STUDIU ŞTIINŢIFIC DE EVALUARE

A STĂRII DE CONSERVARE A SPECIEI ŞI HABITATELOR

DIN SITUL NATURA 2000 „ROSCI0221 SĂRĂTURILE DIN
VALEA ILENEI”

RAPORT INTERMEDIAR - 2 -

- 5 iulie 2012 -

Expert principal în inventariere şi cartare habitate/specii: dr.Ion Sârbu

Expert asistent în inventariere şi cartare habitate/specii: dr. Ştefan Neculai

Expert asociaţii vegetale: dr. Mihai Costică

Expert zoolog: dr. Ioan Moglan

Expert SIG dr. Stoleriu Cristian Constantin

Expert SIG dr. Adrian Ursu

Expert responsabil contact: dr. Naela Costică

LIDER ASOCIAŢIE – PFA,

COSTICĂ T. MIHAI – PFA

PFA ASOCIAT,
STOLERIU CRISTIAN CONSTANTIN

1
 CUPRINS

INFORMAŢII GENERALE 3
1.DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ A SITULUI 4
2. SPECII ŞI HABITATE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ 4
2.1. INVENTARIERE 5
2.1.1. INVENTARIERE SPECII 5
2.1.2. INVENTARIERE HABITATE 6
2.2. CARTARE 8
2.2.1. CARTARE SPECII 8
2.2.2. CARTARE HABITATE 8
2.3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 8
2.3.1. METODOLOGIA EVALUĂRII STĂRII DE CONSERVARE 8
2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR 11
2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A HABITATELOR 14
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 24

2
INFORMAŢII GENERALE
AUTORI: asociaţie de PFA-uri;
Lider asociaţie COSTICĂ Mihai - PFA
Iaşi, str. Şoseaua Păcurari nr. 19, Bl. 538, Sc. A, Et. 2, Ap.7.
Tel. fix: 0232.219.711; Fax: 0232.201. 511;
Mobil: 0746.020.099 sau 0753 783 265
Email: costica_naela67@yahoo.com; cnaela@uaic.ro

Autor asociat:
STOLERIU CRISTIAN – CONSTANTIN
Iaşi. Str. Piaţa Voievozilor nr.7, bl.O1, et.2, ap. 9
Tel: 0744572079

OBIECTUL RAPORTULUI
Este reprezentat de studiu ştiinţific necesar elaborării planului de de management pentru situl Natura
2000: ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei (jud.Iaşi), intitulat „Studiu de evaluare a stării de
conservare a speciilor şi a habitatelor din cadrul ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei”.
Studiul a fost prevăzut în cadrul proiectului “MANAGEMENT DURABIL IN SITURILE NATURA
2000: ROSCI0117 MOVILA LUI BURCEL SI ROSCI0221 SARATURILE DIN VALEA ILENEI”,
cod SMIS-CSNR:35662, finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS MEDIU),
Axa Prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”,
Sesiunea de proiecte 4/2010”.
Raportul intermediar 2 este elaborat pe baza deplasărilor efectuate în teren, a determinărilor şi
prelucrărilor în laborator şi la birou realizate de către echipa de specialişti, în perioada: 1 mai – 30
iunie 2012, conform Contractului de prestări servicii nr.15480483/11.04.2012.

Indicatorilor de raportare propusi

Inventariere specii si habitate Indicatori propuşi Indicatori realizaţi
Nevertebrat : Arytrura musculus, cod 4027 30% 30%
Habitat : cod 1310 Salicorniaşialtespeciianuale care - 20%
colonizeazăregiunilemlăştinoasesaunisipoase
Habitat : cod 1530*Stepeşimlaştinisărăturatepanonice 20% 20%
Habitat : cod 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburiînaltehidrofile de la 70% 70%
nivelulcampiilorpână la nivelmontanşialpin

Cartare specii şi habitate

Nevertebrat : Arytrura musculus, cod 4027 30% 0% Justificare:
specia nu a fost gasita
Habitat : cod 1310 Salicorniaşialtespeciianuale care 30% 30%
colonizeazăregiunilemlăştinoasesaunisipoase
Habitat : cod 1530*Stepeşimlaştinisărăturatepanonice 70% 70%
Habitat : cod 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburiînaltehidrofile de la 50% 50%
nivelulcampiilorpână la nivelmontanşialpin

Identificarea atributelor care definesc starea de conservare şi

raportarea rezultatelor
Nevertebrat : Arytrura musculus, cod 4027 0% Justificare:
specia nu a fost gasita
Habitat : cod 1310 Salicorniaşialtespeciianuale care - 20%
colonizeazăregiunilemlăştinoasesaunisipoase
Habitat : cod 1530*Stepeşimlaştinisărăturatepanonice 20%
Habitat : cod 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburiînaltehidrofile de la 60% 70%
nivelulcampiilorpână la nivelmontanşialpin

3
 I. DESCRIEREA ŞTIINŢIFICĂ A SITULUI
Sărăturile din Valea Ilenei este arie naturală protejată ca Sit NATURA 2000. conform Ord.
1964/2007 unde figurează la poziţia 221, având codul ROSCI0221; are o suprafaţă de 112 ha
(conform Formularului Standard NATURA 2000 - modificat la 20 octombrie 2011); situl este situat în
cadrul unităţilor administrativ teritoriale ale comunelor Dumeşti şi Româneşti, judeţul Iaşi, în regiunea
de dezvoltare nord – est. În interiorul sitului ROSCI0221 se află rezervaţia naturală de interes botanic
“Sărăturile din Valea Ilenei” cu o suprafaţă de 5,90 ha, inclusă în Anexa I a Legii nr. 5/2000 la poziţia
2551, de categoria IV IUCN 10,40%.

Situl Natura 2000 Sărăturile din Valea Ilenei nu este atribuit în custodie şi nu are structură de
administrare.

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale (actul normative prin care s-a instituit
regimul de protecţie):
• Sit Natura 2000: Sărăturile din Valea Ilenei este ca sit de importanţă comunitară, conform Ord.
1964/2007 la poziţia 221, având codul ROSCI0221
• Arie protejată de interes ştiinţific national, conform. Legii 5/2000
• Alt statut de protecţie conform legislaţiei naţionale/internaţionale în vigoare:
- Arie de interes ştiinţific local (cf.Hotararii CJ nr. 8/1994)
- arie cat. IV- IUCN: de tip rezervaţii naturale dirijate
Situl este important pentru următoarele specii si habitate de interes comunitar, enumerate în anexa I şi
în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, precum şi în anexa 2 şi anexa 3 a OUG. 57/2007:
- nevertebrate:
Arytrura musculus, cod 4027
- habitate:
cod 1310 Salicornia şi alte specii anuale care colonizează regiunile mlăştinoase sau nisipoase;
cod 1530 *Stepe şi mlaştini sărăturate panonice;
cod 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până
la nivel montan şi alpin.

Descrierea fizico-geografică (a făcut obiectul raportului 1)

2. SPECII ŞI HABITATE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ, conform Formularului

Standard Natura 2000 Sărăturile din Valea Ilenei
Denumirea Anexa Directivei Mărimea Starea de
ştiinţifică Habitate şi OUG populaţiei conservare
57/2007
Nevertebrate
Arytrura musculus Anexa II a Directivei 92/43/CEE - favorabilă
Anexa 3 OUG 57/2007

Tipurile de habitate
Denumirea şi codul Anexa Directivei Procentul acoperit de Starea de
Natura 2000 Habitate şi OUG tipul habitat raportat la conservare în aria
57/2007 întreaga arie a proiectului
proiectului
Comunităţi cu Salicornia şi Anexa I a Directivei 40% favorabilă
alte specii anuale care 92/43/CEE
colonizează terenurile Anexa 2 OUG 57/2007
umede şi nisipoase-cod
1310

Pajişti şi mlaştini sărăturate Anexa I a favorabilă

panonice şi pontosarmatice Directivei 50%
- cod 1530 * 92/43/CEE
Anexa 2 OUG

4
 57/2007
Comunităţi de lizieră cu Anexa I a Directivei 1% favorabilă
ierburi înalte higrofile de la 92/43/CEE
nivelul câmpiilor, până la Anexa 2 OUG
cel montan şi alpin - cod 57/2007
6430

2.1. INVENTARIERE
2.1.1. INVENTARIERE SPECII
Metode de studiu: au fost prezentate în raportul 1

FLORĂ
Date privind inventarul speciilor de cormofite
Speciile sunt enumerate în ordinea identificării pe teren, astfel: Festuca valesiaca, Poa bulbosa,
Scorzonera cana, Artemisia santonicum, Festuca pseudovina, Limonium gmelinii, Agropyron
cristatum ssp. pectinatum, Cerastium dubium, Alopecurum pratensis, Pastinaca graveolens, Poa
pratensis, Alopecurus arundinaceus, Ornithogalum orthophyllum ssp. kochii, Galium verum,
Potentilla argentea, Filipendula vulgaris, Aster oleifolius, Plantago lanceolata, Plantago media,
Carex distans, Koeleria macrantha, Achillea setacea, Vicia cracca, Inula britannica, Veronica
teucrium, Lepidium perfoliatum, Camphorosma annua, Salvia austriaca, Phragmites australis, Trinia
ramosissima, Taraxacum bessarabicum, Iris brandze, Veronica prostrata, Linum austriacum,
Lathyrus tuberosus, Polygala vulgaris, Ranunculus polyanthemos, Veronica austriaca, Cirsium
arvense, Plantago schwartzenbergiana, Trifolium montanum, Stipa tirsa, Stachys recta, Lathyrus
palescens, Adonis vernalis, Inula hirta, Centaurea scabiosa, Calamagrostis epigeios, Vincetoxicum
hirundinaria, Phlomis pungens, Muscari tenuiflorum, Lathyrus versicolor, Teucrium chamaedrys,
Verbascum phoeniceum, Stellaria graminea, Crambe tataria, Silene alba, Tanacetum vulgare,
Thalictrum minus, Rumex patientia, Clematis integrifolia, Echium rossicum, Euphorbia nicaeensis,
Dianthus membranaceus, Veronica opaca, Fragaria viridis, Hieracium bauhinii, Nonea pulla, Salvia
nemorosa, Ajuga genevensis, Medicago falcata, Thymus pannonicus, Cerinthe minor, Inula salicina,
Inula germanica, Coronilla varia, Viola hirta, Ononis arvensis, Taraxacum officinale, Lotus
corniculatus, Convolvulus arvensis, Thlaspi perfoliatum, Daucus carota, Rhinanthus rumelicus,
Ballota nigra, Tanacetum corymbosum, Rumex crispus, Rubus caesius, Conium maculatum,
Agrimonia eupatoria, Dactylis glomerata, Valeriana officinalis, Nepeta pannonica, Rosa canina,
Aristolochia clematitis, Jurinea arachnoidea, Silaum silaus, Hieracium echioides, Dorycnium
herbaceum, Anthemis tinctoria, Potentilla recta, Lavathera thuringiaca, Ajuga chamaepytis,
Heracleum sphondylium, Onobrychis viciifolia, Vinca herbacea, Salvia pratensis, Tragopogon
orientalis, Centaurea jacea, Knautia arvensis, Prunus spinosa, Serratula radiata, Artemisia
absinthium, Carex praecox, Capsella bursa-pastoris, Iris aphylla ssp. hungarica, Centaurium
erythraea, Juncus gerardii, Galium humifusum, Polygonum aviculare, Juncus compressus, Carex
riparia, Carex vulpina, Bolboschoenus maritimus, Calystegia sepium, Carex hirta, Bromus
commutatus, Puccinelia distans, Schoenoplectus tabenaemontani, Catabrosa aquatica, Artemisia
austriaca, Cynoglossum officinale, Galium aparine, Fumaria schleicheri, Euphorbia esula, Lythrum
salicaria, Typha latifolia, Lepidium campestre, Bromus tectorum, Crepis foetida, Galium octonarium,
Lepidium latifolium, Allium scorodoprasum, Puccinelia convoluta, Polycnemum arvense, Trifolium
retusum, Lepidium ruderale.

Descrierea speciilor de importanţă naţională

Crambe tataria - specie periclitată în România

Specie perenă, sporadică, cu frunzele tulpinale inferioare, penat-fidate,păroase. Petalele de 3,5-6 mm
lungime. Segmentul superior al siliculei de 3-6 mm lungime, patrumuchiat.
Habitatul: creşte în stepe, pe soluri sărace în humus.
Ecologie: specie de pajişte xeromezofilă, cu substrat erodat.
Populaţie: specie cu indivizi izolaţi, însoţiţi de spceii, cum ar fi Lathyrus tuberosus, Thlaspi
perfoliatum, Filipendula vulgaris şi Galium album.

5
FAUNĂ NEVERTEBRATE
A. Date generale ale speciei de importanţă comunitară Arytrura musculus
Insectă cu anvergura aripilor de 48-55mm. Culoarea de bază cenuşiu-brună-roşcată. Câmpul
median format între cele două striuri trasnversale albicioase este brun roşcat. Pata semilunară în formă
de linie. Exemplarele proaspete sunt mai întunecate, iar celelalte mai roşcate.

B. Date specifice speciei de importanţă comunitară la nivelul ariei naturale protejate: date care
sunt caracteristice speciei în cadrul ariei studiate.
S-au făcut 3 sondaje destinate colectării şi identificării speciei Arytrura musculus: la 27 mai,
16 iunie şi 28 iunie.
La fiecare cercetare în teren, s-a lucrat seara, până în dimineaţa zilei următoare. Pentru
observarea Noctuidelor s-a folosit lumină artficială. Nu a fost observat niciun exemplar de Arytrura
musculus.

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Arytrura musculus Cod 4027
2. Informaţii specifice Nu a fost capturat şi identificat nici un exemplar din această specie
speciei
3. Perioada de colectare Mai , iunie2012
a datelor din teren

2.1.2. INVENTARIERE HABITATE

1. Comunitaţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi
alpin. Cod 6430.

Date generale ale tipului de habitat

Comunităţi de lizieră, de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă fiind foarte
diversificate în componenţa floristică şi structură.Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe
subtipuri. Subtip 37.7 cuprinde comunităţi nitrofile de buruienişuri înalte de pe marginea apelor şi de-
a lungul lizierei arboretelor. Ele aparţin ordinelor Glecometalia hederaceae şi Convuletalia sepium
(Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Subtip răspândit
în toată ţara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii şi inferioare. Subtip 37.8
cuprinde vegetaţia de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan şi subalpin
aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlneşte pe malurile pârâurilor de munte din toţi
Carpaţii.

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice
ale tipului de habitat în cadrul ariei studiate.
Comunităţile de lizieră, de pe malul pârâului Ileana se caracterizează prin specii de talie înaltă
diversificate în componenţa floristică şi structură. Pe marginea râului Ileana aceste comunităţi conţin şi
specii nitrofile care aparţin ordinelor Glecometalia hederaceae şi Convuletalia sepium

Datele specifice tipului de habitat din punctul de vedere a existenţei acesteia în aria naturală
protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Comunitaţi de lizieră cu ierburi EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
înalte higrofile, de la nivelul
câmpiilor până la cel montan şi
alpin.
2. Codul unic al tipului de habitat Cod 6430
3. Distribuţia tipului de habitat Vezi harta
[hartă]

6
4. Statutul de prezenţă Naturală
[management]
5. Perioada de colectare a datelor Aprilie, mai, iunie-2012
din teren

2. Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase.
Cod 1310

Date generale ale tipului de habitat

Fitocenozele aparţinând acestui habitat sunt alcătuite din specii halofile anuale, mai ales
Chenopodiaceae din genurile Salicornia, Suaeda, Salsola, Bassia etc., care colonizează terenuri
nisipoase puternic până la mediu salinizate, cu umiditate ridicată, înmlăştinite (uneori inundate) în
perioadele cu precipitaţii abundente. Se instalează atât pe sărături maritime cât şi continentale.

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice
ale tipului de habitat în cadrul ariei studiate.
Fitocenozele sunt alcătuite din specii halofile ca: Salicornia europaea, Suaeda maritima, Puccinelia
limosa,Lepidium cartilagineum, Camphorsma annua care colonizează suprafeţe reduse, cu substrat
loess puternic până la mediu salinizat, cu umiditate ridicată, înmlăştinite (uneori inundate) în
perioadele cu precipitaţii abundente.

Datele specifice tipului de habitat din punctul de vedere a existenţei acesteia în aria naturală
protejată

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Comunităţi cu EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
Salicornia şi alte
specii anuale care
colonizează terenurile
umede şi nisipoase
2. Codul unic al tipului Cod 1310
de habitat
3. Distribuţia tipului de Vezi harta
habitat [hartă]
4. Statutul de prezenţă Naturală
[management]
5. Perioada de colectare Aprilie, mai, iunie-2012
a datelor din teren

3. Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice. Cod 1530

Date generale ale tipului de habitat

Fitocenozele aparţinând acestui habitat sunt alcătuite din speciile: Limonium gmelinii, Halocnemum
strobilaceum, Salicornia europaea, Camphorosma annua, Halimione pedunculata, Iris halophila.
Acest habitat se află într-un climax pedologic datorită echilibrului dintre existenţa speciilor halofile şi
concentraţia sărurilor din sol

Date specifice ale tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate: date care sunt caracteristice
ale tipului de habitat în cadrul ariei studiate.
Fitocenozele sunt alcătuite din speciile Puccinelia limosa, Artemisia santinicum, Podospermum canum
Lepidium cartilagineum, Lepidium ruderale, Plantago cornuti, Limonium gmelinii care colonizează
suprafeţe cu substrat loess salinizat, cu umiditate medie sau ridicată, înmlăştinite (uneori inundate) în
perioadele cu precipitaţii abundente.

7
Datele specifice tipului de habitat din punctul de vedere a existentei acesteia în aria naturală protejată
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Pajişti şi mlaştini EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
sărăturate panonice şi
ponto sarmatice.
2. Codul unic al tipului de Cod 1530
habitat
3. Distribuţia tipului de Vezi harta
habitat [hartă]
4. Statutul de prezenţă naturală
[management]
5. Perioada de colectare a Aprilie, mai, iunie-2012
datelor din teren

2.2.CARTARE

2.2.1. CARTARE SPECII

Metodologie de realizare a hărţilor şi suportului GIS: a fost prezentată în raportul 1.

Rezultatele aferente acestui raport sunt reprezentate în formă grafică pe harta inclusă textului şi
în fişierele asociate, transmise în format electronic.

2.2.2.CARTARE HABITATE
Rezultatele aferente acestui raport sunt reprezentate în formă grafică pe harta inclusă textului şi
în fişierele asociate, transmise în format electronic.

2.3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE

2..3.1. METODOLOGIA EVALUĂRII STĂRII DE CONSERVARE

Evaluarea stării de conservare a speciilor si habitatelor

Aspecte legislative referitoare la starea de conservare

Măsurile prevăzute în Directiva Habitate sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de
conservare favorabilă tipurile de habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă
comunitară (articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC).

Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în cadrul
articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:

” (e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra
unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ pe termen arealul
său natural de distribuţie, structura și funcţiile sale, precum și supravieţuirea pe termen lung a
speciilor sale specifice.

Starea conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:

- arealul natural al habitatului și aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt
stabile sau în creștere; şi
- structura și funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen
lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe şi în viitorul
predictibil; și
- starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”

”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra unei specii,
şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia și abundenţa populaţiei acesteia.

8
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:
- datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se
menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi
- arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul
predictibil; și
- specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat
suficient de extins pentru a-și menţine populaţia pe termen lung;”

Evaluarea stării de conservare

Obiectivul directivei este definit în termeni pozitivi, orientat spre o situaţie favorabilă care trebuie să
fie definită, atinsă și/sau menţinută. Prin urmare, obiectivul Directivei Habitate urmărește mai mult
decât evitarea dispariţiei tipurilor de habitate sau speciilor.

Starea de conservare favorabilă-reprezintă situaţia în care un tip de habitat sau o specie prosperă (atât
în ceea ce priveşte suprafaţa şi mărimea populaţiei, cât şi în ceea ce priveşte calitatea populaţiei,
inclusiv în sensul capacităţii de reproducere, structurii pe vârste, mortalităţii) şi există perspectivele să
prospere de asemenea şi în viitor fără modificări semnificative în politicile şi managementul existent.
Faptul că un tip de habitat sau o specie nu sunt ameninţate (ex: nu există nici un risc direct să devină
extincte) nu înseamnă că acestea sunt în stare de conservare favorabilă.

Starea de conservare nefavorabilă este împărţită în două clase:

• „nefavorabil-inadecvat” pentru situaţiile în care este necesară o schimbare a politicilor
sau managementului pentru a aduce tipul de habitat sau specia în stare de conservare
favorabilă, dar nu există nici un pericol de dispariţie în viitorul previzibil (ex: 50-100
de ani);
• „nefavorabil-rău” pentru situaţiile în care tipul de habitat sau specia este în pericol de
a dispare în viitorul previzibil (ex: 50-100 de ani).

Pentru toate situaţiile în care nu există suficiente informaţii pentru a realiza o evaluare
corespunzătoare, starea de conservare este considerată „necunoscută”.

Pentru o reprezentare grafică a celor patru stări de conservare, a fost adoptat un sistem de codificare pe
culori (prin intermediul îndrumarului Comisiei Europene: Evaluarea și raportarea în conformitate cu
Articolul 17 al Directivei Habitate: Formate de raportare pentru Perioada 2012) :
• roşu pentru „nefavorabil-rău”;
• portocaliu pentru „nefavorabil-inadecvat”;
• verde pentru „favorabil”;
• gri pentru „necunoscut”.

Speciile şi tipurile de habitate de importanţă comunitară au fost listate în cadrul anexelor Directivei în
urma unor studii și aprecieri prin care s-a constatat că sunt ameninţate, deci majoritatea dintre acestea
se încadrează în categoriile „nefavorabil-inadecvat” (portocoliu) sau „nefavorabil-rău”(roșu) în ceea
ce privește starea lor de conservare. Ţinând cont de faptul că este necesară o lungă perioadă de timp
pentru ca o specie sau un tip de habitat să ajungă într-o stare de conservare favorabilă, respectiva
specie sau respectivul tip de habitat rămâne în starea de conservare nefavorabilă un timp îndelungat,
chiar dacă la nivelul ariei naturale protejate respective sunt luate măsuri corespunzătoare.

Adaptarea metodologiei utilizată la nivel naţional pentru evaluarea stării de conservare a

speciilor și tipurilor de habitate la nivelul unei singure arii naturale protejate

Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată iniţial pentru raportarea către Comisia
Europeană din anul 2007 în conformitate cu articolul 17 al Diectivei Habitate, fiind ulterior revizuită
pentru următorul ciclu de raportare din anul 2013. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea
stării de conservare se face la nivel naţional pentru fiecare regiune biogeografică, (pentru siturile din

9
cadrul reţelei Natura 2000 şi pentru întreg teritoriul naţional), aceiaşi metodologie a fost adaptată
pentru a fi aplicată şi la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări, constând de
exemplu în eliminarea arealului natural al speciei/ tipului de habitat (engl. range), acest parametru
nemaifiind relevant odată cu reducerea scării geografice și dimensiunilor teritoriului. De asemenea,
aceeaşi metodologie poate fi aplicată şi pentru alte specii decât cele de importanţă comunitară, precum
şi pentru alte tipuri de habitate (de exemplu: clasificate la nivel naţional).

Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea
stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri:
• suprafaţa ocupată de tipul de habitat;
• structura şi funcţiile tipului de habitat;
• perspectivele viitoare ale tipului de habitat.

Astfel, starea de conservare a unei specii într-un sit presupune evaluarea stării de conservare din punct
de vedere al următorilor parametri:
• mărimea populaţiei speciei;
• habitatul speciei;
• perspectivele viitoare ale speciei.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă a speciilor și tipurilor de habitate

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de
conservare a speciilor și a tipurilor de habitate. De exemplu, metodologia de evaluare a stării de
conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafaţa habitatului acesteia
şi pentru mărimea populaţiei speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă
aceşti parametri sunt “favorabili” sau “nefavorabili”, respectiv “nefavorabil-inadecvat” sau
“nefavorabil-rău”. Respectivele valori de prag constituie deci valori de referinţă pentru starea
favorabilă a speciilor şi tipurilor de habitate.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă trebuie să fie estimate pe principii ştiinţifice, motiv
pentru care pot să difere între două versiuni ale planului de management pentru aceeași arie naturală
protejată, având în vedere faptul că este normal ca în perioada de timp scursă între momentul
elaborării primului plan (cel vechi) și a celui de-al doilea (planul actual), nivelul de înţelegere şi
cunoaştere a habitatelor şi speciilor să crească. Determinarea valorilor de referinţă pentru starea
favorabilă nu este simplă, chiar dacă aceste concepte nu sunt noi şi sunt tratate în mai multe lucrări
știinţifice, de exemplu: Soule & Orians (eds) (2001) Conservation Biology: Research Priorities for the
Next Decade sau Primack (2008) A Primer of Conservation Biology, Fourth Edition.

În cazul în care însă nivelul actual de cunoaştere știinţifică nu este suficient şi/sau datele de teren sunt
insuficiente pentru a putea determina aceste valori, va fi utilizată “judecata experţilor” pentru
estimarea valorilor de referinţă pentru starea favorabilă în raport cu valorile actuale.

Totuşi, evaluarea stării de conservare este cu atât mai corectă cu cât creşte nivelul de cunoaştere, iar
datele colectate sunt mai multe; prima astfel de evaluare a stării de conservare a unui tip de habitat/ a
unei specii trebuie privită ca punctul de plecare în procesul gradual de îmbunătăţire a nivelului de
înţelegere ştiinţifică şi de creştere a cantităţii de date disponibile (de exemplu ca rezultat al
monitorizării conform prevederilor art. 11 al Directivei Habitate). În cele din urmă trebuie evitată pe
cât posibil încadrarea stării de conservare a unui tip de habitat sau a unei specii în categoria
„necunoscută”.

Valorile de referinţă pentru starea favorabilă reprezintă valorile MINIME necesare care garantează
viabilitatea pe termen lung a unei specii/ a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, respectiv
asigură premizele necesare ca în viitorul previzibil specia/tipul de habitat să rămână prezente în aria
naturală protejată cu o populaţie/suprafaţă cel puţin egală cu populaţia/suprafaţa la momentul realizării
primului plan de management.

10
Fiind cunoscut faptul că în momentul de faţă gradul de cunoaştere şi datele colectate sunt în cele mai
multe cazuri insuficiente pentru a putea estima valorile de referinţă pentru starea favorabilă a
parametrilor, metodologia permite în acest caz, ca în locul indicării unei valori propriu-zise pentru un
parametru, să se indice raportul dintre valoarea de referinţă pentru starea favorabilă şi valoarea
actuală a parametrului, respectiv aproximativ egal, mai mic, mai mare, mult mai mare. Doar în
condiţii excepţionale - cum ar fi spre exemplu creșterea neobișnuită a populaţiei unei specii, ca urmare
a abundenţei crescute a hranei se poate întâmpla ca valoarea de referinţă pentru starea favorabilă să fie
mai mică decât valoarea actuală a unui anumit parametru. În prezent, pentru o multitudine de specii și
de parametri ai acestora (mărimea populaţiei, etc) nu este posibilă estimarea valorilor de referinţă
pentru starea favorabilă, dar pe baza ”judecăţii experţilor” se poate estima/presupune cu un oarecare
grad de corectitudine faptul că acele valori de referinţă pentru starea favorabilă sunt aproximativ egale,
mai mari sau mult mai mari decât valorile actuale a parametrilor. Dacă valoarea de referinţă pentru
starea favorabilă este mult mai mare decât valoarea actuală a unui parametru, atunci cel mai probabil
starea de conservare poate fi evaluată drept “nefavorabilă-rea” pentru parametrul respectiv.

Evaluarea stării de conservare a fiecarei specii de interes conservativ

Evaluarea stării de conservare nu se justifică pentru toate speciile şi nu trebuie realizată pentru:
• speciile ocazionale, a căror prezenţă este doar accidentală, eratică, nefiind regulată
şi stabilă;
• speciile nou sosite, a căror semnalare actuală în cuprinsul ariei protejate se
datorează cel mai probabil schimbărilor climatice şi pentru care nu există
informaţii suficiente;
• speciile cu prezenţă incertă, a căror prezenţă este nesigură, îndoielnică, dubioasă;
• speciile a căror populaţie în sit este nesemnificativă în raport cu populaţia naţională
(“populaţia relativă” în formularul standard Natura 2000, fiind evaluată ca “D –
Populaţie nesemnificativă”);

Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de
conservare a speciei din punct de vedere al:
• populaţiei speciei;
• habitatului speciei;
• perspectivelor speciei în viitor.
Evaluarea stării de consevare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei

Evaluarea stării de conservare a unei speciei din punctul de vedere al populaţiei acesteia se va realiza
diferenţiat, în funcţie de apartenenţă sau nu la avifaună (păsări), după cum urmează:
• Pentru celelalte specii care nu sunt păsări, starea de conservare a unei specii în aria
naturală protejată din punct de vedere al populaţiei se va evalua doar pentru speciile
rezidente (cu populaţii permanente în aria naturală protejată).

2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

Arytrura musculus cod 1530: Nu a fost capturat niciun exemplar din această specie.

TABELUL A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Arytrura musculus din
punct de vedere al populaţiei
Nr Parametru Descriere
A.1. Arytrura musculus Cod 4027

A.2. Tipul populaţiei Lipsa populaţiei speciei

speciei în aria
naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei Nu a fost capturat nici un exemplar din aceasta specie
speciei în aria
naturală protejată

11
 A.4. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei ”x” – necunoscută
speciei

Matricea 1

Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populaţiei speciei
Favorabilă Nefavorabilă -Inadecvată Nefavorabilă - Rea Necunoscută

nu există date, datele existente

sunt preliminare, insuficiente

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei

Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Arytrura musculus din punct
de vedere al habitatului speciei
Nr Parametri Descriere
A.1. Arytrura musculus Cod 4027
A.2. Tipul populaţiei lipsă populaţie permanentă
speciei în aria
naturală protejată
B.3. Tendinţa actuală a ”-” – descrescătoare; lipsesc plantele gazdă
suprafeţei habitatului
speciei
B.4. Calitatea datelor bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete;
privind tendinţa
actuală a suprafeţei
habitatului speciei
B.5. Calitatea habitatului rea
speciei în aria
naturală protejată
B.6. Tendinţa actuală a ”-” – descrescătoare,
calităţii habitatului
speciei
B.7. Calitatea datelor bună – pentru perioada mai iunie inventarieri complete;
privind tendinţa
actuală a calităţii
habitatului speciei
B.8. Tendinţa actuală ”-” – descrescătoare,
globală a habitatului
speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi
de tendinţa calităţii
habitatului speciei
B.9. Starea de conservare ”U2” – nefavorabilă - rea,
din punct de vedere al
habitatului speciei
B.10. Tendinţa stării de ”-” – se înrăutăţeşte,
conservare din punct
de vedere al
habitatului speciei

Matricea 2:

12
 Matricea pentru evaluarea tendinţei globale a habitatului speciei
Combinaţia dintre Tendinţa actuală a suprafeţei habitatului speciei şi Tendinţa
Tendinţa
actuală a calităţii habitatului speciei
- (descrescătoare) -/0 sau -/- sau 0/-

Matricea 2:
Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.
Nefavorabilă - Nefavorabilă -
Favorabilă Necunoscută
inadecvată rea
Suprafaţa habitatului
speciei în aria naturală
protejată este în mod
clar insuficient de mare
pentru a asigura
supravieţuirea pe
termen lung a speciei

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei Arytrura
musculus

Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei Arytrura musculus din punct
de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr Parametru Descriere
A.1 Arytrura musculus Cod 4027
A.2. Tipul populaţiei Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
C.3. Tendinţa viitoare a Nu a fost capturat nici un exemplar din aceasta specie. Tendinta este
mărimii populaţiei necunoscută

Evaluarea globală a speciei

Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei Arytrura musculus în
cadrul ariei naturale protejate
Nr Parametru Descriere

A.1. Arytrura musculus Cod 4027

A.2. Tipul populaţiei Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
speciei în aria
naturală protejată
D.3. Starea globală de Nu a fost capturat nici un exemplar din aceasta specie. Starea globală de
conservare a speciei conservare”X” – necunoscută

2.3.2. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A HABITATELOR

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al suprafeţei acoperite de către
habitat
1. Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

13
Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi cu Salicornia
şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase din punct de vedere al
suprafeţei ocupate
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi cu EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
Salicornia şi alte
specii anuale care
colonizează terenurile
umede şi nisipoase
E.2. Codul unic al tipului Cod 1310
de habitat
E.3. Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de ”0” – stabilă,
habitat
E.4. Calitatea datelor medie - date estimate pe baza extrapolării datelor obţinute prin măsurători
privind tendinţa parţiale;
actuală a suprafeţei
tipului de habitat
E.5. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,
tipului de habitat din
punct de vedere al
suprafeţei ocupate
E.6. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al
suprafeţei ocupate

Matricea 3
Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei
ocupate
Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată
Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de
habitat [E.10.] este
stabilă

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor

specifice habitatului

Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi cu Salicornia

şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase din punct de vedere al structurii
şi funcţiilor sale specifice
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi cu EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
Salicornia şi alte
specii anuale care
colonizează terenurile
umede şi nisipoase
E.2. Codul unic al tipului Cod 1310
de habitat

14
 F.3. Structura şi funcţiile Structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se
tipului de habitat
află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.4. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,

tipului de habitat din
punct de vedere al
structurii şi al
funcţiilor specifice
F.5. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice

Matricea 4
Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor
specifice habitatului:
Favorabilă Nefavorabilă - Nefavorabilă –rea Necunoscută
inadecvată
Structura şi
funcţiile tipului
de habitat,
incluzând şi
speciile sale
tipice se află în
condiţii bune,
fără deteriorări
semnificative;

Evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care
colonizează terenurile umede şi nisipoase din punct de vedere al perspectivelor habitatului în
viitor

Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi cu Salicornia

şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase din punct de vedere al
perspectivelor sale viitoare
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi cu EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
Salicornia şi alte
specii anuale care
colonizează terenurile
umede şi nisipoase
E.2. Codul unic al tipului Cod 1310
de habitat
G.3. Tendinţa viitoare a ”0” – stabilă,
suprafeţei tipului de
habitat
G.4. Perspectivele tipului FV – perspective bune
de habitat în viitor
G.5. Efectul cumulat al Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor avea
impacturilor asupra un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat, neafectând
tipului de habitat în semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
viitor

15
 G.6. Viabilitatea pe termen Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;
lung a tipului de
habitat
G.7. Intensitatea Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor genera
presiunilor actuale în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de habitat, dacă efectul cumulat al
asupra tipului de impacturilor asupra tipului de habitat în viitor a fost estimat ca fiind ridicat, mediu
habitat sau scăzut;

G.8. Intensitatea Scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor
ameninţărilor viitoare genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de habitat, dacă efectul
asupra tipului de cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor a fost estimat ca fiind
habitat ridicat, mediu sau scăzut;

G.9. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,

tipului de habitatul
din punct de vedere al
perspectivelor sale
viitoare
G.10. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare

Evaluarea globală a stării de conservare a habitatului Comunităţi cu Salicornia şi alte specii

anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului Comunităţi cu

Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi cu EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
Salicornia şi alte
specii anuale care
colonizează terenurile
umede şi nisipoase

E.2. Codul unic al tipului Cod 1310

de habitat
H.3. Starea globală de ”FV” – favorabilă,
conservare a tipului
de habitat
H.4. Tendinţa stării globale ”0” – este stabilă,
de conservare a
tipului de habitat

Matricea 5:
Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat

16
 Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată
Unul dintre parametri
este necunoscut şi ceilalţi
2 în stare favorabilă

2. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi
subalpin

Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin din punct de vedere al
suprafeţei ocupate
Nr Parametru Descriere
E.7. Comunităţi de lizieră EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul
câmpiilor până la cel
montan şi subalpin
E.8. Codul unic al tipului Cod 6430
de habitat
E.9. Calitatea datelor medie - date estimate pe baza extrapolării datelor obţinute prin măsurători
pentru suprafaţa parţiale;
ocupată de tipul de
habitat în aria naturală
protejată
E.10. Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de ”0” – stabilă,
habitat
E.11. Calitatea datelor medie - date estimate pe baza extrapolării datelor obţinute prin măsurători
privind tendinţa parţiale;
actuală a suprafeţei
tipului de habitat
E.12. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,
tipului de habitat din
punct de vedere al
suprafeţei ocupate
E.13. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al
suprafeţei ocupate
Matricea 6
Matricea de evaluare a starii de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei
ocupate
Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată

17
 Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de
habitat este stabilă

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor

specifice habitatului Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la
cel montan şi subalpin

Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin din punct de vedere al
structurii şi funcţiilor sale specifice
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi de lizieră EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul
câmpiilor până la cel
montan şi subalpin
E.2. Codul unic al tipului Cod 6430
de habitat
F.6. Structura şi funcţiile structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se
tipului de habitat află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.7. Starea de conservare a • ”FV” – favorabilă,

tipului de habitat din
punct de vedere al
structurii şi al
funcţiilor specifice
F.8. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice
Matricea 7
Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor
specifice habitatului:
Favorabilă Nefavorabilă - Nefavorabilă –rea Necunoscută
inadecvată
Structura şi funcţiile
tipului de habitat,
incluzând şi speciile sale
tipice se află în condiţii
bune, fără deteriorări
semnificative;

18
Evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin din punct de vedere al perspectivelor habitatului
în viitor

Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Comunităţi de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin din punct de vedere al
perspectivelor sale viitoare
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi de lizieră EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul
câmpiilor până la cel
montan şi subalpin
E.2. Codul unic al tipului Cod 6430
de habitat
G.11. Tendinţa viitoare a ”0” – stabilă,
suprafeţei tipului de
habitat
G.12. Perspectivele tipului FV – perspective bune
de habitat în viitor
G.13. Efectul cumulat al Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările
impacturilor asupra viitoare, vor avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra
tipului de habitat în
viitor tipului de habitat, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a
tipului de habitat;

G.14. Viabilitatea pe termen
lung a tipului de
habitat
G.15. Intensitatea
presiunilor actuale
asupra tipului de
habitat
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care
vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de habitat,
dacă efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor
[G.6.] a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

G.16. Intensitatea Scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare
ameninţărilor viitoare care vor genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de
asupra tipului de
habitat habitat, dacă efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat
în viitor [G.6.] a fost estimat ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

G.17. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,

tipului de habitatul
din punct de vedere al
perspectivelor sale
viitoare
G.18. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare

19
Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin

Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului Comunităţi de

lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi subalpin
Nr Parametru Descriere
E.1. Comunităţi de lizieră EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul
câmpiilor până la cel
montan şi subalpin

E.2. Codul unic al tipului Cod 6430

de habitat
H.5. Starea globală de ”FV” – favorabilă,
conservare a tipului
de habitat
H.6. Tendinţa stării globale ”0” – este stabilă,
de conservare a
tipului de habitat

Matricea 8:
Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată
Toţi cei 3 parametrii de
mai sus sunt în stare
favorabilă sau unul dintre
aceștia este necunoscut şi
ceilalţi 2 în stare
favorabilă

3. Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice

Tabelul E) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi pontosarmatice din punct de vedere al suprafeţei ocupate
Nr Parametru Descriere
E.14. Pajişti şi mlaştini EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
sărăturate panonice şi
pontosarmatice
E.15. Codul unic al tipului Cod 1530
de habitat
E.16. Calitatea datelor medie - date estimate pe baza extrapolării datelor obţinute prin măsurători
pentru suprafaţa parţiale;
ocupată de tipul de
habitat în aria naturală
protejată
E.17. Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de ”0” – stabilă,
habitat

20
E.18. Calitatea datelor medie - date estimate pe baza extrapolării datelor obţinute prin măsurători
privind tendinţa parţiale;
actuală a suprafeţei
tipului de habitat
E.19. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,
tipului de habitat din
punct de vedere al
suprafeţei ocupate
E.20. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al
suprafeţei ocupate

Matricea 9
Matricea de evaluare a stării de conservare a tipului de habitat din punct de vedere al suprafeţei
ocupate
Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată
Tendinţa actuală a
suprafeţei tipului de
habitat este stabilă

Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor

specifice habitatului Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice

Tabelul F) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi pontosarmatice din punct de vedere al structurii şi funcţiilor sale specifice
Nr Parametru Descriere
E.1. Pajişti şi mlaştini EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
sărăturate panonice şi
pontosarmatice
E.2. Codul unic al tipului Cod 1530
de habitat
F.9. Structura şi funcţiile structura şi funcţiile tipului de habitat, incluzând şi speciile sale tipice se
tipului de habitat află în condiţii bune, fără deteriorări semnificative;

F.10. Starea de conservare a • ”FV” – favorabilă,

tipului de habitat din
punct de vedere al
structurii şi al
funcţiilor specifice
F.11. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitat din punct
de vedere al structurii
şi al funcţiilor
specifice
Matricea 10
Matricea evaluării stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii şi funcţiilor
specifice habitatului:
Favorabilă Nefavorabilă - Nefavorabilă –rea Necunoscută
inadecvată

21
 Structura şi funcţiile
tipului de habitat,
incluzând şi speciile sale
tipice se află în condiţii
bune, fără deteriorări
semnificative;

Evaluarea stării de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice

din punct de vedere al perspectivelor habitatului în viitor

Tabelul G) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi pontosarmatice din punct de vedere al perspectivelor sale viitoare
Nr Parametru Descriere
E.1. Pajişti şi mlaştini EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
sărăturate panonice
şi pontosarmatice
E.2. Codul unic al tipului Cod 1530
de habitat
G.19. Tendinţa viitoare a ”0” – stabilă,
suprafeţei tipului de
habitat
G.20. Perspectivele tipului FV – perspective bune
de habitat în viitor
G.21. Efectul cumulat al Scăzut - impacturile, respectiv presiunile actuale şi ameninţările viitoare, vor
impacturilor asupra avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra tipului de habitat,
tipului de habitat în neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat;
viitor

G.22. Viabilitatea pe termen
lung a tipului de
habitat
G.23. Intensitatea
presiunilor actuale
asupra tipului de
habitat
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat este asigurată;
Scăzut - se vor încadra în această categorie acele presiuni actuale care vor
genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de habitat, dacă efectul
cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat
ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

G.24. Intensitatea Scăzut - se vor încadra în această categorie acele ameninţări viitoare care vor
ameninţărilor viitoare genera în viitor un efect cumulat scăzut asupra tipului de habitat, dacă efectul
asupra tipului de cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor [G.6.] a fost estimat
habitat
ca fiind ridicat, mediu sau scăzut;

G.25. Starea de conservare a ”FV” – favorabilă,

tipului de habitatul
din punct de vedere al
perspectivelor sale
viitoare
G.26. Tendinţa stării de ”0” – este stabilă,
conservare a tipului
de habitatul din punct
de vedere al
perspectivelor sale
viitoare

22
Evaluarea globala a stării de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi
pontosarmatice

Tabelul H) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a habitatului Pajişti şi mlaştini
sărăturate panonice şi pontosarmatice
Nr Parametru Descriere
E.1. Pajişti şi mlaştini EC - tip de habitat de importanţă comunitară;
sărăturate panonice
şi pontosarmatice

E.2. Codul unic al tipului Cod 1530

de habitat
H.7. Starea globală de ”FV” – favorabilă,
conservare a tipului
de habitat
H.8. Tendinţa stării globale ”0” – este stabilă,
de conservare a
tipului de habitat

Matricea 11:
Evaluarea stării globale de conservare a tipului de habitat
Nefavorabilă -
Favorabilă Nefavorabilă - rea Necunoscută
inadecvată
Toţi cei 3 parametrii de
mai sus sunt în stare
favorabilă sau unul dintre
aceștia este necunoscut şi
ceilalţi 2 în stare
favorabilă

23
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Baboianu, G., Benea, C., & Rusu, T., 2009 - Conservarea naturii şi a biodiversităţii, Ed. U.T.
Press, Cluj-Napoca.
2. Baboianu, G., Benea, C., & Rusu, T., 2009 - Strategii şi politici europene în dezvoltarea
durabilă şi protecţia biodiversităţii, Ed. U.T. Press, Cluj-Napoca.
3. Baltag, E., & Pocora, V., 2009 - Reţeaua Natura 2000 - în regiunea Moldovei (România), Ed.
Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi.
4. Bălteanu, D., & Şerban, M., 2005 - Modificările globale ale mediului. O evaluare
interdisciplinară a incertitudinilor, Ed. CNI ”Coresi” S.A, Bucureşti.
5. Bănărescu, P., & Boşcaiu, N., 1973 - Biogeografie. Perspectivă genetică şi istorică, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti.
6. Cambroux, I., & Schwoerer, C., 2007 - Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și
speciilor de interes comunitar din România - ghid metodologic, (Traducător: R. Cornici) Ed.
Balcanic, Timișoara.
7. Chifu T., colab., 2006 - Flora şi vegetaţia Moldovei (România), 1-2, Edit. Edit. Univ.
“Al. I. Cuza” Iaşi
8. Ciocârlan V., 2000 - Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, ed. a
2a, Bucureşti: Edit. Ceres, 1138 pp.
9. Ciumaşu, I. M., & Ştefan, N., 2008 - An Introduction to the Theory and Practice of Sustainable
Development - Introducere în teoria și practica dezvoltării durabile, Ed. Universităţii Al. I.
Cuza, Iaşi.
10. Constantin, E. D., 2008 - Protecţia şi conservarea biodiversităţii pe plan naţional şi
internaţional, Ed. Psihomedia, Sibiu.
11. Costică, M., & Borza, M., 2009 - Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România, Ed.
Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iași.
12. Cristea, M. D., 2006 – Biodiversitatea, Ed. Ceres, Bucureşti.
13. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 -
Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-
X).
14. Dumitrescu, C. I., 2005 - Dezvoltare durabilă și mediul natural, Ed. Bren, București.
15. Directiva Habitate - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a
speciilor de plante şi animale sălbatice/Directiva FFH.
16. Glăvan, T., & Marcu, A., 2008 - Strategii europene de protecţie a diversităţii biologice.
Protecţia şi conservarea naturii în sud-estul Moldovei, Ed. Fundației Universitare” Dunărea de
Jos”, Galaţi.
17. Lupaşcu, A., 2004 - Biogeografie cu elemente de ocrotirea şi conservarea biodiversităţii, Ed.
Terra Nostra, Iaşi.
18. Mohan, G., & Ardelean, A., 2006 - Parcuri şi rezervaţii naturale din România, Ed. Victor B
Victor, Bucureşti.
19. Nicoară, M., 2004 - Biodiversity conservation, Analele Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, Tom
L, Secţiunea Biologie animală.

24
20. Nicoară, M., & Bomher, E., 2010 - Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi. Iaşi: Ed. Pim.
21. Nicoară, M., & Bomher, E., 2005 - Ghidul ariilor protejate din judeţul Iaşi, Ed. Tipo
Moldova, Iaşi.
22. Oprea Ad., 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Edit. Univ. “Al. I.
Cuza” Iaşi, ISBN 973-703-112-1, 668 pag.
23. Paraschivescu, V., 2009 - Strategii de mediu. Conflicte ale dezvoltării durabile, Ed.
Tehnopress, Iaşi.
24. Primack, R. B., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., & Iojă, C., 2008 - Fundamentele conservării
diversităţii biologice, Ed. Agir, București.
25. Proorocu, M., 2006 - Arii naturale protejate, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca.
26. Sârbu, A., 2001 - Diversitatea plantelor în contextul strategiei europene de conservare
a biodiversităţii - cursuri postuniversitare elaborate în cadrul proiectului Tempus -
Phare IB- JEP 14030, Ed. Alo, Bucureşti!, Bucureşti.
27. Sârbu A., Sârbu I., Oprea Ad., Negrean G., Cristea V., Coldea G., Cristurean I.,
Popescu G., Oroian S., Baz A., Tănase C., Bartok K., Gafta D., Anastasiu P., Crişan F.,
Costache I., Goia I., Maruşca Th., Oţel V., Sămărghitan M., Henţea S., Pascale G.,
Răduţoiu D., Boruz V., Puşcaş M., Hiriţiu M., Stan I., Frink J., (2007) - Arii speciale
pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Edit. Victor B Victor, Bucureşti,
pp.: 397
28. Schneider, E., & Drăgulescu, C., 2005 - Habitate și situri de interes comunitar, Ed. Universităţii
”Lucian Blaga”, Sibiu.
29. Stanciu, E., & Florescu, F., 2009 - Arii protejate din România. Noţiuni introductive, Ed. ”Green
Steps”, Braşov.
30. Stoica, Ș., 2010 - Biodiversitatea. Coordonate europene, naţionale şi mondiale, Ed. Tipo
Printing, Bucureşti.
31. Vădineanu, A.,1998 - Dezvoltarea durabilă: teorie şi practică, Ed. Universității din
Bucureşti, Bucureşti.
32. Walter, H., 1974 - Vegetaţia pământului în perspectivă ecologică, Ed. Științifică,
Bucureşti

25