existena unor microbiotopuri condiionate edafic. Asociaiile vegetale caracteristice solurilor srturate
(Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum
pseudovinae (Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943)
sunt prezente sub form de enclave cu suprafa variabil, la marginea culturilor agricole i a canalelor de desecare n localitile cu terenuri
srturate. Acestea sunt prezente pe soloneuri i lcoviti srturate n microstaiuni uor depresionare n care apa bltete n perioada
ploioas; n perioada secetoas, de var, se nregistreaz un pronunat deficit de umiditate. Solul are reacie puternic bazic (pH 8,75 11,25)
i un coninut de sruri care depete valorile determinate la asociaia precedent (3,28 3,40 %).
Uneori, asociaiile vegetale se dezvolt pe soloneuri de acumulri excesive de sruri ce apar i la suprafa sub forma unor pete de culoare
alb. Solul este slab structurat, cu aspect prfos n orizontul superior i compact n orizonturile inferioare, cu alcalinitate puternic (pH 9,0-
10,55) i concentraii ridicate de cationi i anioni. Coninutul de substan organic i activitatea biologic sunt reduse.
Diversitatea mare a solurilor srturate, la care se adaug o accentuat neuniformitate a microreliefului, marcat i de prezena fenomenelor
de eroziune, au determinat o mare variaie a covorului vegetal, care se prezint ca un mozaic viu,expresie a florei i faunei variate i bogate.
Specificul rezervaiei l confer halofitele obligate, preferante i suportante, care sunt larg rspndite i contribuie efectiv la edificarea
covorului vegetal al pajitilor halofile de pe aceste suprafee. Prezena unui nsemnat numr de halofite accidentale, dei acestea au o
participare limitat la edificarea fitocenozelor, ofer totui posibilitatea prognozrii unor direcii de evoluie a covorului vegetal favorabile
economiei, prin dirijarea principalilor factori pedologici ce asigur o bun troficitate solurilor. Dei un teritoriu limitat i ntr-o regiune apparent
monoton sub aspect floristic vegeteaz totui un important numr de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofite
preferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totul ntmpltoare n vegetaia halofil, provenite ndeosebi din
fitocenozele antropogene nvecinate.
Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente in sit se remarca o specie din familia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptata la
conditii de seceta(indivizii adulti au mobilitate crescuta iar oualele sunt rezistente la uscaciune), fiind tipica pentru cu canalele cu apa
temporara si chiar saraturata.
flora si vegetatia.
Situl este vulnerabil la activitile antropice necontrolate. Orice lucrare agricol poate afecta grav integritatea sitului.
Aceasta este o zon important pentru srturi de tipul habitatelor N2000 incluse la mlatini i pajiti halofile (ponto-sarmatice) incluse la
*1530.
Terenul este n proprietatea satului Dinia, comuna Peciu Nou.
4.6 Documentaie:
Neumann, H. 1998. Fauna de lepidoptere a zonelor srturoase din Cmpia Banatului. Analele Banatului 4: 185212.
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezervatia de srturi de la Socodor, regiunea Criana. Stud. i Cerc. Biol. i t. Agricol., 8(3-4):
317-328, Timioara.
RO04 2.746.-Srturile Dinia * 48,07 Rezervaie natural
140 A 100 - Pasunatul 421 A 10 - Depozitarea deseurilor menajere
170 A 10 - Cresterea animalelor
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea revine att Primriei Comunei Peciu Nou ct i custodelui ariei naturale protejate Srturile Dinia.
Aria natural protejat a fost atribuit n custodie ncepnd cu data de 30.06.2006 societii comerciale CONS ELECTRIF
Nu exista un Plan de Management aprobat. SC CONS ELECTRIFICAREA INSTAL SRL are obligaia s elaboreze un plan de management
pn la data de 30.06.2007.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0391
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Siretul Mijlociu - Bucecea
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 23' 43''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
570
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
250
Max.
276
Med.
260
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 44' 43''
RO012 Botoani 22
RO015 Suceava 78
alpin
Puni 7 N14 231
Situl este amplasat n zona sud-estica a Podisului Sucevei, n sectorul eii Bucecea-Vorona cu altitudini cuprinse ntre 250 i 150 metri.
Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau cmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (usor nclinate spre sud-
est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, n medie 30-40 metri.
Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie
anuala sa fie mai redusa dect n restul tarii ( 8-90 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de
umezeala, cu vnturi predominante din nord - vest si sud vest. Vecinatatea cu marea cmpie Euro-Asiatica influenteaz regimul temperaturii
aerului si al precipitatiilor spre valori caracteristice climatului continental-excesiv.
Specia Unio crassus a fost gsit n in baltile situate mai jos de barajul lacului de acumulare Bucecea de pe Siret, in preajma localitatii cu
acelai nume.
Pentru prezenta speciilor Unio crassus si Rhodeus sericeus amarus.
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 850 A 0 - Modificarea functiilor hidrografice
870 A 0 - Diguri, indiguiri, plje artificiale
Amonte de sit exista lacul de baraj Bucecea, care influenteaza prin uzinare dinamica hidrologica din aval.
4.6 Documentaie:
Datele au fost furnizate de catre Dr. Ana Davideanu.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0392
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Slatina
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 25 59' 55''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
137
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
456
Max.
576
Med.
509
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 47 27' 29''
RO015 Suceava 100
Puni 54 N14 231
Situl este situat n nordul Subcarpailor Moldovei, n apropierea comunei Slatina. Hidrografic se nscrie n bazinul prului Suha Mic. Situl
este mrginit la vest i nord de pdure de conifere (Abies alba). In cadrul sitului, vegetaia de fnea ocup aproximativ 95% din suprafa
(specii de plante: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Briza media, Anthoxanthum odoratum, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Cynosurus
cristatus, Deschampsia caespitosa, Trifolium montanum, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Carex pauciflora, Alchemilla vulgaris etc.), iar
restul de 5% este reprezentat de arbuti (Rosa canina, Crataegus sp., Prunus spinosa, Corylus avellana etc.) i arbori (Acer sp., Carpinus
betulus etc.). Aceste fnee aparin locuitorilor sau primriei din comuna Slatina.
Sit important pentru cosaul Isophya stysi (Insecta: Orthoptera: Phaneropteridae).
Proximitatea comunei Slatina, cosirea fneelor, punatul.
4.6 Documentaie:
Iorgu, I. . & E. I. Iorgu - 2008. Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania). ISBN 606-520-112-X. Editura Pim, Iai,
294pp.
Iorgu, I. St. & A. Derscariu - 2009. The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from Gineti Depression (Suceava County, Romania). Brukenthal.
Acta Musei IV.3: 619-634
400 B 0 - Zone urbanizate, habitare umana 102 B 0 - Cosire/Taiere
140 B 0 - Pasunatul
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0393
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Someul Mare
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 15' 33''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
557
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
254
Max.
328
Med.
273
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 13' 17''
1220 Emys orbicularis P C B B B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C C
Ruri, lacuri 32 N06 511, 512
Puni 10 N14 231
dou specii de amfibian, o reptil i ase specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Important pentru protecjarea ihtiofaunei prezente, n special pentru cele trei specii Gobio de interes comunitar, ct i pentru specia Aspius
aspius. Caracteristicile rului permit reproducerea acestor specii, ct i a altor specii care nu sunt de interes comunitar, ns sunt importante
din punct de vedere piscicol (Esox lucius, Silurus glanis, Chondrostoma nasus, Barbus barbus, Squalius cephalus etc.), ct i pentru
mamiferul Lutra lutra.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur. Poluarea habitatului cu ngrminte chimice, ape menajere i
400 B 10 - Zone urbanizate, habitare umana 421 B 10 - Depozitarea deseurilor menajere
industriale. Depunerea deeurilor menajere pe malul rului. Construirea micilor baraje pe ru fr amplasarea scrilor pentru peti, sau
amplasarea unori scri nepotrivite.
4.6 Documentaie:
1. Bnrescu P., Telcean I., Nalbant T., Harka ., Ciobanu M. (1999). The fish fauna of the
River Someș/Szamos basin. In: Srkny-Kiss A. & Hamar J. (eds.): The Someș/Szamos
River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok Szeged Trgu Mure, Hungary
Romania, pp. 249-268.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0394
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Someul Mic
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 23 55' 15''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
117
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
233
Max.
246
Med.
240
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 5' 56''
RO063 Cluj 100
Ruri, lacuri 70 N06 511, 512
specie de amfibian, o reptil i trei specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Este printre puinele brae moarte ale Someului Mic, ce nu a fost transformat n lac de pescuit intensiv. O parte din acest bra mort are
contact direct cu Someul Mic. Aceste brae moarte asigur condiii optime pentru creterea puietului, din acest motiv trebuie asigurat
protecia lor. Dup spusele pescarilor este posibil i prezena speciei Misgurnus fossilis n cele dou brae moarte. Situl include locuri ideale
pentru Emys orbicularis, din acest motiv este important pentru a conserva populaiile acestei specii aflate dealungul Someului Mic. Aceasta
este singurul SCI desemnat dealungul Someului Mic, din acest motiv este foarte important pentru conservarea speciilor de peti din acest
ru.
Pierderea i distrugerea habitatului ca rezultat al activitilor din agricultur, desecare, transformare n lacuri ce vor fi folosite doar pentru
pescuit sportiv intensiv, introducerea speciilor alohtone. Poluarea habitatului cu ngrminte chimice, ape menajere i industriale, depunerea
deeurilor menajere pe malul rului.
400 B 20 - Zone urbanizate, habitare umana 430 B 20 - Structuri agricole
4.6 Documentaie:
1.Baza de date Grupul Milvus.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0395
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Soveja
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 36' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
4.567
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
435
Max.
1348
Med.
774
2.4. Altitudine (m)
Alpin
X
Continental
X
N 46 0' 55''
RO026 Vrancea 100
3220 0,2 A C A B Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane
4060 0,1 B C B B Tufriuri alpine i boreale
6520 1 A C A B Fnee montane
Salicion albae)
91D0 0,001 D * Turbrii cu vegetaie forestier
7120 0,001 D Turbrii degradate capabile de regenerare natural
alpin
1324 Myotis myotis P P P P C B C B
1193 Bombina variegata P C B C
1087 Rosalia alpina C B B C B
4054 Pholidoptera transsylvanica P C B C B
P Centaurea triumfetti R A P Centaurium erythraea R A
P Coronilla coronata V A P Dianthus superbus R A
P Epilobium angustifolium R A P Epipactis helleborine R A
P Geranium sylvaticum R A P Ononis repens V A
P Pinus sylvestris var. carpatica R A P Scabiosa lucida R A
P Sedum telephium R A P Senecio cacaliaster R A
P Thalictrum alpinum R A P Thymus glabrescens R A
Situl Soveja ocupa bazinul superior al vaii Susita, si anume obarsia paraului Susita si a principalilor sai afluenti (paraele Carligata, Sarata,
Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus, Cremenet). Din punct de vedere al administratiei publice, situl este situat in intregime in perimetrul
localitatii Soveja din judetul Vrancea. Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este situat in intregime in UP II Soveja si UP I Campuri,
din ocolul silvic Soveja, Directia Silvica Focsani.
Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: padurile (98,5 %), pajistile si fanetele seminaturale mezofile (1,5 %), ape dulci curgatoare
(0,2%), mlastini si zone umede (0,1%), lande si tufarisuri (0,1 %), stancarii si grohotisuri (0,1%). Se remarca procentul foarte ridicat de
impadurire al sitului.
Din punct de vedere geologic, situl este localizat in formatiunea flisului carpatic. Substratul este constituit din roci moi, usor alterabile, cu
rezistenta scazuta, reprezentate preponderent de gresii mornoase, marne nisipoase, marne argiloase, sisturi, etc. In partea vestica a sitului,
spre culmea principala, exista portiuni cu substratul constituit din gresii mai dure, care au determinat aparitia unor versanti abrupti, accidentati,
in opozitie cu relieful mai domol aparut pe substratele mai usor degradabile.
Din punct de vedere geografic, situl se incadreaza in Muntii Vrancei, situati in grupa Carpatilor de Curbura din Carpatii Orientali. Relieful este
reperezentat de munti mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 450 m (la iesirea paraielor Susita si Dragomira din sit) si 1346 m (vf. Zboina Neagra).
Relieful este tipic montan, fiind reprezentat in proportie de peste 98 % de versanti, cu inclinare puternica si moderata, uneori abrupti si
accidentati datorita eroziunilor, alunecarilor, rupturilor produse sau a diferentelor in ceea ce priveste duritatea substratului, si mai putin de
creste si vai (in lungul paraielor Susita, Carligata si Chiua se intalnesc izolat portiuni de lunca inalta, ingusta). Expozitia generala a sitului este
de la vest la est, iar expozitiile de detaliu variaza in functie de configuratia terenului.
Reteaua hidrografica este foarte bine reprezentata, are un aspect palmat, toate paraiele avand cursul de la vest spre est si se varsa in Susita.
Regimul hidrologic al Susitei si al afluentilor sai (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus)este echilibrat, nu prezinta
caracter torential. Cu toate acestea, la ploi abundente, torentiale, debitul paraielor creste, antrenand roci si bucati de arbori, care pot produce
pagube - eroziunea malurilor, distrugerea drumurilor forestiere, etc.
Din punct de vedere climatic, situl se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale
care variaza de la cca. 6 gr. C la Vf. Sboina Neagra si cca. 7 gr. C in partea inferioara a sitului, in Soveja. Precipitatiile medii anuale variaza
intre 700 mm si 1 200 mm/an. Indicele de ariditate de Martonne variaza intre 30 si 38, specific etajului montan mijlociu. Clima este destul de
blanda, cu veri racoaroase si umede, ierni moderate, cu circulatia aerului de la vest la est, dinspre culme spre depresiune, situl fiind ferit de
excese climatice.
Sub raport pedologic, predomina solurile din clasa cambosolurilor (93 %), reprezentate de solurile brune acide (cca. 54 %) si cele brune
eumezobazice (39%). Solurile brune feriluviale (clasa spodosoluri)detin cca. 4%, iar cele brune luvice (clasa argiluvisoluri) cca. 3 %. Solurile
aluviale detin sub 0,5 %.
Situl este situat preponderent in etajul fitoclimatic al amestecurilor de rasinoase si fag. Partea superioara a sitului, reprezentata de o banda
relativ ingusta, situata sub vf. Zboina Neagra, este situata in etajul fitoclimatic al molidisurilor, iar portiuni din partea inferioara a sitului, in
bazinul paraului Cremenet, se situeaza in etajul montan-premontan al fagetelor.
Peisajul sitului este foarte variat, cu elemente geomorfologice reprezentate de creste, versani i vi, acoperite de pduri, cu poriuni mici de
poieni
Situl este deosebit de valoros pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion),
care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului si care aici pe langa faptul ca ocupa o suprafata insemnata, prezinta arborete cu structura
naturala, de productivitate ridicata, fiind tipic pentru Carpatii romanesti. Trebuie mentionat ca in partea superioara a sitului exista suprafete
importante cu paduri virgine, neafectate de interventii silviculturale. Alte habitate forestiere reprezentative pentru sit sunt 9130 - Pduri de fag
de tip Asperulo-Fagetum, in special in bazinul paraului Cremenet, unde, pe suprafete restranse, in lunca paraului, pe soluri aluviale apare si
habitatul 91E0* - Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), edificat de prezenta
aninului negru si a frasinului. In partea superioara a sitului, sub varful Zboina Neagra se intalneste habitatul 9410 - Pduri acidofile de Picea
abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
In lungul paraielor apare habitatul 3220 - Vegetaie herbacee de pe malurile rurilor montane, iar in enclavele care se intalnesc in covorul
predominant forestier apare habitatul 6520 - Fnee montane.
In ceea ce priveste speciile de interes comunitar, situl prezinta o importanta cruciala pentru speciile de carnivore mari - ursul, lupul, rasul -, dar
si pentru speciile de amfibieni (Bombina variegata), de reptile (Vipera ursini), de nevertebrate (Rosalia alpina, Carabus variolosus, Callimorpha
quadripunctaria).
Situl prezinta si o importanta deosebita si pentru speciile de pasari, partea superioara a sitului, situata in proximitatea varfului Zboina Neagra,
este loc de rotit pentru cocosul de munte.
Defrisarile, taierile rase, managementul necorespunzator al ecosistemelor forestiere din sit pot duce atat la degradarea starii de conservare a
habitatelor forestiere, in principal a celor constituite amestecuri de fag, brad si, uneori, molid, cat si la alunecari si rupturi de teren, data fiind
vulnerabilitatea substratului. Conservarea structurii arboretelor de fag si de amestec de fag si rasinoase presupune aplicarea de taieri
gradinarite, cvasigradinarite, a taierilor de conservare. Conditiile stationale favorabile pentru fag, brad si molid creeaza conditii deosebite
pentru speciile principale si duc la aparitia unor arborete de productivitate superioara.
Diversificarea structurii proprietatii asupra padurilor din sit, prin retrocedarea catre diversi proprietari, poate genera un management neunitar,
fragmentar, cu consecinte dezastroase pentru biodiversitate.
Situl este si un important refugiu pentru carnivorele mari (urs, lup, ras), partea superioara a sitului fiind o importanta zona de odihna si de
crestere a puilor pentru acestea, una dintre cele mai importante din Muntii Vrancei, iar defrisarile si exploatarea excesiva a padurilor ar putea
distruge acest sanctuar natural pentru mamiferele mari.
De asemenea, in partea superioara a sitului exista importante suprafete cu paduri virgine, a caror protectie integrala este absolut necesara,
fiind cel mai reprezentativ nucleu cu astfel de ecosisteme din muntii Vrancei.
167 B 25 - Exploatare fara replantare 243 B 100 - Braconaj, otravire, capcane
161 B 20 - Plantare de pdure 166 A 35 - Indepartarea arborilor uscati sau in curs de
uscare
100 B 5 0 Cultivare 140 B 50 - Pasunatul
160 B 27 - Managementul forestier general 230 A 100 - Vanatoare
140 B 30 0 Pasunatul 160 A 100 - Managementul forestier general
162 B 20 - Plantare artificiala 164 B 10 0 Curatarea padurii
167 A 10 - Exploatare fara replantare 230 B 50 - Vanatoare
Desemnarea sitului s-a facut in urma studiului realizat de catre specialisti din mai multe institutii de cercetare si universitati (ICAS, Institutul
de Speologie Emil Racovita, Institutul de Biologie al Academiei Romane, Universitatea Ecologica Bucuresti, APM Focsani, etc.)la solicitarea
Consiliului Local al Comunei Soveja (Hotararea nr. 18/2010 si contr. nr. 1/2009).
Padurile reprezinta principala categorie de folosinta in sit (98,5%) si sunt in proprietatea publica a statului, fiind incadrate in UP II Soveja si
UP I Campuri, administrate de OS Soveja, DS Focsani.
In cadrul sitului se afla si cca. 19 enclave, de dimensiuni variabile (pornind de la 1-2 ha pana la cateva zeci de ha), a caror pondere in
suprafata sitului nu depaseste 1 %. Acestea sunt ocupate cu pajisti care apartin administratiei locale Soveja si cu fanete apartinand unor
persoane fizice, locuitori ai localitatilor din jurul Sovejei si a comunei Campuri.
4.6 Documentaie:
ICAS, 2002, Amenajamentul OS Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP II Soveja, RNP-Romsilva;
ICAS, 2002, Amenajamentul UP I Campuri, RNP-Romsilva;
Dumitrescu, H., Iliescu, I., 2006, Statiunile balneoclimaterice vrancene Vizantea si Soveja. Ed. Pallas, Focsani.
Vasile Ciocrlan, 2000, Flora ilustrat a Romniei Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihilescu Simona, 1994, Lista Roie a Plantelor din Romnia,
Academia Romn, Institutul de Biologie
Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata la 21 mai 1992,
http://www.anpm.ro/Files/Directiva_Habitate_20081102750593.pdf
Atlas Florae Europeae http://www.fmnh.helsinki.fi/english/botany/afe/
Donit, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda, V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Pauc-Comnescu, Mititelu, D., Bocaiu, N., 1992,
Vegetatia Romniei, Ed. Tehnic Agricol, Bucureti
Pop Emil, 1960, Mlatinile de turb din Republica Popular Romn, Ed. Academiei RPR
Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din Romnia sintaxonomie, structur, dinamic i evolutie, Ed. ArsDocendi
N. Donit et al., 2005. Habitatele din Romnia. Editura Tehnica Silvica, Bucureti,
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0398
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Straja-Cumpna
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 28 30' 38''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.117
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
31
Max.
87
Med.
65
2.4. Altitudine (m)
X
N 44 5' 37''
RO023 Consanta 100
2635 Vormela peregusna P C B C B
Puni 22 N14 231
Situl cuprinde zone de platou calcaros cu vegetaie de tip stepic, profund afectate antropic de construcia canalului Dunre Marea Neagr. La
ora actual vegetaia de tip stepic ocup dou fii nguste de o parte i de alta a canalului; ea s-a refcut pe substratul calcaros n zonele
limitrofe canalului, neafectate agriculturii.
Situl este important prin aceea c, dei habitatul este refcut dup o perturbare foarte grav, el ofer condiii foarte bune speciei
Spermophilus citellus (popndul), precum i dihorului ptat (Vormela peregusna), un prdtor al popndului, ambele specii Natura 2000.
In principal pentru dou specii de mamifere mici: popndul (Spermophilus citellus) i dihorul ptat (Vormela peregusna). Popndul a fost
observat recent (2005) n densiti mari, iar n aceeai perioad a fost constatat i prezena dihorului ptat, o specie rar i retras.
Posibil, punatul; aplicrile de ngrminte i pesticide pe terenurile agricole din vecintate ar putea, de asemenea, afecta situl.
Nu este desemnat ca arie protejat.
4.6 Documentaie:
Srbu Anca, Srbu I., Mihai Daniela. 2009. Unprotected grassland areas from Dobrogea, of high botanical value. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.
XLIV: 65-75.
100 A 60 - Cultivare
860 C 0 - Depozite de deeuri, materiale rezultate din
dragri
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0399
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0049 J Iazurile de pe valea Ibnesei - Baeului - Podrigi
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Suharau - Darabani
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 26 22' 30''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
1.936
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
123
Max.
298
Med.
208
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 48 9' 6''
RO012 Botoani 100
9130 35 A C A A Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
62C0 50 C C C C * Stepe ponto-sarmatice
40C0 1 C C C C * Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V C C C C
4067 Echium russicum R C C C C
Puni 27 N14 231
Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP II Suharau).
Din punct de vedere geomorfologic, situl este situat in Provincia Platformei est-europene, tinutul Podisului Moldovei (1), subtinutul podisurilor
structurale, (B), districtul Podisului Sucevei. Teritoriul sitului este in zona de dealuri si podisuri de platforma, cu structura orizontala
monoclinala sau slab cutata, dezvoltate pe cuverturi neogene de platforma, de tipul Suceava.Relieful structural-eroziv, cu dezvoltare
monoclinala, cu fragmentare deluroasa, cu vai largi insotite de terase si versanti cu intense procese de alunecari. Altitudinea variaza intre 130
si 300 m .
Substratul litologic este alcatuit din alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, de origine sarmatiana, cu predominarea argielor si marnelor.
Din punct de vedere hidrologic, paraiele din sit sunt afluenti ai Siretului (paraul Stuhoasa, paraul Suharau), au alimentare predominat aluviala
(cca. 60%), ceea ce duce la scaderea debitului in timpul verii, chiar si iernii, datorita epuizarii rezervelor apelor subterane. primavara si vara, la
RO04 2.233.-Fagetul secular Stuhoasa + 3,11 Rezervaie natural
140 B 100 0 Pasunatul 160 C 100 + Managementul forestier general
topirea zapezii si la ploile intense apar viituri de mica durata. Apa subterana contribuie cu cca. 40 % din scurgerea medie si apare la adanci mi
de peste 10 m, neinfluentand direct vegetatia . Climatul regiunii este aspru, de tip temperat-continental, cu ierni reci si aspre si cu veri
calduroase si uscate.
Temperatura medie anuala este de cca. 8 gr. Celsius, iar precipitatiile de cca. 600 mm anual. Solurile sunt din clasele Argiluvisoluri si
Cambisoluri, de bonitate superioara, factorul limitativ pentru vegetatia forestiera fiind in unele situatii regimul hidric . Vegetatia se incadreaza
in etajul nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, amestecuri de gorun si fag si a fagetelor colinare. In partea inferioara
sitului apar si stejarete si sleauri de stejar.
O suprafata de padure de 60,5 ha este incadrata in categoria functionala I-5C \\\\\\\"Rezervatii naturale destinate conservarii unor medii de
viata, a genofondului si ecofondului forestier (Rezervatia Stuhoasa-Suharau), in ua 38C si ua 39 din UP VII Suharau, OS Dorohoi.
Situl Suharau-Darabani este constituit din 7 poligoane care insumate au o suprafata de cca. 1936 ha. Poligonul situat la vestul sitului, in
suprafata de 914 ha, se suprapune peste padurea Stuhoasa-Suharau. Aceasta este administrata de OS Dorohoi (UP VII Suharau).
Situl este foarte important si reprezentativ pentru habitatele 9130 si 91Y0, contribuind la o buna distributie geografica a SCI-urilor in arealul
celor doua tipuri de habitate.
Principalii factori disturbatori pentru habitatele forestiere din sit sunt aluncarile de teren (pe cca. 2% din sit), care se manifesta cu o intensitate
medie, la ploi torentiale, eroziunea 9cca. 1% din sit), uscarea generata de seceta. Pasunatul, compactarea solului, taierile ilegale sunt, de
asemenea, factori de risc pentru conservarea habitatelor forestiere.
Exist o rezervaie forestier - Pdurea Stuhoasa-Suharu.
Pdurea este proprietate de stat - Romsilva.
Pajitile sunt n proprietate particular sau comunal.
4.6 Documentaie:
Ion Srbu, 2008-2010. Investigatii personale de teren.Amenajamentul silvic al OS Darabani (UP II); Amenajamentul silvic al OS Dorohoi (UP
VII); Oprea, A., 2009, cercetari in teren;
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Administrarea pdurii intr n competenele Regiei Naionale a Pdurilor - Romsilva.
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0400
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : ieu - Budac
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 17' 27''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
888
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
257
Max.
384
Med.
299
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 47 7' 22''
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C C
Ruri, lacuri 38 N06 511, 512
Puni 2 N14 231
amfibianul Bombina variegata i apte specii de peti de asemenea de interes conservativ.
Sit important pentru protecia ihtiofaunei. n cele dou ruri triesc n total 7 specii de peti de interes comunitar i alte 10 specii, care nu sunt
de interes comunitar (doar una singur este invaziv - Carassius gibelio). Cele dou ruri au fost puin afectate de impacturile antropice. Este
printre puinele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar ct i specia Aspius
aspius. Foarte important pentru protejarea populaiei speciei Gobio uranoscopus din bazinul Someului.
Construirea micilor baraje pentru protejarea podurilor mpotriva inundaiilor, fr amplasarea scrilor pentru peti, sau amplasarea unori scri
nepotrivite. Poluarea cu ngrminte chimice, ape menajere sau industriale. Depozitarea deeurilor menajere pe marginea rului. Braconajul.
400 B 15 - Zone urbanizate, habitare umana 430 B 20 - Structuri agricole
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0401
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Turnu - Variau
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 8' 25''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
312
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
94
Max.
100
Med.
97
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 46 16' 40''
RO051 Arad 100
1530 35 B C C B * Pajiti i mlatini srturate panonice i ponto-sarmatice
P Ambrosia artemisiifolia P D P Artemisia santonicum C D
P Aster tripolium ssp. pannonicus P D P Conyza canadensis P D
P Digitaria ischaemum P D P Dipsacus laciniatus P D
P Inula britannica P D P Limonium gmelinii C D
P Lolium perenne P D P Lotus tenuis P D
P Puccinellia distans C D R Natrix natrix P D
Puni 89 N14 231
Mentionam asociatiile vegetale de pe solurile saraturate: Limonio gmelinii Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto
Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (So 1933) Wendelberger 1943; Artemisio santonici Festucetum
pseudovinae (Magyar 192) So (1933) 1945, Achilleo Festucetum pseudovinae, etc.
Sit important pentru habitatul 1530
flora si vegetatia.
4.6 Documentaie:
Bucureti.
Borza Cluj-Napoca.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0402
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Valea din Snandrei
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 10' 40''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
46
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
96
Max.
115
Med.
104
2.4. Altitudine (m)
X
Pontic Stepic
N 45 53' 5''
RO054 Timi 100
Suprafee cu pajiti pe loess, favorabile pentru speciile caracteristice habitatelor de pajiti stepice Panonice.
Sit foarte important pentru Pajiti stepice Panonice pe loess. Aici se ntlnete specia Sonchus palustris care este singura semnalare din
Panonic
Transforamrea n teren arabil, drenaj, dezvoltarea infrastructurii, chimizare excesiv.
4.6 Documentaie:
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0403
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Vnju Mare
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 53' 45''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
2.188
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
82
Max.
256
Med.
149
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 44 24' 6''
RO043 Mehedini 100
Puni 6 N14 231
Vii i livezi 21 N21 221, 222
Din punct de vedere al administratiei de stat, situl Vanju Mare este situat pe raza orasului Vanju Mare si a comunei Corlatel, din judetul
Mehedinti. Situl cuprinde 2 trupuri de padure - trupul Lunca Vanjului (ua 55-84; 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142)- si terenuri agricole
adiacente acestora - la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga, teren agricol care se intinde sub forma unei benzi
orientate N-S la est de localitatile Bucura si Vanjul Mare. Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile sunt administrate de RNP
Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare).
Geografic, situl Vanju Mare este situat n vestul Cmpiei Romne i anume n Cmpia Blahniei, in zona campiei medii. Unitatea
geomorfologic majoritar este cmpia,iar configuraia terenului este plan, mai rar ondulat i face parte din Provincia Platformei
Esteuropene (Provincia Podiului i Cmpiilor Extracarpatice), inutul Cmpiei Romne, Districtul Cmpiei Olteniei. Din punct de vedere
altitudinal situl este situat ntre 80 m i 200 m. Relieful, ca factor pedogenetic, influeneaz formarea i repartizarea solului, deosebind: sol
brun rocat cu subtipurile tipic i vertic, sol brun-rocat luvic cu subtipurile tipic, vertic i pseudogleizat .
Situl Vnju Mare se ncadreaz din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesic, acoperit cu formaiuni sedimentare
care i au originea n cuaternar. Din punct de vedere hidrologic, in zona adiacenta sitului se gsesc dou cursuri de ap: Blahnia i Drincea,
cu aflunetii lor, care in sezonul estival seaca. Regimul hidrologic al acestor ape, este variabil cu debit mai mare primvara i n perioadele cu
ploi i debit redus, i foarte mic n perioadele secetoase. Apa freatic se gsete la adncimea de 2-6m, n regiunea de lunc i la peste 15
m, n cea de cmpie. Regimul hidrologic al solului este din precipitaii. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezint un maxim (23,4
grade Celsius), n luna iulie i un minim (-1,5 grade Celsius) n luna ianuarie, ce imprim teritoriului caracterul unui climat continental din zona
temperat. Media temperaturilor medii anuale (11,5 grade Celsius)indic un bilan termic relativ ridicat.Amplitudinea valorilor absolute ale
temperaturii indic un grad de continetalism caracteristic Cmpiei Olteniei. Numrul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de
10 grade Celsius (durata sezonului de vegetaie) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condiii bune.
Cantitatea medie de precipitaii (570 mm) nu este uniform n decursul anului, variind de la o lun la alta i de la un anotimp la altul. Cea mai
mare cantitate de precipitaii se nregistreaz n luna mai (66,3 mm). i cea mai mic se nregistreaz n luna februarie (30,7 mm).Regimul
precipitaiilor atmosferice, cel al evapotranspiraiei i raporturile dintre acestea au o mare influen asupra vegetaiei forestiere, ndeplinirea
anumitor praguri ale acestora constnd n factori limitativi pentru vegetaia forestier. Din punct de vedere climatic, dup Koppen, situl face
RO04 2.599.-Lunca Vnjului Oraul Vnju Mare + 2,87 Rezervaie natural
160 A 0 Managementul forestier general
parte din subprovincia Cfax, caracterizat printr-o clim temperat cu precipitaii medii anuale sub 600 mm i temperatura lunii celei mai calde
mai mari de 22 grade Celsius.Din punct de vedere al bonitii, toate staiunile ntlnite n cadrul sitului sunt de bonitate mijlocie.
Vegetatia naturala este caracteristica zonei de campie forestiera.
Tipurile de pdure identificate sunt de productivitate mijlocie. Cele mai rspndite formaii forestiere sunt leaurile de lunc i cereto-
grnietele. Exist i arborete subproductive, deoarece provin din lstari a cereto-grnietelor la a doua sau a treia generaie, la care a aprut i
fenomenul de uscare anormal n diferite intensiti.
Situl prezinta o importanta pentru o mai buna distributie geografica a retelei Natura 2000 si acoperire a habitatelor:\\\"91Y0 - Pduri dacice de
stejar i carpen\\\" i \\\"91M0 - Pduri balcano-panonice de cer i gorun\\\". Sit important si pentru reptile, amfibieni si nevertebrate.
Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul sitului este uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din
ultima perioad. De asemenea, deficitul prelungit de ap din sol, coroborat i cu ali factori, a dus la apariia fenomenului de uscare
anormal, n special la grni, cer i salcm. Prezena duntorilor xilofagi n arboretele mature n special la arboretele uscate i lncede.
Proveniena din lstari a arboretelor aflate la a 2-a sau a 3-a generaie de lstari.
Apropierea localitilor, accesibilitatea uoar a pdurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea
si promovarea arboretelor din salcam si alte specii forestiere alohtone, punatul n pdure, constituie principalele puncte sensibile ale
agresiunii antropice.
Situl Vanju Mare include 2 trupuri de padure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga, la est de
loalitatile Vanju Mare si Bucura. Padurile apartin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva, prin DS Drobeta
Turnu Severin, OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). Terenurile agricole apartin cetatenilor din comuna Cornatel si orasul Vanju Mare.
4.6 Documentaie:
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vnju Mare. Studiul general. sef proiect Florin Cojoaca.
RNP-ROMSILVA, ICAS, 2007, Amenajamentul OS Vnju Mare. UP II Vanju Mare. proiectant Adrian Corneliu Popa.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0406
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Est
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 22 23' 1''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
20.315
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
157
Max.
817
Med.
446
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 6' 52''
RO051 Arad 82
RO053 Hunedoara 18
6520 B C B B Fnee montane
9130 A C B B Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9180 B C B B * Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene
91E0 B C B B * Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)
91M0 A C B B Pduri balcano-panonice de cer i gorun
91Y0 A C B B Pduri dacice de stejar i carpen
9170 A C B B Pduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
1352 Canis lupus >6 i P C B C B
1088 Cerambyx cerdo P D B C B
1089 Morimus funereus P D B C B
M Felis silvestris C A M Martes martes C A
M Mustela putorius A P Cephalanthera longifolia A
P Epipactis helleborine A P Gymnadenia conopsea A
P Lycopodium clavatum A P Orchis morio A
P Platanthera bifolia A
Puni 14 N14 231
Situl prezint frecvente diferenieri teritoriale imprimate de energia de relief i de densitatea fragmentrii n lungul vilor apar bazinete i
sectoare nguste, iar la nivelul interfluviilor neuri i martori de eroziune. Aspectul general este cel al unei trepte intermediare ntre Munii
Bihorului i culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii i structura geologic (formaiuni liasice compuse din roci magmatice mezozoice i
permiene) l apropie de restul Munilor Apuseni, iar aspectul de culmi digitale, de cel al unei subdiviziuni a acestora de cea a munilor
Criului. Prezena vilor care ptrund adnc, sub forma unor bazinete, culmile prelungi mpdurite, dar i cu frecvente poieni, confer aspectul
tipic de muncei.
Substratul litologic dominant este format din bazalte i andezite, insular aprnd riolite, gabrouri i aglomerate andezitice, iar n formaiuni
geologice de lunc apar pietriurile.
Tipurile principale de pdure existente sunt: fgetele pure de dealuri, fgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto-fgetele, leaurile de
deal cu gorun, ceretele pure, amestecurile de gorun, cer cu stejari mezofii, cereto-leaurile.
Proporia pdurilor cu vrste de peste 100 ani caracterizate de abundena lemnului mort este relativ mare n bazinul vii Petriului datorit
exploatrii extensive a masei lemnoase i perioadei lungi de timp n care multe bazinete au fost inaccesibile.
Situl se afl n raza administrativ-teritorial a judeelor Arad i Hunedoara i are suprafaa de 20,415 hectare.
Pe lng rolul de coridor ecologic pentru carnivorele mari - avnd o contribuie major la eficiena i coerena reelei Natura 2000 ntre Munii
Apuseni i Carpaii Meridionali - situl include habitate i specii importante i este caracterizat de peisajele naturale i culturale deosebite.
Pentru urs, include cele dou rute majore de dispersie nord-sud i sectorul vulnerabil al rutei est-vest spre Munii Metaliferi (sectorul nord-
vestic), respectiv centrul Zrandului (Drocea); mpreun cu Defileul Criului Alb, Drocea i Munii Metaliferi constituie o zon central pentru
lup i rs, iar pentru urs o posibil zon de expansiune, n prezent fiind o zon de mortalitate. Face parte din coridorul structural i funcional
Apuseni Meridionali.
Dei altitudinea medie este una caracteristic munceilor, datorit reliefului fragmentat i microclimatului variat, n interiorul sitului sunt
prezente habitate variate, inclusiv unele specifice regiunilor montane i stepice (extrazonal).
Situl include sate considerate din punct de vedere arhitectural muzee n aer liber care mai pstreaz biserici din lemn, mori de ap i slae
izolate, dar i un stil de via tradiional, bazat pe agricultura de subzisten.
Schimbarea regimului de proprietate i modului de administrare a unor zone mpdurite pot afecta funcionalitatea coridorului ecologic pentru
carnivorele mari, cu precdere pentru urs i rs - specii strns legate de zonele cu vegetaie forestier compact. Pe lng efectul direct
asupra pdurii, deschiderea de noi drumuri forestiere va favoriza accesul ulterior i perturbrile de natur antropic n zonele sensibile ale
coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major n cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunitilor locale, n rndul crora
obinuina convieuirii cu carnivorele mari, i n special cu ursul, a disprut, este un factor care trebuie luat n calcul ca avnd un rol important
n meninerea funcionalitii coridorului ecologic.
Modernizarea drumului judeean DJ 707, Petri Vaa de Jos care intersecteaz ruta de dispesie pe sectorul Vrful Capul Codrului Vrful
Rotundului poate influena negativ funcionalitatea coridorului, direct - prin deranjarea n timpul construciei i prin creterea ulterioar a
traficului, dar i indirect - prin favorizarea dezoltrii infrastructurii turistice n zonele de puni i puni mpdurite.
Mixt; punile i pajitile sunt n proprietate particular i comunal iar pdurile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
4.6 Documentaie:
Adrian Victor Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere Braov) Inventarieri de teren habitate i specii de plante, 2010;
Bibliografie descrierea sitului, calitate i important, vulnerabilitate:
S. Prior, R. Mot (2009). Zarand Forest Area Report.
V. Velcea, I. Velcea, O. Mndrut (1979). Judetul Arad. Institutul de Geografie, Academia RSR.
G. Man, N. Blan, B. Pagu (2006). Amenajamentul UP VI Petri, OS Svrin, Directia Silvic Arad. RNP Institutul de Cercetri i
Amenajri Silvice
Bibliografie alte specii importante de flor i faun:
A. V. Indreica (Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere Braov) Inventarieri de teren habitate i specii de plante, 2010;
V. Ciochia (1992). Psri clocitoare din Romnia. Ed. tiintific, Bucureti
622 C 15 - Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate 608 C 5 - Locuri de campare si zone de parcare pentru
rulote
uscare
502 A 25 - Drumuri, drumuri auto 503 A 15 - Linii de cale ferata, TGV
530 C 20 - Imbunatatirea accesului la zona 622 C 5 0 Plimbare,calarie si vehicule nemotorizate
ICAS Braov (2009). Distributia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vntoare.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
K
1.2 Codul sitului
ROSCI0407
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
ROSPA0117 J Drocea - Zarand
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zarandul de Vest
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 21 58' 39''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
8.888
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
130
Max.
564
Med.
303
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 9' 5''
RO051 Arad 100
1361 Lynx lynx 5-10 i P C B C B
Puni 2 N14 231
Situl include zone de pduri compacte din vestul Munilor Zrand, inclusiv suprafee importante pentru habitatul pdurilor balcano-panonice de
cer i gorun. Tipurile principale de pdure sunt ceretele i gorunetele.
Sit important pentru carnivorele mari (lup, urs i rs) n vestul rii, protejeaz parial partea vestic a rutei principale de dispersie Zrand
Metaliferi i face legatura cu zone importante pentru carnivore din regiunea continental, la sud de rul Mure. Este parte integrant a reelei
ecologice ntre Munii Apuseni i Carpaii Meridionali.
Caracteristicile reliefului fac situl relativ accesibil pe drumurile care ptrund spre nord din oseauna european E68. Acest fapt fapt face ca
situl s fie vulnerabil fa de posibile intensificri ale activitilor de natur antropic: exploatri forestiere, cariere de piatr, dezvoltarea
infrastructurii turistice.
Pentru carnivorele mari, vulnerabilitatea este reprezentat de diminuarea rolului de coridor ecologic n punctele critice pentru conectivitate
peste E68 i rul Mure, de posibile exploatri forestiere intensive, extinderea carierelor de piatr sau a dezoltrilor industriale/ turistice.
Braconajul n interiorul sitului este un factor negativ major care poate diminua efectivele locale dar i uciderea indivizilor n dispersie. n
502 A 5 - Drumuri, drumuri auto 503 A 5 - Linii de cale ferata, TGV
rulote
uscare
243 A 50 - Braconaj, otravire, capcane 301 B 5 - Cariere
501 C 10 - Poteci,trasee, trasee pentru ciclism 502 A 50 - Drumuri, drumuri auto
503 A 50 - Linii de cale ferata, TGV 530 C 10 - Imbunatatirea accesului la zona
special pentru urs, braconajul i atitudinea negativ a comunitilor locale generat fie de team, fie de posibilele pagube provocate, sunt
probleme care trebuie rezolvate prin aplicarea msurilor de conservare i management.
Mixt; punile i pajitile sunt n proprietate particular i comunal iar pdurile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a
composesoratelor sau a persoanelor fizice.
4.6 Documentaie:
Pop I. (coord.), 1978, Flora i vegetatia Muntilor Zarand, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 5-215
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
7. HARTA SITULUI
1.1 Tip
B
1.2 Codul sitului
ROSCI0408
1.3 Data
completrii
201101
1.4 Data
actualizrii
1.6 Responsabili
1.7 NUMELE SITULUI : Zau de Campie
Data propunerii
ca sit SCI
201101
Data confirmrii
ca sit SCI
Data confirmrii
ca sit SPA:
Data desemnrii
ca sit SAC
E 24 6' 8''
2.2. Suprafaa
sitului (ha)
10
2.3. Lungimea
sitului (km)
Min.
346
Max.
408
Med.
367
2.4. Altitudine (m)
Alpin Continental
X
N 46 39' 10''
RO075 Mure 100
4098 Iris humilis ssp. arenaria V C A C A
P Astragalus dasyanthus V A P Asyneuma canescens R A
P Cephalaria transylvanica R C P Dictamnus albus A
P Fritillaria orientalis V C P Galanthus nivalis R C
P Jurinea mollis ssp. transylvanica V B P Neottia nidus-avis V A
P Nepeta ucranica V A P Orchis morio V A
P Paeonia tenuifolia C C P Prunus tenella R A
P Salvia transsylvanica V A P Waldsteinia geoides V A
Situl SCI Zau de Cmpie se gsete la 19 km de oraul Ludu i la 60 km de municipiul Tg. Mure. Acest sit este reprezentat de o colin
specific \"Cmpiei Transilvaniei\", cu expoziie estic ori sud-estic i nclinarea pantelor ntre 15-20, ctre valea \"Bota Mare\". n rezervaia
natural \"Zau de Cmpie\" au fost identificai 331 de taxoni de plante vasculare.
Rezervaia natural \\\"Zau de Campie\\\" a fost desemnat pentru protejarea numeroaselor exemplare de bujor de step (Paeonia tenuifolia),
specie aflat aici n singura localitate din interiorul arcului carpatic.
Bujorul de step (Paeonia tenuifolia) este o specie ameninat la nivel european.
Cenozele cu bujori de step au fost ncadrate n asociaia vegetat: Salvio nutantis-Paeonietum tenuifoliae Mititelu 1990.
Aceast arie mai adpostete ali 5 taxoni ameninai la nivel European: Crambe tataria, Cephalaria radiata, Echium russicum, Jurinea
RO04 2.627.-Rezervaia de bujori Zul de Cmpie * 7,84 Rezervaie natural
102 C 10 + Cosire/Taiere
100 C 5 0 Cultivare 140 B 50 - Pasunatul
mollis ssp.transsyivanica, Salvia transylvanica, iar n zona ecotonal, doi taxoni: Fritillaria orientalis i Galanthus nivalis. Rezervaia mai
adpostete 8 taxoni rari (\\\"Lista Roie a Romniei\\\", Olteanu i colab. 1994, N. Bocaiu i colab., 1994) precum: Astragalus dasyanthus,
Dictamnus albus, Iris humilis, Neottia nidus-avis, Nepeta ucranica, Orchis morio, Prunus tenella, Waldsteinia geoides.
Situl \"Zau de Campie\" este vulnerabil la suprapunat. ns rezervaia natural este sub protecie strict, nepunndu-se.
Rezervaia natural se regsete legiferat n Legea 5/2000.
Terenul rezervaiei naturale este n proprietatea statului. Rezervaia este destinat n totalitate conservrii naturii i cercetrii tiinifice.
Terenurile din situl SCI \"Zau de Cmpie\", propus acum, sunt att particulare ct i comunale.
4.6 Documentaie:
Oroian Silvia, tefnescu D. & Smrghitan Mihaela. 2005. Ariile protejate din Judetul Mure. Tg. Mure: Edit. University Press.111 pp.
Smrghitan Mihaela, colab., 1997, Caracterizarea general a florei din Rezervatia botanic Zau de Cmpie, Jud. Mure, Marisia, Muz. ti.
Nat. Tg. Mure, XXV: 249-278
Mititelu D., 1990, Flora i vegetatia rezervatiei Zau de Cmpie, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 17-23 + un tab. + 2 foto.
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________________|
Responsabilitatea proteciei rezervaiei naturale este n sarcina Ageniei de Protecia Mediului Mure. Propunem ca i situl N2000 \\\"Zau de
Cmpie\\\" s intre n planurile de management ale aceleiai instituii.
Nu cunoatem s existe planuri de management pentru rezervaia natural Zau de Cmpie. n trecut rezervaia a avut un custode (Marcu
Sncrianu), ns acesta a decedat, n prezent neavnd cunotin dac rezervaia a fost luat n custodie de alt persoan/instituie.
7. HARTA SITULUI

Formular Standard Natura 2000 - Sci-Uri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formular Standard Natura 2000 - Sci-Uri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

S-ar putea să vă placă și