IIEPUBTICA POPUTARA ROMIi.

iA
MINISTERULAGRICUTTURNSTSfi,ViCULTIIRTI
INSTTTtITut. Df CERCETANT SILvICE

Seriaa i[-a MANUALE, REFERATE, MONOGRI\FII Nr. 14

s.PA$C0VSCFnl
V.LEANDRU

TIPTJRIDE PADURE
DIN
REPUBLICA
POPULARA
ROMIT{A

\...
EDITTIRAAGRO-SILVICA DE STAT
TIPURIDE PADURE
DIN R.P.R.
 .

TABLA DE M^{TERII
INTRODUCERE

Partea intii
BAZELE TIPOLOGIEI PA.DURILOR

CAP. I Apari{ia gi dezvoltareatipologiei forestiere ll

,4. Condi{iile istorice ale apa'ri{iei tipologiei iorestierc' ll
B. Precursorii tipologiei fo,res;tiere din secolul al XIX-lea t2
C. Fondarea tipologiei fo,restiereds ceire prof. G' F. Morozov l6
D. Ideile tipologice ale lui A. A. Kruedener 22
E. Ideile tipologice ale lui E. V. Alexeev 23
F. $coala tipdlogici finlandezl a lui .\. K. Cajandet' 26
O. Cl,asifica{iilefitosociologice 30

CAP. II. $colile tipologice actu'ale d,in U'R.S S.

A . Generali,ti{i JD

B. $coal6 tipologici a academici'anuluiV . N 'JO

45
$coala tipologici ucra,ineand
D Incercdnile de unire a celor dou6 gcoli tipologricedin U.R.S.S. 47
n . Fitocenologi,a sovietici, bdogeocenolog,iaEi raporturile lor cu
tipologia forestieri 48

CAP Tripologiaforestieri in Romin'ia 5l

trt
A . Inceputurile tipologiei foresiiere
B . Etapa studiilor tipo'logiceneoficiale 5'J
L. Cercetdrile fritosociologicegi importan{a
forrestierd DO
D. F.tapa cercetdrilor tipologice oficiale 56
CAP Metoda de cercetare tipologici adoptatdin R.P.R 65
i
Culegerea datelor pe teren bo
B . Prelucrarea datelor la birou 76
C. Denu,mirea tripurilo,r de pidure 78
D Cartarea tipologicd BO
\/ Tipologia forestieri in trarl 8il
R. P. Polond 83
R. P. Ungare d5
 R. P. Bulgaria B6
R. Cehoslovacl 87
R. P. F. Jugoelavia B8
Austria B9
Danernarca
B9
R. D. Germand B9
America de Nord 9l
India s2
Partea a doua
DESCRIEREA TIPURILOR DE PADURE DIN R.P.R

cAP. vI. Gener,al'itdgia'supraforrma{irilor9i t,ipurrilorde pd.duredin R.p.R. 95

.4. Unele precizdrri a,su,praprelucririi materialulru,itipologic
95
B. Cauzele apariliei Ei rispfmdinii diferrirteloriormrafiri
96
C. Rdspindir,ea diferitelor forrnalii irn regiu,nea de munte
99
D. Rlspindirea diferitelor forma,{ii in regiu,n,ea de dealuri la
nord de Dundre l0l
E . R a s p i n d i r e ad i f e n i t e l o rforrna,fii i'n zo,na fores;trierd de cimpie
la nord de Dunire 104
F. Rispindirea dileritelor. forma!ii in sitvostepd
li .stepadin cim,
pia ,Jela nord de Dunire 105
G. Rispindrinea dife,ritelor formafii in Dobrogea 106
C A P . V I I . trlol'idiguri (formafia I) 109
A . Cheria pentru determirnareatipurilor de molid,iquri r03
B . Descrierea tipunflor de molidriquri tt2
C A P . V I I I . Bridete gi molrideto-briderte
(forrna{iile II Ei III) 133
A . Cheia pent,ru deterrminraneat'ipurrilor de bridete 133
D
Descriere,a tipurilor de brdrdete r34
C. Cheia pentru determ,inarea mo'lide,to-brddetelor 140
D . Descrie,reatipu,rilo,r de molideto-bridete l4l
CAP. IX. Amestecuri de rSginoass cu fag gi alte foiioase (formafriile
IV, V, VI) 146
A Cheria pentru
deterrninarea mol,ideto-fdgetelor 146
p
Descrierea tipurilor de moli,deto-fdgete t47
C. Cheia pentru deterrninarea tipurilor de amestec de molid,
brad r;i iag, uneoni 9i alte rdiginoase$i foioase 150
D. Descrri,ereatipurilor de amestec de molid, bnad ,gi fag, u,neori
gi alte rdgino.ase qi fo,io,ase 151
E. Cheia pen,tru deterrmrinareabrideto-figetelor gi amestecurilor
de brad cu diverse fo,ioase lD/
f'. Descrierea tipurilor de brbdeto-faeete$i amestecuri de brad
cu ,livense foioase 158
CAP. X. Pirnete,amestecuride pi'n cu foioase,lanicete,amestecuride
larii,ce,
molid gi zfimbru(forr{-a,tiile
VII, VIII, IX, X) 166
,4. Cheia pentru deterrninareatLi,purr,ilor
d.e prin silvestru r66
B. Descriereatipurilor de pin silvestru 167
C. Cheia pentru determ'in,area tipunilor de pin negr,u 17I

456
 D. Descriereatipurilor de pin negru l|l
E. Cheia pe,ntru determina,reatipurrirlor de pddure pure gi ames-
teoartecu p,artic,ip,areal,anicelui gi zimbrului ll|
F. Descriere,a tipunilor de pddu,re pure gi amestecate cu parti_
cip,6p"u laricelui gi zimbrulu,i lZ4
cAP XI. Figete Ei arborete amestecatede diferite foioase din regiu-
flea de mun{i gi dealuri (fo,rrrna{iile
XI, XII, XIII, XIV, XV) IZS
,4. Cheia pentru determin.a,reatipurilor de figete l7g
B. Descniereatipurilor de figete lgl
C. Cheia pentru determrinrareati'pu,rrilorde anborete amesiec.are
de diferite foioase dim regiunea de mtrrnte Ei dealuri lSg
D. Descr,iereatipurilor de armestecuride diferite foioase ddn re_
giunea de m'un{i gi dealuri 199
CAP. XII. Gorunete (formafia XVI) 209
,4. Cheia pentru deterrnina,re,atipurilor de gorunete 209
B. Descniereatipurilor de gorunete 2tl
CAP. XIII. Stejdrete de steja,rpedunculat gi goruneLto-siejdrrete
(form,af,iile
XVII qi XVIII) 227
A. Cheta pentru deteminarea stejdnetelor de stejar pedunculat
gi a goruneto-stejdrete,lor 227
B. Descnriereatipurilor de srtejirete 22t
C. 'Principriigenerale de cl,asifica'rea amestecurilorintre diferite
speoii de stejar 246
D. Descnierea tipurilon de gorurneto-stejdnete 248
CAP. XMerete, girrnritete,cereto-grnifete; a,mestecuri de stejari mezo-
fiti gi sermrixe,rofitri
(forrnaf,i,i'leXIX, XX, XXI, XXII) 2SO
A. Cheia pentru determinare,a tipurri,lon de cereite, glnnifete, ce-
reto-gfrni{ete gi amestecur,i de stejra,rimezofi{i (rstejar pedun-
culat gi gorurn) qi semixerofi,{i (cer qi girni{d) 250
B. Descrierea tipuri,lo,r de cerete pure 252
C. Descr,ierea tipurilor de glnnitete pure 257
D. Descnierea tipurrilor de cereto-girnifete 260
E. Descrierea amestecurilor de stejari mezofi{i 9i semixerofif; 262
C-AP. XV. Stejirete pure gi amestecate cu participarea stejarilon xerofi{i
(forma{iile XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXVIII) 267
,4. Cheia peintru determiinarea tripu,rtirlorde pidure, pure Ei ames-
tesate, cu p,anticiparerasteja'rrilor xerofi{i (stejar brumSriu qi
stejar pufos) 267
B. Descrierea tipurilor de stejar b'rumdrniup u r 270
C. q7tr
Deacrierea tipurilor de stejar pufos pur 'xerofrili
D. Descrierea tipurilor de amestec in,tre 280
E. Descrierea tipurilor de a'mestec in,tre mezofiti,
xerof,ifi gi xerofili 282
Descriere'atipurdlor de a'mesitecintre stejarii mezofiJi gr xerofi{i 284
Descrierea tipurilor de amestec i'ntre stejarii semixerofi{i gi
xerofiili 288
CAP. XVI. Gonu,ne,io-fdgete,gleau'ri de deal gi gleauni de cirnpie cu ste-
jari mezolili (formafiile XXIX qi XXX) 294

457
 A. Prin,cipii generale de cla'sificatiea amestecurilordintre specii
de stejani 9i alte foioa,se 294
B. Chei.a pentru, determinarea goruneto-fdgetelor gi qleraurilor cu
stejani mezofifi (de dearl gi de oimpie) 296
C. Descrierea tipurilor de gorune,to-fdgete 299
D. Descrierea tipurilor de gleau cu s,tejanimezoiili 302

CAP. XVII. $le,aunide lunci (formrafiaXXXI) 324

A. Cheta pentru deterrniin,ane'a tripurilor de gleau de luncd 324
B. Descrierea tripurilor de gle,aude luncd . 325

9i gleaun.i o - silvostepi cu stejari

CA,P.XVIII. $leao-cerete,c'ero-E,le,au,ri
xerofili (fo'rmafiile XXXll, XXXIII, qi \XXIV) 339
Cheia de dete,rrninrarea gleao-ceretelo,r,cero-gleau'rilorgi qleau-
rilo'r cu stejari xeroftit 3 39
B . Descrierea qleao-ceretelo,r 340
C. Desc'rierea cero-Ele'aurior 345
D. Descrierea gleauliloir de silvostep6 cu srtejanixeroi'i{i . 347
CAP. XIX. Ulmete, frd.sinete Ei aniniiquri (form,a'tiile XXXV, XXXVI,
XXXVII, XXXVIII, qi XXXIX) JOI

.4. Cheia pentru determinareatipurrilor de ulmete pure 351

B. Descrierea t,ipurilor de ulmete pure 352
.fris'i,netelor .
C. Cheia pentru de'terrn,inare,a ,JOO

D. Descrierea tipurilor de frisi,nete .JDD

E. Cheia penrtru determirn,area tipurilor de .aniniquni pure li

amestecate 360
F. Descrriere'atipurilor de anriniguri pure qi amestecate 361

CAP. XX. Zivoa,te, plopigu,ri 9i cdtinri.quri(forma{iile XL, XLI, XLII,

XLIII, XLIV, XLV, XLVI) 368
.4. Cheri'apentru determinareatipurilor de zivoa'ie Ei plopiguri 368
B. Descrierea tipurilor d,e zivoaie qi plopiquri 369
C. Cheia pentru deterrn,in,areat,ipurrilor de cdti'nrig,uridi'n lunci gi
depresiuni , 380
D. Descriereatipurilor de c5t'inigdri din luncri qi depresiuni 380

Partea a treia
INTERPRETARI$I PERSPECTIVEDE VIITOR

C.,\P.XXI. Aspectepartioulareale tipo,log,iei

forestieredin R.P.R. 385
CAP. XXII. Aspecte eco,logiceale tipologiei pirdunilor 392
A. Rel,atii i'nt,r'eunitdfi,le de cl,asi,fic,alie
ale pddurilor qi ale statiu-
nilor forestiere 392
B. Reprezenteri grafice 400
CAP. XXIII. Tipo,logirafores,tieri dinamicd 415
CAP. XXIV. P,erspectiveletipolog,iei forestie,reirn R.P.R. 421
Bibliograf ie 435
Indexul alfabetic al nu'mirilor stiintifice ale de arbori gj arbuqti 444
 INTRODUCERE

Tipoiogia lorestieri este o disciplini gtiintiiici relativ recent api-

rltd in complexul gtiin{elor silvice. Ea a implinit de curind o irrnratate
de secol de existenii, ceea ce nu este prea mult fa,id de termeneleloarte
lungi, cll care sintem obignuiii a lucri in silviculturd. tn a'cestinterval
de timp, tipologia fo,re'stierd din dilerite lAri a trecut prin rnulte frdrrrin-
tdri 9i transiormdri. Nici ac,umlucrurile nu sint inci puse la punct. Mai
sint curente diterite, uneo,ri foa,rte deosebiteintre ole, chiar in 'ceea ce
prive;te nofiunile 9i principiile de baza. I-upta de opinii este inci toartc
ascu{it5; ar fi greu de spus, dacd mai existl asldzi vrelln donrcniu al
-silvice,unde aceastdlLrptr de opinii sd lie mai aprinsr decit in
,s1"iinlelor
tipologia forestierd.La aceastacontribuie multe cauze.
In primul rind, s-a intimplat oa in diierite {5ri;i chiar in aceea;i
tarl sd se meargd pe cdi diierite, iar rczultatelela care s-a ajuns -au szi nu
iie in nici unul dintre cazlri categoric superioare; de aici apdnrt
posibilitnlile de interpretdri subiective si discu!iile interminabile. Tipc-
logiu forestierd a lost detinitd chiar de la primele ei inceputuri ca o
'disciplina cf 1ll pronun{atcaractergeogralic.Studiile tipologicesint prin
excelen{i studii regionale; reztrltateleobiinute intr-o regirrrrepot si Iie
numai qqr{ial valabile sau sd nu lie de loc valabile iut}-o altd regiune
invecinati.
Mai mull dccit atit, chiar metodelede lucru cele nrai potrir-itcpentru
,o anumitd regiune po,t si nu se valideze de loc sar,rsd-se dovedeasci
a ii mediocre intr-o alth regiune. Natural, aceasta se intimpld in cazti
unor reg_iunimai indepdrtate.Exernplul cel mai plastic il reprezintd tipo-
logia finland,ezd,xare dd reztrltatefoarte bLrnein patria ei, daf este ap,roape
i-naplicabildin !dri cu a,lte condi{ii naturale. De aici apar prilejuri noi
'de disculii aprinse,cu incercdri de generalizarea unor cohceptii pl"metode
de valabiliiate locald de cltre unir si contestarealor totalS de catre alti.i,
W paza experienieilor din alte pdr'ti.Merstrl inegal in dezvoltar*r iitiii-
culturii 9i a gtiin{elor d,ebazdin difurite idri contrfuuiesi el mult la aceste
controverse.Aceastd dezvoltare inegala poate condi{iona metode de lucru
gi chiar concep'fii.funda,mentale cu lotr-rldiierite, tiecare iiind bund pe,ntru
lara respectivi. Astfe{, actualmente in R.D. Germani se pune po,ndere
nrare pe studiul foarte detaliat al condifiilor stafionalecare, dupi autorii
respectivi, trebuie si constituie baza unei clasjficdri a pidurilor sau :r
iterenurilor forestiere.Acest lucru este ioarte explicabil daci ne gindim
la caracterul pddurilor germane, unde pe mari suprafele domind arbore-
telo artificials de alte s-pecii,decit cele naturale din trecut ; se infelege
ci, in astfel de condi(ii, vege'tafia actuald spune relativ pu{in 9i condiiiile
stalionale
' pot sd treacd pe primul plan.
Pe de'altd parte, atii in Germanda,cit 9i in R.P. UngarI, in studiui
pidurilo,r cu caiacter n:a,tural,se lucreazi intens la o conrbinaro intre
iezultatele cercetdrilor f itosocio,logice din trecut asupra pddurilor 9i
nevoile silvicu,l'turii practice ; se cautd sd se creeze un lel de tipologie'
forestierd pe bazd titosocio,logicn. $i acest lucru este foarte explicabii.
deoarece iir aceste ldri studile litosociologice au fost in trecut loarte
avansats si s-a ajuns la un sistem aproape complet de clasificafie; era
naiural ca acestorezultate si fie lolosite acum in scopuri noi'
In schimb, in U.R.S.S. silvicultorii lucreazi cu supratete enorme cie'
plduri cu oaracter natural ; in atard de acea,st,a,la aparil,ia tipologiei'
iorestierein vechea Rusie n-au existat nici un iel de studii asupra pidtt
rilor, fdcute pe alte baze. Este, deci, Iiresc cd tipologia ruseascd 9i conti-
nuatoarea ei, tipologia so,vieticd,au ap'ucato cale proprie, cu totul origi-
nald, cdutind ia siabileascd o p'ropor{ionarearmonioasd intre studrul
vegetafiei pe baze mai rnult silvicult'uralegi studiul lactorilor starfionali,
determina,n-fiai proprietifilor silvicult,ura{e. Se pare cd 9i sirtuia{ia di'n
R.P.R. ne indrept5{egtesd mergern pe aceeagicale.
Discu{iile s-au purtat
-ei gi asupra esenfei insd.si a tipo'logiei fores,tiere'
inclusiv raporiurile cu alte gtiinfe invecinate. La origine, ea a tost o
crealie proprie a silviculto,rilor,care au privit-o ca parte integrantl n
silviculturii. Chlar gi acum si,nt tipologi, de exe'mplucei din gcoala ucrai-
neand, care atribrrie specialitdtii lor caracterul strict de disciplind sih'icI :
ei nici nu vor sd aud?idespreo eventuale trecere a ei intr-o altd grupd
de gtiinfe (129). Tratatele cele mai rece,nteo co'nside'rddrept un capito'l
din silviculturagenerala (96) (158).
Sint, insd, gi opinii care afoibuie tipo,logiei lorestriereun caracter
dublu: ea ar reprezenta
-urmdre'9teatit o parte a silviculturii generale,cit 9i 4 geg-
botanicii, care studiul vegetaliei in ansamblul 1ui ( 154).
Aceastd pdrere pare a Ii cea mai ir-rstd,bineinfeles,ctr cond,ifiaaccc'ptdrii
ei 9i de -itre geobotanigti(in U.R.S.S.acest lucru s-a 9i realizat).
Trebuie sI sublinie'm cd in 'tipo'lorgiaforestie'ri s-au precizat intr'o
anun,itd mdsurd doud curente: o iipologie propriu-zisl a pddurilor gi o
tipol'ogieaparte a sta{iunilor forestiere.Carte,ade ia'{d se ocupd numai de
tipologia pddurilor (inclusiv condi{iile sta,{ironale in misura in care cerce-
tarea lor este necesardintr-un studiu complex al pddurilor).
Circumscrisd la semnifica;fia e'i strict silvicZ, tipologia pddurilor
poaie Ii deiinitd ca disciplind, care a're drept scop clasifica!ia aces'tora
pentru nevoile silviculturii practice. Fdcind o paralelS cu alte dornenii
biologice, se poate spune cd tipologia forestierii este o sistematicl a
pdd,urilor.Clasificatia elaboratd de ea trg,br-rie s2i iie cit mai complexd"
avind o cit mai so,liddbazl qtiintiiici, dan rdspunzind -si celor rnai variate
nevoi ale silviculturii praciice. Spre dec,seb,ire de clasificaiiile din trecut'
idcuie pe baza unui singur crjteriu sau a unui grrtp restrins de criterii,
clasificalia tipo;logici tinde sd lie cit rnai multilateralh gi cuprinzdtoare"
pentru a p'uteaface faid tuturor cerin{elor. Unitatea eleme,ntardde clasi-
fica{ie tipologicii, anume tipul de pddure, trebuie sd fie o unitate bazath

6
pe caraotere naturale, dar in acelagi tirnp imbrdligind 9i aspectele rezul'
tate din activitatea omului 9i necesareacestei activiti{i.
Actualmente nu se mai indoiegte nimeni cd tipo'logia lorestierit
trebuie sd reprezintebaza gtiinfilicd pentrLro silvicultr-rrdra{ionald. Acest
lucru se referi, bineinleles, atit la tipologia pbdurilor, cit gi la cea a
sia,liunilor; prima este mai importantd pentru proble'melede silviculturd
generalh, cea de a do,ua,pentru toartepreocup'drilein legdturd cu impldu-
ririle gi regenerdrile artiiiciale. Se preconize'azdpenlru liecare tip ela-
borarea complexului intreg de mdsuri silvotehnice recomandabile; acest
complex de misuri nu se limiteazd numai la aspectele de regenerare 9i
de conducere a arboretelor, ci poate sd meargd mtrlt rnai adinc, cuprinzind
tot ce poate ii interesantin legiturd crr gospoddriasilvici. Natural, aceste
complexede misuri, in multe cazuri, sint identice la tiptrri diferite, ciire
pot fi grupa,tela urma urmei la un loc. Astiel, in r-rltimdinstan{i, silvi-
cultura ralionald nu se bazeazS.propriu-zis pe tipuri de pddure, ci p
anumite grupdri de tipuri. Dar, ace,stegnrpdri nu pot fi stabilite decit in
urma unui studiu analitic pre,alabil,care si identifice toate tipurile de
pddure existente intr-un anumit teritoriu. Silvicultr-rraa lost de muit
definiti ca o gtiinid cu caracter geogralic, care trebuie sI se bazeze pe
realitdtile locale. Din acest p,unctde vedere, se po2{g aiirma categoric cd
fundamentareaunei silvicultilri na(ionale tre'b,uiesd lie precedatdde crea'
rea unei tipo{ogii forestiere na!iona,le.
La noi, preocupdrile de tipo,logie forestierd sint, in mod natural,
nt'ult nrai recentedecit in alte tdri. Ele daleazdde aproximaiiv 25 de ani.
In acest interval de timp, tipologia romind a suterit gi ea multe irdmin-
tziri gi transformdri; nu se poate spune nici acum cd ar fi ajuns la lornta
ei definitivd. Dair, in acest timp s-a lucrat destul de mult pe teren, s-:r
adunat un material bogat gi s-au ptrrtat nllmeroasediscrrlii asupra modtt-
hri lui de interpretare.S-a ivit, asttel, nevo'ia prelncrdrii critice a acesttti
material. In acest scop a iost intocmitd lttcrarea de fati. Ea reprezintd c'
sinlezd a tuturor cunogtinlelortipologice asupra pidurilor din {ari, inter-
pretate in lumina concepliiloractuale.Astfel, in partea a II-a a acestei
cdrti se dau descrieriletuturor tipurilor de pidure identiiicate1a noi irt
t ard.
Din cauz,A, i,nsd, cd pr-rblica{iiletipologice rominegti de pind acrt'in
n-au imbr6!i9at problerna tipo'logiei in ansamblul ei, s-a sim{it nevoia
ca partea descriptivdsI fie precedatdde o p,ariogenerald.In consecin{I,
partea I a car!ii se ocupd de istoricul apari{iei 9i dezvoltdrii tipo ogiei
iorestiere, de principiile 9i rnetodele actualelor 9co1i tipologice din
LI.R.S.S.,de investiga{iileasupra vegeta{ieiiorestieredin alte !dri (iie
dupd metodeletipologice,fie cu alt caracter), de istoricul cercetdrilo,r
tipologice din R.P.R. si de descriereacit mai detaliati a me'todelor-si
procedeelorde lucru iolosite la noi.
Partea a III-a a cdrlii co'n{ine rtne'le interpretdri gi ge'neralizdri
rezultate din maierialut tipologic de'scrisin partera a II-a. Se trec in
revisti : problema loarte discutatd a raporturilor intre tipLrrile de pldure
9i sta{iune,unele particularitdtitipologiceale pddurrlor de la noi gi pro-
blema vasti, dar inci prea puiin cercetati a interpretdrii tipologice a
fenonre'nelorde srtccesittnea vegetatiei forestiere. In Jine, se dau urrele
 detalii asupra pcsibilitdtilo'r de dezvoltare viitoare a tipologiei trorestiere
la noi in {ard.
Cartea nu lrateazd aplica{iile practice ale tipologiei forestiere in
diierite domenii ale silr'iculturii. Acest lucru intrece-competen{aautorului
gi, chiar dracds.ar Ii apelat la colaborare,aalto'r specialilti, nu ar li lost
posibil de executat in termenul extrem de scurt, care s-a acordat pentrur
intocmirea intregii lucrlri.
In elaborarea acestei lucrdri, autornl a iost aiutat de mai multe
persoane.In prinrul rind treLrLrie mon{ionat ing. V. Leandru, care a parti-
giqal ^in rnod loarte activ la toate lucrdrile tipologice intreprinse de
].C.E.S. pirra in prezent; o bund parte a tipuriloi de-pidur.edescrisejn
aceastdcarte a lost identificatd gi- cercetatd-pentru priila clata la noi in
lard.de_dinsul.In special,pentru aceastl luciare, in!. V. I.eandrua mai
pr-rsla dispozi{ieo serie de-descrieriinedite de tipLrride pidure. Al doilea
colaborator constant in cercetdrile tipologice ile LC.E.S.-r-rlLri a fosi
ing. St. Purcelean,care deasenleneaa olerit si cu aceastd ocazie citeva
descrieride tiprrri lroi dc pddure.
. !]n lpc'rt deosebit de prelios a fost reprezentartprin materialele
inedite oferite de grupul de arnenajigti-proiecfan]iai e{.U.F-.-uluiSuha,
corllpr.ls-din inginerii G. Casag,N. Co,man,P. Decei,V. Grapini, G. nlzitri-
reanu. \'. Nicolae, N. Pitragcoir-rgi G. Stanciuc. Citeva tipLrri de p,idure
noi zrufr.,stdescrisepe baza acestuimaterial ; pe lingd aceasta,el a servit
gi pentrtr precizarea rrnor probleme nerezolvateint-legdturd cu tipLrrile
crrnoscrrte.
Au tnai fost folosite nrateriailetipologice irneditepuse la dispozi{ie,
I" jn mod. specialTentru aceastd l,ucrarefie mai inainte, de ceiie ing.
t1. Ce-uc1 ilg. A. Clonaru, ing. N. Constantinescrr,ir-rg.I_. Leandru, di.
ing. A. Rddulescu,ing. Z. SpArchez,precum gi de un--colectivde cerce-
t?itori de la InstitutLrlpolitehnicdin ora;rrl Stalin, compus din inginerii
A. Sivulescu,H. Furnica si V. Enescu.
La perlectareatextului si a anexelor au mai contribuit Ir. Andriano,
dr. l n g . T. r. u B\ldnici+
a l a n l c a , ling.
n g . \/.
\ / . tBenea,
J e n e a , ling.
i l g . \N. Doni{5, ing. Violeia Enescrr,
D . Ichimescu,
c n l l r c s c i l , ing.
I n g . T.
| . JJurm,a
u r m a giF t A.
A . Tomescu.
I omescu.
lllturor acestor perso_aneli se aduc pe aceastd cale multurniri caldu-
roase,
e, cu
cu mentiunea
men{iunea cI fird
fird ajutorul
aiutorul lor
lor binevoitor lucrarea nu s-ar li
putut intocmi nici in lorma in-care apare gi nic,i in timpul in care s-a
intocmit.
 PARTEAI

BAZELETIPOLOGIEI
PADURILOR
 CAPITOLUL I

APARITIA $I DEZVOLTAREA
TIPOLOGIEIFORESTIERE
A. CONDITIILEISTORICEALE APARITIEI TTPOLOGIEIFORESTIERE

]ipologia -rorestieri a apdrut ca drisciprlindgtiinliiicd la inceputul

secolnlui al XX-lea in vechea-Rusie.
.Dg_rigur,apa,ritia._noiidisciptine tocmai ra epoca respectivi nu re-
prezrnla ceva intimpldtor.
,Aceastd-aparitie a fost pregafita prin toati
dezvoltareaanterioard.a gtiinfelor biologice si lehnice-in geieral, pre-
cunt 9i a ansambluluide gtiinle silvjceinspecral. In acesttiriip atitddinea
omuhri fa{a de_pddure a gi aiuns la un nivel mai inalt, in'compara{ie
cLr simp,la recoltare a-produselor idrd nici o p,reocuparede viitoi. pi"-
blemele continuitdtii fofiosin{ei,producerii inii-r-rn timp scurt a mate-
rialuh-ri_cit rnai
.fotr^ivit p6nirri n.uLit" tehnice tot' mai comptiiite,
conservirii pddu_rilon in vederea regldrii
-etc. cursurilor cle apd, a prevenirii
eroziunii, a rnodilicirji microclimei au inceput sd s6 punr iot mai
acut. Pentru rezolvarea acestor probleme s-a s'imtit nevoia unei clasi-
Iicalii a pddurilor, a unei clasificatii m:ai amlnun,fiie, decit acelea ce se
practicau in trecrrt, iar avintul extraordinar, inregistrat de gtiin{e1ebio-
logice
tlrlg li aplicate in a doua jumdtate a secolilui al XIX'-lea,'a cr"e.rt
spre sfirgitul -acestui secol premisele necesarepentru iortflarea irnei dis-
cipline stiinfifice rroi, corrsacratdacestei opere-de ,clasificare.Tipologia
forestierr care are prin excelen{d caracterul trnei discipline a" iiirt"?a,
a apdrut aproximativ tot atunci, cind au luat nastere si altc discipline
asemdnitoare,fie in domenii aproprate,fie dimpotrivi foarte indepirtate
* pedologia modern5, geobotanrcamodernd, oce,anog,rai,ia, limrnologi,a,
speolegia Toate^aceste preocLrpdristiiniifice sin"i produsul epicii
respertive."lgE,le n-ar ii pulut exista nlai ilrainte,cind era incd prea ptrlirr
avansath_partea descriptivr a .stiin{elor biologice. pe de a'tta
. farie,
apari{ia lor nici n-ar fi putut intirzia prea nrult, ,fiindcd tocmaj ;rcgrpr.r-
larea materialulLriiaptic
.prea bogat a' crea't necesitateaunor generali-
zdr.i largi, a unor opere de sintezi. Aceste sinteze, pe linga inieiLsul lor
9liin{ilic jnconiestabil,au gi o importan{d e'normi peniru dilerite riolrenii
de . activitate p,racticd- Printre ele, tiprrlogia tor'estierd ocupd 1rn loc
destrrl,de.important, de;i .nu se poate spune c:i ea ar ii ajuns la ceea
ce ar_treb.uide fapi sd iie - o gtiin{d-sinteticd,atotcuprinzitoarcasu.
pra pddurii.

It
 Fondatorul recunoscut al 'tipologiei iorestrere a lost renurnitul sil-
vicultcr rus, prol. G. F. ,N{o,rozo,v.In articolele sale, pr-rblicatein anii
1903-1904, el a expus pentru prrma datd principiile tipologiei forestiere,
iar mai tirzi,u le-a aprotundat -si dezvoltat in conrtinuare.Ex'pttnereamai
cotnpletd se gdsegtein cunoscutul tratat al lLri G. F. ,\{o'rozcvconsacrert
studiului general al pddurii (BB); un al doilea tratat, aproapetoi atit de
voluminos, cuprinzind numai probleme de tipologio forestierd, a apdrut
d,upi nrcariea autonrlui, in 1931, sub ingrijirea elevului siu, prof.
\'. \i. Gunran(89).

B. PR.ECURSORII
TIPOLOCIEI
FORESTIERE
DIN SECOLULAL XIX-LEA
Prof. G. F. I\o,rozov insugi a recunoscuttotdeaLrnacd ideile lui n-au
f ost absolut originale gi ci el s-a inspirat rnult din pdrerilc citorva
preoursor,i, mai ales ale silvicultorilo'r-practicieni din nord,ul R,u'siei.
Pe ling5 aceasta, une'le concepiii asemiiritoare a,u apdrr:t in decursul
tinrptrrilor si h unii reprezentanlimai marcanfi ai oticialitatii silvice.
Incd in 1804, autorul uneia dintre prinrele cdrti de silvicirlturi din
Iimba rus5, Bazele elementareole siloiculturii, E. F'. zeablovski.a ardtat
cb aceea,sispecie in diferite condiiii stafionale tornteazd arbortrte cll
caractL"re dilerite (96) (97).
1n 1843, un a'lt silvicultor cr,rrroscut,
A. Dlatovshi, a intocnirl-o cla-
sifica'iie a pddtrrilor, avird ca r-rniid!i elementare clasele de prr-;Cucliai-
tate. Desigur, clasiiicatia lrri, dupl cum arald 9i aceastd denumire,
reprezintd in primul rind o incerc'are de impirfire a pddLrrilor dr-rpi
productii,itate (in acel timp actuaile,leclase de produc{ie satt clase de
t'ertilitate nu erau incl introduse in pracirca silviculturali). Dar in rezol-
varea acestei probleme,el n-a urmat calea obignuitraasldzi, de a stabili
subdivizirrni dupi dimensiunile arborilor 9i r,olumele ma,sei lemnoa-se
la hectar, ci a ajuns sd intocneascd adeviratele descrieri tipologice,
foarto sugesiive.
Astlel, in pinetele din vechea Qusie, Dlatovski a deosebit citrci
clase do productivitate,lSsind la o parte pinetele de pe soluri inmldgti-
nate. Iati, pentru exempliiicare, unele descrieri de pinete intocmite de
Diatovski.
,,Clasa a V-a (cea mai slabd). Solul nisipos sdrac; pe e;l cresc
numai lichenii, barb,a caprei (Tragopogon) gi alte ierbr-rride nisipLrri;
aiinul 9i merigorul cresc prost ; ienupirul se intinde pe pdmint ; arborii
foiogi, exceptind plopul tremurdtor cu cregterea slab5, aproape nil se
intilnesc. Pinul are pe acest sol cregterea slabd 9i chiar in arbo'retele
dese nu atinge indl{imea 1ui obignuitii"...
,,Clasa I. Solul lutos, luto"nisiposgi cernoziom nisipos reavin. Vege-
talia in aceastdclasd de sol de pinet poate fi diferitd, dupd cum fertili-
tatea lui provine din amesteculcorespunzdloral elementelorcomponente
sau depindemai mult de cinculafiaapei. Pe un sol lutos bun cre.stein canti-
tate rnare trifoiul, mdzfuicheade pddure, lScrimioara, zmeurul, coacizttl
;i ferigile, mai cresc pe el bine alunul, capriioiul 9i alte plante lem-

t2
;noase'. Pe solul reavd'ndin aceastdclasd de productivitate,care insi nu
trebuie sd con{inl acizi, se inmullesc gi cresc bine : aninul, mesteacdnul,
salcia, crugin,ul,scorugul gi alte s'pecijlemnoase.Pinul are pe acest sol
indiferent de unde provine fertilitatea lui, inelele anuale foarte late gi
lujerii anuali foarte^lungi; acest lucru se cunoagteincl destul de bin'e
gi la vfrsta de 80-90 de ani; arborii de pin ajung foarte inalli" (96).
Din aceste descrieri se poate trage ugor ooncluzia cd autorul lor a
lost la un pas de tundamentareauner adevdratetipologii forestiere.Este
foarte sernnilicativ taptul cd el a exclus din clasificalia lui pinetele pe
solu,ri inmldgtinite; desigur, a observat cd sint de prod'r-rctivitate inte-
rioard, dar in acelagi timp a vdzul cd nu le poate incadra la un loc crr
cele Ce pe nisipurile sirace,. Dacd el ar fi continuat numai ceva mai
dep,artera{ionamentul 1ui si ar fi p,recizatcd acelagi efect, in privinta
procluctivitd{ii, se poate obline in oo,ndilii stafionale ioarte deosebite,
ar ptrtea fi considerat ca prim'-rl tipolog lorestier din lnm,e; prac'tic
aceasta s-ar li tradus, probabil, prin impdrfirea clasei a V-a de produc-
tivitate in doud. Cu 60 de ani mai tirziu, acest rafionament a fost idcrri
de G. F. Morozor', care analizeazEtocmai acest exemplrr - pinetele de
prodLrctivitateainferioarl. Dar G. Morozov a ajuns aici avir;d posibilitatea
de a examina critic rezultatele anlicririi clasiiicatiilor bazale oe fclosirea
claselor cle prodr-rcfie.
In 1850, A. Tep,louhova folosit subdiviziuni de aserneneaapropiate
de cele tipologice, denrtmindu-le dupa specis predominantd gi natnra
pdturii vii. El a atras atenlia asupra irnportan{eip{antelor indicatoare
din pitura vie pentru apreciereacalita{ilor
'a solului gi a consistenteiarbo-
retelor; din acest punct de vedere,el fost socotit -- poate priliu e*a-'
gerat - ca precursorul tipologiei finlandeze.Acelasi autor a propus
introdttcere'aunei ctrasif
ica{ii dupd intensitatea inlluentei omului, rleo-
'sebin'dpddLrrile virgine, cele atinse de exploatiri si ce,le securdare',
ultinr;r no!iune coresp,undeperlect celei folosite gi astdzi de tip der[rLat
(prooizoriu 1a G. -N\orozov)(96) (i58).
In anii 1880-1890 A.F. Rudzki, profesorde arnenajarlentla Insti-
trrtul de silviculturd din Petersblrrg, a propus o impirlire a arboretelor
in scopuri practice; in cadrul fiecdrei specii dominante sd se introducd
subdiviziuni in raport de condiiii edafice,numindu-le identitd{i sta{ionale
san sectiunl,' iiecare sec,{iunesi lie irnpir{itd mai <iepartedr-rpdelernen-
tele taxatorice. A. F. Rudzki a subliniat cd este vorba de o impir{ire
convenfionali, cirre pentru necesitd{ile practice, irebuie sd rdmind la
pLr{inesubdiviziuni mari. Plrerea lui a fost cd o detaliere prea mare
ar face imposibildo privire de ansamblu clarI 9i ar lipsi aceastl clasi-
fica{ie de interes pentnt practician. Dar, el a recunoscut cd detalierea
este necesari in munca gtiinfiiicd. Ca un exemplu asllpra moduiur de

I In aceste desori,er.iau fost om.ise in ;traduce,reunele care sint date in

original numai in ruse.gteqi n-arl putut fi identificate.
2 Termenul de pddune secundarS, rar i'n'tilnit inr publicafiile gtiintifice ro'minegti,
este destui de larg folosit acum in literatrrra str5ind, atit de silvicultori, cit gi de
geobolani;ti. In acceplia actuald, el inseamnd p5dure instalatd in urma distrugerii
unei pdduri virgine, distrugere insolitd uneori gi de folosin'!a agricold temporard a
terenului.
lrtcrtr al lui A. {r. RLrdzki se poate ardta cd iriir-un masirr pddttros cu
arboretede mai multe specii ei a dcosebitgapte subd:izitni (4) (is8).
Aplicarea practicii a ideilor lui A. F. Rudzki a rcrrenit elevtrlr-rigi
colaboratorului sdu D. A{. Crar,'cinskictt ocazja unor lucrdri do arnena-
jare. El a iolosit cel dintii nurnirea de tip naturaL,dar intr-un sernsnntlt
rrai larg decit acum ; anllme tipul esle determinat la el de specia rlonti-
nanti. Subdivjziiinilorpreconizalede A. F. Rudzki, el le zice bonitdti.
Astfei, in lucrdrile de ieren, D. Cravcinski a deosebil tipul de molidi;
crr trei honitdli (clase de iertiiitate). Prima bonitale se caracterizeaza
prin pitura vie de Oxalis a'cetosella,Maianthentunt bifoLiunzsi musclti
verui, (l'lylocamioceae),'a dorra - prin Vaccinium oitis-idaea gi V. myr-
tillus; a treia - prin specii de Equisetum (158).
tjn alt elev al lui Rudzki, prot. \i. I. Dobrovleanski,trebr-riesocotit
ca precursora1 tipologiei staliuniior iorestiere; el consideri cd 1a orga-
ntzarea lucrdrilor de regenerare este necesar si se delimileze tiptLri de'
terenuri (tennenul este aproape identic cu cel folosit de actuala 9coal6
tipologicd ucraineand pentru desemnareaunita;filor fundamentale de cla-
sificaiie sta{ionald). Pentru liecare tip de leren se prescritt anumite
misuri de regene,rare( l58 ).
In aceea;i ordine de idei ;i in acelagitimp, S. Konardov se octtpl
de repartizareavegeta{ieiforestierein lunca cursului inferior al Volgei;
e1 reusegtesd stabileascd influen{a hotdritoare a microrelieiului asupra
caracterelor vegeiatiei si alcdtuiegte liste de specii forestiere indicate'
pentrr-tculturi pe terenuri cu deosebiri neinsemnatede altitttdine (l5B).
Dar, precursorii cei mai insemnali ai tipologiei forestiere au fost
sil",icul'torii,care au lucrat 1a amenajarea pddurilor de rdginoase, dirr
nordul 9i vestul r.,echii Rusii la sfirgitul secolului trecut, 9i ail
publicat ceva mai tirziu rezultatele cercetdrilor 1or. In special se ilten-
I,ioneazdnumele lui I. I. Gutoroviski (1897), N. K. Ghenko (1902-19031
si P. P. Serebrennikov ( 1904). Studiile lor aLt f ost cnnoscute cle
G. F. .&Ioro2or',in parte chiar inainte de a fi publicate, ;i att constitttit
baza peni.rr elahorareaprincipiilor lui de clasificatie-
N-a fost o intimplare cI tocmai experien{acelor ce au arnenajat
pddurileneslirgitede rdginoaseale nordului a stat la baza noii discipline.
Tocmai aici s-au realizat condi{iile necesarepentru aparifia unei tipo-
logii iorestiere si aici nevoia ei a devenit simfiti de cdtre silviculior. In'
acestc piduri intinse, speciile predominante sint numai dor-ri - molidul
gi pinrrl sih'estru.Conditiile siafionale,cu tot relielul de ges, sint desiirf
de deosebite.,\lo1idLrlqi pinul, ocupind sta{iuni cu condifii ecologice'
diferite, Iormeazd arborete cu caractere deosebiteintre ele; acesie arbo-
rete se deosebescprin productivitate, calitatea lemnului gi a altor prc-
duse, longevitate, posibiliti{i de regenerare etc. Orientarea in aceste
situatii foarte di'ferite nu era ugoar:i. C,lasilica{iile existente nu erau'
suficiente. Intr-adevdr, in acea \rreme se practica in mod curent di[e-
renlierea dupi specia predomintanti, apoi dLrpdclasa de prodr-rc{ie(bo-
nitate) ; nu era de ajr-rns,fiindcd 1a aceeagispecie gi in aceeasiclasd
de produc{ie pot ajunge - mai ales in condifiile speciale ardtate -
arborete loarte diferite din alte puncte de vedere posibilitSlile de
regenerare,tendinfele de succesiunenaturald sau antropogenS,f orma
arborilor ;i elagajrrl,calitatea lemnului 9i a altor produse (rdgini) etc"

t+
 Clas.ilicafia d.upi..torma arboretului, ca o consecin{i a mzisurilor silvicul-
turale, practlcatd pe scari largd rn alte slfuralii, aici nu era de folo,s,
deoarece arbore'tele erau prea pulin influen{ate' de om, i,n ourna pi*e
cvasivirgino r.
.,Era, deci, nevoie de elaborarea unei clasiiica,{ii oomplexe,
'-tuiiiiialiu care si
'cornplexi
oglinceascd .toate. deosebirile imp,crtante. Aceaste
n'u.septttea baza decit pe caracter-ele insegi ale arboretului 9i'p..on.iiiiit"
staiionale determinante ale c,aractereloran'boretului.In ela,b6raie,a
- ei, insd,
silvicultorii au folosit tezaurul de experien{a seculard, acumulati ,jin
generaiic in genera ie de cdtre locuitorii acestor tjnuiuri salbatice. p;i-
durea i-a dai lemnul de constructie gi de foc, vinatul pentru hrand si
lllryli: , iarbasapent.r
elc. umblrnd
r1it9,fructeie;i c,iupercite,
culeagi toate
mrrg;ili"'; il,dr;di
acesteproduse,fdranul ius a'in"vatat cl
n- .le poate gdsi oriunde, a invii{at cd alte cuvjnte cd pddurea no est"
peste tot la fel ; el a .stiut sd deosebe,ascd_ diferite tipuii de pdd;;e- c;;
mtit inainle ca silvicr,rltoriisd ajungd Ia ideea n,ecesiiatiiunei astfel de
clasifica.{ii.Nu numai^ c.d a..9tilit se le deosebea,scd, djr le-a qi b"tur"t
'popit^ri.
cu nLrmirispeciale,creind asifel o adevdratatipologie forestieri
citeya,.tipuride pidure luate de silviculto;i direcf din exp'erien!a
.=_^.1,?t-d.
Iaran,llorrrr$i din nord :
drenate,.deseoricu reliei evident, pe soluri ieturitd l mrl"iial de cea mai
bund calitate ; teren bun pentru clles ciuperci qi fruile ae paduie
rigor, mai rar alin) ; 1me-
: .lcg,. molidis cu mesteacin in amestec, pe locuri joase, cu sol
umed, bogat in substan{e o,rganice; mate,rial mii prost, r.-"- g..r,
grosolan; "l
- roonead. molidis cu amestecslab de pin
9t rnesteacdn,pe
plane, sirace ; material slab, nu atinge dimensiuni mari;
- bil, amesiec de
.Ri1 Si._nrolid, pe locuri inalte, bine drenate,
soluri lertile ; mate,rialde
cu
'bun
bund .calitate, artlori inalli gi elaga{i; loc
pentrrr crrlesciuperci gi lructe (aiine, merigoare);
I Este cazul a se sPune aici citeva cuvinte asupra
acestei clasificatii, Iormulatii
pentru prima datzi de cunoscutul silvicultor geffnan k. Guy... Ne intereseazb
acest
lucru pen'tr'u faptul ci unitd{ile sale de clasificilrie au fost denum,ite tipuri de arborete.
Acest termen s-a supiapus tipului de arboret in sensul lu,i G. F. Morlssy gi a creat
anumite coniuzii ; in ultimul timp s-a convenit de a-i reda sensul atribuit de
K. Gayer.
Clasiticalia lui K. Gayer este urmdtoare :

tdieri rase
Arborete provenite t echiene ,, succesive
din siminli { , ln benzi
(formeprincipale) t
pluriene ,, jardinatorii
,, gridindrite

arborete provenite din aplicarea

Idem (forme complementare) culturilor sub masiv
arborete cu rezer\re

Arborete ptovenite din

Arborete provenite din simintl (89) (154)
 - sogrd, amestecde pin, molid gi rnesteacdnrdu crescu{i, pe locrri
joase, sla6' drenate; m,aterlalullemnos inuti izabil, dar pdtura I'ie abun-
dentd
- reprezinldo Iineaia bund;
- kdo, um""tec db pin gi rnolid rdu crescufi, pe turbdrii adinci,
cll exces de apd ; maierial' lem,nosjnutilizabil ; aldturi cu turblrii neim-
'terenul
oldurite. este bun pentru culegereacelor mai cdutalc frrrcte cie
ba,lrro - Vaccinium oxAcu,cos 9i unele specii piiice de Rabas;
bor, pinet, uneo'ri cu p'u{in molid, pe locuri inalte' bine drenate'
cu sol nisipos; material lemnoi de ca'litate excelenid; pin bun pentru
r e-z i n a i ;
-i subolol, pinet, uneori cu. amestec slab de nrolid ;i rnesteacdn,
pe locLrri plan'e,'cu sol nisipos profund_9i jilav;. arbori inalfi, repede
crescu{i, cd lemn poros, deseori atasai de . putregai ;
Bineinte,les,lista nu se termind aici (89).
Aieasii clasitica!iepopulard, bazald pe caracterenattrrale.gi pe.io[o-
sinta primitiva
'iniit a pr|<tusetbrpddurii,.esrteatit de.sugestivl 9i cttp.rinzd-
lntger_a],
toui", -termenii tipo,logiei forestiere au putut, s-b adaptezg nulnal
po..r.u.ii
folosifld gi populari respectivi. Au lgtl aproiuildate
caracterisiicile inrportdnt'edin punit de ve'dere silvicultural, pe care !ira-
nut a".igut n-a avut oum sd 16 sta,bileasc-d. Astiel, primii Jipoipi tligi ,,,]
descris frulte tipuri de pddure 9i au fonda.t p" .gtu.mdsurilesilviculturale
reconrandate de ei. Totl"gi, aceste incep,utuii tipologice erau rnai mult
accideniale,ldrd sd fie urmdrite sistematic.

' i?*?llRt
;'ffi"8l'il'"ff;;l""-"
opera de sistemalizare gi de prlnere la. punct a p,rincipiilo5 i11ei
truolosii iorestiere de aplicrabifi,taterdai largd i se datore'9telui G' F' trIo-
rJr*.-A."itr, pe lingf, o culturd foarte vasta in diferite ramuri ale sil-
'posedi
viculturii, mai gi solide clno-stin_iegmgra{ice, mai. ales {rtogeo-
grafice; era un'admir'aior fervent al lui V. V. Dokuceaevgi un ade,pt_al.
lui
B.otli titi pedologice,recunoscind in repetate rindLrri. cI in lucrdrile
iipolosice's-a inipirat mult din principiile acesiei Scoli. In iine, mai avea
;i'o rEmarcabildiulturi generald,care se ogl!ndgpJ.e intr-o serje de exettt-
ptni"ari gi comparatii di; dilerite domenii stiintifice; ce se pot . gisi in
baginile ic,rierilbr sale. Toate aceste crrno9tinfe, unite cu o vastd expe-
ii"-"ta proprie de observalii9i lrrcrtrpe teren, art_'errnis,llti C. F. Morozov
r5 au.a ta bun siirgit opera'deelaborarea bazelorstiirrliticeale tipologiei
iorestiere.
In formularea principiilor sale tipologice,G. F. Morozov s-a serrvitde
strrdiul arboretelor'din masivul pZdtrros a1 Bttzttltrcttlui.Acest masiv,
ioarte cunoscut in istoria sirlvicultirriirllse, repreztnll o irtsrrld p?idrrroasd
ll -aproximativ
m a r e i n r n i i l o c u l s t e p e l o ri n t i n s e ; s r r p r a i a l al -t r i . . a j t r r r g P
66000 ha ;i in interiorul lui se realizeazd, condiiii pu{in diferite de ale
pddurilor din ,o,.,u lorestierd. Specia predonlinantd.este pinul silvestru'
care forme,azdtie arborete pure, iie in amesteccu io,ioase.Probleirradifi-
cilh care s-a plts silr,icrrltorilorde aici, a fost regenerareapinttlui. Tr-a;
tamenteleaplicate au variat in decursul tinrpurilor. Iritii s-a folosit rrn iel
de grddindrit prinritiv (mai mult tdieri pe alese), care a dtts la extragerea

16
 c e l o r m a i b r r n ee x e r n p l a r ed e p i n s i l i r
j,nlindereanedor,itah toioaseinr.,\ooi
s-a trecrrt la tdieri lrse in berrzia lter-
ne, cu ldsarearezerr.elor i dar, regen:ra-
r e a b e n z i l o rt i i a t e n u s - ; l p r o C r r sD- r r p i
aceea s-a practicat din noiu citva tiiirp
grddindritr-rl,apoi s-a tre,cut la t,iieii
succesive.DLrpa 10 ani de aplicanes-a
l a c r r t o c e r c e i n r ea s u p r a r e z r r l t , r i e l o r
r c e s t r rdi i n r r r m a i r n t l r n e n :t l a a c e : r s t a
c e r c e t a r ea p a r t i c i p l r st i G . I . . I l o r o z o r.
R e z r r l t a t r ral I o s t n e n s t c p t a; l s - 1 c c n -
s t a t a t c d i n r r n e l el o c r r r it a i e r i l c s t r c c -
sir,.earr a.vut rezultaie brrne, iie orovo-
cin'dinrstalareasemin{igulrrin'orr,fie per-
mitind dezvoltare,acelui preexistent:
in alte locrrri,insI, .rceslelaieri n-arr
drrsla nici un rezullat. In discLrf iile ani-
mate ce au urrnat a ci-stigatopinia lui
G. F. Mo,rozol', anLlme:--diierb,ntele in
regenerarese datorescfaptrrlLr i cI pine- G. F. tr{orozov (1867 - 1920)
tele din pidLrreaBuzrrlrri nrr sint trni-
form.edin punct de ve,cereal posibiliia{ilor rie regenera,re ele irebuie im-
;
l_1l,jf ^t:,11]e9or.ii ei. pentrir liecare din ,.*r'i" categorii si se aplire
l r a t a m e n t l rcl e l m a i p o t r i v i t .l n c o n s e c i n l ds,- a s i a d a p t r r t ' p e n { r r r
a n , i iu r m i -
fli p;^9: ! parte cbntinLrareatiierito,r srrccesive,pe de alt5 paite aplica-
rea talerllor rase ctt re'.qsnerarea artiliciald pen'tru por{iumdle,rrnde tlierile
succesivemr dau rezultate.
Pornind de la necesitateaacesteip,rirnediierenfieri G. F. ,\loro zov a
pe
ti"l]1:
de _o=,11Rutti1e tiprrri a pineielor_de la Buzulrrc; drrpd o serie
rmbunatatrn, el s-a-oprit la urmdto,a,rele gase tipuri de pideie:
-- pinet pe coamele dunelor nisipoasc
inalte, cu soluri uscate;
- pinet din depresiunile dintre dune
9i turbirii trscate;
pinet dirr porfiunile de dune joase, unde nrr existd deosebiri sen-
s l D r r el n t r e c o a m e l ed u n e l o r g i d e p r e s i r r n i l de i n t r e e l e , c u s o l r r r i n i s i _
p o a s ep o d z o l i t e ;
- pinet pe turbirir'
;
* pinet de trecere spre. pidure a.mestecaia,
situat pe dune joase,
Ou so'lrrrimai lertile, mai inchis colorate,cLr substrat dc argild apiopiai
de srrprafail ;
pinet amestecat,cu al doilea de slejar, pe cernoziomtrri
nisipo-fi-rioase degradate.
Fiecare din acestetipuri ane.particulanta{ilelui in ceea ce pri'e9te
regenerare'a,care au tosrtscoasela iveald atit de G. F. r\lorozor,'insLiFl,
cii si de co,ntinuatoril,l.Lri..Faptul, cd in pr!m.a tipologiia
^,,pornit_de la pioblemaregenerdrii,s-a "lisllicare
rcsim!it si rn toati
9.,F:.{oto?o)'
a c l l v l t a t e al t l l l l l t c r l o a r d: p o s i b i l i t a { i l e
d e r e : S € -il','
f l € r 3 ;rrer r r d r n a s ' t o t d e a u l a
pentnr el rrnrrldin criteriil'ecele .ii i-port-u-r,t" aiii.*n"tiereat,F;;ii;;
In cursul anilor ce air Lrrmat,rlin 1903-1904 pi"a rr'in"artea autoru-
lrri ( 1920), ideile lLri n-au rdmas rreschimbate. nie au ei'cluat treotat
2 - Tipuri de pddure. -
r7
prjn perlectiondri continui. nlai jos se incearcd o schifare a trisdturilor
nrincipaleale irrvititurii iipologice a lui G. F. Morozov, aSa curn s-alr
iristafizai
- ele cdlre siirgittrl i'ie'{ii atttoru'lui.
E.p;"**a i,deilorlui'G. F. Morozov trebuie sd fie inceptttdcu unititile
ac ctas'iticafieadmise de el, pornind- de la cele de ordin syperior' In
stabilirea aiestora din urmd, G. F. Morozov se conduce dLrpl principittl
g*giuti. iormulat de el. El spune irecvent in scrierile sale: ,,pddurea
8"tu-iiii lenomen geografic". D'e aceea, studiile tipologice trebuie sI se
ir.a llnina searna-de-ambianfa geograticd.Acest.principiuse traduce in
practicd prin eiectuareastudiiloa ple qngmlte unitili geograiice, sr'rbinle-
iegindu-sL desigur cI o clasifica(ie stabiliti in cadrul uneia din ace'ste
rrn-itdti rdmine'v-alabil5 nurn'ai pentru ea Fi n! trebuie trecutl asupfa
alteia. Pentru stabilirea acestor^uniidli geografice in Rusia europeand,
C. F. lfoiozov pleacd de la zonele de uegetatlelatitudina'le:..pldurile.de
rdginioase,paduiile airnestecatede rdginoase 9i toioase, pddurile de stejar'
silvostepa actuald, stepa cu pdduri insulare. Apoi se_introduc anumite
subdivjziuni trasaie mii nurrlt'ori mat pirfin in sensttl longitudinilor, dat
deterrninatede iapt prin particularitili in.rispindirea dileritelor spec.ii.
Astfel, pidurile dd rnginoa'se(taiga) ie subdivjd in doul raioane: estic
cr-rparticiparea rdginoaselor siberiene 9i vestic numai cu specii europene.
Silvostepaeste imflrfitd in trei-raioane: 1a est de Volga, crr participarea
mesteacinului; intre tiipru 9i Volga, fird mesteacln, dar cu participarea
Irasinului; la vest de Nipru, tlrd- mesteacen,cu p,articipareaIrasinulut
gi carpenului. Bineinfeles,'pentru un silvicultor romin aceste subdiviziuni
j
iar fdarte larg detiriritate la noi in talq sintern.tenta!i .de-.a adopta
implrliri multinai mdrunte. Nu trebuie uitat,.insd, cd pidurile din Europa
rederiteane sint mult mai uniforme pe distanle mnii decit cele de la
noi (89).
ca'lnitate elementard este soco,tittipul de arboret,' trebuie sd lie
subliniat cI acest terrnen corespunde aproximativ cu tipul de pddure al
-ab_andonaid
tipologilor actuali : Iolosiroa lui a fost in lipologie spre a-i
reda i',echeasemniiicatie atribuitd de K. Gayer. Tipul de pddure ('sau tn
terminolorgieini(iald - tipul de masiu pdduros) ila.G. F. Morozov .reqrg-
zinld o u?iitate de ordin superior tipului, de arboret, de exemplu, pinetete
p
' eteraselesttperioarea1efiurilorsaup5duri1e^de_luncd(88)
se examindm acum cr,iteriile tol0site de G. F. llorozov in diieren-
\ierea ti;ruritcr de arborete. El a acordat o importanli. _deosebiti condi-
iiifor edaiice - sol 9i subsol. In dilerite rxtazii-el a sub'lini4i ci tipr-rrile
irebuie diferenfiatedupi acestecondi{ii ed,alice.FirI indoiall cd in lond
irebuie si se inleleagd condi{ii ecologice; - dar, din m'oment ce se cere
ca cercetdrile tiilolo['ice sI se f acd dupl anumite unitl{i - geggrafice,
cauza condiliilor'climatice asem5nltoareeste de la sine indeplinitd.
Dar aceastdpreponderen{adati condiliilor edafice uneori este inter-
oretati
' in mod unilateral si exagerat.
S-a alirmat astlel cd G. F. Mo,rozovgi discipolii lui gi-atr bazat
toatd clasificatia exclusiv pe caractereedatice,neglijind total speciile lem-
loase 9i proprietifile lor. Unul dintre cei ce au criticat modul de a lucra al
continuatorilror lui G. F. Morozov a spus : ,,...ei sint ameninfali ca din
groapa de sol si nu mai vadd padurea". Este foarte adevaratci G. F. Mo-
iozov s-a ridicat in diierite rinduri impotriva clasiiic4iei bazate numai

1E
 specificd.In acestemanifestiri,el
rrcrentaacesteiclasifica{ii,aritind cr iJr cadiul a scosin evidenfr
ff,^._olp.ri!ia insr_r-
u."Grsi"rpecii :p'reafmi_
pot
::.r.t.1,se ,ivi arborete.cuu9p".G i*.d';lr*+;;ceasta
ralrunea.apari{iei a ei fost
unei tipologii l6restiere.Dar, C. F. ,ryf"r.
'eliminrarea'
nizat nicderi tot:ala a compozi{iei speciiice ff["t-3r$;:i,?;
do dileren'tiere a tipuriror.
addugacr modur .n!-p9tri11i,ut 4 aifirmattextual: ,,sint rlator
l:-:.roi a"'.luriilure iorosita" ,iri"" nu estede loc
DazatnLrnai'jndic
pe caracterele-statiu,ii..,Eu *i, ,iat*i'^ae"inai"atiiasurrr.r
sta!iunii, $i
il'' ;;;";;, i";',-tit' 1","13?lil,""'. " ut
i' descrierilerui G. J"l.r.t lil"?ifji,.ul 1,, []u,,1[l
F. trIorozov-iuu'iru,-air..,p"iii",rui imeara{i
caz, cinrl s-ar fi inglobat in acelasitip d.e ,;i;;;i";r;Jretete 'reun
zilii specificeprolunlddeosebite cu compo_
; Jin aceste desciierr nren{ioneazi
apartetipurirede pinste,de stefdrete, "ontra,
d; il"1;;;;;;1..,
in realitatetocrnaide_racomf&i,ii specificd, deci,pornesc
ctasfficare.Se pare,cd g.ueer";""d;i;i drept primrrr criterirrcrc
G. F. tr4orozov,'pentru ;' ;i? "i;: reproeuri rui
n"lgtijurua.l.ip"riti"i'ip*ii;* .i'i"i .u isi catrtl
spriiin in pirerirc rui iaunarii'-in-acetasi
retelor de oompozitiidiferite. .periird ;ustiiiciiea tip a arbo_
Tot atit de nefonda!?este afirmafiaci G.
orice deosebirein condilir stalionaie'drept F. Morozovar fj socotit
rea tipurilor.Dimpotrivd,'e,l suiicientd pentru rrifereniie_
u d,tir-ri,
do sol si subsor care atrag q;;F'r.i"" ,,rvlirui'u""iu'iu5i*l.t art' ca.pacitate
in conditri
arboretrrlui,provocindprin aceaitafjxarea de regenerarea
rare, capiitdsemnificaiiaunei irnpreir..r{,. unui alt.p-rocederr de,regene_
anttrnite grrrpdride.arborete tip'6;l1gi't care .lrrstifica
. A."ii iiirTurt" cit,sepoate
separrrearrrci
de clrr si nri necesiid.comeniarii."oJ}ttur, 9,
zov apare uneori acelagitip de arbonet- in crcscrierire
-'"'' rui G. F. r\1oro_
d" :il a""'o,i,,.i diierite, de
exemplu'in pddrrrea
m r r r i _ s asuo l u r ic e n uQiq*.
s i i _ i n. c h.rt"jtr"t" ag^ql. de procructie rrecerrrozio-
a iesp a a u i e( B g i ii l Z g r i ' " ' ' " '
C r r a c e a s t i q t a z i e . a i u n q e im ; - ; " r i t e ' . r \ i i ' " i ' ' t e " , , t e t i p o r o q i eri r r i
G' F. Moror"t', anur^e- d;'; il-;;giiiat" erementere
rea tipurilor.Acestrepro,sp'o.ua-fi''-eva.,nrai taxatoricein diierentie_
real decit
Sl ln acg$.cazp.arese re sireco*u-uiir-rt" exageriri CapreceCentele, dar
juhjx;.lJ[i
tr{tr^''i:;hliT3'".";',"q^i:l'.',il,$:1;'t#Eth
gi in chestiunea

(bonitate) El a da,tdesture ;;;;r"'"srprl

pot exist;rinire diferitearborete;; ;r;r',i heosenlriror-importantc care
a insistatin consecinti ;d;i;;i'.i;:e'de p.od,,ciie.si
'F. nu.uiitatiidJ;-i;:; cia.rri,..atii
criterii (89). Dar, G. 1s_rrpra
Mo?oz"u"in.rii." u*ug*oi *,',,"ii"a
drrpi :rrte
renfd cel piriin - ra forosireaer#enieror-iu*?u.';." -
'in"ir,r.r.,,ticrea
irr rpa_
pljlilgl:. De fapt, aceasti renun{are ti.
nr*a; aparenti, iiindcd in cla-
sificatiileficute de,er i'su9r,-iinparlirea
"rt" dupi .uru"t"iJ';;iil'
aleseduce la unrtdli care oglindil';i caracterele i,,i,ii.i.
t*lui. De acest rucru se poate convinge oricine taxat,rriceale arbere-
descrierileoriginale ale lui G. F-. mo.ozou cerceteazac, aten{re
satr ale disciporilorlui r'ai
talentati; nrt crrnoa,.tem vreurt in aceta;i it'i'i" arboret s_ar
"r, "ind
r Citat Thacenho provenind' dintr-o lucrare care
accesibil6in nu ne-a fosl
gisi arboreie prea deosebite_dupa elementeletaxatorice (cel mult douS
8il;;; produilie invecinate,luciu admis 9i de unii tipologi de mai tirziu\'
Estc'nosibii cd re'nun{areala specificareap'recish- ;t caraclerelortaxa-
'ruli
tori.e'ai i, G. F. Mbrozov 9i o atta cauzA. El instrgi a lost inzestrat
i; ."1 mai inalt grad nu rrumai'cu mintea asguilta de..savant,d'ar 9i ct-t
par
r-in tatent ."toar.ibil de scriitor. Descrierrilelui sipt atit de vii, incil
sd aducd inarntea o"nitor-"ltitorului arboretul descris cu toatte amdnrtnteie
iui.-cunoi"iiidu-si acest talent, G. F. &iorozov 9i-a prrtut permite ti f:;
nunte la aqlomeiareadescrierjlorlui liter:arectr detalii cilrice' Dar, acest
ir.iii n:u-ilai ieLrSit unora din elevji lui c'are au dat descrieri mult mai
rlrLu ;1,-i" iipia ,iatelor tixatorice precise,n-au re'ugit sd creeze imagini
fidele
- ---In'oriie ale arbore,telo'rcercetate.
-ii caz, li.psa precizdrllor taxatorice a contribuit in buni mI-
sura |*"ruu oficrllitaiii siivlce tai?i de metoda lui G. F. Morozov. Se
;;;;;; aceasti a iost critica.ea mal justiiicatd ce i s-a adus.De aceea"
J""ti"*t"rli fiii C. F. Morozov s-au grdbit sd indrep'te aceastd lipsd a
concepfiei
-- -ii.' maestrului 1or_(158)--
"iiri,-b.' 'r\torozov
.iuiitica(ia F. a deosebit doud grupe tn€ri de'
i p u r i:
t"'-'a)
tipuri neinilue,niatepnea puternic de intervenlia omului cirora le-a
tis iiitii[e'";;;'-;;i;;"a (primul t"rm"n este_greude tradus in romineete;
- " li s-a zis in
s-ar mai putea rpun. Tundamentalsau d6 bazd) : la noi
trecut
'"'li-i;d;i--a-,utorit"
nermanemte :
inlluen{ei puternice a omului, cd'ora 1i s-a zis
prouiz'orii': Ca tipuii piovizorii s'-au .considerat mai ales arbo'rete'lede'
ioioase rnoi instaiate in locuri unde riginOase'leau losrt disiruse prin ex-
oloatare.incendiu etc.
"'"- n..oria- puit" a inyd!iiturii lrri G. F. M.orozova dai de asemenea
nrilei pentru critici utpt".'D"., acestecritici nu s€ reicreau atit la clasi-
il;iir'in'.in"-,'.it ru-liit"dinea auforrrluifaid de liprrrile prouizorii,(s-a
criticat gi termenttlinsugi de prouizona pentrtt.motivttl.ca ln natura toltll
este oro'i,iz,oriu).Anum",'-C. p. Morozort preconiza revenireracit m'ai i?-pi-d4
L " ' j i [ i , i i " i t l r i j p * . u i " ' i l c o n s i d e r aa p i - i o r i cm a i v a l o r o s . ; . o p o n e n t i i , l u i
a u u l r a s a t e n { i a ' c da c e s td i n r r r m d c o n s i d e r e nnt t t e s l c t o t d e a t l n al u s l 9 l
ci uneori *urrtinur"i tiprritor provizorii este mai indicatl (l58)j Nu este
cazul sd se mai insiste'asupra'acestui punct, care iese de fapt din dome-
niui strict al tipologiei, irecind,in cel -al politicii forestiere..
Rdmine poritiu'friti'i.a C.-F.-Morozoy 6 adus preciziri importante
jnstalaie in locrrl riginoa'
in oroblemabriginii aiboretelorde foioasemoi
r"f,ii Arlii'ru. S? sii"-.a, paralel crr srtabilireabazelortipologieiforestiere'
C. n. mnrozov s-a ocupat mrrlt ;i de problema stt.ccesitlnii speclllor Io-
iestiere; astfel, el n-a id'cui decit' si aflice in tipo'logiecele invdfate ctt
ocaziacercetirilor as'rtprasrtccesiunilor(88)'
Drrpi cirm s-o uraiol si la incepui,concepiiatipologicd a ltri G. Alo-
,otoi'nltr;;;;; p"-il: ci'a evolua'tin contiiruu,folosind atii experien(a
aduse.,Nloarteaprea tint-
i,i"ptitj ,li; ; i"'iL rdi logati, cit ;-r cri'ticile crtprinzdtoaretipului de
ourie nrr i-a permis ia A.'f o ultimd definifie
triiirrl.'u;j l-a inteles el jn rrltinra perioadr a vieiii. Att rdmas,
i;-t;;;pt"r "irt
rri" precizdri importante, crre permit-t{ t.u iudecetlr apro'
ximatje cam cum irebuie sa'ii' tost aceastd ultimb concepiie' El spuge
textual:

20
 ,,O clasilica ie actuald a litocenozelor lorestiere, dacd vrea sd iie
naturali, trebuie sd se bazeze pe ansamblul tuturor factorilor determi-
nanfi in tormarea pddurii. Am gi v\ztrl cd astlel de lactori deterrninan{i
slnl :
l. proprietilile interne, ecologice ale speciilor lemnoase;
2. mediul geogrnlic: clima, roca, relieful, solul ;
3. rela{iile biosociale: a) intre plantele care lormeazl |itocenoza lo-
restrerd si b) intre ele gi laund ;
4. cauzele istoricoFgeo,logice;
5. amesteculomului : (89, pag. 94).
t\iai departese precizeazdcd intervenfia omului trebuie tratati ap,arte,
iar dintre celelalte paitrr-rgrupe, a treia 9i a patra sint deocarrrdatdslab
studi,ate.Astiel, in ese,nti, clasifica{ia treb,uiesI se baze2',e - cel pu{in
pentru epoca respectivd - pe p,roprietiiile speciilor gri mediu.
Anterior, G. Mp,rozov a ard,tat 9i ce proprietd{i anumo ale speciilor
prezintd importanla deosebiti pentru silvicultura praotici, si anttme:
1 iu{eala de eliminare naturald,
2. protec,,tiao,ieritd solului gi arboretelorn'ecine,
13.productivitatea,
j. pericolelejn dilerite epoci ale vie{ii si rezisten{a contra lor,
[. posibilitdlile de regenerare (89, pag. 53).
De aici se poate trage co,ncluziacd iri forma finald G. Morozov s-a
gindit. la.o clasifica{iecomplexd,in care sd fie oglindite atit proprietilile
-
rinportante ale arbo,ret'ului, cit gi cauzele care le conditioneazd.
Pentru a termina trecereain revistd a concepliilor lui G. F. .fuiorozov,
trebuie sd fje reamintit cd el a introdu.s si notiunera tipului de statiune,
p€ care, insd, a limitat-o la suprale{ele neimpiidurite gi mai ales cele
destinarteimpiduririi. El a dat oarecare sla,turi asupra principiilor de
clasificare a statiunilor, dar eiectiv nu s-a oaupat de astfel de ciasificafii
(69, oag. 59).
Inv5{dtura lui G- Morozov n-a fost unanim recunoscutdin trmpul
vietii lrri. Ea a reprezenlal un curent nou, indreptat ir-npotrivamtinei- gi
procedeelorgablon ih silviculturi, mai ales irnpbtriva metodelo,rcopiaie
servil dr-rpdstrdinltate, ldrd a !ine searna de- realitdtile na{ionale. De
aceea,foarte multe elemente progresistedintre silvicultorii rugi ai epocii
respective s-au incadrat trup gi suilet in migcarea tipologir:zi,dind la
iveald o serie Joarte lungd de lucrdri tiparite. Citiva oameni de stiin(5 au
cdutat s6. aprolundege9i sd deavolte mai departe principiire lui G. Mo-
chiar incepind din timpLrl vie{ii lui. Aceas,taa dat-nagtere la anu-
mite discu{ii
,princip'ial.e,gare idri indoialii ar-rfost de folos disciplinei
nou-niscute. N-au lipsit nici criticile o,biectrve,care au contribr-ritsi ele
la lundamentarea mari so,lidd a principiilor tipologice. Dar, au fost 9i
rnanifestiri care au tigdduit tipologiei iorestieie oiice importanfd si au
declarat-c drept ndscocireinutjld pentru practici. Olicialitatea silvicd din
ffusia larisid nu i-a acord,atnici o importan{d. Semnificativi mai este
ostilitatea_pe farfi, cu c,are tipo'logia lorestieri a fost primita la incepu-
turile ei de cdtre silvicultorii germani.
Astdzi, dupl mai bine de o jumdtaie de secol de existenfi, tipologia
"
foresfierd gi-a crrcerit locul meritat printre gtiinlele silvice, iar prol. G.-F.
:\lorozol' rdmine lond,atorul ei recunoscut de toatd lumea.

2l
V, \,'. Guman ; el a ldsat nulneroasedescrieri tipologi,ce,care prin preci-
zia gi frrrmuse{ealor rivalizeazd, cu cele fdcuts de G. F. r}loiozov. lot
gJ .-1. ingrijit. de publicarea postumd a cdrfii lui G. F. Morozov despre 'lui
lipurile de arboreie, completind-o pentru exemplificare cu descrjerile
proprii Fl ale altor silvicultori co,ntemporani.In activitate'a sa, v. \'.
Guman a rdmas strict pe linia precor-izafi
-de de G. F. Morozov.
Dintre al{i silvicuiltorirugi seamd care au imbr?itisartldrd rezerr.e
iderle lui G. F. ,['1orozor,',
trebuje sI lie citat G. N. Vigofki. El s-a ocupat
i1 mod_special de clasifrca{ia tipologicd a stejdreteloi',mai ales a celor
din sudLrlpdrfii europenea U.R.S.S; unde s-a deslisurat cea mai nrare
parte a. activiti{ii lui gtiinfifice. In ace,stfel, el a completat studiile altor
tip_ologiexecutate in mare parte in regiunile sitmate-maila nord (l2Tl
( 154)
Ideile lLri G. F. Morozov au avut rdsunet ;i in alte idri, de exemplLr,
in Pofo.nia,aP,oiin Letonia chiar in timpul -ios,jzoldrii ei de U.R.S.S. ('66).
9i, dLrpi cum se va arlta aminuniit rnai in Rominia.

D . I D E I L ET I P O L O G I CAEL E L U I A . A . K R U E D E N E R
Alt cercotitor din aceea;i epocr, A. A. Kriredener (german b,altic,care
a trfit c.eamai mare parte a vielir in tlusia si a h-rcra,tin acelagi tirnp,
c.u G. F. ,\l,orozor,),a mers ceva nt,ai departe. El a dezvoltat puterrric
principitrllui G. F..[lo,rozovde a stabili tipurile de arbo,rettdupd condi-
'aiuns
tijle edafice. .&tergind pe aceastd linie, insd, a exagerat 9i a 1a
identificarea tartald inrtre tipul de arboret 9i tipul de-cort"dilii eclafice: to-
lose.s'te.chiaraceia;i termeni pe'ntrudesemnareaambelo,rno'fiuniinir-un caz
concret. Pentru acest lucru, sistemul lui A. Kruedener a fost dcstul de
asprrt criiicat mai Iirziu. Dar, marele lui merit a iost intocmirea prinrei
clasificafii tipologice mai mult ori m,ai ,p,utincornplete. G. X1oro2oi,9i
discipolii lui s-au multumit su aip€rd de inoentariere a tipurilor de arbo-
rete, lucrind izolat in dilerite centre, fdrd si facd vreo legitrrri intre
acestecerce{driloca:le.A. Knredener a incercat, insd, si dea o clasiticaiicr
sintetricda tuturor pddurilor de rdginoasedin nordul Rusiei europene.El
pune la baza lipurilon sale urmlto,rii facto,ri: a) umiditatea soluhri: b)
aerisirea solului gi subsolului; c) caracterul orizontului superi,oral so-
lului (humus de diferite categorii, turbl) ; d) textura solului si subso-
lului. In funclie de acesti iactori se sta,bilesc37 de tipuri de condilii eda-
fice, iiecare avind drepi corespo,ndent gi un anumit tip de arboret. Aceste
tipuri sint grupate inir-o schemd, care poate fi socotitd ca precilrsoare
a cadrilaiului edafic al actuale,igcoli tip'ologice ucrainene. In aceastd
schomd apar intii tre,i grupe: a) pdduri in atara luncilor; b) pdduri de
lunci ; c) padurri cu lenomene pronunlate de inrnldgtinare. In fiecare
grup , se fac rnai deprartesubdivizi,uniin formd de cadrilaj cu doud in.
trdri: a) conrdiliilede umiditate (gradul 9i varialia in cursul anului),9i
de drenaj; aerisirea'solului, cu varia{i3 ei in cursul anului; natura gi'
grosime,astratului cu humus sau a turber; b) textura solului. Paralel'
cu stabiiirea iipurilor de condifii edafice, sint descrise arboretele cores--

Iiruedener continud. s.5 ioloseasci acest termen.

punzAtoare,caracterizateprin insugirile diferitelor etaje de vegeta{ie (in-
clusi'u'pdtura vie), regenerarea gi tendin{e,lede s,uccesiune,importan!a
econonicd, rdspindirea, precllrn 9i o recapitulaiie a condi{iilor sta!ionale.
Pe lingi aceasta se dau oaracteristiciletaxator,iceale arboretului indrep-
tindu-se partea slabd a descrie,rilorlui G. I'lorozov, precum gi aprecierr
asupra cal'itzi(ilorlemnului; in fine, un e,lementcu totul ru:u rcprezintd
incercarea de a siabili dacd in iiecare caz concret pldurea reprezinld
rnodul cel mai indicat de folosinfi a te,renuluirespectiv (72).
_ Identificareatipului condi{iilor edafice si tipului de arboiet nu apare
totdear-rnajustilicatd chiar in cele scrise de A.- I(ruedener insusi. ,qs-tiet,
in unele caztti, arbore,telein diierite tipuri de condilil edafice sint aiit
de asemindtoare,incit autorul descrie unul singur dintre'ele. In alte
cazuri.,in acelagi tip de cond.i{ii edafice apar diferite forrne de arboret,
deosebiteprin aparifia unor specii de amestec(in a,celasietaj sau iormind
tun etaj aparte), aparifia subarboretului (care poate deveni chiar puternr.:.
dezvoltat), dezvo'ltare,a mai puternicd a pdturii vii.
Clasilicaiia lui A. Kruedener in ultiind formd a reprezentat9i o sin-
rezd a cirnogtinlelortipologice anterio'are.I s-au adus si critici si laude.
I l t l e r e s a t tct s t e c d t t n i i a r r c r i t i c a t l o c n r a i c e e a c e a u l i i u d a t a l l i i . A s t f e l ,
renunfarea la principiul geogralic al lui G. A'Lorozoveste consideratd de
reprezentantii acrtualeiscoli tipologice ucrainene drept partea 'laptuluicea mai
pozilit,d a tipclogiei lui A. Knledener (desigLrr,in urma cE nici
e'i nrr-l adnrit) ( !29, pag. 175). Altii, insd, crit,rcdtocmai acest lucru,
ardtind cd in acelagi tip ajung astlel arboretele din regiuni geogratice
cu totul diferite, in care nici caracierele silviculttrr,aleni sint-la-fel si
niici condifiile edafice nll se pot c,onsideraidenirce, cu toatd identitatea
factorrlo,raie;i ca bazd a clasificatiei(158).
Au mai iost senrnalate;i alte piifi siabe,ca ,
- iolosirea criteriilor nu tocnrai sigure, anume calitatea humusului,
r'aria{iaumidita{ii, inundaiiile (se criticd nu atit aplicabilitateain sine a
acestor criterii, cit laptul ci autorul le-a apreciat cu aproxima{ie,Idri
turlsuritori precise);
- introdrrcereacriteriirlui care nu este identicd cu
troficitatealrri;
- subapreciereacaracterelor a,rboreteluica indicator al productivi-
t5{ii sta{iunii si inloctrirealor prin caracterelep,ur edaiice,caie singure
nu pot ep'uizaproblem,a(129).
Cu torate inconvenientelesemnalate, aparilia clasiiicatiei lui A.
Kruedener a marcat o nour etapi in dezr,.oltareatipoloqiei forestiere;
nren{iondm in treacdt cd lucrarea lui, apirutd gi in limba gernt"and,a
fost consultatd de cititorii romini (72) ; tol. aga a fost cunoscutdgi lucra-
rea principali a hri G. ,Nlorozov,tradus:i, de asemenea,in lirnba gernlan5,
iar de curincj 9i in romind. Drn pacate,insd, in aceastddin urmd carte,
tipo,logieiiorestiere i s-a rezerrratun loc desiLrlde rnodesi (BB).

E . I D E I L E T I P O L O G I C EA L E L U I E . V . A L E X E E V
Un continuatof direct al A. Kruedener ;i in acelagi timp lo,ndator
al gcclii lipologicerrcrainene iost pro'f. E. V. Alexeev. Lucrdrile lui au
fost publicateintre anii l9l5 l92B; din plcate ele nu ne.au fost acce-

23
sjbile in original gi se citeazd aici dupa cee2 ce se gisegte in alte lucrdri
eornpilative(62) (96) (126) ( 129) ( 158).
E. Alexee., adoptd in cc,ntinuareprincipiul lui A. KrLredenerasupra
identititii tipului de condilii stafionale 9i tipului de arboret, chiar il
dezvoltl. El numegte tip de teren iarestierI sau sinonimic tip de pddure
ansamblul porliunilor de pddure unilorme din pLrnct de vedere silvicul-
tural. Mai departe este reluatd ideea lui G. F. ,\lorozov astlpra arbore'
lelor de bazd gi provizorii ; din acest pr-rnotde vedere, E. V. Alexeev iti
ca'drul tipurilor de:osebegteforme : de bazd, proaizorii ;i accidentale.Astfel,
in ace'lasitip de pidure ajung de exemplu: stejdreto-carpinetele de bazd:
plopigurile proaizorii, rezultate in urma tiierii rase a precede,ntelor ;
pinetele accidentaLe, instalartenatural pe cimpuri a,rabileabandonate,care
au provenit cindva din delri;are'astejlreto-crarpinetelor ; 9t in ultima in-
stanifd .-- chiar supralelele deocamdatdneimpddurite, dar provenite din
distrugerea ace'loragistejireito-carpinetegi destinate reimpidr-rririi. Astfel,
E. Alexeev atribr"rieco,ndi{iilor stafionale rolul conducdtor irr definirea
tipului de pddure si chiar reunegrteetectiv tipul de arboret ;i tipul de
staliune ale lui G. .N'lorozov. Preponderenfaaco,rdatl condifiilor stalionalc
iaiii de r:aracterelearboretului este justificati prin faptul cd staliunea i9i
pAstreazh cararcterelecu multd constanli, pe cind arboretul se schimbii
rusorin urma inten.enliei unor cauze accidentate.
Ca factori stationali se e,numere clirma, relieltrl 9i solul. Di'n,tre
aceste trei grupe se considerd detenninante caractereleedafice, inclusiv
originea geologica a soLurilor ;i cortr{t{iile hidrolo'gice. Dar, E. Alexeev
insugi pastreazd o anunitd rezerv6.spunind ,,la noi llazele clasifica{iei
poriiu,nilor de pddLrre drLrpicondiliile stalionale se pot identilica cu cla-
sifica{ia dupi condifiile edafice..." [citat dupa B. h'anenlio (62).1 Este
semni,ficativdaceasti expresie ,,la noi". Ea concordd cu iaptul cd
E. V. Alexeev a respectat prrincripi'ulgeogratic al lui G. F. l\orb,zov,
executind.cercetdrile sale pe raioa,ne bine delirnitate; dar, strblinierea
facutd nu poa,tefi interpretata decit in sensul ci el insugi nu considera
principiile sale de clasilicafie ca u'nit'ersal val'abile. Criteriile enrun!ate
s-ru dovcdit rrltcrior loartc bune in regiunca pentrlr care au fost elabo-
rate ; d'ar, generalizarealor nu pare sd fi fost preconizatS,de autor 9i
nici nu rnate da rezultate.
E. V. Alexeev a introdus in tipologia lui un ac,centuatcaracter prac-
tic. El a in{eles si facd o clasificaliecare si satisfacdin cel mai inali
grad interesele silvicu,ltorului-practicia'n. E{ a dezvoltat principiul itt{-
tial enuntat de G. A\o,rozov,anume ci au va,loarenuurai acele deosebiri
in caracterele edafice care iniluen\eazd posibilitS{ile de regenerare. 1n
form,ularea pnecisi a lui E. V. Alexeev, aces'tprinc,ip,irrse exprimd la fel
ca gi astdzi : ,,...n'umimtip de pddure totali'tateapor{iu,nilorde pddure...
care au caractere silviculturale identice si care admit, datoritri acesttti
iapt, aplicarea acelorargim,isuri in scopul regenerdrii si educirii pidrrrii"
[citat dupd B. Ivanenko (62)] . Caracterele silu[culturale sinl inielese la
iel ca la G. Morozov, addugindu-sein plus calitatoa lemntrlui.

I Termenul origin:rl rusesc, care apare si in clasificalia actualei gcoli tipologice

ucrainiene, este greu de tnadu,s; s-ar putea zice gi tip de teritoriu forestier ; dar, in esen(i
sentnificaliA corecti este tip de staliune.

24
 clasif ica{ia tipologica a lui E. Alexeev este sintetizatd in lorma
tabelara, ca .gi la A. I(ruedener.Sint doud tabele: pentru pdduri pe
soluri normale gi pentru cele cu exce,sde umidita,te (iele d'in urme ie
limitgqza la mlastini turboase,fdrd sd cuprindd 9i -patru padurile de luncd).
Pidurile pe soluri normale se imparl apoi in grupe dupd ca-
raclerele ed'afice,4poi in..cadrul tieClrui gn-rp in'tipuri
'arboretut aufra umiditate
(patru Br?4e): In fiecare tip se indicd solu-|, (de'bazd, prooi-
zortlr, a,ccidental),subarboretLrl,pdtura vie, clasa de iertilitate, uneori 9i
unele observalii suplimen'tare(consistenid.iuleald de elirrinare naturali,
clegterea diferitelor specii etc.). clasif ica!ia tipurilor cu exces de umi-
ditate este mai simpld, deosebindu-sedorid grupe dupr specia predo,mi-
nantd -; pin sil_vesrtru_ gi anin negru - apoi-drrirt tip:uri dupii ansamblrr
de caractere; cele edatice par sd Jo,acerolirl prepondeientin'diierenlierea
tipurilor ( 129).
Prinlre pdr{ile pozitive ale clasifica(iei,pe lingd cele enunreratemai
su9, rnai tre,buie addugatd recomanda{ia de a lolosi pe larg p[antele
indicatoare in determinarea tipurilor de prdure ; dar, in acdta$i timp
E. V. Alexeev a subliniat cd ,iieosebireatipurilor mrmai dupi priura vib
nu are rost.
clasiiicalia lui E. V. Alexeev a co,nstituitinci un nas serios inainte
in .dezvoltareatipo,logieiiorestiere. De 1a ea s-a trecut direcrt la princi-
piile scolii ucrainene actuale.
caracrteruleminame'ntepraciic al acestei din lrrmd scoli este si e,r o
mo-stenirede la E. Alexeev, care nici n-a conceput cd s-ar pute,alucra
altlel decit in strinsr legdturh cu activitatea practicd (el nu a fdcut in
lucririle sale vreo distinciie intre biologic'9i siloicuttural). Totugi,
aceasti clasifica{ie a avut si pdrfile ei slabe. Advsrsarii sco,lii'r-rcrainene
il, critici aspru pentru identificarea totald inrtretipul de pddure 9i tiput da
stati.une,care_a mers pind la inglobare in tipul de pddure a supraie{elor
total neimpddurite; s-a susiinut cd prin aceasta s-a intro'dus'o tirrre
confuzie, care ar fi frinat intr-o anumitb misurd dezvoltarea gindirii
tipologice. fteprezentan{iigco,liiucrainene ii trec cu vederea acest princi-
piu, 1a care ei ingisi au renunfat intre timp. Ii reprogeazdin schimb o
anumitd discordanfd intre enun{area teoretici, in care declard condi{iile
stafionale drept unicul criteriu valabil de diferenfierea tipurilor, 9i modrrl
efectiv de a luc,ra,in care lolosea larg craracterelearboretului 9i plantele
in,dicatoare.De ase,meneas-a observat ci gradele sale de umiditate
(higrotopuri) au fost stabili,iemai rnult intuitfu 9i caracteristicilelor n-au
fost coniirmate prin determiniri precise ulierioare.
Discuiabil mai este principiul de a admite in acelagi tip arboreie cu
corrrpozi{ia speciiicd di,feri'td; de exemplu, in grupul subor-jlor intrh
amestecuri de pin 9i s,tejan,amestecuri de pin, stejar gi carpen, ames-
tecur.i de pin gi molid. De asemenease admiie clasarea in acelasi tlp
a arbcretel'orcu clase de produc{ie diferi,te,uneori chiar cu amplitr"rdinea
destul de mare, intre II 9l iV. Teoretic insl E. V. Alexeev a milifat pentru
lolosirea productiviti{ii pentru c,aracl.erizareatipurilor.
G. xlo,rozov, A. I(ruedener gi E. Alexeev au fost figurile principale
in dezvoltarea tipologiei forestiere pini la aparifia arctualelorgcoli iipo-
logice din U.R.S.S., care sint descrise mai aminunfit in capitolul

95
urmetor. Pe lingd aceste curente mai importante au mai existat ttnele
man,iiestdritipologice ma.i pufin ctlnoscute-;cele mai interesante djrr ele
reprezintd, de fapt, vanian'telegcolilor actuale.

TIPOLOGICA
F. SCOAI.A A LUI A. K. CAJANDER
FINLANDEZA

$co,ala tipologica finlandezd se bucuri de o largd popular.itaie itt

Europa OccidentaJd,degi ap'licabilitatea-de principiilor ei in prac'tjgq pare
destul de restrinsd. Ea'a lbst infiin{atd marele silvicultor Iiriandez
A. K. Cajander, aproape in acelali tirnp clr gcoala tipologicd a lui
G. F..\lorbzov; prima lucrare a lui A, Cajander a iost scrisd in 1909-9i
a ap,irurtin 1913, abia la l0 ani dupd primele lucriri tipologice arle ltti
G. F. Ilorozov. Este demnd de remarcat aceastd coincidentd, mai ales
dacd mai addrrgdm cd 9i gtiin{a l,itocenologiei(in sensul actual al ctt-
vin,tului, al studiului general a1 colecti"'itdtilor vegeiale) cam toi - pe
atunci a incep,utsd se-infiripeze. Ea dovedesteincd o dratd cd in dez-
r.oltarea gindirii omenegti survin anrtmite epoci, cind 'o idee trebuie sd
se n,asce,liindca gtiin{a a ajuns sd aibd nevoie imperioasi de aceastd
idee ;i rru rnai poiateprogresa fdrd ea ; gi de multe o,ri ideea apare ir_r
forme m,ai mult-ori tna,i pLrlin asemdndtoare,aproape simrlltan \a 2-',i
oameni de gtiin{d, care luireazd, separal,fdrd si gtie r"rnr-rl de altul.
A. K. Cajander la inceputul carierei sale s-a ocupat de botanicl,
atacind mai rnr,rltprobleme litogeogralice. Degi pe vremea alceea. gtiin!:t
litosociotogiei sau'fitocenotogiei-era 9i e,a 1a primele ei se'
incepLrtur_i,-_
pare cd lucrdrile tiri Oin tiriere,feurmdreau tocri-raiaceste aspecte.Ultc-
iior A. Ii. Cajander a trecut la strrdtul problemelor torestiere, in care'
s-a dovedit foarte mtrltilaieral. Insd, pinh la siirsiiul r,ieti'i el a iosi
cortsiderat ca rin litogeograf de iazd, iar creaiia ltri Iar"oriti
teoria tipurilor dc pddure este prtternic influentatd de acest
spirit iitogeogralio (poaie ;i mai precis titocenoogic). Pe linga
a-ceasta,insi:,- ea a lost iniluentatii ;i de ltrcrdrile anterioare ale unDd
silvicultori. A. K. Caiander insusi a recunoscut- la rfel ca G' F. Moro-
7.O\
A. Lundstrom,H. Hesselman;i K. G. G. Norling (24)'
1n lormularea teoriei sale, A. K. Caiander pleacd'care de 1a principiut
identitdtii sau echir,'alenteiiacto'rilor stafionali, adttce identitatea
c.aracterelorforestiere ale arbo,re'tului,mai ales a cregterii =siprodtrctiei
toiale. El admite principial cI ln pldiurea virgind arboretttl insugi ar
gi dreortconsecin{i - strtdiul oro-
oglindi irrdeaiuns irrflLrentasta,iir-rnii
prietzililorltti ar fi suiicient pentru stabilirea_tiprrltri.Dar. in rrddurea
iulburatd de amesteculcontinuu al omului, arboretul poaie cdplta alle
caractere.nenaturale,care sd ntt mai exprime atit de eviderlt conditiile
stationale. Revenirea la adevdratele caractere naiurale se pro'duce dar
foarte incet. Cum aproape lttl mai existd arborete neatinse de orn 9i'
amesteculomului tinde a deveni continuu, revenirea la starea naturalii
-ajung problematicd. Asilel, caraoterele exterioare ale arbo-
devine in general
reiului nu niai nicriodatd sd exprime ader,drata productivitate I
staliulii. In schimb, pdtura vie a solt-tlui ar ii mult mai fi'deli condi-
-iniluentatd
tiilor stationare.Este gi ea de om, dar maj mult indirect si
intr-un grad mai mic, ian relacerea aspecte,lornaturale se prodttce-loartel
repede.Ar urma ca in pddlrea supusd iniluenlei ,omului pitLrra vie este

26
 aceea care, prin compozitia specifica
gi aspectulei, exprimd oalitatea adevi- $iffi
ratd a sta{iunii. Mergind mai departe,
-rnodiiicat lrfl
chiar 9i in arboretrr'l d6 om.
o sumedeniede caractere,mai ales din
cele mai interesante pe'ntru noi (pro-
duc{ia, rdnrin to'tu9ila discretia facto-
rilor sta{io'nali.In concluzie: studiind
pitura vje ne putem da seama de
toate caraciereleimportante ale arbore-
tului.
La inceput A. K. Cajander a iormu-
lat o primd clasiiica{iecel'a mRi cr-rprin-
zAtaare,mai ales pe baza studiilo,r sale
din Gerrnania,complet,atecrr u,nelein-
vestiga{ii in alte {dri, inclu,sivFinlan-
da. In aceastd prirnd iorrn,ulare.el a
I o l o s i tn u m a id o u d r r n i t a i id e c l a s ; f i c a l i e
- t i p u l 9 i s r r b t i p r rdl e p i d u r e .
Detinilia lui clasicd -spune:,,Ace-
lagi tip de pldure trebuie sd cuprindd
toate arboretele, a cdror vegetalie la A. K. Cajander
virs a maturitafii gi l,a o cons,is,te,nti ( 1 8 7 9- 1 9 4 3 )
apro,piati de norm,aldse caracterizeaz-i
in .general. prin compozilia specilici corm,und9i prin acelagi caracter
e-cologo-blologic, precrrmgi toate arboretele,vegeta{ia'cdrora diiera de cea
de mai srs nqr;maiprin astiel de p'articr-rlaritdti, care pot ii privite ca tenr-
porare pi accid,entrale, in nici un caz ca perma,ne,nte, ,de exe,mph_r, nlscute
din cauza virstei diferite a etajulLride a16ori, prezen{eigoluriior, introdu-
cerii al'tor esen,feetc. Difere'n{elepenn,anenteco,ndi\ioneaz| un alt tip de
pddrrre,cind sint destr-rlde evidenrte,9i un subtip, cind sint mai puiin irn-
portante, dar totrrgi au o insemnd,late"(24).
- Desi din aceastd delinifie ar reiegi obligativita,teacompozi{iei spe- -au
cifice unriorme gi a condifiilor ecologice aseindrrdioare,in realitate
fost clasate in ai:ela;i tip qi subrtiparBoreteleae rpe.ii ira.t" diferite -
molid, prin, brad, iag, stejar; iar'in ceea ce privejte conditiile ecologice,
in prtmele lucrdri li s-a aco'rdatpu{ini irnportani5,considerindr-r-se cd
sint indeaiuns caracterizate prin aspectul pdturii vii. Denumirea tiprrlui
9i subtipLrluieste dati dLrpd plantele erbacee caracteristic.e.In aceastl
primd clasiticatie.A. K. Caiander a deosebitnumai trei tipuri (in ordi-
nea productivitltii crescinde) (24\ :
l. tipLrl Call'tna ;
2. tipul Xlyrtillus crr strbtipurile :
- Calamagrostis ;
- Myrtillus ntgral
- Aira f lexuosa:
- Rubus idae'us:

I Sinonin cu Vaccit;.iirntnulrlillus
 3. tipul Oxalts c,u slrbtipuriler
- AxaLis-Myrtillus (de iapt o trecere spre tipLrl precedent);
- Oxalts:
- Asperula :
- Impatiens-Asperula.
La acestetipnri a mai iost addugartin curind un al patrulea, anume
tipul Cladina, caractvrisrticcelor mai sirace gi mai uscate sta(i,uni.
Aproximativ in aceastd iormh, clasilicafia lui A. K. Oaiander a
tdpdtai o circula{ie interna\ionali ; artico,lele cele naai importante, p'ubli-
ca,tein limba geimand sau englezl, au ajuns gi la noi in !ari, au,_iost
cercei,ate9i discutate in cercurile silvicu'ltorilor romini (24) (25)' Este
intere'santde subliniart cd principiile lr,ri au fost cunoscute la noi mai
ina'inte decit cele ruseg,ti ale lui G. Morozov; intr-un timp s-a cr€zrtt
chiar in mod sincer cI, in general A. K. Cajander are prioritate ca fon-
dator al tipologiei forestiere.
Ideile lui A. K. Cajander au evoluat si ele in decursul timpurilor.
Fl 9i-a modilicat denumirea unitdNilor de clasiiica{ie 9i con{inutul atri-
buit unora din cele descrisemai inainte. Astfel, ultima clasifica{ie ce
n€-a parvenit,.referitoarela pddurile Finlandei, con{ine intii o imprr-
tire. pe..clase- .qe pdduri, iar acesteala rindul lor se impart pe tipirri;
unele.din subtipurile clasificafieiprecedenteau devenit iici tipuri.'Sint
d e o s e b i t ec i n c i c l a s e :
.. I ) glasir_pEd'-rrilor_ xerofite cu mugchi 9i licheni, in care apar tipLr-
rile vechi cladina $ calluna, precum gi unele noi dintre care mai irite-
resant este Vacciniumr ;
2) -clasa_pddurilormezofitecu muEchi,in care regisim vechile sub-
tipuri Mgrtillus g Oxalis-Mgrtillus, devenite tipuri aCum;
.3) clasa p4durilor cu ierburi, in care se gdsesc tipurile cele mai
productive - Oxqlis-Majanthemum,Sanicula, Aconitum' elc.;
4 ) c l a s a m l a g t i n i l o rt u r b o a s eu m e d e ,c u m o l i d g i f o i o a s e ;
5) clasa mlagtinilor turboase uscate, cu pin silvestru.
Llltimele doui clase nu sint discutateamdhuntit, dar se mentioneazd
cd fiecare se imparte in mai multe tipuri (25).
Tipologia iinlandezd s-a bucurat de atentie si dincolo de hotarele
tdrii respective.Chiar unii tipologi finlandezi au flcut cercetiri in strai-
nitate, de exemplu,A. K. Cajander insu;i in Germania,Austria Ei Sibe-
ria (24), al{ii in Estonia (81) Ei America de Nord (59). De asemenea,
unele cercetdri dupi aceste metode s-au iicut 9i de cdtre siivicultorii
d i n f l r i l e r e s p e c t i v ed, e e x e m p l ui n D a n e m a r c a( 1 4 ) E i c h i a r I n d i a ( 1 0 2 ) .
Discipolii lui A. Cajander au efectuat gi citeva cercetiri privitoare
la productivitateadiferitelor tipuri de padure din Finlanda, precum ;i
asupra condi{iilor ecologicedeterminanteale tipurilor. In felul acesta,
ei s-au abdtut intrucitva de la linia inifiali a maestrului 1or, care nu
vroia sd intre in studiul detaliilor sta{ionalegi a sus{inut chiar cI tipu-
rile de pddure depind in micd mdsuri de natura solului.
In ceea ce priveEteproductivitatea,s-a constatat cd pinul silvestru
din cinci tipuri mai rdspindite - Cladina, Callunq, Vaccinium, Myrtillus,

I Planta caracteristici este V.uitis-idaea, pe cind in tipll MgrtilLus - V.mgrtillus.

28
Oxalis-Ilyrtillus * dd la 120 de ani voltttne la hectar ce yariazi de lir
175 m3 la B4B m3 (adio:daproximativ pirrd la 480%).
P a r a l e l c u a c e a s t as - a c o n s t a t a tc i t r e c e r e ad e . l a t i p l a t i p ( i n
ordinea de mai sus) poate avea loc din urmltoarele cauze:
- fie mlrirea compactitdfiisolului (a proporfiei elementeloriine),
u m i d i t a t e ar d m i n i n d a p r o x i m a t i vc o n s t a n t d;
- f i e m d r i r e a c a n t i t S { i ip r e c i p i t a { i i l o ra t m o s f e r i c el,a c o m p a c t i t a t e
relativ constanti;
- iie mlrirea Lrmiditafii in sol, datoritd unor condi{ii locale de
r e l i e f , c e i d o i f a c t o r i p r e c e d e n fri d m i n i n d n e s c h i m b a { i .
I n a c e l a g it i m p , o d a t l c u t r e c e r e ad e l a t i p l a t i p , s e a c c e n t u e a z i
d e s c o m p u n e r el iat i e r e i ,f o r m a r e ah u m u s u l u i ,l e v i g a r e as i r u r i l o r u $ o r s o -
l u b i l e g i p o d z o l i r e a; p a r a l e l s e m d r e E t ec o n { i n u t u l i n a z o t 9 i c a l c i t t
a s i m i l a b i l i ,p i n d 1 a a p r o x i m a t i v3 0 0 % .
Nu mai inststdrr asupra altor cercetdri analoage [citate dLrpd R.
Lang (73), pag. 405-4091.
RezLrliat6teinteresanteau iost o;bfinutein cerceidrilemicro biologice
a s u p r a s o l u r i l o r d e d i f e r i t et i p u r i . S - a s t a b i l i t ,i n g e n e r a l ,c i a c t i v i t a t e a
miciobiand creqte paralel cu sporirea productivita{ii tipului de pddure
respectiv; 1a fel ciegte cantitatea 9i actlvitatea bacteriilor fixatoare de
azot. Aceste diferen{e sint atribuite in special confinutuiui deosebitin
h u m u s E i i n a p i a l s o l u r i l o r t i p u r i l o r r e s p e c t i v e( 1 5 7 ) .
I n ' f i n e , s - a u f d c u t c e r c e t d r i f o a r t e a m S n u n { i t ea s u p r a r e l a t i i i o r
existenteintre tipul de padure 9i calitatea lemnului ; acestecercetdrinu
s-au limitat la aprecieri,ci au mers pind 1a mdsuritori precise ale pro-
prietitilor
' tehnologice(74) (75).
l'oate acesteaTratd'cLi cita seriozitate au in{eles silvicultorii Iinlat?'
dezi si dezvolte teoria tipurilor de pddure, care constituie pentru ei
una din mindriilenationale.
Intr-adevdr, ei se folosescde c l a s i f i c a t il a o r t i p o l o g i c idn l u c r d r i l c
lor de gospoddrie silvicd gi sini perfectnrrrllrrmi{i dc rezultateleob!i-
nute. Lucrul este demn de a f i r-emarcat, iiindcd teoria insdgi a fost
asoru
^ criticatd.
A fost criticat mai ales principiul echivalen{eibiologicea_statiunilor'
infeles atit de larg, cum a'fdcuf A K. Cajander, admit-ind cd acelaqi
tip de p5dure se poate gdsi pe soluri foarte deosebite.Dupd cum am
vizut', iipologii finlandezi au introdus ei inqiqi anumite corective in
aceastdprivin{d.
S-a criticat qi presupunereacd pdtura vie este independentdsau
a p r o a p ei n d e p e n d e n t d e c o m p o z i { i aa r b o r e t u l u;i d i n c o n t r a . s e g t i e c a
etajul' arboriior influen{eazdputernic celelalte etaje de vegeta{ier,Dg
u.e.u, folosirea vegeta{ieierbaceeca singura indicatoare,fdrd leglturd
cu cea lemnoasd,ar fi neindicatd.
S-a ardfat, de asemenea,c5 determinareacorectd a tipurilor de
pddure dupd metoda lui A. Cajande.r.s.aT putea face numai la virsta
inaturitdtii'li la o consistenfdapropiatd de normald; astfel de situatii
r " i n t i t n . t . r e l a t i v r a r ; d e a c e e a ^ a p i i c a b i l i t a tm e ae t o d e il u i A . C a j a n d e r
ar fi limitate (62)
Cu toate acestea,silvicultorii finlandezi folosesccu succes aceastA
metode 9i nu par dispugi 6-0 schimbe clr alta. Sttccesul tipologiei

29
 Iihlandez.ein patria er' poate ,fi comparat numai cu succeslrl celei ucra-
inene. Se pare cd explica{iaeste simpld, qi anume,in ambele cazuri au
fost alese criteriile foarte potrivite pentru condi{iile !drilor respective;
partea curioasl este reprezentatdprin faptul cd acestecriterii iint atit
de deosebiteintre ele.
.. _Pentruexplicareasuccesuluitipologiei finlandeze,de nein{elespentru
tipologii din alte {iri, s-a lansat o ipote,zd (care, pe cit se pare, nu'a fost
veriiicatii pe teren). Anume, in prclurile din n,ord consisten(anormald a
arbo'retelorar fi relativ redusd, deci etajul arborilor n-ar influenia prea
puterrric aspectul pdturii vii gi acea,stad,in urmd ar reilecta mal iiael
proprietdfile so,lului decit la la'titudini mai mici. De a,sernenea,in aceste
regiuni tnrdddcinarea arborilor de orice specie ar ii pufin ad,incii"deci
-arborii gi plantele erb,aceear folosi aproximativ acelagi strat de sol. De
aceea, pitura vie ar indica mai bine-calitatea arboretului, decii in alte
liri unde inrdddcinarea arborilor e'ste mrai profundi (cazul este bine
cunosc:ut Ia noi in tard, unde gdsim uneori arborete medioere, pe cintl
'faptul
pd,trrravie ar ardla calitatea bund a solului ; explicalia std in ci
este bun numai strartul superficial al solului, suflcient penrtru ve:getaiia
',erbacee,dar insuficient pentru cea lemnoash).
Acesteexplicatii par si aibi o anumitl dozd de adevdr. Semnificativd
in. aceastd privin{i_este nereugiia sau reugjta slatrd a aplicdrii metcdelor
lui A-. Cajander in Europa centrald.
In ceea ce prives'te-aplicareain nord, insr, tot atit de semniiicativi
este coincidentaunor tip'u,r,iale l_uiA. Cajander cu cele descrisede primii
tipologi rusi. -'Astfel, bir cu licheru core'spundetipului ctadina: bor cu
muschi .st arbu;ti pitici - tipului Vaccihium: hbtm - tiprrlui Maian-
lhenturn-Oxalis: holmouaia rounead - tipului Myr.tiilus.
ori cum ar sta lucrurile cLr justelea sau injustelea criticilor gi cu po-
sibilitatea_ sau imposibjlitateaallicarii metodei lui'A. cajander dincblo
de hotarele frrii sale, fapt cert iamine cd Finlanda posedd"asldziun sis-
tem tipologic propriu'9i briginal, validai-qi ; i;;t detinitiv intro-
"ui"-.-i
"'drrsin practicasilvic-ulturiinationale. Nrrmelecreatorrrltriacesteitipologii,
A. d- Cajander, va rdmine inscris pentnr tcrtdeaunaprinire marii iealiia-
tori in domeniul silviculturii din toate timprrrile gi ioate firile.

G. CLASIF|CATTTtE
FTTOSOCIOLOGTCE
Paralel cu dezvoltareatipologiei fonestiereoa un oapito{ al silvicul-
turii, a luat nagtere gi o ramuri speciald a botanicii, care urmiregte stu-
diul general -si clasificarea vegeta{iei dupd unitdfi naturale. ln acest
studiu, botanistii au ajuns in mod firesc sd se ocupe gi de piduri. lleto-
dele lolosite de ei, mai ales in ceea ce prive-stelutrul de teren, nu sint
prea deosebite de cele utilizate de crtre tipologii lorestieri ; uneori .se
obryr]lI osio apropieresau chjar o rfuntitate intre unitdlite de clasificafie
stabilite. Astlel, degi ini{ial scopurile de cercetare au fost total diferite,
de la un timp s-a creat o oarecare suprapunere. Din aceastd cauz6. att
apdrut gi unele coniuzii asupra confinutului acestor doui discipline, mer-
gind uneori pind a le considera total identice; or, acest din urrnd punct
de vedere, in general, nu este iustificat. f)e aceea este bine si se dea

30
aici, Ioarte pe scurt, unele detalii asupra studiultri vegeta!iei in cadrul
gtiin{elor botanice.
Qamura bortanicii,care se p,rercupdde cercetareain ansamblu a co-
vorului vegeial, dupd metoda asemdndtoarela orice tip de vegetafie -
pidure, stepd, finea{a etc. - a purtat nume diferite in diierite {dri gi
iimpuri. Ac'tualmentela noi in lard se vo,rbegte,in general, de geobota-
rticd; termenul, de fapt, nu este no,u gi a fost folosit de mult in alte !ari.
Trebuie sd iie rernarcat ci tto{iunea de geobotanicd are un conlinut ceva
mai larg ; ceea ce s-ar putea asimila sau opune tipologiei lorestiere repre-
zintd numai o parte din geobortanic5. Aceastd parte, releritoare la studiui
gi clasificareagrupirilor vegetale,este cunoscntl in U.R.S.S. sub nurnele
de fitccer'ologie, iar in liirile din Eur'opa Occidentald s,i in America --
fitosociologie. Ambii termeni se considerd uneori ca sinonimi. Geobota-
nigtii sovietici, ins5, se opun unei asttel de interpretdri gi subliniaz?iexis-
ten{a uno,r deosebirr principiale intre fitocenologia sovieticd 9i filosocio-
/ogia occidentald (154). De altlel, asupra fitocenologiei sovietice 9i a ra-
porturilor ei cu tipologia iorestieri se revine amdnun{it in capitolul
urmitor, liindcd aceasti chestiune prezinll mai multd actualita'te.Aici
sint necesare nurnai unele preciziri sumare asupra filosociologiei occt-
dentale.
Fitosociologianu este nici ea o disciplind unitard. Existd ciieva gcoli
litosociologice,care se deosebescdestul de m,ult intre ele din unele puncte
de vedere. Analiza arnrinunlitd a acestor gcoli ar intrece gi scopurile cdrlii
de iald si competinfaautorului ei. De aceeane limitlm aici la examinarea
princrpiilor scolii lui J. Braun-Blanquet, care se bucurd de mai muit
credit in striindrtate9i a lost mai bine cunoscutd9i la noi (21). Ocazional
se vor lace gi unele referinle la lucrdrile altor gcoli.
In metoda fitosociologicl a lui J. Braun-Blanquet unitatea iundamen-
tald de clasiiica(ie esle asocia{ia oegetald.Se admit numeroaseunitd{i de
ordin rnterior - subasocialie,oariarid geograficd, faries,' la unit autori
apare 9i termenul de tip, care insd nu se suprapune tipului de pddure al
silvicultorilor. De asemeneasin,t multe unitdli de ordin superior: grupa
de asocia{ii, alianld, ordin clasd etc. In gene,ral, se cauti sI se intoc-
meascd un sistem de clasifica{ie complex gi bine ierarhizal",in brrnl md-
surE imitat dupd si,cternulde clasificatie a plantelor si a'nimaletor.
Nu interese,azdaici analiza in intregime a acestui sistem de clasifi-
calie. Dar, este cazul sd se examinezemai amlnun{it r-rnititile mai impor-
tante, anume asoctaltile gt subasocialtile,care ar putea li comparate c"t
tipurile de pldure"
Irr stabiiirea asociafiilor gi subasocia{iilor,f itosociologii se condur:.
dupl existenla unor anum,itespecir de planie proprii numai acestor uni-
tdfi ; sint denumite specii carocteristice la asry.ialii 9i specii dilerenliale
la subasociafri(de fapt, este cam acelagilucru, mai ales ci nu existd nic.i
delimitare riguroasl intre asocialie gi subasocialie).
Teoretic. speciile caracteristice 9i diterenliale nu se aleg dintre ceie
mar abundente.Ele pot fi chiar rare sau foarte rare ; principalul este ca
specia respec.tiv6sau combinalia de specii sd nu existe decit in r,rnitatea
de clasifjcalie studiatii, deci sI poati servi la identificareaei. Din ultirna
clauzd se infelege cd speciile larg rdspinditre,fie cd sint dr:rni,nantefie cd

31
aparf in numdr mai mic, in general, nu sint luate in consideratre(ele,
insd, pot f.i caracteristice penlru unitiifi de ordin superior).
Acest mod de a stabili unitdiile de clasifrcafie,privit din punct de
vedere pr,rrteoretic, nu este lipsit d'e irtgentozilategi el6ganta. In hplicarea
praoticd,insd, apar diiicultd{i serioase.In prirnui rind, pretenlia de a
stabili anumite grupe de specii (caracteristicesau diieienilalb), care
existd numai in unitate'ade clasificalie respectivi, presupnnecunoagterea
amdnrn{itd atit a acestei unitlii, cit ;i a cerlorinvecinate, {ati de care
trebuiesi se Iaci delimitarea.Deci, stabilireaunitdiilor de clasilicalien-ar
trebui sd fie idcuti decit dupi ce se acumuleazd,sulicrent ntaterial cules
pe teren.care sd permitd studiul simultan al unui numdr mai mare de aso-
cia{ii. Studiile de teren ca si prelucrarea materialulr-ri1a biroLr necesitd
fgarte rnult timp ; iar cercetatoriide obicei au timp limitat gi nir pot ataca
de'cit aspeciteparliale. De aici apare mult sr-rbiectivism in stabilirea spe-
ciilor cararcteristice9i diferenfiale. In cazuri simjlare, diteriii aLrtori pri-
vesc uneori aceeasi specie in mod deosebit.Astfel, in cazul concret al
fdgetelor cu flora de kutt, dupd un autor, Alercuriaiis perinnis deterrnind
a. nsociatie,' deci, toate idgetele 'avjnd bine repreze,ntatdaceastdspecie
sirrt grupate in asccia!ial;agetum mercuriolosum'(142).In alt caz, aceeagi
specieeste considerati ca determinindnrrm,aio unita[e de cel mai mic
ordin, anulne un lacies; arboretele cu .Nlercurialisperennis bine repre-
zentat nici mdcar nu se grupeazd la un loc, ci sint impdriite intre diferite
trn_iiili, a,ciror delimitare s-a idcut pe baza altor specii (pe cind la auto-
rul precedent acestor din urmd specii li s-a acordat mai pulina impor-
tantd) (9).
Un alt inconvenient rezida tocrnai in fap'tul cd de multe ori speciiie
caracteristicegi diferentiale nrl se pot stabili printre cele rnai freivente
;i abrrnden,te, ci dimpotrivdprintre-cele rare. Aceste specii nu se glsesc
peste tot, ci trebuie ciutate in mod spec,ial.Destul de des, in u,rrnaefec.-
tudrii unui mare nulner de releveuri, se constatd cd nu se pot stabiii
plante caracteristice,care sd se giseascd in toate aceste releveuri. Cu
alte cuvin,te,s,tudiind un anumit caz co,ncretpe teren, cercetdtorul res-
pectiv poate sd r-rugdseasc,iiprlantecaracteristicenici unei asociaiii, ifl
care eventual s-ar putea incadra suprafa,tastudiatd; deci, el nu po,ate
si iie sigur de justelea incadrdrii idcute de el. De alttel, iitosociologii nu
acordi irnportan{dacestui inconvenient.Principial, ei nici nu admit cd
s.ar pu,teadetermina pe teren apartenen{ala. o anumitd asociafie.Pe
teren se culeg numai datele, iar pentru stabilirea asocia{iei este nece-
sari prelucrareaamdnuniiid la biroLr;cu aceastdcrcaziese poate elimina
inconvenientulrezultat drn lipsa plantelo'rcaracteristice; incAdrareaintr-o
asociaigie se po,ateface prin comparafie,dupi aspectul general al vegeta;
liet 9i dupi alte considerentesiruilare.Dacd, din puntt de vedere-pur
gtiiniiiic, icest mod de a lucra nu ridicl obiec{ii pr'ea serioase,in cazul
apltca:flilorpractice,el devine foarte greoi. In praclica apare nevoia unor
deternriniri rapide, pe supraie{emari; apare, de asemenea,nevoia car-
tdrilor, care devin ,si elc ioarte greoaie in caztl cind unitatea de clasili-
ca{io nu se po'atederterurinadirect pe teren.
De altfel, metoda clasicd rie a stabili unitdlile de clasiiica{ie dupl
plantele caracteristicenu este totdeallna respectati in lucrdrile fitosocio-
logice. lnr.studiul asociA{iilc'rlorestiere,interesant in mod deosebitpentru

70
noi, s'a 'si accelltuatcd in ntulte cazuri nu sc pot stabili plante caracteris-
tice, ci trebuie sd se. recurgd la stabilirea aiocia{iilor dupi cornbinalia
caraclensticd de plante lemno,ase.De asemene,a, uneori in imposibilitatea
de a giisi specii caracterjstice, unitafile de clasificatiese stabilescdrrpa
unelo specii saLr.grupe de specii cri abundenld mdre. Acesie proceclce,
.
admlse ca..exceptii,se apropie de modul de lucru in tipologia
-nu lorestreri ;
drn aceasli catzd, se gi intimpid ci in rrnelecaztrri - prea lrecrente,
ce't drept - unitii{ite fitosociologicese suprapun cu cere iipologice.
-rn
. -rn majcritaiteacazurilot, insd, existd o deosebireputernicr. cazti
studiilor asupra pddurilor,.asocia!iilese pot stabili, dup,r cr-rrns-a spus
gi qai. suS,.dupi combinatia caracteristiia de specii. Dar, in staibilirea
acesiei'combinafii, fitosociologri de obicei nu fin seama de abunden!a
rrnei anrrmitespecii,.cinunai de prezeniaei. De exemphr,intr-o asocia(ie
descrisdchiar la noi in tard sub-numelede Abielo-Fagetumsemenicense
sint-inglobatesi.{agetelecu brad disen-rinat si brddetel6cu fag disenrinaL
gi fdgetele pLrre(ul,timele,pr,obab1l, pe baza considerentuluici. se afld in
apropiereacelorlalie gi lipsa bradr-rlr-riar ii un accident) (20). Se in{elege
cd un srit'icultonnu poate acceptaacest princt dc vedeie.'
In descrienle frtos.ociologice, in gerieral, caraclerizareaeco,logicda
lsocia{iilor se lace foarte sumar, iar uneori lipsegteaproapecu desdilirsire.
De fapt, nretoda prevede o caraclerizarecit mai am'enr-uitrta a conditiilor
s^taiionale.Dar, hceastd recomandatie rareo,ri esto respbcrtatdintocniai.
Sint r-rnelelucrdri care fac excepiie,chiar prinire cele eiec-utatela noi in
tare (9). De asemenea,_ Lln interes deosebifpentru partea ecologicii aparo
ll reprezentaniii.scolifitosociologiceanglo'americane,cum se p6ate vedea
din unele lucrdri, ce au ajuns $ila noi-(163); orientareaecologicbeste
soco'titdchiar ca o caracteristici importantd a acestei sco,li (154). Maio-
ritatea hrcrdrilor fitosociologice,insd, in special cele executaiiedirpa nie-
toda J. Braun-Blanqtret,acordd prea pu{iria importan{i aspectelo,recolo-
gice. Acest_lucru este si explicabil. iiindci rezLrltatele'cerceieriiecologice
nu sint valorificate in nici rtn fel la stabilirea si caracterizareaunitdt'ilor
de clasi{icatie;. nu e,ste,deci, de m,irare cd majoritatea fit,o,sociologilor
negliieazA acest aspect.
Trecind pe 1ln alt plan, irebuie sd fie relevaidincd o laturd negativd
a procedeelorfitosociolo,gice. Anume, ele nccasitb un volum extraoiclinar
de muncd. In fitosociotogie se prelindesd se intocmeascdlista aminun{itE
a tuturor speciilol conlponenteale unei asociafii,insotitd de o serie'dc
c,oeiioieniispeciaii. Aceasta presupune executareanumeroaselorreleyelri
parliale, iar in fiecare rsleveu trebuie revenit de mai multe ori in cursul
unui. sezon de vegeta;fie,sp,re a cuprinde si toate 5'peciile,la care pe-
rioada de viatd activd este foarte scurti. rJrmeazd afioi o prelucrare'de
birou, in care' intervin ;i calctrle statis,tice,ce-i drept, f<rartesimrtle,-dir
necesitinciiotusi destrrl iirnp. In fine, trebuie stabilitd gi importart\a par-
ticipririi Jiecdrei spccii in compunereaasocia!iei. 1n urlrn,aacestei prelu-
criri, toate speciile sint irnpir{ite pe categorii: caracteristicepenlru aso-
cia{ie, cttracteristicepeniru unitdfi de ordin superior (3-4 unitdfi),
diferenltule peniru unitdfi de o,rdin inferior (l-3 unitd\i), inso{ifoare gi
ocazianole.r\ceastd ca,tegorisirecere ;i ea mult timp, miai ales datoritri
iaptulLricd asttpra semniiica,lieidrieritelor specii din acest punc.tde vedere
existd divergen{eserioasede la arrior la autor.

J - Tipuri de pidure. - c. 241.

 in concluzie ltnald, socotim cd rnetodeleliiosociologicesint pu[in po-
trivite pentru cerce'tdri?sup12 piidurilor in scopuri.practice. Unit5liie.de
clasifici{ie sint stabilite 'pe'baza criteriilor lipsile dg jnteres.pe'ntrusilvi-
cultura practici, iar asp6ctelor importante din acest,pungt de vedere nu
li se acorda ntci o atentie sau 11se'rezervdun loc rninbr. De aceea,aceste
unitd[i rareori p,ot Ii acceptate in lorma lor^ inifiald ca. echivalente ct't
unitaii de clasilica!ie iorestiera (trpologica). In plus, rnetodeleti'tosocic-
logice sint foarte greoaie, necesiti mLrnia multd de .prelucrare,nu permit
deferminlri rapide"peter6n gi lasd toarte multe posibiliti.i de rnterpretdri
ore'a
' subiective.
Aoe'ste co,ns,ideraliintt inse'amnd, binein{eles, cd rezultatele c,ercetd-
rilor fitosociologice n-ar prezenta un interes pent! tipologia torestierb
gi ar trebui de-scons'iderat-e ierd nici o tezeru6. DimpotrivS, ele ccn(trt
citeodatii utr material documentar bogat gi valo,ros,care p'oate 9i trebuie
sd fie valorificat in cerce,tdriletipologice; dar, valorificarea trebuie sI
lie facutd p,rin prelucrarea aces{tui'mat'eria,| in lumina principiilor. ttpolo-
giei f'orestiirre.liai jos se va reveni mai aminun{it asupra situa'tiei cerceF
Terilo. litosociologicbde la noi din !a'rh 9i asupra importanlei lor pentru
tipologia forestieri ro,mini.
 CAPITOLUL II

$ c o L I L E T t p O L O G T CAEC T U A L ED t N U . R . S . S .
A. GENERALITATI
lrr prezentexista inca in U.R.S.S.doua gcoli ttpolosice.desi in rene_ -5-^
tate rinduri s-arr dat sugestii perrtru uniiicarei t;;. iJ;; ;; ;i"
dezvoltatmai alesin nordul pdr{ii europenea U.{S.S., inti, in cardrulAca_
denriei de silviculturd din Leningrad, iar rnai tirztu, al Institutului fores-
tier al Academiei de gtiin(e a u.R.s.s. de la Moscrovu.'a.-aouu s-a ronnar
jn R.s.s. ucra,ineand,la l(iev, po'rnind
de la lucrdrile lui-E. v. Aiexeer,.
Principiile ambelor gcoli au erioiuat in decr-rrsr,rl i;.pi"ii"i. Se va incerca
si se arate mai jos situatia actualh.
D e I a i n c e . p uttr c b r r i er e m a r c a tc d ; r r n b c r eg c o r i a ' d e s t r r l e p u ' c t c
cornune.Acest lucru se referd nrai ales la stabiliieu .oirtinriri;ii-r;tr;;li -';;il^;;;';;i;
tundamentale, a.
|ipuut de pddure. Degi r"prur"iitiniii
mai polemizeazdin aceastdpnvinii, pehtru'un observatoi o,oie"tlu-.*i*
cl11 9a lnurite de pddure se stabiteic de ei apro;im;tl; d;p; ,."i"L,rl
crite'ii. Desigur, acesta a iost moti'ul pentru caie conferln,{ade tiporogie
iorestierd,tinr-rtdia Moscc''vain 1g50,a reugit si lormuleze definritii'u"oEp-
tate de toatr lumea, nu numai asupra tiputui de pddure, dar si u.,-,p.o
li.pulut de condtlii sta|ionale. Hste r,rtil sd se reprodr.rcdaici aceste defililli.
,,Tip'ulde pddure reprezirrti por{iunile de pd'crure, uniiorme dupd com-
pozilia speciilor arboresce,nte,dr-rpdcelelralteetaje de vegeta{ie si far_rne,
dupi complexul condifiilor ecologice (climatice, eclalice
9i hidrologice), *rege-
dLrpdrapo,rturilereciproce intre plante gi urediu, dupi procesul de
nerare 9i dupd direclizrsuccesittniispeciilor din ele, cerind in consecinti
ca in acelea;i condilii eco,nomicesd li se aplice aceleagimis,uri silvicrul-
turale.
l rpul de condi{ii sta{ionalepoate fi deirnit ca o grupare a po,r{iunilor
de teren, avind acelagiefeci asupra cregterii pddurii, 'gi adici avind un com-
plex unifonn de factorri naturaii (c,linlatici edafico-hidro,lo,gici ), care
ac\toneazdasupra vegeta{iei.In cadrul aceluragitip de condi,lii srtafio'nale
pot li citeva tipuri de pddure. Dar" pe lingd aceasta,fiecare tip de pddure
are co'mplexullui deosebitde condiiii pe,doclimatice, gi an,ume,in mdsura
in care acesrtadin unni depindede vegeta{ie" (170).
 V. N. SUKACEV
A ACADEMICIANULUI
B. SCOALATIPOLOGICA

Pririra din cele doud Scolt este denumitd uneori fitocenologicd, dar
r e D r e z e l l t a n iei ri a r r p r o t e s i a tc i l e o d a t di n t p o i r i v aa c e s t e in t t r r i i r i ,c a r e ; r r
pdtea s,ugeraideea giiin{ei pentru 5liirt1d,pe cind in realita'te9i ei cauta
3a face iucrEri utile pentru 'scoall silvicultura practicS. 'de La nni in -tarb s-a acre-
ditat oent.u aceastd dcttrtmirea ;coala acad. V'. lt'. Sukaceu-
urftleazl'
Arpa ' iturn"le fondatorului ei ; aga-va fi denumitfi.ea-9i in cele ce
originea acestei gcoll este loarte veche daijnd aproape .din acelali
tirirp cu"primeleiormuldri ale principiilor lui G. F. Alorozov.Intr-adevdr'
,"rh. V.' N. Sukacev a fos,t cilabofatonrl lr"ri G. F. Morozov in studitil
pddLrrii Buzuluc ; prima lui lucrare, in cg19 au gi inceput sd se ctislalizezt:"
iduilu lut de mai'Iirziu, a apdrut in 1904. Cum cealalti gcoalI acttrali'
cea ucrzrineand,s-a dezvoltal de fapt dupi prrncipiile lui A. Kruedener,
se ooate spune ci ambeleourente de'baz| ale acestorgcofi au apdrut inc:i
in timpul vietii lui G. F. Morozov 9i chiar |oarte curind dupd fundaniert-
-- - iipologiei
tarea 'con[ep'iia fo,restiereca gtiin[I.
11 ace'steigcoii, unitatea elenentard de clasilica{ie .estcr
liput cte pdduie, c;re corcspundcin linii generale tipului de arboret ai [Lri
G. F. IiLbro,zov9i in parte tipului de pddure al actttatei gcoli ttcrainene,
du, n, prea co,respunlde tipuiui de ptidure al lut A. Kruedener 9i 'cu atit
mai pu,tin al lui E-. Alexeev (degi unele flpr-apuneri existi)
Tipui de pddute este stabilit in iunc!ie de specia arborescentapred,.t-
minalid (sau'amesteoulde specii), de restrrl vegetaliei9i de o serie de
oiiu.i"ru importantepentru siivicuiturapracticd.Prjnire.acesteadin unitl
se enumefd vigoarea'de cres-tere, produitivitatea, posibilitd!il'ede regettt'-
rare, fenonrenelede succesiune.
Foarte multd importantl se acordd produciivi'ti{ii arboreielo'r'Prin-
cipiail, irr acelagi tip nu se incadreaze decit arboretele - de aceeasi clasI de"
productie; diferentaa" o .f uia au p.oJritl. au." la stabilireaunui alt tip,
brrit"t' cu primul.'Acad. V. N. Suliacev a disoutat foarte amlnun{it acest
biin"ip;,i,rri*uriind .i existentattnor arbore,te, la careclasa de producfie se
ichrmba in cursul viltii (de obicci in sensul scdderii). Dar, se subliniaza
cd astfel de cazuri rep'rezintl excepfii' care nu pot diirinra regula generalS
a strinsei legdturi drritre tipul de pddure 9i clas.ade.pr-odrcfio ; unor astlei
de excep{ii irebuie sd li s6 acordc o atenfie deosebitdin cursttl cerceta-
irlor (154, paq. 76). S-a subliniat in mod deosebitacest..Iapt,,fiindca
uiirt.tila u"b.ti. s.himberi de productivitate in cursul vie,fii.arboretului
esie mintionatd uneori oa argumen,i hotdritor irnpotriva_io'losiriri produc-
tivitdtii drep't criteriu de diferen!iere a tipurilor de pddure'
In descrierea tipurilor, un loc importdnt este ocupat de. vegeta{ia er--
bacee.De asemenuu', nr*ele unei p,lantemai importante (de obicei, mai
abunde,nte) din vegeta,{ia erbacee serveg,tedeseori la desemnarea tipultti'
De aici s-a fo,rmatideea gregiti, anume cd vegeta{ia erbaceear fi singttr;l
sau cel pufin principala caracteristichdeterminantda unr"ritip de pddure'
Impoiriva u..tt"i pireri se ridicd acad. V. N. Suka'cer"sprtnind textual ctr
cnazia descrierii motidipului cu alirt ,,...nu 'toate arboretele, unde alinul se"
poate intilni in cantitate apreciabild,trebuie s21{ie clasate la acest tip^
bste necesard, prezenfa intie'gului complex do caractere, proprii acestttt
tip, ca sd putem c.lasain el cuiare sau cutare arboret. In caz co'ntrar,ar-

36
borerteleimtilnite, lie chiiar cu prezenla
apreciabili a alinului, trebuie difere'n"
!iate ca tipr-rriaparte..."(154, pag. l4).
Qespectarea ace,s'tuiprincipiu se
poa'ilevedea in lrucra,rearelativ rece,ntd
asupra pidrurilor de rdginoasedin Cau-
caz ; se dau, ca tipuri diferite, arboretele
ioarte asemlndtoare dupd pitura vie,
dtar deo,sebi'te dupd cara,cteresilvicultu-
rale importan'te,implicit dupl c'o,nditii
ecologice (trei tipuri de brddetecil Fes-
tuca montana predomina,ntdin pitrrra
- ' i,e ) ( l 0 l , p a g . 1 0 0 - 1 0 6
).
Co'ndifiile statiornale s.inrt sup'use ,
unei analize s,curte,drar cupri,nzEtoare.
l)e exemplu, in regiunile rnuntoasese
.daLrdetalii astlpra altitr"rdin,ii, expozrfier,
pantei, conligurafiei suprafelei terenu-
lui, solu,lui (tipul genettic,textura, pro-
Iunzimea,umiditaiea,cantitateade sche-
let ) si a sub'solului.Toata descrierea V. N. Sucacev
se face lapidar, cuprinzin'dciteva rind,uri.
Se pot diferen,iia tip,116ide pidure dupi carac,terestaNionale,dar
nurlal in cazul cind ele condi{ioneazAmodilicdri evidente, in caracterele
rmporiarrteale arboretulrri.
In schimb, pentru interpretareaeco'logicda formirii tipurilor de pd-
dure, se cautd sd se stabile,ascdlactorul sau grupul de iactori determi-
nant. Aceasti stabilire a facto,rilo,rdeterninanfi are mai mult un caracter
calitativ. Nu se presupuneaprioric ca anumili fact'ori dinainte stabilili tre-
buie sd f ie derterminanf i in oricetip de pddure,totul reducindu-sem,a,ideparte
la graddri cantitative. Dimpotrivd, se admite ca in diierite tipuri poi sd
+.reacipe primul plan factori cu totul diferi{i ; de exemplu,in cazul padu-
rilor de rd;ino,asedin nordr-ripirfii europene a U.R.S.S. apar ca factori
.determinan{i,dupa caz, Iie umidiiatea solului, la care se poate addrrga
terrdirrf:rde stagrrarea apei, Iie bogi{ia L-ri; in oazul lsirJurilordirr C.autaz
- altitudinea combinatd cu bogdfia so,lului gi natura litologich a subso-
lultri ; in cazul piduril,or de pe nisipuri din Asia Alij.locie- trmiditatea,
grosimea stratului de nisip, gradul lui de mobilitate, con{inutul in siruri
(r54) (170).
Aceasti atitudine fa(d de problemaecorlogicia fosi citeodatdcriticatl
de adversarii gqolii respecrtive.Socotim,; insi, ci ea reprezintl in rnod
categoric un avantaj, iiindci corespunderealrtdlilor din naturd, care sint
.extreurcie variabile 9i cu greu s-ar putea incadra intr-un gablon dinainte
stabilit.
Tipul de pddure reprezinta in conceplia gaolii' acad. V. N. Sukacev
unitatea elementari de clasiiicatie; nu existi unridli m,ai mici. Dar, tipu-
rile pot sd nu aibi exact aceeaFlpondere.Astlel, se aplici in continuare
principiui lui G. F. Morozov de a impdrli tipurile de pddure in doul cate-
gorii:
 - tipuri
funda'menlale (sarr de bazd), co,respunzindtipurilor perrna-
nente ale lui G. F-.'Morozov;
- tipurt deriuate,coresp,unzind celor prouizorii ale lrri G. F. ,llorozov.
Se in{elege c,d fiecare-tip derivat provine dintr-tin anrunit tip de
bazd. ln descrierealui se rne'n,lioneazzi acest lucru. Dar, taxononric ele
gpar ca unitd{i aparte, nelegateintre ele ; legdtura reieseabia rna,ideparte, -nrare
la gruparea tipurilor in serii. In practica tipo,logici, irnportanla mai
se a,cordd,cum e,s'te9i norm,al,tipurilo'r de b,azd,iar cele derivate derseori
sint nttmad men{io,na,tepe sc'urt. Penrtru desemnareatipurilor se lo,losesc
numiri in limba ruse, construite in diferite feluri, cuprinzind totdeauna
numele forma{iei si r-rncalifiicativ derivat dinitr-o partiiularitate a tipulur
res.pectiv- o specie irnportantzi din pi,tura vie sau subarbo're,t,o specie
de amestecdin arbo'ret,factorul ecologic determinant etc. In trecut s-au
f_olosiilarg nurn,irilel,atine, construitidupd acelasi model; de exenrplu,
Piceetunt oxalidosum, Pinetum sphagnosim eto. Co,nferinfa de tipologie
:lorestierddin 1950 a reco'mandart abandona;reatotald a numirilor-latine.
rTotusi,chestiuneanu este delinitiv so,lufiona,td.
In legituri cu folosireanumirilor latine, trebLriesd fie men ionat cI
acelagi rrrrmepo'aieinsemna tipuri diferite in regiuni diferite. $coala tipo-
Iogicd a acad. V. N. Sukaceva respecriat 9i a aproiundatprincipir"rlgeo-
graiic al lgi G. F. Morozo'r'. Cerce,tlrile tipo'l6gice se lac po re,giuni
geogra{ir:ebine delirritate 9r to,ateconstatdrile,inclr,rsivnr-rmiriietipurilor
tie pddure, se considerd valabile nurnai in cuprinsr-rlregiunii respective.
Astle! Pic,eelum oxa:lidosutrLdin nordul pdrfii europene a u.R.S.S. 9i
piceeium oxalidosuntdin C,alrcazsin,t deosebitepind
$i prin specia princi
pald, P. ctbouotain p,rirnul caz 9i P. o'rientalis ih al doilea.
Nrt se f,olosescuniitd(i specialede clasjficalie a staliunilor ; condiliile
ecologicese considera partea integrantd din tipul de pddr_rrerespectiv. -si
Nu es,teprecizald pozilia fatd de tenenunilegoale, c,are trebuie fie
reimpidtrrite.Abia in ultinrtrltrmp incepesd se cristalizezeo no(iunenoui,
a lipulu; de iNe[urd. Se trrtttdreslesZ se stabileascdnrerstrlsrrccesirrnji in
vegetafia erbaceegi arbustild, care apare dupd tiiieri rase; aceastdvege-
tatie la 1tn nrolncniidat ajunge la un stadiLrcvasistabil, oare detemin5
tipul respectiv de tdieturd. In func{ie de inllr-renfavegeta{iei din tiieturi
(adicd a tipulr-ride tdietur?i)asupra condiliilor de re'generare, se prescrirr
rndsurile silvortehniceilecesare.Se in{elege cd ttpurilb de tdieturd'se stu-
d i a z d i n i u n c t i et l c t t p t r l d e p i d r r r e i n i { i a l .D i r r l u c r i r i l e e x e c r r t a tpei n i i n
prezenr ar rezsilta cd existd legdturi p,reciseintre tipul de p'ddure inriial
-s.itiptrl de tiieturr ; se pot lace prono,sticr"rri destul de sigure asllpra tipului
de tdiettrrdce va in fiecare c,az, gi intplicit asrrpiamdsuiilor sih'o-
.apare
ICnnrce,care \'or ll necesare.
Tiptrrile de tiietr-rri stabilite pind in prezentnu sint prea mulle ; sint
mai purtinedecit tipurile de pldure. Astiel, un anumit tip de tdieturi poate
lua nigtere in urma exploatdrii citorva tipuri de pidure, de obicei din {or-
nralii diferite (in c,azurrile srtudiate- din molidisuri si pinerte).
In strrdiile efectuatep'ini acrrn-rin no'rdu1pirtii enrropenea ti.R.S.S.
au lost stabilite g,asetip,uri de tiieturi cu :
- Descha:mpsiaflexuo'sa;
- Calamagrostis aruruIinaceasau C. epigeios,
- Chamaenerion a'ngustifo'lium;
 - Filipendula ulmaria;
- Polytrichum commune:
-- Calluna uulgaris.
F'olo-sireanroiiiuniitipuLui de ttiieturd. p,romite sd fie ioarte fructuoasd,
mai ales in ceea ce prive,gteap'l'icare'a practicd a tipo,logieiin silvicultura
propriu-zisa(83).
Unitnfile superio'are tipului de ptidure se stabilesc in gcoala acad.
V. N. Sulrracevpe doub direclii.
Tiprrrilede pddrrrecu aceeagicompozitiespecilicdse reunescin grupe
de tipuri. In acee'agigrupd dntli tipurile care prezinld anumite asemdnlri
in ceea ce privegte aspeciul general al vege,ta{iei ; aceste aserndndrisint
determinate,de fapt, prin an'umiteasemdndri in crrnditii ecotogice.Asttel,
molidigurile din ncrdul pirlii europenesint reunite in c,inci grupe:
- molidi,suri cll Hylocomium, pe soltrri bo,gate, neinrnldgtinate, cLl
d r e n a ib u n :
- molidigtri ctt Po'Lytrichum, toi pe sol,uribo'g'ate,dar cu drenaj slab,
cn i,nceputde in'mldgti,nare;
- morlidisr-rric,u Spha:gnum,in locuri cu drenaj total insuiicient
inrnlSstjnate ;
- molidig,uricu ierburi inalte, pe solttri cu exces de umidiiate, dar
tdrd tendinle de stagnare;
- molidiquri c1r ames'tec de specii fo'ioase,pe solLrri bine dre'nate,
bogaie, de obicei cu sub,straturide oalcar.
Grnpurile de tipuri se reunesc nrai departe in formalii. O formalie
crtprinde toate tipmrile de o anumitd co,mpozifiespecilicd: lormalia moli-
digurilor, iformafia pinefelon,formatia steiSre,teloretc.
F:crna,!i2reprezinti unitatea de gradul cel mai inalt folositi in tipo-
logie. S-ar putea merge 9i nrai departe admilind, drrpd gecbotanigti, 9i
rrnitifi superioare:
- grupo de forrr,a{il, de{initd prin anunrite chractere comune a1e
speciilor compo'nente,de exemp'lu, grupa formaliilor de rdsinoase Eem'
peruirescenle(rnolidrigrrri, brddeie, pinete) ;
-- clasa de formalii, s,tabilit,Sdr-Lpdcriterii asen*indtoare, dar privite
si mai larg, de exemplu, clasa forma[iilo'r de pdduri cu frunze caduce
(care cuprinde ,*i piduri cu frunze,lece cad in an'otirnpurireci, gi cele
tro'picaleoare i;i leapddi frunzigl-tlin anotimpul secetos);
- lipul de tegetatie, definit prin predominareap,lantelor de o a,numitd
Iornrd bio'logicd,de exemplu, pddure, step5, fineafd e'tc. (l ).
I)ar, pentrr.rsco'purilepraciice ale tipologiei iorestiere,praresd iie de
airrns sd se considere fo'rma,tiadrept unitatea superiroardde cl'asiticafie.
In lolosirea nofiunii de fo'rmalieexjsti unele imprecizii. F,a este clard
in lorma clasici, aralala niai s'us. Dar, cind este vorba de arborete ames-
'fipologii
tecate,chestiunease complicd. sovie'tici,in general, nu constirtuie
forrnatii aparte pentnt arbo,reteleamestecate,ci le atageazdformaliei spe-
cie,i celei nrai irnpontante; de exempilu,arboretele cu aspec,tulgleaurilor
noastre se claseazd la formatia stejdretelor. Se inielege, insd, ci acest
mod de a lucra poate da nagtere la interpretlri srrbiectirregi aceast,ain
cazul cind este greu de lrotirlt, care e,stespecia mrai imporiantl.
Procedeul de a alcdtui torrmafii aparte pen'tru liecare fel de aniestec
ar Ii just in lond, dar ar duce la un n,umer loarte mare de formafii, unele
cll preraprriine tipurl.
 Un alt mod de gnrpare a trpurilor de p?idure duce la constiiuirea
uniidfilor denumite serll. Seria esle, prin de'lirrrlie,o unitate cu caracter
ecologic. Se grupeazd inrtr-o serie tipurile de pidure din iormafii diferitc
(adicd tipuri cu compozilii speciiice diierite), dar cu condi'{ir staqionaie
foarte asernindtoare,practic vorbind - identice. Acad. V. N. Sukacev,
dupi ce a siudiat amdnuntit tipurile de molidisr-ri,a arAtat ci tipurile ase-
minito:rte - s-ar putea zrce paralele - se gdsesc in pinete. ilolidrgr-rlui
ctr Oxolis ccetose!laii corespundepine'tul cu Oxalis acetosella,'alnbcle
cresc in condifii eco,logicefoarte asemdndtoare.XIa,i departe s.a drtvedit
ci existi 9i un bridet cu Oxa:lis o'cetosella,un cembret ar Oxalis aceto-
sel!a, un laricei ct Oxalis acetosella.La acestease adaugd si tiprrrile de-
rivaie, apdrr-rtein locul arboretelordistruse din tipul de 6azd - mestecd-
niguri si plopisuri ar ()xalts acetosella.
Acad. \/. N. Sukacevzrce textuai: ,,Astfel,ideea iormdrii tipului idrd
indicarea speciei lemnoase (ttp Oxalis, tip hlyrtil/ns e.tc.), errirntatl de
Cajander, in fond este loarte jr,rsth.Dar, este mai indicat, dupd cum s-a
ard,tatniai slrs, ca no{iunea d9 tip .si fie tratata mai ingust, finind seama
9i de con-lpozifiaarbo,retLrlui.Iar toate Oxal[dosa,MyrtiLlasa etc. sI fie
c o n s i d e r a tcea g l u p d r i d e g r a d u r a i i n a l t . . . " ( 1 5 4 ,p a g . 3 5 7 ) . A c e s t o rg r u -
odri
- ii s-a dat numele de seril.
Astfel, seria cu Oxalis acetosellasau seria Oxalidosa crrprinde toate
tiarrile respectivede rSginoase,precurn9i tipurile derivate de foioase rnoi.
Inclrr,iereatipurilor derir.ate indicd imediat cI seria este o unitate dina-
micd, oglindind fenomenele de succeSiunea vegetafiei. lntr-adevitr, gi
tipurile debazdincluse intr-o anumi,taserie sint supusefenomenelor de suc-
cesiune; de la pinete (sau laricete) se poate trece in mod natural la rnoli-
diguri sau cemb'rete,apoi in faza linal5 1a bradetei ap.arbineinfeles gi
amestec.uriintre dilerite rdginoase,care ar putea ir privite ,si ele ca tipuri
a'nartc.
Seria corespundedestul de bine cu tipul cle pddure in concepfia lui
A. Caiander. Ca idee generald ea corespundegi cu tipul de teren forestier
al scolii tipologice u,crainene,dar nu i se suprapune exact ca r-olurnul
hoiiunii; sint, in orice caz, rnai mrrlte serii decil tipuri de lerert forestier.
Trebr-riesI fie sublinrat in mod special cI in'tr-o serie nu intrd decit trrr
s i n q r t rl i p d e o a n u m i l d c o m p o z i t i cs p e c i f i c S ;n r r p o t f i d o r r l n r r . . r l i d i ; u r i
sau dolti pinete in aceea,giserie, fiindcl aceastaar insemlta f.ipsade uni-
formitate in c,onditii ecologice.Continr-rindexemplificareado niai sus : se
gtie cd in regir-rnilem,unioase apar la altitrrdini mai mari n'toiidigurite
subalpine.cu Oxalis acetosella,asemdndtoareca aspect crr cele obignuite,
dar cu productivitratea mai scd,zuiIA; ele nrr pot fi inCadratein seria arzitaid
ntai stts, ci .intr-una aparte, seria Oxalidlosasubalpina.
Folosirea seriilor este fo,artecomodl si aduce multe inlesniri desci-
frarea aspectrrluitipologic al vegeta{iei forestiere din unele regiLrniunde
existd mulio tipuri de pddure.
Pentru regiunile muntoase (Caucaz) s-a mai propurs o grupa,re de-
numiitl ciclu. Ea ar'€rllr?imul,t o nuantd fitocenologicd,reunind tipurile de
pidure cn aceeasicompozitiespecilicha arbpretului (aceeagitormafie) gi
aproximativ aceeagicompozifie a pSturii vii, deci aspeotul general foarte
aserrlnl,to,r,dar co,ndi{iilestationale destul de deosebite.Intr-un ciclu s-ar
putea grupa cele doud molidiguri cu Oxalis acetoseLldmenlicnate mai sus

4O
(plus alte asemdnltoare,dacd s-ar mai gdsr). Astfel, no{iunea de ciclu
jn forrd s-ar apropia de grupa de tipuri, dar ar avea un volum mai mic.
Pro'babil,din aceastdcauzd ea nici nu s-a generalizal gi aatuailntente pare
a fr total abandonail.
Punctul loarte important in principiile acad. V. N. Sukacevesre accep-
tare'aun,ui rol dublu pentm tipologia fores;tierd.Pe de o parte se consideii
cd tipologia este o disciplinr pracficd,pusd in serviciul direct ai producliei.
Ea. poate.fi_co,n,.idera'ta drept un capitol importa,nt al silvicu,lturii gene-
rale.; aoad. v. N. sukacev insugi spune ci din punct de vedere didlctlc,
tipologia_pdduritor poate fi p,redati-in cadrul cursului de silviculturii ge-
nerald. Pe de alta parte, insd, se mai afirmd cd cercetareatipologici a
pddurilor nu_poate {i desprir-rsd de stLrdiulge,neralal paturii'vegltale;
astlel, e,a trebuie sb . intre organic, tot ca r-rncapitol, si in geoibotanicd
(sau mai precis - fitoceno,logie).Acest din urmi punct de ved-ereeste, in
general, acceptat-side chtre geobortanigtii sovietici.
De aici rezultd adaptarea unor procedeede lucru, care sd saijsfacd
deopotrivd celinlele ambelor drscipline. Intr-adevdr, tipologii gcolii res-
peotive aco,rddmulti irnportantd descrierii vegetraiieiin ansambh-r,insd
nu-9i stabilescunitiiile elementarede clasificia{ie- tipurile de pidure -
nunrai in baza aspectuluivegetatiei erbacee (cum s-a afirmat uireori). In
general, se considerd cd tipLrl de piidure este unitatea cofespunzitoare
asocialiei vegetale a litocenolo,gilor,dar are un continu,t mai larg. In
specia'I,se subliniazd ci in con{inutul tipului de pldure trebuie sI infro 9i
condiliile sta{ionale,pe cind asocialiiievegetale ale fitocenologilo,rau lost
deseori stabilite - in trecut cel pu,fin - numai dupl I'egetalie, Idrh a lua
in consideralie9i sta{iunea.Lapidar s-a spus cI : ,,tipr,rlde pldure :{ aso-
,ciaia vegetald * conditiile stafionale".
Tipologia acad. V. N. Sukaceva iost gi este vir-rcriticatL O parte din
acestecritici ar.rsi fost ariitate mai sus. Birrein{elesele coniin nirnreroase
obieciii juste, dar 9i mrulteexagerdri.
Un punct deosebit de des atacat este lapttrl cd nu s-ar da aienlia
'cuveniti studiului condi!iilor ecologice 9i raporturilor cu vegetatia. Aici
apare in p,rimul rind un aspectideo'logic.Se reprogeaz,dacad.V. N. Sr-rka-
cev o formulare ceva mai veche, gi anume cd in constituirea litocenozelor
rolul cel mai imfrc.,rtantl-ar ji:ca raporturile rec.iproceintre plante, iar nu
raporturile lor cu rnediul (cum adrnite gco,alatipolcrgicducraineand); se
aflrmd ca prin aceastanu s-ar resp,ectaprincipirrl funciamentala1 biologiei
progresiste,anume legea unitdlii intre organisnt si mediu. In sine, critica
respectivl are un miez de adevdr. Dar, uu trebuie uitat ci iormularea
a acad.V. N. Suliacevdateazdtccmai din i938 (1954,pag.43).
respeotir,'d
pe cind formulSrile precise ale principiilor lepii urtitdtii dintre orga-
nism;i. mediu dateazddin 1948-1950 (82) (100). De atunci, tipologii din
gcoala.acad. V. N. Sukacev9i-au revizuit pozi{iile.
Pornind, insi, de lr aceastl formulare veche 9i addugind aten{ia mare
acordati de tipologia acad. V. N. Sukacevstudiului pdturii vii - inclusiv
adopt,areaunor nurniri gtrin{ilice dupzi plianteerbaceedir-rp5'turavie - se
ajunge la alirmalia toLal exageratii,cum cd aceastd 9coal6 tipologici ar
nesocoti cu de,slvirgirecondiliile ecolcgice gi ar constitui clasifica'fiaei
numai pe baza vegetaliei. Oricine 9i-a dat ostenealasd studiezelucrdrile
originale ale tipologilor din aceastdgcoal5,s-a pu,tut convinge cI in reali-
ia,te examinarea condlliilor ecologice ocupd un loc desturl de important
in descrierea tipurilor de pddure. Legdtr-rnadinrtre vegeta!ie gi aceste
condi.fii.selace prin constituireaseriilor, precum 9i a aga-ziselorpirr.rri
edafo-fitoce,nolice;i prin construirea scheirclor eco'logice ale riispindirii
tipurilor de pidr-rre (a,siupraultimelor doud nofiuni se revine amin,un{it
rnai ios).
Deci, nu se poaiteaiirma cd s-ar neglija total aspectulecologic. Din
contri-1,in ceea ce p,rrve,gtedescrierea tipurilor, factoiii ec,o,lo'gicideserrri
sinrt tratati mai aminunlit decit in descrierilegcolii ucnainene,care pare
s5-si_revendicedreptu,lde a fi unica gco'aldecologicd:
Cd in clasiiic.aiiadupl gcoala acad. V. N. Sr"rliacwnu se pleacd de la
factorii ecologici,.i ae th vegetaiie - ace'astaeste altceva. Este un mod
de a i'edea lucrurile, relativ la care se po,t aduce m,ulte a,rgumenrtegi pro
gi co,utra.Ar,fi greu sd se de'monstreze ci aceastdatitr,rdineesie mai btlnb
sau nrai rea decit clasilicalia p bazd de factori eco,logici.
De aserneneaes,teexageratd si invinuirea cd di,feren(iereatipurilor
s-ar face nlmai pe bazd de criterii fitocenologice.Pornind de la aceasta
s-a afLinssd se de,aintregii.sco,liepitetti de;coa,ldfitocenologicd,alriltuind
acestrri-epitet gi oarecarenuan(d de iro,nie.l)trrpi cum s-a arl,tat gi mai
sus,_diierenfie'rea iipurilor de piidure dupd principiile acestei gcoli se iace
pe baza caracite,relorsilviculturale importante; acestea, insti, po,t si
meargd in paralel cu anumite caracterefitoce'notice,care sin,t foarte bune
pentnr caraclerizarea tipurilor de pidure re'spectivesi pe,n'truprima lor
deterrrrjnarepe teren.Astlel, se pare cd se face in acestcaz o,contuzie intre
caracterelede diferen{iere intr-adevdr importar-rtegi caracterele insoli,toare
de irnportarnrld secLr,ndard, care aiutd doar la deternrin,are,a rapidd a tipulrri.
Fste ioarte posibilc.a in ttttelecazuri sa se fi fdcut descrieri cu lrrr,anliprrr
fitocenolog'icd,fdrr a f ine seama de caracterelesilvic,ultur,ale ; dar, ase-
nlenea rra,nifesrtdi'i riereugi,tenu pot fi foloslte pentru caracterizareain-
tregii scoli.
O criticri mai fondati se referl l,a laptrrl cd in tipologia acad. V. N.
Sukacevse acordr prea rnulli atenlre arborete'lorprre'si prea pnrfindcelor
amestec,ate. Este {oarte itrstl ob'sei'va{iaeii cercctarca ltrcrdrilor respec-
tive dtrcela o concluzie cleformatdasup,rapreponderenieiarboretelorpirre,
care ilr constitui regrtJagenerald in na'trrrd.Apar pe alocrrridescrieride
pidrtri amesrtecarte, ca de exe,mplubradoto-flgetele din Caucaz (101). Dar,
accentttl p,rincipalse p111'1s pe tipurile de pdduri prrre. Iiste posibil ci se
atribiiie, in general, arboretelorameste,cate num,ai caracterul de situaiif
de trecere, i,ie in spalir-r,fie in timp ; dar, acest lrrcrur,din cite -stirn,r'ul
este .iustiiicatnicieri in mod precis.
Fird disculie, o astlel de de'sconsiderare a pichrrilor antesteca,iecori-
stiluie o p,arteslabd a sistemulruiintreg. Dar, nrr ne putem ralia pdririi
extretnisteopllse,care sus{inecd arboretelearnestecate reprezintdcazul nor-
tnal in naturd gi ca atare accentulin studir-rtrebLriesi fie p'rrspe cercetarea
lor (129). I-ste sigr-rrc5, in naturS, eazurile normale, po,t fi reprezentate
9i prin arborete pure gi prin arborete amestec.a,te, in ftrnc{ie de condi{iile
locale. De altlel, acest lucru a fost supus unei analizedestLrlde amdnunlite
incd de cdtre G. F. llorozov, care a;i forntulat legea lormirii arbonetelor
pure gi amestecate(88).

1.2
 UCRAINEANA
C. SCOALATIPOLOGICA
A dor,ragcoald tipologiczi actuali din U.R.S.S. este cea ucraineani,
condusd astdzi de acad. P. Pogrebne,ak,continuatorul direct al prof.
E. Alexeev.
In concepfiaacesteigcoli, unitatea de clasifica{iecea mai irnportantd
este tipul de teren fore'stier (sau tipul de teritoriu forestier), care a mai
purtat 9i alte numit'r, c,a tip de condilii sta{io'nale sau edatop. Aceastd uni-
tate, d,updcurn re'iese9i din denumireae,i,este de {ap,i o unitate de ciasi-
fica{ie stafionali. In acelagitimp este gi unitate s,uperioardde clasifica,tie
iipo'logicd.Astfel este siato,rnicitsis'temulsubordondrii clasiiica{iei pddu-
rilor iaid de clasilica;tiastationald.
f ipurile de teren iorestier se s,tabilescintr-un mod fo,arte rigid, irr
funclie de doud proprieta{i ale so'lu1ui- troiicitatea gi umidit,atea.Se
stabilescpatru grade de troiicitate, care se insernneazdcu prirnele patrrr
litere ale aliabetuluisi cu nigle numiri populare:

I - soluli foarte sdrace : bor ;

B - soluri sirace : szbol,'
C - soluri bogate : sugrudoc;
D - soluri loaiie bogate : grud.

rnai departe;ase grzrdede rrmidrtate,insemnatecu ciire:

Se stab,ilesc
C- -.oluli Ioarte uscate,
-/ - soluri uscaie,
2 - soluri rea\ienc,
,J - solLui jilatre,
4 - sohrri umedc,
J - SOlUrl u d c ,

Combinareaintre ce'le do'Lri scdri dd caraoteriz,are'a respectir'.

[e gxs'mphr,Cs _- sol bogat ;i iilav sau sugrudoc jilao.
In irrteriorLrl {ie'cdrui tip tic lerett fore'stier re. de,osebescniai
lipuri. de pddure \
Paralel cu dc€rds,tar ins?i,se pot deosebrla nevoreincd o serie de srtb-
diviziuni crr caracter st,aiio'nal.Se adrnite astfel cd liecare tip de teren io-
restie,rse poate irnpir{i in subttpuri, fie dupd variafia umiditetii, fie dupa
varia{ia trolicit5lii; liecare poate avea cite 3 grade (deci po,t ti in total
I sr"rbtipurr intr-un tip).
Se lolosescrnai departeuariarilelein c,adrultipulLri,9i anume:
* varianta de iroiicitate - acrdolili, calcifili, nitroltla, alcalind;
-- \-ariante de umidrtate * ir.l cazul solltrilo,rcu variaiii accentuate
de urrriditatein cursul Llnlri sezon de vegetatte;
- \,ariante in drrrata inundafiei,cu trei grade -- inundalii scurte,
rnijloi:ii ;i lungi ;
I In lucrdrile ceva mai vechi existi irrcd o anuntitd lipsa de precizie in iolosirea
ternenelor dE tip de teren forestier si tip de pddnre ; in unele cazurr ei par sii fie intre-
brrin{ali ca sirtonirne(13) (129). ILr sinteza recenti, insE, se lace p,recisdistinclia ardtata,
crr raport rie suirmdonare(16l).
 - variante climatice, stabilite pentru dilerrte regiuni geograiice (la
atit se reduce in conce'ptiascolii ucrainene principiul geografic).
lrr fine, se mai stabilescrttorfeietip,uriior, dupd agezareatopograiic5,
textura solului, cantitateade scheletetc. (129) (161).
Astfel, clasiiicalia tipologici ucrajneandreprezintain primul rind o
Ioarte complicatdclasificaliesta!ionald.Aceastdclasilicafiestaiionali, 9i
anume, prima ei parte, bazald pe troiicitarte9i umiditate, a cigtigat loarte
mulli adep{i gi a contrjbr-ritla marele sllcces,de care se bucu,ri tipologia
ucrajneand.LucrLrrilese explicd, binein{eles,prin faprtulcd pentru co,ndi-
{iile respective aceastd clasitic,a{ieeste foarte b,r-rnlsi oglindegte irdel
realitatea. Din cite stim, in aceste conditii troticitatea qi umidiiaiea sint
de ajuns pentru a caraclerizamajoritatea situaliilor ; iar subunii2i{ileeco-
logice enumerate mai sus se folosesc rar, pentru anumi,te cazuti ex-
ceplronale.
Dar, in interpretareaulterioarl a acesteiclasifica{iis-s ajrrns si i se
atribuie un caracter universal, ceea ce este greu de acceptat. Iro{osirea
ttnor crriterii rigid stabilite poate sd nu mai tie valabill in alte i'egiuni
geografice, unde al{i tactori pot deveni determinanti; tendin(a de a 1e
lolosi, totugi, cu orice pre! poate duce la compromisuri ior{ate. De altiel,
acest aspect se discuth arninunlit rn,ai ios.
In ceea ce privegte unitdfile de clasificare a pldurilor, trebuie sI
ardidm cd tipul de pddure nu este cea mai mica unitate, ca in ;coaia acad.
V. N. Sukacev, ci la rindul lui se subimparte mai departe in tipuri de
arborete sau tipuri de etai'arborescentl (161). In acest lei se rezolt,d
chesfiuneaarboretelor derivate, pentru care gcoala cealaltd crecazd tip,uri
de pddure aparte. Anume, in acelagi tip de pddure se claseazh atit arbo-
relul de bazd, de exeniplu, molidig, cit si cele derivate, care pot apare in
urma distrugerii aces,ttrimo:[idigprin t,6iererasd, incendiu, doboriturd de
vint etc., de exemplu,pinet, plo'pig,mesteclniS; apoi arboreteleamestecate,
care reprezinti stadii de reintroducerea specieide bazd dispirute; in fine,
chiar 9i arboretelecreate pe cale artificiald, cu schimbareatotal5 a speciei
principale.Se pistreazd impirtirea in crrboretede bazd gi arboretederioate,
dar se aplici lzr stabilirezrrrrrii-Ifilorsubordcittate
tipului de pldr-rre,iLr loc de
a servi la stabilirea tipurilor de pddr-rrede pondereoareclrmdiferit?i.
Fdrd discu{ie,acesi mod de clasiiicaiieprezintl anumite avantaie in
executareacercetirilor. Este ioarte incomcd de a descrie o nrultirne de
tipuri deriuate, care au cam acela$i a6pect,dar provin din tipuri de bazd
dilerite ; aceasrtaar ridica mult volumul lucrdrilor gi ar duce la aglome-
rarea lor cu detalii de valoare drscutabil5.Pe de altd parte, nu este nici
indicat sd se clasilice toate arboretele derivate de o anumitri compozilie
(de exemplu, toate mestecenigurrlemontane) intr-un singur tip, pe baza
asemindrii lor actuale, inditerenitdin ce tip de bazd provin; direclia lor
viitoare de succesiunees,tetotal deosebitdgi in consecin{I ele ar trebui
prrvite ca tipuri dilerite.
De altfe,l,se gi observii ci artit G. F. ,[torozov 9i discipolii lui, cit 9i
reprezenian{iigcolii acad. V. N. Sukacer',de;i acordd teoretic arboretelor

I Pentru desemrn,are,a acestei. unititi de olasific,afie rs.a folosiit in ruseqte $i un

terrrrenidentic cn tipul de arboret al lui G. Ir. llorozov 9i un termen, p€ care nu-l putent
traclucc in roniinegte decit prin tip de etaj arborescent,ceea ce sund loarte greoi.

&
derivate calitatea de a constitLritipuri ap,arte,nu se prea ocupd de des,crieri
amdnunlite ale acestor tipuri deriuate.
In fe,lul acesta, procede'ulgcolii ucrainene de a enrlrnerain cadrul
descrierii toate arbo'retelederivate, ce pot aparea in tiprtl respectir,,este
f o a r i e o p e r a t i v- s i n u n e i n d o i r n c a t r e p t , r t t ; i v a c i g t i g r l o t m a i m t t l { i
adep{i.
Dar, nici aplicareaacestui p'nncipir-rnu trebuie sd ia iorrue exagera,ie.
Uneori arboretul denuat poate ,fi mai valo'ros decit cel de bttzd, din care
provirre.In asemene)a cazLtri,silvicurltorulare tot interesul sd rnen{ini acest
arboret derivat 9i, pe cit posibil, sd-1 perpetrrczein genera{iile urnrzi,toare.
De exernplu,la noi in lard s-atr gdsit - fo'arterar, ce-i drept - arboretele
de pin silvesiru instalate natural in locul fdgetelor distruse. Aceste pinete
se dezvolti {o,artebine 9i sint mult rnai valoroase decit fdge,telec'are in
stafiunea respectivdnu se ridicd deasupra produciivitd{ii mediocre; dupd
pdrereanoastrd,tocrrai pentru a sublinia irrportan{a1or,ele trebuiesd lie
sepr212fg ca un tip de pddure ap'artegi sd r-rr-r iie consideratela un ioc ct-t
mestecinigurilesau plopi,supilgde dunath scr,rrti. La iel, in cazti amelio-
rdrii prin introducereaunor riiginoaseexotice de valoare - bradr-rlduglas,
pinul strob - se oblin arbo,re,te mult mai importanie decii fagetele pure
din care derivZi,9i aceastameri,tdcu priso,sintdsd fie considerateca tipuri
aparte (bineinfeles,subliniind originea lor artificial5).
in co,ncluzie,credem cd este indioat sd se adopie o solu{ie de mijloc,
de la caz.la caz, fie acordind arboretelorderivate calitatea de tipr,rriaparte,
lie anexindu-letipurilor de bazd din care au provenit.
Se p,oatepune in mod il'ogicintrebarea: din mome,ntce Si in clasili-
cafia uciaineand se recunoas'tein cadrul tipului de pddure un tip de bazi
de etai arbores,cent, care sint raporturile intre acesta din rtrmi 9i un tiit
de bazd de pdd rre, stabilit coniorm principiilor gcolii aoad.V. N. Sukacev?
Nu se precizeazdacest lucru in mod special, dar cercetareadescrieriloi
existe,nteduce la concluzia ci in loante mLtltecazuri ele se suprapun.
Desigur, .si iipologii ucraineni, 1a stabilirea unui tip de pidure, pleaci
de la cercetarea ispectului lrti na,tural, cit mai ptrlin alterat de cltre
om; cerceteazd, d,eci, in primul rind tipul de bazri de etai arborescenf.,
adicd acelasi lucru pe care il cercete,azd 9i tipologii gcolii celeilalte. Cri-
teriile de diferen{iere ale tipurilor de pddure nu par a ti prc'a diicritc.
Tot co,mpoziiia speclllca,
I of co,mpozl1la vi
specificl, vlgoiarea de cre9tere,
de posibililS{ilede
cregiere,poslDllltaule de rrregcrre-
rare etc. sint determinan'te. Se 9i ajunge \a rczullarte asemdnhtoare.
In spefd, tipologii rcr;ain'ie'nisint mai pufi,n prete'nfioqiin ceea ce
prive-steCompozi!iaspeciiicd gi prodtrctivitatea.Ei admit in acelasi tip
de pldtrre arborete care au une'ori 6lfp1enie apreciabile in cotmipozilie9i
; dar, astfe{ de cazuri nu sint prea irecvente.
prodr,rctivitate
-
Pe de altd parte, tipologii ucraineni socotesccd in fornarea untti
tip de p2idure hotziritoaresin't relatiile intre plante 9i mediu, iar rolul
mai important ii revine mediului. Impotriva primei pdrli a acesrteifor-
muldri nu ar fi nirnic de obiectat. Asupra cele,i de a dotta s-ar putea
purta discu{ii internrinabile; nu este cazul sd intrdm aici in exanrinare'a
aminr:niitd a acestui aspect al chestiunii. i\len{iondm numai cd uneori
respectare,aintocmai a prepo,nderen{eiruediului duce, dLtpii pirerea
noas,tr;, pe tipologii ucraineni 1a unele exagerari. Astfel, in cttnosouta
sintezE asupra pidurilor din U,R.S.S. (161) sint descrisedor-rdtipuri
 de ldgete-pure, incadrate respectiv in tip'urile de teren lorestier Dz (pag.
331) 9i D, (pag.355). Drn ciescrieren-ar rezulta vreo deosebireim,po.r-
t,a,nti in cjaractereleacesto,rdoud tipuri; in cercetirile no,astredin R.P.R.
astfel de arborete au fosrt clasate la un singur tip, fdget nornml cu flord
de mull. Este clar cI toatd deosebirease reduce la caracterelesta{ionale;
deci, apare un tip de pddure in p,lus numai de dragul respectirii cu to't
dinadinsr-rla principir-rluide a subordona tipurile de p;idLrietipurilor de
teren iorestier. Deci, in tipologia ucraine'andse po;t crea tipr,rride pddure
-aceste
in baza de de,osebirinumai staticnale qi anlrme in cazil cind
deosebrri alecteazdcarracterele aprioric puse la baza clasilica{iei.
Rearndntirnaici pe scurt cd tipologii ucra,ineniisi fac un merit din
faptul ci art acordat o atenfie deosebitl str-rdiulLri arboretelor arnestecarte.
Meritul esrtereral, dar esto exagenati tendin{a erxprimatdpe alocuri de
a declara cd arbore'tearmestecate constituie regula-in natufd. Dupd cum
am aldtat si mni sus, re'gula poate fi reprezentatdgi prin arborete ames-
tecate gi prin cele pure, dupd condifiile locale. De altfu,l 9i in d,escrierile
tipologilor uc'raine,niapar destuletip'uri de pdd'Lrrepure.
Nu este lipsit de in,teresde a analiza pe scurt ce tipuri de pidure
ge grupeazd in acelagi tip de teren lo,restier. ln general, nrajoritatea
tipurilor de pddure iniglobate intr-un tip de teren loreilier co,respunddife-
ritelor subunitdti ale acestui din urml tip. Apar tip,uri de pidirre nume-
roase clr compozi{ii loarte deosebite.In maiori,t,arte, ele corerspunduarian-
telor climatice ale tipuilui de teren respecrtir,'
9i cresc in regiLrni geograiice
-datoresc
diferite; diferen(elede compozitie se intindorii t-eritorlalo"a di-
ie,ritelor specii cornponente.Astlel, in tipq,rlde teren lorestier D3 gdsinr
rnolidiguri in nord, sleauri Idrd carpen in s,ud-est,sleauri cu carpen irr
sud-vest,stejdretecu arlar in silvostepd,idgete irr Carpafi etc. Pot aplrea 'teren
si tipirri de pddure c,orespunzitoarealtor subunititi ate tiprltri de
lorestrer; de exernplu,variante acidofild si calcifi,ld.D,egirrLrse speci,ficd
in mod precis, totl-rii din descriere reiese cd sinrt clasate ca tipuri adarte Si
unele cazuri, in care diferenta de compozitie specifici se datoregtefeno-
nreneiorde succe,siune, l5rd deose,biriapregiab,iJe in facrtqriista(ionali,
In gcoala ucraine,andse pot sepafa ca Lln curen't aparto ideile tipo-
lggice ale. prol. A. 1,. Belgard (13). Acest au,tor a ltrcrat in regiunea
de stepi din s,ud-estulR.S.S. Ucraina, und,e a avut de a face cu plduri
azomale - din luncl- verit,a,b'ile, din srrprafe{enisip,s25sde lingd ape
curgdtoare mari gi din vdi de stepI. Pentnr cilasifioarealor, autorul mo-
difica inrpar'firea ini{iald a acad. P. Pogrebneak, addugirrdLr-iincd trei
grade de troiicitate, E, F 9i G. Aces,tease c'arac,tsrizeazd prin mdrirea
progresivi a con{inutului de siruri, cee'ace duce la alcalinizarea terenu-
lui ; astiel fertilitatea adevdratd, dupd ce a crescut pina la valoarrea
optirnd (D), incepe sd scad5. In E ntai existi pdd,uride ste.iarcu cre,-ste-
rea pro,astd,iar in Ii gi G numai iitocenozede arbr,rsti.Pe,ntru a explica
toarti varietatea pldurilor cercetate,mai ales a celor de luncd, aurtorul
tolosegte pe larg ua:riantelede troltcitate ;i c;ariantelede duratd a inun-
dali.ei,' de asemenea,stabilegte unele situaifii interrnediarein ceea ce
privegte umiditatea. Dupd curn se vede, deosebirea principall Ia!6 de
metoda obignuitd a gcolii ucrainene este prelungirea scdrii de troiicitate
dtncolo de optimum; de altlel, pe'ntru evitarea con{uziilor, ar-ritorulnici

46
nu mai iolosegte ternienul de lrolicitate, ci vorbegte despre con{rnutul
in siruri minerale al so'lului.
O incercare intruicitva asemdndtoare o iace si P. P. I(ojevnikor
(62). Se admit la lel incd trei grade de troiicitate, dar crr altd sernniti-
catie decit la precedentul:
1j - cernoziomuri degradate sau soluri lorestiere slair sdriturate;
,iq'- cernoziomuri slab degradate, soio'diuri incipiente, soluri forestiere shriitrrratc,
. aluviuni slab sirhturate;
C - snloriiuri veritabile, aluviuni sirriturate.

Ca gi in sisternui precedent,tro,iicitatea adevdraid trece printr-un

maxiimum,ca sd scadd apor. Restul clasiiicafiei oco'logiceersteca in gcoala
ucraineand clasici. Dar, in ceea ce privegte stabilirea tipurilor de pddure.
sint urmarternai nrult principirle acad. V. N. Sukacev. Astfel alltorul se
silueazdintre ce'ledoul gcoli, dar tot mai apropiat de cea u,craineand.
DupS cum s-a subliniat si rnai sus, scoala ucraineanea prirnit o largl
recunoagteredin partea prodLrcfiei.Dar, acerastanu insera,nnl cd tiu ar
avea perti slabe. Unele din aceste parfi slabe all gi fost scoase itt evi-
denfd mai sus. Altele se vo'r exarnina rnai jos, intr-o discufie special
consacratl problemei ra,porturilor intre vegeta{ie si staliune.

D tNcERcA*'.'loo??,oYi;*i'fr Dou4 $coLI

?:f':.
Conterin{a de tipologie torestterd din 1950 a recour,a,nda'tLlnlrea
ambelor gco'li.Dar, aceastdttnire nu s-a produs. Din cite se poate vede,a,
cercetdtorii ccntinui lucrdrile lor dupii vechile rne'tode.S-atr inregistrat,
insd, si unele incerchri de a elabo'raclasifica{ii combrnate.Una din ele
se datorestecunoscutrrluisilvicultor,prof. V. G. Nesterov(96) (98) (99).
In aceastd clasilioafie aLfto'ruladrnite gapte Sirurl de tiptrri de pddure,
stabilite dupd anumi'teproprietSli ale solului - textura 9i rrmiditatea.In
-tipurile
fiecare sir de pddure slnt distinse dupd corn'pozifiaspecificd.Se
incearcd, astf-e,I, o com6inra'!ieintre clasilica(ia sta(iLrnilor9i clasiticalia
tipurilor
- de pddure, d,ar pe alte baze decit in gcoala ucraineani.
Degi n,o,iraclasificalie a prirnit unele aprecieri pozitive din partea
re,preze,ntan{ilorproduc!iei, se pare ci m,ajorit'ate,atipo'logilon-sovietici
nu sint de acord cu ea. In speoial,ea a lost aspru criticatd de reprezen-
tanfii gcolii Llcriainene,c,areo considerzica o repetare a principiilor acad'
V. N. Sukacev,imbrdcartd intr-o altd lormi {7) (67) (69) (70) (71) (76)
( 7 7 )( s t \ ( r 2 4 \ ( r 2 e ) .
O alti in'ce,rcareinteresan,tl a lost ficr-rtd de curtoscutul specialist
sovietic in probleme de amenajament,G. P. Motovilov (90). Acest aut'or
(el insugi un colaboratoral acad. V. N. Sukac-er')consideirlci diteren{ele
intre cele doui gcoli nu prea sint de natttra principiald, ci se referi rnai
mult la chestiuni formale. Plecind de la 'recomandafiaconierinlei de tipo-
logie forestierd de la lloscova, gi anume de a folosi cadrilaiu{ edaiic al
.scoliiucrainene,pe,ntrucaracterizareacondifiilor sta{ionalein lucrdrile de
producfie,autorul incadreazdin acestcadrilaj tipurile de pddure din nordul
pdr{ii euro,penea U.R.S.S., descrise dupd metodele ;colii acad. \/. N.
Sukacev.Incadrarea apare ca periect posibild. De altfel acest lucrLtnici nrt

+7
este de mitrare,fiindcd gi ultima sintezl a tipurilor de pddure, exe,cutatd
de u'n reprezenta,ntal gcolii ucrainene, se reierl la intregul teritoriu al
pdr{ii europene a U.R.S.S.; deci, apar 9i aici aceleagitipuri de pddrrre
pe care le descriu tipologii gco'lii acad. \/. N. Sukacer', dar sub alte
denumiri ( I 6l ) . Acest lucru dovedegte,desigur, cd principiilo generale
de clasiiica{iestalionall ale gcolii ucrainenes-ar putea iolosi gi in con-
ditiile sesului impddurit de nord.
Dinire alte pireri ale lui G. P. M,otovilov mai trebuie sd fie men-
lionatl una care ar tinde 1a o circumscrierea con,linutuluiriotrunii de
serie in sensul de a grupa in aceasti unitate numai un adevlrat tip de
bazd gi denivatele'lui ; astierl seria ar corespunde, de iapi, c.tt ti.Ttulde
pddure in ooncep{iagcolii ucrainene.
Se mai tac ttncle precizdri interesanie de det,alju care au, insd, un
interes pur local ; de aieea nu se mai discutd aici.
In general, oprniile lui G. P. Xlotovilov par foarte judicioase. Ele
prezinta un inrteresdeose'bit,fiinidcd vin din p,artea unui specialist din
alt domeniu, care cauti sd aplice principiile tipologice in activitatea s.l
practicii, alegind cea ce este u,til in prir-rcipiileambelcr gcoli, llrd nici
o idee preconcepllti si fird prete'nlii de a crea clasificafii noi. Din acest
punct de vedere. ele ar putea conrstitui intr-adevdr o solu{ie de viitor.
Intr-un mod foarte ciudart,ins5, acesteopinii par a ti trecut ne,observa,t,e;
cel pu,tin,ele n-au forma't obieotul r"rnordiscufii in paginile revistelor de
specialitaie.

E. FITOCENOLOGIA
SOVIETICA.BIOGEOCENOLOGIA
LOR CU TIPOLOGIAFORESTIERA
9I RAPORTURILE
Fitocenolo,giasovieticd nu este identicl cu nici una din $colile fito-
sociologiceoccidentale.Ea trebuieprivitd ca o gcoaldaparte de geobotanicd,
care are acelagicorrp;i foloses.,terrneleno(iuni ase,mdndtoare cu scolile fito-
sociologice,dar diierd esenlial de acesteadin unmd.
In litocenologie,unitatea elermen,tard de clasifica'tieesie tot o aso-
cia{ie vegetald. dir i se dd un a{t coniinut. .A.sociaiianrr so determini
pe baza plantelor caracteristicerare, ci pe baza speciilor edificatoare9i
dominanle. Prin edificatoare se infeleg ace'lespecii care determind intregul
aspect si structura asociatiei,de exemp,lu,intr-un fdget -' fagul. Speci:r
editicatoare este de obicei si dominantl a e,tajului srrperior; se poi ivi,
insd, si exceo{ii (de exemplu, intr-o tLrrbdriecu rarigte de pin ediiicator
nu este pinul, ci mu;chiul). Se mai deo,sebesc gi dominante ale celorlalte
etaie de vegetatic: srrbarbore{rrl, pdtrrra erbacee,pdtrrra de nru;chi 9i
licheni.
Fitocenologii sol'ietici nu neagd existenla unor specii caracteristice,
legaie de o anumitd asocia{ie(sau de o unitate superioardde clasifica-
tie) ; dar. nu le acordd rolul deterrninant in stabilirea acesto'runiitdfi.
In sclrimb, astfel de specii pot fi iolosite pentru caracterizarea unit5{ilor
respectir e.
Unitdiile superiorareasociafiei sint ace,lea;ica in tipologie : grupo
de asoctai[t ,si Iorrnatia (plus unele de rang mai inalt, ar,i:td pu{ir-rinteres
pentru noi). Se adrnite qr o singrrrziunita'te inierioari - socia{la.
Aiitudinea fitoceno,logilorsovietici f a{n de tipologia forestieri e,sie
loarte clari. Ei recunosCin principiu cd tipul de jiedure corespunde

48
 asociatieive'getale,fira si lie sinonim,ulei ; anurne tiTtuLde pddure este
asocialia uegetald plus conditiile sta{iortaLe.It descrierilevegetatiei dirr
U.R.S.S.,idcute de geobotanigti,capitoleie asupra padLrrilorsint intoc-
mite {olosind descricrile tipologice ale silvicultorilor, citeodati fard nici
un fel de adaptdri. Tipo,logti sovietici din gc,oalaacad. V. N. Sukacev
accepidgi ei indiscutabilacest punct de vedere,adrnifind cd prin clasr-
iicaiia lor se reahzeaza r-rnlel dubh-r- indeplinirea cerinfelo'r silr.icul-
turii practice gi comprle'tarea capitole,lorasupra piidurilor in studiul gerierrl
al vegetaiiei.Tipologii din gco,alaucraineani declarl categoriccI nu art
ntmic cotnun cu Iitocenologia gi cii servesc exclusiv silvicultura. Dar,
ttpurile de pridure stabjlite de ei (nu tipurile de teren forestier) sir-rt in
majoritate prea pu!in dilerite de cele descrisede reprezentanlii celeilalte
gco'ligi pot Ii lolosite cu acelagi succesin clasiiicafii iiiocenoilogice.
Relativ recent au fost formr-rla1e principiile de bazd ale uner nor orieri-
tdri, care tinde sd schimbeintrucitl.a esenla inszisia fito,cenologiei. Arrtorul
ci estc tot acad. V. N. Strkace\',cnre joacd un ro1 important!i irr gcobo-
tanica sovieticd(155). Anume, se propllne stringereatuturo,rpreocupdnlor,
care urmdresc studiul coiectivitdlilor de organisrne (rrege,talegi anirnale).
precllm,sial relalir'lorlor cu mediul incon.iuriior,intr-o singurd disciplinZ
sinteticd - bio'geocenoLogia. Deci, in loc de a siudia aparte colectivitilile
vegertale(fitocenoze)gi aparte cele animale (zoocenoze),in plLrsseparatc
de mediLill,or, se pro,punestudiul lo,r la un loc, in re,la(iileloi reciproce9i
cn meditrlinco,njurdtor.Unitatea elementardde clasiiica{iein acest strrdirr
ar ti tipul de biogeocenozci, care cuprinde plantele, animalele 9i iaciorii
ecol,o,gici la un loc r. Tipurile de pidure ar urma sd fie gi ele privite ca
unitd{ii de clasificatie a biogeocenozelorfores,tiere ; de altfe,l acest lucnr
g-a 9i reflectat intnrcitr.a in delinitia adoptatd 1a con.lerintade tipo{ogie
loresticrii.
Fird itrCoiald,ideeabiogeocenozei este loarte jLrstddin punct de vederc
teoretic.Ea a fost lormulatii in strictd conformitatecLrlegile maiterialisrnu-
Itti dr;liectic,clutind si s'tabileascltoi ansamblLrlrelaiiil-orreciprcceintre
orgatrisrtre9i medilt. Aspectul vegeiaticr (al iitocenozei) este rln re,zr-rltat
al . inierac!iunii proprie'tri{ilorbiologice ale speciilor componcnte -si pro-
prietdtilor mediulr-ri anorganic,precum gi al interacfiuniidiferitelorplante
intre ele ; aceastadin urmd se manifestdsi ea in primul rind prin modili-
c a r e at t t l c c i l r r l i . ;t ie m p o r a r dr t u t o r . id i n t r c c o n d i i i i l cm e d i r r l r r(id e e x e r r r p l u ,
lumina). Pe de altd parte, vegetatih influen\eaz/amediul anorgarrii si
lntr-un mod tttai puternic, imprimindu-i unele caractere nrai mult'-ori rnai
putin jreversibile(de exemplu,rnodificareaproprietitilor solulr-risub intlu-
en!a vegeta{iei).,[1ai departe,pen.trulumea animald (zo,ocenoza) rregeta{ia
devirreea ir-rsdgio parte componentda mediului. Aspectul zoocenozeieste

I Trcbuie sd fie fdcutd o distincfie inire o biogeoccnozii gi un lip de biogeocenozd.

Prima reprezintd un caz concret, o anumit:l por{iune de teren cu plantelq aninralele gi
factorii ecoioqricirespectivi: a doua cste o generalizare,o unitate de clasjficaJie,stabiliti
pe baz,a sintetizrjrii caractcrelor mai multor biogeocenozeasemEndtoare.De altiel, acest
aspect se pune in orice problemd de clasilicatie.Aceea;i distinc{ie trebuie si lie IScutd
intre o por{iune anrrmitd de pidure gi tipul de pddure, din care ea face parte, precunr
si intre un anumit individ dintr-o specie legetalE sarr aninralS 9i specia intreagi ca
unitate de clasificatie.

{ - Tipuri de piidure. - c. 241

49
intluenfat atit de mediul anorganic, cit 9i de litocenozacare ii servegtede
addpost; gi aceastddin urrnd inflr-renfdpoate sd intrea'r:dpe cea a tttediulttt
anorganicin anumitecazvri (cum este gi cazul padtrrii).Pe de altd parte,
zoocenozainfluenleazdgi ea la rindul ei foarte puternic aspecttrlfitocenozet
(de exemplu distruge'reaunor anumite specii de cdtre insecte) gi intr'o
mdsurd ceva mai micd, unii dintre tactorii rnedittlLri(de exemplu, activi-
tatea a,n,imalelors'tlbteranein afinarea solului) 1.
Deci nu se poate contesta existen{a acestor rap'orturi de interdepen-
denli intre vegetale,anim,ale9i factorii ecologici anorganici. Prin urniare,
gi idei,ade a-i studia la un loc, linind seama de acesteraporturi de inter-
dependenfi, este loarte logici. Dar din pdcate, en'un{areaideii ntr a fost
inso(itI gi de elaborarea unei me,tod,icide cercetare aminuntiti a bioge-
ocenozelor.Din cite gtim, nu s-a tdcut pina in prezen,tnici o asttel de
cercetarecomplexd,degi an trecu,tdestui ani de la ,lansareaprincipi,ului;
nici nu putem c,redeci \,'reun studirr de acest feil sd aparl in curind.
Cercetareadupi principii biogeocenologicear ii prea complicatd pentrtt a
putea Il abordatiicu ugr-rrin{d. DeocamdatS,se poatevedea cd reprezentan{ii
gcolii respective,care princlpial se raliazd la jdee, iri pracrtici fac cercetdri
mai departe dupi vechile rnetodetipologice.
Printre silvicultorii practicie,ni ideea b,iogeocenologieia gdsit, de ase-
ffrenea,,prea pulini adep{i, probabil tot datoritl taptului cd presrrplttre
cercetlri prea complicate.In discu{iile purtate acum ciltva ani in paginiile
revlste'lonsovieticede specialitate,eia a to'st sup,usdrrnei critici foarte asctt-
{ite. S-a spus chiar cd n-ar aducenimic nou ;i util, deoarecesingurui lucru
c.es-ar putea desprindedin ea, ar li cd stLrdirrtpddurii treb,uiesd se laci
multilateral, finind searna de raporturile dintre toate par{ile compo'ne'nte ;
ori ace'stlucru silvicultorii l-au ldcut gi in trecut (limitindr-r-sebineinteles
la elemenieirrtr-adevlr importantein cla'sifica{iapddLrrilor)(5) (6) (58)
(64) (l28) (r65).

t S-a atras atentia, pe drept cuvint, ch iu acesle raporturi de interdependrrr.ripon-

derea cu care participa diferite pdrli nu este aceeagi. Struciura unei zoocenoze rtu este
.identicd cu a unei fitocenoze; zoocenozanu reprezintd (cel putin in biogeocenozeleterestre)
niciodrti o conrunitate atit de strinsd 9i atit de bogata ca fitocenoza. Indiscutabil, intr-o
biogeoceno;r:itcrestrZi partea principali e.stc reprezerrtatl prin iitocenoza.
l

(:.,1plTol.I.lL III
::..

T I P O L O G I A F O R E S T I E R AI N R O I V 1 T N I A

A . i N C E P U T U R I IT, E
I P O L O G I EFIO R E S T I E R E
Prirna mentiune..asrrpratipologiei forestiere in literatLrranoastrd de
s'pgcialitatedateaza.dinl.g2r; har,-este nu,nii au o'o*punerefoarte
slrccintd a citona rdel ale lr_riG. F. .[ior.ozov "orba (132). Artico,lul'respectiv
itri
pare sa ii trezit \rreun interes deosebit,ni.ci plintre silvicultorii piacticieni,
ni;ci.printre camenii,de stiinfd. peste ci{iva ani, insi, tipologii f;."sti;;;
a. ajrr,rrssd reprezinte un obiect de discrrfii iu cercurile 'restiinse de spe-
ciali;ti, riatoritdfaptulLrici au pdtnrns in larr editiile germase ale lucrd-
rilor hri. A. cajand-er,G. i\lorozbv si A. KiLreder.r, .rr3-uu devenit
astfel
; r c c e s i b i lcei t i l o r i l o rr o n r i n i .D r r , r b r a i r r r n r r l 1 9 3 ; l. s ep o a t er . o r b i d e s n r c
i n c e p r r t t rt lt n e i m i s c d r it i p o l o g i c er r r a d e v a r a t t rsl e r r sa l c , r u i " t l i " i f i i
J.i-
nu'l rind, in acestan _s-aprrblicatprirnn explrnerede,taliatdin rin-,b,;;,rr1;,;
a p r i r r c i p i i l o r ; ir n e t o d e l odr e l i r c r r ia l e s c o t i l u i G . F . , \ , t o r o l o r , ( t + S ; .
, ,llzri irnportanti, insd decit aceasti prirni
electuarel
'la preze,nare teoretici a lost -i,i
priruelor descrjeri-_ tipologice no,i in f are. Intr_idevar,
,
acela;i. an inginerul siivic Zariaria-A. przeme{chi,'pe atunci
inspectoi
general cie control pentru regeneriri in cadrul Cisei' padiiitor Stitiiiri,-u
tnceput rodtlica lLit actil-itatd de lundamentare a rrnet tipologii io,restiere
rornlne,;ti.;\ceastd activitate s-a concretiz,atin intcamii6a r_rnei
serii de
procese-\'erbalede inspec{ie ale ocoalelor silvice din prrnct
de rredereal
reqe.eririlo. si. irrrpriduririlor;irr acestep,rocese-verbale s-a lacut o dei_
{flere a corrdrliilornaturale din ocolul respeciti.,', cuprinzind si o in-rpdrfire
p e , t i p u r i d e p d d u r e .c e l m a i ' e c h i p r o c e s - r ' e r b a d le a c e s l g e n , c a r e s _ a
ptrtut descoperi,a {ost dresat la Ocoirrl silvic Fintinele li 27
irrnie 1933.
de l,a care datii inainte ing. 7,. A. przernetchi gi-a
'perse\.ere1ria ' continiriataceastdac,ti_
vitate cu enrtuzias.l,.l care il caracterizau, intr_rrrr iitnr
rtrai irrtens,pini in 1939, ^ r.i
apoi cr-rinterrniten{epinri in lg+1. Trebuie si ti
dresai multe procese-verbale, din care insa rrtr-s-atrpdstrat decii o parte.
I)ar, cercetindgi prrfi'ul care a rir'zis, se poa,tetrage o concluzieasupra
iulpoitarrfeiopereipe.care.ainlaptLrit-oaceit harnic p,."".,r.or.Este regre-
tabil ci el nrr a svut timpul necesarpentru a adunala un loc, a srsternatiza
si a da publicitatiitoate descrierilelLri tipologice.cee,ace s-a publicat in
crrnr>scrrta ltri carte, Tehnica imptiduririto,r, ieprezintd numar b exempli-
 liecare, nrunraiciteva spicr"riridin boga.-
ffi tul material adrunat.De aceea astd'zi,
cind.tipologia loresitcrdrontineascieste
gata sa-ql-serbezeun sfert de veac de
blistenta. intr-o luc'ra'reavin'd scopul sd
valorifice toate realizirile rominegti in
a c e s td o r n e n i t te, s t e c a z t t l s d n e o p r i t n
in tafa ope,rei Fi a omttlrti care a ln-
fdptuit-o.
'
Ing. Z. A. Przemeichi( 1883- 194.{)
a r,.,-dt cursurile Institutultri iorestier
din PetersbLrrg ; el a a'udiadcursurile
nrof. G. F-. Mo,rozor',din ideile cdrLria
desigLrr s-a i,nrsrpirat in mare mdsuri,
rnai ales in ceea ce privegte tip'ologia
forestierd.Trebuie sd fie sr-rbliniat,insi'
cd tipo ogia pidtrrilor n-a reprezen'bat
pentrir ele o preocrtparede primd irrr-
portan{d.A iost, de Iapt, o ^personalt-
tate mtrltilateralSctt tln cerc loarte larg
Z.A.przemetchi iX'"#:tifl"J:'b.';':J,lT,,*l il?"&"*f
(1883- 1944) pali inrsl a fos't totdeaunaprol{ema im-
pdd'uririlon, c'Ll anexele ei - pepiniere
c5reia i-a con-
si seminte. Aceasta a fost pentru-e'l proble,made via{d,_
sacrai cea nrai mare partc a tinrpulrri 9i for{elor-sale.; iar. tipologia
peJ"rit"i-" apnt,'t nu,,,oi ca ufl- capiiol in problenr,a inrpbdurirrlor.
'--
lirg. 2. i. prtu^eic6, ca elev il. lui G. F. Morozov,^a forlositbinein-
teJe.spfrrrcipiileSi metodelede lucrtt ale proiesoruluisdu. In aceastdordine
a* iaii treti,ricda ti" Idcrrtdo precizare,necesardpentru ?. pulea aprecia
insemndtateaoperei lui Z. A. Przeme{chiin trtmina cuno;tinfelor noastre
actuale.
Anrrme, r-earrintim cd in doctrina iniiiald a lui G. F. Morozov se flcee
era
o disiinctie'inlre tifut cli padure qi tipui de arboret : .tip'ul .de arboret
e l e r p e n t a r d ,. o i u r p , ' n r d t o a r e i n l i n i i g e n e r a l e i r p u l u i d e p d d u r e din
rrnitaiea
ptltlnd
c o n c e p t i a a c t r r a l S .l a r l i p u l t l e p d d u r . er e p r e z i n t d o t t n i t a t e m a i m a r e ,
;;iip;;ri *,iitu tipur'i cte arbnrete,' 61 a,re,, semnifica{ia asemdndtoare
intrlc-itva cr gr"ii de tipuri in co,nceplia gcolii actuale a a'cad'
V. N Srrkacev(fdri a-i fi identic).
pddur.e:
Z.-i ijrzemefchi-i" ltuuiti.utiite tui a to,lositterme,nulti.p de
verbal, el a precizai totdeauna cd nu me.rgepind la distingerea l.i|turilor
de arborete, care ,lrma, sd consiituie obiectul unei lucr5ri de detaliere
ulierioarS.
Acesi lucrtt nu trebuie uitat de cei ce examine'azd' asldzi descrierileltli
Z. A. irzelmetchi .,.iiint tentaii a socoti tipurile lLri de pidure ca unitili
echivalente cu ceea ce se inlelege aotualmente sub acest nume' Privite
astiel, clasilicir,ilestabilite de'2. A. Przemelchiar puiteaintr-adevdr aplrea
ca neaprofundate in<leajuns. De exernplu, ifl ocoalele caract'eristice de'
dealuri, el nu deosebegiede obicei decit 1-2 tipuri de gorunete .qi t9t
atitea de fdgete; in ttnele ocoale de munte deosebegteun singur tip de
molidis. In acest din urmi caz, aseminarea tipului de pddure al lui

52
-/,.
A. Przeme{chi cLt grupa de tipuri a gcolii acad. V. N. Sukace,veste
izbiloare; intr-adevdr, in pulte cazuri - mai a,lesin sttdul fdrii - toa,te
tipurile de mo,lidi-suridin,tr-un ocol s-ar incadra intr-un singur grup,
anume molidisuri cu mugchi oerzi (Piceeta hylocomiosa). Dar, judecate irt
lumina principiilor lolosite de Z. A. Przeme{chi,descrierilelr"risint periect
valabile, fdcind bineinfelesabstrac{iede unele imperfec{iuni inerente ori-
cdrui inceput.
In acbastdsitua{ie, insd, se nagte intrebarea lireascl : in ce mdsurd
nra'terialul loarte bogat, adunat de Z. A. Przeme{chi,,mai poate ti trtllizat
pentru clasifica{iile tipologice dupd pninci'piileactrrale? S-ar pLrteapune
-acest
intrebarea,dacd nu ar-Ii c.Azulca material bogat sd f re sistemalizat,
prelucra,tdupd uzan{elede azi gi public'atca prima lucrare tipologicd romi-
neascd de mare amploare. Prin aceasta s-ar aduce, bineinfeles, o .recll-
noagtere postumi a merite'l,oraceluia c,area pus piatra de baza a tipologiei
torestiere la no,i in !ar6.
Indiscutabil. unele din descrierilelui Z. A. Prze'nretchipot fi folosite
gi astlzi. Cu toate cd el insugi a considerat in principiu tipurile lui de
pddure drept unitdfi m,ai largi, in realitate unele descriericoresptrnddestul
de bine cu'coniinutr,rlactua,lal no,fiunii si, dupl cum se poate vedea ugor
in partea a II-a a lucrdrii de fa!d, o serie de tipuri ale lui Z. A. Ptzemel,chi
au-putut fi identiiicate cu tipurile descrisemai recent, dupl alte-princip_ii
gi db citre persoanecare nll au cuno,scutin momentul respectiv descrierile
lui. S-a refetat aici acelagi lucru care s-a intimplat 9i ctt alie descrieri
tipologicefhcute dupA principii dilerite; se poate rearninti,_ pentrtr.exempli-
fiiare,-suprapunered
'K. afroape perlectd a ttnor tipuri -stabilitedup5.pr.inct-
piile lui h. Cajander iu descrierileanteriohreidcute de silvicultorii
iugi din scoala lui G. Ir. tlvlo,rozov (24) (Bg). Aceste suprapune,ridovedesc
ci autorii respectivi au stabilit foarte bine tipurile descrise de ei si cd
acesteadin urmd corespundrealithfilor din naturd.
La intocmirea cdr{ii de lafd a tost trecut in revistd tot materialul lui
Z. A. Przemetchicare s-a putut consul,ta.Unele descrieri ale lui au sef it
chiar ca bazd penlru stabilirea tipurilor n i, mai ales in Dobrogea, pro-
vincia pentru cire datele niai recentesint prea slrace; in text se men{io-
neazd in mod special aceste caz:uri. De asemenea,llne]e date au servit
pentrLrcomple,tar-ea salt generalizarea descr_ierilortiptrriior cttnoscute.Bine-
'moduluia1elui Z. A. Przeme{chirr-zrurrrai pLrtut{i
inieles,,muite tipu,'i de'pddure
reaplualizatedin cattza prea larg in care aLt iost conceprtte; ele
prezinld aslAzi numai ttn interes'istoric.
Se poate afirma cd, prin aceasta,rnogtenireatipologicd tt lni Z. A. Prze-
metchi a fost rralorificatdla maximum.
Activitatea semioiiciald a lui Z. A. Przemefchi trebLrie si fie
deratd ca priuri etapi in dezvaltareatipologiei forestiereromine,sti.

B . E T A P A S T U D I I I - O RT I P O L O C I C EN E O F I C I A L E
A doua etapd este caraclerizatl prin aparilia unei de iucriri
tipirite ;i manttscrise executate din iniliativa proprie a citon'a cercetdtori,
in dilerite regiuni 9i dupl diierite me'tode'
Astfel, riirect din lLicriirile lui Z. A. Przenre{chis-att inspira'tciiir.'asil-
vicultori, care au incercat sd intor:meascddescrieri tipologice dtrpd acelagi
 nrodeil._ Drn pdcarte,ei 2Lrfost pnea pu{ini. Astlel de desc,rjerisint cupr'rnse
in une'leIeze prezentatecu crcaziaexarnenelorde avansare,care se linean
in trectrt (aces{e teze se afld aciLralmentein biblioteca InstitLrtul'rride
cercetdri sih,ice). Trebuie si se precizez,ecd in majoritatea cazurilor
atrtorii respectivrn-au ldcut decit sd fo,ioseascidescrierileredaft,atechjar
de Z. A.,Przernelchila ocoalelelor. Dar au fost 9i unele incercari o'riginale,
care trebuie privite ca o contribufie de rralo,arela inceputurile tipologiei
noasrtrefo,restiere. Pe lingd aceasta,s-au 9i publicat r-rneielucriri eiecuiite
p a b a z a a c e , l o r a ,pgri n c i p i i( 1 1 4 ) ( 1 6 0 ) .
l"oate acestehrcrlri all mers pe linia de,scrierilorsimp,le,lara de,talii
gtiin{iiice prea ulrlle, urn-r,irindo clasificalie :n sco,uri pirr prac,tice.Ele
sint cotttpttsede obicei din descrieri desiul de srrnrareale arboretelo,rsi
sla{iunilor,itt care se insistd nai mult asupra oaracteristiciloriurportante
din punct de vedere ale silviculturii p,ractice.
Ceva mai tirzitt. insd, studiile asupra pddurilor au ajuns sd Iie inlluerr-
{ate puternic de principiile si metodeleiitosociologice,mrai ales ale gcolii
hti J. Brar-rn-Blanquet, care au ciipitart o circrrla{lelargi 1a no,i in tari
intre c.eledoud rdzboaiemondiale.
Aceasti inflr-renlds-a manifesia,tprin intoc,rnireaunei serii de lucrari,
care pot fi privite ca o conrbina{ierntre veritabila tipo'logie fore'stie,rdsi
fitosocioiogie.Lucrdrile respectivese pot impdrli in dorid grlpe.
Primul grup este alcituit din citeva strrdii publicate inrtre anir l94l
!i- 1 9 5 1 ( 5 0 ) ( 1 0 5 ) ( 1 0 6 ) ( 1 0 7 ) ( l t ) B ) . A c e s t es t u d i t ,e , x e c u t , ai tne r e g n r n i
diieriie, ts gsl2eterizeazd,prin influen{a fitosociologicd mai pnrteriici,
rnani,festatimai ales prin descrieri prea amdnunfite ale vegetaiiei erbacee
9i prin stabilirea r-rni'trifilorde clasifica{ie fitosociologicl. Dar, pe de altd
parte, auto'riis-arr striduii sd stabileascdin paralel gi unita{ile de clasi-
ficar{ietipologici - tipurile de pddLrre(in LrnelecazLtrtnrrmite incd, strb
rnfluerrtalui G. F.,\\oro,zov,l|puride arbo'ret).Trebuie sd se rentarcenrai
ales laptr-rlci in p,rima din aces,telucrdri tiput de pcidure se co,nsiderd
ca echivalent al asociaiieir'egetale; autorul se plaseazdas'tlel pe poziliiile
acad. V. N. Sukacev,atitr"rdine,pe cii se pare,-rnanifestatdpeirtm prima
Catd in li'ieraturano'astrdde sp-ecialitate (50). In celelalte'lucrdri-tiTtui
de pddure este echivalentul diteritelor unitdfi fito,sociologice- ascnialti
s;trr suDasociatii:. tn ltrmina prinr:ipriiloractua'legi unele faciesuri sta-
bilite de autori tre'buieprivite toi ca tipuri de plduri.
Alte pdrti pozitive ale acestor luirari sini reprezentateprin,'tr-oserie
d e d e l a l i i i r r r p c r t a n tdei n p r r r r cdt e r e d e r es i l r - i c p
, r e c l r r r9 i p r i n p a r l e ae c o -
Iogicd, in unele c,azuridestul de ateni cerc0iat:l.
Alai trebtrie si fie nrettfionateprime'le incercdri de crartlri tipo'lo,gice
l a s c a r an r a r e c, h i a r p c t i p r r r id e p l d r r r e( 1 0 5 ) ( 1 0 6 ) .
Intr-unl,rldin acesiestudii se nlai intilneste si tin alt aspectinteresant
(107). Cercetdrilede teren, care alr stat 1a baza lui, au fbst intrep,rinse
ctl nn ryop precis : r'eri{icareaposibilitdtilo,rde folo,sirea principiilor 9co!ii
Iui A. K. cajander in condiiiiie noastre. Teoretirc,prini:ipiile tipologice
ale sco'liiiinlandezeatt devenitcttnoscutela noi si chiar au tost discrrLtaie
m a i i n a i n t ed e c i te e l ee l e s c o l i in r s e ( a p r o x i r r r a l pi vr i n l g 2 T - 1 9 2 8 ): d a r ,
din cite gtim, nu s-a scris an-rdnttr-r{it despreele. Cir ocazi,adisr:u,{iilorpirr-
tate, s-a emis parereaci acesteprincipii si-ar prrteagasi aplica{iela noi
:rcol'o,ttnde se realiz-eaz,A conditiile oarecuul asenrindtoarec,n cele dirr

54
nord, anurne in rnuntir irralii. Dar., n-a incercat ninreni sd contro,lezeacnst
lucru. Arrtorrrla intrep'rinsun astiel de studiu, avind ca obiect molidigrurile
de altitudinernare; s-a ajuns la concluziaevidentl cI la noi apar uneile
situarfiicare nll se poit inca'drain sistemul tipologic al lui A. K. Cajander.
Un al doilea grup de studii tipologice, influenlate inci puLternicde
principi'ile iitosociologice,i1 constitr"riedoui ,lucriri asupra pidurilor din
cimpia Olteniei (37\ (52). Apiirute aproapesimultan, erletrebuie sI rep,re-
zinfe iragmente dintr-o lucrare mLaiamdnunlitd, citartd in text ca ntanlls-
cris ; din pdcate,insd, aceastdlucrare mai m,aren-a fost pr-rblica,td.
Fata de grupul prece'dent,aceste lr-rcrdri se deo,sebesc- in bine -
prin simplitatea lor. Aceasta simplitate se d'atoregterenuntdrii 1a descrieri
p'reaanninunfite ale vegeta{iei,ceeace le face mai accesibilegi rnai uFoare
de inrterrpretat.Au,torir considerl tipul de pddure sinonim c'u asociatia de
plante lemnoase,idrd a se mai releri 1a Lrnitd{ifitosociolog,ice de categorii
superioare.Pottrivit acesteiconceplii, sint stabilite o se,riede unitili, folo-
sind drept criteriu de deosebirenumai compozi!ia specifi'cda arboretelor.
Acest procedeu,care in altfel de condilii ecologice ar putea duce la con-
fuzii grar,e, in srtua{iespecialSde cimpie poate sd dea rezullate desiul de
bune (in prina aproxinralie,bineinfelos).Intr-adevdr, clasiiica{itle din
lrtcrdrile an:tliza'tejn nrare parte igi pAstreazdva,labilitatea gi astdzi;
nunrai ir ceea ce p,rirregteceretele gi girni{e'tet1e, ar li fost cazul sh se
dis'tingi cite doul tipuri de pddr"rrein iiecare din aceste forma{ii. Dirr
celeilaltepuncte de ve'dere,h,rcriirile analizale se a,propiede cele din grupul
precedent.Partea ecologici este trata'td chiar cu mai r-nultddetaliere.Tre-
buie sd fie rnenlionartesi incercdrile de cartare. Ace,stea,ins5, sint idcuie
la scara nricd; e,lenu reprezintdo cartare pe tipuri de pddure,ci mai mttlt
o cartare fiiogeogralicd, pe baza raspindirii speciilor arborescenternai
lrilportante.
Cir aceste lucrdr,i se incheie a doua etapd in dezvoltare'atipologiei
forestiererominegti.S-a incercat nai srrs de a se scoatein evidenld pdrlile
pozitii'e ale ltrcrdrilor executaie in aceastdetapd, spre a se putea vedea
pind unde s-a ajuns la terminarea ei. Arr tost semnalategi unele lipsuri.
Fdrd indoiali, delicien{elearr fost ir-r realitaie urult mai numeroase; dar,
in majoritate, ele reprezentaugregelileinerenteunui inceput si nu mai este
cazul sd se discute prea rnult asupra lor.

c cERcErAltR NALoR
I f T?3''%'""'l' RX'^T
R frIJ+H
Inain,tede a trece la e,t:rp,s urnratoare,trebure sa iie exalrinata sumar
irn,portanlatipologicd a lucririlor pur titosociologice,oare sint consacrate
in intregirne descrierilor de pddrrri sau co,ntin astfeilde descrierripe lingi
cele ale altor asociaiii. Cronologic, astlel de studii su inceput sd apari ou
rnr-rltinaintea prirnelor lucrdri iipologice 9i au continuat ap,roximativpinii
la epoca,pe care o socotim ca siirgitul etapei a doua a cerceterilor tipo-
logice. Luc,rdrilefito,sociologice in adevirattrl sens al cuvintului nu au iost
p r e a m u , l t e( 9 ) ( 1 6 ) ( 1 9 ) ( 2 0 ) ( 4 8 ) ( 5 3 ) ( 8 6 ) ( 8 7 ) ( 1 2 3 ) .A l a i a p a r u n e l e
prerizdri fitosociologiceasupra pidrrrilor in lu,crdri de al'td natrrrd (10)
( 1 2 ) ( 1 5 ) ( 1 6 ) ( 1 7 ) . L i s i a p o a t es d n u i i e a b s o l r "cr io r t r p l e t dm, a i a l e s i n
partea a doua; dar, nrci orrisirrniprea rnulte nrr pot Ii.
 In ceea ce privegte valoare'a acestor lucrdri din punc,t de vedere tipo'
logic, rdm,inevalabil tot ce s-a spus in capitolul precedentasupra fitoso-
ciologiei in general. Ele cuprind destr-rlde mult material iaptic interesant,
care poate gftrebuie sd lie valorificat, dar numai dupd o pre'lucrareconfortrt
principii,lortipologice. In partea a II-a a acesteicIr{i-s-a incercat o ase-
menea preluirare; sinonimele provenite din lucrdri fitosociologice,care
apar la unele tipuri de piidure., araI1 ldmurit volumul contribu{iei lucrZi-
rilor fitosociologicein sinteza cunogtin{elortipologice de la noi.
Trebuie si iie subliniat cd n,u sint nicidecurn justiiicate pretenr{iile
uneori exprimate, cd aceste lucrdri iitosocio{ogice ar purtea constitui ele
insegi o tipologie forestierd bine pusd la punct sau cd pe baza lor ar trebui
elaborati o adevdratd tipologie forestierd. In alte !dri, unde a existat un
sistem mai rnult ori 'mai pulin complet de clrasiiicatie iitosociologici a
pZdurilor s-a putut ajunge la ultima solu{ie.La noi, irrsi, o asttel de incer-
care n-ar li indreptnfiti, fiindcl studiile fitosocio,l,ogiceau cuprins prea
pulin din pldurile idrii.
Identificarea tolald intre fitosooiologiesi iipologia forestier5, incer-
cat5 uneori la noi, roprezintd un aspect negativ in dezvoltareatipologiei.
De aici au provenit'unele aprecieri, care se mai puieau auzi inc| foarte
de curind in cercurile silvicultorilor, anume cd tipo{ogia torestierd arrrepre-
zenta o stiirtld pentru gtiirt{d gi cd ea n-ar avea nici un in'teres pentru sil-
vicultura practicS, fiindcd igi bazeazd clasifiaafiile pe criierii lipsite de
importan{5 din acest punct de vedere.
De asemenea,nejustilicatd trebuie sd iie socotitl gi ideea de a se
coniinua investiga{rile f it,osocio'logiceasupria pdd,urilor paralel cu cele
trpologice.Aceasta ar insenrnao cheltuiald in p,lusde energie gi bani. Mai
mult, existenfaa doud sistemeparale,lode ciasjficafie ar duce in mod ine-
vitabil la confuzii. Iar intre doud metodediferite de clasifica{ie,priori'tatea
trebuie aco'rdatdcele,ic,are esrte9i mai simpld gi {ine seama mai m,ult de
intereselepracticii. Aceasta nu poate Ii decit rnertodatipologiei forestiere.

D. ETAPA CERCETARILOR TIPOLOGICE CFICIALE

Etapa urrndtoarecar€, ifl timp, nu e,stetrangant separatdde precedenta

(B) se caracierizeazdprin trecereade la cercetdri etectuatedin iniliativa
izolatd gi particulard a unor silviculto,ri la alicializarea preocupdrilor tipo-
logice (bineinteles, Idrd ca ini{iaiive'le particulare sd inceteze cr-rtotul).
Aceasti oficializare a fost determinatdde cereri tot mai insistenie pen(ru
introducereaprincipiilor tipologicein silvicultura practicd,venite din partea
organelor de prodr,rcfie,in special ale celo,rdin sectorul anrenajdrilor.
La .inceputulaces,teietape,chiar inainte de a se trece la noi cercetdri
de teren, se inregistreazd primele manilestlri oficiale in m,aterie de tipo-
logie forestierd; anume, in doul publicatii oficiale ale llinisterului Sil-
viculturii apar o serie de indica{ii, ce-i drept {oarte sumare, asupra acestei
discipline9i asupra posrbilitrifilorde folo'sirea ei in practicd (168) (169).
In acela;i timp, p'aralel cu valorificarea rezultatelor unor
vechi, s-a procedat la organizarea primelor unitd{i de cercetiri tipologice
.si ls inscrierea primelor terne de acest gen in planurile tematice ale
Institutului de cercetdrisilvice $i coleotivulu,ilorestier al AcademieiR.P.R.

56
 Chestiuneaurgentd gi diiicila, care trebuia solulior-ratila inceput, era
alegerea metode,ide lrrcru. S-a pus problema stabilirii intr-un timp scurt
a unui sistem tipologic, crare sd co'respunddnevoilor practicii forestiere
din iara noastrd. Pentru rezolvarea acestei probleme,dupd oarecare ezi-
tiri ini{iale, s-a ajuns la adop,t,a1sa metodei gcolii acad. V. N. Sukacev.
Do altiel, dupi un 9ir de ani de lucru, se poartesocoti cd ace,astimetodi
s-a validat in conditiile idrii noastre,necesitindflninzi unele modiiiciri
locale, dictate de situafiile s"peciiicede la noi.
Intr-ader,dr,metoda gcoiii acad. V. N. Sukacev nu se potrivegtetot-
deaun,aintocmai siiualirlor de la noi. A fost, dec,i,cazul si se ajungi la
unele adaptlri la aceste situa{ii. S-ar putea cita numeroase exemple de
aceastdnalurd. Schema ecologici original5 a acad. V. N. Sukacev nu a
putut fi pind in prezent folositd in cercetdrile tipologice din R.P.R.; mai
mult decit atit, s-a dovedit chiar cd situafiile de la noi sint atit de variaie,
incit cu greu ar putea ii vorba de eiaborareaunor schemeecologicevalabile
pentru un teritoriu ceva mai mare. Procedeul de a grupa tipurile de.pddure
in grupe de tip,uri nu pare nici e,l sd prezinte o utilitate pracrtici in condi-
!itle tirii noastre. Unele dificult5li s-au ivit in chestiunea stabilirii tiprr-
rilor in pddurile amestecate,mai ales d'atoritdfaptului cd gi cererile venite
din producfie,in aceasthchesiiune,erau uneori de-a dreptul contradictorii;
in parte, acestediticultdli nu sint rezolvate nici acum, cu toartdincercarea
de a trasa limite matematic precise,ficutd in directivele pentru cerce,tiri
tipologice actualnrentein vigoare.
r\lotoda acad. V. N. Sukacev, aga cum a fost ea interp'retata la
inceput, a fost folositii in cercetdrilede pe teren din anii 1949-1954, iar
intr-o formd ugor modiiicatd, 9i in 1955-1956.
In cursul acestor ani, au fost studiate citeva regiuni din farI, dintre
care pot li remarcate,in mod deo,sebit, silvostepadin cimpia dintre Olt si
!ire!,'regiuneamrrntoasddintre Oli 9i'Prahova,mLrn{iiVrancei ;i Mdguia
Odobegtilor,vale,a Bistritei dintre Bjcaz si Brosteni; de asemeneas-au
iiicut unele cercethri si pe suprafe(ernai mici, anume pe ocoale sih'ice $i
chtar pe masive pdduroasemai importante.
O parte din rezultatele cercetiirilor aritate mai sus a tost pLrblicatl
i n t r - o s e t i ed e l u c r d r r ( 7 8 ) ( 8 0 ) ( 1 2 0 ) ( l 2 l ) ( 1 2 2 ) ( 1 3 4 ) . R e s i u l ,p r e c u m
gi o se'riede date nr,aivechi, au {ost prelucrate pentru intocmirea descrie-
rilor din partea a II-a a acesteicdrfi.
Lucririle orficialeexecutatein aces,tinterval de timo au dus la cule-
gereiaut'lui material foarte bogat, reprezentatprin descriereanunreroaselo,r
tipuri de pEdure,fdcutd dupd o metodi modernd.Aceste lrrcrdri au rlspuns
in bund parte sarcinii principale ce se impunea etapei respective,anurlle
de a inven,tariacit mai urgent toate tipurile de pidure existente in tara
noastrl ; aceasti sarcinl nu poate fi consideratdinci total indeplinitd nici
astdzi. To'tugi,reztrltatele acestor lucrdri reprezinld cea rnai masivl contri-
bufie de material faptic in londarea unei tipologii forestiere rominegti.
Descrierile respective au Iost fdcute, in general, foarte succint, s-a
adoptat un anumit model de descriere,cu enumerarea sumard a t,uturor
elementelor necesare.Deialiile de interes redus au fost in mare parte eli-
minate. Pe lingd descnerilepropriu-zise,s-a mai acordat o importanli rnai
mare cercetrrii factorilor ecologici si a lenomenelor de succesiunein timp,
preclrlr gi elabordrri unor recomandatii- ioarte generale ' - as,uprarnd-
o
surilor silvotehnicede ap,llcatin viitoi..
. . Aproiundarea cercetirji lacto,rilor staiionari a dus la aparifia unor
publica(ii c_onsacrate rnq4 spl:cial aspectelor eoo,logiceaie tipologiei
it:-
forestiere.(30,partea rx) (32).'Prirna diir acesiepubliEa{ii,care s-a exe-
cLttat dintr-o initiativd particulari a auto,rnlui,'c n{ine si descrierjle
stlillare ale ltntti nutndr mare de tipuri noi de p,ddure.Aceste lucriiri trebuie
sa ije,prrviteca p'rirneleinceputuriale unei pieocupdrino,i: tratareraapro-
ILtndataa ulor aspectespecialedin studiurltipologic al prduri!or.
.[1ar trebuie sd fie nren{ionatl incd o pirblic-a,{ie, execr-rtartd
in aiara
programrlui ofici,al de cerce'td,ri din tirnpn"rl respectiv; degi, o,biectjvLrl
principal al acesteilucrdri este de alth naturd, ea iontine nlureroase ore-
cizdri inlere'santecu caracter tipologic (131, pag. 'r04-r42). In ace,istii
Iucrare se reia in continuare problenr,acerce,tiri'iora,suprapddurilor din
ges,uljlgOlieniei. Se pornegtede la olasilica{iastabiUtd de'cdtre aurtorii
precederr{i,Ia care sc ada,ugrnumai un tip de pidure. In schimb, descrie-
rile de ura,iinainte sint co,m,pletate cu nume,roase detalii interesante,anume,.
asupra conrpozi{ieispecilrce(atit plantele lemnoase,cit 9i cele erbacee),
asupra inflrren(elor
.aniropeice,asupra rdspindirii diferitefor tiptrri ertc.O
aten{ie deosebiti este datd eleme,nteloriaiatorice, care sint lrAla,tecu un
lux de arndnunte,neintilnit rn nici a altd publicalie romine,ascdde acest
gen. Astlel, si aceasti lucrare iace un pas cdtre o preocuparenoui - stn-
d.i,rrl cor.rrplcx.si aproIrrndatal tipurilor'de padrrre,cir dezvoliareaaminrrn-
!ita a dileritelor par{i din descriereatipo,logicri(asttel de studii iilpologice
collrplexonu au tost incd publicate la noi).
In altr ordine de ider-mai trebuie sb'fie ardtal cd preocupareade a
valorific,arezu'ltatelec_ercetirilortipologice
-acesi in lr-rcrirj de prodLrciien-a iost
nici e,a abandonia,ti.Indicafii, in sens, au iost jntrodLrsein unele
instruclirrni.oficia.le ale MinisteruluiGospoddririiSilvice (lrl) (lT2).
Se in{e'leg'e de 1a sine cd toate uranlfestdriletipologiie enumeratemai
strs n-att iost lipsrle de pdr{i slarbe.Ar,rfost destulb ezrYtdri, contradictii si
chiar'.gregeli evidente. Dar" eiectele lor au fost eliminate treptat ii in,
special s.a cirrtat si fic climinate in prelucrarea nraterialLrlLritipoiogic
pentru ca3t9.ade fa!5. Deci, nu mai este cazul sd se insiste ,asupralbr. "
Lrrcrdrile,tipologiceoficiale 9i neoficialeexecutatein acest timp arr
stirnit arrirnritediscu,tii9i critici, uneori destul de ascutite.In ace,lagi'timp
s-a agitrl chestitttteaaplicabilititii_rezuLtartelor acestorirrcrdri in produc{ie.
In scopLrlrezolvdrii chestiunilor dubioa,ses-a hotdrit tjnerea un6i .onsfd-
trriri largi, cu participare,aspecia,ligtilordin alte ramuri rnai mult ori mai
pulin, inmd.rte,prgcum gi a silvicultorilor din produciie.
Aceastdconslituire s-a finu,t in zjlele de l-3 mi,rtie 1g55.programuf
e.i a pr,evdzLrt artit discirtareaproblerne,lo,r
de tipo{ogie a pddurilor] cit gi
de iipologie a sta{iunilor, precrimgi propuneri
-de- pentrriintroducereaimediaid
a principiilor tipclogice in lucrdri prodrrc{ie.ln consecinid,atr iost
prezentatedoud referate de baz,dprivind':
a ) tipologia pddurilon;
b) tipologia statiunilor fo,res,tie,re.
De aserneneas-all prezentatcinci coreieraie,privind ap,litareaprin-
cipirlo,rtipologice in :
a ) rege,nerareanaturall a pidurilo,r ;

58
 b) opera{iurrile culturale;
c ) irnpdduririle;
d) crearea perdelelorlorestiere de pro,tec{ie ;
e) co,recfiaterenrrrilo'rdegradate.
Nu es'tecazul sd se insrste nici asLrpracontinr_rtulujreleraterlor,lrici
asupr:r discu!iilor purtate, fiindcri liicririle consfdtuirii au lost de curind
publica'te( 175). De altfel, tot ce a izvorit din lucrdrile consfatuirri gi
poate interesa in vreun fel terna tratal| jn cartea de fata a si fost folosit
in diferite capitole ale ei.
Incheierea conslatuirii de tipo,logieIorestierd a prevdzrrt intocnrirea
unor directi'"'eprecisepenrtrltexecutare,2 cercetirilor tipolopice in al doilea
crncinail(1956-1960). Aceste directive arr 9i lost rniocnite de cdtre un
colec,tivla,rg, special instituit in acest scop.
Partea releritoare la tipologia pdduiilor a ;rcestor drrective trate,azd
dcnraasp,ecic':cntenile de_diferEn{ielre a tipr-rrilorde padirre 9i modul de
q:scltele a uniri 1ip. PrimLrl aspect prezintd-un deosebiijrrteresprincipial :
de aceea,partea respectivdse reprodrrceaici in extenso gi se comenteaz,Ft-

CRI7'El?ll Df-. DII:Lllt-.tvTIf:Rti ;t 7'tpU RILOR

1. .\RBORETUL
t. comp.ozifia.f iprrrile de padure se creeiizain cacllrl formaliilor;
,
, criteriLrl cornpozifieieste respectatd9 la itrceput. pen nr precizarea
lerf
l l r n r t e l o ri,n s d ,s e d a r rr r r r n d f o a r e l e drnrrriri:
- un arboret se considerd ca pur, cind speciile
de ame,stec, Ia rrrr
loc, nu intrunesc0,I ; arborertulpur deterrnindtipul de pedu.";
. :- arbore'tele,in care speciiiede arnestecse'ridicd ia 0,1-'0,2, consti-
ttrie taciesuri ale tipului pui respectiv;
- arbore,telecompusedin doud sarr trei specii, fiecare
cir participare
de ce'l ptr{in 0,i}, Iorneaza un tip de padr-rreaparte,'indilererrt de detaljile
amerstecului;
- dacd in arboreiele arn'estec.ate, deterrninate coniorrn aliniatulrrn
precedent,apar gi alte specir irr proporiie de 0, l-0,2, se creeazdfacriesuri
ale tipulr-rirespectirrde padure arneitecati;
- arbo,retele, care in nod normol sint compusedin arnestecde 4-5
s , p e c ici r r p a r l i c i p a r e a p r o x i l i a t i ve g a l a ,d e i e r r n i n dt i p r r r ia p a r t e ; i n a s l l e , l
d t ' 1 r p r r n ,l a c l e s r r r i lpeo l t i d e t e r n i r n a tper i r r l i p s a r r n e ls p e c i i ( c a z u l ; l e a r r -
ril'or in special).
b. Productivitatea. In cetdrul compr_rzitieiasemitnijtonre sc creeLtzh
tipuri_ aparte dtrpa prodnrctivitate,co,niorrrlscirii : supe,rioari, mijlocie,
redusd.
In pddLrrile _anrcstecate s€ \ia cercetain rnod special,dacd speciilecon-r-
ponentese incadreazdin acelagigrad de productrvitatesar-rexisitediferenie
pronun,fatejn arceastdprivinfa : in Lrltirnirlcaz se deosebesctipuri aparie
(rrraiales anlestecurile de riginoase9i fag;.
c. Aspectul arborilor
tate se creeazd.tipuri aparte ,gi calitatea produseror. I-a aceeagi productivi-
in funcfie de lornra ;i plindtate'a'trr-ipchiirrilor,
alezarea_9imdrimeacoronamentultti, ugrrrintaelagljului --aiesteltatu,ral,prezen{ii
crdcilo,r laconre etc. La specii crr lemn prbtios, elernerrtetre,bLrje

59
puse in legdturd cu calitatea 9i procenrtullemnului de lucru. In acest scop
se vor iojosi tabele de sortare la specii, pe,ntru care existd asiful de
tabele; unde nu existd, se va lucra prin apreciere.
-tipuri
d.'Regenerarea naturald. Se creeaza aparte, in funclie de
ugurin{a iistalirii gi dezvo,ltlrii tinereturiilor. Se deosebesc 3 grade de
,condilii de regenerare: ugoare,mijlocii 9i grele.
Se considerd condi{ii ugoare de regenerarecind:
- sslul nu este inielenit, nu este acoperit cu mugchi gi existi numai
rare plante de pddure;
pdtura moartl nu se acumuleazd.,ci se d-escompune.inmod normal;
- hnii de fructilicalie abundentdse succedla intervalo mari de timp,
proprii specitlorprincipale ce compun tipul. de.pr{dure^ respec'tiv;
- solul se gdsegteintr-o bund slare de altnare, ln care mlcroorga-
nisnrele gdsescmeditt prielnic do vegeta,!ie.
Se Co'nsiderl condifii nredii de regenerhre olnd :
- a inceput instalareagraminee,lorgi solul este par{ial infelenit, aces-
tea acoperindpind la 500/odin supralald;
- existd o pituri intreruptii de mr-rgchi(acelagi grad de acoperire);
- solul este potrivit de indesat.
Se considerdcondrlii grele de regenerarecind:
- so'lul este in{elenit pe mai mult de 50ft, din srrpralafi;
- existi o pltLrri groas2ide mugchi care"acoperd-mai mult de 500/e
din suprala{d;
- litiera se descomp,Llne anorm,al,se acumuleazd gi deci acoperd solul
cu un strat gros de resturi vegetale;
- anii de fructiiica,{ie,datorita condi{iilor de climd specitice,sint mai
rari decil norntal pentru speciile principale ce compruntipul de pddure
respectiv. t:t)

Cu ocazrastudiului regenerlrii se va {ine seamd de eventuaieleten-

din{e de succesiunea speciilor. Acestea constituie 9t ele un criteriu de
diferen{iere a tipurilor aparte, in caz cind se maniiestd cu regularitate .si
conduc la moditiclri sensibile in generalia urm5,toare (de exemPlu, schim-
barea cornpozi{iei ).

$I PATURAVIE
2. SUBARBORETUL
pitura vie devin criterii de diferenlier9 I tipttrilor
Subarboretul 9i -influenleazd,
numai in cazuri ciid in mod sensibil, caracterele importanle
ale arboretului sau mdsurile silvotehnice indicate in tipul respectiv. Se
men{ioneazd,
'In insd, cd acestecaraoteretrebuie sa tie naturale 9i constante.
cazttl cind subarboretul prin compozi{ia lui prezintd r"rn deosebit
interespractic, se pot cre,aiaciesuii in cadrul tipului respectiv (de exempltt,
subarboretulde sclmpie in arborete din diverse specii de steiar)

EDAFICE
3. CA,RACTERELE

Caracterele solului sint determinante in diferenfierea tipurilgr de pd-

dure la lel cu subarboretul 9i pdtura vie, adicd atunci cind iniluenleazd
in mod sensibil caracterele iriportante ale arboretului, sau cind determind
aplicarea misurilor silvotehnicede un anumit iel.
 4. CAMCTERELE
CLIMATICF

Aceste caractere ireLruie determinate in ceea ce privegte zonele cli-

matjce, oglindiie prin zone gr etaje de vegeia{ie. Astiel vor ii socotite ca
tipuri aparte iigeiele de productivitatesuperioard,du_pd .cum se gAsescin
regiunei muntoTsd sau cieluro,asd. La mtinte, pddurile de la limita vege-
tafiei lemnoasevor constitui tip'uri aparte.

J. MASURISILVOTEHNICE
Msurile silvotehnicese reJerdla doLri categorii dilerite de operaliuni :
a. Aietode de regenerare arboretelor (regenerareanaturali inclusiv
"artilicialda
intervenfii pe cale pentnt amelioiarea productivitdiii arbo-
retulur);
b. Lucriri de relacere a arboretelor degradate sau irnpddurirea tere-
nurilor goale, inclusiv cxploatdrilcrase.
In primul caz, utdsurile silvoiehnice devin determinantepentru dile-
ren{iereauttui nou tip :
cir-rdduc la schjrnbareacompozi!ieispeciiicea pddurii ;
- cind condiliile de rnediu determind adoptareaunui alt regim sau
tratament;
- procedeediierite de pregitire a solului in vederearegenerdrii.
In iel de al doilea caz, rn|surlle sjlvotehnicedevrn determinantepentru
diierenliereaunui nou tip, cind :
- se adopti formurlade impddurire diferitd ;
* se adoptd p'rocedeedilerite de pregeitire a solului inainte de
plantare;
- se adoptd procedeede plantare diierite (in despicdturd,in gropi)-

6. SUPRAFATA
MINIMA
Pentru ca L1narboret sd fje consideratca aparlinind rtnrti tip apartc
de pddure, el trebuie sd aibS cel pu{rn supralafa de 0,5 ha (egalI cu
cea admisl in practicd pentru o subparceld).
In cazul cind, pcr{iuni de arbore'tecu diierite aspectese succed pe
regulai, si insuneazd la un loc cel putin
srrpra'leteloarte nici, dar in n-r,od
suprala{a rrrinimd de mai sus, se creeazd un cornpLexde lip:u7i; din
punct de vederre,practic un complex se trateazl ca un tip.
Principiile cuprinse in directivele tipologice reprez,in'Iddin rnulte
puncte de vedere rln progres rernarcabil fa{d de trecut. Aceasta se refera
in special l,a criteriile de diferen{ierea lipurilor. Fixarea acestorcriterii
a avrrt ca scop sd se elimine, pe cit posibil, subiectivisnul in aprec'ieri
gi a cla astfel posiblita,teaca 9i un silvicr-rltorizolat, din prodttc!ie,sd se
poatdorientamai u;or in tipurile de pidure din unitateasa. Prin stabilirea
acestorcriterii precise,tipologia fore,stierdromind a a.iuns1a un stadiu de
dezvoltaremulf mai avansat,in raport cu ceea ce efa mai inainte. Aceasta
a lost cea mai importantd realiz,area constituirii de tipol'ogie-
Relativ la compozi{ia speciiicd,s-all ptxizat limitele de participare..a
speciilor,de la care un atnestecde doud specii trebuie sd constituie un tip
aparte, iar inlre aceste limite, amestecul respectiv se con'sjderdca Llll

61
 sing.urtip (daca_ nu inten'irr considsrentede altd rraturd). Nu a losi apro-
frrndati, itlsi, destttl de bine chestiuneaamesiecurilor'intrernai nrulte
specii. Astlel, apare gi acum nevoia uno,r interpretiri mai nrult sal mal
pulin subiective(a se vedea in partea a II-a, inai ales la amestccuride
d i l e r i l e s p e c i id e s t e j a r i ) .
... In ceeace-privegteproductivitatea, s-au admis trei tre,ptc:superroard,
gtilgSig si_ inferioari. Ulterior, cu acazia lucririlor da antenajare a
MUF'ulrri Sttha,s-au stabilirt,silirnitelepreciseale acestortrei irepte. In
sisternulcu cinci clase de productivitat'e, tolosit in general la iioi, se
considerd:
- productiuitale superioard care cuprinde
-clasa I in intreginre9i
.iunidtateaclasei a II-:i, anume. de la r-a1oa,rea-limitd srrperioardftirri lr
valoareamijlocie;
-- productiaitale rri ilocie care cuprinde jLr,rnatatea clasei a II-a,
anLlule,de la valo,arearni.ilociepind la valoarea-lim.itiinferioara gi clasa
a III-I irr intre,gime;
- productioilate inferiocrrd.cttre c'Ltp,ri,nde clasele a IV-a 9i a V-a i'r
intreginre.
Prir aceastAclauzd,directivele noastre s-au abdtut de la urctoda ori-
g_inalria acad. v. N. Srrkacel',c.arepreved,er-rntip aparte pentrLriiecare
clasi de producire;s-a socotit cd, in-condi{iilenoistr6, re,sp'ectarea intoc-
mal a acestorclaLtzear duce 1a stabilirea rrnui ntrmdr rlrrlt prea rnare
de tipLrri.
Dlpr elaborareadirectivelora losi criticatd prescrrpfiaasrrpralimi-
t9l-orde compoziiie,pe rnotil'u1cd, in arboretelearirestecate, trecerile intre
diierite proporfii de participare a speciilor au loc pe nesimlite gi astfel o
limitzi rigid |xatd ar putea duce la reparttz,area iir tipuri aparie a dour
arborete prea pulin dilerite intre ele din punct de vedere ai c,onrpozi{rei. 'nu
Motivarea din urrni reprezinIi.,desigLrr,o iealitate ; totusi, critjca cste
justificath.Intr-adevdr,o limiiti conven',tionald trebuie stabjlitd undeva; si
criun'de ar fi ea stabilitr, inconvenientulsenrnalatl,a apdrea. Teoretic
putent pres{-rprrne trlr 9ir neslir:9iide irr.boleteportrirrd,de Lxernplu, de la
fdget prrr si zriLrngindlzr brldet pur; siir.ra{iileinterrnedirare re,prezinrtdtot
felrrl de anrestecrrri, care dilerd inrtre ele ntr prin 10llo, curn au stabilit
directir,'elenoastre,ci prin I 0,,5sarr i0,6,,. Acest sir trebrrie reparlizat la cet
pLr{in trei tipr,rridi{erite; oriunde s-ar aFezalirnitele, inc,onvenientLrl serfl-
nalat apare in mcd inevitabil.SitLratianu poate ii rezoh,ati decT't printr-,r
convenlie,ceea ce s-a 9i iicut in directjve.
Irnportante sin't ,si prescrip'tii{easilpra Lrnjtelor in ceea ce privegte
regenerareanaturali gt tndsurile silvotehnice.La acestedoui ptrncte iir
trecnt, to,tul era ldsat la apreciereasubiectivd a cercetdtorurlui.Deci, s-a
realizat gi aici Lln progres. Trebr:ie sd se renrarce,totugi, cd aceste pres-
crip{ii repnezintdo elab'orarepur teore,ticagi ca ele nu au io,stpind in pre-
zent verilicate cu aten{ie pe teren. Itr plus, prima din ele, de ti_rpt,nir
prrvegte regenerareanaturald, ci posibilitdlile de regenerare naturald.
lrr fine, trebtriesd tie menfionati gi stabrlirearrneisr-rpraleie rnirrinre,
pe
care trebuie s-o aibl un arboret pentru a putea fi consider,art ca tip aparte.
Lipsa Lrneiastfel de prescrip{ii a dus in trecut la tendinta de a trei cite

.62
un tip din orice lragmeni de arbo,re,t,care se deosebesteevident de restr-ll
pddurii. din jur. T're-truie sd se menfiotrcze,insd, cd la acest punot existd
ir omisiune in textul directivelor; aceasti'omisiunea lost reitiiicata rnai
rtrzitt, cu ocazia iucrdrrlor de ame,najarea t\[t]F-ului Suha. Anume, con-
torn uzantelor drn amenajament,suprafafa nrinimr de 0,5 .ha se referd
la cazurile cirrd arboretul respectiv este trarrgant deosebitde cele din jur.
AceastS, suprafaia se rndregtetn caztrTcind arboretrrlrespec,tivreprezinti in
ntod evident o sitrra{iede trecere intre doui tipr-rri (de-exemplLi -pe lrn go,nl-
rteto-l5gei saLr brddeto-l5getde un anumit tip), invecinate teren. In
astfel de cazuri-,suprala{aminirni se ridicd 1a 3 ha, dac:i specia principald
'esteo speciede stejar, gi la 5 ha, dacd speci;rprincipall apailine irnui
a,lt gen. Aceastd din urmd prescriptfieeste rralabild sr in cazril cind arbo-
retrrl de trecerese rnl,ecineazd, pe terel cu rrrr singur tip din cele doud intre
care face trecerea(de exemplu,o figie de brddeto-i5getla rlargineu rrnrri
brade'tpur, ilrd sI existe 9i lSgetLrlpur in apropiere).
Curirrd dupd incheiereaconstdtuirii de tipologie fore,stieras-a pus pro-
blernaunei experien{elargi de aplicare a principiilo,rtipologice in lucrdrile
de producfie. In acest scop au lost alese lucrdrile de amenajare ale
:\lUF-nlui Suha, in sLrpraiafdde aproximatir' 30 000 ha, situat in nordul
,\loldovei, in ocoale,lesilvice Str-rlpicanigi F'rasin, in regiunea de rnr-rn{i
mijlocii si inalli
Nu este c,aztrlsd,se discute aici rezultatele acesteiexperienfeirt cee;t
ce priveste partea arnenajisticd,deoareceaceastadepdgegtecadnrl ltrcrlrii
de ta{d. Se pot iace, insd, unele constatdri as,upraaportultti adus de aceste
lucrdri 1a progresttl cercetdrii ;tiin{iiice in materie de tipologie it
pddrrilor.
In primul rind, la incepereaitrcriirilor s-a intocrnit, pe baza date'lor
.cun'oscrrte pind atunci, o cheie dihotomicd de deterrninarea tipurilor de
pddrrre din regirrnea mltntoasi. Aceastd cheie a iosi pLrsi 1a dispozi!ia
proiectan{ilor, iecindrt-se un instruotaj rapid astlpra {olosirii ei pe teren -s.i
asupra modulr,ride stabilire a tiptrrilor de pddure necuprinsein aceastl
cheie. Clheias-a baz.atpe elen1en'te ce se cttleg in mod cttrent de cdtre ame-
n a j i ; t i , s i f o l o s i r e ae i ' p c i e r e n n - a n e c e s j t a t ' or n u n c i i n p l t r s .S - a d o r e d r t
cS"mirrrrlreaaces,teichei a iost foarie usoard si proiect,anfiis-arr o'rjerlt:rt
biue c.rraiutorr-rlei. Au fost iderititlicategi o serie de tiprrri de pddttre.ttt.ri;
acestetiptrri atr {cst descrise9i in parte'a speciald a lucrdrii de ia{i' ctL
rnenfiLrnea asupraarrtoriloradevdralr.Crr aceasrtd ocaz,ie s-a dol'edit.ctt pri-
sosintd cI luciSrile de tipologie a pldurilor ntt sint cotnpli'catesi pot fi
tugorexecutatede un silvicLrliordin produo[ie'
S-a mai fictrt gi o cartare precisd a tiptrrilor de pddLrrepe p;trcele
stabilite pentrtt lucriri de anrenajarepropritt-zise.S-a dovedit cI nici o
astiel de cat"taretttt prezitttd di{icrrltafi deosebite9i poarlefi fdcuta uSor de
cdtre silvicultori-practicieni.
Lucr5rile de la AlUtr-trlSuha att iost foarte pentrrtcercetdtorii
gtiinfitici itt tipologia torestie,ri, dindu-li-seun prilei perntrtrverilicarett
numeroaseloraspecteinsuficienitsttrdiatepind atunci.
Drrpd ame,na.iarea .\lUF-irlrriSuha se poartesprrneci ntr s-au rnai prcl-
dus in dorneniultipologiei pddttri[or din R.P.R. evenimefltedemne de serrr-
nal,at irr nrod deosebit.Arr crr'ntinuatinvestigafiile de teren angai:rie in
trecut, tot sub iormd de cercetdri s,umare,dar folosind criteriile de dileren-
liere precizatein directive. S-a continuat intocmirea gi perfec!ionareacfie.i-
lor d-c determinare a tipurilor de pddure pen ru nevoile organelor do
proiectare.1n fine, s-a hotdrit intocmirea sintezei de cunogtin{etipologice
in iorma in care ea apafe in prezenrtacarte ; in vede'reaintocmirii acestei
sinteze s.zll rl,ai ldcul u,nele cercetdri de teren, mai ales in regiunea de'
deatrrri,unde cunogtinteledin trecut erau insuficiente.
 CAPITOLU L IV

M E T O D AD E C E R C E T A RT
EI P O L O G I C A
A D O P T A T AI N R . P . R .

A. CULEGEREA
DATELORPE TEREN

1. GENERALITATI
ASUPRAEXECUTARII
RELEVEURILOR

In mod o'bi.snuit,pe tere'n se luc,reazdcu aju,torul releveurilor. Ter-

menul de releoeu gi procedetrl insugi sint imprumutarte din geobotanicl ;
in limbajul forestier s-ar putea vo,rbi despre desc'riereaunor suprafele de
probd. Prin releoeuse in{e'legegi por{iunea respecti\rdde teren 9i opera{ia
descrierii ei .si descriere,ainsd$i consernnatdin c,arnet.Conditia esenjiald
a porliunii de pddure aleasd peniru un releveu este uniiormit,a,teaei din
toate pr,rnctelede vedere, care in,tereseazddilerenlierea unui tip de pddure.
Bineinfeles,aceastdcerin{i de uniformitate nu trebuie impirrsd 1:r absurd
fiindcd ar ti fo,arte greu sd se gdsoas,cbvreo por{i'une de p,Sdurointr-
adev6r uniformd din toate punctele de vedere.
Suprafa!a, care treb'uie s-o aibi un releveu, nu esie iixa,td in mod
precis. In pracrtica geobotanici, mai ales in trecut, se o,bignuia sd se
tixeze supraieie loarte rigide, precis delirnitate -si rrneori precis rerparti-
zale pe teren. Ace'asta,insd, se poate socoii asldzi ca o exagerare prea
pedantd. Prac'tic vorbind, supraia{a releveului ar trebui sd reiasd do 1a
sine ; se parcllrge terenul re'spectrv,rnergind in ztg-zag, 9i se noteazd
toate caractererlece ne iutere,serazd. De la un timp se observi cd toate
elementeleneces.tres-au notat gi, oricit teren s-ar p,arcurgemai de,parte,
nu mai apare nimic r-lou; aceastainseamndcd re'lettealse poate lntrerupe,
fiind complet. Binefnlele,s,in arborertelemai uniiorne, m,ai sdrace in
vegeta{ie,ace,astdintrerupere s,urvinemai cLrrind,dupd parcurgerea rrnei
suprafe{e mai mici ; in arboreiele mai variate trebuie sd fie cercetatd o
suprafald mai mare. De obicei, supraia{a parcursl variaz-d aproxirnativ
inlre 1!4 9i 2-3 ha.
Un releveu trebuie sd cuprindd io'ate detaliile asupra arboretrrlrri
propritt'zis, a ce'lorlaiteetaje,de vegetalie, a proceselorde regenerarc gi
a factorilor sta{ionrali.

5 - Tipuri de p5dure. - c
 2. DESCRIEREA
ARBORETULUI
BATRIN
In ce privegte arboretul se noteazd:
a. Co,mpozi{ia specificd, toarte arndnunlitd proporlia speciilor esie
bine si fie rndicati in zecimi, dupd uzanle,leslilvicultorilor (0,1, 0,2...1,0);
ea s-ar p,uteaexprima .si cu coeficien{i, cum se arati mai jos pentru sub-
arboret gi pdtura vie ; totugi, notarea in zecimi este preferabild. Se no-
teia76 ntt numai speciile princip,slg, dar 9i cele diseminate, oricit de rare
ar fi.
b. Structura arboretului - simpli, etajatd, neregulaid. O anurnitl
struc'turd poate rep,rezentaun ienomen nratural, normal pefltru tipul de
pddure respectiv, sau poate sd iie dat'oriti interrrenliei omului ; acest lucru
treb{riesd iie stabilit in releveul respectivcu cit m,ai multd precizie.Dacd
structura de un anumit fel ap,areca ufl fenomen natural, aceastatrebuie
sd reiasi din descriereatipuiui. Sint utile unele exempliiiciri in rceastri
privinfd. Arborete'le din siecii de umbrd, mai ales ielo amestecate au
lrecvent ."tructuraneregr,rlatd, cvasigrddindritd (amestecurilede brad, tag,
uneori .gi nrolid; citeodatd gi arboretele p'ure din aicestespecii) ; arboiretele
amestecate,in care speciile parrticipanteau vigoare de cregtere9i longevi-
tate diferite, sint in m,odnatural bietaiate (sleaurile,stejdretelecu jugastru
gi arf ar etc.) ; arboretele pure din specii de lutninl sint in mod natural
regulate gi monoe'iajate,ca 9i arnestecurileinire specii de lumind (arbo-
retele ptrre gi amestecatedin specii de stejari). 7n cazul strtroturii etajate,
aceasta trebuie tratald in legdturd cll oompozilia specificd, pre,cizindtt-se
diieren{ele de compczilie pe etaje.
c. Consistenla, urmdrindu-se in mod special, dacd reprezinlA Ieno'
menul natural sau antropogen. Sini anumite iipuri de pidure in care
consisten{aplind nu este realizatl niciodatl ; stabilire,aconsis,te'nfei ma-
xime pentru tipul respectiv e'ste absolut necesard. Inriicatd este gi cerce.-
-vafiafiei-
Iarea consistentei in cursul vie(ii artrore;tului; pind in prezen't,
insh, asttel do determindri ntt s-au fzicut.
d. Elementele taxatorice, crare sint absolut necesare pentrr: siabilirea
tipului de pEdure. Detcrminarca prccisi a elementclo,rtaxaiorico c'stc o
chestiune ceva mai complicartd, crale nu se poate f,ace repede in cursul
executirii unui releveu. Aceasrtddeterminarese face conform procedeelor
clasicc de dendrome'trie,rerspectindu-sede preferinfS cele utilizate cu oca-
zia lr.crdrilor de amenajare. Necesitatea determindrilor taxatorice precise
implicl participarea un'ui specialist in colectivu'lde cercetaretipologicd;
aceastd participare s-a 9i preconizat pentru cercetdrile viitoare amdnun-
{ite. Sint, insd, gi cazuri cind s-ar putea evita determindrile taxatorice
preicise.
Dupd cum se gtie, in directivele actuale, ca element taxatoric deter-
minant, apare productivitatea arborete,luirespectiv. Aceasii produotivitate
se stabilegtepe trei grade - superioard,mijlocie gi infe,rio,a,rI. Or in unele
cazuri, sirnpla cercetare a dimensiunilo,r medii atin,se de arbori ar putea
ti deajuns pe,ntru stabilirea productivitd{ii ; aceasta se releri pe de o
parte la arborertetoarte bune, unde productivitatea este evident superio,ard,
pe de alti parte, la arborete prost crescute, in care productivitatea este
evident inferioard.

66
 ,\lai dificile de rezolvat sint cazurile de productivitaternijiocie.Dili
cile sint ,si._ cazurile de limitd intre productivria{i.-sint In toate ac6ste cazuri,
determinirile taxatorice mai precise obligatorii.
troarte dilicile sint cazuiile pddurilor plurie,ne, cu structura cvasi-
gridindritS, c'um sint multe qgdqri_din carfali. Aici este imposibit du ,
determina atit virsta pqdig, iit si dirner-rsiunile'medii. EstL oa2u1,deci, si
aprecieri.Acest iucru este de obicei loarte greu.'Se poate
::^l:l:rur;9,prin prnr drmensiunrlemedii, la care ajrrng arborii-; dar, tocmai
llcergl
I n , ' i s t t,tot
cd
l c a r b o r e t ed i m e n s i u n i l ea r b o r i l o r- ' i n a i t i n r e-itrlctr_rra
a si'diameirulde
baz,i - nu urmeazd acelagi.mers ca in arbo..t.i" '"u regutaia
pentru care sint intocrnite tabele de oroductie.
aspect interesant al productivitalii apare in unele arborete ames-
tecate, anume molideto-figete qi brddeto-fdgete.In 'aiiliit"; astiel de arborete,
::].:,^,l"llg:=p:gijconrpon".nle
rnurlc orl ramrne vvrbtl. in
p"t -ry;;. p.oa?'.iiuitaii iagul ae
1a prod.rrcdivjtatea .rrnndfa{d de rigiroase.
'chiar Diferenfa poat6 fi de
superio,ardla mijiocie si de ta-iuperioard, la in-
ferio'ard.Astiel de dii'erenJede produ-ctivitatet..friu raliJlieaparai
.obu."
dilereniele de productivitate determini un att tip
::. padure
oe ::19::tt^.,Jlil.iqill,
lata de ce,lin careambelespeciise prezintdasemdndlordin acesr
pun,ct de vedere(de exemplu,doud'tipr-rrit" ;;1;6r/i:yigi,t" o*ii,
acetosella). "i
tJn
- ,
arDorerLilul ,aspectinteresant al produc,iivitd;iiieste variatia ei in cursul vie,tii
; acest aspect necesitd o disculie ceva mai amdnun{iti,
so ',,a face mai ios. "aru
e.
, .Aspectul arborilor, care reprezinid, de asem€nea, un criteriu im-
portant. Se noteaz.d forma 9i cilindriciiatea trunchiuiitor,
_ intensitartea
elagajului nalural, iorma si dimensiunile.corpnamentelor,prei:zenI,a
'Aceste crdciioi
Iacome,eventrral alte date ce ar prrtea nu.i inl"."s. elemente
.si
oeTerrnrllaln buna parte calitatea produselor
-si utilizdrile ce se pot da
nraterialLrhri.- In lipsa rrzan{elor aceste elemente se aprdciazd;
..pfecise,
D r n e r r l { e r er sn, a c e a s t Sa l l e r n a i i r ' 5n r r e s l e c a z u l s d ,s e m e a r g i l a p r e a
multe grada{ii ; aceastacu atit mai mult cu cif c"iteiiut--aceiia nu este -
chiar dintre cele mai imporiante in diierenfiereatipurilor de pdduie.
l. cralitatealemnrrlui-trebuiesd ioace sj ,,.,'ro,1irnportint in dife-
renfierea tiprrrilor de pidrrre. Dar, aceasti caliiate "a .t.r rL apreciazE de
'obicei pe teren, la executareareleveurilor, 'sintetizarea
ci mai lirziu, la
rezultatelor. Pe teren se poate aprecia cel muilt propor{ia de lemn de lucru.
'tatreteie
S-a recomandat ca
_in acest siop sd se foloseasca ip*iutu a.
s9rt.a19,bineinfeles 1a acele specii, pentru care existd asttel de tabele;
pinr ?n prezent nu s-au idcu,t-lucrdri efective de teren in acest fel.

3. CERCETAREA NATU,RALE
REGENERARII
Irr completarea date,lor ce so culeg asupra arboretului, se srudiazd
regenerarea natwald. In acest scop, la execu,tareaunui releveu se noteazd.
rrrmitoarele
'saulip,sstinereturilor,naturale.Elementeleiinte,resante
a' Pr,eze'nta in
cazul prezen{ei sint: abundenfa tinereturilor, oare se poate
'de stabili prin
numd.rdtoareaprecisd (numdrul de puie{i la unitatea suprafafi,' de
obicei .la I m2) sau prin aprecierea-suprafe(ei acoperite,in zecimi sau
procente; reparrizarealo,r, uniio'rmr sad grupa'tr, cdutindr-r-se
in trltimul
caz sd se stabileascdgi condifiirle,in care se localizeazdgrupele de tine*
rei; dimensiunile tineretului, exprimate pneferabil prin taza de dezvol-
tare (se va avea grija deosebitbde a consta'tadaod pr-rie{iicumva ajttrlg'
nrrmai pind la anumite dimensiuni si pier m,ai tirztu, stabilindu-se pe'
cit posibil gi cauzeleacestui fe'nomen); compaTjfjs acsstor tinereturi-
stabilindu-sece specii din arboretul bitrin participa si in tinereturi 9i itt
ce pro,por{ie,precu,mgi aparilia eve'ntualda unor specii trcreprezenta'te in
arbo,rettrlbdtrin, ceea ce marcheazd,existen{a ttnei tendin{e de succesiune.
Binein{ele,s,in cazul compozi{ieivariate a tinereturilor, gi cele,laltecarac-
teristici trebuie apreciate dupd specii participante. Peniru stabilirea pro*
porliei speciilor in tinereturi se pot tace aceleagirecom,andaliica pentrrt
arboretul bdtrin.
Problema tinereturilor irebuie privitd to'tdeauna in m'od dinamic'
finind searla atit de ,faptul cd e'le ieprezinld viitorul tipului de pddure
cercetat, cit gi de fap'tui cd ele insegi se aild de obicei intr-o contintrd
prefacere,instalindu-seuneori destul de ugor, dar dispdrind sau ajungiuii
in stare neLrtilizabildtot atii de ugor.
tr. Condiliile farrorabile sau nelavorabile pentru reqenerareaviitoare..
Inir.adevir, prezenta 9i caracteristiciletineretului constituie.dovada posi-
bilitS{ilor de- rdgenerare, iar cercetarea condifiilor, care dstermind prq-'
ne aratd 9i prin ce sint determinate a'cesteposi-
zenla si caracter-istic'i1e,
biliidti. Absen{a unei regene'rdri,insd, nu constitttiedovada cd ea trtt s-ar'
putea'produce';
'- poate li datoritd 1ulc,rca'uzeaccidentale'
lipsa tinere'turirlo'r
virsta prea tihard a arboretului, lipsa fructiiica{ii'lor ih ultimtrl timp.
distrugered seminligurilor instalate. Pfin urmare, in cazul lipsei semin-
tiqurilcr, zrtentiairebuie indreptaid astlpra c,ondifiilorcare ar purteafavo-
riza sau irnpiedricarege,nerarea.Aceste condi{ii au fost precizate in
directivele tipologice ; ele se referd de fapt, inainte de toate la s,tarezr
in care se alld solul, pdtura mo,artdgi pdtura vie. Este cazu7.deci, ca in
descriere'aacestor erlementesd se siublinieze gi aspectele respective. Ill
aspect apar,tei1 constituie irecven(a gi a,br,rndenfa fructificafiilor, ceea ce
nu se poate cons,tatain cursul executeiriirtnui releveu. Cel mult se poa{e
observao fr'-rctiiicafieexistentdin anul respectiv; restul trebtrie completat
prin inforrnalii cr-rlesepe altd cale.

4. DESCRIEREA
SUBARBORETULUI
Asupra subarboretuluise po lua urmdto'areledate.
a. PrezenI,agi abundenta lui, care poate fi a,preciatafie prin gradul
total de acoperirea terenului (in zecimi salt procente), fie prin coeiicienfi
speciali, ceea ce in ultimra analizd tot la gradul de ac-operirese reduce-
Fiindcd aici vine pentru prima data in discu{ie chestiuneacoeificien-
lilor, este necesarsd se de,aciteva arndnunte asupra lor. Sint ma,i mrrlte,
scdri de coeficienli. La noi in lard esie jntratd mult in 1tz sciara lui J.
Braun-B1anquet,care a iost larg lolositd in lucrdrile iitosociologice.Acea-
std scarei s€ bazeazd pe un caracter dublu de abundenld-dominantti,
adicd se referd 9i la numdrul de indivizi 9i la gradr-rl de acoperjre. Se
folosesc ;ase coe'ficienfi:

68
 f... indivizi izolaJi foarte putini (citeodati unui singur in relcveu), ldr'ir ca gradLrl
de acoperire sd se poatd aprecia ;
I ... indivizi pujitti, gradul de acoperire iiind sub 1/20 din supralata totala:
2... indivizi relativ pulini, realizind gradul de acoperile irrtre 1/20 si 114:
3 ... .indivizi des,tuld,e nrurmerogi, realizind gra,dul de ,acoperireintre l/4 qi l/2 ;
4 ... indivlzi numerogi, realiz"nd gradul de acoperire intre ll2 si 314;
5 ... indivizi ioarte numerogi, realizind gradul de acoperire peste 3/4.

In LI.R.s.S. este larg forlositdscara llli Dr,ude; s-au fdcrrt propLrneri

pentru introducerea ei Fi in lucririlc noastrre. L-r aceastd scara se
folosesctot .gasegrade, desemnateprin anumite sirnboluri,reprezerrtind
xrresclltariletermenilor latini, care indicd gradul respectiv de abunderria:
sol '.. plante ce se gisesc in c,antiiS{i foarte mici, exem,plaref oarte rare (pres-
curtat de Ia solitariae) ;
sp. ... plante ce se gisesc fn cantitdfi m'ici, destul de rar (p.rescurtatde la
sparsae) ;
c o p . . . plante aburn'den'te (prescurtat de la copiosae),' acest grad se subdivide
unecrriin trei, crr semnele respectivci
copt... destul de abundente;
c o p " . . . abundente:
coptt ... foar,te 2bundente;
s o c . . . plante care se ating pnin, pdrfi'le lon supenioane,formi,nd un fond continuu
(prescurtat de la socrcles).

Uneori se mai lolosegte un coeficient, aname un... (prescr,rrtatde

la unicum), pentru desemnareaspeciilor gdsite intr-un singur exenlplar.
Drrpd cunr se vede, se po,i stabili anum'ite corespondenleintre cele
.doud sciri. In orjce caz, aprecierilerdmin in bund parte conven{ionale;
Ce aceea,trebuie bine precizat de la incep,ntce scara se folosegte.
b. Compozi{ia specilicd a sr-rbarboretului. Aceasta s-ar putea aprecia
in zecimi, la ie{ cu compoziiia arboretului. Dar, o astfel de apreciere
deseori este greu de fdcut din carza numdrului mare de sperciiarbustive,
Iiecare avind o p'articjparerelativ redrlse.In acestecazLti mai indioat este
sd se caracterizezeparticipareaiiecirei specii prin coelicienti,aga cum s-a
ardlat la ptrnctul precedeflt.Este interesanta se arata si mod,ulde grupare
.a speciilor respective.
c. Gradul de dezvoltarea exemplarelor constitutive din subarboretgi
dimensiunile 1or. Este interesaflt a se acorda atenfia cazului speciarlcind
.arbugtii, din ctauzacondifiilor nefavorabile,nu ajung sI se inrnul{eascd
p€ cale sexlrate,ci prin drajonare. Aceasta deterrnrni anumite cararctere
ale subarboretului- ab,unden{aspeciei respective,modul de gnrpare a
.exernplarelor,dinre,nsiunile;i forma 1or.
d. Importan{a p,ractici, pe care o poa,teaverasubarboretul,in special
in problema rege,nerdrii; aici subarbo,retulpoate al'ea lie un rol pozitiv,
impiedictnd dezvoltare,apaturii vii gi creind condiiii edafice iavorabile
pentru instalarea sentin{i;urilor, fie un rol negativ, prin stinjenirea creg-
terii serninfigurilorinstalate. Acerstrol poate ,fi uneori femarcat in cursul
exec,utdrii unui releveu gi in acest caz trebuie neapdrat conse.rnnatin
descriere.
tlneori, subarboretul po,ate avea importan{I Fi pe,ntru exploatarea
nrnor produse,de exsmplu, scumpia pentru substanle tanante. Dar, acest
lucru nu se apreciazd, bineinteles,in cursul executdrii unui releveu, ci
rulterior la prelucrarea datelor.

5. DESCRIERE.4
PATURIIVII
In ceeace prive,gite piitura vre, sint necesarela incepui citer-alSnrririri
prelininare. Studiul amdn,untit al vegeta{iei e,rbaceenu e,steprea uFor.
Numdrttl speciilor erbacee poafreir ioarte mare, ajungind la citeva zeci
nu numaj intr-un tip de pddure privit in ansamblu,dar chiar gi intr-un
releveu izolat. Identiiic'area 1o,r nece'sitd so'lide cunogtin{e de botanicl
sistematicd.IJnui tipolog nu i se poate pretinde sd cuno,ascdpe dinaiard
toa,teacestespecii; treb,uiesi recurgd la culegereamLaterialuluide terbar
gi determinarealui ulterioard, apelind uneori 1a ajutorul Llnui specialist.
De aceea s-a gi prev1zut pentru lLrcrdrile viito'are p,artlcipareain colec-
tivele de cercetare tipologicd a unui botanist de proiesieo bineinleles itl
masura posibilitdlilor. Pe de altd parte, se poate pune intrebarerain
este intr-ader''dr necesari
ce mds'uri inve,nt,ariereatuturor speciilor e,rbacele
pentru caraclerizarea co,mpletda unui tip de pddrrre. Pare a fi indicat de
a nu se inve,ntariachiar totul do-a rindul, cllm se iace in lucrdrile fito-
cenologicepretenlioase,ci numai speciile mai ab,undente,care tormeazd.
marea masd a plturti vii, precum gi cele care alr o valoare indjcatoare
deosebjtd,degi sint pulin abundente.Desigr-rr,trebuie sd se aco,rdeimpor-
tan{d si speciilor, care ar putea iniluen{a direct anumite carac,tereslhri-
culturale ale arborettrlui; acesteafac parte in rnareamajoritatea a cazurior
din cele cu abundenla actuald mare, dar uneori gi din cele ce momentan
nu sirrt prea abundente,dar ar putea sd devinl mai Iirziu, in rtrrna apli'
cdrii unor anumite misuri silvicutrturale(de exemplu, aiinul). In o'rice
caz, rLmine sigur cI inventariereatuturor speciilor erbaceerdpegtefoarte
mult timp cercetdtorului; in execurtareaunui re'leveuea citeodatd con-
sumd mai mult timp decit inregis,trareatuturor celorlaite date. De aceeea
este indicat oa studiul vegeta{eierbaceesd lie limitat 1a m,inimum posibil-
Datele, ce trebuie sd lie inregistrate intr-un relerreurelativ la pdtr"rravie,
sint urmdtoarele.
a. Abunden{a paturii vir privitd in ansamblu. Aceasta se aprec.ieazit
in general, prin supralafa acoperitd,in zecimi sau in procente; se adaugi
aprecieri asupra modului de grupare (in ansamblu, nu pe specii).
b. Compozilia speciiici, cu coe,ficienfiirespectivi.Dupd cum s-a sp'Lrs,
pi mai sus, fnregistrarea tuturor speciilor de-a rindLrl pare a reprezenla
o ex3gerare,care ripegte prea mult timp in mod inutil. Este bine ca ope-
ratorul sd se lixeze cu anticipa{ieas'Lrpr2 unui anumit grad de abunden{a"
care sI reprezintelimite ; speciilecare l1u realizeazdacesi grad de abun-
den{i, prJncipial, n'u se inregi,streazd.Unde anume sd se fixeze aceasie
limitl, depinde de gradLrl de detaliere ce se urmlregte ; in lucrdrile noa-
stre din ultimul timp am acceptat,in general, ca limitd gradul 2 dupd
scara lui Braun-Blanquet(s-a neglijai + qi l). Pot sd fie, insi, anunute
plante caracteristice,care meriti si fie no'tate chiar cind se gdsesc in
cantitate micl ; aceastase relerl rna,i ales la cazuri cind ar putea exista
prezurnfia cd in momentul executlrii releveultri specia respectir.d n-a apd-
rut incd decit intr-un numdr relativ mic de exemplare gi cd ulteri'or ar
pute;i sd devind mai abundentd.Asttel de plante ar ii, de exemplu, spe-
ciile de mull, care indicl o catlitaie bund a solulr-ri(in special a partii
superficiale), sau dimpotrivd speciile carte,goric acidofile.
In cazul <ie determindri rapide, fdrd pretenfii de prea rnultd precizie,
compozilia pdturii vii se poate caracter,izafoa,rtesumar. Astfel de carac-
Ierizdli se pot lace indicind caracterul general al pdturii vii, ca de
exeirplu flo,ra de mull, pdtura de graminee etc. ; sau se po,ate nota
'ai1ii oredominantd. dacd ea este indica'toare br"rnda unor anumite con-
olanta
stiiionale, de exemplu, pdlura uie cu predominarea afinului si cu
slaba participare a alto,r specii.
Se srrbliniazdcd datele asupra gradului de aco,perire9i a comPozi-
tiei se reierd nu numai la plantele vasculare,dar gi la piftura de mugchi
si licheni. In cazul cind mu.schiigi lichenii sint puternic dezvolta{i, pltura
vie se poate dispune in doud etaje. In acesl caz aplicindu-secoeiicien{ii
respectivi se poate ajunge, prin insumare, la rtn gra'd de aco'perire,9.are
sd'intreacd 100%. Pentru a preveni aceastdinconsecvenid,este indicat
sd ,"e trateze a,parle cele do,udetaje - pdtura erbacee propriu zisd-9i pd-
tura de muschi-gilicheni. dindu-seaparte gradrLrl de acoperire9i coeiicien,tii
pentr,u iiecare specie.
c. Importanla practicd a pdturii vi'i, in special gradul de inlelenire
a solrrlui. Inielenirea se poate produce din cauza unei pdturi contintte de
iorburi, mai bles graminee, s,aude arbugrtipitici (in special, afin 9i,mer.i-
9or). De asemenei,o piituri prea groasd de mugchi poate avea o iniluen{d
-atit
iot de nelavorabild ca 9i- in{elenirea prin planie superioare.De aceea
trebuie sI se menfio,nezein mod special existenfa rrnor astlel de specii,
gradul de inie,lenire (in zecimi sau procente din suprafa{d), grosimea
sirattrlui rle muschi. Dacd se pot face o,bserva{iidirecte asllpra influen{ei
ce exerrcitdpdLuravie in ceea ce privogte instalarea 9i dezvoltareapuie-
trlor, asupra-modilicdrilor produse in sol etc., acesteatrebttie sd se speci-
ii"" toiateamdnunte'1e. Este toarte util sd se iacd aprecieri astlpra even-
"u modiiiciri in aspectulpdturii vii, care s-ar putea producein ttrma
tuaielor
aolicdrii ilfl,o,rzrfiru,Inite mdsu,ri silv,otehnice,bineinteles, dacd ace,sternodi-
ficdri sint <le naiurd sd ini;luen{ezeefectelo acestor mdsuri. De exemplu,
se gtie ci, in anumi,tetipuri de pddure, alinul poate sd existe in cantitate
micd in arboretele bdtrine bine- incheiaite,iar in urtna rdririi lor sd se
inmul{easci pini 1a acoperirca intrcgii suprafc(c, ccea _ce are inllttcnfir
ioarte' nefavorabilS asupra regenerdr,ii.Deci, este cazul sd se indreptc
o ateniie deose,bitdasufra posiUititalitor de apari{ie a ace.st11i fenomen;
se poate iudeca prin comparalie ou supra'e{e'|e din _apropiere, care s-atl
in
fdcut anrimite oilera(iuni'silvo'iehnice 9i s-au produs anumite modificdri
i n r s n e t - t r rpl d t u n i v i i .
ln stLrdiLrl oiturrl r.ii este indicai si se revinb de citeva ori in cursul
lnui sezc,nde iegetatie, pentru a se putea sezisatoate variaiiile sezonale
si a avea asifel dn tablor.rcomplet ail pdtr-rriivii. In gene(al, se socoteg,te
c d s i n t d e ai t t n s t r e i r e l e v e t r r ii,n . a c e l a gpi t r n c i .p e n t r t t a p t t t e aa v e a l i s t ; l
c o m p l e i l a ' r ' e g e t a { i eei r b a c e e :t t n L t li n p i i m d i a i a t i m p r r r i e ,a l d o i l e a 't o t
pri,mdvara,dar ceva mai tirziu, a1 treile,ala inceputul verii. Un operator
mai bine format, care gtie sd recunoascl plantele in stare neinfloritd,
poaie sX ajrrngi 1a in,tocmire'aunei liste complertein baza acestor trei
releveuri. ln c'az,ulcind este nevoie si se studiezeplantele in s'tareinflo-
ritd, numlrul releveurilor repetartepoa,teii mirit. In cazuri excepfionale

71
ap'are nevola unor releveuri in primhvara toarte timp'Lrrie9i toamna, pen-
tru a putea sezisa gi existen{a unor specii efemeroide.
StuCiul aminuniit al pdturii vii pe tipuri de pddure implicl stabilirea
deosebirilor existente in diierite arborbte d'e acelagi tip, in iunctie de virstii
'releveurilor
9i lormd (tip de arboret in sensul acrtual. ) Deci, in' alegerea
trebuie sI se aibl in vedere acest aspe,ctgi, acolo unde existd, sd se
lacd releveuri in arb,oretede dilerite virste si de diferite iorme (codru
regulat, codru grddindrit, arboret vrrgin de stnrcturi neregulati,'cring
srurplu,cring cornpus). Dar, acest luciu este posibil numai Tn cazurlcer--
certirilor amdnun{ite,unde se po't alege initr-ad-evIrarboretelede cercetat.
ln caz,ulcercetdrilor sumare, iloarte rapide citeodati, o astlel de detaliere
nu este posibili. Fiindci in asemeneacercethrisumare, de obicei, se di-
terentiazd multe tipuri de pidure nedescrisepind atunci, e,steindicat ca
releverrrilesd se {acd in situarlii caracteristice,in arborete a,junseaproxi-
mativ la rjrsta maturitd\ii gi cit mai pulin influenlaie de om. cind se
trece, insi, la cercetdri amzinunlite,se fot sezis,agi aspectelede mai s,us,
'tipLrrile
afe'gindarboretelecorespunzdtoaredin deicrise in trecut pe baza
unei cercetiri surnare. Cu acerastdocazje se pot studia gi stadliLedi degra-
dore, datorite interven{iei_omului; se gtie cd aceste stadli de degradare
se o,glindescin rnod deosebitin aspectulpdturii vii. Bineinleles,culegerea
datelor obisnuitecu acaziaintocmirii rel-eve'Lrrilor aiutl la'stabilirea"sta-
dirrlrride degradare,dar nu stricd sd se ia gj date-sLrplimentare in ceea
ce orivegte.aspectelespe'ciale9i cauzele degraddrii. La fel se pot studja
st sladttle de rettenire,iit cazul cind cauzele degraddrii dispar'gi arbore-
tul evolueazdspre restabilireacaracterelorinitiale. Nu ests nevoie sr se
mai sttblirtiezeci|d iniportarrfdare studiLrlslctcJiilorde degradare si reue-
nire in epocaactuald, cind pddurile in bund parte sirrt pr_rternic iniiuenfate
in urma activitifii intense a omului. cele spuse asupra's,t,adiilor de degra-
dare si ret'e'niresint i'alabile ;i pe,ntrusubarboret.

6. DESCRIEREA
PATURIIMOARTE
Asrrpra pdLurii ntoarte trebuie si {ie culese urrnd,toa,reled,ate.
a. Gradul de acoperirea solului cu litiera, care se poate exprima, fie
in.zecimi sau procente,fie prin aprecieri:.cantinud, intieruptd fe alocurt.
i,ntreruptd puternic. reprezentatd numa:i prin petece.
b. Grosimea litierei, care se noteazA iie mai precis, in centimetri
(trineirrteles,lArd a se pretind,eprec,iziaexageraitd),fie pri,n a,precieri:
loarte groasd, groasri, potriuitd, subyire, foortisub{iret. Deiigur, grosimea
litierei t,arjazd.in cursul anului, fiind mult mai mare dupe cedere,afrun-
zelor ; deci, tre,briiesI se tinii seama de anoiimpul cind s-a exet-.utat
releveul.
c. Ca.racterullitierei - aiinati sau compacid; daca esitepo-"ibil, se
vor face aprecieri asupra consecin(elor,ce ar purea avea carac,te,rtrl prea
contpactal litierei (de exentplu,pdtrundereaapei din precipitalii). In nrod
special trebuie s,i se stabileascainfhrenfa lavorabirld-sau ne,favorabilaa
litierei asurpraposibilitdlilor de instalare a seminfigurilor, care se poi
t Termenii pentru aprecieri asupra gradului de acoperire gi a. grosimii nu sint
statcrniciti, ci se dau aici in rnod orientativ.

72
.aprecia de obicei prin observafie directi pe teren. ln cazul cind astfel
de obsen'aiii nu se pot iarce,se apreciazd.Ielul in care se acumuleazd qsi
:se descompunelitiera 9i er,'entualainiluenli, pe care aceste ca,ractereale
,litierei ar pu,teas,o aibl asupra regenerdrii.

FACTORILOR
7. DESCTiIEREA STATIONALI
In ceea ce privegte factorii stafion'alt,la exe'cuiareaunui releveu se
moleazraurmltoarele date.
a. Situatia, ctrprinzi'nd urrndtoarele aspecte: alti'tttdinea, rnacro-9i
microrerlieiul,expozif ia inoli,nare,a.
-intr-un
hltitudinea teren puternic accidentatse mdso'ardcu altime'trti;
se ia punctul inlerior 9i cel superior al releveului.Trebuie sd fie subliniati
necesitateade a verifica in con,tinuualtimetrul pe puncte cu cote bine pre-
cizate; aceastd verjficare trebuie sd se Iacd zrlnic, ce'l pulin diminea{a
inainte de a incepe lucrul ; foarte bund este 9i o no'ud verificare la slir-
,gitrrl lucrului ; in caz cind se co,nstatddiierenfeintr'e cele doud veriiiclri,
este nevcie de a se introduce coreciii in altitudinile notate pe teren. Intr-
un teren Fes nu este cazul de determindri precisecu altimeiru, iiindcl se
poate iace referin{d la vreun punct precis cunoscut in apropiere; dar gi
aici este uneori r,rtildfolosirea altimetru,lui,pentru precizareadetaliilor de
microreliel; un altimetru bun poaie da o precizie pind la 1 m, ceea ce
poaie fi util in precizarca condi{iilor stafionale, care determind reparti'
zarea pe teren a diieritelor iipuri de piidure (tocmai in regiunea de cimpie,
diferenleiefo'artemici de nivel p,otavea un rol hotdrito'r).
In ceea ce privegte relieir"rl,se stabilegte,in primul rind, unitatea
ntare geofirorfologicd- cimpia inaltd, luncl actuald sau veche, terasi,
versant,talvegul vdii, cumpdnaapelor,iie ingustl (culme), Iie lati (pla.
tori); in cazul versan{ilor sc indic2i localizarea releveului in partea supe-
rioari, mijlocie sau infe,rioa,rd;in ultimul caz trebuie sd se arate, daci
partea respectivd a versantului este sau nu umbritd de versantul opus.
Este {oarie necesar si se stabileascdin ce misuri iniluenfa macrorelie-
irrlui asupra reparti{iei tipurilor de pldure se poate obsen a direct pe
tsren ; de exem'plu dacd oe un versant se conrstatdschim'b,areaevidentl a
tiprrhi de pddure sart chiar a {ormatiei (fagul in partea inferio,ari,goru-
nul in partea superioarl), trebuie sd se incerce a se stab'ili faotorul sau
facto,rii de'terminan{iai acestei scl-rimbdri.In aceastd privinfd po,ato de-
veni hotiritoare influen{a microreliefului; de exemp,lu,depresiLrnile ugoare
(rottine) ocupate de plopiguri, pe cind in cimpia din jur se gdsesc gleau-
rile: sau teraseleocupate de siejar pedunculat,pe cind pe pantele dirttre
terase apare in amestecgi gorunul.
i:xpozi{ia trebr-riesI fie-determinatdcit miai precis,cu ajutorr-rlbusolei.
Trebnie si se observe cu mulrtl atenlie datd expoziliia este sall flLl de;ter-
minan,tdin reparlizareatipurilor de pddure pe teren ; trebr,riesd so sta-
bileasci pind la ur,ma urrnei, pe ce expozilii arnumese pot glsi tipurile de
pddrrre ccrcetate. In trnele cazuri se po,ateaju'nge la generaliziri mai largi,
de ielul fetelor si dosurilor, ounoscute in limbajul p'oporului.
Tnclirrareaterenultri se poate mdsttra precis cu ajutorul unui aparat
seu se apreciaz| cu aproximafie.Trebuie sd se aibl in vedere dacd inclt-
narea este r-rniformdsau reprezinld,o succeisiunede pante diferite, care

1J
 alterneaz-A cu o anumi{d regularitate. In regiunea rnuntoasi se intirnpld
sI se gdseascdtipuri de pddure cu totul diierite pe terenLuricu aceeagi
pantii medie, dar avind intr-un caz o inclinare uniiornid, iar in cazul ce'
Ialait o succesi,unede porliuni aqezate,intrerupte prin porliuni scurte,
apro.jpe verticale.
In ceea ce prive,gtec.aractereleedafice,cercetarea1or se face, de obi-
cei, cle cdtre un pedolog-specialist,chiar in cazul studiilor s,umare-
Normarlar ti sd se studiezecite un pro,iil de sol sau sd se taci cel pu{in
un sondaj superficialla iiecrarererleveu.Acest lucru, de obicei nu este po-
sibjl, Jiindcd cere loarte mult timp, iar in cazul cercetdrilorrapide, timpul
este prea limitat. In gener,al,cerce,tareasolului ripegte muli timp. De
aceea. in mod obignuit, cercetdrile pedo'logicese re,duc ca voilum fa(d de
studirrl vegeta{iei gi al celo,rlal{ifaiitori sta}ionali. Nu se mai fa,c proiile
la fiecare releve,u,ci se c,autdsd se facd chiar de pe te,re,no anumiLtdre-
parlizare a 1or, o clas'are p,rovizorie pe tipuri (iie chiar ne,identiiicate
incd din trecut) gi szi se exe,cute2-3 profile in iiecare tip prezumtiv.
Natrrral, in cazuri particulare, nein,tilnite in alte pdr{i, executareaunui
profil de so,l este ob igatorie. Pentru cerce,tdriamdnunlite nrl s-a sta,bilit
incd procedeul de lucru cel mai indicat. Probabil, mai potrivii rra ii de
a se face intii o recunoas,tere sumari rapidd, cu cnazia idrsia sI se sta-
bileascdpunctelemai repre,zentative ; apoi, in acesiepuncte reprezenitatir-e
sd se faci toaie lucrdrile, care necesitdun r.olum de nruncd mai miare -
cercertirilepedologi,ce,de,ermindrile t,axatoriceprecise, ollservaiiilo repe-
tate asupra pdturii vii ertc.
Pentrtt determinarrea tuturor elemen'teloredafice cerute este, desigur,
necesardridicarea orobelor de sol si analizarea1o'rulterioard in labora-
tor; asupra executdrii acestor operalii nu se mai insistl, deoarrece ele de-
pdgesccompetin{aautorului. ln caztrl unor cercetdri suma,re,se pot arita
turmdioareleelemente: tipul genetic de sol ; grosimea solului, totald ,si pe
orizonturi, gro,simeas,tra'tuluide humus ; textrurdgi con inut in schelet;
structuri gi compacitate; reacrtia (daci e cazul); regimrrl de umiditate
(do asenrene,a, dacd e cazul).
Cu ocazia executlrii cerce,tiirilorpedologicese determinS,in mdsura
posibilitSfilor,9i substratr-rllitoilogic,cu adincimea gi s,tadiuldezagregdrii.
In fine, in unele eazLlri este nece'siarsd se dea detalii asupra apei
freatice, c'u adincimea la care se gdsegte,9i natura ei (gradul de salini-
zare\.In terenurileinundabileioa,rteinteresaniear fi datele asupra inun-
datiilor, cu frecvenia ,si duraia 1or, precum gi indl{imea viitr-rrilormaxime.
Dar, pe teren rareori se p,efgisi indica{ii precise a;supraacestui lenomen.
Totrrgi, citeodatd se pot ap'recia unele elemente, de exemp'lu,indllimea
apelor mari dupl semne lisa,te pe arb,orisau dupd rldiicini adventive pe
trunchiuri de sdlcii.
In ceea ce privegte caracterele climatice, acestea nu se mdsoarzl
in timpul executdrii releveurilor pe teren, ci se ia,u din pLrblica,fiileres-
pective sau din insemndrile s,taliunilor meteorologiceapropia,te.Pe te,ren
se poate insemna, irrsd, existenta unor {enomeneexcep(ionale,ce se pot
rernarca prin electele 1or asupra vegeta{iei.
Aici trebuie sd fie men{ionate,in primul rind, efectelevinturilor, care
pot merge piird acolo incit sd determine aparifia unui anumit tip de pa-

74
dure intr-o situaiie, unde restul condiliilor sta!ionale ne-ar lace si ne
''gindim la rrn tip de mult mai bund calitate.
De aseme,nbase po,t o,bserva electele inghe'lLrrilor anormale asupra
vegetafiei. Aceste eiec{e se pot manitesta mai lrecveni in de'forrnbriale
Dar, une,oriele provoacalipsa unei anltmite specii, de exem-
trr,rnchiurilo,r.
plu, localizarea carpine'telorprtre in vdi cu siagnlri de aer rece, pe
i.ind rnai slls, pe versanfi, se gdsegteun fdgeto.carpinet.
Rareori se-ivesc ocazii de a se executa in timpul cercertdrilorrapide
de teren mdsurdtori preciseasupra unor elementeclimaitice.To'tu,si,uneori
asemeneamdsurdto,rise pot face 9i sint utile. De exemplu,in ttrma cerce-
tdrii tipurilor de pddure din Ocolui silvic Jiganegti,
- s-a emis ipoteza cI
repartizarealrnor anurnite facie,suride gleau ar putea fi determinatd de
umiditatea atmosiericdsporitd din vecindtateala,culttiSnagov sau a vdilor
alluente. Peniru veriiicaie s-au ldcut mdsurdtori ale umid,itdtii atmosierice
pe anumite traiec,teprzrcurs€
-o ioarte repede. Acesie misurdtori aL1 scos
intr-adevir la iveald anumitd coresponden{iintre repartizareavegeta-
tiei 9i valorile umiditd{ii aerului.
.Se rnai pot prezenta ocazii asemdndto,arepentrtt masurdtori rapide
ale altor factori clirnatic.i; ,de exe,mplu,mdsurareratem,p,gl2turilor iin aor
;i in sol in prrncteleexpuse insolafiei puternice$i in zile deosebit
de cil-
durobse poaie da 9i ea explicaiii asupra caracterului vegeta{iei. Dar, irr
general, astfei de nrdsurltbri rapide de o'rice fel se exec;utdfoarte rar'
si nrr fac parte din lucrdrile curente de tere,nale unui tipolog.

8. DATE SUPLIMENTARE
Pentru a iermina cu culegereadaie,lorpe teren, mai sint rriile unele
nreniiu,ni.
'.-
pe caro operatorttl le
Aprecierea asltpra mdsurilo,r s,ilrro,tehnice,
crede necesarein arboretrrl descris in releveu; binein{eles,aceastl apre-
ciere are o valoare foarte relativS, tiindcd elaborareacomp,lexuluide rl5-
suri silvotehniceindicate nu se poate face decit dupi studiul aminunlit ai
tipr,rlui de pddure in mai multe releveurj.
- Precizarea sttpratefei ocupate de arboretul descris, pentru a se
putea stabili ulte,rior,din mai multe releveuri, caracterul gene,ralde rds-
pindiro a tiprrlui pe teren.
- Indicarea vegetafiei din vecindtatea s'uprafoieicerc,eLta,te
; deseori,
neimpdduritein vecindtatepoate si a,Iecteze
existenla sr-rpratfeielor anurnite
caractereal,earboretuluisi de acest lucru trebuie sd se tind seami.

A DATEI-ORPI] TEREN
9. A,IODULDE CONSEA'1N,,\RE
asupra unui releveu se pot face pe o fisi speciald
Toate inse'mr-rdrile
tipirii5 sau multiplicatd in \rr€Lln ali fel, sau intr-un carnet simplu Ce
teren. Inregistrarea pe 'fige are avantaje incontestabile; datele sint trecute
in ordine gi existd garan{ie cd nu se va omite ceva (un lucru care se
intimpla uneori;i un,ui ce,rcetdtorcu experien{a). Pe de alt5 parte, insd,
maniprrlarcafigelor pe teren este incomodd; se scrie greu pe ele ; se mur-
diresc gi se deterioreazduFor; se pot p'ierde; spaliul rezervat pentru
notarea unor anumite elementeciteodatd nu ajunge. Inscrierile in carnet

,13
au avantajul ci sparfiu,leste nelimit,at gi se pot norta orice eleme,nteaju-
tiitoare ; in plus, carnetul se manipuleazd uqor gi se poate pastra destul
de bine (uneori gi carnetul purta,t timp indelungat se strica). Pe lingi
aceasta,orice cercetdto,r,care lucreazd pe teren, obignuregtesd-gi noteze
.;i unele dratece nu sint in imediata legdttrrd cu munca exectrtatdin mo-
rnentul rcspectiv.Astfel, chiar dacd se lucreazd pe Iige, operatorul trebuie
si aibd si un carnet pentru astfel de insemndri ldturalnice. La inregis-
trhri in carnet este reco,mandabilca la incep'utul unui re,leveu sd se re-
zerve Lln -.pa{iu anumilt pentru rfiecaregrup de eleme'ntece trebuie sd Iie
notate; de exemplu, o pagind pentrr-rcompozilia arboretului, a doua pen-
tru a te detalii asupra lui, o pagin?i pe,ntru subarboret,2-3 penrtrupA-
tttra vie etc. Acest lucru este necesar,-iiindcddatele se noteazdin rnajo-
ritaiea cazurilor simultan, ag,a cum sint intilni'te pe teren. Nu este re-
comandabtl sI se parcrr,rrgd toati sup,rafafapentru a stabili caracterele
arboretului, apoi din nou penrtruc,aracterelesubarboretului,a treia oarl
pentru pdtura vie etc ; nu este recomandabilanici inscrierea datelor la
rind, ldrd nici o sistematizare.Este preierabil sd se noteze datele in ace-
lasi iimp, dar la locul lor.
So,lufiaidealii ar fi confec,fio'narea
rinor carne'tespeciale,tipdrite, care
sd con{ini toate elementelenecesare(1a fe,l cu tiSa) pi sa aibi dLrphfie-
care re eveu citeva file albe pentru inse,mniri auxili,are.

B. PRELUCRAREA
DATELOR
LA BIROU
Dupa terminarea lucririlor de teren, intepe prelucrarea materialelor
adunate.Aceastdpreiucrareare ca s,s6'piin'al stabrlireatipurilor de pidure
existentein regiunea cercetatd.Teoretic,fiecare rcleveu ar trebui sa lrc
repartizat la un anumlt tip de pddure, sd primeascd eticheta respectiv5,
la fel cum se eticheteazhcoiecliile de plante sau anirnale,culese pe teren
in cursul unei campanii de lucru. Practic, acest lucru nu este totdeauna
posibil ; rdmin citeodaii unele cazuri care nu poi ii ideniiiicate cu pre-
dzie.
- _Prelttcrarea rep.rezintd.de .iapt, o serie de clasdri ale naterialului
pind ce se aju-ngela grr"rpeunifornre, care reprezintd tipurile de pidure
(sau eventual faciesurile). In aces,teclasdri est-eioarte comod sI se a,"eze
eiectiv releveurilepe grupe: aici iar apare un avantai al inscrierii da-
telor pe fise separate,care se pot rnauiprrlaugor; dacd inscrierile s-arr
tdcrrt in carnete,este utjl sI se lnlocmeasci iiga pe releveurila prelrrcrr-
re, binein{elesdaci exisid timp disponibil. O primi clasare se faie - in
sis'lemul adoptat de noi - p€ forma'fii. Xlai deprarte,in cadrul tiecdrei
f o r n r a { i i . s ec o n t i n u dr e p a r t i z a r e ap e c a t e g o r i id i n c e i n c e m a i n r i c r ,i n
func-iie de. caracterele ce servesc direcri pentrr-r dilerenfierea tipr-rrilor -
product-ivitatea,calitatea materialului, posibilitn{ile d,e regenerareetc. -
sau in funcfie de caractereleaiLrtito,are- pdtura vie, Iacto-iista{ionali otc.
uneori este mai comod sr se p'orneascdde la caractere ajutd,toare,care
pot-ii mai bitdtoare la ochi; dar, binein{eles,operatonrl irebuie si gtie
cind acest procedeupoate sd dea rezultate bune.-Daci pdtrrra vie consii-
tttie un indicator destu,lde sensibil al caracterelorarbor'etuluiintreg, este
foarte util sd se facr prima c,lasificarein cadrul forma{iei pornind"de la
ea. Acest lucru este indreptifit,_de exemplu, in molidisuri sau in iigete:
dar nu se pot agtepta rezullate bune de la erl in cazul arboretelor din-dife-

.10
 rite spccii de stejari. In r-rltimainstanfd, procedeuliolosit nu prezintl prea
multd importan;!5; se infe'legecd, oricum s-ar nerge, to,t acolo trebuie
si se ajungd dacd s-a lucrat bine. Astiel, la slirgitul ace'steioperalii de
clasare trebuie sa apard o serie de grupe, in care toate elementelettttpor-
tante (criteriile de difereniierea tipurilor, poate ,si unele caractereaLtxr-
liarc) se prezinll unilorm. Apro'apeto,tdeautta,pe lingi acestegrttpe, tnai
rdmin citeva releveuri, care nLr se pot incadra niciieri. Opera,torul,ntai
ales tindr si neexperime'ntat, este, de obicei, nepldcr-rtimpresionat de exis-
tenla zrcestorcazurt razlete ce nu se sllpull incercdrilor noastre de clasi-
Iica'lie.Ar fi, insd, gregit sd se oaute cu tot dinadinsul incadrarea lor iu
grupele iormate ; ele pot reprezenta 9i o situalie cunoscutd drn alte re-
giuni, dar dintr-un mo,tiv oarecare rar irttilnitl in cea cercetata.
Grrrpelede re,leveuriastfel lormate precunr si releveurile rdtnase riz-
lefe se supun unei ce,rcetdrioomparative ia{a de tipurile cunoscute drlt
trec,nt. In majoritate, ele se gi vor incadra in aceastd clasilica{io ruai
veche.lncadrarea se face mai ugor cu ajutorul cherlor de derterminare. Dar,
in cazLrlstudirlor gtiinfifice, urmeazb,sd se faca mai departe gi o cotnpa-
ra{ie crr descrieri amdnun{ite; in cazul determindrilor rapide p,entru ne-
voile producfiei, se po'ate forlosi numai de,terminareadupd cheie.
I-a incadrare nu trebuie urmiritii p,reamultd precizie; nu trebuie sd
'Iipologia
se.protindi .existen{aune-iideniita:fi pe-rfecte. nu urmdre;te des-
crierea unui numdr nesiirgit de unitri{i noi, bazate pe deosebiri crt de
mici. Din contra, scopui ei este ca, prin apreciereacaracterelorintr-adevdr
irnportante, arboretele sd se reuneascd intr-un numdr relativ redus de
tipuri, care ar pntea si dilere destul de urult intre ele prin caracterele
mai pniin importanie.
Drrpi incadrarea grupelor de releveuri la anumite tipuri cunoscrrte
urmeazd,dupi cum s-a spus, o comparatieexaotd cu descrieriievechi ais
acestor tipuri. Aceastd co'mparaliepoate sd dezvdluie existen'launor deo-
sebiri in diierite caractere, neesen{iale pe'ntru dife,rentiereatipr-rrilor, dar
. intercsante pentru catacterizarea lor cornp,leti. Astfel de caractere noi pot
reprezenta o particr,rlaritateregionali gi in acest caz trebuie consernnate
cu toatd grija. Actr,raime,ntenu avem incd m,aterial sulicient perntru pre-
ciz.arearegiunilor de cercetare tipologici cu caracteristicile 1or, dar se
tinrie spre o impir{ire a {5rii i,n astlel dc regiuni ; adunarea matcrialc,lor
necesareeste foarte bine venitd. Dacd nu este vorba de diteren{eregionale,.
cafa.cterelenoi obse'rvatese consemneazdtotr"rgiin vederea unei amenddri
a descrieriitipulrri.
. Rdmin in urma incadrdrii ardtate o serie de grupe gi de releveuri,
care nu corespund,niciunui iip descrisin trecut.Fali de acestease pune
problenra creirii de tip,uri noi. Este o p,roblemdcapitali in tipologia fo-
restieri, iar rezolvareaei nu este totdeauna ugoard. Incepiitorii sint ten-
ta'!i, in general, sd inmulfeascd numdrul tip,urilor, iiiri sd exis'teo nece-
sitate reald. Acest lucru nu se explicd numai prin orgoliul de a crea urr tip
nou, ci 9i printr-o imprejurare mult mai o,biectil'ii; in prelucrareamateria-
lului este mai ugor citeodatd sd rezolvi o situa$ieaparte prin declarareaei
drept ceva de sine stdtdtor (adicd prin crearea unui tip nou aparte)
decit s2ianalizezi aminunlit aceastdsituatie neobi;nrritd.'sisd dezvilui ase-
mdndrile ei cu una cunosc.utd.In dorinta. ioarte legitimi de altlel. de
a se valoritica tot rnaterialul 'c.olectatpe teren, se descriu trneorr tipuri

77
,dupzicite rrn singur releveu luat in graba, uneori chiar idrd respe.ctarea
criierir-rluide supiafa{d minimd. Pe de altd parte, trici tearna martiiestatei
uneori de a se stabili tipurile nu este jus,tificatri; dacd este clar, cd grupul
respectiv de releveuri are caractere suliciente pentrr-rditerenlierea unrti
tip noLr si cd releveurileinsumeazd o suprafa!5 apreciabild,crearea Llnul
tip- nou este dartoriatipologului.
Totugi, in rezolvar-eaatestei chestiuni rdmlte muii subiectivism.Di-
rectivele no,astreau stabilit cu suiicien16preciztecriteriile de diferenfiere
a tiprrrilor I astfel, din acest punct de vedere lucrurile au devenit destui
de clare. R5mine, insd, chestiuneanumirului de releveuri necesaregi a
suprafe(eio,cup'ate. Aici nu existd reguli precise.Strprafa{ade 0,5 ha, tre-
cutd in directive,se referd la un oaz concret; dar nu s-a statornicit nici'
ieri gi ar ti greu de sfatornicit, cite su,praiefede 0,5 ha trebuie sd existe
pentrLra se putea vorb,i pe un plan general de un tip nor"rde pddure. Nu
trebuie nici sd se uite ci in mrrlte cazuri un anu'rnitreleveu de o an,umitl sru-
pralafl este, de fapt, reprezentativpetltru o intindere mult mai mare de
arboret naj mult ori mai pulin unilorm. In ace,slcaz se poate admite gi
crearea unr,ritip nou dupd rrn sr'ngLrrreleveLt.In c:azul,insd, cind releveu-
rile reprezintd supraie,{emici, este nevoie ca numdrul lor si lie mai ntare.
Procedind in lelul ardtal mai sus se ajunge la slirgit la un numdr de
tiprrri noi gi la un numdr de situafii, ce n-au putut fi incadrate.'fipurile
noi trebuie sd fie descrise.Puncterlece trebuie sa fie atinse intr-o des-
criere arndnun{itd, sint p'recizatein directive, iar pentru lucrdri sumare
pot servi ca model des,crieriledrn partea a II-a a lucririi de fa{d ; nu tnai
este cazul sii se rnsis,teaicr asupra nro'duluide descriere.,Nlentioridurcd
descriereaintocmitd trebuie sd reprezinte o sintezd a tuturor releveurilor.
In aceasti sinIezd.,insi, diterite valori, ce se port exprima numeric, nrt
trebuie si apari ca medii, ci se delinescprin limite precisede variafie. In
mod special se subliniazd, caracterelece au servit 1a diferen{ierea tr-
pului nou.
f ipurile, ce se cunosc din trecut, nu mai este cazul sd lie descrise
anrintrn{it. Intr-o lucrare stiinfifica ele se mentioneazd ardtindu-se cel
mult caracterele n'oi, care nu apar in descrierile precedente (binein{eles,
dacd operatorul este sigur cd ace,steasint caractere mai mult ori mai
pu{in constante).
(eleveurile rlmase neinc,adrate,insuticiente pentru crearea unui tip
nou, er putea ti gi ele men{ionate in descriere,daci se considerd ca ar
prezenla rrn interes special. In caz contrar, se plstreazd pina ce se vor
putea culege daie suplimentare,c.aresd permiti lSmurirea delinitivd.a
sitr.ra{ieilor.

TIPURILORDE PADURE
C. DENUMIREA
Tipurile no,u-createtrebuie si primeasca nume gtiinlifice. S-au folo.sit
la noi in {ari atit numirile latine, cit gi cele rominegti. C,o,n,ferinia
noastrd
de tipologie, urmind exe,mp,lul celei de la Moscova, a recomandatabando-
narea ternino{'o,gieilatine si lolosirea exclusiv a celei rominesti. Intr-ade-
var, numirile romine,g,tiau avanrt,aje multiple fald de cele latine. Ele sint
mai ugor de alcdtuit gi au rezo'n,anle mai placurte.Dar, o datd cu inmul-
lirea tipurilor, ele nu mai pot fi scurte, cum s-ar cr-rveniunLri astfel de
nLrme,c.i uneori ajung la Iraze introgi.

78
 Numele giiin{ifice, indiferent de limba in care sint lormulate, trebuie
sd precizezein primul rind torma(ia, din care lace parte tipul respectiv;
la aceastase adaugd un atribut care se reierd la vreun caracter deosebit
al irpului respectiv: o plantd indic,ato'aredin pdtura r'-ie seLr subarboret
(procedeultoarte irecvent utlhzal); o speciearborescentdde amestec; un
caracter al solului sau al suhrso,lului ; precizarea regiunii geogralice sau
a uniid{ii geomorlologiceetc. Astfel sint frecvente numiri, ca: molidi; cu
'Oxalis acetoseLla,gorunet cu carpini{d, pleau de deal cu gorun, stejar
brumiriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de Loess,rnoLi-
dlis de stincdrie calcaroasd, gLeaude siLoostepd,steidret de luncd eic. In
cazul tipmilor apropiariese pot face precizan mai departe, de eremplu,
.asupraproductivitdlii sau a oricdror altor caractere.
Nu trebuie niciodatd sd se uite caracterul convenfio'nal al oricdror
numiri intrebuinlate pentru desemnareatipurilor de pddirre, indiferent de
lin-rbalolosita gi de ielul in care a tost oonstruitd numirea respectivd.In
tipologia lorestierl (9i in geobotanicd,in general) se obi,snujesteca fierare
nurne gtiinfitic sd aibh r-rnanumit sens, sd exprime ceva din caracterele
runitd{ii de clasifica{iedescrise.Nu se procedeazdca in sistematicei,undc
se adrnit nume cu totul co'nven{ionale(de exemplu, derivate din nurnele
proprii ale persoanelor,c'areuneori nu au nici o legiturd cu unitatea de-
nr-rrniti) 9i r-rndes-a forrmula,tchiar o reguld precisd: ,,1!n nume este
ntLmai un nlune ;i nu trebuie sd aibd gi un sens". IJn nume, insI, nu
poate sd exJrrimetotul gi nu se poaite substitui diagnozei sau descrierit
eminun{ite a tipului respectir,.El poate,cel mult, sd sezisezeciteva carac-
terre,maiilmllortante,p,rin care acest tip se deosebegte de alterle; da,r,in
nici un caz el nu poate si cuprindi toate caracterele distinctive ale
tipulrri.
I)e aceea,la siabilirea nume{ui pentru Lrn iip nou, aten{ia trebure si
fie indreptatd asupra gdsirii acelor particularitdfi, care exprimi intr-ade-
vdr aspectelecele mai caracteristiceale tipului respectiv 9i nu se intilnesc
la alto tipirri apropiate.
In ceea ce prive.steoportunitatea tolosirii numirilor latine in viitor,
deocamdati nu este cazul sd se ta,c?ivreo reco(nanda'fie.Dacd tipologia
forestierd romineascd igi va pdstra carac erul exclusiv de disciplnd sil-
vich in serviciul p,roducfiei,ea se va putea lipsi de uLilizare'alimbii
latine. Dacd, insd, ea va ocupa gi un loc in geobotanicd,tolosirea nomen-
claturri latine va deveni, probabil, de neinlSturat.
Pentru a termina cu problema nome'nclaiturii,mai trebuie sI fie
menlionat ci de curind s-a propus inlocuirea numelo,rstiinfiiice ale tipu-
rilor de pidure printr-un iel de formule, alcdtuite din combinarea citorva
litere 9i ciire (fiecare avind o semnilicaiie anumitd) sau cel pulin tolo-
sirea unor astfel de {ormule paralel cu numele actuale ale tipurilor.
Acest procedeu este utlliza| de cdtre gcoala tipologici ucraineand, dar
nu pentru desemnare,atipurilor de pddure, ci a tipurilor de teren forestier ;
in aceastdformd pare loarte simplu, Iiindcd nu intri in joc decit doud
variabile. Desigur, ceva asemlndtor se poa,teincerca .si pen,tru desemn,area
tipurilor cle pidure. Totugi es.tegreu de agteptat ca de aici si rezulte o
simplilicare a lucrurilor. In dese'mnareatip,urilor de pddure trebtrie sd
intre prea mrrlte elemente 9i prea deosebite intre ele, pentru ca aces'te
formule sI poatl rlmine simple. A se lolosi formulele prea complicate,
consrtiluitedin simboluri prea multe, n,-ar duce la mare lucru. O astfel de'
formuli trebuie sd lie ugo,r de memorat gi sd se poat2i de,scifra imediat
tird -sdfie nevoie sd se fo,lo'seasc.d mereu un iod ctt semnifica,{iafieclrui
simbol. Altlel nu are rost sd se mai incarce stiin'la cu o se,rielungd de
formule noi. Nu trerbuie sd se urte cazul lorrnulel,orclimatice ale lui'
I(oppen, pu{ine la nurndr 9i cu p'u(ine simboluri diierite. $i totitgi, citd
Iume, in aiard de specialigtii co'nsacra{i,le gtie pe dinatfard?
[Jir studiu tipologic este, de obicei, inso,fit9i de o reprezentaregraiica
a repartifiei tipr-rrilorpe teren in iunc,{iede facrtoriistalionali, o aga-zis5
schemdeco'logicd.Degi o astiel de schemd nu poate avea p,reten{iila un
grad prea mare de precizie, ea este totde,aunaioarte utild pentrLr infe-
legerea raporturilor intre tipurile de pddure gi faotorir eco'logici.Aceasta,
insd, e,s'teo problemd speciald, care se trateazd, arndnLrnlit in par'tea
a III-a.

D. CARTAREA
TTPOLOGICA
O problemd destul de irnpo,rtantdeste cartarea trpurilor de pldure ;i
intocmirea harlilor tipologice.Aceastd problemd a pre,ocupatin tirnpul din
urmd anurnite cercuri de practicieni in mod deosebit.Treb'Lliesd se pre-
cizezede la incepurtcd ea nu este atit de con-rplicatd, cuul se crede uneorj.
Nu exisid vreo iehnici speciald de cartare tipologicd; se procedeazd,lt
fcl ca in alte cartdri similare. Dar, o car'tarede a-cestfel, executatdcon-
giiincios,reclamd rrn volum rnare de muncd si nrLrlttirnp ; in aceastarczidit
dificultatea cartdrilor tipoilogice,invocatd citeodatd.
Precizia unericartdri tipo,logicedepinde de scara, 1a ca,rese lucreazi.
Pe pl,anrrrila scard mare se poate trece detaliat rc:parlizareaexactd a
tipurilor de pddure. Astfe'l se poate intocmi o hartd a tipuri.lor de pcidure.
Cartirile publicatein lucrdrile ma,i vechi au apdrut ldrd re,spectarea exactd
a scdrii, lrna la aproxim,ativI : 55 000 (105), cealaltd la aproxirnatirr
i :3200() (106). In cazurlle respecitives-au putut re'prezeniadestr-rlde
bine sr"rprafetele ocupatede ltecare tip de pzidure in parte.
Pe-lrartala scai'aI :50000, intciuritI'cu <tcaziaL,-r,*.,ui5r'ii
IIUF-r,lui
Suha, cele rnai mioi suprafe,feau fo,st greu de liguratr.'Deci, aceastl
scard irebuie sd fie consideraitica limita pentru c,artdri pe tiprrri. Se in-
lelege cd publicarea unei astfe,lde hdrfi pen'tru un masiv pdduros ceva
mai mare ridicd anumite dificultlti, care insd nu sin:t de neinliturat. S-au
mai executatcartiirj de p,robdla scara I : 10 000, ou ocazia studiulur tipo-
logic al Ocolului silvic Jigdneqsii; la aceastl scard se pot reprezeirtar
-ccrriornr
pertect suprafe'ieleocupate de diferite tip'uri de pidure delimitate
rrzanfeloractuale (suprafa{dminimd 0,5 ha).
La execut'afeape teren a une,i cartdri la scara mare se procedeazd
1a iel ca la delimitarea unitililor amenajis,tico(subparcele) cu ocazia
intocmirii hdrlilor de amenajament.Dacd se lucre,azdintr-o pidure ame-
najati sau daci cercetirile tipo'logicese executi simuitan cu illnenajare:I,
este de la sine in{eles cd gi cartarea tipolo'gicdtreb'r,rie
sd se sprijirre pe
t Acest iucru rezultii printr-un
9i din calcul: I ha la scara I : 50000 este reprezentat
pdtr5{el de 2 X 2 mm, iar 0,5 ha prin jumdtatea acestuipitr2iJel.Pe harti aceasta
reprezint6 o mici patd de vops€a.

80
 p;rrcelarul amenajameniuh"ri.In realiiate, dach unitdlile amenajistice se
.
clelrnlteazacorect,nici nrr poa]e Ii decit rrn singur tip de pddui-cirrtr-o
a s t l e ld e u n i t a t e ( s t r b p a r c e l aP ) .r e t e n t i r l ea r n e n a j a - r r r e n t iilnr rci e e ac e p r i -
veste c.aracterele taxatoricesint rnaj nrari decit ale tipologiei; se fac,'de
e r e r n p l r r s, e p a r a ( i id. c s u b- pd ae r c e l ed_L r p av j r s t a , c o n s i s i e n { ie t c . , c a i c ' n r r
s t n t d e t e r m i r r a n tdee t r p r r r i p d d r r r e . ' A s t l ei ln, l r - r r np r . . " i u , c o r e c tj n t o c
m i t d i n p r r r r c td c r e d e r c t a x a t o r i c ,d e t e r r n i n d r i l e t i f u r i l o r a " p a l , r i n 's e
pot fare pe parcele.;i
.sLrbparcele;uneo'ri se va itlr crriar nevola de zl
reuni . 9 subparg.1.,din iarrza cd tipul de pddr,rreeste aceia;i. i eoieti"
se potJ 1\'l g1 cazlifi,
_cinrddoud tipLrri au aceleagrelementetaxaiorice si
alte caractere.'Deci, s-ar puiea ca intr_o ;;bpr;;"f;
:", 9...:rflT:.,9rp?
sR,Ire tipuri de.pddr-rrediierite. practic,'insd, astfel de caz'uri nir
_dor.id.
pot apareadecit excep!ionalde rar. deoarecetiprrrilede rrceeasi colrpozitie
gi procluctivitatediierd prin alte caractere,1a rindul lor deteinrl""t! pii,i
deosebiri sensibile de iac'torr..sta,!ionali; este foarte p,"i!in pro,babii'r:,:r
rstlc'l de siirratiisd se gdseascdpe leren in imediatavec'initatc.
I-ucrurile se schimbd,binein{eles,dacd p,arcelarula fost iltocmit crr
prea largj, care inirec cele ad'rise in iiporogie, saLr dacd, irr
lgleranje
general, nu existd parcelar. Tn astlel de cazuri', li[,rrrile de pddrrre
se dclimrteazdpe.tererr se ridicd in plan exact cum se lace la st:rbilirea
i
ttnttiiilol amenaiistice.Tre,b'uiesi lie'subliniat cd la stabilirea limiteloi
intre iipuri n,u estc cazul sd se caute o preciz,ieprea mare. Foarte rar
l i m i l r r e s i e l i n i a r ) s i i n c a z r r la c e s t ae s t e ' a t i t d e b v i J e , i t , ,l " . i i Ll
nrai lrebrtie rnarcartd.In. majoriialea cazurilor, limita este reprezeLrtatij "i..:i
printr-o bandd de iranzi{ie,id care trecereade la un tip la altill se lace
pe.nesim{ite.o limita linjard,.trasatd.prinaceastdbandd'detranzifie,esre
totcleaunaconveniionald; o deviere de t0-20 m nii cr,rieara in rnajori-
tzttet cazurilor. Nir trebuie Lri'tatanici-prescrip{ia cd in situa,fii c" tr"tur"
.(in_cazul nostrrr, tipLrri intermediare) supraiafa minirnd se ridicr 1a
,J--,f na.
Daicd se cere o cartare la scara micd, mai ailes dacd se carteazi
f $ l { i L r n ii r r t r e g i ,m a i m u l l o r j m a i p u i i n i r r t i n s e ,p r o c e d e e l e se schirnh.i.
Kar-eonse pot carla chiar liprrrile.Totrr;i, si accstiaz se intimplzirrnerrri:
a s t i e l ,j n c ; ' r t i r i l e l a s c a r a p a d . r i r i r odrc s i l v o i t e p ad e l l r r i a r g i r r c r r
B i i r i g r r t r r l r r is, - a d o y e d i tc .d- irnr incedl.eaf a d r r r i c l e c i t e i l a , o . i - s i c h i a r s r r f ed c
l r c c . t a rnep r r i i r r r r n u i 'ia
pidurile inve'cinatesint . s i n g u r . t j p . a q . i r a d r rdr e e stejai trrinii;u; in plrri. si
tet. Rstt6t de cazuri sint foarte r-rsorde repre-
z,entat.pe orice hartd, fie figLrrir-idchiar pddLrrecu p,ddure,iie delinriiintl
o regtune,
tegiune, llt in care niu se gXsegte giggqte decit .iipl-rl tipur respecfiv.
respe.tiv. Dar, Dar. se poaie n,.aie irr_ irr.
tirnpla
r r r n p l a cca
a rin n limediata
medrata V veciirrtate
e c r n d t a t e ssd d e exist'e
xiste o p n;hure.
d d u r e , iin n c,rro
c a r e s;
s a Iia
l i e rr'ri
uliri
ntrrlte tiprrri Ioarte neregulat reparlizate, fdra fdrd si sd fiefie posibil
posibil ia le reirrezenta
le reprezenta
1a scara respectivd.
In nraioritaieacazLrrilor,insi, tipr-rrilese succedpe teren in aga {el,
incit trebLriesr se renun'lela reprezentarealor. Pe hartd se trec cotitplexe
tle li.puri. In adevdrata ussg,p(iea cuvintului, Llrl comp,lex cte iipurL
reprezirttA,osuccesiune in spa{iu a c.itorvatipuri de pidure, care se asrzr
4!tpa o lege anumitd, in fr-rncfiede repArtizarea-Iactorilor ecologici.
complex- e,ste,de exernplu, o succesiunede l-2 tipuri de gonrnet'pe
versantulsrrdic,irrma.te.del-2 tipr-rride {dgei pe veisantul nordic, drrpa
care apar iar aceleasitipr-rride gorunet pe versantul sudic rrrmitor eti. ;
alt caz: un teren ;es traversatde vii adinci, crr ceret sarr cereto-grini{et

6 - Tipuri de pidure. - c. 241

81
 e i g l e a up e r e r s a r r f ivi d i l o r .A s t l e l d e c o m p l e x eo c u p d ,
i n p o r { i u n io r i z o t t t a l g
de'obicei, suprale{e sulicient de ntart pentrtt a putea fi iigurate pe harta'
pe cind liecaie tip in parte nu poate if reprezentat.In asemeneacazuri se
iecomandl sI se'anexbzela harta de ansambluo serie de planuri parliale
la scara mare, repfezentindanum,iteporliuni de teren in care succesiunea
i;'p;;rt;; a*i"uit de caraoJeristichliite Lrn p,lan par{ial-pentru..fiecare
"ii"
cdmplex admis) ; pe aceste planuri par(iale se. reprezintd^in detaliu ras-
pindiiea fiecardi ttp ;i astfel regulile succesiuniitipuril,or in spa{ir-rpot fi
ugor sezisate(152)
La noi s-a dat numele de complexe de tipuri 9i unor grupari mat
mult sau mai pu{in arb,itrare,alcltuite numai pentru ne.voilereprezentirii
car'tograiice.In acestecazuri,tipurile de pddure se prezintd ca un nlozaic,
fiecai6 ocupind o suprafa!5 rnicd, tdrd ca sI se poatd sezisa v{9o r.egule
in repariizarea lor. Aces'ta nlt este un adevdra{ complex d-e,tipuri, .dat
pentrir nevoile cartograiice poate fi tratat ca atare. Se vor delimita, deci,
iuprafele, ce se pot Tigura fe hartd, preterabil cii mai rnari, cu contur cit
mii regrrlat 9i conliniiid cif mai puline tiprrri ; natural,.lipurile trebuie sh
fie diie"ritede la grrrp la grLrp.De exemflu, sc pot delimita aldturi dottd
grupe,in rrna din"carbsd l"iedoud tipuri riiferi{e,iar in a dotta sd se repe.te
inui dln ele, asociat cu alte dor-rd-tr-ei ; dar, n-are nici utr sens sd se deli-
miteze aldturi n-rai multe grupe, Iiecare din ele avind majoritatea tipLrrilor
la iel. Se in{elege cI, in acest caz, planurile anexe la scara [1are ntt
au fost.
Pentru insernnareaiipurilor pe hartd se pot rrtiliza procedeediferite.
Hnrtile care nu sint desrtinatepublicArii se colbreazd,de-obicei; la nevoie,
culorile se poi combina cu anumite semne convenlionale: ha;uri, puncte
etc., fdcute ttr altd culoare. In felul acesta se pot co,mbinaloarte u.9orLln
numdr mare de sem,ne,suficjent pe'ntrtt orice reprezenlare,cit de pre-
ter-r{ioas5.
'Dacd
harta irebuie lucratd in negru, fie ir-r scop,uipublicbrii Iie din
alte cons,iderente, este indicat ca pentlLt desemnareatipr-rrilorsi se pro-
cedeze la lel ca pentru reprezenlareaunitdfilor de parcelar in amena-
iame,nt: se trase,a2dlimitele intre tipuri printr-o linie" de un ar-rumitIel ;
iar in interiorul liechrei sr-rprafe{e astfel delimitate se scrie un semn con-
ve,nfional,indicato'r al tiptilui respec,tiv- literi sau ciir5. Ca linie de
delimitare se poate rfolosi o linie punctatd satt linie-prrnci etc. ; se poate
{olosi gi o lini6 continud, avind grija in acest caz sd se pund pe o'rice.alte
linii pline din plan semnulde trecereobignuitin cartogratie.(l). Simbc,lrr-
rile pentru i;pdri pot fi litere sau cifre, ori cornbinalii intre ele ; se^inieleg9
cI mr este nevoie de a da un semn aparte penlrtt fiecare supfaiate deli-
rnitat2i,ci un tip se inse,mne azd cu ac-ela9iiimbol oriunde 9i ori de cite
ori rpare pe hartd.
Socotim cu totu co,ntraindicatca, pe h2irfileexecutatein negru, sd se
foloseascdpenrtrude,semnarea tipurilor'hagttri satt ofic-ealt fel de semne,
c,areacoperAtoati supralata.E16 incarcl harta in mod inutil 9i impiedica
desciirar'eaalior dethtii necesare ( linii parcelare, 2P€, drumrrri, loca-
lititi e,tc. ).
 CAPITOLUL V
'ilpol-ocrA
FORESTIERA tN AI_TE TARI
Interesul pentru tipologia forestieri se maniiestd actualmentein firile
de democre'fiepopulari, prercumgi in unele {ari din Europa Occidentali.
ALr tost -si acolo unele irimintdri si schimbdri recenfede pozi{ii. Es,teutil
si se prezintesumar situ,atiatipologiei fore'stieredin acestetdri, bineinieles,
in rnhsura in care ne este cunoscutd. De fapt, aceastdiniorma{ie este
destrrl de sdricicioasd gi fragmentarS,din cauz,agreutd{ilor de procrrrare
a literaturii respectivegi de consultarea ei.

R. P. POLONA
Dintre lirile menfiona,te,in primul rind, trebuie sd fie pLrsi R. P. Po-
lona, 9i anume perntruconsiderentede vechime a cercetdrllor tipologice.
Inir-rdevdr, astiel de cercetdri au inceout acolo ioarie de mult. In renu-
mitul rnasirrpdduros BialowieZa,care dpar{inein mare parte Poloniei ac-
tttale, s-art fdcu,tprirrielecercetiri tipo,logiceincb inaintea lui G. A{orozov;
rezultatele acestor cercetdri au figurat p'rintre materialele care all servit
acestttiad i n u r n t i l a p r i n r ai o r n r r r l a r a
e f r i n c i p i i l o r s a l e .U l t e r j o r ,i r r a c e s t
rnasiv s-au prac,ticart cartdri tipologice 9i tipr-rrilede pidr-rreau fo'st larg
folosiie in silvicultura praoticd. 'ntorma,tii
Din pdcate, tocrnai din R. P. Polond ne lip'sesc mai amd-
nun{ite. Se gtie cd cercetlrile tipologicese fac acolo pe scard largd. Dar,
trebLriesd fie subliniat cd in trecut, in aceasfdtarl, se bucurau de loarte
rnultd considera{ie si cercetdrile f ttosociologice,care au losrt executate
intr-un ritnt intens ; s-au descris multe asocia{ii uegetale iorestiere, iar
fitosociologiipo'lonezise bucllrau de un mare prestigiu interna{ional"PinI
in anii^djn urm5, tipologii gi fitosociologiipolonezi lucrau in parale,l,fird
sI se incerce o conrtopire.a acestor doud curente. Dar, treptat s-a simfit
nel'oia unei racordari. In 1953 s-au linut dotrI co,nierin(especialede teren
consacrateacesteiproble'me.Au palticipat tipologii forestieri,fitosociologii
gi pedologii.Lucrdrile s-au desldguratin,tr-o formi interesantdsi pulin
obi,sn11il5, anllme, intii s-a procedatla descriereape teren a unor suprafete
de prob5, executa,tdseparat de reprezenta,n{iispecialitd!ilor diferite, iar
discufiile ulterioare s-au desii;urat 'pe baza ace,stordescrieri reale. Cu
.aceastd ocazie s-a putr-rt constata existen{a Llnor deossbiri se.

83
rioasein modul de a privi aceleagisupraleiede pdduregi de a le clasiiica'
T i p r r l d e p a d u r e ; i a d o c i a t i iv e g e t a l d ' ( a g ac u r t t ' _ e s et ca i n l e l e a s l d e t i t o -
ro[ioffii'pJii"it1,-i"
'o geheral,"nucorbsirund;de asemenea, nr s-a gdsiI
i;td;;;?; .ot.tdqt" eiidentd intre asocialie 9i proprietd{ile solulLri' In'
discuiil s-a subliniit necesitateade a se stabili o cofesponden{dprecisa
intre'unitdiile de clasificaiietipologice 9i titosociotogicg,de a se introduce
in descrieri e,lementetaxitoriie, niglijate pind atunci, .si de a se aplica
principiul geograiic prin execurtrarea itudiiloi raionale (173).
In ceeace prive.stemodul,insugi de executarea cercetdriioriipologice'
iniortnaiia este foarte sdracd.In orice caz,,selucreazd,strict dLrpi metodgfg
l,ra
sovietice. Dinrtr-o descriere -iizultd a tiptirilor ^aspectde pddure, chiar din rezerva
rriri"ia BialowieZa, un destLrl de interesant:.tipLrrile .de
tl a"..itre dupd clasiiii:afia scolii acad_. V. N,. Sukacev,Iolo-
i;-;i"'trii
!inau-t'" ..i numnjle iutinu (de9i describruate.peciivd.a, apdrut dupi conie-
rinta de iipoloSie de l,a .\'loscova,unde s'a recgman'data;ban'donarea aces-
- uneori ctt
ioi'ntrmiri') ;'staU t?pirritedin fornra!ii dc anrestecuride ioioase
ourti"iput"i a moliduh.ri - satr, mai rar, de toi'oasepur-e poartri
fir*ltl'ui"tndndtoare cu cele folosite de pcoala ucraineand (dar fdrd sirtt-
toiuiii" s t a { i o n a t e ) ;i a r i i p u r i l e d i n l o r m a l i i l ed. e . a m e s t e c t tdr ie f o i o l t s c
ii reginorre (irin sau molid in propor!ii apreciabile) sint descriseintr-un
" i
fel cam intermediarintre cele douZ-gco'ii,dar mai apfoape de gcoala acad'
V. N. Slrkacev (92). Ar rezulta de aici cd fipologii polonezi mai r''echipre-
ferau sd foloselascdrtna drn clasiiicaliile sovietic pentru rigitroasc' si
cealaltri pentru ioioase,gasind probabil cd Itecareeste buhd pent'rucot'tdi'
liile asemdndtoarecu cele in care ea a fost e'laboratd'
Intr-o lucrare ntai recenrtd,e'xecutatdintr-o plidure experitltelltald a
Institutului de cercetdri stlvice din Vargovia, par sd se oglindeascdintr-o
oarecare misurb ho,tdrirjlecelor doud conierinfe rnen!ionate (2)- Autorii
stabilesco clasificafie,vddit inspiratl din cea ttcraineand,in care aratd
unitdfile denurnite d,eei lip'u.ri sta{ionalede pddure. Aceste tipuri sinrt de*
terminate de caractereedafice,antlme, dr-rpdcinci grade de umiditate (ca
in cadrilajul edafjc al gcolii ucrainene, dar tdrA loarte uscale) 9i trr-trnai
trei grade de iroticitate. In cadrilal'ul rezr-rltat,insd, nu sint ocupate toate
locuiile, lipsind unele cotnbinafii. Se aratri cI se portdeosebirnai departe
tipuri cle itai arborescerlt ; unitdlile de clasificare natural-econoniceslnt
reprezentateprinlr.ocombinalieatip,utuista'{ionalcuti'puletaiuluiarbo.
re-scent. Decijse ajunge 1a o crlrasilicafie in genul scolii ucraine'ne.Se aratd,
in p,lus,co.espot-rde.tli intre tiprrrile de pddure astiel stabilite 9i unitd{ile
fitoiocioiogice- descrise an'teriolr ; din opt tipl-r116"ttrise mai amdnuttlit
numai trei corespund la cite o asocia{ie fiecare; o aso'cia{iereprezintd
gruparet a doud tipuri 9i incd una a trei tipLrri. Acesi lucru coincide crt
ionituta.ilu confeririielorrespective,anume,necesitateade a prelucra datele
fitosociologicein lumina principiilor tipologice spre a le ptrrteaio'losi in
tipologie;i in practicasilvicultrrrii.
Aproximativ pe aceeagilinie merge o altd lucrare polrollezerecentri,
unde de asenlenease stabilesc rrnitd{i de clasifica{iecomp'lexd- tipurt
stationale de pddure, iar in interiorul lor, tipurile de pddure propriu-
zise(33).

84
 R. P. UNCARA
Dintre alte !Iri, care s-an jncadrat mai de curind in m,igcareatipolo-
gicd, rezultatelecele rnai interesantepar sI se Ii obtinut in R. P. Lingarl
(166) (167). $i in aceastdiard s-au efectuatin trecut nllmeroasocercetdri
fitosociologice,ajungindu-sela o clasrlica(iedestul de arninunlita. Ar,riost,
insd, gi unele i'ncerciri de clasificatii tipologice pentru practica. ActLral-
mente se procede,azA la elaborareaunei clasificalii tipologice, pornind de
1a vechea clasiiicafie litosociologrcd gi prelu,crind-o in spiritLrl ideilor
'l'ipologii
cornbinate ale ambe'lor gcoli tipologice sovie'tice. rraghiari au
ajuns .si ei la concluzia lireascd cI tipul de pddure nu coresp,Llnde unei
anumite unitiifi de clasilica{ielitosociologicddLrpd J. llraun-Blanquet;
uneori poate fi corespondentulunei asocia{ii,in alte cazuri, al unei suba-
socia{ii sau al unui iacies. Ca mod efectiv de lucru, ei pdstreazaasoc[a(ict
drept unitatea fundamenrtaldde clasificatie, iar in in,teriorul ei deosebesc
tipuri,le de pridure (citeodatd unul singur, de ob,iceiciteva.) In interiorrrl
tipurilor, insi, se mai stabilescgi subtipuri. Din pdcate nu so araLtaprecis
criteriile de diferenlierea'le iipurilor gi subtiprurilor.Se dau numai deiini-
liile adcptatede conferin{ade la Aloscova; ori dupd cum se gtie, deiini{ia
tipului de pddure, adoptata la Mo'scova,este destul de largii 9i poate ii
interpre'tati in mai multe feluri. Asifel, dupd pdrerea noastrd, tipologii
maghiari creeazd.prea multe unitl{i dupd aspectelepdtr.rrii vii. Aceasta
reprezinI6,,Idrd indoiali, o reminiscen{5a principiilor titosociologice.Este
.adevirat ci unele din aces,teunitati (tip'uri sau subtipuri) prezintd sr
anumite deosebirista{ionale; clar din'debciierilerespectiv'enri prea rezulia
ci aceste deosebiri stafio'na1es-ar reilecita totdeauna 9i in proprieta{ile
importante din punct de ve'deresilvic al arbo'retelor.Astiel, de exemplu,in
asocia{ia Fogeturn siloaticae subcarpaticunt este deosebit ut't tip cu As-
.perulrt,un tip cu Oxalis 9i un llp cu Carex pilosa, iar in cadrul primu,lui
dintre ele rnai apare gi un subtip nud : Ioate aces'teasir-rtde productiviiate
mai mult ori mai pu{in aseminitoare (mai sint gi al'teunrt5li, de produc-
tivitate mai scdzutd). In cadrul sleaului - asociafia Querceto-Carplnetum
pann.onicttm- apar doui tipuri gi un subtip de aceeagiprodrrctrvitate.
FolosLrlpractic a1 acestor unitS!i prea numeroasepare discutabil.
Mai interesant decjt stabilirea propritr-zirsda tipurilor este modrrI c]e
grllpi\re a lor In lunc{ie de Iactorii sla!ionali, adoptat de tipologir maghiari.
.A.ces'tmod de gnrpare pornegtede 1a clasilica{ia tipologicd a gcolii r-rcrai-
nene, dar nu respectl modul de clasificalie 9i schema originald a acestei
scoli. Se precizeazkchiar cd pentru condi{iileQ. P. Ungare, acestrrod de
'l'ipologri
clasilicalie si schema re'spectivis-au dovedit inapli,cabrle. ma-
ghiari lolosescdiieriiteclasilicalii, dupi cazuri concrete,plecind tot de 1a
trmiditatesi troficitate.Dar, nu se adoptd in mod rigid un anurnit nunrlr
de gradc de trrniditate.Iar in ceea ce privegtetroticitatea,sLrbdir iziLrrrile
adrrrise,in gener:ll, nu corespundcelor ale gcolii ucrainene ;i nrr sint
aceleaside la caz la caz. Acest mod de a vedea lucrurile este inco,ntestabil
iust gi constituie un aport remaroabil al autorilor maghiari irr dezrnoltarea
tipokrgiei fores,tiere.
In incheiere,trebuie ardtat cd actualmen'tese mLtnce,.tefoirrte intens
in R. P. Ungarzila descriereatipurilor de pddure dup?iprincipiile ardtate
rnai sus qi se pot a,steptarezurltateirnp,ortanteintr-rrn tinrp scrrrt. O parti-
crrlariiatea acestorcercetarieste cd ele sint condusede Iitocenologi,iar
silvjcrrltorjiapar numai ca ajuioare,pettlru precizareaaspectelor _prrr io-
restiere. In i-elul acesta s-a reaiizat coordonarea intre litocenologia 9i
tipologia forestieri, preconizatd si in R. P. Polond.

R. P. BULGARIA
I-ucrdri tipologrce interesante se executd aclualmente in R. P. tsttl-
garia. AceaLstd-lardse poarternindri cu incepu'turileloarte vechi aie_tipo-
l-ogieiiorestiere,mai vechi decit la noi. Din dotrii lucrdri - ale acelttia-si
au1o,r- pub'licat,e in l94B-1949 rezultScd prlirnslgcercetdritipologicein
Brrlgaria s-au executat inch din 1930; drn citeva amdnunte spcciiicate
rejesc ci atunci s-au fo'losit principiile originale ale lui G. F. llorozor'"
poate ugor rnodificate.De asemenea,se considerd cd lucrinle fitosociolo-
lice gi mai vechi (1927) au avut, de asemenea,un carac'ter.tipotogig.
Autorul studiului din 1949 susfine, in mod surprinzitor, cd tipuriLe cle
pddure strabilite de el se suprapun perleot cu asocialiile descriso in acea
Iucrare fitosociolog,icd.Aceste tipuri de pddure din 1949 sint foarte bine
conturate, iiind stabilite pe bazd de caracrteresilvicultttrale, tot cam in
genrrl lui G. F. Xlorozov (dar, se fo'lo,segtetermen'ul tlpui /e pddure in
Jensrrl actual, pe cind aurtorul precedent spunea tipul de arboret, iar sub
ttpul de pddure in{elegeao unitate ioarte largd, de exemplu,toa'tepddurile
din diverse specii de stejari). Origi,nal este modul de noitare a tipurilor,
oarecum sirnbolic, de exemplu, fog I, fag II, gorun* girnild I, gorun*
girni{d 1.1: autorrrl deosebegtetrei tiprrri diierite de goru,neto-girnilet,ceea
ce este o dovadd in plus asupra congtiinciozitd{ii cu oare a lucrat
(r36) (137).'
In orice caz, trebuie remarcat in mod deoseb'iri cd in R. P. Bulgaria,
chiar inain'te de 1950,a existat un curent tipologic fo'artesdnirtos (paralel
cu cercethrilefitosocio,lo'gice destul de inte,nse).
Curind dupd 1950au p'dtrunsin R. P. Bulgaria ideile pcolilor sovjetice
actuale de tipologie forestierl. Au inceput incercirile de a le aplica in
co,ndifiile lccale respeotive.
La inceput pare sd se fi acordat preicrinid gcolii ucrainene.S.a'u ldcut
clasificdri cu stabilirea tipurilor de teren forestier gi lipurilor de pddure
corespunzdtoare.
In general, lucririle s-au limi,tat 1a crla,si,ficafii
largi. De exe,mplu,in
descriereatipurilor de pddure din Dobrogea se stabilescnumai trei tipuri :
-- padr"rridin rrdi fo,artoumede:
- fdduri drn vai uscateSi din parle'ainierioard a versaniilor;
_. pdduri de platorrri gi din partea superioarda versanfilor.
Compozi{ia specifici a arboreielor,restul vegeta{iei gi tipr-rrilede soi
oot ti destul de dr:osebite.
In schimb, se studiazd cu multd ateniie stadiile de degradare prin
acliunea omului gi so lac, chiar de cltre tipologt, prescrip{ii pentru refa-
cerea arb'oretelor(27).
Dintr-o alti lucrare, de aseilenea,se poate vedea preierinfa tipologilor
brrlgari pentru clasilica{ii largi, Idrd prea rnrrlte detairi gtiinfitice, dai cu
un accent puternic pe considerentede interes prac,tic(35).
Actualmenrtetipologia o'ulgard pare sd se orientezespre gcoala acad.
V. N. Sukacev.Degi primele rezultate au pdrut nu tocmai satisidcdtoare
(34), aceastatrebnie sd se fi datorit greutdlilor inceputtrlui.

86
 Irr spiritul acestei gcoli este intocmitd o ,lllcrare fo,arterecenti, care
Iace o cinste deosebiti iipologiei bulgare. In aceasti lucrare se descriu
aminrrnlit tipurile de pddure (in to,tal numai patru) dintr-un masiv pddu-
ros intr-o regiune de m,unte,avind o suprafa{d de aproximrativI 200 ha.
TipLrrile-sint stabilite, in general, dupd-caracrterelesilviculturale impor-
t-ante.ilai departeele sint studiate foarte amdnunlii din mai multe puircto
de vedere. Se dau descrieriledetali,ateale condi{iilor crlimatice$i edafice,
precum gi ale ve'geta(iei(mai ales ale celer erbacee), datele taxartoricegi
coniplexul mdsurilor silvotohnjcein vederea regenerarii arboretelor. Degi
lucrarea este executati mai mult dupd principiile-gcoliiacad.V. N. Sukacev
(fclosind chiar si numiri latine), se face gi incadrarea srta{iuni;lorin clasi-
iicalia scolii ucrainiene.Cu aceastdocaziese subliniazdcd iaciorii admisi
de accastd gcoald - iroficitatea gi umiditatea solului - nu sint deter-
minanti in acest caz ; Iactorul determinant adevdrat e,s,te aici temrpera,tura.
ca impresiegenerald,ace,astdlucrare reprezinli un studiu detaliat-demare
precizie,de genul celor care abia se proiect"eazd si inceapd gi la noi (l3B).
In ultimii ani silvicultorii bLrlgari au primit vizitele unor reprezen-
tan{i rnarcan(i ai gcolii acad. V. N. Strkacev; s-a acordat chiar asis{en{a
efecfivd de lucru pe teren, ceea ce trebuie sd garanteze srrc.cesullinal
(P. Ce,rnjavski, in litt.).
De iapt, cr.raceastase cam terminl lisrta idrilor, in care se pract,icd
astdzi destLrlde intens ader.'iratelecercetdri tipologice (bineinfeles, cu
rezer\/a specificatl gi rna'i slls asupra everntualeor deficienfe de in-
iormaiie).'

R. CEHOSLOVACA
In raport ctt alie tdri, situatia din R. Ce,h65l6yu.d nu apare srrlicient
de clard (poate din cauza informafieiinsuficiente).In trecut's-auexecutat
in aceastl farii foarte multe cercertdritito'soc,io{o,gice, ajungindu-se la un
siste,mde,srtulde avansat de clasiiicare a pddurilor pe baza acestor prin-
cipii. Lucririle titosocisl6rgiceasupra pddr,riilorabundd pind in 1953 si arr
apirut chiar gi ceva mai tirziu; sint atit de multe, incii nu le mai citim
pe toate. .Nlen{iondmnumai unele, care prezinld anunite detalii ce ar
putea fi socotiteca aspec,tetipologice (suprap'Lrse pe un iond general fito-
sociologic),Astiel sint urmitoarele as,pecte : introducereadatelor taxato,ricc
in caracte'rizarea r-rnor unitdfi stabilite pe baze pur lito'socio,logice(nu
pentrrr stabilirea acesrtorunit5{i ) ; stabilirea uno,r asocia{ii numai pe baze
de plante lemnoase; stab,ilireade asociafii (denumite de autor tipuri de
pddure) pe baze iitosociologice,dar cu subdiviziuni subordonatepe com-
pozitie de specii lemnoase,deci ceva analog ctt tipurile de efai arborescent
ale scolii
-In ucrainiene.
acela;i timp, Lrnelelucrdri se referd la meioda linlandezd a lui
A. K. Caiander (93) (95). Dar, se pare cd incercZri mai serioasede a
fo,losiaceastdmetoddntt s-au fdcut.
Ideile iipologiei sovieriicenrl par sd {i iost cunoscutein trecrrt printre
sihr'icultoriicehoslovaci.Abia in 1949 a apdrut o o r e z e n t a r e
nrai amdnrrn-
titd a acestor idei intr-o lucrare. care lrateazl. evolu{ia generald a tipolo-
giei ioresticre(156).
Iar in 1953, in paginile organului oliciarl al Institutului de cercetirt
sihr,icecehoslovacea apdnrt un articol, care analizeazdcritic siiuatia stu-
dir"rluipddurilor in aceastd{ard. Se subliniazd cii lucrarile anterioare,exe-
cutate sub jnfluen{a gcolii fitosociologicelranco-elve(iene,n-au corespuns
scopurilor silviculturii practice.Se propune elaborare,a unej metode unitare
de inr.'esiiga{iein care sd se introducd studiul iactorilor eco'logicrsi ai
plantelor indicatoare,al eleme,ntelortaxatorice, al evoluiiei arboretelor gt
al stadiilor de degradare. In paralel se preconizeazdlucrdri de cartare
sta{ionali. De asemenea,se reco'manddelaborareaunui sistem de mdsuri
silvoiehnicepe tipuri de pidure. In tine, se propune sd se inceapd o popu-
larizare a problemelor de tipologie forestieri in rindurile sih,icultorjlor.
Intregul articol constituie un program de aciiune complei 9r foarte bine
chibzuii (84).
C, datd cu articolul re,spectivs-a pubficat gi un studiu - pe cit se
pare, primul in C.S.R. - in care se iace aplicarea principii'lor tipologice
sovietice.Autorul se ocupd mai mult de tipuri de sta{iuni, folosind utr
cadrilaj edafjc in genr-rlgco,liiucrainiene. In ace,lagitimp se insisti astr-
pra necesitdlii tolosirii largi a caracterelo,rtaxatorrcein tipologie. Foarte
interesante sint concluziile autoruiui asupra stadiilor de degradare; se
af"irmdci, in cadrul arceluiagitip de sta{iwu diferite stadii de degradare
pot prezenta dileren{e mai mari in aspectulvegeta{iei,decit stadiile natu-
rale ini{iale in dorld tipuri de staliune diferite (94). Aceastd din urmi idcE:
ar trebui si dea de gindit tiporlogilor din orice {ar5.
La un timp scurt a urmat o introducere in producfie a principiilor
tipo'logice,in lucrdrile executatede Institutr-rlde proiectdri silvice. Tipu-
rile de pddure sint concepute ca unitd{i de aceeagi prodr-rctivitate.Sta-
bilirea lor se iace pe baza cercetdrilor Iitoceno,logice,pedolo'gice,clirnatice"
taxatorice, ecologicegi istorice. In acelagi tip se claseazl atii arboretele
naturale, cit gi ce'lecu cornpozi{ramodiiicatd prin intervenlia ornului ; in
paralel se gi dau recom'anda{iiasupra compoziliei mai indicartepentru
viitor. Se executl 9i cartdri tipologice, generale la scara de I : 50 000,
detaliate l a s c a r ad e l : 1 0 0 0 0 ( 1 3 9 ) .
Trebr-riesd fie menlionat, ir-rsi, cd in acelagi timp continui si apard
str,rdii asupi'a pddr-rrilor, execLrtafede silr'icultori dupi metodele lrti
J. Brarrn-Blanquet(68).

R. P. F. JUGOSLAVIA

Situalia din R.P.F. Jugoslavia,din punctr-rlnostru de vedere,poate ii

nurnil.d,de aseinenea,neclard. Literatura silvici recentd din aceastrilard
abrrndi in lucrdri, care ar putea apare ca tipo'logice,liindcd termenul de tip
de pddure se folo,segite irecvent, iie in texi (26) (42) (60), iie chiar in
titlLrl lucrdrii (145). In realitate,toate acestelucriri sint intocm,itedupl
principiile fitosocioilogice ale lr-riJ. Braun-Blanquet (autorii iugos,lar.ispun
fitocenoiogice). Termenii de tip de pddure, asctcialie lorestierd 9i fitoce-
ttozd forestierd sint tolosi{i in mod curent ca sino,nime.In unele cazrri,
asociafiile descrisese apropie de adevlratele tiptrri de pzidure,liind sta-
bilite dtrpd co,mbina{iade specii lennoase (42) (43) (44). Dar in alte
cazuri. asocialiile se stabilesc dr-rpdpdtura vie, ca de exemplu in cazttl
fdgetelor (26). Principiile tipologice sovieticepar a fi total ignorate; cel
pulin nrr se r'.edecd diierenliereatiptrrilor ar ii ios,t in vreun lel aplioate.

88
 In schinrb,apar Llneoridaie interesanteasupra factorilor sta{ionali, detatir
asupra su,ccesiunii etc. (42) (61).
Foarte tnteresantesint lucrdrile in care se lace detaliereaunor anum,ite
aspectein mod compara,tivpe asociafii.Astlel, au fost tratate : importanta
rrnei arrunriie asociafii - in c,azul in spefd, Quercetum confertae-cerris-
ca indicaioarea complexuluide factofi eco'logici(60); legdtr-rriledjntre
snbstratulgeologicgi rispindirea asocia{iilortorestiere(22); reaclia chi-
rnicd a solulr,tiin diferite asocia{ii (3) ; ecologia unor anunite specii din
pitura r,ie in dilerite asocia{ii(23).
Ca gi alte lucrdri litosociologice,str-rdiileiugoslave con{in rrn material
factic bogal care poale li foiosit intr-o oarecare mdsurd gi in scopuri
tipologice. Dar, identilicarea to,iald intre Iitosociologia lui J. Braun-
Blanquet gi tipologia forestierd reprezinld o atitudine, pe care n-o prrtem
acceptain nici Ltn caz.

AUSTRIA
O iari, in care s-a incercat cu multd perseveren{Isd se faci tipo,lo-
gie forestieri, a tost Austria. Incercdrirles-au soldat, pe cit se pare, cu rlt1
esec total, desigrrr din cauza adoptdrii unei metode cornplet nepotrivite
pentru co,ndr{iilesta{ionale din Austna, anume, metoda gcolii iinlandeze.
La fel de nereu;iti s-a dovedrt incercarea de a aplica in silvicrrlttrra
practicd meiodeleiitosociologiceale lui J. Braun-Blanquet; recunoagterea
asocia{iilor dupii p[ante caracteristicenu s-a validat ca o opera{ie, pe
care ar putea s-o executein mod curent practicienii de teren. Totu;i, se
insistd asupra necesitzi{iide a oontinua aplicarea principiilor gcolii tin-
landeze, dar cu anumite adaptdri locale. Cu aceasti ocazie s-a iansat o
idee interesan'ti, care gr-ar p'ntea gisi utilizarea 9i in studrile tipologice
din alte tdri. Anr-rme,se precon,izeazdo cercetare a lipurilor de pddure (in
sensul scolii linlandeze) ca nigte sisteme dinamice; aceeagivegeta{ie
e'rbacee,determinantda tipului de pddure, poate sI aparl jn diferite stadii
ale evolu{iei vegeta(iei in diierte teren,uri,deci sd oglindeascd in reali-
tate conditii deosebite.In aceastdordine de idei se preconizeazdsi strrdirrl
e v o l u t i e iv e g c t a i i e id i n t a i e t r r r i( 5 5 ) ( 5 6 ) ( 5 7 ) . N u a r e n r i n t o r m a t i im a i
recente asupra traduceri in via{a a acestor recomnda{ii si asupra rezti-
t a t e l o re r e n t L r a l e .

DANEMARCA
Clasiiicalii tipologicedupd metodeiinlandezes-aLridcut si in Dane-
nrarca,unde par a ii dat rezultatesaiisilcitoare (14); acest lucru nu este
de mirare, deoarececondifiile staiionale in cele doui tdri rru sint prea
9eosebite.Ne lipseste,insi, informatia nrai re,centdasrrpra sitrratieidin
Danemarca.

R. D. GERMANA
O analizd ceva mai amhnunlitd se impune in cazLrl sitLiafiei din
R.D. Gernani. Se lucreazAactualmenteacolo loarte intens la studiul si
clasificareapldurilor si staliunilor forestiere.Anumite principii ;i metode
de lucru au devenit crrnoscute;i ar-riost ocazional discritatesi 1a noi.

89
 De la inceput trebuie sd fie precizat loarte categoric un lucru : in
R.D. Gemranl actualmente nu se face pe scard largd o tiplogie forestiera
in sensul acceptat la no'i. Se to,losegtefrecvent termenul de tip de pddure
gi simplu tip ; acesl lucru a indus, probabil, in eroare pe cei ce au par-
curs la repezeald lucrdrile germane rece,nte.Dar,, in realitate, tipul de
pddure este infeilesde au'torii germani cu totul altiel decit la noi.
Cercetdrile aotuale in R.D. Germand se orienteazd in doud direc{ii
diierite, care se sprijind gi se interpdtrund uneori. Un cure'nt,in aparen{d

lucrdrr de cartare stallonald. Nu se vor dlscuta ananunllt alcl procedeele

deele
nu in,tri in obiectivele cdrlii de iala gi
respective, deoarece acest lucru 'l'rebuie
ar depdgi competin{aauto,rului. sd fie reamintit numai ci scopul
Iinal al acestor opera{iuni este stabilirea unor unitdli stalionale uniio'rme
gi loarte bine conturate, in consecin{d,foarte mici gi numeroase.Aceste
rrnitdli stafionaie urmeazd sd reprezinte, in cadrul amenajamentulr-ri9i
lucrdri,lor gospodire'.sti,subdiviziuni de re{ m,ai mic grad. Dupi parcele,
stabjlite pe bazd de supraiafh sau de configura{ie a terenulu,i,urmeazd
subparcclele,fixate in func{ie de caracterele actuale alo arbore'tului,9i
in fine unitifile sta(ionale; deci, o subparcell ar cuprinde citwa unitdli
staiionale. Ro,lul ace'steif5rimi(dri este de a alcdtui anumite subdiviz,iuni
bazate pe caracterenaturale rnai p,u{in variabile, intrucit se co,nsiderdcd
arboretul este expus prea mult iniluen(elor dinaiard gi caracterele1ui pot
r,aria serrsibil intr-un timp prea scurt. Era gi firesc ca o astfel de idee
sa apard in condiliile ge'rmane,cunoscind cit de profiunde au fost intr-
adei,'dr pe acolo transtormirile pddurilor din cauze antro'pcgene.
La stabilirea unitd{ilor sta{io'nalese fac reierinle 9i la vege'ta{ie,sia-
bilirrdu-se t{.pul de flord, tipul de pddure sau asocialia de fidure naturalci.
Dar, ceea ce rezultd din lucrdrile c'are au putut fi consu,ltate,aceste uni-
tdli de r./egetaitienu au nici o lerglturd ci tipul de pddure in concep{ia
sovieticd, ci se stabilesc dupd metode,lelitosociologice (63) (141). S-au
facut gi propuneri de a simplilica lucrarile grooaie de cartare stationa'ld,
iolosind mai larg plante,le inrdica,toare, sub lorma lipurilor de flord,' aces-
te tipuri de flori ar li s,taibilitetot drrpi p6inc.ri,pii Si ar fi in
iitorsocio,logice
legdturd cu productivitarteasta;fiunilor ( 140).
l{ai inieresanti pentru noi este cea de a doua orientare, care poate
fi desemnati ca o fiiosociologieforestierci.Pro'tagonistrrlacestei orientdri
este proi. A. Scamo'ni.Acest auto,r po'rne-srte tot de la principiile .si meto-
dele Iitosocio,logiceale lui J. Braun-Blanqueit ; constatd, insi, cd stabili-
rea asocia{iilor dupd plattte caracteristic'enu ,este satisidcdtoare pentnt
scopurile silviculturii pracrtice.
Clasilicalia proi. A. Scamoni are ca unitate principald \Valdgesell-
schaft (in pdduri artiiiciale - ForstgeseLlschalt), stabilitd pe baza com-
binafiei caracteristice de specii lemno,ase ; compozilia specificd este
consideratdsi din punct de vedere istoric. Este grel-rde glsit un termen
rominesc potrivit pentru traduce,rea cuvintului V/aldgesellschaft; nu se
po,atespune asocia{ia, fiindca auto,rul insugi precizeazd,cd un,itatea lui nLr
corespr-rnde asocialiei in sensul lui J. Braun-Blanquet, ci subasocia{iei:
de altfel, dinsul eviti sd facd paralelizdri de acest tel.
\Valdgesellscha:fitntt este unilormb din punct de vedere ecologrc. Ea
se inparte intr-o serie de unita{i subordonate,care reprezintd rrnita{i

90
complexe de vegeta{ie gi iactori ecologici. Autorul le denumeglebiochore'
gr le asenrrrieptecu biogeocenozeleacad.V. N. Sukacev; pentru stabilirea
lor, insd, tot vegeta{ia rdmine deterninantd gi anume, de data aceasla,
o combina{ie caracteristicddin grupe de specii erbacee,care trebuie sd
fie o expresie a co'ndi{iilorecol'ogice,sau abundenfa gi trecvenla mare a
unor anllmite specii. Unitarteade clasiiica{ie corespunzltoareunei biocho-
re este Unlergeseilschaft,' iar pentru cazu( cind ea esrte determinatd de
abunden,iaunei anumite specii, se folosegtetermenul de Typ.
In iine, se rnai fo,losegte'o unitate gi mai micd, denumitd r.tarianld,
caro este stabilitd tot dupa vegetalia erbacee(147) (148).
Caractereinporrtante din punct de vedere silvicultural nu apar nicd-
ieri. Teo,retic se men{ioneazd cA vigoarea de cre,steregi vitalitatea po,t
intra printre criteriile de dileren{iere (148), dar in e'xempleledescrisenu
se gdsegtenimic in acest sens. ,\'lai mult decit atit : se vorbegle de fornte
bune ;i lorme reLe ale aceluiagi tip de pddure, deosebitegi prin ,carac-
tere edalice, de exemplu,fo'rma bund pe sorl argilos cu un strat de nisip,
forma rea pe nisip cu pietris (146).
Se fac gi anurn,i'telegdturi cu urtitdlile sta{ionale. Din exemplele
descrise ar reztlta cI aceeagi un'rtate de vegetalie se poate gdsi in
uniti{i -sta{ionalo deosebite. Au,torul precizeazd chiar cA, in caz cind
pe unrth{ile sta{ionale di{erite se gdsegteacelagi tip de vegeta:[ie,aceasta
inseamni aceeagiacliune de ansamblu gi, in consecinld, acee,agiimpor-
tan{d pentru practicd (147). Ul'tima aiirmalie este greu de acceptat atita,
timp cit aspectul vege,tafiei este judeca't numai d,in punct de vedere al
compozifiei specifice,ldrd a lua in considera(ievigoarea de cregtere gi
productivitatea.
In co,ncluzie,sistemuilde clasificafie al prof. A. Scarnoni rimine in
esenld tot un sistem f,itosociologic, care nu {ine sau line prea pulin seaina
de caractere import,antepentru silvicuiltura practicd. El poate si adLrci
anumite rczullate interesante, ca gi alte lucriri fitosociologice, dar nu
poate inlocui sistemeleintr-adevdr tipologice, inclusiv cel adoptat actual-
rnente la noi in {ard.

AMERICADE NORD
In ceea ce prive,gtealte continente,trebruiecitatd lucrarea destu,lde
volurninoasd,executatdin Canada ;i Statele Unite de ci,tre un reprezen-
tant al gcolii finlandeze.Autorul a stabilit o serie de tipLrridupd aceleagi
princrpii ca in Finlanda, iolo,s,indunele planto indicato,aredin aceleagi
genurr (Calamagrostis, Vaccinium) gi intr-un caz chiar aceeagi specie ca
in Europa (Oxalis acetoseLla),'1a acestea,bineinfeles, se adaugd 9i o
serie de plante pur armericane(59).
Fa(d de irnensitateapadr,rrilornord-americane,lucrare,a aceasta nu
poate fi privitd decit ca o recllnoragteresunari. De altiel, se pare ci cer-
cetdrile dupi aceastl metodd n-au lost continuate in larile respective.
Din ci'te se gtie, silvicultorii nord-americaninrr par a li disprr;i sd
proce,deze la clasilica{ii tipotrogiceprea detaliate. Ei tolosesc curent ter-
menul de tip de pddure, dar intr-o accepfiunefoarte largA, apropiatd de
lormatia gco,liiacad. V. N. Srrkacev.

91
 Este probabil czi existd descrieri exacte ale a,cestortipuri de pddure,
in care sd fie specifrcatetoate caracterelelor importante. Dar, astiel de
descrieri n-au lost accesibileautorului acesrteicar{i. Din prea pufi,na lite-
ratrrrd ce a putu't fi consultatd rczultd cd tipLrrile sint desemnaieprintr-o
cortrbina{iecaracteristicdde specii, denumite in limba englez\; se sta-
bilesc si unele plante indicatoare din pitura vie ; se iace rnenfiuneaasu-
pra caracterului tipului, anume pioner, climax sau subcllmaxt; in line,
fiecare tip poartd un numdr de ordine, conlorm lis'tei intocrnite de Asoci-
a{ia liorestierdAnrericand.
Astlelse pot eita (1a9)(l6a):
- nr. I Tipul Phtus banksiana - pione,r;
-nr.25 Tipul Acer sat'charinum - Fagus grandifolia Betula
.lutea - climax ;
- nr. 35 Tipul Betula papyrilera - Picea rubra - Abies balsamea
- subclimaxeic.
Se infelege cd aceas,tdclasiiicalie este departe de a avea un caracter
tipo,logicin sens'rl acceptat de noi ; nu mai este cazul sd se insiste asu-
pra el.

INDIA

India pare sI fje astazi singura {ard tropicali, in care se practicd

tipologia forestier5. Inceputurile ei au tost inspirate de principiile gcolii
tipologice linlandeze 9i s-au concre'tizatin stabilirea unei clasiticafir eco-
logice cu tolosirea largd a plaintelor indicatoare (102). Inrtre a'nii 1933
gi l94l s-a elaborat un sistem proprir-rde clasiiica{ie tipo,logici, reunind
pdrlile utilizabile in condilii locraleale scolilor rusd (probabil dLrpdG. F.
Morozov), Iinlandezd gi suedezd(probabil gcoala iiitosociologicdsuedezd).
Clasilicalia tipologicl indianh se bazeazdpe'.
- caracterizareacalitativd 9i cantitatrvd a vege,tafieidLrpaprocedee
litocenoogdce;
- caracterizarea largh a sta(iunii (condi{ii geomo'riologice,hidro-
logice, clirnatice, li'tologice 9i edalice).
Se acordd o aten{ie deosebitdpdr{ii eco,logice.Se elaboreaz\.imediat
gi complexelede nrdsurj silvotehnice(135).

1 Noliunile de climax ;i subclirnax sint larg folosite in litcsociologia anrericanS.

Prin ele se in{cleg sladii finale intr-un sir de succesiuni ale speciilor vegetale pe
acelagi ioc. C!imaxuL reprez,inll o asocialie, in care specia dominantd in aclualele corr-
tii';ii climaiice mr poate f i inlocuitd printr-o alti dominanid. Subclimaxurile sinl asa-
ciaJii, in care corrdijiile climatice ar permite inlocuirea speciei dominante (recte rea-
Itzarea climaxului), Car aceasta este impiedicati prin cauze de alt6 naturd: anumite
propriet6fi ale solr-rlrri,irnposibilitatede emigrare a speoiei respective (existenJa unei
bariere de migratie), irrtelvenfia omultri etc.- (3ir). Fitocenologia sovieticd nu admite
a c e s t en o t i u n i ( 1 5 4 ) .

92
 PARTEAA DOUA

TIPURILOR
DESCRIEREA DE PADURE
DIN R.P.R.
 CAPITOLULVI

G E N E R A L I T A T IA S U P R A F O R M A T I I L O R S I T I P U R I L O R
DE I'ADURE DIN R.P.R.
MATERIALULUI
ASUPRAPRELUCRARII
A. UNI,LEPRECIZARI TIPOLOGIC
In pddurile R.P.R. au ios,t identilicate pini in prezent 241 de lipuri
de pidure, care f ac parte din 46 de lorrnafii diferite. ,Vlai existd nu-
lneroase situafii incd neldmurite, unde ar putea ti vorba de tipuri noi,
dar rnaterialele existente nu sint de ajuns pentru a se putea trage o
concluzredetinitivd. Dacd ulterior se va dovedi cd unele din acestecazuri
nelSmurite meritd sd iie considerate ca tipr,rri de pldure aparte, s-ar
putea intimpla sd se mdreascd 9i numdrul formaliilor (de exemplu, car-
pinetele ca tipuri naturale de bazA). In aceastdparte a cdrlii se dau
descrierile,nrai inult ori mai pu!in andnun{ite ale tipttrilor precis iden-
ti,ficater.
In descrieriledin capitolele urmdtoare nu sint cuprinse decit ioarte
puiine tipuri derivate gi nu apar de loc forma{iile derir.ate.De exemplu,
lipsesc mestecdnigunle,plopigurile pure de plop tremurdtor e'tc. Atttorttl
nu a avut materiale suiiciente pentnt a putea descrie toate iipr-rrilede-
rivate ; pe lingd aceastase poate pune intrebarea, da,cdun astlel de pro-
redei-i zll. avea vr,:o intpot'tan!I p|actic5, ce 21l' l ecojll'peirsa spaf ir-r1 cerut
in plus. In co'nsecinfi,au iosi descrisenumai tipurile derivate compuse
din specii principale,care forureazdgi tipurile de bazi (molid, pin sil-
vestru, larice). Asemeneatiprrri derivate.prezinta, in general, o impor-
tan!d econo,rnichmare ; in pltrs, arboretele respecitve au iongevitate
mare, aselneneatipurilor de bazd. Este, deci, logic si tie tratate la tel cu
'l'ipurile
acestea din urrnd. derivate compuse din specii de mai ptt{ind
importanf5, pu{in longevive, sint men{ionate pe scurt 1a descriereaiipu-
rilor de bazA, din care provin (bineinfeles,si aceastain limita materia-
lelor disponibile). 1n general, tre,buiesd tie subliniat cd strrdiului tiptrrilor
derivate pind in prezent i s-a acordat la noi prea ptr{ind ateniie ;i s-a
cules p,reapr"r{inmaterial.

In tcxt acestc tipuri sint numerotate; iar situatiile neclare se menlioneazd pe

<crrrl fhri numir de ordine. Pentnt numerotarea tipurilor de pidure sint iolositc ciirele
a r a b e , iar pentru lorma{ii cele latine.
 Fa!ri de cele publtcatein trecut, descrieriledin aceastd carte prezintA
o serie de deosebrridestul de irnportante.Aplicarea prrncipiilor de dile-
reniiere a tipurilor, prevdzute in dtrectivele pentru cercetiri tipologice,
a dus la desfiinlareaunui numir de iipuri r,'echi(mai ales prin unjrea a
2-3 din ele intr-unu1singur) gi la iniiin;fareaaltora noi. Pentru evitarea
oricdror conir,rziiin descrierile noi s-au trecut la liecare tip gi toate
numirtle sinonime ce au fost folosite pentru desemnarea1ur in ciilerite
lucrdri din trecut (tipologice,silvjcullurale,fitosociologtce).
In unele cazuri, principiile noi de dirferen{iereau dus 1a transfor-
rnarea radicald a vechii clasifica{ii.Acesia a fost cazul in special la
amestecuriledjn Ciieritespecii de'stejari, iar intr-o misurd mai'micl, gi
la alie ame,stecuri.Aspectelenoi introduse cu aceastd ocazie sint speci-
ficate 1a formafiile resfective.
Inainte de a se trece 1a descrierilearndnun{iteale tipr.rrilorde p2idure,
este cazul sd se arate pe scurt rdspin'direairr {ard gi importal!2 relativi
a drleritelor formatii, precum gi cauzele care le determinii. Se inle,legede
la sine cd pondereadileritelorIorrra{ii - de altfel, si a diieritelor tipuri
de pddure - pentru srlvicultura noastrA nu este aceeagi.Existd iormatii
cu multe tipuri, care sint loarte larg rdspinditein tard, ocupd suprale{e
nari gi prezintd o irnportan{ii generald mare (de exemp,lu, fagete) ;
forma{ii cu ptr{ine tipuri, localizate in anuurrte regiLrni dirr {ard, dar
acolo avind rdspindirea largd gi importanfa locald mare (de exernp'lu,
cerete 9i girnilote) ; forma{ii cu pu{ine tipuri, rar intilnite, dar totLrgi
interesantepentru silvicultura practicd (de exentplu,laricete); iornra{ii
cu prtiine tipr-rri,rar intiln,ite gi lipsite de imporian{5 practicd, dar avind
un interes geoboianic(de exemplu,teiguri anestecate)etc.

B. CAUZEI-E
APARITIEI$I R, SPTNDIRII
DIFERITELOR
FORMATII
Nu intrd in sarcinile acestei lucriri sI Iacd ;i o prezentare anri-
nuntitd it cauzelorcare determind dilerite aspecteale vegetali,e'ilorestiere
din fard. Dar, este utrl si se iacd pe scurt unele preciziri.
'condi{ionatd
Apari{ia gi ir-rtindereadrleriteloiformafri este de rdspirr-
dtrea si abrlndenla s'peciilor lore,stierece le constituie, iar rdspindireir
9i abirndentaspeciilorla rindul lor sint condi{ionatede dor-rdcauze rnai
importante: condiiiile e'cologiceactuale si evolr-r!iavegeiaiiei in trecLrt;
mai sint Si alte cauze,d,ar insemndtatealor este mai micd.
In fond, an'ibele ca,uze ard,tateau aproxirnativ aceeagi irnportarrf5.
Intr-adevdr, oricit de f avorabile ar f i condi{iile ccolo,gice actuale, o
anttinitl vegetatie nu se poate dezvolta, dacii in trecut n-arr existat posi-
bilitati de rdspindirea ei pind in re,giunearespectir,d. Citeodatao astlel
de posibilitale este numai o chestirrnede timp ; se spune uneori, fo,arte
plasttc,cd o anumitd speciesau iorrna:fievege,taldlipse;te dintr-o regiune
iiindc.dnu a avut incd timp sd ajungb pinh acolo.Dar, se cilnoscgi altfel
de situatii, anllrle ptezenla unor anunite bariere ecologice, care rlLr
perrnit rdspindirea speciei respective,desi dincolo de acestebarie'reea itr
pute'a si trijascd in bune condiiii ; la noi in {ard o astlel de barieri
trebuie sd fi fost reprezentatdprin lan{ul Carpa!ilor pentru stejarul
brumiriu.

96
 Invers, oricit de larg ar fi tost rdspindite anumite specii in trecut,
cond'i(iileecologiceactuale categoric nefavo,rabilele fac sd dispard com-
plet din compozilia vegetafiei,iar dacd ace,stecondilii nu sini tortal neia-
vorabile, intervine o a tre,ia cauzd: concurenta intre diferite specii ve-
ge,tale.O anumita specie poate sI nu fie elimina,td direct de co,ndifiile
ecoloeice puifin .iavorabile pentru ea, ci de concuren{a unei alte 'specii,
pentru care acestecondi{ii ecologicesint mai potrivite. La noi este arhi-
cunosc.utddispari{ia pinului siivestru din cauza concurentei molidului,
bnadului gi iagului. In multe cazuri, spec,iadin trecut, amenin(atd cu
dispariiie, se mai menline pe supraie{o mici, fie din cauza uno,r co'ndilii
locale c,areo avantajeazd,fie din acee,agicauza a timpului (concurentele
ei n-au avut incd timp s-o elimine). Ave,m de-a face, in acest caz, cLl
relicte : la noi se c'unosc numeroase arborete de natura relicticd. mai
ales ,lin speciisudicetermotile.
Dar, precizdrile de mai sus au o naturd mai mult teo,reticd.In prac-
tici, ioati lumea este to,tdeaunate,nta,tdsd explice aspectul actual al
r"egeta(ieiexclusiv prin condifiile ecologice actuale; numai in fa'[a arbo-
retelor relicte este reanrintiil impo'rtan(a istoricului r,'egetaliei.
In ceea ce privegte influen{a fac,tor,ilorecologi'ci a,ctuali, trebuie sd
se faci distinc{ie intre r,"egetaliazonaildgi cea azonald,.Prima este de,ter-
minatd in special de condiiiile climatice generale, care la rindul lor
prezinii o zonalitate; mai intervin 9i condi{iile edaiice generale,care sint
gi e'le un rezultat al clirnei 9i prezintd o zonalita'te.Vegetali a azonalh, in
schimb, esrtedeterminaid mai ales de condifiile ed,afice locale, intr-o
anumitl mis;urd gi de ce,lemicroclima,tice,fdrd ca influenla climei gene-
rale sd iie neglija,bild (1a noi in special cazul vegeta{iei din apropierea
a p e l o rm a r i ) .
In repartilia lactorilor climatici, deci gi a formaliilor zonale, relieiul
intervine in mod ho,tdritor.Existen'ia puternicului 1an! carpa,tic,precum
9i a altor regiuni accidentate,determind,in primul rind. boga{ia si varie-
tartea aspectelorl'egertafieifores,tierede la no'i, imp,licit numirul ioarte
mare al ior.ma(iilor zonale gi al iipurilor de pddure respective.Ilep,arti-
zarea aclualS a vegeta{iei in iuncfio de altitr"rdineeste o dovadi e,losventh
a acestui lapt ; Idrri indoialii, ea n-ar ii avut loc intr-un relief de altd
naturd. cu diierente mai mici de altitudine. Alai mult decit atit: sint
multe motive sd se creadd cd gi aspectul pddurilor noastre de cimpie
este puternic influen{a,tde prezen{a unor regiuni accidentatein spatele
lor. S-a pus chiar intrebarea,dacd aceste piduri ar mai li existat in
cazul cind ieritoriul {drii ar ti fost reprezentat printr-un $es intins;
eventual in locul lor ar fi domnit stepele. Cu alte cuvinte: oricit de
curios s-ar pdrea,dar gi pidurile noastrede ges s-ar incadra in succesiu-
nea in spaliu a datoritzi altitudinii. Aceasti chestiune nu este
"'egeta{iei
incd deiiniiiv rezo'lvatd ; in general, ar ii ;i greu sd se pretindd cd ea ar
putea li rczolval/a cu precizie, fiindcd toatzi problenra plutegte mai mtrlt
in domeniul ipotezelor.Dar, nu se poate contesta,cd si pddurile de 9es
din R.P.R. sr"rierdanumite inflrren{eale relieiului regiunilor accidentate
riin vecindtate.
Tn interiorul dileritelor zone altitudinale apar unele deosebiri rnari
in rdspindirea iormafiilo,r Iorestiere.Aceasta se datoregteiap,tului cei pe

t- de pddure. - c. 241
lingi deosebirileclimatice datorite altitudinii au un rol imn,ortantsi rrnele
deosebiriclimatice, care se manilestd in sens ottzontal.
Se gtie cd teri,toriul R.P.R. se aild sub intluenta a trei clime deo-
sebite: central-europeand, cu o nuan{d rnaritimS,est-europeand, cu un
caracter pronun.tatcontinentail,gi in fine, mediteraneana.Speciile arbo-
rescente,care alcdtuiesc iorma{iile principale, sint 9i ele adaptate unor
'orizontald.
anttmite-rruan{eclimatice, ceea ce inlluenteazdrdspindirea lor
Astiel, molidril este o specie de climi continehtald rece. centrul lui
principal de rlspindjre se atta in Europa de nord-e,st; iar in E,uropa
centrald gi occidentali el se giseste rnai rnurlt in interiorul regiunilor
tlttntoase intinse (se gtie cd in-astlel de situalii gradul de contine-ntalisrri
al climei se nrdreste,pe cind ntai la periferie, clima montand se apropie
de cea maritirni;. De'aceea gi la noi in tara molidigurilepllre se con-
certtreazl mai mult in nr:rd-es't,unde iniluenta climei contineritalereci din
r t o r d - c s t r r[ lJ r r r o p eei s t e m a i p r o n u n f a t S ,I i i r r d r n E r i l d p r i n e x i s t e n i ap r r -
l c r n i c e l o rl a n i r r r ip a r a l e l ed e m t r n l i .
In schirnb, bradul, fagul gi gorunul sint specii adaptate unei clime
rnaritime.In Europa ej sint rdspindili in centru gi in apus, dar spre rh-
sirjt.abia^depigescpu{in hotarul estic al !drii noastre.in comparb{iecu
ntolidrrl,fagul 9i gorunul pierd vizibil din importan{din partea de nord-
est a {drii, tocmai acolo unde moiidul are maximum de intindere.
- In _aparenfd, cazul bra,duluiar contraziceacesteconsidera{ii; intr-a-
levdr,*brddetele pure, de bund calitate, sint rdspindite 9i in'nord-estul
tririi. Totusi, o examinare mai atenti atat| cd ele lint localizale nrai mrrlt
la periferiare,giunrlorrnrrntoase foarte intinse de aici si la altitudini mai
ntici, co,borind pind in regiunea de dealuri ; rnai in interiorul acestei
regirrnicedeazd. in fa{a nrolidului.
FIgetele cigtigd vizlbll in imp,ortan{5in sudul 9i rnai cu seauri in
srrd-vestul9i vestul idrii.
Steiarr-rlpediurculatcregtela fel de bine si in clima continentaldsi
j l t c e r m a r i t i l n a .R d s p i n d i r e rl t r i m a i m r r e i n r e g i r u r e ad e l r r r o a s dd i n
-Aloldover
Ardeal gi -din rordrrl nu parc sd fie leg"ataatit dc inlluerrla
directd :r tactorilor climatici actuali,'cit de dezvolTercaistoricd a vcsb
ta!iei; anrlme,in acesteregiuni, concuren{agorunului ori es'rein genelat
rnult mai slabd, ori a inceput mai tirziu si astfel succesiuneavegetatiei
n-a parcul's incd stadiiie, care in restul tarii sinit de mult incheiate.
. .Cerul,.girnifa, stejarul puios ;i stejarul brumiriLr sini specii de
origine sttdici, ceea ce se si rellectd loarte bine in localizareaioimatirlor
respective.Ele sint rispirrdiie ntai ales in Oltenia, jurndtateade vest a
Alunteniei gr sudul Dobrogei. Primele trei specii mai apar gi ir-r vestul
{arii, triini{irnd iniiltra{ii in interioruil bazinLrlui ardel'eran,. S,t'ejarulpulo,s,
de data aceas,taimpreunl cu cel brumirirr ocolesc lantr-rlcarpatic 9i
pe l2 ajungind in sr-rdulsi chiar centrul .\loldovei; la iel sint larg
raspindi{i ".i, si in toatd Dobrogea.
Tn loarte multe purrcte arboretele din aceste formatii au astdzi un
caracter relictic. Ele sint rlmase din perioada postglaciari xero,termicd,
in care toate speciile strdice au avut la noi o eitensiune mult ilt,ai niare
decit in prezent. Din aceeagiperioadi daleazd si unelc arborete relictice
din alte lorrna(ii - gorunete, stejr{rete,9leauri, teiguri gi lrisinete ames-
tecate - anume acele arborete care se gbsesc la aliitudini neobignuit de

9E
mari, citeodatd
-cu - in irnediata vecinzita,tecu brddetele,cu arboretele anles-
G.;6 participarea rdginoaselo,rsau chrar cu molidisurtle quie. Ln
intregime ielicticl, din perioada xerotermicd, este lorma{ia pinetelor de
pin
' negrtt.
'si silvestru, laricete{egi arboreteleames-
To"trelicte sirii pinetele de pin
tecate cu participarea laricelui zjmbrului. Dar, acestea- sint mult ntat
vechi, datihd din glaciar
-D"pa sau
-precizAri cel pu{in din postglaciarul
- foarte timpurilt.
aceste toartr5 sltmare a.supra. cauzelor ce condi-
vadl aceastl
lioniaz.i rispindirea dileritelor iormra{ii,es,teindicat sd so
rdspindiro ceva mai detaliat pe regiuni geograiice'

DIFERITET,OR
C. RASPINDIREA DE MUNTE
FORMATIIIN REGIUNEA
de
Irr ceea ce prive'gterispindirea iorma{iilor iorestiere in . regiune'a
siabili'anumiie subdiviziuni, care in mare mdsurd, se su-
,rr'nt", se pot '
o r r p u n c u s u b d i v r z i u n i l eg e o g r a l i c ea l e r e g _ t u n im i u n t o a s e .I n c e l e c e
i r r r r i e , r zsAi ' t a r i t a t e c a r a c t e r e l e I i e c d r e is u b d i v i z i r t n i .
l. partea ae noiO a Cirpafilor Orientali. Limita ei de sud treceaproxi-
:nativ la iititudinea izvoareior'Slantculuil\oldovei. Caracteristicdacestet
i,rbdi,rirt,tni este intinderea foarte mare a rno'lidi-sr-rrilor pure 9i-a arties-
tecurilor de rdginoase,iie intre ele, fie 9i c_tr parliciparea IagtrlLrt t!_o;
]
radic se gdsesc gi brddetele pure. in general, nrolidigurtle ry.t:r11u.
?ll*, muntos;
o barrdaioarte I'argA,care uitneazd inleriorul acestuivast tinut
a.pi..litnei neimpdduriii a Ciucului'
in partea de sud .alin" 1n mijloc
Pdrlnr"ileamestecate^ fotmeizk, gi ele o'bandd ioarte largS.in lloldova, 1a
est de domeniul .olial -4" uiil,or ;'plre printre e'le se rnai iniercaleazd insule de
nio,fia ;i, mai rar, iag.t. (acestea mai mult la p11Tr19::?i:
J.nl,iti j.' R" n-rr.ginea dE vesi, spre Ardeal, lrolidigurile pure sint de
asemeneatir,ite de ;;;r;i uin"ti"oii", dar aioi acestea ar-ro ldfime-..mqit
rnai micd. Unele iniiftint,ii-ae paduri ameste,ca'te gi, mai rar, de llge:te
pairrl'A i,i in.arqalul. compact dl.
'sporadice molidirtui'
(.a aparllll tocale9i s e m a i ^ p o J . , n o j ,af o r r t e n t l n l e r o a s e
insule-mici dd pin ritu.itru; upoi laricete. (C|ahlau), terguri si lrdsinete
amestecate (lordLrl lloldoruei), ctri"r iniute'ae steiir.p6duniulat 9i Ce
aproepelipsegtein nordul '\loldovei)'
' " ' t " i r(ncesia
onr,,n
= . ' G i i i t i idin
! - e sttrmd
ie
r a s p i n d i r e a ' n e j n s e m n a l.dI a g t r l r r i n g e r r c r r ll l
a tagetciorprrre in special.'Da.t, i1S" excep{ie*1tqil,::-,r.e-stic?i a regirrnii
r e s p e c t i v e. ", r " p o r t " l i c o n s i d e r a t d c h i a r ' c a o s u b d i v i z w n . a
e p . n r t e,.\ i er '
.oi!-int.iiorttl iai.inului ardelean, se formeazA o band| mai mult sau il-ra1
;;i;" ;;;;i.ua de laseie pure, care se lategte in special le graniia d.e.nord
i-ieiii,,."io, p r i , , t i l i2igetc m a i a p a r p e d e o p a r t e i n s r r l e d e i n o l L dp r ' I
pe de alid par1c, o jnsrrla ntare de gortrrl
Ji'Ju'^u*.rtu.rii a" rdgiiloase,
c n c c v a s l c i a r p e d u n c u l a t( b a z i n e - l e ^ l z e i ;V i lgcttlut;'
2 Restul Carpalilor Oiierrtali. In aceastd regiune sint predominante
ameJecurile rle rasinoase clr fag. Sint 9i foarte multe fig_etePttlg.,c,aic
c c r r p l i n t i n d e r ja p r e c i a b i l ien p a r l e a d e v e s t ; a i c l , i n - t t t t e l el o c u r i ' t A g e t e l c
; ; ; 5 " . ; " ; ; ; ; p i n ! t a m a r g i n e ag o l r r r i l o rd e m t t r t t e M . olidi;urilepttrc.trt;ri
[.it"l t iuoti,tute apreciibild in nrtrnlii Vrancei, dar mai spre rest sc
g r r i , . . n r r m i i i n a'intil'nesc p i r i { i i i n s t t l n r em f c i , . i n p r e n j m a g o l t t r i l o rd c t t r t t t t t u '
Brldetele pure se pcste tot, dar in general sint sporndicc si

9t
 ocupi suprafeternici. De asemenea,Ioarte Irecvente sint insulele mici rie
pin, localizate in cotul propriu-zis al carpa{ilon, pina la bazinul Bttzdului-
mai ;Rr.evest lipsesc. Laricele apare_insrular in bazinul releajenului.
-stejar Sf
aici trebure not,ate unele infiltralir de gorun 9i mai rar de pe-
dunculat^
. __3-.Cqrpafii Meridionali de la Prahova pind la depresiuneaCerna-Timiq
,si Valea Bistrei (deci,exceptindmun{ii Binatului 9i poiana Rusca). prel
domrinanteaici sint in mod c,ategoricfdgerteile pure; mai ales in'partea
de sud-vest a acestei sr,rbdiviziLrni, pe veisantuil-dinspre oltenia de vest,
ele.stipinesc terenul in mod indiscritabil; in multe ldcuri iagui fornreazzi
limita vegeta{iei_lemnoase.Dar, nu Lpsesc nici molidigr-rrilEpure, care
lormeazd o rnsuld mare in centru, cu- rdspindire masivd lmun,gii Sebe-
gului, clbinului, Paringului ertc.), apoi tivesc golurile de munrteiir munlii
Bucegl, F-dgdra9,Re'teza,t e,tc.; in 'flne mai apar gi intr-o serie de insuie
mici. Aproape tot a,tit de r?ispfndiiesint ames-tecurile do rdginoasecu iag,
mai intinse in partea de est; sint gi bradete pure. Pinul silvestrLrapale
inir-o serie de staliuni insulare, dar este muit mai rar decit in subdl-
viziunea . precedentd. In partea sud-vesticd (Oltenia 9i Banat) apare
insular gi pinul negrll. Laricele igi gdsegteaiii locurile-cu nlaxirnum de
rdspindiredin fard (mun{ii Lotrului 9i Bucegi). se mai semnaleazdnu-
meroese in{iitra{ii de gorun gi de amestecurfde foioase (fdgete ameste-
cate, gleauri) ;- in sud-vest, in aces,teamestecuri participa nllmeroasc
clernentetermofile.
4. Munlii BanatuluiI gi Poiana Rusca.Aceastasubdiviziuneeste domi-
natd ^de fag9tgl,epure, care se intind aici pe suprale{eenorme gi elimina
alte formalii. Nu-ma1in unele pdrlr apar iris,ulode brideio-tdgetb, la care
se rnai,adarrgdbrrdetele pure. Moli<iigurile,pinetele 9i laricitele lipsesc
complet; ,in rnrrn{ii Bana,tuluilipsesc gi aninigurile de anirr alb (ia Si
anrestecurilede an,in alb..9i qegru), aiit de caracteristicecelorlal{i hunli
din _{ard. Sint unele infi{tra,{ii-de alte foioase - gorunete, gleauri de
deal, chiar cerete-;i girnilete (cursrul superior al Nerei), d,ar in ge,neral
sint pLrtirlrdspindite -si localizate la periibrie, din cauza'concuren{e-i atot-
colropltoare3 lagrllul.
Q. tvtqnlii Apuseni.$i.aici categoric.sintpredominantefagetelepure.
Dar in interiorul masivului apare-esteo-insuld maie de molidiguri-pure.'Este
interesant cd aceastd insuld muli mai intinsd pe ' versantul estic al
Aprrsenilor,pe. cind pe
._cel_r-estjc,molidu,r ocupd supraie{e mrrlt mai
redttse,in preajm'rgolrrrilor de munte. Mai apar si citeva insrrlede molid
'amestecuri
in rnasa i.rgetelor,precunl gi unele suprafe(ede de rdginoase
cu ,Iag. gi de brd^detep'Lrre.Pinul srivestru si laricele apar in cite,r.a
sta{ir,rniinsulare. l'ot aici mai sint si unele infiitraiii de gorun gi alte
loioase.
9 q." lo,rmafii azonaresint caracteristicepentru regiunea muntoasd
anrnr;rrrrlo,in spec'ialcele din anin a,lb, jn irnele cazirri raro cele de
.rnin negrrr sau anlesieca,le din ambele specii (drrpa crrm s-a ard,tal,in
munlii Banatului, aninul alb lipsegte).Du ns"-etl"n, se mai pot men-

Banatului se infeleg ,aricii,n se,nsgeogoafric,adici 1a vest de depresiunea

-^_,.^
Lerrla-L{lntii,
| rmti. Nu sint crtprinse aicr ultimele ramifica!ii ale Carpatilor 1'leridioirali,
depi
ele cad pe teriloriul provinciei istorice a Banatului.

100
{iona, ca o ionrra{ie rar5, dar totu.si foarte caracteris,ticiregiunii mun-
toese, piltinigurile amestecate,care se localizeazdpe grohotiguri, ocupind
<leobiceisrrp'ralete rnici.

D RASPTNDIREA
DIFERITELOR
FORMATIIIN RECIUNEA
DE DEALURI
LA NORDDE DUNARE
Intinderea mare a regiLrnii deluroase si inlluenlele dilerite la care
ea este supusd determinl aici o variatie mai mare a aspectelorvege-
taiiei, inclusiv un numdr mai rnare de subdiviziuni. Dar, in general vor-
bind, decsebirileintre acestesubdiviziuni nr,rsin't prea mari gi e[e pot fi
caracterizatemrr,ltmai succint decit cele din regirrneamuntoasi. In cele
ce ur,meazisirnt aratate particularitd{i,lefie,cdreisub'diviziuni.
l. Dealuriledin nordul Moldovei,pe ambelepdrti ale Siretului.Limita
de sud trece la dreapta Siretului aproximativ la mijlocul dis,tanfeidintre
Fllticeni 9i Pagcani, iar la stinga - aproxilnativ in dreptul Tirgului
Frunros. Caracterrsticilesint gleaurile de deal cu stejar pedunculat, ste-
jlretele pure de stejar pedunculat si lSgetele pure. Gorunul este, in ge-
neral, pu{in rispindit. Pe dreapta Siretului el este chiar rar ; gorunetele
prlre apar numai jnsular, in pr-rfinepuncte 9i pe supraie(ernici. In stinga
'Siretu|-rieste ceva mai m,ult gorun dar to,tugi, nu
; el ajunge nici aici la
abLrnden!5din subdiviziunile urmd,toare.
Pe marginea de vest, citre inun,te,apare o interpdtrr,rnderecu br5-
detele pure si amestecurilede brad 9i foioase, care coboard aici ioarte
jos, pind in regiunea de dealr-rri.
2. PodigulCentral Moldovenesc. Caracteristicesint gleaurile,mai ales
cll gcnln, dar gi,cu stejar pedunculat(acesteadin urmd mai abundente
in nord) ; se gesesc 9i gorunetele pure destul de abundente.Fagul este
destLrlde rlspindrt gi el, rnai ales in partea de vest, atit ca ldgete p,uregi
amestecate,cit 9i in gleauri; dar, nici pe deparie nu joaci un rol atit .le
inrportant ca in sr-rbdiviziunileprecedente.
A,largineade sud a podigr-rlui,cu o prelungire in lungul vlii Birla-
dului, in parte gi marginea de est, au anrrmite caractere aparte. Aici
apar o serie de elementesudice: stejarul brumlriu, stejarr-rlpufos, moj-
,dreanrrl.Ele {orme,azd.chiar tipLrri de pzidurecu caractere de si'lvostepd
(stejlrete pure, gleauri de silvostepd); tot aga gi unele specii mai lalg
ri.spindite alcdtuiesc arbore,tecn aspecte de silvostepi (gorunete, frh-
sinete, ulmete). Degi, aceastdregiune este inci pulin studiatd din punct
.de r.edere tipologic, ea poate fi considerati ca o siluostepd de dealuri.
3. DealurileMoldoveidin dreaptaSiretului (spre sud de limita primei
,subdiviziuni)gi dealurileMuntenieide est, pini la valea Dimbovifei.Carac-
teristici este abunden{a gorunetelor, care impart stdpinirea terenului ct-t
fagetele, in fr-rncfiede reliel. Stejarul pedunctrlateste relativ rar, to,tugi
ipare pe alocuri in cantitate ceva mai rnare, iie ca stejdrete pure, iie ca
gleauri ; astfel este imcd destul de irecve,nti'n Aloldova, pind la Trotug
spre srrd; reapare in cantitate ceva ntai mare in vestLtl'lcestei strbdi-
viziuni ; iar in rest se gisegte insular pe alocuri.
$i in aceastd subdiviziune apar unels infiltralii din regiunea mun-
"ioasd - bridete, amestecrtride brad cu foioase si pinete - anttme, in

101
 dealurile Moldovei gi mai departe spre sLtd, pini in valea Buzdului
aprorirttatir'.
'
Pe de altd parte, in cuprinsul a,cesteisubdiviziuni existd o figie de
teren cu caraoteieleparticulare arlevegetaliei. Ea este reprezentatl.prtn
partea sr-iperioard
-- a iremontului Rimniiutui -. irirtre_ apele Rimnicului si
ilttzdului cu o palte din dealurile invecinale in bazinele CilndulLti 9i
Sliniculrri, apoi dih versantul sudic al dealurilor- Istri{ei pind, aplo}l-
matir', la'CeptLrra.Aici ca 9i in Podigul Central Moldovenesc-,
'sudiice, apar inlil-
tratii chiar mai puternice decit acolo (stejarr-rlpulos, stejarul
brumdriu, cdrpinila, mojdreanul); o serie de tipuri de pddure cu carac-
tere aparte fic ca aceastd ligie sd iie cogsideratd tot ca a siluostepd
de dealuri.
4. Dealurile tVtuntenieide vest Si ale Olteniei de est, intre Dimbovifa
pi Jiu. Qepartizareavegeta!iei forestierein accastatsubdiviziuneeste mal
neregula'ti decit in precedehta.Pornind de la est, la incepr,rtso intilnesc'
aproiinratir.,aceleaii aspecte,cu alterpan'fede go-runete .9i. fdgete.,lrl
coltul sud-esiic extrem mai participi steiarLrl pedunculat in cantitatc
- cer
apr'ecrabil5 ; dar tot aici apar-primele infiltrafii de specii sudice
gi girni{rl ; asilel se lormeazi fre'cvelrtamestecurileintre specii de ste-
jari] pe lingh care se gdsesc 9i arboretele pure .din aceleagispecii. i\\at
ipre vest, participareac-emltrigi girni{ei devine din ce in ce mai masivS.
So iormeaid, de'fapt, doud figii, una spre dealuri cu gorunete_giiiigete,
cealaltd sprc cimpie cu predominareagirnifetelor trai alegl.pe lingI care
se nrai gdsesc g6runetcfe, cerctele, sleaurile de deal 9i fdgetele. Linlita
esie foaiie nere-gulatd.Irigia cu girniietele urcd foarte mult in su-s,qe
pariea .iilnga a-Otiului lplatiorm"a Cotmeana), in schimb rdmine loaite
jos lr rtreipta lui, penirii
'rrn ca sd se ldrgeascziiardgi .din ce in ct' tttai
ipre vest, pind ce jurLrl Tirgu-Jiului ajunge_jn imediata apro'piere'
a'rttuntiior,ieducind aproapecu totul iigia ceataltd.
5. DealurileOlteniei aproximativde la Jiu spre vest gi in continuare
pe marginea de sud gi vest a mun{ilor Banatului, aproximativ pinfl la
valea Caragului. Vegetatia estc caracterizataprin altcrnanli dc gorunete
-si tdgete, ceva mai puiin prin sle,auri de deal gi alte amesrtecrtri ; tttr
bloc masiv de figete mai mult '61j mai ptrlirn pr-rrese at15 in Ba-
sudr-rl
natulrri.
In partea de est gi mai ales sud-estgirnifa 9i cerul participdincd iit
cantitate mare. In special, partea de sud-es't ar putea ii privitd mri
repede ca o continuare a subdiviziunii precedente,anume a ligiei cu
girni{ete, care aic,i se inguste,azddin no,u, dupd ce a ajuns maximum de
1a{ime in jurr-rlTirgu-Jiului ; numai lipsa unui hotar natural bir-iepreci-
zal Iaca mai indicatd incadrareaei aici. In resi, cerul .si ceva rnai pu{itt
girnifa :lpar pe alocuri sub iormi de insule, uneori destul de intinse.
Dar, caracteristica principalE a acestei subdiviziuni este abundenfl
elententelor termolile (pinul negru, castanLrlcomestibil, ste.ianrl puios,
alunul turcesc, cdrpini!a etc.). Aceste elenrentedeterrnini chiar forn'iarert
citorvir tipuri de pddure, care nu se gisesc nicdieri in altd parte.
6. Dealurile din vestul firii, de la marginea nord-vesticd,nordicd 9i
nord-esticd a muntilor Banatului in sud gi aproximativ pind la Crigul 'la
Repedein nord ; o prelungire pe vatea Muregului, aproximativ pinl
mijlocul distanlei dintre Oriltie si Alba lulia, cu o lirgire puternicd in

toz
 bazinul Streiului. In linii generale,aspecteleI'egetafieislnt foarie asemJr-
ndtoare cu subdivizunea precederrtd.Dar, rolurl elernen,telorternroirle
este niult mai recius; cele mai caracteristicedintre ele chiar lipsesc ctr
desir,'ir;ire (pinu1 negrll, castanul comestibil,alunul turcesc,carpini{r).
Ca teparlizare generalri a 'forma{ii1or,gorunetele 9i fdgetele-predo-
mind jn cea mai mare parte, mai ales la altitudini mai mari. Fdgetele
pure pe suprafe{emari apar mai ales pe marginea nord-esticda rnuntiior
Banatului, precum gi pe dealirriledin nord de A{ureg.La altitudini rnai
mici, ceretelesi girniletele participa incd in mod apreciabil,pe alocuri
octrpiirdsupra{e}efoarte mari. Astlel, deah-rrileLipovei tormeazd.o iusuii
intinsa dc rerete .'sigirnite,te; aceastd insuld se continui cu o alta rnai
la sr-td,dtncolo de ci'epre'siunea largd Bega-Timig.In prelungirea din hLn-
gLrl ltureguiui, girnila nu pdtrunde, numai cerul avanseazd.departe spre
est. Stejarul pedunculat,in gleauri 9i in stejdretepure, pdtrunde pe alo-
curi destul de adin'c in suprafeleleocupate de cerete gi girni{ete, in spe-
c i a l i n l r t n g r r rl d i l o r m a r i .
7. Platlorma some$eanh 9i dealuriledin nord-vestul{drii. Formaliunile
predorntnantein cea mai mare parte sint gorunertele,ceretelesi -sleaurile
cLt part,icipareaacestorspecii; I5getele j'oac5,in general, un rol pulin inr-
portant. Girni{etele pure se mai glse,scrllrmai in partea vesticd extrem5.
I-a perilerie, atit spre nord cit ,sj :rp'resud-vest,cerul dispare; vegetafiit
este reprezentatdaici mai ales prin gorunete ,.i sleauri de deai ; in ace-
la;i timp se mdregteparticipareafagului, care ajungc sd iornrezechiar
masive mai jntinse. Stejarul pedunculatapare in -sleauri,pe de o partc
in coilu1 nord-vestic ex,trem,pe de altl parte, pe marginea sud-esticii.
Pe alocuri se semnaleazd,unele elemente termoiile (castanr-rlcornestibil,
stejarLrlpuios).
8. Podigul Ardealului, inclusiv Cimpiar. Lr cea mai mare parte a
ierttoriului sint predominantegorunetelegi stejdreiele de stejar pedun-
culat, apoi amestecuriledin acestedoud specii si gleaurile de deal cu par-
ticrpat'e'alor. Fdgetele joacd un rol secundar; ele sint mai abundente
nunral la perilerie spre mun{i, prec[m gi pe dealr"rrilemai inalte, la strcl
de l'irnar,,a A1ica. 1n Cimpte, stejarul pedunculat devine mai importarrt,
rnai ales in sleauri; mai participa gi destul gorun, iar figetele lipsest'
complet; aici se gasesc,printre arbugti,,gi o serie de eiemente sudice si
estice,indreptdlindintr-o anumitd mdsurd calificativul de silvostepi (pe
lingd alte argumente,ca soluri, vegeriaiieerbarceeetc.). In sta{iuni relic-
tice rare apar steiarul pr-riosgi cerr"rl.
9. Ca torma{ii azonale,in toata regiuneade dealuri se intilnesc larg
rdspindite aninigurilq atit cele pure de anin rregrr"rsarr anin alb, cit 9i
amestecnriledin aceste doud specii. In general, aninul alb se rnenfirre
Ia aliitudini mai mari, iar in unele regiuni lipsegtecu iotrrl (de oxernplu,
dealurile din jurul masivului muntos al Bana,tului).In vli mai largi, la
limita cu cimpia, se tormeazd pe alocuri gleaurile de luncd gi zdvoaiele
( m a i a l e sd e p l o p a l b ) .

I Cinrpia Arriealulrri este consideratd uneori ca siivostepd. Argumentele ariuse iil

sprijinul acestei afirnraJii sint foarte serioase9i meritd toatd atentia; chestiuneanrr S C
poate consideralncd rezolvati. Dar, din prrnct de vedere tipologic, pldurile de aici t l u
sint nici de si/i'os/epri, nici de cimpie ; ele nu dilerd de pldurile de deal din jur
trebuie trataie la un loc cu acestea.
E.RASPTNDIREA
DrFERrrELor DE clMPrE
FoRESTTERA
$31#HrJil_i8J'^
In cimpia {drii, din punct de vedere al reparti{iei vegetafiei, trebuie
sd se lacd distinclia intre zand fonestieri, silvostepl gi stepa. Degi in
une,lecazuri limrtele de separa{ieintre zond lorestierd 9i silvoste'ph,pre-
cum gi iutre silvostepdgr stepd sint incd discutabile,este mai bine sd se
traleze aparte zona forerstierdgi aparte silvostepa gi apari{iiile insulare
de pddure in stepd.
Zona forestierd de cimpie nu reprezintd un tot compact, ca cea de
dealuri, ci este fragmentatd,d:in cauza intrindurilor de dealuri de o parte
gi de silr'os,tepade parte,acealaltd (s-a vAzut mai sus cd pe alocr-rrisilvo-
stepa urcd pind la dealuri). Se po,t stabili sr-rbdiviziuniledescrise in
cele ce urmeazd,.
l. Cimpia din nordul Moldovei din stinga Siretului. Aceasta subdivi-
ziune este pu{in cerc,etatdgi delimitarea ei nu se poa'te lace i'ncd definitiv
gi precis. In orice caz, inlre dealurile de lingd Sirei gi silvostepade lingi
Prut (dupa unele pireri, in parte chiar stepl) se intercaleazd,o fi;ie de
forrnd neregulath,care poate fi socotitri ca aparlinind zonei iorestiere de
clmpie. La sud ea se terminl in fala Podigr-rluicentral moldovenesc9i
n-are legdturd cu s,ubdiviziuneaurmdtoare. Vegeta{ia forestieri este re-
prezenlald prin gleauri cr,r stejar pedunculat, rar cu gorun ; apoi, stejd-
rete pure de pedunculat 9i, in mod excepfior-ral, gorunete pure.
2. Ci,mpia din estul Munteniei, de la limita silvostepei pini la apa
Neajlovuluigi Argesuluiaproximativ.Este caracterizataprin predominarea
gleaurilor cu stejar pedunculat; se gdsesc gi stejriretelepure de pedun-
culat pe sr,rpralefe apreciabile,mai ales in pzirlile nrai inalte, spre dealuri.
O suprafald inse,mnatd1n jurul Capitalei esie (sau a fost in trecut) ocu-
patd de cereto-girni{ete,mai rar cerete gi girnilete pure ; gleaurile aici
sint mai pr-rlinrdspindite. Apar 9i unele arborete relicte cu p'articiparea
stejarului brumlriu, chiar stejdrete pure de aceastd specie. Ici-colo apar
si alte elementetermoiile,tot in sta{iuni relictice (moidreanul); dar im-
p o r t a n { al o r a i c i e s t e c r r l o t u l n e i n s e m n a t SL.a c o n t a i t u l c r r d e a l u r i c o -
board pe alocuri 9i gorunotele pure.
3. Cimpia din vestul Munteniei (la vest de Neajlov) 9i Oltenia.Carrac-
teristrcii este predominareacovirgitoare a cereto-girniletelor,ceretelor gi
girni'fetelor pure, la care se mai adaugd amestecurilecu participarea ce-
rului (,cer,o-gleauri), stejiretele anestecate (,cer, girni!d, gorun), pe alo-
cruri gorunetele si gleaurile cll gorun. Participarea stejanrlui pedr-rnculat
este cu tctul neinsemnatS,mai mult in apropiereaapelor. Destul de rnulte
elemen'tetermofile (mojdrean, carpinitd).
Aceastd sLrbdiviziunese iimiteazd,cu de,alurileOlteniei n-are
gdturd cu urm,Itoarea.
4. Cimpia din vestul ldrii (Banat 9i Crigana), reprezentindin general
o figie ingusti, intii (in sud) inire marginea dealurilor gi silvostepi, apoi
ajungind 1a lrontiera !5rii. Vegeta{ia lorestierd reprezentatd prin alter-
nan{a de glearrri cu stejar pedunculat,cerete gi cereto-girni{ete,mai rar
stejdrete pure de pedunculat,gleao-,cerete gi cero-gleauri.1n rnulte locuri
pddLrrrleau io'st distrr-rsectr desdvirgire,astlel incit in prezent nu se tnai
poate restabili daca aceastd iigie era in trecr.ttcontinud sall pe alocuri

104
€ra inrtreruptdde silvostepd,care eventual ajungea la dealuri (de arn-
belo pdr{i ale Muregului).
5. In intreaga regiune de cimpie sint foarte rdspinditeformafiile azo-
nale de lunc5, reprezentatemai ales prin gleauri de luncd gi prin zdvoaie
de dilerite compozi{ii, precllm gi prin stejirete, frdsinete gi ulmete de
iuncd, citeodatl aninigr-rride anin flegru.

DIFERITELOR
F. RASPINDIREA. FORMATIIiN SILVOSTEPA
$I STEPA
DIN CIMPIEDE LA NORDDE DUNARE
Srlvostepaapare fragmentatd,la fel cu zona foresiierd de cimpie. Se
rnai gdsescpeduri insulale -si in por{iuni de siepb din apropiere.Se pot
stabili srrbdiviziunilece urmeazd.
l. Nordut Moldovei, ca o ligie in lungul Prutului, care se l5fegte pe
alocuri. La sud ea se termina in Podigul central Moldovenesc; legitur:t
cu subdiviziuneaurmitoare se face eventual prin figia foarte ingtrstd de
,silvostepdde deal, in lungul Prutului. Nu esto detinitiv stabilit, dacd in
nordul lVloldoveiexistd gi- o suprafa{d mai mare de adevdratd stepd zo-
nald sau numai aparilii insulare cu aspectede stepd. In orice caz, pu\i-
rrele piduri ce se gdsesc aici, Iie in silr.ostepd'iie in stepl, diiera puiin
,de ceie din zona iore,stieri invecinatd; sint reprezenlalegleaurile crt ste-
jar p,edl1ng.1latgi stejdretelepure din aceastdspecie.Apar une'leeletnente
tennolile (scumpie,mojdrean).
2. Sudul Moldovei gi nord-estul Munteniei, la sud pind la valea lalo-
milei. Padurile iilnd distnrse pe portiuni intinse, cu grell se poate,restabili
aspeciul intreg al vegeta{iei din trectrt. In orice caz se. precizeazd.o
trairaa cu predom,inarei amestecurilorde stejar pedr-rnoula,t 9i brumdriu,
pure de pedunculat;i a glearrrilorcu aceastdspec.le..
a ste.idretel^or Aceastd
bandi este iolarte evidentii in Xloldova $i in continuare pind la valea
Rimnicului Sdrat, arpoipare sd se ingusteze rnult 9i se pierde in regittnea
total desplduriti la vest de Buzdu. O altii bandd esie compusd din. s't9:
jdrete de stejar brumdritt pur. Ea apare mai spre stepl ; este el'idenltd
intre Siret 9i lalomifa, ldfindu-se din ce in ce spre sud ; intre Sire't qi
Prut pare sd fie redusl la unele aparilii insulare de stejar brumdriu. Alai
trebure sii tie menfionate unele infiltralii locale de stejar pufos; numai
cele din apro'piereaPrLrtului par a fi nlai importante; aco'lo se semna-
\eazd si alte'elemente terrlofile, trecrtte desigrrr din nordttl Dobrogei.
Local mai apar ulmetele gi irdsinetele.
In stepd, dirr aceastiiparte a cimpiei s e s e m n a i l e a z du n e l e p i d t r r i i r t -
sulare de stejar brumdritr (azi I parte numai rimigi{e neinseln-
nate).
3. Siivostepa din vestul B5r5ganului, intre lalomita gi Dunbre. Steja-
-steiar
retele pure de brurndriu sint categoric predorninante,intinzindu-se
pe o duprafafa loarte mare. Actualmente a,ici este centrul principal al
acesteispecii din lard. La contact c0 zona lorestierh apar amestecurilede
stejar brumdriu gi cer, pe alocuri gi cr-rgirnild, apoi local ceretele,.gir-
ni{6tele gi cereto:girnifetele.Local se ntai gdsesc ,slearrrilecrt. stejar brtt-
mirir-r, uimetele gi unele inf iltralii de stejai pulos ; apar 9i arlteelemente
trermoiile.
In stepi apar insular Pidtrri de stejar prlr.
 4. SilvostepaBurnazului gi Olteniei. Este discr-rtabi1, daca ea se separd
teritorial de precedenta; se poate admite, to,tugi, o intrerupere ingusti
in col{u1estic extrem al platiormei Burnazului, unde zona foresrtierdavarr-
seazd pind 1a Dundre. In silvostepa BurnazulLri9i Olteniei caracteristica
este rdspindrrealargii a stejdretelorde stejar puios, care lorrneazdbttnda
extretnd a silvostepei,la hotar cu stepa (cu rezerva cd gi aici exrstenla
stepei naturale este pr-rsrila indoiala in ultimul timp). Frecventemai srnt
amestecurilecu participareastejarulLripulos, stejarului brumiriu, ceruiui
9i girni{ei. Stejdretelepure de stejar brumdriu in Burnaz iormeazd incd
o figie destLrlde bine precizala spre zona forestierd; tot arci ele apar 9r
azanal pe nisipuri drn ap,ropiereaDundrii. ln Olienia, insd, stejarul brLr-
mdriu este localizat aproapenumai pe nisip,uri,in lungul Dunirii 9i ;r
Jiului ; iri alte situa{ii este rar intilnit. Astfel, in Oltenia, stejarul pufo,s
se linriteazdin multe locuri cu ceretele9i cereto-girni{etelodtn zona iores-
tierd. In line, ca o apari{ierard trebuiesd fie citat gleaulcu stejarul bru-
mhriu. i:lementele termoiile sint abundentein aceastd parte a silvosteper
(carpiniid, scump'ie,mojdrean).
5. Silvostepadin vestul ldrii, reprezentatiiprintr-o ligie ingustd, care
se in'lnde de la irontiera de sud pind Ia Salon'ta aproximativ, cll o pre-
lungire spre vest pe valea .&luregr-rlr-ri. Pddr-rriledin aceastd regiune sint
aproapeto'tal distruse,cll excep{iacelor de luncd. Din pu{ine rimdgr{e se
poate trage co,ncluziacd in trecut existau unele plduri de stejar pulos,
pe alocrrri cu amestecde cer gi girni{a ; iar in apropiereaA{uregultrise
mai gisesc resturi de stejlrete de silvostepd de pedunculat.
6. Formatiile azonale sint larg raspinditein luncile apelor mari diit
silvostepdsi step5. Predomina zavo'aielede plop gi salcie, ceva mai rrre
sint gleaurile, stejdrertele,Irasinetele gi rrlme,tele.In general, acesteadin
urml nu coboard prea jos pe cursul riurilor, por{iunile din apropierelr
coniluenieicu Dundrea fiind ocupate de zdvoaie.Dar sint gi excepfii;
pe Ialomifa gleaurilede lunci se gdsescpind aproapede gurd. De ase-
lnenea, pe afluen{ii Tisei, in special pe Alure;, pldurile ou partrciparea
speciiloriari cohoari ioarte jos.
Lunca Durrdrii ins2igieste ocupatd in mare partte de zdvoaie. F-oarte,
rar apar speciiletari, care dau nagtere sta,diilorincipie,nteale gleaulrri
de luncd. In Deltd, insd, apar stejdretele(amestecde pedunculai9i brLr-
mdriu ), frdsinetele,,aninig,urile,p,lopigtrrirle (de plop alb gi trernr-rrdtor),
precllln ;i amesitecurile intre acestespecii, reprezentindde asemeLrca stadii
i n c i p i e tnc a l e ; l e a r r l u i .
Trebuie sd mai iie men,tio,nate 'slnt clti,nigtrlile de cdtina rogie, mai rar
aibd. De"*i,de lapt, nu mai paduri adevirate ci ni;te tuiai-i9Lrii,ete
joacr un rol impcrtant in vegetatiaunor lunci gi loctrri ioase din estul
!5rii. Cele de cdtina rosie sint lrecvente gi in lunca Dundrii.

G. RASPTNDIREA
DIFERITELOR
FORMATIIIN DOBROOEA
Dobro,gea,cu toatl suprafa{a ei micd (in compara}iecu celelalte
qegiuni discutaie pinii aici), prin separareaei teritoriald 9i prin particu-
laritiiile vegeta{iei,meritd sh fie Iratatd aparte. Dar, lipsa datelor tipo-
logice din aceastdprovincie ne impune o tratare foarte sunari. Subdivi-
ziunile sc pot stabili aici rnai mult dupd c,ondi{iileorograiice.

106
 l. Partea deluroas[din nord reprezintiio insula forestierainconjurata
de o iigieringustd de silvostepdde deal. ln zona iorestierd sint predorni-
nante sleaurilecu gorLrngi siejar brumdriu.Local apare girni{a gi stejanrl
pednnculat. Dest'"rlde lrecvente mai sint stejiiretele pLrre de stejar brLr-
mdriu 9i pulos. Eleinente,lesudice sint ioarte abLrndente;i variate.
Figia de si{vosiepdeste ocupatd de stejar pulos cu nurneroaseele-
nrente termofile.
2. Partea centrald gi sudicl rcprezintii o step;i in care apar insrilar
(ntai ales in vdi adinci) p2idurimici de stejar pufos, uneori in amestec
cu stejar brumdriu gi toideauna cu loarte multe elemente sltdice (in spe-
cial cdrpini!a,visin'u1turcescgi rnojdreanr"rl);rnai rar se gdsegtestejarLrl
brurndriu pur.
3. Coltul sud-vesticextrem apar{inedin nou zonei forestiere(prehrn-
girea pddurilor din Pla,tforma Prebalcanicd), tiind octlpat de cerete, ce-
reto-girnilete gi local stejdretede stejar brumlriu. Elenrentelesudice slnt
i o r r t c a b u n d e n t eg i a i c i .
Spre stepa centrala se intercaleazl.o figie de silvostepd cu stejirete
de steiar brumiriu gi de stejar p'utos (acesta din urmd in amestec cu
carpinifa, mojdrean 9i alte elementetermofile).
*
Ca o lrcheiere generaldla discu{ia de mai sus, trebuie sd tie strbli-
rriat jn mod deosebit, ca sLrb'divizirrnileadmise mai slts nu repteziltl
o adeviratd ra[onare fipologicd, care a tost preconizatii deseori ch {oarte
necesari. [:ste o impir{ire provizorie gi servestemr'mai ca un cadru ge-
neral pe,ntru descriereadiieritelor tipuri de pildr-rrece urmeazd,.Cuno;-
tiniele noastre incd nu sint suliciente pentru a putea preciza rdspindirea
diferitelor tipuri de pddure in interiorul sr-rbdivjzirtnilor
ardtate; cu atit
mai pu{in, pentm a incerca de a stabili alte subdirrizirrnibazale tocrnai
po aceastd rdspindirea a tipurilor, ceea ce ar reprezenta intr-adevlr cr
raionaretiPologicd'
i
Tut.trur
Lista lormafiilor forestiere din R.P.R.

Pddu'i pure Pdduri amestecate

I
II. B rddete ]II. Molirlcto-brddete
I V . Molideto-ldgete
t/
Amestecrrr'de molid, brad si iag (Lrrre-
ori alte rdginoasc gi foioase)
V1. Brideto-liigete 9i arrestecuride brad
diverseioioase

V//. ,Finete de ptn VIIL Pinete de pin negnr cu foioase

,lX. Laricete X. Amestecrrri de cu nrolid satt

zimbru
, X1. Iragete X.1/. Amestecuri de iag cu diierite toioase
X/,/,/. Frdsinete amestecate din regiunea de
dealuri
X/V. Pdltini;uri amestecate
Xl,'. Teiguri amestecate
X['1. Gorunete
XV'11. Stejdrete de stejar
pedunculat XV.I11.Gorugeio-stejirete

XIX. Cerete
XX. Girni'lete XXl. Cereto_girnilete
XXl1. Amestecuri die siejari mezofifi (pedun-
culat gi gofun) si semixerof i{i (cer 9i
girniJd)

,XXl//. Stejdrete de stejar

brumdriu
XXilz. Stejllretedc stejar
pulos XXV. Amestec de stejar brumdriu gi puios
XXV1. Arnestecuri de stejari mezoii.fi, semixe-
roliJi 9i xeroiiti (brumEriu ;i pulos)
XXVII. Amestecuri de stejari mezofili si xe-
rofiJi
XX\/Ill. Amestecuri de stejari semixeroliti si xe-
rofi{i
XX1X. Goruneto-fSgete
XXX. $leauri de deal 9i de cimpie cu siejafi
mezofi!i
XX.Y/. $leauri de lunci
XXXIl. $leauri cu siejari mezoiiti ti semixero-
fiJi (9leao-cerete)
XXXIII. $leauri cu stejari semixerofiti, uneori $i
xeroiiJi (cero-gleauri)
X.\:XI'v'.$leauri de silvostepd cu
.stejari xeroiiti
XXX7. Ulmete
XXX\tl. Irrdsinete
XXXVll. Anini;irri de anin neglu
XXXVlll. Aniniguri de anin alb XXIIX. Aninisuri amestecate

XL. Zdvoaie gi plopiguri de

olop alb
XLI. Zdvoaie do plop negru Xtll. Zdvoaie amestecatede plop alb $i negru

XLIII. ZA,roaiede salcie XII\'. Zivoaie amestecatede plop 9i salcie

Xllr. CdtinigLrridc cdtind rogic

XLVI. Caliniguri de cdtinl albl
 CAPITOLULVII

MOLIDISURI
(formatia I)

A. CHEIAPENTRU
DETERMINAREA
TIPURILOR
OE MOLIDISURI
(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2)
t . - Productivitatesuperioard.Forma arborilor gi elagajul bune 2
Pro,ductrivirtate
mijloci,esau infe,rioard 4
2.- Cregterea_loarterapidd,, produciivitate excep{ionarld. Tendinle
evidenie de succesiunespre arboret ames(ecatcu brad si fag.
In pitura vie flora de mull bine dezvoltatzi.Altitudini mijlocil.
J. MOLIDIS DERIVAT CU FLORA DE MULL

Cregterea9i productivitaiea normale. Nu se ob,servdtendinie

de succesiune.In pdtura vie Oxalis acetosellaabundentd9i vi-
guroasd, mai rar ilord de mull. Altitudini miilocii sarr mari .
3. - Soluri fdrd iendin{e de hleizare. In p'd'turavie Oxalis aVetosella
crr mu;chi verzi sau flora de mu,ll bine dezvoltatd.
'. MOLIDIS NORMAL AU OXALIS ACETOSELLA

Solr-rricLrtendinia pronun{ata de hleizare, se irrmldgtineazdin

tdieturi. In pdtura vie Oxalis acetos'ellagi muschi verzi sau
llord ^de mLrll; pe lingd aceasta apar Equisetunt sp., Myosotis
sp., L'hrysosplenium alternilolium etc.
2. MOLIDI$ CU OXALIS ACETOSELLA PE SOLURI CU HLEIZARE PRONUNTATA
A
a.- Productivitate mi ilocie 5
Productivitatein{erioard rT3.
/
c,- Arborete cu consisten{a redusd (cel mult 0,6) Terenuri clr
panta generala repede,dar cu a;ezdturi aproape orizontale
Srrbstratcalcaros.In pitura vie flora de muil.
7. MOLIDIS DE STINCARIE CALCAROASA
- Arborote cu consistenta de ce1 de obicei mare 6
6. - Forma trunchiurilor bund 7
- Forma trunchiurilor deiectuoasd- iniurcirl,candelabre,
tulpini
 strjmbe. Elagajul deseori se iace greu, riminind crdci abun-
dente, vii sau uscate, pind la suprafa{a solului t2

7. - Elagajul se face in .condifii bune. In pitura vie mugchii nu

I0rmeaza covof contrnuu B
Elagajul lasd de dorit, rdminind crdci pe o parte a trunchiului.
In pdtr-rravie mu;chii loarte abunden{i 1l

8.- Terenuri plane, lunci, adeseacu exces de apl (uneori ugor in-
). In arboretul frecvent aninul a1b. In pdtura vie
rnlSgtinate
plante higrolile ; mugchi in perniie (uneori chiar Polgtrichwn
sp. 9i Sphagnum sp.)
8. MOLIDIS CU ANIN ALB
- 'l'ereriurl
|drd exces evident de api

9. - Pdtura vie constituiti in special din Luzula siloatica,'se dez-

voltd puternic in urma rdririi arboretului, impiedicind rege-
nerarea. Solurile, de obicei, puternic acide, scheletesau semi-
sclielete.
6. MOL]DIS CV LUZULA SILVATICA

Pltura vie din Oxalis acetosellasau ll,ord de mull. Qegene-

raro ugoard. Solr-rrimai pu{in acide t0

1 0 .- Altitudini mari sau loarte rnari. Solr-rrirnijlociu profu,nde,cu

outin schelet,mai rar superliciale 9i schelete
4. MOLIDI$ LA ALTITUDINE }IARE, CIJ OXALIS ACETOSELLA

Altitrrdini mijlocii sau mari. Soluri superficiale, cu mult

s c h e l e t ,u n e o r i b o l o v d n o a s e .
5. A1OLIDIS CL' OXALIS ACETOSELLA PE SOL SCHELET

In pdtr-rravie covor continuu de mugchi verzi, mai, aTesHylo-

comium splendens, Entodon schreberi, Eurhynchium stria-
tum; local apar Polytrichum sp. si Splragnum sp.
9. MOLIDIS CU MU$CHI VERzt

lri pitura vie covor continurr de rnLrgclLiFolytrichum sp.:

lccal mugclii verzi sau Sphagnunt
IO. MOLIDIS CU POLYTRICHUM

1c)
Irorma trunchiurilor 9i elagajul ceva mai bune, soltrri pulin
profunde,cu substrat con{inind calcar. Pitura vie continui,
rnai ales din Vaccirtium uilis-idaea 9i Luzula siksatica, mai
rar Oxalis acelosella,\t'acciniummyrtillus gi unele specii de
niull. A'lugchiverzi abundenii.
12. MOLIDIS CU VACCINIUM VITIS-IDAEA

I;orma trunchiurilor gi elagajul cu mulie deiecte.Soluri pe

110
 roci acide. Pltura vie rarI, mai ales din Oxalis aceloselLa
(slab dezvoltatd) 9i Vaccintum myrtillus, cu pu{in mugchi
verzl.
//. MOLIDIS CU VACCINIUM ]'TIRTILLUS $I OXALIS ACETOSELLA

13. - Arborete cu consistenfa cerra mai ridicatl, de obicei de la

0,6 in s'us rar scAzind pind la 0,5 . l4
- Rarigtr cu consistentac6l nrult 0,5 2l

14. - Forma trunchiurilor destul de br-rnd,dar elagajul slab, coro'

namentul incepind aproapede la bazA I r,
- F-orma trunchiurilor dese'oridelectuoasd,strimbi, inlurcita ;
elagajul slab IB

15. - Irr pitura vie ilora de rnull (Dentaria sp., Salota glutinosa,
A,Iercurialis perermis etc.). X{uschi verzi, pu{ini. Altitudinj
marl.
r7. MoLrDr:ou rtnr:
- In patura r,ie mr-rgchiabundenti . l6

i6. - AltitLrdini rnijlocii. J'erenuri inrnldstinatecu muschi abun-

den{i - Sphagnum sp.,Polytrichurnsp.In arboretuneori bra-
dul si aninul alb. F{egenerarea dilicild-
,6. TIOLIDIS DE BAHNA
- Altiludimi loarte ma,ri. Terenrrri fdri inrnldgtinareevridehrti 17

X7. - Pdtrrra vie ntai ales djn Hylocomium splendensgi Eniodon

schreberi, pulin Polytrichunt sp.
/.'. MOLIDIS DE LIMITA CU MU$CHI VERZI
- Pdtura Polytricltunzsp., pulin Sphagnum sp. gi mugchi
trorzt

11. ]\IOLIDIS DE LIMITA CU POLYTRICHUM

1 8 .- Pdttrra vie drntr-un covor contirruu de mugchi yetzi; arbuFti

piiici din genul V accinium loarte abLrndenli t9
- Pdturavie slab ,dezvoltati,reprezentatiin generaldin exem-
plare izciate de Vacciniunt nryrtillus, Luzula siluatica gi t.
albida uneori Oxalis acetosella (slab dezvoltat). Arbo'rete
de limitd 20

19. - Altitudini rnari. Co,nsistenta arboretelorde 0,6-0,8. In p5-

tura vie vacciniunt' m'lirlillus,'r.MolrDrs
cu vACcrNruMMyRrrLLus
- Altiir-rdiniioarte mari (arborete de limitd). Consisten{a,de
obicei, de 0,4-0,6, ce1 mult 0,7. 1n pdtura vie predonrind
V. myrtillus sau loarte rar V. oitis-idaea (substraiuri cal-
c aroase) .
1 9 .M O L I D I S D E L I M I T A C U V A C C I N I U M
20. - Cregtereaceva mai bund. Solul destul de evoluat In pltura
vie plante acidolile, pu{in O. acetosella.
/ 5 . ] I I O L I D I S D E L I M I T A C U V A C C I N ] U M M Y R l ' I L L U S S I O X . 4 T 1 SA C E T O S E L L A

.- Cregterea loarte slabd ; in special dimensiunile maxime

sint mici. l'erenuri stinco'asecu ioarte pulin sol adevdrat.
Pdtura vie ca la tipul precedentsau con{ine .si specii de mull.
2 0 .M O L I D I S DE LIMITA PE STINCARIE

2|.. '- Qarigti la limita vegeta{iei lennoase, cu ienupiir abundent

printre gnlpo de molid.
,/. RARI$TE DE MOLID CU IENUPAR

- Rari.sti pe tere,nrrriturboase,inmldgtinate,cu pitura vie din-

tr-un c,ovor continuu de mugchi Sphagnum, cu Vacc'iniunt
myrttllus abundent.
22. RARI$TE DE ]\IOLID CU SPT/IGNUM SI VACCINIUM MYRTILLUS

ts. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E M O L I D I $ U R I
-\
/l
I /. uolrDr$ NoRM-{Lcu oxALrs ACETI;ELLA
1.r'

B I B L I o G R'Xf IE. Molid pe podzoluri (133)

iMolidi; cu Oxalis acetosella (32]| (78) (80) (121) (172) (174)
Molidiq sudic :u Oxalis acetosella (1741
Piceetum oxalidosum (N) (32) (80) (172)
Piceetunt oxalidosum meridionale (l2t) (174)
Piceelum axalidosttm trcrmale (1741
Vlajnaia carpatskaia ramen (161)
Citai ldrd nume (168, a, p.P')

,Llolidigul normal cn Oxalis a{etosella esie tip,ul cel mai reprezenta-

tiv de molidig de la noi din fard. El cuprinde arboretele naturale de
molid cu productivitateasuperioard gi cu cea mai bunl calitate a mate-
rialului. Este gi foarte larg rdspindit, mai ales in zona oplimi a molidului
din Carpa{ii Orientali, unde pe alocuri ocupd supratele mai mari decit.
toate celeflaltetipuri de pddure de orice specie la un loc. In regiunile,
unde molidul se gdsegtein cantitate mai micd 9i este localizat in condilii
ecologicemai pu{in favorabile, acest tip este rnai pu}in frecvent.
Molidigul norma,l cu Oxalis acetoseLlaeste tipul altitudinilor mai
mici. In nordul !5rii, el a tost semnarlatintre 600 9i I 200 m, in sud intre
1 000 9i I 300 m. Se gdse,gtepe toate exp,ozi{ii1e, de la nord pind la sud.
Relie,fulterenului, de asemeneapoate fi foarte variat : plato,uri -si terase
joase imediat deasupra vdilor, precu,m gi verrsan{i, de o,bicei slab incli-
na!i, dar citeo'datdrepezi gi chiar foarte repezi. Condiliile ed,aficesint si
ele variate. Tip,ul genetic de sol mai frecvent intilnit este brun tipic sau
brun-gdlbui, dar po,ateli 9i un brun podzolit, chiar intr-un stadiu avansat.

tt2
Solurile sint prolunde sau mijlocii profunde,lutoase,bine drenate,de obicei
cu pu{in schele't(totugi, i,n unele r.Az,uricorn(inde,stulde mult pie,trig).Sub-
stritui litologic este ioarte variat; pinA in prezent arboretele de acest
tip au lost mai frecvent intilnite pe gisiuri cristaline, dar s-au gdsit ,si pe
giesii, marne (terenuri de flig), calcare titonice, conglome,ratecalcaroase,'
coluviurri de diierite naturi etc.
Arboretele sint compuse de obicei din molid pur; dar, destul de des
se amestecdbrad'-rlgi fagul, putind da na.sterela faciesuri. Dise'minai se
mai p,ot gdsi paltlnul Si ulmul de munte, mesteacdnul gi plopul tre-
muritor.
Cregterea molidLrlui este foarte btrnd. Productivitatea este peste toi
superioard: in sudu'l ldrii, insd, se observd cd este ceva mai scdzuta
(ciasa a II-a de produi{ie,pe cind in nord regula este_cl.I). Consistenfa
naturald este plind. Arborii au formele bune, sint drep{i, cilindrici 9i
bine 6laga!i. &faterialul este de calitate superioard,^bunpentru cherestea.
Fleg6ni:rarea naturala este, in general', activ?i. Seminfigr"trilede niolid
se insiaieazd us,or,mai ales in ochluri, pe liziere umbrite gi pe linii : de
multe ori se observd 9i regenerareasub masiv, in spercialpc trunchrLrri
doborite gi pe buturugi in picioaresart in_jurrrl 1or. Semjnfigulde nrolid
de obicei se'prezintd in pilcuri compacte.Se mai giisesc ceva seminiiguri
de brad si mai pu{in fag, de obicei ca fire izolale; totugi sint 9i cazttri,
cind bradul 9i iagul d&in toarte abundenli in regenerare, marcitrd o
tendinld pronunlatd de succesiune;de altiel, acest lucru este 9i explicabit.
date iiind ccndi{iile eco,logicefo,arte bune in care cregte acest tip de
pddure.
'
Srrbarboretulde obicei lipsegte sau este slab reprezentat, mai ales
prin scolus de munte gi soc fogrr. In nordul !)irii, insi, in mod freg,ent
se gdsegte un subarboret comp{ls in special di! cununilii -9i capriloi
(Lonicera nigra, L.xylosteum), la care se mai adaugd cede doud specii
meni{ionate,apoi zmeurul, c'oac.dzulde munte si tulichina.
PetL'ra eibacee poate prezenia aspectedestul de variaie. In cazttl
obignuit, speciacea mai lrecventdesic-Oxa/rsacetosella,cqre..segdse-ste
'cantitat'e
in mare $i este puternic dezvoltatrir. ]n nordu,l fdrii particip?i
do obicei in cantiiate mare gi o serie de mu'schi,mai ales Hglocont'iuru
splendens, Entodorz schreberi, Eurlryncliunz sttialum,' acegtia pot torma
iln c.ovorcontinuu. In s,chimb.in sud, mugchii sint mar pufil abundenfi
gi se gSsescin perni{e izolate. In unele cazuri fnai fafe, o altd plantd
superioardpoate sd egalezesau ch.iar sd intreaci pe.O.acetosella,antrme
LizuLa sit6atLca: mai ales in arboretele cu consisten{a mai micd, e'a
poate ajunge loarte abundentd; de obicei, insd, este rard ori lipsegte
total. Dintre alte specii care apar in mod fre,cventse mai poi nota : Lgco'
podium selago,Drgopteris spinulosa,D. f iLix mas, Maianthemum bifolium,
LuzuLa atbida, SoldoneLla mo'ntan1, Camparrul'a abietina, IIomo'gyne
alptna, Ilieraciunt trannsyloanic'um elc., citeodatd 9i Vaccinium mgrti.llus
in cantitate micZi.

I Menliondnr, in mod deosebit, cb abrrndenJa si vigoarea de creglere a aceslei

pl,ante este inir-adevdr indicatoare pentru ,acest tip de pa'dure,nicidecum simpla ei pre-
2en\ii intr-un numdr mic de exemplare,uneori iirave 9i pipernicite; o astlel de prezenld se
poate observain orice tip de molidig.

8-- de pEdure. - c.
 In uordul fdrii se gdsesc destul de fre,cvent molidi.suri, care prin
caracterele determinante ale arboretului, se incadreazd perlect in tipul
de fa!i, dar prezintd o altd comp'ozifie a pdturii vii. Anume, ab,undd in
ea reprezentanlii ilorei de mull, mai ales: Lomium mnculotum, Glechoma
hirsuta, Sal.aiaglutinosa, apoi Carex siloatica, Milium effusum, Poa nemo-
ralis, Deqtaria glandulosa, Euphorbia amygdaloides, Mercurialis perennis,
Intpatiens noli-tangere, Gera:nium-robertianum etc. S-ar putea vorbi de un
adevlrat molidis cu flord de mull. Oxalis acetosellaes,teceva mai slab re-
prezentata, iar in une'le cazuri rare poate lipsi cu tortul. Din punctul r1e
vederesilvicultural, nu este cazul ca astiel de molidisuri sd fie co,nslderate
tip de pddure ap,arte.Ele nici nu treb,uiecontfundatecu molidigurile derioate
cu fiord de mull din staliuni ocupate in trecut de arbore,tecu alti compo-
zi\ie. In ceea ce privegte explica'fiaprezen{ei florei de mull in molidig. ea ar
necesita un studiu mai detaliat al co,ndifiilor ecologice in asrtfel de arb,o-
rete. Deocamdal"Ase poate emite presupunerea cI in astfel de cazuri
molidigul pur a ocupat relativ recent terenul respectiv; eventual re'prezintd
abia prima generalie. In consecinld,condiliile ecolo'giae- probabil, in
primul rind, reacfia solului - nu s-a,u modilicat incd intratit, incit si
impiedicevegetalia florei de mull, rdmasd din tipul de pidure anterior

2. MOLIDI$CU OXALISACETOSELLA
PE SOL{JRICU HLEIZAREPRONUNTATA

Este un tip de pldure diierenfiat in timpul din urmd 9i identificat

pind in prezent numai in nordul Moldovei.
In linii generale, a,ce,sttip se apro,piemult de molidig no'rmal ctt
Oxalis ar.etosello,cu care de o;biceise 9i invecineazd pe teren.
Particularitilile acestui tip de pddure rezulti din anumite proprietl{i
ale sta{iLrnii.Anume, el e,sterlspindit pe terenuri orizontale sau s'lab incli-
nate, de diferite expozilii, in partea inferio'ard sau mijlocie a versantjlor
din apropierea piraielor, pe soluri brune-gblbui sau brune, iortnate pe
coluviuni marnoasesau marn'o-gresoase;acestesoluri avind tendrin{aspre
un drenaj insulicie,nt, se produc fenomene de hleizare in profunzime 9i
deseori inceputuri de inml5gtinare Ia supralald .
Arboretele se prezinl| tot aga de bino, ca in tipul normal putind fur-
niza material de calitate superi,oard.Produciivitatea este, in medie, ceva
mai rnicd decit a tip,ului normal, dar se men{ine in limitele productivitd{ii
superioare.C,o'nsisten{a arboretelor,de asemenea,poate fi ceva mai mic6.
In a,mestecapar pe alocuri bradul gi tagul, care pot da nagtere la facie-
suri aparte.
Qegenerarea naturald a molidului se pr,oduce in condi{ii destul de
bune ; nici regenerareaartificiald n-ar intimpina dificultifi, da,cI se exe-
cutl la timp. Dar, dacii suprafelele exprloatate ra,s rdmin neregenerate
imediat, so produce o inmldgtinare puternicE a solului ; apa stagneazdlr
suprala{a, iar in pdtuta vie ajung sd predomine Descharnpsiacaespitosa,
Pca paluslris. Juncus elfusus etc., care provo,aci in{elenire 9i impiedicd
total regenerarea.
In arboreteleincheiate predomini, in general, speciile de mull, dar
apar ;i o serie de specii indicatoarede r-rmiditateridicatd, mai ales Chryso-

tt4
spLenium alternifoiium, apoi Equisetum paLustre, Carex remota, fuIyosotis
palustris eIc.
dupl dltele proiectanfilor
N.B. Descriere de ta M.U.F.-ul
Suha.

3. MOLIDI$ DERIVATCU FLORADE I{ULL

Acest tip de pddure a fost semna'latpini in prezenl in nordul Moldo-

vei. El este localizat in stafiuni proprii amestecurilorde molid, brad gi
'fag,
la altitudini relativ mici ; apare, desigur, in urma tdierilor rase efec-
tuate in astfel de a'mestecuri,prin insdminlarea naturald a molidulr,riin
tdieturi; in unele cazuri provine, cel pufin in parte, din planta{ii artifi-
ciale. El trebuie, totugi, sI fie tratat aldturi de tipurile de bazA, datoriti
importanlei economice a molidului 9i a gre,uti{ilor de revenire nalurald
1a tipul inilial.
Arcesitip a fost gdsit la altitudini de 700-1 100 m, pe ooaste,de la
line pin:i la repezi, cu expozifii variate. Solurile sint bnrne forestiere,
profunde 9i fertile.
Arboretele sint conr,pusedin molid ; diseminat se po't gdsi : bradul,
fagul, mesteacdnul,plopul tremurdtor, ulmul gi paltinul de munte ; uneori
bradul se ridicd pinri la propor{ii de facies. Consistenla e'ste de obicei
plind. Cregterea este foarte viguroasd, iar producrtivitateaexcepfionalS,
intrecind clasa I de produclie din arbore,telenaturale. Dar, aceasti creg-
tere prea repede este unit5, bineinfeles, cu scdderea calitd;fii lemnului.
Trunrchiurilearborilo,rsint drepte, cilindrice gi bine elagate.
Qegenerareanaturald este foarte activd in locuri ceva mai bine
luminate ; in astfel de locuri, tinereturile de molid sint bine d,ezvoltate
gi pot forma un etaj oontinuu. In multe cazuri, mai ale,s in ap,ro'pierea
arboretelor amestecate de molid,, brad 9i fag, se inslaleazd se,min'fi9uri
abundente de brad, mai rar si de iag. Astiel se observh o tendinNdde
revenire natttald la tipr-rlinilial, care insl nu este prea accentuath; in
orice caz, in ge,nera{iaurmdtoare trebuie se ne agteptim incl la u'n ar-
boret cu predominareamolidului.
Subarboretul este destul de abundent, de rn grupe,compus
alun, agrig, cununitS, tulichini gi soc ro-su.
Pdtura erbacee este abundentd gi formeazd,,de obicei, un covor con-
tinuu. Ea se compune din diverse specii de mu1l, mai ales Saktia gluti-
nosa, apoi Mercurialis pereruis, Rubus hirfus, Oxalis aceto'sella; mai
rar : Druopteris filix-mas, Atltyri,um filix-femina, Actae:aspicata, Geraniunt
robertianum, Circaeo lutetiana, Sanicula europaeo, Pulmonaria rubra,
Synphytunt cordatunt, Larnium galeobdolon etc. ,\!-rgchii uneori lipsesc
in alte cazuri pct forma un covor continuu, dar sub,fire, compus din :
Eurhynchium striatum, Entodon schreberi, Rhytidiadetphus triquetrus, mai
pulin : Thuidium abietinunt, Hyptum cupressiforme, Mnium punclatum,
Dicranum scoparium etc. In unele locuri cu umiditatea ceva mai pronrrn-
latd, pdlwa de mugrchiajunge mai groasi ; apar gi unele plante vasc,ulare
hidrofile, ca : Equisetum siluaticurn. Aconitunt. toxicum. Chrysosplenium
alternifoliunt, Impatiens noli-tangere, Myosotis siluatica etc.
N.B Descrierea,in mare parte, dupE ing. V. Leandru (in litt).
 \
,/tt\
/l

t' 4.{ALIDI$ DE ALTITUDINE A/LARECU OXALIS ACETOSELLA

B I PtldG R AF I E. Mo1ic1i9 (32) (i8) (121) (t72) (171,
dielimitd cu Oxatis acetosetla
I4,olidisde linr,itdcu Oxalis (I7l\
Prceetumabtetisoxalidetosum(18\.
(r0) (30)(32)(e) (107)(r21)
subatpirwtn
i;l;:,Tr;;i,^osum
,Critat
fdri nurne(168,a, pp.).
Ilolidigul de limitl cu Oxalis acetoseLlainlocuiegte pe cel no'rmal la
altitudiHi'riiAi mari. De fapt, nu este vorba totdeauna de adevdratearbo-
re',e de linitd. Destul de irecvent, astfel de molidiguri se intind mult in
jos, trecitrd pe nesimlite in tipul normal. De asemenea,destul do frecvettt,
arboretelede acest tip nu se limiteazd direct cu goluri de munte sall ra-
rigti, ci cu arb,o,rete de limitd de alte tipuri.
In ceea ce prive'9tecondi{iile sta,{ionaile, acest tip a iost gdsii in rtor-
d u 1l i r i i l a a l t i t u d i n id e 1 2 0 0 - 1 5 0 0 m , i n s u d l a ( 1 2 0 0 ) 1 3 0 0 - 1 6 5 0m ,
pe versan'fi de diferite expozilii 9i inclinafii. Solurile sint brune, brutte-
gdlbui, brune acide po,dzolice,chiar podzoluri de destnrclitrne (rar),
u,soare,de obicei mijlociu profunde, uneori superficials gi schelete.Ca
substrai litologic au fo,stsermna'late roci diferite - sisturi cristaline, gresii
de diferite naturi, m,arno, calcare, conglo,meratecalcaroase etc.
Arboretele sint, in general, fo,arte asemdndtoarecu cele din tipul
normal. Sint conipuse,insd, din m,olid p,ur, col mult cu brad, fag sau
paltin de munte diseminali; faciesuri nu s-au semnalat.
Cregterea molidului esto mai inceatd, corespunzdtorcondi!iilor cli-
matice mai as'pre de 1a altitudini mari. Productivitatea este mijlocie.
Forma arborrlor este, in majoritate, foarte bunii ; elagajul se face in bune
condiiii. Se ob{ine material de calitate superioard.Totugi, uneori se gdsesc
gi exemplareinfurcite sau in candelabre,cu virfuri in baionetii, slab etra-
gate etc. Astiel, priviie in ansamblu, arbo'retelede acest tip sint calitativ
ceva in urma celor din tipul normal ; totugi, in arealul lui de rdspindire
rdrnine cel mai bun m,olidiq.
Re,generareanaturald se produce relativ u;or, dar desigur se resimte
gi ea de pe urma condi{iilor climatice mai grele. Tendin{a de succesilrne-
nlr se observd.
Subarboretuleste repreze'nIatprin exemplarerare de scorugde munte,
zmevr, tulichin5, soc rogu etc.
In pdtura vie, Oxalis acetosella este, de obicei, predominantS,im-
preund cu mugchii H ylocontiuttt splendens, Erttodort schreberi, Eurhyn-
chium slriatum etc. Diniire alte plante superioaremai lrecvente sint la-
zula sl/oatica, L.albida, Calamagrostis arundinacea, Campanula abietina,
Hieracium lranssi.Luanicum,Chrysanthemum rotundifo'liurn etc.; nelipsite
sint unele specii alpine, ca So[danella mantana gi i{ornogyne alpine. Pe
de altd parte, se intilnesc gi unele plante de mul,l, chiar Asperula odorata.
In nordul {hrii a fost observat acelagi fenomen, ca in tipr-rl nrorrnalctt
O. acetoselLa:in unele arborete,re'prezentaniiiilorei de mull devin foarte
abundenii gi se aiunge la adevdratentolidisuri cu llord de mull care, insir"
practic nu rneritd si fie separate de tipLrl de fall.

It6
 5. MOLIDIS.CU PE SOLURISCHELETE
OXALISACETOSELLA

Acest tip de pddure este inca foarie pu{in studiat. El a iost semnalat
pini in f)rezentnurnai in nord,ul{iirii, unde se intilnegte iu arealul moli-
'digLrluin'orrn,alar O.acetosella,de obicei in imediata apropiere a arbo-
retelor de acest din urma tip ; dar, gi acolo pare a fi pufin rdspindit.
Cauza iormdrii acestui tip de pidure este solurl fo,arte superficial,
cu nult schelet,uneori chrar bol,ovdnos.Pind in preze'ntau lost identili-
cerle solurite brr.rne-gdibuipe substrat de gisturi crisialine. De obicei,
aceasld rratura a solului este unit2i cu panta repede.
Se vede, prin urmare, cum scdderea productivitdlii poate li provo-
caid prin doud cauze: iie inrdutzi{ireacondi{iilor climarticein urma ridi-
ciirii in altitudrnc, IdrA ca solttl sd sulere transformdri prea insemnate,
fie inrdutdlirea condi{iilor edafice,flrd urcare in altitudine.
Foarte asemdndtorcu molidisrrl normal cu O.acetosella,acesl tip de
pzidurediferd printr-o cre,gteremai inceatd, incacirindu-sein productivitate
ruijlo,:ie. In ceea ce privegte iorma trunchiuril,or gi calitatea materialului
rlu par si eriste deo,sebiriimportante.
Ca specii de amcstec a lost semnalat pind in prezent numai brad
diserninat; nu se cunosc faciesr,rri.
' Cs'mpozifiapdturii vii este, in general, asemindtoarecu a molidigului
normal cu O.acetosella. De obicei, O.acetosellaeste abun entS, impreunl
cu anumi{i mugchi: Entodon schreberi,HyLocortiumsplendenseic.,pe cind
alte plante se gdse,scin cantitate micd.
dupi ing. V. Leandru(in litt.).
N.B. Descrierea

6. MOI,IDI$CV LUZULASILVATICA
el BLIOG R.4FI E. Piceetum (86)
excelsae
Acesta este un tip inci insr-riicientstudiat; a fost pind in prezenl
identifi,catnumai in nordul {zirit.
Acest tip de p2ldurea fost g2isit la altitudini de 800-1 400 m, pe
versanli cu expozifii diferite, dar mai des estice gi vestice. Solurile sint
variate: brune, brune-gdlbui acide podzolice, rar podzoluri adevdrate
puternic acide; in general, sint mijlociu profunde, ugoare, schelete sau
sernischelete, drenaj rapid. Substraturile sint reprezentateprin roci
cu Ll1-r
cristaline acide; pe acestea,in unele tazuri mai rare, au fost c,oluvio,nate
pe supraiele mici grohotiguri calcaroase din clipele de calcar ap'ropiate
Arboretele sint constituite din mo,lid; se amesteci uneori bradul,
c,arepoate ajunge sd determineun facies aparie ; mai rar se gdsesciagttl
gi paltinul de munte.
Consisten{anaturald de 0,8-1,0, dar uneori se obse'rv5ririrea arbo-
retelor. Cregtereaesie destul de activd. Productivitatea mijlocie. Arborii
sint bine conlorma{i 9i e{aga!i. Lemnul este de calitate bund ; se poate
obfine material de sortimente valoroase.
(egenerarea se produce in condi{ii destr-rlde grele, in special in ar-
boretele ceva mai rdrite, unde pdiura vie se dezvoltd prea puternic.
Subarboretul este format din gxemplare rare de soc rogu.
Pitura lie caracteristici este oonstituiti din Luzula silua,tica,foarte
abundenti, la care se mai adarrgd: Lycopodiuffi sp., Luzula albida, Oxolis

rt7
acelosella, vaccinium n'tgrtillus, Hieracium sp., mai rar: calamagrostis
*solda-
arundin"ace.a,MajantheffMftt, bifolium, Po'lygonatum oerticillatum,
nella nrcntona, Homogyne alpina etc. Dintre mugchi se gdsegte ceva Hylo-
comium splendens, Mnium sp. etc.
NB. Descrierea,in mare parte, dup[ datele proiectantilorde la M.U.F.-ul Suha..

7. MOLIDIS DE STINCARIE CALCAR,OASA

BtBLIOGRAFTE. (32) (80) (172).
Piceetumsaxatilecalcareum(32) (80).
Piceelumcalcareum(172).

_ Acest tip, foarte interesant, nu este prea riispindit in lara 9i se rea-

lizeazd numai in anumiie condi{ii ecologice particulare; anume, el se.
gdsegte pe versan'lii repezi de stincdrie calcaroasd, care prezinti in mod
regulat nrici por{iuni mai agezate, aproape o'rizontale.
Acest tip de pidure a fost identificat la altitudini de I 350-1 600 m,
pe expozilii diferite gi in condilii specialede relief, ardtate mai sus. Alti-
tudin,al,el se intrepdtrun,decu tipuri de m,oli,diguride limiti gi poate chiar
sd se gdse,ascdalZturi pe teren. Astfel" pe ve'rsantulvestic al Ceahldului
se observi un ,fe,nomencurio's: pe porfiunile, unde terenul prezintd o te-
rasare naturall, se gdseste acest tip, cu co,nsisten'{amicd gi arbori de di-
menstuni mari ; unde panta devine unilormd (ioarte repede), se observi
imediat mdrirea co,nsisten{ei si scddereaindliimilor, trecindu-sein molidig
de limitd pe stincdrie. ,
So,h-rrilesin,t variate : humus de calcar ; soluri humico-calcaroase ;
rendzina tipicd sau degradatd; chiar soluri brune-schelete.Sint superii-
ciale gi bogate in schelet; bolovani mari gi stinci apar frecvent la sup,ra-.
fafd. Substraturile sint reprezentateprin calcar titonic.
Arboretu,l este compus din molid pur ; diseminat poate apare pinul
silvestru (Ceahldrr).Coirsistenfanricd,'de 0,4-0,6; ea se datoregte'fap-
tului czi molizii cresc numai pe acele porfiuni mai agezale,pe cind pantele"
repezi intre ele poartii vegeta{ia erbacee sau arbustivd. ln cazul-clasic,
terenul apare parcl ar ii tost terasat in nrod artiiicial, iar pe tiecare d,in
aceste mici terase creg,ieun singur molid mare. Molizii, insd, se dezvoltd
destul de bine ; dupd dimensiunile 1or, arboretul irebuie incadrat in p,rc-
ductiviiatea mijlocie, dar vo,lumul 1a hectar este.redus, din cauza consis-
tenlei mici. Arborri au forme bune, cu trunchiuri drepte gi cilindrice, dar
elagajul, de cbicei, lasd de dorit. Se poate ob{ine material de lucru, dar-
de calitate mediocrd.
Regenerarease face in condi{ii grele. Tinere,turilese instaleazdnumai
in goluri ; dacd solul este mai pro,fund,ele cresc destul de bine si se.
ridicd repedei pe locuri stinco,ase,insd, tinjesc 9i rdmin pipernicite, cu
coronamentstabulare.
Subarboretul este, in general, srlab reprezentat.Toiugi, ceva arbusti
se gdsesc pe ponfiunile mai repezi gi stincoase, anilrme: salcie (5. sile-
siaca), coacdz de munte, piltior, cllrpen de nrunte, scorrls de munte, cu-
nunifi, zmeLtr,tulichind, soc rosu etc.
Pdtirra vie este puternic dezvoltatd 9i compusb din elemente diferiie:
Athyrium filix feminn, Dryopteris filix mas, D.spinulosa, Lgcopodiunr
claualum, Cala:,magrostisarundinacea, Luzula albida, ilIercurialis perennis,

ltE
Oxalis acetosella, Soldanella monlana, Vaccinium mgrtillus V.ttitis-idaea,
Asperula odorata, Hieractunt sp. etc. A4ugchiiuneori sint gi ei abunden{i:
Hglocomium splendens,Ilypnuin cupressilorme,Rhytidiadelphus triquetrus.
Polytrtchum sp.; in alte cazuri lipsesc aproape cu desdvirgire.

Intrucitva asernindto,are cu tip],f Au*.i. sin,t unele molidiguri pe

grohotigLrricalcaroase,1a alti'tudini mari. Qeprezintd 9i ele, de 'fapt, o
iarigte de mclizi destul de frumos dezvo,lta{i,dar .slab elaga{i. Pe alocurt
se adaugi paltinul de munte diseminat. Dupd indl{imi, arboretul ar putea
li clasat ld productivitatea mijlocie, darizolumul la hectar corespunde
prodr-rctirrititiiinlerioare (din cauza consiste,nleireduse). Pdtura vie este
Lonstituiid din plante de mull, care se dezvoltd bine in humttsttl de calcar,
co se acumuleazi. inttre blocuri de piatrd.

6. MOLTDI$ CU ANrN ALB

BIBLIOGRAFIE. (78)

Molidigul cu anin alb esie un tip de pldure rar intilnit, pini in pre-
zent seninalat nurnai in nordul lirii, pe suprafe{emici.
Acest tip de pddure a iost semnaiat la- altitudini de 650-950 m, pe.
terenurile sele din luncile piraieilor de munte mai mari satl pe versanlii
inclina{i deasup'raacestor lunci, cu revdrsdri de piraie alluente cu curs
incet. So{urile'sint brune-gdlbui, tipice sau acide, grele, uneori inrnld9-
tinaie sar.rhleizate, dar totdeauna cu drenaj nesatisfdcdtor9i exces de
umiditate. Subsolul este repre,zentart prin terenuri de flig sau gisturi cris-.
taline. | ' ,j
Arbcretul esie constitr-ritdrn aproximativ 0,8 molid 9i 0,2 anin alb ;
diseminat se mai P,o'tgzisi bradul .si paltinul de munte. Cons^istenla este
in mod rratural ceva mai niicd decit n'ormald, anume 0'7-0'8' uneo'ri 9i
mai micd. Productivitateamijlocie. Forna arborilor este bund, cu tulpini
drepte gi cilindrice; elagajui se iace in bune condilii' Le'mnul este de
bun'd ciliiate, prrtind fur"niia material pentru cherestea.
Ilegenerare'a naturald eiste destul de aclivd,, in ochiuri destul de
abundeite lormate din prlbugirea molizilor bdirini. Se regenereazd aIiL
molidul, cit 9i aninul. In mod no'rmal nu se o'bservdvreo tendintd qe
succesillne; de aceea,tipul de fald ntr trebuie confundat cu un stadiu de
succesiunedupd imp2idurireavreunei supralete.cu anin alb ca specie-
pironer(rar la-noi, mai irecvent in ldrile nordice); in acest din utmd. caz
3e poatb realiza temporar proporfia speciilor, ca in tipul de Ia{d, da.r
nai tirziu aninul disfare gi'arboreiul 6volueazdspre 1rr alt tip de moli-
dig' pur.
'subarbo,retul
lipsegte.In schimb, pdtura vie eSte puiernic dezvoltatd.
Sint bine reprezenta,teatii Oxalis aceio,seLlacit 9i unele plante tipice de
-'de Euphorbia anxlJgdaloides,Saloia glufinosar dar in spe-
rnu|l, de exemplu,
cia o ser'ie plante, hidrofile: Equisetum palustre, E.limosum, E.
huem,ale.Carex remota, Scirpus silaaficus, luncus effusus,Chrgsosplenium
aiternifo,iium, Myosotis palustris, Petasifes albus, Telekia speciosa elc.;

rt9
pe alocuri se gdsegteVocci.niumnryrlillus, dar pulin. trtugchii sint abun-
den{t, anunle : It yLocornium sp'lendens,Entodc-tnschreberi, Eurhynchium
striatum, Dicranum scop'ariunt etc., pe alorcuri ceva Polytrlchum sp. .si
Sphagnunt,sp. r\\ugchir se grupeazh in pernite, pe lingZi baza trunchiurilor
in picioare, pe rlddcini, trunchiuri cizute etc.
Trebuie si tie subliniate in mod deosebit anumite particr-rlaritifi ale
ntolidului din acest tip. Datoritd excesuluide apd din sol, el este pu{in
rezjstent gi cade ugor din caLlza vintului ; astfel, nici nu atinge virste
prea nrari (din cite s-a putut observa, limita longevitd{ii este sub 100
de ani). De aici provine, desigur,.si co'nsisten{a naturald micd a arbo-
rotelor. Pe de altd parte solul este ameninriatde innnldgtinarein ce,l mai
inalt grad. De aceea,arboretelor de acest tip trebuie si li se acorde mai
mrrlt un rol de nrotecfrl a solului impotriva inrnllgtindrii.

s. II.LIDI$ cu MUgcHI vEIrzI

,/
E 1 B LI O G R Ar'I E."Molid:9cu mu;ctri(78) (171) (tT2).
Molidis cu Hglocotniurn (80).
Piceetumcu nrult mLr;chi (30).
Piceetum hglocomiosum (32) (80) 172).
Alolidigul cu mugchi verzi este r-urtip de pddure relativ pufin rds-
pindit, care apare in anumite situa{ii speciale, atit in Carpa{ii orien'tali,
cit qi in cei rneridionali.
Acest tip de pi,dure a fost semnalat pinl acum la altitudini de
950-1 150 m, in partea inierioarii a versar-rfrlorcu panla moderatd sau
pe terenuri ap,roapegesede la baza 1or. Se localizeazacategoric pe ver-
san{i unrbriti - no,rdici si estici - mai rar pe cei ves,tici; nu a fost
gZsit pe cei sudici. Solud caracteristic este brun podzoliq, apropiat de
podzolul primar, Llsor, cu mult schelet, avind permane,ntumiditate din
abunden{5 (jilav-urned). ALr iost intilnite si soluri brune-gdlbui acide,
lrFoare,slab hleizate gi bogaie in umiditate. Substrat - gisturi cristaiine.
Arbcretele sint co,mpusedin molid, la care se pot adduga diseminat
bradul, lagul, mesteacdnulgr paltinr-rlde rnunte; a fost identiiicat un
Iacies cr-rbrad.
Cre-stereamolidului este destul de bunh, realizindu-se o productivi-
tate mijlocie. Consistentanormali este plini sau aproape plind. Forma
trunchiuriloreste destul de bun5, dreaptdgi cilindricd.Elagajut, de obicei,l
se face in bune condi{ii, dar sint gi cazuri cind arborii rdmin neelagafi\
pe o parte. Lemnul este destul de bun, poate furniza material de lucru
in propor,fieridicatd ; dar nu este chiar de cea mai bund calitate.
pegenerarease produce destul de activ, totugi mai slab decit in moli-
digunle cn Oxalis acetosella.Aici se observd ioarte bine ugurinia cu care
puie{ii de nrolid se instaleazl pe trunchiurile doborite,pe rdgalii, pe lingd
buturugi sau chiar in viriul lor. Dar, se glsesc seminfiguri instalate gi in
pdtura de mugchi, anurne,dacd ea nu intrece aproximativ l0 cm grosime;
cu atit mai bine se produceregenerareaacolo, unde mugchiul a iost scor-
rnonit p,rin ceva, ajungindu-sela teren mineral. In semin{iguri predomind
rnolidul, dar se gasesc gi destul de mulli puieli de fag, ceva mai pr-rfini
de brad; se observi, insi, ci puie{ii de fag nu-gi gdsescaici condifii bune
de dezvo,ltaregi de la un timp sint intreculi 9i coplegi{i de molid.

120
 Subarboretul pe alocuri este bine dezvoltat, in alte prir!i poate sd
lipseascdtotal; este compus din cununild, zmeur, scorllg de munte, mIceg
,de rnrrnte, tulichind, caprilot (Lonicera xylosleum).
Caracteristicdeste o phturd de mugchi groasd gi continud ; grosimea
ei poate atinge l?*15 cm, pe aiocuri chiar mai mult. Ea este constituiid
mai ales din: Entodon schreberi, IIyloc'ctrnium splendens, Eurhgnchium
slrialum, I?lrytidiadeLpltustriquetrus, ap'oi Dicranum scoparium, Thuidium
tamariscinum, Pliliunt crista castrerlsis, ilIniun't punclatum,, Plagiochi/a
asplenioi.des etc. ; in ocurile unde se adr-rnb9i stagneazi apa, se dezvolti
perniie de Sphagnum acutifo'liunt ;i S. cymbrifolium, precum 9i de Poly'
triclum commune.
In aceastl nasd de m,Lt9chi, plantele superioarese gdsesc in canti-
tate micii, imprdgtiate ici-colo, gi anume: Lycopodium annotirtum, Luzula
siluatica, fuIajanthentunt biloliunt, Streptopus amplexifolius, Oxalis ace'
losella, V accinium myrlillus, V . oitis-idaea, Campanula abietina etc.

/0. MOLIDISCU POLYTRICHUM

(172)
BI BLI oGRAFI E'';i::i;i,;'r"i;l::;':!:,':,33:;"'i'iii,'*'
MolidigLr'lcu Polytrichunt, bine cunoscut in nordrtl Europei, este la
noi o aparilie excep{ionald.A iost semnalat pind in prezent atit in nor-
' cit'9i in sudrrl'iarli, dar pe supraiele mici.
<Jr-rl,
Acesi tip de pddirre se gddegtepe versanfii slab inclina{i sart terenuri
geso (chiar in lr_rncile piraielor), la-altitr-rdinide 1000- 1400 m, de obi-
iei pe expozi{ii nordice, uneori estice gi chiar vesiice. Solurile sint brune
acid6 podzolice sau podzoluri, cu drenaj insr"rficient ; apa lreaticd apare
chiar ia su,pratald, provocind inmldgtinarea permanenii. Substratul este
constiiuit din roci acide.
Arboreterlesini formate din molid pLtr. Consistenfanaiurald este abia
de 0,6-0,7, din cauza condiliilor edalice neiavorabile. Productivitatea
rnjjl,ocie.Arborii sint destutrde bine conlorma{i, drep{i,- dar, de ohicei,
elasaiul lasd de dorit. Lemnul este de calitate medio'cra,dar se ptrate
' nraterial de lucru in proporfie destul de ridica'ta.
"b{In" Qegerrerareaeste, in geireral, nesatisidcdtoare.S_e,minfigurile dc molid
so instaieazdnumai pe trunchiurt cdzule Si rdgdlii, dar nici acesteanu se
menlirr decit dacd au un surplus de lumind datorii unui ochi mai mare in
coronamente; a'ltiel pier in curind.
SubarboretLrleste contpus din iire rare de soc ro9ll 9i capriior ( Lotti''
eera xyLosteum),instalate gi ele pe rdgilii.
Pdtura r,'ie este constituitd dintr-un covor continuu de mugchi, gros
de 15-20 cm, cotltptls in cea trlai ntare parte din Polytrichum commwle
(probabil in unele cazuri 9i alte specii din acelagi gen) ; la acesta se
mai adangi pernile de Hylocorttium splendens, Entdon schreberi, Rhyti'
diadelphus triquetrus, R. squarraEus, Thuidium tamoriscinum, Dicranum
scopariu:n,IVlniumpwtclatunt, jar in locuri mai joase gi mai umede Sp'hag-
num aadilolium gt Ptitium" crista castrensis.P[a,ntelgsu'perioaresint re-
prezenrtate'prinexemplare rare de Oxalis acetosella,Vaccinium myrtillus'
V.oilis-idaea, Ilomogyne alpina elc.

t2l
 r /1. MOLIDI$ CU VACCINIUM MYRTILLUS $I OX.4US ACETOSELLA
BBL'oGRAF
IE
il*iiif
:lil#.I,i:r,i,,f.*:'#t,,;i,i, Si Vacciniumnrgrtillus(174)
Molidigctr Oxalisacetosella
Piceetum pseudomgrtillosum (32) (80) (121) (172) (174)
Acesi iip de pddure nu e,steprea rlspindit ; numai in unele rogittni
ajunge ceva-ma,iiiecvent. De iapt, avem de-a iace cu un caz invers fa{d
de mclidisurile cu Oxalis acetosella: in vrermece acesteadin urmd sint
larg rdspindite la altitudini mai mici, iar tipul co'respondent de limiti este
mai rar, 'in 'cazurlrde fafd ti,pu,lde altiturdi;nem,ai micd est'e de o,bi,ceirnai
rar, iar corespondentullui de limitri (descris mai jos), mult mai fre,cvent.
Pinri in prezent, molidigurl cu Vaccirtium myrtillus 9i Oxalis acetosella a
fost semnalat atit in Carpa{ii meridiornali,cit .si in cei orientali.
Acest tip de pddure se gdsegte,de obicei, 1a altitudini de (l 100)
1200-1 400 (1600) m, pe versanfii cu expozilii nordice,estice9i vestice,
9i cu pante variate, de la slab in,clinate la io,arte repezi. Solurile sint
variate : brune acide podzrolice,scheleto-pietroase ; brune sem,ischelete, mo-
derat acid,e; brune-gdlbui (uneo'ri hileizate); sau chiarr podzoluri de dis-
truc{ie, ugoare,uneo,risemische,lete. Substraturile sint variate gi ele ; gis-
turi crista,line,luturi nisipo'ase,gresii de Tarcdu in amestec crr pu{in
material marneargilos, gresii c,alcaro,aseetc.
Arbcretele sint, in mod obignuit,. formate din molid pur, dar se pot
giisi diseminafi fagul 9i paltinul de murrte, iar in unele regiuni 9i pinul
silvestru (mun{ii Vrancei).
Consisten{a, de obice'i, este apro'ape plind ; uneori coboard pinl Ia
0,7-0,8. Productivrtateamijlocie, dar spre limita de jos. Unde se gdse;ste,
iagul diseminat, cregterealui este vizibil mai slabd decit a mo,lidului 9i
pinului. F-ormaarborilor, in general, lasd de dorit; se gisesc multe exem-
plare iniurcite, strimbe, noduroase.Elagajul nu se face in bune condiiii ;
majoritatea exemplarelor sint aco,peritepind la pdmint cu crici uscate.
Calitatea lemnului este mediocrd; material do lucru se ob{ine in pr'oporfie
redusd.
Qegcnerareanaturald se iace in condi{ii destul de grele. Tinereturiie
se localizeazd, numai in ochiuri, sint rare si de obicei nu se dezvolld,.
cdpdtind portul tabular.
Subarbo'reiuiaproape lipsegte; cel se gdsersc rare de mdce*.
dc nrunte,cununifd gi zmeur.
Pdtura vie este, de o'bice,i,slab reprezentati; niciodatd nu aco,perd
suprafa;faintreagd a solului, iar uneori se reduce la fire rare 9i puline
pernife de mugchi. Se compune mai a,les din Oxalis acetosella 9i Vacci-
nium myrtilLus, la care se adaugd : Dryopleris filix mas, Colamagrostts
orundinacea, Luzula albida, L.siluaticu, Soldanella montana, Mycelis mu-"
ralis, Homogyne alpina, Ilierac'iunt lrartssiluanicwn etc. Dintre mugchi se.
gdsesc: Hylocontiunt splendens, Entodon schreberi, fuInium cus9ndatunt,,.
Polytrichum sp. etc.

122
 ",{
( tt.lMoLr,Drs cu vACCrNruMvtTIS-tDAEA
BIBLtoGR..qMeel
Un tip de pidure foarte rar, care meritii men{iune mai mult ca o
curiozi'tate gtiin'!iiiczi,deoarece importan!a lui practici este neglijabil2i.
A iost identificat pind in prezent in nordul lirii, in imprejurimile Cimpu-
lungului Moldovenesc.
Arboretele de acest tip se g?isescla altitudini de i 200-1 400 m, pe'
versanli cu expozi{ii variate gi inclina}ii desiul de mari, in apropiereapi'
raielor de munte. Solul este brun de pddure, crud, argilos, compact, greu
permeabil,cu substrat de marne; din aceasLdcauzd este suptts aluneci-
rilor, iiind, de obicei, 9i bogat in umiditate.
Arboretul este co'nstituitdin molid, 1a care se adaugd diseminat ani-
nul alb; in albiile p,iraielor acesta din urmh poate li ceva mal abundent-
C'onsistenlanaturald de 0,7-0,8. Productivitate mijlocie. Forma trun-
chiurilor este defectuoash,incovo,iatd, din tauza alunecirilor lrecvente
de teren. Elagajul, in general, se face in condiiii destul de bune, dar unele
exemplare rlmin cu crengl pind la pdmint, cel pulin pe o parie a tr.r1n-
chiului. Lemnu,leste de calitate mediocrd,material de lucru se poate ob{ine
in cantitate micd gi de dimensiuni mici.
ftegenerare a naturald este impiedrcatd de pitura groasi de \' . uitis'
idoea gi mugchi; dar se produce din bel9ug in locurile dezgolite,care ia.u
nagtere din cauza alunecdrilor mici gi a doboriturilor, care sint trecvente
in acest tip de pddure.
Subarboretul este rar, formai din fire izolate d'e scorug de munte,
tulichind 9i caprifoi (Lonicera nigra).
Pitura vie e,stereprezentaiiii printr-un covor continuu de Vacciniunt
uitis-idaea gr Luzula siLuatica,la care se mai adaugd: Equisetunl s_p.,
Corex sp., Oxa:lis aceto'sella,Ramischia sec'unda,Vacchtium myrtillus, As-
pvrula odorata etc. Pdtura de mugchi este niai mult ori mai pulin continud,
alcdttritd din : Rhytidiadelphus triquetrus, Entodon schreberi, Hglocomium
splenCens,ceva mai pulin Eurltynchium strialum 9i Dicranum scopaium.

/3. MOLIDISDE LIMITACU MU$CHIVERZI

BI BLIOG RAF1E. llolidig de limita cu Hylocomium (32) (80)
Molidig de limitd cu mugchi (.171) (172)
Piceetum hglocomiosum subalpinunt (32) (80) (172\
'mare
Acest tip de pzidure este coresponcientulde altiiudine a moli-
digului cu mugchii verzi. Ca gi acesta, el apare nurnai in unele sittlatii
speciale.
' Pind in prezent a fo,st semnalart numSi in Carptalri^mer_idioinali.
Arboretelede acest tip au fost gdsite la al'titr-rdinide I 600*1 700 m,
pe coaste ugor inclinate sau inclinaie, cu expozi{i,inordice, esiice sau cel
mult vestice. Solul caracteristic este brun acid podzolic, ctt substrat de
roci acide (de exemplu, gresii).
Arboretele sint constitui'te din molid pur. Consistenla na.turalA de
0,7-0,9. Productivitate inferioard. Arborii sint destul de bine con{ormafi,
drep;ii. dar, de obicri, slab elaga{i. Calitaiea lemnului mediocri ; marte'
rial de lncrir se ob;firrein propor{ie redusd.
 Qegenerareanu pare sd intimpine dilicultdti. De obicei, existd rrn
tineret de nolid, rcpartizat mai mult sau mai pulin uniiorm pe toatd
suprarfafaarboretului; dar, in majoritate, puie{ii rimin scunzi (sub
0,5 m) gi capdta un port tabular. Numai ln ochiuri tineretul se dez-
voltii viguros.
Subarbcretullipsegte.
Caraoteristici este pitura vie de muschi, care formeazd un covor
continuu, gros de 5 cm, pe alocuri 10-15 cm. In cea mai m,are parte
aceasti pdturd este alcdtuitd de Hylocomium splendens gi Entodon
schreberi,la care se adaugd pe alocuri pernite de: Dicranum scoparium,
PtiLium crista castrerzslsgi Polgtrichunt. sp.
Vegeta{ia erbacee este ioarte slab reprezentati, ,compusddin exem-
plare rare de: Deschampsia f Lexuosa,Luzula siloatica, L.aLbida,Oxalis
aceto.szllo,Cantponula abietina, Homogyne alpina, Hieracium sp. etc.

14. MOLIDIS DE LIMITA CU POLYTRICHUM

BIBLIOGRAFI E M o l i d i g d e l i m i t d c u P o l g t r i c h u mc o m m u n e( 3 2 ) ( 8 0 ) ( 1 7 2 )
Piceetum polgtrichasum subalpinum (32\ (80) (172\

.{cest tip de pddure este corespondentulde altitudine ptare al rnoli-

digulrricu Po,lytrichum.ca gi acesta,el se gdse,gte rar gi nurnai in anunrite
condi{ii stafionale. Pind in pre,zenta fost semnalat numai in carpafii
.&leridionali,dar este probabirlsr se gdseascdgi in alte regiuni muntoase.
Arboretele de acest tip au fost ide'n,tilicatela altitudini de I 400-
I 500 m, pe versanlii umbrifi - mai ales nordici - ,cu pante variate
uneori chiar repezi. Solurile sint brune acide subalpine iau podzolLrri
humifere, ugoare, cu exces de api. Substraiul - gnbrs, gresii micacee.
Arboretele sint iormate din mo,lid plrr. consisten,fi naturald cle
o,6 0,7. Productivitate rnlerioarS.Arborii sint destul de bine conforma{i,
drepli, dar slab ela'ga{i (de obicei, pe o p'arte a trunchiului, cricile ir-rcep
de la pdmint). trlaterialul de lucru se obfine in cantitate rnicd 9i este
de calitate inierioarS.
Qegenerareanaturald. se produce foarte greu. De multe ori tinere-
turile lipse'sccu desivirgire, in alte cazuri reugesc sd se instaleze in
ochiuri mai mari ; dar sini rare 9i rdu conio'rmate,iar cregterealor este
inceatd.
Subarboretullipsegte.
Pitura vie, compusd dintr-r-rncovor conrtinuu de mugchi, gros de
10-15 cm, colnpus mai ales din Polytrichum comrnune gi mai pulin
P. juniperinurn: se mai gisesc petice gi pernife de: Ilglocornium ipten-
dens, phglidiadelphus triguetrus, Dicranum scoTny'ium, Mnium cuspida-
tum, iar in adincituri de teren sphognum acutifolium gi ptilium crisla
castrensis. Plantele supe,rioaresint rep,reze,n'tate
prin iire rare de.. Luzula
siluaticla, L.albida, oxalis acetosella, soldanelta montana, vaccinium
myrtillus, Homogyne alpina ehc.

124
 15. MOLIDI$ DE LIMITA CU VACCINIUM,MYRTILTUS SI OXALIS ACETOSELLA

BIBLIOGRAFIE. M o l i d i g d e l i m i t d c ! Q x a l i s a c e t o s e l l a{ V a c c i n i u m m g r t i l l u s
(78) (174)
Molidig de limitd cu aiini 9i mugchi pe calcrre (80) (172)
Molidig de limita cu mugchi gt Vacciniunt pe calcare (32)
Molidig de limita cu afin 9i OxaLis acetosella (121\
Piceelum pseudomgrtillosum subalpinurn (30) (107) (121) (174)
' Piceetunt pseudontgrtiiloso-catcareumsuhalpinunt (32) (t0) (172\

Acest tip de pddure gsle-lestq! !e ras$ndit _inCarpaii.i nogtri, atit in

sudul cit gi in nordrrl {drii. In unele regiuni, el alcdtuie-ste marea utasa
a pidLrrilor de la limita vegeta{iei forestiere.De iapt; el reprezintd cores-
pondentul cle altitudine maro al molidigu,lui cr,t V accinium myrtillus gi
Oxalis acetoselLa,descris mai sus, dar, privind in ansamblu vegetafia
foresrtierda \drii, s-ar pdrea cd este mai rdspindit decjt acesta ditt ttrtnd.
Acest tip de nrolidig a rfostidentificat in nord'ul ldrii la altitudirri de
1 3 0 0 - 1 6 0 0m , i a r i n s u d l a ( 1 3 5 0 ) 1 6 0 0 - 1 7 5 0 ( l 8 5 0 ) m , p e v e r s a n { i i
repezi gi foarte repezi, pe toate expozi{iile. Solurile sint brune podzolice
schelete,brune strbalpine schelete, brune-gdlbui sche,leiesau chiar pod'
zolurt primare scheleto-pie'troase. Substraturile variate, mai a,le'sgis,turi
cristaline gi gresii, dar uneori gi calcare.
Arbcretele sint compuse,de obicei, din molid pur. Diseminat se mai
pot gdsi bradul, fagul, mesteacinul, paltinul de rnunte, pe alocuri p'inul
silvestru (Vrancea) sau laricele (Bucegi, Ceahldu). Consisten{a,de obicei,
de 0,6-0,8, rareori 0,9. Productivitate inferioard. Forma arbo-
rilor in majoritatea cazurllor este delectuoasl; cei mai mul{i sint crescu{i
in buchete,infurci{i, cu viriuri in baionetd, strim.bi; se gdsesc, insd, pe
alocuri ,"i portiuni, un,eori chiar destul de intinso, in care arborii atl
forme mai bune. Elagajul se face ioarte greu ; trunchiurile imbrlcate pini
jos c'r-rcrdci uscate sint caracteris'ticepentru acest tip de pddure; rareori
se intilnesc porfiuni cu arbori ceva mai bine elaga i (ele reprezintd de
lapt urr irrcepui de trecere spre molidigul de limitd cu Oxalis acetctselLa).
Lenrnul este de calitate mediocrd; material de lucru se ob{ine pulin si de
scrtinrenteinierioare.
Regenerarea 'natu'ralld se prodrrce in c'onrdilii grele. In rnajoritatea
cazurilor nr-rexistd nici u,n fel de serni,nfiguri.Mai ra,r se' gdsesc pu{i,ni
pr-rielide rnolid, ici-colo gi de foioase, localizaii in ochiuri, dar slab dez-
l,oltaii, cu port tabular.
Srrbarboretul de obicei lipsegte sa,u este reprezentat prin pr-riinetire
iz-olatede scorug de munte. cunr-rnifd, zmeltr, iulichind 9i capritoi (Loni-
cera xylosteum). La altitudini to,arte mari, acest ti'p de pdd,ure pare sd
innradeze in une'le locuri teren'urile oc,uoate mai inai,nte de tuf dr,isuri
alpine ; in ace,s,tcaz, rd.min irnglobate in artrorete exemplare' destul de
nrl,meroasede jneapdn gi ienrupir (Iuniperus camrnunis .r'ar. internrcdia),
ru'neori
' si bircoace.
Pdtura vie este s'lab re'prezentath; de rnulte ori nu se gdsesc deci't
fire izolate de Oxalis acetosella, Vaccinium myrtillus, Hieracium transsii-
aanicum e,tc.; aproape nelipsite sin,t urneileplante alpine, ca: Soldanella
montana, Ilomogyne alpina. Mugchii sint re,prezentali prin pernite rate
de Entodon schreberi, llylocomiurn splendens, Rhatidiadelphus lriquetrus,

125
Dicrrtrutrt scopariunt,'in unele locuri ceva mai uscate apare rnugchiul
Iledwigia albicans gi lichenul Cladonia rangiferina.
Caracterisrtichacestui tip de pddure mai e'ste abundenla lichenilor
epiiili din genul Ltsnea, care pe alocuri acoperd co,mplet coronamentele
:nolizilor.
Remarcabil este faptrrl cd in acest tip de pddure se poate forma gi in
afara arealului lui p,ropriu-zis, din caiza unor oondi{ii nricroclimatice
particulare. Astfel, el a fost gdsit in munfii Vrancei, pe virful Munli-
soare, in apropiere de comuna Herlstrdu. Altitudinea este numai de
1 170-1 300 m aproximativ; pantele nu s,int prea re,pezi; solul este de
c.alitate buni, brun-g5lbui, ugor podzo,lit,foarte profund, cu substrat de
gresie. Dupi acestecaractere stafionale ar fi de agtepiat sd aparii un tip
de calitate mai bpnzi. $i totugi" arborstul aparline incorttestabiltipului
- de
fa{i, chiar intr'o formd foarte caracieristild. Explicafia trebuie cdut;rtd
in actiunea vintului. .&luntelerespectiv se ridicd sub torma unui mamelon
izolat, nrul,t dea,supraculmilor dbmoale din jur, fiind expus astiel vintu-
rilor puternice; pe cit s-a putut constala, in regiunea respmtivd hotiri-
toare este infl,ue,n{avintu,lui vestic.
lSrd indoialei, vintul puternic gr coniinuu poate" provoca aparilia
caracterelor proprii aces,tuitip : reducerea indllimi(or, lo,rma defectucasl
.a trunchiurilor, dezvoltareaexageralh a ooronamentelor9i e,lagajul slab.

16.MOLIDISDE BAFINA
llste un tip de pid,ure rar intilnit gi incl insuficient studiat. A fost
ideniiiicat flurrlzriin nordul tirii.
Arbore'tele din acesi tip se gdsesc la altitudini de 700-900 rn, pe
terase sau lunci ale.-brune
piraielor de munte, cu pante iorartemici, gi expozijii
'podzolice, 'puter-
diferite. Solurile sint sau brune acide inmldstinate
ltic 9i. hleizale, precum gi podzoluri turboase gi turbo-hleioase, greie, cu
drenaJ rnsulrcrent,ceea ce provoacd stagnarea apei. Substrat,urilesint
rcprezentate prin terenuri de ilis sau roci cnstalihe acid,e.
Arboretele s;lnt constituite din nolid, la care se ad,augdceva brad 9i
anin alb ; pe alocuri propor{ia acesiora din urmd se poar[oridica atit de
mult, incit sd dea nagtere Ia faciesuri. consistenta naiurald variazd.in1le
9,5 Si 0,8. Productivitate inferioard; vegetafia lincedi. Arb,orii au forme
destul de bune, dar eiagaiul se face gieu. calitatea lemnului este infe-
rioari ; material de lucru ie poate sooate cel mult pentru utilizdri iocale.
Qegenerarea.foarte dificild din cauza muschiului gros.
subarbo'retul lipsegte. Pd,tura vie constituitd dintr-un covor de muschi
aproap€ continuu, anume: Polytrichum sp., Sphagnum sp.. Dicranum
scoparium. etc. Dintre planteile superioare ie gisesc Oxalis' acetosella si
lrnele specii de mr.rll.
N.B. Descrierea de la M.U.F-ul Suha.
dupi dateleproiectantilor

/2. MoLrDr$DE SrHLA

Ace-.ttip de,pidure pare a fi puiin rdspindit.Pind acunr a fost iden-
titicat nurnai in nordul Moldovei.
Arboretelede acest tip au fost gdsite la altitrrdirri de 1 000-1 250 m.
pe expozi{ii variate gi pante repezi - foarte repezi,in partea supe,rioarra

126
versanlilor' uneori trecind ;i pe coame. Solurile sint reprezentateprin
humus de calcar, soluri humico-calcaroasegi rendzine tipice sau degra-
,date; sint superficiale sau mijlociu-prolunde, ugoare, sche'leteori semi-
schelete, cu drenaj rapid. Substraturile sint fo,rmate din calcar.
A.rboretul este compus din molid; diseminat se mai gdsesc bradul,
mesteacdnul.si paltinul de munte; aceste trei specii la un loc se pot
ridica la proporlie de facies aparte.
Consistentanaturald a arb'ore,telor este 0,8-1,0. Productivitatea este
inlerioard, chiar spre limi'ta de jos ; la 100 de ani nrro,lidulabia atinge
'9
m inilfime medie 9i 9-10 cm diamertrude bazd. Arborii sint drep(i,
dar conici gi slab elagafi. &l,aterialu,leste de calitate interioard gi poate
ti folosit nu,mai pe,niru mici cornLstruc{iirurale.
Qegenerarea naturald probabil este foarte dificili. In pulinele exem-
ple
- studiate nici n,u s-au gdsit seminliguri.
Subarboretul este reprezentat prin exemplare foarte rare de caprifci
( Lonicera xglosteum).
Pitura vie este relativ rard, formatd din Festuca siluattca, Polygo-
natunt aerticillatum, Dent,aria bulbifera, Mercurialis pere'nnis, Hedera
helix, Sa|r;ia glul.inosa, Galium schultesii, Campanula abietina, Mycelis
muralis etc. Dintre mugchi se gdsesc: Hglocomium splendens, Rhytidia-
delphus triquetrus gi Mniunt undulatum, in cantitate mic5.
Arboretele de acest tip indeplinesco func{ie importantd de proteciie
a solului.

1B.MOLIDIS CU VACCINIUM MY,R.TILLUS

atBLIOGRAFIE. ( 7 8 ) ( 1 7 2 1( r 7 4 )
';:,:i"# (I74)
[f 'r,li?'
^*::#:ffi,
Acesi tip de pddure este re'lativ pulin rdspindii. A iost semnalat pind
in prezen mai mult in CarparfiiOrientali.
Arbcretele de ace'sttip se gisesc la altitudini de aproximativ 1 000-
1 500 m, pe expozi{ii
-de diferite, mai mult pe coame sau in P'arteasuperioard
a versan!1lor, obicei, cu pantc linc. Solurile sint podzoluri de des-
truclie sche'leto-turb,oase, superf,iciale sau rnijlociu protunde, deseori cir
ldririituri de rocd 1a supraia{d, foarte p'uternic acide 9i toarte sirace'
Substratrrl este reprezentat prin gi,sturi crisrtaline, uneori cu pungi de
cvar{, conglome,rat-e cris,taline gi alte roci silicioase.
Arbore'tele sint compuse din mro,lid pur ; cel muli in tinerele se
poate ames'tecascor,ugulde munte in cantitate ceva mtai mare.
Co'nsisten{a nalwald, de obicei, este 0,6-0,8; deseori arborii sint
agezali in grupe intrerupte prin goluri mici. Crogterea molidului inceatd.
Productivitate inferioard. Forma arborilo,r este defectuoasd,ctt trunchiuri

t Atragem in mod deosebit atenlia cti molidigul cu alin descris la noi nu este
identic cu tipul desemnat cu acelasi nume de tipologii sovietici (elnic-cernicinic).
Anume, in U.R.S.S. molidigul cu alin reprezint5 un tip de bun5 calitate, apropiat de
molid,iquri,le cu O.:calisa.cetosella,' in schimb molid:i,qurile noastre cu aiin se oaracterizeazi
printr-o cregtere proasti 9i productivitate inferioard.

r27
pronuntat co'nicei multe exemp'laresini infurcite, in canrdeiabruSatt cu
i'ilt in baionetd. Elaga iul este nesatisflcd'tor; nrajoritatea exemplarelor
-bine.la pdmint; numai in grupe lirul din mijfoc se elagheazd
au crdci pind
ceva mai Lemnul de calitaie inierioard ; material de lucru se poate
o,b{inetoarte putin.
I{egenerare'anaturald se pro'ducede'stul de greu. De o'bicei se gisesc
seminlilr,rri in ochiuri mai m,ari, uneori gi sub masiv. Pe lingi molicl,
ici-colo, se inti{nesc gi puLie{ide fag, care insd nu cresc mari.
' Subarb,ore'tuleste ieprezen'tat prin scorugul de ntunrte, care poate ii
-in
destul de ab,undent; cregte deseori grupe; nu atinge dimensiuni mari.
Pdtr"rravie este re'prezenlaldprin'tr-un de,sigmai mult ori mai pLr[in
continuu de V acc'iniummyrtilLus,la care se adaugd in cantitate mai mici
gi V.r:itis-idaea: se mai gdse,sc iire izolafet de:. Lycopodium sp.,,Luzula
siloatica, I..albida, Oxalis, acetosella, Homogyne alpina etc. Tr,rfelede
afin ajung la o dezvoltareluxurianrtd,pini la 60-70 cm indl{ime. Mugchii
Iotme'azd,un covor co,ntittuu, dar nu prea gros, const'itttit mai ales ditt
Entdon schreberi gi Hglocomium splendens, apoi Rhytidiadelphus tri-
quetrus, Dicra'num sc'oparium,Ptilium crista castrensis. pe al,ocuri Po'lgtri'
chum sp. gi Spha:gnul7r sp. Pe coronamenteloarborilor deseori Usnea sp.
in cantitatemare.

19. MOLIDI$ DE LIMITA QU VACCINIUM

B IBT.tOGRAFI E. (32) (171)

fii,ljff
tr;flx] ,;!ii::jtt,
"]'ii,-ff (32,
(80]
::;3.,
olidig dc limitd cu aiin (121)
oi i et Bieger'Ie22
(PawIow'sk ) (I8)
:, #1: ;t:;' "W
i;ir',I;,?
:,,1ij,i,x
';;:,:"in";;:,"ii:::I ('74)
,*, (121)
:::,':;xl',!13',
';i"y,'i1,^',,T:::*(T#"{f
:'#,subatPinttm(s2)(so)
Un .tip destul de rdsp,ind,it,formind adeseori rrltima figie de pddLrre
spre gol de munte. A fost "identificatatit in Carpalii Orientali, cit 9i itt
cei Meridionali. Este, de iapt, corespondentr,rl de altitudine mare al moli-
digulur cu Vaccinium myrtillus obignuit, descris mai sus; dar, se giseste
mai frecve,ntdecit acesta.Se repetd,deci, acelagilucru ca gi in cazril celor
doud tipuri de rnolidiguri cu Vacciltium myrtlllus gi Oxalis a:cetosella-
Acest tip de pddure a tost idenitilicat la altiliudini de 1500-1 60t)
(l 750) m, mai mtrdt pe expozi{ii nordice, uneori vestice gi estice, chiar
sud-estice,pe coame late 9i in partea superioard a versanfilo'r,ctt incli-
nalii diierite, de la aproapep,lanepinri la foarte repezi. Solul caracteristir-:
este po'dzo'lde destruc{ietipic, Lr,sor,utleori slab schclet; dar s-a gdsit 9t
sol brun subalpin humifer. Substratul litol'ogic este reprezen'tatprin gnais'
gisturi cris,taline,gre'sii,dar in u,nelecazuri conglomeratecalcaroase.
Arboretele sint co,mpusede o'bicei din mo,Ld pur ; dar,' in Bucegi s-a
semnalat 9i un facies cu larice, in care se mai gase;te disemina'tzimbtul.

128
 Consistenfaredusd, de 0,5*0,6, cel rnult 0,7 ; decj, de iapt avem
de-a lace . cu n'igte rranrgii de lirrdtd. cregterea ioartb inoeatd, p,rbduativi-
tate inderioara (s.pre ljmita ei de jos). Arborii deseori drepli, dar coflisi
gr scunzr (in uneie cazurl nu trec de 5-6 m inaltime); pe-aiocuri arbori
strimbi, in candelabruoic. Elagajul natural ioarle'slab ; majoritatea arbo
rilor.acoperi{i de crdci pini ta pamint. Lernrul de calitate"cu totul inie-
r '
ricar5., complei impropriu pentrir lucru.
. . Regenerarea naturald toarte gfea ; pulinr puiefi pe rZigalii gi in
ochiuri.
subarboretul reprezentat pe alocuri prin tuie de ienupir instalate jn
goluriio dintre arbon.
Pdrtura vie compusi dintr-un aovor coritinuu de vacciruurn nyrtilrus.
la care se adaugl ceva V ..uitis-idaed ; in cantri rare, acesta din urmd
{evrne predominant; se mai gdsesc fire rare de: Descharnpsia fiexuosa,
Luzula siloatica. L. albida, Gentiana ascrepiadea, sordanilla montana,
Homoggne alptrw etc. Pdlura de m'ugchi aproape continud, uneori ioarte
g{o4g3r compusi. din: Hylocornium splendens,- Entodon sohreberi, apoi
Rhytiniadelphus triquetrus, Ptitium crista castrensis, polytrichum comiut-
fl€, P.iuniperinum, sphagnum acutifolium elc. caracieribtici este ase-
zarea.mugchdor in perne foarte ina,lte, de 30-40 cm, pe care cre.ste in
-coro-
abundenfi si- atinul; i'ntre aceste perne rimin adirrcituii ing'usie.
namentele arborilor puternic irnbrdiate cu (Jsrua sp.
, Ca.-si in c,azltlni.olidigului de limita gu Voccinil;m myrtiltus 9i Oxalis
acetasella, acest-tip poate sd apard in staliuni cu totul-neobignuite, din
cauza unor mndd{ii microclimatice pariiculare. Asttel, el a fosi gisit in
cite_vapuncte pe muntele Giurgiu din Vrancea, la altitudini de- nunai
I ?5_0 .! 360 m, .pe expozi{ie nord-esticd ; solul este brun-gd,lbui; arbo-
jur sint reprezentate prin molidiguri cu Vacciniurn mgrtillus si
letele din
lxgli1 acetosella (tipul de altiiudLinemici). Explica{ia 9i in acest -iz
trebuie ciuta'td in acliunea vinturilor prea' p,uteinice'; dar aici, acealtd
ac{iuno nu este atit de evidenrtd,ca in cazul'descris mai sus. ci pare sd
aibd un caracter mai mult lmal.
. cee.a-ce priveg,teimportan{a silviculturald, acest tip se incadreazd
indiscutabil in pddurea de protecfie

20.MOLIDI.$DE LIMITA PE STINTCARTE

B]BLIOGRAFIE. (78J
l{olidig de limitn pe siincdrie calcaroasd (80) (ITZ\
Molidiq de limitd pe stincirie 9i soluri . negre de calcar (l7l)
Piceetum saxatile subalpiltum (30) (107)
Piceetum saxatile {172)
Piceetum saxatile calcareum subalpinum (m) tl72)
Citat fdrd nume (168, d/).

Acest tip este larg rdspindit in muntii nogtri, la limita dintre zona
torestierd ;i cea alpini.
Arboretelerespectiveau fost identificate la altitud'inr de I 400-l zsOm,
la lirnita pidurii, pe expozilii diferite, cu pante repezi 9i foarte rep,zi,
citeodq,td poviqnite, cu iesiri de stincdrio Si bolovmi la supralalE. Sub-
stra'tul poate fi atit calcaros, ci,t -si format din roci acide. Soluril'e ioarte

$ - Tipuri de ptrdure.- c. 241. 129

 siab rlezvoltate,de multe ori redusela acunruliri slrdclcioase de niniint
vegelal prinire pietre; eie pot ii de naturi dilerite - rendzinetipice sarr
riegradate,pseudorendzine,soluri hum,j,cocalcaroase .sau scheleto-turboase.
. Arboretele sjnt.comrpusedin molid, de obicei, pur ; in unele regiuni
apare^laricele,lje diseminqt,fie dind nagterela un tbcies aparte (Buc?gi).
-. Consisten{a de 0,5-0,8?^Cregtereamo,lidului este, in'genera'l,
*strimbe,ne:sa-
tisiircdtoare; sini multe exeliplare in candelabru,inlurciie, insi-
biate ia naza ; chiar in cazul cind arborii sint drepii, e,i au iorma conicd
pronLrntaii; elagajul se .face foarte greu sau nu se produce de loc. Pro-
duc,tivitateinierioaiir.lhettimlle maxime nu trec de tB rn. Lemn de lucrLr
nu se poate scoatedecit pentru utiliziri locale.
Regenerareanaturalb,este loarte dificild. Puieiii se instarleazinuniili
in ochiuri mai mari din masiv si chiar acolo se dezvoltd greu.
. Srrbarboretul,de obicei, Iipsqte ioial ; uneori este iprezentat prin
lrre rare de jenupir, salcie (saltx silesiaca),coacaz de mun,te,scorr-rscie
rrrrrnte,zmeur, cununild, tulichrnd si soc rogu.
. Pdtura vie poate alrea_aspectevariate. Ciieodata aproape lipseste,in
alte cazuri este destul de bine reprezentatd.Se compunb din : Lazu.la siL-
uatica, L.olhida, Deschampsia f lexuosa, oxatis acelose/La, so/daneLta
montana. V'accinium murtillus, V.aitis-idaea, Campanuta abietina, Homo-
gyne alptna etc. Pdtura d9 mugchi rep"rezentatdnumai prin pelece rzolate
de: Entodon schreberi, Hylocomium- splendens, Rhytidiode'lphus trique-
tru-s, f)167nnumsc'oparium,Mnium undulotuttt, trl. punctatum,'polrftrichum
all.eruLatum
Molidi;uriie din acest tip reprezintdexcl,r-rsiv
piduri de prolectie.
.DE
:1. RARISTI .'\4OLID
CI' IENUPAR

Piceclunt Iurupereiunr (30)

- Asemenea rari;ti sint ioarte irecven,tein tofi muntii nogtri, reprezen-

tind cazul normal de trecere dc la pidufea. de molid la tutdrigurile cie
ien,upir subalpine. In muite cazuri, asemen-e.,a rarigti par a ,fi de origine
antropogend,dar liri indoiali pot.aplrea si pe cale absolut n,aturald.-
Astlel de raristi se gisesc la altitudinide (1350) 1450-1 700 m,
ne orice expozifii, cu pante de obicei mari. Solurile sint brune alpine s,au
brune-giibui in trecere spre brune aipine, schelete,deseori bo,iovinoase,
uneo'ri sinrt adevirate grohotiguri.
Rarigtea este ponstituiii din moljd, de obicei, pur ; destul
de irecvent se gisesc iire izolaie de sco,rugde munie, jar in cazLrrirulr
rare, exernplaretinere de pln silvestrusi mesteacln (Vrancea).
Co,nsisten{ararigtii de 0,1-0,5; deseorimoljzti sint dispusi in grupe
sau chiar in pilcuri ceva mai dese (pinzi 1a 0,7). Arboril sint siunzi
gi acoperi{i cu crlci pin5 la pdmini.
Regenerarealafurald a moiidului nu se observd.Probabil. instalarea
puie{i'lor este un caz lo,arte rar. In schimb, unele exemp,larede moirc.l
marcntnazd,puternic ; cricile inierioare aplecate pin6 la |amint, deseori
apdsate 9i de pietre rosiogoliig, prind usor riddcini gi dau nagtere l;r
rnarco,te; acestea se den'olii ioarte r incei, totugt se poate presupr.rneca

1so
rnrite grupe de nro,lizis-au iormat pe aceasta cale. In unele
locuri se
poarteobservaavansareatreptatda rnohdului,care aiunge
- p r sds uiormeze
e p r r n a un
nlaslv ircheiat si sa Tl .r e b r r i es d s e
, e r i m i n e . i e n u p d r u ca rn
asemeneacazuri are loc, de [apt, revenireamolidulLri,eii,nrnii
in trecrrt
prin _ldrgirea ar,tiiiciala a golLriiride munte.
Prinrtre mol'izi,solul es"teacoperitcu t'ldris des de ienupdr (1.
munis var. intermrd:!), cu port tirjtor com-
9i ribariai. $--;; --- gasesc exem-
piare_rare de salcie (SalLx silesiaca),crrnunitd -i*u-qur,
9i'zmer.rr.
Locul, care rnai rdmjneliber prinire motia este ocupat mar
.si
ales de vaccinium myrtirtus gi ceva mai pulin ae y-,i,rr^-idasa,
la care
se..Ing.i po,t adauga in cantjtate nica v.uliginosum Erlchentiatia ipi-
culifolia,'pe alocuri colluna outgais poate li abundenta, 9t
aliiuri de aiinr.
plante superioarJpot apdrer exemprareiroiat" dirr ic,rrte
-- ,,?intru.alte
rnulle specrr'atit de pddure, c,it 9i de golLrri arfine : Deschatnpsin
xuosa, I'uzula siluatica, potentitta thuriigiaca, p'.ternata, fre-
sieoersia mon-
tana, oxati.sacetoseua,viota dectinata,fniiii p;;;i;;r;r, coipo,iiln
abietina, lgnlogyne alq1na etc-.[!;chii sint destuiab anunaenli'ti.i,
a.nume r.eglylrignumattenuatun,Eiiodon schieberi,uyi*ontiuri ipien-
!,t::1 nnyticii.adelphus
triquetrusetc.; pe arocuri,pr.'.ri richeniicto-
<lonta sp.\.
Acesterari;ti au, de un rol important de protectie a soluluj

22. RARI$TE DE MOLID CU SPHANGNUM

$I VACCINIUM IIIYLTILL(]S
El BLlOG R AF I E. Molidig cu Sphagnamsi Vaccinium
mgrtitlus (32) {78) rl73)
P(eetum sphagrwso-mgrtillosum i32) (7S) (IT2\
Gtat fdri nu"r. lre6 i71

Este un tip rar intilnit, care se gisegie sporadic, ceva mai ;rgcvqnt
-
O,r,,p: alocuri ;i in sudul fdrii. anume, acolo rrnde se gasisc
11^19191turbarri
ldevarate inalte (lormatedin sphagnum). De tapt. trebrrie,a ti"
privit ca o trecereintre pddureade molid
,.i turbirie.
d-e ladur", r" aititLLdini-ioartevaria,te, purinil
^^=_j\...1,._!q .g3.Fte .1a
in areaiut.motidutLii,
dar pestetot in ceiuri-e*"pli[",]i..
:lri:^r^:iliide p?,19re,nu1i
\p f fY-rlt?Aa7;
*^1*.:!?:u1?
^a
mai.muii ori m.ai pir{in sosedin.luncile
tat€.nr.+: !fl-: -..11 ^-: -- -: --
p,ira-
'r.rr"rr,ii"i"
r:

yld"^apa.'stagneaz.d
l_*_l9rl un^timpmai ina;ir,;a;i i;;;.ili
vegetatre.Sctul este turbos. Substraturilepot ii reprezentateprin roci de
naturi diferiie.
, Arbcretul este compus din molid cu co'sistenfa de cel murt 0,5.
Foarte,.rqi jlurt. inceatd si
:e gasegtedlsemina,tbradur.cregteiea-"rt.
productri/rtatea rnterioard.Arborii sint destul de bine conlormafi,drepli,
cel mutt pe o jrrmatatea tnrnchiutrrr.Se poare obilnc
9:.:,^lf,.t_,:liq1!L
nrarenal de construc[re,dar de calitate inferioara.
I(egenerareanaLurald, se producei, conditii loarie grele, din carrzrr
covorulu' continuu s.i foarte gios.de muschi.Tinereturlie-sL instalea
za pe
trunchiuri cd.zute,ragdlii sari r;aacini mai ridicate ale arbonlor.
Ele se
dezvoltd slab, capatind deseori portul tabular caracteristic
ocnrun ceva mat rnarr,cresierealor este mai activl. ; numat in
Subarboretu,leste reprezentatmai aloi ain- exemplare arbustive de
anin, alb, mai.pu{in sarcie (sa/ix silesiacal, ialii, i{iii,
munte; exceplional- exernprarearbustive'de taf'9i- mliieicen. ei scorug de

151
 gros de
Pi,tura vie este consti{.uitidintr-un covor continuu.9i ioarte Sphag'
mugchi alb; in *""rpi;l"';lraiuiu mai aninrutlit- s-a1 identiiicat
;";;';r;iio6i*, dar.desigurse ,pot gdsi^+i alte soecii.Dintre
g.ffiiium,-'P;tvt,ry;;.
-i ;"' 'd;G;l
;rii" ilu;i';'- P'atte-
ii'[iuii, P''iuruperiittm'
ii otii,' a t i'iptenteis,
ocomiu on
Entod schrebi,
er Mastt
s2!1yy,t::!:
b;t;;,,'pligiochita aspieniades; ace_ste perntte pe locurr
specii iormeazd
mai ridicaie, trunchiuri cizute, rndacrni t-J';tb;;i ;i.. pestd phFti 9:
-qO'.r oUrcei,
-u.."rtilii",'de aUundent Yry"iyurymrytill^ry' il t'tu-:lfft fl1lF""
i, tndltime; el se intinde pind la 0,7 din supralala.to,t-ala:
"i"i-alte cazuri este mai abunderd V.aitis'idaca:a lost ldentlllcalaFI
in
A'ruip,intnaliaspicuiqoi;;. Se mai gdsemexernplarerare. de: Lycopodium
clauatum, pteidrui' oqitii"i,, linrus arficuiotus,Poterii1a siloeslris,
Oxalisacetosella,Homogyne alpina elc.
 CAPITOLUL VIII

B R A D E T E$ I M O L I D E T O - B R A D E T E
(tormafiileII 9i III)
A. CHEIA PENTRUDETERMINAR.ATIPURILORDE BRADETE
(alte speciila un loc in proporliede cel mult 0'2)
,

1. - Productivitate superioard. Pdtura vie din pla'nte de mull

- Productivitaie mijlocie sau inferioard
2. - Cresterea gi ea'litatea brad,ului cu to'tul excepfionale. Soluri
iertile, iorma,te pe subsirat de ilig sau coluviuni la baza pan-
telor.
23. BRADET CU FLORA, DE MULL PE DEPOZITE DE FLIS SAU COLUVIUNi

- Cre,stereasi calitarteabradului normale'

Soluri lormate pe alte subsiraturi
.J, - So,lurildrd tendinfe evidente de hleizare sau inmldgtinare.Pd-
tura vie din flora de mull obisnuitS'
24. BRADET NORMAL CU FLORA DE MULL

Soluri cu iendinfe de hleizare in adirrrcimeqi inmldgtinare la

supralaid. P2itura vie ca la precedentul,dar 9i cu unele plante
hidrofile' - Equisetuftl sp.,Carex remota, Chrysospleniumalter-
nifolium, Myosotis paLustris ehc.
25. BRADET DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA PE SOLURI HLEIZATE
?
4.- Altitudini mari. Productivitatea mijiocie
Altitudini miji'ocii sau mici 6

PItura vie din ilord de murll.Se observi fenome,ne

de succesiune
spro idget.
27. BRADET DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE I{ULL

Pitura vie din plante caracteristice molidig-urilor (Luzula sit-

oatica, L. albid-a, Vaccinium myrtillus, Hiera"cium sp.)- Se
observd ienomene de succesiune spre molidis.
28. BRADET DE ALTITUDINE MARE CU FLORA ACIDOFILA

133
 'l'erenuri
6. -:- Productivjtate rnijlocie. slab incirnate; soluri cu ten-
dinln erridenti de hleizare 9i in'rnlagtinare.Flori de mull, dar
si cu plante hidrofile.
,6. BRADET DE PRODUCTIVITATEMIJLOCIE PE SOLURI HLEIZATE
- Prodr-rctivitaieinferioard. Soluri scheleto-bolovdnoase
cu sub-
strat de calcar. Flord de mull tipicd.
2 9 . B R A D E T C U F L O R A D E M U L L P E S O L S C H E L E T C U S U B S T R A TC A L C A R O S

B. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E B R A D E T E

23. BRADETCU FLORADE MULL PE DEPOZITEDE FLIS SAU COLUVIUNI

E 1 B L t O G R . q I l E . B r ? i r i ento r m a l ( l 0 8 )
Bridet cu Pircila secunda il21)

,o,(s)
t;i,T^,:'::X:*,tr,
llSi'
Acesi tip de pddure esie, pro,babil,cel mai interesantdintre toate ce se
gdsesc in pddurile ldrii intregi. A fo,st studia't deccamdatd in Carpafii
Orientali, dar s-a semnalatgi in cei Meridionali (Sinaia). Fari.indoiald,
el a iost in trecut mult mai larg raspindit, dar arboretole respective,.
devastatede om, nu se mai pot recunoagteastdzi.
Acest iip de pid'ure a fost ide'ntiticatla alriritudini
de (550) 700-l 100m,
pe expozifii variate, pirind jnsi sd evite pe cele nordl'c.e(pe Pe,nrteleLr
acesteadin urml sint ocupate de moiideto-brideieou caracter asemind-
tor, pe cind tipul de fa{ei se circumscrie de la expozi'fi,aesiici la nord-
vestici). Ocupd urai a.les parte.ainlerioard Si miilocie a versaniilor, crr
pante variate, uneori line, in arlte cazuri repezi,.dar ondulartesau intre-
rupte de mici agezdturi.
' Soluriie
sint gi ele destul de varia,teca tip gene,iic- brune tipice,
brune sche'lete,brune hum'ifere,brune cruztte si chiar brune-gilbui ; de
obicej, ele sini destul de ugoare gi bine drenaiie,mai rar compacte,cu o
slabd hleizare- Dar, intotdeauna ele sin,t foarte pro,funde
'nutri(ive.din punct de
vedere Iiziologic si fo,arte bo,gate in substan.te Substraturile
sint reprezentatein 'marea majoritate a cazurilor prin fiig, anume, ames-
tecuri de gresii fi marne, care se dezagregdugor; mai rar s-au semnalat
terenuri colurrionarecu c.ailcar.In special. prin aceste caractere edafice
foarte favo'rabile,trebuie explicatl cr'egterea-excepfionalS a bradr-rlui.
Arboretul este compus, de obicei, din brad, la care se adaugd dise-
minat: ni,o,fidul, Iagul gi paltinul de munte,mai rar pinul sihzestru9i mes-
teacanul (Vrancea). Propor{ia moljdului poate si creascapind la formarea
unui facies aparte (de la care se trece la amestecuride brad gi molid, cu
aproximativ aceleasjcaractere).
Co,nsistentanaturald a arboretelor nu e,ste niciodatd plind, ci de
aproximativ 0,8, chiar 1a virste relativ tinere. Acest f apt ie datoregte"
probab'i,l,vigorii excepiionale de cregtere, care intensifici 1a maximunr
eliminarea naturald ; el reprezintd unul dinire caraotereleinportante ale
trpului. Cre-sterea este excep{io'nalde activi. Longerritateaeste, de aseme-
nea, ioarte ma're,fdri ca lemnul sd suiere. In cazul cel mai bine cunoscut,
1a poalele Penteleul.rridin muniii Buz.irrlr-ri,s-au inregi,-strat
inli{imi de 50 m

t34
rnhrat'
;i-11,i-,1.'*il,"'lt
;;l,oi:''Hl;:l^iiut*r,-,F.,
,!;i"^!iL ill
l{ol'
virste de aproxlmall at
uu'a-rt otii"'+"Oo -i'; in nordul
si 1,50,t oiutli"ia"
inaitime

[11;il,'1,'lx1'tri*-f :
iil"t"*t*l'i;jii*fr:';"!il+ifh
trece dc l
Penteie'Lr.
de calitatesuperloara'
llf '4i6::*t$s!i":ilq::
dricd, cu elagal p*ti"tt' Le'rnnul
j:i'{*$H*i!:':'?;fu
.i,",?i:,s:t":T.,1,
trrmd avind prop.{,!"ru;';;;;
decji in'arboretul bdtrin'
daruneorrer
Aceste sernrn-

risurise .cr.arizeazi,',"aJ"Jui.*i'il i l:tTii1 *_:.1:,

insorili). 1n masivinchis,regelle-
".njirir
(pe versantr
in celecu lumina la,terald
t.tto muli iire rare de salcjecdprersca
f,il?rto'ir[i,, rproapelipseste,cet

;;#4'l,rirn:,,:,,n**ri'Y,,ffii[:i:
acetose,a,t*potr"'r'!i"r"i#ir1eiry,
Saniculaeuropdea'
iLota siltsestris,

i::,ir::*t;,'iir:::;l:l#,',-:l{l';,::;t'd:rry#i{
abuncienti. f)intre ;;;J;' ;"' -!*T'
H p'
lti lt"-rt' gv loiomiurn splendens' v
eri erc'
;;';' ;;i; r tiilo, ^t, Entodonschreb
Dil '\'ll-rll
91' BRADETNOR^IAL CU FLORA
Br BLr oGRAFr E."J?lt1",}"1"1,,,!tJ,,,tu'
p'p' (12l)
ilxa"i"-iae.t cu oxalis acetosella'

ii:,2',2:,Ji 2,)
I,,J!|,^'.'l',,
":;i:ll"' OJlil!'$;,rX1ltfli-
alesin Carpatii
m.2l
' "'tj "::'1,::*'#';.11
Acesttip este1ar.g'rds.Pin'dii' " a"ria'ii
1'l"lt-JTffi5'rttl,ilj:H i;'"o''
jin,$:,Jrlj,'_99,''hffi 'Syi:::,"':*:"".,"4ii,3,'rffi
b",of [:il#d6
eiqi;tocutti''ill#ifli'l'"";;', uit"i"t*r"
;fii;;;;';; rnpa'tii"inierioare
harLtneori
t' o" otJ.,il;;;i'"ni;n"it t.ii'.G'*r"imece
l1Xt",''*'r:o:i:
H''ff",,*,"'
"ffi[' :',':l
F]i#i'i] ***; .t
"
",';::'
" 1,
.%i'Xi!
# ::"'-T i'"..; r,
p1"1" $rgl
n4'', lJ:
n ffi ;,;
l"ol;
iP"r::i" " i, seinischelete' de obiceiu;oare'ctr
sauioarieproruniS,ii^U"rinlflt! [i"a
gr"r". iruiiirt"tile sinrtioarte
variate:
drenainormal,mai rar ceva mai marne'eistLrri
gresii,calcarea"'ali"iitt naturi' ,+;;l;;;" ::l:i:'Te'pnin coluvittt.tide.
cristarrne,gnu,..' u;il ;uuitiamr ?s'te reprezentat
e'"h[ti;t,.",",u,i,lu,, 'i,;,,?,'.#ii:l\:"h::,"T:fJi'i;
nuit iagul,
"3loJi?,,s'i,oi3i;
paitinul de munre 9l cevd 'ral rqr

1J5
 aflinul alb; fasul gi molidul pot si ajungd
In munfiiBanaltutui,.in .sr formeze faciesuri aparte.
apar.disernin"l" T9d #;;ent,'pe lingairg;al" ;;rinul de munte,
Si alte-foioase,mai'alesirlsinul] apor^rnestuaca"rL
'iug;J*i, cail
rynu'I, gorunul,ulmul. de munte, paltinul
'rnare1, q. c1mp, G;" (ilat
ales.pucios,dar gi cel cu trunza cire9u,t.-'su'p?;1.iorma si aici
un faciescu diversefoioase.Uneori * ..tii*ra LL_fi;fu'a?itr"r.t*.j
bietaiatd, cu bradurin^etajul si fas't fr;r** i; etajul II.
I
.de0,8-1jo cregterEa.vigurois-d,--Jii-iaia
. consistenia "iu'ul,tu sa ajungdra
ca in tipu-lpreceaurt"
fllolri,,u*.upiionale, Fi"a".ti"iiit"'Jrperioard.Forma
arD,oillorrmpecabrla ; trunchiurilesint dreptesi cilindrice,bine elagate.
Lernnul de calitate superioari.
ftegenerareabradului de obice,ise lace in bune condifii pe lingi
el so rnstaleazdIagur,desturr ;
de abundeni,d;;;;r;;,'alte foioasesi
molidul. S-au sernn-alat, jnsd, 9i cazu', cind regenerareubiaJriyi;r;g,;
f.ou,* greu, in schimbifagul'(uneorisi *'.rt. i"ilr..i"a*rne
lnvadanr.
produceo succlsiuneevjdenti. cr;;.i;;"'i'n.i n-au putut fi
ffT.:1^se^
clarrllcate.
subarboretulin multe cazuri lipse.gtetoial. uneori este destul
brne reprezentatgi format din arun, paaucet de
-iifi"fri"a,
rciat"eelr' *,iiei;;j,'#; ^;
pddure!, scorus d"
. .r.nlnjg, zmeur, salfe m'ogt",
comun 9i rosu, cap'rifoj 'n;gril ;ft;:
(Lonicera t=. *1.. , .u mai pot
adiuga exemplareie lvtosteym,
arbustivede iei sr jugasrru.
Pdtura 'ie este-de obicei potrii'it'ad SezvbJtatd, ca numir de indi-
t'izi, dar citreodatifoa5le.Fg.qti ca numdr de specii.Ea
tatea covirgitoareco,nstituitiiin p,lanteae'rn,rrr;"";1" ,iii este in majori-
Dryoptens filix mas, Rubushirtis, oxaris ocetoseili,'iihicuta f."orr.rrtesint:
sldahys. silrsafiea,sataia gtufinosa, euroweq.,
-silttatica,' 4,g niyit"ii"'ytii-i"*iro, potysti-
chum lobatum, Festuca ikygonntum oerticillotum, Asarum
europae'um,.Derdaria.g.r.andurosa, n. m[o"tsera,Fragarii-o"r"o, Gcra:nium
robertianum, A4ercuridrisperennis, Lan:.iirn-'gore"7iitoi,
rara, Putmonoria rubrn, senecio fuchsii, uaFilii iiro,it, Asperura etc- ee ringu
odo-
acestea,ciieodatdap-areFj Luzula'albidajn -c_antitat"
up*ruora,
si unele soeciiacidofilc: Rarnrschiasecunda,veroittcii iyiiinatis, v.precum
urtici_
folia,. Hii:racium transsiruanicum-e\c. pu1in rispindi{i :
Entodon schreberi. Ld..q,i .;l,,i"
stintui,'-'ti-ttatiJi"aifinu,
- tiquetrus,
tYlniurn undutatum, . cFurhynchium
cthaiinea i"aiJit a, p otuiriinii
"p.
25. BRADETDE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA PE SOLURI HLEIZATE
,^ , i.":t tip de pddure a fost ideniificat deoca,m,datd numai in nordur
/vloldove.r.,
dar probabil se va gdsi si in alte regiuni din tarZ esie
prea putin cercetait. ; inci
In linii gene'rale,tipur de.iaid se qprcpie de brddet normar
de malt.:.pe.*de altd paite, el trece,.p."d;bfi;-A;'""ririit""in cu frord
productirsitate miilocie pe soluri hlei2arc. brddetut de

. Agesi tip de pddure a fost identificat ra artitudini de 600-1 000 m,

mai ales in pdr{ile inferioare gi mijlocii ale versantilor cu expoziiir-vari-
alte gi panie line sau pe loc'uri a,sezate,plane sau slab onrdulaie,de obicei
in apropierea piraieior. soluri,le sint mai frecvent brune-gdlbut, hleizate
in profunzime, citeodatd brune hleizarte in proiunzime or"j brun+.gilb,ui

t36
 sau brune cu inmlastinare la supraia{d; sint proiunde sau miilociu pro-
funde, ceva mai compacte,cu teddinie de drenij jnsuficjen,t.substraturile
sint reprezentateprin tlis, coluviuni marnoaseor1 marno-gresoase, rar colu-
viuni slab acide-
Arboretui este compus drn brad, pe lingd care se gdsesc
deseori
molidul si..fagrrl in stare diseminata;'in unelE .a^.i,
li".u." drn aceste
doua specrr sau amin^dc1a_]a un loc pot ajunge la o astfel de participare,
incit sd determine faciesuri.
consistenta naturard de 0,8-0,g. productivitate superioard,
limita de jos. Trunchiurire sint' bine' coniorm,a,te;*iigilii-ie dar spre
race in rrine
conddii,: Se poaie obline material de va,loa,re:
. Qegenerareanaturadd se lace in bune condi{ii; tinereiuriie de brad,
mai de fag si morid, se irustaleazdugor pj ,'u au"olta bine. Dii
_pulrn
aceasra ,se produce numai sub masr,v pLrlin rdrit- Dacd arboretul este
exploatat
lepede, intr-un timp foarte _scuri are loc inmGsfinarea-p"t;, -a&i,
nrcd a solului si regenerare'anaturaJd nu *ai rlr..".iiu.'Ert", o
situa'fie.analogd' .u ftOiAi;uf p"-*f"ri hleizate.
5ubarboreturesle re,prezentar prin pu{ine exemprarede arun, iugastru
(arbustiv) Ci soc cornun.
Prtr-rra vie este alcdiuitd din plante de mull, ca: Geraruum
roberti-
arlum, Rubus hirtus, salula glutinosa, Asperula
odoraia, Galiurn schut_
tesii etc.,^dar 9i unele plante hidrofire, ca: Equisetum prustre,
carex
re.na1a, chrysosplenium alterniflium, Myosotis' parustr.is'
eic. Dupd ex-
ploatare a,par'. luncus effusus,Deschampiia
frexuosa,E. caespitosa, poa
palu,stris etc. Mugchi pu{ini ; Eurhynchtum striatum,
Rhytidiadelphu.stri_
quetrus etc.
N. B. Descrierea dupi datele proiectanfilor de ia M.U.F._ul
Suha

96. BRADET DE PRODT,CTIVITATE MIJLOCIE PE SOLI

RI HLEIZATE
8 | B LI o G R -4FI E. Bridet de productivitate mijlocie
cu frori de muli irzl)
Abietum pseudmxal[dosum (121)

A1e1t
- _trp^de pidure a lost identificat pina in prezent numiai in
?mprejurimile Sovejei; deci, este prea putin studiat. Totugi, nu poate
Ji nici o indoial?icd,se va gisi 9i in alte regiuni din
-de fard.
Arboreteie respec.tivese a,fldla aititudrini aproximativ 600-650 m,
pe terenuri agezate, cu panie iine gi expozi{ii estice, nord-estice
si
sr-rd-estice.
Soiui esie podzol ga'lbui, ugor, cu un orizont evident de hleizare.
-amestecuri
Substratul este fonmat din de gresii si marne argiloase.
Arboretul este format din brad ; diseminai se mai gdseic iagul,
mesteacdnul,aninul negru, mai rar molidul.
pfodr-rctivitatea mijlocie. Trunchiurile
. consisten(a de 0,7-0,8. sint
drepte, cilindrice si bine elagate. Lem,nul es{e bun
9i poate Iurniza mate-
riai de cherestea de calitate superioari.
Qegenerareabradului este destul de activi ; t,inereturilese instaleazd
rusor.'sise dezvoltii bine imediat ce capiti lumind suficientr. Se gdsesc gi
ceva puie{i de molid, iag 9i mesteacdn.

r37
 . Subarboretul
"'o'Fx:?,i{fr
8,,,^fffi
"i#ffi,:,^ii,,::'^:,:;'irerarec
pranre,or
g:,[xl':-fu';:#f
rrares*t,ci iii't'i n*n' de*r,r,
i
i:n:;":!:jj;"::p,.oo*iiu,l,-
- t"it,i i i i," ;,iti,i { ri ;i, ;f rrX::
V;;fr,,{
" e;: : ffi
ntai rar : carex siruatica,,Riiii "itiri,
secunda, .4speruiaodorala Luphorbiaamygdatotdes,
lf"iir Ramischta
aproapelipsesc.
"t..

',1!'Tr'Jj'.,'il"i":':l:gi'a n en{iune.
.,**. au'ug,iaiffi'p'u
,'"r1:. "*ilta asupra existe'!er
unui
pursitua t i; ;;"iitiiIrn ;;,l[fJ,,
sunu, trpeetriii'i'1e). ,-.::4.F;A;;;; W:1f;,;""ii#3ii:
'or ba jntr-adevdra"' rnDjn
" descriere,

:,?#l#,"r#
nl t:. dacd esre
i r;;;k'J uz,"j"il:, Jo:lt:,!9dqce,

lnf?#.,:i,*trf;iif'*ff**,
de' arboreterdrite'
cafizatepe lingi piraie di, cu cregtereapu{in
incet curgdtoaresau in-locuri,cuvrguroasa,ro-
,::,::::l*""ta
incep,Lllupl
'"^l t" pau.i-# *rt" ouiu.Gr,.li."p"r," 6s
$H"ffi,lZ,ifru# acetosetla, itesalbus.
atro"i*'-roiiitionu*, Asperuln
odorata, setiecioi;io]r-!iJ
Arboretele ,**g11gr-9, compuse
st din carpa{ir ucraineni,sub din bradcu pu{infag, srnt ciiate
numele du bucouiipihraci (164).
"r.o,
.
27, BRADETDE ALTITUDIT,IE',M.qRE
CU FLORADE MULL
E I E L I O G R AF I E.
C i i a t l d r a n u m e- O j t )

pufinstudiar
,o"n,li,1,tlo,i-,"1Xiilil:;#t'"t'ei pindin prezenl.
A iosr
Arboreteleresperiivese
gasescIa altiiudinj
cu pan'te de I I00_i 200 m, pe
trft"fl:lJ"Tdice' in&inrt".'sotrt estebrun-gdrbur,
cu destr_rr
de
este compusd,in brad;
,r*r,1t'ot*tui diseminateste molidut gi
icarte rar
.
uonsrstenIa naturald de
trunchiuriror 0,g_0,9.,-productivitatea
este ;rfat"a.""rtl,,d,u. mij,locie.Forma
1::1lt^g:
Lemnur conicd.
'cariiaie, Eragajurse facein
estede bund poa,te
:;;:;rjoi'fii' iurniza materrarcie
(egenerarerabradurLri
este destr_rr de diirciri, desigur din
tii,lor clirnatice asore. cauza co'di_
f" ,.friill-"j"a[* tinereturilJde fag; astfel,
din{a de succesiune ten-
eviJerie.'
"ute petura- s*J','ui
Subarboretur ripsqte- '"ute gd.sescpufini puieii
de 'roird.
i,,i a_rcdtuitain primur rind
la
?;i';:^ii{?"i,#,; careseadauga
din
murtepr""tu'iip;."
Je,nul.A,luscrri
138
 -?dBRADETDE ALTITI-IDINE.UAREC L . F L t) RA \ C II X , F i L A
D I B L I O C R . I I : l E . B r a d e dt e a i r i t u d i nnea r e (1C8) (r72',)
.lbi cto-i agetunt semenicense, P . p . ( 2 C )
Acesta este Lrn tip rar intilnit gt 'sr ince putin studiat.A icst sernqll;rt
i' nordr-rlfarii, in rnun{ii Buzdurui in rnirniii Banat,lrri.
. El apare la altitudini de 900-i 350 rn si asdel ie-intrepatrundepe
alocuri cLr brddetelecu flord de mu11.ocupi culrnile laie si^partile
s'Lr_
mijlocii ale versantilor cu np.ilele onaura'te--;i' eipozitii cli-
Pl_ll?ut!,_.1
Ieilte, lltnd rnsd ioarte rar pe cele sudice.
'brune-galbui,
solurile sint brune..gi acide, podzolitesar-rpodzolice,
uneori podzoluriverrtabile;in genirrl, sini miil&ii profunde,cu textura
h'rtoasdsart lu'to-njsipoasd,. cr-rdrenaj normal. Substraturilesint reprezen-
tate prin roci crrstalineacide sau terenLrride Jtis bogaieirr gresii.
i\rboretelesint cornpusedin brad ; diseminaipoite sa aiara moliciLrl
gi Ioarte rar fagul.
consrstenta-de0,8-0,g. productivitaiemijlocie. Forma trunchiurilor
se lace in bune condilii. Lemn'l este fun ; se poaie
lll!_!r'ir:.€lagaj,l
oDtlne matenal de c.alitatesuperioard.
. ftegenerareabradului se ilce in condiiii destul de grele; seminfisurile
se instaieazdin canrtitateredusd 9i se dezvoita incet- Fe linga eie 'se gn-
segte;i putiu
_lag.In unele locuri se observd invazia puternicda semirrti-
9unlor,de molrd, proven.i.te din sirnin!a molidisurilorprrredin jur. Der:i,
se poate alrrma cd existd o tendintr de succesitrne spre molid6,to-bredet
s a u n r o l i d i sp u r .
sLrbarboretul, de obicei,lrpseste; se po,tglsi tule rare de salcje ci-
prea{:a ;r zmelrr,iar in Banat s-a se,mnalat 9i alunul.
Pd,iuravie este slab dezvoltaid si constituiti din specii ac.idofile,inai
ales Lu.zula albid6, L. silaatica, Majanthemum bifoti*i, sotd,onellamon-
tana, v accinium mqrlLllus, H ieracium trqnssiluqnic,um,'Homogynealp[ncr
etc- rlugchii pot fi destul de abundenii, anume: Enlodon schrTberi.Ijt)to-
conuunl splendens,Dicranum scopari.um,polytrichum commune.ln cizLrl
tdrerilor rase se tormeazd un desis continLri de vaccinium myrtillus si
Rubus idaeus.

? - c .B R A D I : T C U F L O R A D E , ! 1 L I L L p E S O L S C H I ; L E T C r r S U B S T R A T C A L C { R O S

- A c e s t t i p d e p d d t r r ea i o s t i d e n t i i i c a td e o c a m d a t d
r r u m a ri r r r n r r i r r r i
B a n a t u l r r sr r i n c i p r e a p u f i n s t u d r a t .
Arboretele cercetate pina in prezent se gdsesc la alti,tudjni de
700-750
T,.pe coa_me latl, piatoLrrisi coastesfib inclinate,cu expozrtii
variate. S,olul e'stebrun de pedure, siab acrd, mijlocrtr prolr-rnd,sichelerto-
bolor'-dnos (pietre mari apar-la supraiata). 'brad SLrbstiatul- calcar.
Arboretul este oonstituit din pur ; disemina{ise rnal giisesc
lagui si paltrnul de munte.
consistentanaturald de 0,6-0,8 ; se pare cd ea a fost redusd clin
caLrzasecetelordin ul'timii ani, care all provocat usciri insemnatein br:i,
detele dirr Banat. Productivitarte inlerioard. Forma arborrlor.insd. este fru-
moasi, cu irunchiuri drepte,bine elagate.LemnuI este bun si furnize:izd
rnatei'jalde calitate superioara.In gerftral, in acesttip de pidure cresterea

$q
 iar longevitateapare sd iie redusi din oauza
filt,jJ*"d', condifiilor
Qegenerarea br,aduruinu se producein condifii satisficrtoare puietii
sint.pufini gi crescincot. In.schimb,se obse^,d'a""tri-d"* ;
murt seminiis
9,ujrigf:,: fag, carpen,.
salciecdpreascd, a" #TlT;
gt de munte,jugastru,cireg,sorb de cimp "l* .;,f;",;;i#
in unele
mai alo.sfrasinul- ; io.r.ileste abundent
In subarborelse gisesc pu{in-alun, soc cornunsi soc
Pdtura vie este_ieprezeritaia rosu.
prin'tiora-e;;"ii Sr"i"jn_uu fosr
culesodatemai amanunrttet.

C. CHEIA PENTRUDETERTI{INAREA MOLIDETO-BRADETELOR

(molid 9i brad in n1.on^ort19de 0 2_0,7 fiecare; alte specii in proportie
de cet mult b,r'fiecare9i de-ce1
",,irt'of.Lri;"i;".i,
1. - ProdLrctivjta.ie rnijlocie. pitura vie variatd,
din Oxatis aceto-
se//a,specii de,Lizuta,plan,te*.,i1 soruri scheretesau cel
putrn semischeiete. "i".
' 5 . M O L I D E T O . B R A D E TP E S O L U R I S C H E L E T E
- Productjvjtate superioari
2' - cresterea9r ca,riiatea,
excep{ion_ale(tip corespunzd,tor
pur de caritate. brddetu.r,ui
exceptionaia). rn pit,ir*;b;il;i,ni praniere
de mrrll.Sorrrrifertiie pe sr6s,t"ut'de
frig ,uu'.orr*iu,i lu buru
pantelor.
3'. MOLIDETO.BRADET PE DEPOZITE
DE FLIS SAU COLUVI,UNI
- Lregterea 9i caljtatea, normale
3. - Patura vie dintr-un covor continuu.de mugchi
' verzi, pe ,alocuri
Polylrichum si Sphagnum:ttiiitntum iiiliini'L'iunaent. Re-
generarea dificili.
3.I. MOLIDETO.BRADET CU MU$CHI
51 VACCINIUM ^IYRTILLUS
- Pdtura vie din alie speciicu relativ
pulini mu$chi
4' - Sol'uri cu hre.izarepronurrtatd.Dupd exproatare,
inml,stinarela supiafafi.'pitura."i"-oih tendinta de
care se adaugd unele specii de hidroii t;;t".i!' mutt, Ia
i 32. MOLIDETO-BRADET CU FLORA DE
MULL PE SOLURI HLEIZATE
- Soluri bine drenate,iird fernome,ne de hieizaresi fEri tendinfe
de inmligtinare
5' - Forma si caritatea--trunchiurilor s.'perioarera a,mbere
Fiora tipici de mult. Attii;id;;^mrjtocii_mari. specii.
,/. MOLIDETO-BRADET NORMAL CU FLORA
DE MULL
-
for na si calitateaim,nchiurjlorfoartebu,nela morlid; ia brad,
insd, etagai$
Tf se
oxaris
prod.ucein co,n,Oi1i'd".'Ir;ifura vie
ace1ose,,o. ti-care sb adaugi'*[u" .p*ii
::ffSli::,
JJ. A1OLIDETO.BRADET
CU OXALIS ACETOSELLA

740
 D. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E M O L I D E T O . B R A D E T E

3r. MOLIDETO-BRr\DETPE DEPOZITE DE FLIS SAU COLWIUNI

B I B L I O G R . 4 F1 E . B r i d e t o - m o l i d i g
Briideto-molidiscu Sanicula europaeo. (LO8\

Acest molideto-bridei esie foarie apropiat de brddetul pur cu cre$tere

exceptionali, care apare in conditii staliona'le asemdndtoare; este, insd,
mult mai rar intilnit .st a lod p'ulin studiai pina in prezeni.
Arbc,reteledin acest tip au fost identiiicartein sudul ldrii la altitudini
de 1050-1 250 nr, pe expozifii nordice, nord-estice,nord-vestice9i chiar
vest-nord-vestice, iar in nord, la altitudini de 700-900 16 cu expui(ii
sudice, estice ;i vestice; ele se localizeazd mai mult in pir{ile mijlocii 9i
in{erioare aie coastelor, pe pante potrivite, dar uneori 9i pinl la foarte
repezr. So,lurile sinrt brune tipice, brune humilere sau brune-gdlbui, foarte
profunde,usoare,mai rar ceva mai compacte,slab schelete.bine drenate.
Substraturiie sint reprezentateprin roci de flis sau coluviuni bogate.
Arboretele sint compuse dintr-un amestec de brad si molid; primui
predomirrE in majoritatea oazurilor; molidurl ajunge cel mult pind la
50!i,. Diseminat se mai gdsesc fagul, plopul tremurdto,rgi paltinul de
rnunte.
Consistenfa nartural5 este de aproximativ 0,8 oa 9i in brddetele pure
asemdndtoare.Vigoarea de cregtere esie exceplio,naili; inal{imile ajung
la 45-50 m. Productivitarteaeste superioard. Forma arborilor este impe-
cabilr ; trunchiurile sint drepte, cilindrice, bi'ne elagate. Lemnul de cea
mai bund calitate.
Molidul in acest tip are pulind rezistenli ia{d de vinrt; este dob,ril
frecven't, ceea ce contribuie la mentinerea unei consistente ceva mai
scdzute.
Qegenerarease produce cu u,gurin{i. Tinereturile de brad sint abun-
dente peste tot. Cele de mol,id, de obicei, sint gi ele bine dezvo,ltato,dar
pe alocuri pot si lipseascd.In multe eazuri puielii de rnqlid se inslaleazi
pe doborituri in putrelac,tie; dupii cum se 9tie, lnsi, in aceste condiiii,
rnajoritatea din ei pier curind. Tineretunrle de lag sint 9i ele abundente,
dar pufine exemplarereu9escsd ajungi la o virstd ceva mai rnare. Se mai
gdsesc puieli rari de paltin de munte.
Subarboreiul aproa,p€ lipsegte; ici-colo apar exemplare izolate de
zmeur gi sccrug de munte.
Pitura vie este relativ sdracd, iormatd dintr-un amqstec de plante
de nrull, proprii brddetelor, 9i cele acidofile, proprii molidigurilor. Mai
abundente sint: Dryopteris filix mas, Lycopdiurn selago, Corex pendula,
Luzula albida, Ra6us hirtus, Fragaria oescs, Oxalis welosella, Sanicttta
euroryeo, V accinium myrtillus, Gentiana asclepiadea, Asprula odorala,
Mycelis muralis, Hieracium transsilaanicum etn. Muschii bine reprezentaii,
prin Entodon schreberi in special, a i Dicranum scoryrium, Hyprzurn
cupressilarme &c.

t+L
 31. MOLIDETO.BRADETNORMAL
CL: FI9P4 DE A{ULL
AILLIOGRIF./E. B r d d ect u m o i i d ( 7 6 )
Molidis cu brad (Tgt
Bradeto-molidig normai (172\

\';,::;;,:::,1^,',*l;,,!)!)!;i,ia,rarrren(,6,)
Acesttip de oadurea,ros,tidentiiicatpina
:\loldover in prezenr numarin nordur
; esle rhca p,utrn,trairi."^'
Arbore'tele ta .altjtudini de 600_1 200 m, p€
expozitirvariate,"",yr*:, :: qir"*
d1 mai,g.". p" ceieumbrit",
sauinferi,oa'e *i, ."rt"- partiremiirocrr
ate-.r,ersap!1io1,'ry,
;r"t. ,i,r"lii.,"ri;ftfi pindla ioarre
repezi' solurire brune, brune-gitbii
prolunde sau nrijlocii proiundS,- sau brune-rr-rgi'i,uneorJ podzoltte,
ru-iou9u_sau ruto-n-isipoaie,
slab scherete
'sause'rischerete, cr-rdienaj normar.-Suu.l*t'ri.iil'1"i;ii?p..rentate
roci de ili9, caicaresau coiu'i,nnicalcaroase prin
Arb'retele sint compusedrntr-unanrestec depusepesterocr crrstarr.ne.
d" moiiJ 9i brad, in pro-
se gdsesc I;;;i",; ;'j,il;i'k munte,
pLrrind
li;},'|.'i;'ilu.;",1'."'n"rai
consis'tentanaturari^ 0,8;0,g. producii'itate
{e supe.cara ra niolid
;i brad,'riilocie ia fag. Arborii sinl'Lne co.niormati, cu'trunchi'ri._drepte,
cilindrice9i bine eiagite.t-*.nur-i" irg,nou.
tea de buni caijta'teliagut aa i"iui lbrnn estepotri'it pentrucheres-
de ];;. """""
Qegenerare a naturfrd su p.oJ'ie in bune iondifii.
molid gr brad se instareazd Tinereturirede
rn 6ct,,uri-s"r,i"-p"rti*.iiil'.onr,rrenra
' ce\,,a
mai micd; uneoriajung.si formezeun subetaj
Subarbrtretul,de Sbicei,fipr.it" ; uneori se ",iniinuri
de nrEcegde munte,soc rosu eic. gasescexemptarerare
Pdtr-rraerbaceeeste brne dezvoltatd
aeelosellasi sa/r''ra glutinosa, la .ai" si foimat:i nai ares dsnoxalis
dIaj anthemum bi i otiuk, Eu s.e.q?i adaugi : Luzura arbida,
i;;, ;; 7^y gao6iii s," o irzii u* r obert i aru nt,
tulvcetismuraris,'Hieraiium'tii"rritniif"i,-i.-itriii'i','fro*ogyne
etc. Pjlura muscinalE. esteurro,"r.-Lirru - atpina
tlil uetr us, Eur hynchiunt striatii, Eii a ."p."zentita piin"Rnytuiadetphus
.jbni
r'i ; ; ;;; ;; u,, punr tatum
e1c.; in ale oc.aziisinrtpu{ineexemplare.ain ":.
prima"sjoi"'.ifiia .''-'rye*'@'.''
3.2.A/IOLIDETO.BRADET
CL- FLORADE MULL PE SOLURIHLEIZATE
Acesi tip de p.ddurese apropie-de molideto-bridet
normar cu Jrord
p,t; ii,iiJ n ];;i;;tir'ilut'pma
ff#T'l'tj;:h TffiflT;, i"-p.;;;;l
Arbore'telecercetatese gdsescra artitr,rdini de 600-r 000 m, in parte,a
inferioardsi miirociea i,erianiilor cu panta
lini sa,upe iocuri asezate,
9:,:b1.:i' in apiopiereapiraielor,cu expoziriir.ariate.Soiurjresint brune-
g,Ail:i hleizale.in^profuniime,mai .u, br.,nu hleizarte io protrnzi.e, brune
Fr b'rune-gdtbut *itj:t,^111e sLrnrafa{d, in fine, brrlne_gaiULri
sint de obiceipro'fr-rnde 11 tipice;
sau mijlociu proiunde,tutour" ,uu argrlo-iutoase,
-;.ilrn{e
slab scheleteori semischeret", ;;
din rrrmi fenomenprovoacdhreizarea spre drenaj insuricient.Acest
soruiui,iar in drrt ina"pirtdrii
142
regetaiiei lernnoaseduce la inmldgtinaregi inlelenirrecu plante hidrolile.
S i r b s t r a t u r r isei n t r e p r e z e n t a t pe r t n r o c i d e i l r g , c o l u v i r r n ir n a r r t o a s sei
nrarno-gresoase, m,ai rar coluviuni slab acide.
Arboretelesint compusedin molid gi brad in dilerite proportii : drse-
mrnat se mai gase'sctagLrl 9i paltrnul de munte, primul p,utindrl-seridrca
pinzi la proporlia de facies.
Consrstentanaturaid a arboretelor de 0,8-0,9. Productivitateaestc
superioardla mol'id 9i brad, inferioard la iag 9i paltin ; acegtiadin urm5,
desi de aceeagivirstd cu raginoasele,de la un timp ajung si se dileren-
lieze ca un a,l doiiea eLaj.Forna arborjlor de rdgrno,ase este foarte bun5,
cu.trunchiuri drepte, cilindrrcesi bine e,lagate;e1e lurnizeazdmaterial
de cheresteade calitartesuperioara.Fagul ;i paltinul sint mai prost con-
iormati 9i, in general, nu dau decit material de loc.
ftegenerareanaturall se produce,in general, in bune condi{ri: dar,
in srrpraie{elerdmase dezgolitemai mult timp puie{ii nu se mat pot in-
stala din cauza inml5siindrii.
Subarboretule,stereprezentatnumai prin exemplare izolate de alun
gi soc rogu.
Pdtrrra vie este compusddin p{anie de mull tipice, la care se adaugd
unele specii hidrofrie, ca: Equisetum palustre, Carex remola, Chrysosple-
nium altemifolium, fuIgosotispalustrts eic. DupI exploatare apar luncus
effusus, Deschampsiacaespilosa.D. flexuosa, Poa palustris etc., care pot
duce 1a intelenirea total5 a solului.
N.ts.Descrierea dupi dateleproiectantilor de la M.U.F.-ulSuha.

33.MOLIDETO.BRADET
Ci OXEUSACETOSELLA

Acest tip a iost semnaia,tpini in prezenl numai in Carpatii Moldover.

E1 este, de iapt, numai un corespo'ndent de 1a altiiudini mai nrari ai
moiideta-brddbtuLui normaL cu lLord de mull.
Arboretele cerceiate au iost idenlilicate 1a altrtudini intre I 200 Si
I 300 rn, ce€a ce reprezintd in aceastilregiune limita altiLr-rdirral5
pentru
brad; se localizeazd, in partea mijlocie a versan{ilor nordici, cu pante
rnoderatepini la repezi. Soiirrile s.int brune de pddure, moderat pirra la
pLriernic acide.
Arboreteie sint compuse din molid si brad ; de obicer, la altitLrdine
ma1mare predomindrnolrdLrl, mai jos, bradui, dar sint si excep{ii.
Conststenla este p{ind sau aproape plina. Cresterea este vigu-
roasd, productrvitateasuperioard.La molid arborii sint drep{i, bine con-
forma{i si bine elaga{i ; la brad, conlormafia este inci destul de bund,
dar elagajul este deiectuos,trunchiurile tiind cepllroas€(in aceastaconsti
deosebireaprineipala iala de molideto-brddet normal cu flord de mull).
Se obfine destul de mult material de lucru, de caiitate destul de bund.
(egenerarea ambelor specii este de'stuide aciivd ; tinereturile se in-
staleazd usor gi se dezvoitd bine in mici ochiuri provocaie de cdderea ar-
borilor bitrini-

143
 subarboretulre'prezentat
nurnai prin exemplarerare de capriloi (la
niceraxylosteunt).
Pitura vie este destul de abundenti, compusdin prirnul rjnd din :
oxalk ac,etosella,apoi Dryopterisfitix-mas,D.'spinulosa,Athyrium
filix-
ferntna,calamagroitis arundinocea,Luzula siluatica, L.' arbiia, poiago-
natum uerticillolum, Adoxa moschatelina,Hieracium pseudobiftdum.-Fd-
tura de .mtlFchipoate ii destul de dezvolrtatd
; se corirpuned,in Eurhyn-
chium striatum gi Hylocorniumsptenderu.
N-8. Descriereadupi ing. V. Leandru (in litt.).

34. MOLIDETO.BRADETCU MU$CHI $I VACCINIUM MYRTILLUS

BIBLlOG RAFIE- Brideto-molidig
cu Enlodonschreberisj Rhuti&adelphus
triqaetrus
(r08) (r72)

Acest tip de pidure pare a li loarte rar. El a fost identilicat pind in

prezent rrumaj in mun{ii Buzdului, in imediata apro'pierea brrdetelor si
moljdeto-brddetelor cu cregtere excep{ionald pe teienuri de i1i9; este idri
disculie ioarte apropiat de acestea din urmr. Pini in prezenr, astiel de
arborete au fos,t gisite numai fragmentar, pe supraiele mici ; dar, carac-
terele lor cu totul particulare meriti o men{iune sumari.
Arboretele cercetate se gisesc la altiiudini in jur de I 150 m, expo.
zi{ii vesrtice,panrterepzi. Solirl si subsolul nu au foit cercetate arninun{it,
dar se poate presupuneci sjnt asemdnitoarecu cele din jur; ar ii, dei,
solurj brune pe roci de llig, dar cu drenaj insulicie'nt,care pftx/oacl in-
mlistinarea destul de avansati a solului. In cazuri analrye, aceasti in-
mligtinare produce declasareaarboretelor din punet de vedere al producti-
vitdiii ; aici fertilitartea extraordinard a terenurilor de tlis men{ino arbo.
retul in limitele produc,tivit5fii superioare, de-si o anumiti scidere se
observi.
Arboretele sint compuse din molid gi brad in amestec; diseminat se
mai gdsesc lagul 9i paliinul de munte.
Consis'tenfarratura,li 'nu
a arborete.lorde 0,8. Productivitatea riginoaselor
este inci superioard, dar este chiar excep(ionali, ca in ce,lelaltetipuri
inrudite. Arborii sinrt Joarte bine coniorma{i, ou trunrchiuri drepte, cilin-
drice si bine elagaie. Se poate ob{ine material de lucru de calitaie supe-
rioard.
Qogenerarea naturall es,tedestul de dificili. Se gisesc puie{i de brad,
dar in oantitate mai mici decii in tipurile inrudite; sint 9i ceva p,uie{ide
fag, dar cei de molid par sd lipseasci. Fdrd indoia,li, regenerareaeste
impiedicati de pitura prea gro,asd de mugchi.
Subarborelul lipoe.gte.Pitura vie este reprezenlattdmu aies printr-un
covor continuu de mugchi ; predomini EnJodon schreben,' mai este abun-
dent Rhyiidiadelphus triquetrus, care tormeazd pernife mari la bazele ar-
boriior ; pe alocuri apar ;i petice de Sphagnum guinquefarium. Prin covo-
rul de rrrugchi stribat tulele numc'roasegi mari de aiin ; din alte plante
superioare se gdsesc rar Sanicula europaea,Hieracium trar*siluanicumetc.

t4+
 MOLIDETO-BRADET PE SOLURI SCHELETE
B I B L I O G R . 4 F I E . Molidi,p
cu brad (78.)
A",u..ttjp ae pddure este
rtil. il;p;;ii:,,i-i'k#,Pt identjricat
,.^ , relarijv
pindacum
atit
" "ilt*Jii:::i

i$#j!,\i#.:r
ji#i',"r",',?f
l{itti::5l'*i, jf
j,r,rH
$-'q.11ll#im$tlt*ll**$i-[r
f;il"i','*''i,iJ:',t;i:1"rg,f g;;;;;;ili
.::lgi;,'i,ed.J.t" uneori
segdsesc
o-"*if'ff:fdiT,;'&1:':"iiiff lij"i]d,lxl,'J_i:"",H:,iJf,.Llj
j" ffirt.;
purti*i^
l:"#j,J::.uritor;, rrgui-i;"p"ut."rio,",
raproportie
,tt*!:6iff 1;' . -d.ep,s-,,eproducrjviiatea
;ijil',lii,3",Xi?lili,lijl mij-
bino-co
nroi i'',t* n.i, rj,
ri, de iiil.,;;r,ii;l,Iniifl+.1lyi*ffi T*"fiI I
",,este u,na.ojlirt" ii";i ;;;;;;rt t"".i,Lstea.
[X#HiA: Fagur dii
n1r,:[fT'X:Tj#?1"'*'**,,o,0'.^.]:^:.:, pr,od.,,..
in _condi{ii
destulde burre,
lf1;i,3'i,::1.,"d;;il.;';;i ;*ffi ,T:,7,
3;1'.9"
tu t'B"A?XJ:i;i,,regenerarea ;',;::i,i' :',i,;.3:
-
est6uiin;urrr6."
naturafe
j:!:#f{:}!i:[j,ri:*#;ixt*,,,,..T,?.f;
r!!rou,'capriroi' ,.,,il:"i?
r:f
ii!:t",:,,,?i:Tti,iii:6:13,:,i:^;m:t*:rutj"*
i}:
{f.ri,#;;:kr#{;{!i:#;fitr*i
'si;i!#;',li:;ir:::,'tt,t,ri,,r,"ar!i;)"'!!i,';l::
Hii,a'_
:::;Ji::l:;;ii,:;;';:,fyi:;,,!hr!;,f],,'f!ifl,"{i,l,f:j:,fr,f"rata,
yt:F;:ii.,!i,fr
,,r:::'zi;i!,!*z;,rnil:iiil,,,#i#
:#ii
;#:f
+
Sub nLrrnele
de

li,;l;'t,ti'it*,{!:#'"-^xui:tf:3iii:":ir:.i:H
:l,?:,fn jr'i*i I'rif i!"i,i.Ja,l!,Sl
;*t'11! dllli#,,,ffi
:il*i:ii:

l0 - Tipuri de pidure. - c. ?41.

145
 CAPITOLUL IX

AMESTECURIDERA$IN0ASEcUFAG$IALTEFoIOASE
(tormafiilelV, V, VI)

A. CHEIA PENTRU DETER}I,TNAREA MOLIDETO'FAGETELOR

(rnolid 9i lag in proporfie de 0,2-0'?.tiecare; alte speciiin propor{ie
de cel mult 0,1 fiecare 9i cel mult 0'2 la un loc)

l. - ProdLrctivitate
superioare la molid9i.r'ariatdla !ag',]-npitura
pulin Luzula
vie oxalis otriitirii-qi p;i'-li mryitti verzt;.,mai c,
L
si.luatica,Rubus hirtus 9i Vacuruum tnArtLttus 3
ilffi;ti"iili.?riiJ;; ;" inierioarr
.-
2. - Produciivitateafagu[ui superioardsau mijlociOXATIS ACETOSELLA
rO. MOITPETO.FAGET NORMAL CU

de dinren-
- Productiviiatea fagului inferioard' Diierenle mari
siuni inrtremolid 9J
lfll;or"o.uoo.',NORDIC CU OXALIS ACETOSELLA

P6-
3. - Productivitatemijlooie (la Lagtde obicei'ceva malqici)'
qi CoLamagros-
,tura vie puterrl,fi'dLiol\atd,lin Luzula albida
lis arundirwcea'
48.M.LIDET''FAGET cv LuzuLA ALBIDA

- 4
Productivitate inierio'ard

^ _ Consisien(a
4' de molid destul de bine conior.
'd,,0,7_0,9. Arborilpd.tura
;;Ti';;i fig defectuoqi. vie slab dezvoltatd,plante
in-oxoris acetoseua *',lJfi
oi'", put
u.ia
r,"r"
i,ir,#ii.}T.?I :il
^[i ?,":{;
- consislenla cel mult 0,6- Arborii de rforme deiectuoasela am-
u"t" sp""il. Pitura vie din co,vor continuu de vaccinium myr-
ttltus,'si destul de mulli mugchi. Altitudini mijlocii'
EO. MOT.TBSTO.FAGETCU VACCINIUM MYRTILLUS

;146
 B. DESCRIEREATIPURILOR DE MOLIDETO.FACETE

36. MOLIDE.TO-FAGETNORMAL CU OXALrc ACETOSELLA

A I B L I A G R A I : l E . M o t i d i gc u f a g ( 7 8 )
Molideto-tdgetcu Oxolis acetosella(32) (S) (t22)
Piceeto-Fagetumoxatidosum (3Zl (90) (lT2)
Vlajnaia bucovaiaramen (161)
Vlajnaia elovaiabucina (l6l)
Acest tip de pddure este cel mari reprezeniativ dintre toate molideto-
tagetele ; este- de lapt un tip intermediai intre molidig normal cu oxalis
acetosello 9i fdget de altitudine mare cu flord rte muli. El este destul de
mult .rrspindit in partea sudicd a ldrii ; in nord este, in general, inlocuit
-
pnn trpul urmdtor, totugi se poate intilni pe alocuri.
Arboretele cercetartese gasesc la ailtitud,inide t 100-1 400 rn, pe ver-
sanlr cu. expozifii diferite, mlai mult in partea lor inie,rioare, cu intlineri,
de obicei, slabe-moderate,dar uneori ajungind chiar la loarte repezi. so-
lurile sint brune-gdlbui, de la mijlociu-prdfunde la foarte profun'de, Iuto-
nisipoase sau nisipo-lutoase, uneoii slab-schelete. Subsiratuiiile sint repre.
zenta}a prin roci cu conlinut in calcar, mai ra,r prin gisturi cristaline'sau
conglo,merategresoase.
Arboretele sinf oompu.sedjn molid pi fag in amestec; molidul predo-
mind in ma_joritateacazurilor. La virste ceva mai mar,i se pregize,azdbine
diferenfel,e.in. vigoare.dg cregtereintre cele do'ur specii; figui rdmine in
urmd, ca al doilea etaj. Drsemina{ise pot gdsi bradril si palti-nulde munte.
sonsistenfa naturald de 0,8-0,g.- Productivitartesuieri oard ra molid,
superioard-mijlocie1a iag. Arbor,ir sint bine contormiti, cu trunchiuri
drepte .si.cilindrice ; e]agAjul- se face, de obicei, in bune oonditii, dar se
giisesc-si exemplare de mo,lid cu crdci uscate pind in apropierba pdmin-
tului. Lemnul este de bund calitate la ambele'specii, fdrnl'zind material
de lucru. 4
. \egenerarea..naturald se produce in condilii destul de bune. Dupi
anii de. fru,ctiiica{ie se instaleazd seminligurile de mokd gi fag, mai mult
o,ri mai. pulin uniform repartizate pe suprafafii. ulterior, insd, tinereturile
s_ereresc ;i rdrnin pipernicite, cu excep{ia octiiurilor in ma,siv, unde se
dezvoltd bine. In une'le cazuri s-a observat mdrirea propor(iei de fag in
tinereturi. Se gdsem 9i puie{i de brad, uneor,i destul de abundon{i, precum
gi de paltin de munte, ceva m,ai pufini.
Sub'arboretul este slab reprezontat, prin exemplare izalare de scoru;
', de munte gi caprifoi (Lonicera xylosteum).
i" Pdtura erbaceeeste, de obicei, bine dezvo,ltati, in alte cazuri mai rard.
Ea se compune din oxalis acetosella, la care se adaugd pe alocuri Asw-
I
rula odorala in canti'tate destul de mare; mai rare iini ; carex pilosa,
, Luzula siloatica, Helleborus purpurescens, Fragaria uesca, Rubus'hirtus;,
1
L Geranium robertianum, Mercuri,alis perennis, pulmonarta rubra, Lamium
I

t mnculatum, va:ccinium myrtillus, Mycetis muralis etc. pdtura muscinald

. .: relartiv slab de'zvoltatd e,ste lormath din Eurhgnchium striatum, Entodon
schreberi, Ilglocomium splendens, Thuidiurn tamariscinum, RhAtidiadelphus
triquelrus, Polytrichum commune, p.lagictchita asplenioides etc.

t47
 37. MOLIDETO-FAGET NORDIC CU OXALIS ACETOSELLA
DI B LI OG R AL'I E. Viajnaia bucovaiasuramen (l{rt)

Ace,sttip e'stecorespondentdin nord-estul larii al tiprrlui precedertt-

El a fost identificat pini in prezenl numai in nordul Moldovei.
Arboreteleceicetatese gdsescla altitudini de 600-l 200 rn, de o,bicet,
in pir!ile mijlocii sau iflferioare ale versan{ilor, cr-r expozi'[ii variate 9f
inclindr,ide la slabe la foarte repezi.Solurile sint brune, brune-gd{bui,nlai
rar brune-ruginii, profunde sau mijlociu prolunde, lutoase sau litto-ttisi-'
po,ase,slab scheletesau semischelete, cu drenaj rrormal. Sr-rbstraturjlesirrt
roci de llig sau coluviuni calcaroasea;ezate peste roci cristaline.
Arboretele sint compusedin molid 9i iag, amestecaliin dilerite pro..
porlii ; la virste ceva mai mari se realizeazdo structurd neregulatd,cvasi-
etajatd, din cauzd cd grupele de iag rdm,in mult in ulma molidului ; din
aceeagi cauzd, pro,por{ialagului se micgoreazdcu virsta. Diserninat se
rnai gisesc bradul ,si paltinul de munte, pritntrl putind ajLrnge1a propor{it
de Iacies.
Consisrten!analural6 a arbore'telorde 0,8-0,9. ProdurctivrtatesLtpe-
rioard la molid, jnierio'ari la fag. Tocmai aceasrtidilerenla mare itt pro-
ductivitatea celo'rdoud specii consrtituie'-deosebireaprincipald lafh de irpui
precede,nt.Din cauza ei, arb,oreteledin tip'ul de lafi capitd un aspect cu
totul aparte, care ar sugera ideea unei deosebiri rnari de virstd intre cele
doud specii, care in realitate nu exist2i; masivul incheiat de nrolid, luxrr-
riant dezvoltat, cu dimensiuni de codrigo,r,codru rnijlociu; este din loc'
in loc intrerupt prin pilcuri de pdrig de iag, prost crescut. Diferen{a se'
datoregtelaptului ci fagul se arlll aici in condilii foarte greie per-t'truel,.
pe cind mo'lidul este in bptimum de vegetalie.,Nlolidullurnizeazd material
do lucru do calitate superioari, lagul - numai lemn de loc.
Qegenerareanaturald se face in bune condifii. Se observi o tendin[d
a fagulut sd devini rnva'dant; dupzicum am vdzul, insd, ulterior proporfia
lui scade.De asemenea,pe alocuri s-a putut observao tendirrNdde succe.
siune spre arboret ames'teca,t cu particip,arearnai nlare a br;rdtrlui.
Subarboretul e,steslab re,preze.ntat, prin exemplare izo'late de alrrn,.
vneLtr, soc rogu, caprifoi (Lonic'era xylosleum) etc.
Pd,turaerbaceeeste bine dezvo,ltatdgi se compune din Oxalis aceto--
sella,la care se adaugl uneori Asperula odorola, apo'iCampanulaabiettna.
Hieracium transsiluanicum,Mycelis muralis etc. ln pitura muscinali sint ::
Eurhynchium striatum, Xlnium undttlatum, Callrurine'a undulola.
I\.8. Descriereadupi datele proiectantilor de la M.U.F.-ul Suha.

JS, .VIOLIDETO.FAGETCV LUZULA ALBIDA

;
Bl BI. IOGRAFIE. Molideto-fdgetat Luzula atbicta;i Calatnagrostisatundinacca (Bt)j. I
Fdgeto-molidig ctt LttzLtla ;t Calarnagroslis (32)
r\lolideto-fdget cu Luzula 9i Calatrngrc.slis (32)
Molideto-figet cu Luzula nemorosa 9i CaLamagrostis eratditn- .!

cea (172\
Piceeto-Fageturn luzuletoso-calumagrostidetosum (32) (80) (172p
Fagelo-Piceetum luzuletoso-calatnagrostidelosu tn (32'1

148
 Acest tip de pidure este destui de rispindit ; a iost identjlicat atit in
strdLrlcii gi in nordul tzirii. El es,teapropiat de Idget cu LuzuLaaibida, care
.are ufl lacies cu nrolid, gi ra nagtere,desigur, in Lrrma ntdririi propor{iei
d v r t r o l i di n a c e s tf a c i e s .
;\rboreteledin tiprrl de iald au lost identificatein sLrdultarii, la alti-
ludinr dc 1200-1 400 m, in nord, de 700-1 200 rn, pe versanli cLrexpo-
-re,pezi.
zi{ii variate, cu pante de la slab inclinate la loarte -rnai Solurile sint
brune gi bmne-gdlbur,tipice, acide sau acide podzo,lice, rar podzoluri
gilbui ; sint mai ntult mijloc,ir"rprolunde, slab scheletesau semischelcie,
'de obicei 1r-rto-nisipoase, clr drenaj normal. Sr-rbstraturile sint roci de flig
,gr€sossau roci cristaiine,ntai rar cong'lomerate calcaroasesau grohoti-
strri calcaroasedepuseoeste roci cristaline.
Arboretele silit compuse din arnestec de niolid qi lug, in pro-
por{ri variate.
Consisten{anaturald de 0,7-0,9. ProdLrctivitatea miilocie la molid,
jnierio'ari la Iag. h\otriz-ii, tn na.iorilate,sjn't bine coniormati, cLrtrurrchiurj
cilindrice, drepte,,bine elagate; se gdsesc,insd, 9i exem,pla,re slab ela-
gate, cu cre,ngi pe jumdtate'ain{erioard a trunchiului. Fagul, dimpotrit'i,
esi.ein mare parte defectuos; pufine trunchiuri sint bir-reconlormate.Mo-
lirlrrl furnizeazd,lentn de lucru, de calitate potrivitS, iar fagLrlnumai lemn
tle [oc.
Qegenerareanarturaldse produce,in general, in condr!ii grele. Se
gasescceva tinereturi de molid gi fag, dar sint rare gi se dezvoltd greu.
Aceasta se dato,regtepdiLrriivii prea dese.
Subarboletullipsegte; cel mult se gdsescexemplarerdzlete de zmeur.
Pitura erbaceeeste puternic dezvoltatd,formind un covor continuu ;
este alcituitd mai ales din Luzula albida, la care in multe locuri se
adaugd in abunden\d CaLamagrostisarundinacea,'in cantitate mari micd
se gisesc : Iestuca siluatica. Rubus hirtus, Hieractum lranssilaanicum, Ho-
mo,gllnealpiita etc., precum gi unele specii de mull.

39. MODILETO-FAGETDE LIMITA CU VACCINIUM MI'RTILLUS

SI OXALIS ACETOSELLA
$IBLIOGR/\l:lE. M o l i d e t o - f d g ectu a f i n g i m u g c h i
Pic eeto-F a.getunr pseudomy riillo sunl
Piceeto-Fagettun pseudamyrtillostun subalpinunt (.32)

Acest tip de pddure este pu{in rispindit ; pine in prezent a fost iden.
tiiicat numai in Carpa{ii meridionali. El este de aproape inrudit cu moli-
digul pur de limritd cu Vaccirr[ummyrttllus ,si Oxalis acetosella; probabil,
lrebuie privii ca o trecerede la acestala figetul de hmitd cLrllord de muil
(de9i in exe'mplelecercetate pini acum plante tipice de mull n-au lost
grisite).
Arbore,telede acest tip au fost identi,ficatepind in prezen'tla altitudini
rle I350-l 450 rn, pe expozi{ii nordice gi nord-vestice,cu incliniri repezi
pi foarrte repezi. Solurile sint podzoluri de destruc,{iesar-rbrune-alpine
Irumilere, mijlociLr-profunde, cu textur.augoari, scheletesau semischelete.
prin roci acidei-gnaisurigi qisturi crisialine-
Srrbstratrrrilesitrt reprezentarte

149
 Arbore,telesini cornp,usedin mo'lid gi fag in proporfii variate. La virste
ceva mai inaintate, cele doud specii se diferen,fiazdca dimensiuni, fagul
riminind in etajul domi'nat.
Consisten{a nalurald de 0,7-0,9. Pro'ductivjtatea este inierioard \a
lmbele specii, totugi la molid ceva mai buni ; ace'asta se exp,lici prin
faptul cd fagul se gdse_ste aici la limita extremd. Arborii do mo,lid sint
ceva mai bine confo'rma{idecit in tipul asemindtor de mrolidigpur; in ge-
neral, sint dretp,{igi mai bine elaga{i. Fdrd indoiald, acoastase dato,re$te
influenlei favorabile a lagului. Fagu,l, in schimb, are trunchiuri strimbe"
noduroase.si slab elagate. Lemnul de molid se poate folosi pentru cons-
truoiir (binein'feles,numai uLlizdri locale); fagul Iurnizeazd,numai ma-
terial de foc de cralitateinferioard.
Qegenerarea nalural| se produce in condilii grele. Tinererturile de
molid lipsesc aproape cu totul, cele de fag sint pu{ine 9i se dezvoltd prost.
Subarbcretul lipseste. Pdtura vie este slab reprezenla'td,mai mul,t in
petece; se compune din : Lycopodium selago, Luzula albida, Calamagrostis
arundinace'a, Oxalis ocetosella, Soldanella montana, Vacctnium mgrtillus,
Homogyne alpina e'tc.Dintre mugchi se gbse,sc: Rhytidiadelphus triquetrus,
Dicranurn scoparium, Polytric,hum communc eIc.
Arborertelede acest tip indeplinesc un rol do proieclie important.
40.MOLI/DETO-F,4GET
CU VACCINIUMMYRTILLUS
Acesta este un tip in,termediarintre molidigul pur gi fdgetul pur cu
Vaccinium myrtillus,'n-a iost studiat amdnun(it pinZiin prrezernt liind foarte
rar intiln,it.
Arbore'tele de acest tip au lost identiiicate pind in prezent num,ai in
Carpalii Meridionali, la altitudine de I 000-l 100 m, pe expoz,ifii um'brite"
cu pantovariate.
Arborete,lesint compusedin molid 9i iag, amesieca{iin propor}ii apro-
ximativ egarle; diseminat se mai gdsegtebradul.
Consisten{a naturald este redusd, de 0,6. Creg,tereae,steince,atd,pro-
dttctivitatea - inferioarS. Artrorii au formo defectuoase,sint scunzi, co,nici'
foarte slab elagali. Nu se poate obfine material de lucru.
Qegenerareanaturald a speciilor principale n-are loc ; in schimb, se
instale,azdceva puierfi de brad.
Subarboretul lipsegte.Pdtura vie esrtoreprezenlald printr-un co\"or con-
tinuu de Vacciniurn mgrtillus, la care se asociazd Deschampsia flexuo,so
in cantitate destul de mare. Desiul de dezvoltatdeste ;i pdtura de mugchi,
formatd m'ai ale,s din Entodon schreberi.
Acest tip joaci un rol important in p,rotecfiasolului.

C. CHEIAPENTRUDETER.MINAREATIPURILORDE AMESTECDE MOLID,BRAD

$I FAG,UNEORI$I ALTE RA$INOASEST FOIOASE
(trei specii ln proporfie de cel pulin 0,2 fiecare sau 4-5 specii, dintre care cel pufin
trei in proporfiede cel pufin Q2, iar celelalte- cel pufin 0,1)
1. - Productivitate superioard la toate speciile; in amestec uneori
taricelo; pdtura vie din p,lante de mull.
4'. AMESTEC NORMAL DE RASINOASE SI FAG CU FLORA DE MULL
- C,el pulin la fag, prodirctivitate mijlocie ori inlerioard. 2

150
2. - Productivitate superioardla rdginoase, mijlocie sau inferio'ard
la iag (nordul ldrii) . o
- mijlocie sau inlerioardIa
Productivitate nii.itociela rhginoase,
iag 4

3. - Productivitaie mijlocie la iag ; soluri cu tendinle de hleiz,are

in proiunzime gi inmldgtinare la supraiati ; in pdtura vie flord
de-mull, dar gi cu unele specii hidrolile.
42. AMESTECDE RA$INoASESI FAG, cu FLoRA DE MULL
"ijr?ii#
- Productivitate inferioard sau cel mult mljlocie la f.ag; soluri
lird tendinle d'ehleizare 9i inrnlig'tinare ; pdtura vile din llord de
mrrll tipicd.
4 3 . A M E S T E C D E R A S I N O A S E$ I F A G , C U F L O R A D E M U L L D I N N O R D U L T A R I I

4. - 7n pdtura vie predomind Rubushirtus,la care se-ad.augddestul

de inulte speciii de mul'I, da,r gi unele plante aoidofiile.Pro'duc-
tivitatea mijlocie la toate speciile.
44. AMESTEC DE RA$INOASE SI FAG, CU RUBUS HIRTUS

- In pd,turavie predomind Gramineae sau specii de Luzula: dar

unebri gi planie de mull desiul de multe

5. - In pdtura vie predomind Festuca siluatica, apoi.calamagrostis

orundinocea gi specii de Luzula. Prod,uctivitarteamijlocie la
toate speciile. Soluri cu pu{in schelet.
45. AMESTEC DE RASINOASE SI FAG CU FESTUCA SILVATICA'

- In pitura vie pl'edomind specii de Luzula. In amestec, uneo'ri,

pinul silvestru gi mesteacdnu'l.Productrivitate mijlocie la rd-
ginoase,interioard la fag. So'luri scheleto-pietroase.
. 46.AMESTECDE RASINOASE$I FAG PE SOLURI SCHELETE

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE AITESTEC DE InOLID, BRAD $I FAG'

UNEORI SI ALTE RA$INOASE 9I FOIOASE

l/. AMESTEC NORMAL DE RA$INOASE FAG CU FLORA DE MLTLL

BIBLIOGRAit'lE. B r d d e t a m e s t e c a ct u O x u l i s a c e l o s e l l a( f f i )
Molidig amestecat cu Oxalis acelosella (84)
Brddet amestecat (cu lag 9i molid) cu Oxalis acetosella (321
Molidig amestecat (cu brad 9i fag) cu Oxalis acetosella (32)
Amestec de molid cu lag 9i brad cu llord de mull (l7l)
Molideto-brddet cu iag gi Oxalis acetosella (172)
Piceelum cwnpositurn oxalidasum (32\ (80)
Abietum cornpasilum oxalidosum (32) (80)
Pic eeto-abietum-lageto-oxalidosum (172)
Vlajnaia bucovo-pihtovaia ramen (l6l;
Vhjnaia elovo-pihtovaiabucina (16l)
 Acest tip a ,fost pin_d prezent cercetat rnai mult in carpatii i\Ieri-
. .in
dionali, unde este destul de riispindit.El se situeazd,fdrn disiuiie, intre
braderte,sr idgete normale cu flord de mull de o parte 9i molidi;uri nor-
rrralecu Oxalis acelosellade oartea ce'alaltd,
Arboreteledin acest tip au lost identiiicate1a altitudini de i 000-
l.!00 m,_pe expozifii variate, dar nrai mult pe cele insorite,cu inclin,atii
diJerite,de obicei slabe ori moderate,adeseaia poaleleversantilo,rsutr irt
a l t e l o c . t t r i a, g e z a t es i i e r i t e d e e r o z i r r n i .S o l r r i i l es i r r l b r r r n e p o d z o l i t e .
brune slab acide,brune-g;ilbuimoderatacide,protundesau foarte profr,rnde,
Itrto-nisipoase,uneori sernischeleiesau slab- schelete. Strbstrattirile sint
reprezentate
:zentate prin conglomerate9t gresii calcaroase.
Arbo'retele
Arboretele sint compuse din molid, rnolid, br,ad gi si iap in p'roporfii
9i ia,g, p'r aproxi-
nrativ ega,le;fagul de la o virstd rirnine in al doilea etai. Disemiria'tse
mai gdsescpaltinr.rlgi r,rlmulde munte; in unele regiuni se adaugi lari-
cele" care se poate ridica la propor{ii de facie's (Br-rcegi).
Co'nsistenfanarturalda arbo'retelore,ste0,9-1,0. Prodrrctiviiateasupe-
rioarS, dar la fag rdmine ceva in urma rSginoaselor.Arborii sint birre
c.on{ormali,cu trLrnchiuridrepte, cilindrice gi'bine ela,ga,te. Se cb{ine rna-
teriai de lucru de ca,litatesuperioari,atit la rigino,asecit gi la fag.
Re'generarea naturala se produce in b,unecondilii. Se insialeazd usor
puie't.iicelor trei specii principale,de asemeneapaltinul 9i ulrnul. Bineirr-
{eles, in masiv strins semin}isurile nll se dezvoltd gi rrim,irr pipernicite.
Uneori se obserr'5 predominareanetd a Iaguh-riin tinereturi ;- ar exista,
deci, o tendin{a de suc'cesiune spre iIget.
Subarboretul este slab reprezenta,tprin exenrplare izolate de zmeuf,
coacd.zde munte, tulrchind, caprifoi (Lo'nicera nlLosteum),,soc rogu etc.
Pitura erbaceeeste puterntc dezvoltatd,iorurind uneol- un covor con-
ir'nLru.Predomini Oxalis acetose/la,pe lingd care se urai gisesc: Dryopteris
IiLix mas, Paris quadrifotia, Qubus'hirtu{. Alercurialis pZreruis, G6ranium
robertiar:um, Ramischia secunda, Veronic'a urticilolia, Pultttonaria rubra,
I-atnium galeobdolon, Satuia glutinosa, .Asperula odoralq, Senecio fuchsii
etc. Mugchii sint slab reprezenta{iprin perni{e izolate de: Eurhyrtchiunt
strialum, II glocontiurn splendens, Rhlltidiadelphus lriquetrus, I)[cranurn
scoparium, Polytrichum corimune etc.

r'2.AMESTECo$8't8l;?t,t,lrHi^cuFLORA
DEMULL.
"t
Acest tip de pidure este pufin studiat pind in prezent.El a lost iden-
tificartnrirnai in nordul Moldovei.
Arboretelecercetatese gdsescla altitudini de 600-1 000 m, mai ales
in plrtile inierioare9i mijlocii ale versantilorcu expozi{iivariate gi pante
moderate,de obicei in apropiereapiraielor. Solu,rilesint brune-gdtlbLri hlei-
zale in proiunzime,ceva mai rar brune hleizale in proiunzime sau inmlig-
tinate la suprafa{d,brune-gilbui inrnldstinatesi, in fine, brune-gdlbuiti-
pice (cele drn urmd in petecemici ) ; sint prolunde sau mijlociu profunde,
lutoase sa,u luto-argiloase, slab schelete sau semischelete,cu tendinfa
spre drrenajinsuficient.O distrugere a arboretului provcaci inml{gtinarea
sau hleizarea puternici, care scade repede productivitateastaliunii gi im-

r52
piedicaregenerareanatLrrald.Substraturilesint reprezentate prin coluviuni
nrarnoasesau marno-gresoase, 'rareoriprin coluviuni slab acide.
Arlroreteiesint coutpusedin nrolrd,brad gi fag, arnesteca{iin p,ropor{ii
aproximativ egale.
Consisten{anaturalS a arbore,telorde 0,8- I ,0. Productivitatea este
srrperioardla rdgino,ase, mijlocie la fag ; din aceasI6, cauzd,Iagul de la o
virstd se diiererrlrazAca al doilea etaj. Arborii de riginoasesin,tbine con-
iorrnalr,cu trunchiuri drepte,cilindrice gi bine elagate; se cbtine material
de lucru de bLrndcalitate.La fag coniorrna{iatrr-rnchiurilor este mai pu{tn
bund ; lemnul este bun numai p€n,tfu{oc.
Rege,nerarea naturald a tuturo,r speciilor se produce in condi{ii bune,
'dar, in cazul cind nasil'ul rdnt?neprea deschisrrn timp indelungat, rege-
nerareanu ntai poateavea loc.
Subarboretrrleste slab reprezentat,prin exemplare izolale de scorrt;
de rrrrnte, soc rogu etc.
PdtLrravie este prrternic dezvoltatd; este io'rmatd in mare parte din
plante ohignuitede mull, avind aspectulaserndndt,or cu trpul precedent.Se
irdartgd,insd, o serie de specii hidrofile, ca: Equisetum palustre, Carex
rcmoita, ChrysospleniuntaLternifolium,Myosotis palustris etc. In supra-
iefeleexploatatendvblescplantelehidrcrfilede locuri deschise.
N.B. Descriereadupi dalele proiectanfilor de la i!l.U.F.-ul Suha.

Mai trebuie rneniionatepe scurt unele arbore,teintilnite pe sr-rprale(e

rnicr in Bucegi. Nu sin,t date suiiciente pentru a se putea decide dac?iele
indeplinesccondifiile necesarepe'ntru a fi considerateca tip aparte.
Arboretele sint compuse dintr-utr amestec de brad, iag gi molid in
proporlii varrabile, la care se adauga laricele totdeauna in cantitate r-nrc2i
(0,1 cel nrult) ;i paltinr-rlde munte diseminat.
Con-cistefltaeste nricd, de 0,5. Productiviiate infen'oari. Arborii att
Icrrne nesatisiScdtoare, cu trunchir-rristrimbe 9i coronamen,teturtite ; lari-
ce,leesteinsdbiat la bazd.
ln srrbarboret,sdlcii (Salix capraea, S. silesiaca), mdceg de munte,
znreur'.scorlis de rnunte. P5tula vie din prlantede mull.
Astiel de arboretese gdsescfragmen,tarpe versan{i foarte repezi sau
po,r.irni-trri cu sti'ncirie de co'nglomeratcalcaros gi pufi,n humus de calcar
printre pietre.

4.?.,AI1ES'|ECDE RASINOASESI FAG, CU FLORA DE MULL,

D I N N O R D U LT A R I I

cu brad9i lag (78)

EIRLIOGR.4 I:lE. trlolidig

Acest tip de pidure a fos,t identilcat pind in prezent numai in nordul

Iloldovei, unde inlocuiegte tipul normal, descris mai sus.
Arboretele cerce,tateau iost ideniilicarte la altrtudini de 950-l 200 m,
pe expozrlii dilerite gi pante repezi ort loarte rcpezl Solurile sint brune'
gdlbui, uneor,i in dilerjte grade de podzolire, mijlociu profunde, pe alocuri
superliciale, lutoase cll oarecare confinut in schelet. Substraturile sint re-
prezentate prin roci cu confinut de catcar.

153
 Arboretele sint compuse din molid, brad 9i fag, in proporlii apro,xi-
mativ egale; diseminat se gdsegtepaltinul de munte, care se poate ridica
gi el citeodatl la propon{ieceva mai mare.
Consistenla na;turali do 0,9-1,0. Productiviiatea este superio,ardla
rdginoa-se,de obicei inlerioari sau ce,l mult mijlocie la fag : din aceasti
caugd fagul de la o virstd rdmine in etajLrldominat. Forma arborilor este
irumoasd la rdginoase,cu trunchiuri drep,te,cilindrice 9r bine elagate; se
poate obfine material de lucru de calitate superioard.La fag, formele sint
nesatisfdcdioare, cu trunchiuri strimbe, conice gi insulicient elagate; nu se
po,atoob'{ine decit lemnul de loc de calitaie mediocrd.
Qegenerareanaturald se produce,in ge'neral,in bune co'ndrlii.Semin-
figurile se instaleazdugor gi uneori ajung sd formeze un subetaj continuu.
Se pdstreaz6,in majoritatea cazurilor proporfia speciilor din arbo,retul
bitrin.
Subarboretul este pu{in dezvoliait, lormat din exemplare izolale de
1n_bce',sde munrte, zmeur, co'acAzde munte, tr-rlichind, soc rogu, capriloi
( Lonicera xgloste'um) etc.
Pltura erbaceeeste bine dezvoltatd,Iormatd din plante de mull, ca :
Oxalis acetosella, Geronium robertianunt., Aspe'rula odorota, Laniunt macu-
latum e'tc., precum .si din une'le specii acidofile, ca Luzula albida, So,lda-
nella montarw, Ho,mogyneolputa, Ilieracium transsiloarLicurn,H. bifidunt
etc. Muschii sint pulini, reprezenta{i prin perni{e rare de : Entodon schre-
beri, Eurhynchium striatum, Hyloco,mium splendens, Rhy,tidiadelphustri-
quetrus e|c,

44. AMESTECDE RA,$TNO.ASE

Sr FAC CU RUBUSHTRTUS
Acest tip de pddure ia n,agiereprin introducereamolidurluiin brddeto-
Idget cu Rubus hirtus (c'are,la rindul lui, apare in urma introducerii bra-
dului in fdget pur cu R. hirtus). El es,terellativ rar 9i a fost semnalat pi'ni
in preze'ntntumai in Carpafii meridionali.
se gdsescla altitudini de 1 200-1 450 m, pe expo-
Arbnreitelecerceilaite
zi{ii variale - mai des insorite -;i pante repezi-foarterepezi. Solurile
sini brune tipice, brune podzorliteori brune-gdlbui,mijlociu profunde pini
la profunde, de obicei cu un co,n{inutapreciabil, de schelet. Substraturile'
sint rep,reze,ntate prin marne gi gresii calc,aroase.
Arbore'tul esie comp'usdin molid, brad 9i fag in propodii aproximativ
egale; diseminatse gdse.stouneori aninul alb ,si rn2i rar larricele(Bucegi).
Consistenfa naturald de 0,8-0,9. Productivitate mijlocie, la fag ceva'
mai micd decit la ri;inoase. Arborii de morlid9i brad sint bine conlorma(i,
cu tulpini drepte, cilindrice si bine elagate; se o'btine m,atterialde lucrrt
de bund calitato. La lag lormele lasd de dorit, elagiajul se face slab, se'
obfine numai lemn de loc.
Qegenerareanaturali se produce in condi{ii desiul de bune. Se insta-
leazd serninfig,urilecelor trer specii principale, uneori gi cele de pal'tin de
munte, ulm de munte, anin alb. Bineinieiles,in masiv inchis seminli;urile
nu so dezvolta gi se rdre,screpede.
Subarboretul este reprezentat priir exemplare rare de: zmeur, cunil*
nifi, coacdz de munte, tulichind, caprifoi (Lonicera xylosteum, I'. nigra),
soc rogu etc.

t54
 Pdtura vie egie bine dezvoltatd, iormartd,in primul rind, din Rubus
hirtus, la care se ad,augzil.Calomagrostis arundinocea, Carex siluatica,
Euphorbia amggdaloides, hlercurialis, perennis, Impatiens noli-tangere,
Saloia glutinosa, Asperula odorala, Camponula abietina, Chrysanthemum
rolundifoliunt. etc.

45..{MESTEC
DE RA$INOASE
SI FAGCU FESTUCA
SILVATICA
BIBLIOGRAFIE. F i g e t a , m e s t e c actu F e s l u c a s i l a a t i c a ( 8 0 ) .
BrEdet amestecatat Fesluca siktatica (BO\
Fdget amestecat (cu brad 9i mo,lid) cu Festuca (32) r
Brddet amestecat (cu brad 9i molid) cu Festuca (32)
Molid in amestec cu brad 9i fag, cu flora din i e r b u r i( 1 7 1 )

iif:i#:##:x:#
!:t:::i:::r
.!1?
,s?
Acest tip a fost identiiicat pfnd in prezent numai in Carpalii .Lleri-
dionali, unde este destul de rdspindit. El provine, desigur din tigertul purr
cu Festuca siloatica, in care srau ifltrodus r5$inoasele.
Arbc,retelecercetatese gdsescla altit,udinide 1000-1 300 (1450) m,
pe velsanli cu expozi{ii dilerite - dar mai des cele insorite - cu inc;li-
na{ii de la rnoderate la repezi, Solurile sint brune podzolite sau brtrn+-
giitbui acide, mijlociu-pro{unde sau proiunde, lutoase, slab schelete. Sub-
straturile sint reprezentate p'rin noci bazice - calca're, conglo,merategi
gresii caloaroase; rareori se intilnesc roci acide, pe care acest tip de pd-
dure se poate instala numai in loc'uri mai agezala cu depozite coluvi,onare,
Arboretele sjnt comptrsedin molid, brad 9i fag, aproximativ in pro-
por{ie egald ; fagul de la o virstd rlmine in etajul al doilea.
Consis,tentanalurald 0,9-1,0. Productivitatemijlocie,la lag ceva mai
micd decit la rdginoase. Arborii sint, in majorita,te, bine conformafi, cu
trunchiuri drepte, cilindrice gr bine elagate; la fag, ins5, sint gi multe
exemplareriu coniormate gi slab e,lagate.F(dgt'noasele Iurnizeazd material
de cheresteadestr-rlde bun, fagul - lemnul de loc gi prea pu{in de lucru-
Ilegenerareanaturald se produce in condilri grele, din caoza in{ele-
nirii solului. Nunrai acolo, unde pdtura vie este intreruptd, instalarea se-
min,{iguriloreste ceva mai ugoaril.
Subarboretul lipsegte.Pd,tura vie puternic dezvo,ltatd,iormatd dintr-un
covor continuu de Festucasiluatica,'se mai adaugd: Calamagrostisarun'
dinacea, Luzula albida, Luzula silootica, Carex pilosa, Dentaria glanrlu'
losa,, Rubus hirtus, Euphorbia amygdaloides, Oxa'lis acelosella, Pulmomaria
rubra, Lamium galeo'bdo'lon,Galiunt schullesii, Mycelis mura:lis, Hieracium
sint re'prezentaii numai p'rin perni{e rare de
transsiloanicum etc. ,tolLrgchii
Eurhynchium striatum.

9I FAG PE SOLURISCHELETE
46. AMESTECDE RASINOASE
BIBLI o GRAFt E' Motictie
^^T::;;x:r"";,::;i,:;r#'ftrr\"')
Acest amestecreprezinta un tip de pddure destul
tilicat pind in prezenrtatit in Carpalii Meridionali, cit

t'55
 Arboretele cercetatese gdsesc la arltitLrdinide 850-1 300 (1400) m,
pe expozi{ii insorite - sudrce si vestice - cu inclinatii de la uroderare
la ioarte repezi._Soh,rrilesint brune sau bnrne,gdlbui, acide, slab podzo-
lice,.pr,olunde,scheleto-pietroase. Substrarturilesint reprezentateprin'gresii
s i l i c i o a s eg, r c s i i c a l c a r o a s sei m a r n e .
Arbcrete,lesint conrpusedrn molid, brad 9i Iag in proporiii aproxi- -unele
nrrtiv egarle; disernina{ise nrai gdsesc paltinul de munte, iar in
re'giurri, pinr-rl silr,estru gi mesteacinul (vrancea) ; uneori se lormeazii
iacjesuri, unul cu pin silvestru, al doilea cu pin gi mesteacdn.
consisten{a naturald a arbo,reteloreste 0,9-1,0. Prodr,rctivitatea este
tnijlocie la rdginoase, inferioara la iag. Arborii de riginoase sint bine
'conforma{i, cu. trunchiuri drepte, cilindrice
9i, de obicei, bine e,lagate;
runeorielagajul lasd de dorit; se poate obtine rnaterial de lucru de luna
calrtaie gi in proporlie ridicata. Fagul are, in ge'neral, -din Iorme defectuoase,
crr trrlpinr strimbe gi corroaneprea dezvoltate, caLrzaelagajuirrr insr-r-
frcrent; nu poate iurniza decit lemn de foc.
Trebuie sd se men{iomezecd, de obicei,in arboretede acest tip reparti-
zarea speciilor 9i imp,lici,tstructura variazd.mult pe distan{e scurte; istiel
se creeazd^ aproapeaspecrtulunui complex mozaicat de tipuri. Fagul este
'locaitzat,in g_eneral,in al dorlea etaj,
dar pe alocuri iipsestelproupt:
tolal;.pe'linga por{iunr intim amestecate cu participareatituror sp^eciilbr
se,rnaigdsesc.peticede molid cu pu{in i'ag, peticecu predominareafagului,
pelrtc de brad prrr sau de piu pur.
F(e'qenerarea naturali se produce in condi{ii destr-rlde bune ; dar,
rncdidrrlse instaleaza nunai in ochiuri, pe cind bradr-rl9i fagul pot fr
'rispindiii pe toati suprafaia.Predomind,
de obicei, tinere'turile de brad ;
.dar sint gi cazuri cind molidr-rl, bradul gi iagr-rl se rcgenereazdla fel, pas-
trind propor{iadin arboretulbhtrin.
Subarboretullipsegteaproapetotal ; cel nrult se gasescexenrplarerare
,dc,agrig si tulichind.
Pdtttra erbac.ee
erLraceeeste uneorr destul de abundentd,in alte cazuri. rard.
Ea este constituiti dintr-un amestecde specii acidoiile cu plante de urull.
LJttetrri pretlorrrirrl
'l,uzulq Luzula ulbicla si Calamagrostis arundin,acea, i1 ailte
cazuri, siluatica, Saluia giutinosa, Adenostytes kenrcri, Seniao
,.fuchsii etc.; se nrai adaugd: Dryopteris filix ntos, porystichurn braunii,
;l.tltyrium lilix femina, Miliunt effusum, PoLygonatumoerticittatum, paris
'quadnfolru, stellaria nemorosa, Acloea spicala, Rubus hirtus, folercurialis
pereruiis, Geranium robertianum, oxalis acetosella, circaea alpina, Ro-
rrtischtasecunda,Sanicula europaeo,Pulrnanoria rubra, Srymphyluntcctrda-
Ium, Lamium galeobdolon, V.eronica olficinalis, Vaccinium myrtittus,
Asperula odctrata,hlycelis muralis etc. ; dintre mu.schiapar ici-colo perniie
rare de Hylccomiurn splendens gi Dicranum scoparium.
N.B. Descrierea,in parte, dupi ing. V. Leandru (in litt.).

'brad,In Banat, la poalele Xluntelui *,., uu fost semnalate amestecuride

molid ;i fag, pe terenuri stincoase,de gistr"rricristaline puternic fri-
minlate. Produc,tivitaiteaarLwreteloreste inferioarl. Pltura vie este loarie
caracteristici, constituitd dintr-un covor continuu de mugchi, mai ales

156
I sotlrccium ui<tiparumsi Neckera crispa, care acoperhtoatd supraiala stin-
cilor gi pietrelor.
Asemeneaarboreteocupd sLrpralefedestul de mari gi ar trebui si fre
consideraieca un tip aparte. Dar ele n-au lost studiate amdnunfit; dc
aceeatrebuie si ne ntnlttttnim cu aceastdrneniiune sumard.

F-.CHEIA PENTRU DETER'MI,NAREA BRADETO.FAGETELOR SI AMESTECURILOR

D E B R A D C U D I V E R S EF O I O A S E
I
t.
- Brad 9i tag in proporlie de 0,2-0,7 fiecare; alte specii in pro'
por{ie de Cel mutt O,t iiecare gi de cel rnult 0,2 la un loc ?
- Anrestecde brad 9i citeva speciide ioioase(inclusiv lagul), in
proporfie de 0,1-0,7 . . 7
, - superioard.ln pdtura vie, plante de mull.
Prodr-tctivitate
4 7 . B R A D E T O . F A G E TN O R M A L C U F ' L O R , ( D E A 1 U L L

- ProdLrctivitatemijlocie sau inierioard

3. - Productivitate*ijto"i" atit la brad, cit gi la iag, iotugi exrstd
oarecaredileren,ti,care duce 1a eta.iareaarboretelor
- inlerioarii, de obicei, to't cu diferenlieri intre
Prodr-rctivirtate
specii
4. - In piitura vie Lestuca siloatica abundentd, care in(elenegte
solul. Regenerareaditicild.
5 0 . B R A D E T O . F A G E TC U F E S T U C A S | L V A T I C A

- In pdtr,rravie pr'rtindF. siloati,ca,'plante de mttll totdeauna

prezente sau chiar abundente.F{egenerarertgoard i)'

5. - trlora <ie mu1l tipicd, la care se adaugl puline plante acido'

sr"rperlicialesalt
iile. Soluri schole,iesau scl-reloto-pietroase,
miilociu profunde.
4S, BRADETO.FAGET CU FLORA DE MULL, PE SOLURI SCHELETE

- In pdttrra vie Rubas hirtus abunde'nt,la care se adattgd cer-a

plante de mul1 st l-esluca siluatica-Sol-rri prolrrnde,in general,
slab schelete.
4 9 . B R A D E T O . F A G E TC U R U B U S H I R T U S

6. - Patura vie bo'gatd, cornpltsd in special Luzulo elbidct,

datd in amestec clt t-tllelegratninee.
5 I . B R A D E T O . F A G E TC U L U Z U L A A L B I D A

Piitrrravie relativ sdraca,crrprinzindexetnplarerare de Vocci-

niurn myrtil lus, Rantischiasecunda LuzuLaalbida, ceva mugchi
r erzi etc.
BRADETO-FAGET CU VACCINIUM MI'RTILLUS SI

| ^7-
 7. - ln amestecbrad cu dilerite foioase,gorun, carpen, anin, ulm
de,mu,nte,paltini, lei,.frasin_etc.; une6ri brad,ul,'fagul goru_
nul sint mai ab,unden{i, 9i
res,tuldisermrnat.
53. BRADET AMESTECAT
- In amestecfag cu
.ulm de munrte,pal,tini,jugastru, tei, frasin
etc.; totdeauna9i brad,dar in cantitaterni.? tO,it.
54. FAGET MONTAN AM.ESTECAT

F. D E S C R I E R E A
T I P U R I L O RD E B R A D E T O . F A G E T$EI A M E S T E C U R D
I E BRAD
CU DIVERSEFOTOASE
47. BRADETO.FAGET
NORMAL CU FLORA DE ,NIULL
B I B LI O A R LF I E. Fag-brad,p.p. (133)
Fdgetcu brad (7S) (l7l)
Brddetcu fag (28)
Fdgeto-brddet cu flord d,e mu[ (32) (80) (t2l)
Brddeto-faget cu Oxalis acetosella (K) (l2tl (172)
Brideto-fdget cu Oxalis (32\
Fagetum dacicum abietetosu.m,p.p. (9) (10)
Faget*Abietwn asperuletosum (32) (g0) (i2l)
Abieto-Fagetum oxatidosum, p.p. (32) (S) (til) (172)
Abielo-F-ageturr(10)
Vlajnii bucovii pihtaci (t6l)
Vlajnaia pihtovaia bucina (16l)

ttg d_u_,qd9ure
este.larg rdspindit in mun!ii no;tri, in special in
-..r..f:::1,
tiuour larn. pl 9s19,rndiscutabil,un tip jntermediar intre brddet normal cu
rrora oe muil gt lagst normal cu flord de mull.
Arb'oretele cencqt_atgs9
(l400).m, in sudul {irii, 9i dc".gri^splc la altitudini de (200) 800-1 200
600-1 200 m i;-;o.a"r i,i,'pe versa'ii cu
expozi!ii diferite (spre limita supcrioard a rdsp,inaiiiiiiburui mai
mult
r,nso.te), mai mult,.,p,1.pante.mici. gi locuri a-9ezate, mii rar pe pante
repezi ; -seurcd la altitudinr mai mari in locuri adapostite,ieri,te de
curenti
reci. Solurile sint brune tipice, podzolice sau slab i"ia", u*i,.:g;ldi:';;;i
r_ar brune-ruginii,.d.e,la^ intltoiiu pro,iunde i;-1";;6-'p;;;;,G;
uneori ou ceva schelet. Substraturriflbsint reprezenfate,a'e lrt";;;,
o,uicei,'pii"-io"i
cu conlinut ridicat in calcar - conglomer'ategi gresii
calcar,irG,--.orr-
viuni calcaroase,calcare titonice, *u-i ,u, gresii silicioase,
conglomerate
gresoase,gisturi cristaline.
Arboretele sinrt co,nstituite din br,ad_gi fag, amesteca{i in proporlii
diferite. Diserminatse mai gdsegtepaltinul'de frirnte, .*ilm carpenul gi
aninul negru.
- consistenifa naturalr de 0,8-0,g. productivitate superio,arr to,tu9i,
;
lagul rdmine ce,vain urmd gi la o virstd mai avansatd se diferenliaza Li
al doilea etaj. Arborii sint bine conformafi, cu trunchiuri drepte, .ilildri"u
gi bine elagate. Ambelg specii furnizeaz| remn de lucru de
catilate supe-
rioarl 9i in procent ridicral.

{58
 Qegenerarea
-sini serninfigurile
naturald se producecu ugurinli. ]n speci_al,
de fag abundente9i, de obicei, intinse pe toatd supraia{a arbonetului.
Fuiefi-i de brad se gdsesc mai f ar, de obicei in pilcuri ; dar, ciieodatd, ti-
nereturile de brad devin atit de abundente,incit marcheazdindiscutabil Lrn
inceput de succesiunespre brddet pur- Se mai gdsesc uneori puieli de
rnolirl,rrlm de mttnte gi paltin de mutrte.
Subarboretul este'r6prezentartprin exemplare izolate de scorug de
rnunte, pldLrcel (Crataegus monoggna), z(near,.mdlin, salbd moale' soc
comun, soc rogu, cllin, caprifoi (Lonicera xylosfeum).-
Pdtura vie abundentd'estetormatd mai ales din Oxalis acetoselLc,la
care in mod trecvent se adaugd in cantitate destul de mare Asper-ula
odorata, apoi Luzula albida, L. silaatica, Allium ursinum, Dentaria bul-
bilera, D. btandutosa, Actaea spicata, Anemone transsiloanica, Chrysosple-
nium atterfrifoliunt, Rubus hirtus, Geranium robertianum, Euphorbia gnx,Ag-
daloides, Mbrcuriatis perennis, Pulntonaria rubr&, Symphgtum cordatum,
L,antium' galeobdolon,' L. maculatuttt Saloia gtutinosa,^Styhg9. siluatica
Jtc.. mugitrii sint reprezentali prirr pu{ine pefnite de .Eurhynchium st.ria'
tum, Hgtocomium iplendens, Thuidium abietinum, Dicranum scdparium,
C at in r ii.ea und uI at a', P I aEiochi t a aspI eni oid es.

CU FLORADE MULL PE SOLURI.SCHELETE

45. BRADETO-FAGET
p.p. (133)
B I B L I O G R AF I E. Fag-brad,
In cadrul ames,tecurilor -in lingd un tip normal 49 pto-
de brad gi lag, pe
ductivitaie superioarl, larg rispindit, apare anumite condifii.edafice un
tio ceva
tip mai rar de P
c-eva mai'rar prodluctivitate
itate miilocie. De atttel, acesf te'nomen se
gi in alte cizuri (de exemphl,_mo!i1{1+1r.i
---Acest'tip
itihr"gtu
--- .cu.Oxatis ace-tosella).
de pddure a fc,stcerceta't1a alti,tud,inide 950-1 250 m, pe
exooziliivarlabile,mai descele umbrite,gi paniemoderatepind la tepczi'
Soiuriiesint br,unemode'ratpodzolitesau brune-gdlbui'sche{ete sau schtr-
lsto-pietroase, de obicei superlicialeori mijlociu protLrnde. Substraturile
sint reprezentate prin marne
reorezentatePrin $l gresll
marne.9l ii calcaroase.
Aiboretele sint constiturted-in brad gi lag ; diseminat se gdsegtepal-
tinul de munte, mai rar carpenul 9i trasinul.
consiste,nla
-eite- nalurali de-0,8-0,9. Productivitate mijlocie. Forma arbo-
rilor destul de bund la brad, cu trunchiuri drepte, cilindrice 9i bittq
eiasate : la fa's, in schimb, trl-rnchiurile in rnajoritatea cazurlilor sint
strimbe gi nodu"roase,cLt cofoane exagerat dezvoltate; dar sint 9i .exem-
-iutnizeazd
au fag bine corifo'rmate.Bradul material de cherestea de
"fuiu
bund calitat=e, fagul, numai lemn de ioc.
eegenerare{naturald se produce in.condifii .mai g,rele decit in tipul
nor,nui-"oresp'nzitor. Se giSesc tinereturi de fag, brad, uneori ;i de
ioioase de amestec'
subarborstul este pufin dezvoltat,compus din scorus de munte, zmeur,
cununi!5,
- tulichind 9i soc roqu.
Pdtura vie este destuilde abundentd gi lormatd din plante de mull :
fuIeriuriatis perennis, Oxalis acetosella, Geraniurn robertianum, Circaea
lutetiana, Rtibus hirtus, Euphorbia amggdaloides.,Impaliens noli-tangere,
Putmoiaria rubra, Saloia glutlnosa, Stochgs siiuatic'a. Lamiury ,galeo'b-
dolon, Asperula odorala efrg.,la care se mai adaug1 9i LuzuLa albida.

159
 49.BRADETO-F'AGET CU RUBI/S HIRTUS
i t t u t r o G R A r r- t . ( 8 ) ( l 2 t ) ( t T 2 \
Fdgeto-bridet cu Rubushirtus (32) (80)
I:agelurn clacicurrt abietetosuttr, p.p. l,J)
Abielo-Fagelurn rubosum(801 tt2l) (li2)
Fageto-Abietum rubosum(32) (&J)
. A':est liq de pddure este frecvent in partea su<iicda iarii ; in nord n-a
Iost semnalal plna in pre'zent.,Elprovine, indiscutabil, din fage,tLrlprrr cu
Rubus hirtus, in care se introduce bradul.
Arboretele cerceta.te..segdsesc la altitudini de (6b0) 900-l 200
(1350) m, pe expozi(iidiJente; in par{ile inrferio,are ale'arealului s2iu,rl
o"up3,mai nrul't.pantele re'pezrsi loalte repezi, dar se gdse;te rrneori si pe
asezaturr;_rn par{rle superio,arese localizeazdpe panle line, cuinii late-gi
pla.touri.SolLirilesint brune slab acide ori slab'pohzo,litesau brune-gdlbui
tipice; in.general, sint.profund_e
toase, slab schelete,rnai rar schelite _(dar uneo'ri poi 'de ajunge superriciale-), 'Srrb-ltr-
cu ieg,iri stinci 1a silpra,fafd.
straturile sint- rep,reze,ntarte p,rin conglomerartegi gresii calcaroase,mai
rar, pri'n oonglomerategreso,a,se, gresii 'silicioarse pi-gisturi cristaline.
Arboretelesint c.ornpuse din brarl gi fag, irr piopbr{ii vanate. Diserni-
nat se mai gdsescmo,Ldul,ulmul de munte-si paitinul de rnunte; lroliclul
poate^ajrrngo la propor!iide facies.
uonsisten{a naturald de 0,9-1,0. Productivi'tatemi.jrocie,dar la bractr
spro limita superioari ; fagul rdmine pufin in urmd gi din aceasli cauz:a
arboretele.se etajeazd la o virstzi ceva mai mare. Arborii de brad sirrt, in
general,bine conlorma{i,cu trunchiun drepte gi cilindrice; dar elagajul,
dc obicei,nu este perfect.Fagul, in majoritate,este prost conlormit,'rti
l r u n c h i r r r si t r i m b e ,i n f u r c i t e9 r s l a b e l a g a t e ; s i r r t .i n s a , s i a r b o r i n r a i t r r r -
ntosi. Bradul lurnizeaza naterial de licrr-r de calitate mijlocie, lagrrl -
num;-lilenrn de loc...
. Regenerareanaturald se produce in bune condifii. Seurin{igurilede
anrbele_specii se rnstaleazdugbr dupa fiecare an de'frucitificalie,,1ar se
dezvolti gfeu dacl lttttsivLil rrr-l este rZriL. fut tineretr.rri se peistre;rzii aprcr-
ximativ ,propor{ia speciilor din arboretul bdtrin ; tendin{e^de succesiune
ri-att IosI o,Dservate.
Subarbcrertuleste slab reprezenlat, prin tufe izor,a,ted e s c o r L r ; d e
rnunte, zmeur, mdceg(Rosa pehdulina, e.'canina), tulichind, c a p r i i o i ( l o -
nlcera xylosteum, L. nigra), soc ro,Fu.
Pitura vie este con,tiriue,dar'fdrd sr producr o infele,nirea solulLri:
este alcdtuitit mai ales din Rubus hirtus, Ia care se adaugd: F-eslucastl-
uatica. tlctaea spicota, Euphorbta amygdatoides,fuIercuriaiisperennis, Gc-
ranium robertianum, oxatrs acetosellolcircaea lutetiana, Impatien:;'ltoli-
t&ngere,Sqluia glutirrcsa, Stachys siLuutica,Mycetis muralis eic.

5'. BR,4DETO-F,4GET
CU FESTUCASILVATICA
D l B Ll O o R ttl: t E. t80) (172)
Fag-brad, p.p.
F'5geto-bnidet cu Festuca silaatica (80)
.4bieto-Fagetwn lestucetosutn (80)
I'o geto-tlbictunt festucetosuttt (32)
 Brddeto-{agetul cu Festuca siluatic'a a to'st identiticat p'ini in prezent
nurnal in sudul tarii ; aici este destul de rdspindit. Acest tip de pidure
este de aproape jnrudit cr,r tagetr-rlpur c,u Festuca siluatica 9i provine,
idrd indoiala, din introducerea nalurald a bradLrluiin acesta din ururd.
Arbore,tele cercetate se gasesc la al,titudini de I 000-1 400 m, pe
versanti cr: expozilii diferi'te, dar mai mult pe cei insorili, cu inclina{ii
pindla ioarte repezi; cind inclinarea este slabd, se urcd pind in apropierea
muchiilor, iar cind este prea repederdmine in pdrlile inlerioare 9i mijlocii
ale coastelor.Solr-rrrilesint brune-galbui acide sau podzolite,mai rar brune
podzolite, mijlociu ,profunrdesau profu,nde,lutoa,seslab schelete. Subsira-
lurile sint teprezeniate mai des piin roci b,azice- conglo,meratesi gresii
calcaroase- nrai rar prin gistr-rricrisdaline.
Arboretele sint compuse dintr-r"rn ame,stecde brad 9i iag in pr,opor{ii
variate.
Co,nsistenia nalurald de 0,9-1,0. Productivitatemijlocie; Iagul, insd,
rdmine ceva in urma bradului gi la o virs d mai mare se diierenliazd,ca
un etaj aparte. Forma arborilor este, in general, bund, ,cu trunchiuri
drepte, cilindrice si bine elaga{e. Dar,. sin't gi destul de rnulte exemplare
de fag rdu conforrnate9i slab elagate.Bradul Iurnizeazd.material do lucrrt
de caliiaie destLrlde bund ; lagul - lemn de foc,'cel mult, pufin materiai
de lucru de caiitate mediocrd.
Qegeirerarease face, in general, in condifii grele, din sauza pdturii
vii p,193dezvo,ltate.Semin{rgurilede ,fag 9i mai pu{in de brad se insta-
leaza in locuri unde pdtura vie este initreruptd; semin{igurile, o datd
rnstalate, iurpiedicd instalare'a vegetafiei erbacee, dar ele insegi nu se
dezvoltd decit dupi intrerupereamasivului.
Subarboretul lipsegie cu to,tu,lsall este reprezentat prin exemplare
izolarl,cde sco'rugde munte, mdceg de munrtee,tc.
PItura vie e,s,tep,ute,rnicdezvo,ltatd,acoperind une'eri toatil supralafa
solului ; este compusd mai ales din l-estuca siluattca,' se mai adaugl :
Calanngroslis
-pilosa, arundinacea, Luzula aLb[da, Rubus hirtus, mai pu{in :
Carex Oxalis aceto'se'lla,Euphorbia amygdaVotdes, l,Ier6urialis
pererutis, Saluia glutinosa, Lamlum galeobdolon, Pulntonoria rubra, Aspe-
rula odorata, ITiera'ciumtra'nssih.tanicum,Mycelis mura'lis etc.
*
Ca o curiozitate trebuie sd f,ie notari cd in cuprinsul arbo,retelorde
acest tip au lost gdsite mici porliuni cu co,ndilii edalice pu,ternicdeose-
bite, anune pe podzorlde destruclie.Acest lr-rcruse oglindegtegi in com-
poziiia pdturii vii, irn care pre'd,o'nin;dVaccinium myrtillus cu: Festuca
sik,attca, Rubus hirtus gi Oxali's aceto,sellain car-rtttatemrc:i. Aspectul
a r b o r e t u l u ii,r r s a ,n u d r i e r d d c c e t d i n j u r .
Astiel de fragmen,tes-au gdsit in Bucegi, pe Valea Qignoavei,la alti-
tudini in jur de I 150 m, p€ por{iuni mai agezatein apropierea iirului
vdii.
CU LUZULA ALBIDA
BRADETO-FAGET
Bl B LI OG R,4F I E. Brddeio-fdgetcu Luzula albida ;i Calamagrostisaratdirtacea (Nl
Figeto-bridet cu Luzula albitla 9i Calamagrostis arundinacee
(32) (80)

ll - tiP"11 dc Pbdure. - c.
 Br.dde,{o-i6getcu Luzula neftrcrass gi Calanngrostis aruttdinacca
(172)
Figeto-brldet cu Luzula albida, p.p. (l2ll
Abielo-Fagetwn luzuletoso-calamagrostidetosuttt (80) (1721
Fageto-Abietum luzuletoso-calatnagrostidetosttm (32) (80)
Fageto-Abietum luzuletosum, p.p. (121)

Acest tip de pddure este destul de des inrtilnjri atit in nordtrl, cit 9i
irr sudul {Irii. El este apropiat de figetul pur cv Luzula albida gi provine,
desigur, din introducerea bradr,rluiin astle'l de fdgete.
Rispindirea altitudinal5 a tipului de fa{d este largi, anume intre
(650) 800;i 1250 (1400) m in s'udul{nrii 9i intre 600 Si 1200 m.in no'rd:
se gdsegtepe expozi{ii diierite, dar mai des insorite, de asemeneagi pe
pante.foarte dilerite, de la terenuri aproape gese pina la coaste foarte
tepezl.
Soilr-rrilesinrt brune 9i brun,e-gdlbui,tipice, podzolite aoide sart acide
podzolice; mai ra,r podzoluri gdlbui ; de obicei, sint mijlociu protunde
sau proitr'nde,mai rar srrperficiale,nisipo-lutoase,semischeleteori sche-
lete, uneori pie{roase.Substraturilesint reprezenlaleprin gisturi cristaline,
conglomerategresoase,gresii silicioase,gnais, urai rar gresii 9i groho-
liguri calcaroa'se.
Alfolgitele sint co,mp,use din brad gi fag, amestecali in drterite pro-
poriii.
Consisten{a naturald a arbore'telorde 0,8-0,9. ProdLrctivitateinie-
rioard,,la brad spre limita de sus. Din aceastd,cauz,d,{agLrl rlmine irt
rrrrn?i9i de la o virstii se diferen{ieazaca al doilea etaj. Bradul este incd
de,stul de bine co,nlofrr,2t, gs trunchiuri drepte, dar, in general, slab
elagate; poate f,urnizalenrn de lucru de calitate mijlocie. Fagul, insd,
are in mare parte forme defectuoase, cu trunchiurt strimbe gi slab e,lagate;
se gdsegie,totugi, un numdr de exemp'laremai frumoase; produce numal
lernn de foc.
F{egenerarea es,te,de obicei, diiicili din cauza pdturii vii p,reaputernic
dezvoltatd.Dar, acolo unde aceastdplturd este mai rar5, regenerarease
producedestul de ugor, ceeace dovede;tecd solLrlin sine nu es,tenefavora-
bil pentru instalareasemin{isurilor.Se instaleazhambele specii, dar, de
obicei, proporlia bradului cregte {aii de arboretul bdtrin, marcind o ten-
dinfzi de succe,siune spre brddetul pur.
Subarboretullipsegte.Pi'tura vie este, de ob,icei,pu,iernicdezvoliatd,
fornratd din Luzula albida,' Llneoriesrteabundentagi Calama:grostisarwt-
dirmceo. Se mai adaugi mul'te alte specii, dar in pu{ine exernplare,ca :
Ilrachypodium siluaticum, I;estuca siluatica, Carex pilosa, C. siloatica,
Polygonatum uerLicillatum, Rubus hirtus, Oxalis acetosella, Veronica mon-
tana, V'eronica urticifolicr, Pulmonaria rubra, Lamium galeobd,olon,Saluia
glutinosa, IJieractun't transsiksanicum e,lc. Alugchii 5ips pprezenta{i prin
perni!,e de: I{yLocomiurtt splendens, Eurhynchium slriatum, Dicronum
scoparium, Polytrichum iuniperirutm, Pla:giochila asplenioides. ln unel)--
cazuri, insi, pitura vie este{oarte, sdracl, repreze.ntatin,umraiprin exem-
plare izolate de Luzula albida.

162
 52. BR,{DET]O
FAGET CU VACCINIUM MYRTILTUS $I MU$CHI
Et BLI oGRAFI E'
T;i;::;:E:;,;r,2::;";;,,;;if;,!Tl,l;i;'
Acesi tip este pufin rdspindit; a fost pind in prezent s,emnalatnumat
in Carpzrfiimeridionali ; este pu{in studiat pind in prezent gi se descrie
aici dupd datele sllmare cuno,scute.
Arboretele cercertatese gdsesc 1a altitudini de 800-900 m, pe co'ame
sau pe versanli nordici cu pante repzi 9i foarte repezi. Solurile sint pod-
zoluri gdlbui, mijlociu p,roiunde sau su,perriiciale,schelete, pe sub,straturi
de roci bazice.
Arbcretele sinrt g6rnpllse din amestec de brad primul predo-
rninii de o,bicei.
Co,nsisrtentanatwald, 0,8-0,9. Productivita,teinie'noar5, dar spre 1i-
mita de sus. Arborii de brad sint destul de bine c'o,nform'a{i, cu trunchiuri
dreprte,cilindrice, de ob,rcei,bine e,lagate; lemnufipoate fi folosit ca mate-
rial de lucru, de cali,tatemediocr?i.Fagul are in mare parte lorme nesatis-
idcii'toaro; in special este slab e,laga,t; di le,mn de toc.
QegenerareanaturalA se poate producein bune condi{ii. In urma ani-
1or de iructificalie se instarleazdseminNiguride fag, mai pufine de brad,
rrrai mult o,ri mai pu{rn uniform repartizartepe p€ toatd supratata; da* sub
unibra arb'oretuluinu se dezvoltd, se rdresc S9i1 rdmin piperniciie. Se gi-
sesc 9i pu{ini puie{i de paltin de m,unte.
Subarbore'tullipsegte sau este reprezentat exemplare rare de
alun, instalate ln locuri mai luminate.
Pdtrrra vje este rard, formata din tute izolate de Vaccinium myrtillus,
la care se rnai adaugd exemplarerare de Luzula albida ;i Rarttiscltiase-
cunda. ,\'lLrgchii.in1 dsstul de abunden{i, anume; Dicra:num scopariuttt,
Eurhyttchium striatum, Hyloco,miunt splende'ns, Mnium punctatum, Pla-
gtochila aspleniotdes eIc.

5J. BRADETAMESTECA'T
In mun{ii Banaitului,pe platouri, 1a 600-650 m altitudine, s-au sem-
nalat pe suprale{e mic.i arb,oreteamestccatcde productiviiaie -"upet'ioarX,
cu aproximativ 0,5 brad (localizal uneori in pilcuri pure) si 0,5 dir.erse
mai ales iag, gorun, carpen gi tei pttcios,iar disemina{i,paltinul
foi'o'ase,
de munte Si ciregul; caracteristicd este abunden'f a teiului arbrtstiv rn
subarboret.
Arboretele asemdnatoar€p,21a fi cele semnalatein Ocolr,rlRigca din
nordrrl A\o'ldovei,sub numele de tipul brad-fag in udi (ing. Z. Przerne!-
chi, in litt.). In acestearborete,bradul gi fagLrlse anrestecdcu lrasinul,
paltinul de munte gi de cimp, carpenutr,me,steacdnul, aninrtl (probabil
negrLr),plopLrltremrtrdtor,salcia (probabil cipreascd), ulmul de munte
9i marul pddure{. Productivitatea este superio,ard.Se obline lemn de frasin,
ulm, paltin 9i anin de calitate srtperioari. Qegenerarea este ugoard si
abund-entd plopu{ carpenul arr tendin'!e invadante. ln subarboret -
; 9i
alun, singer, soc 9i cdlin. Se menlioneazdcd astie'l de arbore'tear orcupa
supraie,lemari.
 So mai cunoscin Carpalii Orientali amestecuride brad, fag gi gortrn ;
elo n-au lost cercetatemari detaliat.
l'oate aceste arborete reprezrntd' fdrd indoiald, cel pufin un iip de
pidrrre aparte. Dar, in lipsa dateior suiiciente, ele se menlioneazd aict
pe scurt.
Din punct de vedere practic, acest tip este toarte interesant, fiiudci
produce lemn de cali:tate,atit de brad cit gi de diverse fo'jo'asevaloro,ase"
ca : gorun, irasin, paltin, ulm, anin, eventual tei etc.

54.FAGETMONTANAMESTECAT
BI BLIOG RAI:I E. Fdgeto-brbdet
cu Aceraceae
(121)
. Fdgeto-Abietum aceretosunx (l2l')

Acest tip de pddure a fost descris in trecut sub numele de iigeto-

brddet, dar dupd concep{iile actuale trebuie privrt ca un fdgel a'mestecat-
Actuaimente,in regiunea muntoasd de la noi, astfe'l de fdgete sint rare.
De aceeanici n-au io's,tstudiate am,tinun(it.Este ioarte posibil cd in viitor
sd se giseascd, pe lingd aspectul descris mai jos, gi altele care sA cols-
tituro tacie,suriaparte ale tip,ului de ia{d sa,u sd merritesd iie considerale,
chiar tipuri ap'arte.
l:ip'ul de fa{d a fost identiiicat pind in prezeni in mun{ii Vrancei gi
in muniii Birsei.
Arboretele c,ercetatese gisesc la aliitudini de 700*1 100 (1200) nr,"
pe versanli cu expozi{ii diferite gi pante de la line la repzi. Solurile sint
brune, brune-ruginii sa,u brune-gdlbui crude, de .la slabe acide pini Ia
acide, schelete.
Arboretele sinri compusedin tagr,rlpredorrinant (de obicei, 0,4-0,6),
la care se adaugd Acera:ceae - paltinul de munte, mai pulin cel de cirtrp.
9i uneori jugastr',rl,insumind in total 0,2-0,3 ; se mai gdsegtebradul 9i
ulmul de munte, fiecare in propor{ii de aproximativ 0,1, citeodatd 9i ira-
sinu'l, care insd este mai des diseminat; diseminati mai pot li molidr,rl,
ploprrl termu,ritor,'mesfeacS,nul,carpe,nulgi ieii (,puci,osgi cu fru'nza mare) ;
dintre speciiilediseminate, mai frecventi si'nrtteii. Local, proporlia tagului
poate sd scadd m,ult, mirin'du-se cea de carpen, plop, tei etc.
Con-sistentanaturald a arboretelor es,te de 0,9-1,0. Productivrtate'
mijiocie, chiar spre limita de sus. Arborii sint bine conio'rma{i,cu trr-tn-
chiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob{ine malerial de lucnt de
caiitato bund 9i in caniitate destul de mare.
Qegenerareanalurald.se produce in condi{ii bune, dar nutnai in locLtri
mai luminate. Predo,mdndcategoric tinere,turilede fag, citeodatd 9i de
brad ; mai rar se intilnesc 9i puie(i de alte specii, mai ales ulm si paltin
de munte. Tendinia de succesiunespre lSget sau brhdeto-idge,teste evi-
denid. De aitte'l, aceste arbore,teau tndiscutabil o naturd relictica; ele
provin din vechile steiereteantestecatedin pertoada po,stglaciardxeroter-
micd (Lrn tel de sleauri de deal), care se ridicau departe in regittnea
montand. Trep'tat, speciile de steiar au dispdrut din compozfiia 1or, ri-
minind insd pind in prezent unii insolitori ai lor, desigur in cantitate nai
nrici ; in schimb, s-a mdrit propor{ia lagului gi s-au irr'trodusriginoasele.
In rnod natural, aceste arborete evolueazd inevitabil spre figete cu ri-
ginoase.

16{
 Sr-rbarboreiuleste neuniform; pe ailocurise 'formeazl desiguri de alun
gi capriioi (Lonicera xytosteum), cu exempiare rare de zmeur, agrig 9i
tulichinl ; in alte pir{i, insii, arbustii mari lipsesc cu totul, rdminind ntr-
mar exernpTareizolale de tulichini
Pdturz vie este, de asenrenea,neuniiormd; este compusii riin plante
de mull, fiind nai abundente: Mercurialis perermis, Oialis a:cetosetla,
Ceran.ium robertiarutm, Lamiunt galeobdolott, As1rerula odorata, mai rar
Dryopteris ftlix-mas, CaLa'magrostisarundir1flcea' MiLium elfusum, Stel-
laria nemorosa, Impatiens noli-tangere, Pulmonaria rabrd,, Symphgfum
,cordatum, Sa:loiaglu'inosa, Galium schultesii eIc.
 CAPITOLUL X

P I N E T E ,A M E S T E C U RD I E P I N C U F O I O A S E ,L A R I C E T E ,
AMESTECURIDEt LARICE,MOLID $r ZttvtBRU
( f o r m a t i i l eV I I , V I I I , I X , X )

A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A
T I P U R I L O RD E P I N S I L V E S T R U
(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2)

l. - Productivitate mijlocie. Soluri brune podzolite. Pitr-rra vie mai

ales din Rubus hirtus, plante de mull, dar gi unele plante aci- t
dofile.
55. PINET CU RUBUS HIRTUS

- Productivita,tsinierioard ?

2. - Arb'orii au lorme bune. Sorluleste podzo,lde distruciie, nisipos,

profund. In pitura vie mai ailesVaccirtiuntntyrtitLr-rs,
urreori 9i
Calluna uulgaris.
56. PINET CU V.4CCINIUM MYRTILLUS SI C,4LLUNA VULGARIS
- Arborij de forme de,iectuoase,
scunzi, conici, slab elaga(i. So-
Irrri de al,td naturd

3. - Terenuri de turbirie (tinov), format din specii de Sphagnum

9i al{i mugchi.
59. PINET DE TINOV

- Terenuri stinco,ase

4. - Stincirii de gresie. L'r pdtura vie mai ales Calluna oulgaris,

alte p,lante acidolirle,iar pe alocuri mugchi abundenli.

- Stincdrii
calcaroase.
Planter",u;""il;;il:"*T;:t:T:
{ini, in schimb lichenii sint u,neori aburnden{i.
58. PINET DE STINCARIE CALCAROASA

r66
 B. DESCRIEREA DE PIN SILVESTRU
TIPURILOR
55.PINET CU RUEUSHIRTUS
BIBLIOGRAFIE. (1211
Pinelumrubosunt(l2l)
Acest iip de pinet a fost studiat in mun(ii Vrance,i,unde actualmente
esie mai raspindit decit cele,laltepinete. Da,r el reprezintd incontestabil
arb,ore,tederivate,provenite din insdrnin{areapinuiui in terenuri dezgoli'te,
rdrnasein urma distrrrge'rirpbdurii de alte specii. Dovada sint atit condi-
fiile sta{ro,nale,cit gi ieno'menelede succesiune,care se observd actual-
mente in aces'tearbo're'te(de fapt, reinstalarea vechilor specii de bazdJ.
Arboretele de acest tip au iost gisite la altirtudini de aproximativ
700-1 200 m, de o'bicei,pe versan{i sr.rdici9i platouri, excerp{ionalsi pe
versan{i nord-estici. Solul este brun, podzolit, scherleto-pie,tros.
Substratrrl
esto reprezeniartprin gresie.
Arboretele aLr tendin(a de a forma do'ui etaje', dar, de obicei, cel
dominat este slab reprezentat Etajul dominant este consrtituLi,tdin pin pLrr.
Consisten{aeste aproape plind. Productivitatea mijlocie, vizibil su-
periorardcelorlalte p,ine'te(clasa a III-a de producfie, dupi tabefieleger-
mane). Arborii sint bine confo'rma{i,drep{i, cilindrici gi bine elaga(i. Se
poate o'b,{inematerial de lucru de calitate bund gi in cantitate des,tulde
l1lare.
EtajLrl do'minat este iorma't din Iag, carpen, anin negru.
F(egenerare,a pinului, deocarndati, se produce in condi!ii grele, din
caLtzaetajului dominat gi subarboretrrlui.In schimb, prin protec{ia o'ferita
de acesrtea, este u;nra,ta instalarea semin,{igurilordin specii mai de urnbrl :
molid, brad, fag, gorun, carpen, paltin de munte 9i de cimp, ulm de mttnte.
Aces,teserniniiguri sint de,stui de abundenriesi rdspindite mai rnult ori
n-lai putin unitorm pe toatd s'upra'fata.
Astiel, tendinfa de succesiuneeste de pe acltm evidenti. S-au pLttLtt
gisi si siadii rnai avansate,cu tinereturi de iag care incep sd cronstitttie
rrn al doilea e,taj coniinuu. Inrtr-un all caz loarte interesa,nt(la poalele
muntelui llun{igoare) se poate vedea ldmurit cd pinul, in expansiLtttea
Iui, a ocrrpatcindva simultan atii un versant repede,destrrl de intins, cit
;i rrn mic platoLrla picrorul1ui. Pe versan't,cu podzol adinc, s-a re,alizal
un pine't cu Vacciniunt myrtillus si Calluna oulgaris, foarte tipic, in care
abra se observd acum p,u{ine exemplare tinere de molid, brad gi mes-
teacdn. Pe platou, cu un sol ooluvio,natmai bogat, s-a lorma,t trn pinet de
tipul de la{d, sub care s-a gi dczvo'lta,tun al doilea e'taj continuu gi des
de molid, la care se adaugd ceva brad, nte,steacdn gi mai rar : iag, plop
tremurdior gi scorug de munte ; tineret de pin nu existd de loc. Separafia
intre cele doud arbo'reteeste trangant5.
Revenind la co'm,pozi(ia nrormalda pinetului ctt RLtbushirtus, notiirn
ci subarbo,retules,teconstituit din exemplare rare de ienupdr, alun, nra-
ceg (Roso canina), scoruF de munte, salbd moa'leetc.
Pdtrlra vie este bogaid ca numdr de specii, dar numdru'l de exemplare
este mic. Caracteristrcgi constant este Rubus hirtus, neintilnit in alte
pinete Se rnai gZsesc alte specii frecventtein celelalte p-inete,ca Ptert-
dium aquilitt,tun,Lttzuia aLbido, Vaccinium martillus, Ca:lluna uulgaris,
etc., cit 9i multe p'lantede mull, ca: Milium effusum, Carex siktatico, C.

r67
pilosa, Asarum europaeum, Anemone, nemorosa, Lamium galeobdolon,
Asperuia odorata etc. Muschti sint pu{ini, de o'biceinumai perni{e rare de
Hylocomi.urn sp,lendenssi Entodon schre'beri-
'l'ipul
de fald reprezintAunul din cazurilerare, cind iipLrlderivat esic
niai valoros din ptrrict de vede'reecono,m,icdeci't orica,re tip de bazd, spre
care s-ar putea indrepta succesiunea. Intr-adevdr, pir-retulde acest tip,
indiscLrtabil, lurnizeazama;teriallemnos mai valoros decit rnolidigul saLr
brzideiulin aceleagicondi{ii ; de ftiget nici nLr se mai discr-rti.

56.PINET CU VACCINIUMMYRTITIUS$I CALLIJNAVULCARIS

t s l B L I O G R A F I E . P , i n ectu a f i nq i i a r b dn e a g r d( l 2 l )
Pinetum(133\
Pinetum mgrtilloso-callunosum (121)

Acest tip de pddure a fost studiat amlnuntit, pini in prezent numai

i n l n r r n f i iY r a n c c i .
Arbore,telecercetartese gdsesc la altitudini de 750-l 200 m, de obicei,
pe expozi{ii sud,ice,mai rar srrd-vestice,ve,stice,excep{ional chi'ar nord-es-
tice. Pantele, in majoritatea cazurilo'r, si'nt ioarte repezi, dar pe alocuri
devin line, trecind cliiar in nricj plalouri. SolLrleste un r:odzol de distrLrc-
! i e , n i s i p o sp, r o [ u n d ,t u t e o r is c h e l e i o - p i e l r oSsr.r b s t r a t ui ln c a z t r r i l es t u d i a t e
e s l a f o r r t t a td i r r g r e s i e .
Arboretul este constituit din prn srlvestnr; uneori se gdsegte dise"
r r irr r a t m e s t aec a n r r l .
Consisten{aeste, in general, mici ; arboreteleloarte bdtrine, mai des
intilnite, capdtd aspeciul unor adevdraie rarigtr (pinh la 0,3-0,4). lrr
acest din urmd, c.az apare, de obicei, u,n etaj ,do,minat,in care tot pinul
este mai abundent,iar pe linga el se gdserscexemp,lareizolale de : molid,
brad, plop tremrtrZtor,scorugde munte etc. Cre,gterea pinului esrteinceati ;
dar clasa de prodLrc{ien-a putut li determinati, din ilipsa datelor de com-
parafie (arboretele cercetate pind acum sint toate prea biitrine, pen,tru
a so putea utiliz:t tabelele exisie'nte); se poate socoti cd productivitatea
este interioard. ln schin-rb,caLtate'arnaterialLrh-r,i este foarte btrnii. Trrrn-
chiurile au lorme impecabile,sint cilindrice 9i destul de bine elaga e.
F(egenerarea se produce in conditii destul de dilicile. Seminiigurile de
pirn se instaleazd gre,u,totugi pr'edornind.Se mai g5,se'scpuie{ii de: molid,
brad, fag, plop tremurdtor, mebteacen,gorun. Molidul, bradul gi iagul se
inrstaleazl pi mai gre,u decit pi,nul, degi condiliile stalionale nu p,ar sd le fie
nep,ortrivite. Arceastaridjcd problema natr,rriiinsdgi a tipr,rlluide tala gi a
tendin{elor de succesiunein cadrul lui. S-ar putea presupune cI aceste
pinete sint instala,te,cel pufin.in parte, in locul a'rboretelorde alie specii.
Totu;i, ele nu se comporti ca adeviratele artroretederivate.Tocmai, lipsa
run'ui ienomen evidenri de reinstalare a s,peciilor din trecut dovedegrtecii
pinetele de acest tip pot sh d,urezein locul respectiv mai mult decit o
srngura generalte.
S-au observai, to'iu;i, gi cazuri de inlocuire a pinului prin fag, care
par a li relativ rece,nte.Ca gi in alte cazuri, fagul avanseazl incet, pe
nr,argineaarboretelor invecinartede pin, cucerind figii inguste. Din punct
do vedere practic, introducereaunui procent oarecare de iag ar Ii bine-
veniti ; d,ar, inlocuirea totald, ca ce.a observatd, reprezinrti categoric un

168
leno,inen negativ, fiin'dcd se realiz,eazi tipul fdget montan cu Vaccinium
mgrliiLus, de calrtate cu totr,rl interioard.
Subarboretullipsegte.Phtr-rravie esie abundentd; predomind de o'br-
cei Vacctniunt myrtiLlus, 1a care se asociazd CalLuna oulgaris gi Vacci-
nium oitis-idaea: fiecare din aceste doud spocii din rlrmd poate der,-enigi
ea predominantd,dar mai rar. Se mai adaugd Luzula albida, ceva mai
rar Pteriditun aquilinum 9i Calamagrostis arundinac'ea. DinIre rnugchi:
Dicranwn sco'parium,Ilylocontium splendens,Polytrichtun sp.; mai rar,
dar uneori cu abunden{zilocala mare, Entodon schreberi. Pe alocuri se
gzisesc9i ,cevalicheni - Cladonia sp.

52.PINETPE S]'INCARIE
DI] GRESIE
BIBLIOGRA.FIl'. P i , n e td e s t i n c d r i e( 1 2 1 ) .
Pinelum saxatite (l2ll.
Crtat iSri nrinre (168,a).

Acest tip de pddr-rreeste relativ pulin raspindii ; in Vrance,ae repre-

zint\ adevdratultip de bazd al pinete'lor; de aici, pinul radiazd lormind
arboretede ce'lelaltetipuri atunci cind isi gdsegtecondi{ii prielrrice.
Arbc.retelede acesttio an fost ideniiticate1a altitLrdinide 800-l 050 m,
pe expozi{ii sudice si sdd-estice,cu pante repezi, loarte repezi si chiar
povirnite. Terenul este to,tdeaunapresdrat ,cu stinci 9i pietre mari de gre-
sie, printre care se glsegte solul de tipr,rl podzolului gdlbui, cu muli
schelet.
Arborettelesint cornpr-rse din pin, la ca,reuneori se adallgA mesteacln
diseminat.
, ConsistenfaredusS,0,5-0,7. Pro,ductir.'itatea inierioari; degi nu s-atl
prrtrt face nici in acest caz determindri precise asupra clasei de .pro-
drrctie,e:r este in orjce caz inferioarZifa{i de pinet cu Vaccinium myrtillus
ii Cattuna uulgaris. Arborii sint drepfi, dar conici 9i slab elaga{i. Lemn
de calitate nu se poate scoate,decit prea pu{in. De altte'l, acest lucru nic.i
nu c,o,nteazd, fiindcd arboretele de acest tip indeplirlescaproape exclusiv
un ro1 de proteclie.
Segenerareaes,te foarte dilicild ; se gisesq p-utili puieti ..de pin ;i
rnesteaian.Tineret de alte specii nu s-a ob'servat,deci nu existd tendinle
de srrt'cesirtne.
Srrbarbcretullipsegte. In piitr-rravie este nelipsita Calluna etulgaris,
pe alocrrri foarte abundenrtd ; se mai adaugd Pteridiunt aquilinum, mar
rar Vaccinium myrtiltus, V. oitis-idaea, Cala:magro'stisarundinaceo, Lu-
zula albida, Cytistis htrsutus etc. Pdtura miLlscinalain unele locuri este
bine reprezenta'td,Iorntind un covor continuu de Entodon schreberi qi
Hypnuri cupressiforme,la care se mai adaugd Leucobryunt glattcunt ;i
Thuiclium tamariscinum; in alte pir{i este redusi l,a perniie rare.
*

Aserninitoare cu tip,ul de mai sus trebuia sd iie pinetele de pe. ser-

pentin din nordul Xloldbvei, descrise stlmar din punct de vedere fitoso-
ciologic (53).

169
 In arborete se gisegte diseminat molidul ; in s,ubarboret,cununila.
Pdtrrra vie este compusd mai ales din: Rubus saxatilis, vaccinium mir-
tillus, v. uitis-idaea, Arctostaphylos uua ursi, apoi calamagro,stis aruidi-
nacea, cytisus ctliatus, Moneses unifLora, Thymus baLcanu.s,Antennnria
dioica. Pitura de mugchi este reprezentatd prin : Entodon schreberi, Hgto-
comium splendens, Dicranum sco'parium.

58. PINET DE STINCARIECALCAROASA

B I D L I O G R A F I E . D e s c r il s6 r d n u m i r eg t i i n J i f i c( 5h3 )
Pinetele de iru stincdrii calcaroaseirebuie sd iie considerateoa url
tip aparte de pid,ure. Ele au fost, de ase,menea,descrise sulrlar i,n nordrul
Mold,ovei,dar se gdsesc gi in alte regiuni (de exe'mplu,Piatra Craiuluii).
Artroretele descrise se co{xpun din pin, cu m'esteacdn 9i plop tre-
murdtor diseminali.
In srrbarbore,tse gisesc bircoacea neagri (Cotoneaster melanocarp'a)
gi cunrunita. Pdtura vie este relativ slab reprezenta'td,compllse mai ales
d,in Carex humilis, Allium mo,ntanum, Fragaria uesca, Semperitir-tutt s[-
monkaianum, Heiiantltemunt. uulgare, Libaiotis mantana, Teucrium clru-
maedrys, Saluia oerticillata, Veronica urticifolia, V. oflicinatis, Gatium
mollugo etc. Muschii sinrt re,prezental,iprin Thuidium tamariscinum, Rhyti-
dtadelphus lriquetrus, Polytric'hum juniperinum. ,Ntai sint notafi gi lic.heni
abLrndr:n{i(lArh predzarea speaiilor).
N. B. Descriere dupi M. Guguleac (EB)

Tot rlin nordul -\I'oldovei.u .unlro citeva cazuri,in care pinLrl aparc
amestecatcu mol'idul,fie pe stincdrii de gresie,{ie - mai rar - pe caicur.
De ase'menease citeazi amestec de pin si mesteacdn (pe gresie) (53).
Socotim cd sint srtuatii de trecere,caie ocupd suprafelemici.-gl nu'rneri[d
sd iie considerateca tipuri ap,arte.

59, PINETDE TINOV

BIBLIOGRAFIE. D e s c r i sf i i r d n u m i r e s t i i n l i f i c d( 5 3 ) ( 1 6 8 ,b )

. Asemeneapinete, larg rdspindite in fririle nordice, sin't o raritate la

ttoi. Ille au fost sttrdrate d,in-punct de vedere lirtro,socio,logrc
nr.irnai irr
lgiqtl Atloldovei(53); dar aLribst semnalatepi in estui Ardealului (49y
( 1 3 0) .
. _49uq1"pinete se gdse,scin partea nordicd a Carpa{ilor Orientali,
la alti,trrdiniaproximativ 500-900 m, in tinoave mai infihse, cu strattrl
de trrrbd grol..La marginrle tinovului, vegeta{ia pinr-rluise amelioreazd,
dar in acelagitimp apaie mo'lidul; astierlse lormeaza iiqii amestecatede
trecere spre molidrgurile din jur. In tinoave mici. pinul este reprezentat
prin prrline exemplaresau poate si lipse,ascicu totr-rl; de asemene,a, res-
t;i vegetatiei pierde rnLrlt ilin aspectul e,i caracteristic.
. Arboretul reprezinld, de lapt b rarigie de pin, la care se ad,ar_rgd
dise-
min,at molidul, salcia (Sa/ix pdntandra), rneste:acdnul pu,fos9i mai"rar,'col

170
comrrn; salcia se poate ridica la propor{ii de farcies.Cregterea pitittlui
esto ioarte inceatS,iar longevitateae,s,te redr'tsd.
In subarboret se glsesc sdlcii (Salix silesiaca, S' aurita), cnugin,
loarte rar mesteacdn,rlpitic (Betula humilis).
Pdtura vie este constituitd dintr-un c'ovor cont'inuu de muqchi, mai
ales Spha:gnum me:cliunt,apoi S. acutiloLium, Polytr{chum conlnlune'
P. striatum, Entodon schre\eri, Hylocomium spLendens,|a care se tnai
adatrgd lichenul Cladonia finftriata. Dintre plantele s-uperioarecaracteris-
tice sint Eriophorumuagitmluttt9i arbuglii pitici, ca: Vacciniumox-Acoccos,
V. mllrtiltus,'V. tsitis-idaea,Saltx rep'ens,mai rar AndromedapoliloLia: se
nrai lise'sc i Agrostis uulgaris, Scheuchzeria- palustris, Carex 5tp.,-C.omarum
paluilre, Potentttta erecta, Drosera rotwdifolia, MenyantLtestrifolinta &'r.
N.B. Descrieredupi M. Guguleac(53).

C . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R ETAI P U R I L O RD E P I N N E C R U

l. - A r b o r e t r - r ld e p i n n e g r u , g o r u n , a l u n t u r c e s c g i t e i ; i n a l d o , i l e a
eta.i - mojdrean, sco,r[lgde mu,nte, uneori carpimi!5. Sutbstra-
'
turi c.aicaroase. .
6?. AMESTEC DE PIN NEGRU CU FOIOASE PE CALCAR

ArboretLrl de pin negru ; f,oioaselelocalizate in sttbartroret sau

in ail doilea etaj, slab re'prezentart
o Consisten{ade cel mult 0,4 ; sub pirr de,siguride ienupir sau
de diterifi arbugti ioiogi. Substraturi de calcar.
6J. RARISTE DE PIN NEGRU CU ARBUSTI

- Arborete,lecu con'sisten{ade cel pulin 0,6

- Srrbarboretul abLlnde'ntde moidrean. Sub,straturi de calcar
6', F'IN NEGRU CU MOJDREAN PE CALCAR
- rar, din exeniplare arbustive de : gorun, girni{5,
Sr-rbarboretul
cer, scorug de munte, mojdrean, tnai rar, Iag. Srrbstratttride
rcrci acide.
5 , 1 .P I N NECRU CU SPECII DE STEJARI, PE ROCI SILICIOASE

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE PIN NEGRU

'Arboretele
de pin negru au iost cercetatepin! in prezenl nurnai din
; chrar astiel de cercetiri sint loarte sunlare.
punct de vedere litosrociologic
bin examinarea lor. criticd se pot admite in mod provizoriu ttrmitoarele
tipuri dc pidrtre.
PE CALCAR
6r. PIN NEGRUCU .elOJDRF./rN
B I D L I O G R.4 r" I E. Pinelum nigri banatici-orti (48)
Cercetat pe Domugled

Alt'itudini de aproxirnatir, 700-900 m, expozi{ii sttdice 9i srtd-estice,.

'grohotigr-lri,
versan{i stincogi gi ctl soluri supeificiale cLt substrat de cal-
car titonic.

L7L
 Arboretul este constitLritdin pin negru cu
cregtereadestul de activd. Subar-boretuf - c o n s i s t e n laap r o a p ep l i n d ; i
este l o r m a t d i n m o i d r e a r rs i n r a i
pu{in mdceg(Rosa sp.;

A fosi semnalat si un stadiu anterior realizdrii arborstelor incheiate,

caracterizat p_rinconsistenlamai redusd a etajului de pin, pu,tind cobori
pina la 0,6. Datoritd reducerii cornsister{ei,mojdrearnrl cre-stema,i viguros
gi constituieun eiaj dominat continuu, cu indliimi de 5-7 m.
N. B. Descrieredup[ C. Georgescu(48).

PIN NEGRU CU SPDCiI DE STEJARI,PE ROCI SILICIOASE

BIBLlOGRAFIE. Pinetum banatici-mgrtilti (Quercetum-Pineum nigri banalici-
' )
t::tJ:"':i?,
u(,1N n, * sriin!iricd (11e)
"',
Acest tip de pidr'rrereprezintdo raritate,fiind semnalatrrumaiintr-un
punct po valea Cernei 9i [a Svini,ta.
- , ,Arborelelerespeotire. se gdsescla altitudrrride 250-300 rn pe solrrri
:glr,elcte^loarte.strperficiale, cu substraturi de roci silicioase (granitit pe
Valea (,ernei, breccie silicioasdla Svinita).
Arborertuleste compus din pin nergru.'consisten(a este de 0,6-0,2.
cresterea este puiin activa. Uneie exerfrprare de pin iting pina la 20 rn
r n a f l n n e ,m a j o r i t a t e ai n s d s i n t s c r r n z i, 1 - 2 - 1 4 m \ .
Un subarboretrar este comprrsdin exempr'arearbrrstiie de gorrrn,
girnitd,,cer, scorug de munts, rnojdrean, foar,te'pu{in fag.
Pdtura vie este cornpusi din: chrysopogon gryrtusl Festuca durius-
cula.,.vu!pia..,mgurus, Genista pilosa, Aspbruti iynanchica, Hieraciurt
paztichii,Achillea sp.; in staliunea din Valea Cerneiiini abunclenti\/acci-
nium my,rtillus, Cytisus. nigricans gi cytisanthus radiatus, care lipsesc
.
co.rrrp[et1a Svinifa, unde, in general, pitura vje esle {oarte siracd. Se
gdsesc o serie de ljcheni, c,a:-Parmelia conspersa, clada'nia
foliacea, C.
Imtbriata, c..rang.ifonnis, 9i_mr-rgchii : Hypnum cupressilorme,i]rltoconiiut,
sp., Iledusigia albicarts, Polytrichum attenuatun.t.

Tort aici se poa'teclasa rarigtea de pin negru de la piatra Trescovd-

lului, in. apropiere_deSvinifa (aliitr-rdineaaproxinaativs00-670 m). Aici
pinul este insotit de gorun, mojdrean 9i in- canititatemai micr de : fag,
carpini{i, plop tre,mur.4tor,tei argintiu, toli mai rnult arbrustivisau cel
rnu'lt ca arbori scunzi. Dinire arbr,rgtiveritabili esie abundent liliacul. In
pdtura vie s-a sernnalatVaccinium mgrtillus, dar foarte rar.

62. AMESTECDE PIN NEGRU CU FOIOASE.PE CALCA,R

B I B L I O G R A F I E. QUETCCIUM _ Pineum nigri banatici (Pinetum nigri banatici-
sessitis) (4S)

t72
 Semnalai numai pe va,leaCernel 9i descris cu iotul sumar.
Arbore'telede acesttip se gdsescpe picioareledintre ogage, care brdz.-
deaza vel'santii loarte repezi, uneori povirni{i, si Domugle-duluisi SLrgcr.r-
lrri. Subsiratuleste calcaros.
Arboretul are co,nsisteniaredusd gi este c,ompusdintr-un ameste'ccle:
p1n ilegru, gcrun, alun turcescgi tei (toate irei specii); s-a mai semnirlat
mes,teacdrnrl, iar dintre speciiledin al doilea etaj : mojdreanul,scoru,srrl
de mun'ie,mai rar carpinita.
In srrbarboretse garu." so,rb (Sorbus cretica, S. borbdsii), b,ircoace,
(Catoneasterinlegerrinta, C. tomentosa), vi;in turcesc, porumbar, pefa-
clrind de stincd, .spinulcerbului, scu'm,pie, corn, singer, capriloi (Lonirerc
.rylosteum),iar dintre arbugtii pit,ici,drobnl (Cytisus hirsutus, Cytisanthus
radiatus).
Pitura erb'a,ceeeste loarte bogatri, drr iorrlat:i maj mult din plirnte
saxicole sau de locuri deschise.
N.B. Descriereadupi C. Georgescu (48).

6"?.RARISTI DE PIN NEGRU CU ARBU9T]

B I B L I O G R A F I E. Pirtetum'. nigri banatici-radial, (48)
Pinetum rigri bartalici-juripereurrt (48)
Pinelum banaticum-S!/ringeumnarwe (481
Descris fbrd numire gtiinJilicd (54)

Rarig,tride pin negru au I'ost sernnallatepe valea Cernei 9i in Oltenia"

la altitudini de aproximativ 600-l 000 m, totdeauna pe versan{i insori{i'
cu subs'tratde calcar.
Arbore,tul este reprezentat prin pin ttegru cu cottsisten!a strb 0,4-
Subarboretuleste reprezentatprin desiguri de diferi{i arbugti, dupd caz:
- ienupdr comun ;
- ienupdr comun gi drob (Cytisanthus radiatus):
- ienupir pitic 9i liliac ;
.
- -*cunrpie,tnojdrean -si liliac.
Probabii, se nai glsesc 9i alte combina{ii, care n-au lost incd r-:er-
cetate. Pe alocuri se mai ad,augdexemplare diseminate dg 1ng5{s2c.iilr 9i
plop tremurdtor, iar dintre arbugti, speciile de Sorbus, bircoace (C_oto-
ircasteririlegerrinta), crrnuni{dbdniteand (Spirae'abanalica), rndce;(Roso
canino), drob Cytisus nigricans), dirmox.
Pdirlra erbaceeeste abundentl gi iormatd din specii de locLtri deschisq
(48) 9i A. Haralamb(54).
I.J.B.Descrieredupi C. Georgescu

E . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A T I P U R I L O RD E P A D U R EP U R E
SI A ] I I E S T E C A T C
E U P A R T I C I P A R EA L A R I C E L U I9 I Z T M B R U L U I
(seetcepteazu prop
orfie micr
ti"Xffili..l#,i"'?'"1iili1:li"jii#l
l. - I-aricele in propor{ie de cel pulin 0,8
- Arboretele ameitecate,ctt dorrd specii p'articipante proporiie
de 0,3-0,7
2 . Pro,drrctivitate s r r p e r i o a r l . I n p d t u r a v i e t l o r I d e m r r l l .
mari.
6,4. LARICET CIJ FLORA DE MULL
 Productivitate inlerioard. In pdturavie plan'te acidofile, inclu-
siv Vaccinium myrtillus. Altitudini Iorarte mari, terenuri stin-
coase.
6'. LARICET DE LIMITA PE ST1NCARIE

3. - Artestecuri rare de larice si zimbru la altitudini loarte mari

6 8 .L A R I C E T O - C E M B E R T DE LIMITA

- Ame,stecuri de larice si molid

4. - Productivirtatemijlocie. ln pltura vie Oxalis acetosella, la

care s€ adaugd artit unele specii de mull, cit gi unele planie
acidofile, inclusiv Vac'cinium mgrtiLlus 9i Luzula albida;
ultima poate li chiar abundentd.Altitudini mari - foarte mari.
66.LARICETO.MOLIDIS CU OXALIS ACETOSELLA
- Productivitate inlerioar5. In pdtura vie planrte acidotile, mai
ales Gramirleae, care frormeazl.un covor continuu. Altitr,rdini
loarte mari, terenuri stincoase.
62. LARICETO.MOLIDIS DE LIMITA PE STINCARIE

F. DESCRIEREA T I P U R I L O RD E P A D U R EP U R E S I A M E S T E C A T E
C U P A R T I C I P A R E AL A R I C E L U I S I Z I M B R T J L U I
.
64. LARICET CU F,I-OR,A DE MULL
Acest tip de pddure a fost identificat pind in prezent nrttnai l.u p"q-
lele Ceahldr-rlui.Dupa toate aparen{ele, el trebuie privit ca un tip derivat,
instarlat in locul altui iip, drstrus probabil de incendiu. Dar, importan{a
lui economicd indre,prtdferste tratarea lui aldturi de tipurile de bazd.
Arboretul de acest tip a lost gdsit intr-un singur loc, dar pe o slr-
prafald mare. Aititudine 1 300 m" pantd lind, expozilie sr-rd-estici ; solul
brr-rnacid. scheleto-bo,lovInos. format pe grohoii; calcaros.
Arboretul este alcdttrit din larice ; exemprlarediseminate de m,olid se
localize,az\.in etairrl dominart.Co,nsistentaarboretului 0,6. Productivitatea
trebuie calificartdca superloari, laricele atingind dimensiunt apreciabile
(pini la 29 m iniil,ime si 60 cm diametru de bazi). Arb,orii au forme bune
Si si,nt bine elaga{i; se poate o'blinematerial va,lorosde lucrtt in can'ti-
tato apreciabild.
Ifegenerarea laricelui deocamdatd nu se observi ; d,ar se i,nslaleazd
pure(ii de molid destul de abunden{i,marcind astiel un inceput de suc-
cesiune spre molidig.
Subarbore'tul hpseste. Piitura vie puiernic dezvoltatd, formind un
covor continuu, este tormatd din: Slellaria nemorosa, Ranu.nculusden-
latus, hlercurialis perennis, Euphorbia amygdaloides, Oxalis acetoselLa,
Saluia gluttrtosa, Asperula odorala e[c. ; ap,ar 9i unele plante rrrderale
(probabil, datoriti pdgunatului intens in trecut), ca Veratrunt album gi
Urtica dioic'a.
In apro'piereaarborertuluidescris s-a gisit si un caz de succesiune
avansati, cu molidul iormind un al doilea etaj pe supraiala de apro-

174
ximativ 0,5. In pdtr-rravie apar unele specii acidotile, de exempht: Cala-
magrostis arundinocea, LuzuLa albida, Campa'nula abietina etc. Alte ca-
raotere sint la iel ca in arboretul descris.
Acest exemplu confirmd caraciterul derivat al laricetului cu flord de
mull, care in genera{ia urmltoare se tra,nsformd intrun arboret ames-
teca/t.
;
65.LARICETDE LIMITAPE STINCAR]E
B r B L r O A RAF r E. (32) (80)
Laricet de limitd (78)
Laricetum saxatile subalpinum (32) (80)

Acest tip a lost studiai pind in prezenl numai in Bucegi, unde ocupd
srrprrfe{erelativ rlrici.
Arbore'te'lecercetate se gdsesc la altitirdini de I 500-1 750 m, pe
brine ;i versanti rc'pezisi loarte repezi cu trepte slab inclinate, cu expo-
zitii nordice,nord-esticegi n,ord-ve,stice.
So'lurilevariazd,pe distan{e scurte,
iormilid un mo,zaic de sol brun schelertsuperiicial, sol brun de lineafd
slab at-id, pulin proiund 9i podzorlde destruclreprofund gi puternic acrd.
Substrattrrile sint reprezenrtateprin conglomerate calcaroase.
Arboreitelesint cornpusedin larice pur gi reprezintd, de fapt, rari;ti
naturale, cu arbori grupali ori izolaI,i.
Consrstenf a 0,3-0,5. Productivitatea prin apreciere trebuie
ccnsiderati ca inlerioar5.Arborii ating l5-16 m inll{ime 9i 30 cm dia-
metru de bazd. lrorma arbonlor este inci destr,rlde buni, cu trunchiuri
drepte, dar conice gi ioarte slab elagaite,cu crdci pini la nrivelu,lpimin-
tului ; sint gi Llnele exemplare cu co,ro,a,ne deforrnate de vi,nt (in io'rmi
de steag) sau cu viriuri rup'te. Lemnul desigr-rrpoate ii lolosit pentrr't
constrrrc{ii,dar este prea cepuros pe'ntru cherestea.
Pe alocuri se gisegte un al doilea etaj de molid pipernicit,de 5-6 m
indllime, cu coroflamenteincepind de la sol.
Qegenerarealaricelui pare destul de ugoard; puiefii se instaleazdin
locuri mai luminate, cu solul ceva nai profund. Se gdsesc ici'co{o 9i
puie(i de molid.
este reprezentatprin grupe de anin verde, prin'tre care
Srrbarb,ore'tul
se mai gisesc tule de: jneapdn. ientrpdr,(luniperus commuftis.var.inter'
media) si tulichind.
Pitr-rra erbacee lormeazd,un covor co,ntinuu,constituit din plante de
pajisti alpine. Dintre speciile de pddr-rrese mai intilnesc : Calamagrostis
arundinacea,LuzuLo olbida, Voccinium myrtillus. Drntre mugchi se g5-
sesc perni{e rare de Rhytidtadelphus triquetrus, Entodon schreber{, Hylo-
comium solendens, Dicranum scoparium olc.
Arboretele de acest tip indeplinesc Lln ro1 important de
so1u1rri.

CU OXAtlS ACETOSELLA
66.LA.RICETO.MOLIDIS
B I B L I O G R AF I E. Molidiq-laricet de lirnitd (78)
Mo'lideto-laricetmontan (32) (80)
Piceeto-Laricetum nontanum (32\ (80)
 . Acest.tip de pidure a fost studiat pind acurn in Bucegi, unde se gdr-
segte.loc.alpe versanrtulprahovean gi pe Ceahrldu.
'altitudini
Arboretele cercetate se. gdsesc la de (l 150) I 350-1 60i)
(l 750) fl, p€ versan{i'sudici, sud-e,stici9i estici cd paniti: repezi-ioarte
repezi, uneori povirniguri, mai rar line. Soh,rl esie brun slab acid sa,r,r
brun slab gilbui, milociu profund, cu textura ugoard;scheet sau scheleto-
pietros_Substrartuleste conglomera,tcalcaros, de,seoricu stinci aparente.
Arboretele sint compusedrntr-un amestecde molid cu larice, iel din-
tii predominind de obicei sau avind cel pulin proportia de 0,5. Amestecul
este foarte neregulat; in unele locuri se ajunge gi la pilctrri pr-rre,fie de
mclid, fje de larice. Diserninat se mai gdsesc bradirl, fagul ,si paltinul de
munte ; ultimii doi pot ajunge ia pr,oporfii de facies.
'pilcurr,
Consisten{anaiturald este (0,5) 0,7-0,9; arborii deseori in
intre,rup,teprin porliuni inierbate. Productivitatea nL1se po'ate aprecia cu
precizie; se po,ateconsidera ca mijlocie, la molid eventual inrferioari;
inhllimile medii ajung la 20-25 m, iar d,i,ametre,le de baz\ medii - 40 cm
la molid gi 50 crl la larice. Arborii sint bine co,nfo,rma{i, cu trunchiurile
drep,ts,cilindrice, destul de bine elagate; mai rar e,lagajul las:i de dorit ;
spre lin-rita superioard a area'lului tipului, laricele sulerd de ruperea vir-
iLriui prin vint, apbrind mr-rlteexemplarecu virl in baione,tdsau in can-
delabru. Len'inul este de bund calitate gi fLrrnrzeazd nalerial de lucru
valoros.
Qegenerareanalurall se produce destr_rlde greu, din cauzd cd irr
masiv lLtmina esie insuficienid, iar in locuri mai luminate pd'tura vie
este puternic dezvoltatd 9i irnpiedicd instalarea pLrie!ilor.Se gdsesc ceva
pirieii de molid in ochiuri lormarteprin prdbu;irea arb,orilor bdtrini, iar
puie,{iide larice - ici-co,lo- in locuri mai luminate.
Subarboretuleste de obicei bine dezvoltat, in alte pdrfi insl repre-
zantat numai prin tLrle rare; se comrpunedi'n: salcile (Salix silesiaca),
cununi!5, bircoace (Cotoneasler integerrima), scorus de mu,n,te,zmetlr,
agrig, iulichind, soc rogu, iar in lungul piraielor - anin de munte.
Pdtura erbaceeeste slab dezvollatdin porfir-rnicrr masivul mai inche-
iat, fiind compusd din Oxalis aceto,sella,ila care se aidaugd: Dryopteris
filrx mas, D. sJtirtulosa,Calamagrostis arundinacea, Luzula albida, Actaeo
sptcata, Fragaria uesca, Mercurialis perennis, ELLythorbiaamygdaloides,
Oeranium robertianum, Pulntonaria rubra, Primula elatior, SaLaia gtuti-
nosa, Asperula odo,rala, Ga'liunt schultesti, Vacc'irtium.myrtillus, Senecio
f uchsii, Hieracium transsiluanicunt, Myc'elis nturalis eitc. r\'iugchii sirrt
pu{ini, doar perni{e rare de: Eurl4lnchium str[atum, Hylacondum si:len-
dens, Rhlltidiade'lphus triquetrus 9i Alniunt punctatum. In locuriie rnai
Iurninoasese {o,rmeaziio pdturd vie abundentd,alcdtuita nrai ates din
Luzulq albida 9i Ca'lamagrostts arundinacea, in a,rnesteccu nurneroase
specii din paji;rtile allpine.
Arboretele de acesit.tip indeplinescin bund parte lunctiunea de pro-
tec{io a solului.
in parte,dupi V. Leandru(in litt.).
N.B. Descrierea,

176
 DE LTMITA pE STINCARTE
67. T,ARTCETO-MOLrDr$
BI BLIOGRAFIE. L a r i c e t o - r n o l i ddieg l , i r n i i tci u P i n u s m o n t a n a ; i l u n i p e r u si n t e r -
media (80)
Molideto-laricetde iimita pe stincirie (80)
Lariceto-molidigde limit6 (80)
Molideto-laricetde stincdrie (32)
Lariceto-molidigdo stincdrie (32)
I\ceeto-Laricetuntsaxatile subaLpinum(32) (80)
Lariceto-Piceetum saxatile subalpinu.m(32) (80)

Acest tip de pddure a tos,t studiat pin2i in prezent numa,i in Bucegi,

unde este destul de rdspin'dit la limita vegetatiei forestiere.
Arboretele cercetate se gasesc la altirtudini de I 500-1 700 m, pe.
versanrtiabrup(i gi srtinc,ogi, cu expozi{ii nordice gi nord-estice.Solurile
sint brune modera'tacide, brune podzolice sau podzoluri primare, super-
ficiale sau mijlociu protunde, cu textura ugoard, scheletesau scheleto-
pietr,oase, cu inceput de turbd gi humus brut. Substra'tuleste conglomerat
calcaros.
ArboretLrl repre'zintdo rari;te, cu cons,isten{ade 0,4-0,6, form,atd din
larice 9i mo{id ; diseminat se gdseFtepaltinul de munte, ceva mai rar
zimbrul; acesitadin urmd ajunfe sd lormeze un facies aparle. Cregterea
es'te inceat5, productivitaiteainierioard. Arborii ating maximum 1B In
indltime. deseoii numai 12-14 m. Ei sint in majoritate drepli, d,ar conici
gi slab elaga{i.
Regenerarealarjcelui este destul de ac,tivi, a moljdului slabd ; ici-colo
se mai gdsepc pr-rie(ir rari de brad 9i pattin de rnunte.
Srrbarborertrrldestul de bine dezv'olIat,in grupe sau tufe izola,teprintre
pilcr-rride arbori ; e'stecompus din : jneapdn, ienupir (Juniperus communis
iar. intermedio), anin de rnunte, salcie (Sa/lx sileslacu),scorui de munte,
birooace (Coloneaster integerrima), zmetr, cununi{d, tul,ichind, uneori 9i
exemplare pipernicite de tag.
Pitura erbaceeeste reprezentatdmai ales printr-un covor continuu
de graminee, ca : Cola'magrostis arundina:c'ea,Festuca carpatic'a, Po.a
nem6ralis, Anthcxantlrum od'oratun'r.apoi Carex semperuirens, Luzula
albida, L. silottlicu, Polygonum 'oioiparum, Alra:gene alpina, Ranurt:culus
dentatus, A4ercuria:lIspeiennis, Dryas octopetala, Soldanella moniana,
Primula elo-tior, Vacc[nium myrtilLus, V. oitis-ida:ea, Rhododendron ko{'
schyi, IIie'racium transsiluanicum, Ho'mogyne alpina etq. Mu$hii sint
abunden{i gi lornreazd un covor co'n'tinuu gi gros de l{glocomium splen'
dens, Polytrichum. sp. etc.
Acest tip de pidure are un ro1 importan't de protec{ie a

DE LIMITA
68. LARICETO-CEMBRET

BTBLTOGRAFIE. (8ol
Laricet de limitd, cu Pinus cembra 9i Pirtus montana (301
Laricet cu zim'bru (78)
Lariceto-Ccmbretufl subalpinwn (801
(8) (12)
f)escrisf5rd numire gtiin-itificd

12 - T i p u r i d e p 5 d u r e .- c' 241.
 Acest tip de pddure se cunoagte la noi numai intr.un arboret nric din
Bircegi (Jepii.\\ici). Ca aspect,el este asemdndtorcu pddurile subalpine
din Alpi.
Acest arboret se alld la altitudine de I 690-1 750 m, pe o bri'nd ctr
panta repede gi expozi{ia nord-vesti,cd.Solul este podzol primar proiund,
de texiuri nisipo'asd,slab schefle,t,lormat pe conglomera,tcvart'o,scu ceva
colrrviuni din mic'agisturigi gresie silicioasd.
Arbore'tul reprezinti o rarig,te, formatd din amestec de larice (65% )
gi zimbru (35%), cu co,nsisten'fa de 0,3. Laricele ajur-rgela 20 m indl{imc
9i.40 cm diame'trude bazd; arborii sint drep{i 9i bine dezrnoltati. Zimbrul
atinge 25 m indlljme 9i B0 cm diarnetru de bazd; arborii in tinere{e a'.t
fornre bune, dar Ia bdtrine(e, in majorita:teacazurtlor, au trulr,chiurr defor-
Itrate;i co'roanepre,adezvoitate.Ilegenerareanaturald nu ersteprea a,crtivd,
totugi se gdsescdestul de mu,l{i puie{i din ambele specir.
Subarbcre'tuleste rcprezentat prin exerl,plare rare gi pipernicite de
salcie (Salix silesiaca), scorug de munrte,birc,oace(Coloneasterinteger-
rima), preeu,rngi ptr{ine tufe de jneapdn.
Pdtura vie Iormeazi un c'ovor con,tinuu.compus mai ales din Vac-
ciniun'r uitis-idaea, V. myrtillus 9i RhoCodendrotikolschyi, la care se
adatrgd:Salix retusa. S. reltcuLata,Dryas octopetala,Calarnagrostfsarwt-
clinacea, An.thoxanlhum adoraturn, Ses/erio coerulans, Ifueteria tra,nssil-
uanictr, Luzula albida, Cerastiunt transsiLoonicum, Hypericurn alpinum^,
Astrantia maior, Gentiana asclepiadea,Cantpanula roturtdifolia, Chrysan-
lhenrum rotund[folitLnt,[Iieraciunt lranssiluanicum ertc.PdfLrra de mugchi
Iornteazd, de aselnenea,un covo'r continuu 9i gros din: ITylocomium
splendens,.Rhytidiaclelphtts triquetrus, Dicranunt elongatwn, D. fuscescens,
Sphagnum'sp. ; dintre licheni - Peltigera aphtosa.-
Acest arboret, in suprarfatdtotala de citeva hec,tare,trebLrieco'nside"
rat ca iln no,nurnental naturii 9i supus unui regirn de protec{ieabsoluti
N.B. Descrielea,ln mare parte, dupi A. Beldie gi P. Cretzoiu (8) (12).
 CAPITOLUL XI

FAGETE$I ARBORETEAMESTECATEDE DIFERITE

F O I O A S ED I N R E G I U N E AD E M U N T I $ I D E A L U R I
(tormafiileXI, XII, XIII, XIV, XV)
A. CHEIAPENTRUDETERMINAREA TIPURILOR DE FAGETE
(alte speciiin proporfiede cel mult 0,2)

t. - ProductivitatesuperioarA.Pdluravie din plante de mull (uneori

aproapelipsegte).Soluri profr-rndegi lertile 2
Prodr-rctivitaiemijlocie sau inlerioard ()
o
Qegirlnede m,rrnte.Diseminat se,pot gdsi rdginoasele(mai ales
bradrrl),paltinul de munte, ulmul de munte.
69. FAGET NORMAL CU FLORA DE MULL
- Regiune de dealrrri.Disernrnatse gisesc diierite loioa,se,inchr-
siv specii de stejar ; in mod cu totul excepfionalpoate apdrea
bradul.
70. FAGET DE DEAL CU FLORA DE ^IULL

3. - Prodr-rctivititto miilocie ''

- Productivitate inieiioard ll

4. _- Patura vie din plante tipice de mull

- In pdtura vie predomind: Rubus hirtus, Festuca
Co.rex pilosa,i plante de mul,l mai pu{ine

5. - Regir"rne de munte, altitudini mari, mai rar mijlocii. Diserninat

se pot gdsi riginoasele,paltrnul de munte, ulm,ul de munts
- ftegir-rnede munte, altitudin,i mijlocii, sau regiune de dealr,rri..
Solr-rri bogaie in schelet, de,seoribolovdnoase sau stincoase

6. - F,ormaarborilor, in general, destul de buni, dar apar ,si exem-

plare defectuoase.Qdspindit in mare pa'rte a |5rii. dar rar in
nord-est.
7/. FAGET SUDIC DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE MULL
 - Numai in nord-
Forma arborilor in maioritate defectuoasd.
estul !irii.
72,FAGET NORDIC DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE MULL

7. - Regiune de munte, altitudini mijlocii. Diisemina'tse pot gisi

r dginoasele,paltinul de munte, rar praltinul de cimp. Srrlurj
brune sau brune-gdlbui.
73. FAGET MONTAN PE SOLURI SCHELETE CU FLORA DE MULL '

- Regiune de dealuri, al'titudini mici-mijlocii. Diserninat se pot

gdsi diverse foioase, mai ales teiul, ciregul, ulmul de munte,
paltinr-rlde munte gi de cimp, irasintt,l,uneori alunul turce'sc,
nu,cul. Soluri de terra rossa. Numrai ifl s'ud-vest'ultdrii.
74.FAGET DE DEAL PE SOLURI SCHELETE CU FLORA DE MULL

B. - In pdtura vie abundd Rubus hirtus I

- Pd,tura vie de altd nattrrd lt!

9. - Qegiune de munte, alti,tudini mijlocii. Disemjnratse po,ategdsi

bradul, mai rar molidul 9i paltinul de munrte.In pdrturavie,
de obicei, destul de mrrltd Festuca silua.tica
75. FAGET MONTAN CU RUAUS HIRTUS I

- Qegiune de de'aluri. Diseminat se gdsegte na'i ales gorunul,

mai rar aninul negru, paltinul de munte 9i de cimp. In pdtura
vie destul de mrrlte plante de mull.
76.FAGET DE DEALURI CU RUBUS HIRTUS

10. - Qegiune de munte, alii'tudini mijlocii-mari. Disemrinatse poi

gdsi rigino,asele9i diverse foio,ase(exceptindgorunul). Pbtura
' vie dintr-un oovor continuu de f-esluca siloalico, une'ori gi
Luzula albida,'puline plante de mull.
77. FAGET CIJ FESTUCA SILVATICA

- ftegiune de dealuri. Diseminat se gisegte gorunul gi alic

foioase. In pd,tura vie predomind Carex pilosa, dar fdrd sd
formeze covor continuu ; plante de mull destul de abundente.
28. FACET CU CAREX PILOSA

ll. - Pitura vie cu pre'dominareacategorich a plantelor de mr-rll.

Qegiune de mrrnte t2
- Pd,tura vio de alrtd naturi . lg

1 2 .- A l i i l t r d i n i l o a r t e m a r i ( a r b o r e t ed e l i m i t d ) . I n p d t u r a v i e n u
existi elernentehidrolile; soluri firl exces de api.
81. FAGET DE LIMITA CU FLORA DE MULL

180
 Altitudini mijlocii. Soluri cu exces de ape. In pdtura vie
unele elenten'tehidrorfile,mai ales specii de Petasites
82.FAGET CU PETASITESALBUS

i3. - Irr pdtnra vie prerdomini,de o,bicei,ierburi acidolile mai ales

Luzula albida gi Calamagrostis arundinacea,' uneori predomi-
nant este Ptertdium aquiLinum,' poaLie apdrea si U:
mult Vaccinium myrtillus .destul t4
In patura vie predomini evide,nt Vaccinium myrtillus 15

t4. - Ilegir-rnede munte. Diseminatse pot gdsi diverserSginoase

paltinul de munte,ulmul de munte, aninul alb.
79. FAGET MONTAN CU LUZULA ALBIDA

Regiunede dea;luri.Disernin,atse gisesc go,runul9i alte toioase,

in mod excep{ional,pinul silvestru.
8d, FAGET DE DEALURI CU FLORA ACTDOFILA

r 5 .- Regiune de munte. Diseminat se gdsesc molidul si mestea-

c d nul .
83. FAGET MONTAN EU VACCINIUM IIIYRTILLUS

Regiune de dealuri. Diseminat se gdsesc gorunul Fi ulestea-

cinul.
84. FAGET DE DEALURI CU VACCINIUM MYRTILLUS

B. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E F A G E T E
b9 FAGET NORI1AL CU FLORA DE MULL
EIBI.IOGRAFIE.
Fbgei cu AsperuLa odorata (78) (80) (l2ll
Fdget cu Alliurn ursinum (172\
tr5geto-bradet cu llora de mull (121)
Fagetum carpaticum, p.p. (123)
Fagetum dacicum n,ormale, p.p. (9) (30)
Fagetum allietoswn (1721
Fageto-Abietum asperuletosum (l2l)
Fagelum asperuletosum no'rnale (321 (80) (121)
Svejaia cistaia bucina (l6l)
Ylajnaia cisiaia bucina (161)
Citat fard oume (168, a)

Este tipul cel mai reprezentativ de f2rget, loarie larg rdspindit tn

{ard. Totug, limitele precise ale arealulrri sdu nu sinrt incd bine cunoscute;
in orice caz, lipse;te in mun{ii din nordul Moldovei, unde iagul nu ajunge
la productivitate superioard.
Arboretele de acest 'tip au fost idemtificatepini acum la altitudini de
700-1 200 m, in partea sud-vesticaa {irii, chiar I 300 m. De'limitarea
precisd fa{a de fdgetul de altitudiru mare cu llord de mull nv se po'ate
face ; existi numeroase inirepitrr-rnderi. Acest tip se localizeazd mai ales

1.Et
 pe versanti cu panta ljnd, coarnelate, plat'ouri,dar uneori gi pe versanfii
repezi ; expozil,ille sinrt,variate, to'tugi pe ce'le nordice se giseg'te mai rar,
gi numai la altitudini rnai mici. Solurile sint brune de pddure tip,ice,rnei
rar tlrune podzolice sau b,ru,ne-gi1b,ui, cu textu,ra lutoasd pi,nd la nisipc'-
lutoasl, totdearlna ioarte prolunde, bine drenate. In mod excepiional,
nutnai in iacies cu brad, s-al-rglsii inge,puturi'de hleizare. Substraiurile
sint reprezenteteirr rnnjoritaiea-cazuriloi prin roci bogate in calcar -
conglomeratecalcaroase,gresii calcaroase,amestecuride gresri cu marne
argiloaseetc. ; mai rar s-ail semnalat gnaisu,ri9i gisturi crist,aline,anurne
in loc,uri agezate,bogate in rnate,rialcorluvionar.Se poate sprlne,deci, trd
din plr,nc,tde veldereedafic acest tip de p5'dure este Ioarte pretern{ios9i
ocupd cele mai brlne situafii.
Arboretele sint formate din fag, la care se adaugii diseminat bradul
9i paltinul de munte, mai rar molidul si ulmul de munite. Propor{ia bra-
dului se po'ateridircapind la formarea faciesului aparte.
Consisten{anaturald 0,8-1,0. Produciivita,tesuperioari. Forma arbo-
rilor este foarte bund, cu tr-rlpinidrepte gi cilindrir:e.Elagajul se face irr
ioarte bune condilii ; caracteris'ticpentru acest tip de pddure este aspectul
sc,oartei,netedd,de culo,arecenugie-albicioasd-deschis. Lemnul este de bunzi
calitate, poate f i folosit pentr'rrlucnu in p,ropoirtiemare; inirna ro,.sieeste,
in general, pu{in rdspinditd.
Qegene'rarea naturald se p,roducefoarte activ. Tinereturile de fag se
inslarleazdin abundentn,lie in grupe, fie pe toatl supralala. Dar, bine-
infeles, numai in ochiuri luminaie cresc vigurcs, putind ajunge citeodatei
ln scurt timp la nivelul e;tajulLrido,n-rinant. Sub masiv se instaleaz6.la
incep'utfoarte dese,dar apoi se rdresc repede din cauza lipsei de lumind ;
puiefii rdmagi sint de 0,5-l m inalfime, cu viriurile turtite. Pe lingl iag
so gisesc iinere'turi de brad, mai p,ufin de molid, paltin 9i ulm. In uue'le
locuri tendinla de succesiunespre brddet este foarte evidentd (mai ales
in actualul fa,ciescu brad).
Subarboretul,de obicei, lipsegte din cauza umbrei p,rea dese sau cet
rnuli este reprezentat prin exemplare rare de zmeur, salbb (Euonytnus
latiloita), tulichind, soc cornun, soc rogu etc.
Pdtr-rravie prezintd aspecte foarte variate. Este constituiid aproape
exclusiv din plante tipice de mul1. Pre'domini de obicei Asperula odorata,
in alte cazuri, Alliunt ursinum, Mercurialis perennis etc. Se mai intilnesc :
Dryoptetis lilix mas, Po'lystichum setiferunt, Dentaria glandulosa, D.
bulbifera, Actaea' spicata, Anemone nemorosa, Isopyrunt thaliclroides,
Rubus hirtus, Oxalis ace'to,sella, Gerenium rober:lianum,Euphorbta dmygda,-
loides, Glechoma hirsuta, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis etr-i.
Uneori se intilnesc ldgetele nude, in care p,if1112vie lipsegte complet dirt
cauza dezvoltirii prea puternice a litierbi. 1n alte cazuri, \,egetatiaerbacee
este reprezentatdnumai prin puline elemeroidede prim5vard.,iar in tirnpnl'
verii arboreiul rimine de asemeneanud. Totugi, dupd caractterelesilvi-
culturale, aces,tearborete se incadreazd.in tipul de iald (aceasta, bine-
in{eiles,nu exclude posibilitaiea aparifiei asp€dtelornude gi in alte iipuri)-
,\lugchii, do obicei, lipsesc.

182
 70. FAGEI DE DEAL CU FLORA DI] MULL

BIBLlOGRAFIE. (121\.
F i g e t u r i p e p o J z o l u r i( 1 3 3 )
Figet pe podzol arg,ilos(78) (172)
F d g e t ed i n e t a j u lm i j l o c i uc u i l o r a d e m u l l ( 1 7 1 )
uuTfj,','
i::'ii::r !,2.!*, [']', u,,
';'"f
Fagetum banatict-Filicis (48\

;!J,
i;';";:;'lil,il,'7,,,,")l'),,,,''ii:f
Carpinclo-[agclunt tposeridelosunr, p.p. (123)
Fagetum silaattcae, p p. (86)
',i:n;#':,,i;'; ('t2I
:;r ;i;"7:#"' )
:!o':#
1 a. Nudum Buchenuald Untertgp (167)
2. Oxalis-Bucltenaald-T11p (167)
3. Carex pilosa-Buchenre;ald-Igp(167)
Cilat ldrd nune (168, a)

Acest tip de pldure este larg rdspindit in intreaga regiune deluroaszl

din t:iri, reprezen,tindun corespondental IagetulLri nornral cLr flord de
mull din regiunea de munte.
Arborerteledin tipul de fa(d se gisesc ince,pir-rd
de la lirnjta inlerioarl
a Idgetelor,apro,ximativ100 m (in Banat chiar 60 rn) 9i terminind cu li-
rniia dealurilo,r,la 700-800 m. TipLrl nu pare a Ii legat de expozilie;
este m,ai frecve,ntpe loc,uri mai agezate: platouri, tenaise,versa,nticu panta
lind, dar citeodati se gdsesitegi pe pante repezi ;i foarte repezi. Qolurile
sint brune de pidure, uneori podzoli'te,sau p'odzoluri cenu;ii, profunde,
cu textura lutoasd sau mai rar luto-argiloasd,tmeori cu un confinut moderart
de schelet.In Banat s-a gdsrt gi pe soluri sernisc.lre'1e{ecu aspect de terra
rossa.SLrbstratLrrilesint reprezentate prin argile si narrre, uneori in ames-
tec cu gre'sii.
Arboretelesint c,ompusedin iag, la care se pot anesteca ioarte nrLrlie
alte specii: gorunul, cerr-rl,girnifa, stejarul pedunculat,carpenr.rl, ploprri
trernurdtor, rrlmul de munte, paltinul de mun,tegi de cimp, teiul de dile-
rite specii (pr-rcios,argintir"r,cu fnrnza mare), sorbul, ciresul, Irasinrrl',
in Banat, unde bradul coboardjo,s,in regiuneade dealuri,ajunge 9i el si
pariicipe in arbore'tede acest tip. Uneori se schileazd un al doilca eLrj,
iormat Cin : fag, carpen, ulrn, jugastru, tei, cire9, sorb etrc. Speciile dc-
amestecpo,t da nastere la citeva faciestrri: cu gorrrll, carpen, tei, {rasin ;
jn nordul Moldovei s-a sennalat gi un iaciescir stejar pedrrncLrlat ; in firre,
destul dc lrecvent este faciesul cu nai multe speiil ite amestec drferitc,
{drd ca vrerlna sd Iie oredorminantd.
Consisterr{anatLrralaa arboretelorde 0,8- 1,0. Pro'dirctirritatea este
srtperioard,to,tugirdmine puiin in urrnd lata de tip,u1.oturpunzltor diu
regiunea nron,tand.Arborii sint bile coniorrna{i,cu trunchiurile drepte,
cilirrdricesi bine elagate.
Lennul este de bunl calitarte,poate Iurnjza ma,terialde
de mult ; totLisiinima rogie se intilnegtb des,tul des.
 Regene'rareanaturald se produce, de ob,icei,cu rrgurin!ii. Seminli-
gurile de fag se instaleazd dupi liecare iructilica(ie ; se dezvolth ince,t
datoritd u,mblreiarboretu'lui batiin, dar se menrii,nviabile un timp destul
de indelungat. Destul de abundenli sint 9i puielii speciilor de amestec,
ca : ulmul, carpenul, paltinr-rlde munte gi de cirnp, jugastrul, teiul etc.
Fdgetele de acest tip reprezinth in foarte multe cazurr rezultatul unor
strccesiunirelativ recent-e,piovenind din introducerealagului in. gorunete
cu flo'rd de mulL sau in ;leauri de deal cu gorun Fi fag, de productluitate
superioard. In trecutul ceva mai indepdrtat, cind rtu existau incd idgete
in dealuri,lenoastre, fagul se gdsea numai ca specie de amestecin gleau
de deal; de aici trebuie sd fi pornit expansiunealui, care a dus treptat
la formarea fdgetelor ac,tuale.
Sr-rbarboretulrar, reprezen'tatprin exemplare izolate de : alun, p5-
dLrcel (C'rataegus monogyna), mlceg (Rosa canina), zmeLtr,salbd rnoale
9i riioasd, clocotig,corn, singer, tulichind, solc negru 9i c5lin ; in Banat
s-a mai gdsit rnoidr€,aflulgi Daphne laureola.
Pitura vie este destul de p,r,rternic dezvo,ltatd,dar fdri sI prodLtcd
inielenirea solului. Ba este consrtituitddin plante tipi,ce de mull 9i foarte
bogartd in specii : Care'x siloatica, Asarum e'uropae'Lrm, Allium ursinwn,
Arlemone hepatica, Lathyrus uernus, Euphorbia amAgdoloides,A4ercurialis
pereruiis, Gera:niuin roberlianunt, Gle'chomahirsuta, Lamium maculafum,
Saloia gLutinosa, Stachys siLuatica, Asperula odo'rata, A. taurina, Galiunt
schultesii etc.; in Ba,nat se mai adaugi ; (uscus aculeq.tus,R. hypoglos'
sum, Parietaria olficinalis, Lunaria rediuiua etc.
*

Aparte trebuie menlionatd aparilia insurlarzia figetului de deal crr

ilori de lr'rrll j,n rrord-vestul Dobrogei, i,n cttnosc,utasta{iune din Valea
Fagilor, ailuentd a vdii Luncavifa. Aici existi un arboret pur, cu tei gi
jrrgastru diseminafi,in suprafa{dde nurnai 1,5-2 ha, situat pe un versant
nordtc, in partea inierioarri si mrijlocie a coastei;. solul este un podzol
proirrnd. Dupd dimensiunile arborilor gi flora inso,{itoare,acest arboret
aparfine inco,ntesiabiltipu,L-ridescris mai sus.
In jurul fagetului p'ur mai existd tag amesiecartintr-un arbore'i de
carpe'n gi jugastru. Acesrtarboret trebuie privit ca un fdget amestecat dirr.
regiunea dle dealuri (45\.

2,1.FAGETSUDICDE ALTITUDINEMARECU FLORADE MULL

BIBLIOGRAFIE. Figet de,al,t,itudine odorata(80) (121)(172)
marecu Asperula
Abieto-Fogetum seminicense, p.p. (20)
F:agetunt dacicum normale, p.p. (g) (30)
F'agetum asperuletosumalticolum (ffi| (l2l) (172')

Acest tip este coresp,onde'ntul de altitudine mafe al flgetului no,rmal cu

llord de mull. In nordul Moldovei el ajunge, in unele locuri, destr-rlde
jos (tdri a ti prea frecvent undeva), tiindca in condiliile climatice aspre
de acolo chiar 600-700 m rc:prezinld altitudine mare penftu fag.
In Carpafii Mbnidi,onali,iela f'ostilderntilicatl6 2rpnoximativI 250-1 450 m
altitu'dine,-in cei Orien'tali la (1000) I 100-1 350 m, i,ar in nordul

184
-\loldovei coboard pind la 600-800 m. Se glsegte pe versan{i cu inclina{ii
9i expozi{ii diierit6, iiind totugi rar pe cele nordice. Solurile sint brune
sau 6rune-gdlbui, deseori schelete. Substratrrrile sint reprezentate prin
gresii, deseori irr amesteccu marne argiloase sau prin-gisturi crisitaline.
Arboretelesint co,npusedin lag, la tare se adaugd diseminat morlidLtl,
bradui, paltirrul de mtinte; propor{ia nroliduluii po,ate sI creascl atit
incit sd dea nagtere unui facies aparte.
Consisiten{ade 0,7-1,0; in cazul consistenlein-rai mici, poate..sd
apard un etaj domina,tde fag. Productivitatemijlocie. Fornta trunchiurilor,
in ge,nera,l,sb men{ine incd destul de bu'nd; to'ttr9i, apar unele exemplare
stri*mbe,noduroase,ct1 co'roanep,readezvoltatedin cauza elagajuiluiinsrt-
iicient etc. &taterialul este de calitate mai slabi decit in tipul precedent;
lemn de lucru se obiine mai pufin ; inim'a ro,gieeste trecventi.
Qegenerare a naLuraldse produce,in general, in condi{ii bune, aproxi-
nrativ la fel ca in fdget nortnaLcu lLord de muLl. Pe linga lag se gdsesc
tinereturi de molid, brad, paltin. In unele locuri molidul devine invadant
' tendinla de succesiunespre molideto-ldgeteste evidentd.
gi
Srrbarboretul,de obicer,lipseg,tetotal ; rareori se intilnesc pe rnargini
tirle de sailciecdprezsCd,scorug de munte etc.
Pdtura vie, constituitd in mare palte din plante de mr-rll, prezintd
aspectemai mult ori mai pulin aseminitoare cu ale idgetului nortnal ctt
flora de muli. Se introduc-gi unele specii mai a'cidoiile,ca, de exemplu:
Luzula siloatica, Circaea alpina, Ver6nica officinalis, Campanula abietina
etc., chiar gr Vaccinium ntyrtilLus. ,\lu9chii sint ceva mai abunden-fi,in
special Entodon schreberi.

Ca un caz excepfional trebui. ntlnl,onrt arboretul descris^ drgv'tfriget

cu Calamogrostis tirundinacea din imprejurimile Oragului Stalin (78).
Dupi caracJerelesilviculturale, el trebr-rieincadrat categoric in tipul de
mai sus. O serie de detalii, insd, se abat :
- a l t i t u d i n e ad e n u m a i 1 1 5 0 m ;
- soltrl brLrn-gdlbuiPodzolit;
- pitura vie cu calamagrostis arundinacea.predominantS.,_pe lingd
care se'gdsegte gi LuzuLa atiida, iar plantele adevhrate de mull sint itt
c a n t r t a t er t t a i m i c 5 .
Ultirnul caracter trebuie remarcat in mod deosebit, aritind ldmurit
ci incadrarea arboretelor in tipuri de pidure, ficutd numai dupd pdtura
vie, poate sii ducl la concluzii tr:'tal greqite.

72.FAGE NOIIDICDE ALTITUDINE MARECU FL'ORA DE MUI-L

In nordul .Nloldovei,distribu{ia fdgetelor cu llord de n-iull ia o formd
aparte dtn cauz.acondi{iilor climatice-generale prea as.pre'DuPe -t,t]I :;'
nienlionat gi mai sus, ldgetul normal cu flori de mull lipsegtealcl ; Ia_-
getrri de aitiiudine mare; cu productivitate;i. calitate mijlocie, !?btrli
ircr pini la lintita inierioard a rcglunii tttontane,dar, in general, este
,rI. ;nfilirit; irr schirnb,este larg rrispindit tipul de ia!d, care .reprezintd
ide.eiutrl iSget de munte din iceastd regiuhe; la limita altitudinald a

185
 faguhii se poate intilni, ca 9i in re,stul !drii, f:igetul de limitI cu flord
de mr-rll.lntr-o schemdace,astdrepartilie se poate repreze,nrta astlel :

Sudul {6rii Nordul Molclovei

Figet de limitd
(productivitate qi calitate inferioard)

Figet sudic de altitudine mare FIget de limiti

(productivitate gi calitate mijlocie) (productivitate qi calitate inferioari)

Figet normal (productivitategi calitate Fdget nordic de altitudine mare (pro-

supe_rioari) qi local liget pe soluri ductivitate n.rijlociegi calitate inferi-
schelete (productivitate- Ei' calitate oare); local fdget sudic de altitudine
mijlocii) mare (productivitateEi calitate mijlocii)

. Acest tip..a iosrtidentilicat la altitudini de ap,roxirmativ 600-1 000 nr,

in partea mijlocie sau inferio,arda ve'rsanlr,lor'cuexpozitir yariabile gi
c r t i . n c l i , n a l pi ii n a .l a f o a r l e r e p e z i .S o l u r i l e s i n t b n r n e ^s a , i b r , , , , e - g n l b L r i ,
p r . o l t l n ds- 'a t t r r t i l o c i i p r o f t r n d ec, r r t e x t r r r al u t o - n i s i p o a ssAa q l t r t o , r s l ,s l a b
scheletesalr semislchelete, crr drenaj normal. Su'b'strhrturile sirntlorrnate din
terenuri de tlig sau coluviuni calcaroasepeste roci cristarime.
Artrorete'iesint c,ompuse.din fag ; diseminat se adaugi : m,olidul,
bradul, riimrrl de munle gi paltinul de"muntei primii doi pot -sd r jungri ti
proporiii atit de mari incit- sd dea nagtere ra taciesuri abarre.
. . consisten{a naturald a arb,oretelorde 0,8-0,9.- piJductivitate nri.i-
locie. Dar, calitatea ma,terraluh-ri este inlerioard. Arborii sint, in rnare
ma ioritate, sirimb'i, nodurogi, pro,st elaga,ii. Tocmai in aceas,taconsta
deo'sebirea jzr!5 de tiprrl de altitudine maie,' frecvent
in sudul iarii ; drr,pa
oarecareexerciiir-r,diferen{a devine ugor de sezisat cfi ochiul iiber. Ra;i-
noaseleau in acest tip o cregterevizibil rnai buni.
fiegenerarea fagului se face in condilii destul de bune. Irr seutirrti_
srrrl apar si puie'{ide celelalte specii rep,rezentatte jn arboretul bitrin.
Sr-rbetrboretu'1 rela'tiv slab reprezentat,al,cItuit din: a1un,tulicliinl, sor-.
negrlr, capriloi (Lolticera xylosteunt) elc.
Pdtr-rravie este, in general, asemdndto,arecu a tipuh_riprecederrt ;
trebr-tresr fie sLrbliniatdaparilia destul de trecventd a lui symphytunt
cardalum.
N.B. Descriere dupXdateleproiectanlilor de la Jll.U.F.-ul Srrha.
73. FAGETA1ONTAN
PE SOLURISCHELETE
CU FLORADE MULL
BIBLIOGRAFIE. F i g e , i u r i p e p , a d z o l u nsi c h e l , e t e( 1 3 3 )
Itrdget cu llora de mult de pantd accidentatti-repcde(l72t
Citat fdrri nume 02ti
 Este un tip de pldure pr-rlinrdspindit _siincd insulicient studiat. Se
intilnegte in aiealLrl'fdgeiu[ut norrnal cu llord de mull,.aproximativ la
aceleagialtitudini, dar ln anumite condilii edaficeparticulare.
AnLrrne,el a tost identilicat la aliitudini de 700-1 200 m, in sud-ves-
tui larii chiar I 300 m, pe expozifii sudice, r'estice 9i estice, cu inclittafii
variabrle, dar mai des repezi si toarte repezi. Solurile sint brune sau
brrrtte-gilbui, mi jlociu pro,fr-rnde,
foarte bogate in schelert.SLrbstrattrrile
sinl qresii sau gisturi cristalinc.
Arboreteiesint contpusedin lag, 1a c'arese adaLrgi dise,minat: bradul,
paltinul de rnLinte9i uneori cel de cimp. Proporlia bradulrri se-
morlidr-rl,
poata
' ridica pind la constituireattntti {acies aparte.
Colsisterifa laturald de 0,8-0,9. Productivitale mijlocie ; se observd,
rnsd, clar ci molidul gi bradul au o cregteremai bund decit fagLrl.Porma
alborilor de fag este mai proasid decit in fdget normol cu flord de_null ;_
sint destul de mLrlte trunchiuri strimbe, noduroase,slab e,lagate.Letntrul
estc rne'diocru; nraterial de lucrr.r se poate obfine in cantitate micd.
Regenerareae'stedestr-rlde actn'i la fag, pe lingl. care se 949esc;i
ceva pLrie{ide rnolid, brad gi paltin de mttrt'te.Nt1 se observd tendinte de
succeslttrle.
Subarboreiuleste reprezenta,tprin tule rare de alun, Scorttgde nltrtttc,
zmeur etc., sarr lipsegtetotal.
Pdttira vie eite asemlndtoare cu a iage'tultrictr ilord de mull -si, de
obicer,bine reprezentati; n'iai lrecr,e,ntesint : Allercurialisperennis, Gera'
niunt rolterlianum, Asperula odorata eIc.

71. ITAGET DE DEAL PE SOLITRI SCHELEl'll CtJ FI-ORADE MLILL

Ca si ir-rregiunea muntoasd, se initilnegtesi l a d e a l u r i 1 l n c o r e s p o l l -

dent al ldgetului obignuitcu llord de mull, dar soluri schelete. Desigrrr,
irr aceasid regiune solttrile schele,tesin't mult m a i r a r e . D e a c e e a g i t i p u l
da latd este rar intilnii ; a tost identilicai pina i n prezent numai in sudul

Aici, astlel de arbo'retese gisesc ia altitudini variind intre B0 9i 700

(800) rn, totdeauna pe pante toarte repezi, cu expozifii dirferite.So'lul este
terra' rossa, rnijlociti piOlund saU profund sat:- ttne,ori c,hiar destttl de
sLrperfici,al,bogat in sihelet ; de objcei, stinoi sau bolor.ani mari ap;tr izr
ss'prala{d.
^ SLrbstratul este totdeautta calcaros.
Arboretelesint totdeaunabietajate.Etaiul dominant, ctt consistettfa
de 0,6-0,7, este iortra,tdin fag; di.seminatse mai gdsesc: altlnLtltttrcesc,
nrrcul,ulmul de tnuttte,paltinirl de tnunte 9i de cimp, ciregul,teitrl (ar-
giniiu gi cu frunza mare), irasinul. Etaiul dominat rar.este alcitttit -
- din carpen 9i jtt-
iio lingd fag 9i ce,lelaitespecii din etajul dominant
gastnl. S-a semnalatun lacies cu iei.
"
este rniilocie. Fo'rrna arborilor este, itr general, rne-
Prodr.rctivita,tea
diocrd : sini nu-rltetrtttt,chiuriconice, strimbe 9i slab elaga'te,dar 9i uttele
exemplarebine coniorma'te.Le,tnnuleste bun mai mtrlt peniru ioc ; nrate-
rial cie lrrcru se ob,finepu{in. Prin agezarealor aceste arborete joacd ttn
ro,l important de protec(ie.
Qegenerareanalurald,este destul de dificild din cauza naturji solultti'
Tinere,tiilse instaleazdin grupe, numai acolo unde gdsegte9i solr,rlfortnat
9i condi!iile de lumind po'trivite.
 subarboretul este destul de bine reprezenta,t,lormat din : alun, vigin
trrrcesc,salbii moale, salbi riioasd, clocdtig,corn, tulich ind, moid,rean,so"
conrrrn
' ctc.
Pdtura vje este puternic
'sitoalica,dezvoltatii, dar nu inlereneste solul ; este
formatd d,in: carex Asarum europaeum, Ruscr-l.racuteitis,-n.
\!/Wglo.ssurn, Polygonatum officinote, Laliyrus ue,nietus,Ruhus hirtus,
lvler.cur.Lalts
|;erettnis;.s,anicula eur-opaea,Heracleunt sphondytium, chae-
rophy!lum^aureunt, fledera helix, Giechoma hirsuta, Aiperuli oclorata, A.
.taurina, Galium schultesii, Xfycelis muralis etc.

In tjealurile din sudul e^unututrl s-au semnara,t9i fdgete cu flord de

nu1l,.avind. productivitate inferioard, agezatepe soluii scHeleteloarte su-
pe-rlicialegi stincoase (calcar). Aces,tearboreie au un procent destul de
ridrcat de tei argintiu, reprezentindde tapL un facies; hiseminat se mai
gise'sc: nucul, carpe'nu,l,ulmu,l de munte, jugastrul, in pitLrra vie pre-
,dorrind Asperula tourina, dar e.stesi rnult
Ruicus aculeatus, apoi o s'erie
de specii de_mull si cjteva ferigi, legate mai mult de substra,tulstincos.
,Nlaterialulexis,'tentnu permite sX se tragi concluzia, dacd asemenea
arborete indeplinesccondi{ii-ca sd fie conside"rate ca tip aparte.

7'. FAGETMONTANCU .RU.BUS

HIRTUS
BI BLI ocRAFt E' '',, (,75)
F:;::,;";i::; :;:,:i;",tr/o1o*,,n1'11lof
Fagelumrubosum (32) (80) fi2t) (1721

. Acest tip prezintd multe alinitdfi cu figetul cu Festucasiluatica,

'$ar_i1 acela.sitrrnpse,apropie. intr-o oarecalemdsuriigi de teg"l. .;
llora de rnull. El a tost senrnalatpind in prezentmai mult irr darpalii
trileridionali,dar pe alocuri s-a gdsit gi in cei orientali,pind in
Moldovei- ";ij;i
Arboretele cercetatese grsesc la alti,tudini de 700-1 100 (13s0) nr,
pe .expoz.i{iiinsorite - sudice, sud-estice,s,ud-r'estj,ce '*oi
si vestjie -
ge locuri agezate,anume, baza versanfilor, coame late, rnici pla,torrri,
]xrltrlrleon
dar gr pe coasteinclinate. So,lurilesint brune brune-gdlbLii,tipice
.si
sau acide on acide.podzolice,prolunde ori mijlociu'proiunde", i"*ir,.n
Iutoasd sau luto-nisipoasd,semicheleteori mai"rar schelete,bine "u drenate.
Srrbs,traturile sint re,prezentatepr.in terernur,ide : flig, gresii calcaro,a,se,con-
glorneratecalcaroase,gnais, gisiuri cristaline.
Arboretelesint conltituite din rfag,la care se adaugddiseminatbradtrl,
mai rar molidul si paltinul de mun-te.Destul de - dss"
--- propor{ia bradrilui
r--I
se ridici .pind la iorharea unui lacies aparte-
, ..consisten(a.naturali de (0,8) 0,9-r,0. producrtivitatemijlocie. Ar-
bonr, i.n general. bine conformaii, drepfi 9i cilindrici, dar slab elasati.
'lucru
Lertrnulmai mult de foc; materjal de se obfine'in caniiiate;,t;:
condi{iile de-regenerarc naturald sint, in general, desiul de bune.
Dupa anlt de saminfd'.se instaleazi seminligurile-abunderrtegi rrspindite
ma,i
_mu'lt ori mai . pu(in unilorm pe toatd' iuprafala. Dar acest s6mintis
se raregte repede drn cauza umbrei prea dese; puie{ii rdmagi nu trec d6

188
0,5 rn indl{irne 9i capatd un port iabular. Uneori apar semin(ig,u1iSbun-
dente de brad 9i se precizeazZ tendinla de succesiunespre brddeto-iiget.
Dacd pdtura vie, Iormatd din mur, se indesegteprea mult, regenerarea
der-inediiicill.
SubarboretLrl,de obicei, lipsegte.U,neori se gisesc exemplarierare de
iulichina. caprifoi (Lonicera xylosteunt) etc.
Pdtrrra vie este, in m'ajoritatea cazurllor, bine reprezentatd,mai ale.s
prin Rubus hirtus,la care se adaugd une,oridestul de multi Festuca sil-
i'alica; din a'lte specii se, mat pof intilni : Dryo'pteris filtx mas, Luzula
atbida, Oxalts ace{osella,Mercuiialis perennis, Asp,eruLaodorata, Myceli:;
muralts etc. Dintre mLtgchi,uneori se gdsescpernile de Entodon schreberi-
Pdtura \,ie destul de boga,tii, in mod obignuit nll impiedicd regene-
rarea naturald. Dar, in aiboretele ceva mai rdrite Rubus hirtus poate si
ajungd sd formeze un coivorcontinuu d.ecgarde impletite intre ele; acest
covor nu stinjenegte dezvoltarea semifitigului existent, d,ar impiedicd itt-
stalarea puie{ilor noi gi poate sI co,mp'romitdparfial regenerarea

76.FAGETDE DEALURICU RUBUSH/RTUS

B I B L I O G R A F I E . F d g e t o - g o r ucnueRt u b u sh i r t u s ,p . p . ( l 2 l )
Fageto-Quercetum rubosum. p.p. (121)

-sudul pare a ii puiin rdspindit; eJ q iost identilicat

Acest iip de pddure
pini
' in prez|nt in Moldovei 9i anume numai ca facies,cu gorlrrl.
Arbbretele cerceta,tese gdsesc la altitudini de 400-650 m' _oe ver.-
san{i cu expozitii sudice, estice 9i vesrtice,9i cq pante .in general.leffti:
loarte lramlntate,
dar' IOarte
daf prezentind'nUmefoaSe
fiimintate, pfezentfnd por{iuni'orizo'ntale,
numeroasepofllunl ridiclttri'i
Orlzo{ltale' rlulcattr.ir
9i chiar depresiuniinciise. So,luleste un pod2o'lgdlbui,^de,obi'cei,.c.tt.rnuli
ichele,tde'pietrig 9i chiar bolovani de gr-esii,predominind oe'lesilicioase.
In depresiuni se-gdsescpetece de lacovigte, pe care.se l-ocalrizeat?ylit_y],
Arboretele siiit consiituite din fag, la care se adaugh gorunul, in pro-
por{iee pind
nini la 0,2.
O.2 Diseminat sdsesc: aninul negru, paltinul de munte
l)iseminat se gdsesc
91 Oe crmp.
Consisten{anaturald a arbo'retel'or este aproape plin5. Creste'reaeste
destrri de activh, prodrrctivitatemijlocie. Arborii au iorme buno, cu trttn-
chiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obfine material de lucru de
calitatebund.
Ilegenerarea Iagr"rluies'te ugoard; semintiturile se instale'azdabrtn-
dent. Sint si tinereturi de paltin. Gorunul, itr schimb, se regenereazagreLt;
ptrietii sint coplegi{i de fag. Evoltr{ia na,Iurald a arboretelor merge spre
fdget pr,rr.
Sr-rbarboretul este destul de bine dezvoltat, de obicei, in grupe 9i pil'
format din: alun, mdceg (Qosa canina), singer, lemn ciinesc, soc
comun si cdlin.
Pdtrrra vie este de asemeneaputernic dezvoliadd; este compusd ntai
ales din Rubus hirtus, R. caesius, Sanic'ula europ(Iea, Asperula odorata,.
la care se mai adaugl : Melica uniflora, Brrchypodium siloaticum, Inthy-
rus uernus,Cytisus leucotr[chus,Pulmona:riasp. etc. Pe alocuri este abun-
dentd Luzula albida.
 77.FAGETCU .iCESTUCA
SILVATICA
B r B r . r o c R A F r E . ( 3 2 ) ( 7 8 ) ( s 0 ) ( 1 2 1 )( t 7 2 \
Irdgete cu ierburi (171)
Fiigei cu Festuca (175)
F'agetutn dacicum fes/utetosum (9) (10) (30)
Fagettun festucetoswn (32\ (E0) (t2t) (172)

^" 'Fdgeiul cu restuca siloatica este Lrntip de padure destul de rispindii.

Pind in ,p'rezenla iost semnalat mai murlt in sirdul idrri, dar se pare ci
aceaste localizare nu se datore;te condiiiilor climatic'e,ci rnai rnuit cel,or
edafice.
Acest tip. d,epddure se gdsegtela al'ti,tudinede 800-1 250 (l 400) rn,
p e e x p o z i f i id i f e r i t e . ( d a rr n a i d e s p e c e l e s u d i c e9 i a p r o a p en i d i o d a t ap e
nordice), pe versan'li cu. diferite inSlina(ii (chiar' foarte i-epezi), .oani",
vri largi etc. Soiurile sint, de o'bicei,podzoluri -mijlocilr gdilbui sau' cenugii, urar
rar. soluri brune gi brune-gdlbLri ; sint plofunde pind la fo,arie
profunde,cu textura lutoasd sau luio-nisipoabd,acid'e,c'uco,ntinrrt moderatde
umidiiate ; niai rar se intilnesc p,o'dzoluri-schelete superiicia,le.Substrarturile
sint reprezentatemai des prin roci bogate in caloar l- conglo,merate, gresii
calcaro'ase,grohotiguri calcar'oase,dar uneori gi prin gisturi cristlline,
gnais, gresii silicioase etc.
Arbo'retelesinit comp'use,de obicei, din fag pur. Uneori se gisesc
disemjnatbradul, rnolidui,carpenul,plopul tremirdtor, paitinul de Tlunte
gi de cirnp. Bradul se poate ridica la propor{ii de facies.
productrvitate mij-
. . consisten{a.naturald de 0,2-0,9,^ uneori chiar 1,0.
locie. Forma arborilor, in general, este mediocrd; trunchir-rrilesint conice,
noduroase,deseoristrimbe 9i de obicei slab elagate; dar, intr-un anumit
procent se gdsescsi arborii bine conlormati. Lemnul este bun nrai mult
pentru foc ; material de lucru se obtine jn cantitarteredusd.
. \egenerarea naturald in majoriLateac,azuriloreste diiicila, din cauza
pziturii vri prea pu,ternic dezvoltate" Se gdsesc puie{i rari de f ag, rnai
-
pufin de brad,_car:pen,paltin etc.; acesti puie{l rdmin de o'biceipiperni-
ci,i, netrercindde 0,5-l m indltime si cdpdtind portul tabular; nirnai in
ochitrri ;i golrrri se dezvoltd mai bine. Dar, in ciztri cinJ pdtura vie este
n a i r a r d , i r s t a l a r e as e n r i r r { r ; r r r i l soer l a c e i n c o n d i t i i m r r 'tlin
lliunitoare.
Subarboretul este de obicei slab reprezenlat, forrnat : tufe rare
de. alrrn, salcie (salix silesiaca), mdceg de mun,te,,scoru-sde munte, tLrli-
china,.soc roFu, .soc.comunetc. ; uneori lipsegte cu to'tui.
Pdtrira vie de dbicei luxuriant dezvol'tati, compusd in cea mai rnare
parte dtn Festuca siloatica,' aceastacregte in tufe dese, cesp,itoase de
9i,
obicei, rdmine steril5, alard de cazurile cind arboretrLlse' rrreste' prea
mult. uneori se gdsestesi Lt'zu!a trtbida,in cantitate apreciabrld.ne li'nge
ele pot apdrea gi numeroase{especii de p'lante de murl, dar totdeauna-in
nrrmir mic de exemplare, c.a: oxalis ace'tosella,Mercurialis perennis, Ilu-
b.ushirtus,
lsperula odorata etc. In cazttri foarte rare poate deveni'pre-
dorninantd Calamagrostis arundinacea.

- Laiel cu ceea ce se observd ru*iag.t" cu llord de muil, rigetul crr

Festuca sik,atica, la lirnita vegeta{iei, tr&e probabil intr-un ati tipl carac-

190
lerizal prin productivitate inferioard. Dar, asttel de cazuri. par a ti toarte
rare ; dbocarirdatan-avem decit descriereasumard a unui singur arboret
din Bucegi, pe valea Jepilo'r,versantul sud,ic,aproapede limita supertoard
a pZiCurii.Bste un ldget, cu arbc'ri.scunzi gi conici ; solul este acoperit
cu un covor continuu Ei des de Festuca siluatica, la care se mai adaugh
fire rare de: Drgopteris filix mas, Fra'garia uescd, Euphorbia amygdaloi-
des, i\4ercurinlis perennis, SanicuLa euroryea, Digitatis avnbigua, Campa'
nula abietlna, Mycelis nturalis etc. Sotul este p'odzo1schele't gdlbui, pe
conglomerat.In locuri prea pietroasearboretul se translormd intr-un tu-
idrrs de iag, cu bucheie de tulpini sirimbe 9i semirepente; printre el se
trrai gdsesc exentpla'rerare de paltin gi ulm do tnunte

78.FAGETCU CAREXPILOSA
BI BLI aGRAFI E'
?Wl,iu]'r,ff)"'l,?',
;:Z:),:,^r,::rl;,,o,if:,',
Fagetwn caricetosurn (l2l)
','{il,l,o',:::'"::r,11^'*!'o"t
din
,,,,ii,*';:;,:":,::'i^'1,'n
FAget,ri
tll poate ii privit ca un corespondental iiigetttlui ttt Festuca
farh.
siluatica din regiunea de murt'te.
',
Arboretelede acesttip au fost ideniilicate la altiiudini de 200*700 m
pe partea superioard gi mijlocie a versanlilor cu expozilii -r'ariabile'
iu pante repezt si ioarte repezi; terenul este de otricei,puternic framintat,
prrriind rrrniele alunecbrilor lrecvente .si iiind traversat de vdi adinci. So-
irrl esle podzol de degradare,de obicei cenusitt,tnai rar gdlbui, inijlocitt
prolrrnd,tle textura lui6asi sau luto-nis'ipoasI,u,neoricq_.unmic con!inut de
ichelet. SLrbstratLrrile sint reprezentateprin gresii silicioase.
Arboretelesint constituitedin fag, la care se adaugi diserninat: go'
runul, carpenul,rnesteacinrtl,ulmul de mrtn,te,ciresul 9i paltinul de munte.
Propor{ia gonrnului poate sd meargd pind la fornarea unui facies,aparte.
'ConsiJtenia
natu,ralda arboretelores,te0,8-0,9. Productivitateamij-
locie ; cregierea este ceva mai buni decit a fagtrluri.Forma ar'
go,rrtnului
borilor de iag este; de obicei, desrtulde bund, cu arbori drepfi 9i bine ela-
ga\i ; rlar se-gisesc -si rtnele exernplarestrimbe, infurcite 9i cricinoasc.
Gorunul are to'rnteevident rtrai bune decit fagul. Din fag se obline mai
mult lemn de toc, cu tll-l tt-tic prorcentde lemn de lucru ; . gorunul furni'
zeazd lemn de lucru in proporfie iusemnati gi de calitate bLrnd.
Qegenerareanaturald se producein condi'lii destul de bune. De o,bicei'
se gasestetineret de fag destul de abundent,in grupe-satt repartizal mai
rnult oni mai pufin unilorm pe sLrprafa{d.Pe lingd iag se mai glsesc
pui,efr
' do carpen gi de pal'tin de munte.
:l'ipul
de siabil in condifiileactuale; dar, nu poate
de'ta!a'estedestr-rl
exista nici o indoial5 cd el provine in multe cazuri din inlocLtirearela'tiv
recentl a gorunetului cu Carex pilosa, trercindprobabil ;i prin stadirt de
goruneto-idget.

Pe Mdgura Odobes,tilor,care aparlinc irrc6 regiunii deluroase,dar se ridicii la

ncobignuitdt ntari, acest tip a lost identiticatpin6 l a 9 / u m .
 Subarboretul esJg reprezentat prin exemplare izolate de : alun, salcie
cdprea_sci, piducel (crataegus moiogyna), njar prdure!, clocotig,corn etc.
Patura vie este, de obicei, destul de abundenti, dar nu formeazi urr
covor continuu, ci este^reprezen'tatd p'rin exemplareizolate ; nu se ajurrge
la in-{elenire,asolului. Specia cea mai canaatenisrticd
esitercarex pitosd; f,e
ling.i ea_segdsescpe de o parte unii re'preze,ntan{i ai florei de mull,-ca:
'etc.,
Hedera helix, viola.siluestiis, Asperula'odorata pe de artd parte,
unele..plante acidoiile, ca : Luzula albida, Ranischia'secunda, Mgce,tis
muralis, pe alocrrri chiar Vaccinium myrtiltus,' citeodatd Rubus itirtu"
poate deveni gi el destul de abundent. Muschii sint reprezenta{i prin :
catharinea undulata, Mnium pwnctatunt, Dicranum sco,parium,'n6lytn-
chum sp., dar nu sint abunden{i.

. 79.FAGETMONTANCU LUZULA AI.BIDA

B I B L I O G R A F I E . F i g e t c u L u z u t un e m o r o s(a7 8 ) ( 1 7 2 \
Figet cu Luzula nemorosa gi Calamagroslis arundinacea (ll2l
Faget cu Luzuta atbida (32) (S0) (l2l)
Fdget cu trrrl,;r"r,r,O" 9i Catamagrostis arundinacea (32) (gfi)

Fageto-bridet cu Luzula albida, p.p. (l2ll

Iiiget cu Luzula (1751
Fagelunt dacicum luzulelosurtt, p.p. (9) (10) (30)
Fagetum tuzutetosunt (32) (S0) (121) (172)
Fagetum luzuleloso-calamagrostidelosurn(3;2) (90) (l2l) fi721
Fageto-Abielum lilzulelosuln, p.p. (l2l\

Acest tip este foarte larg rdspind,itpeste tot in Carpalii nos,tri.

Arboretele cerce'tatese gdsesc la artitudrni de 700-1 40o m pe ex-
pazilii variate, versan{i re,pezi 9i foarte repezt sa,u coame ori piatoLrri
inguste, pietroase.Solurile sint, de obicei, podzoluri gdlbr-ri,mai rar pocl-
zoluri cenugii tipice sau so{uri brune'gdlbui acide; nii.ytociuproiunde'saLr
profu'n'de,m,ai rar superiiciale; text,ura lutoasr pind"la nisipoasd; slab
schelete ori sclrclete,urreori cu stilrcrr.ie sau bolovaur,ila s,Llprafafi. SLrtr-
straturile sint. reprezentaie prin gist'r-rnicnistaline, gresii gi co,ngio,merate
slficroase,gnais, mai rar gresii calcaroase9i marne.
Arboretele sint compusedin fag, la care frecvent se adaugd mo,iidul
Si bradul ; tiecare din acestiadoi se poate riddcala pnoporliedelenmi,nanti
de facies. Diseminat se mai pot gdsi-: pa{tinul de niunte, ulmul de munte,
aninrrl alb, local larice,le (Rucergi) gi pinir_rl silvestru (Vra'ncea).
- C.onsistenlanaturald a arboretelo,rde 0,6-0,8 (0,g); uneo;ri,in co,n-
'adevrrate
dilii deosebitde grele, scade gi mai muli, tinzind spre rarigti.
Prodr,rc,tirritalea tagului inferioard, dar spne limita d-e sus (clasa a I\/-a
de prodLrciie); molidLrl gi pinul silvestrr.i,cind se gdsesc in ames,tec,au
cresterea vizibil mai bund decit iagul. Forma arborilor de fag este, in
maioritatea cazurilo'r de'iectuoasd; trunchiuri,le sint strim,be,"inlurcite.
conice, iar coroanele prea dezvoltate, cu crdci groase, din car_rzaelaga-
j'rrlui insuiicie,nt.-sint insd, gi urnele de iag mai bine co.nforma*te.
R59in'oasele au lorme mai bune, dar"xg,6'plar€
elagajul lasd d6 dorit gi la ere. Fagul
nu p'oate hnniza decit lemn de foc, rrsitroraselelemn de lucnu. de calit"ate
potrivitd.

192
 Qegenerarealagului este dificild, din cauza pdturii vii contirtui; in
locuri unde aceastdpaturd este intrerupti, se pot instala pilcuri de tineret,
care se dezvoltd incet. La altitudini mai mari se observd irecvent insta-
larea seminligurilor de rno,lid; drrpa tiieri rase se poate produce o succe-
siuno rapidi spre molidig.
Subarbore,tuleste slab reprezentat.De o,bicei,numai pe margini se
gdsesctuie rare de salcie (Salix silesiaca,S. capraea),cttnrtni{d,scorrtgde
munte, rndceg de munte, zme,Llr,t'trlichi,nd,soc rogu etc.
Pitr-rra vie este foarte bogatri, formind de obicei tln covo'r contintttt'
Este alcdtuitri in ce'a mai mare parte din Luzulo albida, la altitudini ntai
nrari, pe soluri schelertese adaugd deseori Calamagrostis arundinacea,
care poate si ajLrngd la fel de abundentd.Aceste specii rdmin sterile si
numai dupi -se exploatare se dezvoltd mai bine 9i ajung la fruc,tifica{ie.Pe
lingd ele mai gdsesc: Festuca siluafica, Pos nemot'alis,Deschampsia
fteiuosa. Rubus ltirtus, Oxalis acetosella,Vaccirium rnyrti'llus, V. uitis-
idaea, Hieraciwn transsiluanicuffi eic. A\ugchii sir-rt reprezentafi prin :
Polytrichum juniperinam, Hypnunl cupressifonne, mai rar Entodon schre'
beri, Dicra'num scapariuri, Rhyt[diadelphus triquetrus eIc.

CU FI,ORAACIDOFILA
E'. FAGETDE DEALT,IRI
BIBLIOGRAFIE. F i g e , t o - g o r u n ectu C a r e x p i l o s a ( l 2 l \
Fageto-Quercetum caricetosum (l2l)
t;^^i",';,:'"y;:J"t[i;li-u"oenaaid-rsp(167)

Acest tip de fdget este destul de rdspindit in unele regitrni din {ar5,
putind ocupd supraf6{eintinse ; in alte pdrfi, ins5, este rar. El reprezinta,
de fapt, coresponde'ntulfdgetului c t Luzula slbida din regir"rneamLrn-
toasd; in majoritalea c'azurrlorse apropie de aces'tagi prin compozilia
ilorisiicd, dar uneori prezinld abateri sim{itoare.
Arboretele cerce,tartese gisesc la altrtLrdinide 400-800 (900) fl, pe
versan{i cu expozi{ii diierite, dar tna'i Jrecvent tt'ordice gi nord-estice;
pantele pot fi gi e,leloarte variale, de la line - uneori aproapeplatouri -
1a foarib repezJ.So,lrrl este podzol gdlbLri, de obicei, mijlocirr profund,
usor, bogat i,n schele,t,uneori chiar cu bo'lovanila suprafafd. Substra'turile
slnt reprezentate prin gresii sau cornglome'ratesilicioase.
Arboretele sint cons,titLritedin fag ; diserninat se adaugi : gorittrttl,
carpenul, meste'aci'n'ul, plopul tremtt,ritor, tBiul, ciregtll, sorbul de cirnp,
in unele cazuri rnai rare pinul silvestru. Propor{ia gorunr-r,luise poate
ridica pind la constituireaunui iacies aparte. Uneori se schi{eazI utr al
doilea etai rar, format tot din fag.
Consisten!arraturald a arboretelorde 0,7-0,9. Produciivitateaeste
inferioard, dar spre limita de sus. Arb'orii au, in majoritaie, trunc.hiLrri
conice, inlurcite, sirimbe si slab elagate: d,ar, se gdsesc gi destirl de
multe exemplare bine co,nformate.In general, se ob{ine le'mnul de ioc,
iar cel de lucru in cantitateredusd.
Qegenerareanalurald, es'te di,ficili in. cazttrile cind pitura vie este
coniinrre 9i puternic dezvollatd.Acolo unde ea este mai intre'ruptE,iine-
retrrrile de iag se instaleazd destLrtde ugor, dar cresc vizibil mai incet

t3- de pEdure. - c 195

 decii in fdgetele cu llord de mull. Pe linga fag se mai gisesc puieli de
gorun gi tei.
In multe cazuri arboretele de acest tip provin indiscutabil dintr-o
inlocuire relativ recentd a gorunetelor cu Luzula albida, trecind 9i prin
stadiu de goruneto-Idget.
Subarboretul este relativ rar, format din : alun, pdducel (Crataegus
monogyna), scorug de munte (iarbustiv), drob (Cytisus hirsutus, C. ni-
gricuns), corn, singer, dirmox; au mai forstsemnalali carpi'nila (Bainat) gi
nrojdreanul(Banat 9i Oltenia).
Pd'tura vie este bine dezvaltath si Iormatd., de obicei, din Luzula
albida ca specie predominantd; la aceasta se adaugd: Dryopteris fiLix
rna-:,Ptertdium aquilinum, Dactylis glomerata, Calamagrostis arundinacea,
Carex pilosa, Fragaria uesca, F. collina, Rubus hirlus, Lathyrus uenetus,
Euphorbia amygrlaLoide's,Sanic'uld europaea, Qa:ndschiasec'unda, Pulmo-
naria sp., GaLium schultesii, Campanula persicifolia, fuIycelis muralis ets.
In Banat au iost intilnite gi arborete,in care aspectr"rl ge,neralal pdturii
vii e,stediferit; anume, predornind Iie Pteridium aquilinurn pLtr,tte P. aqui-
linum. irr anresteccu Vaccinium myrtillus gi Luzula alhida.

81.FAGETDE LIMITA CU FLORADE MULL

BIBLIOGRAFIE, (I7,II
'
Fagetcu Sgmphgtum
cordalum(78)
Fagelum dacicurrt normale, p.p. (9) (30)
Citat firi nume (121)

Acesta este ultimul tip vicariant de fdget cr,rflo'rd de mull, care se

localizeazdla altitudinile cele mai mari.
Arbore'telecercetatese gdsescla altitr-rdinide I 000-1 200 rn in nor-
drrl firii, (l 100) 1200-1 400 ni in sud gi chiar pinl la 1500 ni in
sud-vest (Banat). Se gisegte pe expozifii diferite 9i pe pante de la foarte
line (u'neoriaproape,platouri),,la foarte re'pezigi chiar povirnite. Aparifia
lui la altitudini lelativ mici, unde se interlereazd,cu alte tipuri nai pro-
ductive, trebuie airibuitd condi{iilor micro,climatice'locale, in specizrl
ao{ir,rniivintului (cazuri analo,gecu cele vdzule la molidigurile de alti-
tudini nrari). Solurile sint brune de pddure, brune-gdlbui sau brune
srrbalp,ins,profunde sau mi jlocii profunde, deseori bogate in schelet 9i
citeodatl chiar bolovinoase, jilave ptnd 1a umede. Substraturile sint re-
preze,ntateprin roci cu confinut de calcar - conglomerate calcaroase,
gresii calcarcaseetc.
Arboretele sint constituiie din fag, la care se adaugd diseminat mo-
lidnl, mai rar bra,dulgi paltinul de munte.
Co'nsiste,n{anatuial| de 0,7-0,8 rareori 0,9. ProdrLrctivitateainfe-
rioard. Forma arborilor este in m,areparte deiectuoasd,cu tulpini conice,
strimbe, biiurcate, no'duroase.Elagajul se produce incet, coronamentele
sint exagerat de dezvoltate. Caracteristic tipului este numdrul mare de
lagi care Iorneazd ritidom. Se po'ateobfine numai lemn de foc de calitate
inlerioarS. In schimb, arboretelede acest tip joaca frecvent un rol intpor-
tant in proteclia solr-rluiimpotriva eroziuni|
Regbnerareain majorifatea cazurilor se produce in condi{ii grele;
totugi, sint gi arborete, in care se gise'sc semin{i9uri destul de bogate.

194
 Subarbore'tul,de obiceii, slab dezvolt"al, rcpteze,niatpnin fine rare de
salcie (Sa/ix silesiaca, S. c,apraec) gi scoruS de munte ; dar, uneori este
destul de bogat, addugindu-se: alunul, agrigul, coacd,zulde munte, md-
ce;r-rl de munte, zfieurul, socul rogu etc.
Pdtura vie deseori este bogatd, fiind lormati in mare majoritate din
plante tipice de mull; to,tugi,numdrul de speci'i incepe sd devind mai mic
fald de altitudini mai joase, fiind rare tocmai unele din cele mai carac-
teristice, ca : Euphorbia amggdaloides, Sanicula europaed, Asperula
odorata. Mai trecvente sint Denta:ria bulbifera, D. glandulosa, Oxalis
acetoseLla,Pulmnnar[a rubra gi, in sp,ecial, Symphytum cordatum,' mai
ales in sudul {drii aceastddin urmd speciepoate fi ccnsideratdca o indi'
c,atoaredestul de bunl a tipului de ia{d, pe cind in nord ea este larg rds-
pinditd gi in alte tipuri cu flord de mull. Sint gi cazuri cind pitura vie
este slab reprezentatd,fo,rmatd din pufine fire izolate, sa,ulipsegte ap,roape
cu iotul.

Existd semnaliri asupra fdgetelor pe calcare, grupratesub nume co-

lectiv de Fagetum carpaticun'tcaLcareum(30). Au'torul le credo deosebite
de alie tdgete cu flord de mull, dar cercetarealor tipologicd nu s-a fdcut
pind acum. tsle sint deosebitedupi vigoare de vegeta{ie si productivitate,
deci consti,tuieIdrd indoiald c.itevatipuri de pddure. Solurile sini dilerite :
rendzina tipicd sau degradatd, brund sau brund-ruginie, terra rossa. in
general superiiciale pini la pufin profunde, lutoase pini la argiloase,
Semischeletepinl 1a sche,le,te,
scheleio-pietro,ase
.si schele'to-stinco'ase.
Cerce-
tdrile r-rlterioareurmeazd sA stabileascddacd aceste arborete pot ii inca-
drate in cele descrisemai sus sau trebuie considerateca tipuri aparte.

ALBUS
82.FAGETCU PETASITES
. B T B L T O G R A F T E( 7. 8 )

T;"::,f
;::,:,i:
tr#7,:,:;'i;T"i,fi^'
Siraia cisl,aia carpatscaia hrtcina ( I 6l )

I--Sgetulcu Petasitesalbus a ,fostsemnalatca un lip de pddure apa.rte'

dar nu- a iost pind in prezent cerce'tatamdnun{it din punct de vedere
tipologic. Nu s-d precizai nici dach porfiuni{e de arborete de .acest aspect
indepiinesc condi,tia suprafe{ei
-tip minime, acceptaii actualmente.pentrrr a
putea fi conside,rate ca aparte. Totugi, i[ menfiondrn aici sub rezerva
veriticlrii ulterioare, date'liind caracterelelui cu to'tul pariiculare.
t, la
Acest tip s-a identilicat pind in prezent numai in sudttl.fdrii
altitudini mijlocii de 800-l ObOm, in situa{ii cu totttl speciale, anume
pe terenuri foarte slab inclinate in lungul piraielo'r de mttnte.clt curgerea
hai inceati sau in loc'uri unde inclepeinmldgtinarea solulu,i; dar, pe
figii inguste arbore{e asembndtoarese gdsesc p€ alocuri 9i in _lungul
piraieloi cu cursul mai re,pede; expozi\ia terenurilor nu p'are sb aibl vreo

I I'lsie citat, ins6, 9i ia nord de granilele R.P.R., in

 intportanfd.Determindri precise asupra -apasolurilor gi subsolurilornu s-arr
fdcLrtpind in prezent. Sigur este cd din sol se gdsegtein exces per-
ntane-nt,ceea ce provoacd vegeta{ia nesatisfdcdtoarea f agr_rlui.
Arboretul este fo,rm,atdin iag, pe linga care se pot gisi diseminafi :
bradul, mesteacdn'ul,aninul alb, ulinul der rnunte, pltti,nd ae munte gi
do cimp, frasinul (dar, to{i numai ca exemplare
-s-au izolate).
Co,nsisten{anaturald de 0,7-0,8. Nu lacurt mdsurdtori precise
asupra productivitdf ii, dar se poate aprecia ca inierioar5. Arborii au
lorrno in general deiectuo,ase, cu trunchiuri strimbe 9i co,roaneprea dez-
r''oltatedin cauza e'lagajuluiinsuticrent.Lemnul este, de o,bicei,d-ecalitate
inlenoard,,bun numai pe,ntrutoc.
_ Rpgenerarea na,turald esie dificila. Se,rnin{igurilede tug se insta-
le,azd nt"trai in ioc,uri ceva nrai ridicate gi se dezvoltd incit. Se rnai
gisesc puie{i de brad gi paltin de munte.
Subarboletullipses,tesau este slab reprezent,at, mai mul,t pe marginea
piraielor, tiind constituit din : alun, salcie cipreasci, sco,ru$de nrlnte,
crtnunifi, zmeur, soc ro',sll,soc colnun, capriloi (Lo'niceranigra) elc.
Pdtura vie este ioarte abundentd,form'atd mai ales din ierbr"rrihidro-
iile de talie inaltd, la care se adaugd gi unele plante do mull o,bignuite.
Predominanteste, de obicei,Petasitesalbus, uneoii gi p. hgbridas,.se mai
g-aqescAthyrium filix lemina, Dryopteris filix mas, Dentaria butbifera,
urlica ciioica, oxalis acetosella, Geran[um robertia:num, Qubus hirtus,.
Impatiens noli-tangere, Sanicula europdea, Pulmonaria rubra, Symphytum
cordatum, Asp,erula odorata, Senccio fuchsii, Te'lekia speciosa,-Tissltaga
larlara etc.,

83.FAGET MONTANCU VACCINIUMMYRTILLUS

B I B L I O G R A F I E . F d g e ct u V a c c i n i um
mg r t i u u(s3 2 ) ( 8 0 ) ( 1 7 2 )( t Z 6 )
Fziget de limitd cu Vacciniunt (171)
Fdget cu aiin (l2l)
Fagetum dscicum luzuletosum, p.p. (9) (10) (30)
Fn,getum mltrtiilosunt (82) (m) (l2l)
Citat fdrd nume (168, b,c,d)

- trigetul cu afin este un tip de pddure destul de larg rdspindit, dar-

in general 3e gdsestepe suprafe{emrci.
Arboretele cercetatese localizeazala allitudini foarte variate, anurle
intre 700 gi I 400 m, pe platouri, creste inguste gi in partea superioard a
versan_{ilorrepezt ;i foarte repezi, cu expoZi{ii diierite, dar rnai des nor-
dice. Solurile sini podzoluri de de'structi-e, mai rar podzoluri gilbui sau
soluri brun!-sdlbLri acide gi podzo,lice ; sint, de obici:i, nrijlociu profurrde.
sau proirrnde,usoare, slab scheleteori schelete; drenaj normal, reaciia
puternic acidi. Substraturile sint reprezen'tateprin rocl acide, nrai rar
bazce.
Arboretele sii-riconstituite din iag ; diseminat se gdsegteuneori rnes.'
teacdnul,iar la altjtudini mai m,ari Si rnolidul.
Consisten{anaturald a arboreteloreste,de obicer,redusi, 0,6-0,2, rrrai
rar 0,8-0,9. Productivitatea este inferioard; dintre toate idgetele de
rnunte aces'tase remarcd prin cregtereacea mai slabd. Forma"arborilor
este cu totul deiectuo;rsd ; sint scunzi, conici, strimbi pe aloctrri ajung

r96
chiar arbrrstivi. EtagajLLlnatural este loarte incet; de obicei, coroanele
incep aproape de sLrpraialapdmirntLrluigi sint forma,tedin crdci groase.
Nrr se obfine decit lemn de loc de oalitate i,nferioard.
Qegcnerareanaturali se produce in condifii ioarte grele, din cauza
pdiurii erbaceegi muscinaleloarte dezvoltate.De obicei, puie{ii lipsesc
sall se ghsesc intr-un numdr loarte redus si cresc incet.
Sub*arboretullipse-ste.Pdtura vie este' Ioarte puternic dezrroltatl si
conrprrsdnai ales din Vacciniumrnyrtillus; la aceastase adaugd: V. ui-
lis-idaea, Luzulo. albida. Cttlomagrostisarundinacea,Deschampsiaflexuosa,
rrai rar Bruckenthalia spicnlifolia, Soldortella montana, Homctgyne alptna,
Ilteracium transsi.iuanlcsm.,\{,uschiisint ioarte abundenli 9i iormeazd o
pdirtrd groasd, mai ales dtn Rhytidiadelphustriquelrus, ap,oi Dicrarrunt
scotrttiriuitt, Leucobryum glaucunt, Polytrichunr cotTunune, Pta:giochiLa
nsplenioides etc.

B4.FAGI]TDE DEAT,URT MYRTILLUS

CU VACCINIUM
B l'B L I O G R A F I E. 12. Bodensauer'Mgrtillus-Buchenaald-Tgp (1671
Citat lira nume (168, c,d)

Acest tip de pddure reprezinld,corespondentr-rl fdgetLrlui nro'ntan cu

Vaccinium myrtiLlus. El este destul de rar intilnit, citeodatd numai irr
I'oruri de lragmente.
Arboretele cercetatese gdsesc la altitudini de 400-600 m, pe expo-
zi!ii rrmbrite - nordice, nord-estice,nord-r,estjce,cu pante ioarte repezi
sarr povirnite sau uneori pe creste inguste. SolLrleste podzol gdlbui, su-
periicra[,schelet.Substra'turile sint reprezentateprin roci acide,in special
gresir silicioase.
Arboretul esie alcdtuit dir-i Iag, la care se poate adiLrga disernirrrl
gcrunul -si mesteacdnul.
Consiste'nta naturali a arboreteloreste redusd,0,5-0,7 (0,8). Pro-
drrctivitate interioari : este iipul cel mai pu{rn prodLrctivdintre toate
Idgetele.Arborii sint scunzi - maximum B-10 m, uneori nurnai 5-6 m,
conici, strimbi, inturci(i 9i crdcdnogi,din cauza elagajuh-rinatural clr
to'trrl insuiicient. Se obtine numai lemn de foc de calitate inferioard. ln
schirnb. arbore'telede acesrt tip joacd un ro1 important de proteclie a

Regenerareanatr-rrali este pu,te'rnic. ingreuiati prin pitrrra continr.rl

de aiin gi mr-r9chi ; puietii se gise,sc in cantitate micl 9i cresc loarte i'ncet.
Subarboretul este reprezen'tatprin exemplare rare de salcie (Salix
silesioca) 9i dr,ob (Cytisus nigricans).
Pdtura vie puternic dezvoltatd, cu predominarealui Vacciniunl tlllJr-
lilLtts: i'n unele regiuni din !ard la aces'tase adatrgi Calluna ouLgaris,
sat Bruckenthalia spicuLilolia,'dintre ailte plante superioa'rese mai intii-
nesc: Polyl>odiunl uulgare, Asplenium trichomanes, Luzula albida elc-
Pilura de muschi e'ste, de obicei, puternic dezvoltatd, predomdnirnd fie
Entadon schreberi, tie Dicranum scoparium, Eurltynchium striatum, Hylo-
conium splendens, Rhytidiadelphus triquetrus, Polytrichu'm sp. Uneori se
gdsescsi prr{ini licheni, Cladortia sp.
Probabil, acesrtrritip trebuie sd i se alageze antrmite f ragrirente
glsite in munlii Banatului, foarte asemd,nitoareca aspectLrlarboretulrri,

t97
dar iard Vaccinium mgrtillus in pdtura vie. Aceasta este constituitd mai
ales din mugchii : Hypnunt cupressiforme, Dicranum scoparium, Polg-
trichum attenuatum;i lichenii: Cladonia fimbriafa, C. rangiferina, C. sil-
aa.ttca,la care se adaugd pu{ine plan,te superioare, ca LuzuLa albida"
Desc_ham.psiallexuosa, Genista ptlosa, Cytisus nigricans (pipernicirt). Astl'e,t
de iragmente au iost gdsite pe suprafele ioarte mici, th altitudini de
280-550 m, pe erpozi{ii sudice,cu pante varia,te gi soluri sche,lete(ll9).

C. CHEIA PENTRUDETERMINAREA TIPURILOR DE ARBORETE AMESTECATE

DE DIFERITEFOIOASEDIN RECIUNEA DE MUNTE$I DEATURI
(gorunul9i riginoasele
lipsescsau sint cel mult diseminali
; ln mod exceplional
bradutpoateti cevamai mult, dar numailn etajul dominat)

l. - L-r arboret pred,omindfagul gi carpenul o

- Arboretele de altd compozilie 4

2. - Amestec de fag, calpen gi tei, la care se mai pot adiuga fra-

sinul, ulmnl de n'runte9i ciregul ; carpenul uneori lipsegtesatt
este numai dise,rninat.
85,FAGET AMESTECAT DIN REGIUNEA DE DEALURI
- Ame'stecde fag gi carpen; carpenul se localizeazdin etairtl
dominat ; disemii,flatepot apate foarte multe specii (incl.usiv
unele s'peciide stejari), dar in numdr foarte mic de e,xemplare 3

- Productivitate superioard. In piitura vie ilord de mull tipici.

86. FAGETO.CARPINET CU FLORI DE MULL

- ProdLrctivitatemijlocie. In pdtura vie predomind Carex pilosa,

ial plante de mull sint pulin abunden,te.
62. FAGETO-CARPINET CU CAREX PILOSA
4. - Irt arboret predonrind frasinul sau paltinul de munte ; fagul
lip-.et1. sau participd in proporfie micd (uneo,rinumai in eiaj
dominat) ; in mod sxcs,ptiona,i, lagul ajunge predominant in
etajLrl I, dar in acest caz propor{ia de paltin rdm,ineridicatd (cel
pulin 0,3) 5
- In arboret predomind teiull 6

c. - Frasinul predo,minant,cu carpen, ulm de munte, paltini, tei

diseminali; in al d,oileaetaj, carpen cu fag sau brad cu fag.
Solurile prolunde gi lertile. Ilegiunea de dealuri.
88. FRASINET AMESTECAT DE DEALURI
- In arboretul predominant este de obicei paltinul de mun,te;
in amestecdeseori ulmu;l de munte, care poa,techiar si egaleze

I SE nu se coulurnde cu teisurile derivate.

198
 dar in mod excep(ionalp'oate
paltinr"rl; fagul de obicei lipse"ste,
ileveni chiai predominant,rdminind insd ;i mult paltin. Dise-
rnina.ti: molidul, bradul, sco'rugulde rnunte, paltinul de cimp,
lrasinul' Grohotisuri in regiunea"f;,fr3lTESrEcAr
pE GRoHorr$
6 - Teirrl in amesteccu a'lun turcesc,carpen,fag, sorb de cimp ; in
runelecazuri teir-rleste ap,roapep'ur,celelalte specii numai dise-
minate. Soluri scheletefoarte pietroase.Sudul Banatului.
9'. TEIS CU ALUN TURCESC PE SOLURI SCHELETE
- anin atb, plop tremurdtor, ulm
Teiul in anresteccu rneste'acdn,
Nordul
de munte, paltin gi lrasin. Soluri brune, semisc.herlete.
.\loldovei.
9I. TEI$ DE MUNTE AMESTECAT

D . D E S C R I E R E AT I P U R I L O R D E A M E S T E C U R ID E D I F E R I T E F O I O A S E
D I N R E G I U N E AD E M U N T I 9 I D E A L U R I

8,5.FAGET AMESTEC,{TDIN REGIT]NEADE DEALURI

BIBLIOGRAFIE. $ l e a ud e d e a lc u i n g , f i r i g o r u n ( 3 0 ) ( 3 9 )
Fagetumbanaticun?., p.P. (16)
Fagetum banatici-Taurini (4Bl
Acereto-Frarinetunt tgpicum (123)

:i:r'i,ff':ilii',
l;$"'"u"
Acest tip de pddure se intilnegte peste tot in regiunea de dealuri, dar
ldrd a li prea frecvent; ceivamai abundent este j1 1e'gittneadeluroasddin
sndr,tlBanatului, apoi in Podigr-rlCentral a1 Moldovei.
Arboretele de acest tip au fost identiiicate la altitudini intre 150
9i 550 m, pe expozi{ii nordice, estice gi vestice,cll pan'tede la s{abe pinir
la foarie repezi,uneori in vdi.
Solurile in eremp'lelecercetatentai amdnun{it (Moldova) sint brune,
de la slab pind la pr"rternicpodzolite, ioarte proiunde, cu texturi variate,
formaie pe nisiptrri,gresii calcaro'ase salr n'larlletrisipoase;s-aLrgisit ;i
complexede so,luribrune-crudgi tinere.,neidecarb,ona{ate, formate.pernarne
nisipoasecu nisipuri. In Bana't, soiurile examinate superliciailsint brune-
rogcategi pe alocuri terra rossa destul de tipicd, cu destul de muli schelei,
uneori pietroasela suprafa{d.
Dupd compozi\ia arbore,telor.acest tip preztnId's a,numitd ase'mlnare
cu gleaurile de deal, dar speciile de stejar lip,sescaproape cu desdvir$ire.
Arboretele sint compuse, in primrl rind, din lag (totdear"rnaprezent),
carpen tei argintiu (mai rar tei pucio,s),la care se mai pot adduga:
frasinul,"si
rrlmul de munte gi ciregul. Aproape tot'deaunase observi o eta-
.iare; c'arpenulse localize'azdin mare parte in etajul dominat, dar uneic
exemplarese urce 9i in cel dominant; bineinteles,rdmin in etajul domirtat
9i destr.rleexemplare de Iag, tei, Irasin, ulm gi cireg. Dupd participarea
speciifor de amestec,s-au precizatpind in prezenttrrmltoarelefaciestrri:
- r r o r m a l( c u c a r p e n i, e i g i l r a s i n ) ;
cu tei;
 -- cu carpen si tei ;
- c u c a r p e ng i i r a s i r r ;
-- cu carpen, u;lur si tei ;
r r i ms i t e i ;
- cu carpe,n,ulnr, cireg si lrasin ;
-- cll tei si Irasin.
Unele din acestelaciesuri par a fi destul de deosebiteintre ele, incit
s-ar putea pune problenratipuriior dilerite de pddure.Dar, ca 9i in gleauri,
ele sint legate prin treceri gradate; iar speciile care - dupd ltllme --
lipse"r,cdintr-un anu'mit iacies, de iapt sint prezentegi ele in stare dise-
niinati. Diseminat se mal gas€sc - in etajul dominant - paltinul de
mrrnte ;i de cimp, i,n cel d'o'min,at, jugastrtrl gi sorbul de cinnp; mai rar
.s-artserunalatgorurnul(Quercus petraea,mai rar Q. dalechan'tpii),aninul
negru, plopLtltreinurdior 9i teiul pucios. In anurnitecazuri, Iagr-rldevine
el insrr;i nurnai disenrinat(pot li 9r stadii de degradare).
Consisten{anaturald,a arboreielor e,ste0,9-:1,0. Cregtereaeste destul
de activl; productivitateamtjlocie (spre limita de sus). F-ormaarborilor
este frumoasS,cLr trLrrrchiuridrepte, cilindrice 9r bine elaga'te.Se poate
cbfinc materialde lucru de burracalitate,mai ales de tei 9i frasin.
Regenerarea naturaldeste foarte actrvdla fag ; de asemenea, se iusta-
leazi ugor pLrieliide : carpen,ulnr, jugastru, paltin de rnunte gi de cimp,
tei argiltitr gi pLrcios,cireg, sorb de cirnp, par pidure{, frasin, ioarte rar
g o r u n ,_ c e rg i p l o p i r e r n t r rtzoi r . D e g i n r u r n e r r t ntno a t e s p e c i i l ec o r n p o n e n t e
i a r r p , r r t c l a r e g e n e r a r ci,o t r r g ir r r r p o a t e f i r i i c i o i n d o i a l d c d a r b o r e t e l c
evclueazi treptat spre tdgeto-carpinetsar: fdget pur.
Srrbarboretrrleste re'preze'ntat prin exemplare rare de : alun, piducel
(Crataegus moncgyna), rndceg(Rosa canina), salbd nr,oale,s,albdriioaszi,
clocotis, corn, singer, soc cornun etc.
Ilintre plantele agd!dtoare se gisesc curpenul de pddure gr iedera
( r r r r e c rri e p e n t )i .
Pitrrra vie este destr-rlde abundentl si formatd in mare oarte dirr
plante de mrrll: Dryopieris litix nns, PolyslIchurrtseliferum,Albtica uri-
f.lara, Corex si/ttttlicu, C. pilusu, Alliutt utsitturtz, 'lamusPolygonalunt nzulti-
florum, Conuallaria maialis, Arum maculalum, communis, Parie-
taria officinal[s, Ascrurrl europaeunt,Stellaria holostea, Dentarla butbifera,
Anemottehepatica,A. nemorosa,Helleborusodorus, Geum urbanurn,Rubus
hirlus, R. caesius, Fragaria uesca, F'. uiridis, Oxalis acetosella, Lathyrus
uerrLus,L. uenetus, Eup'horbia anxlJgdaloides,Alercurialis perennis, Gera-
nium robertianum, \/ictla siloeslris, Sanicula europaea, ChaerophtJllumte-
mulurn, Pulmonaria afficinalis, Gle'choma hirsuta, I,arnium galeobdolon,
Slachys germanica, S. siluatica, Saktia glutinosa, Asperula odorata,
A. taurina, Gnllum aparine, Mycelis muralis elc.
N.B. Descriere,in parte, dupd S. Purceleanpi G. Ceuc[ (in litt.).

In Banat, in arboretelede acest tip s-ar"rglsit 9i ceva elementetermo-

file, an'unle: nucul gi teirr,l cu Irunza mare in arboret, cdnpini{a,r'iginul
turcesc ;i mojcireanulin subarboret; tot aici s-a semnalat vi{a de pidure,
prccunl 9i unele plante erbaceesudice.
Datele prea sumare, ce s-au cules asupra unor astfel de arborete,nu
perrnit sI se deciclddacd ar Ii cazul si se stabileasci r.rntip aparte, cunr

200
s-a iicut iu alte cazuri asemdnitoare(de exempltt: goruttet ctt carpini!5,
sleao-ceret
''-- de dealrri cu elementetermoiile etc.).
p;i;- deg.rdiiu anirop,ogend,aceste.arboretepot aiunge in stare de
rarigii de la! cu ceva .ripin ;i tei. argintirt, cu, un subarboretbogat dc
c a r o i n i I e ip, e l i n g d c a r e s e r t t a ii n n t t t l { e s 9c l c e l l a l l l a r D t l 9 l l '
*
l:ort in sudui Banatului au iost semnalaielragmetlte de arboretecont-
(I-. siLuaticd,si mai rar
' F . rlin carpen gi tei argiltju, diseminat: fagu.l.
prrse
o r i e n t a L i s "ct e , rrrl p a l t i n r r l de c i m p s i m o j d r e a n u l .S i t t r a t .p 9 g l L t "
r e p e z i ,c r r s o i r r r is c h e l c t es t i n c o a s ea, r b o r e t t t al r e c o n s i s t e t l t rac d u s a ( U ' bJ '
,f#'.it. a.rtrii d" f.utnos crescut.Pdtura vie este constituitd mai ales clin
Stu',rin"", ca Poa nemrtralis;i Alelica uniIlora,la care -se adauga ttnele
;i;;i;;; nirrll si rltrtle lerigi (Dryopteris fiLix mas, Aspteitiunttriclir,-
i,,in"t, Polypodtum uutgare.)'"jn lipsi de mate'rial suiicie'nt' n'u se poate
traSe ioncluzia dacAaceste'arborete indepiinesccondi{ii de tip aparte saLt
dac] ar prriea Ii, eventual,clasatela tipLrl descrisrnai sus'

Cercetareaacestuitip de pddrrrea dai prilej 1a anrtnite disctrtii.Este

vorba de folosireatermenitlui de ;Letu de deaLcu fa$, fcird gorwt. Desigur,
orice telnen s,tiinlilic este conven{ional; am avttt desttrleocazii sd sccen-
ttldru accst lttcru in cuprinsul acesteicdrfi' Dar' 'si in iolcsirea termettilor
coni'enilonali trebuie sh existe o anumitd logic5 9i consecvenla.Silvicut-
torii ronrini s-au o,b,ignttitde decenii sd zicd .sleatL-unei pidrtri, iti care
speciacea mai imporiantd este lqgcje.de_steiar.$teartl,.in{eies.irt IcIttl
o
acesta, 3re o seiie de caracteristici bio{ogice ;i silr'iculturale hirte
precizate :
- specla cea lltai inlportantzieste mai de lrrmind decit^specjile.de
amestec(chiar frasinrrlip tinerefesuportdttmbrd mai bine decit steiarLrl);
or" irirctitica(ia cea mai rari 'si cregtereain tinere(e cea nrai inceatii
"u
dintre componentelegleaulr_ri ; in sctrimbeste cea mai longevirrzi;
-- claiorita proprieialilor de mai sus, spccia cea urai ilrrporianid a
Slearrlrriader.,irafse rege'nefe aza greu, intr-un teritlen lung, ;i este con-
i i n i r u a r n e , r t i r r f a t dd e e i m i r r a r e ;
pe de altd parte, stejarul es'teo specie de flare valoafe, gos-
oodirrir silt'icd in sleau se ofienteazdspre re'genefarea stejarultri; aceasta
necesiti o tehnica destr-rlde linri, pe cir-rdspecirlede allrestecse regene-
reazd singure.
lntr-c, piidr,rrede tag in atnestectot ctt calPel' frasin propfle-
ldiilej biologice 9r sih,icul'turatesint cu totul alte.le:
ip.ii, cea mai importantd este.cea. mai de umbrd; , degi fructifi-
ca!iile s'iht gi la ea destirl de rare, totugi regenerarea,este ugoard in
,r.)inrilclaa
.rjl"iit"i., cazrtltlor: in ceea ce privegte
iaztrllor; crestere9i longevi'
iuteala de cregtere
oriveste iu{eaIa longevi'
tatea, nu existl deosebiri rnari fa{}r de speciile de amestec;
- din aceste cauze,fagul, in majofitatea covirgitoafe a cazurilor
este periclitat,ci dir-r-contraieleLmind treptat speciile"99 i ,
",*tf:
sjlvicd trebuie te se orientezespre men{inereaacestor specii de amestec.
pc ci;rd iagul se regenereazdsingur cu ugttrinfd.

20t
 Din aceastdcomparafiosuccintd reiese clar cd nu se poate accepta
propunereasd se fo,loseascd in ambele cazuri acelasi termen, f ie cliiar
insotjt de atributediferjie.
i

S-ar putea obiecta impotriva clasirii in iorma{ii dilerite a tipului de

fald 9i a fdgetului ameste'catdin re'giuneade munte, fiindcd sint, fAra dis-
cufie, .toarte apropiate. Este intr-adevdr un caz, in care inierpretdrile
subiectivesint rnevitabile.Interprertareaadmisii aici se bazeazd,pi: faptul
cd in figetul amestecat de munte participE totdeauna brad.ul (tie ;i in
cantitate micS), dercilocul lui este alrituri rie alte amestecuride rdginoase
9l roloase.

86.FAGETO-CARPINET
CU FI-ORADE MULL
B I B L I O GR A F I E. Carpineto-figet
(105)
F6get cu carpinig (171)
Carpineto-Fagetum lilicetosum (105) (123, pp.)
Carpineto-Fagetunt aposerid.etosum (123, p.p.)
Querceto-Carptnetum Olteniae (52)

il;""'i'ir.?'Tff:'u,,8[i'nu
"u"
Acest tip de pddure este foarte larg rdspindit in {ard, pesie tot unde
prealele iagului ;i carpenr,rluiajung sf se 6uprapund.
Arboretelede acest tip au fost ide'ntificatela hltitudini de aproxirnativ
200-650 m, in situalii ioarte diierite : versan{i de orice expoziifie 9i cu
inclindri de la slabe pind la repezt,plato,uri,coame largi, vdi e,tc.Solurile
in exemplelecercetatesint brune de pddure, in diferite stadji de podzolire,
foarte prc'tunde; citeodatd ele au un o,arecareconlinut in schelei si chiar
c u b o l o l a n i l a s r r p r aaft d . S u b s t r a t u r i l e- c a l a f a g e t e l ea m e s t e c a t e .
Arboreielesint constitu,itedin fag gi carpen. In tinere(e,ambele specii
se men(in la acelagi hivel, dar ceva rnai tirziu se dileretrli'azi eviden,tin
doud etaje. In etaju.ldorninantse localizeazdlagul, eventualcu unele exern-
plare de specii diseminarte,iar in etajul domlnat carpenul gi ceva iag,
de ase,mene,a cu unele specii diseminate. Speciile diseminate sint nulte.
dar in numir redus de exemplare: gorun, plop tremurito,r, mesteacdri,
ulm de mu,nte, paliin de munte gi de c'imp, jugastru, arlar td,tlrdsc, tei
argintir: gi pucios, sorb de cimp, pdr pdduie{, cireg, in une,lecazuri rare
stejar pedunculat gi cer.
Consistenlanatural5 a arboreteloreste 0,9-1"0. Cregtereaeste activd,
productiviiate superio,ari. Forma arborilor de lag es,te loarte buni, cri
trunchiuri drepte,cilindrice gi bine e,lagate;a cel,orde carpen.cevanai
puiin br-rnI.Se poate ob{ine material de lucru de fag.
Qegenerareanaiurali a fagului este foarte aclivd, iar a carpenului
apr'oapela iel. Se ins,taleazdgi sem,in'tig'trri de alte specii: gorun, plop
tremurdttor.ulm, paltin de munte gi de cimp, jugastru, tei argintiu si
pucios, cireg, frasin.
Cels doud specii componenteprincipale nu au iendinie sd se inlmrr-
iascd, deci tip'ul este stabi,l.

202
 Subarboretul este reprezentat prin exemp'lare rare de : alun, salcie
cepreascd, pid,ucel (Cratdegus moioggna), mdceg (Rosa. canina), zrneLt,,
s a f b dm o a l e ,s a l b d i i i o a s 5 , c o r n , s i n g e r ,c r u g i n ,s o c c o m u n , l e m n c i i n e s c ,
mai rar porumbar, sorb de ci'mp (arbu'stiv),cloco,tig,caprilo'i (Lonicera'
xylostetLm),cdlin, dirmox.
"
Ilintr6' pla,ntele agdldtoare se gdsesc curpe,rutlde pdd'r-rregi iedera,
-..-- deseorirdmin tiritoare pe pamint.
care
iac
ili-B;ut ;i O'tt.nia se po,t'adduga carpinita 9i mojdrea,nul,care
ire,cerer intre etajul do'minat9i subarboret.
Pdtr-rravie irneori este bine dezvoltatd, in alte cazuri este reprezen-
tata nunradprin tire rare de terburi. Ea este constituitd in mare parte dirt'
plante tipice de nrull, la care se adaugd in numdr mic unele specii acido-
ii1i nillo:ptrif" TiUi mas, Pteridiuri aquilinum, Ale.l1caunifLora, C,arex
ittiattca',' i-uzuLa'albida, Po,lllgonatum milti\to'rum, Allium ursinutn, Aruttt
mdcuLatunl, Tamus communis, StelLaria holosteA, Asa'rum europaeunx'
Rubus hirtus, Fragaria uesca, F. rtiridis, Euphorbia a'ffLAgdaloides, Merc'u-
rialis perennis, Viota siloesfris, V. odorata, Vinca ryinol, Sanicula euro-
2roti,' pulmonario officina:lls, Salu'ia glut.inosa, Glechoma h.ederacea,.
'Lllsimachia
nummularia, Asperula odorata, Mycelis muralis etc. ; in vestul
td"rii mai apar : Ruscus'aculeatus,R. hypoglossum,Lunaria rediuit:a, Aspe-
rula la.urina eIc.
in parte,dupi S. Purcelean9i G' Ceuci (in litt')
N.B. Descrierea,

CU CAREX PILOSA
87. FAGETO-CAR'PINET

Pe ling:i tipul precedent,larg rlspindii, a .fost sem.nalat9i . un al

o t l eaa ttip
doilei
d l p fie
tip i'e a r e p a r e a fi
a "gdei tno - c a r p l n e l ,ccare"pare-a
d e lflgeto-tarpinet,
flqeto't,arpinet, care"pare'a r u a l t t r rar;.deocamdaid
I I loarte
loarte rar;
rdr, u deocamdaid
E( este
este
cunoscut'numai p o d i g u
'tipl A r d e a l u l u i 9i a p r o a p e n e s t u d j a t '
Arbore,tele de ai.est au fost semnalaie- 1a altitudini in junr,t e
500 m, pe platour,i sau versanJi cu palla lind 9i n-rici agezdItffi, ctr
exoozitii
' dilerite. So,lurilen-au fost cercetate.
Arboretul esto compus din fag in etajul dominani carpen in etajul
dominat.
consisten{a arbo,retuluide 0,9-1,0. cregterea destul de activd, pro.-
ductivitatea niijlocie, Rs,gsnerareaioarte activa in iag, ceva mai slabl'
in carpen.
In sr_rtrarboret se glsesc numai exemplare arbustir,e de tei ptlcios..
Pi,tura rrie este d6stu,lde abundenti gi cornp,usdin ntare parie din
carex pilosa, la care se adaugd exemplare rare de Asarum europ,aeum
'oenitus, L. n!ger, Stellaria holastea,
M.aiatnihe,num bilotium, Lathy"rus
Eifii6iOta lmtlgc|atoides, Mer:curialis perennis, Viola siksestri's,Pulmo.'
niita oiltrtnni-t, .liugo geneuensis,Larytiun gaiffidotron,,Gallum schul-
tesii eti'., precum 9i Exefrplare pipernicite gi tlritoare de Hedera helix'

In apropierea tdgeto-carpinetelor se intilnesc in -regtunea

gi unele derllniguri fure, absolut naturale I' Ele au iost citate

I Sd nu se confunde cu carpinisurile
ttrri srrb nume de ctirpinet de poale de coastd (30) ; mai ni,merit D,sie,
in93,_se li se spLrndcdrpinet de aale. Intr-adevdi, asemeneaarborete se
intind in lungul viilor, de obicei, sr-rbformd de figii inguste. Ele n-aLr
fost de loc cercetatepind in prezenl din punct de vedere"tipolo,gicgi nu
se poate aprecia dacd este cazul sd,iie socotite Lur tip aparte. S-eciieaza
n'umai solu,lbrLrn,tipic ori podzolit, sau p,odzolsecundarcir textura lu,to-
nisipoasd bogat in material coluvio,nar gi cu uqriditate suiicienta (30).
rorn]"areaacestorcarpinetepure irebuie explicatd prin prezen{aunui factor
trimitativpentru lag ; acesta nu poate fi decit inghe{Lrlde primdr.ard care
elimrnd total IagLrl,dar este ugor suportat de (cu alte cuvinte,
"a.p"tl
vdile respectivereprezintdgauri de frig, in care fagul nu poate pdtrunde).

88.FRASINET
A,UESTECAT
DD DEALLIRI
Frisinetele anestecateau fost semnalatepin5 in prezent numai iir
dcalrrri drn sudul Banatului gi in nordul .\\oldovei (doohrl ei,"ca irr
);
general, ocrrpi supratetemici ; totLrgi,datd fiind importal!a ecolomicr
a irasinu,lui,ele ureritd sd lie relevateca tip aparte.
Arboretelecercetatenrai detaliat de acest tip au fost identificatela
ztltjtudinrde 400-600 (700) ur, in locLrrirrrar agezate- mici platouri,
coaste line sau obirgii largi ale viilor, inditerent de expozi{ie.Solurile
n-arr {ost cercetate amdnun{rt; se menfio neazd,numai ca sirit pro{unde,
reavene,cu textllra lutoasl
Arboretele sint lormate in etajr-rldominant dir-rfrasin, uneori cu ulil
de rnunte, paltin de cimp gi de rnunte, tei argintru si ceva carpen drse-
ntina{i; al doilea etaj este format fie din carpen cll ceva iag, fie din
bra{_cu_ceva fag ; diserninat se nral gdsesc jugastrul gi sorbul de cirnp ;
in ,\loldova s-a mai semnalat aninrrl alb, iar in Banat - rnojdreanirl.
se pot distinge dour f aciesuri dr,rpdcompozifia etajului dorninat, care
indicd gi tendin{e difente de succesiune.
- Consiste'nfatotald de 0,9-1,0, a e,tajulr-ri
do,minant0,7-0,8. Cre;terea
irasinului este Ioarte activa, p'roductivitatea superioard.Forma arborilor
es,tedestul de bLuri, bineinfelesin mdsura posibila intr-un frdsinet. se
ob{ine marterialde lucru de valoare.
Qegenerareana,turaldpe alocuri se face cu r-rgurinfd,in alte pirfi nu
se o,bservd.
Subarboretul este re,preze,ntat prin exemplarerare de alu,n,prdr,rcel
(Crala'egus monogyna), corn pi soc.
Pdtura vie este bine dezvoltatd; uneori predominant este Ailiurn
ursinum. in alte cazuri este un amestecde plante de mull : poa nemoralis,
Polygonalum latifolium, Arum maculalum, iamus commun[s, urfica dioica.
D^enlaria bulbilero, Ficaria ranunculoide's, Rubus hirtus, Fragaria uesca,
Geranittrn robertianurn, oxalis ac'etosella,Intpatiens noli-langire, chaero-
plry/lum lemulunt, saluia glutinosa, stachys sil'ctatica,Lapsana contmunis
etc. ; deseori se glsegle Hedera helix pipernicitl.
N.B. Descrierea, in parte, dup6, Z. przemelchi (in litt.).

204
 89. PALTINIS AMESTECATPE GROHOTIS
B I B L I o GRA F t E. pe2:rohotis(30)
;:iii:;t:
tlcerclo-lJlnreiunt (9) (10)

Aceste p auin ig:','

:. ::';,:',:::,::,'"::' J;::.,, nu m ai rragmenre care,,u
indeplinesc condi{ia sr-rprate{ei n-iinime,admisa pentru diferen!ierea unui
tip de padrrre.Aspectul lo'r crr totu,la,prrte,i,nsd,meritl o descrierespeciald.
,\lenfioniur cd aceste paltiniguri nu sint legate de un anumit tip de
pdd,ure din jur, ci apar in interiorul tipurilor dilerite. Aceasta denotl
o anun-riidindividualitatea lor, determir-ratd de condi{ii edaiice.
Astiel de arboreteau lost giisite la altitLrdinide 1000:-1 200 m, pe
t'ersanti cu expozi{ii insorite gi pante repezi; ele se localizeazdpe groho-
tiguri, de obice'i, in iigii inguste, si,tuate uneo,ri in talvegul vilcelelor.
Solurile sint scheleto-pietroaser, bogate in humus, deseori rendzinice. Srrb.
straturile sint reprezentateprin grohotiguri,mai des calcaroase,dar une-
cri si silicioase.
ArboretLrlrcprezintd o rarigte cu consistenlade apro'xima'tiv0,5-0,6.
Specia principala este in maioritatea cazurilor paltinLrl de m,unte.Speciile
de ame'stecpo,t sd varieze' rnrtlt din lcrc in l,oc. Uneori ulmul de munte
ajunge aproapesd egaleza paltinul ; in alte cazuri, el e,stenumai dise,mi-
na,t, pa[tinul rbminind ap,roapepur. Fagrrl, de obice,i,lipsegte,dar in mod
excep'[ionalpoate sd ajungd la aproximativ 0,5 din arboret. intrecind chiar
.sr paltinr"rl.Dise,nrina,t
se mai gdse,scuneori : rnolidul, bradul, paltinLrl de
cimp, frasinul. LIn element nelipsit este sco,rugulde munte, care rlrnine
de obicei in subarbore,t;dar ci'teodatdsint gi arbori mari, pind la 30-35
cm dianretru de bazd.
Productivitatea se poate aprecia ca mijlocie (deterrnindri precise tru
s-art fdcut). Mo'lizii sint bine conforma{i,dar slab elaga{i; la celelalte
specii atit iormele cit gi elagajul lasd de dorit.
Qegenerareanaturald se produce greu. Ici-colo se gdsesc de
diierjto specii.
In subarboret,po lingd scoru;ul de m,unte, se rnai glsesc : alurnrl,
salcia (Salix silesiaca), zmeutvl, micegul de munte, cununita, itrlichina,
socul rogu, caprilo,iul (Lorticera xyiosteum).
Pdtura vie este p,uternic dezvoltatd,compusd mai ales din: Fesluca
silualtca, Bromus ra'mosus,Urtica dioica, Rubus hirtus, Geraniunt rober-
lianum, intr-o cantitate mai micd : Dryopteris filix mas, Milium effusunt,
Geranium Jthaeum, Mercurialis pererutis, Pulmonaria rubra, Scrophularicr
nodosa, Asperula odo.rata eic.
Aceste arbo'reteinde'plinescun rol intportant de

9, TEIS CU ALUN TURCESC

PE SOILSCHELEI
Asttel de arborete au tost ideniificate pinl in prezent nunrai in sudrrl
Banatului; dintre toate amestecurile,in care participi alunul turcesc,
aces,taeste cel mai bine individualizat gi meritd sd iie considerat ca tip
aparte (cu toate ci este desirrl-derar si nu ocupd suprafefernari).
Arboretelede acesttip au iosi ideniilicate la altitudini de 380-950 m,
pe expozi{iidilerite,cLrinclindri vali,ate,de la s,labepini la foarte repezi,

?05
 pe alocuri chiar povirniguri. Soiurile sint de tiputl terra rossa, ioarte bogale
in schelet cu piet're gi stinci rla suprafatl, ajungind unpori la adevdrate
grohotigrrri. Substraturile sint reprezontateprin roci calcaroase.
Arbcretele reprezinli rarigti de arbori bdtrini, cu co,nsisienla de
'0,3-0,4. Predominant este toiul argintiu; la el se pot ame'stecain pro-
poriii rnai mari : alunul turcesc,cirpenul, fagu{, sorbul de cimp ; desigur,
uneo'riacestespecii pot fi numai diseminatesau unele din ele si lipseasci
.cu totul ; s-au glsit gi teiguri apro'apepure, cu pu{ine elemente disemi-
nate de alte specii i aluntl turcesc, insi, e'ste prezenl to,tdeauna, lie -si
numai diseminat. Diseminat se mai gdsesc: gorunul, ulmul de munte,
paltinul de munte 9i de cimp, jugastrul, pdrul p2idure{,frasinul. Sub acea-
std rarigie uieori apare al doilea etaj desiul de dezvoltat, compus din:
carpen, tei argintiu, mojdrean, diseminat alun turcesc, carpini{d, f ag,
.gorun,,cer, ulm de munte, paltin de cimp, jugastru, cire.s,vigin turcesc,
sorb de cimrp; in alte cazuri, al 'doifleaetbaj lipsegte. Dupd le,partizarea
:speciiiorde amestecs-au putut deosebiurmdtoarele faciesttri:
- cu alun turcesc, carpen, so,rb 9i mojdrean ;
- cu alun turce,scgi fag ;
- cu carpen -si mojdrean.
Cregtereaeste destul de slab5, producrtivitatea trebuie socotiti ca inie-
rioard. Forma arborilor lasd 'de dorit, trunchiurile sint strimbe gi crd-
cdnoase.
Qegenerareanaturald prin slmin{d nu se observd.
Subarboretul uneori este destul de bine dezvoltat, predo,minindcornul ;
in alio cazuri este rar, compus din : pdduce'l (Cra:taegus monogyna),
mir pdd,uret,mrrr (Rubus sp.), miceg (Rosa canina), salbd moale, salbi
riioas5, clocotig" mojdrean, soc comun, dirmo,x, mai rar scumpie, salbd
mare (Euongmus latifolia), llliac. Dintre plantele agdfdto'are se gdse,sc
,curpenul de pidure -si iede,ra,care deseori rdmin pipernicite.
Pdtura rrie nu este prea pu{ernic dezvollati dirr c:ruza solului stincos.
Ea poate avea aspectedestul de deo,sebite,, predominind insd plantele de
mull, pe lingd care se gdsesc gi o serie de specii de locuri deschise9i
stincirii : Aspleniurn lrichomanes, Celerach officinarum, Polgp,odium aul-
ga.re, Scolo'pendrium oulgare, Da:clylis glomerata, Melic'a uniflo'ra, Bro-
nxtls roftiosus, Polygonatum ot'fic'inale, Asarum europaeum, Tamus co'm-
munis, Llrtica dioica, Parietaria o,fficinalis, Lunaria rediuiua, Helleborus
ociorus, Ane'mone hepatica, Geum urbanunt., Lathyrus oenetus, Euphorbia
amygdaloides, Me'rcurialts perennis, Gera,niuntrobertianum, Circaea lute-
tiana, Sanicula eurapaea, Torilis anthriscus, Chaerophyllum aureum, Li-
tlrcsperrnum p'urpureo-caeruleum,Satureia oulgaris, S. intermedia, Cy-
nanchum uincetoxic'um,Asperula odorata, A. taurina, Galium sc'ltLltesii,
Conr,panulaperstcifolia, Chrysanthetnutn co'rgmbosum,Inul.a conyza, My-
celis muralis etc. i un aspect aparte constituie arbore,tele cu patura
prrternic clezvo'ltatd de Geranium macror rh7zunt.
Aceste arborete joacd un ro'1 loarte important de lixare gi protecfie
a solulgi.

'2Js_
 9/. TEI$ DE MUNTE AMESTECAT

In nordul Moldovei a fost semnalat un singur arboret de acest tip

care-insd, ocupd o suprafa{d apreciabil5.
Acest arboret se alld la altitudine de 750-950 m, in partea inierioarii
a coastei cu expozi{ia esticri gi pante de la moderatd pind 1s 1g,pede.
Solul esie brun de pddure, mijlociu profund, semrischelet.
Arboreiul este constituit din tei pucios predominant (aproximativ 0,6),
la care se adaugd mesteacdnul,aninul alb, plopul tremurltor, ulmul de
munte, paltinul de mmnte,paltinul de cimp gi irasinul.
Consistenta arboretului de 0,6-0,9. Cregterea este activd. Arborii
sint, in general, drepli gi bi,neelagali. Asr-rpraproductivitdlii nu se pot
face preciziri.
Segenerarea,in general, este pulirr actrvd. Numat pe margtni sint
ceva puieli de tei, paltin, frasin.; pe alorcurise introduc puieli de brad 9i
molid, dar in car-rtitateloarte micb ; deocamdatdnu pcate ii vorba de o
succesiune.
Srrbarboreiuleste destul de abundent, dar neuni{orm repartizat; pe
alocur-i formeazd,desisuri compacte, in alte pdr{i poate lipsi cu desS-
virgire; este co,nstiiuit din: alun, cununifd, cdlin -si capriloi (l'onicera
xylosteunt).
Pdttrra erbacee este abundentd .si constituiii dtn Dryopteris fiLix'
mas, Athyriurn fiLix femina, PterLdium aquilinunt, Dactylis glornerata,
,BrackypccliurnsiLuaticum, Maehrirtgia trineruia, Hepattca transsilaanica,
A4ercur:ialis perennis, Geranium phaeum, Oxalis acetosella, Sanicula
europaed, Aegopodium podagraria, HeracLeum sptnndylium, Saluia glu-
linosa, Larnitinr. galeobdolon, Valeriana sambucifolia, Galium schultesii,
So'tidagooirgaurea, Telekia,specio'sa,Senecio fucltsii etc. Dintre mugchi
se gdsescin cantitate fo,arte micd Rlrytt'Tiadelphustriquetrus si Catharinaea
undulata.
Acest arboret reprezintS, incontestabil, un relict din perioada xerc-
'terrlici asilel el apare ca o curiozitate gtiinlific5 de mare valoare, in
;
timp ce importanla lui practicb este cu totul redusl.
N.B. Descriereadupfl V. Leandru (in litt.).

'fot
a mai iost semnalat un caz ,Je tets amestecat:
ir-rnordul ,to\oldovei
acesta,insd, ocupd o suprafald foarte micd gi nu poate fi socotit ca tip
aparie. se gisegte pe un grohotig maruni de gresie, pe Versant sudic,
cu pantl repede.
Arboretrll es,tecompus din tei pucios in amestec cu cafpen, in pro-
porlii aproape egale. Di'seminat se mai gdsesc: mo'lidul, fagul,- paltinLrl
io munfe gi- de c1mp,mlrul pidure! gi citeva exemplaretinere de irasin.
Teiul gi carpenul au o vegetafie submediocrd; arborii aLr indl{imi toarte

207
mici, trunchiuri conice, c,oroanemari gi deformate. Nici alte loioase ttu
au un aspect satis'ficiitor; in schirnb,molidul este destul de frumos.
In subarborei sint destul de abunden{i alunul gi cununi{a, pe lingd
care se nrai gdsescexemplare rare de pEducel (Crataegus monogyna) 9t
mdceg (Rosa cantna).
Pdttura vie rard este reprezenlatd prin Fragaria oesca, Saluia gluti'
nosa, GaLiuntschultesit etc.
N.B. Descriereadupi datele proiectanfilor de la M.U.F.-ul Suha.
 CAPITOLUL XII

GORUNETE
(formafiaXVI)
A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E A
T I P U R I L O RD E G O R U N E T E
(alte speciiin proporfiede cet mult 0,2)

l. - Productivitate superioard. Regiune de dealuri. Pitura vie din

plante de mull.
92. GORUNET NORMAL CU FLORA DE MULL
Productivitate mi jlocie sau inferioarh

2. -_ Productivitate mijlocie 3
Productivita,teinierioard l0

3.- Regiune de dea,luri 4

Qegiune de cimpie I

4.- Pdtura vie cu predomi,nareaevidentd a speciilor de mull

In pdtura vie specii,lede rnull participii de obicei, dar nu
sint p,redominante

5.- Soluri brune, rnijlociu profr-rnde saLl profunde uneori cll

destul de nrult sche,let,dar Iiirri stincdrie aparentd.
96.GORUNET CU FLORA DE MULL, DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE
Solun brune humiiere, superliciale, bogate in schelet, cu
stincdrie calcaroasd aparerrtd 1a supraiald'
99. GORUNET DE STINCARIE CALCAROASA

6.- Arborete cll un evident ertaj do'minat, in care totdeauna

existd cdrpinifa, de obicei chiar predominantd' In pitura vie
- graminee gi destul de mr-rlte plante de mull. Regirune
lorestierd sau silvostepd do de'arl.
98 GORUNET NORMAL CU CARPINITA
- In subarboretnu existd carpinild. Pdtura vie cu puline plante
de rnull ; predomind Gramineae sau Carex pilosa

14 - Tipuri de 209
 .,
In pdtura vie predomind, de obicei, Carex pilosa, la care se
mai pot adiuga t\Ielica uniflora, specii de Poa, Luzu[a albida.
Platouri gi versan{i slab inclinali.
94. GORUNET CU CAREX PILOSA

Pitura vie constituitzi din Gramineae si Luzula albida

8.- Pdtura vie din Festuca siluatica, Melica uniflora, Calama-

grostis arundina'cea, Poa sp., Luzula albida, producind o
in{elenire co'rnp'letda solului. Versar-r{icu inclindri diferite.
cu so'luri bine drenate.
95. GORUNET DE COASTA, CU GRAMINEAE SI LUZULA ALBIDA

In pitura vie predomind Festuca heteroplrylta,inso(itd de alte

Grandneae precum qi de Genista ttncloria 9i specii de Cy-
lrsas. Platouri gi terase vechi, cu sol gneu 9i compact, cu
dienaj insuficient 9i variafii de umiditate.
97. GORUNET DE PLATOU CU SOL GREU

9. - Cimpii inalte gi terase la contaci intre cimpie gi dealuri, in

zona fo,restierd.
93. GORUNET DE CIMPIE INALTA
Depresiuni ceva mai adinci printre dune, in terenuri nisi-
poase de silvostepi din sudr.rlMoldovei.
/OO. GORUNET PF NISIP
1 0 .- Regiunea de silvostepd. Solul - cernoziom degradat, uneori
-in Iranzit-ie s,pre brun-ro,,scat.IJ,neori mojdrEa,n ab,u,ndent
in etajul dominat.
.IO] GORUNET DE SILVOSTEPA
- Zoma forestier5.Solurile de pddure . ll
- Subarboret puternic dezvoltat cu parti,cipareaspecrilor ter-
mo'file - carpinifd, mojdrean, scumpie - care uneori ajung
si lormezegi rrrre'tai do,minat. .
- Sirbarboretui
nrai siab dezvoltut,fara specii termofile

Srrbarboretsau al etaj constituit arles Car*

pini!5.
102. G O R U N E T C U C A R P I N I T A D E P R O D U C T I V I T A T E
INFERiOARA
Subarboretabundent de scumpie, deseori piperniciifr
,O'. GORUNET CU SCUMP]E
t'-l
Iiormele arborilor destul de bune, cu trunchiuri drepte
l4
Formele arborilor detectuo'ase,cu trunchir-rri scundL,
insuiicrient elaga,te
l5
Qegiunea de dealurr inalte sau nun{i mici. In arborete
uneori pinul silvestru in amestec.In pitura vie predomind
 de obiceiLuzula albida,insolita de exemplarepipernicitede
Cytisussp; mai rar predomrinlunele Gramineae.
- (egiunea joase,
dedealLrri t"
"Jfi;n::'ffi'Jli:": i:";^:
tura vie predomini Lithospermum purpureo-caeruleum; L. al.
Dida lipsesie.
I O 5 .G O R U N E T C U L I T H O S P E R M U M P U R P U R E O . C A E R U L E U M

15. - So,luriioarte superiiciale,stinc,oasesau loare pietroase,aiun-

gind uneori la adwarate grohotiguri.
/,8. GORUNET DE STINCARIE
- Soluri de la superliciale pind la profunde, podzoluri giilbui,
nrai rar brune podzolite, brune-gd,lbui podzolite sau podzo-
1_rride desitruc{re l6

16. - Pdtura vie de Gramineae, Carex pilosa, Luzula albida, uneori

plante de mull ; arbugtii pi,tici acido,lili lipsesc sau sint
pufini; citeodata se gisesc pulini mugchi.
JO6.GORUNET DE CUMPANA INALTA
-- Pdtura vie din arbugti pitici acidoiili, mai ales Vacciniunt
myrtilLus, m,ai rar V. uitis-idaea, Calluna oulgaris, Brucken-
thalia spiculilolia,' se adaugd gi al'te plante acidofilei pdtura
de mugchi, de obicei, puternic dezvoltatl.
1 0 7 .G O R U N E T C U A R B U S T I P I T I C I A C I D O F I L I

I J . D E S C R I E R E AT I P U R I L O RD E G O R U N E T E

92. GORUNET NORN1ALCU FLORA DE MULL

BIBLIOGRAFIE. C o r u n ept e s o l u r rpi o d z o l i t (e, 1 3 3 )

Gorunet (78)
(iorunete de solttri rtpare (30)
Fagetum siLuaticae,p.p (86)
Descris f brb numire gtiin{ilich a) (172)

Acest tip de gorunet este larg raspindit in regiunea deluroasa

din lard.
Arboretele cercetatese gdsesc la altitudini de 200-750 m, pe pla-
touri, coame 9i in pdrlile supe'rioareale versan{ilor cu expozitii variabtle
gr pante pini la repezi, uneori in vii largi. S,o'lurilesint variate : brttne
tipice gi podzolite,brr-rne-gdlbui tipice gr podzolite,uneori chiar podzoluri,
cel pufin mijlociu pro,iunde,cu textula de obicei luto-nisipoasd satt lutoasl,
uneori cu ceva sche,let. Substraturile sint reprezenta,teprin nisipuri,
nisipuri cu pietriguri, luturi, gresii, depozite lacustre miloase, calcare etc
Arboretele sint oonstituite din gorun (Quercus petraea in mare
parte, trneori ceva Q. datechampii gi Q. polycarpa). Diserminatse mai

2ll
gdsesc stejarul pedunculat,cerul, girnifa, fagul, carpenul, plopul tremu-
rito,r, ulmul de munte, pa,ltinul de munte gi de cimp, jugastrul, teill
argintiu gi pucios, pirul pddure'f,sorbul de cimp, ciregul. Fagul, ciregttl,
carpenul 9i teiul se pot ridica pind la proporlii de facies.
Consistenfanaturald a arboreteloreste 0,8-0,9, uneori scade la 0,7.
Cregtere'aeste loarte activd, productivi,tatea superioard. Forma arborilor
esto in majoritate b,und, cu trunchiuri drepte, inalte, cilindrice gi bine
elagate ; to,tugi, mai into,tdeauna se gise,sc si tulpini de,fectuo,ase intr-urt
procent oarecare. Se ob{ine material de lucru de bund calita'te gi in
cantitate destul de mare.
Qegenerareanalurald prin sdminld a gorunului nu este prea dilicild;
seminli9urile se instaleazd ugor, dar binein{elesnumai in locuri luminate.
In unele locuri se o'bservdnlvala puternicd a tinereturilor de carpen,
ceva mai rar de fag sau de iei argintiu; ele pot forma al doilea etaj
des. De aseme,nea se gdsesc puie{i de : jugastru, pal,tin de cimp, sorb de
cim,p,cireg, lrasin. Existd, deci, tendiq{e de succesiunesp,regoruneto-glean
sau gorune'to-fdget,dar nu in toate cazutile.
Subarbore'tulnu este prea abundent; e,srte format din : alun, plducel
(Crataegus monogyna), mer pidure{, miceg (Rosa canina), jugastru gi
afi,ar tdldrdr:sc arbustiv, salbd moale, sal,bd riioa'sd, tei p,ucios arb,ustiv,
crugiri, spinul cerbului, corn, lemn ciinesc, mojdrean, soo comun, rnai
rar salcie cdpreascd,po,rumbargi scoru,gde munte arbustiv.
Dintre plantele parazite este frecvent viscul de stejar, dintre cele
agI{dtorare iedera; care uneo'ri rdmine pipernicitd gi tiritoare pc
pzimint.
Pitura vie es,te,de obicei bine dezvoltartd,dar i;oate ave,a aspecte
variate. In majoritalea cazurllor ea este iormatd din pla,nte de mull :
frlelica uriflora, Brachypodium siluaticum, Doctylis glamerata, Carex
pilosa, C. siluatica, C. diuulsa, Conetallaria maialis, Maianthe'mum bifo-
lium, Asarum europoer!m, Stellaria holostea, Helleborus purpurascens-
Geum urbanum, Fragaria uesc'a, F. ztiridis, F. moschata, Rosa gallica.
I"othyrus oe'netus,L. niger, Euphorbia amygdaLoides,Mere'urialis perennis,
Viola siluestris, Aegopodium podagraria, Sanicula eurapaea, Torilis
anthrisc'us, Pulmonaria o,fficinalis, Lysimachia nummularia, Aiuga gene-
oensis, A. reptans, Glechoma hirsuta, La:ntium ga'leobdolo,n,Saluia glu'
tinosa, Stachys siluatica, Scutellaria altissirna, Scrctphula:rianodosa, hLe'
lantpyrum siloa'ticum, Asperula dorata (uneo'ri gr A. taurina), Galiurrc
schultesii, G. cruciatum, Campanula persicilolia, Mycelis muralis etc.
U'neori se adaugd 9i petrce de mugchi, ca Hypnunt cupressiforme, Di-
cranum scoparium, Catharinea undula,ta etc. Destul de frecve'nrt,insd, pe
lingi plantele de mull apare gi Luzula albida in cantitate destul de tn,are,
In alte cazur.i,pdtura vie poate fi lormatd dintr-un covor de Gramineae,
mai ales Poa nemo'ralls, apoi Melica uniflora, Festuca siluatica elc. In
iine, s-arr semtnalat cazsri cu urn desis c,ontinuu de Vinca minor dare,
de obrcei nu ocupd o suprafa{i prea ntare.

212
 9J. GORUNETDE CIMPIE INALTA

B I B L I o GR A F I E
3"":i::k::;"/,r3:),pi,eo" $21
Acest tip de pddure re localizeazd in cimpii inalte' la contact cu
regiunea deluroasd. El a fost semrnalatin speci'al din partea vesticl a
,Llunteniei. PenirLr prezen\a gorunetelor pure in cimpii inalte mai este
cita'ti Oltenia (52), dar descrierea prea vagl nu permite sd se tragd
1.
conc,luziadacd iip,ul respe,ctives,teidentic cu cel d'i,nMuttie'nia De altlel,
gi ac,estadin urdrd este prea p,u{in cerceira,t
; nu este exclus ca un studi'u
inai amanun{it sa indrepta{eascdunirea lui cu vreunul dintre tip'urile
descrise din regiunea de- dealuri sau cel pu{in sd extindd arealul {ui 9i
'
in ace'astddin urmi regiune.
Arbore,telede acest tip au tost semnalatepe cimpii inalte 9i platouri
din regiunea de trecere spre dealuri. Solurile sint brune-rogcateori iuter-
mediare intre brun-rogcat gi cernozio'mds,gradat,cu o po'dzolire de la
slabi la puter,nicd,cu textur,aluto-nisipoash9.icu suficie'ntdumiditate.
Arboreteie sint constituite drn gorlln, 1a care se amestecd steiarrtl
pedunculat,girni!a, ulrnul (ulmus foLiacea,u. montana), teiul argir-1tiu9i
prrcios,paltinul de cimp, sorbul de cimp, ciregul; de obicei se schileazd
r.rnal doilea etaj, complls mai ales din jugastru gi arlar tdtiriisc, la care
s6 m?i adaugd carpenul, pdru,l gi marul p5dure{. Stejarul pedunculat se
poate gbsi in proporlii de tacies.
Consisienla nartttrali este de 0,8-0,9. Cregtereain mod normal este
activd, iar productivitateamiilocie (chiar spre ltmi'ta de sus). F'orma
arborrllor este destul de bund,, cL1 trunchiuri drepte, cilindrice 9i bine
elagate.Se cbline material de lucru de valoare.
Regenerareanaturalh nu a lost s'tr-rdiatdpind in ptezenl;
se gtie, nu pare pre'a dilicild.
In ul,timul timp, arbore,telede acest tip au lost puternic aiectate de
{enomenul r-rscdriiin masd, ceea ce le-a redrurscons,istenla,le-a sldbit pro-
ductivitatea gi a pus problema regenerdrii 9i relacerii 1or.
Subarboretul erstecomp,usdrin: pdd'ucel (Crataegus monogyna), mdceg
(Rosa canina), salbd moale, salbd riioatsi, crugirn,dracild, corn, singer,
lemn ciine'sc, dirmox.
Asupra paturii vii nu s-au pinii in prezent.

94, GORUNET CU CAREX PILOSA

BTBLTOGRAFIE. (78)(tzr) (172)

Gorunetecu Carex (l7l)
. (l?1)
Quercetumsessilit'loraecaricetosLLm

I Aceasti descriere vorbegte chiar de douh tipuri .de gorunete: unul xerofll
alcituit 6in Quercus polgcarpa (platouri) qi altul mezofil format din Q. petrasa {ver.
sanfi umbri{i); este foarte probabil ca ,acestadin urmd si f ie identic cu vreunul tliu
tipurile de la dealuri.
 - Acest tip este larg rispindit in regiunea <le dea,luri,fiind unr-rldiptre
celo lnai rmportairtedin -se punct de r-edereeconomic.
Arboretele cercetate gdsesc la altitudini in,tre 200 9i 6b0 rn, de
_oliggi pe platouri, uneori qi pe coa,ste slab pind la moderat inclinate,
indifere,nt de expozilie. Solurilg s,int b,ru,ne-gatbui,p'uternic podzolite sad
podzoluri de degradare cenugii-deschise prolu,nde,de texturd lutoasd sau
luto-nisipoasd,cu sulicientd u,miditate.Sirbstratulife sint luturi.
Arboretele sint constituite din go,run. Djseminat se mai gdse,sc :
stejarr-rlpedunculal, fagul, carpenul gi teiul pucios; ultimii doi se loca-
liz,eazdin eitajul do,minat.Fagul se poate ridlca la proporlii de facies.
. -Consisten{anaturall a arboretelor este de 0,8-i,0 ;' uneori scade
la.0,7.. cr,esierea este destul de activa, productivi'tatea m,ijlocie. Forrna
"bine
arbo'rilor este foarte. bund, cu trunchiuri drepte, cilindrice, elagate.
Se ob{ine material de lucru in oantitate maie si de calitate superiSard-
_ Qegenerareanaturald a gorunului se produce in bune conditii; de
multe ori semintiguriles,int continui gi dese,-iar dezvaliarealor Lrlt6rioarh
se fa,cetoarte bine. se nai instaleazd puietii de : fag, carpefl, tei, precLirn
'munte,
gi de unele specii nereprezentalein arboretul batrin-,ca :^ulm de
paltin de cirnp ;i de munte, jugastru, cireg, sorb de cimp. Acegtja, insd,
nu concureazdtinerelurile de gorun: nu existd o tendintd vjzibtlit r{e
succesiune.
sr-rbarbore'iule'ste relativ rar, comp,rlsdin : alun, pdducel (crataegus
mo,noglrna), crugin, singer, lernn ciinebc, carprifoi (Lonicera xylosteum),
cdlin, local si mojdrean
Pdrturavie este destul de bine reprezentatd,fornrati mai ales din
Carex piLosa si Melica uniflora, dar dint gi cazuri cind abundd: pon
nenrcralis, P. angustifolia sau Luzula albida. Se mai adaugd: Pteridium
aquilinum, Dactulis g.lomerala, Conuallaria majalis, ALa'iarilhemumbifo-
lium, Rubus hirttrs, Fragaria oesca, Lathyrus ztenetus,Genista tinctoiia,
Cytisus .hirsutus, C. leucotrichus, Sanicula europaea, Pulmonaria offic'i-
nalis, Aiuga reptans, Satureia uulgaris, Stachys siloatica, Melampirum
nemorosum, Scrophu/aria nodosa, Asperula odorata, Galium cruciata,
G. schultesit etc.

-Pe A{igura Odobegtilor,unde tjut au."ris de pidure esie larg rds-

pindit, s-au senrnalatunele arborete asemdniioare, dar cu arborii scurizi
;i slab elaga!i, avind totu,si forme bune ; prodr,rctivitatea acestor arborete
se poate aprecia ca inferioard. Rege,nerare,a este slabd, in bLrnd parte
lipseste cu totul. Subarboretul, de asemenea,lipsegte de obicei, dar pe
alocuri este p'11fs1nic dezvoltat, lormat mai a{es din corn gi leimn ciine,sc.
In pdtLrravie se obsen'd ndvala speciilor de locuri deschise.
r\st,ferlde arborete se gdsesc pe pla,tourile din partea inferioard, in
vecinitatea izlazu,rilor.Aspectul lor trebLtieatribuit citorva cauze antro-
pogene: un elect de ntargihe, da,iorit defrigdrii masivelor vecine; drerrarea
excesir,S a solului, d,incauza rnultirnii de tra,nseevechi (din 1916-lglg);'ir
'pdgunatul
exploatdrile repetate in cring gi abuziv. Aceite cauze tiind
parte ireversibile, s-ar pune chestiuneasepardrii unui alt tip de pddure;
deocamdati, insI, nu ciedem sd iie cazul',deoarecefenomenrrlpdre a li
pur local.

2t4
 95.GORUNETDE COASTACU GRAMINEAE STLUZULAALBIDA
B I R L I O G R A F I E . G o r u n edte s o l u rri n i j l o c ipr i.,p .( 3 0 )
Gorunetcu Festucasilaatica;i Calatnagrostis (172\
arundirrncea
Gorunetcu Festuca(171)
Gorunetcu Calamagroslis (l7l)
Gorunetcu alun (121)
Quercetunt sessiliflorae corUlosum (121)
Citat f drl nume (168,c, p.p.)
Acest tip de gorunet este frecvent in regiunea deluroasddin intreaga
\ard.
Arboreteiecerce,tate se gdsesc1a altitLrdinide 300-600 m, pe versarlti
de orice expozi{iegi cu incliniri variind de la moderate la loarte repezi.
Solurile n-au fost cerce'tateamdnunlit pind in prezenL; in unele cazuri
s-?ti s€mfl,z1atpodzo,lurig2ilbui, citeodatd slab schelerte.
Arboretele sint compuse din gorun, la ca,rese pot adduga in stare
diseminatd: iagul, carpenuil,ulmul de munte, jugastrul, teiul argi,ntiu,in
cazttri rare girnila. Uneori se schiteazd o etajare, rdminind in etajul
dominat ceva gorun cll carpen sau pulin iag tindr.
Consistenlanaturald a arbo,rertelor e,srtede 0,8-0,9, dar uneori scade
pind la 0,7, probabil datoriti unor cauze antropogene. Cre;terea este
destul de activd, productivitatea mi jlocie. Forma arborilor este destttl
de bund, cu trunchiuri drepte, cilindrice gi destul de bine elagate. Se
ob{ine rnarterialde lucru si de construciie.
Qegenerarea naturald din simin,td a gorunului nu pare diiicill.
Uneori se gdsescse,minlisuriinstalate pe toaid supraia{a, chiar in pdtura
vie destul de deasd; in alte cazuri, ele se localizeazdin locuri mai lurtti-
nate. Pe lingi gorun se mai in,tilnescprrieli de : Iag, carpen, paltin de
rnunte ,si de cimp, tei, cireg, sorb de cimp. In unele cazuri, lagLrl devine
invadant, marcind o sllccesiuneevidenth s,pregontneto-Idget.
Subarboretuleste compus din: alun, piduce'l (Crtrtaegusmonogyrm),
mlceg (Rosa canina), jugastru (arbustiv), clocotig,corn, sirnger,lemn
ciinesc, in unele rergiunisi mojd,rean; de obicei, nu e'ste prea abundent,
dar s-au gasit gi cazuri cu subarboret ioarte des de alun.
Dintre planitele p'araz.iteeste lrecvent viscul de steiar.
Pdtrrra vie este, de obicei, bogatd gi poate fi destul de variatd, pds-
trind totLrgi un anumit aspectcaracteristic.Ea ,p'oatesd d'ea un exemplu
bun asupra rolr"rhriindicator relativ redus, pe c,are trebuie si-l atribLrim
unor anumile specii din pitura vie in cazul gorunetelor,riminind insd
important aspectul general al aceste'ipdtrrri. De obicei, pred,omini unele
specii de gra'minee, mai ales Festuca siloatica, fie pr,rrd,iie in amestec
cu hlelica uniflora ori Calantagro'stisarundina,ceo: Melic,a unillora poate
deveni gi ea predontinantd; in alte cazuri, in locul ce{or de mai srrs
devin predominantediferite specii de pdiug, ca: Poa nemo'ralis,P. angu;-
lilolia, P. bulbosa. Luzula aLbida este 9i e,a aproape nelipsitS, iar in
anumrtecazuri, mai rare, poa,tedeveni predonrinantdin locul gramineelo,r;
astiel s-ar putea nagte conluzii cu gorunetul cu Luzula albido, de care,
rnsd, cel dc {a{d cliieri priri prodrrctivitaterrrai ridicati. La acestespecit,
c,are iomreazl iondLrl pdturii vii, se mai adaugii incd foarte multe, drr
in carrtitate micd : Pteridium aquilinum, Carex pilosa, ilIaiantlrcrnunt

215
b_ifolium, Tamus communis, stellaria hoLostea, r'icario ranunculoides,
Ranunculus allric,omus,Fra:garia uesca, F. uiridi,s, F. moschata, Lathyrus
ntger, L. uenetus, c ytisus leucotric'hus, c . hirsutus, Genista tinctoria,
G. sagitlalis, Euphorbia a'mygdaLotdes,Vinca minor, Viola siluestris,
Pulmonaria_oflicinalis, Aiuga reptans, satureia intermedia, s. uurgaris,
Glechoma hirsuta, Melampyrum nemorosum,'veronioa officina'lis, Aspe-
rula odorata, Galium cruciata etc.

.C]6.
GORI]NETCU FLORADE MULL DE PRODUCTIVITATE
MIJLOCIE
B I B L I O GR A F I E. Gorunet/105)
Gonrnet de soluri mijlocii, p.p. (30)
Gorunet cu Cgtisus nigricans (171, errorrel)
Querceto-Cgtisetumnigricantis (105, errore !), (172, errore !)
Suhaia pricarpatscaiasudubrava, p.p. (161)
Citat iErE nume (168, b)

Acest tip de gorunet este destul de larg rdspindit in regiunea delu-

roasd din {ard.
Arboretele cercetatese gdsesc la altitLrdini de 500-700 (800) fl, pe
expozi{ii variate, dar mai mult insorite, cu pante de asemeneavariate,
de la slabe la loarte repezi.Nu s-au ficut pini in prezenl studii arndnun-
lite asupra soluri,lor; in exernplelecercetates-au identiticat soluri brune,
tipice saLr podzolie, deseorjcu un confinut apreciabil de schelet.Substra-
turi - nisipuri cu pietriguri, argile.
Arboretele sint compusedin g,orun.Diseminat se mai gesesc: plopttl
trenrurdtor, fagul, carpe'nul, jtLgastrul, sorbul de cimp ; cele trei specii
din urmh formeazd un al doilea etaj loarte rar ; uneori rinine gi ceva
g o r l l n i n e t a j r r {d o m i n a t .
Consistenfa arborete,loractuale este de 0,6-0,8 ; dar, cel pulin in
parte, ea se datoresitedegradirii prin om. Cregtereaeste destul de activd,
productivitateamijlocie. Formele arboril'or nu sint dintre cele mrai bune ;
sint n-rultetulpini strimbe ;i slab elagate; dar gi aceasta poertosI Iie
atribuitd, cel prr{in in parte, degraddrii antroprogene. Se ob{ine material 'de
cons,trucfie9i, intr-o cantitate redusd, de lucru.
Qegenerareanatura,ldprin sdmin,,tda gorunului este posibild, dar nn
este prea activd. Se mai ghsesc semin{iguri de jugastru, mai p'u{in iag
;i carpen. In orice caz, ultimele dor-rdspecii nu au aici tendinfe invadante.
astiel incit pericolul unei succesiuninedorite este pulin pro,babil.
Subarboretul,de obicei, este rdr, compus din exemplare izolate de:
alrrn, pdducel (Crataegus manogyna), mdr pdd,ure.i, porumbar, rndce'g
(Rosa canina), singer, local gi mojdrean. Dintre plantele paraziilese gd-
segrteviscu,l de s,tejar.
Pdtura vie e'stedesiul de abLrndentd,Iormatd in majoritate din specii
de mull : Dactylis gLomerata, Melica uniflora, Poa nemoralis, Festuca
pseudoc.tina,Carex pilctsa, Luzula albida, Canoallorio maiaLis, Asarum
europae'uft7,Parietaria officinalis, Alliaria officinalis, Lychnis coronaria,
Anemone ne'morosa,Ranunculus ouric'omus,Helleborus pLlrpurascens, Geum
urbanum, Fragaria oesca, Rosa gallica, p. arrsensis,Lathyrus oernus, L.
niger, L. aenetus,Cytisus hirsutus, C. nigricans, Genista t[ncloria, G. sagit-

2r6
 s.atu-
talis, Euphorbia antygdaloides,viola hirta, s,y.ryphgtumtuberosum,
oieitoiil
'ls'perita 'Me!ampvr.um,
arnhigua, cvnonchum
bihari.ense, uince'
;;'j;'r;id.;';it,
'6iii*-,
odira,ta7 GaLium'ic'ltuttesii, Compan'ula persicifolia,
Chrysanthentum corAmhosum,Lapsana co'mmunis elc'

rn Dobrogea au fost semnalatef,orrnut"t" care ar putea sd aparlini

putea
tipului de mai sus, dar descriereae*steprea sumard pentru a se
lrage o conciuzie Precisd.
-Arboretele
sint conrpusedin gorun, cu Lrn al doilea eiaj din: carpen,
ulm. iusastru, paltin de'cimp, ariir tdidrdsc,tei, sorb de cimp'.pir 9i mdr
;;d;r'.f;tr6un. ni..rinbt se mai noIeazl. stejarul (probabil, pedul-
jos- Regenerarea
iltatl."piodlctivltatea e.stemii,locie,,dar spre limita de
gorunului este u;oria. iir subirboret se.gasesc: alLttt,pdducel (Cratac-
lut ,rtonogyna),r:orumb'ar,corn, singer, dirmox'
Ast{ei"ie goir.rnetese'giisesc in"zona lorestier6, pe 'ersatr{i insori{i,
crt solurt centqii, profLrnde,relativ us.cate'
dupi Z. Przemetchi(in litt')'
N.B. Descrieiea

97. GORUNETDE PLATOU CU SOL GREU

I E'
BI BLIoGRAF (30)
dee'oziune
X?',Xti.tr*iit;'jit?,""
3"1l,1'E
Gorunetul de platou cu sol greu_a fost semnalat in partea irrlerioarii
cercetat'
u A"ufuiii"i, d"oci-dutb ir.r vesTul t\\un'teniei; este prea pr'rlin
do acee,anlr se poate da decit o descriere ioarte sumard.
pe pla-
Arboretele de acest tip se lo'calizeazdla altitudini lllai llrlci,
t*tri, c1 podzoluri gdlbLrisau cenu,s.ii,.profunde, cu textura
to,trilii"i"i"
g r . u , i o u r t u . o n ' , p u o i "c, r i d r e n a - i
j t s u t i c i e n tg i ' a r i a i i i d e r r m i d i t a t em i t r i ,
[e substraturi de lut sau atgild...
Arboretele rinf'-"o".tituite din gorr-rn. Consisten{a actuali este de
O,Z-0,S. Cregtereain mod normal este destul de activd, -pt"91tt^t\:l:9i
m i i l o ' e . F o r i n a t r L r n c h i u r j l ol ra g o r u r t n u e s t e p r e a b r t n a ; s e i n t l l n e s c
;;di;i';"';i;li; si stabelagarg.s" obtinemateri;rl
1;l;i;i acrect,,o"i"
Au-iu..u, dar in proporiie ceva mai micd fa{d de alte gorunete'
I{e,generare u nuturu;e a gorunului prin.srimin{a este,destulde diiicili.
d e a c e s tt i 'pc aaur rz fdo, s t p t t t e r t t i ca l e c t a t ed e
i r r - u l t i m u l t i m'pt l,na r b o r e t E l e
f e n o r r r e n c lues c d r i i m a s e; d i n a c e as I d c o n s i s t e t t l as - a r e d u s '
.i"it-*, productivita,tea ar scdz,ut, iar reg'snerarea a de\e'niit 9i
si
mai-- grea.
,[iupro subarboretuluigi pdturii r,.iinu s-au iiictri cercetdriamdnunfite-
S-a senmalatnumai infe'lenire'a solului cu graminee,la care se rn-aiadaugl
arbu,stiipitici xerolili,'ca cenista linctoria si specir de cytisus,
Loniiliile edalice clescrisedevin total nepotrivite pentlu. gorun in
c-azul secetelorprelttngite ;i pulernice,ceea ce a 9i contribuit rnult la
uiceri in masd'(chial mai rirLrltdecit in cazul stejdretelorde terasd,
Iiindci stejarul pedunculatsr-rporiimai birre compactitatea-solului)- Acest
lucru treblie trnut in seamA la relacerea arboretelor degradate prin
ilscare.
 98. GORUNETNORMALCU C,{RPINITA

- . .Acest tip de gorlrnet este destul de frecvent in sudul BanatulLri,birre-

i1{eles atit cit se intinde arealul carpini(ei; se niai gdsegte
*de in ciealLrrile
Buzdulut, in figie de intrepdtrundere intre sr,lvostepa deal de aici 9i
zona forestieri. A fo,st sem,nalat9i in Dobrogea, unde nu pare prea rds-
pindit (2. Przemetchi,in litt.).
Arbore,telede
_acesttip au fosi identificate la altiiudini de (7s)
200-400 m, rnai des pe versanli cr-rexpozi{ii insorite, rlar citeodatl si
pe cele nordice, cu pante de la slabe la repezi. solurile n-au iost cer-
cetate.amdnun{it; in Banat s-au semnalat, in general, soluri schelete,
uneari avind aspect de terra rossa in Buzdu, cernaziamuri de,gradate
sau so'l'urischelete puternic erodate, au mult p,ietrig de 1a suprala{a.
Arbore,telesint constitr-ritedintr-un etaj dominant de gorLrri,la care
se pot amestecadiseminat: stejarul pufo,s,cerul, girnila, paltinul de cimp
gi_teiul argintiu; in etajul dominat este ab,undentacarpirit,a la care se
adar-rgduneori exemplare jzolate de: fag, carpen, ukn (IJtmus suberoso,
u' minor, U. ambigua), simbovind, jugastru, aitar tiidrrsc, cireg, pin
pidure!, sorb de cimp, scorug comestibil, mojdrean. Stejarul puios'
9i
jttgastrtrl se po,t ridica la propo,r{iede facies. In schinib, in cazuri rtrre,
carpirii!a ritnine ttttmai disernina,td,pdstrindr-r-se totr-rgicelelalte carac*
tere ale tipului. lStajarea se realizeazd, binein\e,les,de la o virstd ceva,
nrai nrare; arboreteletinere reprezinta un amestecde g,orun carpinifir
9i
la aeplaFinivi:l gi, de obicei, in proprrNii ap,roxintativegale.
Consisten{anaturald a arborstelor e,stede 0,g-0,g ; dar mu te artro-
rete sint rdrite artifjcial. Asupra cre,giteriigi pro,duc{ivitdiii s-au ldt:Lrt
putrne cercetiri ; ele se pot aprecia ca mijlocii. Forma arborilo,r este
potrivitd, cu trunchiuil in majoritate dre,ptegi destLrlde bine elagate. se.
obfrne nraterial de construclie 9i in,tr-o mdsurd mai micd de lucru.
I{egenerareagorunului nu se observd; se ins,tareazdceva tei.
Subarboretuleste destul de abundent,format din o parte de carni-
t":i!lt, care rdnine a^rbLrstivd,apoi u,lm de prutd, pdduiei (Crolae[us
ntonoguna,mai rar C. pentagyna), ndr pddr_rre!, pdr pdduref (arbustiv;,
porunibar,vigin tLrrcesc(in Banat), mice; (Rosa canina), n'tur(Rubu.s-sp.),
scumpie,salbd riioasS,patarchindde stincd, cloc,otig, dracild, corn, sin[er,
rrrojdrean,lemn ciinesc,dirmox. Djntre plantele parazitese gisesc viscul t1e
steiar si ccl alb, iar dintre planteleagdlitoare curpenuldJ pidure gi r.i{a
sdlbaticd.
Pdtura vie este bine repreze'ntatd,t'ormatd din Brachypoclium si.-
oaticum, Daciylis glomerata, Care'xsiloatica, ftuscus aculeatus, R. hllpotos-
sum (ambii in Ba'nat), Tamus communis, Fragaria L'esca,Rosa aruensis,.
Lathyrus uerrLus,L. ttenetus, Genista tincto,ria, cytisus heulfetii, c. ltir-
sutus, c. leucotrtchus', Euphorbia amygdaloides, Ilyperic,unt pe'rforaturn,
-Lithospermum
Yigtq silaestris, Torilis anlhriscus, purpureo,-caeruleurn,
Glechoma hederacea,G. hirsuta, origanunt uuLgare,'stochys gernmnica,.
Digitalis lanata, cynanchurn uincetltxicurn, Gdttum opoi,t"l solanunt
dulcamara etc.

2r8
 DE STINCARIECALCAROASA
99.GORUNET

Este un tip de pddure foarte rar, sem,nalatpind in prezent numai din

irnprejurimile
- Oragr-rlStalin.
Arboretele de acest tip au iost idenitiiicatela altitud'ini in jur de'
800 nt, pe versanfi crr expozi{ii vestice gi pante repezi. Solurile sint brtttte
humi{ere, superiiciale, luloase, bogate in schelet,- pe substrat de calcar'
titonic ; stiniile de calcar apar lrecvent la supraiafd.
Arbore,tules,teformat dtn gorun. Se schi{eazi un al doilea etaj rar
d i n : i a g , c a r p e n ,p a l t i n d e c i n r p g r j t r g a s t r t t .
Cousis,ten{anaturald este de 0,8. Cregtereaeste destul de rriguroasd'
productivitatearnijlocie. Arborii au lorme des,tulde bune, cu trunchittri
drepte, dar relativ slab elagate. Se ob'!ine material de construcfie, irr
parte,
- si de lucru.
Qegenerareanaturald nu se observd; cel mLrlt se gdsesc puie{i rari
do carperr gi jugastru.
Stibarboreiul este destr-rlde bine dezvoltat, agezat de o'bicei itr
brrchete; este io,rmat din : alrtn, pddud (Crataegus monogyna), scorttg
de mun,te (arbr"rstiv),mice; (Rosa caninu), spinul cerbului, salbd riioasS,
singer, lemn ciinesc, caprifoi (Lonicera xglctsteum).
" contin,udsi iormatl din: Dactylis glo-
Pdtnra erbaceeeste aproape 'Helleborus
merata, Asarunt europaeunt., puypurttscens, Fragaria ^Lte.sca,
Lathyris uernus, Euphorbia am!/gdo.loides,Lamium gaLeobdoLon.GaLium
schultesii, G. cruciata, Asperula odorata, fuIgcelismuralis etc. Pe siinc.i 9i
pietre se gdsesc ferigi -' Asplenium trichoitanes, Potypodiitm uul,gore,9i
nrugchi-*Hypnurn cupressiforme,Thuidiumtamariscinum,Tortellatortuosa".
H ed'toigia albicans, Plagiochila asple'nioides.
Aiboretele de acest-tip au ttn rol important de protec{ie a solrtlLri.
N.B. Descriereadupi ing. L. I'eandru (in litt )'

1'0. GORUNETPE NISIP

BI B LI OGRAFI E . D e s o r i sf d , r i n u m i r e g t i i r n l i f i c i

Astiel de arboretese intilnesc numai sub iormd lragtuentardin nisi-

prrrt cle ia Harttt Co,nacht.Degr ocuph abta o suprala{a totalb de citc-r'r-i
iectare, prin originalitartealor meriti o descrjerescrtrid.
Ele se gdsesc_ in depre,siunrle mai adinci dintre dunele de nisip, itt
iorrn:i de lilii orie'ntate'de la nord 1a sud. Solul este un cernozlonr
degradat, ugcr, foarte proiund, clt seflne evidente de podzolire, Iortnat
- o u n n i s i p a l b i c i o s ,l i p s i t d e c a l c a r .
p
Arboretul este constitrritdin gorun, la care se nai adaugd: ultnrrl de
munte, arlartrl tiiSrisc, cire;ul gi pirul pddrrre{.\'e{eta{ia goru'nttlttieste
activd, de.si provine din ldstari de tulpini bdtrine. Prodt-tctivitateaptiate
p r e c i a t dc a t t t i i l o c i e .
l i a'In
sttbarb,oretse gdsesc pddr-rcelul(Crotaegus monogutltt),
barul, spinul cerbului gi salba mo'ale.
Pitnra erbacee destul de abundentd, compusd din Deschantstsia
caespitosa, Xluscari co'mosunr, Polygonum, conr.toletulus,S[,lene inf lata,
Melandryunt album, Clematis recla, Delphinium elatuny Thaliclrum ninus,
Aristoloihiq cl,emaiitis. Dictantnus albus, Coronllla lsaria, Scrophularia

219
sp., Galium rubioides, Sonchus araensis e,tc. Dintre plantele agdfdtoare
so gisegte Humulus lupulus.
Aceste arb,oreteindeplinescun rol important de proteclie, impiedicind
pllnerea in migcare a nisi,purilor.
N.B. Descrieredupi C. Chirith (2S).

/01.GORUNETDE SILVOSTEiPA
B I B L T O G R A F T E .( 3 0 )
Suhaiadubravas dubomscalnim,p.p. (161)
Gorunetul de silvos,tepda fost cercetat pinl in prezent in partea de
sud-est_apodisului ,Lloldovei,unde silvos,tepa-aiunge id se urce lh dealuri.
Arbcretele de ace'sttip ar,rfost semna'latela altltudini in jurr-rl a 200 rn,
pe platouri ;i coaste, de ,o,biceiinsorite. Solr-rrilesint rep,rezenrtate prin
cernozionturi degradate, uneori in trecere spre br,u,n-ro$cat.
-care
Arboretelesin't consiituite din gonln, la se adaugd diseminat ste-
jarLrl pr,rfo's. Di,n pLr{ineledate existente rezultA ch se pot deosebi doud
faciesuri: unul firri e,tajuldominat din alte specii,a1 doilea cu un eiaj
dominat, corrlps5 in special din mojdrean, apoi ulm (Ulmus loliacea),
irrgastrr-r,arlar tdlArdsc gi sorb'de cimp ; in tinerefe,mojdrean,ulse ames-
teci in acelagietaj cu gorunul, mai Iirziu rirnine d,ominatt.
. Consistenfanaturald este de 0,7. Cre,gtereaeste pulin activl, produc-
tivitatea inferioar5. Forrnelearborilor lasd de dorit, elagajul nr-rse prodrrce
i n b r r n ec o n d i { i i .
In tinereturi se gdsescpuie{ii de : gonrn, lrlm, jugastru, cires 9i rnoj-
drean.
Subarboretuleste compus din: pdducel (Crataegus tt'tonog!/na, C. pen-
tagyna), salbi riioasS, corn.
Pdtura vie nu este prea d,ezvo'ltatd, compusd totugi din :Merica uni-
flor,a, Dactylis glomerata, Asparagus officinati-s,conuariaria maiatis, Tha-
liclrunr aquiLegifoliunt, Geum urbanum, Lathyrus niger, I.itho'spernturn
purp'ureo-caeruLeum, PrimuLa sp.
Descriereadupi S. Purcelean 9i G. Ceuc6 (in litt.), ln parte dupi C. Chi-
( 3 0) .

In vestul {arii se gdsesc unele goru,nete,care ar avea, de aseme'nea,

,aspectede silvostepa, dar sint de'osebitede cele descrisemai sus. Ele au
fost semnalatein podgoria Aradului, 1a altitudini de 300-3b0 m, pe ver-
- toarte repezi. Solul este
_sanli cu expozil,ieno,rd-esticdgi pante ropezi
bogat in schelet,superiicial, puternic erodat, cr"rdeiicit evident de umidi-
tate : substratul este un sist micaceu.
Arboretlrl este iorrnat ,din gorun, l3 car€ se adaugd arlarul titirdsc
in cantitate ceva mai mare, iar drseminat: srtejaru,lpufol, carpenul, jugas-
trul, teiui argintiu, pirul pidure!, ciregul

t Datele din prezenta descriere se r.e,fend

mai arlesla lacrilescu mroid,rean
 In subarboret este deo,sebitde ca,racteris,ticciregul pitic, pe alocr"tri
Io'arte abundent.
In pdtura vie apar unele plante de locuri secetoase,ca: Eryngiunl'
cantpestr e,'f eucrium c'lrumaedry
s, Asperul a cynanchica, Centaurea micran-
thos, C. phrygia elc.
Aceste arborete sint reprezepta te a,cum prin frag'mente foarte
mici. Astiel nu se poate stabili dacd indeplinesc condi{iile pentru a Ii
considerateun tip de pddure aparte.

,1'2.GORUNET DE PRODUCI'IVITATE
CU CARPINITA INFERIOARA

Acest tip esrtedescrisdin Dobrogea,unde pare sd fie cel mai rispindit

dintre gorunete.
Arboretele cercetatese gisesc in zona iorestierd, pe versan{i leryZi
gi culmi, cu soluri schelete,pe un subs,tratde calcar.
Arboretul este comp,usdin gorun in etajul dominanrt,pe lingd care
se gasesc diseminafi: stejarul puios, uhnul gi teiul argintiLr; in al doilea
etai se localtzeazd : carpini{a, jugastrul, visinul turcesc, pdrul pidttre!,
sorbul de cimp, mojdreanul.
Cregtereaeste pu{in acliv6, produc'tivitatea- inferioard. Forma arbo-
rilor este defectuoasi,cu tulpini scunde, co,nice',strimbe gi coroane prea
dezvo'ltate.Se ob{ine numai material de foc. Majoritaiea arboretelor ac-
tuale sint puternic degrada'teprin acliunea omului.
Ilegenbrarea gorunului prin saminld pare a fi, in general, diiicilS.
In subarboretse gdsescpidLrcel(Crotaegus monogyrw), sa,lbdriioasd
gi corn.
Asupra compoziliei pdturii vii n,u s-au fdcut cercetdri.
N.B. Desuierea dupl Z. Przenelchi(in litt.).

CU SCUI1PIE
IOJ.GORUNET
BIBLIOGRAFIE, (I2I\
Quercelum sessilillorae cotinasum (1211
Gorunetul cu scumpieeste un tip de piidrrrerar.iniilnit; el a- fo-st
iderr,tilicat pinl in pre2enl
- nrttmai r.]n ootti,l Carpa{itlor, incepin'd d" 13
Aldgura Od'obegtilor gi termini,nid cu dealurrirleIsirifei ; nici in aceastd
regirrne
'- n'u.estefrecvenrt.
Arbcretele de acest tip au lost gdsite la altitudini de 300-500 m" pe
p,la'touri,culmi gi versan{i insorili. Solurilo sint brune de pddu_re,pufin
proiunde, deseori ioarte bogate in schelet, citreodatdcu bolovani la supra-
' Substraturilesint repi6zentateprin calcare, gresii calcaroase,lnarne.
iata.
Arbcretele sint complse
' .'estc pur ; rar apare diseminat stejarLtl
din goiun
pedrrncrrlat. Consistenfa nattrrali de 0,7*0,8. Cre;iere-aeste ptr{irr
hctivS, prodrtctivrtateainterioard. Arborii au forme nesaiisiicirtoare, ctt
trunchiuri conice, strirnbe si slab elagarte.Se ob{ine cel mr-rltmaterial de
construcfiirurale.
-si siminid este dificilS ; se gdses,cputini
Qegenerarea nalurald prin
pLrie{ide gorun, pe alocuri de stejar ; se localizeazd,it't goluri din sLrb-
arboret 9i se dezvoltd greu.
 Subarboretul este abundent, iormat mai ales din scumpie; aceasta
'se grup€azd in pilcuri dese gi scunde, uneori destul de intinse, pror,'enind
de o,biceidin drajonarea puternici a unui singur exemp,lar,dar se intilnesc
9i tufe de ci{iva metri inil{ime. Se mai gisesc exemplarediseminate de:
piducel (Crataegus monogyna), mdceg (Rosa canina), s,alb,i riioasi,
dracili, singer, lenrn ciinesc, precrlrrugi exe,mplarearbus'tive de carpen,
sorb de cimp gi mojdrean.
Pdtura vie este rar{, mai mult in locur,i ceva mai luminate ; este
compusd mai ales din: Meltca uniflo'ra, Vero,nica chamaedrys, Galiunt
cruciata, G. schultesii, apo,tCalamagrostis epigeios, Carex siluatica, Cle-
matis re'cta,Cgtisus hirsutus, Genista tinctoria, Sedum.maximum, Asperula
tauritm etc..

/04. GORUNETCU LUZULA ALBIDA

tslBLIOGRAFIE. G o m r n edt e s o l u r i s u p e r , f i c i , sacl eh e l e t e( 3 0 )
Gorunetcu Luzula (l7l)
Gorunet cu.Luzula nemorosast Calamagrostisarundinacea(1721
Goruneto-pinelcu Luzula albida (l2l)
Gorunetcu drob pe soluri schelete(121)
Querceto-Cglisetum nigricanlis,p.p. (123)
Q.uercelo-Pinetum luzuletosum (121\

?t";::;,r,":;:;"'l:,:r,".?,':;:::;:li,.rli'tuu
Citat fdri nume (168, d)
Acest t1p de gorunet este destul de rar, gzisindu-senumai in anumite
regiuni de dealuri inalte sau munii mici.
Arboretelede acest tip au fost identificatela altitudini de 4b0-700 m,
'pe versanli cu expozilii diferite, dar mai
des insori{i, gi cu pante, de obicei,
retpezi- toarte repezij s-au gdsit, insi, gi pe plat,ouri ioarie slab incrlinate
gi pe coame inguste. Solul este podzol gnlbui, crud, de la superricial la
profund, de obicei cu mult schelet,uneori scheleto-pietros, cu 6olovani la
sr-rprafafr.Subsiraturile sint rcprczcntatc pri.n grcsii, gistrrri, conglomc-
rate, nisipuri cu pietrr'guri,in toate cazurjle de iatura silicioasi.
Arboretele sint iormate din gorun ; diseminat se gdses,tefagul ; in
unele regiunl, mai ales_in vrancea, s-a semnalat 9i preTen{apinilui sil-
vestru, care se poate ridica la proporlii de facie's(pind,la o,t). uneori se
schiteazi rrn al doi.leaetaj.dih exemplarerare de carpen, iei argintiu,
mojdrean, care nu trec de 4-S m inilfime.
.consjstenia a-rboreteloreste de 0,7-0,g. cregterea esie pu{in activd,
productii'itate'ainferioard; pinul are o cregtere destul oe actlva. Forma
arborilor, atit la gorlrn cit gi la pin, e,stedestul de bunr ; trunchiurile silt
drepte si destul de bine elagate. Se poate obline material de co,nstrucfie
;i chiar de lucru, dar la gorun de dimensiuni mici.
Qegener:area narurala a gorunului prin siininld este dificili; rAr sr-
gisesc pe alocrrri seminfiguri, de obicei slab dezvoltate. In schimb, in
trnele locuri se o,bservdavansarea masivd a iagului, care marcfieazd,a
e.videntEtendin{d spre succesiune; sint chiar caziri cind se gi poartevorbi
despreun al doilea ertajde fag, bine constituit. Se mai insta,leAzdpe alo-
curi seminliguri de carpen, mesteacin Si cireS.

222
 Subarbqretul,de obicei, lipsegte; uneori se gdsescexemplarerare de:
,alrrn,pdducel (Crotaegus ffLonogAna),mdceq (Rosa canirn) gi corn.
Dintre plantele parazite e'ste trercvent viscul de stejar.
Pitura vie e,steputernic dezvoltatd, putind avea asp€cte variate; de
obice,rpredominanti es'teLuzula albida,la care deseori se adaugd arbugtii
pitici: Cylisus nigricans, C. hirsutus, Genista tinctoria,' sint, insd 9i ca-
zuri cind acegtia din urmd predornind,iar Luzula albida lipseg,te.Se mai
gisesc : Pteridium aquilinum, Xlelica uniflora, Cal,amagrostisarundinacea,
Daclylis glonterala, Poa sp., Fragarta oiridis, Lathyrus uernus, L. uenetus,
Sanicula europaea, Satureja oulgaris, Veronica officinalis, Galium sc'hLtt-
testi etc. Vaccinium myrtillus nu este rar, iar citeodatl este destul de
abrrndenit.Se gdsesc gi destu,l de nulli mugchi : Dicrarutm scoparium,
Eurhynchium striatum, Polytrichura sp. etc.

105.GORUNETCU LITHOSPERMUM
PURPUREO.CAERULEUM
B I B L I O G R A F I E . S u h a rdi au b r a v sa d u b o ms o a i n d p
m.,p .( 1 6 1 )
Acest tip de pddure este ioarte rar; a iost identiticat pini in prezent
nnrrnajin es'tr,rlpodigului .Nloldovei.Aparilia lui trebuie pusd in legitura
cu nuanta mai secetoasda climei din apro,piereasilvostepei.
Arboretele cercertatese alld la altitudini de 250-400 m, pe pla,touri de
cumpand insorite, cu inclinalie u;oard. Solurile sint cenu,sii de pddure,
slab la rnediu podzolite, bogate in humus, fo,arte proiunde, lutoase sau
luto-nisipoasein A, compacte in B. Substraturile sini reprezenrtateprin
nisipuri calcaroase.
Arboretrrl e-steco'nstrtui,tdin gorun (Quercus dalechampii, Q. petraea),
la care se mai adaugd teirurlargintiu, ciregul gi frasinul. Speciile de arnes-
tec rrneori sint numai diseminate,in alte cazuri unele din ele se ridici
la propor{ii de iacies.
Consistenfa naturald a arbo're,teloreste de 0,7-0,8. Cregterea es,te
pu{in activd. Productivlta;teaeste inierioari. Forma arborilor este destul
de bund.
Qegenerareanaturald din sdminld pare sd ile grea ; to,tugiin
mai luminate se instaleazd seminiigurile de gorun, jugastru, ar{ar
rlsc 9i cireg.
Subarboretu,luneori este destul de bine dezvoltat, compus din : pddu-
cel (Cralaegus ffLonogyna,C. pentagyna), porumbar, salbi moale, salbd
riioasi, corn, dirmox
Pdtura vie este bogaiti ; caracteristic este Lithospermunx purpureo-
caeruleum,' se mai adaugi: Melica uniflora, Carex pilosa, C. diuulsa,
Asparagus lenuilolius, Polygonatum latifolium, ALliaria ollicinalis, Lathy-
rus niger, Sedunt,maximum, Primula sp., Satureia uulgoris, Campanula
rapuncultts, C. persicifolia, Lapsana comunis etc.
N.B. Descriereadupl S. Purcelean 9i G, Ceuci

/06. GORUNET DE CUMPANA INAL1A

BIBLIOGRAFIE. G o r u n e t e d e s o r l u r is u p e r f i c i a l es c h e l e . t ep, . p . ( 3 0 )
Suhaia pricarpatscaiasudubrava, p.p. (l6l)
Citat fErE nume (121) (168, f.)
 Acest tip esie frecvent in tot arealul de riispindire a gorunultri, dar
ocupl de obicei supraie{e mici.
'Arboretele
de acest'tip se gdsesc {a altitudini mai mari, 400-701)
(850) m; ele se locaiizeaid de obicei in lunrgul crerste'lorillggsle, bitu'te
de vinturi, intinzindu-se gi pe oarecare ldlime din versanlii alltura{i, cu
expozilii insorite 9i pante'dg la moderatepind la repezi.Citeodatd,irrsii,
ocilpnsupraiefemai hari pe cumpenenrai late, in lormd de platouri inalte.
So,lurile n-au fost studjatir amdnunlit; au fost semnalate solurile brune
podzolite-si podzolurilegdlbui, deseorischolete,citeodatdputernic erodate,
'fina ta roca-marni, repiezentatd prin arglle sau pietrigur.i.
Arboretelesint con'stituitedirn gorun ;-diseminat se mai gdsesc: Iagul.
carpenul, teiul pucios, paltinurl de m,untegi de cimp.
'Consisrtenta
naturaie este scdzute,0,5-0,6, rareori pind la 0,8. Cres-
terea este Ioaite ince,atd, iar productivitartea irrferioard. Arborii sirrt rdLt
oonformali, cu tulpini scunde,ionice, dese'oristrimbe, 9i coroane puternic
dezvoltat6; frecveirt are loc deformarea corottame,nte,lor, in special dato'
ritd uscirii virfurilor ; in situalii expuse vinturilor se obse,rvd coroa'nele
rupte sau deforma,tein torma de srteag,uneori cu crdci_pornind aproape
da la supraiala solului. Se poate obtine cel mult mate,ria,lde, co,nstruc{ii
rurale.
'
Ilegenerare'agorunului prin sdmin{d pare extrem de dif,icild, semln'
ligurile lipsesc cu deszivirgire.Uneori se gdsesc semin{iguri de lag, care
po,t torma desigr-rri ,continui; se mai adaugl : carpenul, teiul, paltinii' ci-
regul. Astiel. succesiuneaeste evidentd. In alte ocazii, insd. nu se gdsesc
nici seminli9uri de aces,tespecii.
Subarborertu{ap,roapelipsegte; cel mult apar exemplare rare de :
alun, pdducel (Cralaegus nn'noggna), mdr pddlrref gi mdceg (Rosa ca'
nina),la care se adaugd arbugtii pitici din pdtr-rravie, ca : Cytisus nigri'
cans, C. hirsutus, C. leucotrichus, Genista tinctoria.
Dirrtre plante parazite, viscul de s,tejar es'te frecvent.
Pd,tura vie de o icei bogatd, formind un covor continuu, dar scund
9i slab dezvoltat; poate avea aspectediierite, ttneori pred,crminind specii
de Poa sau de Festuc'a,in alte cazuri Luzula albida. Se mai a'daugd: Ca-
rex pilosa, Geum urbanum, Rubus hirtus, Fragaria oesca, F. moschata,
Viola hirta, Thgmus sp., Vero'nica officina,lis, Vaccittitun myrtillus, Galiunt'
cruciata, G. schullesii, Asperula odorata, Mycelis muralis, Hieracium pi-
losella etc. Destul de des se gdsescgi unii mugchi: Hypnum cupressilorme
Dicranunt sco,pariunt,Polytrichum sp.

CU ARBU$TIPITICI ACIDOFILI
1'7. GORUNET

BIBLIOGRAFIE. G o r u n e t c u B r u c k e n t h a l t as p i c u l i f o l i a ( 7 8 )
Gorunet gs Vaccinium mgrtillus 3i I'uzula nemorosa (172)
Querceto-Cgtisetum nigricantis, p.p. ll23\
| 4. Bde nsauer Mgrtillus -Eichenaald-Tgp (167.l
Citat fard nume (121)

Acest tip de gorune'tes'tefoarte rar intilnii ; a lost sernnalatpinh in

prezerrt in Ardeal gi in sudul Motldovei.

224
 Arboretele cercetaie se gdsesc la altitLrdini ceva mai rnari, 500-
I 100 m, p.e9o?1n9sau in partea superioarda rrersantilorinsorifi cu panta
lina, pornind de la marginea plator-rrrlor.
solurile sint sbracegr acide,brr-rne-gdlbui podzolite,podzoluri galbtri
sau chiar podzoluri de destruc{ie,mijlociu profunde sau-superficiale,cu
textrtra.rtsoard gi un con{inut rjdicat in schelet,uneori puternic cinrentrte
Ia o adincirnerelativ micd. Substratr"rrilesint reprezeniateprin rcci siii-
cioase acide, ntai frecvent gresii.
Arbore{ele sir-it compuse din gorun pur. consistenfa natr,rralr estc
foarte micd, 0,4-0,7. cresterea esle pLrfin activd, productivitatea inie-
rioarS. l'ortra arborilor esie delectrroasd, cu trunchiriri strimbe, iniurcite
sarr chiar jn candelabru,_scundegi conice; elagajul natural se ,facegreu,
coroanelesint exagerat dezvoltate.Se ob{irre lenrn de loc, cel nult ie',,a
rnaterialde construc{iirurale.
Arboretele de acest Iip reprezintd djn toate punctele de r.edere uri-
fliurrrm de prodr,rctiece poate da gorunul
Iiegenera-rea_ naturald prin sdrninfd a gonrnului nu se prodrrce sarr
este extrem de diiicila. In schirnb,pe alocuri se instaleazdsemintisrrrile.
de fag si carpen; dar nrci ele nLrse'dezr.oltdntul{umiior
Subarboretrrllipseste; cel nrult apar rrnele exemplare arbustive c1e
scorlls de munte.
Pdtrira vie este puternic dezvoiltatd,ionnind de obicei l 1 1 l c o \ i o r
aproapecontinuu. E,lementulprincipal si nelipsit este V acciniutn ntyrtillus.
la care se adarrgi uneori: V'. uilis-idaea,Calluna t'ulgaris satr Brucken-
thaLiaspicultlolia,' s-aL1semnalat cazurt cind una dirr cele doud specii din
rurrniidevine chiar pr_edomr'nantd in pdtura vie.
Se ruai gdsesc: Colamagroslisaiundinacea,Dactytis gLornerata,Nar-
dus stricta, Poa _angustifolia,Luzula albida, ,Ilajanllrcrttuin bifoliurn,
'ea Cy-
tisus rti.gricarts,Hieracium sp. etc. Pitura de mrrgchi este gi puternic
dezvoltatli, compusd din Etttodott schrehe'ri,Hylocomtum splendeis, Hyr;-
num cupressifornte, Thuidiurn s,p., Qhytidiadelphus triqu,elrus, Dicranutn
scopariunt, Polytrichum juniperi,nunt,Cathurinea tutdlulolo.

/,6. G]RUNET DI] STI\CARIE

Bl BLlOGftrll:l (121)
Corunete pe soluri scheletesuperiiciale,p.p (30)
Querceto-Cgtisetunttigricanli.s, p.p. (123)
Qttercelun:sessilifloraesa.ratile(121\
Citat farri nume (168, e)

Acest tip de gorunet este loarte rar ; a fost identilicat in

Aloldovei din dreaota SiretLrluisi irr cotul Carpa!ilor, in partea
rioard a regirrnii de rnunte.
Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 550-850 nr. pe \-er-
san{ii sLrdici si r,.esticicu pante repezi sau loarte repezr. TerenLrl este
stincos, rrneori loarie erodat, cu nrult pietrig, incit poate lua aspectrrl
rtnui groho,ti,qnriruttt. Daci existi un strat de so{ format, aces{a r'ste
lie un podz,olgilbui, crud, scheleto'stincos, fie un sol brun foarte srr-
perltcial, dc asetteltea scheleto-s,tircos.Substraturile sint reprezentate
prin gresii silicioasesau pritr arnestecuride urarne 9i gresii.

- T i p : t r i J o P r i d u r c .-
I5 c. 225
 Arbcretele sin,t comFrusedin go'run pur ; diserninat se gdsegte pe
alocurr pinul silvestru, carpenul, mesteacdnul9i ulmul ^de munte.
Consisten{a arboretel,oi actuale este redusd, 0,5-0,6, dar aceast;l
poa,te si nu iie un fenomen complet natural. C,regtereaesie loarte in-
ieatd, productivitatea i,niorioard. Arborii sint rIu ocrniolmafi, slbiali l'a
bazd,,sirimbi, cu co,foaneleputernic dezvoltate, iormate din crhci ioarte
groase.
.- Se cb'{ine naateria'lde construc{ii rurale.
eegenerarbanatural6 prin sdminlii a gorunului este foarte diiicild ;
-pilcuri
totrrgi, Ici-colo se pot gisi de tineret. Nu se pfea instaleazd' nicJ
prriefii
' de alte speiii, cel mutt cite un tir de pin silvesttru_saumesteacdn.
Srrbarboretulde obicei lip,segte ; foarte rar cite un alun.
Pdtura erbacee, in schim-b,este do obicei pu'ternic dezvoltata, a-jun-
girrd sd formeze pe alocuri covor continuu, compus mai . ales din Cala'
itagrostis arundiiacea, |a care se mai adaugd, in cantitSli mai mtci,
Poia nemoralis, Luzula atbtda, Clematis recta, Hypericum perforalum,
Galium schuLtesii, Veronica officinaLis, Hieraciunr. pseudobifidum e'tc.
Sint, insd, 9i porfiuni in care pdtura vie este slab reprezentatd',anume
cele cu so,lul piea pieit16s,de aspectul unui grohotig.
Aces,tearboret6 au un rol rmportant de proteclie a so'lului

Ca o curiozitate -stiinfiiicii mai trebuie si fie menlionat un gorunet

pe teren stincos, cercetat in sudul Banatului, in ap,ropierede co'muna
Srzln11u. Expozilia esrtes,udicd,altitudinea de 250-430 'm, panta d,estul
de repede. Solul schelet ioarte superlioial, uscat, cu iegiri de stinci de
breccis silicioasd1a suprafa{d.
Arboretul se compunedin gorrrn (Quercuspetraea,rar Q. dalechampii
;t Q. polycarpa), la care se adaugd pulin cer gi girni{d, apoi diseminat
pinul negru, carpini{a, fagul gi mojdreanul, foarte rar nucul. Gorunul 9i
celelaite ioioase au mai mu'lt forma de arb'u9ti, numai pinul e'ste ar'
borescent.
Srrbarboretullipsegte.In pzituravie sdracd se gdsescflrai ale,slicheni
(Cladonia fimbriata, C. foliacea, C. rangiformis, Parmelia conspersa) si
nrrr.schi (Hedwigia albicans, Hypnum cupress[forme, Polytriclrum pilifer
runt.); dintre plante supe'rioare- Pteridium aquilinum. $ Euphorbia
cgparissias,alte specii numai in exemp'lareizolate (119).
 CAPITOLUL ilII

STEJARETEDE STEJARPEDUNCULAT$I GORUNETO-STEJARETE

(formafiileXVll 9i XVIII)

DE STEJAR PEDUNCULAT
A. CHEIA PENTRU DETERMINAREASTEJARETELOR
$I A GORUNETO.STEJARETELOR

l. - Stejar pedunculatin propor{iede cel pulin 0,8

- Siejar pedunculatgi gorun,in p,roporJie de 0,2-0,7 fiecaregi
cel pulin 0,8 la un loc; al'tespeciiin proporfiide cel mult 0,1
fiecare l9

a
2. - Productivi,tate superioard
- Productivitate miilocie sau inferio'ari 6

3. - Terenuri iorestiere obignr-rite,neinundaibile ,1

- Lunci actuale, inundabile regulart sau lunci vechi, inundate
exceplional, dar cu apa lreaticd ap'ro,piatl; deseori complex de
terenuri inundate 9i neinundale, repartizate in m'ozaic

,4. - Cirnpii inalte, vdi largi g,i depresiuni ugo'are in regiunea de

cimpie.
,09. STEJARET DE CIMPIE INAT,TA
- Versan{i gi p{atouri din regiunea 'de dealuri
DE DEALURItt
DIN REGIUNEA
//s. STEJARETDE PLATOURI
"*"?Y,:;'o"rH;l

5 - Regiune de cimpie, din zona forestierl pini in stepa

r / 0 . S T E J A R E TD E L U N C A D I N R E C I U N E A D E C I M P I E

- Qegiune de dealuri, luncile largi ale riurilor mai mari

I'l. STEJARET DE LUNCA DIN REGIUNEA DE DEALIJRT

6. - Soluri de conrrpactitatemare saJumijtlocie .7

- Soluri uFeare pe substrartde nisip ' 18
7. - Productir,jtatein general mi jlocie (dar in unele f ipuri din
acest grup se semnaleazd slagndri de cre;tere 9i ttscSri jn
masd in perioade nefavorabile,nrai ales secet,oa,se) 8
Productivita,teinierioard 14

8.- Ilegir-rnede dealr-rri,coaste9i platouri ; pltura vie cu predomi-

narea plantelor de mull.
//2, STF}ARET DE COASTE S I P L A T O U R I D I N R E G I U N E A D E D E A L U R I
DE PRODUCIIVIT,\TE MIJLQ(]IE

- l'erenuri de altd naturd I

9. - Terase joase ;i lLrncivechi neinundabiledin regir.rnea

de dea-
lrrri g1 cimpia inaltd lo
- l-erenuri de altd naturd li

lC).- Terase joase di'n cimpia inaltd 9i dealr-rrijoase; sotluri grele

si compacte,puternic podzolite; regimul de umiditatevariabil,
de la excesivrle umed primdvara pind la usc'atin timpul sece-
telor de vard. In perioade neiavorabile iniervin stagnlri de
cregteli ;i chiar uscdri ale arborilor. Diseminat uneori goru-
nul, frecvent clrrpenul, uhnul, jugastrul etc.

- Terasejoase.si lu,ncivechi*,"".,olori:-? r*-:"t.JL:':

luri ; solrrri cu textura lutoasd, lird varia{ii exce,srive
in urrnid,i-
tate. Diseminatirecve'ntmdlinul (al doileaetaj sar-rsubarboret).
/ / 5 . S T E J A R E TD E T E R A S E J O , A S ES I L U N C I V E C H I D I N R E G I U N E A
DE DEALURI

1 1 .- Z o n d forestieri 12
- Silvostepi I t-'

12.-.Cirnpii de divagafie,in apropierede regiuneadeluroasi. Pod-

zol de hidrogenezd,greu ;i compact, c,rl \rariatii puternice,de
trmiditate.In perioadenefavorabileintervin stagniri de creg-
ieri 9i chiar uscdri ale arborilor. Diserninatmai ales ulm si
.!ugastru.
. 1 1 8 .S T E J A R E TD E C I M P I E D E D I V A G A T I E
- LLrncilargi ale rir-rrilordin regiLrneade dealuri. Ldcovigti
nrLtlt sarr nrai pu{in degradate,pro'funde(pini 1a I rn),
rrrrriditaternLrltd,fdrd variatii excesive.
/ 2 0 . S T E J A R E TD E D E A L U R I P E L A C O V I $ T F DE IRODUCTIVITATE ]IIIJLOCIE
- T c r a s c s i i r r t e r i l L l r i ic, r r cernoziorndegradat,foarte compact,
u n e o r i a c o p e r i t d e a s r r p r a crr rln strat de aluviuni mai recente
D i s e r n i n a t n t a i a ' l e s u l n t gi jugastru.
/.16. STEJARET NORMAL DE SILVOSTEPA
 - Dcpresiuniinchise,cLr umrditatt abrrndenta,pLrtindajunge la
lrasin gi plop alb.
exces prelungit. Disemir-rat
1/7. STEJARET DE DEPRESIUNE DIN SIL\IOSTEPd

i 4. - Ilegiune de dealuri
_ . R e g i r r n ed e c i m p i e i6

i5. -Terasele rirrrilo,r,cu sol gre,ugi compact,podzolit puternic,ctr

varia{ii mari de rrmiditate.Diserninat,deseori,plopul tremrr-
rdtor, mesteac5nul, carpenul,aninul negru, in alte cazuri go-
runul. l
1 2 1 .S T F J A R E T D E T E R A S A C U P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A R A
- I-uncile largi ale riurilor, cu soluri de ldcovigtemai mult ori
mai pulin degradati, crr proiunzimernai rnicd de I m. Dise-
minat jugastrul, mblinul, pirul pddrrre{.
1/e.STEJARET DE DEALURT pE L^covrsre oe nRoDffiljliT

16.- Conurile de dejec{ieale riuriior 1a iegire din regiLrneadelu-

roasA,jn sudul tdrii. So,lulputernic podzolit,toarte compact.
/ 2 2 . S ' T E J T R E TD E C O N D E D E J E C T I E
- Qegiuni rnai joase de cimpie t7

17.- Cimpii joase mai intinse, in vestul firii. Soluri grele, con-
pacte,cu exceseteltporarede ap,d,ce prol'oacdhleizareasi jn-
nrllstinarea. Disemjnratan'inLrlnegru, urlmrtl,carpenul,frasinul
etc.
/23 STEJARET DE CIMPIE JOASA. CU I.-ENOMEN.] DE TNMI-ASTINARE
- Dcpresir:niinchise (rovine) in cirnpii inalte din srrdrrl!Irii.
Soiul puternic podzolit,crr exceseprelungite de ap5. Diserni-
nat plopul gi r"rlmul.
/24. STEJARET DE ROVINA

18.- Zona forestieri in nord-vestul {drii. Terenrrri nisipoase cLl

reliei der drune; pe dune stejar pur, -intre dune se amestecl
meste,acinul,plopul trermnrrdtor,ulrmu;I,arfaru,l tdtdnlsc e,tc.
/T'. STEJARET DE TERENUITI NISIPOA5E DIN ZONA FORESTIERA
- Siivostepa din sudul .\lold,ovei; stejarul pur localizat in de-
presiuni dintre dune neimpddurite.
1 2 6 .S T E J A R E T D E T E R E N U R I N I S I P O A S E D I N S I L V O S T E P , \
i9. - ProdLrctivitaiemiilocie.
,22. GORUNETO-STEJARETDE PRODUCTIVITATE }1IJLOC1E
- ProdrrctivitateinierioarS.
, 2 6 . G O R U N E T O - S T E J A R E TD E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A I ? A

B. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E S T E J A R E T E
109. STEJARE'I'DE INAI,TA

B I B L I O G R A F I E. D,umbravele de antestep,i veche (r33)

Stejdreto-9leau,p.p. (106)
Stejziret-9leau(30)
 Stejdret de rovind ugoard (30)
Stejdret pur cu elemente rie gleau (171)

?,i::,::::'::::::iz^,:"1x#"v:^acere,tosum'PP(1
Acest tip a. paarru este destul de rdspindit in toatd regiunea de
cirnpie a I,drii.
El se localize'azd,pe cimpii inal'te, neinundabile,prin v5i largi, care
fe traverse'azd,gi in depresiuni ugoare. In general apare in imediata ve-
cindtate cu arboretelede gleau,in aceeagisau aproximativ aceeasisitualic
de reliei. Solul este brun-rogcattipic sau moderat podzolit, foarte protund,
cu textura lutoasl pind la argilo-lutoasd.Uneori pe petice mici poate li o
lacovi-stedegradati-sartlt1n sol alul'ionrar r,'echi,in curs de trasformare -spre
solrrl 6run-roScat; acest lucru s-a observat in cimpia di,n vest'uXt5rii, unde
arboretetrede acest tip alterneazd frecvent cu stejdretele de lurncd 9i sepa-
ralia intre cele doui tipuri este greu de fdcut.
Arboretul este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai gd-
sesc: cerul, girni{a, carpenul, plopul tre'mur5tor,ulmul (Ulmus foliacea 9i
u. ambigua, mai rar u. procera). teiul argintiu, teiul pucios, sorbul de
cinrp .si irasinul (F. excet.sior,ta, F. ho'lotricha).De obicei existi un al
do,ileae,tai rar, Iormat din carpen, jugastru, arfar tdtlrisc, pdr 9i mlr
pddurei. Se gdsesc unele faciesuri aparte cu:
- c.er;
- carpen (in etajul dominat):
- ulm, jugastru si arfar tdtdrdsc (cei din urmi abundenli in etajul
dominat);
- tei argintin ;
- irasin.
Consis,te,nfa arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este r''iguroaszi,
productivitatei superioard. Forma arbo,rilor este bttnd ; elagajr-rlse face
in brrne condi{ii Se obfine material de lucru de calitate superioard-
Senrin(igurilede steiar se instaleazd destul de ugor, dar nu dureazd
din cauza masivului inchis. Se gdsesc 9i seminfiguri de: carpen, rtlttt,.
jugas.tru,frasin, mai rar de cireg gi subs'pon'tan d,e dud. Se observd a,nu-
mite tendin{e de succesiunespre stejdreto-gleau,prin instalarea tineretrt-
rilor din samin{d din specii de amestec; aceastd succesiunese prodttce
iie prin carpen,Iie prin ulm gi jugastru, iie prin frasin' In urma exploa'
tariior se poate inmul{i mult irrgastrr-rl9i arfarul titirdsc, ceea ce freb'Ltie
pnvit, de fapt, ca un aspect de degradare.In fine, in faciesul cu tei, ex-
ploatzirilein cring duc la inmullirea puternicl a acestuja din rrrml prin
drajonare; ca Llrmare se ajunge repe'dela stejdreto-$|eau.apoi la gleau
aderrlrat.
'l'oate
aces,tefenome,nede succesiune aratd cd in general s,tejiretele
de cirrpie evolueazd spre gleauri. Evolu{iei artroret'ulr-riprecede evolufin
pdturii vii, care in multe cazuri nu se mai deosebegtede cea din gleauri
(de aici iolosirea in trecut a numelui de steidreto-;leaupentru arboreteie.
din acest tip).

230
 Subarboretul este destul de abundent, io'rmat din : plducel (crata'
egus trnnogyna, uneari ;i C. oxyacantha), salbd rnoale, sjnggl $i ,lemn
; mai raf se intilnesc: alunrul,ulmul de plut5, rndrtrl pdd,ure, po-
"Iin"."
rumbarul, micegul (Rosa canina), spinul cerbului,crlt-sinul,salba riioasl,
cornul, soc'ulcomun, in mod exceptio,nal mdlinul.
Dinire plante le,mnoaseag5fd,toarese geses'ccllrpenul de pddure ;i
iedera, iar dintre cele pa,raziie,viscul de stejar.
Pdtura vie este ioarte bogatd ca numer de specii 9i de indivizi ; este
compusd mai ales din specii de rntrll obignuite, la care se adaugl ttrlele
specii ceva mai xerroiite. Se pot nota firai ales: Dclt{.ylis glolldlattt;.
Erach,ypodium siloaticum, Bromus ramosus, Festuca gigantea, Poa fri'
pialis, Carex si/aatica, C. diuulsa, uneo,ri Si C. piLosa, PolygonatutrL
tatifoiium, Corcallaria nmjalis, Arum maculatum, Rumex sa'nguineus,ALlia'
ria officinatis, Cucubalis bac'cifer, Tamus communis, Rubus caesius,
Rosa'gafiica, Geum urbanum, Geranium robe'rt[anum,circ'oea lutetiarm,
Viota-hLrta, V. sil'oestris,V. odorata', Chaerophyllunt temulum, Torilis
anlhriscus, Pulmonoria o,fficinalis, Lifhospermum purpureo'caer'ule'um,I'U'
simachia nummularia, Aiuga gerleLtens{s,A. r'eptans, Glechonm hirsuta,
Slachlts siloaltca, GaLiuruaparine, G. s:chultesii,Lapsana contmunis efc.

1/'. STEJARETDE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE

BIBLIOGRAFIE.,Stejiret de lunci gi de vale umedd(30)

Stej?iretde luncd in silvostepii (l7l)
Stejar de luncd (172)
Citat fdri nume (168, c)

Acest tip de stejlret este destul de larg rispindilt, dar flrd a ocupa
supraiete prea mari. Esie un tip azortal 9i ca atare se gdsegtepeste tot
in regiunea de cimpie, atit in zona loresitierd,cit gi in silvostepd9i stepd;
riar, in silvostepd9i stepd el capdtd unele caractereaparte (care totLrsi
n-ar t'usiilica separareaunui alt tip).
Arboretele de acest tip se gisesc in lunci inundabrle, dar ldrd ril
inunda{iilc si fjc frcc','ente9i lungi, precunl gi in lunci vechi, care ru se
mai inrrrtdddecit in mod excep'fio,na1, in schimb au apa lreaticd apropiatii
de srrpratafd.Solurile sint in majoritateacezurtlor aluvionare,crLtde,de
textrrra luto,asi ; uneori pot ii soluri brune slab rogcate del luncl, 15co-
visti deEradatesau c,hiar brune-rogcateslab podzolite.
Arboretul este constituit din stejarul pe'dunculat,uileori absolut prrr ;
in aite cazuri se gisesc diserninat: carpenul, aninnl ne rt1, plopr-rlatb,
salcia albi 9i plesnitoare,uhnul (Ulmus loliacea, U. arnbigua,IJ. procera),
vinjul, jugas,trul,teiul pucios gi argintiu, ciregul, lrasinttl cotnutt; irr
silvostepagi stepa din partea sudici a idrii se mai po't intilni steiarLrl
bnrnririu ;i frasinrrl pufos. Uneori arboretele se diferen{iazd itt douZi
etaje; in al doilea etaj se gdsesc: carpenul, ulrnul, teiu,l,arlarurl tdtdrfusc,
jugastrr"rl,pdrul 9i t-narul pddure!, Irasintrl. Dupd compozi,ties-alt distirrs
citeva iaciesuri:

23r
 - normal (stejar p,ur, s,peciide amesteccel mr_rltdiseminate);
- cu anin negrrl ,si salcie;
-- cu plop alb gi utm ;
-- c r r r r l r n . ; ij t r g a s t r ;r r
- cll lrasln.
Ultimele dotrd taciesLtriirt rnocl frecvent sint reorezentateorin arbo-
r e i e , f r t - c a - rsep e c i i l ed e a r n e s t c sc i n t l o c a l i z a t ei r r a l d o i l e r e t a i . ' E l er e p r c -
zintd, de fapt, stadii de succesiunespre steidreto-sleau de lLrnch; in ase-
nlcnea cazttri existd o di,feren{dde r,irs,tdintre steiar si celelalte specii.
Inr''ers.f aciesurilecu p'articipareaaninului, plopului gi silciei sini tot
siadii de succesiune, dar in care steiarnl n-a puttit cu,cerjincd tot terenul.
Consistenfanaturali a arboreteloreste de 0,8-0,9, dar uneorr poate
Ii 9i mai redusd (0,7), farr vreo interr.en'tjedinafari. Creg,tereaesie
loarte actil'r, pro,ductivitatea superioari. Arborii au iorme bune, cu trnrr-
cltirtri drep,1g, cilindrice si bine elagate. Se ob{ine material de lucru rie
cafitate superroard.
, Qegenerarea natttrali a ste.ianrlrri dtn sdnrinti esie destul de dificild ;
irr rtraioritaleacazurilor senrir{igurilelipsesc.ln schimb, sint abundente
serninfigurile de frasin, uneori de rrlm ; acesteamarcheazdinceputr.rrile
strcce'srrrnilor care arr Ir:st menfionaternai srrs. In arboreielecrr o oarii-
cipare rnai mare a urlmului,i,r.rurrna tiierilor in cring proportie ltri se
rtzregle dirr cauza dra.jondrii; as,tielsucceslunease poate piodLrce*"i pe
aceasti cale. Se mai gisesc pLriefide carper, r,'inj, jugastfLr,tei pr-rcios.
Srrbarboretuleste, de obicei, bine reprezentat,mai ales din: pldducel
(Crttlaegus monoglLna,in vest ;i C. oxyacantha), ar\ar tatdrAsc,singer,
soc conrufl,ceva urai pufin - alun, zd10g,salcie cdpreascd,ulur de pluti,
portrmbrr.rndre; (Rosa canina), mar pidrrrel.(Naius sr/rreslris,\[. cotn-
rtturtis), spinul cerbului, cru;in, salbd moa1e,lemn ciinesc, cdlin tn
:
turelelocuri poate Ii abundentclocotigul,dar in general lipseste.
Dintre plantele agdl5toarese gdseschameiui 9i curpenul de pddure.
iar dintre cele parazite, viscul de steiar.
PitLrra erbaceeeste de asernencabcgatd gi consti,tuiti in nrare parte
din plante de null ; se mai adar-rgdunele specii hidrolile. Se rernarczi
ruai ales abirnden{alui Rubus caesius,'rnaisint frecvente:Brachypodiunz
siletcr.ticunt, Dactytis glomerata, carex s'p.,Tamus communis, conuallar{a
nrcialis, Polygonatum lattloliurrt, P. multiflorunt, Leucctjuntoesliuunt, IJr-
tica clioica, Alliaria ot'ficinalis, I;lcaria ranunculoides, caltha laeta,
{)etrydaliscaoa, Geurn urbanum, Lathyrus siluester,viola hirta, v. si/ire.s-
lris, Circaea luteti.ano,ToriLis anthriscus,Heracleuntsphond'yLiurtt, pulnto-
noria officinatis, symphytum olIicinate, I.amium galeobdotort, stachils
siluatica, cynortchunt uincetoxicurn,Lys[machia nummularia, Veronico he-
derifolia, Gali.umaparine, G- schultesi[, solanum dulcamaro, Lapsano cortt-
rttttttts eIc.
De la acest tip existi treceri gradate pe de o par,te spre zir.oaie, pe
dc alta parte spre stejdreto-gleauri de luncl gi, in fine. - spre steidrete
de ciinpie inaltd din zona forestierl ori de silvostepl.

232
 111.S]'EJ1\I?ET
DE LUNCADIN REGIUNEADE DI]ALI]RI

Acest stejdreta fost cercetatpirrd in prezentnurnai in lunca OltLrlrri,

in aproprerede Ora,sulStalin la altittrdini de 500-5?0 rn. De fapt, el ntr
reprezinta ttn tip cl.epcidure,ct un cc-tntplex de tipuri, care se iorrneazr din
cauza alternan{eipor{iunilor mai joase 9i mai inalte drn 1unc5.
Locurile nai joase sint reprezer-rtate prin girle si depresirrniinLrndate
regulat, zlvind astlel un excespermanent de ap5. Intre e1e se alld por-
ltttni nrai ridicate,inundate irr rnod exceplicn:rl,dar cu apa freaticd apro-
piatd, toldeauna accesibilSpentru rdddcinile stejarLrlui.Solr-r1peste tot
este brur-rde lunci crud, proir,rnd,luto-nisipossau ursipc-lutos,pe depozite
alirvionarenisipoasesarr miloase,bogate in carbona{i.
Arboretul este constitrritdin stejar pedr,rnctrlat,la care se urai anres-
leca irr iocuri nlai ioase puiirr virrj si jugastrtt,in cele rnai inalte - rrlrn
'ile cinrp
Si in al doilea etaj, ndr pidLrre{; toate acestespecii sint nunrai
d i.'cettt
in aie.
Consisten!aarboretelorrariazi, intre 0,7 gi 1,0. Crestereaeste actir-i,
'prodnctir,,itatea si.rperioari.I;orrna arborilor este, irr general, destrrl de
brrnd.[:lagajrrl,de objcei,se iace in butrecorrditii,dar in lccrrri cLrco,rtsis-
ieir{d cer,'amai micd coroaneleajrrng la o dezr.oltareplea nrare.Sint frec-
r,errtegeirvurrle.Se poate cb!irrenraterial de lLrcnrdestul de rnr-r1t ;i de
bund calitate.
I{egenerareasiejarLrlrrieste, in general, destul de diticilS. Se irrst:-
leazl in ttnii atri sernin{isurilede stejar, care insd uLt rezisi5 prea urrrlt.
Ceva rnai frecventesirrt semintisurrlede ulm.
Subarboretrrleste slab reprezentatin porfrunile nrai joase, predo-
ntjr-rinclsingerul, 1a care se mai adr6rlg;lire izo,laiede: mdlin, pidrrcel
(Crataegus ntonogyna), salbd rtroale,soc cofllult, cdlin; in lccrrri nrai
jrialte sLrbarboretrrl este des;i puternic dezvoltat, forrnat din acelea,si
specii la care se urai adar-rgd:ahrnul, mdcegrrl(Rosa canina, R. losnen-
lasa), salba riioasi, spinul ce,rbului,tuilichina, dirmoxul, lemnul ciinesc
Dintrc plantele aglfltoare se glse;ie harneiul.
Pdtirra vie are aspectevariabile, dr,rpdmicroreliel. 1n lo,curile joase,
regulai tnundate, predornindRubus ca:esius,la care se adar-rgImrrlte
plante hidrofile, ca: Phragntites comrnuris, Baldingero arundinacea, Ra-
,nuncLLlusrepens, Chrysosplentum alternifolium, Symphyturtt, off icinale,
Itlsiruachia uulgaris, L. nuntntuLario,Alentha uerticillata, Eupaloriunl. cot'L-
rtabirtum, apoi Dacty[is gktrnerata,Calamagrostisorurldtnacea,Poa nento'
rolis, Llrlica dioico, Geum urbanum, Geraniunt phaeum, Imp,atiensnoii-
tangere, Aegopadiunt podagrario, Pulmonaria offi.cirtaLis,Glechovnahede'
.rocee, Galeopsis letralit, G. oersicolor, GaLium aparine etc. 1n locurile
rrrai ridicate, inrrndate rar, planrtelehidroiile in majoritate lipsesc, Rubtrs
caesiusgi Gramineae sint rnai pulin abunde'nte ; in schimb, se dezvolti
o pitLrri iorrnati nrai ales dil plalte de rttttll, in care, pe lirtgd speciile
lotate rnai sus, itrai participA Ilrachypodiurn siloaticutn, Carex siLuatico,

233
Polygonatum latifolium, Corutallaria maialis, hloianthemum bilolium, Pa-
ris quadrifolia, Ga'la:nthusniualis, Ilelleborus purpurascens, Ane'mone ne'
morosd, A. ranunculoides, Isopyrum thalictroides, Ficaria ranunruloides,
Allia:ria officinalis, Corydalis solida, Eupho'rbia amEgdaloides, Aiuga rep'
tans, Lamium maculatum, Galium schultesii etc.
N.B. Descrierea, in parte, dupd L. Leandru, A. Slvulescu, H. Furnicd, V. Enescu
(in litt.).

1/2. STI]JARET DE COASTE SI PLATOURI DIN REGIUNEA DE DIIAI-URI,

DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE

BIBLIOGRAFIE. S t e j i r i g d e c o , a , s t(i1 0 5 )
Quercetum legumincsutn (105)
Quercetunt roboris dacicum (19\
Descrisldrb nume (17) (16$ a)

Acesta este tipul de stejdret cel mai irecvent irr regiunea de dealuri ;
deosebit de rlspindit este in bazinul interi'or al Ardealu,lui,unde ocupd
mari intre anumritelimite altitudinale. Unele arborets, de virstd
supra,fe,fe
desiul de mare, ar pu,te,ali artificiale la origine, dar aceastanu con'trazice
clasarea lor la acest trp.
Arboretelecercetatese gdsesc1a altitudini de (100) 250-500 (700) m,
mai ales pe versan{i cu pante slabe sau moderate,citeodatd pe platouri ;
expozi{ia nu pare sd joace rol, dar actualmenteau rdm,asmai mult arbo-
retele pe expozilii nordice, iiindci pe cele sudice pidurea a fost defrigatd
gi terenul a primit altri destinafie.
O situa{ie caracteristicd este reprezenta,tdprin pante de separafie
intre i.eraselesuccesive,ocupatede alte tipuri mai pu{in pr,oductive(cazul
clasic la Giurgiu). Solr-rrilesi'nt brune, mai rar brune-gdlbui, de texturd
lutoasd sau luto-argirloasd,uneori (terase) cu con(in'utul apreciabil in
schelei (chiar bolovani destul de mari).
Arbore'tele sittt cornp'use dirr siejar pedrtrrculiit; diserrrirraI se rnai
gdsescin etajul dominant: gorunul, iagul, ulmul de munte, paltinul de
cimp gi de nrunte, ciregul, frasinul ; gorunul se poate ridica la propor{ii
de Iacies. Al doilea etaj, de obicei, este reprezentatnumai prin exemplare
izolate de : stejar, carpen, plop tremurdtor, jugastru, tei pucios, mdr 9i
pdr pidr-rre{,sorb de cimp, cireg; dar, in unele cazuri mai rare, se ajrruge
la tln etaj aproap€continu,ude jugastru, arlar tdtdrdsc, par 9i mdr pddu-
re{. As,tiel, dupii particip'areaspeciilor de arnestec,se pot deosebj;
- facies normal ;
- facies cu gorun;
- iacies cLr jugastru gi arfar.
Consisten{anaturald a arboretelor este de 0,8-0,9 ; citeodatd, pro-
babil din cauze antro,pogene,, ea scade la 0,7. Cregtereaeste destul de
activd, pro'ductivitatea- mijlocie. Forma arborilor este destul de bund,
dar se gdsesc ai unele trunchiuri strimbe, sinuoase sau slab elagate. Se"
obline material de lucru si de constructie.

234
 Qegenerareanaturald a stejarului prin sdmin{d esie desirrl de diiicild-
Totugr se gesesc ceva semin{iguri, dar se dezvoltd greu. Mult mai bine se
regenerenidgorunul; in arborete de acest tip s-au petrecut in secolele
din urrnri fenomenemasive de inlocuire a stejar'ului pedunculartprin gorun'
care au 9i restrins mult rdspindirea altitudinala a tipului. Se mai observd
tendin;lede succesiunepfin carpen sau fag, care pe alocuri se instaleazi
abundent.In fine, se instaleazdpuiefii de : ulm de munte, cireg, iar uneori,
la altiiucUnimari - de brad 9i chiar molid. In concluzie,deci, tipr-rleste
pulin stabil, evo,lLrindmai ales spre goruneto'stejdret,gorttnet pllr sau
mai rar stejdreto-gleau de deal.
Srrbarboretuleste destr-rlde bine de'zvoliat,format din : alun, pddLrcel
(crataegus monogyna), porumbar, mSceg (Rosa canina, Q. dumetorum),
salbd rnoale,salbd riioasd, spinul cerbultti,crugin, singer, lemn ciittesc,
soc colllft, apoi exemplare arbustive de jugastrtt, arlar tlthrisc, pdr 9i
'(Matus
mir pddrrr:et iiluestris, ful. purnila); m,ai lqr s.e gdsesc: .salcia
capre'asc5,zmeurul, cloco,tigul,cornil1, capriioiul ( Lonicera xylosteurn),
ceiinul. dirmoxul. t)inire plante'leagd{dioare se ghsegtecurpenul de pI-
drrre, dintre cele paraztte viscul de stejar.
Pitura vie este bogatii gi, de obicei, puternic dezvoltatd, constituiti
rnai ales din plante de iirull, la care se mai adaugd unele specii acidofile,
ca : Dryopteris litix mas, Dactylis glonrcrata, Brac'hypodium siluaticunt,
Brontus raffIosus, Festuca gigantea, Poa nemoralis, P. pratensis, Des'
champsia caespitosa, Luzula atbida, PoLygonatum multiflorun't, P. latifo-
lium, Conoallaria ma'ialis, Asorum eurctryeun':,Alliaria officinalis, Mc,eh-
ringia trineroia, Silene nutans, S. uulgaris, Viscaria uulgaris, Anemone'
nemorosa, Ranwuulus aurico'ntus, R. po'lya:nthemos,Helleborus purpu-
rascens,Troliius europeaus,Fragaria utridis, F. uesca, Rubus cceslus, R.
hirtus, Geum urbanum, Rosa galtica, Lathyrus niger, L. oernus, Trilolium
alpesire,T. medium, Cytisus nigricans, C. hirsutus, Genista tinctoria, Sedwn
maxintunt, Gerani.um robertianum, Astrantia rnaior, Sanicula europae(t,
Aego,podiumpodagrarta, Chaerophy/ l wn bulbosunt, Torilis ant hriscus, P ul'
rnonaria o,fficinalis,Symphytum tuherosum, PrtmuLa officinalis, Lysimachia
numnuloria, Aiuga geneoensis, Betorti,caofltcinalis, Larnium ntaculaturn,
ivletitiis melisso,phyllum, Satureja uuLgaria, Stachys silaatica, Digitalis
ambigua, Mehmltyrum rLemorosunt,M. biharie'nse,Scrophularia nodo'sa.
Veronica urticifolia, Cyna:nchum uincetoxicum, Asperula odorata, Galiurrt
sclultesii, G. uernunt, G. cruciata, G. aparine, Chrysanthemuntcoryrnbc-
sum, Hieracium urnbellatum, Lupsanu communis, Mgcelis muralis etc.

//3. STEJTiRE'IDE PLATOURI DiN REGIUNEADE DEALURI PRODUCTIVITATE

SUPERIOARA

In unele situa(ii stejdreteletoarte asemdndtoareca aspeoi cu tiptrl

prececlentse pot ridica la prodttciivitate srrpe'rioard.Astlel de arborete
au fost sernnalatedin dealurile A'loldovei9i Munteniei, rtnde atr fost gd-
llte p9 platouri, la altrtLrdinide 3b0-600 nr. In compozifialor participd
disenrjnat
_fagul, iar sernin{igurile de aceastd ,puoiu sint abunclenie:
zrstfel,tendinia de succesiuneeste evidenti, denoilnd implicit existenta
rtnor condi{ii ecolcgicernai bune.

1iJ.STEJAREl'
]\OR\iAI.DF,TF-RASA
\
'BIBLIoGRAFIE- D u m b r i v i l e d e p e s o l u r i l ec e n u g i ii o r e s t i e r e( 1 3 3 )

:i:il::r_*#'::
1:,?,,,
pp(30)
Stejziret-9leaude terasd, p.p. (30)
cuso*n'pp (rTt)
:fji';:,1',,.l:::'i',*1,",;'",ar
Acegt tip de pddLrreeste larg rispindit in .[Iurrtenia,anlu]tein cimpia
^ .
inalld si regiunea dealurilor joase.
Arboreteledin tiptrl de fa{d se localizeazdpe teraseleirralte a1e ril-
rilcr. SolLrlesie brurr-ro';catputernic podzolit, sau chiar un podzol de
hr'droqen'ezi veritabil,gretr,foarte compactgi permeabil; regirnLrlde urrri-
ditaie este variabil, de la excesiv ce rrm,edprirndvara p,ina la :lproape
ruscatin timp,11lsecetelor de vard. Substraturile si,nt reprezentate prin
lrrtrrri grele argiloase,uneori cu pietrig mirunt.
se corrsiderdcd acest sol nu ;nai corespundestejarului pedLrncrrlrt;
de aceeain attii de seceti s-au produs usclriie nasive c,,nosc1rte, care fl1
ar,rit loc in spercialin acest tip.
Arbr-,retrrleste constituit din stejar pedunculat,la care se pcr amesrec:l
gor.rrnul,
.ceru19i girni{a; gorunul se poate ridica pi.d la proportii de
tacies. Diseminat se rnai.gisegte r:lmul (urmus foliacea si u'. nioniana).
care poate da si el un facies; apoi jr-rgastrul,artarrl tdtarasc,urai r.rir
'cle
carpenul,plopul tremrrdtor, teiui arginlirr ;i pucios, paltinul clnpl
'ciregrrl,pdrLrlgi 'rirul pddure{,sorbLrf
de cirnp gi iraslnr-r1.
crestereasti-
jarulrri pare si li lost r.iguroasdin trecr-rt. nai, in urnra anilor de secetri
strccesivigi datoriti olginii din ldstar a acesior arborete,ele arr lost
puternrc alectate de uscdri rnasive. Asfiel, corrsistenla arboretelor s-a
redus rrrult ia{i de.cea rlormald, iar productrvitaleaa scazr-rtp1tild li
socctitd astAzica mi.ilocie.I",ormaarborilor este destLrlde br,rnd.Se obtirre
material de lucru de bund calitate.
Regenerareaprirr sdmin(i nll se observd i' actualele conditii.
Subarboretuluneori lipsegtetotal, in alle caztrj este reprezerrtatprirr
pttfineexenplarede:.ahrn, uhr de plutd, pdducel(crataegus monogyim),
rndceg(Rosa cani.na),crusin' salbd moale, salbi riioasi, siuger, corn,
lerun ciinesc, dirmox.
Dintre plantele p,arazile viscrrl de s,tejar nrr este r ar.
Pitura vie este puternic dezvoltatd, mergind pina la intelenireato-
tala a solului. Pini in prezent nlr s-aLrtdcut ierceflri amdnuntiteasupra
c.onrpozitieiei specilice.

236
 115.STEJARET
DE TERASIIJOASLSI LUNCI VECHI,DI\ Ri](:II,NI:A
DI] DEALURI

Acesi tip de siejdret actualmetiterlu rnai este prea rispindit ; tere-

rrrrile respecttveau lost de{rigategi air pritnit alta destina{ie.Totugi, nr'ai:
sirrt unele rirnd;i{e ; pine in prezent existenla lor a fost sernnalatiriri
Alrrtrtenier9r A{oldor,a,dar peste tot rar gi pe s-r-rprale{e rnici.
Arboretelede acest tip aLrfost identilicate1a altitudini de 300-500 m"
pe prirneleterase deasupraluncilor actuale sau chiar in |"rnci ceva ruai
vechi, ie$ite de sub regimul inr,rnda{iilor.
Asupra solurilor nLt s-atr ldcut cercetaripind in prezent.
Arboretelesint ccnstitujte din stejar pedr-rnculat ; disemrnatse rnai
gdsesc, in etajul dominant, ulmul (IJ lmus foliacea) -si frasinul, iar iir
etajul douti,nat,de obicei rar : carpenr"rl, jugastrul, ar{arnl tdtdrdsc,teitrl
prrcios,cire'gul9i mdlinul ; prezen{aacestuiadin urrnd este decsebitde
caractenstic5.S-a semnalatun lacies aparte cu lrasin gi jugastru.
Consis'tenta naturald a arboreteloreste de 0,8-0,9 ; actualmenterrrrele
cln ele sint rdrite prin interven{ia omului pini la 0,5. Cregtereaeste ;rc-
tii-d, prodnctivitateamijlocie (spre lirn,ita de s rs). F,ornra arborilor este'
loarte brrnd, cu tnrnchiuri drepte, ciilndrice gi bine elagate. Se obfine
nraterial de lucru de valoare.
Qegcnerareanaturald a stejarului este destr-r1 de ditjcild di1 cauza
rutnbreidese a subarboretulrri; semintigLrrrlese instaleazd destrrl de lrec-
vent, dar rtu dureaz-d. In schirnb,apar pe al'ocurisenrin{igurile de: carpetr,
rulrri,jugastnr, tei argintiu gi pr-rcios,
cireg, lrasin, ,si chiar de unele specii
care lipsescin arboretulbatrin - lug, paltin de cimp gi de nunte. Exista"
;istlel, o tenciin{i de succesiunespre stejireto-gleau,fird a ii prea pro-
ltun!ati.
Strbarboretulesie in rnajoritateacazurilor puternic dezvoltat, aprr)ape
contittttLt.Utteori categoricpredominanteste alunul ; in alte situatli este
un anrestecde mai multe specii: alun, piducel (Crataegus monogyna),.
rndr padr-rrei, porumbar,rndlin (foarte c,ara'cteristic,aproapenelipsit; exeri-
plare arbustivemai abuttdentedecit cele arborescente din etaiul dorninat),
rrrdces(liosa canina), salbd noale, crugin,singer,lenrn cijnesi, soc connrlr,
cdlin, rrrai rar zrneur,corcodtrg,scorllg de tnunte (arbListir), spintrl cer-
br-r1tri,dinnox. In subarLroret, rrnii arbu;ti se rernarci priirtr-o cresiere,
tc,artovigrrroasd,de exemplu,singerul.
Dintre planteleagd{itoare se gdseschanreirrl,si iedera.
Pdtrrra vie este bine dezvoltata,de obicer constitrritadin olante tie
rnull, prirrtre care deseori predo,rnirrdAegopodiurrtltodograria'; se rnai
adarrgd Fesluca gtgarttea.,PoLygortatuntlatifoliurn, Conualleria nruialts,.
Arun"t ntticulatunt, Asarnm europaeutn,lJrtic,a dioictt, tllliaria olficinalis,
,lnentctte rletnorose, A. rununculoides, I;icaria ranwrculoicles,"Frcrparia
liridis, Geuin LlTbortutn,Euphorbla amllgdaLoides,Geraniutn p,haeuttr,c.
roberltanurn,vioLa kirta, V. siluestris,circaea lule,licun, Intpatiens n',1[-
lungere, .Astrantiatnajor, sanicula europoe&,Pultnoflario ollicinalis, stlnt-
lihylurtt tuberosuttt,A juga pen:eoensis, Gleclrctnahederacea,Lamiurtt pct-
leobclolon,L. rnrtculalunt,Saluia gluti.nosa., Lysintachianurnmtrlaria, tlspe-
rula rtclorataetc. S-att mai sernttalatsi alte aspecteale pitLrrii vri, lrnrLrnc
crr predominarealt,ti Ruhus coesius (ca irr 2dvoaie) iau Vinca rnrnor.

237
 116. STEJARET NORMAL DE SILVOSTEPA

.B I B L I O G R A F I E.Stejar pe cernoziomuridegradate (133)

Stejbret de terase 9i lntrelluvii (120)
Suhaia grabovaia dubrava, p.p. (l6l)
Citat i5ri nume (168, d)

Acest tip de pddure es,tepu{in studiat. A iost identilicat in sudrrl Mol.

,doveidin dreapta Siretu'lui,in Muntenia gi in Banat; peste tot, ins5, este
rar gi citeodati iragmentar. Este loarte posibil sd iie mai lrecvent in
lloldova din stinga Sireitului; din aceasthregiune s-au semnalat stejirete
de silvostepd,iormate din stejar pedunculat,darr au {ost pulin cercetate
,din punct de vedere tipologic.
Acest tip de pddure a fost identiticat pe interfluvii mai largi, precum
gi pe terase in apropierea luncilor actuale ale riuritlor. Solul esie de obi-
cei un cernozionrdegradat, argil,os,foarte compact, cu drenaj insuficient
si incepui de podzolire profunde de hidrogenezd.Substratul este ,format
din aluviuni argiloase. In alte cazuri s-a gesit peste un astlel de sol un
,strat de aluviuni noi luto"argiloase, incomplet de,saliniza,te gi bogate in
carbonali, in grosime de aproximativ 50 cm.
Fdni indoiald, acestecondifii edaiice pulin favorabile determind for
marea arboreielor pure de stejar pedunculat; in special ele explica lipsa
totala a stejarului brumiriu, care in nici un caz nu se poate instala pe
astfel do sol.
Arboretul este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai gI-
sesc: plopul alb, plopul tremurdtor, ulmul (Ulmus ambigua), teir-rlargin-
tiu, frasinul, iar in al doilea etaj, jugas,trul,ar{arul tdtlrdsc gi pdrul p5-
dr-rre!.In unele cazuri proporlia ulmului, jugastrului 9i ar{arului cregte
pini la lorrnarea unui facie,saparte.
Co,nsistenlanaturald a arboreielor este de 0,8-0,9 ; in majoritartea
caznrilor, insi, consistenla este mr-rlt mai redusd din c,atna degradirii.
Produc,tivitatease poate aprecia ca mijlocie. Forma arborilor nu este prea
bund, totugi se poate obfine material de constrr-ro{ie gi ceva de lucru.
fiegenerarea narLurald, a stejarului esie probabil toarte diiicild. Se-
minligurr preexistenrtenu se observd. In schimb, apar cele de carpen,
ulm etc.
Subarboretrrleste abtrndent, compus mai ales din a\,un, ceva mai
ptr{in pdducel (Crataegus mo,rngyna), porumbar, miceg (Rosa canina),
salbd moale,,singer ; mai rar se gdsesc ulmul de p'lutd, mirul pldure!,
spin,ul cerbului, salba riioasd, lemnul ciinesc, socul comun, cllinul gi
dirrnoxirl.
Dintre plantele agildtoare se gdsegteciteodatd curpenul de pddure.
Pdtrira vie es'tedestul de abundentd, tormath din: Dactylis glomerata,
Brachypodium siluaticum, Alllaria officinalis, RuDus caesius, Geum urba-
num, Aego'pMium pdagraria, Lysimachia num'rnularia, G.lechoma hirsuta,
Ajuga geneaensis,Saluiq glutinosa, Pulmonorio officinalts, mai rar Galium
mollugo, Centaurea pannonica, Aster pu:n"ctqtus, Serratula radiata, Lapsona
communis elc.

238
 117.STEJARETDE DEPRESIUNEDIN SILVOSTEPA

BIBLIOGRAFIE. S t e j i r e 'dt e d e p r e s i u n( e1 2 0 )

Acest iip de pddure pare a fi ioarte rar i a iosrt identiticait Jind in

prezent nu-ii in titeva paduri din apropierea oragului Buzdu-Spltaru,
lrrasinu, Cringul Buziului r.
Arboretele cercetate se gasesc in terasa joasd dintre riurile Buzdu
gi Cdlmd{ui, apnoapede izvoarele ace'stuiadin urmi. Ele se localizeazit
in depresiuni i.u exces temporar de apd, dar ceva mai pu{i1 adinci, pe
cind iele mai adinci sint ocupate de frdsine'tede depresiune.Asupra solt-t-
rjl,or nu s_au fdcut cercertiri.
Arbore,tul este compus din stejarul pedunculart,la care se adaugd
u{mul (lJtmus loLiacea,-U. ambigua) 9i jr,rgastrul,pind la proporfii. de
Jacies;'diserninit se mai gdsesc: stejarul biumdriu, plopul alb, pdrul. 9i
nrdrul plduref, Irasinul (Fraxinus excelsior, F' holotricha). Uneori arbo"
retul se diteren{ieazdin doud etaje; cel dorninant este alcdtuit din stejar,
cel dominat din celelalte specii cu pu{in stejar.
Consistenlanatura'ld este de 0,6-0,7. Cregtereadestul de viguroasl,
'c1arIormele arborilor lasd de dorit: mai ales elagajul nu se produce in
bune condilii din cauza consisten{ei reduse. Prodrrc,tivita'tease poate
aprecia ca mijlocie. Se poate ob!ine material de construc{ii, mai pu}in
do lrrcrtt.
Qegenerareadin sdmin{d la stejar nu se observd; in schim,bse tnsta-
leazd trlmul gi jugastrul, marcind astfel un inceput de evo'lufiespre gleau.
Subarboretul este putennic dezvoltat, connpusdin arfar tdririsc, mai
putin ulm do plutd, porumbar,pdducel(Cralaegusmonogyna), salbi moale;
ceva nrai rar se gisesc: corcodugul,mlcegul (Rosa canina), mdrul pldu-
ret, salba riioasi, spinu[ ce,rbului, singerul, corn]ul, lemn'gl ciinesc,
dirmoxul.
Vegetalia erbaceeeste puternic dezvoltatd, dar asupra
nu s-au f5c.ut cercetiri amdnuntite.

//S. STEJARET DE CIJVT]PIEDE DIVAGATIE

BIBLIOGRAFIE. S t e j d , r e t - 9 , 1 edaemc i m p i e j o a s i c u s o l a r g i l o s ( 3 0 )

Acest tip de pldure a fost setnnala'tin cimpia Munteniei, anume in

partea ei de nord-vest.Pe teren, el se plaserazdintre stejdretelede terasd
iau de cimpie inalt5 de o p,artegi stejire'telede luncd de partea cealalti.
PinI in prezent nu a iost sfudiat am{nunfit.
Arboretele din tipul de fafi se gdsesc in cimpia joasd, intre lunca
actrratdsi cirnpia inalt5. Solul este un podzol de hidrogenezd,cn textttra
grea, loarte compact gi greu permeabil in orizonlul B. Regimul de r-rmidi-
tate in solul propriu-zis este variabil, de la excesiv de umed in iimpul
primiverii pind la uscat vara, cind se pot produce 9i crbpdturi adinci:

I Intr-o lucrare preced.ent5am ardtat cd in C-ringul BuzSului s-ar gdsi. arb.oretede

Irecere intre acesi tip,';leau ;i amesteculde stejar pedunculat-9ibrumdriu din silvostepd
(120). Dupb o ."..itui" mai amdnuniiti socotim cd aceasti pddure este, totugi, mat
apropiatd de tipul de fatd decit de celelalte dou5.
acest ltlcrtt, it-tsi, este compensatintrucitva prin apa lreaticd la aclilcrirre
rnicd.(.6*7 m). Substratul'este reprezentatprin liri urgiioi, trecLrt
clrdra
printr-rin stadiu de ldcovistizare,acest lut conline prrjin pietrig mdr,urrt_
ArboretLrleste constiturt in mod normal dirr st6jafLrl pedr-rncu1at, pe
Itngd care se gdsesc.diseminafi 'urai
: rirmur, jugast.itr, ,"t,*itr'tatarasc,
stejaml brumiriu, carpenLrl,plopul alb, terul pLrcios$i
Ili l9i:'ll,grrnr1a,
riresul 9i frasirLrl. Urnul si lugasiruf se poi ridica prrra t.
:"-,^jlg]lt1r],
proporlll de fiactes,iar in a'rboreteletinere, provenite din lestar,
lavdle,ste'
puternic artanrl tdtdrdsc.
- Cregtereaeste, in general, activd in perio,adecu sulicienrtdlltjditate.
dar devine linceda in urma secete,lor.In acest tip s-ar_rsennnalatuscdri
catastro,fale in ur'ra_ ultimei perioadede sbceta
stejaretul de terasi. In generai, asLlzj consisienla'u.roo.,iJo, i,r,t*iriica, la fel ca in
este redusi
tl1 urnJa,degladarii,iar-iornra arborilor - proveniti din
lastari - este
cleseofldele':tuoas5. Toiugi, se rnai poate obline rnaierial de cor ---'""*'''-
rslructie
'st chiar de lucru. Prod'ctivrtatease poate apreciaca niijio.,".
Hegenerarea in stejar ttu se obsi:rva.Se irrs'taleaza'pe alocuri seprirr-
t i ; r r r rd , ec . a r p e rrrr,l n r ; i t e r .
S r r b a r b o r e t rersl l e c o r n p u sd r n : - p , d r r c e I( ( . ' r a l a e g u s , t u r o g ! / t n ) ,n r l a r
t d t d r a s cs, a l b d r r r o a l es, a l b a n i o a s a is t r r g e rc, o r n , l e r r u rc i r r r e s cr,r r a i
rar
a l r r n ' m a r p a d u r e ts i c a l i n .
Pdtura erbaceeeste puternicdezvoltati, ajurrgindla irrlelenireatotai6
a solLrlui; da6 asrrpraco,mpozilieiei nu s-aLr"laJutcercetariamdnrrrr{ite.
N.B.Descrierea, in mareparte,dup6C. Chirifd(80).

119.STEJARET
DE DEALURIPE L,\COVI$TE,
CU RRODUCTIVIT,\TE
INFERIOARA
Acest tip a lost identiircatnumai in lunca oltrrlui in apropierede
Orasul Stairir,
Arboretelecerce,ta.te se gdsesc pe terenuri;qesesarl slab inclirrate,
cu nord-nor'd-estici.-Altittr:drni in jur de'500 m. Soluri de lzico-
,expoz,ilia
\ I g t e .p, u t t n r r r o d i l ' j c a st du b a c t i r r n e ap a d r r r i i c, u t e x l r , r r rl r r l r t ; r s dG. r o s i r u e a
l l z r o l o g r c aa s o l r r l u is u b I n r , u r e o r i a b i a 4 0 - 5 0 c r r r .A p e l e I r e a t i c ea p r , r -
piate; primdvara ele se ridicd la 30-40 cm sub nirel,Lrlsoluh-ri.Srrb-
s i n t r e p r e z e r r t ap t er i n d e p o z i t e. e l r ri ro r r a r er i s i p o - r n i l o a s eL,r r r e c r i
: l i l l t l i,'illig
p r e ' t r i g r r r i . _ A c edset pe o z i t es i r r t b o g a t ei r r c a ' r b o r r a ici ,a r e p r i r r
:a:p: icf l e t r e a, q t trc cs e r i d i c d s i j n s o l .
Arbc,retuleste
gasescjLrgastrul,miljnul .constiiuit djn steiar pedunculat; disenrrnatse ur,rf
si pdrul padLrre|.
consisterta arborerteloreste plr'd saLr aproape pli'd. cre;terea
- esi.e
inceati. Productrvitateadetern-iinatala virste in^
.iLrr ae 60 de ani s"il
dovedit rniilocie,dar dupi r00 de ani ajunge inrerioari;
coniorm prin-
cipiuhri de a determina prodtrctir.itateain jLriul r'irstei
de exploatabilitate,
-
lrebuie acceptatd proclucttr,'itatera jnferioiri ca situafia caracte,ristic
.i.
F-o'rrnaarborilor este btlni ; elagajul des,tulde brrn.
GelivLrrilesinrt destrrl
de irecven'te'Totugi, se produce remn de lucru
in c:rniitate apreciabrld ,si
de Lrundcalita{e.
I{ege'erarea naturald prin siminfi a stejarLrlLri
deocarndatd este posibila, dur
nu se poatep.oh,t"". tri ri.t"a anilor de irrrctificafie
abrrn,derrt;i
240
se instaleazdseninligurile bogate de stejar ; dan ele dureazd,pr,rfin9i pier
cu desdvirsiredin cauza lipsei de lumind. Se mai gdsescici-colo tinereturi
de ulm gi irasin, care rezistl ceva mai bine, dar nu sin't abundente; nu
se poate spune, ,leocamdati, cd ar exista o tendin{d de succesiune.
este abundentgi des ; in majoritatea cazurllor predomind
Sttbarbore,tul
ahrnul, citeodaid singerul ; se mai gdsesc: pidr-rcelul(Cratoegus mono-
gyrta), mdcegul (Rosa canina), cruginul, spinul cerbului, salba mo,ale,
salba riioasdo dracila, tulichina, lemnul ciinesc, socul comun, cdlinul,
dirmoxul.
Pdtura r,.ieeste abnndentd,formatd mai ales dtn Aego,podiumpMa-
graria, la care se mai adaugd : Brachypodium siLuaticuir,' polggonatwn
I.atit'olium,F...mu_ltiflorum,fuIajanthemum bifotium, pa:ris q'uodrti6tta, co-
lanthus tiiuaLis, 1"116s,jumuernunL,Arum maculatum, Aneino,nenetnoro\so,
11.ranunculoides, QanuncuLusauricotnLls, Iso,pyrumthatictroides, oorydalis
nmrschalLia'na,c. solida, Geum riuale, Adoxa moschatelina,viola mirabitis,
Glechomo hederaceo,G. hirsuta, Asperula odorata, Galium schuttesii: mai
rar - Deschampsia caespitosa,Colamagrostis epigeios, Festuca drgmeia,
Poa nernoralis, carex sihtatica, Hera:c'le'umsphondylium, Lysimachia t'ul-
garis, Pulmonoria ctfficinalis, symphytum officinate, Eupatortum canne-
bittum etc.

120.STEJARET pE LACOVTSTE,
DE DITALURI CU PRODUCI']\/TTATEA
MIJLOCIE
Aldturi de tipr:l precedent,uneori in complex cu el, cu reparlizarea
nozaicatd, se intilnegte un al doilea tip, deosebiiprin cregtereamai bund.
Productivitateardmine mijlocie pind la virsta explbatabilitd{ii; arborii sint
mai bine c,onformaii.In subarboreteste loar,te abundent alunul, pe linga
care se mai gisesc singeml gi socLrl comun.
Aceastdimbundt5{irea cregteriise datoregrte mdririi grosimii fiziologice
a solului, care in acest tip este de cel pu{in I m.
;

Prin intervenfia artificiald s-au creat in inieriorul steiirertelorde cele

dor-rdtipuri descrise anllmite por{irrni crt aspect de stejiieto.glearr,cu o
proporlie destul de ridicatd de frasin 9i ulm; in unele locuri este reprezen-
tatd nurnai cite una din acestedoud specii, in alte pnrfi - amindoud in
arnesteccu steianrl.
N.B. Descriereatipurilor 120 Ei l2l, in mare parte, dupi A. H. Furnici.,
V. Enescu gi L, Leandru (in litt.)

121.STEJAITET
DE I'EIIASACT] PRODI,'C1'I\TITATI]
]NFERIOARA
BIBLIOGRAFIE. Stejdriq d e t e r a s d( 1 0 5 )
Querceto-C arpinetum helulosurtt
Citat idrd nume (168,b)

Acest tip de pidure este loarte rar. in lorma el a fost

sernnalatpinl in prezentnurnaidin parteacentrali (GLrrghiu,
Sighigoara).

16 - T i p u r i d e p t r d u r e .- c.241. 241
 Este interesattt,insd, cI rdmdgifeleunor arboreteio'arte asemlrtdtoare,
atit dupa cornpoziltaspeciilorcit 9i dupa condiliile edafice,au lost gasite
tocrnai-in Banat, anume in amonte de Caransebeg, in cimpii inalte care
pitrund adinc in dealuri, in lungul vdilor Sebegr-rlui gi Bistrei ,\ldrultri
( aiti,iu<.lini200-400 m aproximativ).
In Ardeal, arboretelede acest tip au iost identificate pind in prezent
exclusiv pe teraselevechi ale riurilor, iormate din depoziteargiloaseg-rele,
la altitudini de 400-500 nr. Caracterisrticdesrtestagnarea prelungitd a
apelor in tirnpul primdverii. Soh-rleste un podzol de hidrogertezd,tttteorl ctt
rriceprrtrrride-hleizare; el poate sd contini gi ceva prundig.
Arborete,lesint constituite din stejar pedunculat.Diseminat se glsesc
toideauna carpenul 9i mesteacdnul,citeodatd aninul negru, plopttl trerntt-
rdtor, loarte rar gorunul, fagul, ciregul si pdrul pldure{. Carpentrl 9i mes-
teacdnul se pot iidica la piopor{ii de iacies, fie irnpreLrnl lie iiecare itr
parte,avem deci:
- faciesnortnal;
- taciescu carpen;
- facies cu carpen gi mesteacdn;
- i a c i e sc t t r n c s t e a c d n .
I s I a c i e s r r r j lree s p e c t i v ec ,a r p e n u rl d t n i t t et o t d e a t r n iar r e t l j r r l d o n r i n a:t
nresteacdnulse poate mentine la acelaginir,el ctt stejarul, da'r este mult
rriai sribtire.
Corrsisteri{a naturald este de 0,8-0,9 ; dar actualmentelnulte arbo,rete
au rdmas sub lormd de rarigti de steiari batrini (pdguni impddurite); irt
a{te cazuri, in asemeneararigti, s-au instalat carpenul 9i mesteacinul.
cregterea este pu{in activd, productivitatea inferjoard. Forma arbo-
rilor lash mult de dorit ; majoritatea trunchiurilor sirlt scrtnde,conice, in-
suficient elagate; stejarii loarte bdtrirni au uneori coronamenteputernric
,deform,ate ;i trr-rnchiurinoduroase.Se obfine lenrn de construc{ii rurale.
Qegenerareanaturald prin sdtnin{d a stejarttlui este loarte diliciLi ;
rar se [asegte cite un puief. Chiar 9i regenerareaartiiiciali rnerge !oa{c
grerr, dicd nL1se iarr;i mhsuri pen11reliminarea surplusuiltide apd..De
,isemenea,se gdsesc pe alocuri puieli -mai de iag, rnes;teacdn, pdr pddure{-gi
,tlrajoni de plcp"trernrriAtor.Ceva abr-rndent se instaleazl carpenul,dar
nrci puieiii'lr-rinLr se dezvoltdbine; de obicei ei iau o torml loarte ctt-
rioasS. turtita, cu crdcile laterale intortochiate, care se intir-rd aproape de
sirprafa{a
' solrrlui.
subarboretuleste reprezentatprin exernplarerare de : zilog, plducel
,(Crataegus monogyna), mdr pddure!, p'orurnbar,miceg (Rosa canina),
salbd rnoale,crugin, singer, lemn ciinesc,cdlin.
Pe stejar paraziteazdfreivent viscul de stejar, contribttind 1a delornla-
rea coroalrelorexemp,larelorbdtrine.
Pdtr,rravie poatesd variezedestulde mult pe distanlescurte. De obicei,
ea este slab dezvlo,tata9i forrnatd tln lire de Poa pratensis,Deschampsia
caespilosa, hlajortlhen'tunt b[foLturtt',Veratrurn albunt, IJrtica clioica, Poly'
gotturn hydro,piper, Stel/aria hoLostea,S. poLuslris, t\Ioehrirtgia trineraia,
Anemone nemorost, Ranunculus auricomus, R. polyantlrcntos, FragaricL
itesca,Potenlitla siluestris,Geranium robertianum,VioLa siLue'stris, Genistct
ttrtctoria, Cytisus nlgricarls, Aegotr;odiurnpodagraria, AngeLica siLuestns,

212
f'ysimachia nummula.ria.,Myosotis p,alustris,Ajuga geneuensis,A. r'eptan',
lJe.lonica ot'ficinalis, Mela'mpyrum bihariense, sLr\phitaria nodosa,As'Tterula
t;dorata, Campanule paluta, Hieracturn auranliacurn etc.
Se gasesc,insi,
,.i suprafe{ecomplet in{ele,nite, in special prin carex elata sau}. brizoides.
Intrerupereaconsisten{eiarboietului pe sLrprafeteceva nrai mari pro-
voacl desttrl de des imburuienireatotrali a solul'ui prin plante hidro{ile
de
slaturd rrrare,mai ales De'sclrumpsia caespitoso Jincus^ eflusus,specir de
Larex etc.

Arborete, asemanitoare in linij gene,rale,s-aLl senrnalat si ir-r sudul

!2irii (A{ihnegtr),dar n-au fost cercetatearndnrrntit.
L.le sint constituite..dinsiejar pedr,rncr.rlat
cu gorun diseminat,lipsind
rrrsd carpenul,rnesteacdmri, anintrl negru gi plopul trernurdtor,irecven{i
in t,ipul de'scrisltai sus. Productrvitateaeste tot inferioard. Solul este ase-
ntdnitor cu cel din tipLrldescris; el este in{elenit la suprafatd,mai ales
prin graminee,1a care se adaLrgdLrneleplante hidroJile.

122.S]'ITJARET
DE CoN DE DEJECTIE

BIBLIOGRAFIE. GA\
Acesi tip de pddure este pr-rtinsiudiat pini in prezent.E1 a lost serlrra-
lat ln A{r-rntenia,la contactulintre cimpie gt dealuri.
Arbore,te,lese localizeazdpe co'n'urileplate de dejeclie ale citorva riuri,
ruraiales Pralior-a,apoi Ialorni{a,Dimbovita, Argegrrl,1a iegirea lor din
dcalrrri.Solul este bnrn-roscat,puternic podzolit prin hidrogenezd., loarte
conrpact,fonnat pe Lln lut grer-rcu mult pietris 9i pietre rulate de naturl
silicioasd,mai abundentesLrb1,25rn.
ArboretLrlesie cornpusdin stejar peduncLrlat ; clisenrinaise ntai pot
gasi girni{a, carpenul,uhnul, jugastrr-rl.
Consistenlanaturald este de 0,6-0,7. Productivitateaeste inlerioard.
Ilorma arborjior csie tle obicei delectr-roaszi,cu tulprni scr-rnde,conice, de-
seori strimbe ;i cu coroane p,uternicdezvoltate.Se poate ob{ine rnai mult
lenrn de Ioc, pu{in iemn de construcfii rirrale.
Desigttr,consisten{a redusaa arboretelor.si forrna delectuoasd a arbo-
rilor se datoregte1n bunl parte degradariiprin explcatzrre repetatd in cring
'fotttgi,
,sipdsunat. au contribuitdestrrlde nlrlt 9i co'ndi{iileecolo,gicegrele.
Acest aspect a ficut ca pddtrrile respectivesi lie consideraie rrneori ca
aparlinind silvosiepei(41).
Regenerarea naturald este aproapeinexistenid.
Subarbotetuleste rar, corupllsmai ales dtn pidLrcel(Cratoegusttto-
nogyna), artar tdtdrasc, lernn ciinesc, mar pu{in nriceg (Rosa canina),
salbd nioale,singer etc.
Pdtr-rrar,ie este puternic dezvoltatl, mergind pind 1a infelenrreatotald
a soltt1ul.Asupra co,rnp'ozi{iei ei nu s-au iicut cercetdri.
N.B. Descriereadupi C. Chirifn (30).

243
 .12J.STEJARETDE CIMPIE JOASA CU FENOMENEDE lNMLA$TINARE
B I B LI O G R AF I E. Stejiret'Je ml'aqtinh(38)
Citat iar?1nume (168' b)

Astiel de siejirete au rfostsemnalate. in cimpiade vest ' Jeli' f"]]ll:

in impreiurimile"'fimigoareiFi ale Satului xlare. Ele n-au lost sttrdrate
amdnunlit pind in prezent.
Arboreiele de'aces,t tip sint instalate pe .soluri grele, compacte,.cu
.*...--iu.poiuo de apd ceea ce provoacd hleizareu ql-i'nimliqtinarea lor'
Aitfef de tenomeneaLilost semnaiaitechiar in arbore'te'le neatinse de ex-
pioatdri, dar devin loarte evidente in urma exp'loatdriisau rdririi ar.bore'
pe supraie{ema,ri,care lac aproape1lllpo-
tului ; se ajrrngc la inrmldgtt,ndr,i
sibild regenerarea pddurii.
Arboretele sint- compuse din steiar pedtrnculat; diseminat se tn.ri
adauad: aninul negru, ulmul (tJtmus loliaiea), jugastrtrl,arlarul tdtdrise'
piruf
'-- pdduret.mai rar carpenul,teiul 9i frasinul'
b5;.i;l.ntu ^.'tuuld a'arboreteloreste redusS,in_bund parte,datori!i
fenomenelorde uscare, petrecutein ultimul timp. Cregterea este ptttltl
activd, iar productivitarteainierioard.
Qegenerarea naturald a stejafl-rlui aproape nu, se produce; se insta-
leazi'c-eva puie(i de : anin, p'lop alb, uim, lugastru, arfar, pdr pdduref
gi frasin.
Sgbarboretuleste reprezentatprin exemplarerare de: ulm de pluiS'
paducei (irataegus moiogyna, C.'..oxyacantha), porumbar, mdceg (Ros,r
banina), crugin, mai rar alun si cilin.
Pitura vie'este p'uternic dezvoltatS, constitLritd din Deschampsiacaes'
pi/oso,
'tuca Agrostis atbd, Brachypdium siluaticurn, Dac'tyl,isglometa'ta, Fes-
gigantea, Calantagrostis sp., Carex bri,zoides, Iuncus effusus, Polg'
gorum-hydropiper, Lythrum salicaria, Lysimachia nummularia, Senecio
jacobaea etc.
N.B. Descrierea, in mare parte, dupd N. Qonstantinescu (38) 9i Z. Spirchez
(com. verb.).

/,4. STEJARET DE ROVINA

BIBLIOGRAjcIE. S t e j d r e td e d e p r e s i u n ep,p . ( 1 3 4 )
Stejiret de rovind mare (30).

Acest tip se intilnegie pe suprafele mici, in arealul gleaului normat

de cimpie.
El se iocalizeazd,in rouine ceva mai adinci, cu stagnare destr-rlde
ILrnga a apei. Solul este puternic po'dzo'lit,bine drenat in orizonlul A, dar
cu excesepenodicede apd gi usoard hleizarein orizontul B argilos 9i grerr
permeabil.
Arboretele sinf tormate din stejar pedunculat; diseminat se mai pot
gdsi pl'opnl (Populus alba, P. canescens,P. tremula) gi ulmul (Ulmus
Ioliacea,U. antbigua).
Co,nsisten{anarturalda arboreteloreste redusi 1a 0,5-0,6. Cregterea
este pu{in activd, prodr,rctivitatea
inferioarl. Forma arboril,orlasd de dorit :

244
trunchiurile sint scunde,slab elagate, deseori strimbe' Se obfine material
de construclii rura,le.
fiegenei'areanaturalS a stejarului este aproape inexistentd. Llneori
se gisesc
- puie[i de ulnr gi PloP.
In subarboretse gisesc eiemplare rare de: pddgcel (Crataegusmono'
121trto),arl,ar tltitrdsc gt crugin.
P?itr-riavie este alca,tuitadin plante hidroiile. Ea se dezvolti dLtpd
lrscareaapelor provenitedin topirera- zd,pezrlor9i uneori ajunge^sd.torneze
ur-icovor iontiniru; este consiitilitA tn special din: Carex sp', Stelloria sp.,
Ranunculus repens, Gypsophila muralis, Galium aparine etc.

125.STEJARET
DE TERENURI DIN ZONAFORESTIERA
NISIPOASE

Asernenea arbo,re,te,care reprezintd indiscutabil un tip de pddr-rre

aparte, se gdsescin cimpia din nord-vestul{drii, ldrd sd'ocupe o supraiald
prea rnare.
[rie se localizeazdpe tere,nurinisipoase,cu relief de dttne nLl prea
prortun{at.
Arboretul este consti,tuit din stejar pedunculat, care rlmine pur pe
locuri nrai ridicate, pe cind in depresiuniintre dune apar diseminat: plopr-rl
'tremurdtor,
mesteacdnul,ar{arul tdtdrisc, in rno'dexcepfional carpenul gi
teiul.
Productivitateaarboretelorn-a fosi determinatd precis; este probabil
sA Ii fosl mijlocie; acum,insi, pare inferioard.
Ilegenerareanaturald a stejarului este foarte dificila ; chiar ;i cea ar-
ijilciala intimpind greutd{i serio'ase.Se alirmd cd acest lucru s-ar datora
rrnei scideri genera'lea apelor freatice,in urrna indiguinilor; nivelul actual
al apei freatice permite ca ,arborertulbatrin c,u inrdddcinarea adincd sd se
nren{ind incd destul de bine, dar nu poate asigura umiditatea necesarl
prrie{ilor.
Subarboretul este relaiiv slab dezvoltat ; pe locr,rrirnai ridicate se men-
{in nuniai porumbarul ;i spinr-rlcerbului, in depresiunise adaugd: alunul,
cruginul,salba moale,salba riioasl gi singerul. Asupra vegetatiei erbacee
fl11s-au Idcut cercetdri.
Arboretelede acesttip au un rol inrportant de protec{iea care
altlel ar Ii ameniniat sd se translorme in nisip nobil.
N.B. Desuierea dupi Z. Spirchez (com. verbal[).

T26.STEJARET
DE TERENURINISIrcASE DIN SILVOSTEPA
B I B L I O G R A F I E . C i t a tl i r i n u m ep r e c i (s2 8 )
Acest tip de pddure a fost identificai numai in sudul Aloldor.ei,anume
in nisipr-rrilede la Hanu Conachi,unde ocupd o supralatA micd. Dar, pen-
tnr originalitatea lui meritd o scurtd menliune.
Arboretele sint situaie in depresiuniugoare sau terenuri plane joase.
Solul esie de tipul cernoziomuh,ridegradat, u-sor,nisipo-lu,tos,pe sub-
sirat de nisip.
Arboretcle sint constituite din stejar pedunculatpur. Actualmente,ele
sint puternic degradate,in urma tdierilor in cring la virste inainta'te.In

245
ottce caz, nici in stare no'rtnaldele nu intreceauprodLrctil.rtatea jnferioarii"
In unele locuri au rdrnas numai raristi sau arbori izolal,i.
subarboretul este reprezentat piin piducel (crataegus tnonogyrto)"
salbd nioale etc.
Prtr-rra'ie es'tebogatd, dar iormatd mai ales din specii de locuri cles-
chi'se,cn : Dactylis.,glomerata, chenopodium
^album,'Attlpt"* s,p.,IJrlica
urens, r-ragaria u[ridis, Ag_rimoniaeupaloria, Euphrtrbia
'g"rioitiii cypartssiai,
'f viola
sp., Galea,p.sis,
p'ubescens,Battota rtigia, stachys eucrium cha-
'po,tita,
nnedrys, GaLium rubi.otdes,,physaLis atkeken"gi,'-v eronica soncluts
arLr€nsft, Cirsium aruense,Arteinisia uul garis"elc.
Aceste arborete .ioacdun rol impor'iant in p,roteclia solLrlui,impiedi-
cind punerea in rni;care a nisipuriloi.
N.B. Descriereadupi C. Chirifd (28).

c PR
INcIP'' Ar{EsrEcuRILoR
l^?+lTi!F.
ii"3i::l I'il
Anrestecunledin doud,trei gi chiar patru speciide stejari sint destLrlde
"'+,
raspindite la noi in {ara. Ele pot apareairr rrunreroasecorrbinatii. Unele
din acesteconrbinatii
{n1 ag.rin,tilniie,ocupr suprafe{eirii"n-rl.
tlrt rol,irnportant in silvicu{trru ,.i lr.r"e
tioiiira. Asfiel'sint,'de-exemplu,cereto-
girni{ete.lecare par a fi chiar mai irecve,mte decit ceretelesad girni{etele
pure ; de asemenea,go,runeto-stejdretele si't destul de raspfirditd. irr
schinrb,sint gi multe cbmbinatii rare.
iipo.logicda'acestor arnestectrrirrrr este prea ugoara-
.,,_^9|=u.j.l].area
F llndca ltt paragralul urmdtor se dau primele descrieriale tipurilor de
acest
gen,este indicatsi se exprtni_aicipe larg principiilede clasilicaiieadoptate.
-se
. Binein{elesar fi cu toitrl exagerat se considereliecare combila,fie
de specri.drept o forma{ie aparte,cllnl s-ar p,u,teaface printr-o irri"rf""
tare ad lilteram a
-p,rincipiilortipologice. uri calcul simplu poate aiafa
unde ar duce o asttel de clasificaJie: in flora noastrd sini gaie specii
de
steiar, 'rai-rrnportanledin punct de vederesilvic; n,,,nui co,mb,inarea
lor
crte doua dLrcela l5 combina{iiposibile,din,trecare l4 au gi fost gisite
pe teren. La aceasla.s-ar rnai ad_ar1ga combina;fiileciie trei si cite [atrLr,
care siltt si ele dcstul de rnulte.Astiel, numdrul iorma(iilor gi al tipLrrilor
s-ar mdri loarte mr-rlt,Idri un folos practic evident.
In lrrcririle noastre an'terioaream practicat sistemul de a constitrri
tipLrrilede pddure dLrpdspecia predominanti 9i taciesurilein cadrul ti-
pului.dr-rpdspeciilede amestec.Aces,tsistem avea
;i avantaielesi deza-
vanta.ie'le
.lui. Dar, in orice caz, el nu mai coresprrndespiritr-rirridirectir.e-
lor aciuale, in care principiLrlconsiituirii tipuriior in pdduri amesteca,te
drrpzispecianredorninantia iost abandonat-(ohotdrire gene,ra,li, dictat6
rie ne'u'oileclasifica{iei pddurilor anrestecatede muntel, Inde intr-:rdevdr
apltcare'aacestui principiu crea dificulta{i). Direcrtivele, insd, au ldrnurit
crt suiicientd precizie nunrai co,nstituire,a iipLrrilor in cazul artresiectrrilr-rr
de doud specii. Precizare,ace'lorlalte aspecte dd nagtere la interpretdri
ruraimult ori mai pufin subiecrtive.
Pentru in'tocmjreaclasifica(iei tipologice a arnesiecurilorde stejari
s-a arloptat in lucrarea de fa{a o grupare pe bazd ecologicd.Anume, cele

246
$ase specii de stejar se pot gnrpa in prinrtrl rind dupd pretenliile lor falir
de umiditate:
a) nezofi{i - stejarul pedLrncr.rlat 9i gorunul;
b 1 semixerofiti- cerul 9i girni{a ;
c ) xerofiti - stejarul brumdriu ;i stejarul pufos.
Cornbina!iile posibile in cadrul acestor trei grupdri deterrnind lor-
nra{iile:
-- amestecuride stejari mezofi{i intre e,i (goruneto-stejirete);
- anrestecuri de steiari semixero{i{iintre ei (cereto-girni{ete);
- :irnesiecuride stejari rnezolili 9i semixeroiili;
-- arnestecuride stejari xerolili irrtre ei ;
- amestecuride stejari rnezolili, semixeroiili si xeroii{i ;
- amestecuride s{ejari rnezofifi 9i xeroiili ;
- amestecuri de stejari se'rn'ixerofitigi xerolili.
Se reamintestecd, pentru a se putea vorbi de un amestec,trebLriesi
iie indeplinite anum,itecondilii de participare a speciilor:
- cind sin't doud specii, fiecare trsbuie si aibd 0,3-0,7 ;
- cind sint trei specii, iiecare trebuie sd aibd cel pulin 0,2 ;
- cind sint patru specii, trei din ele treb'uiesd aibd cel pulin cite
0,2, iar a patra cel pu{in 0,1.
Speciile cu participare de 0,1-0,2 in primr-rlcaz 9i 0,1 in al doilea
rru sint de,termdnante de tipuri, ci de laciesuri; elc nu apar in ntttnirt::t
tipului; de asemenea, in cazul cind din patru specii doui au cite 0,1 ; irr
acest din urmd caz arbore,tulse considerd ca rtn facies al amestecrtltti
din ceie doud specii mai abundente.
In stabilireatipurilor, in cadrul iiecirei iornafii, s-a tnai linut seatna
9i de pretenliile ialn de alte caractere edaiice. Astfel, stejaruil pedunctrlrt
gi gorunul sint destul de deosebilica preten{ii tatd de sol ; cerul 9i girnifa
sint, in schinb, destul de aserndndtoriintre ei din acest punct de vedere,
dar deosebi{ide primul grup ; in fine, stejarul brumdriu gi cel pulos sirrt
iard-sideosebi{iintre ei, primul putind ii asernuitmai mult cu gorunu[, al
doilea cu cerul gi girnr{a. In cadrul arnestecurilorde trei gi patru spet'ii
s-zrfirrr-rtsearnagi de acesteaspecte,pentrr-ra nu inmul{r nrrmarul tiptrrilor
de pddure. Astfel, cerul gi girnila de,terrnininumai iaciesuri; de exernpltt,
in cadrul tipLrlui anrcstecnorntal de gorun cu girnild ;i cer sint tret fa-
ciesuri : cu girni{d, cll cer si girni{d, cu cer. De asemeneaau Ios,tconside-
rate ca laciesuri anumite situa{ii loarte rar initilnite; de exenplu, in cr-
drLll amesteculuide gorut-I,stejar brumdriu ,si stejar pulos exisI| nt lacies
cu stejar brun'tdriu (Iard pufos).
Brnein{eles,sistemul acesta de clasiiicafie este in bund p;rrte
Dar, din diierite incerciri fdcute, pare a fi, iotugi, cel rnai bun.
In expunereamateriei ce urmerazd,dilerite lormafii de ameste'curisirrt
tratate intercalatcrr lormalrile pure din dilerite specii de steiar; altunte,
Iiecarelorma{ie amesteca,td este inseratd dupii forma{iile pure ale speciilor,
care intri in aceastd forma!ie amestecatd.Astiel, in paragrafr-rlurmitor
se trateazd goruneto-stejdrete ; in capitolLrlXIV, dupd ceretele gi girni-
{etele pure cereto-girnifeteleSi amestecurile de stejar pedunculat,

o t'7
gonln, cer gi girni!6 ; in capitolulXV, dupd tormafiilepure de stejar b'ru'
m A r i u -sipufos - toate amestecurile acestorstejarixeroiiii.
cu participarea

D. DESCRIEREA
TIPURILOR
DE GORUNETO.STEJARETE

,127.
GORUNETO.STEJARET XIIJLOCIE
DE P'RODUCTIVITATE

BIBLIOGRAFIE. Stejirig
d e c o a s tadr n e s t e c( 1
a0, t5 )
Quercelwn legunlirlosum mixtum {1051

Antestecurilede gorun ;i stejar se intilnesc destul de lrecvettt in re-

giltnea de dealuri ; dar, de obicei, ocupe supraiete mici, marcind situalii
'l'ipul
de trecere intre gorunete gi stejdretepure. de fafd a tost semnalat
deocarndatdnumai in Ardeal ; este prea pu{in cercetat,de aceea mai ios
se dd o descrieresumard.
Arboretelede acest tip au iost identilicate la altitudini de 350-600 rn,
pe p,lafouri si versanli cu expozilii diferiite,mai de's umbrite, gi cu pante
de la slabe la moderate.Solurile n-au iost cercetateamdnunlit ; se poate
plesupunecd sint solurilebrune de pddure - eventualpodzolite- la lel
ca rr goruneiele 9i stejdretelepure de tipuri asemdndtoare.
Arboretele sint compuse din gorlrn gi stejar pedunculat in propor{ii
variate, de obicei, aproximativ egale. Diseminat se ma,i gdsesc in etaju{
dominant fagul gi ulmul de munte, in cel dominart,care este rar - fagul,
carpe'nul,mesteacdnul,plopul tremurdtor,salcia cipreasci, ulmul de murrte,
jugastrul, paltinul de munte gi de cimp, teiu'l pucios, ciregul, mdrul 9i
pdrLrl pddure!, sorbrrl de cimp, foarte rar {rasinul.
Consisten{anaturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. Oregtereaeste
destul de activ?i,productivitateamijlocie. Forma arboril,or de gorun des-
tul de buni, cu trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate; la stejar ior-
ntele nu. sint atit de bune. Se obfirre material 'de lucru 9i de construcfie.
Pegenerareanaturald a gorunului este destul de acti','d,a stejarului
nrult mai slabI. Se obserr,So inlocuire trcptati a stejarului prirr gorrrn,
evidentd mtai ales aco,lo unde se gdse,sc aldtr-rri arbore,te de generalii
diierite.
Subarboretuleste destul de bine reprezentat,compus din : alrrn, pi-
ducel (Crataegus murcgyna), mdr pddure!, porumbar, mdceg (Rosa ca-
nina), zfiIeur, salbd moale, crugin, clocotig,singer, corn, lemn ciinesc, soc
comun, cdlin.
Pdiura r.,ieeste bine dezvoltatl 9i alc2ituit2iin mare parte din specii
de mull ; compozi{ia ei, insd, n-a los't cercetaid in mod amdnunfit.

/28, GORUNETO DE PRODUCTIVITATE

STETARET INFERIOARA
AIBI-IOcRAFIE. G o r u n edte s t e i a r( 3 0 )

Fdrd indoial,i, tipul descris nu este unicul tip de goruneto-stejlret,

dar cercetiri aminunfite asupra acestui subiect lipsesc. A mai iost sem-
nalatd in dealurile MuntenLiei (de exemplu, la Ocolr,rlsilvic Mihiegti)
existenla unor goruneto-stejdrertede productivi,tateinlerioarl.

2+E
 Astfet de arborete se gisesc pe platouri gi ierase ori pe versanfi cu
pante pind ia rnoderategi expozifii umbrite.
Solurile pronun{at podzolite sau podzoluri de degradare grele, com-
pacte, greu permeabile,pe sedimentelutoase. Arboretele se caracterizeazd
prin: consistenfaredusd (0,6 in cazul'cercetat); lormele arborilor destul
de bune, dar cu tulpini scunde.
Pitura 'i'ie cu mai puiine plante de mull, irr schimb cu multe grami-
nee, ca : Poa sp., Luiula atbida, L. pilosa, Cytlsus hirsutus, Genista
linctoria.etc., precum gi cu unii muschi, ca: XInium undulatum, Cathari'
rtea wtdulata, Polytrichum sp.
 CAPITOLUL NV

CERETEG
, T R N I T E T EC, E R E T O - G t R N I T E ;T E
AMESTECURI
DE STEJARIMEZOFITI $I SEMIXEROFITI
(tormafiileXlX, XX, XXI, XXII)
A . C H E I A P E N T R UD E T E R M I N A R E AT I P U R I L O RD E C E R E T E C, IRNITETE,
CERETO-CTRNITET SE
I A M E S T E C U R ID E S T E J A R IM E Z O F I T I
( S T E J A RP E D T J N C U L A$Tr G O R U N ) $ r S E L T X E R O F I T(TC E R $ r G I R N T T A )
(stejatul brumiriu gi pufos cel mult in proporfiide lacies)

l. - Arborete constituite din cer in proporlie de cel p'"r!in 0,8 ; pot

participa elte specii de steiar sau specii din alte genuri, dar
fdrd si intreacd 0,2 la un loc 2
- Arborete de alti compozifie t)

2. - QegiLrnede c l m p l e a
- Qegiunede dealuri i)

3.- Sih'ostep5,uneori spre nla,rgineastepei; soluri de cernozionr

degradatiipic, nepod,zolit, pe suhstrat de loess,
/,i/.cErrErDE sllvosrEpA.pE cERNc)zroM DEGRADAT.r
#":31.33
Zona Iores'tierdsau partea imediat invecinatd a silvostepei;
soluri de otricei cu podzolire ptrternicd de hidrogenezl,; mai
rar soltrri lorestieretipice, nep,odzo,lite
sau slab pbdzolite

4.- Cirnpii inalte ; solul brun-rogcat,puiernic podzolii ; arborete

rrniiorrriepe strprafe{emari; deseori girni}a pind la 0,2.
/29. CERET NORMAL DE CIMPIE

Depresiuniinchise,cu suprafe{emici i podzol de depresiune.

I3O. CERET DE DEPRESIUNE

P r o d u c t iirt a t e s r r p e r i o a r a .
, . 3 2 .C E R E T N O R I { A L D E D E A L U R I

Productivitateuriilocie.
/33. CERET DE DEALURI. CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE

250
6.- Arboreteconstituitedin cel pulin 0,8 girni{d ; po't participa
alte speciide stejar sau specii din alte genuri, dar Idrd si
intreaci 0,2
Arborete de altd compozi{ie 9

t, - (egiune de cimpie (zond 'forestierdsau p a r t e a i r r l e r n aa s i l -

vostepei) : solnrile cu podzolire evidentd de hidrogenezd.
, I J 4 .G I R N I T E T D E C I M P I E

Qegiune de dealuri

B.- Productivitatemijlocie. Soluri proiunde Iird con!irrut apre-

ciabii in schelet.
]J5. GIRNITET NOR]\1AL DE DEALURI

Productivitate rnferioard. SolLrri schelete, ioarte pietroase,

superficiale.
/ 3 6 .G I R N I T E T D E D E A L U R I I P E S O L U R I S H E L E T E
9. - r\rboretele amestecate din cer gi girnild, arrind cel pu{in
0,2-0,7 fiecare 9i cel pu{in 0,8 la un loc ; alte specii in pro-
porfie de cel mult 0,1 fiecare si 0,2 la un loc lO
- Arborete amestecate,in care pe lingd cerut sau girnita (sau
amindoi), apar stejarul pedunculatsau gorunul (sau anrin-
doi), in propor{iede cel pu{in 0,3 (cind sint 2 specii),0,2
( c i n d s i n t 3 ) s a u 0 , 1 ( c i n d s i n t 4 ; i n a c e s tc a z o s i n g u r d
specie po'ateavea 0,1) tl

10. - IlegiLrnede cimpie.

I 3 7 .C E R E T O . G i R N I T E T
DE CII\PIE
- QegiLrnede
/ 3 8 . C E I I E T O - G I R N I T E TD E D E A L U I T I
Arboreteleconstituitedin g.)run in ame'steccu cerul sau gir-
nifa sau cu amindoila un loc; stejarul peduncLrlat lipsestesarr
este numai diseminat
Arboretul constrtrrit dilr stejarul peduncr,rlatin arnesteccu
cerul sau girni{a sall crl amindo,ila un loc ; uneori pariicipd
gi gonrnul

Productivitaterni.ilocie.Soluri proiunde,ldrd schelet.

/39. AMESTEC NORMAL DE GORUN CU GIRNITA SI CER
ProdLrctivitateinlerioarii. Soluri schelete superliciale, Ioarte
pietroase.
/.10. AItESTIlC DE GORUN CU G1RNITASI CER PE SOLURI

Arboretu'lconstituit din stejar pedunculatin amesteccll cerul

sau girni{a sau cu arnindoila un loc ; gorunul cel nrtrlt dise-
minat"
/4'. ANIESTEC DE STEJAR PEDUNCULAT CU CER SI GIRNITA
 - ArboretLrl constituit dintr-un amestec de stejar pedunculat,
gorlrn, cer gi girni{2i.
,42. AMESTEC DE STEJAR PEDUNCULAT, GORUN, CER SI GIRNITA

B DESCRTEREA
rr'PURrLo-
il'.1tl:lu.:lfru' DEcrMprE
B I B L I O G R A F T E . C e r e (t 8 0 ) ( t 7 t )
Ceretd,eplatou(134) (tT2)
Ceretpur (30)
Ceretde ugoaridepresiune (30)
Ceretde siivostepiLrmedd (30)
Ceretpur pe soluricu podzolire (n2l
de hidrogenez|
Quercetum cerri (5C)
Quercion cerri, p.p. (50\
Quercetum cerris(52) (131)
Quercetum cerristupicurn(122)

ceretul pur este destul de larg ris,pindit in regiunea de cinrpie din

Mrrntenia, olteni:, Banat gi crigana ; de asenenea se gisegte in sudr-rl
Dobrogei, unde probabrl si aibd anumite caraotereparticulare, care pind
in prezent n-au fost cercetatedin punct de vedere tipologic.
Arboretele din acest tip se gdsesc in special pe platouri 9i cimpii
inalte, ierasele riurilor, conurile de dejec{ie vechi sj Iargi, uneori lunci
vechi gi versan{ii inso,ri{i ai vbilor. Ele se lcnalizeazdrnai mult in zonit
iorestierd,$i arulmein xluntenia, oltenia gi Dobrogeain partea ei externi,
la hotar cu silvostepa,pe cind in r,estn,ltdrii, mai mult spre reglLlnea
dehrroasd(ur-rdese continua cu ceretelede dealuri); de asemenea,in
AlLrntenra si oltenia pdtrund si in partea internd a silvostepei.In general,
ce,retelepure - in asocia{ie cu unele tipu,ri apro,piate,ca cereto-giruriiete,
cero-gleaurietc, - lorneaz,d o bandd largi cLr predominareacate,gorici
a cerulur.Pe alocr-rri, terenul ocupat de cer prezintd,un slab reliei de dune ;
ir-rastfel de locuri arboretelede tipul de fa,!a se dispun pe teren rna,iridi-
cat alterrrind in mozaic cu cerete cle dep,resiw-Le saa cu arborete de alta
cornpozi{ie(girnife,te,cero-91eauri, gleao-cereteetc.).
Solul caracteristic acestui tip este un sol brrrn-rogcatcu puternici
podzolire de hidrogenezd,Ioarte compact gi greu permeabil. In silvostepd,
solrrl este reprezentatprin cernoziom degradat sau prin Iorme de trecere
intre arces'ta9i solul brun-ro,scat,dar, gi aici podzolirea este evidentd.
Irrinrrvara acest sol line apa din topirea zdpezilor, iar vara se usuci
puternic ;i crapi adinc. caracteristici rnai este prezenta calcarului la o
adincime relativ micd. In general, se considerd,cd arealul cere,telorrle
acest tip coresprrndeunui teri,toritrdestul de intins, unde s-a produs o
tasare a terenulLri,c.are a condus la lormarea solurilor cu caracterele
ardtate, dar cauzele acestui fenomen inci n-au fost cercetate.
cerul avind o rnare putere de expansiune,se poate intinde si in sta-
!iuni, care nu-i sint tocmai tipice. Astlel, au mai fost gisite cere,tede

.){o
acest tip gi pe soluri brune-rogcateslab podzoliteori nepodzoite, dar ceva
mai comp,acte(mai ales fac,iesulcu stejar brurniriu), apoi pe soluri ero-
date pind la orizontul B si chiar pe aluviuni in curs de-so,liiicare.
Substraturile sint reprezentaternai ales prin loess, dar si prin luturi
grele.
Arboretelesint constituitedin cer, la care se adaugd uneori: girrrifa,
stejarul pedunculat, stejarul bru'mdriru,siejarul puios, carrpenul, trlmul
(Ulmus ambigua, (J. suberosa,rareori U. f6tiacea), lugasirtil, artarul tzi-
idrdsc, ieiul argintiu, pdrul gi mdrr-rlpddure!, ciregul, sorbul de cimp, lra-
sinul (Fraxinus excelsior, F. holotricha). De obicei, ,acestespecii sint
numai diserninate,dar unele se pot citeodatdridica la propor{ii d'e tacies;
astfel,pe lingd faciesnlnormal (specii de anestec cel mLrlt diseminate),
s - a r tm a i s e m n a l a t :
- facies cu girnifl ;
* lacies cu stejar pedunculat;
- facies cu steiar brumdriu :
- f a c i e sc u s t e j a r p u l o s :
* facies cu ulm 9i jugastnr (fdcir-rdtrecere spre cero-sleau).
Ilai trebuie sI iie men{ionat cd in arboreteletinere deseori arfarrrl
titdrdsc ajr-rngesi fie abundent,dar apoi se elirnini trepiat. Un alt as-
pect interesant e,stereprezentat prin arborete in care teiul argintiu este
abundent, fiind insd localizal in subarboret; urmeazd.si se precizeze
ulierior, dacd gi in acest caz avenr de-a iace cu un iacies aparfe.
Consistenfanalurald a arbore'teloreste de 0,8-0,9, dar actuallten{e
ri-rultedin ele au ajuns intr-o stare avansatl de degradare,cu consistentzl
de numai 0,5-0,8. Cregtereacenrlui este r.iguroasd; productivitateaeste
in mod normal superioarS.Arborii sint bine coniormali, drepfi, cilindrici,
bine elaga(i.
(egenerarea naturald prin sinrinli nu pare prea diiicild, dar desigur
nu so produce pe scari prea largd din cauza tinere{ii arbo,reteloractuale.
Semtnligurilede cer se gdsescdestul de frecve,nt,precum gi cele de : gir-
ni{d, jugasiru, ar{ar tdtdrdsc,tei argintiu gi frasin. Dupd cum s-a speci-
licat gi mai sus, teiul apare uneori intr-o cantitate care creeazd impresia
unei succe,siuni.
Srtb'arboreiul,de obicei, esto bogat, constiiuit mai ale.s dirr pldLrcel
(Crataegus nxonoglJna,uneori ;i C. pentagyna) gi lernn ciinesc, mai pr:{in
ulm de plutI, mdceg (Rosa canina), mdr pidureit, p,orumbar,spinul cer-
buft-ri,salbd moale, salbd riioasS, singer, corn, soc comun ; in mod excep-
!iona1 apar alLlnul, c'iregnlpitic, corcodusul,pdrul argintiu (arbustiv),
scorugulcomestibil (arbustiv), scumpia, mojdreanr-rl(arbustiv).
Pitr-rra vie este gi ea bine rep,rezentatd,
chiar in arbore,temai unrlt
ori mai pu{in inche,iate,iar in cele poienite se ajunge 1a adevdrata irrle-
lenire a s'olului. Aceastdpitr,rrd mai cuprinde unele el,e'mente de rnull, dar
in rnajoritate este constituitd din specii mai xero,lite.Ca cele mai carac-
ieristice se pot nota Dactylis glomerata, Agrostis alba, Poa pratensis,
P. angustifolia, Festuca pseudoaina, F. ualesiaca,Brontus stertlis, CaLd-
magrostis epigeios, Koe,leria pyrarritdata.,Andropogon ischaemutn, Carex
ntichelti, C. praecox, Polygonatum latifollum, Ornifhoga,llum pyrarnidale,

255
Crocus mo,esiacus,Iris uariegata, PoLygonum dumetorum, Silene r-tutgaris,
Lychnis coronaria, Anemone-ronunculoides, T halictrum minus. T. tucidum,
Paeon{a
'l peregrina, Adutis oernalis, Alliaria officinalis, Turritis glabra,
hlaspi perfoLiatum.,Gypso'phitamuralis, Sedum'maximum, Potentilll alba,
P_.argentea, Geum urbanu,m,F-ilipendutahexapetala,Fragaria uir[di.s,La-
tlry.rus niger, L. 'oerrctus,Dictamnus a'lbus, Euphorbia amygdaloides, E.
|tolycitroma, lliola hirta, Peuceda:numalsaticwn, p. cerua:ria-,Lysimachia
.nummula.ria, Lithospermurn purpureo-cseru/eum, Pulmonaria ntollissinta,
Origanuni. uulgare, Satureia uulgaris, Glechoma h[rsuta, Teucriwn cha-
nnedrys, Cgnanchurn uincetoxic'um, Veronica archidea, Digitalis [anatu,
Companula persicifolia, Chrysanthemum corymbosum, Ch. tanacetunr,
irtulo salicina, I. hirta, Lapsana communis, Lactuca chaixii etc.

Din nord-r,estLrlldrii ." ,"-nu,lazd existenla unui ceret de cimpie

ioasd cu fenomene de irunldptinare, care ar reprezentaun tip paralel cu
slejtiretul de cimpie joasd cu fennmene de inmldstinare. In subartro,ret
se-alli crugin, mai pulin pdducel (Crataegus mono'gyna) 9i porLrmbar;
pdtura t'ie este asemhndtoarecll cea din stejbretul respectir,(2. Spirchez,
,com.verbali).

/"30.CERETDE DEPRf:SItlNE
. B T B L T O C R A F T E( .1 3 4 )
Ceret de puternicd depresiune (30)

Acest tip de padure se gdsegtemai mult sub forrnd de iragntenie in

inleriorui pddrrrilorde glearrdin cinrpi;rA\unleniei: trrreorjapaie 9i prin
cerete obignuite, formindu-se gi aspecte de trecere.
Arboretele de acest tip se gdsesc-localizate in depresiuniinchise (ro-
vine), ocupind de obicei numai perifena lor, pe cind in partea nujrocie
se gdsegtevegetatiaerbaceehidro,filSsau chiaf o bdltoacr"cu apa in cea
niai lnare..partea.sezonuluide vegelaiie; lzr s.lirgiiulverii, insi, apa se
evapore,aza 9i solul se poate usca puternic, cdpdtind cripdturi adinci.
Solul este un podzol de depresiune,argilos gi ioarte compact.
Arbcretele sint compuse din cer, la cale se adar,rgi stejirul pedun-
crrlat ;i_Irasinul ; primul se
-poateridica 1a propor{ii de Jacies."Consisten{a
raturali este de 0,6.-0,7. cregterea nu este prea viguroasi, prodLrctirii-
tatea_miilocie. Arborii au, totusi, gi in acestt;p forme"destulde'llrrnoase.
R.ogenerareanaturald a cerului prin sdmin{d este posibili ; se gd-
sesc destul de des semin{igr-rride aceastdspecie,precum gi de carpen"gi
tei argintir,r.
Subarboretuldestul de abundent,Jormat mai ales din pdducel(cro-
taegus.. monogyna), mai pufin ulm de plLrtzi,arfar tdtdrbsc arbustir,,salbi
riioasi, singer si lentn cijnesc.
Pdtura erbaceeeste mai sdraci decit rrr ceretele obisnuite, iormatl
jiyt:P9g pralensis, carel michelii, Asparogus lenu{forius,' Roripa silues-
tris, Ficaria ranuncuLoides,Myosurus minlmus, coiydalii marschall'iana,
Gypscphila muraLis, I.ysima:chia n.ummularia, Veroitica spicata, Galium
-()etum,
Lactuca scariola etc.

o(,{
 IJl. CERETDE SILVOSTEPA
PE CERNOZIOM
DEGRADAT
CU SUBSTRATDE LOESS

. B I B I . I O G R A F I E . C e r edt e s i l v o s t eupsi c a t [( 3 0 )
Ceretde silvosteph (l7l)

In Oltenia au fost identificate c,eretelepure in interiorul silvostepei,

.chiar la limita dinspre step5. Ele se ca,racterizeazd prinlr-o vigoare de
cregteremuli mai slabd 9t, in consecin{d,productir,itatemai scizLrtl decit
tipul dirr zona lorestieri gi partea internd a silvostepei (deterrnindri
precise asupra producrtiviti{ii nu s-au ficut pind in p,rezent).So'lul este
lrn cernoziom degradat tipic, argilos, loarte compact, cu deiicite prelun-
gite de umiditate.
Probabil, acestui tip aparlin gi rrnele Iragmente de arborete din silvo-
stepa Burnazului (pidurea Frasin).
N.B. Descriereadupi G. Chirifn (30).

:i

lot in Oltenia se seurnaieazd,pd,Lrunderea cerLtlt-tipirti in regittnea

'drrnelor nisipoase, ocupate in rnare parte de stejartr'l brumiritt (52).
Ceretelede silvostephpe nisipuri trebuie privite, desrgur,ca un tip de
pidure aparte, dar deocamdatdutt s-ar-rfdcut nici un iel de cercetdri
.asupralor.

/.?2.CERETNOIi,\1ALDE DEAI-L;RI
B I B Ll O GRAF I E. Ceret de coline (133)
Ceret de platou (3C)

Ceretele de clealuri se gd'sesc rnlrlt rdspir-rditein Banat, Crigana

gi r,'estulArdealrrlLri,cer,.antai putin in Oltenia.Ele ocupdin mod obisnuit
partea cea mai de jos a dealurilor, trecind pe nersimtite in cerete
de cimpie.
Asfiel, arboretelede acest tip se localizeazdla altitrrdini de 100-450
rur,m,ai mult pe plator-rri,terase gi coame, dar rtneori trec gi pe versan{ii
apropia!i, indi{erent de expozi{ie,chiar cu pante repezi. Apari{ia lor este
determinati exclusir, prrin natura solului. Pe pilato,uri este u,n podzol
de hidrogerrczb,,pe coaste run sol mai pulin podzolit si dieseorierodat
la sr-rpraia{d ; dar, in orice caz, peste tot, solul este argilos, ioarte compact
.si ioarle greu permeabil,crr rrariaiir rnari de urniditaie in cttrsul anului ;
deseori confine 9i cantiiii{i insemnate de pietrig. Subst,raturilesint de
obicei argile, dar s-au glsit gi gisturi cristaline.
Arboretele sint compuse din cer, la care se adar-rgdpe alocttri :
gontnul,, stejanrl peduncLtlat,girni!a, stejarul puios, fagrrl, carpenrrl,
nresteacinul, plopul trernurdtor, ulmul ( IJlmus f oliac'ea, I] . ntoriana),
paltinul de cimp, iugastnrl,ar{aru1tdtdrdsc,teiul arsintiu 9i pr-rcios, pinri
padLrre!,sorbul de cirnp, scorusulcomestibil,ciregul, irasinul. De obicei.
acestespeciisint nurnai diseminatein exemplarerare, dar unele din ele se
pot ridica gi la propor{ii de lacies.Astfel au lost iden'tificate;

255
 - iacies c,u gorun;
- facies ou girnild ;
* Iacles cu carpen.
Consistenfa naturald a arbo,re'teloreste de 0,9-1,0 ; dar in nulte
locuri ea a fo,st redusd in urma intervenliei omulni pind la 0,6-0,7.
Cregtereacerului este viguroasd,,productivitateasuperioard.Fo,rma arbo-
rilor des ul de bund, cu trunchiuri drepte gi cilindrice. Se poate obline
9i material de lucru.
Qe,generareanaturald prin sdmin{d pare sd fie destr,rlde ugoard;
semin{igurilede cer, ceva mai pulin de girni{d, se gdsesc frecvent gi se
dezvoltd bine. De asemenea,carpenul uneori se instaleazd sub cer in
abLrnden{d,formind chiar un a1 doilea etaj continuu ,si marcind astlel
o tendinid de succesillnespre cero-9leau.
Subarboretul de obicei e,stepute'rnic dezvoltat. rnai ales in arbore-
tele riirite. Se compune mai ales din: pdducel (Cratae'gus morrogljna,
C. oxyacantlru), mdr pddure{, porumbar, miceg (Rosa canina), salbd
moale, salbti riioasi, singer, corn, le'mn ciine,sc,mat rar alun, ulm de
pluta, pa{achinl de stincd, mojdrean, dirmox ; une'o,ri este abundent
carpenul arbustiv; in nrod excepfionalapare ienupdrul.
Dintre plantele agi{dtoare se glsesc curpenul de pddLrre gi r-ifa
salbatica.
Pitura vie e'ste bogatd; mai ales in arboretele rdrite se ajunge la
in{elerrireacontinud a solului. Predominante sint gramineele: Poo tri-
uiaLrs, P. bulbosa, Agro,stis ca:nir"a, Bra:chypoclium siLr:aticurrt,Dactylis
glonrcrata elc.; se mai gisesc : Gypso'p,hilantura:tis, Geum urbanunt,
Fragaria uiridis, l. oesca, Rosa galLica, Cytis'us nigricnns,, Genist'a tinc-
toria, Dorycnium herbaceum, Sedum maximum, Ilypericum perforatwn,
Euphorbia cgparissias, Lysimachia nttmmularia, Satureja uuLgaris,
Teucrium chantaedrgs, Veronica spicata, V. officinalis, Cgnanchum uin-
cetoxicum, Galium L)erum e,tc., pe alocuri - (uscus acuLeatus;i Vinca
minor. Urreori se adaugd ceva mugchi Polgtrichum attenualum $j licheni
Cladonia sp.

CERETDE DEALURICU P'RODUCTIVITATE

1.?.]. MIJLOCIE
Au lost semnalaiegi ceretelede deal de productivitatemijlocie (chiar
spre limita de jos). Diseminat se gdsesc: gornnul, c,iregul;in cantitate
mjcd se gdsegte fagul, ca,re rlmine in al doilea etaj. In subarboret:
piducelrrl (crataegus monogyna), lemnul ciinesc, apol carpenul si teirrl
arbustir'.Astiel de arboretese glse,scin vestrrl ArdealLrlrrj,
1a altitrrdirri
de il00-400 m (2. Przeme{chi,in liii.).

In sudul Banatului au fost semnalateniste raristi de cer in amestec

alun trrrcesc,jugastnr bd,ndtean,
cu o seriede speciiiermolil'e: n,uc,carpi,n:itd,
vigin turcesc.Subarb,oretr"rl
ioarte bogat, uneo,riaproape impenetrabil,este
constirtuitmai ales din scumpie sau liliac, la care se adaugd carpini(a,
viginul turcesc,spinul cer-bului,patachinade stincS,cornul,diimoxui,moj-

256
dreanul etc. Agezatepe tereLittricu panta repedesi sol siincos sau bolo-
vdnos, acesteraristi par sd fie naturale. In orice caz tttl s-aLrgasit in
apropiere arborete incheiatecu o cornpozi{ieasemlndtoare,care ar justi-
tica presuprrnerea cd rarigtile respectjvear reprezenla nigte stadii de
degradare.
C . D E S C R I E R E AI I P U R I L O R D E G i R N I ' [ E T E P U R E
134. CIRNITET DE CIMPIE
B I B L I O G R . . 1 FI E . G i r n i { e t ( 3 0 )
Girnijet pur (3C)
(iirni{etpuf sau cu cer {171)
(;irniJet prrr pe solLrricu pod;-o1ire (122t
putcrnicl dc liiti!-r,getleza
Quercctutt.t, l:rainclli (30) (53, p.p.) (131)
Quercetunrconlertae lllpictlm t.122)
Acest tip de pidure este nrult rdspindii in gesurileinalie alte Oitettiei,
unde lortneizd o'bandd urai mult ori mai prrlin continud; irece apoi ir-t
vestul lhrnteniei, iar in lortna fragntentarS-ajunge pind la irnprejurintile
Brrcuregtrului, intrind chiar ici-colo jn silvostepd.
Girniletele pttre, in aria lor principald de rdsp,indire,se localizeazdin
;esurile iira.lte,-laaltitudini de (140) 160-300 (320) nr, adici deasupra
cere'telorpure. I\ai spre rdsdrit, insd, se gdsescrnai mult in-v-irstate printre
:erete, pe terase gi 1'echi contlri de deiec{ie sau, pe suprafele mai rnici,
rn depresiuni; aici ele cobo,ardpe alocr-rrirnai jos decit ceretelesi ajLrng
ln inrediata vecindtate a arbo,retelorde stejar brttmariu din silvostepd.
Fa,ctoruldeterminant in localizarea girniletelor este solr,rl.Ele se gdsesc
pe soluri brune-cenu;ii de pddLrre,pror,enitedin soluri brune-rog,cate sau
(in silvostepd) irrterrnediareintre brune-rogcate;i cernoziomuri degra-
.late, care au suierit o puternicbpodzolirede hidrogenezd.In linii gene-
rale, acestesolltri se aseantindctt cele ale cereielorpure, dar ctt anumite
proprieta{ilrai accenttta,te: sint mai grele si rnai cotnpacte,cu varialii
mai puternicede umidjtate,vara se usucd rnai puternic 9i crapd foarte
itdinc. Caracterisiichmai este levigarea foarte adincd a carbonafilof, care
le deosebegte de soluriie ceretelor.Srrbstraturrlesint re'prezentate mai ales
prin lrrturi dc origine lac,ustrd, rrneori ndmolrr,rilacovi,ctizate,citeodatd
loe-ss.
Arboretelesint constituitedin girni!d, uneori absolut purI, in alte
cazuri ar,ind itr anresteccer, stejar pedunculat,stejar brumdriu, siejar
pufos, gorun, trln (Ulntus ambigua), jugastru, arfar tdtdrisc, pdr gi nrdr
pidure!. In arbo'retelemai bltrine se observd u,nsorio etaiare, cu ulmul,
acerineele,qi pomii padttre{i in al doilea etaj. Dtrpa prezen{a speciilor de
amestecs-au deosebitrrrnrdtoarele faciesuri:
- l a c i e sc u c e r ;
- faciescu stejar pedunculat;
- I a c i e sc u g o r u n ;
-- facjescu stejar brumdriu;
- facies cu stejar pufos.
In a,rboreteletinere'poate ii Ioarte abtrndentarlarul ti,tirisc, dar cu
virsta proporlia Iui scade repede, deci nu este cazrrl sd iie deo'sebitLrn
tacies aparte.

17 - Tipuri dc padure. c.
 Consistenianaturali a arboreteloreste de 0,8-1,0; dar majoritatea
lor sin,t asldzi prrternic degradate de om gi ririte pind la consistenla
de 0,6-0,7. Cregte,rea in aparenfd este rnediocrl, dar aceastase datoregte
faptul-ri cd din acest punct de vedere girni{a, in general, rdmine in ttnna
altor speciide stejari.Exemplareleuriage,ce au nrai rdmas ici-colo,dove-
desc ci 9i girnita poate si realizeze cregteri apreciabile.,\\aterialr-rlesie
propriu pentru construcfiegi chiar lucru.
Qegenerareanaturald a girni{ei prin sdrnin!d se obsen'd in trttele
cttzuri,dar in generalnu esie prea activd.
Subarboretuleste destul de bine reprezentat,format mai ales din
uddtrcel(CralaegustnonogAna,nrai rar C. pertagyna) j lemlt ciincsc.la
care se mai adaugi : ulmul de p1ut5,micegul (Rosa canina), porttmbarul,
rndnrl pidure!, salba noale, salba riioasd,spinttl cerbttltti,singertrl,cornul,
ntai rar carpinit,a,ciregul pitic, mojdreattul.
Pdtura vie este bine dezvoltatd, iar in arboretelerdriie se a.itrngeia
adev:iratd infelenire a s'o1ului.Ea este cornpusd din : Brachtlpodiurn si!-
oaticum, Carex michelii, Polygonatunt latifoliurtt, AlLiaria o'fficinalis, Fi-
catia rariurtct"loides,Lychnis corottaria, !-ragario oirid:is, Potentilla argen-
lea, Filipendula hexapetala, Geum urbanum, posa gallica, Lithospermunr
Purpureo-caeruleum,Glechonto hirsuta, Aiuga geneoensis, Teucrium cha-
maedrys, Lysintachia nuntmularict, Verbascun't phoenicum, Cynanchum
uincetoxicum, Galium aparine, Lapsana communis, InuLa salicina ehc.

Deocamclatagirnifetel. au apar destr-rlde unitare, idcind in

"rnlplernai sus. Dar, cercetdrilemai atente,
rnare rna.ioritateparte din tipul descris
desigur, vor dezvilui in viitor existen{a unor deosebiriin productivitate,
care vor conduce la diferen!ierea 'citorrra tipr-rri. Deocamdatl existi o
nretrliune sumard asupra uno'r ,,girni{ete curate" cu ,,aspectede arboret
de limitd" (adicd cregtereaslabd 9i productivitateainierioara). Astfel de
arboreteau Iost semnalatein Oltenia, in teritoriul ocr-rpatde tipul norrnal.
Ele se localizeazAaici pe pantele ctr expozitiesudici ale vdilor largi 9i
puternic insorite, cll soluri schelete, pe cind plator,rrile inver:inate sint
ocupatede tipul normal (52). FAra indoiali ar,'eurde-a face crr rrn tip
aparte,dar caraciensticilelui nu ne sint cunoscrrte.

135.GIITNI'fEl'
NORI1ALDIr 1)lrALljltl
B I B L I O GRA F I E. G0rnilS(133)
Girni{etele de deaiuri se itttihtesc rnai ales in partea vesticd a }ririi
- Banat, Crrgana9i vestr,rlArdealului; dar au lost semnalate;i in Ol-
tenia gi nlutttenia de vest, unde ele irec pe nesirni{itein girnitete de cinr-
pie. Irle se gdsesc printre cerete gi cereto-girnifetede deah-rri; in orr'ce
caz, sint nrai rare decit acestedor-idtipuri.
in regittnea de dealrrri se lo,calizeazdde obicei pe platorrri,
Girr-ri{eteie
terase,culmi sau \/ersanticu panta slabd. Solul este uit podzol de hidro-
genezd,argilos, loarte conpact, loarte grerl permeabil,cr-rcontrasteloarte

258
mari de umiditaie,vara ajungind la uscarepLrternici9i crdpareprofundd.
Substraturilesint reprezentateprin argile.
Arboretele sint constituite din girnifd puri sau cu un amestocde
cer, gorrrn, jugastrtr, arlar, pdr pddr-rre{,frasin; de o,bicei,ace,stespecii
sint nttrnai diseurinate ; s-aLrsernnalat,insd, r"rn iacies ctr cer gi rrnrrl
crl gorun.
Consisterrta natLrraida arboreteloreste de 0,9-1,0, dar de o,biceieste
ntai scdzutl din cauza degradarii antropogene.Cresterea,ca si in girni-
{etele de cimpie, este in aparen{d mediocrd, totusi se pot realiz;r dimen-
slttni destr-rlde mari. Se ob{ine rnaterialul bun pentrLrconstnrctiegi lucru
l?egenerareanaturald a girnilei prin san{niI se obserr.I pe alocuri
5 i p a r e d e s t r r dl e r r _ s o a r d .
Subarboretul e.ste format din piducel (Cratasgus ntonoggna), mdr
padure!, porumbar, spinul cerbului, salbi moale, singer, corn, lemn cii-
nesc,pe alocuri 9i mojdrean.
Pd'tura vie este destul de dezvoltatd,,iar in a,rboreteledegradate se
ajurrge la inlelenirea totald a solului ; aceasti pituri constd din: Brachg-
podium siloaticum, Dactylis glomerata, Agrostis canina, Poa bulbosa,
Lychnts coronoria, Geum urbanum, Fragoria airidis, Ggpsophila muralis,
Sedum maximum, Satureia oulgaris, Lithospermum purpureo-caeruleum,
Lysimachta nummularia, Galium oerum, Campan,ula Wtuls, Lapsa'na
communis eIc.

136.GIRNITETDE DEALURI,PE SOLURISCHELETE

Acest trp a fosi semnalat,pind in prezent numai in sudLrlBanaturui;

chiar aici este foarte rar in prezent, deoarecemajoritatea arbo,retelorau
fost defrigate in trecut. Este de presupus,insd, cd se va gdsi in alte
regiuni, unde girnifa ajunge sd creascd1a dealuri. "ci
Arboretele de acest tip se gdsesc pe coaste rhsorite, cu pa,nte repezi
Fi soluri schelete,to,arte pietroase.Altitudinal ele se intercaleazh intre
cereto gi gorunete.
Arbore'tolcsint constiiuite dirr girnild, 1a care se adaugd disenrinat
cerul gr gorunul ; pe suprafe{e mici acegtia din urmi se pot ridica la
proporlie de iacies. cu iotr-rlexcepfionals-a gdsit gi pinul negrlr dise'rninat.
Consisten{aarboreteloractuale este de 0,6-0,7, dar posibil sd tie
redusadin cauza degraddrii (taieri in cring gi ciolpdniri). Cregtereaeste
inceatZi,prodr-rctivitartea
se poate aprecia ca inferioari. Forltele arborilor
lasi mult de dorii ; trunchiurile sint conice, no'duroase9i slab elagate. Se
poato obfine cel rnult maierial de consinrciii rLrrale.
Qegenerareanaturald prin sdmin{i nLr se obsen.i de loc.
Subarboretulreprezentatlumai prin fire rare de mojdrean.
Prtura vie, de asemenea,ioarte rard, cu toate ci arboretelesint rdrite.
Aceasta trebure atribuitd shrdciergi usciciunii so,lului.Se gisec lire izo-
late dc : c-ylisttsnigricans (pipernicit). liuphorhia cypar[ssiis,Companula
patula, Il ieraciunt paoichii etc. ; local se po,t gasi gi ce\ia inuqchi
tlypnurtt cupresslfornte,IIedwIgia albicans gi liiherri-_* C!aclortia situaiica.

259
 D . D E S C R I E R E AT I P U R I L O R D E C E R E T O - C I R N I T E T E

/37. CERETO.GIRNilITETDE CI&IPIE

B I B L I O G R A f I E. Ceret-girni{i (133)
Cercto-girni{et(13a, p.p.) (171) (172)
Ceret-girnilet (30)
Girnilet-ceret (30)
QuercetutrrF'rainetti'Cerris (52) (131)
()uercetun Cerris-l"rainetli (52) (l3l)
Umerennobogata i srrhahilmisla dibrava of biagun i ier, p.p' (27)

Arboretelede acest iip se intllnesc destul de frecven'tin partea externd

a zofiei iorestiererlin ,\luitenia si Oltenia, aldturi cu ceretelesaLl girnite-
'H,le ; de asenteneaapar in Dobroge'asudici.
tele prrre
se localjzeazdpe platouri, uneori gi pe versan{i-(in arealui gir-
ni{etelor pure). Solul esie brun-cenugiu,,prorrenit dir-rcel brun-ro9cat,care
a srrieri't'o podzolire pLrteriricdde hidiogelTezd; uneori se apropie.de
adevdratui podzol de hidrogenezd.Este grell' compact,9i greu pernreabil;
caracteristice sint cotrtrastelede unrjditate: ctt stagnareaapelor in primd-
vard gi uscareaplltentlcd in a doua jumzitatea verii.
Arbore,telesint constituite din cer gi girni(a ; de obicej, cerul predo-
min6, dar sint ,si cazuri cu aceeaFjparticipare sau cu predomi-na'rea gir-
nilei. Disenrinai se utai gdsesc: stejarnl brumdriu, ultnrtl (Ulmus am-.
bigua, mai rar Lt.loliacea gi U. procera), iugastrul, artarul tdtdrdsc, pd,rul
gi rndrul pidure!, tnai f at, stejarul pedunculat, carpenul, teiul .argintiu,
frasinul puios, rnojd,reanul.uneori se precize-azd o se'paraJiepe etaje,.spe-
ciile cle ite;ar -si in parte rrlmul constituindetajul_do'minant;de obicei,
insd, in ar6oreteleaciuale, tjnere si provenite din ldstar, etajarea ntl se
observa.DLtpd participareamai abrrndenrtd a speciilor de amestecs-atr
deosebrturniAtoirele laciesrtri(pe lingi cel no'rmal):
- Iaciescu stejar Pedunculat;
- lirciessu stejar brumdritt;
-- faciescu ulm;
-- iacies cu itlm gi mojdrean (loarte rar).
De asemenea,ca 9r in iazLrl cefetelor pr1re,a iost semnalat u.n.aspec.l
cu abundeniateiului argintfu tinir ; dar nici ajci nu s-a pLrtr'rtstabili dacd
este o srtccesiltnein cuis sau teitrl joacd numai rolul unei specii de sub'
arboret.
Ccnststet;fa naturald a arboretelor atinge 0,8-0,9 ; dar in .ptezent
majoritatealor sint puternic degradate,consisten!ascdzind pina la 0,4-
0,6. Crestereaesti vtguroasd; producii'r'itateain mod normal ar trebui sI
fie superioard, dar scade din caLtza degraddrii. In arboretele incheiate
arborir arr lorme lrumoase,cu trunchittri drepte, cilindrice gi bine elagate.
Regenera,rea naturald prin sdmin{d,in gene,ral,nu se observd; rareori
se gdseic pu{ini puie{i de cer. Toirrgi,nu poale exista indoiald cd ea este
p
- o s r b i l ai n c o n d i ( i in o r n t a l e .
Srrbarboretuleste de,stulde bine dezvoltat, alcdiuit din : ulnr de plLrid,
pidrrcel (Crataegus monog!/na, unecri si C. p'entag!)na),porumbar, mdce9
(liosa canina, R. dumelorum), sptnul cerbului, salbd moale, salbd riioas5,
singer, corn, Iemn ciinesc, mai rar co'rcodug,scumpie,clocotig, rnojdrean.

260
 Pdtura vie eSiebogatd,cons,tituiidmai aies din: Poa pratensis,P. an-
gustifolia, Festuc,a o&lesiaca, t'. pseudooina, Brachypodium siloaticum,
tlndrolngon ischaemum, Po'lygonurL dumeto,rurn, Lychnis coronaria, Tha-
lictrum minus, Alliaria officinalis, Turrifis glabra, Thlaspi perfo'liatum,
Poteniilla argentea, Geum urbanum, Rubus ta'mentosus,FilipenduLa lrcxa-
-oiridis, Cytisus austriat:us, Dictarrutus albus, Viola hirla,
1;etala, Fragaria
Euphorbia polychroma, Litlrcspermum purpureo-caeruleunt, Ajuga gene-
oensis, A. reptans Teucrium charnaedrys,Saloia pratensis, Glechoma hir-
suta, Satttreia uulgaris, Cynanchum uinceloxicurn, Veronica chama'edrys,
t'erbascum phoeni.ceum,\,'. phlomoides. Digitalis larnf.o, Asperula taurina,
Artenista austriaca, Achillea setacea,Irtula salicina, Serzecioiahobaea etc.

1"?d. GIRNITIITDI'. DIIAI-URI

CI:RETO
B I B L I O G R A F I E . U m e r c , n nb o g a t ai s u h ah i , l m i s tdai b r a v ao t b l a g n nj t e r ,
p.p.(27)
,icest tip se inrtilnegte pestetot, unde cerul 9i girni{a ajLrngsd creascl
aldturr in regiuneade dealuri, adicd in Banat, Crisana,r'estul .t\rdealulrri
,si ceva nrai pu{in Oltenia. El este destul de rispindit, pe alocttri chiar
mai irecvent decit ceretelegi girniletele pure.
Arboretele de acest tip se gasesc,al5turi de ceretelepLrre,mai des pe
platorrt'i,dar uneori si pe versan{ii de dilerjte expozifii si inclinalii, chiar
pinil la loai'te repezi. Solul este 9i aici factorul ecologic determinani. De
cbrcer este rrn podzol de' hidrogenezd sau pe coaste - ul'r soi puteritic
podzolit; dar in orice caz este argilos, Ioa,rtecompact,grelr permeabil,cu
varialii nrari de r-rmiditate in cursui anului. SLrbstraturile sint reprezentate
prrn argrle, uneori prrn gisturi cristaline.
r\rboretelesini constituitedin cer ;i girni{i, anrestecate in diferite
propor{ii; de obicei, cerul este predorljnant. Diserninat se mai gdsesc
gorunLrl,stei;rrLrlpedunculat,f agrrl, carpenul, plopul tremrirdtor, ulurul
(Lllmus loliacea, L. ntontana), jr-rgastrul,arfarul tltdrdsc, paltinul de
rnunte, terLrlargintiLrgi pLrcios,pdrul si rndrul pddLtref,sorbul de cirnp,
sconrsrricomestibii,cire,su1, frasinrrl.S-a semnalatLrrrfaciesaparte,anuirle
c r r t c i . A r l a r r r l t i t i r i s c p o a i e f i ; r b u r r d e n t i r r a r b o r e t ei . i n e r e ,d a r r r r a i
tirzirr se elimini reoede.
Consistentanaitrrald a arboreteloreste de 0,8-- 1,0, dar in unlra
degraridriiantropogeneunele drn e1earr fost ririte chiar pina 1a 0,5. Crc;-
tere:reste activd, productivitatease poate apreciaca superioarl. 1lr arbo-
retele echienernai in virsti se poate observa birre cd cerul 1a aceezigi
virsti ret:iizeazddirnerrsiurti nrai rn:iri decit uirnifa. llulie arbo,reteactriale
:trr o prodrrctiernediocri,dar aceastase datore,ste degradirii. Arborii ari,
itr gerei;r1,lorrnc bune, crr trurrchirrriciljndrrce,drepte gi bine elagate.
Se obfine uraterialde lucru ;r corrstnrctie.
ilegenerareanatLrraldprin sdnrin{deste destul de actir?i 1a glrnrtS,
de obicei ceva mai slabd 1a cer; sint, insd, ;i c:rzuri iirverse,chiar cu
aspectede succesiune spre ceretpur.
SLtb;rrborettrl este slab dezvoltatirr arboreteleincheiate,abrrndentpe
alocrtri in cele rhrite. Este lormat din : plducel (('rataegus nTonoglJtLa,
C. oxrTacantha.), portunbar,mdceg (Rosn cani.na).spinrrl cerbulrri,salbl

261
moale, singer, corn, lemn ciinesc,mai rar salcie cdpreasci, r-rlmde plutd,
scorus comestibil (arbustiv), rnojdrean 9i, in mod excep{ional, ienupdr-
Drntre plantele parazite se gisegte viscrtl de stejar.
Pdtura vie este bogata; in arboretelerdrite se ajunge la in{elenirea
continrrl a solulrri. Ila-este alcittutd mai ale's din: Poa lriaialis, P. bul-
hosa, P. nernr.tralis,Agroslls ca:nina, BrachgpMium siluaticum, Antho-
xnnlhum ocloratum, Daitytts glomerat'a, Carex diuulsa, Alliaria officinal,ts,
i,ychnts coronaria. A[oehringia trineruia, Geum urbanum, Fragaria uiridis,
Latlulrus niger, L. uenetus,CoroniLlaoaria, Cytisus hirsutus, C' nigr[ca:ns,
Gen[sla ttniloria, Geranium robertia:num,Circaea lutetia:na, Sedum maxi-
m,um, Lysimochto nummularia, Lithosperrnum purpureo'caerule'um,Sa-
'l-eucrium
lurela uulgoris, chamaedrys, Vinca ntinor, Galium cr'Wc:ial'un,
G. uerunt,Cantpanulcrpatula, Lapsana co'mmunis,Inula soLicinaelc.

In srrdtrl tlattatrrltris-atr scmnaiu, ."r*,o-*irnilete, cu ulm, jugastru

si pIr rrzidrrre!dise'rnina{i,gi cu u'n s,ubarboretfoarrte bogat de carpi'ni{d,
la care se rnai adaugd pidLrcel (Crataegus mornguna), mojdrean, lerffl
c?irresc,iar dinii'e plantele agiitAtoare - cu'rpenul de pddrrre gi vita
salbaticd.
As,liel de arborete ar trebr-ri,probabil, sd constituie un tip aparte;
dar, datele existente nu sint suficiente pentrtr a se putea lua o hotdrire
definitivd in aceastdprit'in{d. Eventual ele ar fi identice cu cele descrise
iri tlalcarti, ca girrtileto-ceretarnestecot(137).

Problerna diieren{elor a,. p.oAr.Ltirritate 1a cereto-gir'nifete de dea-

lurj este r-ieldmuriti.Exisiir, rncontestabil,arboretede productivitatesupe-
rioard, dar 9i de productivitatemijlocie. ln ce misttrd, insd, aceste'adin
rrriltd reprezinti un lenortrennatural gi ar tre ui sd fie separateca un tip
aparte sau sint datorite nunrai degraddrii antro'pogenegi trebuie sd rdtuittd
in cadrrrltiorrlrridcscris- dateleexistentent1 ne nermit si decidem.
Irr ziceastl ordjne de jdei trebuje meniionat i5 au iost semnalateirr
vestrrl Olteniei cereto-girniletelede dealuri pe soluri uscate,bogate in pie-
tris. l)isenrinat se nrai gdsesc: gorrrnul, ulmul, jugastrul, teiul, mirul
sr parrrl pidrrre{. ln srrbarboretI plducel (Crataegus monogyna) rar.
Regenerareaeste djiicila. Asupra productivitd!iinu se dau detalii, dar
trebnie sd presupttnetncd ea este cel mtrlt mi jlocie (2. P'rze'me{chi,i,n litt. ).

DE STEJARI
AMESTECURILOR
E. DESCRIEREA MEZOFIII$I SEJT1IXEROFITI

NOli;\'lAL l)E (lORt-rN (lt

119. ,,\,\'11:STEC (iIRNITA SI (iER

BIBLIOGR,'1 F I E . $ l e ' a o - c e rdeet d e a l ( 1 3 1

)
Quercetum cerris polgcarpiceae (52)
Quercetum polpcorpiceae-Tilietum p.p. (52)
',;;'7:)*::#:::,,,:'"i'lil:T'";,f::;;:,f:::ifli'll
tl,r91l,,fic5
cnat{dri,i,,,,f,l. (a})

262
 Amestecurile de gorun cu girnifa sau girni{a gi cer reprezintd un
tip relativ rar, intilnit nrai mult in partea inferioari a dealurilor,citeo-
ciatd,si la altitudini ceva mai mari. A fost semnalatin Xluntenia,Oltenia,
Banat, Cri,s31isgi vestul Ardealului, pestetot, unde girni{a gi cerul vin
ln cofltetctcu gorunul.
;\rboretele de acest tip se intilnesc pe terase rnalte, culnpeneale ape-
Ior si coastecu expozi{ii insorite 9i pante slabe ori moderate,la altitudini
de aproximativ100--300rn; dar, local atr lost senrnalategi ia peste500 ur
altitudine.Solurile .sintbrLrne-rogcate podzolitesau cenugii-irrchis, luto-ar-
gjloase, conpacte, substraturilesint reprezentateprin argile sau nemo-
lurr negre-vine{ii, in parte lacovi;tizate (sedirnente lacustre argiloase).
Arbore,tetlesint con-stituitedin gor,un gi girnifi, gorlrn gi ce,r sau toate
trei specii la un loc. Proporlia speciilor e,sievarriatd, ru,neoriegali [a toate
specitle,in alte c.azuricu predorn;nareagorunului. Diseminat s-au mai
scurnalat: stejarrrlpeduncuiat,stejarul pulos, Iagul, carpenul,plopul tre-
nrurhtor,cire9ul,pdrul ;i nrdrul padure!,sorbul de cimp. In rrnelecaztri
utpareun al doilea etaj, constiiuit iie din jrrgastrr"r;i aria'r titdrlsc, la care
se pot adduga fagul 9i carpen,ulin cantitate micd, fie de ulm, cu carpen,
jttgastru, paltin de cinrp gi tei argintiu diseminafi.
Dupi natjrra amestecului se deosebesctrei faci'esuri,cu :
_- glrnlla ;
- cer si girnila;
- Lrl-

Consisienla nat.wald a arbore,te,lore,s,tede 0,8-0,!1, 'dar actualmente

ttrrele drn ele sint rdrrte din cauza interl,entieionrrlrri. Crestereaesie
activl 1a ginufrl gi cer, medtocrl 1a gorun. ProdLrctivitateain ansamblu se
poate aprecia ca nijlocre. Arborii sini de iorme destul de bune, cu trun-
chiLrridrepte,cilindrice si elagate.Se poate obfine material de lucrLrcle
c a i r t : r t eb u n i ( c h i a r d i n c e r ) .
I(egenerareanaturalS prin siurin{d a gorrrrruluinu este prea activd;
jrr sclrinrb,cenrl ;i, in special,girni{a se regenereazaioarle bine. Se mai
observi pe alocru'isemin{i;uri de Iag gi carpen.
Subarboretuleste destr-ride bine dezvoltat,constrtuitdin: alun, pb-
ducel ((ratoegus manoglyla, nai rar C. oxyacantha), singer, lemn ciinesc,
nai rar salciecipreascd,ntdr pidtrleN,scoruFconestibil (arbustiv), rr.rzice;
(Rosa cartiiu), porunbar, salbd tnoale, salbd riioasa, spinul cerbtrlrri,
corn. dirrnox,pe alocuri 9i mojdrean.
Pitrrra lie este outernic dezvoltati. rnai ales in a'rboretelecer.a nui
rarite, lurde se ajLrngela o in{eleniretotald a sohrltrj.Ea este conrprtsa
dirr l'esluca siLualit:a,Brachypocliumsiluaticum, Poq nemoralis, Dactylis
glomerata, .lnthoxarihLtrn r:doratum, Ailelica uniflora, Oarex sihtatica, C.
dtuulsct,C. iortrcntosa,C. pseudodigitala,OoltualLarictmaialis, Colcldcurtr
ttuluntnale. Gladi.olus irnbricatus, Fragaria uiridis, F. uesca, It. moscltttta,
Geurn urbonunt, Cytisus ttigricans, Coronillct uaria, Lathyrus uenetus,
L. niger. Aenista tirtctoria, G. sagittalis, Gera'nittmro'bertia:ruun,Vio,lo
hirla, Vinca tninor, Ctrcaea lutetiana, Lysimachia rtummularia, Saturelo
L,ulgaiis,Stachys palustrts, Valeriana officinalis, Galiunt schullesil, G. tie
rutn, C. cruciatunt,Oynanchumoineeto'xicurn, Cam;tattulapatula, Chrysan-
llternurttieucanlhemunt,Lapsana comtnunisetc.

263
 In Banat s-au sefilnalat-"i arboreteamestecatede gorun, girrrlfa 9l
cer, cu carpen si ilgastru diserninafi,avind un subarboretbogat de car-
piniia, crr pr{in'ntojrl"rean,NLrexistd sLrficjentedate pentru..a putea decide
daca asemeneaarborete trebrrieconsiderateca tip aparte (la lel ca goru-
netuL cu carptni{a). Prin degradare aniropogendaceste arboreie ar putea
sd ireaci in tirtiri-sLrride" carpini{d; dai astiel de caz,tri n-au iost
observate.

In vestul Ardealului au lost semnalate 9i arboreiele amestece.tede

gorun cu cer, de prodr-rctir.itate sLrperioard.Drsenrina{i se mai gdsesc_:
ltelarul peduncLrlat, girni{a, lagul,- carpenul, _plopul tremurdtor, uinrtrl,
-
teiul, ciregLrl,pdrrrl gi'minrl pa-duref,sbrbul de cirnp. Irt subarboret
a1_rn,porurnbai, spiriui cerbulii, corn, lemn ciinesc, tltai rar, ienuplr 9i
sorb (Sorbus mougeolti).
Asttel de arborete se gdsescla altitudini de 140-190 m, pe plaiorrri
gi versanli insoriii, cu solurt fertile, dar ceva mai compactedecit in goru-
nete pure (2. Przemelchi,in lit't.).
/4'. A.MESTEC I)I: GORUN CLI CIRNITA SI CER PE SOLURI SCHI1LETE

Acest tip a fost identificat pini in prezenl numai in sudr-rlBanatuliti,

pe coaste spre Dundre; dar nu este exclus sd se gdseasci 9i in alte
iegruni, und-egirnifa gi cerul vin in contact cu gorunul.
ArboretelJcercetatede acesi tip se gdsesc1a altitr-rdinide 250-400 m,
pe expozilii smclicegi vestice, cu pan'te lgpezi sau foarte tepez-i9i soluri
schelete,Ioarte pietroase.
Arbore,telesint constituite drn gorlln si girnili cu cer disenlinat saLt
gorun gi cer cu girniid diseminati ; sint, deci, doud faciesLrri(teoretic ar
[rebui sd cxiste si al ireilea, cLl gr]rlln, cer 9i girnitd in propo'rfii aproxi-
niativ egale, dar acesia n-a lost pin:ain prezenl intilnit pe terer-i).Dise-
mina{i se maj gdsesclagul, nucttl (eventualsubspontan)gi pdrul pddrtret.
Consistenla arboretelor este de 0,7-0,9. Cregtereaeste ptr{in activS,
produciivitateainlerioard. Arbo'rii sint scttnzi, conici, ctr tulpini nodrt-
roase gi coroaneexagerat de dezr.oltate.Se poate ob{ine cel muit ntaierial
de co,nstruc{ie.
ftegenerareanaiLrralddrir siminfd nu se observd.
S r t b a r b c r e t uel s t e r a r , c o t t s t i t i r i td i n c a r p i n i { i , i t t o j d r e a r t ; i e x e l n -
plare arbustrr-e de scortli cornestrbil.
Pdtura vie este ,si ea rar5, constitLuti din Jire izolale de: Pteridi.un
oquilirtunt, IJromus stertlis, Polygotwm dunrclo'rurtr,Lychrtis corortaria,
Fragoria aesca, llttplLorbia cypartssias, Hypericuttt perloratunt, Teucrium
clnrnaedrys, Tlrytnus sp., Ilieraciutn paoicltii, tlchi.Lleasp. Sc gdsesc gi
puiini mrrgchi, cA Polylrichunr pililerum, Iledroigia albicans, HypnLun
cupressifornze, si lichenul Cladortia sp.
Acestearborcteittdepltnescactttalmentettn ro1 irnportarrtde protec{ie
a solului.

264
 CLr CER $l GIR\ITA
/41. A'\IESTIIC DE STEJAR PTT.DUNCULAT

BIBLlOCRAFIE. S t e j d r e tc u g i r n i t d s a u g i r n i t a c u c o r ( 3 0 )
Stejriret amestecat (31)
Quercet amestecat (stejar, cer, girniti) (171)
Acest tip de pddure a fost identilicatpini in prezentin vestul ;\Lrtn-
terriei,in cinrpia inaltd sau 1a cotltacttllei ctt dealLlrile;apoi itr citttpta
Banatulrri,in situafii asenendtoare.
,,\rboretelede acest tip se gasesc in cimpie inaltd, 1a altittrdini de
100-200 tn, pe terasegi pe vechilecotrrtride dejec{ieale riurilor, ttrai rar
pe vii gi coaste lrrre; LineoriocLrpdsupraie{eceva ntai rnari ; in alte
cazrrri se intercaieazl ra li;ii ingt'ste inlre cefete salt cereto-girniJete;i
gleauri.Solurile sint brltne-rogcate, grele si contpacte,cu podzolirede hi-
drogenezi evidentl, iorrnate pe loess; in alte cazrtri pot ti alttviulli in
cllra de transfornrarein sol-rl brttn-rogcat.
Arboretelesint constiiuitedin cele trei specii menlionate,crr propor!ii
aproxirnativegale. Se intimpla, .insi,_si rdmina -stejarLrlctt certll satl
siejarul crr gtini{a, specia c-ealaltaajungind sd fie nLtlnai diseminata:
din contra, proporfia
"(pina predominantabsolr-rtsatl,
stelarrrlpoale sd'ajurigd
lui sd siada muit ia 0,2), cerul 9i girni{a rdiltinind_in proporlii
egale. Abr-urclerrttnai'poate fi pe rloctrri trltnui (tllntus ornbigua,t)..[o-
Lfacel,care atinge chrar pirra fa 0,11.Dtrpi anlestecrrlspeciilors-art deo'
sebit rrrmdto'arele faciesttri,ctt :
- cer si girrii{d ;
- cer;
- cer si ulm;
- girni{i.
Deihrl de abundenli mai pot li jlgastrul 9i ariartri tdtdrasc care se
localizeazdirr al doilea'etaj,impreund ctr o parte din Lrlrtt.Disenrinatse
rnaj qi,sesc: stejarul brumariu, gorunr-rl,carpeti.ul,mesteacentll,ploprrl
trernriiAtor,salcia cdpreascd,teir,rfa,rgintiu, pdrul 9i n-rdrLrlpidr'rrer{,ira-
sinrrl.I-oca1mai poateli abrrndentmojd,reanul, care itt tinere{ese lrtenfiue
la acela;i livel ctt speciiiede stejar, apoi rinrine in sttbarboretsatt iLl
etai' rlonrinai; dar, in marea rnajoritaie a cazLLtllof,lllojdreanttl lipse"ste'
Arboretele aciuale sint degradate 9i rdrite din cauza inter"'entiei
ourulrri,[)re,sfslgn este pLrlinactirid 1a stejarrrlpedrtncLrlat,destLrlde bLtni
1a cer ;r girni.[5.Productivitateain ansambltteste grert de apreci;tt; irr
rirboreieleactualedegradateesie cel mult rniiiocie.
qloirr cer
liegenerare;reste destrrl rle ttgoard, dar ttlleori rlo

sint concttrafi de carpell.

Srrbarboretrrl este destul de abundent,Iornra,tdin : pddrrcel(CraloegLL's
nlotloglJtla,uneori 9i C. ctxyacanlhosltt C. periaOytra), pontmbar, spintll
c e r b r r l t t si ,a l b l n t o a l e ,s a l b dr i i o a s i , c o r l l , l e t t l l tc i i r t e s cn, t a i r a r a l t t t l ,t t l r i t
de plr-rtd,corcodug,cireg pitic, mdceg (R.osa canina), corn, soc collltttl,
Dintre plantele agdfrtoar'ese intihe'ste curpenttlde pzidttre'
PdtLrravie este puternic dezvoitatd,conpusi din specii de piclttre.
cit ,sj 611',plar-rtede locrrri deschise,nIvIlite fu rtrrna rdririi '. ArtdroTir,tgott
rschctemum,BracltlJpodium siluaticum, Pcta 1'tra/ensis,Dctctylis gLotltera[a'
Polyganafum latifoliunt, Syrenia carn, Alliaria officirtalis,Getutt ttrbonurn^

265
 Palentilla a,rgentea,Fragaria uiridis, Rosa gallica, Astragalus glycu-
Ph!.tllos, Ilypericum perforatum, Viola hirta, Chaerophyllum lentulum,
,1iuga geneoensis,Glechoma hederacea,G. hirsuta, Lamium galeobdolon,
I-. tttoculatum, Sal<sianemorosa, Lysimachia nummularia, Pulmona,ia oflt-
unalis, Lithospermum.purpureo-caeruleum,Galium cruciatum, G. aparine,
.lrtemisia attstriaca. A. uulgaris, A. absinlhium et"c.

. In cimpia djn vestul {drii a iost semnal a'ltn stejdreto-cerelpesolrrri

brune-podzolice,grele, cu pronuntate fe,norrnene de inrmldgtin,are;ih subar-
b')ret se gasegtemai ales artanll tdtdrdsc gi cruginul ; pdtura erbaceeesie
la iel cu cea din stejdrete pure or feno,nrenedre'inmldgti,nare (38)
(2. spirchez,,cofir.verb.). Este probabil ca asfiel de arboreteltrebuieior,-
siderateca Lln tip de pddrrreaparte; dar, deocamdata, ce,rcetdrimai ;rrrri-
rtrrnlrtt :lsurrralor nu s-au ldcut.

/42. .\MESTECDE STEJARPEDUNCU,LAT,

GORUN,CER $I G1RNITA
B I B L I O GR A F I E. Quercetum(IBB)
Acest ame.stec a fost semnalatnumai in dealurileBanairrlui:;i dt,srris
l o l t r l es t t n t a r .
Ast{el de arborete_segdsescla altitudini de 200-350 m, pe versaritii
rrrnbrili; soh.rrilesini brrrne slab po,dzolite,profu,ndegi co,rnpaite,ou sub-
strat de argile.
Arboretele sint compuse din cele patru specii de steja,ri,in prop,rriii
agloxiygJjy Sgale; disenr.inatse mai-glsesc: carpenul,Llmul,
arlarrrl tatdrdsc,terLrlargintiu gi pucioq ciregul,sorbul de cimp,lrrgaitrut,
parut si
|rrnrl pdduret, frasinul, inai rar mesteacinul, ploprrl tremurdtoi' sli salcizr
i ap r e ; : s c d .
Productn'itateasuperioar.r.Se ob{ine material de bund calitate. Rege-
ncritrcil prin siminld se produceu$or.
SLrbarboretul este loarte bogqI,.constiiuit din: arun, pdducel (cra-
,,1?g!, porumbar, salbamoale,salbd.iiorra,'singer,corrr.
I C r n n c t,y??oga,!q),
r n e s c ,m o j d r e a n g i s o c c o m u l l .
N.B. Descrierea
dupi Z. Przemelchi(lBA 9i in lilt.).

266
 C.4P]']OLUI, XV

S T E J A R E TP EU R E $ I A M E S T E C A T C E U PARTICIPAREA
STEJARILORXEROFITI
( f o r m a f i i l eX X l l l , X X l V ,X X V , X X V I , X X V I I , X X V I I I I )
T I P U R I L O RD E P A D U R E ,P U R E S I
A . C H E I A P I , N T R UD E T E R M I N A R E A
XEROFITI
A M E S T E C A T EC. U P A R T I C I P A R E AS T F , J A R I L O R
(steiar brumlriu gi stejar pufos)

i. - A r b o r e t e c o n i p t t s ed i n c e l p L r { i n0 , 8 s t ej a r b r n r n 5 t ' i l , t )
- Arborete de altd cornpozifie .)

2. - Regiunede dealuri; sohrri d e c e r t t o z i o r u d e g r a d a t s a t t p s e t t d o -

rendzir-rd.
/16, STEJAR B R U M A R I U D I N S I L V O S T E P A D E D E A L U R I

- Flegiunede cinrpie; soluri de cernoziorndegradat

3. - Solrrrileicrnrate pe drrne nisipoase; partea externd a

stepersau insular in stepd.
1J5, STEJAR BRUMARIU PUR, PE CERNOZIOM PUTERNIC DEGRADAT.
CU SUBSTRAT DE NISIP

iorrnate pe loess

,4 (.errrozionrrrl
puternic sau nrijlociLtdegradat,ttneori in tre-
cere spre solul brun-ro-scat.Cregterea stejarultri brunidriLL
vigrrroasi. Partea itlternl a silvostepeisatt insttlar it't z-ona
loresti era.
I43- STEJAR tsRUMARIU PUR, PE CERNOZIOM PUTERNIC DEGRADAT.
CU SI]BSTRAT DE LOESS

(,ernozionrslab deg,radat.CregtereasteiarultribrLrmdriupu{in
;i instrlar jn stepd
aciirzi Partea exteina a silvos,tepei
/44. STEJAR BRUMARIU PUR PE CERNOZIOM SLAB DEGRADAT.
CI] St BS-fRAT DL I-OI.]SS
 5. - Arboi:etelede obicei compusedin cel pu{in 0,8 stejar puios :
in arboretele tinere, insi, poate fi amestecatdin cantitate
apreciabildcarpini{a.care mai tirziu rdrninein eiajul dominat
sarr subarboret;in orice caz, alte specii de stejar participd
cu cel nrult 0,2 la rrn loc "6
- At'boretelecompusedintr-un amestecde 2-4 specii de stejar l0

6. - Arborete cu participarea cdrpini{ei .7

- Cirpini{a lipsestesau este cel mult diseminaiS R

7. - Zona forestierdin regittneade dealitri din sud-vestulflrii :

neevo'lttate.
solrrile scheleto-pietroase
'4C. STE.IAR PUFOS CU CARPINITA DIN ZONA FORESTIERA

- Silvostepa din Dobro,geagt dealnrile BuzIultti ; solurile de

cernozionrdegradat sau rendzinS.
/50. STEJAR PUFOS CU CARPINITA DlN SILVOSTEPA

B. - Zona forestierd in re'giuneade dealuri ; soluri scheletepie-

iroaso sau soluri neer,,oluatemonoorizonte.
/5/. STEJAR PUFOS PUR DIN ZONA FORESTIERI
-- Silvostepi ; soluri de cernoziom degradat sar-r nedegradat
uneori complexe de cernoziom degradat 9i soluri cenugii

9. - Soluride cernoziondegradatsau nedegradat,

cu subsiratde
loesssau 1ut.
J,I7 STEJAR PUFOS PUR, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE LOESS SAU LUT
- Soluri de cernoziomdegradat sau complexede soluri cenusii-
inchis gi cernozionrdegradat; substratde nisip.
I48. S'I'EJAR PUFOS PUR, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE NIS]D

- In arnestecstejar brumdriu ;i puios, in proporlii de A,2-0,7

iiecaregi cel pulin 0,8 la un loc; alte speciide siejar in pro-
po,r{iede cel rnrrlt 0,1 ,fiecaresi cel mult 0,2 la un 1o,c.
152 AMESTEC DE STEJAR BRUNIARIU SI STEJAR PITFO.C

de n aturi

IL - In arrestet:partrcipdgorunLrlsarr stejanrl pedrrnculat, in pro-

porlii deterrninantede tip (0,3 dacd sini dond specii, 0,2 dacd
sini trei specii,0,1 dacd sir-rtpatru specii) I2
- Gorurrr,rl si stefarLrlpedrrncrrlatlipsescsarr c.el
nrinati 1'7
LI

12 - In arnestec,s t e j a r L r l propor!ii cleternrinante

de
t i p ; g o r L r n r rl ilp s e s t e
 - In anrestec,gorunui in propor{ii deterninante de tip ; stejarul
IO
peduncttlat Lpsegte

13. - In arnestectotcleaunastejar pedr-rr-iculat, stejar brumdriu 9i

cer in proporfii de cel plrlin 0,2 tiecare; uneori apare 9i.gir-
nifa in"propoiliede 0,1-0,2; de asetnettea pot participaulmul
;r frasinul.
- 1 5 3 ,; \ M E S T E C D E S T E . I A R P E D U N C U L A T $ I B R U A ' 1 A R I UC U C E R $ I G I R N I T A

- In aurestec,siejar pedLrnculat gi stejar brtttnarittirr propor{ie

c1e0,2-0,7 lieiare; alte specii de stejar lipsesc; pot parti-
cipa rtltnul, jrrgastrrrl9i arfanrl titirasc t4

14. - Silvostepa saLr par,tea invecinatd a zonei forestiere. cerno-

ziom degradat tipic satt in tranzi\ie spre sol brttfl-ro"*cat'
'5I AI1ESTEC NORMAL DE STE.IARPEDUNCULAT SI STEJAR RRUTARIII

- Grrndurilenistpoasedin Delta Dunirii l5

15. - Productivitate inlerioard. Arbor.etedestul de iniinse

,iJ. STEJARET r\MESTECA'T DE HASI\IAC

- Productivita,teexceplionalde mici. Porfiuni mici in depresiuni

inconjurate de nis,ipuri neimpddurite-
/s6.RARIsTEDESTEJARPEDUNCULAT$IBRUMARIUDINHASMACEMICI

16. - In amestec gorllll 9i stejar pulos, in propor{ie de 0,3-0,7

iiecare; in arboreteletine,reuneorj se adaugd cdrpini{a, care
rdntine apoi in etajr-rldominat sau srtbarboret.
'57. AMESTEC DE AORUN SI STEJAR PUFOS

- Itt amestec gorrln, stejar brunldriLr 9i stejar pulos in pro-

porlie de cel pulin 0,1 iiecare; in cazuri ioarte rare stejarul
puios poate Lpsi, rdminind celelalte doud specii in propor{ii
ie 0,3-0,7 iiecare; mai poi participa ulmul, teiul, jugas-
trul ctc.
/,J. AMESTEC DE GORUN, STEJAR BRUIIARIU SI STEJAR PUFOS

17. - Antestecdin steiar brunrdriucu cerutlsaLrgirr-rr{a(satt amin-

doi) ; stejarul pulos lipsegtesau este nltmai diserninat l8
- Anrestecdin stejar pttlos ct-tcerul sari girniia (sau amindoi),
uneori gi crr stejartrlbrumdriu 19

18. - Cregiereagi productir,'itatea evideni ntai bttnd ia cer si girnild

, obicei
d e c i t 1 a s t e j a r b r u r l d r i u . S o l r t r ig r e l e ; i c o r n p a c t ede
cu podzolir",f
cu srr,rAR
li,1|;g:Tlu;'- sr crRNrrA BRUMARIU
- Cregtereasi prodttctirritateaasernlnatoare 1a toate trei spe
cii. Soh-rrileceva ntai usoare 9i mai pu{in compacte'
160. AT ESTEC DE STEJAR BRUNTAR1UCU CER $ I G I R N I T A
 19. * In amestectotdeaunastejar brumdriu si stejar pulos, la care
se adaugd fie cerul, Iie girni{a.
,DI. AMESTECDE STEJARBRUMARIUsI PUFoS cU cER sI GIRN]TA
- In amestecstejar puios gi cer sau girni{d (sau amindoi).
162. I11B51gg DE STEJAR PUFOS CU CER SI GIRNITA

B. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E S T E J A RB R U M A R I UP U R

14.?
srErAR
u*uttilu.,?;]$fr:, purERNrc
DEGRAD^r
TSYjJo.u
B{BLTOGRAFTE. (t20) (t22\ (r72\
Stejdretul de s,tejai brumdriu pur pe cernoziom putelnic degradat
cu substrat de loess din banda zonald a silvostepei (30)
Stejiretul de stejar brumdriu pe cernoziom cu slabl pin6 la neti
podzolire de hidrogenez6, pe substrat de lut geu (30)
Stejdretul de stejar brum5riu pe cernoziom degradat de pe viile
stepei 9i silvostep,eicu re,lief accidentat, p.p. (30)
Stejaret de stejar irrumdrirrpe cernoziom puternic degradat (l7l).
Quercetum pedurrculifloraetgpicum (87) (122\
Quercetunrpedunculiflorae,p.p. (52) (l3l)
Quercetum pedunculiflorae-Aceretum tatarici (52) (l3l)
Quercetum pedunculiflorae-Aceretum campestrls (52) (l3l)
Sveja ravninn'a dibnava (27)
Citat tdrd nume (168, a)

Acest iip de pddure este larg rdspindit in silvostepa din estul llun-
teniei; se mai gdsestein cimpia Burnazului9i mai rar in cimpia olteniei.
El se gdsegtede obicei in partea inte,rnd a sih.oste'pei,pind la hotar
cu zona forestier6. In silvosiepa Blrdganr-rl-ri,insd, pe alocuri avan-
seazAadinc pind in apropiereas,tepei ; aici, iilia in care se gdsesc.pdduri
de acest tip devine ioarte largd, atingind pind 1a 40 km. Arboretele se
lacaltzeazd,in general, pe cimpii inalte, p,recum9i in r,bi mai largi ; no-
.tdm cr l:ocalizarcain vii se observd artit la corxtactulcu zona iorestierd,
la interferenfa cu cerete, cit si la contactul cu silvostepa rnai uscatd, la
interlerenfa cr-rstejarul puios sau cu arboretele de stejar brumdriu de
tipul urmdtor. Fragmentar, arboretele de acesi tip se gdsesc gi in zon?
iorestieri (la nord gi nord-vest de Bucuresti), unde reprezintd,fdrd rlis-
culie, relicto din vechea vegetafie de silvostepd.
solul caracteristic acestui tip in laciesul luj normal este u,n cer-
noziom pLrternic degradat, lutos, bogat in hrrmus, loarte profund, format
pe loess; in arborete ,de acest tip din zona iorestierE, iar pe alocuri gi in
partea internr a silvostepei solul capiti caractere de trecere spre cel brun-
ro-scatde pddure. Au mai fos,t sem'nal,ate,spre limita internd a silvo,stepei
sau chiar in partea externd a zonteilorestiere, fragme,nte de arbore,tepe
cernozio'm prr,ternic degradat, crr podzolire evidenti de hidrogenezd,,pe
substrat de lut greu.

.270
 I'aciesul cu arlar tdtdrdsc a iost semnalat in Oltenia gi Burnaz,-pe
pantele nordice ale viilor gi depresiunilo,r,in arealul stejarr,rlui pulos.
f acie,sulcu iugaslru si ar{ar tdtdrdsc s-a gesit tot in Rurnaz gi Oltenia,
de asemeneape pantele nordice, dar in arealul de rlspindire masivd a fa-
ciesrrlrri normal; se localizeazd,pe soluri azonale de tipul brun-rogcat
slab podzolit ; a mai fost semnalat gi in zonraiores,tie'rddin apropiere:t
Brrcuie,.tiului,pe solrrri intermediare intre cernoziom degradat 9i brrrn-
rogcat.
In lirre se nat citeazd unele arbore'tedin Dotrrogea,situate in zona
iorestiera,pe sohrri brune-rogcate ; ele ar putea sd aparlini tot tipr-rlrride
ia!5 sau unuia apropiat, dar pind in prezenl n-au tost cercetatedestttl de
amdnunfit (2. Przemetchi,in litt.).
Arboretul este format din stejar brumdriu aproape pur. Diserninat
poate apdrea gi steja'rul peduncr,rlat(mai ales in apropiereapddLrrilorcu
participarearnai rtiare a acesteispecii), apoi ulmul (Ulmus ambigua, mai
rar IJ. procera 9i U. foliacea), arlarul tdtirdsc gi pdrul. Mai rar se gdse'sc
disernina{igirni{a, cerul, stejarul pufos, jugastrul gi mirul pddure{; cu
totrrl exceplionalpoate apdrea: gorunul (Quercuspetraea), sorbul de cintp,
teirrl argintirr 9i plopul tremr-rrdtor;ultimul se localizeazd in depresittni
S-arr sernnalatciteva iaciesrrrideosetriteale acesittitip, cu:
- s,teiarpedrrnctrlat ;
-Ltl-

*- girni{d ;
- s l e j a r p r r f o s:
- jugastrr-r9i ar{ar tatdrrisc;
- arlar tdtdrdsc.
Cregtereastejaruh,ribrurni,rirr in acest tip esie destul de frumoas5,
degi arboretele sint provenite din ldstar. Consistenta a,rboretului poate {i
chiar plind. Arborii au lorme bune, cu trLrnchiuri bine elagate. Asupra
prcductivitd{ii nu avem date precise,dar poate ti apreciatdca superioari.
Din pdcate, ins5, irr ma,rea ma.ioritate a cazurilor, arboretele din acest
tip sini foarte puternic degradate prin idieri in cring 9i pdgunat; de
aceea nici nu nai pAstreazdaspectul 1or caraoteristic9i cu gre,Ltpot fi
decsebitede arbolete (de aserneneadegradate) din tipul urmdtor.
liegenerarea din slmin{d a stejarului brumirirr nu se observd, dar
socotinrcI esto posibila.
In arboretelebine incheiate,subarboretuleste rar, in cele crr consis-
tenfa ceva nrai redusa poate ii abundeni. Speciile cele rnai abundente
sint pldrlcelul (Crataegus mano'gyna, mai rar C. pentagyna), porumbarul,
salba moale,ceva nrai pu{in spinul ce,rbuluisi lemnul ciinesc.In cantitate
mai mici se gdsesc ulmul de plutd, corcodugul,rnhcegul (Rosa canind,
Il. durnelorurn), salba riioasd, singerrul,cornul; crr totul sporadic se mai
pot intilni eiregul pitic, migdalul piiic, palachina de s,tlncd,scumpia gi

Vegetatia erbacee se caracte,rizeazdprinir-un amestec de elenrente

proprii stejdretelorin general cu cele de stepd; se gisesc 9i unele specii
de ;learr. In arboretelebine incheiate,pdtura vie este rarr gi rep.ereniate

27r
 lnaj rnult prjfl exemplaresterile ; in schjnrb,litje,raeste p,uternicdezvoitatS.
In arboretelemai rare, tdieturi si poieni se dezvoltdo vegetalie luxuriantd,
in care mai ales elenrentelestepice sint abundente.S-ar putea spune cI
aici trebuie ciutate asldzt rarnasitele stepei de rerburi ir-raltedin trecut.
Ca specii caracte,:isticese pot nola'. Poa p'ratensls,Carex michelii, Aspa-
ragus tenuifolius, tldonis uernalis, Thaltctrunt ninus, I-r'agarta uiridis,
Filipendula hexapetala, PotentiLlaaLba,Dictamnus albus,Viola hirta, Peu-
cedarutm alsaticum, Vinca lterbacea, Cynanchum eincetoxicum, Lithosper-
mun1.purpurea-caeruleum, Phlomis tuberosa.Ca specii de pddure mai me-
zofite se gdsesc: Dactylis glomerata, Brachypodium silentic'um, Polygo-
natum lal[folitm, Geum urbanum, Glechovnahirsuta, si mai rar Conualla-
ria majaLis, F-icorla ranunculo,ides,Alliarta o,fficinalis, IIeracleunt spfusndy-
liurn, Larnium galeohdolcn, Asperula taurina. In arboretele rdrite ndv5-
lesc elementele stepice, ca: Festuco oalesiaca, Andropogon ischaemunx,
AchilLeasetacea,Artenisia austriaco,excepiional ;i Stipa capillata.
puR pE .,i,lT-3?rJr"SLABDEGRADAT
/44.srEr.lRBRrilirARru c,u suBSrRAr

BTBLTOGRAFTE. ,l20l (122\ (172)

Stei;1retde antestepzinoua (160)
Stejbreiul de stejar brumlriu pe ceruoziom slab pinir la rnijlociu
degradat pe ioess, din insulele de pdduri din stepa (30)
Srtejdretul de steja,r brrumd,niupur, pe cernoziom pute,rnricdegra-
d,at de depre,siiunecu subsitrartde loess (30)
StejlretLtl de stejar brumdriu pe cernoziom degradat de pe r'21ile
stepei gi silvostepeicu relief accidentat,p.p. (30)
Quer ceI wn pedun.culiflc,rae x ero phgt unt (122)

Acesi tip de pddure este rdspindit mai ales in estul Xtunteniei, atit
in sih'ostepacontinud, cit gi in insule de pddu,redin stepd; de aici se
ridicri pind in sr-rdul.\loldor,ei; se gdsegtegi in silvostepadin Dobro,gea.
In ceeace privegteprezen{alui in silvostepaBurnazului 9i Olteniei,'c:r aceas-
ta trebuie verificati pe bazA de cercetlri rrreriprecise; este posibil aici
statiunile respectivesd iie ocupate de s,tejarr-rlpufos.
Arbore,telede acest tip se gdsesc in partea externd a silvostepei pe
terenrtri Fesesau sulr forrnd de insule in stepa propiu-zisA,unde se loca-
hzeazA mai mtrlt in depresiuniugoare. So'lul este cernoziom slab pind la
mtjlocir-r-degradat,lutos, indesat prin pSgunatulexcesiv;in depresiunise
giseste lragrnent:t .si cernoziomulputernic degradat.Substratul-esteloess.
In Dobrogea a lost gdsit in teren valu'rat (localizat in talvegr-rlvdir, dar
cu apa freaticd foa,rteadincd), pe cernoziom nedecarbonatat.
Arboretelesint constituitedjn s,teiarbnrmdrju: raroori apar disemi-
na{i stejarrrl pulos, ulmul, pdrul pddLrre{9i arfarul tdtdrisc. Carac,teristicd
este consisten!amai redllsd a arboretelor,care citeodatd sint forrnate din
arbori asezatiin grupe 9i buchete,intrerup,teprin goluri inierbate. Arbo-
retcle actuale,puternic degradate,nu permit sd se stab,ileascd cu precizie,
in ce mdsuri redrrcereaconsisten{eireprezinti o consecin\ita defraddrii,
implicii nici care a tost consistenianaturald. Dar, sint destule indicii do-
veditoare c.d qi iniiial arboreteleau fos't mai rare decit in a,ltetipuri de
stejar brumiriu pur. Asrrpraproductivita!iinu avem date certei iir oricc

272
caz este evident tttai scizuti decit in celelalte tipuri. Arborii sint scunzi,
conici, -slab eiag..:{i,deseori cu coronarnenieexagerat clezr.oltate.Ntr se
poate obfine decjt cel mult material de constructi'irurale.
liegenerareannlrrrali prin siminii nrr se obsen.d.
subarho,retrlleste de obrcei sdrac.in numdr de specii si de indivizj ;
se corxp,unediu : pdduce] (Crytaegus rTlonogyna), porimbar, mdceg (Rosa
canLna),lnaJ rar ulm de plutZi,corcodug,rndr pdduref, spinrrl cerbrrlLri,
iar jn locui-i deschisesi pe margini
seJbr.rnoale,..roccomlln, lemn c-iine,sc,
_- urrgdal pitic.
. \'egeta{ia .erbaceeeste pttternic.dezvoltatd, clar constjtuiia nrai uiult
din specii de locuri deschise.Dinile plantele de pddLrrese rnal mentine
Fragario uiriclls, mai rar Dictatnnus'albus, so'laium clulcantira ;1..'i;
schimb, sin,t abunden'te:.Andropogon ischaetnum, Fesiuca lalesiaca, Me-
lica ciliata, Acld]lea setacea,Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum
etc., rrneori si S/rpc capi.llata.

/45-STEJARBRUMARIIIPLIRPE (,F:RNozroMpurERNlc DE(;R;\DAr

CU SUBSTRAT DE NISIP
B T B L T O G R A F t E .( t 2 0 ) .
Stejdretul de stejar brulndriu pur, pe cernoziom deqradat cu suir-

:l;:.lTitfr J,tl), o.*,*iu purpecernoziom

puternic
degradat
pe terenuri<ietranziJieintre ioess 9i dunelenisipoase(30)
Stejarbrumdriupur pe dune de rrisip (l7l)

t;)?:,,i',T#",ffi,n,:';:l
1'#',,,,,
Quercetum pdunculillorae arenosum (122\
Citat fhrh nume (166, b.)

Acest tip de pidr-rreapare mai mull azonal; astLzieste reprezentatirr

mare parte prin rdnrdgi{edegradatesau replantate cu salcim. In arbore-
tele ceva rnai bine pdstrate se gdsegtein Oltenia, pe dune nisipoase din
stepd actuald si din banda de silvostepi cu predominarea stejarului p,ufo,s;
de asemenea,se gdsesc rdmlgifele de arborete pe ndsipurile din lungul Du-
ndrii, atil in Olte,nia,cit _siin jurul Giu,rgiului. Alt centru ceva mai m,areeste
tn Bdrdgan, la sud de Cdlmrifui, unde formeazd.citeva insule in stepi gi
ajunge in partea externd a silvostepeiin regiunea Rugetrr-Pogoanele ; mai
spre vesl de ultima localitate se gdsesc citeva pdduri cu aspectede tre-
cere spre tipul de cernoziomul puternic degradat cu substra,tde loess. In
fine, fragme'nrtars-a m,ai semnalat la sud de Ialomila 9i la Hanu-Conachi.
Arboretele se gisesc pe nisipr-ri cu relief slab de dune, in depresiuni
intre ciunemai accentuatesau pe suprafe{ejoase slab ondulate. Solul este
cernozionruldegradat - mai prrternicin depre,siuni- cu textura ugoarl,
foarte profLrnd,cu apa lreatici relativ apropiatd (10-12 m). Aspectelede
trecere se caracte,rizeazdprin degradare mai prrternicd ,si textura mai
pufin rr;oari.
Arboretele sint constituite din stejar brumdriu, de obicei absolut pur ;
rareori se gdsescdiseminafistejarui pufos,gi,rnifa,cerul, ulrnul, pirrrl pd-

l8 - Tipuri de p6dure. 273

dttret, .iLtgastrLrl, chiar teiul argintiu. Ca aspect al arboretelorgi cregtere,
acest tip pare sb se plasezeintre celelaltedoud. Cregtereaa tost gisitl
asemltratoarecll a cerului (131). In orice caz, productivitatease poate
consideraca destLrlde ridicatd pentrti condifiile vitrege de la marginea
satr chiar din mrjlocr-rlstepei. Consisten{anaturald cu greu s-ar putea
restabili acunt, dar se apropie de a tipului pe cernozi<rmputernic degradat
crt substrat de loess. F-orrnaarborilor este desir"ilde bund, ctr toatd pro\re-
nienfa din ldsiar. Se poa,teobfine material de co'n'struc!ie desirrlde bun.
Regcnerareanaturald din shmin{d nu se observi.
Srrbarboretuleste, in general, slab reprezentat,mai ntult sub lormd
cle gruprrri inrp,rhstiatede arbusti. Esie constituit din piducel (Crataegus
rnonogyna),porurmbar,spinul cerbului, mai pu{in ulm de plutd, r'isin
trrrcesc,migdal pitic, rndceg(/?osa caniln), singer, lernn ciittesc.
PItLrra r-ie este reprezentatdprin vegetalia de locuri deschise,printre
care se gdsesc gi uneie specii caracieristiceterenrtrilor nisipoase: Iris
puntilo, Gltpsophila ltaniculata, Syrenia cana, Erodiurn neilreichii, Viola
hyrnettia.'l'ragoTtogon floccosus.AbLrndeniepe alocrrri sint Slipa capillata
; i R t i h u sc o e s [ u s .

146.STEJAR
BRIJIUARILI DE DEALURI
DIN SILVOSTEPA

Acest tip de pddure este rar gi are un evident caracter relictic. El a

iost identiticatpind in prezentnrrmai in partea esticd a podigultricentral
t t toldovenesc.
Arboretele cercetate se localizeazd pe r.ersantii irtsorifi, ocupind, in
general, suprafe{emici. Solurile sint reprezentateprin pseudorendzineqi
pr)n cernozicmurjdegradate,pe sr,rbstraturide gresii, nisiprtri calcaroase,
marne nisio'casesarrcalcare.
din siejar brurniiriu in proporlie de 0,8-0,9.
Arborelelesirrt constitr-rite
In amestecse mai gisesc ulmul de cimp (Ulmus foliacea),artarrrl tdtd-
rlsc ;i {rasinr-rl.
Consi.stentanaturald a arboretelor este de 0,7-0,8, dar actualmente
este redusl in unele cazttri chiar pind la 0,4. Productivitaiea se poate
apreciaca inlerioard.Irorma arborilor lasd de dorii; elagajLrleste nesa-
tistdcdtor.
Qegenerarease produce grell ; se glsesc pLrlini pLriefide : stejar brr,r-
mdriu, uhl, jr-rgastru9i cire;. Arboretele par sd evoluezein mod natural
spre un stejlreto-gleauc{-rstejar brr-tmdriu.
In subarboretse gdsesc: pidLrcelul (Crataegus monogAna), nrhcesttl
(l?osa dumetarunt),porumbarul, salba moale, cornul, mai rar socul oomun.
In pdtura vie, speciile de pddure se amestecdcll unele plante de lo-
curi deschise.Ea este compusd mai ales din Poa pratensis,Festuca pseu-
d,ooina, Dactylis glornerala, Asparagus tenuifolius, Aristolochia ctleVnalilis,
Agrimonia eupatorla, F'ragaria uiridts, Cytisus ausfriocus, Chaerophyllum
tentulum, Puirnonaria officinalis, Lithospermum purpureo-caeruleum,Teu-
criunt sp.. Achilles sp., Artem[sia sp.
N.B Descriereadupi S. Purcelean gi G. Ceucd (in litt.).

27+
 C . D E S C R I E R ET
AI P U R I L O RD E S T E J A RP U F O SP U R

/li. STEJARPUFOS PUR, DiN SILVOSTIIPA,PE SUBSTRATDE LOESS SAI-: LIrl'

BIBLIOGRAFIE. S t e j i r e t d e s t e j a r p u f o s p e s o l u r i n e d e c a r h o n a t a tsea u s l a b
decarbonatate (30)
Stejiret dc stejar pufos pe ccrnozjonl dcgladat lutos s a u l l l t o '
argilos (3C)
StejEretde stejal prrlospe cernoziouislab dcgladat pe loess (171).
Stejar pufos pur (172)
Stejar putos pur pe cernoziom (122),
Quercetumpubescenlis(30) (37) (52) (131)
QuercetuntpubescerLtistgpicunt (.122)

Acest tip de stejdrei este larg rispindit ir-rsilr'ostepadin sttdi,rltIrii.

inai ales in bltenia ;i Burnaz, iniular ii in earagan ; apare apo.iin sudili
&toldovei dintre Pru't 9i Siret. De asemenea,erl octlpl srllpratetemari -in
silvostepadin Dobrogea; dar aici a fost pind in prezen_tprea putin str-
diat ; eite posibil ca iercet6rile mai amdnunfite sd do."'edeascl necesitatezr
-tip aparte.r. 1n
separirii siejdretelor dob,rogenede stejar puios intr-Lrn
tine, pare s,i Ii existat pe viemuri 9i in silvostepaBanatulni; dar aici au
rdmai acum numai grupe rnici 9i arbori izolal,i.
Arboretele de acest tip se gesescin silvosiepd la nord de Dundre in
reliet de ges sau slab accidentatcu altitudini sub 100 m (Burnaz) ; in
Dobrogea chiar intr-un relief pronuniat accidentat, pe expozitii insorite,
cu altitudini pind peste 200 m. Solurile sint cernoziomuri in diferite sta-
dii de degradare,- destul de irecvent to,tal nedegradate, cu carbonali
abr-rndenfi la supraialI; textu'ra1or este lrttoasi sall lLlto-argiloasl(mat
grea decit in arboretelede stejar brumdriu din apropiere); in timptrl verii
iint expuseunui deticit de umiditate pe perioadedesttrtde lttngi. Sr,rbstra-
trrrile sint reprezentaleprin loess sau lttt.
Arboretele sint compusedin stejar prrfos (Qlcrcus pubescerzs in trtare
mase; diseminatse poate intilni ;i Q. uirgiliana). Diseminat se mai pot
gisi: stejarr-rlbnrmdiiu, cerul, girniia, ulmul (Llrnus antbigua, u. folia'
cea), jugastrul, ar{arul tdtdrdsc,phrul pdduref,exceplionalsorbLtlde cirrrp;
in Dobrogease mai adaugd.pdrul argintiu, ntojdreanttl,itt rnod excep{io-
nal, teiul argintill.
Dupd participarea speciilor de arttestecse deosebescrtrmdtoarele

- all qlpi21

- cu cer.
Al treilea facies este cu subarboret de scumpie.
Arboreteleactuale sint foarte puternic degradaieprin actiune'aontttlui,
asilel incit consisten{alor a scdzut pind 1a 0,4-0,5. Ele arr trecut prin
mai nulte genera{ii din listar, de aceeacregtereaeste putin viguroasi,

tDe in silvostepa este frecvent cu carpinrfa.

iar productiviiatea scdzrrtd.Dar, unele exemplare de stejar pttfos_prove--
nite drn slmin{a, ce s-au pdstrat ici-colo, ating dimensitrnidestrll de mari,
pind la Z0-Bti, chiar 125 cm diametru de bazit 9i 25 m ,inalfime; deci,
in staro absolut naturall se pot realiza cregteri destul de bune'
eegenerareanaturald din sirnin{d pare imposibilnin condi{ir.nattrrale,
cu arbo-reteio'arterdrite si solul iir{elenit.Totugi, incercdrile ficuie att do-
vedit cd pind 9i o simpl:i oprire a pd;unattrlui este suticienta pentrLt a
produce in uneie cazuri instalarea pirletilor de stejar pufos, chiar in sol
inlelenit; iar rnobilizareasolului o provoacActt sigttran{d.Pe alocttri se
obsen'd $i instalarea semin{igurilor de ulm.
Subarbcretul este citeodatd loarte abLrndent,in alle 'cazuri relativ
rar; este lormat, de obicei, din pddLrcel(Crataegus monoglina), porun-.
bar, spinul ce,rbului,nrai puiin ulin de pluti, corcodug,cireg pitic, ntigdal
pitic, mdceg (Rosa canina), salbh moale, singer, corn, lemn ciinesc; in
blienla este frecvent scoru.sulcomestibil pipernicit. Un alt aspect al sub-
arboretului este cu scumpie predominantd,pe lingd care se gisesc pu{ine
exemplare din speciile aiatate mai sus ; acest aspect se intilnegte rar la
nord de Dunire,- dar este frecvent in Dobrogea ; in aceastd di'n urrnd pro-
vincie au tost semnalatein plus alunrrl, salba riioasd, dirmoxul.
Dintre plahtele
-vie agd{itoare se gdsegtecurpenul de pddure'
Pdtura este tSaite dezvoltatd, formind un covor continuu. Ea este
tormatd mai ales d.in: Andropogon i.schaemum,chrysopogon grgllus, Fes-
tuca ualesiaca,Alelica citiata,"Hierochloe odorata, Salgola ruthenica, AI'
liaria olficinaiis, Lychnis cor:onaria,Pulsatitta montant, Adonis oernaLis,
Qosagdittca, R. pimpineltifo'lia, Rubus caesius, Irag_aria uir[dis, Po'tentilla
argenleo, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Filipendula hexapetala,
Cftisus heuffelii, C. hirsutus, Sedum ma:xin1um,Dictamnus albus, Euphor-
b{a cyparisiias, Hypericunx elegans, Althaea ca:nnabina,Viola hirta, Vinc'a
herbicea, Peucedanum, alsatic'um, Lithospermum purpureo-cae,ruleum,
Echium rubrum, E. attissimum, Verboscum phoeniceum, Digitalis la'nata,
Teuctiuttt clntnaedrys, T. potium, Saloia aethiopis, Stach!;s aren,ariaeformis,
Cgnanchum uircetoxicum, Galium aparine, Anthemis tincfctria, Inula ensi'
Achillea
1ilia, I-inosyris oulgaris, Iurinca mollis, Centaurea orientalis,
setacea etc.

:t

Ca o situalie aparie, trebuie notat urt arboret de stejar puios din sil-
vostepa Burnazuhti (pddurea Vitdnesti), sitLratin condi{ii edafice neobi;-
nulte, pe sol brun-cenugiu,ctl puternicd podzolire de hidrogenezd,lulo'
argilos, greu permeabil,co,mpact,pe lut greu (30). Degi agezatteritori;ll
in silvostepd,acest arboret cregtein condi{ii de sol proprii zonei forestiere,
anume: ceretelorgi girniletelo,r; acest din u'rmd lapt se reflectd in exis-
ten{a mai multor exemplare de cer 9i girni{a, disemina,tep'rin arboret.
Totugi, acest unic exemplu,nestudiat in mod amdnttn{it in privinla carac-
terelo,r icrestrere, nu pare sd indrep,tdleascadeosebireaunui alt tip de
pddure.

276
 146.STEJARPUFOSPI.}R,DIN SILVOSTEPA,
PE SUBSTRATDE NISIP

BIBLIOGRAFIE. S t e j i r e td e s t e j a ,pr u f o s p e cernoziom degradat nisipos-nisipo

lutos (30)
Stejar cufos pe dune nisipoase( r 7)r

f ipul acesta de pddure este rar in prezettt,liirrdch rnajoritatea-ar-

boretelbr au lost deliigaie, dindu-se terenului alid destina!ie. El a fost
i d e n t i i i c a tp i n d a c t r r t tn t t m a i i n s u d - e s l u tp l a t o u l u iM o l d o v - e i .
Aici, arboretelecercetatese gisesc Ia- altitudini de 300-350 m' .pe
coaste cu expozi{ii insorite, in apropiere,acLllmilor sau pe cumpene..So'ltt-
rile sint cerioziomuri degradate- -sini sitLtcomplexe de soluri cenugii-inchis9i
cernoziomurrdegradate; nisipoase,nisipo-lutoasesau ltrto-nisipoase,
-p e s r r b s l r a t u rdi e n i s i p .
Arbore,telesint co,nsiituitedin stejar ptt{os; disertrinatse mai gdsesc:
steiarul brurniriu, ulmul (ulmus loliacea, U. arnhigua), jtrgastrul, arlarr-rl
titlrdsc, teir,rl alb, ciregul gi frasinul. Uneori speciile de amestec, mai
ales stejarul brumdriu gi ulmul se ridici la proporfii de facies.
Consistenta ectuali a arboretelor este de 0,6-0,7 ; probabil, sd fie
scAzuld intrr:citva din cauza degradlrii. Cregterea esie inceatd ; producti-
vitatea trebuie apreciati ca inierioard : in arborete'lede cring, la 20 de
ani, stejzrriiar"rabia 4-5 m indllime si 6-8 cm diametru de bazd.
Re,generareapare a fi diticila ; se gisesc puieli rari de steja'r prrfos
gi ulm.
Subarboretuleste puternic dezvoltat, comipusdin : porLtmbar,migdal
pitic, mdce9 (Rosa iundzillii, 1?osa sp.), spinul cerbrrlui, salbii riioasd
gi corn.
Pitura vie este foarte bogatS, iorrnati nlai ales din specii de locrrri
'.
deschise,predorninind gramineele; se gisesc Melica ciliata, Andropogon
Lschaemum,Dactylis gTomerala, Thalicfrum aquilegifolium, Potentilla ar'
gentea, P. recta, lragnria uiridis, Agimonia eupatoria, Euphor'bia sp.,
Lilhosperrnum pLLrllureo-coeruleurn, L. aruense, SaLr:ianetnorosd, Origa-
rtunt uulgare, Campanula hononiensis, Achillea sp., Artemisio sp., Cetr
taureo solstitialis, Xeranlhentum annuunt elc.
Jri.B. Descrierea dupX S. Purcelean gi G. CeucE (in litt.).

/49. STEJ.\R PUFOS CU CARPINITA DIN ZONA FORESTIERA

Este un tip loarte rar, selnnalatpina prezent deahrrile

d r r rs l r d r t B
l attatrrlrti
Arboretele cercetate se gdsesc pe coaste din imediata apropiere a
llundrii, la altitudini de 60-100 m, excep{ionaipind la 260 rn, pe expo-
ne-
zilii insorite, cu pante foarte repezi; s'olurile sint scheleto.pietroase,
evolu;rte,pe alocuri cu stinci la suprala{i, pe substraturi de -sisturi cris-
talirrc sau brecii silicioase.
Arboretelosint constituitedin stejar pufos si cdrpini{a in propor{ii
varia'ie, de obtcei, aproximativ egale. In arboretele tinere, anrbele sptrir
se men{in la aceiagi nivel, mai tirziu stejarul se ridicd in etajul domi-
nant. Trebuie menlionat cd aici, pe linga Quercus puhescens,se glsegte

277
irecverrt ,.j Q. otrgtLiana: local aces'tadin urmd poate ajttnge chiar pre-
rlominant. Diserninat se lnal gisesc : gorltnul, girni!a, cerul, simbovina.,
lrrgastrul, iugastnrl bdnd{ean9i sorbr-rlde cimp.
Co,nsistenta actrralfi a arboretel'or este de 0,6-0,7, dar desigttr ea
este redusd in rrnn:r degraddrii antro'pogene.Cregterea este slabI, iar
prcrdrrctrvitatea rnierioard; totuqi s-atl semnalai exemplale de Q.,uirgi-
iiana pind la 60 cur dianretru de bazd -si 12 m indl{ime. Forma arborilor
lasd de dorrt ; sirtt tnrtlte tntnchittri conice, strimbe 9i no'duroase,ctl '
coroaneeragerat de dezvoltate.Se poate ob{i,necel mult material de cons-
trrtcliirtrale.
llegerterirreanatrrrald din sarnin{i nlt se observd.
Srrbarboretrrleste c.onstii,litdin : carpini{I arb'ustivd,scttm,pie, pidtrcel
((lratoegus rttortogg/na), vi;in turcesc, pa{achind de stlnci, salbd rfioasI,
clocotis,corn, nrojdrean,liliac.
Dirrtre planteie agalbtoare este destul de frecventa vi{a. sdlbaticl.
Pitrrra i ie este reTativrard, dirt caLtzasdrdciei nari a solului; este
constitLritd din Dactytis glomerata, Brachypodium siloaticum, Ruscus
aculeatrs, Lychnis coronaria, Cytisus hirsutus, Euphorbia -cyparissias,
L. arnriqcloloides,Vi.ola aruensis, Cynanchum oinceto'xicum,Satureia in'
ternrcdia,Ilieracium pauichii eic. ; pe alocuri se gds€sc mugchii Hypnum
cupretsiiornte,lledw,igia ctlbicartssi lichertrrl Cladonia sllttatica-
Aceste arborete att rtlt roi intportani in proteciia solului. In ttrma
tdier,ilcldin irecut, o parte di,n ele s-au 9i tran,sformati'n tr,rfdrigtrri
d e g r a d a t e , , c up r e d o n r i n a r r a
carpini{ei.

J5', STI]J\RUI- PI'F-OS CI] Ci\IIPINITA DIN SII-\TOSTEPA

Acest tip de pzidureeste propritt rtrai ales silvostepeisi siepei do-

biogene, rrnde este reprezentatprin arborete pttternic degradate,fdcind
parte din categoriacelor ce in Dobrogea se desemneazdctt ntturelege-
leric <1ernepelic.El a rlai lost seninalai in silvostepa de pe dealurile
BrizIulLri, intr-o lorrni intrrrcitva deosebiti (lipsesc ttnele specii do-
brogenc) .
In sih,ostepadobrogeartdacest iip de pzidureeste destrrl de larg
llai mtrlt pe versra'n{iiinsorifi. In ste'pI, dteexem-
rdspindit, localizi'ndrr-se
p1u pe valea Cara-Su, se gdse.stedirnpotrivd pe versa'nfi cu expozitie
generaldnordrcd.Se poate obserrraciriar o anrnritd localizaregi pe r-t'r-
sanlii vailor secrrudare:1a periieria pIdLrrii, vdile poartd vegetafia lem-
rroasdrrr-rrrraipe lersantul nai umbrit (in cazul acesta esl-nord-estic);
nrai spre interior, pddrrrea ctrprinde tot terentrl, totugi pe I'ersantul mai
insorit (i'est-nord-r,'estic
) rttasil'ul este intrenrpt, pe alocuri poienit, pe
cind cel umbrit are o consisten{5ceva rnai ridicatd. O alta caracteristici
interesantdeste ilisparifia bruscd a r,egetalieilenrnoasepe platott, irne-
diat deasuprabnz,eiversantuftli.ln telu1 acesta, irtiluenla climei riefa-
vorabile de stepd este aici cit se poate de evidentd.
Solrrl in Dobrogea este db tipul rendzinei, nedecarbonata,t, Ioarte
bogat itr hrrrr.tus,scheletctr Idrimitr.rride calcar de 1a suprafa{5,trecind
ce\'a lnai ios in blocrrrruiari de piatra calcaro;isd.Irr dealurile Buzdultti
solrrl este cenroziou-rdegradat.

278
 Arboretele sint constituite din stejar pLrios 9i clrpirri{a; cea din
trrrnd atinge rnaxirnrrm0,5. Arboreteleactualesint prolenite din ldstar ;i
tinere; de aceea nu se produceincd diferentierepe etaje, dar fdrd dis-
crr{ie se \/a preciza nai lirziu. Disentiriat se nrai gdsesc: stejarLrl bru-
m5riu, goru'nul, ulmul (Ulmus ambigua), jlrgastrrll, arlaml iitirdsc, pdrul
pdduretcomun 9i cel argintiu, teiul a'rgintirr,In unele cazuri devin abun-
denfi rri-sini-r1
turcesc 9i mojdreanul, care pot determina Iaciesuri aparte.
Consistentaarboreteloractuale degradateeste de 0,5-0,7. Irorrnele
arborilor, prorrenrfidin ldstar, sint deleciuoase.-{supra productivitalii ntt
se poate lrage vreo concluzie.
In subarboret piducelul (Crataegus tnonogyna) este nelipsit gi, de
obicei, abrrndent.ln unele cazttri apare rnrtltd scurnpie; datd fiind iurpor-
tantir ei industriald, se poate socoti cd in asemette a cazttri aveut de-ir
face clr 1ln iacies aparte. Alte specii nr,ai lrecvente sint porumbarul,
cornul gi lemnul ciinesc, ceva rnai rare salba m'oale,salba riioasd, md-
cesrrl (.Qo.sacanin,a),nigdalul pitic, sptnul cerbului, dirmoxul; in mod
exceplionalpot apdrea alunul, pa{achina de stincd, pd1iurul,socul coflrlln.
Dintre plantele agd!Stoarepe alocuri este abundent curpenul de
padure
In pdtr-rravie sint lrecvente atit rrnele elenente ioresiiere, proprii
stejdretelor,cit gi o serie de plante stepice. Ea este puternic dezvoltatzi
9i constitrritd mai ales din Anclropogonischaentum,Polygonatum lati.fo-
li.urn,Acionis uennlis, Resedalutea, Roso gctllica, Dictamnus aLbus,Vto!a
hi.rtn, Cynanchurtt uincetoxictttn, Arletnisia austriaca, Xerantltemunt at't-
ttuuttt, etc.

l)rin degraddri antropogeneaselneneaarbt'iretese transfornra in tLr-

iirisuri de carpir-ritd,atit de caracteristicecanaralelor dtn silvostepi ,si
stepa dobrogeand.In acestetuldri;un, steianrl pLrlos;i brLrrndriuriurin
cel rnult diseminafi.\iginLrl turcescgi nroidreanulsint uneori abundenii;
de asenrenea,se ininul{esc arbustii, printre care predotnind,de obicei,
padrrcelLrlgi cornul ; pe lingA celetaltespecii, ardtate mai sus, apar irr
phrs ulmul de pltttd, dracila, iasornia,in nrod excep{iona1 salcirrrrrlgal-
bem ((;aragana frutex) ,si singerrtl. Dinitre plan'teleagi{dtoare, r-ite sal-
batici 1i Peri.pLocagroeca. In pdtura r,'ie se inmul{esc planiele de stepi,
alit ca nllrrer de specri,cit si ca rnrmdr de indir-rzi.

STEJAR PUFOS PUR DIN ZON.A FORESTIERA

BIBLIOGRAFIE. D e s c r i sf i r i numire

Acest tip de pddure a {ost sentnalatirr dealurile BuziLrlui si jn Pie-

nrontrrlRintniculLri,apoi in centrLrlArdealrrlui.Pesic tot este rar, avind
trn pronrrn{atcaracter relictic.
Arboretele cercetateau fosi jdentjiicate in regirrrreadeluroaszi,1a
altitrrdini de 400-700 rn, pe expozi{ii su'dice,estic,e;i nord-estice,crr
partle repezi sarr loarie repezi. Solurile sint scheleie,crr pieirig Si bolo-
vattr la sttprala{i, sarr solLrrjneerroluatemonoorjzonte,nedecarbonatzrte,

9io
rtscategi supuseeroziunii. Substraturilesint constituite din calcar sau
grcsie calcaroasd.
Arboretele sint constituiie din stejar pulos ; spre deosebirede tipurile
asemdndtoaredin silvostep5, aici Quercus uirgiliana poate Ii irecvent,
citeodatd chiar predo,mina,nt se rnai gI-
fa!5 de Q. pubescens.Dise,mrinat
sesc, goruruul, girni{a, carpenul, teiul p,ucios,mdrul gi pdrul piduret,
sorbrrlde cimp, ciregul. S-a senrnalatun facies cri girni{d.
Consisten{aa,rboreteloractuale este de 0,6-0,7; desigur ea se dato-
regte degraddrii antropoge,ne.Cregterea este sub mediocrd, productivi-
iatea inlerioari. Totugi, unele exermplarede Quercus oirgiliana pot atinge
pind Ia I m diametru de bazd 9i B-10 m indl{ime. Fo,rma arborilor lasI
mult de dorit ; trunchiurile sint conice, deseori strimbe gi noduroase,iar
coronamenteieexagerat de dezvoltate.Se poate obline cel rnLrlt material
de construclii rLrrale.
Qegenerareanaturald din sziminld nu se observ5.
Subarboretul este constituit mai ales din scumpie, pa{achini de
stincd, dracild, nrojdrean; in alte cazuri predornind ulmul de plutd, pd-
ducelul (Crataegus monoggna), rnirul pidure{ (ItIalus siksestris, M.
pumila), porumbarul, ciregul (arbustiv), migdalul pitic, salba riioasi,
singerul, lemnul ciinesc. In Ardeal, elementelesudice lipsesc,cu excepfia
p a t a c h i n edr o s t i n c d .
Pdtura vie este destul de abundentd, constituitd din Poa angustifotia,
Agropyron glauc'um, Koeleria cristata, Iris hungarica, Polygonatum offi'
cinale, Thalictrum minus, Rosa gallica, Coronilla aaria,.Cgtisus aus-
lriacus, C. leucotrichus, C. n[gricins, Astragalus glycgphgllos, A. mon'
spessulanus,Sedum moximum, Viola hirta, Peucedanum ceroaria, Bupleu'
rum falcatum, Melamp!/rufti nenTorasLtm, Veronica orclddea, Teucrium
chantaedrys, Satureia aulgaris, Saloia nutans, Cgnanchum r.tincetoxicum,
Galium cruciatum, Aster amellus, Inula ensifol[a etc.
Arborete de acest tip indeplinesc un ro1 insemnat de proteclie a
solului.

D. DESCRIEREA TIPURIT,OR DE AIYIESTECINTRE S'TEJARII XEROFITI

/52. AMESTEC DE STEJAR BRUMARIU SI STEJAR PUFOS

BIBLIOCRAFIE. (122\
Durnbrdvile d,eantes.iepdnoud (girneal5) (133)
Stejbrete de stejar brumdriu 9i stejar pLrfos (30)
Stejiiret amestecatCe stejar bruntiiriu si stejar pttfos (l7l)

'
Stejar brumdriu cu stejar pulos (172)

?;:li:,:;,i,";::;:,':;,,i:";:;;,,;i,,,i;:i:
"'J'u,ii!,!!'Jii{rl,#',?10,,
siil:;',1ii,:1f
Acest tip de p2idtrrese intilnegte in siivostepa din sudrrl {5rii, trnde
cele doud specii de stejar vin in contact. De multe ori, el reprezinti
chiar pe teren lisii de trecere intre a,rboretelepr-rreiormate de fiecare din
ele. De asemenea a fost semnalat in Dobrogea de nord (2. PrzerneI,chi,
in litt.).

280
 Arboretele de acest tip se localizeazd pe cirnpii rnai rnLtlt ori ntai
pufin plane, mai rar pe coaste line si inrsorite,cu soluri de tipul cerno-
ziornuliri degrad'at, in general mai slab levig'ate,m'ai compacte Si mai
uscate decit in arboretelepure de stejar brumdriu. In Olienia se gdsesc
in regiunea ocupatd in mare parte de stejar p,t-tios pur, anume acolo unoe
peste loessul mai compact s-a depus ceva nisip adtts de vint din apro-
pierea Jiului, unde se intind dttnele nisipoase pe mare suprafafd. In Do-
brogea s-au semnalat gi pe soluri prr{in profunde cLr substrate de calcar.
Arboretele sir-riconstittritedin stejar brumd,riu gi stefar puios, anles-
tecaii in diferite proporlii, liecare putind fi local predominant. Diseminat
se mai pot gdsi steiarul peduncr-rlat,cerul, girnila, ulmul (Ulmus ant-
bigua, mai rar U. procero gi U. faliacea), pdrtl ,si mirttl pddttre!; in
Dobrogeaau mai fost semnalaii jugastrul, teiLrlargintiu, pirr-rl argintirt.
sorbul de cimp gi mai rar - cdrpinifa,r,isinul ittrcesc,simoidreanul.In
arbcrreteletinere ariarul tltdrdsc poaie airtnge chiar abundent.
Actualmente arboretelesint puternic degradate,provenite din ldstar,
cu corrsistentanumai de 0,5-0,7 si fo'rme defectuoase.Astrpra proclttc-
tivitalii norr.nalenu se pot face aprecieri astAzi; dar trebuie presupus ci
este c.evamai mici decit in stejiretele pure de steiar brumiriir.
RegenerareanaturalS din sdmintd ilu se obsen'd.
Subarboretul este, de obicei, abundent gi constitLiit nrai ales ditr p5-
ducel (Cralaegus monogyna) gi spinr-rlcerbului, ceva mai putin ulm de
plutd, porr-tmbar,corcodug,cireg pitic. rnigdal piiic, miceg (Rosa canina),
salbd moale, lenrn ciine'sc etc. ; a fost semnalatd 9i scumpia, care in
I)obrogea devine chiar abundentS.In mod excepfional se nrai intilnesc
salba riioa,sd, cornul, singerul. dirmoxul si scrul com,un.
Pdtura vio este constituitS,in general, din plante de locuri deschise,
din catza degradlrii a,rboretelor.Mai frecvente sint : Andropogon ischae-
ffutm, Festuca oalesiaca, Hierochlot) odorata, Koeleria gracilis, Stipa
capillata, Ir[s gram[nea, Adonis uernalis, Phlomis pungens. Aster li.no-
sgri.s, Artemisia austriaca elc.

Sint informafii cI in Dobrogeaamestecurile,de steiar brumdriu gi pulo's

trec -si i,n zon'aioresiier5, pe soluri brune-rogcate.Ele ar treb,ui sd iie con-
si'derateca tip aparle, dar pentru caratterizarea lui completl lipsesc deo-
carndatd da,tele.In arborete,pe lingd cele doud specii de steiar, se senr-
naleazd,disenrinali: carpini{a, uhnul, iugastnrl, ar!arLtl titdrdsc, teitrl
argintiu gi prrcios,rndnrl pidurei, pinrl comun 9i argintiu, viginr.rltnr-
cesc, mojdreanul, mai rar paltinul de cimp. Se observd inceptttttri de eli-
minare a steiarilor prir-r speciile de anrestec.lrt subarboret se gdsesc:
scunrpia, pidLrcelul (Crataegus rnonogyna), porLtmbarul, salba moale,
salba riioasd, cornul, singerul, lenrnul ciirresc,nrai rar aiunul, dracila si
socr-rlcorrrun.Arboretele se gasesc pe platorlri ,sj gs2sie cu e]:pozi{ii dife-
rite, cu pante uneori destul de pronurtfate;sohrrile sirrt brLrne-rogcate pe
substrai de loess sarr calcnr (2. Przeltetchi,in 1itt.).
 l')ste probabil ca in tipLrl de mai sus trebuie sd lie incluse multe
clrntre rrteselicuriLe d,obrogene.Deosebirilenrai importante par a fi antro-
Ir()gene; tttepeliculreprezrnti, de iapt, ultimtrl stadiu de degradare a pa.
dLrnj aurestecate de stejar brumdriu si putos (satr de stejar pulos cu car-
pit'tila7,dar sint gi unele deosebiri nalurale, mai ales in ceea ce privegte
corrditiile ecologice.
lleselicurile se gisesc pe platoLrrigi r.ersan{iinsori{i, cu panta de
obtcei littd ; solurile sint cernozionmrjlecarbonatate,foarte sLtperficiale,
rtscate.pe sLrbstratde calcar.
Arbb'retele,puternic rdrite, sint compuse djn siejar brurnilrirr 9i pu-
fos ; arborii sint scunzi, crlcdno,gi,cu fo'rme deiectuoase.In a,mestecse
gdsesc irlrrrirl, jugastrLrl, artarul tithtAsc, viginrrl turcesc, pdrul comun
;r argrrtirr, mdrul pidr-rref,sorbul de cimp, mojdreanul,in urod excep-
trcnal, gcrunul si girnifa ; pe soh.rrirnai pietroaseapare carpinifa, de
eisenrene:r viginrrl tLrrcesc9i rnojdreanul devin rnai abLrnden{i.Regdnera-
rcii pnn sdrnirr!5este foarte grea. S-a observatcd steiantl pufos ar avea
iacult:itea de a drajona irr astlel de condifii grele, dar acest lucru trebuie
cercetatnai amdnun{it.
Srtba,rboretuleste forrrrat din ; pEdircel (Crataegus monogyna), po-
rurrbar, cires pitic, migdal pitic, urdceF(Rosa carina), scurnpie,spinrrl
cerbrtlrri,salbd rnoale,salbd riioasS,corn, lemn ciirrescgi dirntox.
Irittrra vie, pr"tternicdezvoitatS,este constrir-ritdmai mrrlt din specir
de locLrri deschise, ca: Stt'pa capillata, Chrysopogon gryl/us, Artdropogon
tschaen'nrm,Asparagus oerticillotus, Adonis uernalis, Paea'nia peregrirrc,
Pulsatillct rnonlana, Glucium corniculatum, Lepidium perfoliatunt, Qapis-
tt'um.pererurc, Hestrteristri.stis, peseda lutea, Rosa gallico, Eup,horbia gla-
rei)so, Aitdrosace maxima, Statice bess'eriana,ConuolztuLu.s cantabricus,
Aittga lsxntanni, Alarrubium
'J-eucrium praecox, Stachys ongustifolia, S. arena-
rroefornti-:, poLiutri, Phlonis putlgetls, P.-tuherostt, Cenla'urea
dtffLrsct.C. arientolis, Crupilta uulgaris, Iiula germanico, .lurirrca ara-
chnoicles,Lirtosyris uillosus, Lltrysanthentum millefoliatunt eIc.
N.B Descriereadupi, P. Enculescu (al) gi Z. Przemelchi (lBB,5i in litt.).

E. DESCRIEREA TIPURILOR DE AMESTEC iNTRE STEJARII ]T,IEZOFITI.

SEMIXEROFITI $I XEROFITI

/53. ,$IESTEC DII STEJAR PEDUNCULAT $I BRUMARIU CU CER SI GIRNI]"4

BIBLIOGRAFIE.:\mcstec d e c e r c u s t e j a r b r u m i r i , u i , n d e p r e s i u n ,(i1 3 4 )

. !,ste-g1 tip de pidure relativ rar intilnit gi pLriinstLrdiatpind acunr

(citaiia bibliogralicdse referd la un aspect particular). tll se'intilneste
irt cinrpi:r.Nlunteniej,
in zona lorestierd,ca apari{ii insulare cu suprafete
mici, printre cerete, cereto-girni{etegi stejdrete pure ; aceste aparilii au
un caracter reLctic, reprezentindrimdsifele veihii sih.osiepe,'cotropite
dc curinri prin pidure.
Arboretelede acest tip apar in terenrrri de cimpie inaltd sau in usoa-
re depresirrnidin. aceastdcimpie. Solul este intermediarintre cernoziom
degradzrtsr' bnrn-ro;cat de pidure sarr chiar brun-ro;cat; de obic_eipod-
zolirea de hidrogenezl este er.ide,ntd,dar Iird sd ajungd 1a prea rnare

282
irr.lensitate. Par sd existe anutnite deosebiride textttrd, ntergind de la
lrrto-nisipoasi la lLrto-argiloesd ; ele ar prrtea determina diteren{a de pro-
ductivitate, care insd nir se pot sezis,ain arboreiteleactual,edegradate.
Substratul este loess.
l\rbcreteie sint constituite in nlod obi'snuit dintr-un amestec de ste-
i a r b r r r r n i r j r rs. t e i a r p e d t r n c u l a$t i c e r , i n p r o p o r t i iv a r i a b i l e ; t t n e o r ip r e -
" d o m i n ap r i m ' i i O d i c u p a r t i c i p a r 6 aa p r o x i n i a l i ve g a l i , i a r c e r r r l a r e a b i a
0,2 ; in alte cazuri, toaie sp-eciileparticipl aproximativ 1a iel ; in iine,
cerrrl poiite deveni p,redominant, pina la 0,5-0,6, iar celelaltedoud.specii
sA rdrnind crr proporfii ap,roxrnrativ egale. Poate apdrea ;i girnila, $rt.-ry
trece cie 0,2. Aproape toideaura sint destrrl de 4bun'd9'qij.afiarul..Idi6'
risc si jLrgastrLil,care iormeaza un etaj dorninat. Ulmrrl (Ulmus foliacea,
u. ambigua) poate gi el in unele cazuri sd ajungd la p.articiparernai
actir,'d,pina'la'0,2-0,9, dar in ntod obigntriteste numai diseminat'Fra-
sinul esic gi el de obicei diseminat,dar pe alocLtriin depresiunise ridici
la propor'fii de iacies. Astiel se pot pieciza lrnnAtoarele {ac-iesttrictt :
-- far.

-- cer 9i rrlm;
- cer si irasin;
- cer 9i girntfi.
Diseminat se mai intilnesc : carpenul, te,iul (7" tornentosa,1nai rar
T. corclata9i T. platyphyllos), pdrul 9i rirdrul pldure!.
Arboretele actuale sint degradate, ctt conststen{i sc6,zttl5,sttb cea
nornrald" Cre;terea pare destul de activl ; productivitatea naturald este,
probabil,cel pulin mijlocie, dar in arboreteleactuale ea este scdzutddin
iauza degraddrii.Ar i:xista rrneieindicii gi asrrpraLtnorvaria{ii naturale
cle prodtrctivttate, in lunclie de sol, dar cercetaripreciseflt1 s-atl idcLlt;
eventrral,in viitor s-ar pLrieapune chestiitneascittddrii tiprrlrri irr dorri.
Regerterarea ltaturale prin sdrnin{dse obseryi pe alocuri. In- speciaJ,
cerul flLrctilicd desttrl de abundent; sernin{iguriiede cer sint destul de
irecr-ente.Se rnai instz.leazd, ulmul, jugastrul, arfarul tdtdrdsc ;i frasinrrl'
Astiel, evolufia arboretelor pare si meargi spre ;teao-cere't-
Subarboietul este. cle obicei, atrundent,tormat d,in: pdd,ucel(Cratae'
gus monogyna.,C. pentaggna), porr-irnbar,spinul cerirtrlui, salbi moale,
laiba riicasa. singer, lenin cijneic. nai rar alun, ulm de plttii, mdcep
(Rosa carirta), nrir pddttre{ si clocoti's.
Pdtrrra r.re este destul de bogatd, foruratd din Rrachypodiurttsiluati'
t:um, Dactylis glomerata, Brontus sterilis, Poa pralensi,s,Alelica urtifloro,
PctlygonalitmtatiTolium,Arunt nmculntu,n, Polygonunt.conoolaulus,Fica-
,ra-ia,ru,rcu!oides,Geunt urbctnum,Euphorbia anrygdttloides,Viola lirto,
\,/. oclorata,Peuceclo,nuin alsaticum, Lithospermwn pLtrpureo-caeruleun'1, Ly-
simctchianuntmula.ria,\,'a|erianooificinalis, Cynanchuntirtcetoxicttrn, Ga'
Iium crw:ia,tum,Physal.isolkekengi.
N.B. Descrierea,in mare parte, duni A. Clonaru (in

Ilai trebrriesI Iie ntenfionatpe sctirt tttl atnestecapropiat de prece-

dentul, anume compus din gorr"rn,siejar brttmlritr $i girni{Zr.Ill a iost sem-
nalat nrrmai in sili'ostepade pe dealrrrileBuzdtlui, rrndestejarrrlbrumd-
riu aju,ngein contact cu gomnul ; drarnu poate fi prea rdspindit, deoarece
-respectivd.
girnila reprezintd o raritate in regiunea Asttel nu se poate
afirma ci ar fi inrdreptitit si co,nstituie un tip aparte.
Arboretul cerceta,tse afli la altitudine de 370 m, pe expozi{ie estici
gi pantd repede (pddtrreaVirful .\Iare, cotnu,naBlejani).
La cele trei specii principale se mai adar_rgdmultl carpinifd, apoi
ceva .jugastru_gi mojdrean. In sLrbarboret- piducel (crataegus monc'-
gyna), porumbar si salba moale.
N. B. Descriereadupfl A. Rhdulescu (com. verbald).

F. DESCRIEREA
flPURIto* rNrREsrErARrr
MEzoFrTr
,T*13.;lff
15J.A,MESI'I]C NORMALDtr STEJARPEDI]NCULAT SI STEJAIT BRLIMARIIJ
B I B L I O GR A F 18. Amestecde stejarpeduncul,a,t
cu s,tejarbrumi,rri'u
pe pl,afouri(134)
Stejdretantestecat
de stejarbrurndriu9i pedunculat (120)

.Acest lip de pddure este caracteristicsilvostepeidin sudul &toldoveigi

nord-estui,&!-rnteniei(rn'ai ales in,tre Rimnicul Saiat 9i Adjud). La sud de
Ialornr{a lipsegtein silvostepd,dar se intilnegte insular in partea externi
a zonel forestiere,pe suprafele mici ; aici a,reun caracter r:elictic.
Arboretele de acest tip se gisesc in silvostepd, mai ales pe cimpia
inclinatd a Piemontului Rimnicului, dar gi in cimpia propriu-zisd.solurile
sint cernoziomuri degradate, adinci, inci bogate in humus, cu textura
lu,toasd.Substraturile sint reprezentateprin loess, m,ar,nesam aluviuni. In
lunca veche a Siretului acest tip a fost gdsit gi pe aluviuni cu primele
inceputun de solificare. In general, apa lreatici se grsegte la micd adin-
cime - (4) 7-8 m.
.Menlionarrr ca pe alocr-rriin Piemoniul Rimnioului, solul prea grsu
produce disparifia completi a stejarului bru,mirju din amestec, rdminind
arborete plrre de stejar pedunculat (tipul sleidret norrndl de sf/-
oostepd).
Arboreteles-intcompusedintr-un amestecde stejar brumarju gi pedun-
culat, in propor{ii variate. Se adar"rgi in plus ulmui (Ulmus ambigua, fL.
foliacea, mai rar {J. procera), jugastrul, arlarul tl,tdrisc .si pdrul paduret.
De obicei, aceste specii sint numai diseminate; destul de des-lipsesc
crt totul. Au lost insd semnalate9i cazuri cind ele aiung Ia proporfiede
facies. Deci, pe lingd faciesul pur, au mai iost identilica%:
- facies cu rrlm ;
-- Iacies crr ulm,
.iugastrLrsi ar{ar.
Lr cazul din urmd, arboretelenai in virstd se e'tajeazl; jugastrurl,ar-
larul _si in bund parte ulmul rdmin in al doilea etaj.
cottsistenfa arboreteloractuale este 0,7-0,9 ; ea este evident scrzLrti
1n Lrrnradegradarii prin onr. cregterea gi productivitateapar a li mijlocii
pe'trtrustejarul pedunculat,une'orichiar i'nie,rioare ; d,ar aiest lucru s6 da-
toregte 9i el, cel pLrlin in parte, degraddrii antropogene.In ceea ce pri-
ve9te steiarttl brtttrtziritt,se in{elegecd el i.-siglsegte aici cel pulin conrtilii
egale crr cele uuri bune sialirrni de sih.ostepr,trnde apare p.ri. Deci, ar'Ii
cazul ca productivitatea normali sd iie socotitd cea superioard. Acesta
este un-.caz Iipic al inconvenientelorstabilirii claselor de prodLrctir,itate
pe speclt.

2E4
 Forma arborilor uneori este destul de bund, cu tulpini drepie Fi bine
eiagate; acesta trebuie sd f ie aspectulnorural. 1n rna.foritatea cazurilor,
insd, tnlpinile proveniie din lastar au fornie nesatistiichioare.
Ile'generareanaturald a stejarilor din sdmin{d nu se observd. Ulnrul,
jugastnrl gi arfarul se instaleaza destul de ugor.
Subarboretuleste destul de abundent,lormat din pdducel (Crataegus
nrcnogyna),rndceg(l?osa canina), porumbar, spinul cerbului, salbi moale,
salbd riioa.s5,singer, lemn ciinesc, mai rar alun, ulrn de phrtd, corn, soc
comun si cdlin.
Dintre plantele rg5{aioare se gdsegtecurpenul de pIdLrre.
Patura vte este cons,titr"ntldin rnLrlteelementede pddure, chiar dinire
cele proprir gleaurilor; pe de altzi parte, in arboretele rdriie navdlesc
plantele de stepd.Astfel se gdsesc: Poa pratensis,Polygonatum latifolium,
Clentatis recta, Rubus ca:esius,Fragaria uiridis, Geunt urbarutm, Genista
tinctorta, Heracleum sphottdylium, Va:leriana offici.nalis, So,lanum dulca-
mara, Lapsana ccmrnunis, n-iai rar Scilla bilolia, Tulipa siluestris,Arum
rttactt!atum, Stellaria graminea, Visca:ria sulgaris, h/lercurialis 1rerennis,
Glechoma hirsula., La,mium galeobdolort, Doro'nicum lutngaricurn, Serra-
lula tinctoria eIc.; pe de altd parte, Andropogut isclnernum, Potentillo
argentea, Artemisia austriaca, chiar Stipa capillata .si Statice latifolia-
Irr sudul Munteniei, amestecul de stejar brumdritr gi pedunculat se
retrage din silvostepa in zona forestierd, unde se gisegte pe suprafele
mici, printre arborete de glearr.Solul es'tecel bru'n-rogcatsau in,termediar
intre brun-rogcat si cernoziorn degrada,t; uneori se observd o podzolire
destLtlde avansati. Aceste arboretesint de natura evident relicticd, repre-
zentind rdmdgi{eleunei silvostepevechi, de curind, cotropitd prin pddure.
Crr toatd deose,bireade condifii stalionale, nu este cazul ca aceste din
urmi situafii sd dLrcl la diferenfierea unui alt tip, liinrdcd anb,oretulnu se
deose,begte sensibil prin caractere silviculturale importante .si ocuph su-
prafe{e mici.

/55. STEJARET AMESTECAT DE HASMAC

bl BLiOG RAI'I E. Descris idrb numire stiintilicd (46)

Acest tip de piidure este caracteristicpentru Delta Dundrii gi se g5-

segtedestul de trecvent in pddurea Letea. El ocupd terenuri cu apd frea-
ticd la adincime destLrlde micd. Solurile destul de bogate in hrrmus sint
forrnate pe nisipuri.
Arboretele sint compuse din stejar pedunculat gi stejar brumlriu ;
disenrinaise gdsesc plopLrlalb, plopul tremurdtor, lrasinul oomun, frasinul
puios, mdrul gi pdrul pddure{.
Consistenia este de 0,7-0,6. Prodr-rctivitateaeste inferioari. Formele
arborilor sint, in general, nesatisfdcitoare,cu tulpini strimbe gi sinuoase;
coroanele sint exagerat dezvoltate, oLrcrengi groase.
Regenerareastejarr-rlui este destul de dificild, rnai ales din cauza sub-
arboretr-rluides. Puie{ir de stejar se instaleazd,dar pier curind ;i numai
in locuri mat bine luminate dureazd.rrn timp rnai indelungat.
Subarbcretlrlforneazi rrn desig aproapecorrtjnurr.Se courptrtedin:
pSducel (Crataegus monogljno), singer, lomn ciinesc, cdlin ; pe nrargi-
nile arboretelorse gdsescporumbarul,spinul cerbului gi dracila.
 Dintre plantele agifdtoare se gdsesc: curpenul de pddure, vila s5l-
baticd si Periploca graeca (aceastadin urmd mai rar decit in alte tipuri).
Pdtura erbaceese compune din pu{ine pilcr-rride Conuallaria majalis,
l?ubus caesius si Galiunt rubioides. localizate in ochiurile lSsate de sub-
arboret.
Actlralnrente,arboretelede acest tip se alld sub un regirn de protec{ie,
ca rnonumental naturii (intreaga pddure Letea).
N.B. Descrierea
dupEV. Leandru(in litt.).

156.RARI$TEDI] STEJARPEDUNCULAT DIN FIASM,\CE

SI B,RUM,ARIU MICi
IJ I b LI O G R AI-'l E. Descris l5rii numire gtiin{ilica (41 (46)
)

- Acest tip de pddure este frecvent intilnit in pldurea Letea. El ixLrpi

depre^siuni . de dimensiuni mjci inconjunate de nisipuri neirnpddurite.
SolLtrile sint tormate pe nisipuri, bogate in humus, cu apa ireatici
la rrricd adincinre, dar tdrA sa ajungd lisuprafa{d.
Arboretele sint compr-rsedin stejar pedunculat si siejar brurndriu ;
disemrnat se gdsesc: plopul alb, plopul fremurdtor, plopui - cerrugiu,ira-
sinul comun, frasinul puios, ntdrul si- pdrul pddure(.
pro-
. .consiste,n{aarbone'teloreste red'usd-;ele au aspectul Lrnor rangti.
dtrctivitatea este excepfional de
-sinuoase micd. Arbo,rii au iormre nesatisfdcdioare,c1
trunchiuri strimbe -si gi cu crengi groase, pornind aproape de la
sLrprafa!a solului.
Ilegenerarea tuturor speciilor are loc, in general, pe scard relusi,
ruai ales datoritd puternicii dezvoltdri a suba*rboretLrlui, care umbreste
prea puternic so,lrrl.Pe lingi speciilearztate mai sus apar in unele io-
curi si puiefii de anin negrLr.
Subarboreiul reprezintd un desig continuu lormat din pddLrcel(cra-
taegus monoggna), spinul cerbului, cru.in, singer, le,mr-r ciinesc 9i cilin;
pe .marginile arboretelorse gdsescdesisuri de porumbar, spinul'cerbului
si dracila.
. .. Dintre plantele agdlatoare se remarcd curpenul de p,ddure,vila sil-
balicd gi mai rar Periploca graeca.
Pdtura elbacee se compune din pilcr-rri de Brachypodium silualicum,
calamagrostis epigeios, conaallaria'rnaialis, Rubus iaesius, ctrnanchum
ainceiaxicum, Gallum aparine, G. rubioides etc.
N.B.Descrierea, in mareparte,dupi V. Leandru(in litt.)

1,7.A,UESTEC
DE GORIJNSI STEJARPUFOS
BlBLIOGRAI-'lE. Stejarpuloscu gorun (30)

La nord de Dunire, acesi tip pare a reprezentao raritate. A lost sern-

nalat numai in sudul A{oldovei si in cotul carpa{ilo,r, acolo unde silvo-
stepa se urcd pe dealuri gi astfei devine posibii amesiecul intre stejirul
pr-rlosgi gorun. Chiar din acestesitua{ii datele sint pr-riinegi fragrnentare;
prin urmare, ne rnul{umim cu o descrieresuma,ri. Este 'foarte probabil ca
tipr-rlsd fie mai rdspindit in pddurile dirr nordr-rlDobrogei (2ona fore*.
tierd), dar nu poseddmdate de acolo.

286
 Arb'creteiede acesttip se glsesc in partea inlerioard a dealrtriior,la
altitudini de 25fl-350 tn, pe pante slabe sau rnoderatecrt expozilii insorite
saLrpe clrnlpeneingtrste.Solui este, de obicei, ttn cernoziomdegradat,ugor
expus uscdciunii,tormat pe nisipuri sau pe lut nisipos cu pietri;uri ;
ttneori solul este prtternicerodat, lipsind conrplet stratul de ltttmus, ct-t
p i e l r i ; r r ll n s r r p r a f a { i .
Arboretelesint cornpusein majoriiaiea cazurilor din gorr-rngi steiar
pufos, in propor{ii aproximativegale. In dealurile Buzdtrir-ri se arnesteci
uneori gi carpiniia; in arbo,retele trnere, provenite din ldstar (cttru sittt
cele cercetate),ea se rnen{inela acelasinivel cu speciilede stejar, ajLrn-
gind pina 1a 50!i,; rnai lirzitL, desigur, iretrr-riesi rdmini in etajtrl do-
rninat sarr srrbarboret.in alhecaztti, ntai rare, carpinifa n-a iost sent-
nalata: astlei sint arboretelecita,tein liieratirra din sttdul N\oldovei(30).
Arboretelefdrd carpirrita au fost intilnite .'siin dealrrrileBttzlttltri ttnde
insd arr o altd particularitate - sttbarboretdes de sctttnpie.Ast{el, se pot
deosebitrei iaciesLrri :
-- rlof'mlal(nrrmai stejar pufos gi gorLur);
- cu carpini{I ;
-_ clr scumnie.
Datzl liind iaritatea tipulLri,alribuim acestor aspectedilerite nrturai
s t ' r r r r t i I i c a {di ae I a c i e s u r i .
Ca specir de amestecdiseminat se mai intilnesc jugasirLrl,si pdrul
padure{.
Asupra alior caracteristiciale arboretelorstudiate, prea tinere si pro-
venite din ldstar, nu se poate spune nimic.
Srrbarboretul,dr"rpbcum s-a arhlaI, poate ti compus din carpini{i sarr
scurnpie,cu amestecneinsemnatde alte specii; in alte cazuri predomini
pddr,rcelrrl(Crataegus monoggna) gi mojdreanul; se rnai gdsesc: ulmul
de plr-rti, porumbarul,mdcegul (Rosa conina), pa{achinade stinci, dracil;r
,si cornul.
Dintre plantele agdfltoare s-ar-r curpentrl de pidure rmp3-
rdteasa(Brycnia alba).
PA,luravie este destul de bogatd, co,nstittritrimai mult din elementc
xerolite, cltiar stepice: Andropogon ischaeftIutn,Adonts uernalis, Pulsa-
tilla montana, I-ragarta uiridis, Cytisus austriacus, Eryngium carnpestre,
Saloia nemot'osa,Teuc'rium charnaedrys,Origa:num uulgare, Sotlanum duL-
camara, Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum eIc.

158.AMESTECDE GORUN,STEJARBRUMARIUSI STEJARPTJFOS

Acest tip este rar ; pini irr prezent el a iost semnala,tmai ales in
partea esticd a podi;ului central moldovenesc,apoi pe dealurile Buzdulrri.
In linii generale,rdspindirea lui coincide cu a precedentului.
Arboretele cercetatese gdsesc la altitudini de 280-360 nr, pe pla-
touri de cumplnd sau culmi insorite, slab inclina'te. Solurile sint cerno-
ziomLlri levigate, luto-nisipoase,lutoase sau luto-argiloase, foarte pro-
iunde. Sr-rbsiraturilesint reprezentateprin nisipuri calcaroase ;i marne
nisipoase.

.)*;
 Arboretele sini constiturrtedin gorun (Quercus pelraea, mai rar Q.
poLycarpapi Q. dalechampii), siejar brurniriu 9i stejar putos, insumind
la un loc 0,8-0,9. In amestecse mai gdsesculmul (Ulmus foliacea), ju-
gastnrl, ar!aml tdtdrdsc, teiul argintiu, ciresul, pirul padLrre{.In motl
excep{ionalstejarul puios poate sd lipseascd,riminind go,runul gi stejarnl
brumiriu cu ceva arnestecde tei 9i cireg ; dala fiind rarita,teaacestei si-
tua{ii, o corisiderdn numai ca un facies.
Consistenta actr-raldesie de 0,7-0,8, dar uneori scade pind la 0,5.
ProdLrcttvitatea se poate aprecia'ca inierioard (pentrr-rgoruri;.
Qegenerareasp-eciilorde stejar nu se ob,se,rvd.
Se gasescpuiefi rari de
jrrgastrrr,ter gi irasin.
SubarboretLrleste cortpus din plducel (Crataegus monogyrla,C. pen-
tlglitn) .porumbar, spinul cerbulur, salbd riioasb, corn, raieori ;i mig-
dalul pitic.
Patitra vr'e este de obicei puternic dezvoltata gi alcatuitd din: Fes-
tuca pseudouina, Brachypodium siluaticum, Dactylis gLomerata, carex di-
uulsa, Asparagus tenuifo'lius, Antheric'tLmramosttm, Geum urbanum, Fra-
garia oiridis, Astragalus glycyphyllos, Cglisus austriacus, Lithospermum
purpureo-caeruleurn,Glechoma hirsuta, Linaria genistifotia, Lapsana com-
muris, Artemisia absinthium etc.
N. B. Descrierea
dupi. S. Purceleanu
gi G. Ceuci (in litt.)

G. DESCRIEREA
T I P U R I L O RD E A M E S T E CT N T R ES T E J A R I IS E M I X E R O F T T I
sr xERoFrTl
159. AMESTEC DE CER SI GTRNITA C{J STEJAR BRU,&IARIU

u l b l.I OG R Ab I !a. Cereto-girni{et,p.p. (134)

Amestec de cer cu stejar brumdriLr pe platouri (134)
Amestec de cer cu stejar brumiriu in depresiuni (134)

8ill,JTTn:J
i;,: J'i?b,
Quercettut't peduncutiflorae-Cerris (l3l)

"1,
Quercetum cerris mixtum (122)
Quercetum confertae mixtum (1221

Acest tip.de phdure se localizeazd,in generar,in silvostepa 'e,l olteniei,

BLtrrrazuluisi Bardganului la sud de Iato-rniJa.pe alocurj poate ti
intilnit, pe supraie{e mici, ;i in partea externd a zonei forestiere, unde
reprezintd de,siguro apari{ie relicticd.
Arboretelede acest lip se gisesc jn ierenrrri plane sarr in rr-soare de-
presiurri,pe s.olrrride trec-erein-tre cernoziom degiadat nrrn-rbscal ae
;i
pddure, nepodzolite sau cu podzolire de hidrogen"ezaevjdentd, cu tlxtuia
Iutoasi pind.la argilo-lutoas5,compacte si eipuse uscdciunii tetnporare,
ln .aparrltile insrrlare din zona forestieri, sorlu{esitebru,n-rosc,attipic, ne-
podzolit. Sub,stratuleste loess.
Arboretele sint constitrrltedin cer, girnifd si stejar brurndriu, ames-
tecati in propor{ii dilerite. Aspectul cel mai des intilnit este cu cerul pre.
dorninani,.stejartrl_brumdriu ceva mai prr{in gi girnila in propor}ie' de
aproximativ 10Y0.Sint, ins5, gi cazuri cu girnifd-n,umaidisimiiratd; pe
de alta parte, proporlia girni{ei poate sd creasci, ajr-rngindla amestecdri

2EE
 de trei specii in proporfie mai mult ori mai pu{in egale, 9i mai deparie
- la arborete cu predominareagirnilei si cerul numai diseminat; ste-
jarul brumd'riu nu ajr-rngepredominant. Aceste aspectereprezintd tac.ie-
suri Si anume:
- facies cu cer 9i girni{i ;
-- Iacie,scu cer ;
- lacies cu girni{i.
Diseminat se mai gdsesc: stejarul pedunculat(pe alocuri in depre-
siuni, poate chiar inlocui stejarrrl brumdriu, dar pe srrprafe{ernici), ste-
jarul pufos, carpenul, ulmul (Ulmus ambigua, mai'rar U. fctliacea), ju-
gastrul, ar{arLtltitarisc, pdrul si nrdrul pddure{,frasinul corrlungi trasinr,rl
puios. In arboretele trnere arlarul tdtdrdsc poate fi abundent, dar mai
tirziu propor{ia lui scade sensibil. La virste ceva mai mari se produce o
arfarul, jtrgastrul, carpenu,l,
diferen'fierepe etaje ; in etajul dorninat rdrrnirne
o 'oarte' din ulm etc.
Consisten!anaturali este de 0,8-0,9 ; arboreteleactLralesint in btrni
parte degradate prir-ractiunea omului 9i rdrite.
Cregtereaeste actir.d la cer gi girni{a, medio,crd1a stejarLrlbrumdriu ;
de la o v'irstd, se obse,rvdevide,ntcunr steia,ru'lbnlmdri'rl rdmine in urrmd
Acesta este caractenrl principal de difereniierea acestuitip fa{I de urmh-
torul, f iindcd proporlia speciilo'r in unerle cazuri poaie sd ajungd la
fel. Deosebireain cregtere este, binein{eles, rezultatul condi{iilor ecolo-
gice: in. tipul de ia!5, staiiunea este favorabild cerului gi girnilei, iar
steiarul bnrmdriu cu greu reugegtesd se rnentind; in tipul uimdtor con-
di{iile sint aproximativ1a lel de favorabile tuturor trei'specij, dar cenrl
poate sd ajungd abunden,tdatoritd puterii lui mare de expa'nsiune.
. Asupra productivitlfii, in ansamblrr,nu s-au ,fdcurtmisurdtori precise,
iar aprecieri aproximative sint greu de fdcut, tocmai datoritd diferen{elo,r
in cre;tere a speciilor comp'one'nte ; probabil, prodLrctirritateain ansamblu
ar putea ii caliljcata ca mijlocie. Forma a,rboriloreste bund, cu trunchir:ri
drepte, cilindrice gi destul de bine elagate. Unele rezerve de girni{d ating
dimensir-Lnimonument,aleca gi in girnifetele pure.
Regenelareacerului prin sdmin{a este foarte activi. a girnifei 9i ste-
iarului brumdriu mai stab?i.ln general, evolu{ia se indreaptd spre elimi-
nareersteiarului brun'rlritr; aceastAeliminare merge mai rapid acolo unde
predomind cerul. Se mai observd instalarea tinere,turilorde uhn, jugasirrr
gi arfa,r
Subarboretuleste destul de abundent,compus rnai ales din : pidrrcel
(Lratoegus monogllna) 9i, in arboretelemai rare, ponlffbar ; se mai adarr-
gd mlce;ul (Rosa cantna), mhrul piduref, spinul cerbului, salba moale,
salba riioasd, singerul, cornul, lemnul ciinesc, in mod exceplional - pa-
!achina de stincd.
PdtLrra vje este compusi din: Poa p,ratensis,Bronttts slerilis, Dacty-
lis glomerata, Fastuca aalesiaca, F. pseudouina, Carex michelii, C. prae-
cox, Asparagus tenuifolius, Poiygonatum latilolium, lragaria otridi,s, Pct-
tentiLle orgentea, P. alba, Geum urbarutm, Dictarnnus albus, Violo hirta,
H ypericunt. perforatum, LLtsimachia nummuloria, Lithosperm.umpurpureo-
ca,eruleum, Ajuga geneuensis, Galtum cruciatum, Arte'misia absinthiunt,
A, a:ustrtacaetc.

l9 - Tipuri dc piduri - c. 241

 CU CER $I GIRNITA
/60. AlvlESTEc DE STEJAR BRUdvLARIU

B I B L I O O RA F.IE. Stejiret amestmat cu preidorni'narea steja'ruluibrurni'riu (ro)

Stejiret amesteaatcu pnedomi'narea stejarului brumi'riu pe cer-
n o z i o mp u t e r n i cd e g r a d a (t 1 2 )
QuercetinLpeduncultfloraecerretosull (87) (122)

Acest tip, care dupA o serle de caractere (nrai ales cotnpozltia speci-
lici) se asearndndmtrli crr precedentul,are aproxiniativ aceeasirlspindire
- siivostepa C)iteniei,Burnazr-rlui9i a Bardganultri la sud de Ialorni!4,
crr apari{ii insula,rein zona lorestierd apropiatd._
Arb6retele de acest tip se gdsesc pe terenuri plane sau in depresiuni
nFoare. Solurile sint cernbziom*uridegradate sall fontte de trecere intre
aiestea si solurile brune-ro;cate,de oblcei cL1'o podzolire de hidrogenezd
care merge cle la incipienti pind 1a desttrl de pronunfatii-;in aparilii insu-
"zona
lare din lorestieri, solul este brLtn-roqcattipic. In toate cazllrile,
solul este mai ugo,rgi mai pu{in compact decit in tipul _precedent, dar ceva
ntai greu si mil cornpact decit in arbore'telepure de stejar brurndritr.
Srrbstratuleste loess.
Arboretele sint constituite din stejar brumdrirr, de obicei predominant,
pe iingd care apare cerul Fi girni{a in pro,por{iidiie.rite; citeodatd_pr9q9l;
ii;r, tie a cerrrlrii,iie a -partei, einritei, scade prrternic,speciarespectivAramlnlnd
aGLrinita- Pe de altn 'de proportidcerulrripbate sa Creascdmult, da-
torita puterii lr.ri mari exfan-siune; astiel, se ajunge la arboreitecu
predomirrareaevidentd a ceruiui, care trebttie to'ttrgisd fie clasate, dupd
ielelalte caractere,in tipr-rlde la{a. Faciesttrilesint asertrinitoarecLt ale
t r p r r l r rpi r e c e d e n t :
- ctl cer gi girni{i ;
- ct1 cer (inditerent de propor{ie);
- cu girni{d.
Disemina{i se tnai pot intilni : steja'rul pedLrnculat, stejarul pulos'
carpenul, ulmul (Uimus ambigua, U. foliacea), itgasrt'rul,arfaml tdtdrdsc,
p2irirlgi mdrul 'propor{ia padure!. Ar{arr-rltdtdrdsc abundd uneori in arboretetinere,
ilar rrai tirziu lrri scade repede. l-a r,'irstemai inaintate, arbo-
retul se dileren.tiazXin dor,rdetaje, cu jugastrLrl,arfarLrlgi in parte tthnul
in cel dorninat.
Con-sisten{a naturald,a arboreteloreste de 0,8-0,9. Actrtalmerlte,insi,
ele sint in rnajoritatedegradate9r rirrte puternic din c:trrzaac{iunii omu-
Iui. Cregtereaeste Ioarte activA la toate trei specii; spre deosebiredc
tiptrl precedent,stejarul brurndritrrealizeazdaici cregterica in cele mai
productir,e arborete pure. ProdLrctivrtateaeste superioard. Iiorma arbo-
rjlor este fntrnoasd,cu trLrnchiuridrepte, cililrdrice ;i birre elagate. Se
poate ob{ine material de valoare.
QegenerareanaIffale din sdmintd se observd nai ales la cer, ceva
-rrai pu{irr 1a ste.iarulbrurtdriu 9i uhn ; apar ici-colo ;i puielii de specii
rrereprezentatein arboretul bdtrin - tei argintir"rsi Irasin. 1n ge,rreral,
'evolu{ierarboretelor merge spre mirirea rapidi a propor{rei de cer. ln
rrnele cazuri, a'rboreteleactrrale sint rezrrltateleer.iden,tedintr-o expan-
siune a cerului in arboretevechi de stejar bnrnirirr, pure salt aproapepure.
Sr,tbarboretul e,steiorrnat rnai ales drn pidtrcel (Crtttaegustltorloguna,
rareori C. pentagyna),si po,rrrrnbar; pe alocuri abundl u1mul de plLrtd; se

290
mar gesesc mdcesul (l?osa canina), nrdrul padure{, salba rrioale, salba
riioasi, spinul cerbului, singerul, cornul, lemntil clinesl, rnai rar sctrlupia,
ci,regulprtic ,si nrigdalul pitic.
Patura vie este destdl de bine dezvoltatd, compusi d\n: Brachypo-
dlury siloaficum, Poa pratensis, Bromus commutaris, Festuca oalesiaca,
Andropogon isclaemum, carex michetii, c. diuulsa, Adonis uernalis, paeo-
rtia.peregrina, Rubus caesius,Fragaria oiridis, Fttipenduta hexa,petato,po-
tentilla alba, P. argenlea, Geum'-urbanum,vicia'cracca, vinca herb'ac'ea,
Dictantnus albus, v'tctla.hirta, Lithospermum,purpureo-caeruleunt,Lgsinta-
chia riummularia, Glec-hotnahirsuta, Aiuga geneoensis,satureja oitgaris,
Valerianrt oifuc,inatis,
VerortIcachantaedry"s. daliuttt cru.clatunit,'G.opZrirre'.
Aftemtsia auslriaca, Chrysanthemun ta,nacetum eIc.
767.4\4ESTECDE STEJARBRI-]M;\RIU sI pr,rFOScu crrR sr aitRNIl'1\
BIBLIoGRAFIE. Stejdretamestecat
cu p,redom,inarea
stejaruluri
p,uros,
p.p.(30)
(r72)
Ceret amestecat, p.p. (30)
Cer cu siejar brumdriu gi prrios (l7l )
Girnifet amestecat (172)
Quercetum pubescenlis-peclunculiflorae-Cerris
(37) (i2) (l3l)
Ace_sttip de.pi.dure este rar gr a lost puiin cercetat pirrd in prezer-it.
bl,se.gasegte rtai ales in silvostepaBurnazului,ceva mai iar irr silvostepa
Q]tenig! 9i intr-un singur loc din silvorstepaEidrdganulrri(padurea Baba
chira lingi Fundr-rlea;.A fost sernnalatsi'in sudr-rlDobrogei (z.plzemet-
chi, in litt.).
Arbo're,tele de acest tip se gasesc pe cernoziornprrte'rnicdegradat sarr
pe _soluri de trecere intre cernoziorn degradat ,si biun-rogcat de pidure,
S r r b s t r a l re r ls t e l o e s s ,u n e o r ic r r c a l c a r a i r o a p e d e s r r'stejar
pralate.
Arboretele sint constituite din stejar biunririLr, puros, cer ;i
girnita in proportii variate; primele dotrd specii se qdsesc'Lotdoauna in
p r o p o r t i ed e s t r r d l e r i d i c a t d ( c e l p r r i i n0 , 1 ) , d i h c e l e l a i t 'd
e o t r dn u n r a i L r r r : r
(fie cenrl, tie girnila1 este in proior{ie mai nrare,iar a doua rrrnine dise-
minatd. Predominant absolLrt (pinn h 0,7) poate fi steiarul brurndriu,
stejarrrlpulos sau cerul ; girnita- nll s-a senjnilat ca pred'ominanth. Dar
sini;i arbc-rrete, in care calc trei speciise aiuesteciin propor{ii aproxlrna-
tirr eq^ale.
Disem'inatse mai g{rses9ulmul (Ulmus arnbigua, L'. 'foLiacea), a r [ . r r r r' pl cjugas-
iati
t r r r l . r r t l r u l t d t a r d s c ,m i r r r l s i p i r u l p d d r r r e l ,f r a s i n t r:l ti
abundentin arborete-tinere, drr drspaie repede mai tirziu.'ln Dbbrogea
se anreste'cio serie de specii propni acestei provincii : cirpini{a, viginr-rl
tLtrce-sc, pdrul argintiu, mojdrearrul.Dupd ame,sieculspecirlors-air deosebit
t r e i h c i e s u r i:
- i a c i e sc u c e r ;
- iacies cu girni{i ;
- tacies dobr,ogean(cu cer
,si specii termoiile de amestec). 's-au
Asupra altor caracteristicisilvicr-rlturaleale arboretelor nu ldcut
cerceidri,in special datoriti strrii lor de puternicd degradareantropogend.
Srrbarb'oretrrlesie destul de abr.rnde,nt, for,mat din plducel (Ciataegus
tllonogllt1o,niai rar L'. pentagyna), porttmbar, salbi nroale, salbd riioasi,
spinul cerbrrlrrr,torn, singer, lerntr ciinesc, nai rar rrlm de plLrtd,cires

291
pitic, corcodug,mdr pid,ure!,rniceg (Rosa canina)' $tm-ox; scumpiaes!!
sem-
abundentdpe alocuri in Dobrogea, dar la norrdde Du'nd'ren'a rost
nalatd.
Dintre planteleaga{itoare se gisegte curpenul de pddure, iar in Do-
brogea 9i vi!a sdlbaticd.
-paturu
r,'ie este abundentd, compusd mai ales .din: Brac'hyyMiunt' si!-
Poa pratensis, Carex diailsa, Asparag.us u.erlicillatus, Fragaria
rsa,ticj,um,
uiridts,'Rubus caesius,'R. tomenlosus, Po'tentilla olba, Geum urbanun'",
Rosa galiica, Dictamnus albus, viola hirta, Lithosqrermumpurwreg-ca!-ru-
tiui,'Lysirnachia nummularia, Aiuga geneue'nsis,Glechoma hirsuta, Mar'
rubium"prorro,r, Galium cruciaium etc.; in arboretele ririte ndvilesc
pLantele
'auslriaca de tocuri deschise,mai ales Androp'ogon is'chaemum9i Artemisitt
crtcndatd Si Stipa capillaln.

DE STEJARPIiFOSCLI CER SI GIRNITA

T6'.A,&IESTEC

btBLIOGR,4FIE. S t e j r i r e t a m e s t e c a tc u p r e d o m i n a r e as t e j a r r r l r r pi i u l o s , p . p . ( 3 0 )

ff),is(37)(b2)(13,)
t;::,,i:;"ffi',:,,!;1,,
Acest tip de padure este puiirr rdspirrdit q]..u lo:t sernnalat pirrl in
prezent
' nr-'ai diri silvosiepa Bu'rnazului gi a Olteniei'
Arbo,retelecercetate se gdsesc in terenuri pilane sau ugor i'nclinate,-ta
coniact inire silvostepd 9i z6na fores'tier5,pe s6lul de cernoztrxndegradat,
cu texturalutoasdpirle li argilo-lrrtoasi,compact,g.rEttpermeabil,uscat,de
oticei cu poclzorlirenetd de hidroge,ne'zd,dar u'neori nepodzotfit.Mai rar se
i,ntilnegte pe soluri brune-rogcatd de pddure, dar de ase'mernea mai com-
pacte, grele 9i uscate.
Arbo,re,telesint Io,rmatedin siejar putos, la care se amestecdfie cerul
in cazul diir
.si girnila impreund, fie nlmar unj dln aceste doud specii;
u.nld, a'doua specie de amestec se disemjnatd.
gbse'gte Pro'por{iilesint.va-
riate ; {iecare dln cele trei spccii poate si ajungd la predominareaabso-
lutd, pind la 0,6-0,7 ; dar sint gi cazuri cind toate trei sau doud atr
propoili" egald. Diseminat se mai gdsescstejarul brumdriu, ulmul (Ulmus
o*'ttgin1,'iugas,tr.ul, a(arul tdtdriic, plrul 9i mirul pidurel I in arbore-
"arfarul
tele t]nefe tdtdrdsc poate Ii aburndent,d3t _p" .urrnd proporlia lut
i.rau ."peae.'Dupi pafiicipirea ce,lorire'i specii de stejari s-au deosebit
trei iaciesuri:
*- cu cer gi girni{d ;
- cu cer;
- cu girniid.
Arbore,teleactuale sint in mare majoritate puternic degradate, clt
consisten{dscdzrrtdpind la cel mult 0,6-0,7. Cregterea,ilsar p?rg.destul
de activd la toate trei specii, mai ales la cer. Asupra productivitdfii' cali-
ti{ii procluselo,r gi posibitlta!ilor de regenerarenaturald prin siminftr ntt
ru' pot da prectzdri.Se poate spune, fotusi, cd evo,lLr{iaarborelelor pare
si meargd ipre rndrirea |roporliei cerului ; itt ceea ce prives'tefacies.uL cu
cer, sint"moiive sd credem ca in unele cazuti el p'rovine din invazia te-
centd a cerului in arborete pure de stejar ptrlos din trecut'

292
 Subarboretul este alcdtLritmai ales din : pdducel (Crataegus mono-
gyna), spinul cerbului, salbd rnoale,mai pulin porurnbar,corcodug,miceq
(Rosa canina), salbd riioasd, singer, corn, lemn ciinesc.
lrr pdtura vie s-au semnalat : Dactylis glomerata, Calantogrostil .ept-
geios, Poa angustifoLia, Muscari. cofttosutrl, Ornitho'gallum umbellatum,
Rosa gatlica, Geum urbanum, Filiryndula hexapetaLa,Lathgrus aenetus,
Cytisus hirsutus,l,ithospermun'Lpurpureo-caeruleum,Glechomahirsuta,Ga'
lium uernum, Chrysanthentunt co,rymbosumelc.
 L XVl
CAPITOLU

G O R U N E T O - F A G E T E$ ,L E A U R I D E D E A L $ l $ L E A U R I D E C I M P I E
CU STEJARI MEZOFITI
(formafiileXXIX pi XXX)t

A. PRINCIPIIGENERALEDE CLASIFICATIE DINTRE

A AMESTECURILOR
SPEC||DE STEJARI$r ALTE FOTOASE
Clasiiica{ia acestor atnestecurise rezolvl intr-un tnod,,care, id linii
generale,este asemdndtorcu principiile de clasiiicare a amestecurile"r din-
tre dilerite specii de stejari. Ca 9i dincolo, di{icultatea principald este re-
prezentatit prtn numdrul rtrare de specii, care pot participa in amestec 9i,
irnplicit, prin nurndrrrl loarte mare de combina{ii posibile. Dar, aceastd
dilicultate.pc'ate {i solu}ionatd prin adoptare,aunui sistem de clasiiicalie
mai largi, IdrA a se da importan{d pre'arllare aminuntelor mirunte. Cla-
sifica{ia 9i aici trebuie sd se bazeze,in prim,ul rind, p€ caractereleecolo-
gice ale diferitelor specii de stejari, carc rewezinti ele'menteleprincipale
ale acesto,ramestecu,ii.Dar, apar gi unele sittralii noi, ps,nfm care tre uie
aplicate
- solr-r!iispeciale.
Cele nrai caiacteristice anrestecuri de acest gen sint ;leauTile, inle'
lese in setts larg (incltrsiv gorune,to-gleauri, stejdreto-gleauri,cero-gleauri'
gleao-cerete, gleao-p{opistrrietc.). Itr aceasti accep{iegenert'ci a terntenu-
Iui, un .sieauittsearrtndo pddrrreamestecatdin care participl o specie din
gcnul Qaercus (Lrneorisi doul) 9i o serie de specii din alte genuri, dintre
care cele rnai carilcteristicesint carpettul,ttlmtrl (de dilerite spmii), jugas-
trul, teirrl (de dilerrtespecii) pi frasinul; se mai pot adduga 9i multe alte
specii. De obicei, rrtt gleau reprezintd un amestec pestri{ de 3-4 specii
iritr-o proporfie nrar nrare (de cel pu{in 0,1). Citeodatd numlrul speciilor
dc arnester:se rnicgoreazl, in special din cauza interven{iei om,ului. Astiel
se poate aiilrrge la atttestectrridin ttttmai dor-rdspecii, de exemplu, stejar
pedunculat;i carpen (tei, .iLrgastru).Aceste amestecurireprezintd,de fap't,
nigte slorli de <legratlctreale ;learrlur' ;i tre,buie tratate tot in c-.adrullui,
I In acest capitol gi in ttrmitoarele, ori de cite ori se zice sleau, ldrd referinia
speciald la nrtmele unui tip enumit, acest termEn trebuie si se in{eleagd in sens larq,
adicd inclusiv gonrneto-gleaurile, etc.
stejareto-gieaurile

294
chiar dacd proportiaspecierde stejar scadepdnala 0,1; condifiaesen{iali,
irmd, este ca a doua specie si f ie o specie de arne,steccaracte-
risticl ,sleaului.
Sint 9i cazuri cind a doua speciede arnesteceste o specie priltcipalii,
care lornteazdin nlod frecventarboretepure (irr cazul nostiu numai iagul),
sau o speciepionerd care, de asemenea,poate forrna, in rrnele'situa{ii,ar-
boretepure mai mult ori mai pr"rfindurabile (in cazul nostru plopLrialb).
In ase,menea caz-uri,participareaunei specir de stejar in profrcrlie de
0,1-0,2 determ'ininumai un facies.7n cazul cind speciade stejar parti-
c.rpr cr-ro proporfie mai nrare, se plrne pro,trlernacredrii rrntri tip aparte
de p,idrrre arnestecatd.Din combinaliile posibile numai arnesteiurile de
gorun ;i lug au- to'st consideriatec,a tipuri aparte mai dr-lrabile, pentnr
care s-a adrnis o formalie a goruneto-fdgetelor.
Amestecurilede specii de stejari 9i specii pionere sint considerateca
slodii de lrecere si nu sint descrise aparte. De obicei, ele ocupd suprale,fe.
mici si nu sint durabile; specia pionerd se elirnind jn curind. In" caztrl
particular al pddurilor de luncd, astfel de amestecuri (in primul rind,
stejdreto-plopigrrri) trebrrie.sd{ie privite ca sladii ittitiate ale sleaului C.
iuncti (mai c,orect ale ;leaap'lo'pigului de luncd).
In .iudecarea sitLraliilorde acest gen, nu trebuie sd se uite cd ulmrrl
;i irasinrrl pot jr-rcaatit rolul speciilor pionere, cit 9i rolul de specii de
amestecdrn gleauri. lncadrarea antestecurilorde stejar cu ulur sair frasirr
irebLriesI se rezolve linind seama de lsto,ricul arbore,tuluirespectiv.
In ciasr{icafiagleaurilor au lost adrniseo se,riede iornrafii, determi-
nate mai ales de caracteml ecologic al speciilor de sieiar participante
(ca la stejdreteaurestecate),dar in parte si prin alte considerente.Aceste
iorma{ii sint:
_- gleauri cu stejari mezofiii (pedr,rnculatgi gorun); in practica sil-
vicd se admite, de obicei, separa{iain pleattri de deal (cu gortrn) .si.s/ear-r-
ri de cimpie (cu stejar pedrrncr-rlat);dar, de iapt, aceastdseparatienu este
destul de precisd,deoarecela dealrrriexistd si glearrricu participairea am-
belor specii; o separa{jenetd ar fi greu de fdcut _sieste preferabil sa se
considore to,ateacestecanri ca alcdtui,ndo singLrrd forma{ie;
- gleauri de luncd, sepanatedatoritd situa{iei lor ecologrcespec.iale :
specia de stejar este, in majorrtatea caztrilor, stejarurl pe,dunculat,dar
runeoriparticlpa gi stejarul brumirju ; acesta,insi, r'tu poate constitrrirrrt
rnotiv pen'tru separareaaltei lo,rrnafii,deoarecea:otipul de luncl al ste-
iarului brumdriu este apropiat ecologic de ecotiprrl re'spectir,, al pedurr-
culatului:
- gleatrri crr stejari mezofifi 9i semixeroiili sa,upleao-cerete,'speciilt:
de arncstecdin alte genuri sint incd bine reprezentategi abundente;
- gleauri crr ste,jari semixeroii{i sau cero-,s/eauri;cerracteristicdeste
predominarea absohdd a cerului gi reducerea importan{ei speciilor de
anrestec (carponul lipseste de obice,r); sinrt gi cazuri rare ci,nd a,par gi
stejarii xerolifi (pufosul Si brurniriu'l); dar raritatea acestorcazuri ntt
indrepti{egte separarea unei forma{ii aparte;
- gleatrri crr stejari xeroiifi sau gleauri de siluostepci ; rareori apar
;i alte specii de stejari pind la proporfiede lacies; 9i acestesitrratii sirrt
prea rare, peniru a puiea determina micar un tip aparte.

295
 ln stabilirea tipurilor de pldure din dilerite forrnalii de gleauri sint
determinante,in general, speciilede stejar ; se line searta 9i de p'ropor{ia
ior, deosebindu-se cazurile, cind specrilede stejar participa cLr tttai pu{iri
de 0,5 (;leauri propriu-zise)gi cind a,u0,5 sau'm'aimul{(steidreto-pleauri,
goruneto-pleaurielc.). Uneori se co,nsiderddetermirlantede tipuri aparte
-si alte specir, anume cind po't imprima tipr-rltrianutnite caractere aparte,
in spe,cialin privin{a succesiunilor(fagLrl la dealuri, plopul alb in lunci).
ln cadrul uniri tip de gleau, totdeauna apar ioarte mr-rltefaciesuri
(datorite numdrului mare de specii gi lelului variat in care se combind).
Faciesurilesint determinatede speciilede amestec.De obicei se considerd
ca f acies normal acela care are amesteculcel mai complet; iar alte iacie-
suri sint determii-ratede lipsa uneia din spe,ciilede amestec importante.
Astlel, laciesuLno,rmaLal gleaului de cirnpie este cu partrcipareacarpe-
nulLri, teiului si trasinului (ulmul gi jugastrr-ilnu se iau in consideratie,
rolul lor liind mai pulin important) ; existd mai departe un facies cu
corpen sl lel (adica, fdrd frasin), un facies c'u cctrpen.si frasin (fdra tei)
etc. Pe de altd parte, in cazuri mai rare, un facies poate fi determinat
gi de aparilia unei specii interesante,care nu existd in faciesul nnrmol :
de exe,mplu,facies cu gorun al gleaului de citmrpie.
B. CHEIA PENTRUDETERII{INAREA
GORUNETO.FAGETETOR9I $TEAURILOR
MEZOF|TT(DE DEAL $r DE CIMPTE)
cu STEJART
l. - Dintre specii de stejar numai gorunul pa,rticipain proporfie
de cel pufin 0,1
- Drntre specii de stejari participd gorunul 9i stejarul pedun-
culat, in propo'r{iede cel pu{in 0,1 fiecare, sau numai stejarul
pedunculat,in aceeagiproporlie . 12

2. - Gorunul in amesteccu fagul in propor{ie de 0,3-0,7 liecare;

alte specii cel mult diseminate
- Gorunul in amestec cu carpenul, ulmul, jugastrr,rl,paltinii,
frasinul, uneori gi fagLrl
3. - Productivitate superioard.ln pEtura yie llora tipici de mull.
163. GORUNETO.FAGET CT] FI-ORA DE MUI-I-
- Productivitatemiilocie sau inierioard. PS,Iuravie de altl corn-
pozilie

4. .- Productivitate mijlocie. In pdtura vie mai ales Corex pilosa,

apoi Rubus hirtus, Luzula albida si unele plante de mull.
'64. GORUNETO-FAGET CU CAREX PILOSA
- ProdLrctivitatea
inferioarE.In pdtura vie Luzula albida.
/65. GORUNETO.FAGET CU LUZULA ALBIDA

- Corunul in propor{ie de 0,1-0,4 (;

- Gcrunul in proporlie de 0,5-0,7 t0

296
'6. - Prodr"rctrvitate superio,ar 5
a

P r o d u c t i v i t a l en t i j l o c i e I

7. - Amestec de gorun si carpe,n,ceva tnai ptr{in j,ugastr,usa'utei ;

lagul apare uneori, dar rdnine piperntcitin etajul dominat.
/66. SLE-AU DE DEAL CU GORUN DE PRODUCTIVITATESUPERIOARA

Amestec de gorun, lag gi carpen, ceva ntai pr-rfin trlrn de

munie, paltin de rnunte,tei gi lrasitt.
167. $LEAU DE DEAL CU GORUN $I FAG DL PRODUCTIVITATI]. SUPERIOARA

8.* In arlestec carpen, uhn, jugastrlt, paltin de cimp, {rasin etc.,

preclrrngi carpini{a gi mojdreanul abunden}i,care se locali-
zeazd,in etajul dominai; numai in nordul Dobrogei.
/7'. SLEAIJ DF, DEAL DOBROGEAN DE PRODUCTIVITATE AIIJT,OCIE

- in ames'teccarpen gt tei, uneori lag ; regiunea delrtroasdIa

nord de Dundre .

9. - In amesteccarpen ;i tei ; rtneori apare fagtrl, dar rdmine pi-

pernicit itt etajul dotninat.
/d8. $LEAU DE DEAI- CU GORUN DE PRODUCTIVITATE MIJI-OCIE

Iil amesteccarpen, fag 9i tei ; tagul participd in etajul do-

minant.
'69, SLEALJ DE DEAL CU CORUN $I FAG DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIF,

r 0 .- Amestec de gorrrn, tag 9i carpell Productivitate superioard.

/ 7 2 . G O R U N E T O - S L E A UC U F A C D E P R O D U C T I V I T A T ES U P E R I O A R A

Amestec de gorun, carpen, jugastru, te'i, irasin ; lagul poate

tl
apare uneori, dar rdmine pipernicit in etajul do'minat ll

il.- Produc,tivitatesuperioard. In amestec carpell, tei, jugasirtt,

frasin.
/Z/, CORIINETO-SLEAU DE PRODUCTI\IITATE SLTPIRIOARA

Productivitaternijlocie.1n atnestec'maiales carpen apoi tei,

iugastru,lneori mojdrean.
173. GORUNETO'$LI]AU Dti PRODUCTIVITATE,MIJI-OCIH

t2.- Participd gorunul gi stejarul pedunculat,in proporlie de cel

pufin 0,1 iiecare r3
Participd numai stejarul pedunculatin proporfie de cel pulin
0,1; gorunul lipsegtesau este flumai diseminat 15

13. - Gorunul 9i stejarul peduncr-rlatla un loc nu intrec 0,4 ; in

amestec carpenul, jugastml, teiul, Irasinul. ProdLrctivitate
mijlocie.
/21, $LEAU DE DEAL CTTcORrrN $r STEJARPEDUNCUT-;\T
oo O*OOU:;,rrurrJt;;

297
 - Corunul si stejarul pedunculat la un loc au proportia de
0,5-0,8 ; alte specii in proporlie de cel pr.rlin0,2 . 1l

1 4 .- Productivitate superioard. In arnestec carpen; alte specii

rrrrmaidiseminate.
' 1 7 5 . S T E J A R E T O - C O R U N E T O . $ L E ADUE P R O D U C T I V I T A T E S U P E R I O A R A
-_ Produotivitate mijlocie. In amestec carpen, trneori fag, ju-
g,;astrrr,tei, cj,re9e,tc,
/ 2 6 . S T E J A R I ] T O , G O R U N E T O , $ L E ADUE P R O D U C T I V I T A T EA l I J L O C I E

1 5 .- Slejarul peduncula.tin propor{ie de 0,1-0,4 16

- Siejarul pedunculat in proporfre de 0,5-0,7 l9

i6. - QegiLrnede cimpie 17

- Qegirrne de dealuri 18
'fore
1 7 . Zortd stier5; sohrri lorestiere,de obicei,brrrne-ro;cate,
tipice
satr podzolite.

- a"g'ua'tl':'J^:#l;ii
:il-,:,
:ii:":f1xi,,;:l'J:'iot'uri
1 7 8 . S T , I ] A U D E S I I - V O S T E P AC U S T E J A R P E D U N C U L A ' |
18. - Prodrrctivitatesuperioard.
/79. SLE,{U DE DEAL CU STEJAR PEDUNCULAT DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA

-- Prodr,rctivitaternijlocie.
1 6 ( r .s t . u A u D I I D E A I - C U S ' T E J A RP F _ D L I N C r . ] I - ADTr i P R O D U C T i V I T A T E, \ l I J I _ O C I I :

19. - Productivitate superioari 20

- Produciivitate mi ilocie sau jnferioard 2l

20. - Qegirrnede cimpie. In amesteccarpen, tei, frasin, nrai putin

rrlnt, jugasiru, arfar tdtirdsc.
181. STEJARETO,SLEAU NORMAI- DE CIMPIE

- pegirrnede dealrrri.In amestecoarpen.

/ 8 2 . S T E J A R E T O . S L E A UD E D E A L , C U P R O D U C T I V I T A T ! S U P E R T O A R A

21. -"I'erenuri cu ,regim de unriditatenormal 22'

- 'lerenuri cu varialir puternicede umiditate in cursul sezonului
,de vegetalie, de la stag,ndri de arpepind la u,scraregi crdpare 23

22. - [?egiunede cirnpie.In auresteccarpen, ulnr, .irrgastru,artar

tdtdrdsc.
/8', STEJARETO-$I-EAU DE CIA,IPIE CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE

- I?egiune de dealuri. In arnesteccarpen, jugastru, rnojdrean.

/ 8 4 . S T E J A R D T O , S I " I I AD
U E D E A L C U P R O D U C T I V I T A T EA , l I J L O C I I ]

298
23. - Teraseleriurilor in dealuri joase gi cimpii inalte. In amestec
c a r p e t r t, r l r t l ,t e i , j u g a s t r t t ,lrasin.
,S5. STEJARETO-$I-EAUDE TERASA
- D e o r e s i u nj in c h i s e p t i n a d i n c i 'i n r e g i u n e ad e c i r n p i e( u n e o r i
, u'anrestec
;i ln silvostepd).ln rrlm, vinj, jtrgastru, arfar ta-
[a.es., mai pti{in cer, carpel-I, plop, tei, Irasin'
1 8 6 . S T E J A R E T O - S L E A UD E D E P R E S I U N E

C. DESCRIEREA TIPURILOR DE GORUNETO.FAGETE

16J. GORLiNETO.FAGET CLi FLORA DI] MTIT,L

u l B L I O G R . i l : I l : . G o r u r r -l a g ( 1 3 3 )
Gorunet cu lag i78)
F6get cir gorurr (78)

Acesi tip de goruneto-ldgetse ir-rtilnegtein toat5 \ara, Iird insd a fi

prea lrecvent.
Arboretele cercetatese ghsesc la altitudini de 200-700 rn, nlai ales
in par{ile inierioare ;i mijlocii ale versanlilor cu incliniri slabe-rnode-
rate gi expozilii variate, d,arrnai ales sttdicegi vestice; au mai tost glsite
pe platou'ri _sicumpene late. Solurile n-au lost studiate amdnunlit; in
exernplelecercetates-au gdsit podzoluri de degradare, cenugii-deschis,
argilozrse.rrneori clt ceva pietris, profunde, formate pe argile in amestec
cu gresii.
Arboretele sirrt courpuse ditr gorun gi fag' in propor{ii varia.te, de
obicei, aproxirnativ egale. Destul de des cele doud specti se repa'rtizeazd
pe gnrpe ; uneori se schi{eazI gi un etaj dominat de fag. Diseminat se
rrraigdse;tecarpenul.
Consistenfa naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. Crog,tereaeste
foarte activi. Prodrrc'tivitateaeste superioarl ; in unele caztri se obsen,ii
c-a lagr"rlrdrnine ca dimensiuni in urma gorunultti, ntenfinirrdr-r-se totusi
in lirnitele productivitdlii superioare.Forrna arborilor este foarte bund, ctr
trunchiun drepte, cilindrice gi bine elagate; gorunul are aici forme mai
burie, decit in arboretelepure. Se ob{ine material de lucru de valoare.
Qegenerareanaturali este ioarte actir'5. Semin{igurile de gorun se
ins,taleazAugor iln ochiuri, iar cele de lag pes,tetot ; iagul este invadan,t qi
coplegitor,eilnrinirrd ugor gorunul. Se mai observi instalarea semintigu-
rilor de carpen gi ale unor specii, ce lipsesc din arboretul bdtrin - .in"
gastnr, tei pucios9i argintitt, cireg.
Acest tip de pddure provine, neindoielnic,din introdtlcerearecenth a
Iagului in gcrtrne'tecu tlord de mull. Pe tere'n se pot glsi in multe locuri
exemplede stadiu inilial al acesteiintroduceri '- gorunete ptlre cu semin'
abrrndentede fag. In evolu{ia ltri naturald tipttl de faid merge
.tigr,r'ri
direct spre un figet pur sau, in unele cazuri, spre ;leau de deal, care el
insu$i evolueazi rnai departe spre fIget.

299
 SubarboretLrleste slab dezvoltat,forn,at din tuie rare de alun, cru$in
ciocotig, corn. singer, tulichind, lemn ciinesc, soc comun.
Dintre plantele agdfitoare este frecve,ntdiedera, care deseori se intil-
negto -si sr-rblormd tiritoare pe pamint.
Pdtura r,ie este reprezentatdin mare parte prin plante de mull ; se
gisesc Dactglis glomerata, fuIelica uniflora, Carex ptlosa, Asarum euro-
paeum, Geum urbanum, Rubus hirtus, Lathgrus uenetus,L. riger, Euphor-
bia amygdalcides, Geranium ro'bertianum, Viola siLoestris,Sanicula euro-
paea, Pulmonaria officinatts, Symphytum cordatum, Aiuga reptdns, Lamium
galeodo[on, Sa[oia gtutinosa, Scrophular[a nodosa, Asperula odarata, Ga'
lrurn schultesii, t\'Igcelismuralis e,tc.; pe lingd e'le, insd, se gisesie rtneori
si Luzula albida, in cantitate destLrl de mare. Citeodatd :ipar gi ceva
rnrrschi: Catharitrcaurtdulala si Dicronum scopariurn.

/64. GORUNETO.FAGET CU C,AREX PILOSA

Lt ! B L I O G R,4 l: I E. (lztl
Goru,netcu lag, cu Carex (171)
Querceto-l:agetuntcaricetosurn (121)

Acest tip de pddr-rrea iost semnalat, pind in prezent, in sudul ,Vlol-

dovei, unde pare a fi destul de rispindit. Fdrd indoiald se va gisi 9i in
alte regiuni din tard.
Arbore,telecercetatese gdsescla altitudini de 250-800 m, pe versanti
estici, nord-estici =sisud-estici,cu inclinare slabd. Solurile sint brune satt
bmne-gdlbrripodzolite,pe alocuri chialpodzolu,ri gdlbui, semischelete,pe
substraturi de pietrigr-rri9i gresii in amesteccr-rpulin lut nisipos.
Arboretele sirt compuse dintr-un amestec de gontn si fag ; primul'
de ohicei,predomindugor gi citeo'dat5apare pur pe porlirrni pir-rdla 'ln ha.
Diserninat se mai gdsesc carpenul gi paltinul de munte.
Consistentanatu,raldeste de 0,9-1,0. Cregtereaeste desttrl de activS,
productivitatea nrijlocie. In unele locuri se observd o anumiti diieren{i
de cregtereintre cele doud specii, gorunul avind indllimi vrzibil mai mari,
pe cind lagul are diametre ceva mai mari; in alte pdrfi, ambele specii se
men{in la aceleagidirnensiuni.Fo,rmaarbo,riloreste, in general, bunI, mai
ales la gorun ; trunchiurile sin,t drepte, cilindrice gi bine elagate; la fag
elagajrrl pe alocut'i nu este perfect.
ftegene'rareanatttrald este destul de activi, mai ales la lag; senrirr-
!isurile de iag se gdsescirecvent, lormind pe alocr-rripilcuri dese.Gorunul
se regenereazl gi el destul de ugor, unde nu este concurat de fag, in spe-
cial und,eesrteptrr. Se rnai gdsesc puieli de : carpsn, paltin de cimp, tei
puc.ios,cireg, sorb de cimp, scorug de mu,nte.
l'endinta de succesiuneeste ovidentd; larii irrdoiali, arboretele de
acesi trp au lttat nagtere din introducere'arelativ recentd a iagului in go-
runete pure cu Carex pilosa. In viitor evolufia rnerge spre ldget pur.

300
 Subarborettrl este slab dezvoltat, comptrs din : alttn, nriceq (Rosa
cantna), singer.
Patura f ie este abundentd, p'redominindevident Carex- piloso ; . se
rrrai adaitgd LuzuLo aLbida, Rubus'hirtus, Latthllrus.uenetus,Genista tinc'
totia, Eufhorbia amygdalotdes,Viola silzLestris, Pulmonaria sp., Asperula
odorata etc.
*

I.a z,ltitLrdjnimari au losl semnalategi arboretelectl productil'itate

rnai niic?i (eventual chtar inlertoard) 9i ctr teridin{e nai pronun{atede
expansiunea iagtrlui ; ele n-au iost cercetatea'md'nrtnJitsi ntr se .stiedaci
c
t r c b r r i cc o n s i d e r a t ea r r n a l t t i p .

CU LUZULA ALBIDA
/65, GORUNETO-FAGET

Acest trp de pddure pare a Ii foarte rar, in concordan{5cir faptul c.I

gi Iigetele pur" in Luzita albida sint pir{in rispindrte in_ regiunea de
dealtrii; el .i iost tdentilicatpinl acunrllnrlrarttt dealttrileOlteniei ;i prea
pu!in cercetat.
Arboretelede acest tip au fost gasite la altitudini de 450-500 m, pe
versanfi cLr expozi{ii insorite 9i pante repezi-foarterepezi...puternic-lri.-
nrjntafi. Solul 6ste un podzol gil6Lri, cu texturd ttsoarS,rnijlociu prolttnd'
Iorrnat pe gresii ;i conglomeratesilicioase.
Arboretele sint compusedintr-un amestecde gontn 9i fag.
consisten{a este de 0,6-0,9. cregterea este pufin activd, prodLrctivi-
tatea trebuie apreciatd ca inlerioard. Forma arborilor este nesatisldcd-
toare ; sint multe tLrlpini delectuoase,strimbe, noduroase, slab elagate.
Gortrnul poate lttrniza rnaterial de construc{ie,prea pu{in de lucru'
Qegenerareanaturald nrt se observi in arboretele studiate. In orice
caz, este e,viderttcd, iu condifiile sta{ionale respectir,'e,go'runul ar trebtri
sd se regerterezeceva mai bine decit iagul ; totugi, se obsen'd o rdspin-
dire neobisnuitda acestuiadin urmd, explicatd p'robabilprin cauze istorice'
anume vechimea rnare a fagulrri in arceastdregiune. Arboretele din tipul
de fala evolueazd,de,sigur,spre figete pure.
Subarboretul lipsegte iotal.
Pdtura vie este reprezentata exenplare de LttzuLaalbida.

Au rnai fost se,tnnalatefragmente de gorLrneto-ligetede productivi-

tate foarte scdzutd,pe ierenuri bo'lovdnoase,cu pdtura vie de Calluna oul'
gar[s, Vacctniunt rnyrtillus, V. oitis-idaea,Luzula a(bida, Alelica uniflora
etc., prectrm 9i rnulli mrtgchi,mai ales Hypnum cupressiforme9i PoLytri-
chum junip'erinunLSiiLratepe bottrri de de'al,la altitr.rdinide 550-600 nr,
astiel de pilcuri separd gorttnetelede pe platorr 9i gortrrretolSgeielede pe
versanli (tipuri cu Carex plosa).' ele ocupi srtprafe{eprea rttici pentru
a f i c o n s i d e r a t cea t i p a p a r t e ( 1 2 1 ) .

301
 D . D E S C R T E R E AT I P U R I I O R D E 9 L E A U C U S T E J A R I I I { E Z O F I T I

166. $LEAI,i DE DEAL CU GORUI.J DE PRODT]CTIVIT;\1.E SIIPERIOARA

t I lJ L.I O G R ,1 l: I i:. Ooiurr-9leau (133)

$leau de deal cu gorun, p.p. (30) (39) (171)
$leau de deal (172)
-T
Quer cetc,-polgcarpiceae ilietunt, p.p. (.52)
Quercelutn-poLgcar pi-Tilietum (52)
Quercetunt polgcarpiceae-Carpittctilm (52)
Querceto-Carpitrctum(52)

Acest tip de gleau de deal este destul de larg rdspindit.

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini db 150-550 nr, pe pla-
torrri 9i versan{i cil pante de la slabe pinl la rcpezi gi expozi{ii varjate,
mai rnuit estice gi vestice.Asupra solurilor nu s-au fdcut pind in p'rezent
studii anrinunfite; din cercetdri sumare ar rczulla cd sint, in general,
reprezentateprin podzoluri de degradare, ce,n[rgii-deschise s'au g5lbrri, pro-
Itrnde, h-rto-argiloase,po substraturr de argile.
Arboretele sint compuse,in primul rind' din gorun gi carpen, la care
se mai adaugd,in proporlii ceva mai mari, teiul argintiu sau jugastrLrl.
Drseminat se rnai poi intilni : stejarul pedunculat,cerul, nlmul de rnunte,
teiul pLrcios,pdrul pddrrre{,sorbul de cimp, scorugulcomestibil 9i lrasinul.
Uneori se gisegtc gi fagul, care insl in acest tip nu atinge dimensiuni
nari. La virste nrai mari se produce o difereniiere; carpenul, jugastrul,
pdrul, sorbul, chiar pi fagul rimin jn etajul dominat.
Consisten!a naturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. C,regtereaeste
foarte activd, productir,itateasuperioarl. Forma arborilor este to'arte bund,
cu trunchiuri drepte, crlindrice gi bine elagate; gorunul are forma mai
bunl decit in gorunetele pure. Se obline rnaierial tle lucrLr de calitate
superioard.
Regenerareanaturalh se prod,ucedestrrl de a'ctiv atit la gorrln, cit 9i la
carpen F1tel.
Binein{eles,seminfigurilerrltimeior dor-rdspecri arr iendin}zi sI co,ple-
geascZr gorunul. Totusr, in condi{iile absolrrtnaturale, pare cd tipul de
fa{d este relativ stabil ; gorunul nu poate fi eliminat total, ca si stejarul
iir slearr do cimpie, datoritd marii 1ui longeviid{i.
Subarbo,retuleste relativ rar, iormat din exernplareizolate de alun,
pdducei (Crataegus monogyrru),mIr pdduref, mrices (Rosn canino), salbl
nroale,singer, corn, lemn ciinesc,rnojdrean,soc comrln; irt Banat au [ost
serirnalate in plrrs carpinifa 9i scumpia.
Dintre planteie agiiitoare se gdsesc curpenul de pddure ;i iedera
care, deseori,rdmin pipernicite, tiritoare pe pdmint.
['5{ura vie este reprezentatdin mare parie prin plante de mull -*
Bracltitpodium siktalicum, Polggonatum latifolium, Arum maculatum, Ta-
mus comnturtis, Alliaria officinaLis,Helleborus purpurascens (,in [Janat
11. odcrus), Geurn urbanum, Lathyrus aenetus, L. niger, Euphorbis a;trljg-
daloicles,Via|a siLoestris, Symphytum luberosun';,Aiuga geneuensis,Aspe-
rula olarato etc.

302
 Arboretele de aspectul ;leaului ds deal, constituite din goruu, tei
:rrgintin (la altitudrni rnai nrici) sau pucios (la altitudini mai mari,1 ,si
carpen, arulost semnalaieca apari!ii relictice localizatepe versanfii sLldici
printre fagete sau amestecuri de fag 9i rdginoase,la altitudini pini la
I 200 nr (defileul Oltului, masivul Cazia). (52).

/67. Sl-f-Ali Dtr DhAL CU GORUNSI FAG, DIr PRC)DUCTIVITATIi

SIIPERIOART\
tilRLIOGRtlFIE. gleaude dealcu gorun 9i lag (30,p.p.) (39)
$leau de deal cu lag 9i pujitt gorun (171)
Aspcrula-lllchen-l{ahtbuchenaold-Tgp, p.p. (167)
i ia. Aegopodium-Eichen-Hainbuchenaald-Untertgp, p.p. (167)
6. Carex piktsu-[,ichen-HaitLbuchenuold-Typ, lr.p. (I67)

Acest tip de pddLrreeste destul de frecvent in regiunea de dealuri dirt

toaid iara, reprezentindde lapt cazul cel rnai tipic al glear,rluide deal.
Arboretele de acest tip arr iost gisite la altitr-rdinide 200-700 m,
pe platouri gi pe r,ersanli cr"rorice expozilii 9i ctt inclindri de la slabe lu
repezi. Solr-rrilen-au fost studiate arndnunlita in cazurile cercetates-au
gisit, in general,aceleagisoluri, ca la tipul precedent.
Arbore,telesint constitrrite,in primul rind, din gorun, lag 9i carper,
(I. tomentosa,
la care se 'i mai pot adluga in propcr{ie mai mare: teiLrl
nrai rar . cordata),ulmul de nrunte,paltinul de munte si lrasinul. Dise-
rnrrratse mai gdsesc: plopul tremurdtor, jrrgasinrl, so,rbulde cirnp. I-a
virste cer,a mai mari, arboretele se dilerenliazi in doul etaje distincte;
carpenul, jLrgastrLrl,sorbul -si o parte din celelalte specii rdmin in etajnl
orninat. Drrpi participareaspecii,lorde amestecs-au putut deosebiurml-
t o a r e l eI a c i e s L r:r i
-- normal (cu {ag, carpen,tei);
- cu fag gi carpen;
.._ cu fag, carpen,ulm, paltin 9i trasin.
Consistenta natrrralb a arboretelor este de 0,8-0,9. Cresterea este
ioarte activd, prodrrctir,itateasuperioard.Forma arborilo'reste foarte birnI,
cu tnrrrchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate; gorunul este mai bir,e
contormat decit in gor'unetelepure. Se o,bfinematerial de lucru de valoare.
Regerrerareanaturald este destul de activ6, chiar gi la gorun; acesta
insd se instaleazdnumai in lo,curiceva mai luminate, formind grupe, care
nrr reuistl prea mult timp. In schimb,iagrtl, carpenul,teiul etc. se rege-
nercazd ioarte LlFor ;i coplesesc semi,ntisurirlede gorun. Ev'olutia natu-
rald a arboretelor tinde fdrd indoiald spre un idget amestecat,eventual
mai departe rrn figet pLrr.
Srrbarboretuleste relativ slab dezrroltat,iormai din exernplareizolate
cle: alrrn,pdducel(Crataegusmonogyrn), salbd moale,salbl riioasi, corrr,
lenrn ciinesc,soc con1l1n, mai rar ar{ar tdtdrdsc, porumbar, trrlichinl, nrci-
drean, caprifoi (Lonicera xglosteum)' cdlin, dirmox.
P5tura vie este slab dezvoltatl consiituita mai rnuli din plante de
rnull, ca : Brachypodium siloaticum, Carex piloso, C. diuulsa, Polygo'natunt
latifolhtm, Tamus c,otntnunis,Asarum eluropaeum,Heleborus purpurascens,
I:ra:gari.aoescd, I:. oiridis, Geurn urbanwn, Cgtisus leucottichus, La,thyrtts
.7-tenetus, L. niger, Viola siloestris, Heracleurn sphondylium, Sanicula euro'

303
paea, PuLmonaria oflicinalis, Symphytum tuberosum, Lysimachia tutmmu-
laria, Ajuga reptans, Melittis melissophyllum, Veronica officinalis, AsW-
ruia odorata, Mycetis mudlis etc.

In sudul Banatu,lui,anume pe valea Cernei, s-au sernnalat arborete,

itt linii generale aseminitoa,re cu tipul descris, dar avind in compoz-ilia
lor lrnele elernentesudice - alunul turcesc $i nucul. Dintre arbori se mai
adaugd mesteacinul, teiul cu fru,nza m,aire, pa{tinrul de clmrp, scorug,ul
comestibil ; dintre arbugti - mdcegul de murxte,sorbul de munte (Sorbus
a,ria, S. cretica), bircoacea (Cotonewsterintegerrima, C. tomentosa), r,i$i,nul
turcesc, corcodugul, salba mare, cruginiul, clocotigul, sitngerul; dinrtre pilan-
iele agdldtoare - curpenul de pidure gi vila sdlbaticd ; in fine, dirntre
pl,antele erbacee o sprie de e,lerrnerntesrudice,ca Ceterach offici,na-
rum, Parietaria officinalis, Lunaria rediuioa, Gera:niummacrorrhyzum, Sco-
polia carniolica elc. (48\
Astfel de arborete ar trebui, probabrl, socotiie ca un tip apartc ; in
lipsa uraterialrrluistrlicientle menfiondmaici pe scurt.

/n3.StIIAU DE DEALCti cORt-r\iDE PRODI]CTIVITATII

MIJLOOE
tsl DLIOG R . 4 I : 1 . 1 . g l e a u d e d e a l c i r g o r u n ,p . p . ( 3 0 ) .
Sleau de deal cu Caret pilosa (l2l)
Querceto-Carpinetum sessiliflorae caricetosum (l2l)

Acest tip de gleau a lost identiiicat pind in prezent numai in dealr_rrile

din cotul Carpa!ilor; chiar gi aici esterar.
Arboretelestudiate se gdsescla altitudini de 200-300 m, pe platorrri.
Cercetdri asllpra solurilor nLt s-all executatpina in prezent.
Arboretele sint compusedin: go,run,carpen gi tei argintiu (mai rar,
tei ptrcios),in propor{ii mai mult ori mai pu{in egarle; citeodatd se mai
adarrgbgi fagul intr-o cantitate deslr-rlde rttare. Diseminat se mai girsesc
plopul tremurdtor, jugastrul 9i ciregul. Arboreiele de o virstd ceva mai
nrare se dilerenliazd in doLrdetaje. f n facies'ulnormal, etajul do,minanteste
ccnstitr-ritdin gorun, carpen 9i tei, iar cel dominat - numai din exenr-
plare rare de carpe,ngi jugastru. ln f aciesulc'u [ag, acestadin urmi consti-
tuie un etaj dominat mult nrai bine dezvoltat; dar in acest tip iagrrl nu
se ridir:I nicioda'ti in etajul dominant.
Consistenfanaturald a arboretelo,reste de 0,9-1,0. C,restereanu e'ste
prea activil, product,ivitateamijlocie. Arborii sint bine conforma{i, cu trrun-
clur-rridrepte, cilindrice gi irumos elagate. Se ob{ine material de lucnr de
bund calitate.
Qegenerareanaturald prin sinrinld nu pa,rea fr prea dificil5. Sernin-
{igurile de gorlln se instaleazd,in ochiuri 9i in locuri mai lumi-
nate; ele se dezvoltd desturl de bine. Tinenetrrrile de carpen sint
atLrnclente,cele de tei cer.a mai pr-rfine.Teiul se regenereazdgi prirr dra-
jonare. ln condilii absolut naturale,tipul trebuie sd iie stabil; din cauza
interr,entiei omului, insd, proportia gorunului se reduce.

304
 Subarboretul este destul de bine dezvoltat, iormind pe alocuri chiar
grrrpuri.nrai_compacte. El este compusdin : alun, pddLrcel'(crataegus nto-
nogyla), salbi moale, salbd riioasi, si'nger,corn,-lerrxnciirrcsc, cdiin.
Pdtura vie este puternic dezvoltatd $i constifuitd din Care'x pitoscti^
printLrlrind ; se mai adar-rgiin specialMelica uniflora gi Galiurn ichutte,sii.

169.sLIrAIr DE DEAI-cu coRUN SI FAc, DE PRODUCTIVITATE

MrJLociE
Acesi irp pare a ii rar in fard. Pind in prezent el a iost identilicat
nurrai iri podigLrlcentral moldovenesc.
,\rboretelecercetatese gdsesc1a aliitudini de aproxirr-rativ lJ00-400 rn,
mai clespe versan{ii rtrubri{i,uneori si la baza versantilor sudici, cLt in-
clirrzirir,ariate.Solrrrilesirrt de obicei brune, rnediu podzolite; ilr :ilte ca-
zttri, solurile sint crnzite prin alunecdri ;i Ialjeij. Srrbstraturilesint
reprezerrtate prin faciesmarnos al nisipr-rrilor sarmaliene.Un caz c1 totril
exceplionei,care meritd sd fie subliniat in mod deosebii,a lost seninalat
la-ocolLrlsilvic Flusi,_unde acesttip de pddure (cr.rpu{in fag) a losi iden-
tiiicat gi pe un sol de tranzitie jitre cernoziom degradal' gi brun cle
pddrrre.
Arboretele sint bietajate. e,tajul...dominani se gisesc gorunul -si
((fue,rcuspelraea, nrai rai (). clatechampii), "tl fagul, teiul a-rgintiu car-
penul:. tiis.enrinatplopu,ltremurdtor (uneori poate atinge 0,1; si irasinul.
I n e l r i r r l d o r r r i n artd r r r i r r oe p a r t ed r n { a g , c a r p e ng i t e i , " d ea s e m e , r erar l m r r l
de mrrnte,jug_aslrLrl, paltinul de cimp; diseinina{ise gdsesc: salcia cii-
preascS,sorbul de cimp, cire,sul.
. ,consistenla._generald este plina. c'regtereaeste destr-rrde activr, pro-
ductivitatea mrijlocie. Irorma arbo,nlor destLrl de bund, elagajul poirivit.
ffegenerareaare loc destul de aciiv in iag, carpen, T"i, .iirgastrLr,
rrneori gi in gcrun; de obicei, insd, gorunul se regen-ereazra rnai iiab 9i
este,coplegit9e celelalte.specii ; se mai gdsesc pirieil Ae :;Jmi (Ulmtts
mortana, (!. fc,liacea),paltin de munte si ?e cimf, cireg, trasin.
'
srrbartroretulesie reprezentat prrn : alun, phducel (cratuegus mo-
nogyna), salbd moale, salbd riioasd, singer, corn, dirmox, cilin.
Dirrtre plantele agdtdtoare se ghsesc curpenur de pidure ,:i jerlera;
cea din urmd rdminc deseoritiritoare pe pdrnini.
Pdirrra vie este destul de bine dezvoitatr, formati din: Brachypodittm
silaalicuni, Bromus r.amosus, h'Ielica uniflora, Miliurn efiusuml' carex
piloso, C. siluatica, conoallarig.yaiali-s, po.tygonaturn iatit'\tiLtm, p. offi-
cinale, ilsa;'um euro'poeufii,stellaria horostea, Deriario tiulbifeia, Geir,t
urbanuft, L.ali;1trusniger. L_.uernus, Euphorbia amygdaloicles,'fuIeicttrialis
perennis, vir,tta siLueslrls,sanlcula europaea, putnioharitt officirtalis, Gte-
cltoma hir.sula, Lamiur.n
odorata. 'ialium schultesii, .galeobdolon,MelamparunL nemorosum, Asperula
Mgcelis muralis eti.
N.B. Descriereadupd S. Purcelean gi G. Ceuc5 (in litt.).

ca rrn caz exceplional,au iort intrrnite arborete cu aspectul sleaului

g_iin regiurrgade munte (Valea Bistri{ei). Ere, insd, sint puternic'clegra-
date, provenitedin ldstar, cu gorlrn,ulrdmas nurnai diseminit. In arbor?tul

20 - Tipuri de plduri - c. 24r

3O5
 prerlomittacrrpenitl, pe iinga care se mai gdsesc lagul, ulmul de
actual 'paltinLr[
nrunte. de iilnp, teiul pucios; dise'minatapar gorttnul, plopttl
-'ju[asiiut,
ii.|iliintii, ciiequl 9i lrasjnul. R.egenerarea a l,rtoa-
.rtrttttrrtli tnic.
gdsesc fuie{i de fag
slior este diiicjld; se -introdu'cerea gicarpen,, dar iit nttmlr
In schimb se observd molidului 9i bradului, care iorttteazd
tirrereturi vlguroase.
Prorluci."ivitatea arboretelor actuale este inferioari, dar rceasta ar
pLrtea
' ti consecin{adegraddrii a-ntropogene.
'a1-,rn,
SLrbarboretuleste-formai din : rndceg (Rosa canilru), pdducel
(t:ralaigis tttottogyna),singer, soc comun 9i calin. Pdiura vie cste alcd-
iLritama'l ales dirip,iarite de"nnill, la care se mai amestecdLtnelespecii aci-
doiile (V. Leandru,in liit.).

120.$LEAUL]EDE,\t-D0BRo(]l-ANDEP|iODUcTIVlTAl.t.,,\lIJl-OcI
- sai.rsI ii fosi - tipul de pidure cel.ntai
$leaLrlde deal pare si fie o brrna
r i i s n r i r c l iitn n r a s i v u Ip d d r r r o sa i D o b r o g e jd e n o r d ; a c t t t a l m e n t e
o,';l; .i;; ,."it*-rruorete sint degrarlate"prin extragerea gortrnutrri 9i {ra-
i;;;,,1,';';;; iirnrtolnate in"tip derivat de tei !i carpen. Studitrl..tipo-
lo{ic al acestor "riiir arboretes-a tacut pind in prezent icarte stlmar. lll ar
ii|n"ilpi'"i*iOat-spre a stabili daci acest pleau de d.eal este intr-rdevir
unitar: ise poate pri,supune cI ar exista 9i,g.oruneto'.9Leoufi'
Aiboreiele de acedt tip se glsesc la altitudini de 75--150 m pe. ver-
sanfi irmbrili 9i in t'ui l^igi, pe"solLrri.brune-roqcatein djierite gracle de
p;;;;ii;;"-;ii,' .hir. p,odzSluricenugii, prolunde, pe substrat de loess
salt calcar.
Arboreiele sint descrise, ca avind in etajLrl dominani go-rul, llm:
domlnaT
iei argintiu. f.i, pLrcios,paliin de -cimp 9i frasin, iar in-etajttl
carDet. carplnlta, t'giittu, ar{ar titdrasc, rnir 9i p5-r pldrrref' sorb de
l
; ; ; ' p , . . " i , , i t p i b d o f i i t. o n r . s t i U i t ) , _ . i 1 . ; ,r o j d r e a n . i n . m o d e x c ep!ronal
ste;ai'rrt(probabil peduncLrlai),girni{a,9i plopttl trernurdt'or.
"r^ilpri Ciegterei este"destul de activl, procluctivitatcami.ilocie. Arhorii att
forrne irrtmoasegi lurnizeazd,material de valoare'
de gcrrttn
Qegenerareagorrtnului este dgslu.l de u.soard; dar puielii
sint pr:tetnic concurali de carpen 91.te-I.
rrTono'
Srrbarbore'trrleste bogat, il"atrlt din : alun, pddr-tcel(.Crataegus
gyna), salbd m.ale, salbi riioasd, clocoti.s, singer, corlt, lenn ciinesc, soc
collrln, dirmox.
Asrtpra pdturii vii nu s-au iScr-rtcercetdri'

Pe linga arboretele de tipul o*.-,,, ltrai st-tss-au mai sennalat in

-Dobrogea d"e.or.l arborete de' glearr de deal de prod'ctivitate inferioarS.
-
eStief de arboretese localizeazdpe platouri 9i culr.i, ctt soluri semi-
gorun, tei, pa tin de
schelete .si superficiale. Ele srnt cbnstiiuite din
.ui;:-;;. ;; ,l-A;ii;; ' jugasli!, t95b de cimp ei mojd'rean'
gorLruulrri "iri
piin "n'pinifa,
sahinfa este ditlclald ; concttrenia teiultti 9i
L(egenerarea
c a r i r r i { e ie s t c f o a r t e p u t e r n i c d .

306
 In srrbarboreise ghsesc: alun, pddLrcel(Crataegus nwnoggrm), salbb
rnoale,singer,corn.
Nr,rsint date sLrficientepentru a se putea decide daczi acestearborete
trt,hrrio
s d I i e c o n s r d e r a tcea i i p d e pidurc aparte
N.B. Ambele descrieri dupit Z. Przemefchi (in litt.)

171. GORUNETO $LEALT DIl pROr)tiC1tVrTAll, St,'PtrRIOAftA

l l j b L i ( , )G R , 1 l : I t : . $ l e a u c u g o r u n ( 3 0 )
Gorunefgleau (30)

Acest trp de pddure este destul de rdspindit, fiind identiticat pini

acrrrnin majoritatearegiuflrlor dehrroasedrrr tari, p e a l o c r r r ic o b o r i n ds i
in cinrpia inalti din vecinitate.
Arbcretele de acest tip se giisesc la altitudini de 100-600 m, pe
platorlrrsi versan{icu expozifiidiferite,ntai mult insorite,,sipante pind la
repezi; se gAseste.siin cimpii inalte la contactul cu dealurjle.Solurile,
in exenplele cercetate,sini brune-rogcate,tipice sau slab podzolite, de
iexturd lutoasd pind 1a nisipo-lutoas5, pe substratrrri de lu,t, uneori arco,perit
de nisipuri crupietriguri silicioase.
Arboreteie sint compuse din gorun predominant,la care se amestecd
in proporlii diierite: carpenul,teiul argintiu, jugasirul, irasinul. Diserninat
se mai poi gdsi : stejarul pedunculat,plopul tremurdtor, ulnul de munte,
paltinul de cimp, arfarul tdtdrlsc, teiul pucios, sorbul do cimp. De la o
virstd, arboretul se diierenliazd: gorunul, trasinul, in parte gi teiul se
localiz.eazd. in etajul dominant, iar carpenul, jugastrul, ceva tei etc., in cei
dorninat. DLrpd participarea speciilor de amestecse pot deosebiurmdtoa-
rele iaciesuri:
-* normal (carpen, tei si trasin) ;
_ - - c u c a r p e nS i t e i ;
-_ cll carpen;
- cu tei ;i frasirr.
In arboretele tinere se observd frecveni abunden{a ploplrlui trenrri-
rdtor, care insd se elimind mai tirziu.
Consisten{a naturald, a arboretelor este de 0,9-1,0. Cregterea este
foarte activl, productivitateasuperioar5.Forma arborilor este foarte bund,
cu trunchiuri drepte,cilindrice 9i bine elagate; gorunul are forme mni[
mai frrrrnoasedecit ln arboretele pure. Se obtine material de lucru de
valoare.
F{egenerareanaturald a gorunului este destul de difi'cild; seminfigu-
rile se rnstale,azlnumai in ochiuri mai luminate. ln schimb, carpenul se
regenereazdfoarte activ. Se nrai observi introdLrcerea tinereturilor de lag;
dar acesta,probabil, va rdmine localizat in etajul dominat.
Evolu{ia naturald a tipr-rh-ripornegte de 1a gorune,tepurc gi mergc
spre gleau de deal.
subarbore'tul este destul de bine repreze,ntat,iormat din arun, pddu-
cel (Craiaegus monogyna).,mdr pidure!, mdcei (Rosa canina), jugastru
arbustiv, saibi moale, salbd riioasii, singer, corfl, lenln ciinesc, diimox ;
in Banat se gdsegtegi mojdreanr-rldestul de trecvent.

fi7
 Pdtura vie este relativ rard, constituiti mai ales din Poa nemoralis
gi Brachgpodium siluaticum, in care se mai a-daugd: Lathgrus niger, se'
aum miitmum, Cynanchum ui,ncetoxicum, Satuieia etulgafils, S. inter,-
media, Hieracium umbellatum etc.

CU ;F-{GDE pRODU',CTIVIT.{TE
/72. GORUNETO-$LEAU SUPERIOARA

E I B Ll O G R At: I E. Vlajnaia bucovaia dubrava (161)

5. Asperula-Eichen'Hainbuchenaald-Tgp'p.p. (167)
5 a. Aegopodium-Eichen-Hainbuchenaald'U niertyp, p.p- (167)
''
6. Carex pilosa'Eicken-Hainbuchenwald'T!/p' p.p' (167) -

Acest tip pate a Ii rar in I,ard; a iost identiiicatpind acum nunrai in

dealunle Moldovei gi foarie pulin cercetat.
Arboretele cercetate se gasesc la altitudini in jurul de 300 rn, pe
platorrri gi versanfi, cu expoziJiiinsorite 9i inclindri pina 1a repezr.Asttpra
solLrrilornu s-au executaf cercetdri pind in prezent.
Arboretul este compus din gorun predofirinant (pini la 0,7), la care
se adaugd iagul gi carpenul in ia,-rtitdli aproximativ egale. Disemiuat se
mai gdsesc jugastrul 9i teiul pucios.
eonsisien,tanaturald a arboretelor este de 0,9- 1,0. Cregterea- este
activd, produciivitatea superioari. Arborii au Iorme bune, cu trLrnchiuri
drepte,iilindrice gi bine-elagate.Se ob{ine material de lucru de buni
calitate.
Regenerareanaturald prin sdmin{d a gorunulu.lesle destul de diiicil2i'
totr-rgis"egdsescici-colo grupe de seminliguri viabile. ln gchimb, lagul se
regenereaTdfoarte activ ji in multe locuri este invad'ant. De asemenea'se
initaleazd puie{ii de carpen, ulm, jugast'ru,paltin de cimp, tei 9i cireg.
[.,olu{ia tiptrlui poinegte, desigur, de Ia gorunet pur 9i mergc spre
un -sleau de deal cu participareamasivi a iagului.
'subarboret'ul
esi6 slab- dezvoiiat, reprezentat numai prin exernplare
izolatc de singer.
Pdtrrra vj"eeste iormatd din plante de mull, ca:. Melica uniflora, Poa
nemoralis, Dactytis glomerata, cdrex siluqtica, Lathyrus uenetus, L. niger,
Euphorbia am{gdatoides, \'iola siluestris, Pulmonaria officinalts, Aiuga
geiteoensis, Lamium galeobdolon, Asperula odorata etc.
MIJLOCIE
DE PRODUCTIV;TATE
17J.GORUNETO-SLEAU
B1BLI o GRA u
! l)! cerc
" 3::;:;::;':i:,,;;, : I' i ",oi,'li,"", sum \tztl
Acest tip este ceva mai rdspindit decit altele asemandtoarecu el (go-
runete, fdgete, 9,leauri de productivitate mijlocie 9i cu Carex p1lo9a p19'
dominant in pdtura vie). El a fost semnalat pina in prezent in de'aluridirl
cotul Carpafilor, in inieriorul bazinr-r'lui,ardelean9i -in Panat.
Arboietele cercetaiese gisesc la altitudini de 200-600 m pe platouri
,uu u.rrun{i cu p,antatind Ei expozi{ii diierite. Asup'ra .'olrtrilor ntt s-au
fd,out pinh in preze'nt cerce'tdri.
Aiboretele sint compuse din gorun predominant, la care se adaugi
mai ales: carpenul,apoi teiul argintiu (uneori teiul pucios), jugastrul gi

308
uneori niojdreanr"rl.Diseminat se mai gdsesc paltinut de cimp, ciregul,
sorbul de cimp, in mod exceplional cerul. De la o anumitd virst5, ar-
boretele se elajeazd,gorunul lormind etajul d,ominani,cu puiine exe'mp'lare
de tei 9i 'gi carpen; irn etajul d,ominat predomind carpenul. Citeodatd se
adaLrgi fagrl, lj,mine gi el in etajul donrinat,iie disem,inat,lie
intr-o-cantitatJapreciabils, "r1-s cor-rstituindin ultimtrl caz un tacies cu iag.
Consisten{aitatr-rralda arboretelo'reste de 0,9'-1,0. Cre'gtereaeste des-
tul de activi, procirrctivitateanriiiocie. Arborii sint bine conformali, cu
trunclriuri drepib, cilindrice, destul de bine elagate. Se ob{ine material de
I r r c r rdr o c a l i t a t eb r r n d .
RegenerareanailtralS se prodttcein condilii destLrlde bune, mai. ales
in ochiirri, unde se iristaleazl seniin{i9urilede gorun. Pe lingd ele se
mai gdsosc puieiii de carpen, tei, cire9, sorb, ci;te,od'ati;i-de. fag, .iar in
locuri'-mai deschise- mesteacln 9i plop tremurdtor. Evolufia natr-rrald
pornegte,desigttr, de la un gorunet prrr gi merge incet spre un gle'aude
deal cu gorun.
Srrbirboreirrl este bine dezvoltat, uneori aproape continuu ; este cotr.-
stituit din alun, pdducel (Crataegus monog!/na), mdceg (Rosa canina),
salbd moale, salbl riioasd, ar{ar tdtdrdsc arbttstiv, singer, lemn ciinesc'
mai rar salciecdpreascd9i scofll.scomestibilarbttstir';in Banat se adaugd
moidreanrrl
' gi palachinade stincS.
Pdtura r,'ie'esiedestr,rl de abundentd,mai ales irr locuri mai luminate:
subarboretulcontintttt 'Pteridium p,r,ovoacd rArirea ei. Predo'minanteste Carex pilosa,
la care se adaugd '. aquili.nunt, Dactylis glome-rglq, Iuncus
plomeratus,
'fiurpureo-caeruleum,Luzuto aLbida, Genista linctoria, Cytisus hirsutus, Lithospermum
Glecfuvna hirsuta' Melampyrum netnorosurrt'(sau
A4.bihartense), Galirtm schultesii, G. cruciatum, Chrysanthemum cofunt'
hosum etc.

174 DI] CIr SI SlllJAR PIDti\Cl'l..\T, DI: PRODI-'Ci|IVITATII

MI.ILOCIE

Acesi tip de ;1eau a fost identificai in prezent_ fn podi-srrt

central nroldcvenesc:dar este probabil se gaseasca alte pir{i
oln I a r a .
Arboretele cercetate se localizeazd la altihrdirli de 200-300 m, de
cbicei pe versantii insoriti. SolLrrilesint cenu;ii, brune satl brllne sial)
roscate, slab pi'ni 1a mijlocirr pocizolite.Substraittrilesint reprezentate
'prin laciesui rnarnos al rrisiprrrilorsarma{iene.
Arboretelesint evident bieiaiate.Etaill dorninant se conrpunedin:
gonrn, steiar pedLrnculat, carpen, tei argintiu, irasin ; diserninatise mai
[asesc trlmul (ulmus foliacea) 9i ciregul. Etaiul dominat este constitrrit
din : carpen, iugastru,paltin de cimp ;i tei argintiLt.
Consistenta-ge,nerald este de 0,8-0,9. Crestereaeste destrrlde actir I.
p l o d r r c t i v i t a t em
a ijlocie.
In tinereturi se gisesc: gorunul, carpenul,teittl, cire;ul, frasinul'
Subarboretul nu este prea abundent; este constituit din pddrrc.cl
(Crataegus monogyna), salbi moale, salbi riioasi, corn, dirmox.
Pitura vie, de asemeneapotrivit dezvoltatii, este constittritl dirl:
Brachypodiurn silaaticum, Doctylis glomerata, llelica unillcra, hliliurtt

309
eflusum, Carex piLosa,C. siloatica, Polygonatum Latifolium, Asarum euro-
poeum, Stellari.a ln,Loslea,Dentaria buLbifera,Lathyrus niger' L. uenetus,
,\lercurtalis perennis, Euphorbia amygdaloides, Viola siluestris, Hedera
Asperula
helix tiritoare pe pdnrirft, Glecho'mahirsuta, Lamium go:Leobdo(on,
u(iu{ala, GaLiumschultesii,Xlycelts muralis eIc.
N.B. Desmiereadupi S- Purcelean qi G Ceuci (in litt.).

175. STEJARETO-C(ri{UNl:1'O-$l-l]Ati DF- PR()lltl(ll'l\il1'Al'l: S(ll'}ERiOARA

Bt B L to GRAFIE
(105)
dti::,1",j:#* u,l|,u\0o,,,,,,2
urai alesin interiorulbazirttrltri
. Acesttrp estedestrrlde larg rdspir-rdit,
al delean.
Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 300-500 m, pe platouri
;i r''ersanficu expozi{ii diierite 9i inclindri moderate. Solurile n-au tost
studiate in mod amdnunit; in exemplelecercetate s-au gdsit soluri
irrrure,ttpice sau podzolite.
Arboretele sirrt constituite diri stejar pedunculat gi gorun, la care
se amestecd in cantitate mai mare carpenul ; d'i'seminatse flrai gdsesc
pioprrl tremurdtor, jugastrul, ulmul (ulmus montana, U. foliacea), teiui
argintiu gi pucios, pdml pddure!, ciregul, in utod excep{ional lagul gi
rnesteacdnul.Arboretele mai in virstd sint evident etajate, cu stejarul gi
gorurnrl in etajul domiuant gi carpenr"rlin etajul d'ominat.
Consisterr{anaturala a arboretelor este de 0,9- 1,0. Cregterea este
activd, prodrrctir,itateasuperioara. Arborti sint bine conlorma{i cu trun-
chiuri drep'te,crlindrice si bine eiagate; gorunul gi stejarul au forme mai
bune decit in arborete pure sau in goruneio-stejiirete.Se obline rnaterjal
de lucnr de valoare.
Qegenerareairaturald prin siirnirr{d a stejaruitri gi gorunului esie
destrrl de dificilil ; sernin{igurile se instaleazd in locuri mai lunrinate,
4*t se dezvoltd greu. In schimb, carpernrul se regenerea.z.d Ioarte acliv.
Sc nai gisesc sernintiguri de ulm, jugastrrr, cireg, exce,p{ional;i fag
Evolu{ie naturall a tipului de fala pornegte,desigur, de la go,runeto-
stejdret gi rnerge spre gle,au de deal. TreibnLrie observat, insd, cd au loc
siniultan dotrziprocese: jntroducerea carpenului gi a celorlalte specii de
:irnestecin locrrl gonrnului gi stejarului, dar gi inlocuirea treptatd a
siejanrlui p,rin gorun (observatd gi in gorune,to-stejirete).
Srrbarboretuleste constituit din: alun, pdducel(Crataegusmonagyna),
rndr pddure(,rndceg(Rosa canina), s,albdmoale, salbh riioas6, arfar thtd-
risc arbustiv, spinrrl ce'rbrrlui,cr,ugin,singer, corn, lernn ciinesc,soc comufl,
c_ilin, dirrnox, nrai rar salcie cipreascd, porum,bar,cireg pitic gi pafachin.i
de stinci.
Dintre planteleagdldtoarese gdsegtecurpenrrlde pidure, dintte cele
parnzite, vr'scul de steiar.
I)dtrrravrc este bogatd gi constituitdnai ales din plante de mtrll, ca :
Dactylis glomerala, Brachllpotlium sil'oaticum, Melicta picta, M. altissima,
Carex elata, Conua:llaria maialis, Majanthemunt, bifo6um, Polggonatunt
multifiorum, ScilLa bifolia, Erythronium dens-ca,rds,Asarum europaeun"L,
Dentaria bulbilera, Alliaria olficlnatis, Anemone nemorosa, A. ranuncu-

3to
toides, Ficaria rarutnculoictes,Isopyrum thalictroides, LleLleboruspurpuras-
ceis,'Ranuncultts auricomus', R.'-potUantheffLos, Fragarla uesc, l''.,uiridi.s'
pilintitto atba, P. si,taestris, Rosa gatlica, Vlolg hir|a, V. siLuestris,
L;ii'i;;;
'futietiani, Ciivae:nt
uirnu't, L. niger. Genisto__inctoria,Cytisus..hi.r'sutrts,
Aegopoclium )icc)agraria, Heracleum spho'ndylium, Tori.lis gnth-
r,iscus, Saniciila europaea, i5ulmonaria olficinalis, P. a.ngustifolia,.Lilltg'
spermunxpurpureo-caeruleurn,Primula officina.l.is,Aiuga geneoensis, Gle-
Di-
iho*o hir'suto, G. hederacea,Betonica officinalis, Sclophu[aria nodosa,
pititit ambiguo, Asperula odorata, Gatium schultesii,ChrysanthetnumcorAm-
hosum, A4yceli.stn.uralis elc.

GoRtrNllTo-Sl-ir.q,ll
/76. S]'IIJARETO MIJI'OClll
Dll PR(.rl)UC:llVlTATI:

B I B L I O G RA F I E. Stejireto-go'runeto-qleraucu Cttrex pilosa (l2l)

mixlum carpineloso-caricetosunt(121)
Quercelutn
Svejaia pricarpatscaiagrabovaia sudrrhrala (161)
Svejaia pricarpatscria bttcovaia sudttbrala (161)

pddure este destrrl de rar ; a losi identilicat pind irr

Acesi tip rle 'iirferioara
prezent in p;tt* a dealttrilor din sttdrrl iloldovet 9i ditr
l'iuntenia.
de
Arboretele cercetatese gdsesc pe plato'rrrr;i terase 1a altitrrdini
200-300 m. Solurile n-au lost studiate pind in prezent'
Arboretele sint constitrrite din stejar pedurnculat,gorun sl carpen'
la care se adaugd jtrgastrrrl,paltinrrl dg cimp, leiul argintiLt;t ctre;ut.
$t":i.Li Sf g;irn"t.intl a* o6ii:ei,in propor!ii.aproxrrnativ
'rrlnrul egale. Dise-
minat se' mlai gAsesc irneori girnifa, (U Imus foliacea); arfarul
iaiaiasc, p a r u i fadurct 9i m o j d r ? a n u l ;f a g r r l u n e o r i p
. o a t e . l i p s it o t a l s a t t
s d l i e n r i m a i d i s c r n i n a td, a r c i t e o d a t dd e v i t t ed e s l t t l d e a b r r n d e l l t1. \ r D o -
r e t e l ed e l a o v i r s t d d e v i l re t a j a t ec t t s t e j a r ,g o r l l n , t e i s i c c v a c a r p e n- i n
ju-
etajul dominrant; cel dominal este constitilt rnai ales din carpen,,
gultir, puiIi", precttrn 9i din iag, cind .acesta se ges$ite -intr-o
"
a r e; l a q u l n u s e r i d i c a i n e t aj r r l d o m i n a n t .D u p d p a r -
f i r o t o r t i e r n a i m"nte'r
ii.ipor.r speciilorde ariestec s-ntt deosebitrtrmiloarele iaciesrrri:
cu carpen 9i tei :
- clr carpefl, {ag gi
- clr carpen 91 c1re9.
c,onsrsterr{analurala'a arboretelor este de 0,9-1,0 (etaiLrl dominant
pind la 0,7-0,8). C,regterea este destul de activd, productivitatearnijlocie.
Formn arborilor'este bund ctt trunchiuri drepte, cjlindrice, bine e'lagate
Se o,b{inemaierial de lucru de bund calitate.
I(egeneraneanaturaili prin samrinfa a stejarului. gi .go,runrrlui egje
destul Ie dificili, din cauza umbririi p,uternicea solrrlui. SerninligLrrile
acestorspecrise lnstaleazdnumai in ochiuri mai bine lttlninate.In schitnb.
se gdsesc.puie{i nurnero9i 9i bine dezvolta{i de ca'r1pen,tei, p21116,
9i oireg.
Iivo"lu{ia tipului porne;te, desigur, de la rtn stej}reto-gorrrnet9i nlefge
spre gleatt de deal.
Subarboretuleste bine deZvo,ltat,uneori aproape contintttt; este con-
stitrrit din: alun, pdducel (Crataegus monogynn), mdceg (Rosn carina)'

511
salbe nroale, salbi 'riioas5, clocoti;, singer, corn, lemn ciinesc, dirnrox
li calin.
Paiirra vie este neuniiorrn rdspinditi, lormirrd pe alocr-rrirut covor
ccntinrrrr,alcd,tuitnrai ales din carbx pilosa, la care-se adar-rgd irr canti-
tate nrai rnicd trIelica uniflora, Asperula odorala, Galiunt sciirLtesti etc.:
i r r r l t c p d r l i l i p s e s t e ; r p r o a pt o
etal.

177. $LEAIT NOIiI{AL DE CITUPIE

BIBLIOGRAFIE. g t e a u p r o p r i u - z i s( 5 1 ) ( 1 2 5 )
$leau de podig (l25)
$leau de depresiune (51)
g l e a L r( 1 0 6 , p . p . ) ( 1 3 4 )
gleau de cimpie, p.p. (30)
$leau de coastd (30).
gleau de cimp (l7l) (172).
Til io-Car pinetum ciscarpaticunt (bl)
Ttlio-Carplneturn aceretosum campestri (51)
Querceta-Carpinetum. banaticum tgpicum, p.p. (106)

"itTr,',
:':";:::i
i!:itr:.:,:,ffi'
Vlajnaia grabovaia dubrava (l6l)

$leaul normal de cimpie este un iip de piidure rdspindit mai ales in

cimpra,&'k"rnteniei * cu centrul principal la-nord de Bucu,re;ti- si itr
c i u r p i a d i n v e s t u l f i r i i . P e n t r u a c e s l er e g i u n i , e l e s t e t r p u l d e o r d u r e
cel rnai reprezentativsi cel rnai importanttin punct de vedereeconomic:
pe lingi.aceasta, in sleau apar uriele problembinteresante dificile de
9i
silvotehnicd. Deci, acest tip de pddu16 meritd o aten{ie deosebitd din
ntai mrrlte.pLrncte..devedene; de al'tteil,diferite prob[enie in legrtund cu
;leaul. au .gi fosi d.iscutateirecvent in literatura rioast,rdde specTalitate.
sleaul normal de.cimpie.se grsegte in zona forestierd de cimpie,
tnai mrrlt
11 partea ei..mijlocie.^o1upd aici interlruviile plane, coasiele
F i u n e o r ic h i a r t a l v e g u r i l er d i l o r . l 1 p ' a r t e as u d i c da ! d r i i , $ l e a r r l ' p a i i u n d - e
destul de adinc si in-lregiuneaceretelor,dar aici i"itiLird pe irersanfii
yrllg! ,1ai. ales pe expozi{iiumbrite..In partea " ae mairma'.arprnaiiu
l Fleaulul,laciesurilelui mai frecventesint iepartizale pe teren in m.ozajc,
de obiceiI.drda se prrtca observar-reoreguld.'Dar,ta timite, spre formatii
m a r x e r o t l t e- c e r e i ei r r p r i n r r r lr i n d - p e p l a t o r r r ir d m i n ' f r c i e s u l c r r
tei gi cel cu frasin si tei, p-ecind cele cu partiiiparea carpenurluise loca-
lizeazd pe. co,aste
_umbrite.'In astfei de sifua!ii ;; ii indreptdfit
sd se vorbeascd desprc ;leau de platou gi pi.eaude coostd, "rrJ"umcum se'face
une'ori; dar acesta este un
,caz particular care nt1 tre,buie generalizat. De
aseflienea,faciesul cu mojdrea.nes19 gi el localizat p co"astein partea
sudicd,a arealului sleaului. Faciesurirle c,u participareagorunului 9l figului
dlmpotrl\'a se gasesc numai in regiunea de rnaximd rdspindire a sleallLri
-si chiar acolo sint prea rare.
In arealul lui, gleaLrlnornral de cimpie vine frecvent contact
cu alte tipuri de glearr- de luncd, de deat etc., prrtind aplrea 9i situa{ii
intermedrare.

alo
 Sclrrl caracteristic pentru slear,rde cirnpie este solul brun-rogcat de
pddure,.lietiprc, lie_in diferii_e grade de pod2olire; in cazuri excep{ionale 'depre-
poate a.iringechiar 1a un podzol de degradareceuugiLr-deschis (iri
'optimi
siuni. rr-soare pe substrate lipsite de calcjrr diri regiunea a
.,si
glea.ulrri).In Banat, arboretelecu aspectultipic al sleaLrlIinormai aLrfost
gdsite .si pe ldco,l'igtedegradatd. caracteristicr esie starea jizici b rni a
solirlrri,cu textLrrapotrir.itd,permeatrilrtate bLrnd,coeziunemoderatdsi umi-
ditate srrlicientlin permanente.SubstrzrtLrrile sint reprezentate prin loess,
luturi nrr prea grele, rrneo,ri nisipuri.
ArboretLrleste compus din: stejar pedunculat,carpen, tei argintirr,
ulm de cimp (ULmus am,bigua, U. folidcea, rar IJ. piocera), iLrfastrLr,
ar{ar -si lrasin in propor{ii variabile. Uneori apar in cantitate dediul de
mare^9i alte specii, ce tei pucios gi cu frrrnza rnare, Lrlm de munte, paltirr
d e c i r n p , m o j d r e a n .D i s e n i i n a ts e m a i p o t g d s i : c e r t r l , g i r n i f a , s t 6 j a r r r t
b r . r r m d r i rpr l,o p u l l r e m r r r d t o rr,' i n j r r l .s o r b l r ld e c i r n p ,p d n r l ' p l d i r r e f ,m i r u l
pddurei, ciregul, toarte rar gorilnul, ,fagul, sconr.sul-cornestibil, frasinul
pulos.
Arboretul este de obicei separat irr doud etaje. In etaiul dominant
intrd .stejarr"rl,teirrl, frasinul, citeodatl 9i u'lmtrl, praliinul de cimp etc. ;
al doilea etai este compusmai ales din carpen si jirgastnr. Artarul trtd-
risc si mlrul ,rintin.9i ntai mjci, schilind un inceput-deal treilea etaj.
"-sleaului, "din
Peniru a deosebi diferite faciesuri in cadrul s-au ales
speciile de amestec 'trei mai importrante, atit ca rol edificratorin arboret,
cit si ca valoare economicd - carpenul, teiul gi frasinul. Se consider.I
ca facies normal arboretele care, pe lingi stejar, au toate a,cestetrei
specii de amestec,in proporfie de cel puiin 0,1 fiecare. I-ipsa sau rari-
tatea uneia san a doul din ele determind alte taciesu,ri,denumite dupl
speciile de amestec prezente.Pe lingd aceasta, s-au rnai deosebit unele
faciesurimai rare, dupd aparifia in cantitateceva mai mare a unor specii
de amestec,care in mod obisnrrit lipsesc sau sint foarte rare.
In felul acesta,pe lingi faciesul normal, au mai fost deosebitepind
in prezent:
- facies cu carpen Si tei;
-- lacies cll carpen gi lrasirr ;
- facies cu tei 9i frasin ;
- facies cu carDen:
- tacies crr tei ;'
- f a c i e sc u f r a s i n;
__ Iacies cu carpen si plop iremurdtor;
- facies cu gonln ;
- f a c i e sc u f a g ;
- facies crr gorun si fag :
- i a c i e sc r r m o i d r e a n .
Dintre acesteiaciesuri, cele cu carpen gi cu tei reprezinLd,in majori-
tatea cazurilor, stadii de degradare aniropogend, care pot sd meirgd
pind la carpinete 9i teigr,rripure. Probabil acelasi lucnr se poate spuiie
desprefaciesul loarte rar cu carpen gi plop tremurdtor.
Consisten{a n aturald a arboretelor este de 0,8- 1,0. Cregterea este
foarte vigtrroasi ; de fapt, in gle,ause re'alizeazdcondi{ii optimalesauaproa-
pe optimale pentru majoritatea speciilor componente.Productivitatea este

3t3
superjoard.Arborii bine conionnafi, cu trrtnchiuri drep'Le, cilindrice ;i bine
eidgate. Se ob{ine material de lucru de calitzrte sttperioard,mai ales la
stejar, tei ,si f12sin.
(egenerarea naturalA a arboretelor de ;leatr reprezintd o problemh
diircila-si incd insuiicient studiatd. Specia principald - stejarul pedun-
cLrlat- se instaleazi destul de rar sub masiv, se dezvolti greu 9i piere
pina la urnrd (de obicei, dupa o serie de autorecepdri). foate_speciilede
imestec sint avantajate din a-cestpmnctde vedenefala de stejar. In'tr'adevdr,
seminfigrrrilede carpen, tei, ulm, jugastru, arlar, paltin de cimp, rlneori
;i de irasin se gdsesCdin abunden{d,se dezvoltd bine gi deseoriimpiedicd
rnstalareastejarulur; in plus, teiul se regenereazdviguros 9i prin drajoni'
in lelr-rlacesta se petrece,in aparenfd,o succesiunenaturald a speciilor;
inceprttunle silviculturii regulate, cu pretenlii de a regenera stejarul la
epoci lixe, arr inlesnit desi5gurareaacesteisuccesiuni.l'otu9i, pina la aceste
iuceputuri stejarul 9i-a menlinut 1ocul. Explica!ia trebuie sd tie clutatd
in primul rind in marea lui longevitaie. ln c'o'nditii absolrr't nalurale o
geirera{iede stejar a supravieluit cel pu{in 2-3 generalii din specii de
amestec.Astfel, instalarea unei no,i ge'neralii'din acestespecii, la care asis'
tim astdzi, nu inse,amndcitugride pu{in ci stejra,ruldi,netajul dominatil este
sortit sd piard fdri sd lase u'rma9i; dimpotrivd,, eI a,r avea tot timptul
si se regeflereze atlrnei cind aceasth noud genora{ie va ajunge la de-
periciu,nes,au, si mai muilt decit atit, sd sttprarlieluiascainc.{_ttLnei .gene-
iatii. In tot cursul acesteivie{i foarte lungi a ttnei generalii de stejar se
realizeazdanumlte imprejLrriri, cind regetterarealtti devjne posibill 9i
er,entualchiar lesnicroasd. Asitel, ln urma secetelordin ultimii aui s-alt
observat rrscdri rrasir,e in tinereturi de specii de amestec,pe cind stejanrl
a re'ztstatioarte bine. AsemeneaJenorneneau p,utuiiavo,rizain trecut rege-
rerarea gi men!inereastejarului. Probabil, se mai pot realiza 9i alte intpre-
jrrrdri iavorabile. S-ar-remis chiar ipateze cd in ,trecut steja.rul a fost
ar-antajatprin gospodirireaneregrlatddin pddurilenoastre,pe cind ittceptt'
trrrile srlviculturiialr reprezentato catastrofdpenirtt el.
Bineinleles,considerentelede nrai sus asupra posibilitS{ilor de rege-
tieraie a stcjarului in condilii absohrtnaturale nu se pot transprrnedirer:t
in ndsuri siivotehnice;dar poi da oarecaresrrgesiiiin aceastdprivin{i'.
Srrbarb'oretulin masiveincheiateeste slab reprezentat,dar dupd oare-
care rdrire se dezvolti prrternic.El este fo,rrnatrn2i ales ditr alun, pdd'ucel
(Crataegus tnotlogtJna,pe aloc,Lrrigi C. pentagyna ori C. oxyacantha), salbA
moale, salbl riioasi, singer, corn, lernn ciinesc, mai rar rrLn de plutd,
nriceg (Rosa canina), porumbar, corcodug,spinul cerbultri,soc coruutl,
cilin ; local apar cire,gulpit,ic,clocoti-sulsi rnojdrean'rrl,trlti'rnii d'oi pLrti,nd
ajunge foarte abundenli.
l rMarea lor-rgen'itate
a stejalului se reflectd 9i irr strrictura naturald a alboreielor de
slearr.Astizi, ir nrod obi;nuit, stejarul este localizat irr etajul dorninant,avind iniljimea
la fel cu alte specii din acesi etaj, dar grosinri mult rrai mari. Sintem teniafi a atribtti
at'.estaspect in irrtregimc faptului cE la prinrele exploatiri regrrlateau lost I6sate rezerve
din stejarii cei rnai bitrini, pe cind' alte specii au fost tziiate.Nu tlebuie uitat, insa, cd
li in conditii naturale a existat aceasti deosebirein dimensirrni,datoritb tocmai diferet.r-
felor de vinsti maximi atinsd de diferite specii ; dar, brinefnfeles,raporturi:le lntre dimen-
sirrni nu eiarr exact ca celc de acum.

3r4
 Dintre plantele ag5{dtoare se gdsesccurpemrl de pddure, v.ifa sil-
batrci si iedera (Lrltinia ttne'oriritnine piperniciti in pdtttra l'ie), iar
dintro piantele parazile - r'isctrl de siejar.
Pitura vie este bogatd gi constltuiti jn cea rnai nrare parte din plante
lrprcede rnull ; abundentesint plantelee{erneroide de printdvarS.Se poaie
sprlile ch tocrrai in glear-rlde cirnpie flora de mull igi realizeazd aspectul
ei cel mai caracteristic.De aceeaeste nime'ritca ea si iie enurneratdaici
mai amdnunlil:. Melica wdflora, ALilium ellusum, Bromus ramosus, Poo
nentoralis, Carex siluoltca, C. contigua, C. dioutsa, C. pitosa, Allium ursi.-
num, Coriuollaria ntaialis, Polygonaturn Latifolium, P. multiflorunl., P. offi-
ctnale, Stilla bifoLia,Galanlhus rtiualis, Arum maculafum,'famus commu-
nis, Asarum europaeum, AlLiaria officinalis, Dentari,a bulbilera, D.
glartduiosa, Aloehringia tri.neroia, Anemo,neranurrculoides,Ficaria rotuffttu-
loides, Rarturtc'ulusauricc.trnus,l?. poLyanthemas,Fragaria uiridis, Geum
urbartunt, Lathyrus oenetus, Euphorbia amggdaloides, Mercurialis peren-
nis, Geraniunt robertianum, G. phaeum, Viota hirta, V. canina, V. si|-
oestris, V. mirabilis, Corydalis marschalliana, C. caoa, C. solida, Aegopo-
dtunt pociagraria, Chaerophyllum temulurn, Anthriscus ce'refo'lium,Torilis
arihrisc'us, Heracleum spho,ttdylium,Sanicula europaea, Pulmonaria offi-
ctrtalis, Scrophulnrta. rtodoso, Glechama hirsuta, G. hederacea, Lalmium
galeobdolo,rt,L. ma,culatum,Scutellaria altissima, Saluia glutinosa, Stachgs
siluolica, Aluga gen.eoensis,Asperula odo,rala, A. taurtna, Ga:lium crucia-
tum, G. schultesii, Lapsana communis etc. Pe lingd aceastd llord tipici
destrrlde irecr.entapar in arboretede gleaLrsi alte plante rnai pLrtincarac-
ierislit'c : B_racltyltodiurn.silualiruttt, Daclylis glontet'nla, Poa pratensis, P.
triuialis, Urtica dioic'a, Lyclutis corotl.orid, Rosa gdllico, Rubus ciaesius,
Potentilla argentea, Lysimachia nummularia, Metampyrum nemorosum eIc.
In interiorul arboretelor mai intinse de sleau se realizeaza,in unele
lcrcrrri,pe sLrprafetemici anumite c-omplexede condifii ecologice,care pro-
voacd aparilia arboretelorde altd nat';r5. Unele din ele apariin tipurilor
cunoscutedin altd parte sau chiar in interio'rr-rlgleaulrri ocrrpd supralete
irpreciabile.Astfel sinl steidrele'lede dep'7ss|r,tt 9i celefele de depresiunein
depresiuniinchise (rovine) lrec'u'ente in gleaurile din cimpia Mrrnteniel;
de asemenea anini;urile pe soluri hleizate, de produclioitate superioard
in vii nrai adinci clr apa inc.etcurgdtoare,In alte cazuri apar iragurente
cie arborete, cir aspe,cteparticulare, dar cu suprafa{a p'rea rnicd sp,re r
prrtea{i co,nsiderate ca tiprrri aparte. Astfel, in rovine mici se gisesc plopi-
suri de rouittd,compusedin plop tremurdtor,uneori alb si cenugilr; de la
ele exlsti treceri spre slejdretul de dapresiune, in fornrd de stejdreto-plo-
Tttguride rrtittnd. 1n vdi, intercalindu-seintre aninigurite din lund gi sleaul
de pe versarrt,apar lisri inguste de frisinete pure. Aceste aspecteau fost
cousideratein trecrrtca tipuri sau laciesuriaparte (30) (134). Dar supra-
fa{a 1or este prea micd; de aceease men{ioneazdaici pe scurt.

ln cintpia Barratulrri,pe lingi ol"lrarut,tt gleaude cimpie si sleaul de

luncd, a lost semnalat un pleau de cimpie ioasd, caracterizat prin predo-
rninareairasinrrluisi irlmului, cu participarearelativ redusEa stejarulrri.

315
Solunle acestuitip de pddLrresint ioarte compactegi greu permeabile,ceea
ce provoacd stagnareaapei provenite din ploi gi din topirea zdpezllor; ca
o inrmldgtinareputgr-
urma,re,exploa'tarea sau rdrirea arboretelo,rprod,urc,e
nicd a solului la suprafafi 9i ingreuiazd toarte mult regenerarea (38).

17rf.sl,DALlDE SrL\/OSTEPA PEDUNCULAT

CU STITJAR
BIF'LIOGRAI:lE. S l e a u d e s i l v o s t e p hp, . p . ( 3 0 )
$leau de cimpie (120)

Arboretele de 91eausint rare in silvostepd.Cel p'Lrfinin partea sudicl

a ldrii, mai bine strrdiatd,ele apar in mod cu ttvtul excepfional.In sudul
.A'ioldoveidin dreapta SiretLrluiau fost identilicate in ciieva locuri arbo'
rete rfoarteasemdndtoarecu gleaul tipic dtn zona lorestierl, dar situate in
condi{ii edafrcede silvostep5.Este foarte pro,babilca astlel de arborete sd
se qdseascd9i in restnl Moldovei. incd necercetatdin punct de vedere
tipologic.
-
Padurile de acest tip sint situate in relielul tipic de cimpie. Solul este
un cernoziomdegradat,incompletdecarbon'atat, profund, luto-argilos,bog4!
torrrraTpe material-aluvionar.Intr-ttn caz din apropierealrrncii
irr lrrrrttrts,
actuale a Siretului s-a gdsit ttn sol aluvionar, neevoluat,tormat din ma-
teriale argilo-lutoase
-de 9i-luto-miloase incomplet desalintzate,cu ca'rbonat
de calcru la sr-rprafa{d.Astfel apar aspecie de trecere spre gleau de
h.rncd.
ArboretLrleste constituit din: stejar pedunculat,carpen, ulm (UImus
o"mbigua,mai rar U . foliacea), tei argintiu, jugastru, arlar idtdrdsc, lra-
sin ; disetninat se mai gisesc teiul ptrcios gi p5'rul plduref. Cu virsta se
prodrrceo diterenfiereiri dotrdetaje; stejarLtl,frasinr-rl;i ulmtrl trec in eta-
jul dorrrirant (din ultinele doud specii, insd, sint mrtlte exemplare gi in
etaiul dorninat).
Pe baza acelorasi criterii ca in $leaul zona forestier:i
s-ar-rcleose,bii si aici trei fac.iesuri:
normal (stejar, carpen,tei argintiu, jugasiru si f'rasin);
clr frasin (stejar, ulm, jugastru, mult frasin, iar tei numai

- cu tei (stejar,ulm, iei argintiu, iar frasin numai diserninat).

Ccnsisten{a naturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. C,regtereaeste
vigrrroirsl ; prodirctivitatea se poate aprecia ca superioard (determindri
plecise nrl s-au idcrrt). Formele arborilor sint destrrlde bune, finind seanra
de provenienfalor din ldstar.
Qegenerarea naturaldprin sdminfi nLrse observdla steiar; se gdsesc
ceva puieli de specii de ame'stec.
Subarboretuleste destul de bogai. In unele locuri predominecategoric
alunul, in altele este mai rar ; se mai gd,sescu'lmul de plutd, ar{arutlidtd-
r5sc, pldrlcelul (Craloegus monoguno), mdr'r.rlpdduref, pommharul, saltra
tnoale,salba riioasi, spinrrl cerbr-rlui,clocotigul,singerul, lemnrrl ciinesc,
socul corriun, caprifoiul (Lonicera xylosteum), cdlinul 9i dirmoxul.
Pdtr-rra vie este puternic dezvoltati .si comprrsd din ; Brachypodium
silt,aticum, Carex silustica, Anemone ra:nunculoides,Geum urbanurn, F,u-

316
'muta amygdaloides,Aegopodiumpdagraria,.Pukno.nariao.fficin"olis;
phorbia Pri'
offtcii1tis,Gtechomdhirsuta, Lomium gg!eo!/o!9n, Salaia glutinosa,
Galium'cruciata, mai rar - scilla bifolia,Arum tnaculatum,
G. scl'tuLlesii,
Dentariabulbilera,Viola silueslrlsetc.

r7e. gLEAUDE DEAL tT3#1?EDUI{CULATDE PRoDtlcrlvlrArE

"u
B I B LI O G R A F I E. Sleau(78)

Acest tip de pzidureeste rar intilnit in regiuneade dealrrri,avind de

iapt natrira'relictlca; a iost sentnalatpind in prezettt in Ardeal 9i in
r\\oldova.
Arboretele cercetate se gesesc la altitr"rdini de 100-450 m, pe tera-
sele riurilor, platoLrri gi ve'rsan{i ioarte slab inclinafi, m,ai tnult cu
expozilii nordiie 9i estii:e. Soluriie au fost studrate prea pu{tn pila ln
pr'"runt. Sint podzoluri de degradare,cenrugii-deschis, de obicei prolunde
gr greie, uneori
- *Arbc,retele slab scheiets.
siirt constituitentai ales dirl stejar pedtrncttlrt9i carpen,
la care se adaugd uneori ulmul (Ulmus foliacea), paltinul de cimp.,teiul
aigintiu, teiul pircios, ciregul gi irasinul.' Dupd paiticiparea speciilor de
arriestec,se pot deosebiurmdtoarele laciesuri cu :
- carpcn;
- c a r p e i l9.1 t e l ;
- carpen 91 clre-s;
- carpen,rrlm, paltin, tei gi irasin.
Disemi'nats-arr mai gdsit goru,nul,jugastrul, ar{arul tdririsc, pirul
gi
- rndrul pidure!.
Consisten{a rtaturald a arboretelor este de 0,9- i,0. Crepterea este
ioarte activd, productivitateasuperioarA.Forlna arborilor este trumoasd,
cu trunchiuri d-repte,ctlindrtce, bine elagate; ntturai pe m_argineaarbore-
ielor unii arbori -.int slab elagali, ctl coroaile prea trrari. Se ob{ine mate'
rial de lucru de calitate superioard.
Qegenerare a naturald.a stejarului este destul de dificili. Se instaleazS'
in schimb, semintiFuri destul de aburndentede alte specii, mai ales de
carpen, apoi de ulm, jugastrrr,paltin de cirnp, tei gi frasin. Ca gi la cimpie,
sint ioarte evidente tenomenelede succesiune,care duc 1a inlocttirea trep-
taIA a stejartrlui. In general, Iorrmareaacestultritip_trebtrie.atribtriti intro-
ducerii re|atrv ,recente-a carpe,nuluigi a alto,rspecii de amestecirt stejiretele
relictice, rimase in regiutreade dealuri din postglaciarul cdlduros.
Subarboretul estJslab reprezentat, forrnat din exemplane izolale de
alun, pddrrcel(Crataegus monogyna), zmeur, salbd moale, salbd riioasi,
crugin, jtrgastrrr(arbrrstiv),tei pucios (arbustiv), singer, corn, tttlichind,
-este (Lonicera xylosteum), soc colllull.
lenrn c.iinesc,capriloi
Pdtura vie destLrlde bogatd gi tormatd mai mult din plante de
nrrrll : Dactytis glomerata, Bro,rnusramosus, Brachypodium siLuatic'um,Ca'
rex pllasa, Nlalanthentum bifolium, Polggonatum latifoLium, P. officinale,
Arunt ruoculetwn, Asarunt europaeutn, Helleborus purpurascens, Slellaria
hol.ostea,Geum urbariurtt, Geranium 1'haeum,\/tttco rninor, Vi,oLahirta,
Circaea lutetiana, Aegopodium podagraria, Torilis anthriscus, Lysimachia

3t7
 nunlmulatia, Pulmonaria oflicinalis, Ajuga geneuensis, Ltuniu,trt maculo-
tum, .scraphularia nodosa, Asperula odorata, Gatium svhultesii, Mgcelis
rnuralis eIc.

Pe litrgd aspecttildescrismai srrs,caracterizalprin lipsa iagului, urai

notdrrr Llri caz curios, unde apare gi acesta din urmi. Este vorba de urr
ai-boretclt sltccesirttte
evidetttd-atrei genera!ii: 0,3 stejar pedtrnculatfoarte
batrin, 0,3 Iag_de virsti mijlocie,0,4iarpen'9i iag tindr (pdri9). Cregterea
aciir,d -si.productivitatea superioard la fag,
-dinmediocri 1a-stejar. F(egene-
rarea slabd in toate trei specii. Pdtura vie piante de rnr,rll,relatiislab
clezvoitatd.Panta uroderati, expozilia sudicr, aliitudinea 500 m, sol schelet
cLrntrlt pietrig (Ocolul silvic Mihlieqti).
De altfel, arnestscuride stejar pedunculatcu carpen ;i ceva iag sirrt
citate in literatura iitosociologicd sub numele de Querceto-Carpi*netum
subas. transsilaantcum, pet1llu centruflArdealul,ui (19) ; dar descriereaes(e
pre,asrrmard pentru a putea fi valorific,atd in scopuri tipologice

/80.SLEAUDE DEALCU STEJARPEDUNCU,LAT

DE PRODUCTIVITATE
MIJLOCIE

Acest tip apare in dealurile Moldor.ei.El a fost studiat rnai andnun-

lit deocanrdatdnumai in pddurea Fintinele; dar existd unele date surnarc
gi din alte ocoalesilvice (2. Przemefchi,in litt.).
Arboretelecercetatese lo,calizeazd in parlea inlerioard a dealurilor, pe
versanfii lini cu expozilii diierite ; solr-rrilesint podzoluri cenugii, de tex-
tr-rri lutoasd.
Arboretul este compus din steiar peduncula,t,in ames,teccil carpen,
ul:n (IJlmus foliacea), jugastrr_r,palfin d-ecimp, tei argintitr 9i pucios,ira-
sin ; disemina{i - mesteacdn,plop tremuritoi, arlar Tdierdsc,rllr si pdr
pidurc!, sorb dc cimip,circg. Exermplulstudiat 1a Fintinbilc rc,prozintdun
Iactes cu cornen,alte specii Iiind liLrmaidiseminate.
Cregtereaeste destdl de activS; p,roductivitateamiilocie. Fo,rma arbo-
rtlor, in general, este fnrmoasl, dar elagajul uneori lasI de dorit.
- Qegenerareastejarului este diiicil5, din cauza coplesirii prin tinereturi
de alte spec-ii; pe alocuri se observd apari{ia fagului.
In subarboret se.gisesc alunul, pdd'ucelul (Crataegus monogyna),
ponrrnbarLrl, salba moale, salbr riioasd, ilocotisLrl,singeruf cornul, iemnui
cirnesc,socul comun, dirmoxul.
Pitura,vje, in general _slab dezvoltatd, compusd din plante cle mull
rnai ales : carex siloalica, viola siluestria, Pulrnonaria offiiinalfs etc.

/8/. STEJARETO-SLEAU
NORMALDE CIMPTE
B I B L I O c R A F I E . g l e a up, . p .( 1 0 6 )
Stejdreto-qleau(134) (172)
$leau de cimpie, p.p. (30)
Qtterceto.Carpinetumbanaticumtgpicum,p.p,(106)

318
 Stejzireio-gleaul se irrtrlne;tepeste tot itt arealul glearrluide cititpte,itr
vecindtatea imediatd a arboretelor din acest din trrmi tip, dar mult mai
rii. Et |eprezinld o trecere - in spa{ir,rsi in timp --- de 1a stejdrete pure
1a gleauri; pe teren poate prezenia,insd, 9i trecen spre stejdreto-gleau
de luncI.
Stejireto-sleaLtrilede cinrpie, in general, se localizeazdin aceleagisi-
tuafii ca 91ear,rri1e de cimpie. Solr.rrilesint brune-roscate,unecri ctt incepttt
- podzolire,
rie 'In ntai uscaie, nrai fine _si ceva mai compacte decit in gleart.
compozi\ia arboreielor,predorninant este stejarr-rl_ peduncirlat. ca
specii cle amestec mai abundentb se gEsesccarpenul, teiLrl (2. torltentosa,
niri tni T. cordala qi T. ptatgphgtloil), frasinul (Fraxinus excelsio'r, mai
rar F. holotrtcha); riai pLrlin abunden{i: ulmul (ulmus f.oliacea,u. am.-
bigua), jrrgastrr,rl 9i ariarul'tdtlrdsc; diseminatse mai intilnesc: paltinul
de- cirrip, bire;ul, parLri si rnintl pdduret. Dupd compozilia specifici arr
outrrt Ii stabilitertrndloareleiaciesuri:
normal (tei 9i carpen abtrnden{i,izrr irasintrl disemitrat);
- ctt carpen;
-- ctr tei ;
- ct1ulm si jttgastrtt;
- cL1frasin :
- cli irasin 9i tei.
consistenta naturald a arboreielor este de 0,8-0,9. cregterea este
viguroasa, ral productivitateasuperioard.Arborii sint bine coniormali, cit
triinchiuri drepie, cilindrice gi trumos elagate. Se ob{ine material de lttcrtt
de calrtatesup,erioard.
pegeneraieanatttraldpune aproximativaceleagiproblemeca in gleatri
obiSnlii. Semintigurilede stejar se instaleazd destul de ugor, dar se dez-
yoltd greu si sint puternic concurate de ti'nerettrrile abrln'dente9i vigttro'ase
cle caipen, ulm, jrigastru, arfar, iei 9i trasin. Astlel, tendinlele de elinti-
nare a stefanrlui sint ioarte evidente; ldr6, indoiald, in generalia urmd-
toare, proporfia lui va deveni mult mai micd decit in arboretele actuale,
dacd nir se rjor lua mdsrtri energice pentru meniinerea ei. De asemenea,
se gisesc arborete biotalate, in care eiajul dominant oste de stejar, ctr
,o".ii d" amestecdiseminate,dar acesteadin urnrh au 9i iormat un eiaj
dominat.
Srrberrboretul este destul de bine reprezentat,format mai ales din :
aiun, pdducel (crafaegus monoglina, pe alocuri 9i c. oxyacantha), salba
mcale, salbii riioasd, iinger, lemn ciinesc, mai rar ulm de plut6, m5ce;
( R o s a c a n i n a ) ,p o r u m b a r ,c o r n .
gle'a'u;
PdtLrravie oste bogatfi gi, in general, asemdndt'oarecu cea di'n
glomerata, Melica
nraj frecvente sint : Brichypodittm" siLuatic'um,Dactylis
uniflora, Polygonntum latifotium, Arum maculaturn, Tamus communis'
L riica cltoici,-Rumex sanguineus,Altiaria officinalis, Asarum euroryeum,
phaeum,
Geunt urbanum, Hypericui perforatum, Geranium robertianum, G.
Circa2a luteliana,-itoto niita, V. silttestris, Euphorbia amygdaloide-s, 7"o-
riiis antltriscus, Lysimachia numntularia, Pulmonaria ollicinalis, Lithosper-
tnun| purpureo-caeruleum,Glechoma hirsuta, cantpanula patula etc.
519
 . In crrnpra din vestul |drii s-au semnalat tloud tipuri de stejdreto-
g l e a r r rci a r e ,l d r d j n d o i a l d ,a r t r e b u ip r r v i t ec a t r p u r i a p a f t e ( 3 8 ) . E l e , i n s n .
rt-arrlosr ce'rcetate amdnun{itpina ih prezent.
Astfel se citeazd stejareto-gleaude productivitate inaltd, format mai
ales din .stejar pedtrnculalin etajul sr-rperiorgi carpen in cei inferior (in
text origirral i se splne chiar stejdreto-carpinet),.se mai gdsesc lrasinirl,
ttlmul gi jrrgastrrrl.SolLrlesle_brirn podzoiic,permeabilla"srrp,rafaid,dar
compact, greu 9i imperneabil de la o anurnitd adincime (80-40 cm).
. Al doilea iip ar ti stdjereto-sleaulcle cimpie ioasd,c,ompusdi,n stejar
pcdunculat,lrasin, ulm ;i jugastnr,cu pu{in carpen gi tei. pioductivitaiea
este nriilocie. Solul este bnrn podzolic iompact iau podzol hleizat, cu ori-
zontul B conrpact.
Caracteristici pentrtr ambele- tipLrri este inmldstinarea pr-rterpicda
lerenrrlrri, ce'se obsend irr speciardrrphexp,loatare ,uit'ihii, dripa o r;iire
a arboretelor.Acest fenourenlace ca regenerareaacestor arborete sd fie
lcarte dilicjlS, necesitind lucrdri de dren-aiecostisitoare,S-a obsen,at ci
innrldstinareaes,tenrai prr{in inte'nsdin iocLlri rrnde sinrt tnai ab,unde,nte
specirlede arrestec,ceva.uraipretenlioasepentru urniditate,ca tei, i-;;p&,
jugastru etc.

1BJ.SI'EJARETO-gLE;1U
DE DEAI_DE PROD{JCTIVITATE
SLTPERIOT\RA
A.*ti tip a" pidure este rar intilnj't,de obiceiin conrplexcu glcaul de
,^-,
d e a l c r r s t e i a rp e d r r n c r r l a t .
Arboreiele^cercetate se gdsescla altit,dini de 400-500 ur, pe platouri
satt coasteline ctt expozilii nordtce9i estice.Asupra solurilo,r
nu s-au idcut
pini in prezentnici un fel de cercetdri.
Arboretul este compus din stejar pedunculatgi carpen, cel di'tii pre-
dominind in niod categoric.In arboreteletinere ambele.p"iii se
menlin la
acelaginivel, dar mai tirzin carpenul rdmine in etajul dominat. Diseminat
se mai gisesc gortrnrrl, teirrl pr-rciosgi cire,crrl.
. consistenta naturard a arborete,loreste de 0,g-0,g. cregterea
este
foarte
.actir''i, productivitatea superioard. Fo,rma arboriio,r este bunr, cu
trLrnchir-rri drepte,cilindrice 9i bine eragate.Se obfine material de lucru de
bund calitate.
_ Qegenerarea natunali a stejaruluiprin sdnin{d este destul de dificild.
Seminlisrrrilese instaleazd,d,ar nu duieazd din cauza umbrei arboretului
bztrin 9i a concuren{eisemin{iguriiorde carpen, care sint mai abundente.
S-a nrai semnalat apartliapaltinulLride cimp in tjnereturi.Evolu{ia natu-
rald a ace.s'tuitip porneste, desigur, de la un stejdre,tsi me,rgespre
-sleau.
subarboretul este relativ rar, compus di,n: pdducel (critae[us mono-
gyna), mdceg (Rosa canina), salbd moale, crrisin, singer, lenin
ciinesc,
soc comun.
Pdtura r,'ie este destul de bine reprezeniatd,compusd din: Dactylis
glomerala, Brachypodium siloaticum, Geum urbanum, circaea lutettina,
chaeroplryllum temulum, Torilis a'nlhriscus, solztia glutinosa, stachys sil-
aatica, Galium sclrultesii, Lapsana communis ele.,

320
 18J. STEJARE'TO-$LEAUDE CIMPIE CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE

E I B LI O G RAF I E. Ste;areto-9leau
d,e margine (134)

. Acest tip de pddr-rrese gdseFtein imediata vecinetate a arboretelor

de slearr.
- Arbcretele,se.gisesc situafii obignuitepeniru sreau - plator-rrigi
v a l r u p r e a a d r n c i ,c a r e I_in e trarerseaza.
Solr-r1 este brun-rogcat,podzolrt,nrai co,mpactclecitin gleau.
Arboretulestebietajat.in etajul I se grselte stejarulpedunculat,cu pu-
carpe,n - cenrl,uimul (t'1rnus
lin ; -dise-mri'na!i lotiaiea gi'lJ. proceral, t6itrt
argintru si frasinLrl.In etajul II - carpenul,'ulmul (acelea'sispeoii),
ga.stnrl,ar{arul tdtardsc gi disemrnatsorbLrlde cinrp. In proporlregene. iu-
r a . l i 1 , ^ s t e j ; r raL. r e
l .a p r o x i m a l i v0 , 5 ; c a r p e n u l ,u r r n u l ,j'r r g a s i r u l ,u i l r . i t -
c i t e 0 , 1; c e l e i a l t es p e c i il a u n l o c - 0 . 1 .
consrstenta gerierala este de 0,7-0,8. cregterea este nie,diocrd.pro-
. ,
dilctrvriaiea.se. poate apreciaca mijlocie (de fapt, datorita etajdrii arbore-
tttltri, diatnetrelerr.corespLrnde p'roductiiritd{ii sirperioare,jar iiraltirnlle-
c.eleiinfetioale). Arborir sint inia destul de bine'confornra(i,cu tiunchir-rri
drepte,cilindncegi bine elagate.Se poateob,!inematerial de lucru de buni
calitate.
_Ilegenerareanaturald_a ste.iaruluise produce,probabil, tot atit de greu
ca in celelaltetipuri de glearr,stejareto-gli:auetc. in general, nr_rse gdiesc
sentinti"suri.
Subarboretuleste destr-rlde abundent,format din alun, pdducel (cra-
laegtp monogAno,C. pentagyno), salbd rnoale,salbd riioasd, singer, corn.
'plante
Pdtr-rravie este gi ea destul de bogatd fiind constituiti dTn
cbignLritede rnull, printre care au invadit gi o serie de specii de'locLrri
deschise"

/B4. STEJARETO-$LEAU DE DEAL DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE

Bl BLIOGRAFIE S t e j d r e t o - 9 l e adue d e a l c u C a r e x p i t o s a ( 1 2 1 , 1
Quercetum rohoris carpinetoso-caricetosum(l2l\

Acest iip de pddure esie prr!irrrispindit. Pini in prezenra {ost iden-

trllcat nurnai in dealurile din cotul carpalilor, dar gi aici este rar.
Arboretelecercetatese gdsescla altltudini de 2oo-900 m, pe versan,fi
foarte slab inclina{i, aproapi platourr,cu expozi{iageneraldbdti.a. sotu-
rile sint brune slab acidificate.
Arboretele sint .co'mpusedin stejar pe,d'unculat, carpen, jugastru
'ai!intiu ;i
mojdrean; diseminat se mai gdsescstejdrrrl brrrmdriu,ieiui ii
paltinul de cinrp. Se observd o etajare hetd, siejarul fiind lociljzat in
etajul dominant.
consistenla naturald a arboreteloreste de 0,8-0,9. cregterea nu este
prea activi ; productivitateaeste mijlocie, chiar spre linrita de jos. Arborii
:jll: jn,qg,leral destrrlde bine confonnali, dar slab elagali, cu coroanelepu-
terntc dezvoltate.Se obiine materialde construciiirur7ld.
' ftegenerat'eanaturald a stejanrlui prin sdmiirti este destul de
- dificill ;
puielii sint.pu{ini, se dezvoltdgreu gi de obicei pie,rdin cauzaumbrei arbo-
retelui bitrin.

2 0 - T i p u r i d e P 5 d u r ic . 2 4 1
3Zt
 Evolulia arboreielorpornegtede la stejirete pure, car.eastazi nu tnai
unde etajLrl
exista in r.lgiunu; dar s-air gdsit arboretei''curs d-esrtccesiune,
donrinat
- abla a ajuns la dintensiuni de nuielis.
Subarloretul'estebine dezvoltat,de obicei coniinuu, colllpLtsdin : -altrn,
plrlucel (CrataegustnonogAno),singer,rnai ptrlin salbd riioasa,drob (LAtt-
sus ntgricarls),scumple, corfl, Iemn cllnesc.
'sdracd,
Patura vie este reprezentaidprin ptr{ineexemplarede oarex
pilosa,la care se adar-rgiici-colo9i alte specii.
DE TERASA
/S5. STEJARETO-SLEAU
de terasd,p.p. (30)
B I B LI O G R AF I E. Stejareto-9leau

Acest tip de pidure este relativ rar intilnit, provenind din introduceretr
ireptatd a sdeciildrde amestecin stejdretulnormal de terasd; este loc'alizat
i n d e a l u r i i 6 a s e9 i c i m P i ii n a l i e .
Arboretelecercetatese gdsescpe teraseleinalte ale riurilor. Solul este
brun-rogcatpodzolit,cu textilrd grea, {oarte compact.sL.greu permeabil; re-
giinul d" n-iditute este variabil, de la exces de -Llmiditateprimdvara pini
iu a"ti.it in timpul secetelorputernice de varli. Strbst,ratrrrile sint lorfitate
din lutr,rri argiloase grele, rrnebri ctr pietris mdrunt'
Arboreteie sint ionstitr.rite din stejar pedr,rn,culat, la care se adaugd:
carpenrrl, ulmul (Utmus foliacea, IJ.'ambigua), teiul argintitt, j.ueas'trul,
,iii*t tdtlrdsc, irasinr-rl.'Este probabil sd se tealizeze diierite faciesuri,
dar deocamdati ele ntl au lost- studiate; s-a semnalat precis nrtmai ttrt
faciescu carpen.
Consistehfaarboreteloreste de 0,7-0,9. Cre.sterea. siejarulr-ripare sd
ii iost visuroasd in trecttt, dar in ultilnul timp s-a resimlii in rtrma sece-
telor rcpe"tate.ProdLrctivitateaactuaid poate li socoiitd ca mijlocie. Forna
trr-rnchiirilorgi elagajul sini desirrlde-bune.Se-oblinema.terialde lucru.
fie,generareanitdrald a stejarului este dilicila ; chiar dacd se p,roduce
inStalaiia semin{igului,acestaeite concurat.{e puie'{iispeciilor de amestec.
In subarboiei se gdsesc pdducel'1 (Crdlaegus rnonogyrLa), szrlbrt
moale,salba riioasd, singerul,lemnul ciinesc.
Pitr-rravie esie puter;ic dezvoltat5,ajungind pind la inlelenireatotal5
a solulr-ri.Compozifii ei, ins5, n-a fost studiatd.
Din cauza'condi{iiloredafice grele, stejarLrldin arborete de acest tip
a iost alectatde usclri masivein timpLrlsecetelorputernicedin rrltimii ani.

DE DEPRESIUNE
186.STEJARETO-$LEAU
EIBLIOGR.AFIE. S t e j i r e td e d e p r e s i u n(e1 3 4 )
Acest tip de pddure este relativ rar ; se intilnegie in arealul gleatrh-ri
din cimpia Munteniei, apoi a fost semnalat si in silvostepa din citnpia
Crr;anei, unde se gdsegtealdturi de .sleaurisi stejdreie de luncd.
Arboretele de acest tip se lcrcalizeazdin depresiuni inchise, nu prea
adinci, cu stagniri temporare de ape, provenite din ploi sau din topirea
zdpezllor. Solul este interrnediar intre brun-ro'gcat9i podzol de depresiune'
cu-textura grea in orizonlul B, inceprrturide hleizare 9i umiditate in exces

322
 in stratttrt rttai adinci, pe clnd cele superficialeprezmtd o urniditatevaria-
biia, r'ara..prriind sd se usuce puternicsi si crape. Acestecondi{ii edatice
nelar'-orabile determini productivitateaii'rferioard' a arboretelr-ri.
Arboretulesteco_mpus din stejar pedunculat,la care se adaugd: ulmul
{ulmus procera gi u.foliacea), tinjul .jLrgastrLrl, arfarr-rltdtiri"sc, iar in
cantitaternai mici: cerul,carpenul,ploprii iiemuritor'9i alb, teiul argintiu,
p d r r r l, s ir n a r r r p l i d r r r e t ,I r a s i n r r lP. r o p o r f i ns'pseacr iri l o e
r s i e s t e i a r 0 , 7 ,r r i ] n o , l ,
; t r t a r0 ,I , i a r c e l e l a l t es p e c i i l, r r r n l o c 0 ,I r r r r m adi i s e n r i n a i eU.n e n r i
rtlnrrrl;i ar{arr'rlse locallzertzA tn al tloileaetaf reprezentindasttel rrn sta-
drrr de succesirrne.
consisten{a arbo'reteloreste redusr la 0,6-0,7. cresterea este nutilr
acttrr;i,prodrrctivitatea inferioara.Arborii nu sint bine conformati,deleori
au trLrnchirrri strimbe (in parte datoritdgi provenie'nlei din lastar);elaqajul 'Se
Ilu .se produceiri bune conditii, co,ro,anele aLr dirnensirrniexagerate.
poate-obtrrrelemn de construc{ie,prea pu{in de lucru.
, . R e g u r r e r a r enaa t r r r a l de s t e d i l i c i l n . S e o b s e r v dn r r m a ip r r t i n i p r r i e { is i
d r , r j o r r i . d r ' . r r l rprlro. p
. a l b s i t r e r n r r r d l o rS. t e j a r t r ln u r " t . g e n e r e a z dd e I o c .
subarboretul este de obicei 'rar, iormat din fire rdzlete de pdducel
(,CrataegLt,s ttio.rtr.tgyna) 9i c-rrrgin;irr alte cazurj, insr, se gdsesc desisuri
de lrorurlbar, 1a care se adarrg_h speciilede mai srrs,precim gi zdlogLrt,
nrdcegrrl( I?osa canhn), spinrrl cdrburrri,salba moare, singerirl, lenirrrl
cllnesc.
D i n t i e plantele paraztle se giseste pe alocuri viscul de stejar.
P d t u r a vie este puternic dezvoltatS. Pe aloctrri Rubus caesius este
a b r r n d e n itn, alte pdr.ti,preciomind
speciilede Carex,. se mai gisesc Stelta-
ria aquatica,Gryns.oohila murolis,.Ranunculusrepens,Galium'apu.rine,Sarn-
bucus ehulus, Aster punctatus etc.
 CAP]TOLUL XVII

' L E A U R ID E L T ] N C A
S
(fornratiaXXXI)
TIPURILOR DE $LEAUDE LUNCA
A. CHEIAPI]NTRUDETERMINAREA
l. -'l-erenrtrileobignrritedelrtncddtncursulapeiormari'inregitr-
nea de cimPie si de dealuri
- Depresittni cu afia ireatica apr.opiatdpe grindr-rrilenisip'oase
Ain Delta Dundrii (hasmacrtrt;
car'
2. - Stejarul pedunctriaiin propor{ie de 0,5-0'7' In amestec
p e n , r r l r n ,j r t g a s t r r ti,e i , I r a s i n '
'9J' STEJARETO-SLE.\U DE LUNCA^

brumdriu'
- Stejaml peduncttlat,uneori atuestecat9i cu stejarul
in propoi{ie de o,l-0,4

f,. - Qegiune de cimpie

- Qegiune de dealuri

4.- P l o n r r la l b d e o b i c e il i p s e g t ed l r t a t t t e s i e sc a t t e s l e n t r r t r adi i s e -
-','"n"ri''-;;rl; ipur" iir mod exceplional in propor{ie de 0'l
,)
s a u m a i ' n t t t l t ,d ' a r i n a c e s tc a z e s t e i n s o l i t d e c a r p e n9 t . 1 e t
piooul alb totdeaunaexistdin amestec; carpenttlestecel mLrlt
diseminat, teir-r1lipsegte complet

5.- Amestecvariat, cir stejar ped"nc''1at,ttltn, Irasin'-.jugastrtt'

anin
arlar ldldrdsc,mai tnt .utpbn, ioarte rar tei, plop alb .9i
brumdriu
'traui lipsegte'Zona lorestlera sl sllvo-
nesrtl. Sieiarul
silvo-
;t.-pa ; Jui' - larli nirmii in partea internd a
stepei.
DE CIMPIE
/87. SLEAU NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA
ste-
In amestec stejar pedunculat, stejar brumbriu 9i ulm ;
iarul brumdriu poarteti numai diseminat; disemina{i mai pot
ii plopul alb, alrtarr,rltdtdrdsc, frasinul, in mod excep'{ional
carpenul gi teiul. Silvostepa gi stepa din sudul ldrii'
/S9. $LEAU DE LUNCA DIN SILVOSTEPA $I STEPA DiN SUDUL TARIT

324
6. - 1n amestestotdeaunastejar pedunculatqi plop alb, apoi salcie,
ulm, velnig, jugastru, irasln, exceplional plop tremurdtor,
p,lop cenugiu,arlar tdtdrdsc.Zona iorestierd.9i silvostepd,dar
in budutrfdrii numai in partea internd a silvostepei.
/88. SI-EAO.PLOPI$NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE
-- In amestec stejar pe'dunculat,stejar brumiriu, plop alb 9i
ulm, apoi velnig 9i dr{ar tdtirdsc ; stejarul brttmlrju -incazuri
rare rdmine numai diseminat. Silvostepa 9i stepa din sudul
{drii.
1e0'$LEAo-PLoott tf^Tti
o?,i*,;fr"t"
?i .lru"T?o
7. - In amestecstejar pedunculat,anin negru, ulm, jugastru, Ira-
sin, mai rar velnis. Ca specii diseminate caracteristic este
mdlinul ; poate apdrea aninttl alb, ciregul gi chiar fagul.
/91. SLEAU DE LUNCA DIN REGIUNEA DELUROASA
- ln amestecstejar pedunculat,plop alb, ulm, uneori anin negru.
192. SLEAO-PLOPI$ DE LUNCA DIN REGIUNEA DELUROASA

B. - Arboretele compuse mai ales din stejarr (pedunculai 9i bru-

mdriu) 9i frasin (comun 9i puios)
- Arboretelecompusedin stejar (pedunculatgi brumdrir"r),plop
gi puios)
(alb, tremurdtor 9i ce'nugiu),si trasin (cornr,r,n r0
9. - Productivitate inferioard. Arborete cu oonsisten{dmai ridicati
si de lntindere mai mare.
r94. $LEAU DE HASMAC
- Produ,ctivitaiea exceplional de micd. Arborete rdrite di,n de-
presiuni mici, inconjurate de nisip neimpdd'urit.
/95. RARISTE DE STEJAR SI FRASIN DIN HASMACE
- Prodtrc,tivitate
miilocie.
/96. SLEAU.PLOPI$ DE HASMAC DE PRODUCTIVITATEA4IJLOCIE
- Productivitate inferioarl l1

- Arborete c,u con'sisten,iamai ridioartd.si de intindere mai mare

r97. $ L E A O . P L O P I S D E H A S M A C D E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A R A

Arboreterdrite din depresiunimici, inconjurate de nisip neim-

pidur,i,t.Productivitateexcep{ionalde micd.
,98. RARI$TI DE STEJAR, FRASIN SI PLOP DIN HASMACE

B. DESCRIEREA
T I P U R I I , O RD E S L E A U D E L U N C A

1B7.$LEAU NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEADE CIMPIE

B I B L I O G R . 4 l : I l J . g l e a u r i l e( 1 3 3 )
$ieau de lunc6 (3tr,p.p.) (51) (134) (172)
Stejzireto-lrasineto-9leau (106)
$ l e a u ,p . p .
 auercela-Catpitelrrr, s.st. (50).

3:T,i;:,:3:',i;,1,2',ri'ixl,T',',:7,:
;il:li'"]'ll'i,'#,
$lea.ulltormal de luncd este larg rdspindit in regiuneade cirnpie.in
zcna lorestieragi in silvostepd; in sudul {arii (r\,luntenia9i Oltenia) se
gdsegte nrrmai in partea internd a silvostepei.A iost sernnalat gi in
f)obrogea (2. Przerne{chi,in litt.).
$leaLrrilenorinale de luncd se localizeazdin luncile cerra mai inalte
ale apelor curgdtoaredin regiLrneade cimpie. Aceste lunci nu mai sint
rrundate in mod regLrlat,citeodatii nu ntai sint inundate aproapede loc
(Iie in unna indiguirilor artiliciale,lie din ca\za ridicarii naturale a tere-
nului prin depunereaaluviunilor). Dar, apa Ireaticd este totdeallnaapro-
piata de suprafafasolului gi lolositd din plin de rdddcinile a,rborilor.De
asemenea,9i urniditateaatnoslerricdeste ridicati. Solurile pot fi destrrl de
variate, de obicei brune slab rogcatede luncb, rrneori slab podzolite; in
alte cazuri s-au t:ons,tatat soiuri crude, chiar nedecarbonatate, sall cu Lrrl
ittcep,utde solilicrre la supralald; textura solului este ioarte variatd, de
Ia nisipo-lutospind 1a luto-argilos,uneori cu alternanJepe acelagiprolil;
fenonenele de hleizarreapar intotdealtna; apele lreatice se gdsescde obi-
cei la adincirnede 2-4 m.
Acest tip este caracterizal printr-o compozi{ieioarte variatd a arbo-
reielor. In linii generale,insi, existi auurnitd asemdnarecu sleaul nor-
rlal de crrnpie; uneorr',aceastdaserndnaremerge pind la aspecte aproape
identice, in alte caztri apar unele ca'ractereproprii. Specia principaia
este stejarul pedunctrlat.Speciile de amestecmai des intilnite sint r"rimul
(Ulmus foliacea, U. ambigua, rnai rar IJ. procera) gi trasirnul (Fraxinus
exceLsior,cileodatd ,si F. hototricha). Desttrl de irecvente sint arboretele
compnse d,intr-un arnestecde s,tiejar,ulm gi frasin, cu alte specii n'r_rmai
cliseminate; in gazwi excepiionale,amestequlse poate redrucela stejar gi
ulm sau stejar gi irasin. Dar in, s,tadiirna;i evo,luatese pot adduga gi alte
spEcii de amestec: frecr.en jLrgastrul gi intr-o mdsurrd ceva mai rnjci
arlarul tatdrdrsc; incd desttulde des carpe,n,ul gi m,u,ltrnai rar teiul argin-
tirt. AstIel, in lorma cea nrai evoluatd se poate ajunge la aceeasiconpo-
zil,ie ca in faciesul normal al glear"rluide cimpie, cu aproximativ aceeagi
proporlie a speciilor. Pe de altd parte s-a semnalat citeodatd 9i prezen{a
piopului alb, care reprezintdo rimigi{i din stadiLrlanterio,rde gleao-plopi;.
In general,arboretelecu participarearnai importantda plopulLri{ac parte
din tipul urrn5tor; in acestearboretenu participd carpenul si teiu1,ci cel
rnult jugastrul. In evo'lu{iagleaurilor de luncd dispari{ia plopuhri gi salciei
are loc, in marea rnajoritatea cazurllor, inaintea apariliei carpenrrlui9i
ieiului. (desigur, se inle ege plopul 9i salci,airnrtr-oproporlie ceva rnai
nare, fiindcd disernirrataceste specii pot ii prezente in orice facies al
tipului de fald ). Ast{el, separa{iaintre tipul de fala gi urmdtorul (care in
mersul evolu{iei se realizeazd mai inainte) este destul de bir-remarcati
prin arborete de stejar, ulm ;i lrasi,n,{iri plop gi salcie,dar gi iara

326
cafpen gi tei. Totugi,in mod excep{ionalapar 9i arborete,in care participa
atit carpenul9i te,iul,cit 9i plopul alb ; ele sint clasatetoi in tipul de ia!a.
In cazuri rare pcate participa gi anintrl negrll jtr cantitate destul de
male. Prezen{alui ltu are aceeagisernnificaliecrt a plopr-rlui. Intr-adevir
nlr s-arlgdsit treceride 1a anini;uri p,ure 1a glearrri de ltrncd.Deci, aparitia
h.u in ;leauri de luncd este de aceeagina,turdctt prezen{alui in zivo'aie de
plop. lrr consecintl, prezenlaaninului determind nutnai un facies in tiprtl
de iaii.
Faciesurile acestui tip sint loarte multe gi legate intre ele prin nu-
nleroase aspectede trecere. Se arata rnai jos cele ce au fost gdsite pe
teren. Spre deosebjrede clasificareaiaciesttrilorin gleaul de cimpie, in
cazul acestase {ine seantagi de ultn, care aici reprezintd ttn element im-
portant ; dar, ca gi acolo, nu se {ine cont de jrtgastru. Ca facles normal se
consrderdaici cel compusdin stejar, ulnr 9r lrasin (cel rnai irecventintil-
nit pe teren). Celelaltefaciesurisint cu:
- rrlm;
- {rasin;
- carpen (foarte rar, desigur provettit dintr-rrn stejiret de luncd) ;
- ulm gi carpen;
- irasin gi carpen;
- r r l m , i r a s i n ; i c a r p e n;
- ulrn, carpen si tei ;
_, uhn, frasin, carpen ;i tei ;
- plop alb, ulrl, carpen 9i tei ;
- anin negru, rrlrn 9i frasin.
F aciesurilemai complicateau la o virstd mai ila jniatd stnrctura
etajatd ; in al doilea etaj se Iocalizeazdcarpenrrl9i jugastrr-ri.
Speciilediseminatesint: cerul, plopLrlnegnl gi trernrrrdtor, salcia alb5,
linjul, pzirLrlgi mirul padure!, tnai rar sorbul de cinrp gi ciresul. Binein-
{eles,toate speciilenotate in definireaiaciesurilorpot participa disemtnat
9i irr faciesuri,r-rrrde n1l apar in denurnire; in spectal,aceastase referzl
la uhnul 9i plopul alb.
Consrstenlanaturald a arbore,teloreste de 0,8-1,0. Cregtereaeste
ioarte viguroasd la majoritaieaspeciilor; numai carpenuluneori aratd <t
cregtereceva mai slabd. Productii,itateaeste srtperioard.Forma arborilor
este buni, cu tr,rlpinidrepte,cilindrice gi bine elagate. Stejarul, Irasinul
9i rrlmrrl turn\zeazdrnaterial de calitate superioa,rd.
Regenerarea naiurald se proditcein condi!irdestul de brrne.In special
se lnstaieazdugor sernrn{igrrrile de rrlrn ,si jrasin ; cel din rlrrrrd,in ntulte
locuri, este de-a dreptul invadant. In schirnb,carpenul si teir-rlmaniiestd
aict mult mai pulind vitalitate decit in 9leaul de cimpie gi se regenereazir
mai grer1. Se mai gisesc senrin{igrrride stejar, cer, irrgastru,arlar gi
dud subspontan.

327
 Aspectelemai importante ale evo,lufieitipului de iaii au 9i iost scl-ri-
fate mai sus, liindcd fhrd ele nu s-ar fi pLrtutardta diier;iteiaciesuri ale ltri.
Subarboretul este, de obt'cei,bine reprezentat,constituit din : alun,
pdducel (Crataegus mono,gyna),mlceg (Roso canina), crugin, spinul cer-
bult-ti,salbd moale, singor, scc comun, cdlin, lemn ciinesc, mai pr-rfinulm
de plutd, mdr pddure{,porumbar,salcim mic, clocotig,corn, dirmox.
Dintre plantele agd{atoare se gdsesc hameiul, curpenul de pidLrre,
iedera gi citeodata subspontanvifa americani.
Pitura vie este bine dezvoltatagi constituitd in rnare parte din plante
tjpice. de mrrll, la care se mai adaugd unele spec,ii cu alt c,aracter:
Brachgpctdium silualicum, Dactytis glornerata, Festurw gigantea, poa
trioialis, lvIeLicawifLora, Milium efiuswn, Deschampsiacaespi{osa,Bromus
ranloslts, Carex si/e;atica,C. diuuLsa,Allium ursinum, Comtallaria maialis,
Arum maculatunt, Tamus commurlis, Anernone nemo'rosa, Ranun'culus
aurlconuts, R. repens, Fica:ria ranwrculoides, Cheli,doniummaius, Coryclalis
caoa, C. solida, Rubus caesius, Geum urbanunt, Hypericum perforatum,
H. hirsutum, Euphorbia amygda:loides, Geranium robertianum, Circaea
lutetiana, VioLa odo'rata,V. siLuestris,Angelica sil'oestris,Sa,ntculaeuro-
paea, Lysimachia nummularia, Pulmonaria officinatis, p. mollissima,
Symphytum officinale, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Lamium gateob-
dolon, Stachus siktatica, S. palustris, Lgcopus exaltatus, Scrophularia
nodosa, Asperula odorata, Galiunt cruciatum, G. schuttesii, stllanun,.
dulcamara, Lapsana communis etrc.
In cimpia Banatului se gdsesc in interiorr-rlarboretelor de acest tin
mici depresiuniinchise gi pu{in adinci, in care stagneazdapa din ploi
topirea zdpezllor. Aceste depresiuni au oarecare asemina,recu rovinele ;i
drn gleaul de cimpie din,\krntenia, dar, spre deosebired,e acestea,solul
este
.reprezentat prrintr-o lrcoviste, iar irboretul, de obicei, printr-un
amestecde frasin cu stejan, citeodati frasin aproapc pur (este vorba
de
ecotipul biniiean, rezistent 1a inundafii gi stagnarea aiei, al lui Fraxinus
e-xcelsior).Solul este acoperit printr-ur-rdesigle Deschampstacaespitosa,
ca:rex uuLpina gi lurtcus- elluius, la crare se adaugi totdeauna,
dar in
cantitato mai micd, Lysimachia nummuLariasi Lycipus exaltatus.

1A3.$LEAOPLOPI$NORMALDE LUNCADIN REGIUNEA

DE CIMPIE
BIBLIoGRAFIE. gleaude runci inundabiliin silvostepi
r'i stepi p.p. (30)
$leau de iunca cu salcie 9i plop, in zona forestieri (30)
gleau de 1unci,p.p. (l3l)

^ Acest tip de pddure este destul de rrecvent in regiunea de cin-rpie,

avind aproximativ aceeagi rlspindire ca pnecedentul.
Arboretele de acest tip se gisesc in luncile apelor curgitoare nrari,
in situa{ii ceva nai inalte decit zdvoaiele.Terenui este inundat, dar la
in'tervaleceya rnai rare gi pe durati ceva mai micd decit in zdyoaie.Apele

328
freaticesint destul de apropiatede suprafa{a9i pot {i iolosite de riddcinile
arborilor. Soirl este reprezentatprin aluvi,uni pulin evoluate, nedecarbo-
natate, nis,ipo-lutoasepi,ndla lutoase (deseoricu varia{ii pe acelagiprotil).
Arbore,tul are ca specii principale nelipsite stejarul pedunculat
-albr ;i
plopul alb; speciilede amestecmai abundentesint salcia
9i plei-
nitoare, ulmul ((ilmus foliacea, IJ. ambigua, mai rar u. procera), viniut,
jugastrr-rl,irasinul, mai rar - plopul tremuritor, plopul cenugiu, arfarr-rt
tdtdrdsc.Diseminat se mai gisesc plopul negru, aninul negru, carpenul,
mdrul gi parul piduref.
Dupd participareaspeciilor de amestecs-au putut deosebiurmdtoarele
faciesLrri, cu:
- salcie,ulm, velnig 9i lrasin ;
- plop cenugiu,ulm, velnis si jLrgastru;
- plop trern';rdtor, jugasirr-r ar!ar titirasc ;
;i
- ulm.
Xlai trebuie sd lie men{ionatedoui faciesuri, care reprezinti prinrele
stadii initiale de sleau, pornrnd de l,a zhvoaie,cu :
- plop alb ;
- plop alb 9i salcie.
Consistenta naturald a arboretelo,reste de 0,7-1,0. Cre,stereaeste
Ioarte vigLtroasd,iar productivitateasuperio,ard.Forma arborilor este buni
Ia stejar, ulm gi irasin, cu tulpini drepte, cilindrice gi bine elagate;
acestespecii produc gi material de lucru valoros. Plopul are uneori Jorme
care lasi de dorit, cu tLrlpini strimbe 9i co,roanedezvoltate.
ftegenerareanat rrali din simintd se ob,servdmai ales la ulm si
jugastru, mai pu{in la stejar; subsporntanse introduce dudul. Plopul alb,
cenugiu gi tremuritor se inmul{esc prin drajonare, totugi, evolufia acestui
iip rnerge spre disparifia speciitlormoi 9i realizarea urnui gleau normal
do lunci.
Subarboretul este destul de abundent, compus din pdducel (crafae-
gus monog!/n&),mdceg,(Ro,sacan-ina,R. dumetorum),salbd moale,crugin,
spirrrrlcerbrrlui, singer, soc comlln, cdlin, lemn ciinesc, mai pu{in zdlog,
rdchita rogie, ulm de plutd, porunbar, co,rcodug,mdr piduro!, salcim mic,
clocotig,cdtinl albi, dirmox.
Dintre plantele agd{dtoarese intilnesc hameiul, curpenul de pidure,
vifa salbatica9i iedera.
Pitrrra vie es,te destr,rlde abundentd, formatd din : Brachypdium
siluaticum, Dactylis glomerata, specii de carex, conualLaria majalis,
Pctlygonatum latifolium, Altium ursinum, parietoria officinaLis, polygonum
hydropiper, I-icaria ranunculoides, Attiaria olficinatis, Rubus caesius,
Geum urbanurn, circaea lutetiana, Impatiens nori-tangera, Heracreunt
sphondylium, Pulmonaria officinalis, Lithospermum purput-eo-caeruleunt,
syntphytum officinale, GLechomahederacea, stachus palustris, solanunt
nigrunt, Galium aparine etc. In unele 'cazurj Rubus caesius lormeazd urr
covor contintru.
 1s9. $l-EALr DIr LLJNCA DIN SILVOSTEPA 9l STEPA DIN SI,DUL TARII

BIBLIOGRAFIE. $ l e a u d e l u n c b ,p . p . ( 1 3 1 ) ( 1 6 0 )
$leau cle luncd inundabild in s,ilvostepdti stepi, p.p. (30)

Acest tip de pidLrre esie pLrfin rdspindit, gdsindtr-sein ltrncile apelor

cllrgAtoaremari din Xluntenia gi Olte:nia,anllme_in stepd 9i in partea
externd a silvostepei n-a fost sentnalatin lunca Drrndrii.
Arboretele de acest tip se gasesc in lttncile ceva mai inalte ale
riurilor, care sint incd inirnd-atedestrrlde de,s.Apele ireatice sint rnai joase
decit iri tior-r1asemdrratordrn zonr lorestierd. Solrrl esrteah-tvionar,cntd
sau in trahsforrnarespre cernozjom nisipo-lrrtospind la lutos, ttneori ctt
r a r i a { i i s e n s i b i l ep e a c e l a $ pi r o i i l .
Arbore,telesiht conrpusedin stejar peduncLllat,stejar brumiriLr_9i ulm
(titmus foliacea, lJ. afibigua), amesteba;fiin diferite proporlii. Steiarul
brumdriii uneori rdtnine numai diseminat, determinind astiel un tacies
aparte. Disemina{i se mai gdsesc: plopul alb, ar{arul .iatanasc,parul 9i
nidrul pdduret,lrasinul (Frixiltus exietiior ;i L. h.olotricha),iar in mo,dc"t
totLrl excep(ionalca'rpenul9i teiul argintitt.
Consisten{ana'turald este de 0,8-0,9. Cregtereaeste incd desttrl de
viguroasd, dar rdmine in urm,a tiptrlrri corespunzdtordin zona iorestierd;
asupra prodrictivitd{iinu s-au idcut cercetiri precise,dar este probabil sir
se me,n(inIincd in limiiele celei s,uperioare. Forma arbo,rilorde siejar este
mai pu{in bund decit in zona forestierd,cu tulpini noduroase9i coroane
exagerate; Ia ulm, forrnele rdmin bune.
Qegenerareanatulald prin simin(d se observd mai mult la ulnr,
ceva rnai ra,r gi mai pulin abundentla stejari.
Subarboretul este destr"rlde abundent, Iornat tnai ales dirr sirrger,
la care se adaugd: ulmul de plutd, pdducelul (Crataegus mono'gyna),
porunrbarul,salba ntoale, spinul cerbului, cornul, lemnul ciinesc, scc1ll:
iomrnr, cilt'nu1, dirtnoxul, in mod excepfio,rralalunttl si clocoiisLrl.
Dinlre planteleagiidtoare se gdsesccurpenttlde pddure 9i vi{a s51-
b:rtica,
Pitrrra vie ntl a fost cercetatd pind in prezent in mo'd atni'nrLrniit.
Ea se compunernai ales din Rubus caesius,la care se adadgd o serie de"
alte specii.

9l STEPADIN SIJDULTARII'
DE LUNC,\DIN SILVOST'EPA
/94.SLE.,\O-PLOPIS
BIBLIOGRAFIE. S l e a ud e l u n c i , p . p . ( 1 3 1 ) ( 1 6 0 )
$lean rle luncd inttndabili in silvostepi ;i stepd, p.p. (30)

Acest tip cle pddure este relativ pu{in rdspindit, localizindu-sein lLrncile'
apelor curgdtoaremari din Muntenia gi Oltenia, anume in stepd 9i in
partea externd a silvostepei(inclusiv lunca Drrndrii).
Arboretele cercetate se gesesc in terenuri de luncd destul de joase
si inundate lrecvent; totugi, nivelui apelor lreatice este nai scizut decit
la tipLrlcorespondent din zona forestierd(6-8 m in timpul verii). Solul
esie aluvionar crud, nedecarbonatat,sau in diferite stadii de evolLrliespre
cernoziomnisipo-lutospind la lutos, uneori cLrvariaiii se,n'sibile pe acelagi:
profil.

330
 Arbo,retelesin't compuse din stejar pedr"rnculat, siejar brumdrir,r,plop
alb gi uln (Ulmus foliacea, U. arnbigia, mai rar U. procera),'uneori
pct fi abr-rndente salcia,vinjul gi ar{arul t:itdrasc; in cazuri rare, stejarlll
brumiriu si ulmul pot sd rAnina numai disernina{i.Disemjnafi se mal
gdsest-plopLrlnegru gi pdrul pddure{. Citeodatd se observd o etajare, crr
stejarul in etajul dominant,iar ulmul gi plopul in cel dominat; in acest
caz, plopul reptezintl incontestabilo noud genera{ie,apdrutd din draioni,
Jirndcri diierenfa de virstd ia!d de stejar este evider-rtd.
. Dupa participareaditeritelorspecii se pot deosebiurrndtoarelciacie-
Srin:
- nonnal (arnbelespecii de stejar, uhn 9i plop);
- cu plcp 9i r"rlln(stejarul brttmbriu disernirrat);
- cu PloP;
- c L rp l o'dor-rd
p gi salcie.
Ultimeie faciesurr reprezinlA desigilr stadii de trecere de la
zdvoaie.
Consisten{a rtalmald a arboretelor este de 0,7-0,9. Cregterea este
incd desiul de aciiva, iotugi riimine in urma tiptrlui corespunzdiordin
zona iorestieri, mai ales la stejar. Asupra productirzititiinu s-att idcttt
incd cercetdri precise; trebuie sd se presupund cd, in ansanrbllt,eil
rimine in lirnit-elece'lei sLtperioare.Forma arborilor tasd de dorit ; in
generzrl, c.oroanele la stejar sint prea mari, iar trrtnchittrilesint noduroase;
celelalto specii au lorure ceva mai bune.
F(egenerarea natttrali prin sinrinii se observd la stejar ;i uLn; se
rnai in'ticduce subsp,ontandLrdr-rl. Plopul a1b se inmul{este prrirrdrajonare.
Evolu{ia arboretelor rnerge desigtrr spre tipul precedent.
Subarboretuleste destul de abuttdent,iortrat mai ales din singer,
ia care se mai asocieazd:rdchita rogie, ttlnrtrl de plr-rtl, pdducelrrl(Cra-
taegus monogyna), portturbarul, corcodugul, micegul ( Rosa canina),
spinul cerbului,salba moale, cltina roqie 9i albd, lemnul ciinesc,cilinrrl
si dirmoxul.
Dintre planteleagdldtoaresiut lrecvente: hartteiul,curpenulde pddure
gi vita sdlbatici, 1a care, in lunca Dundrii, se adaugd 9i Periploca graeca.
Pdtura vie, de obicei,nu este prea dezvoltatd,dar ttneori se ajunge
la un covorrccntinlttl, {o'rmat mai ales din Rubus caestas,la care se ruai
adatrgd: Andropogort ischaemurn, Brachypodtum siluaticurn, Dactyli,s
glomirala, s'pei:iide Corex, Asparagustenuifolius,PolygonaturnlotiloLiurrt,
Polenlilla reptans, 7'rifoliurn prate'nse,Herac/eum sphortdyliurn, GLechonto
Itederacea, Teucriurn scordiunt, Lilhospermum. purputeo-caeruleum, Synt-
Tihytum officinale, Solanum dulcamara, Galiu,rn aparine, Artemisia ous-
lriaca, A- uulgaris, Loctuca clruixti etc.

DELIIROASA
DE I.T]NCADIN REGIUNI]A
19l. SLEATJ

Un tip de pidr-rrerelativ rar, semnalat pini in prezent irt X{oldova

pi Ardeal.
Arboretelede acest tip se gdsescitt luncile inalte ale apelor curgi-
toare, de obicei, in partea inlerioarl a regiunii delttro,ase,dar citeoclatl
.si la altitudirri destr,rlde mari (de exemplu, in pddurea P,rejmer,in apro-
piere de Oragul Stalin, altitudine de aproxirnativ500 m). Aceste lunci

331
 mai sint de lcc sau sint foarte rar inundate, dar apele treatice se alld
mici adincime.
Solurile, in exemplele cercetate,sint brune de luncd sau cernozl0-
niice de lrtncd, uneori-nedecarbonatate, prolunde sau ioarte proiunde, cu
texturi variate,putind ii Ioarte oompacte.Subsiraturilesint reprezentate
pfln
' aluvlunl.
Arboretr.rlare ca specie principald stejarul pedunculat, iar ca specii
de arnesiecrnai abundente sint: r:arpenul, aninui negru, trlmul (Ulmus
fotiacea), jugastrul, teiul pucios gi lrasinul. Amesteculeste I o a r t e v a r i a t ;
an fost deoscbiteur'mdtoareleiaciiesuri,cu :
- carpen, frasin, ulm gi jugastru;
- carpen, tei, irasin gi jugastru;
- anin negru, ulm gi jugastru ;
- frasin (ulm diseminat);
- Irasln 9r urm.
ln primele trei faciesuri,jugasirul 9i o parte din ulm se |ocalizeazd
l n al doilea etaj (uneori gi carpenul).
Mai trebtrie sd fie men{ionatdo situafie aparte, anume un amestec
de ufun gi irasrn, cu stejarul abia diseminat; acesta trebrtie sd iie privit
tot ca aparlinind acestui tip, anume ca un stadiu ini{ial.
Speiiite de amestec disemi'natesi,nrtio,arte numeroase: plopul alb
9i salcla albd, plesnitoaregi cdpreasc5,aninul a1b,vinjul, palii-
cenirgir-r,
nul de ciurp, arlarul tIt5rdsc, teiul argintiu 9i cu irunzl .mare, mdrr-rl9i
pdrr-rl pddLrre!,ciregul; foarte caractelisticl este prezen\a constantd a
indlinuiui, care a'tinge dimensiuni apreciabile- pind la 40 cm diame'tru
de bazd si 12-15 m indllime; in mod excepiionals-au glsit 9i exem-
plaro
' izolate de fag.
f,gn5,istenfanat|rali a arbo,retelores'iede (0,7-)0,8-1,0-. Cregtereaes'te
foarte viguroa'sd,iar productivitatea supe'rioar5.Forma arborilor este, in
general, 6und, cu trun-chiuridrepte,cilindrice gi bine elaga'te; fac excep!ie
exemplarelebdtrine de plop alb, de obicei,cu mai multe tulpini in buche,te
9i coroarreleputernic dezvoltate. Stejarul, frasinul 9i aninul lwnizeazd
material de valo,are.
Qegenerareanalsrald prin shminfd este desiul de activS, exceptind
cazurlle arboretelor de consisten!5prea mare. Se gdsesc rnai ales puieli
de irasin, apoi carpeu, ulm de cirnp 9i de mun'te, jugastru, paltin de
munte, tei, m5r gi cires. In unele cazttri 9i stejarr,rlse regenereazl acliv,
mai ales in ochiLiri.
Evoluiia acestui tip pornegte desigur tot de la zdvoaie de plop, ca
gi la cirnpie ; dovadia este existenia tipului urmdtor care rep,rezinti un
stadiu de trecere.Aciualniente se observd introducereamultor s'peciinol,
ceea ce va conduce la imbogd{irea compozifiei ;i realizarea faciesurilor
noi.
SubarboretLrlreste de obicei bogat, compus d'i'n: alun, piducel (Cralae'
gus ntonogyna), mir pdduref, mdceg (Rosa canina), rn5lin (pe linga
unii arbori mari, sint loarte abundente exemplarelearbustive in subar'
boret), porumbar, salbd moale, salbd riioasd, crugin, spinul cerbului,
singer, corn., lemlr ciinesc, soc comun, cdlin, dirmox, in mod excep{ional
salbd mare si tulichind.

332
 Dinire plantele agd{dtoarese gdsegtecurpenul.de pddure, iar djntre
--'- paraziti, viscul alb 1pe jugastru, tei 9i salcie)'
cele
F;il;; ui" Lit. aestui de Sine dezvoliat"a9i compusd nai ales din
ptuni"-d""*ri, aur gi.multe,_specii de locuri deschise..Brachypodium
Ilelica uiiltora, I-esluca gigantea, Agro.stis alba, P-oa sp.,
C arex silo'atica, ConuaL'Laria mai atis, PoLygonatu m lal IfoLi.um,P'^o[.[icinale'
"lLra,ticu,r, Asaru'm europaeum, Urlica dictic^s,Polygonurn
i,ioii',-,lni*um bifolium,
hgdropiper, p. auicuLare',SteLlo:riahctos.teo,Rubus c,aesius,Geunt urbanum,
tittro'giLui glyicyphyLtoi,Geranium robertianum, Circa'ea Lutetiana' Impa-
iiiii"iiii-triigtii, iiioto Sanicttla europaeo, Ileracleum sphortdy.lium,
llrgopoi,r*'poclagraria, "p., iysimac.hia nummularia, Pulmona'ria o'fficin.alis,
galeob'
Gleclroma hecleracea,SatoilaglLttinosa, Stachys siluatica, Lamium
ioiir, Asperula odorata, Cyianchum oincetoxicum, hlycelis muralis elc'
N.B. Descrierea, in patte,dupi S' Purcelean9i G' Ceuci (in litt')'

/gz.SLEAOPLOPI$DELUNC'ADINIIIIGIIiNIIADELIROASA
Untiprar,semnalatpindinprezentnrtrnaiinXl"oldova'
Arnoi6t"t" de acest tif se gds6sc in lunci ce'a mai joase decit ,in
tipr,rlprecedent,in paltea lnierioard a dealrrrilor.Cercetiri asttprrtst;ltt-
riior n Lt s-l u [acrrt pina tn prezenl'
Arboretrrleste iin : s{eiar pedrrrrctrlat, iln.t (U lrnus loliacea),
"Snrlitiiit
p l o p a l b s i c i t e o d a t Sa n i n n e g r r r .S - a t t p r e c t z a td o t r a l a c l e s t l r:l
normal ( P r i r n e l et r e i s P e c i i )
;
- cu anin.
D i s e m i n a ts e m a i g d s e s c : p l o p t r l n e g r u ,. j r r g a s t r L r l , . a r { a rttdt li d r d s c '
mdrul piduret, ciregul,Irasinul, in.mod except-lonal tetlll puclos'
Co,nsistenja naiurald a arboretelor este de 0,7-0,9. Creqterea,e.ste
'iar de stejar'
toarte aciivd, pioauitivitatea superioar5' Forma arborilor
iti"r ;i-anin'este 6rna, .u trunchiuii drep,te, gi bine elagate.;
,cilindrice
plooui este in *uioiifot" mii prost conformal, ctl coroafle prea dezgol-
i r t J l i t r , i p i n i s t r i m b e s i b i l r r c a t e . S e o b { i n e m a t e r i ; r ld e v a l o a r e ,m a t
ales de la stejar.
ul'm, irasin,
Regenerareanaturald din simin{d. se observd 1a steja'r,
i , ' s . i i i i - i i c i i e s . P l o p t r la l b d r a i o n c t z l 'i n l o c t r r ic u m a s i v c e v ' i r n f l rr l r '
'"=''iji; un staditr du'
il;;iA"'""i.r."'nf acest tip reprezintA
irecere
- - - -sirbarboretul "",itr1i"i,
inire zdvoitLlde plop 9i iiptrl precedent'
esrte desitri de bine reprezentat, iormat din : alttn,
pdducel (cralaegus monogyna), milin, salbd moale, crLlgin,d,racild,sin-
ger.
- 'Dintie corn, lemn ciinesc, soc comun, cdlin 9i dirmox'
pddure, iar dintre
plantele agd{dioare se gdse-ste .curpenttlde
cele parazite viscul alb (pe plop 9i jugastrtr).
p5tura vie este destul de abrinden,td,formati djn:. Rubus caesius,
Geum urbununt, viota hirta, vinca minor, Aegopodiunt podagraria, Pulmo-
naria oflicinalis, SaLuia glutinosa, Lamium gale-obdolon.ertc-
N.B. Descrierca, in parte,dupl S. Purcelean gi G. Ceucl (in litt.)'

Au mai lost semnalaie arborete care, dupd compozifie, ar trebr"ri

denumite cu un termen complicat de steidreto-sleao-plopi,5de lurncd.Ele
sint constiiuite din stejar pedunc'"rlatcu predominare absolu'td,apoi in

333
 ar.neslec.
clr proporiie lnei rnare ulm (u lmus foliacea), a,nin negru gi
plcp alb, iar. diseminat - jugastru, tei pucios, cireg, milin gi Ilasin.
Asemeneaarborete se gdsesc in partea inie,rioari a dealunl,or djn t\1o1-
dova, jn imediata vecindtatecu ce'ledoud tipuri precedenrte. Ele se uren-
lioneazd aici pe .scurt, pind 1a adrtnareamateriaiulr-risuiicient pentru o
incadrare tipologicd.

1ei. STEJAREI'O-SLEAU DE LUNCA

LItjLiOGRA[:lE. S t e j d r e t - g l e adue l u n c b ( 3 0 )

_In_complexultipurilor de pddLrredin lr"rnci,siejdreto-sleaul apare des-

tul de freo'ent, dar de obicei pe sirprafe{emici. El a fos't identilicat peste
tot,. unde se gdsesteFleaul de-lr-rnca; de fapt, trebuie privit ca un s,tadiu
de transformare de 1a stejdret spre gleau.
Stejdreto-gleaurilede luncd se gdse'scin lunci cu apa ireaiici apro-
piath de supralafa solului, Ifud a rnai li inundatein rnod-regulat.
-in SolLirile
sint ahrvionare,brune de lrrncd.une,oricrrrdegi neevoluate, alte cazuri
chiar slab podzolite,cu fenonte,ne evidentede hleizare; textura solrrluieste
variatd, de la nisipo-lutosla luto-a,rgilos, uneori cu alternantd de strate
in acelasiloc.
Arboretul are ca specie principald s,tejartrlpedunculatin propor{ie
de 0,6-0,7. Pe llngd el mai pot ti abundenfi: carpenul, -(J. ulmul- (Ulmus
anthigua, IJ. foliacea, mai rar IJ. montana gi chiar suberosa arbores
cent), teiul argintiu, jugastrul si irasinul. Diserninatse rnai pot gdsi cerrrl
{rar), aninul negru, ploprrl alb, salcia albi si plesnitoare,vinitil, arlaru|
15tdrdsc.Dr-rpdabLrnden!a specirlorde amestecs-arr deosebitrrrmdtoarelc
Tactesttfl, cil:
- c a r p e n;
- rltm;
- tei :
- lrasin:
- - { r a s i r ru , lut sr iugastrrr.
ln rnod frecven't,speciilede anrestecse lccalizeazain etaiul dominat:
a c e a s t ac o n f i r n t d1 n p l r i s f a p i t r lc d a v e m d e - a I a c ec r r o s t r c c e s i r r ni nec r r r s .
. cresterea.estefoarte Acliva, productivitateasLrperio'ard. consisien{zr
naturald a arboreteloratinge 0,9-1,0. Arborii sint bine confornrali,crr
trunchiurj drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob,{inernaterial de'cali-
tate superioarS.
._..Qegenerareanaturali a steiarului prin sdrnin{i este destLrlcle dili-
cild ;
,totugi,se gdsesc uneori seminfisirri.In schimb, irasinul, ulmul,
lLtgastrul,.uneori gi carpenul Iormeazd,semin{i9uri abundente.
subarhoretul este destul de bine reprezenla'|,format rnai ales din
piducel (Crataegus pe alocuri-gi C. oxyacontha), cnr'-sin,5jn-
ger, soc comiln, rnai.monoglJna, prr{in ulm de plLrtd,mdceq(Rosa caniia), porumbar,
corcodug,spinul cerbului,salbd.noale, salbd riio,asi,lemn ciinesc,cilin;
1oca1apar alunr-rl9i clocotigLrl.
Dintre plantele parazile se intilnegte viscul de stejar.
Pitura vie este abundentd,constituitd din: Brachypodiumsituaticum,
Dactyi.is glomerata, Bro'mus ramosus, Fesluca gigant-e'a,carex sih,tatica,

334
()on.t,allariarnajalis, Potygonatum totiloliunt, Leucoiurn aestiuunt, Asarunt
euroDaeum,Tamus'communis, Cucuhalus bacctler, CorydaLiscauu, l?ubus
caesius,Iiicaria nanancuLoides,Euphorbia amggdaloides,MercuriaLisperen'
nis, viota hirta, Aego,podium pcdagraria, Torilis anthriscus, Lysintachi.a
nuntrnularia,Pulmonaria officinalis, Glechomahirsuttt, Lamium galegbdo-
lon, Stachys siluatica, Asperula odorata, Lapsana contmunisetc. Dintre
planteleagdldtoarese gdsesch..rmeiul9i iedera; aceastadin ttrtni deseori
r d n r i n et i r i t o a r ep e p i m i r r t .

194.SLE.\UDE HASMAC
BIBt, IOGRAT^lE. C i t a t l l r a n L r n r i r eg t i i n { i t i c i ( 4 r i )
'r
f\cest tip de pddure este caracteristicDeltei DLrrr|rii; in specialel
iost cercetat'in insula Letea. Aici, el octtpi dep'resiunile ctr apa freaticl
la micd adincirne.SolLrleste hr"trrico-turbo's, iornlat pe nisip nlarln.
Arboretele se comptln din : stejar pedunculat,ste.iarbrutniriu, frasirr
conntn, frasin pLrfosgi frasin de Ttrrkestan.In general lrasinr-rlpredomini
in loctirile rrai joase - cu apa la sLrprafa{5,iar stejarul pe locttrile ceva
mai ricljcnte. Lh marginea arboretelor a'par exem'plare de mdr 9i pdr
pddureJ.
Prodrrctir-itateaeste irrlerioar6.Arborii rru sint bine conlormafi, att
tnrnchirrrisinttoase;i crengi groase,care porllescdin treirneaittlerioari
a trurtchiultti.
de stejar 9i de-irasirr.se face in condilii
Ilegenerarea 'ftutttror speciilor
destul de brine. ineretrrrile att crt:9teri destrrl de active gi formeazi pe
alocuri rtn etaj dominat contintttt.
Subarboretrrl este destul de bine reprezentat9i se compttnedirr singei'
gi lemn ciinesc; 1a marginea arbc'retelorse glsesc desiguride porumbar
gi dracilh.
Dintre plantele ag5{d'toarese pot sdlbaticd Periploca
graec0.
*
Pdiura erbaceese compunedin exemplarepLriin numeroasede'. Poa
nemoralis, Ca'la'magrostisbpi.geios, Polygonatum offi,cirto,le,Coru-tallaria
n'taialis, Rubus caeiius, Galium silz:alicum,Galium rubioides ete.
"
N.B. Descriereadupi V. Leandru (in litt.).

195. RARI$TE DE STEJARSI FR:\SIN DIN FIASMACE

BIBLiOGRAFIE. C i t a tf b r b n t t m i r e (46)

Acest iip de pldure se gdsegte alhturi de precedentul in phdttrea

rnici ctt api care
Letea,dar estemai putin rdspindit.El octrpi ds'presirt'nile
stagneazdla sLrprafa{5citva timp in cttrsul_anului,precrtm 9i versantii
dLrn-elorde pe niarginea acestor depresiuni.Solurile sint noderat bogate
in humus, formate pe nisipuri marine.
Arboretelesint compusedin stejar pedunc,ulat,steiar brumiriu, frasin
comLrn,irasin puios si frasin de Turchestan;diseminat- plop alb 9i pdr.
Stejarii predclnirrdpe versanfii dinspre dune, iar frasinii, in p5r{ile mai
joase ale depresiunilor.
 _ Arboretelereprezintdniste rarigti ; produotivitateaexceptio,nal de micd.
Arborii nu sin't bine conforma{i, au trunchiuri sirnuoase.si crengile gro,ase,
incepind din treirnea de jos a trunchiurilor.
. Regenerareatuturor speciilo,rse face destul de greu daioritd subar-
boretulrrjcontinrru.Numai in locuri mai bine luminate se gisesc semin-
!i9uri atit de stejari, cit 9i de frasini.
Sr:barboretulIormeaz| un etaj aproapecontinuu compus din pddLrcel
(C,rataegusnrcnogyna), crugin, singei, lemn ciinesc gi cdlin ; la marginea
arboretelorse gdse'scporumbarul gi spinul cerbului.
Dintre speciile agd{Stoare se remarcd vi{a sdlbaticd 9i Periploca
graeca.
Pdtrira erbaceese compune din exemp'larede Phragmites communis,
specii de Carex, Euphorbia-lucida, Gatium rubioides elc".
N.B. Descriereadupi V. Leandru(in litt,).

196.$LEAO-PLOPIS
DE HASIWAC
DE PRODUCTIVIT.{TE
MIJLOCIE
B I B L i O G R A F I E . D e s c r il si r d n u m i r e ; t i i n j i i i (c4b1 ) ( 4 6 )

.. . Acest.tip de gl,eao-plopis este cel mai reprezentativdin toate iipLrrilede

padrrreexistentein padurea Letea. El se gdsegtemai ales in Hasmacul
rYtare9i in alte citeva din jur, ocupind porliunile mai ridicate; f.ormeazd,
figii de 1a{irnirrariabilein toati lunlimea hasmaculuicarg in general, are
forrna lungi gi ingustd.
Solrrrilesint formate pe n,isipuricu un conlinmtmoderat sau ridicat de
hunrrrs.Apa freati'ci se gdsegteIa o adincime micd; din aceasti c,auzd
a p l r p c r l o c r r r ic o n c r e t i r n if e r o - n r a n g a n o assier r n i n c e p r rdt e h l e j z a r e .
A r b o r e t e l es i n t , d e o b i c e i ,b i e t a i a t eP
. r i m u l e t a i s e ' c o m p u n ed i n : p l o o
alb, plop tremurdtor 9i plop cenugiu.Arborii sint"destul de bine.orifot-
nra!i arrinrdindrl{imi care depdge,sc adesea 30 m, iar diametrele varjazd
intre 35 9i 60 cm (in unele cazuri depisind acestedimensiuni). Al doilea
etai este iormat din steiar p,edunculat, stejar brumiriu, trasin comrln,frasi,n
ptrlos gi frasin de 'l'urkestatr; irr unele"cazrrrifrasirrr-rleste nurlai djse-
nrtnat, Iormindu-se astiel rrn facies aparte, localizar de obic.eiin locuri
ruai inalte.
, . A.rborii.aj'ng pini la 25-28 m indllime 9i 50 cm diametru. Trun-
chturile sint rdu conforma.te,sinuoasegi cu crengi gro,ase,incepind adesea
din treimea inlerioari a trunchiului. Ih unele cizu?i rare, etajarea nu se
mai observa, toate speciitj atingind aceea-gi inil{ime. Se mai gaseic dise-
mrnafi: aninul negri, mdrrrl gi-pirul pdduret.
consistenfa natura;ld a arboretelor este de 0,6-0,8. productirritatea
este nrijlocie la p;lop,inferioard la steiar Si frasin.
, .Regenerarea stejarrrlrrieste in general -locurileingreuiald din cauza subarbo-
retulrrj destul de bine dezt'oltat.ln hrminate se gdsesc,insi, nu-
merogi puieli de stejar pedunculat gi stejar brumdriu. In porliunile cu
specii de frasin abundentese ins,taleazdti'nereturileio,artebogate ale aces-
tor specii: ele se dezvoll"Afoarte ltine, chiar in ,locuri puternic umbrite.
Subarboretuleste destLrlde bine dezvoltat. El are o rdspindire nere-
gulati, formind pe alocuri desiguri compacte, iar in altele ldsind mici
goluri. Srrbarboretul este format din pdd,ucel(Crataegus monngAtw), po-

JJO
rumbar, dracild, cmgin, spinLrlcerbului, singer, lemn ciinesc,soc conrun
Si ca_!11 ; pe margini, in locuri rnaj umede,2ang.
-. Dintre plantele agd{itoare sint frecvente-hameiLrl, curpenul de
pddure, vita salbatica gi Periploca graeca, iar dintre cele parazite, rtiscul
de stejar.
Patura vie, destLrlde dezvoltatl in locrrri cr subarboretrrlslab reore.
z e n l a l ,e s l c i o r r r r r t a p o l y g o r t a l u r no l l i c i n a ! e(,| o n -
. d i r r p e t e c er o r L r p a c idee
cttllaria majalis { Rubus caesius,la care se adiued in cantitate destul
de nare: Brachypodtum silualicum, Po,o nentorolis, Cala'magrostisepi-
g,eios, Aristolr.tchi.aclemotitts, licario ronunculoi,c[es,Coroiti/la raiin.,
tistragalus glycyphyllos, v'rcr.a 5p., Ileraclewn sibiricum, Lithosr;ernunr
purpurea-caeruleum,symplrylum o'fficinale,cynanc'hum uincetoxicum,Go-
lium aparine, G. rubioides, Eupatoriunt cannahinum eic; i,n depresiuni
rrmedese gasesc dc.sisrrride Cnrex sp., lrrs pseudacorussi pe alocrrri
r ilroQntr tcs commutlt s.
N.B. Descrierea,in mare parte, dupd V. Leandru (in litt.).

197. SLEAO pl-oprg DE H_{sMAc DE ,PRODUCTTVITATE INFERIO,\RA

BIBLiAGR,4 I : 1 L . D e : ; c r i sI d r I n r r r n i r .get i i n t i l i c a( 4 1 ) ( 4 6 )

. Acgs! tip de pddure este destul de rdspi;rditin toatd prdurea l-etea,

tormitld iigir in htngul hasntacelorsau suprafetecirculare.'ferenulile pe
c i r e r e g c t e t z da u a p a i r e a t i c dI a r r r i c da d i n c i m e ;p c a l o c i r r ei a i e s ec l r i a r
la strpraia(d.
Arbo,retelesint f ornrate din amestec de plop a1b, plop tremurdtor,
'frasin
picp cenugiu, ste.iar pedunculat,stejar brumdriu, ioniut-r,frasin cle
I urkestan9i frasin p,irios; diseminatanin negnr.
Prodrrctivita'tea tutLtrorspeciilor este inferioard, dar 1a margine'aarbo-
retelo.rinspre nisipLrriea scade in mod evident.Arborii sint,'in general,
d r e p ( r-.d a r a u c r c n g i g r o a s ec a r e p o r n e s cd i n t r e i m e am i j l o c i ea t r L r n c h i r r -
rilor. Se gdsesc gi numeroase exemplare nesaiisidciior conlormate, cu
crengi groase, incepind din treimea inferioard a trr-rnchiului,situa{ie care
se observd Ia marginea arboretelor.Co,nsisten,fa gen.erald
'de 0,6-0,7.
, Instalareapuieiilor are loc in condi{ii destul bune. Astiel se gdsesc
lineretrtri destul de trine dezvoltatede frasin coflufl si frasirr pulos di mai
pufin de steiar pedtrnculatgi stejar brumdriu. Seminiisurilese instaleazd
i n l o c r r r im a i b i n e l r r n r i n a t e .
Subarboretuleste bine dezvoltai si formeazd un etai continuu cu con-
sistenla
srsrenla
n!a- oe de u,/.
0,7. 5e Se compune
compunedln din p,aducel (Crataegut monogyna),
pdducel (Lrataegus
pd *orrgyna), crugin, crugin,
singer,Iemn ciinesc,_crlin;.lamargineaarboretelorse mai gdses'cdracila,
porumbarul
mbarul si spinul cerbului.
Dintre plantele le agdldtoare
i frecvente de piidure si
ploca graeca.
Pdtura erbaceeeste bine.re,prezentatdin arboneiemai l,umin'ate, unde
'Rubus
apar. pete-cedP calamagrosfis- epigeios, Potygonatum ofIicinvte,
caesius,Ileracleum sibiricum, Galium aparine, G. rubioidei etc.; in arbo-
retele cu subarboretulcompact aceleasispecii apar numai sub fo,rma de
exemolarc izolate.
_ In depresir-rnisint desiguri de Phragmites communis Si de
Carex.
N.B. Desuiereadupi V. Leandru(in litt.l

- c. 241
 Igs.RARISTEDESTEJAR,FRASIN$IPLOPDINHASMACEMICI

BTBLIOGRAFIE. D e s c r i sl h r b n u m i r eg t i i n i i i i c d( 4 1 ) ( 4 6 ) '

Acesttip de pddureestelarg raspinditin p2idureal-gtu3.cls.upl. depre-

siunile .u up, adeseorila supraTa!5, in alte caz:.ridestul de adincd.Soltr-
rile sint lormate pe nisipuri, bogate-in humus'
Arboretele siirt conipu.e din*: plop alb, plop tre-murdtor,plop cenugiu'
ste;ar-peaun.rtui,stejai bnrmdriu, liasin cbmutr,lrasin de 1'urkestan9i
ira!in birfos.Frasjnii se localizeazdin par!ile nrai joase ale depresitrnilor,
;;;-pi"'pii 9i steiarii in pdr!ile rnai ridic.ite,s.jchiar pe dtrnelede nisip ald-
tuiaie.'Dideminatse m-ai"nlqt"gdsegtepdrul pdduret'
Arboreiele reprezinid rriiqti, pnodtrctivitateaeste exceplional de
micd. Arborii sinf ,nesatisldcltor ooniormta{i,cu iulpinii strlmbe 9i sinuo'ase
gi cu crengi groraseqproape de nivelul so'lul'ui'
Se
Regen;raiea frasrnrlor gt stejarllor se realizeazh destul de bine.
gdsesc"semin{iguriabu,ndenite pe locurile mai b'ineluminate. Plopii se regeF
igirate mai iles din drajoni,'asttel incit la ma't'gin.aarborerteloriau na9-
tere desiguri compacte din aceste specii.
Subirboretul'fo|meazd un etaj' apro,apeco,ntinuu; se comrpu,nedin
piducel (Crataegus monogyna), oiugin, sfnger,.lem'nciinesc_9icdlin;.la
lirrsi*u' arbore-te,lorre [ises'C desiguri to,rrnate din porumiba,r,dracild
si spinul cerbului.
'Numerosi
arbori sint inviluili in plante aga{dioarede : hamei, curpen
'Pitura vitd sSlbaticd 9i Periploca graeca.
de pddure,
erbacee se compune din petice de: Calamagros{is eptgeLos,
-sibiricum,
Rubus caesius, Heracleum Cgnanchunt rsitrceto'xicum,Salium
aparine, G. cruciaturn,G. rubioides etc.,-agezatein locurile.lipsite de sr-rb-
a'rboret; in depresiuni predomini speciile de Carex 9i Euphorbia.
NB. Descrierea dupfl V. Leandru(in litt.).
 CAPITOLUL XVIII

$LEAO-CERETEC,E R O - $ L E A U R$Tr $ L E A U R TD E S T L V O S T E PC
AU
STEJARIXEROFITI
(formafiileXXXII, XXXIII 9i XXXIV)
A . C H E I A D E D E T E R M I N A R EA $ L E A O - C E R E T E L O C RE , RO-SLEAURILOR
$ t $ L E A U R T L O RC U S T E J A R TX E R O F T T I
1 . - - I n a u r e s t e cp a r t i c i p a c e r u l s i n g u r , c e n r l g i g i r n i { a s a u f o a r t e
rar girni{a singurd ; de obicei, se gdsesc gl l-2 dintre alte
speciide stejar (peduncLrlat,
gorun, brumdriu,pulos) 2
- In arnestecparticipd steja,rul brumdriu sau pufos ; cerrrl gi
girni{a lipsesc sau sint cel mult diseminafi

2. - In amestec cerul gi stejarul pe,dun,culat, uneori gi girni{a,

iiecarein proporfiede cel pulin 0,1 ; alte specii de stejar lip-
sesc sau sini cel mult diseminate t)

- Stejarr-rlpedunculatlipsegtesarr este cel niult diseminat. 4

3. - Regiune de clmpie. In amestecpoate apdrea ;i irasinul co-
mun, mai rar frasinul puios; diseminat- stejarul brumiriu,
,I99. $LEAO-CERET DE CIMPIE
- Regiune de deal-rri.Carpenul poate der.enipredominant; ira-
sinul lipsegte; diseminatapare ciregul.
, r , , , $ I , E A O - C E R E TD E D E A L C U S T E J A R P E D U N C U L A T
4. - In anestec cer $i gorun, uneori si girnifa, de obicei, in pro-
por{ii ap,roximativ egale, 1a un loc cel mitlt 0,7. Qegirure
de deal
Specii detor,minane de tip sint cerul .q'ingursau in, co,mbinalii
cu girni{d, steiarul pufos si steiarLrlbrurmdriu.Qegiune de
cimpie

ln amestecgornn, cer, girni!5, carpen, tei; gorunul uneori

rimine numai diserninat.Carpinita $i mojdreanul lipsesc.
Productivitatemi ilocie.
' 2 0 2 .S L E A O . C E R E T D E D E A L C U G O R U N

339
 - 1n amestecgorun, cer, lag, carpell, iei I abunden{icarpini{a
in subarboretsau al doilea etaj. Produciirritate
gi rnojdreanLrl
superioard.In sudul Banatului.
2 ' 1 . $ L I ] A O - C E R E TD E D E A L C U E L E M E N T E T E R M O F I L E

6. - Cerul sau, tnai rar, cerul 9i girni{a predomind,pind 1r pro'

porlie de 0,7 ; stejarul pufos lipsegte; in amestecttlm, jug;ts-
trtt, artar titdrdsc, frasin. Zona Iorestierd-
. ERO-$LEAU NORM,
2 T J 3C

In amesteccerul ctt stejaml pulos (in cazuri rare pcate ii

numai diseminat) satl cu stejar pulos 9i brunidrirr

t- Cerul preclominant ; in amestecstejarLrlpuios, iugzrstrtrl,ar'

iarul tatdrasc; in cazuri rare stejarul pLrIoseste nunlai dise-
n'inat; ulmrtl pe sr-rpraieiemici poate deveni predottrinant'
Vestul fdrii, 1a co,ntactintre silvostepdqi zc'na fo're'stierd.
204. CERO-SLEAU CU STEJAR PUFOS

Amesiecde cet, steiar brumiriu si siejar ptrlos,cr-rcarpini{i,

uhnul, teiul, jugastrul, ar{arul tdtdrdsc, nrojdreantri.Sih'n-
stepa din sudtrl Dobrogei.
205. CERO-SI,EAU DE SILVOSTEPA DOBROGEANA

B.- Amestecde stejar brumiriu, uneori gi stejar pulos, cu ulmul,

jr-rgastrul,ariarul tdtdriisc, teiul, frasinul puios, mai rar cat-
penul si mojdreanul. Silvostepd din sudr-riMttntenjei
2'6, $LEAII DE SILVOSTEPA Cl} STEJAR BRUMARIII

In amestecde obicei stejarui brumdriu 9i teirrl,la care se pot

In
adduga stejarul puios, gorunul, carpenul, r'rlmul,ir'rgasirLrl.
mod excep{ional, stejarul brr.rmdriu poate 1ipsr, aritestecul
liind format de stejar prtio's,ulm, jr-rgastru,
artar tdtdrhsc,tei'
Silvostepadin regiunea de dealttri.
2Tl/. SLEAU DE SILVOSTEPA DIN REGIUNEA DE DEALURI

B. DESCRITREA $LEAO.CERE'I'ELOR

199. $LEAO.CERET DE CIA1PIE

B I B L i O G R , 4 F I E . C e r e t - 9 l e a (u1 3 3 )
Cero-9leau,P.P. (125)
Stejdreto-9leao-celet (1C61
Slean cu cer (30) (134) (l7ll
$leao-cer (134)
Sleao-ceret,p.pi (30)
Tilio-Carpinetunt cerrtetosum (51)
Quercetum-Carpinelum tgpicurn, p.p. (106)

340
 Aces,ttip de p:idure este destr,rlde larg rdspindit in regiunea de cim-
pie din sudul firii, acolo unde ceretele ajung in contact cu gleaurile.
Astlel iau nagtere o serie de situalii intermediare,care se pot grupa irt
do'ud tipuri de pddure: ,sleao-ceret de cimpie 9i cero-glearu.
$leao-ceretul
esie nai aproapede gleaul propriu-zis; in majoritateacazurilor el poate
fi rnterpretat ca rezultai al introducerii cerr.tlui in dilerite faciesuri de
gleau, dar citeodatd capdtA unele irisdturi proprii.
Arbordtele din acesi tip de pddure se gdsesc,de obicei, pe platouri 9i
versan{i lini in regiunea de cimpic, la contact intre 9leau gi cerete sau
in forma insulari printre arborete de gleau. SolLtrilesint bntne-rogcnte
podzolite (uneori chiar puiernic), mai grele, rnai compacte9i rnai ttscaie
decit in 91eau1 propriu-zis.SLrbstraturilesint reprezentateprin luturi grele,
r r n e o r ic r r p i e t r i s s i l i c i o sm d r t r n t .
Arboretul este constituit asemenea91eaului,din nai rnulte specii, nici
rrna neavind predominareabsolutd.Steiarr-rlpedunculatparticip5,de obj-
cei, intr-o prc'porlieridicati, pinb la 0,,1; dar, in unele cazuri esie nttmai
disemi,nat. Pe tingd e1 apare centl, in prorpo,rfie de 0,2-0,4, chiar 0,5.
Ulmrrl (Lilntus ambigua, rnai rar U. foLiacea)este si el deseori abundent,
pind la 0,3 9i joaci aici un ro1 mai important decit in gleau.Mai pot {i
abundentespeciile de amestec obignuite in gleau: carpenul, ittgastrul'
ar{aru1tltirdsc, teiul argintiu, lrasinLrlcomun, mai rar cel puios. Dise'
minat se mai gdsesc: girni{a, ste.iarulbrumdriu, paltintrl de cirnp, teir-rl
pucios, pdrul pdduret. Ca 9i in glearr,iau nagtere Ittllneroasefaciesuri,
caracterizateprin participareatnai abundentl a unora dit, speciile de
arnestecmai importante (carpen,ulm, tei. Irasin), pe cind celelalteajLrng
disenrinate ; pind in prezenl s-au precizaturmdtoarelefaciesrrri:
- normal, cu toate speciile de ameste,caproxi'mativ in prcpnr{ie
egald;
- cu carpen;
- clr carpen gi tei ;
- crr rtlm;
- cu tei ;i frasin:
- cu tei, ulm Si frasin;
- crl ulrr Si fras,in.
Consistentanatrtralda arboretuluieste plini sau aproapeplin5 I dar.
in urlna degradirii antropo'gene,arboretele actuale deseori nu intrec
0,5-0,6. Prod,uctivitateaes,tesuperioarl. Fornta arborilor erstebun5, cu
trLrnchiuridrepte,cilindrice si bine elagate.Se ob(ine rnaterialulde cali-
tate sriperioard,ca gi in gleau.
Qegenerareaprin sbmin!d a siejanrlui gi cerLrluieste diiicli ; puielii
se gdsescrareori. In schimb se regenereazdactiv frasinrrl, ulmul si jngas-
trul, ceva mai pufin carpenul,ar{arul si teiul ; in unele situa{ii, tineretrr-
rile din prirneleirei specii ajung sh iormeze un al doilea etaj, pind la
dimensiunide pdri;.
Subarboretuleste destLrlde abtrn'dent,con'stituitmai al,esdin pdducel
(Cratcegus n'Lot-Lo'gynn), singer, lemn ciinesc, mai pufin r-rlm de plutd,
mdceg (Rosa canina), porumbar, m5r p,Sdrrre!,spinul cerbr-rlrti,salbi
ntcale,salbi riioasS,corn, local clocotiggi mojdrean.
Dintre plantele agdl,dtoarese gdsegtecurpenlrl de pidrrre.

341
 Pdtura vte este, de obicei, bine dezvoltatd, compLrsddin : Brachypo-
d[urn s,ilttaticun't.,Agrostis tenuis, Dactylis glomerala, Ar]elica uniflora,
Poa pratensis, Carei pitosa, C. contigua, Polygonatum lotifoliuln, Aru-nt
niaculatum, Lychnis coronaria, Anemone ranunc'uloides,Fragaria ttiridis,
Geum urbanunt, Qubus caesius,Potentilla argentea, Hypericum.perfora'
tum, I:uphorbia amygdaloides, Viola siluestris, V. hirta, Lgsimachia num-
muLaria, Pulmonaria o,fficinnLis,Lilhospermum purpureo-caeruLeunt, GLe-
choma hirsuta.,GaLiurncruciatum, G. aparine eIc.

z'CI.SLIIAO.CERET
DE DEAL CU S]'EJARPEDUNCULAT
B I B L I O GR A F I E. gleao-ceret,
p.p. (30)

$leao-cereielese intilnesc la dealuri mult mai rar decit la cimpie.

In general, e'le apar in arealul continuu al ceretelor de dealuri.
Acest tip de pddure este localizat in vbi mai pu{in adinci din partea
inlerioari a arealului ceretului de dealuri (vdile mai adinci, cLr crrrsuri
permanentede ap5, sint ocupate de gleau propriu-zis).De aici speciile
insoiitoarede gleaucauti sd se rjdice treptat in platouri ocupatede ce'rete.
pind ce sint oprite de condi{ii nelavorabile.Asupra solurilor nll s-aL1Iecut
pind in prezent c.ercetdriamiinuniite; se poate presupLrnecd sint inter-
niediare intre cele de gleau gi de cerete,in orice caz ttar pu{in compacte
gi mai umede dercitcele din urmi.
Arboretele sint constituite din ce,r, stejrar pednnculat, oarpen, ulm
(Ulmus foliacea), jugastru, in propor{ii variabile, citeodatd apioximativ
egale; in unele cazuri, carpenuldevine predorninant;in alte cazuri, pro-
por{ia stejarr"riuiscademuli gi el rdmine numai diseminat; diserninatmai
apar girni{a, plopul tre'murdtor,teiul p'ucios,pdnrl 9i mdrul pid'r-ire{,sor-
bLrl de cimp, ciresul. 1n unele cazrlri, ar!arui tdtdrdsc esie abundent in
arborete tinere, dar apoi se eliminl repede.
Consistenfa naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este
tlesirtl dc viguroasi, productivitateasupcrioari. Arborii s?nt bine confor-
rua{i, cu trunchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obiine material
de lu'cru de bLrni calitate.
Qegenerareanaturald a stejarului pedunculat este destr,rlde dificili.
din cauza cople-siriilui de cdtre alte spe'cii,a cemiui este ceva mai ugoard.
Dintre speciilede amesteccarpenuleste invadant. Astlel iau nagterepro-
bleme de succesiuneasemdnzitoarecu cele din gleaul de cimpie.
Subarboretuleste desttrlde bine reprezentat,cornpllsdtn : alun, pddu-
cel (Crataegus monoguna,C. oxyacantha),porumbar, cnlgin, singer, conn,
lemn ciinesc.
Dintre plantele agdldloare se gise;te curperrul de pddr-rre.
Pdtura vie nu este prea dezvoltatd si compusd mai ales din:. Melica
uniflora, D'actylis glomerata, Carex dioulsa, Polygonatum latifolium, Ce-
pltalanthera longifoLia, Tamus communis, Rubus cwe'sius, posa gallicct,
Genista tinctoria, Lathyrus niger, Euphorbia amygdaloides, Viola hirta.
Prin"tula oflicinalis, Pulmona:ria o,fficinaLis,Prunella oulgaris, Gali,unr
ntollugo, Chrysanthemun'tcorAmbospm eIc.

342
 201. SLEAO CERET Dtr DEAL CU ELEuVIE,NTETBRMOIF'ILE

B I B Ll O G R Lt: I E. Quercetwn duinensis (48).

Acest tip de pbdure este rispindit irr sudul BanatulLri,liind relativ

rar ; s-a studratpu{in pind in prezent,ntai mult din punct de vederefito-
cenologic.
Arboretele de acest tip arl lost semnalate 1a altiir-rdini de (80 t
150-300 (650) nr, pe versarr{icrr expozi{ii gi inclindri variate. Solurile
n-au lost cercetate amdnr-rnlii.Substraiurile sint reprezenlate nrai ales
prn sisturi cristaline.
Arboretele se caracterizeazd, printr-o compozi{ie specili,cdfoarte pes-
irifa. Specirlecele mai irnportantesint : gorunul, cerul, Iagul, carpenul,
tertrl (toaie trei specii,dar mai ales 1. tontentosa),'cevamai rar gi, de
obicei, nunrai diseminat se gesesc: ste.iarulpedunculat,girnifa, stejarul
pufos, nucul, plopul tremurdtor, ulinul (ULmus tnontana, mai rar U. fo-
liacea), jugastrul, paltinul de munte ;i de cirnp, ciregul, pdrul 9i mdrul
piduret, sorbul de cimp, scorugulcornestibil.Uneori se schi{eazdun in-
ceptttde al doileaetaj, nrai ales din speciide subarboret,care ajung sd ia
Iorrne arb,orescente - carpinifa 9i mojdreanul.
Creg.tereaeste fo,arte actir,i gi prodrictivitaiea superioard; arborii se
rernarcdprin fornele bune,crr trunchiuri drepte,,cilindricegi bine elagate.
Se obtirrematerial lemnos de valoare.
Asrrpra regeneririi naturale nLl s-aL1fdcut cercetdri.
In snbarborettesteabunden'tdin special carp'ini{a,dar se rna'i qdsesc
altrnrri,pdducelul (Crataegusmo,noglJna, mai tar C. oxyacanthagi C. pen-
tagyna), mdcegul (Rosa canina), rrurlll (Rubus candicans,R. oestii), po-
rrunbarttl,vjsinr-rlturcesc,scuntpia,salba riioasi, singerul, 'c'ornLll, nloj-
dreannl, liliacul, mai rar salcia cdpreascd,orrlginul, socul comun.
Dinire plantele agd{itoare se gdsesc: curpenul de pddure, r'ita si1-
batica gi iedera.
Se crede cd iri ultimul tirnp s-au petrecut anumite ienomenede succe-
siLrneantropogen5,datorite exiragerii speciilor de Quercus,in locLr,lcd-
ro,ra s-arl intins carpinila gi in rnai micd m5sur6, carpenul.
Irr pdtLrravre, destr-rlde abrrndentd,se remarcd mai ales : t\til[wn
effusurtt,Dattylis glo'nterala,Luzuln albida, Iluscus aculealus, R. hypo-
glcssum, Parielaria officinalis, Lychnis coronaria, Qa'nunculus auricomus,
Anemone ranunculoi.des,Geum urbanum, Fr,agaria ulridis, Lathyrus uer-
nus, Cytisus rt[gricans, Geranium robertianutn, Eupho,rbia amqgcfutloides,
Ctrcaea lutetia:na, Sorticula euro,paeo.,Physocaulis nodosus, Pulntonar{a
oflicinalis, Lithospermum purp,ureo-caer'uleum, Scutelloria altissinm., Sta-
cru1ssiluat[ca, Asperula odorata, A. taurina, Galium schultesii, G. hifai-
belianum, Atropa belladona, Lapsana communis, hlycelis rnuralis, Hiera-
ciwn transsiluanicum, Telekia speciosa, Solidago oirgaurea, Echinops
sphaerocephalus,Inula conyza elc.
*

. Prin degradareantropogenS,arboretelede acesi tip se trairsiormd

in rarigti cu aspectcaracteristic,ioarte frecr.entein sudul Banatului. ln
acesterarigti, etajul arborescentcu consisteniaredusd se complrnedin

343
specjrleenumeratemai slls, pe lingi care s-aLlmai semnalatjugastrLribd-
ndteansi lrasinul comun.Subarbo'retul loarte des estecompusmai ales din
carpini{d; uueori pot fi destul de abunderr{iscumpia si viginul turcesc;
citeodatl aceste doud specii din urmd pot deveni predominante,pe cind
carpini{a rdmine diseminatd.Sint abunden!i 9i arbugtii, specificafimai
sus; s-au n.,-ru' ar[arul td,tirisc, bigicoasa,cororn,igie,a,
aatnnr8lat" sp'inul cer-
bului, pa{achina de stincd, clocotigul, dracila, dinnoxul, in rnod excep-
{ional Daphne Iaureola,'dintre plantele agd{dioare mai apare harneiril.
DE DEAL,CU ,GO.RUN
2'2. SLEAO-CERET
Acest tip de pldure pare sI tie 9i mai rar decit gleao-ceretulde deal
cu stejar pedunculat,iocalizindu-sein partea sllperioari a arealului cere-
telor de dealuri, la contactul lor cu gorunete.
$leao-ceretulde deal cu gorun a lost sernnalatpini in prezent mai
ales in pirfiie inferio,areale versan,tilo,r,
cLr expozi{ii si incliinatrivariate
rrneori si pe platouri, pe soluri scheletecu ciestulde inult pietris.
Arboretele sint constituite, de obicei, din cer, girnita, carp,en gi tei
argintiu, in proporlii aproximativ egale, uneori cerul tiind ceva rnai abun-
dent (pind la 0,4); elementulconstant,dar de obicei numai diseminai,
este goru,nLrl; disCminat se m,ai g5'sescjugastrul, c,iregul,p5ru,l 9i mlrul
pddure{,sorbul de cimp, rar fagul. Tot aici trebuie clasate,ca un facies
aparte, arboretele compuse dintr-un amestec de cer gi fag, la care se
adaugi in cantitatemai micd gorunul 9i carpenul,apoi diserninat- plo-
pul treniurdtor, r-r1mul,jugastrul, ciregul, mdnrl si pdrr-rlpddLrref,sorbul
do cinrp (vestul Ardealului, dupd 7.. Przeme{chi,in litt.).
Consistentanaturali a arbo,reteloreste de 0,9-1,0. C,regtereagi pro-
ductivitatea sirrt mijlocii. Arborii in general destr-rlde bine conformafi,
cu truncltiuri drepte gi cilindrice, dar sint ;i Lrneleexentplaredefectuoase.
Se poate obtine material de constru,ctie9i, in parte, de lucru.
RegenerareanaturalS este foarte activd 1a tei .si carpen (in facies
cu fag Si la acesta),se glsesc 9i cer.a puie'li de gorrln, mai puiini de cer
gi gi,rnitd; sint insd ;i cazuri cind ce,rnlse rege,nereazd binrsor: se pun,
dcci, problemelede srrccesiune de acela;i gen ca in alte tipLrride gleirrrr.
Subarboretul este reprezentat prin: pdducel (Crataegus monogyna),
porumbar,mdce; (Rosa canina), salbd moale, singer, corn, Ielrrt ciinesc,
mai rar alun, salcie clpreascd,mojdrean,dirmox.
Dintre planiele ag5!dtoare se gisegte curpenul de pddure (rineori
rimine pipernicit, tiritor pe pdmint)-
.. In plitura vie, care nu este prea abundentd,se gisesc Bra:chypodium.
-D'eschampsia
silrsaticum, Da:ctglis gLo'merata, caespiiosa, G ladiolus' im.bri-
catus, Helleborus odnrus, Moehringio trineruia, Geum urbanum, Fragarirt
aesca, Genista tictoria, G. sagittalis, Geranium robertianum, Hyperi-
cum perforatum,,Pulmonan,a offlcinalis, Primula officinalts, Lysimachia
nurnntuLaria,Glechoma hirsuta, Digitalis ambigua,"Lapsana iommuttis,
hlucelis muralis c|c
*
In literaturi a fost semnala'tdexisten(a unor arborete de trecere in-
tre cele doud tipr-rride mai sus, sub numele de Querceto-CerrisTilietunt
,sl Quercelo-cerris curpinetum (52). Ace,ste arbore,te si'nt compuse din

344
cer, stejar pedunculat,gorun, carpen, tei arginiiu, 1a care se mat aso-
ciazd irasi'nLrl,paltinr-rl de cimp, te,iul p,ucios,sorbul de cimp. Asttel de
arborete apar in teritoriirl de r?ispindiremasivd a ceretelor din Oltenia,
!n siiLralii intrazonale, anume in partea interio'arda versanlilo,r cu expo-
zi\ia nordici, pe solul brun-rogcat podzolit.
*

In Banat s-au selttnalat gi glea -cerete de productivitate superioarh,

avind ca elemenie principale gorttnul, cerul, lagLrl, oarpein'ul,ia-r dise-
frasinul. In suh-
ploprrltrernttritor,salcia cdpreascS,
nrinat: rnesteacdnr-rl,
arboret: alunul, singerul, lentnul ciinesc (2. Przenefchi, in litt.).
*

Tot in Banat au iost seninalatearboretele,care dupd sitLra{iear trebui

in'cadratein tipul de mai sus, dar prezinldo compozi{ieparticulard,anutne
o predominarecategoricda ulmului, pe lingd care se mai gdsesc,in catl-
tltate mici, cerul 9i frasinul. Ille ar putea reprezentagi rtn stadiu de de-
gradare antropog'^,nd.Datele existente fiind prea s'trIn,are, 1e rme,ntionint
aicii pe sctrrt.

CERO-$LEAURILOR
C. DESCRIEREA
NORMAL
CERO-$LEAU
20.3.
BIBLIOG R , 4 I : l n . C e r o - g l e a (u5 0 ) ( i 3 a , p . p . ) ' ( 1 7 2 )
Ceret cu elemente de gleau (30)
Cereto-9leau(30) (171)
Querceto Cerris-.4ceretum (52\

Cero-sleauleste destul de rhspindit in regiunea de cimpie, ia ccutact

intre 9leau propriu-zis 9i cerete.Este al doilea tip intermediar intre aces-
tea doud, dar ntai apropiat de ceret. A fost semnalat9i in Dobrogea de
sud (2. Przemelchiin litt.).
Arborete'lede acest tip se glsesc pe platouri, pe soluri brune-rogcate,
tipice sar"ipind la moderat-podzolite,compactegi mai uscate decit in 91eau.
Substratrrrilesint reprez-entate prin lrrtLrrigrele, uneori crr pietrig siilcios
rndrrrnt.
Dar, uneo,ri,cero-gleaurile s-au gisit jn staiiuni tipice Ce;lear-r,ard-
tind astlel o invazie relativ recentd a centlui.
Arbo,re,tLrleste constituit din cer predo,rninani,avind proportia de
0,6-0,7; pe lingd el pot ii abLrnderrfi: rilmul (lJlrnus ambigua, rar U. fo'
liacea), jLigastrul, arfarul tdtdrisc, teir-rl argintirr gi frasinul ( Fraxinus
excelsior, ntai rar F. holotricha),' stejarLrl pedunculat lipsegte iotal sair
este diseminat; girni{a de obicei lipse,ste, dar in unele cazllri rare poate
ti abLlnden,iS. Dise,minafise rn,aigdsesccarpenttl 9i pdrutl padure{, rareori
teiul pucios.1n mod excepfional,pe suprafefemici, se intilnesc arboretele
in caie cerul este nurnai diseminat; anestecul este con.rpusdin girni!i,
tei argintiLr,arlar tltirdsc, ln cantitate mai micd - steiarul brumiriu si
trlnrul-;disenrinatse mai gdsesc: stejarttl peduncttlat,pdrul 9i mdrul pd'

345
dure{. Dupa participarea d c a m e s t e cs - a r r d e o s e b i tr r r m a t o a r e l e
laciesuri, cr,r:
- ulm;
- lugastru (in al doilea etaj) ;
- te1;
- frasin;
- girnifa 9i tei (idrd cer).
Consisten{anaturald a arboretelor este de 0,9-1,0, dar in rtrma de-
gradarii antropogene,arboreteleactuale pot fi puternic rdrite. Cregterea
este actild, productivitatea- pentru cer - superioari. Arborii sint bine
coniorma{i, cr-rtrunchiuri drBpte,cilindrice gi spilate de crdci. Se oLr{ine
rnaterialde bunl calitate, dar pini in prezent astfel de arborete au Iost
exploalatein cring si rnaierialulfolosit numai pentru loc.
Ilegenerareanaturald se produce destul de greu; se gdsesc pLtieii
de cer, g.irnita, ar{ar, uneorrigi de alte specii, dar irn cantith[i mici.
Subarboretuleste destLrlde abr:ndent,constitr.rit urai ales din: pdducel
(Crataegus monogyna) 9i lemn cii,nesc,apoi ulm de p'lut,{, mdces (Rosa
canina), porumbar, rtrdr pddure{, spinul cerbului, salbd moale, salb,d
riioasd, singer, mai rar alun, corcodr-rg, clocotiF,corn 9i mojdrean.
PdtLrravie este abrrndentd,compusd din : Bracltyy.todiurrt siluoticum,
Dactylis glonrcrata. Carex pilosa, Polygonatum latifolium, Arum ntaculo-
tum, Luchnis coronoria, Alltaria o'fficirLalis,I'ragario r:lridis, Rosa gallica,
Potenlilla argentea, Gentsta tinctoria, Sedum maxintum, flypericunt perfo-
raturn, Ge'raniurnrobertianum, Viola hirta,'f orilis anthriscus, Lithosper-
tnutn pltrpureo-caeruleum,Glechoma hirsuta, Betonlca officinalis, Satureia
uulgaris, Origanuru uuLgare, GaLium cruciatum, G. aparine, Cumpanula
persicifolta eIc.

204. C|:RO $LEAIJ CLr STF|J,,\R PLiFOS

B1t3LIOGR.4FIE. D e s c r i sl i i r d n u m i l e s l i i n t i l i c r i ( 1 1 1 )

Acesl tip de pidure a fost jdentilicat nurnai in cimpia Banatului, la

limi,ta dintre zona forest,ie,rd gi cilys'sfgrpd
; i,n treout pzrresd {i iosi mai
rrispindii.
Arboretelecercetatese gdsesc pe rrltirrele rarr.ulicaliiale dealLrrilor
bdndiene,pe plaiouri 9i versanfi lini. Solul nu a lost cercetat.
Arboretele a11o compozi!ie foarte pestrifd; elel-rentulpriucipal esie
cenrl care, in rncd obisnrrit,ajLrngela 0,5-0,6 ; la el se adaugd ulmul
(l|lmus foliacea), de obicei in proporiie de 0,2-0,3, ln unele caz,urimai
rare numai diseminat; pe alocllri ulmul poate ,deveniIoarte abundent,
intrecind, pe supraiefe n-rici,cerul. A treia specie irnportantd este steiarul
pt-tlos,care atinge 0,1-0,3, mai rar este disemirrat..lLrgastrirlsi ariarLrl
tdtdrdscpot gi ei si atingd p,ind la 0,1 {iecare,ntai des sint diserninaii;
diseminat se mai gdsesc: girni{a, pdrul pddr"rret, rar Irasinrrl.
Cregtereaarboreteloreste inci destul de bund, dar rdmine in urma
ceretelor gi cero-gleaurilor obignuite clin vecindtate. Proclrrctiviiatease
poate aprecia ca miilocie. Consistenlanaturald a arboretelor este de
0,8-0,9. Arborii sint incd destul de bine conforma{i,chiar 1a sieiarrrl
pttfos;. dar, -in o.rice caz, condiiiile mai vitrege din silvostepi irrcep sI
se resimtd. Se ob{ine material de construcfii iLrrale 9i de foi.

3+6
 Qegenerareacerului 9i stejarLr|-ripLrios lltt .se observi ; in schirr-rb,
sint deitut de frecvente tlneretirrile de trlm, ntai rar de jugastru si de
arfar
' tdtdriisc.
subarboretui,destul de dezvoltat,este iormat mai ales din : pdducel
(Cralaegus monogyna), porumbar, salbi moale, lenrn ciinesc, rlr3i rrr
nr5ceg(Rntn'pdtirracanina), saibd riioasd, spinLrlcerbului,corn si soc collltlll.
I'n .sil:,olicutti.Pott
r ie Je gdsesc rrrai ales: Bracltyporliurrt.
Irilialis,'Daclylis gtomeiata, Bromus ramosus, AlLiaria officinalis, Iluntex
sanguineus, Geunt urbanunt, Viola hirta, Lithospermum purpureo-caeru'
leum eIc.

D()tsROCEANA
2r5.CIlllOSLEAt; Dll SILYOSTEPA
BItJLlOGR,4 I:I[.. Bedna silno srtha dibrar,a(27)

Acest tio a fost semnalat num'ai in sudul Dobrogei 9i descr'isloarte

sumar. El r6prezintd,de iapt, o trecereintre cero-gleartripropriu-ztse3i
arboreteamestecatede stejar brurtiritt 'si pttlos; ambele acestetipLrri se
gasescin vecindtate.
"
Arboretelecercetatese gdsesc pe coaste gi mai rar pe platouri, pe
solrrri cenu5ii (probabit,brun-rogcatepodzolite).
Arboreir-rleste compus, in'primrri rind, din trei specii de steia.r,
anllme cer' stejar brurndriu 9i itejar pulos ; la el se rnai atnestecdin
propor{ie destui de ntare: carpini{a, ttltnlt1, teir,rl arglntiLt_9i pllclos,
jLrgistiLrl, ar!arul tdtdrdsc, parl.lf 9i mdrr'rl pddure!, mojdreanttl.
" "
In sirbaiboret: piducelirl (Crataegus mo'nogyna.),ndcegrtl ( Rosa cit"
nina), salba riioasd,-cornul,lemnul ciinesc,dirmoxul.
N.B. Descriereadupi Z. Przemelchi (in litt.).

Arboreteleclestulde asendnSaorl"," cileazadinregittnileinvecinate

ale R. P. Bulgaria. Judecirrddttpd descrieri,insd. acolo lipsegtestejanrl
brurndriu; in ichirnb, apare in ttnele lo'cttrigirni a (27).
'l'rebr-rie cle
sd se admita ca sint diferite Iaciesuri ale aceluia,si
pddrrre.

AU S T E J A R IX E R O F I T I
$ L E A U R I L O RD E S T L V O S T E PC
D. DESCRIEREA

206.$LEAU DE SILVOSTEPACU STEJAR BiRUMARI'U

B]TJI,]I)GR.4F]E. de silvostepd p.p.)

()uercetum pedunculifLoraegeticum (87\ (122\

ftt arealtrlde rispindire conrpactda stejarului brtttnirirt se ittttlltesc,

pe alocuri, arborete cir aspect de 91eau,in care acesta inlocule-ste,total
iarr in mare parte, stejarui pedunculat.Pind in prezenl,astfel de gleauri
au iost pufin^studiate-din punct dj: vedere tipologi'c' Stalrtrnea cea mai
cunoscutheste masivttl pdduros CiorttLtleasa, in apropiere de Drtttdre,
inire Argeg ;i A\osiigiea;'aici astfel de arboretepar sI .aib5 ttn caracter
reliclic, lrovenind din perioada de maxilnd expansillnea" p2idttrilorirspre
stepa.ilie se rnai gisesc in locuri ctt reliei mai pronttn{atdin plailorrna

347
 Burrtezdlui,incepindchiar drn padureacomana (partea sudicd,apar{inin<l
stlvostepei) ; in Burn az, insd., ele apar mai mult Iragmentar gi rareon
ocupa suprala{amai mare (pddureaPielea).
condi{iile sta{ionale n-au fost cercetatepind ln prezenl decit ioarte
sr-rper.iicial. Astlel de arborete se gdsesc, atit pe relidt de cirnpie plani,
c.tt si ceva mai accidentatd.Solul este cernoziomdegradat p6 sLrbstrat
de loess.
Arboretelepoi fi destul de variate in detalii, dar asemdndtoarein ceea
ce prtversteelementele principale: stejarLrl brumdriu totdeauna prezent,
apoi teiul argintiu si lrasinul comun (fie inpreund, fie unrrl din iri;; to-
cal.maj pot Ii ablnden{i ulrnii ([Jlmus procbra gi U. arnbigua), nai rar
stejarul pufos gi lrasinul pufos. In al doilea etaj se gdsesc aproape peste
-nroj-
tot jugastrul, ar!arul tdtirdsc, pdrir{ pdd'Lrre!, mai rar carpenrrlgi
dreanul.In nod excep{ionalse mai intilriesc: stejaml pedunculat,gorunui,
girnifa _sicerr-rl,rar in al doilea etaj carpinita si visinirl turcesc.
DtrpI rdspi'ndireaspeciilo,rde amestecs-au putut deosebiurmitoarerle
de faciesuri,cu :
- tei 9i frasin (in care se gdsegtesi ceva stejar pedunculat);
- tei;
- stejar pLrfossi tei ;
lrasrn (care pe supraletemici poate ajunge la predominareabso-
r u t a s a u a p r o a p ep r l r) ;
- jugastru gi arlar tdtir,isc (de iapt, rep,rezi,ntd un stadiu de de-
gtadare, in care a r5mas prea pr-r{indin speciilede stejar - brumiriu,
pufos, excep{ionalgorun, iar pe alocr-rridestul de mult r_rlrir).
Cresierea speciilor principale este activd
_ Consistenfanaturali poate atinge 0,8-0,9, dar sint mai mult arborete
degra<iate,puternic rdrite. Productivitatea superioar5,cu excepfia acestor
por{iuni degradate.Degi arborii in majoiltate provin din lSstar, sint des.
trrl de bine conformati.Se poate obiine material de hrcru destul de rnult
9i de bunl calitate.
. Qegenerareanaturald din siminid nu se observi actualmente,desigur
din caria degradlrii arboretelo,r.
Subarboretuleste destLrlde abundent,compus din: pddLrce!(Craloe-
gus, rytonogyfa, C. pentagyna), mdceg (l?osa canina), porlrrnbar, spinul
cerbului,salbd moale, salbd riioasd, singer, corn, lemn-ciinesc,mai rar
alun, scumpie,clocotig,dirmox, sorccomun.
Prtura vie a fos,tcercetatdnumai in prdurea cio,rnuleasa.Aici insd ea
este pr-rternicdegradatd prin navala specirlor de locuri deschise.Dintre
d9 pe{ge s-aLrrnai pdstrat: Arum-maculatum, Asparogus tenuifolius,
"919
.Alliaria offici,nalis, Fragaria rsiridts, Geum urbanum, Tor:ilis anthriscus,
Viola sp., Hedera helix, Lithospermum purpureo-cderu'leum,Gtechoma he-
deracea etc.
*
A rnai iost citai - foarte suutar - un pleau cu steiar peduncuLatsi
brumdriu, avind ca specii de amesteccarpen, jugastru si t6lut argintiti;
in subarboret alun, plducerl (Crataegus monogyna), singer, soc comun,
dirmox. A lost sennalat in sud-estulMoldovei, pe solul 6run-ro9cat,deci
in zona iorestierd (30). Il considerim ca o trecere intre gleaul obignuit
9i tipul de mai sus.

348
 DE DEALURI
DIN REGIUNEA
2A7.$LEAUDE SILVOSTEPA

Acest tip de pddure apare in cotul Carpalilor ;i in srrdrtl podigLrlui

central moldovenesc,acolo unde arboretele gi solrtrile relictice de stlvo-
stepd se gdsesc destul de adinc in regiunea dealurilor. E1 a iost putir-r
s t u d i a tp i r r a i n p r e z e n t .
Arbbretelecercetatede acest tip se gdsescla altitr,rdinide 300-500 n,
po versanti cr-rexpozi{ti sudice, estice g1 vestice 9i pante de la moderate
pddttre.
irlna ta repezi. Soir-rriiesint cernoziomuri-degradatesau brune de
irneori pocizoiite,pro,fr,rnde sau Ioarte proitrnde,ltrto-nisipoasesaLt lutoase.
Substriturile sint- lLrturi loessoidenisipoase,b'ogatein c'arborl'atde calciit
sau pietrrgurjcalcaroaseori silicioase.S-art tnai semnalatrendzine argl-
ioase, proirrnde 9i cormpracte, pe calcare oolitice si cochiUiere'
Speciile mai inrpoitante care iorrneazApartea_principalSa atttesteclt-
1ui,sint stejarLrlbrumdritt 9i teiLrlargintiu; stejarLrlpr'rlos,gorttn'ul,carpe-
nul, ulntul de mttnte,jr-rgastrul,arfarul tlrdrdsc, ;i lrasinul se gdsescrlneor-1
in propor{ieapreciabili; pe alocurt, irtsd, unele din acestespecii lJot ti
lipseas'ca.'Diseminat se m'ai gdsesc: ploptrl
-pddLrre(,tremurdtcr, neste'acdnLtl. pa1-
tinul de cimp, ciregttl,mdrul 9i parul sorbul de cirnp ;i scorttgttl
comeslibil.
Drrpa rdspindireaspeciilorde anreste,c s-artptttut deosebittrrtlitoarele
faciesuri.cu :
- steiar putos gi rrlm ;
- s t e i a r p u t o s ,L r l m 9 i l r a s i n ;
- stejrr pulos;i carpen;
- s t e i a r p u l o s ,g o r u n , c a r p e ns i u l m :
- g o r u n , c a r p e n9 i u l m ;
- r - a r p e ng i i r a s i n .
Constsien!anaturald poate atinge 0,8-0,!), daL in_arboreieleactuale
-degradarif
ea este redusd din cauza antropogene.ProdLtctivitatea trebtrie
sa lio apreciatdca mijlocie, d'ar s-au semnalit 9i c,rzLrri.de productivit:rte
in{erioaii; ar trebui si se controlezedacd ntt este si ajci o urnrare a de-
graddt'iianiropogene.Formele arborilor, in general, lasd de dorit ; ela-
gajul este slab.
Regenerarean,aturaldeste pufin activd; se gisesc pe alocuri de
s t e j ar r blumdriu ;ri frasin
h r t r n r d r i r9i frasin.
Srrbarboretul este constitLrit
coi din : alun, pdducel (Crotaegusmonoguna,
rrrai rar C. pentogyna),porumbar, -dealrrrile salbd tnoale,salbl riioasi, spinttl.c.er-
bului, c,orn,'dirmox ; in B1zdul'uis-au mai setnnalatcarpini{a'
scumpla si mojdreanul:
Patuia vie este slab reprezentaidin arboretele incheiate. bogata ir.
cele rirjte ; este compusd din Brachypodium siLuaticum,Asparagus_-te-
nuifolius, Polygonalum talilotium, Aristolctchia clematilis, Alliaria offici-
naiis, Geum urbanum, Lathyrus niger, Vicia pisiformis, Viola sp., Sonl-
cuLa europaea, Lysimachia nummularia, Lilhospermum purpqlr'eo-caerLr.-
leum, Melarrxp!/rum sp., Asperula odorata, Galium aparine, Carnp'anulLt
persicifolta,
' La:psanacommunis eIc.
N.B. Descrierea,in mare parte, dupi A. Ridulescu (conr. verbali), S. Purcelean
9i G. Ceuca (in litt.).
 Ca o apari{ie neobignuiti nai trebuie notatd existenfa unor cazuri
cind stejarul brurndriu lipseste.Arboretul este constituit din : gorlln, ste-
iar ptrlos, tei argintiu, jtrgastru, artar Idllrdsc, ,mo,jdrean, iar diseminat -
scorug comestibil.Astfel de arbo,reteau fost sernnalatetot in apro'pierea
celor descrisemai slls. Necunoscindu-se deocamdatdcit de irecventesint 9i
ce supraieteocrrpa,este mai indicat sd fie consideratein mod provizoriu
toi ca un facies, pr,rlinmai aparte, al tipr,rluide mai srrs (A. Ridulescu,
com. r'erbald).
O alt5 sitr-ra{ieinteresantdeste re,prezentatdprin ame,stecde stejar
prrfos (ntai nult Quercus rLirgiliana,mai pu{in Q pubescens),cu ulm, jLr-
gastrtt, pdr gi r-ndrpidure{, iar diseminali: gorun, carpen,paltin de cirnp
g i c i r e g ; s e m n a l a ti n d e a l u r i l eI s t r i { e i ( 1 0 4 ) .
*

Itt fine, mai trebuie sd lie relevat cazul special al unor arborete din
nordul Dobrogei.
Pe lingd ;leaul de deaLclr gorlrn (tratat ca un tip aparte, dobrogean)
se gdsescpe aici ;i rrnelearborete,care se apropiemult de tipul descris
mai sus. Dar astlel de arboreten-au fost pind in prezenl studiate.Intr-o
recunoagtereioarie rapidd in pddurea Babadag, s-a putut stabili numai
existen!a acestor arborete, cu aspectul general de gleau, in compozi!ia
cdrora participi aldtLrristejaml pedunculat,ste.iarulbrumdriu gi gorunul ;
in anrestecse afli inai ales teiul argintiu, apoi carpenul,carpini{a,ulmul,
.lLtgastrul ariarul tiitdrdsc, pirul pdduref, rnojdreanul etc. Deci, ar Ii ,r
compozi{iedestul de asemdnitoarecu a tipului descrismai sus.
TrebLriesd fie subliniat cd aici astlel de arboretenu se gdsescin sil-
vostepd,ci in zona forestierd.
 XIX
CAPITOLUL

U L M E T E , I T R A S I N E T E9 i A N I N I S U R I
(formafiile XXXV, XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XXXIX)
A. CHEIAPENTRUDETERMINAREA TIPURILORDE ULMETEPURE
(alte specii in proporfie de cel mult 0'2)

1. - Terenuri neinundabile,cel mult cu apa freaticd apropiati. Sil

vostepd
- Tererturi de lunci intrndabile

2. - i{egiuue de dealr-rri.In ameste,cirasirt.

210. \JLI,LET DE SILVOSTEPA DIN REOIUNEA DEI,UROASA

- QegiLrnede cimpie

3. - Coastele vdilor adinci. Disemitrat jugastru, ar{ar tdtdrdsc,

uneori stejar brumiriu, Irasin, mojdrean.Cernoziotndegradat.
2 0 8 . U L M E T D E C O A S T A D I N S I L V O S T E P AI
- Terenuri mai mrrlt ori mai pLrlinplane din vechile lunci colna-
tate sau terase. Diseminat stejar pedunculat, jngasrtrLr,arlar
tdtdrdsc, une,ori plop 9i sa'lcie. Aluviuni recente; alttviu'ni in
transiorrnarespre cernoziotn,tttieori aco'peritecu aluviuni rnai
noi ; rar cernoziomdegradat.
2Og. ULI.'{ET DE TERASE $I VAI COLMATATE DIN SILVOSTEPA

4" - Consistenli ridicatd; productivitate superioard. Diseminate

multe specii, inclusiv stejar pedunculat .si brrrmdriu, anin ne-
bogat d'in specii vaniate.Din zo'n'aiores-
gru, plopi. SLrbarbore't
tierd pind in stePd.
2//. ULMET NORMAL DE LIINCA
* Consisten\d0,4-0,6; prodr-rctivitateinierioari. Diserninat cel
muli plop alb. Subarboretdes de citind ro'gie,cu pu{ine exem-
plare-de-altespecii.Lunci slrace di'n stepd,
212. I\LMET DE LUNCA CU CATINA ROSIE

I Este, probabil, un tip derivat; totusi, a fost trecut aici liindcd in

tuale -el se contportd la Iel cu tipul urmbtor de prima imphdLrrire.
 B. DESCRIEREA TIPURILOR DE ULMETEPURE
208.ULMET DE CO.{STADIN SILVOSTEPA
B I IJLl O G R,1I: I n. Sleaude silvostepl,
p.p.(30)
Ulmet(122)
Ulmetele de coastd au fost semnalate pind acum in silvostepa din
estul Munteniei, nlai rar in cea din Burnaz..-Ele reprezintd, probabrl, un
tip de pddr,rrederivat, apdrLrtin urma tratarnentuLii necorespunzdtoral
s t e j i i r e t e l ocr r r a i i r e s t e d
c e r r l m s a u p o a t ea l g l e a u l L rdi e s i l ro s t e p i i
Ulmetele de acest iip se gdsesc,pe suprafe{emici, pe coastelel,l,os-
tistei, mai rar pe ale Ialornitei si ale unor r,rii din Burnai. Ici-colo se mai
pot vedea ramigitele de pidure, sr-rbformd de pilctrri sau arbori iz,olali
de ulm, care aratd rdspin,direa mai largd in trecrit a ulmetelor.Solul este
certtoziorttrrl degradat sau intermediarintre cernoziomuldegradat gi cel
brun-ro;cat,lrrtos,nl,l prea t-.ompact si cu rrmiditatesuficienta.Substratul
este loess.
Arbcrretelesint constituite din ulm (ulmus procera, U. ambigua, lnai
rar.u.,foliacea), la care se asociazdjr-rgastrul,' ar\arui tdtdrEsc-gi parLrt
pddure!, 'frasinr_rl
.mai rar si numai loca1: stejaru"lbrumdriu, mojdreanul,
comun_si cel pufos; ace,stespecii de ames,tecsiint,de obici:j, nmmai disemi-
rrate,_.darjugastrLrl poate a.iungela propor{ii -este de facies.
, consjsten{anaturald a arboreteior de 0,2-0,g. cresterea este
t l c s t l r l d c . r r g r r r o a s dp, r o d r r r t i v i t a t e a
s e p o a t e c o n s i d e r ac a s r r p c r i o a r a
.
(exceptfnd arboreteleprea ,degradatede a-cliuneaomului). F,ormL arbo-
rilor estc destul de bLrnd,crr lrunchirrridrepte gi bine elagate.
- liegenerareanaturali din sdmintd nu se observd deo&rndatd; ulmui
so lrrrnullegteintr-o anumitd mdsuri' prin draioni.
subarbore'tuleste destul de abundent,constituit din : pidLrcel(cra-
taegus 1rcnogArla, mai
cerbLr{iri, ^rar C. penta:gynaj, ntAceg(Roio ciutina), spinrrl
.singer., lernn ciinesc, mai rar r-rlmde plLrtd,m6r pddur"i .i,.Co-
dLrg,:albi moale, salbd riio,asd,co,rn,soc co/mun,dirm,ox.
-,, QjnJre plantele agdfitoare s-ar1semnalatcurpcnrride pddure si yit;r
sdlbaticd.
Patura vie este puternic dezvoltatdsi constituitdmai mult din nlante
de locuri deschise, chiar ruderalein parte; n - a i o s t c e r c e t a t di n a m d n r r n t ;
s-aLlsemnalatnumai rrnelespecii ca'Rubuscaesius,Cytisus nigricans (pi-
pernicrt1, Santbucusebulus elc.

209. ULMET DE TERASE SI VAI COLMATATEDI,N S,ILVOSTBPA

B I R L ] O G R A FI E . de sol aluvionar
Acesl tip dc piidrrrca lost identiiicatin silvostepadintre siret si
, Ia-
ronnla;.este un tip pioner, care se instaleazdin ionditii
de silvosten.j
dupd tuiarisurile de arbugti, 9i de obicei ocupd supraie{e'."Jur". a.tiiir-
rnente arboretelerespectivesint puternic degiadats de om.
ulmetele de acest tip se localizeazd.,de obicei, in vechile vdi colma,
tate, care abundr in silvostepa,mai ales in imprejurimileoragului Rim-
nicu Sdrat; uneori. se gdsescgi pe terase. Soiuriie s,imrt variate; soiuri
aluvionare.pe.cale de translormare'sprecernoziomdegradat,uneori aci.r-
peritecu alLrrjrtni noi ; alttvittnirnai reiente,inconrpletdEsalinizate
gi decar-

352
bonatate; uneori chiar, pe porfiuni mici, apar cernoziomuri degradate.Se
gdsesctreceri sp,reulmete normale de luncd.
Arboretul este lorrnat din ulm (Ulmus fo'liacea,U. ambigua, mai rar
!. procera gi U . suberosa): diseminat se mai gdsesc: stejarui pedunculat.
jugastrul, arfarul tzitiirdsc,pdrul gr rnirul paduref, mai rar plopul alb,
plopul tremuritor gi salcia plesnitoare.
Consistenfanaturald a arbo,reteloreste de 0,9-1,0, dar actualmente
ele sint in mare parte degradategi ririte. Cregtereaeste destr"rlde activ6,
d.ar ar Ii greu sd se facd aprecieri asllp,raproductivita{ii.
_ Asupra regeneririi naturale prin sdminfn, de asemenea,nu se pot
iace aprecieri, deoarecearboretelerespectivesint provenite din ldstar- si
ttnere.
In subarboret se gasesc: pdducelul (Crataegus monogyna), ponln-
barul, spinul cerbului, mai pulin corcodugul, mdrul pddure{, mdc4trl
(1{osc conina), salba moale, singerul, lemnul ciinesc,socul contun, dir-
rnoxrtl.
Dintre plantele agilitoare s-a semnalat curpenul de pddure.
Pitrira vie este destul de bogatd, constitr"ritddin'. tsrachypodiurttsi.-
oaltcum, Dactylis glo,merata,Alliaria officinalis, Rubus ca:esius,Lithosper-
nturn purpurect-caeruleunt. etc.
210.ULMET DE SILVOSTEPA
DiN REGTUNEA
DELURO.ASA
Aserneneaulmete au lost semnalatepind in prezenl numai in podisLrl
ccntral moldovenesc.
se gisesc la altitudini in jrrr de 300 m, pe coaste cu inclinrri
. - L:lle_
slabe. Solul este cernozio,mlevigat, mediu degradat, proiund,
-depozitelutos sarr
luto-argrlos,compact. Substratul este reprezentat pnin argilo-ni-
slpoase.
Arborettrl este constiiuit drn rrlnr, la care se gdsegte amestecatira-
sinul (in exemp'lelestudiate in propor{ii de facies). Disemina!i se nrai
gdsesc paltintrl de m,unte,parltrnulde clrnp, jugastrr-rl9i ciregul; Lrltirnii
trei se localizeazdin etaiul do'minat.
Se instaleaza semih{igurile abundente de nlm, mai pulin de lrirsirr
9i jugastru.
In subarboret se gdsesc: alurrul, pdducelul (Crataegus mo,nogyna.),
salba moale, salba riioash si socul co'filun.
Phtura vie este bogatd, constrturti din : Daclylis glo,merata,Polg-
gonatum lattfoLium, Urtica dioico, Geunt urbanum, Geranium phaeum,
Viola siltteslns, Lysintachia nuntrnularia, Scutellaria alt[ssima, Asperula
oclorala, Lapsana communts eIc.
dup[ S. Purceleangi G. Ceuca(in litt.).
N.B. Descrierea

2ll. ULMET NORI\IAI-DE I-U\CA

BIDLIOCRIf I E . T i p u lu l m p u r ( 1 4 . 1 ) .
Ulnrctunt(144\.

Ulnieteler p.ure cll dezvoltare frurnoasd sint destul de lrecvente in

luncile din regitrnea de cimpie, din z-orta lorestieri pind in s,tep,i; uneori
se rrdici gi in partea inierioard a dealr"rrilor. trle au iost semnalate mai
a l e s p e I a l o i n i { a , S i r e t , B L r z d u ,i a r i n v e s t u l l a r i i , p e l l r r r e g . A c e s t e u l m e t e

23 - Tiurlri de piidure. - c. 241. J5J

SE lorneazl, prin introducereaulmului in zdvoaie sau in tuidri;uri de sal-
evolueazd apoi spre gleauri de luncd.
c i o ori cdtina gi
Ulmetele de acest tip ocupd, in general, locurile ceva rnai ridicaie
din luncd, dar inci inundaie in mod regulat, cu aluviuni mai fertile, cevir
mai compacte,prezentind un inceput de solificare.
Arboretul este constituit dintr-un amestec de dilerite specii de ulm
- Ulmus foliacea, U. amhigud, U. leois; mai rar, una din ele <levi'ne
categoric predominantd,iar celelalte rdnr,in nurnai diseminate (diseminat
se mai gdsesc U. procera gi U. suberosaarborescent).Se mai amestecd:
stejarul pedunculat(in sudul !drri pe alocuri si stejarul brumdriu), anintti
negru, plopul alb si negru, salcia albd gi plesnitoare,jr-rgastrul,artarul
idtdrisc, pdrul pdduref, frasinul; rnajoritateaacestor specii rdrnin pi ele
diseminate,dar stejarui peduncr-rlat gi plopii se pot ridica la proporfii de
Iacles.
C,onsisten{anaturald a arbo'reteloreste do 0,9-1,0. Cregterea este
loarte vjguroasd, iar productivitatea superioard. Forma arborilor este
brrn5,cu trunchiuri drepte,cilindrice 9i bine elagate.
ftegenerare'anaturali a ulmului este destul de ugoard; se mai insta-
de frasin, jugastru, ar{ar, mai rar stejar.
leazd pr-rie,!i
Subarboretul este destul de bine dezvoltat,,compus mai ales din :
singer, apoi pddr-rcel(Crataegus monogllna), porumbar, mdceg (Rosa co-
nina), spinul cerbului, salbd rnoale,lemn ciinesc,soc negru, in sudul !drii.
gi citind rogie.
de pddure.
agd{dtoare se g,is'e'schameitrl gi c,r-rrpenu'l
Dintre p4arntele,
Pitnra vie este constituiti mai ales din Rubus caesius, care poate
sd formeze Lln covolcontinuu ; se mai adar,rgi unele specii, ca: Brachy-
podiunl siloa'ticum, Dactglis glo,merata, '[oriLis anthriscus, Lycopus e:xal-
talus etc.
*

De 1a, tipul descris existd unele treceri, care se realizeazd in timp

sail ln spalril :
-- ulrnelo-frdsinet, trecere spte
frdsinetul de luncd:
* ulrneto-aninip, trecere spre aninipul pe soluri .hleizate,.ctt produc-
lir.ti1o7"su,erioard :
--- ulmeto-plopiguri (cu plop alb sau negru), treceri spre zdooi de
plop alb cu productioitate super[oard. sau spre zdooi de p[op rrcgru.

212.ULMETDE LUNCACU CAl'rNAROSIE

B I B L I O G R A F I E . U I m c u c i ' t i n i r o g i e( . 1 4 4 \ .

Acest ttimet este semnalat in regiunea de stepii a .Munteniei,anLrrrre

in luncn Buzdului, unde se gdsegtepe bratele de curind colmatate,crr alrr-
virrnr loarte sdrace. compuse din nisip aproape pur, iSri inceputr-lride
solificare.
Arboretul este compus din ulm (probabil Ulmus ambigua). Diseminat
se mai gisqte plopul alb.
Consisienta redusi, 0,4-0,6. Cregtere,aeste pulin activ5, producti-
vitatea inferioarS.

a4i
 Restul terenului este ocupat de un tufdrig des de cdtini rogie, la care
se mai adaugi puline exem,plarede pdducel (Crataegus monogAna), mdceg
(Rosa canina) 9i catind albI.
Asupra pdturii vii nu s.au fdcut cercetdri.
Aceste arborete reprezinld primul stadiu de instalare a plturii ade-
v.Sratejn luncd. Pentm inc.eput,este necesar sI li se acorde protecfie
absolriti pentru a lavotiza colmatarea.
dupl S. Rubfov(144).
N.B. Descrierea

C. CHEIAPENTRU
DETERMINAREA
FRASINETELOR
(alte specii in proportie de cel mult 0,2)

.{. - Terenuri fdrd exces de apd. Cernoziom degradat.

215. FRASINET DE SILVOSTEPA PE CERNOZIOM DEGRADAT

-- 'lerenuri cu exces de api, cel pufin temporar 2

2. -- l.urrcile apelor curgdtoare mari sau depresiuni in regiunea de
cirirpie cu apd in exces J

- 'i'erenurile 4
nisipoase din Delta Dundrii
3. - Luncile inundabile sau terenuri din vecindtatecu apa freatica
d. Zona forestierd de cimpie sau dealttri
apropiatd de suprafa,f
joase, mai rar silvostepd.
213. FRASINET DE LUNCA

- Depresiuni inchise sau malurile cursurilor linigtite de apa, crt

soluri de ldcovigte, a,proapepermanent inmldgtina'te.Silvostepd.
214. FRASINET DE DEPRESIUNE DIN SILVOSTEPA

4. - Produc,tivitatea mijlocie.
2 1 6 .F R A S I N E T D E H A S M A C , D E P R O D U C T I V I T A T E S U P E R I O A R A

- Productivitateinterioard.
2 . I 7 .F R A S I N E T D E H A S M A C . D E P R O D U C T I V I T A T E I N F E R I O A R A

T I P U R I L O RD E F R A S I N E T E
D. DESCRIEREA

21J.FRASINET DE LUNCA

BIBLIOGRAFIE. F r i s i , n e td e l u n r c i . j o a s di n z o n a f o r e s t ' i e r i

F'risinetele de lunci se intilnesc in re'giurneade ci,rnoi'e- rnai des

in zona forestierd gi mai rar in silvostepd - in luncile rnr,rndabileale
multor riuri, firi sd lie prea frercventegi s,d ocr-rpesrrpraleteprca mrari-
.In une o locrrri ele rr,rch,si in regiunea de dealuri joase.

JJ5
 Frdsinetele de lunci se localizeazain lunci, ,care mai sint inuntla-
bile, dar pe intervale_de tirnp rnar scurte. soluiile sint iluvionare, tlar
mat evoluate,brun-slab rqca,t-ede luncd, cu un o,rizontp,ronunlatde hlei
dedesubt.
i\rboretele sint corrstitr.ritedin lrasin ; in majoritatea cazurilor estc,
ly1{nu1 excelsior pur. dar ln sudrrl ldrii s-au senr,nalat_siarboreielecu
t. holctrichu abrrndent,chiar predomirrant ; arnbele specii jiirrcj lcarte
apropiatedin purrct de ledere Ibrestier,nu este cazul ia se dilererrtie;:e
tipuri apar(e din a_cestmotiv. Se rnai pot adduga: stejarul peduncirlat,"
plopul.alb,_salcia a.lbi 9i plesnitoare,ulmul (tLtntu's
_!.1f.p.t,ul; loliacea)",.
lugastrul, ar{anrl tdtirdsc, pdrul pddurc{; s-au deosebitrrrmiiioarelcl;r.
ciesuri (pe.linga cel normal), clt :
-" steJar;
* ulm:
- iugastru.
. consistenta natrrrald a arboretelor oste de 0,2-0,9. cregterea frasi-.
nului este extrem de viguroasd. Productivitatea este superioari. ca de
9bjc9i,.ilt-frdsinete. pure,Tormaarbc,riloruneori nu este impecabill: unele
trnipini sint strimbe, sinuoase 9i foarte des biiu,rcate.Mate,rialul insd".
.,:to.ag calitale srrperioard9i se po.ateralorilica bine chiar in picse rnici;
decr, !orma lnrnchiurilor nrr prezintd prea mare importan!I.'
. ,I(egenerareana.trrralzprin saminfr se observd itit la frasin, cit sr
l . l : j " i o l , u l r r r , i u g a s t r us i a r i a r . A l a i a l e s i n a r b o r e t e l tei n e r ea r { a r r r lp , , a i s
11, q?',ng.n"t,dar pe urmd propor{ia.lui scade. Frdsinetelede lLincr r-epre-
zttrt,i, de. iapt,^Lrn
^stadiu de -s,uccesiurne, i,nstalindiu-se dupd plo,pig,uni !aLr
silcete si trecind i,n gleturi de lrrnci.
Subzirboretulnu. este prea abundent,compus din: pdducel (crataegus
monogl|no,pe alocuri g.ic. oxyacantha),mace$(Rosa crinina), salbe moile,
crugin, singer, lemn ciinesc, cdlin, mai rar alun, mir pliddret, po,rumbar,
spinrrlcerbului.
Il pnttrra_vie se amesteci plantele de mtr.ll cu cele hidrofile,"
ca : Ilrachypodium siluaticum, Daclglis glornerata, phragmites communis',
car.e'r. riparia,. C._uulpina, c. tomentoia, polygonaturi tarifotiunt, con-
t'allaria nrujalis, Rumex sanguineus, Qubus caeiius, Agrimonia eufiatoria,.
Geum trrbanum, circaea litetiana, Lysimachia numiraria, putmonaria-
officinalis, Srlmphytum officinale, Aiiga reptans, Glechoha hederacea,
G. hirsuta, I.ycapus europaeus, Cyinnchurn oincetoxicum, Galium cru-
ciatunt. etc. I-Ineor'i s-a semnalat pdtura vie lorrnati mai a,les din Pou'
palustris gi specii de Carex.
l,.tela arboretelede ace,sttip existd treceri :
lrdsineto-aninls, trecere spre aninisul 1te soluri hteizate cu produc
tiuitate :;uoerioard:
- frdsineto-plopis, trecere spre zduoi de
trtlop alb cu productiuilale
srLperioard;
- uimeto-frdsinelula lost mentionat mai srrs, iar slejdreto-frdsineluI
trebirieconsideratca aparfinindgleaLrluide luncd.

Asemdndtoarecrr adeviratelelrdsinete de lunci sint fragnrentele ,1e

arborete care se gdsesc in fi;ii inguste irr l u n g L r l r . E i l o r m a i a d i n c i d i i i r

356
.arealulgleaului de cintpie; rnai ral au fcst senrnalategi in regiunea de
^dealuri,pini la 250 rn altrtudine aproxinrativ.In cazul clasic, fun'dLrlr,dii
,este acoperit cu un anini; pe solurL hleizate cu productiaitate superioard,
jar cerramal sus, intre acest aninig gi de pe versan,t,se intercaleazl,
.sleaLrl
c lisie Ce frdsinet.
Solul este brun-rogcat,cu exces de apri gi lenomene de hleizare irr
slratr,rrileceva mai adinci; la dealuri s-au glsit soluri bnrne, puternic
colrrr.ionate,freatic umede.
Arboretrrlestecomprrsdin frasin comun,la care se pot adiLrgadilerite
specii de sleau : stejar peduncr.rl,ai,
carpen,iei argintiu sau pucios, jugastru,
paliin de cimp, in propo'r{iepi,ni la 0,1.
Creglereaesie, in mod normal, ioarte activi, productivitateasupe-
rioarA; clar s-au semnalatgi cazuri de productivitaterniilocie.
P;itura vie este formati, de obicei, drn piante de" rnull; uneori se
innrrrl{esc. unele granrinee.
In trecut, acestelrdsineteau lost descriseca tip aparte (30) (l3a):
'clar srtprafe{eleprea mici, pe care le ocupd, irnpun o rezeryd din acest
prlnct de ve'dere.
N.B. Descrierile,in parte, dupi S, Purcelean gi G. C e u c a ( i n l i t t . )

214.FRASINETDE DEPRESIUNEDIN SIL\IOSTEP;\

E I I ' ' t , l O G R A F I E . F r d s i n e t d e d e p r e s i u n e( 1 2 0 ) .

;\cest tip de pidrrre a lost identilicat nurnai la sud de oragul BttzAtt,

in pqdurilel"'rasinugi Spdtaru.
Arboretele cercetate se gisesc in depresiuni inchise foarte joase,
aproape permanent intnligtinate (din caoza izvoarelo'r subterane), pre-
cum gr 1le malurile unor cursliri linigtite de apd. Solul este o lScovigte.
Arboretul este compns din doul specii de lrasin: Iraxinus excelsior
9i F. lrclotricha; predominl in mod categoric al doilea; disenr,inatse
ntai gdsesc: ste,jarulpedunculat,aninul negru, plopr-rlalb, ulmul (Ulmus
:tmbigua), pirr-rl pldure!, jugastrul 9i arlarul tdtlrdsc ; ulmu'l gi arfarul se
poi ridica pi,tri lzr proporfii de iacies.
Consisten{a generali erste aotualmente red,usd,0,6-0,7, dar sint .si
pilc.Ltricu cortsisten{aaproape plind ; dJn informaliile cutle'sear rezt:/rla
c:i in trecu,t acesta a iost cazul general gi micgorarea consistenlei s-a
'datorat exploatirilor neregulate. Cregtereaeste activd si productivitatea
superioard.l'runchiurile sint destul de bine contormate,degi in majontate
pror;in din lSstari. Se poate obline material de lu,cru de foarte buni cali-
lalc.
F{egenerareanaluralf a lrasinului ar fi, iara indoial5, desttrl de
rrsoari, dar este impiedicatd prin cositul oontinuu al ierbii. t6 'p'unc,tele
care nu se cosesc se gdse,scsemin{iguri preexistentede lrasin ; de ase-
nrenea,in locuri mai joase se observd instalarea puefilor de anin.
Subarboretuleste destrrl de abtrndent,co,mpusd,in: piducel (Cratae'
gus monogyna), mir pidtrre!, porumbar, mice; (Rosa canina), salbd
rnoale, spinul cerbului, crugin, singer, lemn ciinesc, c5.lin, iar in locr.tri
rnai joase, zdlog,

JD/
 Dintre plantele ag5{dtoarese gdsegtehameiul.
Pitura vie este puterrnicdezvoltatl gi compusd mai mult din specii
hidroiile, ca: Phragmites comntwds, Ca:/amagiostis arundinacea, Carer
sp., lris pseudacorus,Gladiolus imbricatus, Leucoium uernum, Cardamine
pqaten.sis, Caltha laeta, Genista tinctoria, Geranium palustre, Althaea
oflrcinalis, Lythrum salicaria, Stttchys palustris, Lybopus eurorye'us.
L. exaltatus, Symphytum officinale, Solanum dulcamara, Inula heleniurn,
s.erralula caput.nojae elc. Spre marginea pidurii Sprtura, care se inve-
cineazd cu sdrdturi, apa'r gi in interiorLrlpadurii miii poieni cu sol sdrir-
tura,t gi vegeta{ie haloiile, mai arlesde Suaeda maritiina.

In trecut ar-r exiStat in paa'-,r.1 Cringul Ursului, in apropiere de

Qinrnicu Sdrat, trdsinete a(proapepure, compllse m?i m'ult din Fraxinus
excelsior, dar gi cll ceva F. holotricha. Diseminat se ma! geseau: stejaruil
ped,u,nc'ulat,ulmul, ar{anrl tdtdrdsc, io,arte rar stejarul brrumlriu $i jLr-
ga,strurl.
Disiruse in timpul ultimului rdzboi, acestearboreten-au fost studiate
amdnuniit din punct de vedere tiporl,ogic. Trebuie co,nsideratec,a o trecere
intre [rdsinet db depresiune, pteai si .dmestecde steja,r pedunculat ;i bru-
m.driu. Condifiile edalice pledeazd9i ele pentru o astfel de presupunere,
fiind vorba de o vale co'hiratatd,cu aluviuni la supraiafa, dai tdrd stag-
ndrt de apd sau izvoare (120).

21.'-FRAS]NETDE SILVOSTEPA
PE CERNOZIOM
DEGRADAT
Acest tip de pidtrre a fost semnalat in silvostepa din centrul ,,si
no'rdul ,\toldovei. Degi prea puiin studiat pind in prezent, prin originali-
tatea iltri,el meritd sd fie tra:tatca un tip apa'rte.
Arboretele cercetate se gdsesc pe versan!ii u,s61inclina{i, aproap€.
piatouri, c.u exp,ozif ii umhrite. Solr:1este r:n cernoziornlevigat, mediu
degradat, profund, lutos sau h-rto-argilos,,co,nrpact,format pe depoziie
argilo-nisip'oase.
Arboretul este constituit din trasin comun, cu L1n amestec pind 1a
-gisegte
0,2 de ulm (U'lnlus foLi.acea)9i paltin de munte; dise,m,inatsle
jttgastrul, care rlmine in al doilea etaj, impreund cu putine exemplare
oe lrasln.
Consistenfaeste redusi, 0,5-0,6. Productivitatea se poate ca
nriilocie.
Subarboretr-rl este slab reprezentat,fornrat din: pdducel (Crotaegus
monogyna), miceg (Rosa canina), salbd riioasd, soc comltn.
Pdtnra vie este bogatd, co,mpusddin: Dactylis glomerata, Polggonurn
conuo!;tulus,Chenopdiu,, sp., Ceranium sp., Viota hirla, Lamium purpu-
reunt., Lapsana cornmunis, Artemis[a .absinthium elc.
Aceste frisinete treb,uiesd iie consideratec,a arborete de prima impd-
durire, reprezentindun caz rar cind frasinul poate juca acest rol. Evoltifia
lor r,-iitoareva merge, probabil, spre gleau.
N.B. Descriereadupi S. Purcelean 9i G. Ceuca (in litt.).
 216.FRASINETDE H"{SMACDE PROTDUCTIVITATE
MIJLOCIE
D I B LI O G R AF I E. Citatidrd nulregtiinJilic
(41)
Acest tip de frdsinet se gdseFtein toate hasmacurilen-raiintinse dirt
pldurea Letea,ocupind partea lor cea mai joase gi fornind ligii ingrtste.
In aceste depresiuni,apa ireaticd se ridicd la suprafa{d in tirnpul apel'--'r
mari aie Dundrii. Solurileformatepe nisipuri sint bogatein materii htttnice
gi prezintri
- o puternica hleiza're in orizonlul B.
Arboretele-sin't formate din irasin colnlln, Irasin de Turkestan ,si lra-
sin pufos,iar diseminat: steiarul pedunculat,aninul legl!, plopLrltretntt-
rdtoi, salcia albd, foarte rar ulnrul (Ulmus procera). Siejarul se poate
ridica la proporlii de lacies.
Consisten'ta de 0,6-0,8. Cregtereaeste actir'5, 'producivitaiea tre-
buie sd fie soco'titi ca mijlocie, dar formelte arLror'ilor lasd mult de
dorii ; trunchir.rrilesint deseori strimbe, sinuo,asegi inturcite, iar coroanele
sint puternic dezvoltate,cu crengi groase pcrnind de.la inaliime..micd.
(egenerarea are loc in condi{ii destul de bune ; se gSsescsernin}igurile
abundentede lrasini gi anin negru. Pr,rie{iide stejar se instaleazdnumii
- locuri nrai inalte si luminate ; s-all observat 9i puieli-de ulm.
pe
Slbar boretll esie destul de slab dezvoltat in locurjle ttnde stagneazi
mrrlt tirnp apa ; in locr,rrilemai inalte, Iormeazd.insd desigttri conpacte.
I11 se corirpunedin : pdducel (Crataegus mrtnogyna), crugin, singer, lentn
ciinesc,cilin, rnai rar zdlog, spintrlcerbului 9i soc colrtln.
Plantele agd{dtoare sint reprezentatep,rin: hramei,vi{d sdlbatic5 si
Periploca graeca.
Pdtura vie se compunemai ales din plante hidrolile, ca: Phragrnites
contntunis, specii de Carex, Iris pseudacoruseIc., pe linga care nrai este
abrrnde,ntRubus caesius, apoi Poa sp., Corutallaria maialis, Heracleurn
stbiricum elc.
N.B. Descrierea,i n nrare parte. dupi V. Leandru(in litt.).

217. FRASINI]T DE HASMAC DE PRODUCTIVITATEINFERIOARA

BIELlOGR.4 I:lE. Citat iiri nume

Acest tip de irisinet se gdse;te destrrlde f recyentin pddureaLetea;

a fos,tsernltalatgi in pridrrreacarao,rmal. El octrpdpartea cea ffal joasa
a hastnacelornrici. Afa lreatici in timpuil inLrnda{iiloriese 1a suprata{d
gi rdrnine astiel destul'de rnult tinrp. Solirrrle,ctt con{inr-rtttrare de httrtrus,
s i r r t l o r r n a t ep e r t i s i p u r t . 'f
Arboretele sint cornpuse -alocrrri din irasin cornurr, frasin de trrkestatr si
frasirr puios. Nutnai pe se gisesc: stejartrl peduncrtlat,steiartrl
bnrrndriu, iitiitrul negrtl, mdrrtl gi pdritl pddr"rref. In Caraortnan se gdseste
gi ulm1l (Lllmus fotlacea,lJ. procira, lJ.-ambigua), care se,poate ridica 1a
' ' C o n sde
oro,oortii isleJacies.
n{a
e s t - ' d e0 , 7 - 0 , 8 . C r e s t e r eeas t ep r r i i na c i i r a ,p r o d u c t i v i t , T t e i r
inferioard. ArLrorii att, in ge'neral,iorme delectuoasecLr tulpini strimbe 9t
srnuoase; coroanele sint prea dezvoltate.
Qegenera,reafrasinulul se realizeazA destr-tlde bine, .niai ales pe
locurile ridicate. Ajci se gdsesc tineretr-rridese gi cu cre,gtereactivX.
 Subarborettrl este destLrl de bine dezvol'tat,coinlp,usdin pdducel
(C,rataegusmonogyna),_crugrn,lie,mnci'inescgi calin. La n-iargineaarbo-
retelor apar md,cegLrl (Rosa sp.,) gi porumbarul.
. Dintre plantele agd{Stoarese gdsesccurpenul de pddrrre,v i f a s a l b a -
ttt:a si Periplocagroeca,iar dintre parazile,iiscul de ite iar.
Pdtura vie este reprezentatapiin desigrrri de Phragrnites c'ottttttutti.s
,si specii de Carex, apoi mult Rubus caesiu,ssi, intr-o mdsuri m a i n r i c a ,
aite specii - Scutel[aria galericulata, SoLanum dulcavnara etc
N. B. Descriereadupd V. Leandru (in lit.)

E. CHEIA PENTRU DETERMINAREATIPURILOR DE ANINISURI

PT]RE 9I AMESTECATE
(alte specii in proporlie de cel mult 0,2)

l. - In arboret anintr,lnegru: anin,ulalb cel rnai driseminat

. 2
-' Auresiecde anin negru si alb sau anin aib ptrr 7
2. - Ilegiune de c.inrpiesau trecere intre citrpie 9i dealuri 3
-- Qegiune de rnunte sau deal 6

3. -- Belti intinse, permanentin,undate,in apropiereaapelor curgd-

toare mari ; aninul crestepe mllguroareinalte, intre care rd-
mine apa i plante erbaceehidrofile,inclusiv trestia, in canti-
tato mare. Rar. jn cimpia Xlr-rn,teniei
si in Delta Dundrii
?18. ANINIS DE B,{I,TI

- 'l'erenrrri
de alta naturd 4
4 - Vdi tnici cu ape incet curgdtoare sau porfrluni irrmllgtinate
dir-rlr,rncileapelor mai ma,ri.Soluri diferit-e,totdeaunaputernic
h l e i z a t e9 i a p r o a p ei r r p e r m a n e n f di n r n l z i g t i n a tl ea s u p r a , i a { d
l'toductivitatesuperioarl.In cimpie prin'trearboretede glearr.
2i9. ANINIS PE SOL(IRI HLEIZATE DE PRODUCTIVITATE SUPERIOAR4
- Luncile riLrrilor ntli mari, ncinmlig^tinatc.Dc obicci, aninul pe
suprafe{ernici, in complexcu zdvoaie de plop s
5. - Lunci inuridateregulat, cu aluviuni recente,lutoasesau chiar
rrisipoase.Productivitate srrperioard.eegir_rned. ot1lt;,ruor
DEANrN
- I-ocuri mai inalte si rar inundatedin lunci ; soluri aluvionare
fieizale, clr apa lreatici rnai adincd. Productivitaterniilocie
Cirnpiala contactcu dealuri.
222, ANINIS CU SOLURI HLEIZATE DE PRODUCTIVITATEMIJLOCIE
6. - Regiune de dealuri. Lunci inundabile sau coaste dJn imediata
apropiere,cu ie;iri de izvoare. PnoductivitatesuperioarS.
22l.ANrN NEGRU PUR. DE PRODUCTIVTTATE
SUPERTOARA,
ot*oJBcrtnJrlt,

- R.egi.u1ede rnunle. Platouri, cu solul inmldgtinat la suprafald

;i hleizat in adincime. Uneorri aninul creste pe muguroaie,
printre care stagneazd apa. Productivitate inierioara.
2 2 J .A N I N N E G R U P E S O L I N M L A S T I N A T I N R E G I U N E D E , V I U N T E

360
 7. -- Anrcstecde anin negnr si alb in regiuneadeluroasd,pe alrr-
viuni recentedin luncile apelor curgdtoaremai mari.
2 2 6 .A M E S T E C D E A N r N N E G R U g 1 A N / N A L B I N R E C T U N F D E L U R O A S A
* Anin a'lb pur

8. - l'erenuri de lLrnci dirt regirrne de munte, cu sc,luri brune.

Diseminat pot apdrea rnolidr-rl9i bradtrl. In pdtr,rravie Oxalis
acetosella,plante de rnull, unele specii hidrolile. Cre;terea
Ioarte actir,i.
22]. 41I.11"'' CU OX,4LIS ACETOSELLA
- Terenuride luncd din regiune de rnunte sall deal, cu aluviuni
recente nisipoasesdrace,-uneoriamestecatecu prundig. Dise-
minat pot apirea plopu,l,salcia,aninul negru. Plantelede rnull
lipsesc. Cregtereamai pufin activS.
225- ANIN ALB PE ALUVIUNI NISIPOASE SI PRTJNDISURI

F . D I S C R I E R ETAI P U R I L O P
D E A N I N I $ U RP
I U R E$ I A M E S T E C A T E
2I8.ANINISDE BALTA

Aninigul de baitl este un tip de pldure foarte rar ; a fost senrnalat

pind in prezent in doui lorcuridirr Delta Dundrii gi lragmentar in cimpia
.A'lunteniei (valea Coleniinei). El merith sd tie men{ionat pe scurt ca o
curiozitate stiintiiici.
Arboretele sint conrpusedin anin negru ptr,r.Arborii cresc pe tnusLl-
roaie inalte, in ju'rr,rlclrora apa nu seaci niciodatd. Cres,iereaeste vigrt-
roasi. Iiegenerarease produce ugor. Pe rnarginea aninigului se gdsesc
trrfe rizlefe de zAlog si dlesiguride Phragntitescomntul2is,care pitrtrnd gi
in interio,rularbore,tului.

2/9. ANINIS PE SOLI'RI HLI1iZ.\Tt, Ctr PRODLICTI\/lTATI: SIiPERIOIR'\

B I B L I O G R . 4 F I E . A n i n i E u r i l e( 1 3 3 ) .
Aninis (30) (134).
4lnclurtt gLulirtosue (.131'1 ..

Acest tip de pidure a fo,stidentificatin cimpia Dr-rndrii9i in sudul

Iloldor,ei, unde se glsegte destul de frecvent,dar pe supraieferelativ mici.
Aninigurile cercetatese gdsescin arealul sleaului,in'u'di mai adinc
sdpate,cu apa freaticl apropiatd sau chiar la sr-rprafa{i,avind scllrgere
lind. Ele se localizeazd., de obicei, pe o distantd relativ scu,rtdin tah,'egul
r-dii, anume incepind de unde apa se apropie de sLrp'raiafIsau incepe chiar
sd nrusteasci sub io,rmd de izvoare gi terminind acolo unde apa devine
prea rnultl chiar pentru aninig ; in sus ele trec in arboretede gleau,uneori
prin intermediul unei Iigii de lrbsinet pu,r, ia,r in jos - in tul5riguri de
zdlog, dupii care urtneazl,vegeta{ia erbaceede baltl.
Solut'ile pot ii destul de variate ca tip genetic, dar au trn caracter
corttun: rrn orizont de hlei la o adirrcirnemicd, datorit prezenleiapei stag-
rrante sau foa'rteincet curgdtoare. S-au gasit pini acum :

36r
 - scl brun-rogcat, puternic hleizat, cu carbonati de la srrprafa{a;
- ldcovigte,cll un orizonl de hlei fo'atte gros;
- sol humico-tu,rboshleizat. I
Arboreiele sint compuse din anin negru, la care uneori se adaugl :
ploprrltremurdtor,salcia plesnitoare,ulmil (Ulmus procera),-frasin-ul c'r-
i"t'h 9i lrasinul pirios,moi trr stejarul pedunculat9i jugastrul sau in alte'
plopul alti gi salcia albd ; speciil6de amestecse poi ridica pinl la
"ururi
I0o/0, dind aslfel un facies aparte.
'"bonsis,tenfa
naturala a'arboretelor este de 0,8-1,0. Cregte_rea. este
vigu,roasd.Prbdr-rctivitateaeste sup.erioard ; la 40 de ani aninul aiutrge
la-23-25 rn irnIllime. Degi arborii provin din ldstar, att fo'rmele bune,
c a r a c t e r i s l i caon i n u l r t in e g r u .
Plieli'cei de anin se g5"sescrar gi in cantitaie micd ; ceva mai des se'
intilnesc de ulm si" plop tremurdtor; s-a observat 9i r'rn inceput de'
pdtrundere
' a aria'rului tdtdrdsc.
Subarboretui,de obicei, este abr-rndent, format mai a_lesdin : crugitl,
singer, scc negru, cdlin, mai pulin alun, zdlog, salcie (Sc/ix lriartdra)'
'piducel (Cratabgus monogyna), sralbI moale, lemn ciinesc'
Dintre plan"teleagI{51oareeste irecvent curpenul de^pidtrre.
Pitura'erbacee de asermenea, toa,rte bogat5, formatd mai ale's
din: Drytopteris "ite,
thelyT'tteris, Carex riparia, Iiis pseudacorus, Caltha laeta,.
-ranunculoides,
Ficaria Ranunculus repens, Urtica dioica, Sfullaria 94ua-
tica, Berula angusfifolia, Rubus caesius, Anthriscus siloest-er, l*po'
tiens noli-tangeie, V'iola' palustris, Lysimnchia nuntmularia, Symphytutn
officinate, Sciphutaria alata', Scutellaria .galericulata, .Lyco'puseuropaeus,
G'alium aparine, Solanum dulcamar'a, Bidens cernua elc-

220.ZAYOIDE ANIN

In cursul inferio'r al A,rgegului,pe aluviuni relativ ugorare.se glsesc

aninisuri cL1un aspect apaite, pentiu care socotim numele de mai st'ts
ca cel m:ri nirttet'it.
Acesto aniniguri se localizeaz6 in 7unc5 inundabild, unde ocupd, de
obicei, portiunile cu aluviuni mai compacte, lutoase',mai rat cele nisi-
poase..Arborete,lede anin apar deseo'riamestecaiein mozaic cu porfiLrni
iu predorrinarea plopului alb (tipul de productivitate supe,rioare ) ; s9
realizeazd astiel un co'mpleJcde tipuri, in care nici aninul, nici ploptrl,
luat aparte, nll insumeazdsupralaia minirnd a unui tip de pddtrre.Dar,
sint 9i cazuri, cind aninigul singur ocupd o intindere apleciabili.
Arboretele sint compuse din anin negru, la carrese amestec.dplopul
- unul ctt plop 9i salcie,
negru gi salcia albd ; s-au semnalat gi facies'r,rri
celalalt cu salcie.Diseminatse mai gdsesc aninul alb, plopLrlalb, salcia
:
plesnitoare,stejarul pedunculat9i r-rlmrrl((Jlmus procera), apoi exerttplat'e
sdlbiticite de drrd alb gi ioarte rar de nuc'
Consistenla natur1le a arbcreielor este de 0,8-1,0. Cregterca este
ioarte activd, productivitateasuperioard.Aninul, ca de obicei, are forme
toarte bune, chiar acolo unde este provenit din ldstar; celelalte specii
silrt cet'a mai slab conlormate

362
 ftegenerareanaturald prrin sdminfd a aninului desigr-rrnll se ob'serv5.
Dar se tnstaleazdceva puieli de ulm, mai rar de stejar pedunculat,urar-
cind un prim inceput de succesiunespre gleau de lunc5.
Subarboretul destul de abundent, pe alocuri lormeaz| desiguri com-
pacte.In specialeste abrrndentsocul comun ; se mai glsesc : alunul, ar{arul
tatdrrisc, pdducelul (Crataegus morutgyna), mdrul pddure{, cruginul, sin-
gerLrl,cdlinrul,iar pe margini ztrlogul,rlchita rogie 9i salcia (Salixtriandra).
Pitura vie este bine reprezentatii, avind aspecte va'riate. 1n urrele
pdrli este covor aproapecontinuu de Ruhus caesius,in alrtepdrli desiguri
de Carex sp.; local mai pot li abunde,nteParietaria oflicinalis -srScrnbu-
cus ebuLus: se mai gisesc Brachypodium siluaticum, Polygonunt rnite,.
Glechonta lrcderacea, Ga:leopsisgrandiflo'ra, Solanum nigr'um, S. d'ulcu-
rttara elc.
Drntre plantele ag|\dtoa're- Humulus lupulus.
Pe teren se gdsesc uneori treceri de la aninigLrride acest tip gi de
tiptrl precedentla zdvoaie de plop gi salcie din apropiere. Apar, astlel,
porliuni de arborete apro,xirnativcu 0,5 anin gi 0,5 plop (sau salcie) ori
arnestecLrride toato trei specii.Dar ele oicupd,de obicei,sLrprafe{e mici si
nu este caztl s5,tie considerateca tipuri aparte.

??1.A\IN NEGRUPUR DE PR.ODUCTI\TITATI]

SUPERIOARA
DIN REGIUNE
DE DEALURI
u j BL1o,i RAr.r E ;i sa,,xpurpurea
(123)
ffij::,?",::::,r:;,;,,,
Arboretelepure de anin negru sint rare in regirtnea de deah-rri,totugi
au fos't semnala'tein m,ai multe puncte din fard : in .Nloldovape ambele
pzir{i ale Siretului, in ,A{untenia,Oltenia 9i Arrdeal.
Arboretelecercetatese gisesc la altitudini de aproximaiiv 100-400 m,
in luncile inundabile ale riurilor gi piraielor mai mari, precum si pe
coaste line cu iesiri de izvoare, Lrndetere,ntll lrimintat creeazd,posibilitd-f
de stagnare a apei pe supralele mici ; in unele locttri, aninigttl se tlr{li
des,trrlde sus pe coastd. Solul in terenuri de luncd este reprezentat prin
aluviuni mai fine, bogate in materii organice, fertile, citeodatE cu ce\ra
pietrig. In staiiuni de coastd n1l s-au fdcut cercetdri so'lultti.
'care asttpra
Arboretul este constiiuit din anin negru, la se adaugd diserninafi
aninul alb, salcia albd gi plesnitoa're,stejarul peduncttlat, ultnul de nuttte :
s-a semnalat un lacies cu rr1m 9i salcie.
este va'riatd; uneori este chiar plind ( rtt.ti
Consisten{a a,rbore'te,1,or
de virste mijlocii), in alte cazur,iscaderla 0,7-0,8. Creg-
ales in arbore,tele
terea aninului este foarte activd, prodr-rctivitatea superioard.Forrna arbo-
rilor este foarte bund, ca de obicei la anin.
Qegenerareanalurali a aninului negrll se observd in arboretele cu
consistenla ceva mai redusd, mai ales in ochrrrrileprovocatede dez'ridi-
cinarea aniniior bltrini, care se produce destul de des. Se mai gdsesc
seminfi;uri de ulm, precum si de rrnele specii care lipse'scin arboretul
biirin - carpen 9i frasin ; ulmul, carpenul;i {rasinrrlpar si se instaleze
numai in locuri mai ridicaie.

363
 Srtbarboretuleste reprezentatprin tLrlerare de: alun, pdducel (Cra-
laegus ntortogyna), rndceg (1iosa canina), singer, soc col11u1-1, loarte rar
ultn de plutii.
Pdtura vie este alcltLritd dintr-un amestecde plante de rnull gi cele
hidrofile, tnai ales : Equisetum sp., Gagea sp., Arum macuLoturn,IIeLlebo-
t'tLsdurnetorum, Anentone nentorosa, A. silaat{ca, A. ranunculo[des, Rubus
sp., Euphorbia arnygdaloides, Chrysospleriunt alternifoliurrt, Pulmonoria
oft'icirtalis, Saluia glutinosa, Larnium galeobdolort, Tussilago far,fara, Pe-
tasiles albus, Telekia speciosa e1rc.

222.AI{INIS PE SOLURIHLEIZATEDI] PRODI-iCTIVITATE

A{IJLOCIE

Acest tip de pddure a.iost identilicatpini in prezent numai in ,\1ol-

dova, la contactul intre cirrp,re9i dealuri ; in general, pane a ii ioarte rar.
r\rboretele cercetate se gdsesc in luncile riurilor la iegirea lor din
regittnea de dealuri, ocrrpind locurile rnai ridicaie, cu soiLr,rialuvionare
crude, cu o hleizareel'identd,dar cu apa freatici cel,a nrai ad?nci gi r'ntrn-
da{ii rare.
Arboreiul este constituitdin anin negru, la care se adaugi diseminat
rrlmul (ULmusfol[acea),pirr.rl pddureif,in mod
plopLrlalb, salcia plesnito'are,
'excep{io'nralrdchritaalbi.
Consisten{a natr-r'ralda arboretulrri este de 0,7-0,8. Cregterea nL1
este prea viguroasd. Prodr,rctivitaieatrebuie socotitd ca mijlocie ; este
evident mai micd ta(d de tipul precedent,dar in lipsa tabelelor de pro-
ducfie trebuie sd ne mul{umim cu aprecieri. Irorma arborilor lasi de
dorit ; nu se observa tulpini drepte, caracteristiceaninului, decit in tine-
refe; mai tirziu coroanele se dezvoltd prea nrult gi trunchir-rrilecaphti
deformdri.
Qegenera,rea naturalA a aninului nu se observd; plopul alb drajonerzi
pe alocuri.
SubarboretLrleste slab dezvoltat, format din tr-rferare de : rdchitl
ro;ie, rrlm de pluti, padrrcel(Cralaegus ntono,gllna),mdceg (Rosa canina).
cntgin, spinul cerbului, salbi moale, dracild, singer, cdtind albd, lemrt
.ciinesc,cdlin.
Dintre plantele agd{dtoarese gdseschameiul 9i curpettulde pddure.
Pe anin, plop gi salcie paraziteazdviscul alb.
Pdtura r,ie este relativ slab 'reprezentati,compusd mai ales din :
Rubus caesius, Geum urbanum, Fragaria uesca, ChelidoniunTInaius, Gero-
niunt robertianum, Lithosperntunx purpureo-caeruleum, Glechoma hedera-
cea, Santbucus ebulus etc.

22J.ANIN NEGRUPE SOL INMLA$T]NATlN REGIUNE"\DE MUNTE

IJ I B LI O G R AI. I L. Descris l5rd mrmire gtiinliiicd (103) {l2l).

Arboretele de acest tip au iost gdsite fragmentar pe supraletemici,

in nrunfii Vlancei gi la obirgia Rimnicului Sirat. Prezenla lor in regjunea
do nrunte este, desigur, de naturd relictica.
Aceste arbo,retes-au gdsit la altitudir-ride 700-820 m, pe platouri,
cu teren in general ges, dar prezentindmici depresiunicu stagrrareaapei,

36.1
in care se localizeazA aninul. Solul este inmid;tinat la supra{a{d ,"i pr,r-
ternic l-ieizal de la o adincirnedestLrlde rnicd.-Deseoriapd apare ia sLr-
prala!2i; in rrnel,ecazuri, ani,nii sint agezali pe u'n lel d-e muguroaie de.
supraiatd niai mult ori rnai pulin apreciabiia,^ prinire car? se intrui bal-
toace mlci cu api permanentd.
ArboretLrleste con'stituit di,n anin negru pur sau cu ioarte pLr{ine
exenrplarediseminatede mesteacdnsi iag, l,ocali2ate pe mlrgini.
uorrslsten{a este de 0,7-0,9; in unele locuri arboretrrlse poate irrtre-
rupe 9i sd rdmina grrrpe de arbori pe locuri mai ridicate. cre;terea esle,
ptttin r jguroasi; arborii nu ating dimen'sirrnimari, rrneorise redrrcla
l o r n t e a t ' b t r s t i v eP. r o d r r c t i v i t a i esae p o a t e a p r e c i ac a i r l e r i o a r a .F o r r r r c l r '
arborilor nu sint atit de bune ca in alte tipuri.
(egenerareanaturrali nu are loc; foarte rar se observd,pe rnargitri,
puiefi de brad, slab dezvoliafi.
Subarboretu,llipseste.
Piitura r,ieeste,in general,destulde abundentd,compusi urai rnult din
specii hidrollle: Deschampsiacaespitosa,Carex remola,-Veratrunt alhunt,
Rutr.tersp_.Ronunculus repens, caltha laeto, 'mai pu{in Athyrium iiLir
lemirtct,Lesluca giganlea,.lurtcus effusus, Llrlico dio'icu',Ru-bushiitus,
R. idaeus, Lysimach[a nuntrnularia, Myosotis palustris etc

224.ANTNI$CU OXALTSACETOSELLA
B I B L I o G R o o' to,))l))
(t2r\.
incanacoxatid.osum
Acest ti-p este destul de frecvent in regiunea ntuntoasi, unde pcate
octlpa suprafe{edesttrl de intinse, formind un lel de zdrroaiein mini.itrrri,
in alte cazuri este redus la figii inguste.
Arboretele cercetate se gisec 1a altitudini de (600) 800-l 200
(1300) m, in terenurilejoasesi orizontaledir-rimediataapropierea albiilor
actuale.Solr-rleste brun de luncd, cu propor{rivariate de schelet,iorrnat
pe prundiguri.
Arboretul este iorrnat din anin uneori se gdsescmolidul si bradLrl
diseminaii.
Consistenfanaturald este de 0,9-1,0. CregtereaaninulLrieste foarte:
activd; aprecieriasupra productivitd{iinu se pot iace din lipsa tabelelor
de produc{ie; se poate adnrite,totugi, cd in acesttip se realizeazdc,regterea
cea mai bund. Forrnele arborilor lasd de dorit, probabil datoriti provc-
nien{ei aproapeexclusivdin listar; rnulte trunchiuri sint strimbe ;i :rplc-
cate. Lenrnul se utillzeazd pind in prezent numai pentru mici constrricfii
rttrale ;i pentn-rfoc. In subarboretse gdsesctufe ioarte rare de znTeLtr.
PitLrravie esteputernicdezvoltati,forntindLrncol'cr aproapecontinrlu.
Predorninan,tieste Oxalis acetosella,iuso{ita de mrrltespeciide mu1l : Geutrt
urbanurn, Euphorbia omygclaloidbs, Cerantum robertianum, G. phaeutn,
Pulmonaria rubra, Glechomahirsuta, ceva mai rar Impatiens noli-tangere,
Symphytuntcordatum etc. ; se adaugd si unele plante hidrolile, ca Ranurt-
cuLusrepens,Caltha laeta elc.

365
 Do la arboretelede tipul descrisexistd trece'rigradate spre molidigurile
pure, care se glsesc gi ele in terenuri asemdndtoire (de_tipul molidigului
acetosella),dar, in general,
irormal ctt Ox"a:Lis -fie aceste arbo,feieamestecate
ocrrpd sLrprale{emici 9i nu' merild si considerateca formind un tip
aparte.

SI PRUNDI9URI
22J.ANIN ALB PE ALUV]UNINISIPOASE
.tlDLIOGRAFIE. C i t a t l a r d n u m i r e g t i i n f i l i c a( 1 2 1 ) .

Arboretelede acesttrp se glsesc in lungul piraielordin regittneq- m!rl-

toasd si deluroasl, lipsirid numai acolo unde nu existd aninul alb (4"
exenrplu,in mun{ii Banatului propriu-zis). De obi'cei,ele s,jnt reduse la
figii inguste, care nici nu ind6plihesc condi!iile rninimului de suprala!d
pentru a fi considerateca un tip de pddure, dar, pe alocrtri, luncile res-
fective serldrgesc gi ocupd o suiraia{d mai mare. De aceeaeste cazttl sd
'se descrierpe scurt pi acest tip de pddure.
Arboreielecercetatese loiaUzelzd pe aluviuni rfoarterecente,formate
din nisip aproapecurat .si sirac, cu ihceputuri de hleizare la adincime
destr-rldb mire (OO-OS cm), in alte ocazii-nisipul esrteamestecatcu mult
prundig.
' Fot exiita treceri g,radatespre arboretelede tipul precedent.
Aiboretul este con,stit"uit din anri,nalb, pri'ntre care se gdsesc dise-
minali : salcia albd, plopul alb 9i aninul negru. Salcia se poate ridica la
propor{ie
' ' de facies.
Consisten{anaturald a arbore{elor este de 0,9-1,0. Cregterea este
destul de activd. Asupra productivititii nu s-au ficut cercetdti amdnun\i|e;
in orice caz, ea estd ini'erloard celei din tipul precedent9i trebuie, pro-
babil, apreciati ca mijlocie ; in arboretede acqst tip, aninul .alb nu atinge
dimensiirniatii de maii ca in tip'ul precedent.Formele arborilor sint ioarte
bune, ca in general la anin.
Qegenerfrea nalurald, a aninului alb prin s-dmin{dse produce. dar idrd
a fi prea abundentd; de asemenea,are loc drajonarea. Se mai observd
instafa,reapuiciilor rari de pl'op alb, anin negrtt ;i chiar cire;.
Subar6oretul este relaiiv iar, cormpusdin rlchitd ro9ie, ma'ce; (Rosc
canin"a),singer gi cdtind alb6.
Pdtura vie 6ste 'rard. Compozil,iaei nu a fost studiath amdnr-rntit;in
'orice caz predo'minanteste Rubus caesius.
Arbor-etelede ace'sttip au un rol important de protec{ie a albiilor
rirrrilor.

DE ANIN NEGRU$I ANIN ALB DIN RECIUNEADELUROASA

226.AMESTEC
B I B L I O G R A F I E . C i t a t f i r i n u m i r eg r t i i n r J i l(i1i c2n1 )
Acesittip de pddure se iniilnegte in regiunea deluroasl peste tot, unde
ambele specii de anin cresc imp,1sun5.
Arboretele se situeazd pe malurile riurilor gi piraielor, pe aluviuni
ceva mai line gi mai bogate; cercetdri pedologice amlnunlite ntl s-au
fdcut pirrd in prezent.
Arb,iretelesint compusedintr-un amestecal celor doul specii, in pro-
porfii variate. Diseminat se mai inti,lnescplopul alb Si negru, salcia ples-

366
nitoare 9i, irr mod excep!ional,rdchita ailbi. Saliia se poate r:idica la
p'ropor{ie
- - de facies,insd rar. In mod obignuit nu existi decit aninii.
Consrstenlanatur al| a arboretelor este de 0,9- I ,0. Cregterea este
viguroasd. Asupra productivitifii nu s-au Idcut cercetdri; cu aproxirnafie-
€a se poate aprecia ca superioarl. Forma trunchiurilor este foarte bund,
c a d c o b r c e il a a n i n i .
F{egenerareanalurald la aninul negru nu se observd decit in canti-
tate redtrsi; aninul alb drajoneazd.S-au glsit puieli rari de siejar pe'
dunculat gi plir.
Subarboretul este ioarte rar, compus din : zdlog, richitd rogie, ulm
de plutii, pdducel (Crataegus monogyna), singer, ciitind alba 9i lernn
.cllnesc.
Pdtura vie nu s-a str-rdiataminun{it ; in unele locuri s-a gisii pitura
deasd de Rubus caesius.
Acest tip de pddure joaci un rol importani in protecfia albiei riurilor.
 CAPITOLUL XX

zA vo A rE ,P L OP I$URI
$r CATTNT$URr
(formafiile XL, XLI, XLtt, XLIll, XLIV, XLV. XLVI)

CHEIA PENTRUDETERMINAREA TIPURILORDE ZAVOAIE$I PTOPI$URI

!. - Plopul in proporliede cel pulin 0,3 . '2
- Piopul in propor{iede cel mult 0,2, salcia de cel pLr{in0,8 l0

2. Plopul in proporlie ,de cel pu{in 0,8 . t )

_- Plop'rl in proporlie de 0,3-0,7 .9

3. Ostroave mari din Delta Du,ndrii crr terenuri nisip,oaseneinun-

dabile.Qarigti de plop alb.
230. RARISTI DE PLOP ALB CU SALIX I]OS,\,IARINIFOL]A
- Lunci inundabile

4.- Plopul aib in proporiie de cel puiin 0,8

r\nrestecde plop alb gi negru in pro,por{iede O,2-O,7 iiecare
qi cel pu{in 0,9 la un loc sau plopr,rlltegru in proporlie de
cel pu{in 0,8

Produc'tivitatesuperioard.
227 ZAVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA
Productivitate mi jlocie saLl inferioard 6

6.- Productivitatenrijlocie. Arborete mai rnult ori putin incheiate,

cu cel pufin 0,8 plop alb.
228, ZAVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE
Productivitateinierioard.Iiarigte de plop alb, de obrceicu sub-
arboret de cdtir-ri ,ro;ie.
229. 7,AVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA
.7
,- - Plopul negrll in proporliede cel pufin 0,8. Productir.itatesrr-
perloara.
231. ZAVO| DE PLOP NECRU

368
 - Arnestecde plop alb gi negru in propor{iede 0,2-0,7 iiecare;
alte speciiin propo,r{iede cel mult 0,1 iiecare 9i 0,2 la un loc.

B. - Prodr"rctivitatesuperioard"
232. ZAYOI AMESTECAT DE PLOP ALB SI NEGRU DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA
- Productivitato mijlocie.
2 3 3 .Z A V O L A M E S T E C A T D E P L O P A L B $ I N E G R U D E P R O D U C T I V I T A T E M I J L O C I E

9. - Lunca Dundrii gi a ape'lor inte,rioare.Amestec de plop alb,

salcie albd si salcie plesnitoare(uneori o singurd speciede
s al c i e) .
231. ZAVOT NORMAL DE PLOP SI SALCIE
- Grindurile din Delta Dundrii. Amestec de plop alb, plop
negru, salcie albd .si salcie plesnitoa're (uneori o singuri
speciede salcie).
235. ZAYOL DE PLOP SI SALCIE DIN DELTA DUNARII

10. -- Luncile apelor interioare. Cregtereafoarte viguroasd.

236. ZAVOI DE SALCIE DIN LUNCILE APELOR INTERIOARE
- Lrirtca9i Delta Dundrii t 1l
.l

ll. - Terenuriinalte, peste5 hidrograde.Cregtereloarte vigttroasa.

237. ZAVOI DE SALCIE PE LOCURI INALTE DIN LUNCA SI DELTA DUNARII
- Terenuri joase, intre 3 si 5 hidrograde, uneo,ri acoperite cu
ap2iin tot cursul anului. Cregtereamediocrd.
' 238. ZAVOI DE SALCIE PE LOCLIRI JOASE DIN LUNCA $I DELTA DUNARII

B. DESCRIEREA DE ZAVOAIE$I PLOPI$URI

TIPURILOR
SUPERIOA.RA
227.ZAVOTDE PLOP ALB DE P.R.ODUCTIVITATE
b I h L I O G R A I : l E . Z 6 v o ip, . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 )( 1 6 0 ) .
Zdvoi de plop (134).
Plopig,p.p. (172).

Acest tip de zdvoi este larg rdspindit in regiunea de cirmpie 9i in

partea irrlerioard a deah-rrilor.Spre deosebirede cazul zdvoaielor de sal-
cje, socotim cd zdvoaielede plop alb din lunca Drrndrii 9i din lttncile
apelorinterioareapar{in aceluiasitip; nu esteexclusca cercetirrleviitoare
-pentru
si stabileasci deosebirisuiiciente separarede tiptlri aparte, dar
deocamdatdo astfel de separare nu apare justificata.
Zavoaiele de ace'sttip ocr-rpi sitr-ra{iicer,a mai inalte din lunci. In
lunca Dundrii ele se localizeazdpe teretrttrice se ridici peste 5 hidro-
grade; se gdsescgi in deltd, dar numai in partea ei din alnonte.In lun-
Cile apelor interioare existd o denivelare evidenti fairi de zdvoarele de
salcie,'sub iormd de treaptd cLr dirferen{ade nivel de I rn cel prt{in. In
lelLrl acesta,inundaiiile sint aici mai rare ;i rnai pufin lungi decit irr
zz,voaielede salcie; pe alocuri, terenul nici nu se rnai inundd, decit irr
rnod excepfional.Solr-rrilesint reprezentaleprin aluvittni c,rLrdeiertile, de

24 - T i p u r i d e p d t l u r e .- c' 241' 369

 texturi diierite, de c'bicei rnai ugoare, citeodatd chiar nisipoasd; mai rar
aparo un inceput de evolu{ie spre solul brun de lunci.
Arboretele sint constituite din plopul alb la care se mai arnesteci:
plopul negru, plopul cenugiu, salcia albd 9i plesnitoare,aninul negru ;i
nrai rar alb, stejarrtl pedunculat, ulmutl (Ulmus anfiigua, U. foliacea,
uneori U. procera gr U. montana), vttnjul, jugasirul, parul pddure!, ira-
slnul gi, jn nrod excepfional,ciregul. De obicer, acestespecii sint numai
diseminate,dar unele din ele se pot ridica la propor{ii de facies.Astfel, pe
linga laciesul normal (plop alb cu alte specii cel mult diseminate) au
turaifcst semnala'telaciesuri cu :
- Plqp negru gi salcie;
- anln negru 9r Llrm; .
- ulm;
- stejar pedurrculat;
- lfasln.
Consistenta nalurald a arboretelor este plind in tinerele; se rnicgo-
reazd apoi, putind scddea pind la 0,6. Cregtereaplopului este foarte vi-
guroasi, productivitateasuperioar5.Forma arborilor insI, este destul de
bund nurngi in trnere{e, apoi apar deiorrnirile gi lirgirea exageratd a
coroalrclor.- caracteristiceacesterspecii.
Qegenerareanaturali a plopului din sdmin{d nu se prea produce;
totrrsi, s-au semnalat r-rnelecazuri rare. In schinrb,plopul alb are o facul-
tate rernarcabilade a se inmul{i prin dralonr, care se gisesc uneori irr
abLrnden{i,chiar inaintea exploatirii arboretului bdtrin. Astiel se po,ate
conta totdeauna pe o regenerarein plop. Pe lingh aceasta,se instaleazi
pttielii de stejar,ulm, lrasin 9i, subspontan,dud. In special,tinereturilede
rrlrn sint citeodatd abu,nde,nte si ajLrng si formeze un al doilea etaj con-
tinuu, cu dimen,siu'nipini la pri jin,i; ; astfe,l,mersu'l succesiuniies'teevident.
Evolufia zdvoaielor de plop poate sd po,rneasclsi ea de la o renie,
asornlnitoare c1uce'a de salcie; in alie oazurriplopu,l se i'ntroduce treptat
in zdvoaie de salcie. Dupi aceasta,zdvoiul el'olueazd de obicei spre o
pddure amestecatdcare ,reprezintl stadiul incipient al gleao"plopigulu[de
IttncS; ill alte cdzLrticvolufia rrrergespre urr stejiret, frisinet sarr rrlmet
de lunca. Se poate p'roduce,dupd cum s-a aritat, 9i regenerareape loc a
plopului, ia'r in cazvri rare se poate intimrpla ca arboretul sd se tra,nsforme
intr-o rariste cu sol in{elenit si apoi intr-o pajigte.
Subarboretuluneori este slab reprezentat,mai ales in arborete tinere.
El este constituit din: _singer,^crugin,soc comLln,c6lin, ceva mai pu{in
zdlog, rdchitd rogie, pddLrcel(Crataegus tnotrcgyrta),ntdr pddure( (Molus
siluestris,M. pumila). nrdceg (1?osacanina), salbd moale, salbi riioasd,
spinul cerbului, lemn ciinesc; mai rar apar porumbarul, salcimul mic si
dirrnoxul; in estul tdrii pot ii abundentecdtina rogie 9i albi.
Dintre plantele ag5|Stoarese gdse,sc : h,ameiul,curpenul de pddure
vilbaticS.
. Pitura vie lipsegtein arboreteleinchise, dar mai tirziu poate ajunge
bine dezvoltatS.Un covo,r con,tinuu de Rubus caesiuseste caracteristic:
se nrai gdsesc: Brachgpodium siloaticum, Dactylis glomerata, Phragmites
contrnwils, specii de Carex, Urtica dioica, Phylolacca omericona, Ranun-
culus repens, Geunt urbanunt, Glycyrrhyza echinata, Toritis anthriscus,
Lystrn"achiauulgarts, Pulmonaris oflicinalis, Syrnphyturn officinale, Lyco-

370
pus exaltatus, Cllnanchum uincetoxicum, Galium aparine, Physalis alke-
kengi, Artemi.siaaulgaris, Mgcelis muroLis etc.
Pe teren existd treceri frecventeintre acest tip gi alte tipuri de luncd.
Astiel se cunosc: stbjdreto-p1opi;uri,ulme,to-plopigu,rigi frlsi'neto-plop,iguri
:;i, ca un caz exceplional, trecere sp're a,ni,nig(tipul zdroi de anin).

Urrecrr zdvoarelede tipul acestaapar sub forma unor rarigti naturale,

crl Ltn subarboret des, constiiuit Iie din cdtind rogie pur5, lie dintr-un
arnestecde cdtind rogie gi alba, fie dintr-un amestecde alli arbu,st1,92 I
piducel (Crataegus monogyna), singer, lemn ciinesc etc. Aceste rarigti
nrr t,rebuieconfundate cu zdvoaiele de plop de productivitate inferioari,
.care au de asemeneao consistenfd naturald scizutd; aici, dimpoirivd,
plopul cregte loarte viguros, ca si in arbore'teleincheia,tede tipul descris.
Uneori in acesterarigti apar, pe lingd plop, aninul negru 9i salcia.
nlai trebuie sd lie menfionate pe scurt zivoaiele inguste, cr'r€ s€
tormeazi 1a iegirea unor riuri din regiunea de deah-rri.Ele sint consti-
tuite din plop alb, in ame,srteccru anin negru, anin alb gi salcie albl ; in
subarboret,pe linga alte specii de arbugti, este caracieristici ctitirra albd.

,TIIJLOCIE
228.ZLVOI DE PLOPALB DE PRODUCTIVITATE
BIBLIOCRAFIE.PIop alb pur (144).
(l44).
Albo-Populetum

Acest tip de pddure a fost identificat in lunca Buzdului, dar iirli

incioialdtreburesd se giseascd gi pe linga alte ape, ori unde condiliile
ccologice nu sint favorabrle rcaliz4rti tipului precedent.
In lunca Br,rziulLriarboretele de acest iip ocupb terenurile cele rnai
ridicate, rareori inundate. Solurile sint ,reprezentateprin aluviuni nisi-
'poase,avind in aiterna,ntdgi ceva strate sub{iri de argila ; aceste aluviuni
-prezinld abia u,n prim incep'ut,de soliiicare.
Arboretul este constituit din plop alb, pe lingd care se mai gdsesc
diseminat,iploprrl negru, salcia albd si ttlmrtl (Lilmus foliac:ea).
Consisten{anatunald a arboretului este plind in tinerefe, dar poate
sd scadi destul de mult mai tirziu. Cregtereanu este prea viguroasd pen-
tru plop, iar productivitateaeste rnijlocie. Forma arborifor este bttnb, ctt
irr-rnchiuridrepte si cilindrice, in a,rboreteleincheiate; in cele ceva ntai
rare, coroanelese dezvoltd exagerat, iar trunchiurile capdtd deform?iri.
Regenerareanaturald din siminld nu se observd, dar in schimb cea
prin drajoni are loc lrecvent, ca gi in iipul precedent.
Subarboretuleste slab reprezentatin tinere{e,dar se dezvolti pttter-
nic mai lirziu, a.iungind uneo,ri sI formeze desisuri de nestribitrrt ; este
fornrat drin: pidLrcel (Crataegus monogAna), salbd moale, si'nger, ci'tini
rogie, citind albd, lemn ciinesc.
Dintre planiele agd\dloarecurpenul de pidure este abttndertt.
Pitura vie este slab dezvoltatd, dar asupra compoziliei ei speciiice
nlr avem date amdnun,tite.
N. B. Descrieredup[ $. Rubfov(144)'
 229.ZAVQI DE PLOP ALB CU P,RODUCTIVITATE
INFERIOA,RA

B I B LI O A RAlq/E: .{mestec
intim de cdiini rogiecu plop (144).
(144).
Albo-Populetum-Ta:maricetum

Arborelelede acest tip au lost semnalatenumai in lunca Buzdulrri"

dar idri indoiald trebuie sd se gdseasci gi in luncile altor ape cu caracter
aserndndtor.
Astiel de arboreie se localizeazd pe aluviuni serace, nisipoase pure
sall cu straturi alternante de argild compactd,in vechile bra{e colmatate.
Imbogd{i,rea treptati a solului poate druce la o ridicare a productivitalii
arboretului.
Arbare,tul este conrstituit din plop alb, la care se po,t armestecafoarte
raro exemplarede salcie gi ulm.
Consisten{a naturald este de 0,4-0,5. Cregtereaplopului este pufin
viguroasd, iar productivitatea scdzutd.
ln subarboretul des se gdse'gtemai ales cdtina rogie, la care se
adaugd citina albd, pdducelul (Crataegus monogyno), singerul gi lemnul
ciinesc.
Asupra paturii vii nu s-au fdcut cercetdri amdnun{ite; e,step'robabifi
si fie asemindto,arecu cea din cdtiniguri pure aflate in apro,piere.
N. B, DescriereadupE$. Rublov(144).

2rr. RARI$TEDE ptop A,LB CU SALIX ROSMARTNIFOLTA

EIBLIOGRAFIE. C i t a t f d r d n u m i r e g t i i n { i f i c d( 4 t ) (46).

In phdtureaLetea gi ceva mai rar i,n Ca,raonma'n sint frewenrtesituar

tiile in care Salix rosmarinifolia acnpori sup,rafete
destu,l fornnfnd
de rrntinrse
desiguri.Acesieasintt,de obioei, 5,11,prafu{e
pl,anede inrtinderidtifurite.Astiel,
citeodatl reprezintd o continua,rea hasmacelorgi japgelor, in care caz au
t',ntinderidestul de mari; alteori ocupd locurile joase dintre dunele de
nisip. Siitraliile in care se gdsesc,acestedesi;uri d,esal,ciesirnt foarte carac-
teristice: tere'nurilesint plane cu foarte mici inclirndricdtne hasrnace; ele
sint iormate din nisip curat. Apa freaiicd este la micd a'dincime, dind ast-
fel posibilittatesalciei si cre,ascdin co,nrditiidestul die b,une.
In apropiereahasmacelorin care se gdsegteplopul alb desigurile de
salcie sint invadate de drajoni de plop. Plopul, din cauza solului sirac
nu poato forma arborete incheiate,ci numai rari$ti. Astiel in numeroase
locuri se observd rari$ti de plopi bdtrini cu un sub,arboretcontinuu de
salcie. In apropierea plopilor batrini so instaleazd desiguri de plop din
drajoni care insd nu ajung la indllimi mai mari de 4-5 m. Din acest
nroment incepe rdrirea desisurilor, rdminind un ntrmdr redus ,de arbori.
Arborii nu sint bine coniorma{i, au trunchiLrri strimbe gi crengi groase,
incepind din treimea rnijlocie.
. Pilcurile de plop astiel lormate amelio,reazrsolul, imboga{indu-l irr
humus. cu timpul, ochirrrile ldrgindu-se se unesc 9i formeazf un arboret

372
incheiat de plop. O datd cu inchiderea arLroretului,salcia piere 9i se
instaleazdsubarbore,tuldin alte specii.
dupi V. Leandru(in litt)
NB Descriere

231.ZAVOIDE PLOP NEGRU

b l B L I O G R A I -I E . Z i : o i , p . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 ) .
?lopi9,p.p. (78) \172).

Zavcaiele de plop negnl pr-trsint nu-tltmai rare decit cele de plop atb.
I-le au iost semnalateln lunca Dunirir gi, pe alocttri,in lutrcile altor ape
ctrrgatoaremari din ,regiunede cimpie.
ZAvaaiele de acest tip se locahzeazd in por{iuni mai ridicate din
lunci, care nu mai sint supuse decit inr-rnda{iilorlrai rare gi de sctrrtd
,drrrata.Solurile sint reprezen'tateprin aluvir,rni ugoare, bine aerisite gi
penueabile,fertile, cu inceputuri de soliiicare.
Arboretelesini co,nstituitedin plop negru, Ia care se mai poate anes-
leca : plopul alb, salcia albd gi plesnitoare,aninul negrll, stejarul pedun-
crrlat, vinjul, ulmul (Lilmus arnbigua), ar\arul tdtirisc gi parul paduref.
Dintre acestespecirplopul alb gi salcia se pot ridica la propor{ii de facies,
restul fiind diseminate.
Consiste,ntanaturall este pli,nd la incep'urt,dar a'poi se poa'te reduce
mult. Cregte,rea este foarte ac,tivd,prod,uctivitateasu,perioard.Fo'rma arbo-
rilor din sdrninld es'tebrrrnd,crrrtrunchiuri drepte, ciLinrdricegi bineelgate,
iar cei din liis:tari sint insdbiali la bazd.
F{egenerarea natural5 a plopului negru prin siminfd nu se prod,uce;
neavind dezvoltatd nici facul,ta'teade a drr,ajonaputern,ic (spre deosebire
de plop'ulalb), posibilitdtile de regeneraresint red,u,se la listdrire in urma
exploatdrilor. Se observd instalarea tinereturiior de alte specii, mai ales
linirrl 9i rrlmul, care pe alocu'ri marcheazdo stlcce,sitlne evidenti; se mai
gdsesc pLrie{i de stejar pedr-rncu'latgi dud. In ge,ne,ral,evolulia zdvoaielor
de acest tip nrr a lo,st srriicient cercetaid gi nu este cla,rilicatd. Ele po,t lua
nagtere atit din renii, cit si din i'ntrod'ucereaplopuluii in silcete ; ulterior,
esie ,prohahilsi evoluezespre gleau de lurnci, dar mersul ace'steievo{ufii
nrr a putut fi inch sezisat prin observa{ii direcie.
este,de obicei,slab dezvoltat,forrnat din : crugin,singer,
Srrbarboretr-rl
soc conrlrn,cdlin, mai pLr{inzdlog, rachita ro;ie, alLtn,pdducel (Crataegus
monogyta), mdceg (Rosa carina), spinul cerbului, salbd rnoale, salbd
riioasd, citind rogie,citind albi, lenn ciinesc.
Dintre plantele agdldtoare a tost semnalatdvifa sdlbatica.
Patnra vre, slab reprezentatdla inceput, se irnbogS{egtemai tirziu, o
dati cu luminarea arboretului.Rubus caesiuseste nelipsit gi aici, dar nu
se dezvoltl atit de viguros ca in alte zdvoaie 9i ocupd supralefe rnai mici,
idri si totmezecovor continuu. Dirntre alte specii sint abundeflrle:Asparagus
lenuifolius, Potentilla reptans, Trilotiutn prntense, Lysimaihia uul .qaris,
Syrnphylum officinale, Glechoma hederacea,Teucr[um scordium, Solanum
dulcantara, Arte'ntisia oulgaris, Lac'tucachaixii etc., pe alocuri ;i Phragmi-
les contnturtis.

373
 2.72.ZAYOTAMESTECAT
DE PLOPALB $I NEGRUDE PRODUCTIVITATI]
SUPERIOARA
B I u t , t O G R A t : l E . Z i v o i ,p . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 )( t 6 C ) .
Plopig,p.p. (78).

Acest tip de pddure este destul de rlspindit in lunca Dundrir 9i irr

luncile altor ape curgdtoare ma'ri din regiunea de cimpie gi partea infe-
rioard a dealurilor.
Arboretele cercetateoctrpd terenurile mai ridicate din lunci (in lurrca
Dundrii peste 5 hidrograde). Solurile sini reprezentateprin alur.iLrrri
u,s6s1'.,cu inceputuri de solilicare; apa ireaiicd se gdsegte 1a adincime
de 1-1,5 m; inunda{iilenu sint prea frecvente9i nu dureazdmult.
Arboretele sint compuse din cele doud specii de p,lop, amestecatein
propor!ii variate. Se mai adaugi : salcia albd 9r plesnitoare,aninul negru,
ulmul (Llltttus foLiacea),vinjul, mai rar aninul alb, stejarul pedunculai gi
arfarul tdtdrbsc.In general,acestespecii slnt numai diseminate,dar s-ru
sernnalat;i urmdtoarelefaciesuri:
- faciescu salcie;
- iaciescrr anirr negnl ;
- iacies c,u vini gi r-rlm.
Consistenfanaturald este plind 1a inceput, dar scade cu imbdtrinirea
arboretului, putind ajunge la 0,5-0,7. Cresterea este foarte viguroasd,
productiviiatea superioard. F,orma a,rborilor este bunI, mai ales la plrp
negrrl ; trrrnchi'uri'lesint drepte, cili'nrdrrice9i bine elagate.
Qegenerareaplopilor din sdmin{d nu se observd, dar cel alb draj,r-
neazd puternic dupd oarecarerd,rire a arbo,retuluibdtrin. Din sdmintd se
instaleazaaninul negrlr, vinjul, ulmul, mai rar aninul alb gi dudul. Astiel
se obserr''ao tendinfi de succesiune,in sensul dispariliei plopr-rlr-ri
negrLltn
genera{iaurmdtoare.
Subarboretules,teslab reprezentatla inceput,dar peate fi continuu;i
ioarte des la vi'rstecer,'amai mari ; este constituit din : pddncel (crataegLts
nnno'gyna), rniceg (llosa canina), salbi noale, crusin, singer, leinrr cii-
nesc, soc comun, cdlin ; in partea esticd a lririi pot fr abundentecdtirra
rogie gi albi ; mai rar se gdsesc: zdlogttl, porumbarul, salcimul ntic si
spinul cerbului.
Dintre plantele agd{dtoareeste abundent curpenul de pddure; in ulrd
exccp{ionalse gasegteviia silbaticl.
Pitr-ira vie aproape ltpsestein arboretelemai inchise; dar in cele
rrrite se poate aiunge la infelenireaiotald a solului. ln unele cazuri, ea
este coristitr_ritd
din,tr-ult covor c,ontinuude Ru.buscoes[us,cu pu!ine alte
specii ; in alte cazuri predomind Poa pratensis, Dactylis glomerata, Tri-
folium pratense, la care se mai ad,augi Asparagus tenuifolius, Ronun-
culus repens,' PotentiLla reptans, Euphorbia cypaiissias, Plantago meclia,
xlyosdlis palustris, Pulmonaria officinalis, Glechoma hederac,ea,Te,ucri.unt
scardium, Galium aparine, Artemisia uulgaris, Lactuca chaixii, Alycetis
muralis elc.

371
 oo t't?f,JlbBcrsl NEGRUC(r PRoDt.icTlvlrATE
2s,t.zAvor AMESTECAT

t3t BLIOG ReF I E. ZAtoi, p.p. (30) (133) (160).

Acest tip de pddure se intilnegte in lrtncile apelor interioare mari, dar

nrult mai rar decit precedentul.
Arboretele cercetate se gdsesc in situafii asemdndtoarecu cel pre-
cedent, dar pe aluviuni mai sdrace.
Arboretr"rleste co,nstituit dintr-un amestecde cele doud specii de plop,
in proporlii variate. Diseminaise mai pot gdsi: salcia alb?i9i plesnito:rre'
aninul negnr, ulmul (Ulntus foliacea), vinjul, frasinul, mai rar ploptrl
tremurdtor gi stejarul pedunculai.
Consistenta arbo,retuluieste, de obicei, redusd, 0,5-0,7. Cregterea
nu este prea activ2i,productivitateamiilocie; se obserrzduneori deosebiri
de cregiere intre specii, anume plopul ne'grtl rlmine in urmd. Forrltzl
arborilor este incd destul de bund, dar nu egaleazdtipul precedent.
Qegenerareanaturald din sZimintd nu se observd la plopi, cel alb
se inmirlfegte bine prin drajonare. Din sdmin{d se instaleazi tthnul 9i
vinjr-rl,mai rar stejarLrlSi dudul.
Subarboretulesie, de obicei,prtternic dezrroltat,constituit din : pidtrcel
(Cralaegus monogyna), miiceg (Rosa canina), salbd moale, singer, lenrn
ciinesc,c6lin, mai rar alun, porumbar, dracilZi,cdtind albd.
Dintre plantele agifdtoare este irecvent curpenttl de pldtrre.
Pitura vie este de obicei puternic dezvoltatd,constiiLritidin Rrr6ris
caesiusla care se asociazdspec.iide Carex.

234. ZAVOTNORMA,LDE ,PLOP $l SALCIE

B I B LI O G R t\ F I E. Zdvoi, p.p. (30)

Ac.esttip de pddrrreeste destul de rdspindit in lrrncile apelor ittterioare

din regiuneade cimpie si din partea inierioarl a dealurilor; I lost setn'
nalat si in lunca DLrndrii.
Arboretele cercetatese gdsescin siiuaiii intermediareinire zdvoaicle:
pure cle plop gi cele de salcie, pe aluviuni usoare si fertile.
Arboretul este co'n,stituitdin plop alb, salcie albd 9i s.rlcie plesni-
toare, arnesiecatei,n diferite proporiii ; se poa'teintimpla ca din cele doul
specii de salcie sd lie reprezentatl una singurzi.Disemirratse mai gdsesc:
ploprrl negr,u,ulmul (Ulmus ambigua, U. foliacecL),mai rar steiarul Dedun-
crtlat si frasinul. Plopr-rlnegrl se poate ridica la propor{ie de facies.
Consisten{anatural5 esie plind 1a incep'ut,apoi se reducc renedeqi in
arboreteleb)trine poate sE aiungd 1a 0,6-0,7. Cregtereaeste ioarte r.i-
guroasd,prodLrctivitatea slperioari: dar, in urma interventieionului arbo-
retele actualepot sa nrt mai iie aiit de productive.Fornrelearborilor sint
destul do b'rne, cu trunchirrridrepie si bine elagate; in arbo,reiele tinere
;i dese,insi, se produc deionndri din cauza zApezii.
I?esenerarea naturalS din sdrninfd a speciilor principale nu se pro-
duce. Plopul alb se inmrrltestep'rin draioni. Din slmintd se instaleazd
rrlmrrlgi frasjnrl. Arboretelede acest tip pornescsi ele de la renii anre'stecate
,si apoi evolueazhin majoritatea cazurilor spre slearrlde luncd.

JID
 Subarboretrrleste destul de bine dezvoltai,c'onstituitdin : salLrdmoale,
singcr, lemn ciinesc, cdlin, mai pLr{in zdlog, ulm de plLrta,pcrLtnrbar,
spinul
- cerbului.
Dirrtre plantele agd\dtoarese gdsegtehamejul, iar dintre cele paraziie,
viscul alb (pe salcie 9i, ceva rnai rar, pe plop).
PdtLrravie este slab reprezentatdin arboreteletinere, dar bine dez-
voltatd in cele ceva rnai rdrite; este formatd, mai ales, din Rubus caesius,
la ca're se adaug2i:Leersia oryzoides, Phragmites comrnuni.s, specdi de
Carex, Geum urbanum, Glycyrrhgza echinata, Lysimachia oulgaris,
Symplrylum officinole, Lycopus exaliatus, GaLiunt schultesii, Solanum
dulcarnara etc.; in arboretele rdrite si degradate ndr.dleFteSantbucus
ebuius 9r ceva mai pulin Urtica dioica.

235.ZAVO\ DE PLOP $r SALCIEDIN DELTADLrNAIlll

Acest tip de pddure a iost semnalatnumai in Delta Dundrii ; pare
s;j lic pufin rdspindii.
Arboreteledin acesttip se localizeazdpe g'rindr-rrile din Delta Dundrii,
:inllme in par{ile 1or mai joase, sub 5 hidrograde, cu aluviuni recente.
:\rboretul este consiituit din plqp alb, plop negru, sa,lcie albd 9i
salcie plesnitoare(eventual,o singurd specie dintre sdlcii), amestecaf i
in diferite propor{ii.
Consrsten{anaturald a arboretelor este de 0,8-0,9 in tinere{e, se
reduce si mai mult la virste mai avansate.Crestereanu este prea activd,
iar productivitateamijlocie. Formele arborilor lasd de dorit ; multe tntn-
chirrri sint strimbe gi sinuoase.
Qegenera,rea naturall din simin{i nu se obsen,di plopLrl a1b drajo-
neaza destul de puternic in locuri ceva mai rdriie.
Acest tip de piidure pare sI ia nagtere,ca stadiu urmdtor de evolr-rtie,
irr locul zdvoaielor de salcie purE din locuri joase. Dupi cum se arati 9i
la descriereaacestui din u,rmi tip, co'ndiliile srtalionalepermit aici insta'
larea unei noi renii in locul arb'oretuluibdtrin rdrii in mod natural (ceea
ce irr alte tipuri de z1voaie flru se observd decit excc,p{ional).O ridicare
rt;oari a terenului gi posibiliiatea ir-rsiminldrii plopului duc la reaTizurea
tipului de fa{d. Ulterior el trebr-riesd evoluezespre zhvoi de plop alb.
Subarboretuleste reprezentatnumai prin ir"rferare de cdtind rogie.
Pd'tura vie leste slab dezvoliratd, fonmatd din Rubus caesius, apoi
Pltagntiles commun[s, Polygonum hydro1aiper,Lysimachia nuntmularia,
fu[entha aquatica, Bidens {ripartitus etc.
Astfel de arborete joacl un rol important in colmalarea terenului,
pind.ce acestaa.iungetrep'tat sd formeze o staiiune proprie aparifiei altor
specrl.
2.?6.
ZAYOI DE SALCIEDIN LUNCILEAPELORINTERIOARE
t : I B L l O G R A I : l E . Z a v o ip, . p .( 3 0 ) ( 1 3 3 )( 1 6 0 ) .
Zdvoi de salcie. (134).

Zdvoaielede salcie sint larg rdspinditein hlncile tuturor apelor curgl-

toare mari din cimpie 9i partea inlerioard a dealurilor.Socotim cd toate
acesiezAvoaieapar{in unur singur tip de pddure; acesttip, ins5, nu este
identic cu cele din luncl si Delta DunIrii.

J/O
 Arboreiele de acest tip se localizeazdde obicei in pIrlile mai joase
ale luncilor actuale, pe aluviuni crude sau soluri lacovigtizate,cu texturd
de 1a nisipo-lutoasdpind la luto-argiloasd,cLr umiditate continuS,prove-
nitd din inundalii 9i din apa freaticd apropiatd (l-2 m).
Arboretul este constitr,ritdin salcie albb 9i salcie plesnitoare; in
unele cazuri este un amestec de ambele specii, predominiird de obicei
prima ; dar se gdsesc -si a,rboretepure, iie de salcie alba, Iie de cea
ples,nitoare. Ambele specii sint foarte ap,ropiatedin punct de vederebiologic
gi iorestier; credem, deci, cd nu e,stecazr-rlde separare de tipuri aparte.
In aruestecse mai gdsesc: plopul alb gi negrlt, aninul Iregru, s'tejarrrl
pedrrnculat,ulmul (Lllmus foliacea), pdrul pZidure!.S-au semnalat, prl
lingd ce4 normal, urmd'toareleiaciesuri, cu :
- plop alb;
- plop negru ;
- plop alb gi ulm ;
- anin negru.
Consisten{anaturali este plini in prinra tinere{e,apoi scade o datd
crr imbitrinirea arboretului,p,utindati'nge0,7-0,8. Arbore1eletinere (renii
sau ttcirsdturi) sint extre'm de derse, ceea ce provoacl o cregtererapidl
'frunchiurile
in indl{ime,diametreleriminind mici. sint, in general,drepte
;i bine elagate,dar tocmai datoritd disproporlieiintre indlfime gi dianretru,
arbo'rii nu au rezistenti si deseori sint cr-rlcafisau incovoia{i de zdpada.
Crestercaeste loarte activS.
Acesie zdvoaie reprezintd prin excelenld arborete de prirna irnpddu-
rire ; nu poaie ti vorba de regenerarealor dir-rsbn-rir-rld pe loc. De tapt,
sdnrin{a de salcie este adusd de apa inundafiilor, amestecaidcu ntil ;
dupd depune,reaalrrviunilo,rgi retragerea apelor, tineretr-rrilede salcie
apar inrediat pe insule gi bancuri noi. Ulterior, insi, aceste pdduri de
obicei evolueazi spre plopiguri sau paduri de hlncd amestecate, in rrrrna
deptttterilornoi de aluviuni, care inal{d terenul gi perurit instalareaaltor
specii. Dacd o as,tlelde succesiunenu se produce, arbo'retulde salcie se
rare;te, solul se intelene"steprintre arbori gi, fdrd inie'rve'ntiaornului, se
ajunge la o pajigte cu rare sdlcii bitri,ne ; acest din uinmdcaz, insd, este
rar in lttncile apelor interne. A'lai trebuie men!ionat ci, itr sttccesitttre,
apar frecr,ent in arboret exemplare subspontanede dud.
Subarboretul este de obicei puternic dezvoltat, tforntat mai ales din
singer, care poate lua chiar lorma de arborag de 5-6 rn indllime 9i
7-8 cni diametnt; se mai gAsesc: zhlogtrT,rbchita ro'gie,salcia (Salix
lriandra), cruginul, cIlinrrl, rnai pulin alunul, ulrnul de plutd, pdducelul
(Cralaegus mono,gyna),porumbarul, mdcegul (Rosa canina), spinul cer-
trului, sal.ba moale, citina rogie, cAtina aTbd,lernnulciinesc. Bineinfeles,
srrbarboretulabundent se iustaleazl la virste ceva mai mari , la ittceprrt
renijle sini lipsite de vegeta!ie arbustivd.
Pitura vie, de aseiltenea,se lorrneazd numai dupi ce arboretrtl s-a
luniinat intr-o mdsurd oarecare; treptat, insd, se poate ajunge la o
inlelenire total5 a solrrlrri. De o,bicei,absolut predorninant este Rubus
caesius, la care se mai adaugi : Brachypodium siloaticum, Poa pratensis,
L rtica dioica, Lysimachia uulgaris, Symphytum officina:le, Glechonta

377
hederacea, Lycopus exallatus, L. europateus, Galiwn aparine, Solanunt
dulcamara' Eupotorium cannabinum eitc., iar pe alocuri, Phragmites
communis gi specii de Carex. Dintre plantele agdldtoare este irenettt
Hunrulus licutits.

237.ZAVO\DE SALCIEPE LOCURIINALTEDIN LUNCA$l DELTADt;NAlill

DIBLIOGRAI:lE. S d l c e t ed e l o c u r i i n a l t e ( 7 8 ) ( 1 7 2 ) .

Acest tip de pddure este freo'ent in lunca Dunirii, prectrm gi irl

deltd, anurne pe pirlile mai ridicate ale grindurilor.
Arboreteie cercetateocupe porliunile mai ridicate din ostroaveleDu-
ndrii 9i grindurile deltei, in general situate peste 5 hidrograde.Inunda-
fiile sint regulate,dar nrr dwe,azdmult. Solunle sint aluvionare,ctt textura.
lutoasi pina la nisipoasd.
Arboretele sint constitlrite din salcie albd gi salcie plesnitoare; ca
gi in tipul precedent,poate fi ori un amestecdi,n ambele specii, de obicei
cu predoninarea celei albe, ori arborete pure de una sau cealaltd din ele
In amestecse mai pot gasi plopul alb 9i plopul ltegru, care sirtt de'
obicei disernin'ati,dar fiecare se poate rridicala proporlii de tacies.
Consister-rfa naturald este plind in prima tinere{e, apoi scade o datd
cu irnbdtrinirea arboretului (mai ales in urma tiierilor repetate in scaurn,
cnm s-a practicat in trecut). Cregte'reaeste foarte viguroash in tinerele;
se cbserridacelagifenomen ca in zdvoaie din interior - cregterearaprdit
in inZilfimegi mai inceatd in diametru,ceea ce provoacdsldbirea rezis'
tenlei arborelrrigi il exprrnesd fie culcat de zApad6.DLrpdrdrirea arbore-
tului, insd, se produce ingrogarea puternicd a trunchiului. Truncltittrile
sint bine coniormate 9i elagate in tinerefe, dar pot suie'ri ulterior delrr-
mdri.
Evolu{ia zAvoaielor de acest iip este la inceput asemdndtoarectr a
cclcr din tipul precedent.lncepe de la renii, care se instaleazdjrnediat
dLrpd dcpunereaaluviunilor, din sdminfa amestecatdcu rniltrl pttrtat dt'
a?a. Reniile se dezvolia repedegi incep sd se rdreascd.Aici, ins5, posi-
bilitatea introduceriialtor specii este redusd; cel mult se poate prodrtce
o er,olrrtiespre nlo'pig.da'r aceastareprezintd Ltncaz relativ rar. De obicei
de la o anumitd virstd incepe o rhrire natu'rall, oare drucela o pddure'
porc (sarr pdsune impdduritit), ut sdlcii rare, bdirirxe 9i scorburoase,
avind coroanemari ; intre ele rdmin poriiuni inierbate.Treptat ;i acegti
arbori pier, ldsind terentrl transformat i'ntr-o pajigte. Sint foarte rare
cazurrle'cindin urrna rdririi se producereinstalareattttei renii, birrein{eles
din siminta adLrsdde apele inundafiilor din altd parte.
Subarboretulveritabil lipse;te in acestearbo'rete; cel mult se giscsr:
tuie izolate de cdtind ro9ie. Dar, lo,cul lui poate fi 1r-ratde desisuri dc
R u b u sc a e s i u sc,a r e a j u n g u n e o r i ' l a 1 , 5 - 2 m i r r d l t i m ec, t r l u i e r i i r n p l e t i { i
intre ei gi citeodatd urcafi printre crengile sdlcjilor. Pe lingd ele, cu
inbdtrinirea a'rboretului,se instaleazd ;i nurneroaseleplante e'rbacee,ca
Echirtocftloa crus-galli, Poa dnnua, Asporagus tenuifolius, Polygonunt
hgdropiner, L11cop'usexaltatus, L.europaeus, Scutellaria galericulata,
Eupatorium corutabinunreic., pe alocLrriplante hidrolile, ca Pltragnite,s
contntunis, specii de Carex elc.

378
 238.ZAVAI DE SALCIEPE LOCURIJOASEDIN LUNC,\ SI DELTADUNARII
BI B LI O GRAF I E: Silcetede locurijoase(78) (172)

Acest tip este larg rispindii in lunca gi ostroaveleDLrndrii,precilln

9i in Delta, in pirlile mai joase ale grindurilor.
Zdvoaiele de acest tip se inslaleazd in locunle cele mai .ioase,urrde'
mai este posibila vegeta{ia arborilor, in general cuprinse intre 3 ;i 5
hidrograde.Ele sint supuseunor inunda{ii ,regulate9i foarte lungi ; por-
fiu,nile cele mai joase in unii ani rdrn,in i'n api pe toatl durata sezonullri
d,evegeta{ie.SolLrrile5inf 1g'prez€nita'teprin aluviuni ou textura lutoasi sau
chiar argiloasd.
Arboretelesint constituitedin salcie albd gi salcie plesnitoare,Iie in
amestec,iie pure.
Consisten{anaturald este plind la incepui,dar scaderepede,ajuttgirrrl
la 0,6-0,8. Cregtereaeste rapidd in prima tinerefe, dar scade in curirrri.
Arborii rdmin cu inil{imi mai mici, clr coronamenteputernic dezvoltate,
trunchir-rrisinuoasesi dilorrne; spre bdtrinele, trunchiurile par rnai groase
decit sjni in realitate, din cauza rr-rul{imiide rdddcini adr.entive,care
imbracd de jur imprejur tulpina. Productivitatea este vizibil mai rnici
laln de tipul precedent.
Instalarea pddurilo,r de acest iip are loc in acela"simod ca a celtti
precedent.Reniile respective,insd, iau nagtere mai grerr, deoarecetererrrrl
rimine inundat un timp indelungat; de multe ori ele apar irt figii inguste,
st-t,ccedindu-seciteva tisii de inriltimi diferite, instalate in citiva ani con-
secutivi. Reniile se rdresc, de asemenea,destr-rlde repede. Dar, evolLr{ia
rrlterioara a arboretetor de acest tip este deosebitd.Sr"tccesirrnea Spr€ rr
altd specie,in general,nu este posibila, deoarececondi{iile ecologicellr
sint favo'rabilepentru instalarea in masd a nici unei specii arborescerrte.
Cel mult se gdsesc puie{i razle{i de plop, dud si frasin de Pennsyh,'arria
(Lraxinus pennsyluarticavar. lanceolata). Nici evolufia spre paligte nr.r
poaie avea loc decit loarte incei. Majoritateaarboretelorde acesttip rirrrirr
irrrrndaterrn timp {oarie indelungatin fiecaresezonde vegetatie; la retra-
gerea apelor abia reugegtesd se instaleze ptrlind iarbd scundd. Astfel, in
rrrma rilirii si disparitiei treptate a arboretului bitrin rdmin conditii
favorabile pentnl in'stalarea r-rneirenii noi ; me,n{iondrn,iotug'i,cd astiel
de regenerlri n-au iost sezisatepind in prez-e,nt prin obsert'aiii directe. Irr
arrunritecazuri, insd, cclmatareaterenrrlrripoate sI meargl atit de rapicl,
incii arboretelede acesttip si iasi de sr-rbregimul inundatirlorperrnanerrte
gi prelr-rrrgite,
evolrrirrdnrai departe in lnod atialo,grru cele de tiptrl pre-
cedent.
Suharboretul,practic vorbin'd,lipsegte;cel rnult apar ici-corlottrte izo-
late de cdtind ro;ie. Desi;uri de Rubus caesiusse formeazdnumai in locuri
nrai ri,dicategi nu ajurngia dezvoltareprea mare. Iflco,lo,pdtura vie taneori
lipsegte total sau este slab reprezentatd,{ormati din F.chinctchloacrus-
galli, Alcpecurusaequalis,Carex sp., lris pseudacorus,Po,lygottumhydrc-
piper, Ranunc'ulus reWns, Lysimachia nummularia, Lycopus exaltalus,
Xlentha aquatica, Symphylum ofiicinale, Bidens triportitus etc.
In deltzi s-a o'bsen'atin arborelelede acest tip viscul alb, ca parazit
pe salcie,

379
 Lnportan{a lnare a acestui tip de pddure consti in colmatarea bll-
!il,or, care se produce mult mai repede in caztl prezen{ei unei vegeta{ii
lcnrnoase.

In afara modului descrisde instalarea reniilor se mai poate obsen'a

apari\ia exernplarelor izolale de salcie in bdllile cu vegetalia hidrofild
ab'undentd, reprezentatdprin tresrtiesam lipirig. Diar, tocmai datoritd co,n-
curenfei acesteivegeta{ii, in asemeneacazuri nu se poate ajunge la lor-
rnare de arborete.

C. CHEIAPENTRUDETERMINAREA TIPURILOR. DE CATINISURI

D I N L U N C I$ I D E P R E S I U1N I
'l'uizirig
1. * constituit din cdtind albd in amesteccu al{i arbugti;
cdlina rogie lipsegte total sau este numai dise'minatd.
2 4 1 .C A T I N A A L B A P U R A
__ 'fuftiris constituit din cdtind rogie; cdtina albd lipseste total
sau este numai diseminatd z

2. - Cdtina vegeteazaactiv, atingind 3-4 m indllime ; consistenfa

de cel pulin 0,6, uneori gi mai mare; in amestecunii arbugti.
Aluviuni mai fertile.
239. CATINA ROSIE CU VEGETATIE ACTIVA
- Cdtina vegeteazdfoarte slab ; tufirisul este rar ; nu se ga-
sesc zrlfi arbugtr; aluviuni recente,ioarte sirace.
2 . 1 0 .C A T I N A R O S I E C U V E G E T A T I E L T N C E D A

D, DESCRIEREATIPURILOR DE CATINI$URI DIN LUNCI $I DEPRESIUNI

2.19.CATIN,,\ lto)tri Cu \:trGf;TATIE ACTIVA

EIBLIOGRAT^lE. C d t i n a r o s i e p u r b ( 1 4 4.)
Ttunaricelunt (144).

Cu ace,staintrdm in studiul citorva tipuri de cdtinisuri; acesteanLr

mai sint piduri adevdrate,iiindca elementelelor corrrponentenu intrec
indllimea de 3- 4 m in cel mai bun caz. Totr"rgi,ele meritl sd fie trecute
in tabloul general al tipurilor de pddure din {ara, tii,ndci in unele regiuni
reprezinta unica vegetaiie lemnoasd, ocupd sr-rprafe{eintinse, inglobate
in doneiriul lorestrer gi sr-rplinescprin produsele lor o bund parte din
nevoiie in lemn ale pop,ulaliei.
fipul de fa{d este larg rispindit in lunca 9i Delta Dunhrii, in luncile
altor ape mari din estul fdrii, precumgi in unele situafii specialede stepii

I Nu sint inglobate aici tufdrigurile de cEtinb albd pipernicitS,care se instaleaz;l

pe coastele ero,late in reg'iunea de dealunri. Acestea nu pot fi nici p,r!n asemuire
cornsidenafeca tipuri de pddure.

380
din aceieagiregiuni, in condilii uo616,gice ioa,rtevariate : in lunci inunda-
bile gi pe terenuri ceva mai ridicate deasupraluncii crt soluri sdrace, de
obicei compacte,dar uneori nisipoase,atit in silvostepl, cit gi in stepa
proprir"r-zisd,aproapela toate cursurile de ap'5; apoi in stepa propriu-zisi
la nord de Cdlmd{ui,pe terenurilejoase cu soluri sdrdturate,uneori desttrl
de departe de ape'lecurgito,are ; resturile tuidrigu'rilor ase'man'atoare se gi-
sesc gi in jrrrul unor lacuri, atit sirate, cit 9i d'ulci. Dar, tuidrigrrrile de
acesttip lipsesc in stepdgi sil,5zostepd la sud de Ia{omiifa.
l'ulirisul este constituit din cltind rogie, la care se mai adaugS cite
o tuld de pddLrcel(Crataegus monogyna), mdceg (Rosa canina),'mai rar
de salbd nroale, spinul cerbului, singer gi lernn ciinesc.
Dintre planiele agd{dtoarese gisegte curpenul de pddure.
Consisten{atufdrigului uneori poaie ajr.rngela 0,9 ; de obicei, irisd,
nLrirece de 0,6-0,7.
Cregtereachiinii rogii e'ste destul de activd ; ea poate 1ua lonne de
arborag gi sd atingd, la 7-10 ani, 3-4 m inillirne, dacd nu este tAiatd
gi pagunati continuu. Dacd este taiat 9i prigunat iuidrigul se degradeazil-
puternic gi nu se poate deosebidupd aspectulexterior de tipul rrrmdtor.
Regenerareacitinii prin simin{d ru.r este dificild, dar se lace, de'
obicei, pe margini gi in locuri deschise.De altiel, tuiirigurile de acest tip
.ioaci incontestabil un ro'1 de prima impddurire. Dacd nu sint degradate
de om, ele evolueazdtreptal spre pddure adevdratd,prin instala,reaplopu-
Iui alb sau a ulnrului ; sint destr"rlde irecvente gi cazuri cind intr-urr
astlel de c?itinig se gdsesc ici-colo arbori batrini de plop.
Vegeta{ia erbacee este toarte bogatd, iiind constituitd mai ales din
Agropyron reWns, Ca'la'magrostis epigeio,s, Andropogon ischasmum,
Cynodon dactylon elc.
NB. Descrierea,in mareparte,dupl S. Rubfov(144).

240.CATINA RO$IE CU VEG,ETATIELINCEDA

RIELIOGRAFIE. C d t i n a r o g i e p e s o l u r i l e n e f o r m a t e( 1 1 , 1 ) .

Acest tip de cdtinig a lost semnalat pind in p,rezentnumai in ltrncile,

Buzduhri .si Siretului, dar probabil existd gi in lur-rcilealtor ape cLrrgi-
toare din estLrl!drii.
Asttel de cdtinrguri sint localizate in terenuri joase din mdtcile vechi
ale riului, cu nisip pur, toarte sArac, adin,c de cel pulin 50-60 cm. Ele
reprezintd,fird indoiald, prirnul stadiu de instalare a vegetafier'lemnoase;
daci situa{ia se imbunatafegteprin depuneri de aluviuni mai fine, cdti-
nigul trebuie sd evolueze spre tipr,rtperecedent.
TLrlSriguleste co,nstttuitdin citind rogie pund,care nil i,n,trece
1,5-2 rn
indllime, chiar la virs,te de 20 de ani. Tulrrisul este ioarte rar. Alte
specii lemnoasen-au fost semnalate.In pdtura vje, Calamagr'ostisepigeios
este deosebitde caracteristicd, dar rrici ea nrr poate si creascdbine pesie
iot in condijiile extrem de r,itregede aici.
NB. Descrierea dupi S. Rubfov (144)

38l
 24l. CATINAALBA PE ALUVIUNI

Acest tip de cltinig se gese-stein luncile riurilor din partea esticd

a ldrii, in regiunea de dealuri gi mai rar la cimpie.
Astfel de cdtiniguri se localizeazh pe aluviuni sirace, lormate din
nisipuri gi prundiguri, uneori cu eiervescenlede sare.
Tuiarigul esie constituit din cltind albd, uneori aproape pur5, in alte
razuri cu a,nrostecde citini rog,iepind I'a propor{ii.de facies. Diseminat se
gisesc exemplare,tinere de : plop alb gi negru, salcie albd 9i plesnitoare,
anin alb gi negru, precum gi unii arbugti, ca : richiti ro9ie, mdceg (Rosrt
canina), drob (Cytisus nigricans), citind mici.
Dintre plantele agii{dtoarese gdsegtecurpenul de pidure.
Cregtereacltinii nu este prea viguroasd; ea rdmine arbustive cu
'Iufdrigurile
indltimi de 2-3 m cel mult. uneori IormeazA un desig de
nepdtruns, in alte cazuri au consistenla de 0,7-0,8.
Pdtrira vie este intreruptl, formatd mai ales din Rubus caesius, apoi
Calamagrostis epigios, Cynodon dactylon, Andropogon ischaemum' Eu-
Tthorbiaeyparissias etc.
Aceste cdtiniguri reprezintd vegetalia piorrerd pe aluviuni slrace gi
contrrbuie mLrlt la ameliorarea lor. DupI ele se poate instala zdvoiul
adevdrat.
In unele locuri se gisesc tu{Iriguri amestecate,iormind trecereaintre
tipul dc la{I si c|lina rogie cu vegetatie activ5.
 PARTEA A III-a

INTERPRETARI
$I PERSPECTIVE
DE VIITOR
 CAPITOLUL
XXI

ASPECT€, PARTICULARE ALE TIPOI,OGIEI FORESTIERE

DIN R.P.R.
In \ara noastid apar anulnite sitrra{ii,care nlr se prea intilnesc in
alte ldri unde s-a dezvoltattipologia foresiierdclasicd.l)e aceea,tipolo-
gia iorestreri rorn.indcapdtd citeva aspecteparticirlare.;1,cesteaspectepot
Ii sezisatcgi din consultareapdrtii specialea lucririi de lati ; dar. ntr
es[e lipsii de interessd fie recapitnlatearci. Silr'iculionrlromin este inte-
rcsat rnai ales in tipologia pddurilor de nunte 9i de deal. Tocmai in pbdu-
rile de mrrnte se gi semnaleazao serie de p,articLrlaritd{ide acest ge,n.
Pe de altd parte, insi, 9i pddLrrilede cimpie 1a noi prezintd rttrele
caractereaparte.Acestecaracterele deosebesc din punct de rrederetipolo-
gic, atit de pddunle de munte gi de derl de la noi, cii gi de pddurile de
ciinprodin U.R.S.S.,Lrndetipologia forestieras-a niscrtt gi a ajuns la cea
lrar l'u:lreIrne{etocnrai prin strrdiLrlacestoradin urrrI. S-ar putea sp,une
aproapecd noi avem douii tipologii - una de munte si deal gi alta de
cirnpie; nici rrna din ele nll se suprapuneexact crt sisiemeletipologice
c l a s i c ed i n U , R . S . S .
SiivicLritorrrl sovieticdirr regirrrrile,in care s-a lorrnat tipologia lores-
t i e r a c l a s i c d , l u c r e a z cAu u n n u r n d rr e l a t r vm i c d e s p e c i i .P r a c t i cv o r b i n d ,
ca specii principale conteazi fl1tmaitrei : nro idrrl, pinnl silvestru ;i sie-
iarul pedunculat.Numirrrl spec.iilorde amestecnu este nici el p,reamare.
Iriidurile sint cornpLrse din prriirrespecri; de aceea,arboretelede aceea;i
conrpozrfiespecificdse intilnesc irr sitr-rafirdestul de deosebite,dind na..-
iere 1a tiprrri de pddrrredilerite.Tocurai acesteaspecteloarte variate ale
paclririlorde aceeagicompozifiespecifrcdart drrs 1a c.ristailzarea treptali
;r jdeir, cd o clasitica\iebazatd ttttrnai pe criterirrt speciei predonrinante
rrrreste dc airrns,. ci trebLriesi s,enreargiipinl 1a deosebiriinai fine.
l-a rrc,i,in regtLrne:r de ciruprte, rnai ales iir sttdul {irii, lr-erl ca specir
prirrcipal.--. cirici speciide stejari; 1a acestcase aclartqisi speciilede arnes-
tec, desirrl de ntrnreroase. Pe ctc ait;i parte, ccndi!ii1eecologiceiru sint
prea varrate; r'ricipe departeelernu sint atit de variaie ca in imenstrl;es
rusesc.ticoarccecimpia noastrii are o suprafala Irttrli rnai trrjcd. In co,l-
s.ecirrl,i, urr rrLrurirrnai rnare de speciitrebr.rie s:i f:rcI ia1,dttnrri nunrdr ntrti
rrric cle stafrLrr-ri. Din aceastacitttza, arboretelede o attttttritdccmpozi!ic
speciiic:i se gisesc in relattr, ptr{ine stalir,rnr; citeodatd o modificare in

25- 385
 aparenlA.neinsemnatd a condiliilor sta{ionaleduce repede la schintbarea
col1rpozlllelspecrllce.
Nurndrul total de tipuri este mai redus la cimpie, decit la dealuri sau
la munte (aproximativ 60fo ), tocmai ca o consecinfd a condiliilor mai
pulin vanate. In acest numdr relativ redus, singura tormaiie a sieiarLrlLti
pedttncr"rlat pur participd mai masiv. Proporfional, 1a cimpie, siejarLrl
ocuph aproximativ acelagiloc ca gorunul la deahLri gi m'olidtrlla mLrnte.
Celorlalte torrnalii le revin mult mai pufine tipuri ; unele din ele se reduc
la 2-3 iipuri. In plus, la cimpie sint rnulte tipuri rare, care apar nrtntai
in condr{ii stalionale cu totul speciale; se pot cita : stejbretul de cimpie
de divaga{ie, stejdretr-rlde con de dejectie, stejdretrrl de depresiuneetc.
Toate acesteaconduc la o caracteristicdparticr-rlarda tipologiei de
cinrp'ie.Anurne, in majoritatea cazurllor ea se bazeazd pe diferen{e de
conrpoziliespeciii,ci.De exemplu, in cele 17 tiptrri de pddure din Ocoltrl
silvic Jigdnegti sint 15 combinafii de compozilie specificd (doud compo-
zilii sint reprezentateprin c;itedoud iipuri). DacI ludm spre compara{ie
rn caz din dealurilenoastre,anume Mdgura Odobegtilor,aveln l2 tipLrri,
lii care corespundnumai 7 combinalii de compozi{iespecificd,ditrtre care
r1,naou patru tipuri, rlna cu trei si restul cu cite unul. In fine, treci,ndla
reglunea muntoas5,avem descrisodrn muntii Vrancei 25 de tipuri crr
numai 8 combinalii de compoziliespecificd,dinire care una cu 7 gi una
c t r 5 i i p u r i ( l 2 l ) ( 1 3 4 )t .
In condr{iilede cimpie din cenirul pdrfii europenea U.R.S.S.,in re-
nttrnitul masiv piduros a1 Breanscuhti,s-au descris nLrmai I I tipuri crt
7 combinatii de compoziliespecificd; dar cornbinatiaprincipald - pinet
pur - este reprezentatiprin 5 tipuri, iar restul prin ciie unul (89). Daci
s-ar lua un ali exemplu,mai din nord, un,deapare gi molidul, des,igLrr si-
tualia s-ar apro,pia9i mai mult de cea din munlii nogtri.
Credem cI acesteexemple sint suficiente pentru a sublinia diferenfa
intre tipolo,giaclasici, care trebuiesri tie aplicatdla noi in dealuri 9i rnai
ales Ia rnunte, si cazul particr"rlaral tipologiei noastre de cimpie. Aceasta
din urml este mult mai sin-rpld9i, deci, mai accesibildoriclrr,ri silvicultcr
din produclie. Acest lucnr este gi in avantajul cercetdriiiipologice; piidrr-
rile do cimpie, in mr-rltecazuri puternic degradate prin acliunea omulrri,
nu prea permit deternrinareacu precizie a elementelornecesarediferen-
tierilormai fine.
Pe de altl parte, in asemeneacondi{ii utiliiatea clasifica{iil'ortipolo-
gice este mult mai redusd.Se poate spune,fard riscul de a gregi, ci in
astlel de condi{ii insdgi ideea unei clasiiicdri tipologice n-ar Ii apdrut.
Qamlne, deci, stabilit cd la noi cirnpul adevSrat al cercetdrii tipolo-
gice si al aplica{iei clasiiica{iilor tipologice in practicd este re,prezentat
prin regiuneamuntoasd gi cea deluroasd.Dar, ;i aici reliefr-rlaccidentatdd
nagtereunor aspecteparticulare, care nu apar in tipologia clasicd. Aceste
aspecteapar parlial 9i in lucrdrile tipologilor so'vieticiexecutatein Caucaz,
Crimeea gi Carpalii Ucraineni; dar, se pare cd ele au iegit ntai pregnant
la iveald ctt'ocazia cercetdri'lor edectuatein Carpatii din R.P.R.
I In aceste exemple, tipurile au fost consid.erate dupi prlncipiile actuale, dcci
cilrelc dilerd pu!in fa!6 de primele publica!ii.

386
 Cel mai interesant dintre aceste aspecteeste reprezentat prin lnarea
lrecvenld a tipurilor uicariante. Existenfa lor a lost semnalatd rnai de
rnult in idgetele din Crimeea,de citre acad. V. N. Sukacev (l5l); de
,nsemenea, iipurile vicariante sint descrisemai recent 9i in Caucaz (101).
Irr Carpalii nogtri, ele poi ii urmdrite loarte rrgor gi prezintl o rerlarczl-
bili regLrlaritatein rdspindire.
Esie vorba de anumite tiprrri de pddure, de obicei ase,mdndtoaresau
cliiar ioarte ase,mdndtoare dup2i aspectul exterior, care se succed altittt-
dinal tle jos in sus, diieren{iitldu-se-prin prod'uativita'teadin ce in cel mai
mici;,paialel pot interveni gi alte deosebiri, dar de obicei mai ptt{itt
evrdente.
Tipurile vicariante apar mai ales la fdgete montane 9i molidiguri.
FdgeliL normaL cu flord de mull, de productivitate superioard.este inlo-
crrit la altitudini ntai mari printr-un lage,t loarte asemdnitor, dar de pro-
dtrctivitate mijlocie ; si mai- sus apare fdgetul de limitit cu f lord de yull
clo productivitateinierioard, deosebindu-se in plus prin iolma nesatisticd'
toaie a arborilor gi regenerareamai dificili. Idgetul cu Festuc,asiluatica,
de productivitaternijlocie,1a altitudini foarte mari pare a fi inlocuit ctt
un lip de productiviiate inle,rioari (care n-a iost inch studiat ambnrrnfit).
Molkiipul normal cu Oxalis acetoseLla,de prodr,rctivitatesLtperioari,
este iniocuit la altitudir-rimari printr-un tip foarte asemdndtor,dar de
productivitatemijlocie. O serie de tipuri de_molidigtri: molidis cu mu;chi
:-terzi, moLidtp ci Po,lylric'hum,molidis cu Vaccirtium myrtillws 9t Oxalis
acetosella,toate de productivitate mijlocie, 1a altitudini loarte mari sint
inlocuite prin tipuri vicariante, de productivitate inferioard.
In toate ac-estecazuri apar:i{iatipului vicariant este deterrninatdde
inbsprireacondi{iilor climatice generale,pe cind cele edaficenu vatiazd
prea mult (o variafie oafecare,binein{eles,trebLriesi existe, fiind indiso-
lubi1 legatb de varialia climei).
Dar, sint Si cazuri asemdndtoaredatorite altor cauze.Fdgetul montart,
trte soLur:ische'letecu llord de mull gi molidiSul cu Oxalis aeeto'seLla,1te
soLuri scheLetese gisesc 1a aceleagialtitudini cu tipr,rrilenormale asemd-
nitoare, dar se delosebesc de acesteaprin -acesior prodtrctivitatea mijlocie; deter-
rninanto devin, dupd cr-rm aratd 9i nuinele tiprtri, caracterele eda-
f ice.
In legbturd,direcid cu problema tipurilor '"'icarianfesta o aitd p_rc-
blemd asJmenAtoare.Ilste vorba de aparilia fragmentard 1a altitrrdiri
relativ mi,ci gi pe soluri destul de bune a Llnor arborete din tiprrrile.c.a-
raclerislicealtitudinilor mari si conditiilor edaiice mai pu!in tavorabile.
Astfel au losi gasite fragmente de molidlis de limit.d cu .Voccirtium mur'
tiltus 9i Oxatii acetoseli-a,moltdis de timitd cu Vacciniurn qi fdget de
limitd,'cu flord de mulL in situaiii, in care, in mod normal, ne-a6 ti a9-
teptat la irborete de productivitbternijlocie (care, de altfel, in ttnele ca-
z i r i a u ; i i o s t i d e l r t i i i c a l ej r r i m e d j a t a a p r o p i e r)e. I n a s e m et er r c a z t t r i ,
explicafia trebuie si.lie cdfiatd in particulariti{ile climei 1ocale,anllme
in' aciiunea vintului i intr-adevdr tolte exemplele studiaie se gdsesc in
sitLra{iiexpusevinturilor puternice.S-ar putea pune intrebarea,dace-n-ar
ti cazul sd se consideresi acestearboretb ca ti'pirri aparte, cttm s-a ldcrtt
crt cele de pe soluri schelete; dar materialul documentarexistent nu este
suficient pehtru a da rdspuns la aceastdintrebare.

387
 Altd problemd_interesantd in legdturi cu tipologia pddurilor de
nrunte este ldspindrrea moLdisr-rrilorde timita. Se ionstata destul de des
in Carpalii nogtri cd lirnita r.'egetatieiforestiere,reprezentatdprin pidurea
de molid, se situeazdla altitLidinidestul de diferite.Dar, urcarea lirnitei
absolute_{.Pddrrriinu inseamni si urcarea limitelor diieritelor tiptrri ce se
srrccedaltitrrdinal; d_rmpotril'd, acestedin urmd lrmite rdmin, practic vor-
bind, nesclirnrbate'. Cu-alte cuvinte, mdrirea ldiimii benzii niolidisurilor
(mdsu,ra'tdin altitudine) se face irr favoarea ultimului tip de limitd, care,
totdeaunaeste de valoare redusd; deci, din pur-rctde vedbre al proclucirer
de material lemnos,rjdicarea limitei superioarea pddurii ntr ieprezinti
c.inestie ce avantaj. De al1le1,este sigur cd in rnulte cazuri dilererr{ele
lirnitelor altiiudinale nu srnt un lenomen natural, ci se datorescdefri-
gari1or.
. Aspecle. interesanteapar ;i in materiede rdspindiregeografi,cia tiptr-
rilor de pddLrre.Princrpitrlgeneral,enun{at incf de G. F. fucrozov, este
executaleasir-rdiilorlipologice pe Lrnitdli fitcgeograiicedistincte; acest
princip^iueste exemphlicatloarte sLrgestivin tar{ite lui cunoscute(Bs)
( 8 9t . J n s c o a l ar r c r a i n e a n a 'altd
d c t u a l d ,p r i n c i p i L rgl e o s r a l i ca p a r e i r r l r - o
lcrrrnd.Anrrnrcse vorbegtedespretipriri de'padLire,'carese' irtlocuiesc geo.-
graftc, datoritd lapiului ca in cadrul aceh-riagi ltp c]e teren forestier itl d,i-
ferite regiuni geogralicese gdsescdiferite asortimentenatrlrale de specii
arDorescente.
La n'oi in tard s-a pus cu multi insistenld chestiunea unei raronriri
tipoLogtce,adicd a impdriirii intregului teritoritj al iarii irt ratoane, in in-
teriorLrlcdrora tipurile de pdduregl repartizarealor'sint mai rnult ori rnai
prrfin rnrl'orme. Se infelege cd ar ti foarte r-rtildacd aceastdraionare s-ar
putea lace cu anticipatie,pentru cd in cazul acesta,studiul tipologic al
fiecirr-riraion s-ar face cu multi usLrrin{d.Dar acestlucnr nu eite 'tipuri. plosibil
pind. nu se cLrnoa;ie, nthcar cu aproximafr'e,reparti{ia diferitel,o'r
StLrdiulrepartifiei tipurilor 9i cartare,alor sint 1a noi in iard la primele'
loi inceputrrriT . o t L r $ i ,d i n c e e a c e s e g t i e s e p o t s c h i t a r r n e l ea s p e c t c
rn teresan te.
. o regiune destul de bine studiatd din pr-rnctde vedere tipologic este
siltostepade cLnrpiede la Srret pind la olt, precurngi o parie d"in zon*
lorestieri irrvec-inatd,anrlrrie 1a nord, est gi srrd de Bucureg,ti.Dacd la
cele ce sini cunoscuteasupra repartizdrir tipr-rrilorde pidure in aceasti
regiune se mai adaugd unele iniormafii iragmentare existenteasr-rpraiip,o-
logiei pddurilor A'loldoveidin stinga Siretului. apare o succesjuiefoarte
interesantdin rispindirea tipurilorl
Pentrr-rinlelegerearnai ugoard a lrrcrurilor este indicat sa s e i m p a r t d
siivostepadrntre Siret si Olt in citeva por{iuni, mai rnult sau rnai pu{irr
rruiiorriredin pLrnctde r,'ederetipologic.
- Prima subdirrizirrneeste intre Siret gi
Rimna, unde silvostep,.r
aiLrngepinz.la poaleledealrrrilor.Aici se gdsescamestecuride steiar pe.
dLrncrrlat si bnunirrrr, stelaretepure de ste.iarpeduncrrlatgi rar -_sleauri'cu
stejar pedLinciriat. 1n parantezi trebuie se fie rnentib,nat'ca, ddpa unele
c i t a t e c l i n l i t e r a t L t r l( a l ) g r i n f o r m a l i iv e r b a l e ,c e l e ' d o u 5t i p u r i r ! i n u r n i i
ar [i loarte lrecventein sil'u'ostepa din nordul A,[oldovei;d)r, in general,
datelo dirr regirinea_respectivi sint prea f ragurentare;i este preferabitr;
s;i ttLriie introdrrsedeocarndatd in discr,rtie.

388
 - A doua subdiviziuneeste intre li-inna
,si CdimdtLri.Aici siivoslepa
ajunge, de asemenea,pind la deair,rrisi, in parte, trece chiar in interiorLrl
regiLrniideluroase(deocarndatii nu ne ocupdm decit de partea situatd rrr
.cimpie).'l'ipulde pddure larg nispindit este amesteculde stejar brnrndrir,i
gi pedLrnculat ; pe lingd acesta,insI, apar in partea externi - adicl
inspre stepi - ;i arboretelepure de stejar brumdriu. Stejiretelepure de
peduncLrlat se ghsescgi ele, dar pu{ine; gleaurilelipsesccrr totrrl. Irrsrilar
aparc ,srstejarul pufos, dar prezenlalLri aici este cu totul accidentald
rrti este caztrl a se lua in considerafie. ""i
- A treia sr-rbdivrzjune este intre Cahnafui gi Ialorlifa. $i aici sil-
rrostepape o drsian{dnrare atinge marginea dealrrrilor,si se urcl pe e1e;
dar, in partea de vest ea se linrjteazdctt o fi;re aparlinind zonei lorestiere
de cimpie. Tipurile de pddure larg rdspindite 1n silvostepdsint cele dr:
stejar brurndrirrpur. lroarte rar, nrrmai in partea internd, se gisesc arbo-
retele de steiar peduncrtlatpur, iar gleaLrrileiipsesctolal din sih'ostepa.
Iii schinrb,in zona lorestieri invecinatd sleaurile 9i stejireteie pirre cle
peduncrrl,at sint foarte larg rispirrdile.
- A patra subdiviziuneesteintre Ialorni{a;i Dunare.Arci, sillr-stepa
se limiteazi la r.est cLrzgna torestierii,care ccboari in bandi continud
pind la I)undre. Tipurile prerlorninantein silvostepasint tot cele de stejar
brumdliu, care aici ajung la cea rnai largi rdspindire.Pe lingd ele aparc
gi srtejarr,rlpufos, i'n amestec 9r chiar pur ; rinrine incl pLtlin rispi'ndit, in
citeva sta{iuni insulare; cea nrai iLrportantddintre ele se allzi in parteit
externd a silvostepei,spre stepd. $iearrrilecrr stejar pedunculatsi sieiii-
retele pure Crn aceasti specie nr1 mai exisrtdin aceasti poriiLri':ea sih'o-
stepei (exceptindpadurile azo,nalede lr-urcd).In schirnb,sleaurile sint ca-
racteristicezonei lorestiereinr.ecinate,rrnde se gdsescsi steidretelepLrre
tle pedLrrrculat. Dar, pe lingi ele, se rrai gdsescin zona fcrestierd- ce-i
clrept,Ioarte rar - anrestecuride steiar pedLrnculat;i brtimdriu, precurtl
,;r arborete pure de stejar brunrdriu.
- Diviziunea urmdioare este reprezenlaldprin silr'o:stepaBurnazuhLi,
care se lttnrleazd 1a nord cr zofla forestierd de cimpie. 1n aceastd sjl-
vostepd, stejal,rl pulos este bine reprezentat,formlnd o bandi contit'tttd
in partea ei externd (spre stepl)1. Stejarul brumdritreste 9i el inci des-
tr.rldo rispindit, dar tornreazdo iigie nrai it'tgusii rlecit irr srrbdivizitrnea
precedentd,;i localizatd in partea irtternd a silr'ostepei.ltr ceea ce pr1-
r-egtepzidrrriledin zona 'forestierS, ele sint ccnstitrriteaici rlai mult din
'cer gr girnifl ; acesteacresc ir-rconditii ecologiceneiavorabjlepentrtt stc-
jarul peduncLrlatsi brumirirt. 1'otugi,gleaunle cLr steiar pe'dunculatse
gasescaici jn zona iorestrerS,dar nu sint prea rdspindite; existd si inior-
n r a i i i a s r r p r au n o r i n I i l { r a l i d
i e s t e j a rb r r r r n i r i r r .
Qecapiir,riind cele de tlai sus, se poate fornrrtla Lrrnritoarealege gene-
rali : in silvostepadintre Sirei si Olt tipurile de pddLrrese succedlati-
tudinal, pe direc.fiagenera,liNNE-SSV, deve,ninddin ce rn ce mai xero-
{ite; tipurile noi, mai xerofite,apar in partea externd a silr.ostepei(sprc
stepd); tipurile ceva mai mezofrte,care in partea de nord se gdsescpind
la marginea stepei, mai la sud se lc;calizeazAin partea internd a silvo-
t i n O l l e n i a , s , t e j a r u lp u f o s e s t e g i m a i a b u n d e n t , d a r a c e a s t ap r o v i n c i e n u s - a
rnai luai in consideraliepentru simplificare.
-stepei; 9i mai la srrd ele dispar to,tal din silvostepd,dar se gesesctn zona
lorestrerd din vecinatate (pot sd nu iie aceleagi-tipuri, dar in orice caz
sint apropiate).

Tabelut 2
Succesiuneain spafiu a vegetafiei lorestiere in cimpia dintre Siret gi Olt

Stejdrete pure
$leauri cu stejar
p e d u n c uI a t l'lrt|,**r,,,
:[j:i"i?,,,x;",g:
il*i+ ,,,, mariu 'u"u
de stejar pufos
si amestecuri
de stejar pufos
$i brum6riu
I |

I n t r eS i r e t (Silvostepd) '"""':'ou Silvostepd

I
9i Qimna

Intre Rimna
gi Ialomifa Z o n df o r e s t i e r d Zond iorestieri
(Silvostepi) S iI v o s t e p i

Intre Ialo- Silvostepi

mi{a qi (Zond lo-
Zond forestierd Zond forestierd (Zond Io- (Silvostepl
Dundre restieri)
restierd)

Intre Argeq Silvostepd

Ei Olt Zond iorestierd (Zond Io- Silvostepi
(Burnaz) restieri)

Binein{eles,toatd aceastd prezentareeste schematich.Mersul succe-

sitrnii in spa{iu, schri{atmai surs,se de,natureazd,rnai arlesdlirndtdudcauze-
- . :- In prirnLrlrind, intervine existen!,aunei silvo'stepein dealurile Br-r-
zd-ului,care se invecineazdcu cea de cimpie, discutatd mai sus. caracte,
rele acesteisilrrcstepe.dedealuri nu sint incd bine studiate, dar se poate
consicieraca dovedit faptLrl cd sint nrult diferite fa[d de cele ale silvos.
tepei din cimprlainvecinatd;_in
-specialcaracteristici este abunden!a ste-
jarului.pufos. De.aici, s,tejarulp'ufot se inljltreazd pulin 9i in cimpie, anu,me
Ia nord de Rimnicu In discufia fdcu,tdrnai sirs, silvoste,pi di,n dea-
"Satu_t.
lurile Buzdul,ui n-a iost luati in consideraiie. De f2rpt,se poate afirma cd
relieiul,accjdentat (recte expozifiile i,nsoriie) echivaieazr iici o depla-
".r poat€ li
sare latitudi'nald spre s,ud: deci, silvostepa din deal'urirleBuzdurl,ui
asemuitd cu cea din Dobrogea.
l In al doilea rind, la-sud de Ialomi[a intervine aparilia cerului rsi
g.irniiei,care inlluen{eazddestul de puternic aspectulpadu.ilor de silvo-
stepd (mai ales in Bu.rnaz).Ac-easta,'insd,ca 9i aparifia stelarului putos
fn_nord, trebuie privitri ca o infiltraiie strdind, care nu allereazdcafacte-
rele propriu-zis-eale silvostopei respeciive (acesi rafionament, insd,'.eruliri
-Bu,rnai, nu se
referd la zona forestierddin pentrq care tocmai abLrndenfa
9i girni!-ei este caracterul cel mai imfiortant).
In {ine, mai trebuie sd se rnenfionezecd in multe locuri lucrurile ar
putea fi denalurate prin disparilia'pddurilo,r naturale,.Aceasta se relerl

390
mai ales la prima gi a trera din por{itrniledescrise,intr-o' mdsurd nlai
nri"a 9i 1a a'doua'(anutne 1a pariea ei sttdicd,inire Rimnicu Shrat 9i
- -
Buzdu).
nri" aspeciefoarte intere,sante, dar mai. putin. ce.rcetate, apar in regiu-
r r e a r i i u n i o a ' s ai r, r l e g Z i t u r ac r r d i s t r i b r r { i aI a g u l u i . I u p a r i e a a II-a a;t
iost discrrtatd n r a i p e - l a r gr e p a r t i z a r e d a i i e r r t e l o tri p u r i d e l d g e t e m o n t r t t e
prrrc
' rrr ilora de rntrll.
'"'icariante,discrttate;i
In partea srrdicl a !zirii al'erlt cele trei tiprrri
la incepirtrrlacestui capitol ; ele se -srltcedla altrtudini, care se pot tlttnrr
tiptrl
- pentrrr Iag - millocii, ttnri si luorle mari. 1t ttordttl 'l'i91!Aloldovei,
rtorittat (de frroductivitate-sttperioari) nu rnai exist5- d-e productivi-
tate niiiiocie, in loc de altitirdini nruri, se gdsegtela altittrdili miiLocii.;
dai gi ui"i .it" rar, liind inlocuit, in mare parte,.p,rintr-trnalt tip (tot de
piodirctivitaternijlocie).In iine, tiptrl de produciivitateinlerioard coboari
ia altitirdini nnri, iar la altitudini'loarle mari nt mai existd fdgeie pttre'
A{ai sint unele deosebiri intre' regiunile ardtate 'in aspectttl. amestc-
c r r r r l o id e m o l i d g i t a g . I n s r r d t r tl a r j i , r r l t i p u l c e l n t a i .p r o d t r c t i va l r c e s l t r i
; ; ; u r 1 ; . , m o l i d u l ' e s t ed-e p r o d r r c t i v i t a tser r p e r i o a r a( c l a s a a - . lI - a ) , i r r I r -
gLrl de prodr,rctivitate supeiioariisau mijlocie. ln nordtrl Moldovei,molidLtl
Esteqr inat bun (clasa i;,'aspectrrf irt fagul - de prodtLctivitaie inlerioard.Exist4
o aeoiebire frapintd in insrtqi ai arboretelor res.pective in. cele
doLraiegiuni ; ih sud difere'n{elede dimensiLtniintre cele doLri sp.eciisint
neinscninaie,pe cind in nord ete sint atit de mari, incit se creeazdin-rpre-
sia ca fagul este mult mai tin5r.
I'ir-rf-oate exista indoiald cd sitrdiul amdnunlii al alior regiuni._din
naturl cu
lar/a va icoate la iveali 9i alte aspecteinteresante,de aceeagi
cele de rnai st-ts sau privind alte aspecte. Deocamdatd, lipsegte materialLrl
necesar pentru o disirr{ie rlai ampld a acestei probleme.
 CAPITOLULXilI
A S P E C T E E C O L O G I C EA L E T I P O L O G I E I P A D U R I L O R

A . R E L A T i lI N T R EU N T T A T | L D | EL E P A D U R T L OgRr A L E
EE CLAS|FICATA
STATIUNITOR FOREST!ERE
Qaporturileintre trpurile de pidrrre 9i Lrnitd{ilede clasificafiesta-
!ioriald reprezintd o problemd virr discutatl in cercurile de specialitate.
Reautinlimpe s'crutcd, de la inceputuriletipologiei,G. F. ,[lorozovinsugi
a precrzatnecesitateade a se face o distinctie inlre tlpul de pddure si tipul
de sta[iuneforestierd (89). In cercei:irilelrri perso'r'ial,e, insi el nu s-a ocupat
declt de tipLrrile de phdure, cr-rprinzindtotdr:aunain aceastdnoliune gi
factorii stafionalrai terenttllriirr-rpddr-rrit resipecti\';nici n-a precizatcrite-
riile petrtru stabilirea tipLrrilorde sta!iune,multumindrr-secrr errtrn{area
citorva principii cr-rtotrrl generale.
ulterior, la E. r\1exeer, gisim tendinla exageratade a rcicntiiicaaLn-
bele nolirrni; acest autor iiielobeazi in tipurl cle oddure si ierenurile
l o l a l d e s p a d L r r i tre' ;, r r eA u f o s - ic r n d v a ' i eu p a t e d e t i p r r l r e s p e c t i ' r. l e p a -
dure ; intr-o formii ceva mai atenuatd, acest mod de a 'n'edealucruiile
nlat.pers,sta a1{i autori din scoala ucraineani. I-a acesti ar-rtori,inc.:-
_la
ptnd cr-rE. Alexcer,-,epar criteriile precise de diierenfiere a tiprrrilor de
statiune,anLtrrre dtrpd caracterelesolulrri.
.In.fine,.la.proI. D. \'. \/orobiev se cristalizeazadehnitir.prilcipir_ri
rurreiprirne clasifrcdripLrrecologice(mai precis,edalice),iir cadrirl cdieia
se deosebescntai departe trpurile
Apare astlel o subordonarea tipLrlLri _de padirre prir,'ite ca unitati coilplere.
ie pidrrie ia{i de tipul'de stitiune
(sarr traducind rnai preci.sterm-enuloriginal - tipLLlcle' teren
forbstier
ori. tipuL de teritoriu [.orestier).Tipurile dd stalir,rnesint reprezentaiegraiic
prin curiosctttttlcadrilai edafic al scolii ucrainene.Trerbuie'sdfie reafiintit,
ittsa, fa.ptr-rl, cd acest cadrilaj edalic nv epuizeazdpartea ecologica a clal
silicafiilor tipologice rrcrainene.Anuniite situafii locale au dus"ia deo,se-
birea unor noi srrbdir,'izjuniin interioml patraielor cadrilajuli_ri.Astiel,
s-au adnris situalii de trecere - sr-rbtipuri- insemnateprin combinatii
intre srnrbolurilerespective,.de exempluAB, BC, cD, pentirr troiicitate,.si
1-2, 2-3 etc. pentru rrmiditate (sau prin adiLrgireasimbolurilor noi,
I, II, III pentnr troiicitate 9i -, =:,: pentru urniditate;unde II si
reprezintdsituafia,normald, iar celelalte,treceri spre tipuri vecine).
=
U e a s e r n e n e as,- a u a d l r i s u a r i a t t l e i :e

392
 - ale troficitatii - acidofild, calcifi.lti 9t nitrofitti, apoi srirdturata,
inmliistinatrYeic.
- ale umidit5{ii, anume in cazul amplitudinilorrnari ln cursul sezo-
nului de vegetatie;
- ale duratelor de inLurdaiiepentrLrpddrrn de lrrnc5,cu trei trepte.
Actr,ralmentese vorbesie si de 'oariante cLimntice,desi in lucririie
rnai vechi deosebirilorclimaticeli se acorda importan{i egald cu cele de
trotioitate gi umiditate; era anu'n-t'at chiar ca in viitor ele r:or ii crrprinse
intr-un gralic aserndndtorcelLriedaiic.
In iine, se mai vorbe-
Ete de morfe determinate
de,,situalia to,pograficS, 6ru0c da ttoficitats
textura solului, prezenta
A f $raca
piefrelor irr subsirat etc"'. \
(l2e) (l6l).
P c d e a l t d p a r t e ,s - a r r
ntr i ridic;tl Si pro'prrneri s
t
p e n t r t r r nf e l d e p r e , l r r n g i r e \
a c a d r i l aj u l u i e d a i i ci n i t i a i ,
creindLr-se caiego,riinoi de
troficitate,inse,mnate cu E.
F si G. Degi acest mod
de a vedea lLrcrurilenu
"":
.::
es(e' irnpirtdsii de toaii
Irrmea, trebu,ie to,tugi .si F

se refinl faptLrflci, in ior- a

nra lui ini{iali, cadrilajLii
edaiic nu pare sh satisiaca s
toate cerintele9i ne,cesitd $

contpletdri
S - a t t e n n n l e r l l ta r r r b -
atttin'unlit toate acestesub-
unitati ecologice pentru a
arAla I rrrrrrirrrl1or fozrrie
llrare. Un cal,cu1sirnplLr
arati lSnrLrritc5, teoretic
cel pu{in, acest rru'md.rin-
trece cu rnrrlt nurndrul ii- F i g . i . C a d r i l a j e d a f i c a l ; c o l i i t i p o i o g i c eu c r a i n e n e
purilor de pddure cunos- D u p h a c a d . P . S . P o g r e b n e a k( 1 2 9 )
t e ; a c e s td i r rr r r m at t u r r r d r
jn ulti'rnasintezl publicatd se rrdicl la 201 ( ), pe numai nuntdrui
subtipuriLorde sta{iLrnear ajunge la 216.
Asiiel, simplicitate,asisternr-rlui ucrainean de clasilicafie ecologici,
'care a clgtigat atit de mrrlfi admiratori,in realrtateeste nurnai aparerrtd.
Daci raminem la tipirrile iniliale ale cadrilajului edalic, constatdmcd in
acela;r tip pot Ii ir-rclusestaliuni cu totul dileriie. De exemp'lrr,solurile
nisipoaseuscate 9i stincdriilecalcaroasecu pu{in sol huurico-calcaros se
clasilica in acelagitip - 41, reprezentindrturnaidoul ttaricLnte. In condi-

393
liile din U.R.S.S.,acestlucru nu apare prea ciudat, fiindcd ambelesta{iLttti
se gdsescpe teren in apropiere- pe malurile riurilor - gi poartd rrege-
talia asemdndtoare- pinete de productivitateinferioard. In condiiiile de
la noi, ins5, el prorroaclo legitirnEnedumerire;credemcd nici un silt,i-
cultor romin nll va adrniteo identiiicareintre stincdriile calcare cu pin dirr
Piatra Craiului ;i nisipr-rrilecu stejar b,rumdrittde '1aHan,tr C'onachi.
Astfel, in interiorul unui tip de sfa{iune, deosebirileecologice pot ii
in rtnele cazuri mai batdtoare la ochi decit intre doul tio'uri inrreciuate.
f)e exemplu,doui terenuri cu acelagitip genetic de sol, avind si alte pro-
prietSli la fel, se incadreazl in |ipuri diieri,tedacd se deosebescprintr-urr
singur grad de r-rrniditate (Dz;i Ds) ; aceastddin urmd deosebirepoate sa
nu fie prea ugor de sezisat gi poate nici sd nu se reflecie in aspectul
vegetaliei (cazul {dgete,lorcu llord de mull).
Dar, pe de altd parte, dacd se urmdresccondi!iilesta{ionalein detaliu,
se consta'ti u,sor cd in ioarte multe cazuri un tip de pddure prezinti
antrrnite particularitdl,i,care jLrstiiicd incadrarea lui aparte lntr-una din
numeroaselesubunitdli de natura ecologicd descrise mai surs.Cu alte
cuvinte, un tip de pddure in asemeneacazuri are Lln anumit complex de
lactori ecologici, propriu numai pent,ruel. Acesi lucru este, in orice caz,
aderrarat pentru tipurile din aceeagi formalie ; este de neco'nceputsI
existe, de exemplu, doui fdgete pure crr ace4eagicondi{ii ecologice,dar
deosebiteintre ele din alte puncte de vedere. Pot exista, in schimb, rn
aceleagicondilii ecologiceiipuri de pddnrrediferite, care sd se de,osebe,ascd
prin conrpozi{iespecificS;aceastaare loc mai ales in ttrtna lcnom,cllelor
ds succcsirrno natrrralda speciilor.
In aceastd situa!ie, se poate pune in disculie prirrcipiul insugi de
subordonare a ttpurilor de pddure tald de tipurile de statiune, adoptat de
gcoala rtcraineani. Mai poate ii vorba de o adevdratd subordonare dacl
in interiorul unitdlilor de clasificalie superioare tipuri de staliune
- stabiliie pe baze pur ecologice,apar incd deosebiriioarte n-rari,tot de
naturd ecologicd,deosebiricare uneori aiung sd fie proprii unei singure
r"rnitifi irrlerio:rre- lip de ptidure2 Se mai poatc pune 9i intreba,rea,daca
aceastdsubordonore obligatorie rispunde unei necesitdli reale.
Ilaspunsul la acestein'irebdrinn este ugor de dat. In judecareaintreqii
chestir"rninu trebuie sd se piardd din vedere faptul ci in stabilirea tipu-
rilor de staliune gcoala ucraineand pleacd de la nigte criterii aprioric 9i
rigid stabilite, care se considerd valabile pentru orice sitlra{le posibila.
Acesle criterii. sint ,sj rdmin foarte bune pentru situaiia in care au fost
elaborate prirna datd, dar valabilitatea lor universald nu a lost dovediti
de nimeni gi este chiar foarte discutabili. Ele sint, de fapt, imprunrutate
din agrrculturi. Dar, situa{iilo nu sint identice. In agriculturd, alegerea
speciei cultivate rdmine la disc'refia o,niul'ui; i,ar succe'sul c'Lrlturii esrte,
intr-adevdr, Llsor de explicat prin tro'iicitatea si umidjiatea solului, c,are
determinh in ansamblu lertilitatea lui electiva. In cerce,tareapddurii,
insd, deocamdaid se lucreazi mai muilt cu vege,ta{ianaturald. Clasdfica{ia
nu trebuie sI explice numai productivitatea u'nei a'nLlmitespecii in anru,m,ite
condi{ii, dar gi raporfurrile di,ntre diienite specii, ca,rec,o,n'ducla realizatea
tipudlor de pddur,ede compozilii diterite.

394
 In ceea ce prive.steprimul aspect,lertilitatea solului (ca rezultat al
iroficitd{ii .si r"rmiditd!ii) int,r-adevdrexplicd majoritatea situa!ii1or ce se
pot ivi. Dar, 9i aici trebuie sd fie pdstrate unele rezerve. Nu trebuie si
se uite influenlele climei 1ocale, foarte importante in condi{iile tarii
noastre (cazttl tipLrrilor vicariante, discir-rta,t in capitolul precedent); ntt
trebuie sd se uite nici posibilitateaunor inlluenfe excep{ionaleale unui
anttmit lactor climatic, cum este cazul vinlului, care poate dttce la lor-
marea r-rnortipuri de pddure, in aparenfd cu totul neeorespunzdtoare cott-
di{iilor clirnatice gi edatice generale dir-r locul respectiv.
Dacd ne reierim 1a raporturile dinire dilerite specii, insd, problerna
se complici. Troiicitatea gi urliditatea solr-rluipot explica in bund parte
realizareaunor condilii mai mult".ori mai puiin far,orabilepentrtt o atttt-
mitd specie.Dar, cornpozifiaspecilicd a unui tip de pidure nu este tot-
deauna dictatd de condifii deosebit de iavorabile pentru specia (sart
speciile) predorninantd;citeodaid intervine mai puternic existen!a,unor
factori limitativi, oare nru permit vege'ta{ia altor s,pecii.Aces'ti factori
limitativi pot fi reprezenta\iprin troiicitate (pinete pure pe soluri fr-ritrte
sirace) sau umiditate (zAvoaiede salcie purd in terenuri cu exces de
apa). Dar, po,t Ii 9i de altd nalurA:
- climaticd (mo,lidigLrrile pure i,n clima rece d,ela aliitu,dini mari) ;
- edaficd, dar conditisnatd de alti factori decit iroficitatea si urni-
ditatea (ceretele gi girni{etele in soluri p,rea compacte) ;
- chiar fitocenoticd (fagetele pure, care apar datoritd caractertrlui
jnvadant al ,fagului,pe de o parte in terenuri foarte lertile unde ar pu,tea
sd se gdseascd amestecuri de mLrlte specii diferite, pe de altd parte,
insd, sr in terenuri sdrace,unde conditiile edaiice sini-mr-rltmai iavo,ra-
bile prnului silvestru decit iagului 9i totusi acesia din urmd rerigegte
sd cucereascd9i sd meniind terenul) r.
SitLra{iadin gesLrlR.s.s. Ucraineneeste de asa naturd incit cei doi
factori socotifi ca determinra;n{i, inrtr-adevdr,oflerdexplicatia satistdcdfoare
jn marea majoritate a cazurilot Excep{iile de gentrl-celor semnalate mai
stls par a ii pufine si de importanfi redusd.Altfel, desigr-rr, primii tipolosr
ucraineni nici nu s-ar ii oprit asupra acestor iactori; aceas'tdalegere a
izvoril idri indoialS dintr-o analizd amdnruntitda i,mprejurdril'orlotale.
Este indreptatitd, insI, tendin{a actuald de a declara ace$ti t;rctori
ca determinanli in orice si,tuafie,de a le a'cordao valabilitate irnir-ersrld
9i, in special, de a pre,tindecategoric existen{a unor raporturi de subor-
donare inire unitllile de clasifica{iestafionald,stabilite pe.baza acestor
factori, .si unitdfile de clasifica{ie a pidurilor ? Experienla de la noi din
lard ne silegtesd rdspundemnega,liv.Condifiile de la noi - si din multe
alte !dri se dovedesc atit de deosebite incit aplicarea clasificatiei
ttcrainenein forma ei iniiiald nu mai pare lustificaie. Ea nu e,-cteirnpo-
sibild ; . poate sd_fie chiar .destulde potrivitd pe,ntruurnelecaz,uri locale;
dar este discutabil cd ar constitLri solu{ia cea nai bund pentru toate
sitLraliilede la noi. A o impune cu orice pref ar insemna sd se incerce

I Lucrurile nu trebuie sd se inleleagi in sensul cE ar exista un singrr factor

determinant (sau un grup de lactori die aceeagi naturl), Sint mai mulJi factori deter-
minan!i, chiar Si in exemple citate, d'ar se insistd asupra celui cu ceh mai puternici
actiurne.

395
 incadrarea situatiilor Ioarte variate din naiura vie intr-un sistenr de
clasificaiie artilicial gi rigid, bazat pe nigte criierjr dinainte stabilite ,"i
invariabile,in loc sd se caute adevdratelecauze ecologiceale lormdrii
Iiecdrur tip in parie. De obicei, astfel de incercdri n-att dat rezultate
satisIdcdtoare.
S-ar putea pune int,rebarea : ce semnilicafieprincipiald are, totttgi,
cadrilainl edalic al gcolii ucrainene, cu subordonareatipur!lor cle pddure
ta{zi de ltpurile de sta{iurti? Qdspunsulnu este grelt de dat. Este ttn mod
de a grupa tiprrrile de pddure in unitd{i de clasili'caliesuperioare.Nevot'a
runei astlel de grupirr este incontestabild,Iiindca numdrul tipurilor de
pddure este prea mare gi ar li toarte greu ca cineva si se orientezein
ele Iriri irrtroducereaunrti!ilor de clatifica{ie de orditt st"tperior. Scoala
rtcrarrearrda infelessd constitLrje acesteunit5{i superioarepe baza car:rc-
terelor prtr ecolo.gice,neglijiild co,mpozi!iaspecificd a arboretelor. Prin-
cipial, procedeuleste,perlect logic" Condi{iile sta!iorraleIac parte inte-
granrtd din con{inutul no{iirnrii tip de pddure. Deci, ele pot ii loarte
u;or luate drept criteriu pentru consiitujrbagrupdrilor superioare,dtrp:i
crlm tot atit de logic se ,p,o,tlua d,reptcriteritr -si alie caractere satt
complexede caractere (de exenrplu,cornpoziiiar,egetatieiin ansanrblu
sarr nurn:ri a celei leurnoase).Nrr trebr-rie sa se uite nici laptul, ci orice
.studiudc vegeta{ie pornegtede la zone geogralice nari, care sint condi-
f iortatede climd, adicd de un complexde lacto'riecologici; dcci, in orice
sistenrde ciasiilcafiese ajLrngetotugi la o grurparesrrperioardcu caracter
ecologic (lie ca ii corespund gi anrrrnitecaractere ap,arteale vegetatiei).
In conc:luzreprincipirrl in .sjneeste perfec.tvalabil. Daci aplicarea lui
constittriesoh-rfiacea rnai justd intr-r-rnanrrnit caz gi dacd aceastdapli-
care poate sd nieargd pe linia gcolii ucrainene, aceasta este altcer,-a.
Socotim c2i rispttttsLrl1a acestedin rrrnri intrebzirinrr poate fi dat decii
str-rdrindln mod foarte judicios impre.iurdrilelocailede la caz l,acaz. La noi
s-a adrnis deocamdati 1n rnod oiiciai procedeulce1ilarl,t, al =scoliracad.
\ . \. Srrliacer
1n colrcoplraacestei;coli, grLrpdrilesrrperioaresint reprezentateirr
prirnrrl rind ptrn forma(ii gi grupe de tipuri deterrnina,teprin aspeciul
vegeia{iei. Drntre ele, 1a noi, s-a acceptatfolos,ireaforrnatiilor, rdmini'nd
ca rrttlitatea grupelor de tisturi sd lie stabilita prin cercetiri rrlterioare.
S-ar pLrteapune ;i aici aceea;i intrebare, anume dacii acceptarea
l o r n t a t i t l t , , ,r',; r s i n g r r r au r r i t a t ed e o r d i r r s r r p e r i o rr, e p r e z i r r l ds o l L r { f ac e a
rnai bund pentru toale caalrile. O examinare atentd a acestei chestiuni,
mai ales tirrind seafra gi de rrza,nfeledin practica, la-sdsd se nascd n
anrrrniti ir-.Coiald.I-Lrjndexernple din lara noastrd, r'edem ci sc preconri-
zeazd in rnod cure,nttratarnente,op'eraiirrnicr,rlturatle, megltri de amelio-
rare etc., in fdgete, gorunete, mol[disuri etc., adici de {apt in forma{iile
scolii acad. \1. N. Suliacerr;in acestecaztrri, speciapredo,minantdprirneazd
astipra condi{iilor ecologice in deterninarea caracterelor arb'oretelorsi,
tnrplicit.a mdstrjlor gospoddregti. Pe de altd parte, tot atit de curent sc
vorbegtede mdsuri gospoddregliin pdduri de luncd, ceea ce constituie, de
iapt, o grlrpare eco,logicd, in cuprinsulcireia igi gdsesclocul tipurile de
piidure drn lorrna!ii diferite - sleauri, stejdrete, frasinete etc. ; in caznl
acesta, aspectul ecologic primeazd asupra compoziliet speciiice 9i deter-

396
 mtnd aiit cele mai interesante caractere aie arboretelor,cit ,si rnisLrrile
gospodaresti.
pe
,^ _ 193J"
lorestterc, ,aceasti cale ar trebui sd meargd 9i teoreticieniitrpologiei
catttind pentru Jiecarecaz sE,stabileascbprirr ce sirrt dcter]rri-
nate in mai rrlare masurd proprietd{rleimportante ale arboretelor, cori-
stitrrrndunitatile superioare- ;l
de clasjfica{ie'pebaza acestuicriterir"r.
_ . Intr-o prilrd aproximafie s-ar prrtea si fle mai co,moclsi se clasjiice
paduriie zonale in- lunctie' de compozifia speciLca, jar cele azonale,in
func{iede Iactorii ecologici.Dar aceastdchesiiunenu a lost inci cerceiatd
de nirneni rn mod arndn-untl]f gi o recolrandatiepre,cisdnu se poate da. Ar
putea sd apari gi excepfii.Deocanrdatd, in cartei de fa{a r-u uioptit-.io.ri-
licarea in tLrnc{iiede Cornpoziiiespecilicd,prescrisdprin directivelepe,ntrLr
cercetdri tipologrce;. numai separaiia gleaurilor d6 lLrncb, drept b for-
ma,tie aDarte, ar ptltea ii socotitd ca o concesief acr,rtdceluilalt'prrnct de
vedere (dar 9i zrici apar unele deo,sebiride compozifie). 'utritatu
NLt trebttie sd iie uitat cii folosireaforma{iei superioard
mai are un i,nconvenientserios, anLlme: greutateade "a a preciza forrnafiile
in cazttl arboreteloramesiecate, rnai ales-fara predonrini..u .it.[orici a
, , n e - t a n r r m i l es p e c i i .D i n a c e s t p r r n c t d e r e d e r e ,c l r s i f i c a i i a a d i i r i s a i n
c a r l e i l d e t e t a n u e p v i z e a z dc h e s t i L r n egai l r e b r r i es a f i e c o i r s j t l e r a icdr r o
prrmd jncercare.
f{evenind la r,rniti{ile de clasi{icafie cu bazd ecologicd,irebuie sd tie
reanintit cr nevoia lor s-a simfit gi in gcoala acad. V. "N. Sr_rkacevasfiel
;
sint reprezertateprin sbrii r. b serie este iotalitatea tipurilor de
!ggrrrRAri
padlrre, avind condiliile ecologjce asemdnd,toare, dar cornpozifii'specifice
deosebite.Seriile sini analoge,lera a ri identice,cu tipurilri ae'terei
t.ier ale scolii rrcrainene.Deosebireaconsti tocmai in'iaptul cd tipuriLe fo;;;-
de
teren fores.lier se stabilesc dtrpd..anumite caractere edafice dri,nai6tepreci-
zate,,pe cind.seriile.se formeazi dupa aspectr-rr general -t r:ug"tiifui.i*
rpoate ii condi{ionat de complexe ioarte variate"de factori ec-ologici.Nt-
{itrnea de ,serieeste, deci, mr,rltmai relastici. Nrrrndrrrl posibil al' serjilor
ntt este dinarintestabilit. Fdri indoiald,acest nrrmdr est-ernai mare decii
al ltpurtlor de teren forestier, dar mult nrai mic decit a1 tuturor subdivi-
zinilor ecologiceposibilein clasilicafiaucraineand.
Seriile prezi:nIi avantajei,ncontestabile pen,trrrcercetare,tocmai iiindcd
ele nrr se s'tabile,scpe baza u,nor e{e'mentedinainte prescrlise in mod
rigid (cum este iro{icitatea gi umidrtaiea in cazul tipurilor cle teren fores-
tier ale ;c'olii rrcrainene),ci pe baza facto'rilor care sin,t electivdetermi-
nanti in fiecare caz co,ncre't. Nu,mdnrl lon nti este'limitat;i poateli mirit
fird nici-un incoven,ient,inrediat ce se constatd existen{a rinei situatii necu-
ncsclttepind atrrnci.Acest lucru elirnindtotal necesitatea de a crea subuni-
tSfi ecologice de tot ielu1, care' hipertroliazd sistemul atit de sirnpiu in
Iornta ini{iala al gcolii ucraiuene; r-rutrebtriesd lie rritat nici faptLrlca
aceastd creare de sr-rbrtniidlidrrpd criterii fixe gi dinainte stabilite duce
Ia apariiia llnor cornpartimenterneo'cupate,care rnai irrg,reuiazdin nrod
inutil sistenrulresoectiv.

1La noi s-a spus uneoni serla ecoLogicd,'este un pleonasm, fiindci seria ette
prin delini{ie o unitate ecologicS.

397
 Din cele spuse mai sus nu trebuie sd se tragS concluzia ci iolosirea
serjilor repreziiti un procedeu ideal, care dd-so[u, i juste in tligs 51u'afie'
Dirnpotrir:a,9i acest frocedeu are pdrlile lui slabe.
tercetarile tipololice efectuatein Londiliile !drii no'astreau dezvAlt:it
dorralipsuri mai tmqortante.
ln'regiunile munioase,gi in bund parte gi in cele deluroase,seriile
apar dcstril de evjdente.De'exemplu, 'tipurila dealtiri existi o serie cu Carex
pitoso, compusd din urrnitoarele : gorunet, go'runeto-tiget, 15get,
sleau de deal cu gorun, goruneto-gleau.In centrul arealului lor ec_olo'gic
,cvasicomun,acesto-tipuri-cresc intr-adevdr in condifii stafionale identice
(,,identice"in limita'toleran{elor admise'in diferenfiereatipurilor). Dar
cdtre periieria acestui areal este ioarte posiQif qa nq mai existe .supra-
punere; chestiuneanu este inci bine c.larificatd,dar sint tno'tive.puterllice
,id credern cd fdgetut cu Carex pilosa se _gesegtein unele siitta{ii in care
celelalte tipuri' a'ie seriei nu mai apar (degi, poaig, 9i acesteaau existat
in trecutui mai mult ori mai pulin indepdrtat). Invers, gorunetul_poate
cregio in unele situaiii, in care Iagul 9i speciilede amestecale glearrlui
- cel pulin deocamdatd- nu exJstd.Astfel, suprapunereateoretic per-
iecta a'arealelor ecologicepare s5 nll se tealizezetotdeaunape teren.
n'1aimuflt decit atitJ pot'apdrea
^aralai 9i srr-rprapuneri
-la rrnitreseriile invecinate.
Continr,rindcu exemplul mai sus - altitttdini mai mici - ti-
purilor enumerate li' se adaugd alte citeva, in care participe, .s.isiejarLrl
iledr-rnculat. Ele nu poi fi incad;ratein aceeagiseriecu precedentele, tiindcd
in nrod evident nlt se intind prin tot arealul ecologic al acestora; dar,
,acolounde toate accste tipuri se intilnesc pe teren in imediata apropiere,
ar reiesi cd ele trebttie incadrate in aceeagrserie, deoarecetoate iondi-
tiile
' pentnr o astlel de incadrar,epar a fi indepliniite.
Repetiim cd acesteaspecteri-au fost incd supuse unei cercetdri amd-
nr,rn,ite^;ele de-abiaau iost sezisategi nu se gtie citd importan{.dp.re.zinti.
Rdniine ca stlldiils viitoare sd,ldmur:eascdacest lucru. Probabil cd inc'on-
venr'entelesemnalate vor putea fi eliminate, atribuind n9!iunii de serte
ceva mai multd elasticitate,anume luind mai mult in conside'raliedinamica
vegeta{iei pe intervale lungi de tinp; se gtie, d.oar.ci seriile iatt nagtere
ma-i ales in urma ienomenelorde succesiunenahtrald a speciilor, implicit
a tipurilor
-Al de pddrtre.
doilea inconvenient apare in regiunea de cimpie de la noi. Aici
devin deierminanteuneori modificdri relativ mici ale lactorilor ecologici.
Acesie modiii,cd,riconduc de obicei la schimbarea compozi!iei specifice.
Fenomeneiede succesiunenaturald a speciilor sint pu{in evidente. In
'consecinld,la cimpie seriile stabilite se r-educde obicei la un singur tin
de pdcluieceea ce, practic vorbind, e,chivale'azd cu i'nutilita,teade a le mai
stabiii.
S-a vdzut djn cele expusemai sus, cum este priviti pro,ble,ma rapor-
turilor dir-rtreunitdlile de clasiiicare a pidurilo'r gi a sta{iunilor de cdtre
reprezenian{ii diteritelor gco,litipologice. Este clar cd problema este de-
parte de a fi solu{ionatd.Nici nu putem avea pretenfii de a o limuri aici.
Dar, socotim cd este util sI facem unele apre,cieriasupra cdilor eventuale,
co ar putea ti urmate pentru solulionareaei.
Se paro cd o anumttd dezorientare se creeazA din cauza lipsei de pre-
c.iziein ceea ce privegte conlinutul noliunii dietip de staliune (eventual, gi
co,ntinutul altor uniti{i de cla,siiicatie s,tationa'ld).

398
 No{rLrnea. d-etjp de pidure s-a cristalizattreptat gi a ajuris destul de
bino precizatd,iie chiar cd in practicdmai apar uirele divergi:nfede pdreri.
Nofiunea de. ti1\ d.e s.ta(iunebste mult mai pulin precisif Atit reiolulia
cotllertnlei de tipologie lorestierd de la Moscova, cil si clirectiveletipoio-
gice din lara noastrd se limiteazd,, de lapt, la enun{area unor priricipii
generale; ele nu aratd in mod ldmurit cunr se stabilesteun tio cJe'statiine
{aga cum incearcd ,gi in.bLrnd parte reugescdirectiv6le noasire tipolbgice
in.privinla tipului de.pddure). De aici apar posibilita{ile unor interpre'lari
srrbrective,care pot duce la lormuldri ioarte dileriie.' Lucrdri eteciiye de
identrlicare 9r descrierea trpurilor de staliune s-au pr-rblicatprea puline
(dacd lacem abstracfre de principiile 9co1ii tipo{ogiie ucrainbne);^ deci,
nu s-ar putea spunenici cd o anumiti orientares-ar Ii validat in practici.
Iir rceas.thsitua{ie ar li foarte greu sd se enun{e de pe acum adevdratele
raporturi,,ce trebuie sd existe intre clasilica{iatipoldgica a pddurilor ;i
e e ; ra sta!iunilor.
'l'ipul
de pddure este, iard indoialr, o realitate. Dar, nu trebuie sd fie
rtitat cd el cuprinde prin defini{ie si condi{iile stafiona\e. Tipul de slaliune
'(89),
a fost.conceputiniJial pentru terenuri lipsite de vegetatieiorestierd
dar ulterlor, nofiunea s-a intins gi asupra terenurilor impidurrte. prin
unltare, acceptind ambele not.iuni, irebuie sd admitem cd intr-un anurnit
teren..iurpddLrrit existd aiit un tip de pddure care cuprinde 9i faotorii sta-
lionali, cit gi un tip de sta{iune (in general, am ii tedtail s6'credemca cel
din urmi ar trebui sd se re'fe'renu'mai la factorii stationali). Aceastd
coexisten{d, in,si, ar apd.reaca Lln paradox, afard de cazul ci'nd se admit
raponturi de subordo,nareintre cele doud unitd{i de clasificafie (cum
procedeazd9coa1aucraineani). Dar lr-rcrindin spiritLrl directivelor noas-
tre tipologice, trebuie si accelrtim coexis'tenfa acestor doud un,itd{i, Idrd
raporturi de subordonare.Se ,na;te, prin urmare, intrebarea fireascd: ce
legatrrri exis,td inttre cele dou6 tipuri?
Qdspunsttlla aceastdintrebare depinde tocmai de aspectul neldmurit,
aflurne,conlinutul atribuit nofirrnii de lip de ststiune. Foaite tentantd este
o rezolvare simpli a chestir-rnii : a se consideraca tip de slatiune ansam-
blu.lcondi{iilorecologicecorespunzdtoare 'a de padure.'mai dcparte,
unui lip
{inindu-se seama de fenomenelede succesiune speciilor, corespondenla 'a
ar irebui extinsi pind la o serie, Acest mod de a vedea lucrurile gi fobt
p.rlsili discu.tiela noi (175). Dar n,upare sd reprezirnte o sorluliejustL.Tipu-
rrle de slaliune asifel siabilile ar ii lrpsite de rrn con{inrrtprbprirr 'n si ar'
deveni.irigte anexe a1e.unitd{ilor. de clasiiicalie tipologicd iredurilor ;
aceas-td suprapunerear face probabil ca gi iolosul lof pra6tic sd fie indoiel-
nic. Acelagi lucru se poate_sp,unegi despre sta,bilirea-r.rnitdfilor superioare
do clasifica{iestafionald. ca'un exemplu se poate cita tendin{a, di:stul de
des mariifestalitIa noj, de a deiini rnaiile regir,rnio,rograficedrrpd aspectrrl
vegetaJiei,do exemph-1regiunea muntoasd- dupd piezenla rilsinoaielor ;
aceasti tendin{5, ioarte promifdtoare 1a prirna vedere, nu rezistd nici ea
r r n e i e x a r u i n d r ci r i t i c e m a i s e r i o a s e .
Considerdmcd o clasificaliesta{ionaldanrdnunfitdar ii foarte bine-
venit?i pentru dezvoltarea viiioare a lucririlor de tipologie a pidurilor.
Dar, pentru a-gi inde,plini scopul, aceasti clasifica{ie ar lrebui sd se ba-
zezg.!r prirnul rind pe caractereleintrinseceale statiunii. Existentarrnnr
trniti{i stalionaleeste o realitate tot atit de evidentdca si existenlatipu-
rilor de pddure: dar delimitarea justl a acestor unitali r5mine pro-

399
 stalinnali.
b l e n i ad e s c h i s dJ. r r t i p o l o q i ap d d t r r i l o ra r i n t e r e s ao c l a s i [ r c a i i e
care sd lie intocmitd'- d"acd'ingeneralacest lttcru este posibil - trrtmai
pe baza caracterelorintrinsece ale sta{iLrnii,neglijindr.r-setotal vege'tatia'
Un stLrdiuin parale,la unei astiel de clasifica{iista{ionale'si a rtnci cla-
.sriica{ii tipo'logice a pddurilor (intocmita dripd uzanlele actuale, adicd
acorciild o prEponder6n{dcaraoterelorvegetafiei arboresce.nte). ar .ptttea
rezolvain bune'condi{iiinireaga problenra-aecologieitiptLrilorde pddtrre
Implcii
- s-ar rezolva o serie de aspecteca :
- raporturile adevdrateintre-lipul de pddure si tipul de staliune, ca
unitiifi reale, existentein naturd ;
- posibiiitateaexisten{eiacel,uiagt tip de pddure in mai m,uitetipuri
de sia{iune (teza inversd, a existenieimai multor tipttri de pddure in ace-
lagi tip de sla{iune, pare ci este acceptatdde toaid lumea asIlzi) i
- existenla unei subordondriintre unitdtile de diierite ranguri atre
celor doud clasiircatiietc*

B, REPREZEN'TARIGRAF'ICE

Lin alt aspect ecologir:

'r."9. interesant il reprezintd con-
"li s'irrrireaschenrelor'deropar-
ttzare a tipurilor de piidure
in fr"r,nc{iede variatia Jacto-
rrlor ecologici. Aceste sche-
me au losi citeodatdvitr dis-
clrtate in ce,rcurilesilvicLri-
torilor, airibuindu-ii-.semai
nrulti importanrtd decit rne-
ritii in realitate.
ln gcoa,la ucraineand
schelna de re,prezenitare gra-
f ica este chiar caclrilajul
edaftc, desprecare s-a r,orbit
de,stulmai s,r,rs. Este o sche-
lnd crr doui in;triri, simPli,
dar rigidd. Desenirn,d pe hirtie
.tcestcadrilaj, la ner,oiegi cLr
srrbtlprrrilerespectivede tere'n
forestier,apoi trecirrclin lie-
carc compartirnenttipLrrilede
pddLrrecore,sp,unT!{sarg, se
D obfine o reprezc,ntaredestr-rl
f bcaale
cle .sugestivi. inconverrieniul
,in ei esie Iapiul ca, irr liecare
conlpartirnent,ccn,cli{iileeco-
logice totrr;i ttu sint idenrtice"
liinidci intervin di[e'ri1errorl-
F i g . 2 . R e p a r t i { i ac l a s e l o rd e p r o d u c { i ea a r b o r e t e l o r ante si evsntual ntorfe; aces-
normale de rrolid, p.n, stejar ;i anin negru dupd tcl ,rr ircbrri su {ie ittsern-
t i p u r i l e d e s t a t i u n ed i n z o n e l e d e s i l v o s t e p l9 r i a i g a
sudicl din partea europeanl a U. R. S. S. nate cu anu,rnitjindici spc-
Dupi acad€micianul P. S. Pogrebneak (l:9) crali ; doci se pierdear.anta.ill

400
simplicitd{ii, fiindcd in realrtate graiicLrl flu m3i este c,u doui intrdri,
ci cLt rnai mutlte, ceea ce ingreuiazd mul't consultarea lui. Alt incor€rn,ient
parlicular este reprezentatprin taptul cd u'nelesit,uatiiaparte - in spe{d,
pidurile de luncd - nu-gi gd.sesctotde,a,u,na locul jn acerstgrafic.
Qeprezentdrile grafice se mai
fac uneori gi pentrru evidenlierea
altor aspecte.Erle pot ii complelaie
ctr o serie de c,nrbe,care circrrrn- 1;f

"+*:
r-l
scriu (bfneinfeles,cr-raproxima{ie) 11'
i.n
arealele ecologice a1e dileritelor j"pl ir tl,

specii arborescenternai irnpor-

tanrte,ardtimd -si ol,asa de prod,uc-
lie, realizata in diferite tipuri de
stafirlni. lntr-o altd reprezentare,
0
f.66ate i i -
I i
-1
l
uscate |-_- __\=i_::-:-J :.F-11
I
in diierite tiprrri de siafiune sint
ardtate cu sem,ne conventi,o,n.ale frcarrne 2
'1-.
sau ou nu,miri gtii,nr{iticeplan;te'le
J
indicatoare pentru acestetipuri de Unede
lr
lr
stafirrni.Astlel, se obtin reprezen- (
tari destrrl de suges,tiveale lega- Uda
turilo,r exis,tenteintre vegeta{ie gi
-i
J t ! I
cond{iii ecoil6glilg. tllaslini

CLr toate i,nco,nvenie'ntele sern- A

0or
a
Sator
C
Sugtu/a: t 6nud
I D

nalate,cadrilajul edafic al ;colii --.-t-"-, *---c..*...-d*e - -f

u,orarinenea gdsit o largd recu- ---g -.-h i *J .--.K
n,oagtere pri,nitre specialigtii din
produc{ie. Acea,sta se datoregte, Fig. 3 - Arealul ecologic a celor mai impor-
p l a n t e i n d i c a t o a r ed i n p i t u r a v i e ( i e r -
fdrd indoiald, faptr-rluicd, in con- t a n t e buri, mu$chi ti licheni)
di{ii'le locale din regirrne unde a Dupe academicianul P. S. Pogrebneak (129)
lost e,laborat- $esul ucrainearr- Plante caracteristlce solurilor : a) sirace 5i uscale
(CIadonia
acesi cadrilaj (qi implicit tc atd pallasiunus,r a nCal.rarid gilerina, ThAmus scrp!/tlum, l ltutnt(\
islandico, Helich.rAsum arena-
clasi{icafiagcoli,irespeciive)cores- chum piliferum),c r e b)
r i u m , S e d u m a , Arctoslophilos utoa ursi, Potatri-
sdrace si reavene (Varcinium aitis
punde foarte bine realitd{ilor tere- idaea, Polgtrichum iuniperinum, Dicranum undula-
n,ului 9i nevoilor silviculturll prac- tum);
Molina
c) sdrace, umede Ql ude (Vdccinium n!./rlillus,
coerulea, PolAtrichum cotnmune, Ndrdxs
tice : firi inrdoialS.in aceste con- Vqccinium
-\lricto) ; d) rcl?lstlnoase sErace (Oxgcoccus paluslri.s,
uliginosum, Ledum palustre, Andromeda
ditii inconrenientele sermrnalatepoliifoli.a, Eriophorum sp., Cafex lasiocarpa. Sphagnun
p.J,' e) de fertilitate mijlocie, uscare (Ko?leria glouca,
sint re,dusela mi'ninrum. Dar, se sSlipo joannis, Kochia Iani[bro, Polentila oreiloria,
poate pu,ne i'n acelagi timp un nrijlocie F estuco oaina, Sedum sp.); f) reavene de leltilitate
(Pleridium aauili.num, litlclorid
Genistd
semn de inire,bareasupra preten- Romischia secundo, Pirbla rotundifolia, Campdnuld
persicifolio, Majdnlhemum hifoliumr; g) de iertilitate
lirlor de sistenrunive'rsal,unic \1a- miilocie, umede Si ude (Lllsirnachia eulgaris, Polen-
labil in toate situaliile,pretentiir:e tmi lilj al o ccire, ,' cml al d. Ds trilnJooapsl er r(ia\ nsl lpai apto! /l tor <s lar i)s; , l Cr )o md ca r uf er trttpl lal /tuast e-
se o,glindescin rnanilestirile u,nrtr lra, A.lengantltes trifoliatd, Peuccdanutn palustre, Ca-
reprezentan{i ai gcodii ucrainsne. lrttithellii,
amagrostis Itnc?olala),' i) bogate gi uscate fCdrc.r
Carex fhizine, Mel,ica picla, Viola ltiriu,
Vom e'xenrrpflifica rnat jos aceastd g ii / lut do es p( e4 rsmo rui ml mp uerupruorpeaoe uciol te, r u l e u n t ) ; j )e ufreorpt idl ee,a r, e a v e n e
L
Saniculd Slella-
indoialli prin cazuri Ce la noi drn r i a l n / o . s / c a , A r l t u u l a o d n r A t a , A a g o p o d i t t t t t p ^ , l n -
gtario, Pillmonttria obscrtrn, Dtrtoplpris liliu rla<1;
tar5. k) bogate, ude si lnmlistinate (Athllrium fili,t femina,
In rnetoda scofii acad. V. li. Ranunculus repens, Fili.rendula ulmnrid, lmpatielts
noli tangerc, Clt!/sospleniurn alternifolium, Caltita
Srrkacev, reprezentdrilo,rgraiiceli PQluslris)
s-a aco,rdatrnai prr{ini impo'rtarrid; in orice caz, ele nu sint scoase pc
primul plan. O atitudi,ne, pe care o co,nsiderrmioarte jLrstd,este lipsa unei

26 - Tipuri de piCuri - c, 241 401

schsme cu pretentjiclelalabiljtateuniversald.Existd a;a-zisascher,nd gene'
ralizata a t'ipuriLrtr de pt)dure,dar 9i aceas'ta se relerd n{ttlna'ila pidttrile de
rdginoaseclin gesrrleuro-siberian al [-i.R.S.S. De asemenea, s-aLtidcut scheme
aparte - gerteralizate sau regionale.- pentrLt. diierite. iorrn4lii de rdgi-
nbase.PentiLra construio astfel de schemd,se alegein,tritipul (sau seria)
cel mai reprezetltfl-
tiv, care prirnegte
numele de tip axiaL.
Tiprrlaxial se consi-
derd ca origilteaaxe-
lor de r:oordonate.
Apoi, pornind de la
condiliile sta!ionale
ale tipulLri axial se
stabilescdirec{iilede
r,ariatie a acestor
condi{ii in ceielalte
tipLrri; binein{eles, nLr
poate li vorba de .r
!i \. \ \ sezisa varia{ia tutu-
\. r\ \ r o r c o n d i t i i l o rc, i n r i -
\-! mai a rnor anr,rmi{i
iactori delerminan!i.
In schennelepeflr'crLi
, -\r--- rdsinoase se iau
___L----' pairu direc!ii de va-
riaiie :
A - rrdcgorarea
!_r unriditdtii
'B - ;
(are-
mirireatt-
Fig 4 - Schemageneralizati a tipurilot de pddure
miditntii cLr tendirr'{e
alele edafo-fiiocenoticea speciilor lemnoase) de stagnare;
Dupi Acad. V. N. Sul(acev (154)
C - r r r i tj'r e ni e r -
Ox- O x d l i d o s a S p h . g - S p l t a g n o s a t i l i t d tii solulrri;
M,.-IilgrtiLlosa V-Vaccitliosa D - mdrirea rr-
P|, - Polatrichosa CI - Cladinosa
miditatii idrd tendin-
Til - Titi.osa lt - Fonttnales
Q - Qucetosa Sph. p - Splldgneta pinosd {e de stagnare.
Ct -- C'atcarea et cretaceo Fiecare direc!ie
de 'r'ariatie e,ste re-
.\ - micgorarea u m i d i t d l i i
B - mdrirea umidit5{ii cu tendinle de stagnlrre
preze'ntai5pe graiic
C - mirirea lertilit[{ii solului printr-o axd, iar in
D - mdrirea ufliditetii i6rii tendinte de stagnare lrrngu'l axelo,r se a-
geaz.4succesiv tipLr-
nle tle pidure determinatede varia{ia din ce in ce mai acce'nttta'tia facto-
rulLri respectii'.TipLrrile de pddLrreagezatein lLrngu'lrtnei axe constitLrie
rrn,sir eclafo-fitocenotic.
Sint qi cazuri, cind un tip se dovedegtedeterrniinatde faotori aflali
pe doLrdaxe ; in acest caz se admite a$ezarealui in spa{iLrldirntre axele
principale, unindr,r-1pf intl-o axI secrtndard cLr tipr.rrile inrudite de pe
a x e l ep r ' i n c i p n l e .

402
 - _ In sclLenmgeneralizatdse mai adaugi o serie de curbe irnchisecare
rlelimiteazi areale/e-f ilocenolice ale dlieiitelor specii. In felLrl acesta
,seobtine.giprin acestprocedeuo reprezentare,care oglinclegteciestulde bine
raporturileintre factorii ecologici,speciilearboreqce"nte
;i'restul vegeta{iei.
In alte cazuri se iau alte sernnifrcatir
pentru direcfiile de varialie, se reduce r
nntmdrulaxelor,se introducramiiicaiii ale of
axelor. As.tiel, pentr,upddurrle de pe nisi- fr
-,1),o
ptrri din Asia ,mijlocie (urn iel de s,ih'o,de- ..."- I Ll
;ert) s-au adaptat urmdtoarerledi,rectiide IA
v a r i a l i e ( 1 7 0 ): ,,'0 c 1^+
- mdrirea mobilitd{ii ; yy_fi_fi1i
.ni,sipului
- inriu'tdfireaaeraJiei ,: o
gi regimulrri =
hidric, di'n cauza acoperirii cLr iarb6 sr
rrrrrgch ;i
- micgorarea grosimii strattrlui de
nlslp;
- rndrirea trm'iditatii prin ridicarea
n i l e l r r l u i a p e l o rl r e a i i c e .
D e l a c a p i t r r lL r l i i m eai x e ( c e l e m a i
rrmede sta{iuni) se face o ramiiicatie in
sens,ulrniririi confinLr.tu'llide sarLrri.
Pentru regiu,nilemunioaseapare nece-
sitatea de a introduce tacto,rul extrent de F i g . 5 - S c h e m ae c o l , : g i c dg e n e -
i n r p o r t a n ta l a l t i l r r d i n i i .A c e a s t ac o m p l i c a r:ald 'de ,rispd'n'direa lui Haio-
mLrlt sitLralia,fiinidcl lace aproape impo- xglon aphgllum qi HaLoxglon,
perslcum, precum gi a diierite-
sibild in,tocrnrirea rrnei scheme sim'ple,cu lor tipuri de pidure de Halo-
dorrd intrdri (exceptindcazuri prriin com- xglon dupd,condifiile sta{ionale
plicaie de cercetbrilocale). Astiel, pentrLr din pustiul Kara-lium
pidtirile din Cau,cazs-au into,cmit doua DupAV. Z. Leontiev (t70)
schenre,rrinamai cttprinz,dtoare privind ti- $irul B - A - mdrir€amobilitafii ni-
siputui qi umidit6tii
purile de pldure de pe solurile-Iorestiere SirulC D-lnrtruttr{irea aeraliei
obig,nuite,alta mai fragmentari pentru Si regimului hidric, datoritd acope-
ririi nisipurilor cu iarbii $i muFchi
tipLrrile de pidure de pe solr"rrilebogate girul F - E - micgorarea grosimii
stratulili de nisip
in carbonafi. $ i r u l I I - G - t r r t r r i r e au m l d l l A { l p r l n
Acesteschemese apropieintrlrcitva ca ridicarea nivelului apelor freatice
$irul I -J -mErirea continutului
lormi de cadrila.iuledafic al ;colii rlc,rar- de s5ruri
nerne, an,llimereprezentarea se f ace tot L. Arnrnodendron conollgi (salcint
in axe rectangulare obign'r-rite.Pe axa de nisipufi) ct Aristida Pennata ;
2. CalLigonunL sD. Salsolo ricllteri,
ordonatelorse agazi altitudi,nitle, iar pe rareori Haloxltlon persicum ; 3.
axa absciselorumidi'tatea sorlrrluiin sen,s Haloxalon persicum oe barcane cc
se inierbeazd i 4. HqLox!./lon persi'
descrescind.Pentru respectareaspriritului curn ct Carex De nisiDuri vdlurate ;
5. HaloxAlon persicum ct Carex $i
ge,neral a me'todei gc'olii re'srpectivese fi- m r r s c h i: t . H a l o x l l l o n p e ' s i c u m c r
xeazd gi in acest caz tipuriLe axiale (care muschi ; 7. HaLoxglon &phalLum Pe
deouneri aluviale si proluviale a-
y a r i a z : ac t r a l t i l r r d i n e)a; ; t s t [ e la p l r e i n c a coDerite ; 8. arboret amestecat de
Haloxulon De deDuneri aluviale si
o a x d v e r t i c a l dp r i n m i j l o c r r sl c h e m e im , ar- prolufiale ingropate i 9. Tantarix c,.t
Halotlllon aphulum; 10. arboret de
cind pozitia tipr-rriloraxiale. Halorulon aphallum ct Tenarix:
Toate aceste reprezentdri grzriice a'.r 1I Haloxulon aphilllum Dut, Hala-
xulgn aDhullum c\\ AlllaEi catte-
pdrtile lor burne;i pdr{ile 1or slabe.Dis- lorunt: 12. arboret amestecat de
Haloxalon; 13. arboret amestecat
ctrtiile, trneori aprinse, care s-au purtat de Haloxalon cu muschi : 14. ar-
lroret de Haloxslon qobullum:
;i se poarti incd in jurrrl lor, nrr-;i prea
1'.
Haloxulon. ammodentlron

403
au justificare.Nu trebuie sd se uite cd o asile,l de schemd nu este
un scop in sine, cri numai un auxiliar in studiul' tipurilor de pd-
dure; ea trebuiesd dea un tablotr sugestir al t,uturor tipurilor de pidrrre

T 3fr. SO, S0t 30,. S1x. ,fllb. [ft. ,ft1. tfld. JSx 22t0a

r. ft. 0t 0, 0t 0x 0t stlb. sk. SA $l ,ttr t800n

5Rd

h. 3t fl Cr. Rb, 0r. C/. t Pt llp ft. t. ll 3t

L. td.
Pc. 5t ft. aJll Rb. [v. Pt. Hp. fs. T
tl lr 6J0n

pd.

-
nAt un4l | flEt rl$ta(

Frig.6 - Sche,matipurilor de pidure ,lin Caucaz

Dupd S. I. Socolov (154)
4 - Azaleetosum O.t - Oxalidosrrm
QL - Colchicum Pe - petasitelosum

3ir--?jli'".,'i#-Rhodod"rd,onetosrmfl'u : T:'l'*it,i'"*
Fl - Filicetosum - Rd Doniict:iitroaodendronetosum
Fs - Festucetosum si __ Struihlopie;idolum-
H, - Herbosum .Sr _ Saxatile-
l/p -Htpericetos[m I _Telekiosum
/ - Impat,entostrm J-- -, inaintea indicelui unui tip
L - Laurocerasosum inseamnii corespondentul lui subalpin
)U -,Myrtillosum

existeir'teiutr-o auumiti regir-Lnc 9i al repartizdrir lor in func{ie de anumifi

lactori eco{ogici. Pentru a putea reprezenta intr-adevdr un asilel de tablotr
sugestiv, o scheme trebir"riesd fie simprld.Ea nu poate imbriliga tot an-
samblui factorilor,ecologici,ci trebuie sd se limiteze \a unii din ei, carr.
sint co'ns,iderali ca determinanii.Acest caractlerde determfnant,insA, in rna-
jaritatea sazurilor nu este chr'ar aga de ugor de scos la ivsald. Oricine a
lucrat efectiv la int'ocmirea acestor scheme. stie ciie incercdri trebuie ld-
cute -siprin cite transtormdri trece o scherndpina ajunge la o torrrni, care
se poate coinsideraca aice'ptabLitd. In apreciere'aacestei forme acceptabile,
desigur, poate interveni destul subiectivisrn; cinerrase poate opri la o
lormd care pentru altul estenumai un stadiu intermediar de elaborare.Pen-
tru aceeagisiiualie se po,t face do'ud,poate ,si trei sc'hemedes'tul de diferite
intre ele, fdrl ca cinev'asd poatd afirrna cA una din e,leeste categoric su-
perioarl ; fiecare poate ii btrnd din anumite pllncte de vedere Fi sh aibd
pirli slabe in alte pr'ivinle (tiptLrile de pddure din nr,ordrLrl pirlii europene
a LJ.R.S.S.sint reprezentategi in schemaacad. V. N. Sukacevgi in cadri-
l a j u l e d a f i c a l E c o l i iu c r a i n e n e ) .
f)e aeemenea,ntr trebuie sd se uite cd intr-o as,tlelde schemdvariafi;r
factorrlor ecologici nu poate ti exprimatd nunreric.Astfel, schemeletipolo-

404
 .i*
{x
$\
€
o
s l':

h'r
-
-= Nvx

\*\ q
\:i"
-
", =*
.- d 6

= =Fgs
${s
\.s\
9' x . - 6au. -9 3

nplS*
ee

$i.*r 99
Nt. !.9 E: Y&
5-. l*'=
d"'.
o-.q 7 =
5E 6 }: " o
. cE k-t*
! N L C :
',s'E = 3'j.i
-e I 29f.n
6rf af;3
o o Eh"o
6 N
- r-c* ti E
r:
O o 'd.7
o; IE
s'= <F;: N
F 6 d u! tr
i oos:L
+. 92a,4L
,Z ;;3Sg
[| | "
*:i: N
I' < 6===

",i*
c tr.:.:!
N ==trEE
N v v Y r J

.Y lrrll
tL <ioUor!

\
!-srl
sp
i\]i

\
 (-)

E
s'-\ a

.5.\ 's

.s-ss
s \ s\ N =
is-

a)
\* i FS.'
.E.

N
N
.=€
NN di
a

""N€s 'ss
,u
=>
EC
rd T1
*o
\.N
N*s
ss\ N €F
RSS \s'
sss F

Ss' s
5\
<
'rQ
-\
=
,:: S -\
>l Ct
.a
\s
o
o
a
t\
'S*\ t\
ES
.t';:
E
i:irx
:,s s.
l-\-
!lL-r I
a
1:.s\
NS Sl ^\- S llS:*l I
*=e* s.€F
I

lN:Sl a
\-N <*s rl^.
q.

406
 M. 5l;; ai lrit titi-r,r,'i
i?iillntl i"','?^4'[ li

tu ".u03tid.l/'

S,'rj;ftt l( r.9ri? //0 .,.

:;t,,J/ /)(da/Lu/a/ 5i
)ttiart^t,t,'
sienrlruniru l! S//v1rit/,td

i,'?da le flirLtsl1iil
5t!tldtpeltiti.ria!

Fig. 9 - Schema ecologicda tipur'ilor d e p i d u r e d i n s i l v o s t e p ad i n t r e S i r e t 9 i I a l o m i t a

A - Micsorarea Aenerald a umidititit
Ar - -\'lirirea compactiiAtii
A, - Nlic5orarea et
locald a umiditnlii
Ll Mir:rea compactititii solulrri' iilsotiii in consecinte si de o nlirire
iilliLrirea generaib a umiditilii, IlrI tendinte de stagnare si fir[ a ii insotii:i de mlrirea
C
compaciitetii solulili
stagnale
D - I\i rirea locaid si puternicd a umi(l t l ! i i , c u t e n d i n l e d e

1r/1.r7t t! .,,?t;r
!, ,;,u i:'e,a'

,/n i'i,ir.t,r/a;l i .iia/tr,:,triiri L

"; tcrrul/0n ,!/!a1,.,
rucii{ii:',r1,, t! tllt/.J( lc

Fig. 10 - schema ecologici a tipurilor de pidure f,in silvostepa d'inire Ialomita

$i Dunere solului
A - Ilicsorarea gelleralS a u m i d i t h t i i f i r A ' m o d i l i c d r i s e n s i b i l e i n c o m p a c t i t a t e r
'impreuni micsorarea compaciiletii solului
Il -Nlicsorarea generali a rrmjdiiritii cu
C - - M d r i te a g e n e r a l d a u m i d i t e l i i I d r r i m o d i f i c a r e a c o m p a c t i t d t i i
solrlui
D - M [ r i r e a g e n e r a l i a umiditdiii lmpreune cu mdrirea compactilelii
 gice ntt sinrtreprezentiri ma'tematiceexacte.nlai ales in reprezen,tdrile folo-
site de ,sCoalaacad._V. N. Sukacev, rleterminareapozi{iei iiecinri tip in
scherndeste dest,ulde aproximativd 9i comportd mult sr-rbiectivism. In ca-
drilaiul edafic al scolii ucrainenelucrurilieiint ceva m,ai precise,dar nici
aici nu se ajrrnge la o preciziejntr-adev|r na,Iem,atica(mai ales, datoriti
IaptLrluicd factorii dete,rminaniide o'biceinu sint stabiliti pri,n mdsurdtori
de oarecareprecizie,ci prin indicaiiile date de aspectulvegetaliei).
In lLrcrdrilece s-alr executat la noi in taia, s-au i-ncercaidiierite
reprez-entdrigraiice inspira,tedin metodelescolii acad. V. N. Sukacer,.De
Ia i'nceprtttrebuie si lie sLrblinLiat cd schernaorigin,alhpern,trupidLrrile de
rdg,inoases-a dovedit to.tal i,napiicabili in condiliile de'la noi.' Lucrul, de
altfel, este si explio;rbil,fiindcd la noi pddurile de rdsinoasese gdsescin
regiuneade munte; f actorii dieterminantisint de altd na,tunddecitiilsesul ru-
s . e s c . ^ Pdec a l t d p a r t e ,. n i c i s c h e m e l e
o r i q i n a l ep e n t r r rp d d r r r i l ed e m u n i e
c'tn Caucaz n-aLr putut ii aplicate la noi ; -.-a dovedit ci factorii deternli-
nan{i atlnrigi acolo - a'ltittrdinea,Lrnriditateasolului si prezenla sau lipsa
calcarultti in s,ol- n'u sinit de ajuns penrtrua putea exprlicatoatd varieta-
tea pddurilor
' din Carpaii.
In diferiie rii iocale s-au constr,tritschemeleloarte diferi,te.s-a
prrtrrtfolosi uneori "utun singur iasoicol de axe, ca in metoda clasici
a acad.
\;. N- Sukacer',dar cu altr sem'niiicafiea axeror (l3a); in u,nelecazvri
acest iascicol a fosi redLrsla dotri axe rectangulare,fiina de fapt o repre-
zentare cu doud intrdri, care s-ar putea ptrne gi sub forma uniri cadiilaj
(isl r 122) ; ivlfv-1rncaz di,n regiLrneamun,io,asrs-a ajuns la o schemd ase-
mEndtoarecelei din Caucauz,avind ca uinlactcr dele,rminantaltitudin,:a,dar
celdlalt, reprezentatprin productivitatein loc de trmiditaie (78) ; in alte
cazuri,.cu re'prezenidri in fascicolede axe, r'arjatia altitudinii'aparenumai
in uneledi,nacesteaxe (121).
, -Sereprod,ucaici citeva scheme rnai reprezentative ,tliincele p,ublicate
anterior ; u'neledin ele au fos,t imbu'ndtaliteIatd de for,ma ini{iala.'Nrr este
cazul sd,ge de-aexplicalii amrnrunfiteasupra rnodului, curm au lost intoc.
mtte aceste scherne; ele rezrrltd dii'n cele ardtate mai sus Ei din lege,nrdele
tigrrrilor.Treb'uiesd iie menfio,natd, insd, o particularitate'carea iesit la
ir,eali cu ocazia aplicdrii schemelordtrpd modelul acad. V. N. Sukacevin
condi{rile _{drii noastre. Anume, in caz,ttl reprezentd,riip,rin fascicll de axe,
se intirnpld sd apard necesitateaca une,le'axesec,Lrnd'are sr nu olece din
origi,neaaxelor pn'nrcipale, ci dintr-un pu,nc,to,arecarede pe t.eun,a din
ace,steaxe principale; ctr alte cuvinte, folmarea rr,rrrui tip anumit de padure
^po,rninid
nu. poate fi. explicata prin valiaf ia unui factor ecologic de la tiput
axial. ci de la u,n alt tip,. ca trn exempltr al trnei"astfelde siiuaiii poate
servi schemaalitnratd a tipr-rrilorde pdd'uredin silvoste,padintre'Siiet
si
Ia'lorrri{a..Tipulaxial in aceasth regiu,neeste, i,ncontestabjl,amestecufnor-
nral de steiar pedrrnculatgi s'tejarbnu'mrliu ; de la acesi tip axial pornesc
patnr axe foarte evidente de variatie a factorilor ecologici,'pe care se re-
p-a,rttzend foarie ugor. tipurile de pddure existente in-regiirne, exceptinid
dorrd.Pe'ntrua da explicalia ecologicdformdrii acestordo,Lra tipiri, tre'b,uie,
sd se admitd cr ele nruderivd din tipLrl axial, ci din tirpr_rl de steiar'brumd-
riu pur pe cernoziom puternic degradar, cu substrat de loess,.la rindul lu,i,
acestadin urmi derivS.er,'ident pin tipul axiail,plasind,tr-se pe axa mic_sordrii
ge'neralea uTniditd{ii; iar cerledoud tipuri in cAuzdse explicd foarte .itrpf ri,

408
rrytt c2/2/r/gcrp0,t4
qelo etutpqqlf

ilsE
$=$ t
tr
q

u
t,
G
g
I i;

\
Y s
!

i
s.

s$sF-q$*$$ tr

eg
'* s
.c
^q s.
*
.\
sE
l€ s €s
a
T Et
RR
6S
\
dar:i se intro'dtrcelemenle noi - ntdrirea si micgorareacompaciitiiii solu-
lui ; aceasrta, insi, dtrce la aparifia tlnor axe sectln'dare, nlai precis- la
trilLrrcareaunei axe principale.A{ai este interesants2i iie addrrgatcd in
regiunea imedrat inr-'ecinali- silvostepd dintre Ialorni{a qi Dttndre_-
relarlizarea tipurilor de pddLrreeste ctt totr"rlalta, ceea ce se poale vedea
clar in schemarespectirrd.
O data ce s-a ad'rnisprincipiul introd'uceriiurtroraxe sectrndareitl
orice punct al schernei,se poaie ajLrngel,a co'ns'truirea ttnor sche'meioarte
corn,plicate, dar gi ioarte ihteresante;interesrrllor constd tocmai in tap-
tul, cd ele sint loarte elastice9r reilectd foarte bi,nevarietateasitrra!iilor
ce se ivesc pe teren. au u""'nlprlual unei asti'elde sche'me, se repro.Crrce-aici
cea d.inmun-1ii\'rranceil. In aceasti schemase {ace,in p'rirnrrlrin'C,ttz lar-g
de sc'rlr,care sint Joarteevidentein regiu'nearespectivd.Astfel, ln 1'ocde
tn tin axial, ayetno serie axield, anttme seria ctl Luzula albida sltl seria
[,uzulelosa.L)e la ,.eria axiald pleacd doud axe de l'ariafie principale,co-
respu'nzind cregterritro{icita{iiso,lului(A) Si sciderii ei (B). Pe acesteaxc
se dispurrcitet'a serii gi tipuri izolale.Apoi, apar trei axe seclrndare,care
pot pleca n1l nrlmai din seria axiald, dar gi din alte pr-rncte ale schemei;
acesieaxe co'respu,nd crestenr'i de schelet in sol (C), inllLrentei
co,ntinutLrltri
neiavorabilea vintului (D) qi mdririi altiitrdi'nii(E); toate aces'tedireclii
de variatie producaparilia ti;p'Lrrilor rnai s'laba.Interesant
de prodtrctir',ita,te
este cd in aceastl ichemd molidisuLde litnitd cu Vaccin[unt rnyrtillus 5i
Oxolis acestosellaanare in do,rrdlocr,rri"iiind conditionat o dail de a{tt-
tudinearnare 9i in all caz de inilrrenfavintuluj la altitudine rnicd. ,Acela-si
lucrt s-ar prrteaintirnpla 9i cu celelaltedotri tiprrri, a cbror apari{is s5ig
atribLriti influen{eilintulLri; dar, pe teren s-au gisit nLrnlaicazurile tre'
crrte in schgmd. Aceasti constatare dr-rcela ipolezd cd, in apar;{ia ttnor
tipirri de limitd, factorul determinantnu este ansamblulcondiiiilor ctrirna-
tice, ci numai iniluen{avinttrlui 1a altitudini mari.
Folosireaorocedeulrri de mai sus oo,ateli cdldrrrosrecomandatd in ca-
zurile conrplicaierrn'deapare 1rn nr1[xdrprea mare de tiptr,ri,determinate
de condi{ii ecologiceprea variate,
Iixperientaconstruirjj st:he,nrelorecologiceiarco,ndi!iile{Zrii noastreiti'
t-iresteco.nvinqerea, cd este zadarnic sd se incercegdsirea unui sistemuni-
r,ers,alvalabil de reprezentaregraiici. Exenrplelede rnai sus demcn'streazh
acest,lucrrrc'u prisosin'id.
Este mai-util sd se construiascdpentrir iiecare caz in parie o schentd
care sd oglindeascdin cel mai inali qrad condifiilelocalespeciale,decit s5
se recurgl la tot tehrl de artilicii peniirua incadra, ctt orice pre!, orice situa-
lie inir-o reprezentare - gablonrigida.
In acleastd ordine de idei trebr-riesd lie analizald9i proble'maapliciirii
cadrilaiului edafic ucrainean in conrdifiilenoastre. Autorul acestor rindtrri
s-a preocupatrnrrlt de posibilitateafolosirriace,stui cadrilaj ca schentduni-
versald. Dar, i,nconven,iente,lese dol,edesca ii foarte serioase.Pe lingd cele
ce s-au semnalatmai srrs,rnai apar gi altele des(ule.Ca o exemplificarein
plus, se poate cita chestiuneaincadrdrii in 'acestcadrilaj a unor lormatiL
atit de importan,tepentrrr sjlvicultura noastrd, curn sint ceretelegi girnife-

I -lceastd schemd diferd de c e a d ' i , np u b l i c a f i a o r . i g i n a l i ( l 2 l ) , f i i n d c o n s t r u i t l

pe alt principirugi confi'n,indunele elemente cu totul noi.

410
tele. Judecind.dupdplanteleindicatoare,ele ar trebLrisi intre Ia grupa de,
trolitiiaic C. Dar variatia de urniditatede 1a excesivdpinl la aetiilUra
(probabil, de la 5 la I ) n-ar perrnite agezarealor in schbrn.agenerali. .,\r
treixri sd li se creezeo categorieaparte,notati cr-s; in p{us,"sdfi se rnai
adaLrgetrn indice pen'trua evjta conlrrziicu lunci inundabile,rrnde poate
ipniel ac.elasi grad de troficitategi acee,agi varialie a urnidita{ri(dar, tara
tendinfede stagnare).Toate acesiecornplica{iise elimini de la sine intr-un
sistemde reprezentare,in care se poate inrtrc'duce lactorul co,rnpacitdfii cres-
cinde a soluhri, care de fapt conditioneazd, in mare misrrrd toate celelalte
particLrlarrtliiale ierenurilor respective.
...Is{e ioarte.posibiicI acestcadrilaj edalic sar un cadrilaj intrLrcitr,.a
modifrcat sd se dovedeascdioarte bun in rrnele cazrrri locale. lncercari in
aceastidirecijese gi fac de cei ce studiazi clasificareaspecialSa srtatiun,ilor.
I,n aceastdordine de idei meritl sI lie rnen'tio,r-raie in mod'special
s c h e n r e l e _ e c o l o gi ni ct e
o c m i t ed e t i p o l o g i i r n a g h i a r i( 1 6 6 ) ( 1 6 7 ) . E i p l e a c a
de la cadrilajul edaficucrainean,dar il rriodiiicade la caz la caz. In gene-
ral, se pdstreazdprincipirrlde a a;eza diferile grade de urniditatepe girLrri
orizoliiale; in unele cazrrri,ele sint inserrrn.ate prin carorrri.c,a ir sche,rna
ucraineandoriginald, in altele n'u sint insenrnate.ln schirnb,se d6 sern-
nificatia dileritd, du'pva caz, girrrrilo,rrrerticalecorespunzdtoare troficitl{ii
solr"rlui; in ioate schemelece ne sint cunoscute,situatiile cele rnai prodLrc-
tive n'u sini a,sezatela dre'aptaschemei,ca in c,adrilajLrledaiic original al
;colii ucrainene,ci la nrijloc; s'prestinga 9i spre dreapta prodiLrctivitatea
scade,der aceastdscdderein dilerite caz,ttrjeste datoritd cauzel.ordilerite.
Trebuie sd fie rearnintitcd si unii tipologi r-rcnaineni au propus modilica-
rea cadrilajuluioriginal aproxirnati'u. in acelagise,ns,aniumeprin addrLgrrea
ttnLrinttmdr de sinrri verticalela dreapta,corespu'nzind unei rniriri exce-
sive a cointinutului in sdrrrri dirr so , ceea ce scade producti','itatealrri
cleclir'5.
In schemairniocnritipentru muntii BLikk,la mijlocul schemeise gI-
sescsolrrrilebrune de pidtrre, proi'Llnde ;i bogate; la stinga se ingirii so-
lrrrile pe -substrate de t-.alcar, rnergindpini !a ren,dzine srrperficiale crr rnult
schelet,iar in dreapta,solurile pe ro,ci acide, mereind pina la po'dzoluri
prirnare scheleie.Trr interiorrrlschemeisint aiezate dreptunghirtrirepre-
zentind asocta{iile,iar in liecare dreptrrnghisini insemnaletipuri[e si sub-
lipurile,' acec,teadin rrrmi sint plasate;i ele respectindprin,cipiulgene-
ral al inserndrii rrmiditdtii si l-.ogdtieisoilului.Prin cercuri crr cifre rnat
sint indicate stadiile clet{ey1,radare, prtn s;igeti pline succesiLrinile progr,esive,
prin sige{i prrnctate cele regresive, prirr hasuri pddurile de protet-.iie.
S c h e m aa p a , r ef o a r t ei n c i r c a t i g i n e c e s i t ao e x a m i n a r ea t e n t i ; d a r l a r r r n r a
rrrrnei,ea reLrsegte intr-ader'5rsa dea o irnagineco,mpleti-qidestul de srr^
gestivaa ec'ologieipadLrrilorrespe,ctive, confinindin plrrsgi o seriede ele-
mentc, care in mod obign,rrit, nu iigureazd in astiel de scheme.
I n s c h e m at i p u r i l o r d e p d d L r r ed i n C i n r p i aU n g a r a ( A l l d l d ) s - a u a d -
rris irrmdtoarelepatrLr;irrrri de bogitia solului:
a ) soluri crude, nisipuri migcdtoare;
b) soluri lorestierepe nisipuri;
c) soluri foresitierepe argile ;
d) soluri alcaline -siturbo'asehleizale.

tt I
"il t
 farrucl tt//t - P2/ lreacl

caarrllrR// ie
Poz/G- l4zba
€4!y/, - €aacltt

/rcepc

azz'fr/akie
2
'?eeb

P2lyO C?rr4tzrp/a
/BPC/FCA€r' Hf,I/CA N
,tt/a, 4P6 @
/4F'OPOa/U, C&€x tp/z

:1!:I:l!P ct4a P.i,r.

Papa/a{t ,fa.lc*2m
4 /fr1
lr/ta-go7'V"Oo
lmed t"otn
"lfo"rir'o.n

ca/uzr cruab
nftqu.t

*incte t) y'amus

luai iz
cdrlaoert co/ /olo'

a/uvr)n' /otmana /arl"t

ec.nE 2/?/u,/.

leya/area e/a/u/u sluesu/ q * fuf\rc, -f"e//n."t

@-e/a/e @

- ncuccstune proV.^rrii -----+ succct/i2e n7*)J

A -- crcs6rea asca-crtnri ta/i/or'
7' * n,bsozvnca /ropr,'/4li //ufi cfacant -lnofub/e se mcVcs,t/
'
.9 -,no.!.{nua o,n,,11:,i n..k.i".t frn/,i/;' I 2-
7"tfu-*,lr*.,1;'r4fu'
Fig. 12 - Schema ecologice a tipurrilor de pidure d,in Cimpia Urngard (Alfiild) DupE
B. Z6lyomti ( 166)
r\s
q\

'{N
\
'\
s\ l/7/IIOSP€RIWUH

\\
\
R.d Qaenasb -Pale/tfoe
\-s - .l /;\
\9 €ocraas
\\ \
yr5
N N'.1
PO4 - n€/qORAl/S
-ff€.UCA
-
H€7€ROP4&LA-
n u//7 ?ch s
t
- CA'?€X /UA/|7A//A
-\.N N"
$-{
r',.$,'
'\R
N
/tEzrcA
/ -// -//f
luzu/e
N
\r
i -// t -/// -.
NN\ \\
\.\, & \
*s'N:{ \
0j\'t tll -// s\
crrcEz PzasA \(t.
/_t
(A ASPEPUTA
ory'egaVa/.u- ' ''
| /,
/uzu/a
/r-ut N
l.
.N li
\
ij
I iv
\
.\ 4l
\) ,!i
\ fagluz
?aRrr P/zot,
/ ,,1
.G
Ff'en-tt
/y/ty I
\\ nuabm_ / -//
--i
N
N \
r\ ''E
$ .
iezcanc/rs
t.-t /uzu/a -
,r/
N
it
.$r.t .*S
i Rs @/e5ro7odurn arAt/.e
S$N
i9 ::-
\\S I t-vr =C/csele ,oraducbb/ah
. ' =Pe'durt 3e proy'ccrli'
N
'sr I
I
\s' \ I
\N\Ur ls/re ,lrlareb deilta/E
'. $
$N
il @. rartVrc @.4r ccrrri
t:
Nc$ @ -zcl'/a
N. ^\ $ rq: .a'-- @ "rfuno^ +s4ct$//az //tgei/rt
N ":\N __> ,, zeqrce/lr

,Yt -'- lojt/ + --+ 8/€c

Vc ea/xa4laqa/ iV cabta, airLrr. oi7cc 1c crt/cru,
7e
'dc/d
a/ce//4 ,t4?ef/c/a/ 6afett/e/e/
------ lnorr)ro
f,b/zzaoa.e
torr,ks ,oa/zo/ie

.Qrna2zze, Ea/urt /une /e VJdare ft/ze/Vt)-tt

Fig l3 - Schema ecologici a tripur'ilor de pddure din Bilkk.

DuPe ts. Z6lYmi (167)
 . S-a rnai fixat o linie-lirniti de la care asocialiilesint inilr-rentate
de
apa IreaticA,anume intre girurile de LrmiditateI g.i2. In Iine, s'chernamai
este completati prin patnr axe, plecind din centm 9i aju,ngindin cele pa-
tru collrrri; pfin aceastase incearci o paraielizarecu reprezentdrigra-
iice ale ;colit acad. \/. N. Sukacerz.Este foarte i,n'tere,santsd se sublinieze
cd asocia{iilerespectirrese cam re'parlizeazain l,Lrngulaces,torpatru axe.
pe cind in rest rdmin spafiile neocupate(de altfel, multe spa{ii-neocupate
apar gi in alle schenieecorlogiceale iipologilor maghiari). Acest lucru
pcate fi interpretat in sensul cd pernrtru cazLil respectiv era mai indicatd
reprezentareadupd sistenrulacad.V. N. Sukacel,.Ca o curjozitatese poste
rearninti ci ,si la co'nlerin{a de tipo,logiede 1a ,\loscova s-a derno,nstrat
posibilitateade a su,prapuneschemaoriginali a acad. V. N. Sukacev,cu
'patru axe in cruce, peste
cadrilaiul edaiic llcrainean,la lel cum au frcLrt-o
iipologii maghiari,cu axele trecindprin collurile cadrilajulLri(lZ0).
 CAPITOLULXNII

T I P O L O G I A F O R E S T I E R AD I N A M I C A

Aspectelediscirtatein acestcapitol se relend1a problemasuccesiunii

speciilor forestiere (sau in alt termen, de asemenealolosit, a aLternan{ei
sliecii.lorIcrestiere). Reamintim cd prin succesiunileercgetalieise in{elege,
in general, schirnbareacompozifiei speci{icea litocenozeidintr-rrn a,nurnii
teren de la generalie la genera{ie; adicfi, mai corect - inlocttireape ace-
lagi teren a unei anumite iitocenozeprin alta. Aceastd inlocuire poate re-
preze'nta
- un fenomennatural sau po,atefi datoritd ac!iunii omttlui.
Problema slrccesiunilor,lie naturale lie antropoge,ne, ale vegeta{iei
in general, sau ale vegetaliei iorestiere im special constituie de mttlt o
preocupare irnportantd a geobotanistilorrgi silvicultorilor. Trebuie si re-
arninti,mcI tot prol. G. F. Morozor,,a ios't acela, care i-a acordat o im-
portan{d deosebiti 9i a anafizat in mod amanuntit cazttrilemai i'nteresante
pentru silvicultura practici (88). Dupd aceastaau apdrut gi alte I'Ltcrdri,
tratind ,detaliat, lie problerna ge'neralda srtccesilt'nirlff lrsgs{aIe,iie as-
pectrrl pa'rticular al succesiunilorfo,rest'iere, cu numeroaselelo,r consecin{e
pentm silvicul,trra practicd. Acad. V. N. S'ukaceva insistat, de ase'menea,
i'n scrierilesa'leasupra fenomenelorde succesiume 9i a irntocrnito clasifica{ie
a lor (151)(154).
Tn general,cei ce au tratat aceasti problerni s-ett ooup,atmai mr-rli
de s'tabil.irea caLtzelorcare pro\roacesuccesiunilevegetafiei. S-ar-rgi tdcut
clasifica{ii ale succesinnilorbazale pe crite'riul cauzelor care le produc.
Alli auto'ri atr ciutat sI clasifices_uccesiu,nile drrpd c,adruleco,logic,in care
s e d e s i S g o a rei l e ( 3 6 ) ( 1 5 4 ) .
FirI indoiali, ambele acestea,specte sint cit se poate de i,nteresante.
N\ai arles,pentru scopurile practice este ab,solu,t necesara se cunoa;te atit
cauzelede'terminante,cit gi condi{iile ecologice,in oare se prodrlce suc-
cesitrnea. Nrrmai i,n a,c'estfel poate fi vorba de a dirija fe,nornenele de
sncoesiune,de a le grdbi, d,ac6sint iavorabile, sarl de a le opri in lo,cdacd
prezintAdezavantaje.
nu poate re,prezentadecit rr
Dar, un astlel de strrdiLral succe,siuni;lo'r
primd etapi. In momenttr{de iafd, cinrdtipo,logiapidtrrilor a lu'at o am-
ploare atit de mare, strrditrl succesittnilortrebtrie sd iie ptrs -siel pe o bazd
tipologicd. Pind in pr,ezent,silvicr'rltoriis-au mullumit sd constate ci, in
majoritatea caznrllor, iagr-rlelimind goru,nul,iar fen'ome'nu'l invers p1 2f€

415
loc ; mai departe, in an'Lrrnitecondi{ii, tagul este la rirdul sdu eliminat de
cdtre brad, dar in altfel de condifii se poate inrtimpla gi fe'no'me,nul invers.
A fost cunoscut, de ase'mene a, cA in urma tdierilo,r rase, incendiilor sau
dotroritr"rrilor,un rnoli,dig (mai corect - supraiala dezgorlitdin urma di's-
trugerii acestuimolidig) poaie li inlocrr,itpri'nir-un arboret derivat de plop
tre,murdto,r,mesteacdnori s'alciecdpneascd.An mai fost cuno,scutegi multe
alte fenome,neaserndnd'toare. In trecut pirera de ajuns ca ele sd fie prezen-
tate in acest iel, anume sd se discnte numai inloc'uireaunei specii printr-o
altd. specie.Actualme,nteo astfe,lde prezerntane nm mai este sulicienrtl. Dacd
se urrndregteintr-ad,evdrsd se ajungd ia o silviculturd pe baze tipologice,
atunci 9i fetromonelede succe'siu,ne trebuie sd fie traiate pe tipr"r'ride pa-
dure. Trebuie sd se stabileascdcu precizie cd, prin fenomenul de succe-
siune natural5, un anumit tip de gorunet poa'tesd treacl intr-un anumil tip
de goruneto-fdget 9i nrai departe - in,tr-u,nanumit tip de fdget. Trebttie
sd se .;tie cI, in urma distrugerii unui arb'oretdlntr-un anumit tip de mo-
Iidig, se ajunge la a'nttmiteas'pecteale rregefatieierbacee,adici la Ltn anu-
mit tip de tdieturd, iar rnai tirziu, la i,n,stalareaunror anrumitespecii pio-
nere, care tormeazd. un anumit tip deriuat de pddure. Tn cara'cterizare'a
Lrnuitip funda,mentalde pidure trebuie sI iigurez-etipurile de tdieturi $i
tipr-r,rile derivaie ce pot lua nagteredin sl, precum gi alte tipuri iundatnen-
tale, in care el poate trece prin iratroduce,rea tre,p(atd a altor specii.
In mod f iresc, tot arci igi va gdsi locul gi precizarea stadiitor de de-
graclare, ciare nu pot fi incd p,rivite ca tipuri noi, deriva,te.X{ai departe,
toaie aceste as,pectetrebuie, des,igur,si fie {imrte in seamdla elaborarea
cornplexului de mdsuri silvotehnice po,trivite pentru fiecare tip de pidure.
In felul acest,a,studiul succersiuniispecriiloriorestie'reirebuie sd-gi
modiiice stnrc.turade pind acurm$i sd se in,tegrezein ti,polo'giapddurilor; in
r,iitor el r,a ligura, p,robabil,a,tit in doscrie,rileiiiecirLritip in parrte,cit gi
ca un capitol de sintezd care, pe drepi cuvint, trebuie sd poaite titlul de
tipologie lorestierd dinamicd.
Pind in prezent s-a gi ltrcrat cite ceva i'n aceastd materie. sertile
stabilite de citre tipologii din gcoala acad. V. N. Sr-rkacevreprezintd un
prim p'as in aceastddirec{ie; ele pot crrpri'ndeciteva tipuri, c:ire sirat de
fapi stadii ale un'rriproces'de succbsiune.Astfel sint in U.R.S.S.ninetr_r1 si
molidigul din acee,agiserie, cel dintii iucind deseori rolul de tio derir-at.
m a i a l e s i n r r r n r ai n c e n d i i l o rc, a r e d i s i r r r gm o ,i ld i g r r r i l eA. \ a i d e p a r t e ,i n
aceeagiserie sint cupri,nsesi c{ele1a1te iipuii derivate, formate din specii-
pio,nereproprirr-zise(mestecdniguri,plopisLrrietc.). Si'nt gi cazuri'cinc{
tiprrrile de pddure, asezatein acee,agiserie, nu sint legate intre ele prin
raporturi de succesilinein iimp, ci se.lo,calizeazain aceleasistatitrn,idato-
ritd-altor.cauze;de exem,plLr, pornind to't de l,a schemageneralizaida acad.
\/. N. Sukace'n,, se poate sptlne cd inire un pinet si u,n'iaricet drintr-oan,u*
mitd serie ctl greLl ar pLrteaexista in co,ndiiiin'aturaleraporturi de strcce-
si'u,nein tinrp. Acest aspect al seriilor reprezinld rrn inco,nve,nien,t serios in
s t r r d i r r !l i p o l o g i c r l s r r c c e s i r r n i l oI nr . c o n c l r r z i eo, \ e r i e a p a r e ,c e l p r ( i n
in partc, ca ttn gir de tipuri de pddure,ca'rereprezintl in re;rlitaiestadii irr
acelagiprocesde succesiLrne (154).
_ In ;co'ala ucraineand rrn lip de pddure inglobeazd toate lipttrile de
arborele derir,-ate, deci oglindegtefoarte bine lrn aspect al tipo,logieidina-
rnice. Dar, e,stenegfijat aspectul celdlalt, al tiprrrilo,r de pd-dr-rrJcareiaLr

416
Ila$tere din alte tiprrri prin fenomenul de s,uccesiune lenti. Doui tipuri'
legate in ,mod evid-entprin astiel de raporturi de succesiu'ne, si'nt tratate
separat,tdra alta legdturd decit apartenenla1a acelagitip de sta{iune; ast-
fel slnt considerate,de exemplu, fagetele pure 9i brdde'to'fdge'ie1e (161,
p.3a4-345). Acest lucru n'u esie de ajuns, liindcd in'tr-Ltntip de staliune
iint ir-rglobateloarte multe tipuri de pddure, in majoritate tdrd dependenle
-inconvenientul
de sLrc&sirrne;prin Ltrmare, sem,nalatin cazul seriiLor aici
e s t en t t r l t m a i p r o n r r n l a t .
ln iucrdrile executa'te1a noi in {ard, amb'eleaspectesemnalatieau fo'st
de-abiaatinse in rr,nelecercetari. S-a incercat constitrrirease'riilori,n lrnele
cazuri. In muniii Vrancei lenomeneled,g5r1ggg5i1,n's au ie"eitloarte bine 1.r
i v e a l d i n u n e l es e r i i ( 1 2 1 ) .
Asle1, in seria cti Luzula atbida s-a id'erii,iticatcinci tipLrri de -pd-
dure : goiunet, idgei, brddeto-Idget,brddet gi amestecde rS.sinoase ctr tag.
Degi nu s-au gaslt toate srtua{rileintermediarepe te1e|n,totugi se poate
afilrna cd priniele patru tipr-rripot fi privite ca- stadiile rtnui proces-.de
s r r c c e s i r r n e ; ' nt r e b i r i s i s e n r a i - i n t e r c a l e zuen g o r u n e t o - { a g ect a, r e l i p -
seste clesigr rc din cattza raritdfii gorttnll'lui in regiunea cercetatd.Neclard
este situa{ia rrltimului tip, in c;onipr-rnerea cdruia participa molidu'l,bradul,
pinrrl
' silvestru9i 1aqu1.
In seria cu Rub'ushirtus sint patru tipLrride pdd,rre; trei dinlre ele
se pot aseza,d,e aseniener,intr-rrn ;ir evirlentde jtrccesittne, si antlme-:
{age,tamesteca't, tiget, bradeto-figet.Al patrtrleatip este rrn pinet.deri-
r,r-i - ieoretii ce1 prr{in -- poate lua naqtere din oricare dintre
'ul'terior,
"rr"
celelal1etrei gi sd ertolrrez.e de asemenea,cdtre .oricare din ele'
Foarte cvidenti es,te sucoesiuneain setria cu Vacciniunt nryrtilLrts,
unde sint numai dorri tiprrri - pinet 9i f iget. I'nlocttirea trepta'td, a
pineiului prin ldget a puiut {i u$o'r constaiatd prin observatia direcid
()e
- teren.
In seria ctt Asperula odorata, avind nu,mai doui trecerea de
la taget la brddeto-tdget este tot a'tit de evidentd.
In schimb, in seria de stincdrie, tot cru doLtd iipuri - pine't pi go'ru-
net - raporturile reciproce sint neclare; se pare ci pinml are oarecare
tendinli de a se introdtrcein gcrunet, dar numai irt urma rdririi lui din
caLtzean'Iropogene.
In partea deluroasi a bazinului Prltnei, pe ,N'\ZguraOdobe9tilor att
iost co,nstatatenum,eroase -riscantcu Carex pilosa. Du'pb cttm s-a
tiprrri de pddure
remarcat gi mai sllrs,este intruci'ti,'a sI fie consideratetoate ace'ste
tipuri ca formind aceeagi serie, iiin'dcI nu existd o s',llprrapunere Pe.r-
feita a condiliilor ecorlogice.De aceea,in schema ecologicd apdrutd i'n
studiul re'speciiv,ele au ocupat cinci compariimente diferite. Dor, c€f.'
cetind mLai'cle aproape arealele ecolo,giceale acestor tipuri,. se c'onstatd
existe,ntaunor suprapuneri par{iale destul d,eevidente.Astlel, s-ar putea
r."orbide trei giruri de succesiunein timp :
-- la altitudini mici : stejdreto-gleau de dea1, stejdreto-goruneto'
91eau, go'runeto-gleau,gleau de de,al cu gorun ;
- 1a altitLrdini ceva nnai mari, in situaiii, care nu sint prielnice
nici stejarr-rluiped'rrnoulat,nici Iag'tr1ui : gorurlet, gorurneto-gleau, 91'eat1 de
deal cu gorun;
- in si'tu'afiiprielnic,epentrr-r gorunet, gorune,to-idge't,fIget.

27 - Tlpuri de pdduri - c. 241

 Si la noi i,n tarE
'ru..usiune. -cita nu par a ti- !9gq!9
existd serii, in cane tipuril
prin naportuii
'di,n a" Astllt se poate ser.ia,micd, alcdtuitlt
humai ,doLrd tipuri, caracterizate prin producrtivitate excep{io'nald,
alnu*" seria cu llorii de mull pe depozite de lliS sau coluttiuni (e'a n-a
ioii descrlsd ca atare in p,lbliaafiiie 'a,niterioare,dar existen{a ei- este
n'eindoie,lnicl).Mai cunoscut din aceastd se,rieeste brrddetulpur, dar.a
fost iden,tiflcit gi un molideto-brddet foa,rte asemd,ndtor,reprezentat prin
arboretele virgi,ire cru virste maxirne pind la 400 de ani, atit Ia mo,lid,
cit gi la bra6. In acest caz, rapo,rILLirile de sruccesiunenr.l se intrevid.
Cerl intrlt s-ar p,uteraemi,te ipoteza, ed,molideto-brddetul af rryrez:enlu ul
rellct, o ultimi rd,mdgild a'arboretelor din treout, carre au evolu,at m'ai
tirziu spre brddete pure, clar datele de teren nu ad'uc arg'urmentei'n spni-
jintrl
- aces,tei ipateze ( 108).
Pe lingd cornpararea tipurilor din aceeagi serie, se -poate lneori
folo,si, in Jtrldiu,l succesiunilo,r Si o'bserrvafiadireotd. Astiel, in- Bucegi
sint evide'nte tendin;fele de succle,siune de la brddet normal cu fLord de
mull la brddeto'fdget cu llord de mull, da,toriti inrstalSrii masive a tine-
returil,or de fag (80). Se cunosc gi cazuri inve'rs€,dela fdgef normal c.u.
flord de mull,la brddeto-fdget cu flord de mull, dd exernpl,u in rnur{ii
Banatului, la poalele Semenicului.
In schirnb,ar ii greu de procizat, daca se va ajunge la o schimbare
a tipul,Lride pid,ure in cazul mhririi prorpo,r{ieiiagu'lui ln tipul de moli'
deto-fdget sudic cu Oxalis acetosella (N).
Tot prin observalia direc'td s-a p'utut sezisa un fernormqn analog c'u
aparilia pinetului pur in locul arboretelor de alte specii, semnalat din
Vran,cea; acest feno,mens-a observat in nordul Carpa{ilor orientali. Aici,
in urrna tiierilor rase in amestecuride rti;inoase ;i fag cu flord de mull
se instaleaza in mod natural (sau uneori seminatural, semiartificial)
molidigrrrile pure. Se formerazd,asrtiel, un tip derivat : molidipul derioat
ctt flord de' mull. In unele situafii asemeneamolidriguri nru manite,sti,
deocamdatAcel pu{in, teudinfe de succesiunc.Dar, in majoritatea caztt'
rilor, se observi ca, 1a o anumitA virstd, se introduce intii bradul, iar
ceva mai tirziu gi tagul. Se ajunge treptat 1a restabilife,atipului ini{ial
(V. Leandru, in litt.).
O problem5 interesantdeste instalarea padurii in terenuri ocupate de
vegotalia arbustivd surbalpini. Este greu de spus ast\zi dacd ea rcpre'
zinth, inlr-adevdr, o cucerire a golului de munte cle catre padure sau
numai o reinstalare a padurii la locul unde ea a existat cindva gi a fosi
distrusd, iar te,renul a to'st tEmporalocupat de vegetalia arbtrsiivi. In
orice caz, fenomenul actual are aparen{aunei avansdri a pidurii in golul
de nrunte. Cazul a fost observat in Bucegi, u'nde in locul jnepeniguriilor
pe substrat calcaros, s-a fo,rtnat vm molidi; de Limitd cu Vaccinium mAr'
tiLlus gi Oxalis acetosella.Arbore,t,uleste bine i,nicheiatgi destul de carac-
teristic ca aspect; dar, in subarboretse mai pdstreaza ceva jneapan,
deperisantsau uscat (80).
O situa{ie, in care feno,menelede succesiunese pot sezisa destul de
ugor prin otrservatli directe, este reprezentatdprin padurile din luncile

413
 au gi fost discutate la
apelor curgetoare mari. De altfel, ace,stefeno,rnerne
descriereafiecarui tip in parte. Sche,maaldturata sintetizeazaevolu{ia
1g5,pectiVi,bineinleles,fara a cuprinde toate detaliile 9i cazurile particu-
lare ce se pot ivi. Trebuie si fie subliniat cd mersul evolu{iei nu este
totdeauna acelagi.El depinde de posibilitatea aducerii seminlelor de dife-
rite spocii. Asttel, de 1a amestecul de plop gi salcie, se poate ajunge
drirect la un gleao-plopig.si apoi la glreaud,e luncd, 6ssi speciile tani -
stejarul, ulmu), lrasinul - se pot introduce ugor si si,multan; sau se
poate ajunge la un zavoi pur de plop, de la care, 1a rindul sau arboretul
sI evoltrezelie spre gleao-p{opi9,iie spre u'n arbore't pu'r de ste'jar, ul,m
sau frasin. Oricare din acestetrei specii poate sa inlocuiascaplopul (s-ar
putea introduce gi direct in zdvoi amestecatde plop gi salcie, ceea ce ins,4
pare a ti un caz exceptional,prea rar intilnit), formind arboretepure;
'lui. arnestecuri de
totusi, mai tirziu aceste arborete rrure evolueazb tot s,pre
tipu,l gleaului de luncd, cu numeroaselelaciesuri ale Nu se poate

.l

/82 8/eau
' norma/ dc /unci din
regtwnade cinrie

tu. Sleao-7l11isde lunci ll0. Clqlirel de luoci Zil. A/,telnornd /iJ. frisinot de
drii ngiuou ie anuc 0 e 'unci
, 'lunci

227 ldvot de plcp alb dd ptnducliyilalc sapenbgrd

fi+. Ziroi namral de plot ,ti salcie

-t
I 7J6 tdyttt de sah.rc lln lar:tlo I
i a7:|tt: iolt:t:t;t.'e I
t.. ._._-)

Fig. 14 - Succesiuneain ti,mp a tipunilor de pl'dure,Jin luncile apelor curgdtoare mdri

precizadeocamdata,daca formarea arboretelorpure de specii tari in lunci

este conditionata gi de anumite particularit5li ecologicesau totul depinde
de posibilitatea
'Nu aduccrii semin{elor.
este la,rnurit nici daca in aceasti evolu{ie a padurilor de lunci
1a munte
s-ar putea stabili serii, cum s-au stabilit in cazuri asemanatoare

419
qi deal. In orice caz, este sigur cd prin colmatareacontinua a terenului,
condiliile ecologicet,ariazA repede gi pr-rternic.Deci, toate lipurile arAtate
in schemAll pot f i, socotiteca f ormind o singurd serie,;dar, ar f i riscant
sa incerce cineva sd,precizezecu cite serii avem de-a lace, pinA ce nlt se
vor executacercetariecologtcede mare prccizie.
. Exemplelede mai sus, prea putine la numar, sint bineintelesdeparle
de a epuiza chestirinea. L,le au fost discutateaici spre a ilu-s1racele'afir-
mate 1a inceput asLrpraner,'oiisi posibilitalride u irece ll stuCiLrlsucce:
siunilor vegetatieiforestierepe baze tipoiogice.
 CAPITOLUL XXIV

P E R S P E C T I V E L ET I P O L O G I E I F O R E S T T E R EI N R . P . R .

Viitoarele studii tipologicein R.P.R. trebuie sa se des{asoarein trei

directii.
In primul rind, trebuie sA lie terminata o'peracie inventarierea tu-
turor lipurilor dc paclureexistentein tara. CLrtot numarul mare a1 liptt-
rilor descrisein partea ar Ii-a a c.irtii de fa-[a,este ugor de vazut cd
prohlemaintocmirii ac.esluiprim invcrtar nu este inci definitiv rezolvata.
FarI indoiaia, mai sint unele tipr,rri necunoscute,care asteaptii sa lie
desc.rise. Pe linga aceasta,unele din tipr-rriidentificateapar deocamdata
uniforme, dzir aceasta numai din cauza insr-rticienleicunogtinlelor; in
viitor, ele vor ajunge, desigur, sa {ie lmpdr.[ilemai departc. Mai sint
gi cazuri dubioasc,specifrcatepe scurt in text, iala de care nu s-ztpt-ttut
luar o atitudine precisa,tot din cauza insuficientei cunogtinleloractuale;
ele'u'or trehrti rezo,lvatein vritor. [-'e de alti parte, nu este excltts nici ca
unele din trourile admiseactualmenteszi se dovedeasca ir viitor ca insr-t-
ficierrt iusti{rcatesi si fic gtersedin lista: astfel de c.azurise ivesc 1n
origs operi de sistematizarein domeniul gtiin]e1ornaturale,mai ales 1:r
inceputurileei,9i nu trebr,rte sa ingrijorezepe nimeni. Prin urmare, ter.,
minarea inventarului tipr-rrilorde padure existente in lara este prima
sarcini impcrtantii pentru cercetarllerriitoare.
In a1 doilea rind, nu mai poate intirzia nici trecerea1a studii de
detalirr asrrpratipurilor de paclureclescrise. Cercetlrilc exccutatepinA in
prezenlarr dt-tsla identificarc,a unui numef apreciabilde tipuri de padure;
d a r a c c a s t i i d e n t i l i c a r es - a l i m i t a t i n m a j o r i t a t e ac a z u r i l o r l a s t a b i l i r e : r
runuinumiir res.trinsde carac.tere diferenli:tle; nu este de ajuns.
lncd la primele incepu{uri ale tipologiei prol. G. Morozov a spus cb
tipurile trebuie intii recunoscute gi mai pe urmd cunoscute.Numai o
astfel de cunoastere a'mdnunfitd va da gara,nfii suiicie,nte,cd mdsLrrile
silvotehniceelaboralepe baze tipologice reprezintair-rtr-a.devar cele mai
juste solufii. Aceastl utnoagtere presupuneinilierea uno,r cercetAri migd-
loase de detaliLr,urmind in linii generale prevederiledirectivelor tipo-
logicc.
In al treilea r?nd trebuie inceputi o ac{iunelarga de cartare tipolo-
g i c a a p d d u r i l o rl a r i i " A p l i c a r e ap r i n c i p i i l o rt i p o l o g i c ei n p r o d u c { i ep r e -
supune prinire altele qi existen{a unei statistici a tipr-rrilor de pddr"rre ;

421
numai in lelul acesta se poate stabili in mod sigur importanJa tiecdrui
ti'p de padure pentru silvicultura nationala gi se poate preciza,in conse-
cin!5, atitudinea noastrA fala de el. Se inJelege cd aceasta opera de
cartare nu mai reprezintd o munci de cercetarepropriu-zis5,ci este mar
mult de competentaorganelor de productie. Totugi, pentru evidenta este
cazul sd fie menJionataaici.
In general, nu poate ii vorba de o delimitare neta intre aceste trei
preocupdri de cercetaretipologicd. Trebuie sA fie precizat, ca ar fi foarte
indicat sd se antrenezeun numar cit mai mare de silvicultori din pro-
duc{ie nu numai in munca de cartare, dar 9i in cea de cercetare.Deo-
camdata pare inca prematur de a preconiza trecereatotalA a cercetirilor
sumare,de prima orientare,in sarcina organelor silvice de produc{ie (mai
ales a celor de proiectare). Dar, gi in situa{ia actualS, acesteorgane pot
sd aduci o contribulie masivd in identilicarea tipurilor noi de pddure;
acest lucru a fost cu prisosinta dovedit cu ocazia lr:crarilor de amenajare
a M.U.F.-ului Suha. Intr-un viitor ceva mai indepartat,pe mdsuri ce
marea m,asda silvicultorilor din oroductie se va orienta tot mai bine in
recunoagtereatipurilor vechi, iar'numdrul tipurilor incd necunoscuteva
deveni din ce in ce mai mic, se va ajunge,-fari indoiala, 1a o situatie
cind iderntificrareagi descrie,reaultimelo,r ti,furi d{epddure sd revini orga-
nelor. de produc-fie.In acest fel, cercetdtorii specializali vor pute4 trece
mai de vre,mela studii de detaliu.
In aceste studii de detaliu isi asteapta rezolvarea,in primul rind o
serie intreagE de aspecte,imporlanle locmai pentru intereseleaplicarii
tipologiei.i,n lucrdri de produc{ie. Este r"rtil ca ele sd fie e,nurrnerateaici
pe scLlrt.
1. Cerce,tdrileinireprinse pin'd i'n prezenrtau avut ca scorpprima recu-
n.oapterea tipuril,or de pddure existentein !ard, adicd o iden'tificaregi o
descriere a 1or dupa exemplele cele mai caracteristice.Astfel au f ost
examinate de preferin{d arboreteleajunse la virsta exploatabilita{ii, cind
majoritatea caracterelor ies in evidenta cu cea mai mare claritate ; de
asemeneas-a cdutat ca acesteexemple sa reprezintesituatii cit mai pu'tin
idfluenlate de om, cu : compoziJia,structuia, co,nsistentaetc.., cit" mai
apropiate-de cele normale. Binein.[eles, fac excepJieunele tipuri de padure,
unde astfel de situatii nealteratenu rnai exista, cum ar fi c.eledd silvo-
gtepd ; descrierea ,1o,rs-a f5cut dupa ,arboretelece s-aiu putut gdsi pe
teren, care in majoritatea cazurilor nu corespund cerinfeloi unui-studlu
pretenlios.
Qevenind la tipurile descrisedprpi exemplelemai mult ori mai pulin
normale, este .u9or de inteles ca aceste situralii normale nu reprezinta
decit o.parle din ce se gisegte pe teren. Sint loarte multe arbor6te par-
curse de, taieri, chiar degradate de-a binelea sub ac{iunea ormuluii in
aceste arborete caracterelediferentiale stabilite dupa c:azuri normale pot
sa fie estompatesau chiar sd dispara cu totul. De aceea,o sarcina im-
portantd pentru viirtor este stabilirea Si descrierea exa'oth a acp,storstadii
de degradane. Ti,pologia fo,restieri romirri a ca,m rdrnas in urmd, di,n
acest punct de vedere, Iatd de cea cehoslovaci sau bulgard, unde pro-
blema a gi fost pusi cu toatd seriozitalea.Qezolvareaei nu este prea
ugoar5. Nu trebuie si fie uitatd afi,rmaliau,nllliaurtorceh, a,numecd : diie-
renlele i,ntre aspectul normal al urnuiitip de prd,ure qi un stadiu de degra-

422
dare a7 lui pot ii mai rnari, decit irntre aspectele n'orrnale a doud tipuri
de oddure diferite (9"1). Probabil, insd, lucrurile sint pulin exagerate 9,t
-;-ri;;i-ti-vo,rna
- de stadiu de degradare, ci de un adevdrat tip deriuat.
Alte situalii 4aecaracteristice
-acestea 'ajunse- prin
sint reprezentate arboretele tinere.
-maluritatg.
Deosebirile inire pi arboretele la pot.ii, de
u.Lrn"nuu, destul de mari. Ele pot afectd unele caractere din ceie mat
importante, incit o examinare superficiala ar putea Quc,e1a presupunerea
ca'ar ti vorba de tipuri dileriti:. Compozilid specilicd insdgi poate. sa
vaileze de,stul de rnult. Esrie s,uiicierut sa iie reami'ntite urrele tipuri lor-
mate din specii de stejar, in care ar{arul tatdrasc poate"fi abundent in
tinerefe, iai pe urmd sd se elimine aproape cru toiul (girniletul nor.mal
de cikpie, ceieto-girni{etul de dealuri).- 1,n,alte ciazuri rnu se. ajunge la.,o
eliminare totala, Iar raporturile reciproce intre specii se sohimtri mult ;
c a e x e m p l up o t s e r v i a m e s l e c u r i ldei n s p e c i id e s t e j a r 9 i c a r p l n i ! d ; a c e s t e
specii in tinbreleconslilrrieacelasietaj, iar m'aitirziu carpinila se redtlce
li rotul de subarboret sau etaj do,minat scund (gorunet cu carpinild)'
Chiar dacd nu variazd, sbnsibil compozi{ia etajului arbores'cent,ct-i
sigu'ran{i varia'zd celelalte etaje de vegetra{ie- subarboretul gi pdtura
uG. g1. pot sa lipseascatotal in arboreteletinere sau sd tie reprezentate
prin putine exemplare slab dezvoltate ( in pdtura vie deseori steriie).
Lipru' subarboretului in tirnerrlefe9i abunden'falui la. maturita,te p9l s.1
conditionere aspecteIoarte deosebitein acelapi arboret. Iar lipsa lqturii
vii poate
'o catszagi ea neajUnsuri serioasein cazuri cind aceastapaturA
are deosebiti vatoare indicatoare; bineinleles,aceastase referi 1a cer-
cetdri sulnof€, fiindca in studii amdnun{ite examinarea obligatorie a
altor caractereimportantesuplinegteinsuriicienladatelor asupra pdturii vii.
In concluzie,'este neapdrat flecesar ca in {iecare tip d9 pd"duresi
se precizezeaspectele,prin care trece un arboret in diferitele etape ale
vieiil. In urm,a-acestei'precizAri, probabil, se va ajunge la necesitatea
rle a nu mai caracteriza un tip de padure printr-o singurb descriere,ci
prin cel pu{in trei - in prima tinere{e (nuielig-prajinig),la viista mijlo-
tie (ta siirgitul fazei de pdrig) 9i in jurul virstei de exploatabilitate.
In mod analog, este necesarsd se precizezeaspectelecare iau nag-
tere in cadrul acefuiagi tip de padure, dar in arborete de torme dilerite
arbOrete virgine de structura neregulatd, codru gradinarit, codru
regulat, cring. Si din acest pun,ct de vedere deosebirilepot li destul de
ma'ri, mai ales in ceea ce privegte aspeutufige,nera'la1 arboretuluri,reali-
zarea dileritelor etaje de art;ori, prezen{a gi dezvoltarea subarboretutui
gi pdturii vii etc.
2. Pro;be,ma tipurilor de tdieturi gi a tipurilor derfuate este, de ase-
menea, cit se poate de importantd, mai ales pentru activitatea practic6.
Un silvicultor-practicianintilnegte la fiec'arepas arborete derivate gi su-
prafele texploaiaie gi neregenerate. Un sistem de clasiticratie al tipurilor
de bazd, oiicit de bine ar ii pus la pu,nct,nu-l porateaj,u'tasd se orienrteze
in asemeneasitLlalii. (dmine, deci, ca in viitor si se acorde o aten(ie
deosebiti acestei probleme.
Din partea a ll-a a acestei cirJi se poate vedea ugor cd ceroetarea
tipurilor deriuate la r:o'i in lard este de-abia i'nceputd.Materialul existe'n't
este atit de irag'mentar incit in majoritatea cazurilor n-a meritat nici sd
lie me'n{ionat. Exceplie s-a ficut numai pe'ntru undle tipiuri, deriuate de
 fapt, dar constituite din specii atit de importante, incit au meritat sd fie
descriseamanun{it,alaturi de tipurile fuhdamentale- molidig cu flord
de mu'11,pinet cu Rubus hirtus, laricet ou tlo,rd de mull. S-au mai tdcut
trnele men(iunii asrupraarboretelor - sau mai prtecist$dripurilor - de-
rivate de carpinita din sudul l3anatului,fiindca inaterial-tit existentasupra
lor este ceva mai complet.Restul tipurilor derivaten-au puttrt sa fie nici
mdcar -menliornatesurmar. Asupra mestecdniguril'or,plopigurilor de plop -etc.,
tremurdtor, salcetelor de salcie capreascd, carpinetelor, tei;uriror
cercetariletipologicede la noi din'tara au fost'atit de sumare,incit nu
s-au putut aduce incd precizari importante. De aceea,aceste tipuri deri-
vate nici n-au fost menlionatein fext, socotindu-secd nu este^cazulsa
se repete lucrurile cunoscutede mult.
Ca un aspectteoretic al problemei arboretelorderivate,este necesard
o precizare de atitudine; este oa,remai inidicatca to'ate sd iie co'nside-
rate ca_tipuri de p.(dure aparte (ceea ce ar duce la o cregtere exageratd
a numarului tipurilor) sau cele mai putin importante sa fie tratite in
cadrul tipului de baza, din care proviir (dupa hodelul scolii ucrainene),
sl numai celo,r compuse drn specii de o importanta deosebita sa li sc
rangul de tipuri aparte.'Raspunsulla'aceasiA intrebare n, poui"
XcoJd,e
t r - d i r t d e c r t p e b a z a u n u i . m a l e r i a li_a p l i c m a i b o g a t . S - a r p a r e a , t b t u g l ,
c a a t d o l t e ap r o c e d e rar r t i m a i i n d i c a t .
- In .ceea ce privegte tipurite de tdieturi, cercetarea lor n-a iost nici
lnceputa..D.atfiind cd ideea este cu t.tul noua gi in Ll.R.S.S.,se
.rf:ur
lntelege cd trebuie privitd cu anurnite rezerve. Dar, incerca,reade ase-
menea cercetdrila noi in tarA meritd sa fie Iacr-rta, fiindci aceastaiclee
a p a r e c a . i o a r l e .p r . o m i l a t o a rsei a p l i c a r e ae i a r p u r e J a c l u c es e r v i c i i i m .
l)orlanle in unele lucrdri de nroduclie.
, 3, Problema^fipurilor ariiyiciaLe'n-aio,st cerceta,thincd in nici u,n fe,l
t a n o r _r n 1 a r a .s e i n l e l e g ec a i r i l r - o g o s p o d r r i cs i l r i c , r i n t e n s i r . ie a n u
poate fi neglijata. Deci, se impune inc5peieaneintirziataa cercetarilorpi
3lIql.a acesteicategorii de arborete - salcinietre, plopiguri de plop negru-
hibrid, chiar .s'teidreieartilicialeeic.
4. o cercetare mai aprotui-rdatatrebuie sa cluca la revrzurrea unei
serii, de situafii, care au f dst deocamdatdcatalogateca tipuri de pa;ure
gparte sau din contra n-au _fostacceptateca atare. considera]iile'teore-
tice dir.r, q?llea I 9i descrieriletipurilor din partea.a II-a arata indeajuns
ca in stabilireatipuriior ramine'incd o oareca.edozi clesubiectivism,cu
loate elorturile iacute pentru eli,minarea1ui totaiS. Cercet5rile viitoare
trebuiesd aduca multe precizartin accastaorivinta.
D i l . a c e s t . p u n c td c v e d e r c ,t r e b u i e s a ' { i c c e r c e t a t ca m d n r r n t i td o L r a
,
c a l e g o r i id e s i t u a ! i i . I n p r i m u l r i n d , v i n i n d i s c u l i ep o r i i u n i l e m i c i d e
p a d u r e c u a r b o r e t cp u l c r n i c d . e o s e b i t ed e c e l e c e d o m i n r i n i L r r : a c e s t e
deosebirisint conditionatede particularitati tpi.g-
nante. Din aceas,tdcategorie si pot cita: propi$urile _sta{ionaletot atit ,i"
de routnd drin cu-
-uaiio.
prinsul arbo,retelorde s-leau; Ii;iile de frasinete pure in lung;r,rl
ceva mai adinci 9i eventualchiar aninigurlledin acestevij, tot ln arealul
gleaului; figiile de carpinet pu-r-in lungul viilor nintuite-ie ingheiuii
in
regiunea de dealuri, printre figeto-caipinete; peticele cle goiunete cu
cregtereafoarte proastd gi pdtuna vie din arbugii pitici acid,otili (vacci-
niurn myrtillus, caltuna uuLgar.is,Bruckenthatla sficulifolta) tn rnijlocul

424
 gorunetelor de tipuri mai prorluctive etc. Asemeneapilcuri de arboretc
au de obicei o supralaJdin jurul minimei admise; judecate din acest
punct de vedere, ele rru prea meritii sd fie considerateCa tipuri de pddure
aparte. Pe de alid partie,i,nsd,e,le reprezintd aspectetoarte carac,teristice,
rezullate dintr-o an'umitd s,ituatie ecologicd par,ticurl'ard,de m,Lrlteo,ri cLr
caracterazonal. Daca intr-o cercetarede orientaresumara, ele ar outea
fi trecr-riecu vederea sau cel mult menlio'nate pe sourt, intr-un studiu
amanuntit trebuie sa li se acorde mai multa imoortanla. ln asemenel
studii amanunliteviitoare,trebuie sa se prec.izeze,'care din acestesituatir
pot fi considerateca tipuri de padure afarte ; iar pentru cele, cirora nu
li se va putea aco,rda aceastdcalitate, trebuie sd se precize,zein ce iel
urmeaza sd apard ele in descrierilearboretelorinconjuratoaregi ce re-
percusiunipoatetrvea prezenlalor asupra caracterizdriitipologicea aces-
tora din rrrmd (de exemplu,- co,n'stitrrirea eve,ntualda i,niri-cornplexcre
tipuri sau intro,ducereaunei alte categorii de crlasificareneutrlizal| pinl
in prezent).
In al doilea rincl, urmeaza sa se aduca mai multa precizie in pro-
blema arboreteloramestecate.Deoc.amdata, lata de amestei.uris-a adoftat
o atitudine unilormd; statiilireaunor criterii precisecle proporlie q ipe-
ciilor pentr_udrilerenliereatipurilor 9i stabilirea unei sripr:ite1eml}i-e,
mai mari decit in cazul arboretelorpure (dar, numai atunci, cind ames-
tecul respectr.vrep_r.ezinta in mod evident o trecere intre doua tipuri pure
bine .precizate). ultima clauzd, lasd sd se subinleleagdexisiten{aunor
situa-liide trecere,care nll merita sa fie considerateca Tipuri apaite.
In cercetdrileviitoare.de detzrliu,probrematipurilor rie padirre ames-
tgcaJe. va .trebui aprofundata.Este foarte posibif ca acestg cercetari sa
d u c a l a a d o p l a r c at r n e ii m p i r t i r i a a r b o r c l c l o ra m e s l e c a l pe e g r u p e ,d u p a
mt-rdrrllor dc Iurmare, iar f,icca-rc grrrp sa iic alttet tratai. din prn.t i*
v e d c r e l i p o l o g i c . l ) e o c a m d a l ai,n m o d p r o v i z u r i r r s, - r r r p r r t e a p r e c o r r i z r r
existenlaurmatoarelorgrupuri.
a.. situalii evidente de trecere,care apar pe teren intre doui arborete
pure din forma'1iidi{erite sau ce1 putin in vlecin:itatea imcdiata a rlnul
arboret pr-rr.Astfel de situatii nu piea merita sa fie considcrateca tipuri
aparle,.chiar-daca ocupa suprafele 'f ceva mai mari decit minimum admis
( 3-_5 ha). In lrrcrarehde :rtii au {ost socolite ca asttel clc trcceri o
serie de situatii din padurile inLlnda,bile, ca de exemplu, frdsineto-anini.
guri, frasineto-u1mete, ulmeto-aninisurietc. ; cercetariieviitoare urmeazd
sa stabileasci,clacaaceasti atitudinecste irrstific.ata.
6. Situatii i,n ca're amesteculia nagtere irn rrrma lenornenslorde suc-
9e:l.Lrry.a spe-ciJlor, Iari o mo,diiic,are sensibild a condifiiioi-6"oroe*;
intii trebuie si Iie considerata'mcsteculdintre speciileapioptateecoibgic,
d.e exemplu, bradul gl jagql. Pe teren asemsnieaamesteiLrri*t, opar i-ot-
deaunaca o trecereintre doua arboretepure. E,volulialor viitoare poate
sa fie dilerita; in unele c.azurise poate ajunge la eliminareauneia dint.e
spccii, in alte cazuri, a-mesteculpoate sa reprezinteo stare de echilibru,
care are gansesa se pcrpetrreze si in genera{iaurmitoare.
Pina in prezent,anrbeleacestesituatii au fost privite la {el si con-
s i d c r a t cc a r c p r c z c r r t i r rrrrlr r l i p d e p a d r r r ci r p a r l e .I r i v i i l o r v a 1 r ' e t r usi a
se cercetezemai amanunlit mc-,dulde lormarc a amestecurilorin cele
doud cazuri zrritate, mai alcs aspcctul ccologic al chestiunii.Nu este

425
exclus sa se ajunge |a Separareaacestor situalii ; in acest caz, pf rma
din ele nu prea ai merita ia tie considerataca tip de^padure ap_arte,, cl
Ci o situa]i6 de trecere (in timp de data aceasta,pe cind cea aritatd la
pu,nctulprecedentreprezinti o trecergin spa!iu). . ,
c. Situalii asemi,ndtoarecelor tiatate 1a purrnctulprece.denrt, intsd spe-
ciile compo,ne,ntedestr.rl de deosebite ecol'o,gi'c,- iar condifiil'e .ecologice
locale aproximativ 1a fel de potrivite pentru amindou6; exemplul .clasic
este al amesteculuiintre gorun 9i fag. In acest caz, evolu{ia viitoare
merge in mod naturai cdtie e,liminareainevitabila a gorunului ; .numai
inteiven{ia priceputa a silvicultorului poate sd opreasca in loc aceasti
evolu'fie1. Raporiuriie intre cele doui specii sint determinateaici de pre-
tentiil,elor f a{a de lumind ; in asemeneacazuri, speciile mai pretenlioase
' de lumina sint, in general,dezavantajate9i se eliminS.
{a{a
Aceste ameste,curis-int considerateactualmentela un loc cu cele din
cazul urmitor, ca un tip de pddure aparte. In viitor ur'meazdsd se cer-
cetezedacd este cazul sd se aiunga 9i aici la o separare; in a'cestcaz,
a'mestecurilediscutate aici nu ar mai treib,uiconsiderate ca un tip de pd-
dure, ci ca simplu stadiu de trecere in timp"
ct. ToI in' cazul, a doud specii puternic d,eose;bfi" pot
apirea amestecuri aparent stabile, in care nu se observd "g6l6rgiae9te
fenomene de
succesiune; existd anunite goruneto-fdgete cu astiel de caracter. Desigur,
aceastasitualie este determinati de un anumit com,plexde factori ecologici.
In general, se poate spllne ci acest complex trebuie sa fie ceva mai
favorabil pentru acea specie,care la condi{ii egale ar fi a'menin{atqc.u
eliminarea (in exemplu'citat pentru gorun). Cercetarileviitoare trebuie
sd precizezeacest complex de factori, in care cele doua specii reugesc
sd lormeze arnestecuri durrabi'le.Se inflelege,citd -importa'n(d are preciza'
rea acestui aspect al chestiunii pentru silvicultura practica.
Arboreteie-amestecate de acest fel trebuie considerate,fird discutie.
ca tipuri de padure aparte.
5. l'ot in problema arboretelor amestecate,trebuie sd se dea mai
multa aten{ie acelor cazuri cind la aceeagicompozi{ie specilicd intervin
diterenle de alta naturd. Asemeneacazuri au 9i inceput sd {ie cer'cetatela
noi ; deocamdataa lost ata'catnu,mai aspectul vigorii de crestere9i pro-
ductivita.[ii. Reamintim amestecurilede molid sau brad cu lag, in. care'
ambele specii se pot men[ine la acelaginivel de productivitatesau dimpo-
trivA prciductivitdteaf agului sd scada puternic ( productivitatea superi-
oard iu molid, inle,rioa"rd la fag in cAzul molideto-fdgetului nardic cu
Oxalis acetosella),''de asemenea,amestecuril,e de cer gi stejar brumdriu,
in care arnbelespecii pot avea aceea.givigoare de cregtere,sau stejarul
brumiriu rdmin viriUit in urma. Asemeneasitualii au condus,pe buna
dreptate,
'In 1a diieren.lieride tipuri aparte.
viitor este indicatd o revizuire generald din acest punct de vedere
a tuturor tipurilor de padure amestecate.Cu aceastd ocazie urmeaza sh
se stabileasca dacd, p-e tinga productivitate, nu sint 9i alte elemente,
care variazd in mod asemindtor gi ar putea determina tipuri de padure

I In interpretarea acesittti caz $i a celorr aserndmdtoare,nu tceh.rie uitat, ci

evolufia naturald. se in elege aic( in cadrul silvicultur'ii regulate, Gorunul este deza-
vantajat/ de necesitatea regenerdrii pidurii la o anuffiitd virstd. In pd,duri virgi'ne'
marea lui longevitate l-a ajutat, desigur, sb se mentini mai bine.

426
aparte. IJineinteles,este necesari ,si precizarea condi{ii1or, in care se
pro'duc astiel de dileren{ieri.
6. In cercetdrile viitoare de detarliu irebuie sd se acorde o deosebitd
importanta f actorilor ecologici. Investiga{iileecologice asupra tipurilor
de pidure etiectuatepina acum n-au reugit in multe cazuri sa scoatb la
iveald cu suficientd claritate diierenlele existente intre tipuri din acest
punct de vedere.Era gi normal si fie aga, fiindcd acesteinvestigatii eco-
Iogice au fost prea putine pini in prezent.Ele s-au limitat in majoritatea
cazurilor la unele sondaje izolate, executatein aceleaEipuncte unde
s-au ficut gi releveuri pentru descriereatipurilor. Nu s-a urmdrit pind
in prezentvariafia complexuluide iactori ecologiciin tot arealul tipului
de pddure respectiv.De aici rezultd unele aspecte,care la prima exa-
min'are apar destu,l de ciudate. De gaermrplu,u,n a,nu'mit tip de pddurie
poate apdrea pe soluri destul de deose,bite.MoLidipul cu Vacciniunt
myrtillus ,sl Oxalis acetosella a lost gd,sit pind in predanl pe soluri
brune moderat acide, brune acide podzolice,brune-gilbui gi chiar pod-
Gorunetul normal cu flord de mull a f,ost i,dentificat
zoluri de di,strttrctie.
pe soluri brune tipice, brune podzolite,brune-gdlbuitipice, brune-gilbui
podzolite gi podzoluri de degradare.Mai sint destule alte exemple,ce
se pot vedea in partea a II-a. In acelagi timp, aceste tipuri se gisesc
1a latitudini mult deosebite,pe forme de relief diferite, pe substraturi
geologice diferite etc. Presupunerealogici este existenfa unei inter-
dependenfeintre acesteelemente.Probabil, cd un anumit tip de pidure
se poate gdsi pe soluri mai puJin fertile acolo, unde al{i factori ecolo-
gici sint mai favorabili : altitudine mai micd, expoziliemai cald5, situatie
in general addpostitdetc., iar spre limita superioarda arealului sdu el
se localizeazdpe soluri mai fertile, la care eventual se adaugl gi exis-
ten{a altor {actori favorabili : din nou expozitie mai insoritd, situa{ie
addpostitd,poate substrat calcarosetc. Aceste considera{iipar sd repre-
zinte nigte lucruri prea cunoscute,s-ar putea spune chiar banalitd{i. $i
totuqi, datele ecologice existente nu sint suliciente pentru o orientare
siguri in aceastl problemd.
Descrierile tipologice din partea a II-a abia ating unele aspecte
ale ei, in prea pu{ine cazuri. S-au putut da, de exemplu,la unele tipuri
limitele altitudinale aparte pentru ncrdul gi aparte pentru sudul {drii ;
diferenfeledintre acestelimite reprezintdtocmai unul din aspectelemen-
tionate - limitele sint mai joase in nord, unde clima generaldeste mai
putin favorabil5.Unele tipuri nici nu mai apar in nord. S-a putut sezisa
in unele cazuri influenfa nefavorabild a vintului, care face ca tipurile
de limitl si ,coboareuneori la altitudini neobignuitde mici gi chiar sI
se localizezepe soluri de fertilitate ridicati, pe care nu se gdsesc in
mod obiqnuit. S-au putut sezisa uneie aspecte interesante gi in cimpie,
unde anumite tipuri de pidure in nord apar in silvostepi, iar in sud,
tot ele sau corespondentelelor trec in partea externi a zonei forestiere.
Toate aceste constatdri sint cit se poate de interesante,dar cu ele abia
se pune problema.
Cerce,tirile ecrologice viitoare trebuie sd iie mult ,mariapnotu,ndate.
In primul rind, ele trebuie sa lina seama de principiul geogratic.Caracte-
rizarea statiunilor, in care se gdsesctipurile respective,trebuie sd lie fdcutd
pe regiuni geogratice, stabilite, bineinteles, in aga fel incit sd seziseze

427
deosebirileexistenteintre sta{ir.'ni.Asttei, in padurile de munte 9i de
cleal,in mod special,va trebui sa se lixeze cu precizieo serie intreagd
de date:
- lirnitele altitudinale in diierite regiuni ale .[arii (un aspect care
va 1i de cel mai mare lolos gi pentru raionafea tipologici, discutata
amdnunJitmai jos) ;
- localizar6a ^diierite pe versanJi crt diferite expozilii, 'in eventual.9i pe alte
iorme cle reliel, in regiuni a1e {Arii, func{ie de altitudine;
- localizarea pe soluri de dilerite tipr-rri 9i cu dilerite substraturi,
in dilerite regiuni ate larii gi in functie de aititudine si reliei ; eventual,
aici pot interveni gi alte proprietili edalice;
- existen{aLlnor aspecteparticulare,'mai ales microciimatice,curt
ar Ii influenfa vintului, a inghelurllor tirzii etc.
In regiunea de cimpie, aspectele ecologice sint mr-r1tmai sjmpig.
Totugi, se intrevede Si aici nevoia unor precizAr-iasemdnatoare: locali'
zarea unor tipuri de pddure in zona forestiera sau in silvostepa in dite-
rite regiuni ate 1arii,-implicit localizarea1or pe soluri dilerite; locali-
zarea eve,ntualdpe anumite forme de reliei (gleau pe platou, 91eaupe
,oasle)clc"
In cercetdrileecologiceasupra tipr-rrilorde pddure va trehui indrep'
tatd atenlia asupra unui aspectcare a iost atins in unele discu{ii teore'
tice purtate 1a noi, dar n-a-putut ti elucidat,tocmai datorit6 lipsei unui
m a t e i i a l f a p t i c ( 1 1 ) ( 1 1 7 ) ( 1 1 8 ) . E , s t ev o r b a d e s p r em a s u r a ,i n c a r e
legea unitdiii intre organism.pi mediu, stabilitd penrtruorganisme i,ndi-
viduale, poate fi extinsa 9i asupra biocenozelor,in cazul nostru, asupra
tipurilo,r de padure. Se stie, ca in aceasta lege se ,lace distinctie intre
mediul in ansiamblullui 9i condi{iile de existen{d ale organism,ului res'
pectiv. Condi{iile de exislenld reprezinLi nrrmai o parte di,n *r6'u. Un
organ'ismoarecare poatiesd-;i gdserascd condiliile de existenld satisfdcute
in-medii destul de- diferite; deci, e1 poale sA triiascd in aceste medii
diierite, ldri sd suiere modilicdri adaptive. Pe de altd pa,rte,in acelaqi
mediu triiesc organismefoarte rJeosebite, iiecare gasind posibilitaleasA-9t
satisiacd cortdi{iile de existenld.
Intrebareaeste daca gi in ce masurd acesteconsideralii,indiscuta-
bile pentru organismeindividuaie,pot Ii aplicatecolectivitSlilorde orga-
nisme. In cani no'stru, condiliile sta{ionale sint irnglobate in con{inurtul
no{iunii tipuLui de pddure,' pi'nA in prezont, elie au lost totdeauna privite
in a,nsa,mblu,lard a separa condi{iile de existentd..Darr conform vechii
recomanda{ii,enuntate inci de prof. G. F. Morozov, deosebirilechiar
destul de sensibilein condiJiilestationalese iau in c.onsidera{ie numai
atunci, cind ele determina deosebirileimportante din punct de vedere
silvicultural in caracterelearboretului; numai ?n acest caz se pune pro-
biema un'ui tip de padure aparte. Este interesant sa se subliniezeca
prin aceasti recomandalie prot. G. F. Morozov pare cd a gi anticipat
asupra aprlicdriiin tipologia forestierda principrluriui condiliilor de ex[stenfd,
despre care nici .nll se vorbea pe vremea 1ui.
Ar trebui si se ri.spunda concret la inlrebdrile r-rrmdtoare:pina 1a
ce limite se pot extinclecieosebirilecondiJiilor sta{ionalepentru c.a si
nu se puna problemastatiilirii unui a|t tip de padure? care sint ampli.
tudinile admisibile de variatie a diferi{i1orlactori ecologici in cadrul

428
 aceluiagi 1ip dq padr.rre ? A/tai simplu intrebarea s-ar pltne in ielul urmd-
tor : cit de dilerite pot sa Iie statiuuile, in care se-gasegteun anumit
tip de padure? () astiel de tormulareinsa n-ar li riguros corecta,fiindcd
ea desprin,desta[iunea de tipul de pddure,' or, repetdrn,sta!iunea trebuie
privitA ca parte integranta a tipLrluide padure.
Cercetarile ec,ol6gig. viitoare urmeazd,sd stabilieasci, deci, in ce
misurA acest principiu i91 poate gasi aplicalia in str-rdiultipr-rrilorde
pidure. Revenind 1a cele discutate1a inceputul acestui punct'; daca sc
va constataca intr-un anumit tip de piduie, 1a celelalteconditii ega1c,
se pot gasi soluri atit de deosebiteca in exemplr-rl cit:it -- l;run moderat
acid si podzol de destructie- aceastanrr va-pLrleafi inlerpretataltlel,
d e c r ta d m i t i n dc a i n a m i r c l el i p r r r rd c s o l . r e g e l b l i . r c s p c c t i r r ; i g i s e g t e
satisiricLrtminimul condi{iiLor de existenld. Dacd, insi, pe lingd deose-
bi'rile de so1 exista sr alte deoscbiri care ar putea compensape cele
dintii, raspunsul ar ii m:ri greu de dat. Chestilrnease cbmplicd, bine-
in{eles, prin faptul, ca al.em de-a face cu complexe de factori. Cazul
ideal, presupus mai sLts,cu rrn singur f actor variaL-il, se intilneste in
naturd extrem de rar ; este greu sd se aju,ngd la solu{ionareaintregei
probleme atit de complicate,porninld de la asemeneacazuri rarisime,
iar in studiul c.omplexelor de factori ar ii foarte sreu de stahilit deo-
c a m d a l i c c a n u m el r e b r t i cs a f i c l i m t i n c u r r s i d e r l l i ec ,e a n u m c c o n s t i -
tuie acele condi{ii de existentriiincd n'ecLrnoscute. Intr-adevdr, acest aspect
al problemei nu se cunoagteinca nici pentru organismeleindividr,iarle,
c_uatit mai pulin pentru biocenoze.Dec.i,este loarte greu de preconizat,
daca 9i cind ecologia vet putea da un rispuns in chestir_rnea aplicirii
principiulLri condi{iilor de existen(iLi,n str-rdiuttipr-rril,or'de pid,r"rregi cit
de precis va putea fi acest raspuns,in specialin-ce masura-se va putea
ajunge 1a precizari cifrice. [)ar, in orice caz,trehuie sd se.retind pirsibi-
iitatea explicarii cu ajutorul aicestuiprincipir-ra Lluor situatri, cars alttel
a r p a r e ad e n e i n l e l c s :l r n t i p d e p i d u r c c u'din p r i n d ci n d o u a c a z u r i a n s a m -
bluri diferile de conditri ecologice; unul aceste douA ansambluri
ecologiceapare intr-un a1 doilea tip de padure, iar celalalt - intr-al
treilea (pentru exe,mplificarea se vedea cazul tipurilc,r cu Carex pitosa
din Mdgura Odobegtilor,discutat mai sr.rs).
Ilro'lrlerrra ar prrteafi atacatzigr dintr-un a1t punct de vedere,incer-
cindu-se lSmtt,rirea u,nui asp,ectcurios u1 sp,n5rtitutriiserttlor, relevat. gi
mai sus. Reamintimca intr-o serie a.r putea - s a fi doud sau mai multe trpuri
d e p a d u r e ,l l e c l t r o r a r c rl e e c o l o g i c e s c s u fr a p u n d n u m a i i n p a i l c :
cel pu{in o .astfel de impresie s-a creat in rrneLecazuri cercetatepe
teren. In exe,m'plulcitat, al seriei cu Carex pllosa de pe dealurile ,\1o1-
!9vei, este -sigur ci in unele situa(ii se pot gisi gorunetul, goruneto-
fagetr-rl 9i fagetul in conditii ecologice f ractlc identlce t sa G zicem
c.azulA); dar, goru-netulse gdsegte9i in conrdi{ii,unclefagul nu pdtmnde,
deci n,Lrexistd nici fdgetul pur, nici goru,neto-tdgetul (cazit B). Goruneiul
din cazurileA 9i 13este identic (in limitele loleranlelorad'mise'actualmente
in diieren{iereatipurilor). Dar, poate f i el asezat in aceeagiserie cu
fagetul din A, care flu se mai intilne;te in Il ? Pentru a raspunde 1a
aceast.iintrebare,materialeleexistentenu sint de ajuns. O aproiundare
din punct de vedereecologica problemerseriilor va putea aduce lSmuriri
gi in aceastd chestiune. Deoc'amdatd,i,nsd, rneritd sd fie subliniat, cd

429
si din acest pu'nct de vedere adoptareapnirrcipiuluicondiliilor,de exis'
ienld ar putea da un raspuns: go,runetttlgi-ar gas.i indepllnlte acesle
"numai
.or'aitli qi'in h ..i B, iar igge'bu'l irnA; ryergin:dl1'- d:p1tt:'^r:*
poate' admite o"d"a treia situa!ie, in oa,refdgetul sd-gi gdseasc, satlsla-
i;i.-.;;J;ii'f existen!d, iar' gorunetul 55 nrt-si giseasca 9i, deci,
nici sa nu existe. "
Toate aceste co'nsidera{iisint de ajuns pentru a.scoate in evidenJS
rolul mare pe care ti"t,rl"' si-1 joace tetceiarile ecolo'gicein viitoareie
studii
- tipologice de detaliu.
7. th st-uaiitetipologice viitoare mai trebu'ie acordatd o atenfie dleo'
sebita aspectuluitaialolic. Sint loarte necesarecercetarilemai prect.se
;;;p;" triuooi eiementelortaxatorice din fiecare.tip de.pidure la diferite
uiiJt". in privinla aceasta pot servi -ca exemplu unele. lucrari strdine,
iu..-orpiinif foiite multe amanunte de aceasti naturd (l38) (162).,Ar
fi vorba, deci, in primul rind de o serie de precizdri necesarecaracteri-
zarii cil mai bune'a tipurilor de padure respective ; acesteprecizari vor
fi, desigur,Ioarte utile gi mai departe,in aplica{iiletipologrei padurrlor
Dar,
in acliv"itatea ' r i d i c a mai ales in materie de amenajarnent.
silvici practica,
p e l i n g d a c e a s t as e 9i u n e l e c h e s t i u n is p e c i a l e d
, e u n d e o sebit
interesgtiinlific, c'aremeritd o disculie mai detaliatd.
In general,'criteriile taxatorice se lolosesc in diferenJierea.tipurilgrr
ae piau?e; de otricei,aceastase manifesta prin,.incadrareaarboretelor
d i n ' t i p r r l r e s p e c t i vi n t r - o a n u m i t d c l a s d d e p r o d u c . f idea r a 9 i t o s t a c c e n -
iuitd'n..etit'atea de a studia amanun!it mersul cregterilorin cadrul Iie-
;;;;l iit-J" piaur" (l58). Intr-adev6r, impartirea acluala pe clase.de
produc{ie se bazeaza'pe valori medii, care estompPa.zeanumite particu-
iaritdli, ce pot apdrea in unele cazurt. Desigur,.sint.multe cazuri, cind
cregtereaef6ctivd^a unui arboret se incad,reazAdestul de bine in aceste
valori medii ; alteori,ins[, acest lucru nu se intimp1d.Ideea de a urm5ri
varia{ia fenomenelor de cregterreintr-un tip de padure gi a o reda in
mod iidel prin ciire este principial 'cregterii loarte iustd, binein.teles, cu condifia
ca aceastd'dcstigurarea sa repre,zinteintr-adevdr un caracter
c.onstant a1 tipului respectiv.De aici este numai un.pas pina la.proptl.nerea
de a intocmi-tabeled-eproductiepe tipuri de padure sau mai precis, pe
anumite grupe de tipuri, fiindca se in{elege ci nq_ se poate. preco-nrz.a
i n t o c m i r e aa i i t o r t a b e l e ,c i t e t i p u r i d e p a d u r e s i n 1 . ' l ' o t u 9 it,r e b u i es a l i e
recunoscutfdra inconjui, ci ac'eastaprbpnnere ar fi inca prematurd, dar
anumite cercetdripreliminare s-ar putea incerca.
Aceste cercetdi.iar avea in primul -cercetat rind scopul de a verirfica,dacd
ideea este realizabilA. Ar trebui mersul cregterilor in anumite
tipuri de pddure, asupra cdrora ar putea exista oareoafeindoiald. Desi_gur'
uir tip de pddure,care pina |a exploatabilitatese men{ine in clasa I de
o r o c l d c t i en. - a r c o m D o r t i n i c i o d i - s c u l i ed,a r s e s e m n a l e a z a u n e l ec a z u r i
tind .irs, de productie se schimb! in cursul vietii arboretului ; ele au
9i stirnit oa.e.bre discutii ( 154) ( l58). Deocamdatd n-a cercetat nimeni
cit de frecvente sint aceste oazuri pi ce importan{a practicl pot avea.
Judecindteoretic, un arboret, c.arela virsta elploatabilita{ii este de clasa
a III-a de produc{ie,ar Ii putut evolua in doua feluri diferite: in tot
cunsul vie{ii sI se ti menlinut i,n aceastd clasd d{e prod'u,cliesa,rr sA li
avut la inceput o productivitate mai ridjcata, care pe ur,ma s3 scadd

430
 simfitor, astfel incit la urma urmei sa dea prin insumarevalorile caracte-
rjstice pentru c!asq a III--a (ipoteza inveisa, a ridicarii productivitatii
de la o anumitd virsta a fost busd si era in mod teoretic,'dar probabil
rgPrezintdun caz. extrernde rar). Daci s-ar dovedi cd inrtr-unanu,mit tip
de pddure, mersul cregte,rilor ut'meazdtotde'a,u,na fie prirna, fie a doua din
caile aratate, atunci 4r rez:ultaldmurit cd acest mers al cregterilortrebuie
sd iie privit ca o caracteris'ticda tip,ului res,pegtiv.Ar u,rma, deci ca in ca-
racterizarea taxatonicd a tipuflui, irn-loc de si,rnpli m,erntiu'ne 2sllrpr&pro'duc-
-diterite
ti-vita{ti, sa se specificeaminuntit intregul m-ersal cresteriloi la
virste. In cazul cind in cadrul unui trp ie pidure s-ar constatadeosebiri
din acest punct de vedere,ar trebui se tie'cercetat,in ce misurd aceste
deosebiriqpar cu o anumita regularitate.Astlel, s-ar putea pune in,ultima
instanfa_gi problema scinidariiiipului respectiv pe ba?a acestor deosebiri;
bineinteles, in aceasta eventualitate ar trebui sa f ie cumpanit $oaite
bine, daca in acest fel numarul de tipuri admise nu se va inrirulti intr-un
'-aceasta
rnod exagerat gi draca,in general, inmultire este compensata
prin avantaje reale de alta naturd. ln dacd s-ar ajunge,_pe orice
caie, oa intr-un anu,mit tip de padure sa _fine,
se gaseasci numai*arbbrete cu
un anu,mit mers a1_cresterilor,atunci, desigur, s-ar putea pune gi pro-
blema intocmirii tabelelor de produc1ie pe grLrpe de tipurl cu mersul
'avea
cregterilor asernindtor. rn caz contrar, acest lucrir nu ar rost.
o altd chestiune taxatorica, ce a'r trebui sa fie mai bine pusa la
punct, este_ceaa consistenfeiarboretelordin fiecare tip de pdciure.In
descrierile d i n p a r t e aa l l - a s - a u s p e c i i i c a lt a f i e c a r et i p ' l i m i t d l e d e c o n -
sistenld,ce au fost observatepe ieren ; dar, aceast a nu epuizeazdnici
pe.d'eparteohestiune.a. Limitele iespectivetrebuie sa iie preciz'atemai bine,
lolosindu-sesi celela1teno{iuni taxatorice apropiate (densitate,eventual
desime).-s-g atras aten!ia, cd in,anumite tlpurr ae pd'd,ure,consistenla
s a u d e n s i t a t e an i c i o d a t dn u a j u n g l a v a l o r i p r b a m a r i ( t s a 1 .b s t e n e c e s a ' r ,
deci, sa se precizezelimitele iespectivela diierite virste in'cad,rul fiecarui
t i p d e p d d u r e .A c c s tl^u c r u a r a v e ao i m p o r t a n ' ! ca a p i t a l ai n u n e l ea p l i c a { i i
pr_actic-e, mai ales in legatura,cu calculeie asupra productivitalii'padir-
rilor. se intglege, ca el ar trebui sa lie tinut in sea,musi in cazui c.ind
s-ar ajunge_la inrtocmirea.tabele,lorde produc{ie pe grupe d,etip,uri.
8. O che'-.tiunede altd nuanld edte cea' a'raYonirii tipoiogice. Res-
pectareaprincipiului geogralic se impune gi 1a noi in {ara. Varietatea
rnare a conditiilor sta{ionale gi numarul mare de specii compo'nente,cu
o r i g i n i d i f e r i t e g i a r e a l e d i f e r i t e d c d i s t r i b u l i ei n t ' a r 5 ,{ a c i a n u m a r u l
tipu'rilor de padure existentesa fie gi el destul de mare, iar arealelelor
in rurlte caztni sa se grupeze in anumite regiuni. O impartire a larii pc
astfel de negiuni tipologice aparc ca o necesitate rearld, pentru a cdiei
sus{inerenu mai este cazul si se piedeze.Nu mai contesta nimeni acest
lucru. l)ar, traducerealui in practica se love;te deocamdatade greuti{i
serioase._De fap,t, o astiel de raionare apare pentru moment ca un cerc
vicios. Scorptrl ei principal ar fi stabilirea unbr raioane tipologice, -de rigte
ttnita{i de terito'riu mai mult ori mai pu{in uniforme din punct vedere
tipologic. In interio'rui f iecarui raion irrmeazA sA se execute cercetirile
tipologicegi sa se stabileascdtipurile de padure. Deci, cunoagterearaio-
nului respectivcrr limitele sale s-ar impune inainte de incepereacerce-
tarilor. Pe de aitd parte, insa, raioaneletrebuie sa fie stabilite pe baza

+Jl
cunoa$teriitipurilor de padure din interiorul 1or, liindci tocmai palti-
cularitd{ile aiestor tipuri justificd separarearaioa'nelorintre "ele.Astfel,
problema apare loartb altrlit de rezoivat. Solr-rtiacea mai buna ar Ii :
-ltabilireainitiala a unor anumite raioane provizorii, cercetareatipurilor
din intertorul'1or9i ^pe urmd definitivareadin aproape_inaproapea limi-
telor f iecarui raion cu ca,racteristicile 1ui precise. Criteriile principale
pentru stabilirea acestorr,aioaneprovizorii ar putea fi reprezentate' prin
idspindirea diferiie(or specii importanrtede a,rbori, dar acest criteriu nu
epuizeazdp'roblerna,liindca unel-editefen{etipol,ogi'cepot. apArea9i.acolo,
unde din iunct de vederc floristic nu se otrservddeosebirisensibile.Ar
trebLrisa se tini seama gi de alte c'riterii traturale - geomorfologice,
climatologice,pedologice.litologice; in felr-r1acesta s-ar putea porni de
la o p6imi raionarecbmplexa,dar, in r-rltimainstanla,tot studir-rt tipuril':r
de -pdd,uretrebuie sd dea criterii sigLtrede raionare.
In cadrul acestei raionari trebuie sa se rezolve doud aspecte: o
raionare orrzontalasi una altitudinala"[-a noi in lari cei ce studiazi
p r o b l e m e l ec l e a c e s t g c n s i n t , l n g c n e r l l , u b i l n r r i t i s d d c a m a i m u l t i
importanJa dileren.[ieiiloraltitudinale. Din punct de vedere tipologic,
acest lucru are justiticarea1ui. Se poerlee,mitcde pe acum ipoteza ca
in regiuneamuntoas5aspecteletipologicesint'mai 'uniformepe suprafe{e
mult mai mari decit 1a dealuri sau la cimpie. (,rr alte cuvinte, daca s-ar
p o r r r id c l a o i m p i r { i r c o r i z o n t a l aS i s - r r l t t r r . . . a
, t t u m r t l ir c g i t t n e ,o P l u -
vincie istoricd, d'e exemplu Moldova, nttmarttl raioanelor de munte din
interiorul ei ar fi relativ redus, fata de cele de deal 9i cu atit mai mult
{a.[5de cimpie. Dec.i,pentru comoditatealttcrttlt-tiar Ii mai indicat sa se
separeintii regiunile orograficemari - mun.{i,dealuri si cimpie - apoi
in lnterio'ru1lor sa se di{eren{iezeraioanele.
Acest lucrrr este confirmat si prin comparatJia situatiei de la noi cu
cea din tdrile invec.inate(bineinferles, in mdsura, in care si3 poate aprecia
dupd descrieri; o comparalieperfectvalabila ar trebui sa f ie iacutd de
cineva,care a lucrat sihgr-rr'peite tot;. Intr-adevir, sint'destuleasernAndri
intre tipurile de padure de munte din Carpalii Moldovei $j cele din
Carpa{iilicraineni; in unelecazuri se poate aiirma ca existi o supra-
punere perfecta.In schimb,tipurile de stejaretedin Molclovagi cele din
gesul invecinat zrl Ucrainei nu par sa fie chiar atit de asernanatoare.
La fel, se poate vorbi despreunele sllprapuneriperlectede tipuri intre
Carpatii Meridionali gi 13alcani,pe cind cele din cimpia Munteniei Si din
regiunile mai joase din R.l). Bulgara de obicei nll se prea ase'amani
(exceptindcele din Deliorman,care este continuareanatu,ralda Dobro-
gerinoastre, dar 9i aici apar une,ledeo'sebiri,ca de exemrplu,tip,111 longoz
din Valea Batovei).
Este foarte probatiil ca o raionare perlectava trebui sd nu se limi-
teze \a hotarele'tarii, ci anu'miteraioaire sa treaca.si in {arile vecine.
In materie de raio,nare trebuie sd mrai fie men,fionatu'n aspec'tdiiicil,
care nu este inca nici pe departe rezolvat. Anume, nu este clar inci,
in ce fel trebuie sd se tra'sezelimita dintre munte gi dealuri. Astfel, s-au
descris fdgete de p'1s611.1ivitate superioara cu tilord de mull, aparte la
munte gi aparte 1a dealuri, dar pe teren aceste tipuri prezinta f ara
indoiald aspectede trecere.Trebuie sd iie stabilite criteriile precisre,care
sa permita dife'ren{ierea1or, dar aceasta se va putea face numai atunci

432
cind deosebireadintre munte 9i deai va ii perfect limurita gi din punct
de vedere stafional, Deocamdata,nici silvicr-rlto,rii,nici specialigtii din
alte domenii n-au ajuns inca la un punct de vedere comun gi defirritiv
in lceastd privinta.
L O datd terminatd raionarea tipologici, se va putea pune $i pro-
trlema unei ajustdri a rnetodelorde lucru in tunc{re de aceastaraionare.
S-a pi aratat mai sus ci deocamclata s-au intrevizut oarecaredeosebiri
inlre tipologia forestie,rade cimpic si cea de terenuri accidentate- deal
gl nrunte - insi, aceste impresii trehuie sI fie verificate gi precizate pe
baza unor ce'rcetir,i alndntrntite. Nu se poate incd intrevedea pind ir,nde
se t a putea a jLrnge in aceasitddireciie. Tot rgi, problema meritd si fie
menlionati aici pe scurt pentru evidentd.
10. Precizarea pozi{ireitipolo.qieiforestiere iati de gtiin{ele irrrudite
constituie, de asemenea,o preocllpare irnportantd penlru viitor. Dupii
cilm s-a mentiouatgi in partea I, socotintnormal oa gi in tara noastra
tipologiei fore,stieresd i se acorde acelagi rorl ca in U.R.S.S. Pe linrga
rolrrt ei dc crpilol important al sih,iculturii generale,ea trebrtie si fie
incad,ra'ti si c,a rln capitol de geotro,tanic5. In cadrttl stu,diultrigeneral
a1 rregetatieilirii cercetirile asllprLrpadurilor ar trebui sa se fac:i dup;:r
metodeletipologice"Nu rnai insistirm iiici asupra detaliilor, Iiindci ele
au si tost discutate rnai inainte. Rea'mintimnumai, cd rezoilvareaacestei
probleme nu depinde numai de voinla reprezentan]ilortipotogiei f ores-
tiere, ci intr-o masrtr:i mai rnare dc geobotanigli.Ramine ca in viitor
sa se ajunga la o inlelegerepe aceastiilinie.
I l. t lltima problem5, care derir.';rdirect din cele cloua precedente,
c:stecea a nomenclaturii.F:ira indoiala, ca iu oric.cprot;[emade siste-
maticd.este destui de incomodfaptul ca numirile tipurilor au fost schim-
bate mererrpe parcurs.In parlea a II-a s-a;i putut vedea ci in acest fel
s-a a.iunsca unele tipr-rrisa aiba rrn numar impresionantde sinonime.
$i totupi, nici numirile acloptatein aceastAcarte nu pot ti consideratc
ca cletiniiir.e. O nomenclaturadefinitiva se va pute:rstabili nu,maiatunci,
cind si sistemulintreg de clasificalieva lua torma definitivd.Tn aceastil
ordine de idei, introducerearaionirii trebuie si aduca preciz-iri impor-
t a n t e . P o r n i n d d e l r e r e m p l r t ll i p o l o q i t o rs o v i e t i c i s, - u r p u t e r s 5 ' s e
fc,loseascirnurniri asomr-initoarepentrr-ltipr,rrilerricarianle din diterite
raioane, addugind cel mult un calificaiiv scurt pentru precizarearaio-
nuiui. In felul acestase vor prrteaintroclrrce unele simplilicari in actrtal:t
nornenc.laturiclestr-rlde complicatii. llineinteles, in paralel se mai pot
face multe ameliorani atit in ceea ce prive;te principiile generrle rle
denurnirea tiprrrilo,r,cit gi in rrnele cazuri particularc.
Al doilea aspect important de nomenclaturiieste iu legdtrrra cll
incadrarca in geobotanici. Se in{elege cd aceastd t'ncadraren'u se poate
infaptui fdri acceptarearnor prLnctcde vedere comune in anumite pro.
bleme.O astfel de problern;ir.l fi reprezentatS, desigur gi prin Iolosirea
nurnirilor latine, l,a care geobotani;tii rru par dispLrgi sd renun{e. Ctr
toate decizijle h-rategi 1a noi si in Ll.R.S.S.,in aceastaipotezA nlt se
intrevede posibilitateade a abandon:r iotaI nomenclaturalatina. Vor
trebui sa fie folosiie in paralel clou.inumiri, una romineasci si cealaltii
latin5; in alcituirea numirilor laiine. poate si a celcr romine,r'a trebui

!g - Tipuri de pdduri .- G 241 433

sd lie linutd seama de uzanlele generale,ce se vor stabili cu timpul in
mate'rie de geobotanicd.

In incheiere,rnen{iondtn cd i1 perspectiuete tipologiei .forestiere.in

R.P.R. nrr am inleles sd imglobamgi ioate aspecteleaplicaliilor practice
ale tipologiei in biferite domenii de .gospodariesilr'ica. Aceasta omisiune
nu trebuie"sd fie in-feleasbin sensltl cd aspectelerespectivear prezente]
importan'fa mai mici, decit cele . teo,retice,tratate pS ]ulg Tai stls :
rlirirpotriva,
'depdges,cimportanla lor esle f oarte fflraf€. Prin insagi natura 1or,
ele in,sd cadrul cdrlii de ta{i. Utmeazd ca speciali$tii consa'
crati s6 le trateze in cadrul {ieciruia din domeniile respecttt'e.
 BIBLlOGRAF-]E
I . A L I O F I I NV . V . Rastitelnosti S.,S.S.R.,Sovetska,iaNauka, Moscova lg5l.
'f
2. .{LEX.,\N,DROU/ICZgprtI6gi;2na s! stemutyzuL:zy a Iusow sehocinshlt:h.,Roczn,ikinault
\ { r . B . s i Z A R E B AR l e s n y c h ,1 9 5 5 ,t I I I , p . p 1 0 9 - 1 7 8 .
: i . , \ N T I C IM . 9 i Hemiska reacliitt zemLi;ta u sumshim ttso!ialtantuMLridannecike
B L j N U $ E V A TT L l o t n e n eG, l a s n i k $ L l r u a r s c ofga c u l t e t a ,1 9 5 2 ,n r . 5 , p p . 7 5 - 1 0 a .
4 . A N U C I NN . P Alexandr Feliltanoutci Rutlzchi (1838-lg0l),,V6daiugciesea
deiateli otece,stvennogolesovodstva", Gosle's,bu'm -
i z d,af, fol6sger/2
Len,ingrad 1950,v. II., pp. 30-49.
5 . A N L I C I NN . P . Stepnoie Lesoruzuedenie ne nujd.aetsiaa naukoobraznomucenii
o biogheolenoee. Les i stepi, 1952,nr. 9, pp. 32-38.
6. ,\NUCINN. P. EScio raz o biogheolenoze ,,I-es,noiehoziai.s,tvo,,,1gb:J, n.r. l,
pp. 59-62.
7 . A N L I C I NN . P . Protia o;ibocinih uzgleadou G. P. MotouiLorLau oblasti lesnoi
tipologhii,,,Lesnoie hoziais vo", 1955,nr. li, pp. 80-38.
8. B'ELTDIE:\L. Obserualiuni usupra ttegetuliei lemnonse tlin muntii Br.Lcegt.
A n a r l e l eI . C . E . F ' . 1, 9 4 1 ,v , V I , p p . 3 - 8 1 .
9. BELDIE .{L. Fdgetele montdne superioare dintre Valea lalomilei gi Vatea Bu-
zriului, Edilura _\cademrieiR.p.R., Bucure,Sti 1951.
I O .B E L D I E A L . Vegetalia masiuului Piatrq Craiului, Bul. 9tri,in,{. Academiei
R p R., Secti,a de 6triin{e biologice. agrnnoice. geologice qi
geograiict-'.nr. 111952, t. IV, pp. 999-1029.
I I . B E L D I EA L . Tot in problema raporturilor dirLtre uegetalie ;i staliune, ,,pe-
vista pddurilor" nr. 5/1956,pp. 289-292.
1 2 .B E L D I E A L . q i Staliunea de Pinus cembra din abruptul prahouean al Buce-
CRETZOILIP gilor, ,,Revista pddurilor", nr. 1211935,pp. 835-857.
1;i.t[lQ"{(D A. L. Lesnaia rustitelinosti ittgo-uostoka U.S.S.R. Editura Universi_
td,fii de stat ,,T. G. gevoenko", Kiev 1950.
I 4 . B O . R N E B U S C H Danmarhs shoatgper,Acia forestalia fennri,ca,193g, v. ll4, 1l l.
c. H.
1 5 .B O R Z A A . Die Vegetation wtd Flara Qumliniens,Cu,idede la SrixidmeEx.
cursion Phlog6ographique I,nte,r,nation,ale,
Clui 1931,pp. l-bb.
1 6 .B O R Z\ . \ . Rotanischer Fiihrer tturth die Umgeburtg uor Bdite Herculane
lHerculasbadl bis an die Doruru. lbidem, pp. 5,6-63.
17. BORZ;\ .,1. Bolanik Extursion through the ,,Ctmpia,., Ibidem, pp. 196-_206
I 1n
,,Acta iorestalir fennica" liecare arlicoi porrlri un nnmrr de ordine gi are paginatie
a p a rl e .

.t.ta
I8. BORZA Studii litosociologice tn Munlii Retezat, Bul. grd,dinii botanice
;i al muzeului botan'ic de l,a Un,ivenstitLatea di'n Clu;,
nr. 1-211934, v. XIV, pp. 1*E4.
19.BORZA Contribulii la aegetalia 9l flora Bdilor Bazna. Ibidorn,
nr. l:2/lg4l, v. XXI, pp. 49--56.
20.BORZA Vegetalia nutntelui Semenic ditt Bunal. Iirirlt'rn,nr. l-2l19"16,
v XXVI, pp. 24--56.
2 1 .B,RAUN-BLr\N- P flanzensoziologie, Gr undziige der VegetLttionsktt/rde. Sprin gt'r
QUET J. Vcrl., Berlin 1928.
BUNU$EVAT T. Gheologhapodlog i rasproslranenie ;umskih asoyialia nn O{led-
nom clobru 'lvluidanecika Dom.ert'ai ni.egotsoinepctsredttoioho'
lirri, C.lasnriklunnarscogfakulieta, 1951,v. III, pp. i-23.
23. BUNUSEV.AT
T Ecotoghia nehih pretstaanica prizernne llore ;umshilt tlso'
lialia Srbie, Gla,snic guntarscog iaculteta, 1952, v. V..
p p. 105-1 48.
,A CAJANDERA. K. Ueber lValdlgpen, Acta fo,re,stal'i,a f,ennica,1913"v. I, 1.
?5 CAJANDERA. K. T'he theora of forest tgpes, Society fcn thc Finnisk Lit;rat'y,
I Ielsinski1926.
CERNJAVSKIP. O buhoaim $umama u F.N.R.'l., Sborn,ik radova Institu{3 za
IikologhijLri Biogheografiju, 1950,nr. l, pp. 85-94.
2 7 C E R N J A V S KP
I. Ti.pota gora v Dobrtulju t Golsko stotpanstvo, 1953, nr. I,
li I4ARINOVM. DD. t-t+.
!8 C,HIRITAC. iisfpurile tle La Hanul Conachi din purLtt de uetLerenalrtralisl
;i iorestier, Analele I.C.E.'l'-.,I938, v. III, pp. 3-125.
29. C,FII,R.ITA
C. Stalittni ltmitti pentru gorun determinate dc lactorul so/, .\nr-
It'le I.C.E.l'., 1943, r'. VIII, pp. 150-157.
30. CHIRITAC. Pedologie generala gi forestieru, Editu.ra de st,at ptntru litera-
t u : ' a ; t i i n { i f i c a , B u c u r e g t i1 9 5 3 .
3 1 . C H T R I T AC . Pentru o ma.i bttnd lundamentare ecologicti a siluicul.tLtrii rtocrs-
lre, ,,Qs1.j51,pidurilor" nr. l/1955, pp. 3_5.
r,I2.C,HIRII'AC., IIt. Studiul solurilor tipurtlor naturale de pd.dure, I.n luc,rarea
MEHEDI}ITI V., ,,Tipurile naturale de piduri di'n Ca,rpafii d,intre Olt ;;i Pra-
NONUTA I.. tr h c r v a " ,L C . E . S . ,S t u d i i g i c e r c e t l n i ,1 9 5 4 ,v . X V , p p . 5 6 - 1 0 8 .
co,l,abofqre
cu
P,\UNESCUC. +i
STANCIUN.
33 (]HO,DZICKIE. Przebudoatr lusou kurpttckich a Prtlsce,Syllvan, 1956,nr. l(1.
pp. 27-47.
34, CIALIKOV I. i. Po oiprosa za tiueidane na gorsk&td tipologhia ll /?4s. Gorsko
stopanstvo, 1951, nr. 6, pp. 249-257.
; j 5 .C I A L I K O V I I . t i Za lipologhiceshete razlicie ! g.s.e. ,,Belmehen" i tiahnoto otra'
.{N(11,15. jenie u praktihata Gorsko stop,anstvo,19t53,nr. 9, pp. 403-410.
36. CLEMEN'IS F. E. Plant Succesionand lndicators, Ed. FI. \V. W,ilson(iomp., Nerv
\ ork 1928.
37. CONSTANTI- Steitrul pufos in OItenia, ,,Revista pidurilor" nr. 10-11/1945,
N E S C UN . pp. 2tt-224.

I Pe Iinga articolul publicat s-r consIltrt In manuscris mli dezvoltrt cu acelasi subiect
(donat de arriori. bibliotecii LC.E.S.).

436
38. CONSTANTI. Contribulii la studlu,l regeflerarii steiaretelor de pe solurt cu
N E S C UN . lcnomene de innilugtinare din ctmpiile din uestuL9t nord-uestul
I r l r l i , , , l ? e v r i s t ap a d u r , i 1 o r "n,r . 3 i 1 9 5 6 ,p p . l 3 l - 1 3 6 '
It9. D A M A C E A N U
C. Substituirea pdtturilor de tip proaizoriu (lirL podigul cerilral ul
A4ollouei, ,,Revista pidurilor", rtr. 211954,pp. l9-20'
E L I I I S C Uc . Il,'lleclii pe nargitleu teoriei tipurilor Lle (trboreta,,,Revistapa-
d u r i l o r " n r . I l / 1 9 3 9 ,p p . 9 0 4 - 9 0 8 .
{ 1 . ENCULESCU
P. Zonele tle uegetalie lemnoasLrdirt Rominta in raport cLt corL'
rliliile orohirlrogralice, climatcrice, de sol ;l de subsol, Me'm.
lnslitntului geologic al Rominieli, 1924,v. I.
42.C 1 \ I I C I M . O ueghet(tlii Co;ulniaca. Gla,s'niktumarscog iaculteta,
r'. 5, pp 283-308.
4ll C A I I C I M . Prilog pozna'aaniu nizinshih suma oholine Beograrla. Glasnik
su,marscogfaculteta, 1954,v. 7, pp. 277-288.
4 4 GAIICI M., Pregletl ynshih Iitolenoztt Planintt Mttlientt. Gllrsn'ik llltnars'
coitcl M., cog f aculfela, 1954, v. 7, p1':.255-276.
I V A N O V I C IM .
G E O R G E S CC U. l n . s u l e l ei l e f a g t l i n p o h r o g e a , , , Q e v i s t ap i d u r d l o r " , n r ' - 4 / 1 9 2 8 .
pp. 231-212.
GI]ORGISCU C o n t r i b u l i u r t il u s t u d i u L p t i d u r i i l - e l e o , , , R e v i ' s ' L ap d d u r i i l o L
nr. 10/1928,pp. 731-737 ; nt;. 211929,pp. 77--87.
,14
G E O R G E S CC
U. Contribuliuni ia slrtdiul piidurllor dintre Comana ;i
vista paduri,lor",nr. 1211931, pp. 965-978'
,l lJ G E O R G E S CC.
U Suttlii phgto-geogralicein basinul irtIerior ul Cernei,
I . C . E . l - ' ,1. ,9 3 4 ,v . I , P P . 7 l - 1 3 3 .
CEOIIGESCU Rispintlireu rtrizontalii a pinuLui silt't'stru Curpa!ii Roniniei,
. \ n a l e i e L ( l E . F . , 1 9 3 9 ,v . V , p p . 3 - 7 8 .
c.
5( ) .G E O R G E S C U C e r c t e l ec a t i p d e p t i d u r e , , , R e v i s t ap d d u r i l o r " ' n r 8 - 9 / 1 9 4 1 ,
1tp. 447-4r;7, nr. 10-11, pp. 505-5'18.
)
GiIORGESCU $leaul ca tip de patture de rentabilitttle (Conienin{iirr:cenzat:i
,,Rer,'ista pzidu,ri'lor", nr. 1211945, pp 323-325.
G I ] O R G E S C UC Tipurile naturo1e de pdtlure din regiunile lesurilor ioasc ;i
qi CO,NST,,\NTI- inolte ale Olteniei,,,Revista p i d u r i l o r " , n i r . I 2 1 1 9 4 5p,p 2 7 7 - 2 9 : l '
]\ESCU N.
G T J S U L E A CM . CctnsirleralitLni geobotaniceasupra Pinului siloestru din Bttco-
ufna. Bul. F'acultalii tle gtiin(e din Cerniu{i, 1930.v IV, lasc' 2,
pp.3l0-375.
II.\RALAMB AT. O stuliune de PintLs banatica Georg' I o r t ; i Pinus silues'

si CIiETZOILJ P. tris L. pe ualea Soltodolului de Runc 0 l t e n i a , ,,Revista Pri-

r.lurrilor'" nr. 811937, pp. 765-778
TIUFNAGL }I. Waldtypen. .\llgemeine Foirszeitung, nr. l7--13,
pp. 155-l 56.
TiUFNAGL T{ Vegetatictnsentaicklurtg,Riichschlcige urtd Feftllciftttig, Allgr:-
m e i n e F o r s , t z e i t u n g1, 9 5 0 ,n r . 1 9 - 2 0 , 1 t . 1 7 l .
HUFNAGL T{. Der SauerkLee- Schattertbliimchentgp,.\llgemeine Forsizei-
t u n g , 1 9 5 1n, r . 9 - 1 0 , p p . 8 l - 8 2 .
I-\BLOKOV A. S. Biogheo[ettoloEhio'metafiziceshoe ucenie,I'es i 10,
|p. zt-.ti.

I L V E S S . \ L OY . Noteson sonte lorest (site) tgpes in North America, '\cta fores-

t r l i a l e n n i c a , 1 9 2 9 ,v . 3 4 , 3 9 .

Irprtri dc -- c. 241
 f;0 IOV,{NOVICIB Fitolenoza Quercetum cctnlerlae-cerris kao biolo;ki indicator,
Glasn'ik qurnarskogfacuitet,a,1945,n'r. 7, pp.207*2,19.
TOVANOVICIB . Sumske fitocenozei stanigte Suue Planina, Glasnik sumarskog
fakulterta,1955,v. 9, pp. 3-101.
{I2.IVANENKOB I . Osnoanietecenia a lesnoi tipologhii,ln volumul ,,Razvitieruss-
kogo lesovodstva", GosudarstvenrnoeI'esotehniceskoeizdatelstvo,
Moscova'Leningnad,1948,pp. 32-1 ll.
63 J , \ E G E RI { Darstelung der Ergebnisse der Stundortskortierung,,,Der
Wald", 1952,nr. 7, pp.2ffi-209.
64 J U K O V A . B . O kritike biogheolenoza prof esorom N. P. Anuncitim, ,,Lesnoe
hoziaistvo", 1962,nrr. 10, pp. 47--50.
6 5 . I ( \ B A N O V N . E . Lesnaia iipologhia i eio primenenie a lesnom hoziaistue (soueg'
ciante u Righe.), Vestnic Academii ,Nauk S.S S.R., 1954, nr. 1,
pp. 102-106.
66 K I R S T E I N Lettlands 't/aldtgpen, Actraforestalia fennica, 1929,v. 34, 33.
67 I(OCIK,dRI T. O hlassilihalii tipou lesa prof. V. G. Nesterooa, Lesno,ie ho-
z i a i s t v o ,1 9 5 5 ,n r . I l , p p . 3 3 - 3 8 .
88. I(ORENETKJ. Geobotanichj s hospoddrcka nddrt lesndho komplixu Oraoshg-
Podzitrnoh, 1956, Prirce wzkumni'ch ristavu lesnickich CSR.
1956, v. i0, pp. 77-94.
69. KOROVIN B. 1i Primenenie kompleksnotlesouodstuennoihlassifihalit tipou lesa.
B O L L J S E V S C H IE . L,esnoiehoziaistvo, 1955, nr. 4, pp. 39-41.
70 KOSONOGOVA V .F.Opit sostaaleniaharti lipoa /esa. Lesnoic hozia,istvo,1955,nr,5.
no.2l-23.
7 I . K R I L O V AV . I . Sostaalenie kart tipou lesa po le'sn[.cestaami leshozam, ,,Les-
no,ic hoziaistvo", 1955, nr. 4, pp. 42*44.
;2. KRL]EDENER A. lValdtgpen, Klassilihation und ihre uolksairtschaftliche BedetL-
tung, ,1. Neum,annVerl., Neudam,m,i927, v, I.
7 3 .L A N G R . Forstliche Standortslehre, P,aul Pa,rey Verl., Berl'in, 1926.
7 4 .L A S S I L A I . On Influence of Forest Tgpe on \Y/eight of lYood, Acta fores-
s t a l i a f e n n i c a , 1 9 3 0 ,v . 3 6 , p p . 1 1 9 - 1 2 5 .
75 L,\S.SILA L, Llntersuchung iiber den Einfluss rl,es lY/aldtlJltsauf dic Quoli-
ttit der l(ief er, Acla foresitalia fennica, 1931, r'. 37, pp. 1-.-128.
76. L:WRI- Otenha lesorastitelnih usloxii - osnoanaia zadacia lesnoi tipo-
NENKOD. D, loglrii. ,rlesnoie hoziaistvo", 1953,nr. 11, pp. 48-42.
77. L.{VRI- Napraulenia o lesnoi tipologhii i hlassifihalia prof. V. G. Nes-
NENKOD. D. teroua, ,,Lesnoiehoziaistvo,", 195b,n,r. 6, pp. StI-37.
78. LEAN,DRUV. 9i Stud.ii tipologice in oc,oalele sliuice experimentele Ora.strl
MEI'IEDIN'IIV. Stalin, Ctmpulung-Moldoaenesc,Sinaia, Co;ula
9j Fetesti,
I C.E.S., Studi,i gi ceroetiri, 1953, v. XIV, p,p. t7Z_2J8.
79 LE.\N.DRUV. Curente de bazd, in tipotogia soaietica,,,Revistapiclurilor,,,
n r . 1 0 / 1 9 5 4p, p . 8 - 1 1 .
8 0 . L E A N D R UV . II. Studiul tipurilor naturale de pdduri, In luorarea
,,Tipurilc
n,atulale de pddurri din CLa,rpa{iidintre Olt gi prahova,,,
I.C.E.S. Stu,diii9i cercetiri, 1954,v XV, pp. 1B-S4.
8 I . L I N K O L AK , Zur Kenntnis der Valdtgpen Eesfis, .{cta forestalia fenni-
ca, 1929,v. 34, 40.
8 2 L I S E N I ( O T . D . O poloien.ii u biologhiceshoi nauhe, Oghiz_selhozghiz,Mos-
cova,1948.

,l3fl
'l1 \1I:I I]il1\\/ rr I
K lipologhii konlentriro'',unihuiruboh u suiazi s izmeneniami
c, rtapociuennompokrote. ln volumul Konlentrirot,anierubhi u
l e s a l Ls e u e r a .I z . . \ k a , d c m i i N a u k S . S . S . R . 1, 9 , 5 4p, p . l l 0 * 1 2 5 .
[jl UITZIiRA-\ Potleba komplexniho ctgzhumu lesu, Prrice agzkumngch istauti
lcsnickfch eSR., 1953,r'. 3, pp. 5-38
85 i \ l i l Z L R , \ . \ LesnichtitApologie.budouci zdhlad ptstouati lesu, Sborn,ikCes-
kosl. -,\kad. zem6d v6d lesn., 1955, t. 28, nr. 2' pp. 249-264
( r e c e n z a t i n , , ' R e f e r a t i v i n , i iJ u r n a l , B i o l o g h i a " , 1 9 5 7 , n r . 3 ,
p. 143).
86 }IOR.,\RIU I. liegetalia Murtteiui !'ible;, Bul. soc. rcg. Ront. de gcogra-
fie, l94ll, t. LXI, pp. 143-180.
87 TORARIU I. .4supra ecologiei gi sociologiei lut Quercus pedunculillora
C. Koch, ,,Revista pidurilor" nr. l0-12/1944, pp 257-267.
s8 .\TOROZOV
G. i.- Licenie o lese, ed. IV, Gosu,darstvennoe Izdat'els'tvo,Moscova-
Lcningrad 1928; ed. VII, Gosleshurn.izdat'Moscova-Lcnin-
gr:ad 1949; Studiul pddurii, ed. r'om'in5,i:d,itura de sta'i pcntru
liieratura gtiin{ifica. Bucuregti 1962: Die Lehre uom Waldc,
.'d. germanl, Neuman-NeudalnrnVerl. 1928.
89. .UOROZO\,'G. F IJcenteo tipah. nasaidenii, 'Gosudarstvcnnoe1163ls]5fvp5c1sko-
Itoziaistvenn,oii kolhozn'okoopera ivnoi rliteraturri Moscova-Le-

ii tes|toso hoziaistaa s.s .s.R.

rovllov G.P i::;Z:Jt:ff)nie osnoui organizal
9 0 . 1,10
, o s c o v a ,1 9 5 5 .
l z . A k a d e m ' i iN a u k S . S . S . R .M
G.P
9 1 .l'lOTOVILOV ..Noaaia" Iesotipologhiceshaia klassifikalta, Lesnoic hoziaistvo,
1955.nr. 8, pp. 27-29.
92. IAOTTL J. N daittaa u pralesoobnu reseruatu Bielouieza u Prilshu' ,,Lt's-
nickd Prace", 1954,nr. 2, PP. 75-85
9r. rtlQ,\Z K. LesnickA Pr5cc, 1950,nr' 9-12,
Degracladnistadia lesnich /^r7pli.
pp. 357-3B4.
94. MItlZ r( StanortiKtni tgp7 a ieiich degradainl stadia it Velgch Popoaic
nr' ;1,
,,Pr6ce vyzkumn-vch rist'arnulesn,iokich e .S'R ", 19'53,
p.p.375-428
'Prirozend
95 MUR-\NSI(-i'S spolecenslua stietloie'skgh chlunni' Zprar'u Stalngch
\ryzkumnych Ustavov Lesn'ickych e S rR ' Rocenrka' 1948'
pp. 76-100.
06 NDSTL.RO\; V. G Obcee leso',todstto ed- I, Goslesbu,rnrizdat,Moscova'Lenin'
grad. 1949; ed. II, GoslesbumizdatMoscova-Lenrnigrad1954'
) 7 N E S T I ] I ? O VV . S Ludochim Fitippoaici Zeabloaschi (1763-1846),,Vidaiugciesea
Goslesbumizdat,Moscova-
deiateli otecestvennogol,e'sovod'stva".
L.eningrad,1950,v. II, pP. 15-16.
{ l B .N h S T E I I O VV G IJcenieo tipah lesa i th hlassiIihalla,Lesnoie hoziaistvo,
nr. 2, pp. 7-18.
99 N E S T E R O VV . G E;cio raz o uoprosah lesrni Lt.,snoiehoziaistvo,
nr. I l, pp. 43-49.
oL$.\NSKr ,\1. A Tuorceskuiaroli otbottt a sr)etenilciurinshogo ucenia, ,''\gro
l r i o l o g h i a " , 1 9 5 0 ,n r . 4 , p p . 2 l - 3 7 .
ORLOV .\ t. Tiomnohuoinie lesa Se'uern.ogol(auhuzu, Nauk
S . S . S . R .M , o s c o v a1 9 5 1 .
1 0 2 .O S l i . \ S T O N On lhe I'orest Tgpes in India, Acta jennica,
r,. 3.1, 12.
1 0 3 .P A $ C O V S C H S
T. Vcgt'tuliu arborescentd u munlilor iud. Rimrti.cul-Sciraf.,,Rc-
vista phdurilor" n'r. 5/19;J5,pp. 32:3-334.
l 0 4 . P A $ C O V S C F TST. Quercus Virgiliana Ten, in pddureu Runceni, ,,Revista plduli-
lor" nr. S-lAll9+2, pp. 360-366.
r05. PA$COVS,CFII S. Studii ctsupra uegetaJieipddurilor din impreiurimiIe Gurghiu-
/ a l , A n a l e l e I . C . EF . 1 9 4 3 ,v . \ / l l i . p p . l 0 G - 1 4 9 .
1 0 6 .P , \ $ C O V S ( . H IS . Tipurile de arborele din pddurea.Casa Verde, Analele I.C E.F.,
1945,.:. IX, pp. 39-90.
1 0 7 .P A $ O O V S C H S I . Con.tribuliuni. la studiul molidi;urilor de altitudine mare,
I . C . E . S . .S, t u d i i i i c e ' r c e ' t i n1i ,9 5 1 ,v . X I I , p p . l l 5 - 1 2 6 .
l o B .P A $ C O V S C H S T . Recunoa;tereatipologicd.a. brddetelor pure ,i a amestecurilor
de brad gi molitl din Murtlii Buzdului, LC.E.S., Studti'iqi cer-
c e t i r i , 1 9 5 1 ,r . . X I I , p p . 1 2 7 - 1 3 6 .
1 0 9 .P A $ C O V S C H S T S i t u a l i a i . n t i p o l o g i a f o r e s t i e r ds o u i e t i c a , , , R c v i s t ap i i d u r i l o r ' ,
l e m n u l u i6 i h i r t i e i " ,n r . 1 / 1 9 4 1p, p . 1 3 - 1 4 .
I r 0 . P . \ $ c o v s c l l l s . Perspectiueletipologiei forestiere tn R.P.R..,,Revi,stapidurilor,
l e m n u l u i E i h i r t i o i " n r . 6 / 1 9 5 1 ,p p . 3 - 5 )
r I r . P A $ C O V S CI II S Contribulii la. studiul sik,ostepeidin Banat, Bul. gtiinf. al ,\ca-
dcmiei R.P.R., Sec{ia de 9t'irinlebiologice, agronomice, gco'lo-
oice qi geograficc',nr. 311952,t" IV, pp. 705-714.
ll2. p,\$covscHI s. I ttloctrireasteiarului petttLrrculatprin gorun i n Podi;ul Tran'
s i l u a n i e i . C o m u n i i c i r i l e A c a d e n r i n jR . P . R , n r . 7 8 / 1 9 5 2 , t . I l ,
pp.4l5-418.
1 1 3 .P . \ $ C O V S C HSI . Metoda soaieticd. de fctlosire a tipologiei Iorestiere irt scoptLri
p r a c t t c e , , , R e v i s t ap d d u r i l o r " , n r . l 0 / 1 9 5 2 , p p . 2 4 - 2 5 .
1 1 4 .P A $ C O V S C I ' lSl . l-tnelediscu{ii in jurul problemei impdduririlor in stcpli. .\rralclcr
I l o m i i n o - S o v i e t i c es, c r i a , , s i l v i c u l t u , r i i , I n d u s t r i a l c m n u l u i " ,
n r . I ( 1 7 ) 1 9 5 3 ,p p . 3 9 - 1 3 .
I 1 5 . p . \ $ c o v s c t J I s . I.a sernicentenaruLtipologiei forestiere,,,,Revista pidurilor",
n r. I / 1954,pp. 4-8.
116. P A $ C O V S C H S
I Pertlru o justd orientare in tipologiu Iorestierri,,,Rcvista pidt-t-
rjlor", nr. 3/1954,pp. 482-484.
1 r 7 .P . \ $ C O V S C H S I . In problema raporturilor trtre l,egela!ie ;I stuliutre,,,Revista
pidurilor", nn. 4/1956, pp. 203-206.
ll8. p . \ $ c o v s c l { I s . Pe marginea art[colului ,,Tot in problcma rnporturilor i.rttre te-
getalie ;i stu!iune" de dr. ing. Al. Beldie, ,,llcvista pddurilor",
nr. 8/1956, pp. 498*499.
l l 9 . P . \ $ C O V S r C I lSl . Seria tipologicd cu pdturu uie dc licheni in munlii Bartalului,
Comunicirile Academiei R P.R., n,r. 3,/1956,t. VI, plr. 443-447.
l'20.rP-,\S,CrOVSC,Ht S., TipuriLe de pddure tlin siluostepa dintre Sirel ;i lalomila, Bul.
CEU,CAC., CLO. gti)n. al Acacle,mie'i R.P.R., Sectiunea de $iriLntebiologice,agro-
NARU ;\. 9i nomice, getlogice gi geogr''6,frlgs, nr.211954,,t. VI, pp. 639-656.
LEANDRU V.
l 2 l . ' P : \ S C O V S C HSI . , Stttdiul tipurilor de pddure d.in bazinul su.pr:rior ;i mijlociu ol
LEA,NDRUV. 9i P u t t t e i , . \ n a l e l c I . C . E . S . ,1 9 5 5 ,v . X V I , p . I , p p . 107-154,
PURCELEANS.
'lipurile
122.PASOOVSCHTS., de piidure in siluostepurlintre IalornLlu;i Dundre, Bu|.
LEANDRUV. 9i gtiin!. al .A,cade,mieiR.P.R., Sectia de biologie 9i E t i i n l e a g r i -
RADULESCUS. cole, nr. 1i1956,t. VIII, pp. 179-197.

440
1 2 3 .P A U C A A . Studii fitosociologice tn murtlii Codru si Mumu, AcadeLxiaRo-
m i n i , S i t u d i i g i c e r c e t i r i 1 9 1l , v . L I .
12,1.pERN L. I(. Tipi lesa u prahtihe lesoustroistua,',,Lcsnoic hozia,irstvo", 1g56.
nr. ll, pp. 38-43.
125.PETCUT M. Regenerareaprin sdmintd a arboretelor de ;lea.u, ,,Revista pi-
durllor", n,r. 3/1934,pp. 227-231 .
126p
. oGREB- E o g h e n t l V e n e d i h t o a i c iA l e x e e u ( 1 8 6 9 - 1 9 3 0 ) , , , V i d a i u g c i c s c a
NE,.\CKP. C deiateli otecestvennogolesovodstva",Coslesburmizdat, Moscov;i-
L,eningrad 1950,v. II, pp. 91-99.
127.POGREB GlteorghltNicolaeuici Vi,solhi( lBbS-1 940).Ibidem,pp. I l7-146.
NEA"KP. S.
128. POGIR'EB- O biogheoienoze,ego proishojtlenii i su;cestae,,,Les i stepi,',
NE,AKP. S. 1 9 5 2 ,n r . l l , p p . 3 8 - 4 4 .
129.POGREB. Osnoui lesnoi tipologhii, lz. \kadcmii Nauk Lt.S.S.R.,
NEAK P. S. I(iev 1956.
1 3 0 .P o , P E . Date noi cu priL'irc lu rdspindirea si. t,eoetu.!iupintLlui silues-
tru in Carpalr, Bu1. gridin,ii bot'arnice qi al ntuzeului bolanic dc
la Llniversiiatea din Cluj, nr. l-411936, r,. XVI, p1t. 32-42.
I 3 I . P O P E S C UC . I Condilii de instalare a. perdelelor forestiere de prolet:lie tt
cimptilui irt Oltenia, Editu,r,a:\cademici R P.R., Buc,urcati1g54.
1 3 2 .P R Z E M E T C Hz.
T T i p u r i l e d e t t r b o r e t e ,b a z a s i l o i c u l t u r i t s t i i r t l i f i c t , , , E c o n o n r i a
irorestierii", nr. l-3/1921, pp. 30-34.
'[ehnica
I33. PRZEME'T.CHI 7
impdduririlor, E'ditura Progresui Silvic, BucLrrc5ti1937.
9i VASILES,CU u.
I 3 4 P U R C ] E L E A N s., U Studiul tipurilor de piidure dirt Ocrilul silurc ttxpcrimenIul Ti-
C H I R I ' I ] AC . , giinerti,I.C.E.S. Studii ;i ce,rcetir,ri,
1953,r,. XlV, pp. 127-176.
P.\$COVSCHTS .
9i BELDII- A
1 3 5 .P L ] R I G . S . Forest-typesstudiesin In.dia, J. Indian Bot. Soc. l{)54,nr
p p . l 9 - 2 7 ( r e c c n z a li n , , R e f e , r a t i v n i iJ u r n a l , B i r : l o g h i a " ,
nr.2, p. 1V4).
R . \ D I ( O VI . N l-izobnoui.aaane nu dihouite gori a seuenta Strandja, Sl;ornili
nra Tentralnra Gorski Islcdovatelski Institu't, 1948, v. IV,
pp. 207-250.
RADKOV I. N. Vizobnouiauurte na dibouite gori u iztocina Staru Planinu
dem, 1949, v. V, pp. 127-188.
I 38. RADI(OV I. N Tipologhiceski. izuciaaania na iglolistni grtri ',: Rrlo
Iz. na BtilEa,rskat,a -,\kademiianra Naukitc, Sofia 1956
I 3 9 R , \ \ D U S K . \D . Lesne Tgpg na Sloaenshu.Sb,or.eeskosl.akad.zem6d.v6(1.'lesn.
1955, nr. 2, pp. 287-298 (recenzat in ,,Pefrrativnii Jur,nal.
B i o l o g h i , a " I, 9 5 7 , n , r . 6 , p . 1 2 1 ) .
1 4 0 REIC,HELTH . $ ' Florentgpenals Hilf e filr Standorstshartierungtrnd WaLdba.u itrt
ERLB.\CH Mittergebirge, ,,Der W,ald", 1952,nr". B, pp. 239*244.
RIOHTER Aufgahen und Methodih gegerbiittsnollerForsteinrichtung,,\r-
chiv fiir For,stwesen,i952, nr. l-2, pp. 3l-46
r42. l t f r B i r L E . Zusammenfassende Schlussbetracliung zur Vortrugsrurtdetiber
die BLLchenaiilderEuropas, in ,,Dic Buchenw:ildcr Europas",
Il. Huber Ver. Bern-Berlin 1932, pp. 49()*5{12
1 4 3 .I T U B T O VS Tipurile de pd.duri. irt literatura rasd, ,,Rev,ista
nr. 711933.pp. 461-477.
t t 4 R U B ' I O VS .
I 4 E R I J D S K II .
I 4 6 . S C A M O N IA
l . t 7 SC,\MONIA
I 4 8 . SC.,\MONIA
149. SCIJENCI( C_ .\
l5o.$ENrr(ov1. P
151 S[JI(,\OEV V. N
I52 SLIK.\CflV V. N
I53. SUI{ACEV\', N
15,trSLiI( \CEV V. N. Dendrologhia s osnooami lesnoi gheobotanihi, Goslesbum,izdat,
I Di) SLI(AqEY Y "u
lJo SVOIJOD,\ P. Piinos sotsitske uedtt k lesni typologii. LesndckdPr5cr,1949,
1 5 7 .SVI,NHUF.
VT].D V. E.
I 5 8 . TI{,\CI]NKOM
I 5 t ) .V I N C E I i I ' B
IOO.VL.\D I.
16I.\/OROBIIV D. V.
162 VO'ROP.\NOVP. V. Elniki seuera, Gozbezlrumizdat,Moscova-Leningrad, 1950.
1 6 3 .W A T T . 1 . S . e i
TANSLEY ;\. G.
442
Soluril.e zduoaielor Buzdulu.i si tipurile naturale de arboretc,
,,Revista pidurilo,r", nr. 211940,pp. 81-90.
'l'ipoui
liiiarskih iuma jugoistotnog detu Sumutlije. Prirodniacki
rnuzej Srpske zemlje, Na,Lrdni,I{nriga,Beograd 1949.
Ein neuer Tgp des Buchen-Traubeichenaaldes atts den ['lri-
ming und seirt YergLeit:hmit \Y/aldlgperrdes Jurtgcliluuiunts,
.\rchiv ILir Forstwesen, 1952,nr. I-2, pp. 47-58.
lValdgesellschaftenuttd Waldstandorte, -\kadem,ie-Ve11., Bcr-
lin 1954.
Neue Erhenntnisseder forstlichen Vegetationshunde. -\rchiv liir
F o r s t w c s e n1 , 9 5 5 .n r . 5 - 6 , p p . 5 0 1 - 5 ' | 0 .
Fremdlundische IVald- und Parhbiiume. Vcrl. P. P,a,rey,Bct-
lin 1939.
Zumetki o metodihe klassifikalii rastilelnosti po Bruun-Blutt-
quet, in vol. ,,AkademikuV. N. Suk,aciovuk 75 letiu so dnria
r o j d o n i a " ,I z . A k a d e m i iN a u k S . S . S . R .M , o ' s c o v a - L l e n i n g r 1a 9d 5 6 ,
pp. 581-590.
Rastitelnie sooh;ceslua(Vvedenic v fitoso{iotoghiu) Iz. Kniga,
\'1.oscova-Leningrad 1926.
Rtftoaorlstao h issledouaniu tlpou iesou, Gosularstvennoc iz-
datelstvo seiskohozi,afstvennoi i kolhozno-kooperativnoilitera-
turi,1931.
Die lJntersuchung d.er Valdtgpen tle.s Osteuropiiischen Flach'
lrtndes. Handbuch der biolog. .\rbei,stem'iho,den', 1932,T. 6, Hefi
2i, pn l9l-t-250.
Moscova-Leninglad 1938.
Osnooi teorii biogheolenologlti.i, in,,Jubiloin,ii sborrniikposviaE-
rionii 30-le'triu Velikoi Octi,a'brskoiSo{ialis'ticeskoi ,Revol,i.u{ii, Iz.
Akadermii Nrauk S.S.S.R., Moscovra-L'eninrgrid,1947, v. II,
pp. 283*305.
rir. I l-12. pp. 453--531.
Untersuchungen iiber die boden-micro-biologischenUnter-
schiededer Cajander'schenTgpen.'\cta forestalia lennica, 1937,
v 44, pp. 1-63.
O b; cee !esottodsluo, ed. I I, Goslcsbumi zclrat,tr4oscova -Lcningrarl
1952', Silrticultura Generald, ed. ro'min'eascd, Ilditula Agro-Sil-
vici de St,at, Buc'ure$ti 1955,
Rosllinna spoletenstaak lesni tqpologii. Lcsnickd 'Prdce,1949,
nr. 2-ll pp. 49-70.
Tipuri tle pddtLre ,i tipuri tle arborete itt Ocolul siloic Slobo-
zia (lalomita),,Reuista pddurilor", nr. 12l1945p , p. 294-300.
'lipi
lesoc ettropeishoi ciasll .S.S.S,R. Iz. .\kadtimii NaLtl<
U . S . S . R .K , icv 1953.
IJritislr Beech llToods in',,Dic Euchcnwdldcr lruropas" H. Iiu-
ber Verl., Eer,n-Berlin 1932, pp. 294-361.
I6,1-\\/ESTVF]I-D M. Natural forest uegeiution zorLesof NeaaEnglund, ,,Journa1oI
er aI. Forcstr1,",1956.v. 54, nr. 5, pp. 332-339.
1 6 5 .Z A I T E V B , I ) ( uoprosu o tipah lesa. Lesnoiehoziaistvo, 1955, nr. 11,
op.27-29.
166.zoLYO.\lt B. I'htllocinologis pl lo sglu[cLLlture etr Hongrie.,\ci'a BotarricaAca-
d e n t i a eS c i e n t i a l u mH u n g a r i c a e ,1 9 5 4 ,t I , f . 1 - 2 , p p . 2 , 1 5 - 2 2 2 .
167ZOL\OMI B. Ittrstairtschttftliche Er gebnisse der ger.tbotanischen KartiertLtt g
J-\KUCS I'., im BlikkgL:birge,:\cta Botan,i,caAcademiac Scitntiarum llun-
B.\RATFIZ. I] garicae, 1955, t I, i. ;l-4, -pp. :361-395.
H O R : \ N S Z K YA
168. )i: * + indrumdri tehttit:ein siLaiculturd,Mi,nisterrl Silviculturii, 1g49.
169. * + :r: lnstructiuni. tehnice de ttntenaju.reupatlurilt>r,Ministerul Silvi-
cuitunii gi Indus.inieiLemnului, Bucurnqti 1950.
170 7 rudi soaegcianiu po lesnoi tipologhii, It . Akademii Na uk
S S.S.R.M , oscova195,1.
171 Instrucliun[ pentru intocmirea planului de perspectiud ('Lr
priuire la impddurirea terenurilor goale ;i ameliornrea arbo-
retelor de productiuitateredusd din fondul [orestier al Stulului,
Mi,nisterul Gospodiriiei Silvice, Bucure;ti 1953.
t72 lnstrttcltuni pentru amenajareapudurilor tlin R.P.R., Ministcrul
Gospodariei Silvrice,Bucur,egti1953.
17?,. Sprauozdanie z honferencgi lipologiczni, w Rabstgnit' i Scec-
c r n f t u ,S v h v a n , 1 9 5 ' 1n, r . 2 , p p . 1 3 1 . - l l l 5 .
| /tl Manualui inginerului foresti.er,vol. I. Editura Tehnicri Bur'u-
feStr lYb,t.
17:.) Lucriirile confcrinlei de tipolagie lorestierti (1-3 martic 1955).
L C . E . S . 1 9 5 7 .s e l i a I I . n r . 8 .
 INDEXULALFABETIC
a l n u n r i r i l o r q t i i n t i f i c ea l e s p e c i i l o r d e a r b o r i . s i a r b u ; t i

A fin V a c c i n i u mm g r t i L l u sL .
.\griq Ribes grossaluria L.
Alun Corglus auellana L.
.,\lLrn turcesc Corylus colttrna L.
Anin alb Alruts incana (L.) Monch.
.\n'in negru ALnus glutinosa (L.) G,aertn.
:\nin vcrdc Alnus ulridis (Ch,aix) Larn. et D. C.
;\rfar titirisc Acer tatarlcum L.
B ircoace Cotoneaster irttegerrima Med. {daca nu se in-
aliiS specie); mai pot li C' tomen'
dici prec,i,s,
losa (Ait.) Lrindl. 9i C. melanocarpaLorld.
L - ] i r c o a cnee a g r i Cotoneaster melttnocarpa Lodd. lCotoneasler
ni gru (Eh'r.\ Fries.l
B i;icoa.sa Colttteo arborescen.sL.
Brad Abies alba Mill. (,4bies peclinala D. C..)

C iir;" Viburnum opultts L.

Caprifoi Lonicera xglosteurnL., L. nigra L.
(iarpen Carpinus betulus L.
Ciirpinili Carpinus orientalis M,ill. (Carpinus rluinetrsis
Scop.)
Ciiiina albi Hi ppophad rhamttottlesL.
(lzi,tina rnicl Mgricaria germanica (L.) Dcsv.
Ciitini rogie Tamarix rantosissima.Led.
Cer Querc,us cerris L.
Cireg Prunus auium L. (Cerasus auium (l-.) M6nch.
Ciregul pitic Prunus f ruticoso Pall. (Cerasus frutico'sa (Pall \
Woronow.
ClocotiE Staphgleapinnata L.
Coaciz de mun,te Ribes alpinum L.
Corcodug Prunus cerasifera Eh,rh. (P. myrobalana Loiq )
Corn Cornus mas L.
Coronigtc Coronilla emerus L.
Cruqin Rhamnus frangula L. (Frangula alrtus M i l l . )
Cununi!:'r Spiraea ulmilolia *'oP.

444
Curpende pidure Clematis aitalba L.
Cu,rpen,de munte Clematis alpina (L.) Mill. (Atragene atpina L.l
I)irmox Viburnum lantanu L.
Dracila Berberis uulgaris L.
Drob Cytisus (diierite sp,ecii,totdeauna indicate pre-
cis) ; Cgtisanthus radiatus (L).
Drobifi Genista tinctoria L.
Dud alb Morus atba L.
Frg Fagus stluatica L.
Fag oriental Fagus orientalis Lipsky
Frasin, frasin comun Fraxinus excelsior L.
F,nasinde Pe r,nsylvania Fraxinus pennsgluanica Marsh.
Frasin de Turkestan Fraxinus oxgcarpa Willd. (Froxinus oxgphgila
Bieb.)
Fr'asinul pufos Fraxinus holotricha rKoehrne.
Girni{I Queruts frainetto Ten. (euercu.s conferla l(it.)
Gorun Quercus petraea (Mattuschka) Liebl. /e. ses.
sili,flora Salisb.), dacd nu existb indica{ie pre-
cisd asupra speciei; mai pot li e. datechampii
Ten. Ei Q. polgcarpa Schur.
Hamd Humulus lupulus L.
Iarbd neagrd Calluna uulgaris (L). Hull.
Iasomie Iasminum fruticans L.
Iedera Hedera helix L.
Ienupir, ienupbr comun Juniperus cummunis L.
Ienupir pitic Juniperus sibiri.ca Lodd. (/. nana Willd.)
Jneapdn Pinus montano Mill. (p. mugo Turra).
Jugastru Acer campestre L.
Jugastru binifean Acer mon.spessularutmL.
La'rice
Larix decidu.a MiIl.
Lemn ciinesc Ligastrum aulgare L.
Liliac Sgringa ttulgaris L.
Mdceq Rosa canina L., dacd nu este ,indicatd precis
specia; mai pot f i gi alte specii (sint indicate
cu nume latine)
Mdoeg de munte Rosa pendulina L.
MIlin Prunus padus L. IPadus ro.cemosa (Lam.)
C. K. Scnmeid.l
Mi'r p5dure{ Malus silueslris Mill., dacd nu este indicatb
precis specia : poate fi qi M. pumila MilL
n{erigor Vaccinium ottis-idaea L.
MesteacEn,mesteacdncomun Betula aerrucosa Ehrh.
Mesteachn pitic Betula humilis Schrank
Mesteacdn pufos Betula pubescens Ehrh.
.Vtigdai pitic Prunus nana (L\ $tok'es (Amggdalus nana L.)
Mojdrean Fraxinus ornus L.
Molid Picea excelsa (Lam.) Link.

'c. 241
30 -- Tipuri de pdduri - 445
Mur Rabus (diierite specii, care sint indicate dc
obcei cu numi,re latind)
Nuc Juglans regia L.

Peducel Crataegus monogAna Jacq., da:5 nu este tndi-

cati precis altd specie; uneori C. oxgacan-
tha L. 9i C. pentaggnaW. et K.
Pdliur Paliurus spina-christi Mill.
Paltin de cimP Acer platanoides L.
paltin de munte Acer pseudoplatanusL.
Plltior Ribes petraeum Wulf.
Pirr piduret Pirus communis L.
Pir argintiu Pirus elaeagrifolia Pall.
Pa{.achini de siin'cI Rhamnus saxalilis Jacq.
Pin negru Pinws nigra Arn.
Pin silvestru Pinus siluestris L.
PloP alb Populus alba L.
Plop cenuqiu Populus canescens Srn.
Plop negru Populus nigra L.
Plop tremurator Populus tremula L.
Porumbar Prunus spinosa L.

Rechite albi Salix incana L.

Rbchiti rorie Saiix purpurea L.

Salbi moale Euongmus latifolia Mill.

Salbi m'are Euonymus europaea L.
Salbi riioasi Euongmus uerrucosa Scop.
Sa'lcie albd Salix alba L.
Salcie cipreasca Salix capraea L., dacd nu este indicaid precis
specia ; poa,te fi g'i S. sllesiaca Willd.
Salcie plesnitoare Salix fragilis L.
Salcim \obinia pseudacacia L.
Salcim mic Amorpha lruticosa L.
Salcim galben Caragana frutex (L.) I\och.
Singer Cornus sanguinea L.
Scoruq comestibil Sorbus domesticq L.
Scorug de munte Sorbus aucuparla L.
Simbovini Celtis australis L.
Scumpie Cotinus coggggria (L.) Scop. (Rfras cotinus
L)
Soc comun, soc negru Sambucws nigra L.
Soc rogu Sambucus racemosa L.
Sorb de olrnp Sorbus torminalis (L.) Cr.
Sorb de munte Sorbus arla (L.\ Cr. ; SorDus cretica (Lindl.\
Fnitsch; Sorbus borbdsii Jav.: Sorbus moi-
geolll Soy. Will. et ,Godr.
Spinul. cerbului Rhamnus cathartica L.
Stejar, steja,r pedunculat . Quer,cus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.\'
Stejar bru,mbriu Quercus pedunculfflora C. Koch.

446
Stejar pufos Quercus pubescens Willd., daci nu se ind,ica
precis specia; poate fi 9i Q. uirgiliana Ten. (se
indicl precis).
Tei argintiu Tilia tomentosa Monch. (T. argentea Desf.)
Tei cu frunza mare Tilia platgphgllos Scop.
Tei pucios Tilia cordata Mill. (I. paruifolia Ehrh.l
Tulichini Daphne mezereum L.
Ulm, ulm de cimp Ulmus foliaceo Gilib., U. procera Salisb.,
U. ambigua Beldie
Ulm de munte Ulmus montano Stokes
Ulm de plutl Ulmus foliacea G'ilib. L suberosa (Henry) Bel-
o1e
Velnig, v,inj Ulmus leuis PaIl. (U. elfusa Willd.)
Vigin turcesc Prunus muhaleb L. ICerasus mahaleb (L )
Milt.l
Vlsc a,lb Viscum album L.
Visc de stejar Loranthus europaeus L.
Vi{a sdlbatici Vitis silaestris Gmel.
Vifa amelicani ParthenocissusquinquefoLta(Lam.) Planch.
Zebg Salix cinerea L.
Zimbru Pinus cembra L.
Zmeur Rubus tdaeus L.
 l^4,

TI4NbI,/IECOB B PHP
PE3NME

co6oii <<Ocsosrt
fleprar uacrl pa6oru flpeAcraBJlaer Onucu-
recHoii rsnoJ'tofltll>.
Baercfl BogHnKHoBeHHer.r pa3Barue Lrnor'lornqecKltx luKoJl s Poccut{ u CCCP' a raKxe
s OngflqHAr114. ,[,anrca noApo6nocru orHocr.rrerbHo AByx rl4neroru']ecKHX uanpaaneHtlfi,
cyqeqrBylqr[ux cefiqac s CCCP. AnrOp npuCoeAgHqeTcfl K MHeHI-Iio,qTo 3r!i ABa Hanpa-
BJ'leHI{q He cr'tt{IlrKoM pa3Htrcfl Me)KAy co6oii, B oco6eHgocrt.r B ycraHoBJIeHI'll'1ocuoBHbIK
eArrHI4q x,raccrQuxaqu[-Tl{noB fleca.
Kparxo H3,'tOx(eHHnpgHllllnbt Ii MeToAbI pa6orsl nplrHflTble s CCCP npu QuroUeuo-
qro n CCCP cy'
roruqecKr.rx li 6lroreoqeno,loruqecKl.ix uccfieAoBaHlltx ; noArepKl{Baercg'
uecrByer noJrHoe corJracue uex4y $nroqeuoJrorueii Ii JlecHoii rnno,'rorfiefi. Aaiorcq raKxe
HeKoropbre yKagaHfifl o npr.rH[r.rnax Qrzrocoquo.noruqecxofi KJIaccuOltKaquu, npuumofi n
Apyrlrx crpaHax. Anrop curlraer uro $urocoqr4oronfiqecKl]e onilcaullq JtecoB coAepxar MHoro
qeHgbrx Ar'ls JtecHofi Tuno,rorlu MarepnaroB ; Ho OllTocoqltororaqecKaf K,'laccu$uxatl'ln He
Moxer 3aMeHr.rrbrr.rno!'roraqecKylo,TaK KaK oHa ucxoAl.tr n3 Apyrux npI4HuHnoB ll o6urno-
BeHHo npeue6peraet KaK pa3 Hafi6oJree Ba)KHbrMHc JrecoAcrBeunofrToqKI.i3peHl4fl MoMeHTaMH.
B Pyrrtmnurc Tr.rnor'tofuqecKrre npr4Hr1{nbr Hasa!'Ir4 npoHllKarb npH6.nnsnte,ruuo
25-30 .ner roMy Ha3aA. Ho rtlHoro pa6oT HanucaHHbrx B npouJtoM, He AocraroqHo Bbl-
JlepxaHbt H cJ1r.lrxKoMnpoHr.lKHyrbr Qurocouuo,noruqecKnMLt nplrulrl.rnaMI't. flocne 1949 r.
nocreneHHo 6una nupa6oraHa oAHopoAHafl, qhcro rltno,'roruqecKat MeroAa. B ocnoee 6Hna
npHHrrTa CoBeTCKas MeToAa aKaAeMI.rKa B. H. CyraueBa ; HO noHaAo6ltal'ICb HeXoTOpble
qacrHbre u3MeHeHnr, neo6xoAuruue r.rg sa cnerluQltKu MecrHbtx ycnonufi. floc,'re npoeeqeH-
Itoro B 1955 r. coBeu{aHr.rq6trnu aurpa6oTaHH cTporue npaBula TuloJtorl4qecKl'tx uccfleAo-
BaHnfi. CorJracHo 3THM npaBr.r,raMTnnbr JrecoB ycrauaB,'lltBalorcq ro : cocraBy nopoA; 60-
' qro Kacaerctl
HnTeTy, QOprrle nepeebeB n KaqeCTBy ApeBeCnHbI XoAy Bo3O6HoBneHxs.
ycrauoeJreHbr
cocraBa nopoA r.r 6onurera 6sr.lrr.i rruQpoBble noKa3are,'1u, pa3rpaHHquBalouue
cMexHble rlr11bl. floArecoK, TpaBflHricraq pacrureflbHocrb tt noLIBeuHble ycaoBl'tg Mofyr
TrKXe OnpeaelgTb Tl.rIIbl Jleca, Ho ToJIbKO B pe[KIrX C'lyrlagx' KofAa oHu pe3Ko BfltrtloT
Ea BaxHbIe oco6eHHocrr.r ApeBocrorr alr:/, fla flecoBoLcrBeIIHHe Mepoflpltqrur noAxoAfllrlile
nJlrr AaHHorO HaCa)I(AeHI.Iff.PagUUqa B IeCOBOACTBeHHbIX MepOnpItqTI1gX TanKe nPI4tlU-
MaeTcfl Bo BHl.lMaHlle npu paSrpaHl',tqeHl4uTItnoB.
B noc,reAuee BpeMq Tr.rnofloruqecKue npr{Hunnbl Bce Aa,lbilre n AaJlbue BHeApflloTctl
B npoi.t3BO.{cTBeHHble,lecHbIe pa6orU e PHP' oco6eHHo B ,tecoycrpoiicrBeHHble I4 ,'Ieco'
pa6orbl. Taxxe
BOACTBeHbTe coctasJrtlorcfi TllnoJloruqecKl'Ie Kap'Ib!'
B rosqe nepBoii sacru npHBoAgrcq HeKoropbre .qalrHbre o nofiolKeHul] JlecoTHno,'Io-
rHqeCKI4x riCCneAosaHuii B HecKoJlbKLIxcTpaHax ; 3ru ,qaunUe Oqeub KpaTKI.I, lt3 3a neAo-
craroqHocru r.rcroqHuKoB, 6usurux B pacflopgxeuutr asropa.
 s

Bropar uactu pa6msr [peAcraBJrner co6ofi <Onucauue rltnoB .recoe PHP>. Bce
TrjnbI Jleca crpynupoBaHbr B Bbrclxue eAHHHI.Ibl,ycTaHOB,leHI'leno BHAOBOMyCOCTaBy -
<$oplraqut>. Bcero npuuaro 46 QopuarrHil. Ecrr qficrbtx flecoB-eJIbHHKoB'
$oprr,rauur.r
6yur.*r n r. A. n $opr'raqfiil cMe$aHnbrx JrecoB-nuxroBo-eJloBblx, 6yxoso-gy6otblx I.1 T. A.
O6uee qucro onucaHHbrx runoB 24i. B noaasrttouleM 6onurunsctge 3To ocHoBgble ruIIbI,
noroMy qro ri3yqeHue rtpoH3BoAHbrx rranoB B PHP eure HeaocraroqHo paapa6orano;
oaHaKo, onucaHbr 14 HecKorrbKo npougBoaHbrx runoB, npeAcraBdlqloulxx oco6esnufi l.iHTepec.
A,rq scex onucaHHbrx runoB ,(arorcrr cHaqaJla oflpe,(eJll.rreJlr.io6r,txuoeeHHo no Qopuaqunu,
a HHorAa AJlq AByx !inr.{ HecKoJrbKux $opraaqrlft BMecre (n c,ryuae $opnautlit coAepxa[lux
fle6o6uoe uuc.no runon). flocne onpeAenurereii Aatorcq roqlrbre onilcaHltl rlrfloB reca.
Kaxqui.i u]n o6oaHaneH HayqHbrM HauMeHoBar{ueM Ha pyMbrHcKoM tt3blKe I{ nopflAKoBbIM
uageaHl4fi Ha JIaTHHcKoMqgstxe 6onuile
HoMepoM ; cofJlacHo oQ$zqua.nrustM HacraBJreHr.{qr\,r
ue ynorpe6,rarctcq. flpueoAllrcn norHat cliuoHllMI{Ka Haeeaunfi, KaK I'13 pyMblHcxofi, TaK
1{ t43 r.rHocrpannofi .nureparypbr ; npfiBe,&eHbrr.t Ha3Banur ynorpe6lflBllluecs n $nrocoutio-
,'rorHqecKofr aHTeparypbr (pasyueercn. ecrn Bo3Mo)KHo ycraHoBHTr' cooTBecrBlte Me)riAy
onrrcaHHbrMH eaauntlaus). Co6creeHHo o[r{caHtze 3aK.IIrcqaer AaHHbte o pacnpocrpaHeHl'it4
THna Jreca B cTpaHe rj ero npaKTHqecKoM 3HaqeHr.ru; SKoJrofliqecKHe ycJloBlrfi-BblcoTy HaA
y p o B H e M M o p q , p e l b e Q , e K c n o 3 h u t t r c , n o q B y , r p y t l r , I . l H o r a a r a p y r t 4 e n o , u p o 6 u o c r f i; B H A o -
eofi cocrag Haca)r(aeHufl; xoa pocra, 6ouilrer, rroJrHory, Qopuy leperleB, KaqecrBo ApeBe-
cllHbl ; xol sogo6Hog,'reuHr; HanpaBJreHr{ecMeHbr nopoA ; cocraB r4 Korlit{ecrBo floAJIecKa;
cocraB u KoJII4qecrBorpaBf Hucroii pacrt{TeJlbHocrl4.
Kpoue onucauHbrx xopotxo r{3yqerrHbrx TunoB, AaHbr eilIe MHoroqilcJleHHble yKa3aHl-lr
o pa3Jrr4qHbrx qacrHbrx c,lyqasx, Tpe6yrounx eure AonoJIHI'treJIbHblx ucc,leaoeauhit A,'1R
peureHlir Bonpeca, npeAcraBmror Jrn olni co6oi ornuqHble rltnbr Ilru Her. Taxuu o6paeol't
6yAyrUire uccJleAoBaHr.rfi,Bo3MoxHo npr{BeAyT K HeKoTopoMy yBeIIiqeHI4Io qHcJ'la TI4noB fieca.
Boo6ue ueo6xoAauo noAqePKHyrb, vro pa6ota npeAcraBnqer nepBylo flonblTKy Aarb
6o,ree lun MeHeernonHyn x,laccuQuraqulo TI{noB ,neCa PHP. B 6ylyufeu Aa)Ke HeKoropble,
CeiruaC no4po6sg Onucasnde THnbI ;eca Moryr 6otrl no4reprHyTbl npoBepKe, no Mepe
naKoueHr.rr 6onee nolpo6Hbtx MaTepr.ia.non.Bnpoueu 3lo He Moxer cqurarcq oqenl 6o.nr-
rrnM HeaocratKoM, TaK xax geug6exno B Haqa,'Ie raxoti 6u ttu 6u,'to xJIaccuQnKaqut{ B
o6nacru ecrecrBeHHHx HayK.
flocne4unt uacrr pa6oru o3ar,'taB,yrflercrr<O6cyx4eHne pe3yrbraroB Ir nepcneKrliBbl
6yeyUterOrr. BO nepnstx H3,tafaIOTCfl HeKoTOpbte oCO6esnOCIH TllnO,'rOrLIHnecoe e PHP.
B paenunnofi MecrHocrn 6o;rruroe qnclo lecoo6pa3ylour,ux nopoA npHBoAur K Jlecmilro-
d'lorull ocHoBaHHoil rflanHLIM o6pa3oM Ha BHAoBoM cocraBe sacaM.renutf, creaoBare,'lbl'{o
oqeHb Hec!'lo)Knofi; uanporuB, B xoJIMI.icr[rIxrr ropHbIX o6nacrqx pyMblHcKat recorl'Inor'loffiq
nprr6,raxaercr r coeercxoii, B ropax pe3Ko Bbrpa)KeHbt H IrtltpoKo pacnpocrpaHeHHbl BIIKa'
pHaHTr{bre rr.inbr reca, o6yc.non.neuHlre r.r3MeHeHr.ieM6oHurera c srtcoroii Haa ypoBHeM
rutopl. Cxoxr.re ta3MegeHnq B HeKoTopbtx clyqaqx Ha6noAarcrcq n B ulHpOTHoM HaIIpaB-
!'ienr.rv, H3 3a noBbrueHr.rs 6ouurera eJrr.rH cHH)KeHHs ero y 6yra no Mepe upoABut(eHut
!i ceBepy. flocneAHqq r.iHTepecHarIoco6esHocrl 3To cMeHa B npocrpaHcrBe THIIoB r'leca
B Jrecocrenn ; no Mepe floaBuxeHilr K rofy noflB,'rqrorcr Bce 6o.nee n 6o.nee sacyxoycroii-
qHBbIC TUNbI.

!,a.nee, noqpo6no o6cyxqaorcn sKoJroruqecxne cropoHbr rufloJloflia necos. Vxa3H-

Baercr qro B ycJroBr.rtx PHP ycraHon,reuue <cepzfi>>B ayxe rxKoJlbr axa.q. B. H. Cyxauena
tscrpeqaer HeKoropbre 3aTpyAHeHHq; Arq pelxeHuq 3Tofo Boflpoca seo6xoAutYIst aonoJ'rHu.
TeJrbHHe rroJreBbrenccJreAoBaunr. O6cyxqaercs Bonpoc B3auMorHolilennii ltex,qy <<Tunoilt
reca> u <<THnoM yc.noeufi MecronporlspacraHltfl>. Arrop nprl,qeplKnBaercfl MHeHIrf,, qro
x.naccuSlrxaqtrc yc,roauri MecroflpoH3pacraHHfl Hy)KHo npoBoAHTb, He npr.iHHMafl Bo BItt{-
ilerrHe pacrrzre,lbHocrb; conocraB,'renue raxoft maccuQura{ufi ycnoBHii MecronPoH3Pa.

449
a

cTaHilfl 'H qUCTo !'lecorHnor'lorHqecKoii KJ'taccuoHKarlnuref Ko npuBe,to 6sl K noJlHoMy

pa3peueHI'ttosxoJrortiqecxoficropoHbr ,recuofi Tr,rnoJrorHH. 9ro xe Kacaercr noaquHeHlrn
<<TnnoBJreca> eAr4HnuaMKJraccltQr.rKarIHu yc,ronufi Mecronporr3pacraHLlg(no nprrMepv
y'xpauucroil Jrecorr4norofr{qecroiimxo,nu) e Hacroaueii pa6ore 3ror npuHuun ue 6un
npHMeHeH ; Bblcur.ie eariHr.irlbrKflaccr4Qr4Kauan,,<<QopnauuH)) ycraHoBJreHbrno BHAoBOMy
cocraBy. Ho anrop npeararaer noABepfHyrb n 6yayuter"r u3yqeHuro Bo3MoxHocrb npl.t-
veHeHrrr o6oux npuuqanoB; Bo3MoxHo,rtro B HeKoroF,blx c,'ryqarx yAo6uee ycraHaB/.IfiBarb
BbrcrxueK,tacclienKaqr.ioHHbre eAuHuubrno rocnoAcrnyrouleiinopoAe (Hanpuuep e.nr,Huxu),.
B Apyrnx xe cryqaqx - no ycaoBl.rflM Mecronpoli3pacraHHs (uanpnlrep noiiuenuue.neca).
LUr.rpoxoo6cyxgaercn Bonpoc rpaQuuecxoro uso6paxenul pacnocrpaHeHHflrgnoB
neca, nocpeAcTBoM 3Ko"IorliqecKllx. Cxtrrl.Anrop npHxoAuTK BbrBoAy,qTo cocTaBr.leHfie cxeMbr
rlpuro4Hofr.&'lq Bcex Bo3MoxHbIxcr'tyqaeBHoKer'larerbHo,noroMy qro olpeAeJlfltourue3Ko-
floruqecKueoaKTopr,r,r.r3r'tHnaroTcrr HHofAaaaxe Ha oqeHbue6o,lturux paccTotHtrflx.fopaa,uo
Jyllue cocraBurb MecrHbtecxeMbl, noaqepKuBaqB Kax(AoMc,ryuae 4eficrnureJlbHoonpeAe-
,rqrcurlie $axropu. Aerop npnuesser cuoco6 rpa$uuecxoro uso6paxennn no ilKoJle aKaA.
B. H. CynaueBa,no3Bo,"trrcureii ssoAurt B cxeMy caMbrepa3Hoo6pa:HneonpeAe,rsrcuue
qraKropbt.
9ro xacaercq nepcneKTuB6yqyurero, noAqepKuBaercse oco6eHHocruueo6xoAnMocr!,
npoBeAeHlrtpa6or no <<anHaMur{ecKoii runo.noruu>>,t. e. }.rccreaoBaH}rq cMeH,necsoii
paCTIlTeJ'IbHOCTL Ha !'IeCOTHno,notuqecxoil ocHoBe. Tarxe noAqepKuBaercflHeO6xoAuuOCrl
n3yqeHlrt craAnii AerpaAaqur.r, npoMe)KyroqHbrx HacaxAeHHii,r,,lo.no4urxoB, rnnoB nupy6ox,
T[noB XCKyCTBeHTJbtX !'lecoB; npea,lafaeTcfl pacunpeHne 3KoJlofnqecKr4xr.tcc.neAoranilfi,
BnJIOTbAO nO,'lHOfoyToqHeHr4fl3Ko,'rorHHpa3IurrHbrx Tr.rnoBJleca; ueo6xolrjllo rarxe
yroqHeuue raKcaulroHHl,rxaaHHblx.Eure o.quoii eaxuoii gaAaqeii jl,,'rfl6yAyurero qBfiqercg
pafioHuponauue crpaHbrc runoJlofl4qecroil ro,rxu 3peur.rtlr, Bo3MoxHo,MecrubreH3MeHehnn
tPaeMoB pa6ornt cor,'racHo erouy paitouupoBaturo.
B gax.nrcqeunenpeAJlaraercq npeAocraBurr necuoii Tr.rno,'lofrlHcoorBercrBylouee
Mecro B o6uer'r QHroueHor'toruqecKoM Lr3yqeHH!ipacrr.irerbHocrrl,no npr{Mepy coBercKux
uccfleroeannfi; B cBs3!t c 3Tr.rMnorpe6yercl, BepoflTHo,u H3BecrHaflnpoBepKa MeroA
pa6orsr, I4crtoJ'rb3yeMblx B 3TLrx o6erx orpac,rflx aHaHHfl,s oco6eHrrocrHyaraloBilelue
o6uleil HouesK,'rarvDbi.
 WALDTYPENDER RVR.
ZUSAMMEN F,4SSUNG

In dem ersten Teil ,,Die Grundlagen der Waldtypologie" werden die Erscheinung
und die Entwicklung der typologischen Schulen in dem damaligen Russland und
Frinnland beschrieben. Es werden Angaben iiber beide typologischen Schulen, die
gegenwiirtig in der Sowjet Union arbeiten, iibermittelt. Der Verlasser ist der Meinung,
dass sie keine grundwesentlichenUnterscheidungen,besonderswas die Bestimmungsart
der wesentlichen Einheriten, der Waldtypen angeht, darstellen.
Es wird ein kurze,r Ubenblick iiber die phyfocoeLn'ologirsche,n un,d biogeoaoeno-
l o g i s c h e n G r u n d s d t z eu n d V e r l a h r e n i n d e r S o r v j e t t l n i o n d a r g e b i e t e n
: man unter-
streichi, dasrses i'n diesem Lande gelungen ist zu einem vollkommenen Eiverstdndnis
zwischen allgemeinen Phytocoenologie und Waldtypologie zu schafien. Die Arbeit
enthdlt weitere Angaben iiber die phytosociologischenKlassilikationsgrundsiitze,die
in anderen Liindern verwendet werden. Der Verfasser ist der Meinung, dass die
phytosociologischenArbeiten wertvolle Angaben fiir die Waldtypologie enthalten;
trotzdem kann die phytosociologischedie typologische Klassifikation nricht ersetzen,
,lass ,sie von anderen Gru,ndsdtzenausgeht und gewrinnlicherwetise gerade drie vom
f orstlichen Standpunkte wichtigsten Prorblementibersieht.
In Qumdnien sind die typologischen Grundlehren vor etrva 25-30 Jahren ein-
gefrihrt worden. Es wurden aber verschiedenevon den phytosociologischenGrundsdtzen
stark beeinfliissten Arbeiten unternommen. Nach lg49 ist man stufenweise zu einer
einheitlichen,rein typologischenMethode iibertreten. Im Grunde wurde die sowjetische
Methode des Akad. W. N. Sukatschew angenommen; es wurden aber einige Einzel-
frnderungen,die von lokalen Verhdltnissen,bestimmt worden slnd, vollzogen. Nach der
1955Tagung wurden genauere Richtungen ffir die typologischenForschringenbearbeitet.
Diesen Richtungen zufolge werden die Waldtypen nach Holzarten oder Artenmischung,
Ertrag, Baumform und Holzqualitiit, Verjungungsmdglichkeitenklassifieziert. Was die
Artenmischung und Ertrag anlangt, sind sogar zahlenmdssige,fiir die Typen unter-
scheidende Crenzen, festgestellt worden. Der Unterholz, die Kraut - und Grassve-
getation und die Bodeneigernscha'ften kdnnen auch - 'aber ,nur sih,r seJten- die Typen
bestimmen; das geschiehtnur wenn sie offenbar die wichtigen Merkmale des Bestandes
oder drie fLir d,iesen Besiand geeigneten wal.dba.ulich-teh[:tischen I{assnahmen beein-
flLissen.Auch die wesentlichen waldtechnischenMassn,ahmenkdnn,eneigenartige Typen
best.immen.
In der letzten Zeit sind die typologischen Grundlehren mehr und mehr in der
waldbaulichen Praxis und zwar in Forsteinrichtungsarbe,iten, sowie in eigentlichen

451
 waldbaulichen Arbeiten verwendet worden. Es
wurden auch typorogische I(artierungen
unternommen.
Am Ende des ersten Teirs wird eine ubersicht
iiber die Lage der typolo-
gischen Forschungen in anderen Ldndern dargebiten
; Iiir d,iese Betrachtung **a.n
dem Verlasser nur ungeniigendeData zur Verfiigung gestellt.
Im zweiten Teil Beschreibungdet Waldtypen der RVR,, werden alle Typen
.,,D,ie
in hdheren Einheiten, die sogenannten
,,Formationen.,,die der erigenartigenVerfassung
gemiiss festgestellt worden sind, klassifiziert. Insgesamt geben
46 For*rtionen. Es
geben Formationen von reinen wdldern - "I,
Fichtenwdlder, Buchenwdlder usw.
und X1d'sc,trformation - Fichten-Tannenwdlder, Eichen-,Buc,henwdlder
uisw. Die Gesam-
tzahl de,r beschriebenenTypen arhebt sich zu 241. Die Mehrheit
ist von Gruntltypen'i,st
gebildet, da die Forschung der rabgelei'teten, Typen der RVR noch am ,{nfarng ;
trotzriem wur'den auch ei'n paar solohe abgelei,teteTypen, die
ein besonderes Interesse
besitzen, beschrieben.
Ftir alle beschriebenen Typen werden zuerst die Bestimmungsschli.issel
abge-
geben; meistens sind sie von Formationen oder
manchmal uon Jin", cruppieru"irg
zweier oder mehrerer Formationen (wen die betrelfenden
Formatronen zu wenige
Typen enthalten) aufgestell'i worden. Es folgt drie aursfLihrliche Beschreib,g,ng
dJr
Jeder Typus trigt den ,rumdnischenNamen und eine ordnungsziffei; den
-waldtypen.
Voraussetzungen der Forschungsrichtungen gemdss werden
nunme.hr keine lateinische
Namen beniitzt. Es wird auch die vollstdndfge Synonimie, sowohl aus
cler rumdnischerr
I-iteratur, als auch aus den fremden Fachschriften gegeben, auch die Bennenungen,
die in phytosociologischen Arbeiten benitzt worden sind, werden ribermittelt (selbst-
verstiindlich nut wenn d,ie Identiliz,ierung der Einheiten mriglich ist) . Die eigenliche
Beschreibungbesteht aus Einzelheiten iiber die Typenverbreitung im Lande und
seine
praktische Bedeutung; tiber die <ikologischen verhdltnisse, wie Hohe
riber dem
Meeresspiegel,Bodenrelief, Exposritrion, Boden, untergrund und eventuell auch andere
auffdlige Einzelheiten; iiber die Holzarten oder Artenmischung, Zuwachs, Ertrag,
Schlussgrad, Baumform, Holzqualritdt, Verjungungsverhiltnisse iib.. die eventuellerr
;
Sukzessionstendenzen; iber ri,ie Arlen und die ttiiuiigkeit <les lJnterrr<llzes und der
Krat- und Grassvegetation.
Ausser der Beschreibung der bekannten Typen werden auch einige Einzelfiille,
die erginzende Studierr belotigen um lestzustellen ob sie als Waldtypen betrachtet
werden krinnen, erwdhnt, Demgem;isswdre es mciglich dass die kiinftigen Forschungen
zu einer Vermehtung der Waldtypenzahl und eventuell auch der Formationenzahl
fiihren werden.
In allgemeinen rnu,ss man n,icht iiberrsehe,n,
d,ass diese Arbeit eiin erster Versuch
fiir die Schaffung einer mehr oder weniger vollkommenen
Klassiiikation der Waldtypen
der RVR bril'det.Desshalb konrn,ienauch ein,ige der aus,frihrlich berschliebene,n
Typen,
nachdem ergdnzendeAngaben riber sie zur Verfiigung stellen, in Frage gestellt.
Diese
Tatsache soll nicht als eine bedeutendeLiicke betrachtet werden, weil
sie anhaitenci
jedem Klassifikaiionsanfang in verschiedenenbiologischen
wissenschaften ist.
In dem' letzten Teil ,,Auswertung und Ansichten,,
werden zuerst einige Beson-
derheiten der rumdnischen Waldtypologie beschnieben.
In der Ebene 1rihrt die grosse
Zahl der Baumarten zu einer auf eigenartige Verlassung gegriindeten,
dass heisst sehr
einfacher Typologie ; in dem Hiigeilande und in den eergln dagegen,
iibernehmen die
"g;merkenswert
waldtypen ahnliche Formen_mit diejenigen der sowjet t_.ln,ion.
ist die
grosse verbreitung der vikariirenden Typen im Gebirge;
sie werden durch die. von
der H6he iiber dem Meeresspiegelbestimmte Ertragsabnahme
gekenntzeichnet.Eine
gewissermasseiihnlticheVariation ist in einigen Fiillen
auch beziiglich der Breite zu

452
 beobachten; s;ie ist der Erhiihung der Fichtenbonitiit und der Verminderung derselben
der Buche, je man mehr nach Norden geht, zu verdanken. Der letzte interessartte
Umstand bildet die rdumliche Sukzession der Waldtypen in der Vorsteppe; wenn man
nach Siiden vorricht, erscheinenmehr und mehr xerophytischeWaldtypen.
Weiter werden die dkologischen Probleme in Beziehung mit der Waldtypologie
ausfiihrlich beschrieben.Es wird gezeigt, dass die Bildung der ,,Serien" im Sinne
Sukatschews unter den in der RVR herrschenden Verhdltnissen auf Schwierigkeiten
stiesst; zur Ldsung dieser Frage sind noch weitere Forschungen n6tig. Die Frage
der Beziehungen zwischen ,,Wald-" und ,,Sthndortstyperr"wird noch besprochen.Der
Verfasser ist den Meinung, dass eine Standontsklassiiiigation die Vegetart,ionsrnezkmale
nicht zu beachtenhat ; durch Vergleiche einer solchen Standorts- mit einer Waldtypen-
klassifikation wiirde zur vollstiindigen Ldsung der dkologischen Aspekte der Waldty-
pologie fiihren. Diese Arbeit weist die eventuelle Unterbrdnung der Waldtypen zu
Einheiten der Standortsklassifikation(nach dem Vorbild der ukraLinischen typologischen
Schule) ab ; die hoheren Einheiten sind die Formationen, die auf die eigenartige
Veriassung iestgestellt worden sind. Aber fiir die Zukunlt schldgt der Verlassen die
M<iglichkeit der Anwendung beider Standpunkte zu studieren vor ; manchmal wdre es
rrahrscheinlich mehr geeignet die hoheren Einheiten nach der herrschenden Holzart
{2.B. Fichtenwdtder),ein anderes Mal nach dkologischenVerhiiltnissen (2.8. Auwiiider)
zu hilden.
Die Frage der graphischen Darstellung der Waltdtypenverbreitung wird aus-
frihrlich durch ,,tikologischeSchema" erortert. Der Verfasser ist der Meinung, es set
ribertrieben allgemein giiltigen Schema zu suchen, rveil die tikologischen Faktoren,
welche d,ie Verbreitung der Waldtypen bestimmen, sehr oft aui kurzen Strecken sich
verdndern. Es ist mehr geeignet tokale Schema,die frir jeden einzelnenFall die wirklich
herrschendenFaktoren unterstreichen,auizustellen. Der Verfasser nimmt Akad. Suka-
tschews Darstellungsweise an, weil sie in der Darstellung die Einfiihrung der ver'
schiedenstenherrschendenFaktoren gestattet.
Was die Ansichten anlangt, wrird es besondersauf die Notwendigkeit der Arbeiten
in Richtung einer ,,dynamischenTypologie", dass heisst der Forschung der Sukzession
der Waldvegetation aui typologischen Grundlagen, anzuleiten. Ebenso wird unter.
strichen die Notwen,digkei't der Forschungen riber d,ie Degrad,ierirngsstadrien,Zwische,n-
fiille, Jungbestdnde,Schlagtypen, Kunstwaldtypen. Es wird vorgeschlagen Nachdruck
Eestiirnmung der Oekologie
auf die rikologischen Studien zu legen urm drie vol,l,st?ind,ige
verschiedenen Waldtypcn zu crreichen ; auch die taxator,ischerrAspekte mtissen genauer
betrachtet werden. Eine andere wichtige Frage frir die Zukunft bleibt die Qaionierung
nach typologischen Gesichtspunktenund abhingig derselben die eventuelle Anpassung
der Arbeitsmethoden.
Endlich muss man der Waldtypologie im Rahmen der allgemeinen phytocoenolo-
gischen Studien nach dem Muster der sowjetischen Forscher eirne Stelle versichern;
im Zusammenhang mit d,ieserFrage ist es notwendig die angewendetenMethoden der
beiden Fiichem und besondersdie Feststellung einer gemeinsamenNomenklatur wieder
durchzusehen.
Redactor de carte : Ing Popescu Valeria
Tehnoredactor : Andreica Virgil
Corector : Turlescu Ion

D a t l n l u c r u 1 5 . 1 . 5 8 .B u n d e t i D d r 2 2 . 5 . 5 8 . T i r a l
1.3a0+100 ex. bro6ate,200 ex. legate. Hirlie uel.
sat.65 g r . l m 2 F a r m a t 1 6 1 7 0 X 1 0 0 .C o L i e d . i t o r i a t e
36,t50. Coli tipar 28,750. Editia I. Comanda 15.
bibLiotecile mari indicile de closificare 6349.
Pentru bibliotecile mici 63. E. f6.360.

TiDarul executat sub comanda nr.241 la Intre

prinderea Poligraiicd nr. l, Str. Grigore Alexan
drescu nr. 93-95, Bucure$ti. R.p-P.