Cap. IV.

Metode si tehnici de cuantificare a

impactului asupra mediului

IV.1. Metoda matricii de evaluare rapidă a impactului

asupra mediului (MERI)

Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI) este un instrument

de analiză, organizare şi prezentare a rezultatelor unei evaluări holistice a
impactului asupra mediului (EIM). MERI asigură o evidenţă transparentă şi
permanentă a procesului de analiză, organizând totodată procedura de EIM,
ceea ce conduce la o reducere considerabilă a timpului de executare a EIM.
Forma simplă, structurată a MERI permite reconstituirea şi analiza în
profunzime, în mod rapid şi exact a unor componente selectate. Această
flexibilitate face ca metoda să fie un instrument puternic atât pentru
realizarea cât şi pentru evaluarea EIM-urilor (Glade, 2001a; Glade, 2001b).
MERI are posibilitatea de a face serii de operaţii pentru a compara
diverse variante. MERI este capabilă să compare (pe o bază comună)
evaluările făcute în diverse sectoare dat fiind că metodele urmează un set
definit de reguli de judecată. Treptele de evaluare cuprinse în MERI permit
să fie evaluate atât date cantitative cât şi calitative. Flexibilitatea asigurată de
MERI în combinaţie cu prezentarea grafică a rezultatelor din matricea MERI
fac din aceasta un instrument puternic de elaborare şi de evaluare a EIM
(Banks, 2001).

1
 MERI dă soluţii pentru o serie de critici care au fost aduse EIM încă
din momentul acceptării aproape universale a acesteia, ca parte indipensabilă
a procesului de planificare a dezvoltării. Aceste critici s-au concentrat mai
ales pe subiectivitatea multor EIM-uri (în special EIM-uri “holistice”) şi a
incapacităţii acestor evaluări de a asigura o evidenţă simplă şi o transparenţă
a criteriilor de judecată.
Metoda MERI se bazează pe o definiţie standard a criteriilor
importante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care pot fi deduse valori
qvasi-cantitative pentru fiecare dintre aceste criterii, (reprezentate printr-o
notă concretă, independentă). Impactul activităţilor ce se vor desfăşura în
cadrul proiectului sunt evaluate faţă de componentele de mediu şi se
determină pentru fiecare componentă o notă, folosind criteriile definite,
asigurându-se astfel o măsurare a impactului potenţial pentru componentele
mediului.
Criteriile importante de evaluare se încadrează în două grupe:
¾ Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obţinut;
¾ Criterii care, în mod individual, nu pot să schimbe scorul obţinut.
Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină
prin folosirea unor formule simple. Formulele permit determinarea notelor
pentru componentele individuale pe o bază definită (Negrei, 1999).
Sistemul de notare necesită simpla înmulţire a valorilor atribuite
fiecărui criteriu din grupa (A). Folosirea înmulţirii pentru grupa (A) este
importantă pentru că ea asigură exprimarea ponderii fiecărei note, în timp ce
simpla însumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiţii
diferite.
Valorile (notele) acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B)
sunt adunate între ele pentru a da o sumă unică. Aceasta dă siguranţa că
notele acordate individual nu pot influenţa scorul general, dar şi că
importanţa colectivă a tuturor valorilor din grupa (B) este avută în vedere în
totalitate.

2
 Suma notelor din grupa (B) se înmulţeşte apoi cu valoarea rezultată
din înmulţirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final de
evaluare (ES).
În forma sa actuală, procedura de calcul pentru MERI poate fi
exprimată astfel (ec. 4.1-4.3):

( a1 ) x ( a 2 ) = aT (4.1)

(b1 ) + (b 2 ) + (b 3 ) = bt (4.2)
(aT ) x (bT ) = ES (4.3)
unde:
• (a1), (a2) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru
grupa (A);
• (b1), (b2), (b3) sunt notele (valorile) acordate criteriilor individuale pentru
grupa (B);
• aT este rezultatul înmulţirii tuturor notelor (A);
• bT este rezultatul însumării tuturor notelor (B);
• ES este scorul de mediu pentru factorul analizat.

Raţionamentele pentru fiecare componentă se fac în conformitate cu

criteriile şi treptele de notare prezentate în tabelul 4.1.
MERI impune definirea componentelor de evaluare specifice, printr-
un proces de precizare a categoriilor, iar aceste componente de mediu se
încadrează într-una din cele patru categorii definite mai jos:
¾ Fizico/chimice (FC)
¾ Referitoare la toate aspectele fizice şi chimice ale mediului
¾ Biologice/ecologice (BE)
¾ Referitoare la toate apectele biologice ale mediului
¾ Sociologice/culturale (SC)
¾ Privind toatre apectele umane ale mediului, inclusiv aspectele
culturale.

3
 ¾ Economice/operaţionale (EO)
¾ Identificarea calitativă a consecinţelor economice temporare şi
permanente ale modificării mediului.
Pentru a folosi sistemul de evaluare descris, se realizează pentru
fiecare variantă de proiect o matrice cuprinzând celule care arată criteriile
folosite în raport cu fiecare componentă definită. În fiecare celulă se introduc
notele acordate criteriilor individuale. Cu ajutorul formulelor prezentate
anterior se calculează şi se consemnează socrul de mediu (ES).

Tabel 4.1. Criterii de evaluare a scorurilor de mediu (ES)

Criteriul Scala Descrierea
A1 4 Important pentru interesele naţionale/internaţionale
Importanţa condiţiei 3 Important pentru interesele regionale/naţionale
2 Important numai pentru zonele aflate în imediata
1 apropiere a zonei locale
0 Important numai pentru condiţia locală
Fără importanţă
A2 +3 Beneficiu major important
Magnitudinea +2 Îmbunătăţire semnificativă a status quo-ului
scimbării/efectului +1 Îmbunătăţirea status quo-ului
0 Lipsă de schimbare/status quo
-1 Schimbare negativă a status quo-ului
-2 Dezavantajele sau schimbări negative semnificative
-3 Dezavantajele sau schimbări majore
B1 1 Fără schimbări
Permanenţă 2 Temporar
3 Permanent
B2 1 Fără schimbări
reversibilitate 2 Reversibil
3 Ireversibil
B3 1 Fără schimbări
Cumulativitate 2 Ne-cumulativ/unic
3 Cumulativ/sinergetic

Nu s-a înregistrat nici o reclamaţie privind precizia unei valori a ES.

Pentru a asigura un sistem de evaluare mai sigur, scorurile individuale ale ES
sunt enumerate grupat pe categorii, atfel încât să poată fi comparate. Tabelul
4.2 prezintă valorile ES şi categoriile utilizate în prezent în MERI.

4
 Evaluarea finală pentru fiecare component se face conform acestor
categorii. După ce scorurile ES au fost fixate într-o categorie, acestea pot fi
prezentate individual sau grupate după tipul componentului şi pot fi
prezentate sub formă grafică sau numerică, după cum o cere reprezentarea.

Tabel 4. 2. Conversia scorurilor de mediu în categorii

Scorul de mediu Categorii Descrierea categoriei
+72 la +108 +E Schimbări/impact pozitiv majore
+36 la +71 +D Schimbări/impact pozitiv semnificativ
+19 la +35 +C Schimbări/impact pozitiv moderat
+10 la +18 +B Schimbări/impact pozitiv
+1 la +9 +A Schimbări/impact uşor pozitiv
0 N Lipsa schimbării/status quo/nu se aplică
-1 la -9 -A Schimbări/impact uşor negativ
-10 la -18 -B Schimbări/impact negativ
-19 la -35 -C Schimbări/impact negativ moderat
-36 la -71 -D Schimbări/impact negativ semnificativ
-72 la -108 -E Schimbări/impact negativ major

Metoda “MERI” a fost introdusă în programe de calculator ceea ce

permite efectuarea rapidă a analizei. Datorită capacităţii sale de a folosi date
calitative, metoda poate fi folosită la diverse nivele în cadrul ciclului de
dezvoltare, asigurând astfel orientarea asupra posibilelor efecte pozitive şi
negative într-un mod mai eficient decât cu alte metode. Imaginea realizată
prin MERI (în valorile matricei şi în histogramele obţinute), constituie
reprezentarea reală a raţionamenlor făcute de către evaluatori. O altă
caracteristică valoroasă a MERI o constituie faptul că sunt definite treptele
folosite pentru fiecare criteriu; în consecinţă raţionamenetele subiective sunt
înţelese de către cel care studiază raportul. Această acurateţe este legată de
transparenţa evidenţeleor MERI.
Evidenţa permanentă a datelor asigură în orice moment o situaţie
completă a evaluărilor făcute de un evaluator în cadrul unei EIM. Lucrarea
poate fi refăcută sau variantele pot fi reevaluate cu relativă uşurinţă, cu un
grad ridicat de încredere şi acurateţe. În acest fel, reproductibilitatea

5
sistemului este foarte bună. Datele existente în prezent sugerează că metoda
este acceptabilă pentru toate proiectele care necesită EIM şi care implică
apa, apele uzate şi dezvoltarea turismului şi este avută în vedere pentru
silvicultură şi alte situaţii de exploatare a resurselor.

6
IV.3 Metoda indicelui de poluare globală

4.3.1. Metoda clasică de evaluare, propusă de Rojanschi

Pe plan mondial sunt cunoscute diferite încercări de evaluare a stării

mediului cu ajutorul unor indicatori sintetici, care se referă însă de cele mai
multe ori la un singur factor de mediu, de exemplu: cantitatea de poluanţi
evacuată în apă sau aer exprimată prin indicele de clor sau poluarea cu
metale grele a solului exprimată prin echivalentul de zinc (Macoveanu,
2005; Negrei, 1999; Petts, 1998).
Metoda indicelui de poluare globală permite aprecierea stării de
sănătate sau de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări
pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport între valoarea ideală şi
valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici
pentru factorii de mediu analizaţi (Rojanschi, 1991, 1997).
Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri
sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a
unuia din factorii de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o
metodă grafică. În acest sens, se propune încadrarea calităţii, la un moment
dat, a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor
note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, 10
reprezentând starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1
reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a
factorului de mediu analizat. În general se consideră că este posibilă
aprecierea calităţii mediului dintr-o anumită zonă şi la un moment dat prin:
calitatea aerului; calitatea apei; calitatea solului; starea de sănătate a

7
populaţiei; deficitul de specii de plante şi animale înregistrate. Fiecare dintre
aceşti factori pot fi caracterizaţi prin câţiva indicatori de calitate
reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există
stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea în limitele normate se
acordă nota de bonitate. Pentru aprecierea calităţii apelor de suprafaţă se
apelează la prevederile Ordin 1146/2002 privind obiectivele de referinţă
pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, precum şi la H.G. 100/2002
pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinescă apele
de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013), detaliate şi nuanţate
conform tabelului 4.10 Notele de la 10 la 1 s-au acordat în funcţie de
valorile următorilor indicatori de calitate: azotaţi, sulfaţi, hidrocarburi
petroliere, reziduu fix, amoniu, CCO-Cr, CBO5.

Tabelul 4.10. Scară de bonitate pentru râuri (exemplu)

CCO- CBO5 Sulfaţi Hidroc. Reziduu
Categorii Amoniu Azotaţi
N.B. Cr (mg/l) (mg/l) petroliere fix
de apă (mg /l) (mg/l)
(mg/l)
10 Apă <10 <3 <0,05 <4 <80 <0,05 fond
potabilă
9 Categoria 10 3 0,05- <4 <80 0,05-0,06 fond
I 0,25
8 Categoria 10-25 3–5 0,25– 4-13 80- 0,06-0,1 200-500
II 0,35 150
7 Categoria 25-50 5 – 10 0,35– 13-26 150- 0,1-0,2 500-
III 0,7 250 1000
6 Categoria 50- 10–25 0,7–1,9 26-66 250- 0,2-0,5 1000-
IV 125 300 1300
5 Categoria 125- 25 - 1,9–2,2 66-75 300- 0,5-0,75 1300-
V 175 30 500 1500
4 Degradat 175- 30–50 2,2–2,5 75-85 500- 0,75-0,85 1500-
nivel 1 300 700 1700
3 Degradat 300- 50– 2,5–3 85-95 700- 0,85-1,0 1700-
nivel 2 500 100 800 1800
2 Apă uzată 500- 100 – 3,0–5 95-100 800- 1,0-1,25 1800-
nivel 1 700 500 900 2000
1 Apă uzată >700 > 500 >5 > 100 >900 >1,25 >2000
nivel 2
N.B. – nota bonitate

8
 Desigur că pot fi luaţi în considerare şi alţi indicatori pe scări similar
întocmite. De remarcat gama largă a tuturor categoriilor de ape avute în
vedere: de la „apa de suprafaţă folosită pentru potabilizare” (cu valori ale
substanţei organice CBO5 sub 3,0 mg O2/l, amoniu sub 0,05 mg/l), la apa
uzată (substanţe organice peste 500 mg O2/l, peste 100 mg/l azotaţi).
La acordarea notei de bonitate pentru lacuri de acumulare se
apelează, în cadrul analizei efectuate la doi indicatori de calitate specifici:
biomasa fitoplanctonică în zona fotică (zonă fotică: de la “fot” – unitate de
măsură a iluminării, reprezentând iluminarea unei suprafeţe de 1 cm2 care
primeşte un flux de 1 lumen repartizat uniform) în mg/l şi saturaţia minimă
de oxigen în procente (tabelul 4.11). În cadrul acordării notelor de bonitate
se caută o echivalenţă cu stadiile de evoluţie trofică a lacurilor unanim
recunoscute (oligotrof, mezotrof, eutrof şi politrof). Desigur că la acordarea
notei de bonitate se poate apela şi la alţi indicatori specifici: azot, fosfor,
azot/fosfor etc.

Tabelul 4.11. Scară de bonitate pentru lacuri (exemplu)

Biomasă
Saturaţia minimă
fitoplanctonică
NB Categoria de apă în oxigen
în zona fotică
(%)
(mg/l)
10 Apă potabilă 0 100
9 Ultraoligotrof 0-1 70
8 Oligotrof nivel 1 1–2 70
7 Oligotrof nivel 2 2-3 60-70
6 Mezotrof nivel 1 3 - 3,75 50-60
5 Mezotrof nivel 2 3,75 - 5 40-50
4 Eutrof nivel 1 5–7 30-40
3 Eutrof nivel 2 7 – 8,5 10-20
2 Eutrof nivel 3 8,5 - 10 Sub 10
1 Hipertrof 10 – 20 Sub 10

Pentru acordarea notelor de bonitate componentei de mediu aer se

apelează la mai multe elemente. Mai întâi se studiază influenţa a doi
indicatori de calitate: concentraţia SOx (µg/m3) şi depuneri de pulberi
9
 (µg/m3), după care se acordă notele de bonitate ţinând cont de concentraţiile
maxim admise la imise conform Ordin 592/2002. Diferitele concentraţii ale
acestor indicatori au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei,
vizibilităţii şi materialelor expuse, conform prezentării din tabelul 4.12. În
funcţie de gravitatea acestor efecte, aerul evoluează din punct de vedere
calitativ de la aer neafectat până la aer irespirabil, acordându-se în acest sens
şi note de bonitate de la 10 la 1.

Tabelul 4.12. Scară de bonitate pentru aer (exemplu)

Pulberi în Efecte asupra
Concentraţia SOx
NB Tip de aer Efecte asupra populaţiei suspensie vegetaţiei, vizibilităţii
(µg/m3) 3
(µg/m ) şi materialelor
10 Aer având 0 – 20 Starea de sănătate 0 Stare naturală de
calitatea naturală a populaţiei echilibru
naturală
9 Aer curat – 20 – 50 Fără efecte sub 50 Fără efecte
Nivel 1
8 Aer curat – 50 – 200 Fără efecte decelabile 50 – 100 Fără efecte decelabile
Nivel 2 cazuistic cazuistic
7 Aer afectat 200 - 500 Creşterea mortalităţii prin 100 – 160 Afectarea plantelor,
– Nivel 1 bronşită şi cancer căderea parţială a
pulmonar şi creşterea frunzelor
bolilor respiratorii la
copii
6 Aer afectat 500–700 Frecvenţă crescută a 160 – 350 Afectarea cronică
– Nivel 2 simptomelor respiratorii pentru plante moderat
şi boli pulmolnare cu până la sever prin
internări în spital acţiune sinergică cu
O3 sau NOx
5 Aer poluat 700 - 1000 Mortalitate crescută cu 350 – 750 Vizibilitate redusă
– Nivel 1 accentuarea simptomelor până la 6 – 8 km
la cei cu boli pulmonare
4 Aer 1000–3000 Creşterea ratei zilnice de 750 – 1000 Coroziunea oţelului
poluat– mortalitate
Nivel 2
3 Aer 3000 – 5000 Creşterea gravă a ratei 1000 – 5000 Efecte nocive asupra
degradat – zilnice de mortalitate vegetaţiiei
Nivel 1
2 Aer 5000 -10000 Efecte letale la durate 5000 -10000 Efecte nocive asupra
degradat – medii de expunere plantelor, păşunilor şi
Nivel 2 ierburilor
1 Aer Peste 10000 Efecte letale la durate peste 10000 Instalare peisaj
irespirabil scurte de expunere selenar.

În ceea ce priveşte încadrarea stării de sănătate a solului într-o scară

de bonitate, acţiunea este deosebit de complexă şi necesită corelări cu
specialiştii pedologi ale căror criterii de încadrare se bazează atât pe

10
 elemente de fertilitate cât şi pe elemente de satisfacere a tuturor cerinţelor
fiziologice pentru dezvoltarea plantelor. Într-o primă etapă s-a reuşit
stabilirea unor relaţii între nota de bonitate şi conţinutul de metale grele din
sol (Cu, Zn, Pb, Co etc.) şi/sau conţinutul de fluor, reziduuri petroliere,
pesticide (tabelele 4.13 şi 4.14).

Tabelul 4.13. Scară de bonitate funcţie de conţinutul în metale grele din sol
(exemplu)
Cu Zn Pb Co Ni Mn Cr+3 Cd
NB
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
10 0 – 60 0 – 60 0 – 60 0 – 15 0 – 50 0 – 900 0 – 30 0–1
9 60–100 60 – 150 60 – 80 15 – 20 50 – 80 900 – 1100 30 – 50 1–2
8 100–150 150 – 200 80–150 20 - 25 80–150 1100 – 50 – 70 2–3
1300
7 150–250 200 – 300 150–250 25 – 30 150– 1300 – 70 – 100 3–5
200 1500
6 250–300 300 – 400 250 – 350 30 – 50 200– 1500 – 100 – 5–7
250 1800 150
5 300–350 400 – 600 350 – 450 50 – 75 250– 1800 – 150 – 7 – 10
300 2100 200
4 350–400 600 – 800 450 – 600 75 – 300 – 2100 – 200 – 10–15
100 350 2400 300
3 400–450 800 – 600 - 1000 100 – 350 – 2400 -2700 300 – 15–20
1000 200 400 400
2 450 – 1000– 1000– 200– 400– 2700– 3000 400– 500 20–30
500 1500 2000 300 500
1 >500 > 1500 > 2000 > 300 > 500 > 3000 > 500 > 30

Tabelul 4.14. Scară de bonitate funcţie de carbonul organic, conţinutul de

fluor, reziduuri petroliere şi pesticide organoclorurate din sol (exemplu)
Carbon Pesticide
Fluor Reziduu petrolier
NB organic organoclorurate
(mg/kg) (% din s.u.)
(mg/kg s.u.) (mg/kg)
10 <3 0 – 50 0 – 0,1 0 – 0,01
9 3 - 3.2 50 – 100 0,1 – 0,2 0,01 – 0,05
8 3.2 - 3.4 100 – 150 0,2 – 0,3 0,05 – 0,07
7 3.4 - 3.6 150 – 200 0,3 – 0,5 0,07 – 0,1
6 3.6 - 3.8 200 – 300 0,5 – 0,7 0,1 – 0,3
5 3.8 - 4,0 300 – 400 0,7 – 0,9 0,3 – 0,5
4 4,0 - 4,5 400 – 500 0,9 – 1,0 0,5 – 1,0
3 4.5 - 7 500 – 750 1,0 – 3,0 1,0 – 5,0
2 7 - 10 750 – 1000 3,0 – 5,0 5, 0 – 10,0
1 > 10 peste 1000 peste 5,0 peste 10,0

11
 O problemă deosebită o constituie aprecierea stării de sănătate a
populaţiei. Tot mai multe publicaţii de specialitate evidenţiază relaţia
directă dintre starea de sănătate a populaţiei şi starea mediului. Impactul om
– mediu se manifestă în dublu sens. Dacă este evidentă influenţa activităţii
umane asupra mediului, tot atât de evidentă este şi influenţa stării mediului
asupra sănătăţii umane. Se foloseşte din ce în ce mai des (şi statisticile
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sprijină această tendinţă) termenul de
mutaţie a sănătăţii ca o consecinţă a calităţii mediului ambiant în care
trăieşte populaţia. Aceasta se constată atât în societăţile dezvoltate – cu o
proporţie mai mare a bolilor netransmisibile (boli degenerative şi cronice
neinfecţioase), cât şi în ţările subdezvoltate.
Starea de sănătate a populaţiei se poate aprecia cu ajutorul a
numeroşi indicatori sintetici: natalitate, mortalitate, mortalitate infantilă,
sporul de populaţie etc. În continuare vor fi folosiţi doi indicatori: riscul de
mortalitate la adulţi (15 – 60 ani), exprimată în %; speranţa de viaţă peste 60
de ani, exprimată în %. Pe baza datelor preluate din statisticile OMS, se
propune o relaţie între nota de bonitate privind starea de sănătate a populaţiei
şi cei doi indicatori (tabelul 4.15).

Tabelul 4.15. Starea de sănătate a populaţiei (exemplu)

Risc de mortalitate Speranţa de viaţă peste 60
Ţări Ţări
NB (15 – 60 ani) (%) de ani (%)
10 10 Japonia peste 95 SUA
9 10 - 13 Suedia 90 – 95 Ţări dezvoltate
13 – 15 70 - 90
8
7 15 – 20 Chile 60 – 70 America, Europa
6 20 – 25 50 – 60 şi zona
Mediteraneeană
5 25 – 30 Egipt 30 – 50 Ţări în curs de
4 30 – 35 20 – 30 dezvoltare

3 35 – 40 India 15 – 20 Asia de sud - est

2 40 – 50 10 – 15

1 peste 50 sub 10 Africa

12
 Într-o etapă următoare se calculează notele de bonitate pentru fiecare
factor de mediu ca media aritmetică a notelor de bonitate acordate (eventual
ca o medie ponderată) pentru fiecare indicator de calitate considerat pentru
componenta de mediu respectivă. Notele de bonitate obţinute pentru fiecare
componentă de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei
diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic.
Figura geometrică este un triunghi echilateral când se analizează trei
componente de mediu, un pătrat când avem date pentru patru componente de
mediu şi poate fi un pentagon regulat când se au în vedere cinci componente
de mediu, etc. (fig. 4.3 şi 4.4).
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică
regulată cu razele egale între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea
reală se obţine o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică,
înscrisă în figura geometrică regulată corespunzătoate stări ideale.
Indicele de poluare globală a unui ecosistem (IPG) rezultă din
raportul între suprafaţa reprezentând starea ideală (SI) şi suprafaţa
reprezentând starea reală (Sr) (Ec.4.12):

Si
I PG = (4.12)
Sr

13
 10 10
Aer Apă

Si

Sr
Sănătatea
Sol
populaţiei 10 10

(a) (b)
Fig. 4.3. Calculul indicelui de poluare globală când se consideră trei
componente de mediu (a), respectiv 4 componente de mediu (b)

10
10
Aer
Deficitul de
specii Si
0
Sr
10
10
Sănătatea Apă
populaţiei
10
Fig. 4.4. Calculul indicelui de poluare globală în situaţia analizării a cinci
elemente exprimând calitatea mediului

Când nu există modificări ale calităţii componentelor de mediu, deci

când nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică
ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea
ideală. Dacă există modificări în calitatea componentelor de mediu, indicele
IPG va căpăta valori supraunitare din ce în ce mai mari, pe măsura reducerii

14
 suprafeţei triunghiului, pătratului sau pentagonului real. În literatura de
specialitate se folosesc scări a indicelui de poluare globală, cu valori între 1
şi 6, pentru clasificarea stării de sănătate a mediului (tabelul 4.16).

Tabel 4.16. Valorile indicelui de poluare globală

Valoarea indicelui Starea de sănătate a mediului
de poluare globală
IPG = 1 Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 <IPG < 2 Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
2 <IPG < 3 Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
disconfort formelor de viaţă
3 <IPG < 4 Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor
de viaţă
4 <IPG < 6 Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de
viaţă
peste 6 Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Metoda indicelui de poluare globală prezintă o serie de avantaje cum

ar fi: oferă o imagine globală a stării de sănătate a mediului, a calităţii
acestuia, la un moment dat; permite compararea între ele a unor zone
diferite cu condiţia ca acestea să poată fi analizate pe baza aceloraşi
indicatori; permite compararea stării unei zone în diferite momente în timp,
oferind posibilitatea urmăririi evoluţiei atât a calităţii diferiţilor factori de
mediu cât şi a calităţii globale a mediului în zona respectivă.
Dezavantajul metodei constă în nota de subiectivitate generată de
încadrarea pe scara de bonitate şi care depinde în primul rând de experienţa
şi exigenţa evaluatorului, precum şi de posibilitatea aprecierii limitelor
pentru toţi indicatorii ce caracterizează mediul la un moment dat şi a
ponderii acesteia în determinarea stării generale de calitate a mediului.

15
4.3.2. Metoda îmbunătăţită de calcul a indicelui de
poluare globală

Metoda, propusă de Popa s.a (2005) urmează aceleaşi etape de

acordare a notelor de bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat şi
considerat reprezentativ pentru caracterizarea calităţii componentelor de
mediu evaluate. Astfel, se elaborează scările de bonitate având la bază
concentraţiile maxim admise conform legislaţiei în vigoare, după care se
încadrează indicatorii de calitate analizaţi în aceste scări şi se acordă note de
bonitate. Se obţin în final note de bonitate pentru fiecare componentă de
mediu evaluată. Aplicand noua formula de calcul a indicelui de poluare
globala, aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului poate fi
aplicata si in situatia in care este considerata in procesul de evaluare o
singura componenta de mediu. Urmează etapa de calcul a indicelui de
poluare globală. Autorii (Popa, s.a., 2005) propun o noua formulă de calcul a
indicelui de poluare globală, mult simplificată fată de cea propusă de
Rojanschi (1997) şi care poate fi mult mai uşor aplicată indiferent de câţi
indicatori de calitate sunt consideraţi sau câte componente de mediu sunt
evaluate.
Noua formulă de calcul a indicelui de poluare globală porneşte de la
aceasi formulă propusă de Rojanschi (1997) în care indicele de poluare
globală este raportul dintre valoarea ideala şi valoarea reala, respectiv aria
figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a mediului şi aria figurii
geometrice ce exprimă starea reală, evaluată. Însă, în această situaţie se
propune ca figura geometrică să fie un cerc, iar valoarea indicelui de poluare
globală să fie dată de raportul dintre aria cercului ce exprimă starea ideala şi
aria cercului ce exprimă starea reală. Prin urmare formula de calcul a
indicelui de poluare globală devine (Ec. 4.13 – 4.14):

16
S ideal = π ⋅ Ri2 = π ⋅ bmax
2
= 3.14159 ⋅10 2 314.159 (4.13)

unde, Si – suprafaţa/aria ideala;

Ri – raza ideală;
bmax – valoarea maximă a notelor de bonitate (10).
n

∑b i
Rr = b = i =1
(4.14)
n
unde, Rr – raza suprafeţei/ariei reale;

b - media aritmetică a notelor de bonitate obţinute de componetele

de mediu evaluate.
2
⎛ n ⎞
⎜ ∑ bi ⎟
S real = π ⋅ Rr = π ⋅ b = π ⋅ ⎜ i =1
2 2 ⎟ (4.15)
⎜ n ⎟
⎜ ⎟
⎝ ⎠
S ideal π ⋅ Ri2 Ri2 bmax
2
I PG = = = = (4.16)
S real π ⋅ Rr2 Rr2 b
2

100
I PG = 2
(4.17)
b

Ecuaţia 4.17 exprimă noua formula finală de calcul a indicelui de

poluare globală, calculat ca raportul dintre pătratul razei maxime (100) şi
pătratul mediei aritmetice a notelor de bonitate obţinute de componetele de
mediu evaluate. În tabelul 4.8 se propune o clasificare a impactului indus
asupra mediului funcţie de valoarea indicelui de poluare globală şi de

valoarea parametrului b (media aritmetică a notelor de bonitate obţinute

pentru fiecare componentă de mediu evaluată.

17
Tabelul 4.17. Clasificarea impactului de mediu
IPG b Clasa Starea de sănătate a mediului
IPG = 1 10 A Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 <I PG < 2 9,999 – B Mediu supus efectului activităţii umane în
7,072 limite admisibile
2 < IPG < 3 7,071 – C Mediu supus efectului activităţii umane,
5,774 provocând stare de disconfort formelor de
viaţă
3 < IPG < 4 5,773 – D Mediu afectat de activitatea umană, producând
5,001 tulburări formelor de viaţă
4 < IPG < 6 5 – 4,083 E Mediu grav afectat de activitatea umană.
Periculos formelor de viaţă
peste 6 ≤ 4,082 F Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Dintre avantajele noii metode de calculare a indicelui de poluare

globală se poate menţiona că: metoda poate fi aplicata si pentru una sau doua
componente de mediu, spre deosebire de metoda clasica prin care se impune
minimim trei componente de mediu, iar rezultatele finale despre starea
globală a calităţii mediului pot fi obţinute calculând numai media aritmetică
a notelor de bonitate acordate fiecărei componente de mediu evaluate. De
asemenea, starea de sănătate, respectiv de poluare a mediului poate fi
evaluată folosind una sau doua componente de mediu, în timp ce calcularea
indicelui de poluare globală prin metoda lui Rojanschi se poate realiza dacă
sunt analizate minim trei componente de mediu. In cazul in care este
evaluata o singura componente de mediu sau doua denumirea de „indice de
poluare globala” nu se mai justifica si se propune utilizarea termenului de
„indice de poluare”.

18
IV.4. Metoda matricii simple de interactiune
(matricea lui Leopold)

Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971)

(cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi folosită ca un exemplu
de matrice simplă. O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile
proiectului sau activităţile de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul
celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu adecvaţi. Când o acţiune sau
activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a factorului de mediu,
aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în funcţie
de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.
Matricea generală conţine aproximativ 100 de acţiuni (activităţi)
specifice şi 90 de elemente de mediu. Fig. 4.5 ilustrează conceptul matricei
lui Leopold iar tabelul 4.18 conţine lista activităţilor şi a elementelor de
mediu. Din această listă se extrag activităţile specificie proiectului pentru
care se doreşte efectuarea evaluării, respectiv elementele de mediu implicate.
Se recomandă soluţia de a dezvolta o matrice specifică fiecărui
proiect, decât folosirea unei matrice generale.

19
 Impactul cauzat de diverse acţiuni (activităţi):

Elemente de mediu M - magnitudinea

(mărimea)
I - importanţa
M
I

Fig. 4.5. Matricea simplă de intercaţiune, a lui Leopold

În folosirea matricei lui Leopold trebuie avută în vedere fiecare

acţiune şi posibilitatea acesteia de a crea un impact asupra elementelor de
mediu. Acolo unde un impact este anticipat, matricea este marcată cu o linie
diagonală în căsuţa de interacţiune respectivă
Pasul al doilea în folosirea matricei lui Leopold este de a descrie
interacţiunea în funcţie de magnitudinea şi importanţa ei. „Magnitudinea”
unei interacţiuni reprezintă amplitudinea acesteia şi este descrisă numeric
pe o scară de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, în care 10 reprezintă
starea naturală a factorului de mediu studiat neafectată de activitatea umană,
iar notele de 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de
deteriorare a factorului de mediu analizat. Distribuirea unei valori numerice
funcţie de mărimea unei interacţiuni, trebuie să se bazeze pe o evaluare
obiectivă a faptelor în strânsă legătură cu un impact anticipat.
„Importanţa” unei interacţiuni reprezintă evaluarea consecinţelor
probabile ale impactului anticipat. De asemenea scara de importanţă variază
de la 1 la 10. Distribuirea valorii numerice după importanţă se bazează pe

20
părerea individuală, a unui grup mic sau pe studiul unei echipe de lucru
interdisciplinare.
Una dintre caracteristicile interesante ale matricei lui Leopold este
aceea că poate fi extinsă sau contractată – astfel că, numărul acţiunilor poate
fi mărit sau micşorat dintr-un total de 100 iar numărul factorilor de mediu
poate fi mărit sau micşorat de la 90. Avantajul de bază în folosirea matricei
lui Leopold este faptul că matricea este foarte folositoare ca instrument de
cercetare grosieră, în scopurile identificării impactului şi poate constitui un
mijloc valoros în comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri
vizuale a elementelor de impact şi a acţiunilor majore de producere a
impactelor.
Însumarea numerelor de pe liniile şi coloanele desemnate ca având
interacţiuni, poate oferi o bună cunoaştere a estimării impactului.
Prelucrările suplimentare pot fi folosite pentru a discuta rezultatele unei
matrice simple de interacţiune.
Matricea lui Leopold poate fi de asemenea utilizată pentru a
identifica impactele pozitive precum şi cele negative pentru folosirea unor
simboluri potrivite, precum semnele de + şi - Suplimentar, matricea lui
Leopold poate fi folosită pentru identificarea diferitelor faze temporale ale
un proiect – de exemplu, fazele de construcţie, operare şi post-operare – şi să
descrie impactele pe care le are proiectul îndiferite zone de construcţie - şi
anume în locul amplasamentului şi în zonele din apropierea acesteia. Un alt
mod de notare a impactului într-o matrice implică folosirea unui cod
prestabilit indicând caracteristicile impactului şi necesitatea diminuării
nedorite dacă este nevoie.

21
 Etapele utilizate în realizarea unei matrici simple de interacţiune
sunt următoarele:
1. Efectuarea unei liste ce conţine acţiunile anticipate ale proiectului şi
gruparea lor în funcţie de fazele temporale ale proiectului ( faza de
construcţie, operare şi respectiv postoperare.
2. Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvaţi din zona
respectivă şi gruparea lor:
3. în funcţie de categoria: fizico-chimică, biologico-ecologica, socio-
culturală şi economico-operationala;
4. pe baza considerentelor spaţiale, precum: zona de amplasament şi
regiunea, sau în aval sau amonte de amplasament.
5. Discutarea matricei preliminare cu membrii echipei de studiu şi/sau
cu managerul studiului;
6. Decizia asupra unei notări de evaluare a impactului (de exemplu:
numere, litere, culori) care va fi folosită;
7. Evaluarea şi notarea în ordinea identificării impactelor şi efectuarea
de comentarii pe baza documentaţiilor (fise de evaluare).

22
 Studiu de caz: matricea de interacţiune pentru un proiect privind
colectarea, epurarea şi deversarea unor ape uzate în mare, în Barbados
(tabelul 4.18)
Pentru aceste analize s-au folosit următoarele coduri:
SB = impactul benefic semnificativ; reprezintă un efectiv cât se poate de
dorit în condiţiile oricărei îmbunătăţiri a calităţii existente a factorului de
mediu;
SA = impactul negativ semnificativ; reprezintă un efect extrem de nedorit în
condiţiile oricărei degradări a calităţii existente a factorului de mediu;
B = impactul benefic; reprezintă un efect pozitiv în condiţiile oricărei
îmbunătăţiri a calităţii existente a factorului de mediu;
A = impactul negativ; reprezintă un efect negativ în condiţiile oricărei
degradări a calităţii existente a factorului de mediu;
b = impactul benefic minor; reprezintă o îmbunătăţire minoră a calităţii
existente a factorului de mediu;
a = impactul negativ minor; reprezintă o degradare minoră a calităţii
existente a factorului de mediu;
O = impactul nemăsurabil care se aşteaptă să aibă loc asupra factorului de
mediu având în vedere efectul acţiunii proiectului;
M = reprezintă tipurile de măsuri de diminuare ce pot fi folosite pentru a
reduce sau preveni un impact puţin periculos (minor), periculos sau un
impact negativ semnificativ;
NA = factorul de mediu care nu este implicat sau nu este relevant pentru
proiectul propus.

23
Tabelul 4.18. Activităţile şi elementele de mediu în matricea lui Leopold
(exemplu)
Activitati Elemente de mediu
Clasa Descriere Clasa Descriere
A. Elemente de faună A.
Modificări exotică. Caracteristici
de regim Modificări de fizice şi
habitat. chimice. Resurse minerale.
Degradarea Materiale de construcţii.
suprafeţei solului. 1. Solul Tipuri de soluri.
Degradarea Aspectul terenului.
hidrologică a apei. Câmpuri de forţă şi radiaţia
Alterarea sistemului de fond.
de drenaj. Trăsături fizice specifice.
Modificarea
cursului şi debitului a. Apa de suprafaţă Ocean
râului. b. Apa subterană.
Canalizări. c. Calitatea apei
Irigaţii. d. Temperatura.
Modificarea climei. e. Încărcarea organică.
Incendii. f. Zăpadă, gheaţă.
Netezirea
B. suprafeţelor sau 2. Apa a.Calitate (gaze, particule).
Transformăr pavarea. b. Clima(micro, macro).
i ale Zgomote şi vibraţii. c. Temperatura.
terenului şi
construcţii Urbanizare Viituri.
Zone industriale şi Eroziuni.
locuinţe Depozitări(sedimentare,
Aeroporturi precipitare)
Autostrăzi şi poduri Dezagregări(dezolvare,sfărâ
Străzi şi drumuri 3. Aerul mare).
Căi ferate Sorbţie(schimb ionic,
Trasnsportul cu complexări).
cabluril şi lifturi Compactări şi sedimentări.
Linii de transmisie, Stabilizări de teren (pante,
conducte de tasări).
pompare şi tuneluri 4.Diverse Creşteri de
Bariere, inclusiv procese presiune(cutremure)
graduri Mişcări ale aerului.
Canale de drenaj şi
ecluze Copaci.
Căptuşiri de canale Arbuşti.
Canale Culturi(lanuri)
Diguri şi colectoare Iarbă
de ape Microfloră

24
Activitati Elemente de mediu
Clasa Descriere Clasa Descriere
Cheiuri, porturi şi Plante acvatice
terminale marine Specii în primejdie.
Structuri depărtate
C. Extracţia de ţărm a.Păsări.
resurselor Locuri şi amenajări b. Animale, incluzând
pentru odihnă reptilele.
Excavaţii şi explozii c. Peşti şi crustacee.
Tunele şi structuri Excavari şi explozii
subterane Tunele şi structuri subterane
Despăduriri şi Despăduriri şi niveluri de
nivelări de teren teren
d. Insecte.
Excavări şi explozii e. Organisme bentice
D. Procese Excavări de f. Microfauna
industriale suprafaţă B. Condiţii ferme de lapte
Excavări de biologice generatoare de energ. Specii
adâncime 1.Flora în pericol.
Puţuri de drenare
Dragări Regiuni sălbatice şi spaţii
Defrişări deschise
Pescuit şi vânătoare Mlaştini
pentru comerţ Teren forestier
Păşune
Agricultură Terenuri agricole
Creşterea vitelor şi 2. Fauna Cartier rezidenţial
păşunatului Teren comercial
Loturi pentru nutreţ Teren industrial
Ferme de lapte Mine
Generatoare de
energie a.Vânătoare
Activităţi din b. Pescuit
E. minerit c.Canotaj
Degradări Industria d. Înot
ale terenului metalurgică e. Camping şi agrement
Industria chimică f. Picnic
Industria textilă g.Staţiuni
Industria de
automobile şi Panorame pitoreşti
avioane Calitatea regiunilor sălbatice
F. Rafinării de petrol Calitatea spaţiilor deschise
Regenerarea Industria alimentară Amenajarea peisajului
resurselor Fabrica de cherestea Trăsături fizice specifice
Industria celulozei şi Parcuri şi rezervaţii
hârtiei Monumete
Depozite de produse C. Factori Specii sau ecosisteme
culturali specifice şi unice
G. Controlul eroziunii Terenuri Locuri şi obiecte istorice şi

25
Activitati Elemente de mediu
Clasa Descriere Clasa Descriere
Schimburi şi efectuarea utilizat arheologice
în traficul terasamentelor
de Închideri de mine şi Traditii culturale (stilul de
controlul viaţă)
reziduurilor Sănătatea şi securitatea
Dragarea porturilor Locuri de muncă
Amenajarea Densitatea populaţiei
peisajului Transportul de tip reţea
Reîmpădurirea Reţele utilitare
Conservarea şi Eliminarea deşeurilor
managementul vieţii
sălbatice 2. Recreere Salinizarea resurselor de apă
Regenerarea apelor Eutrofizarea
H. Locuri freatice Lanţurile trofice
de Adăgarea de Progresul rapid al
depozitare fertilizanţi buruienilor
şi tratare a Rciclarea deşeurilor Altele
deşeurilor
Căi ferate
Automobile
Camioane 3. Interesul
Naval estetic şi
Aerian uman
Riveran şi decanal
Corăbii de voiaj
Remorci
Tranporturi cu
cabluri şi lifturi
Căi de comunicaţie
Conducte de 4. Facilităţi şi
pompare(petrol) activităţi de
I.Tratament producţie
e chimice Depozitări în ocean
J. Accidente Îngroparea D. Aspecte
K. Altele deşeurilor la mare ecologice
adâncime
Platforme pentru E. Altele
reziduuri, roci
sterile, etc.
Depozite subterane
Eliminarea
deşeurilor
Scurgeri de petrol
din puţuri
Amplasarea
puţurilor în
adâncime

26
Activitati Elemente de mediu
Clasa Descriere Clasa Descriere
Deversări ale apelor
de răcire
Evacuări de ape
municipale
incluzând şi apa
pentru irigaţii.
Descărcări de
efluenţi lichizi
Stabilizarea
iazurilor
Fose septice.
Emisii provenite de
la coşuri
Lubrifianţi uzaţi

Fertilizanţi
Dezgheţul chimic al
autostrăzilor
Stabilizarea chimică
a solului
Controlul
buruienilor
(ierbicide)
Controlulinsectelor
(insecticide)

Explozii
Scurgeri şi
neetanşări (spărturi)
Eşecuri operaţionale

27
 Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Tabelul 4.19. Matricea de interacţiune pentru un proiect

privind colectarea, epurarea şi deversarea în mare a unor ape
uzate; în Barbados (Coasta de Sud)
Componentele Calitatea Faza de construcţie Faza de operare
sau resursele existentă Sist. de Staţie Gura Calit. Sist. Staţie Gura Calitatea
de mediu colectare epurare de rezultată colectare de de rezultată
vărsare epurare vărsare
Calitatea În comparaţie A/M A/M a Praf, CO a (miros A/M O Se
aerului cu standardul în zonele localizează
de calitate al de mirosul
aerului staţionare)
Zgomote Zone tipice A/M A/M a Creşteri a (pompe) a a Mici creşteri
de locuinţe zgomot (pompe) de zgomot
urbane
Apa subterană Satisfăcătoare O 0 O La fel ca b b b Cea mai
înainte bună calitate
a pânzei de
apă datorată
descărcărilor
neînsemnate
Erodarea Eroziunea NA NA a Creşterea b SB NA Îmbunătăţiri
plajei, 0,1-0,3 m/an, turbidităţii calitative
recifurilor de deteriorarea
corali, calitatea recifului de
apei de pe corali şi a
coastă calităţii apei
de pe coastă.
Pescuitul din Un anumit NA NA a Turbiditate b SB NA Îmbunătăţiri
zona de coastă declin cauzat .locală calitative
de
deteriorarea
recifului de
corali şi a
calităţii apei
de pe coastă
Mediul marin Bun NA NA a Unele NA NA a Mici scăderi
în gura de perturbări de calitate
vărsare (unde locale
are loc difuzia)
Traficul Problemă SA/M a a Creştere a a a Continuă
curentă aglomeraţie problema
cauzată de
creşterea
turismului
Turismul Important a NA a Aglomeraţie B B B Creşteri
pentru trafic; economice
economie diminuare
calitate
A-impact negativ ; B – impact benefic major
M – măsuri (controlate) de diminuare a impactului negativ; SB – impact benefic semnificativ.
a – impact negativ minor; NB – factor de mediu neimplicat sau nerelevant; O – impact neanticipat; SA –
impact negativ semnificativ; b – impact benefic minor;

28
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

Cap. V. Cuantificarea integrată a impactului

şi riscului de mediu

V.1. Introducere

Evaluarea impactului şi a riscului asupra mediului este un instrument

important în procesul de decizie, care are drept scop identificarea şi
selectarea proceselor tehnologice de pe un anumit amplasament care trebuie
să respecte toate cerinţele de mediu impuse de autorităţile competente.
Procedura integrată de evaluare a impactului şi a riscului de mediu este un
mecanism ideal folosit pentru estimarea şi stabilirea valorilor cantitative
pentru parametrii de calitate folosiţi în evaluarea impactului şi riscului, atât
înainte de derularea proiectului, cât şi în etapa de operare şi post-operare a
proiectului pentru care se realizează evaluarea de mediu.
Astfel de evaluări de impact şi risc de mediu implică în mod
deosebit colectarea de date despre calitatea mediului, în general şi despre
calitatea componentelor de mediu (aer, apa, sol, etc.), în particular. Pentru
aceasta, se efectuează numeroase analize ale componentelor de mediu ce ar
putea fi afectate de către activităţile industriale evaluate (aer, apa, sol,
zgomot, etc.), analize biologice si socio-economice pentru predicţia
impactelor şi riscurilor semnificative, pentru identificarea posibilelor
impacte şi riscuri de mediu şi evaluarea acestora folosind o scară de
evaluare, iar în final, pentru propunerea unui plan de management de mediu
(Environmental Management Plan).

29
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Studiile de impact asupra mediului se referă la: calitatea

ecosistemelor sit-ului evaluat, poluarea componentelor mediului (apa de
suprafaţă şi subterană, aer, sol, etc.), componenta “estetic” şi componenta
“om”, ca parte integrată în mediu, considerat un sistem unitar. Toate aceste
categorii de mediu, la rândul lor sunt constituite în alte subcategorii
caracterizate de indicatorii de calitate (figura 5.1) (Robu, 2005).

MEDIUL

Apa de suprafaţă
Apa subterana Aer Sol

Caracterizarea apei Caracterizarea

Caracterizare aerului folosind Caracterizarea
folosind indicatorii solului folosind
de calitate specifici indicatorii de calitate
specifici instalaţiei indicatorii de calitate
evaluate specifici instalaţiei
Indicatori de evaluate
calitate
CO
CCO-Cr, Mn, NOx Carbon organic
CCO-Cr, Mn, CBO5, NO3-, SO2 Substanţe
CBO5, NO3-, NO2- PO43-, Pulberi în extractibile
NO2- PO43-, SO42-, reziduu suspensie, etc. Metale grele, etc.
SO42-, reziduu fix, hidrocarburi
fix, hidrocarburi petroliere, etc.
petroliere, etc.

Omul
- analize
toxicologice
- zgomot, etc.

Fig. 5.1. Componentele procesului de evaluare a impactului şi riscului de

mediu

30
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

V.2. Principii de lucru

Metoda propusă pentru evaluarea integrată a impactului şi riscului

de mediu a avut in vedere principiile metodei de evaluare a impactului de
mediu prin metoda Battelle Columbus, care au consituit punctul de plecare
în perfecţionarea unei noi metode pentru cuantificarea impactului şi riscului
de mediu, prin introducerea unui algoritm, descris folosind programul Excel.
Metoda BEES implică o identificare a parametrilor de comparaţie, iniţial
aceasta având un rol major.
După identificarea parametrilor folosiţi în evaluarea de impact,
primul parametru de pe listă este comparat ca importanţă şi valoare cu al
doilea, al doilea parametru este comparat cu al treilea şi aşa mai departe;
parametrul dominant este cel care va fi folosit mai departe în evaluarea de
impact. Metoda de acordare a scorurilor de mediu este caracterizată de un
grad mare de subiectivitate şi de aceea, este absolut necesară folosirea unui
model matematic în diminuarea pe cât posibil a subiectivităţii evaluarii de
impact.
De asemena, s-au avut în vedere princiiple de evaluare a impactului
asupra mediului ale metodei matricii importanţă, din care s-a preluat
noţiunea de importanţă acordată componentei de mediu evaluată, precum şi
modul de calculare al acesteia. Sistemul de evaluare a mediului
(Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi cuantificarea
impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind
“unităti de importanţă de mediu” (UI).
Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact
asupra mediului au la bază două componente: magnitudinea impactelor de
mediu şi importanţa.
Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind
raportul dintre concentraţia maximă admisă, conform legislaţiei în vigoare şi

31
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

concentraţia determinată în mediu la un moment dat pentru un anumit

poluant. Când acest parametru notat Q are valori care tind spre zero, atunci
se consideră calitatea componentei de mediu foarte “săracă”, iar când are
valori apropiate de unu sau mai mari, atunci calitatea componentei de mediu
este bună spre foarte bună.
Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din
zona evaluată trebuie să fie conform standardelor naţionale (sub limita
maximă admisă). Exista, totuşi, un anumit stress, perceput ca posibil impact,
hazard asupra calităţii componentelor de mediu, atunci când se ating valorile
pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă), ceea ce face să
apară un risc pentru componentele de mediu evaluate.

32
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

V.3. Cuantificarea integrata a impactului şi riscului de

mediu

Faptul că metodele de evaluare a impactului asupra mediului se

caracterizeaza printr-un grad ridicat de subiectivitate, specialiştii de mediu
au decis că este imperativ folosirea unor metode statistice de minimizare a
subiectivităţii. Metoda perfecţionată pentru evaluarea impactului şi a riscului
de mediu s-a realizat pentru patru componente de mediu: apa de suprafaţă,
apa subterană, aer şi sol. Pentru caracterizarea calităţii componentelor de
mediu considerate în evaluarea impactului s-au avut în vedere indicatorii de
calitate specifici fiecărei componente de mediu evaluate, precum şi
specificul activităţii/instalaţiei evaluate.
Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate
în evaluarea impactului şi a riscului, în acest caz: apa de suprafaţă, apa
subterană, solul şi aerul. După care se atribuie gradul de importanţă, de la 0
la 1, fiecărei componente de mediu considerate în procesul de evaluare.
Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de
importanţă, se foloseşte metoda matricii de calcul, obţinându-se mai întâi
scoruri normate şi apoi unităţile de importanţă pentru fiecare componentă de
mediu (tabelul 5.1).
Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind
raportul dintre concentraţia maxim admisă, conform legislaţiei în vigoare şi
concentraţia determinată la un moment dat pentru un anumit indicator de
calitate, specific componentei de mediu evaluate. Acesta este un parametru
descris de ecuaţia (ec.5.1):
CMA
Q= (5.1)
Cdet
unde, CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce
caracterizează componenta de mediu evaluată;

33
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Cdeter – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de

calitate ce caracterizează componenta de mediu evaluată, la un moment dat.

Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de

la 0 la 1, unde valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Ulterior aceste
valori sunt calculate folosind matricea descrisa în tabelul 5.1. Calcularea
importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi
experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate
(tabelul 5.1).

Tabel 5.1. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu

Componenta Apa subt. Apa suprf. Aer Sol
Apa subt. 1.0 1.25 2.0 1.1
Apa suprf. 0.8 1.00 2.0 0.8
Aer 0.5 0.50 1.0 0.5
Sol 0.9 1.25 2.0 1.0
rezolvând matricea se obţin “unităţile de importanţă”
Componenta Scoruri normate Unităţi de importanţă
Apa subt. 0.308 308
Apa suprf. 0.255 255
Aer 0.143 143
Sol 0.294 294

Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul calitatea

mediulu, depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Astfel,
impactul indus asupra fiecărei componente de mediu evaluate este dat de
raportul dintre unităţile de importanţă obţinute de fiecare componentă de
mediu şi calitatea componentei de mediu (Ec. 5.2).
UI UI ⋅ C det er
IM = = (5.2)
Q CMA
unde: IM – impactul asupra componentei de mediu,
UI – unităţile de importanţă obţinute de componenta de mediu,
Q – calitatea componentei de mediu.

34
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

Detaliind pentru fiecare componentă de mediu evaluată, impactul

indus asupra apei de suprafaţă este (Ec. 5.3):
n

∑ IM asprf j
IM asprf = i =1
(5.3)
n
unde: n – numărul total de indicatori de calitate consideraţi reprezentativi.
IMasprfi – impactul indus asupra apei de suprafaţă considerând
indicatorul de calitate “i”, definit ca în ecuaţia 5.4:
UI asprf
IM aspfri = (5.4)
Qasprf i

CMAi
Qasprfi = (5.5)
Cdeti

unde: Qasprfi - calitatea apei de suprafaţă funcţie de indicatorul de calitate

“i”,
CMAi – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate
“i”, în conformitate cu legislaţia naţională,
Cdeti - concentraţia determinată (analizată) la un moment dat în
mediu pentru indicatorul de calitate “i”.
UIasprf – unităţi de imprtanţă obţinute de către componenta de mediu
“apa de suprafaţă”.

Se observă că impactul indus asupra componentei de mediu “j” este

media impactelor de mediu, având în vedere “n” indicatori de calitate,
consideraţi reprezentativi în caracterizarea componentei de mediu evaluate.

Astfel, impactul indus asupra apei subterane, aer şi sol se calculează

pe baza aceluiaşi algoritm (Ec. 5.6 – 5.11):

35
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

∑ IM asubti
IM asubt = i =1
(5.6)
n
unde: IM asbti - impactul indus asupra apei subterane considerând indicatorul

de calitate “i” din numărul total de indicatori de calitate “n”,

UI asbt
IM asbti = (5.7)
Qasbti

Qasbti - calitatea apei subterane funcţie de indicatorul de calitate “i”,

UIasbt – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “apa
subterană”,

∑ IM aeri
IM aer = i =1
(5.8)
n
unde: IM aeri - impactul indus asupra componentei de mediu “aer”

considerând indicatorul de calitate “i” din numărul total de indicatori de

calitate “n”,
UI aer
IM aer = (5.9)
Qaeri

Qaeri - calitatea aerului funcţie de indicatorul de calitate “i”,

UIaer – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “aer”,
n

∑ IM soli
IM sol = i =1
(5.10)
n
unde: IM soli - impactul indus asupra componentei de mediu “sol”

considerând indicatorul de calitate “i” din numărul total de indicatori de

calitate “n”,

36
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

UI sol
IM sol = (5.11)
Qsoli

Qsoli - calitatea solului funcţie de indicatorul de calitate “i”,

UIsol – unităţi de importanţă obţinute de componenta de mediu “sol”,

Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de

calitate “i”, îi este asociat un risc de mediu. Odată ce au fost cuantificate
impactele induse asupra fiecărei componente de mediu, se calculează
riscurile asociate acestor impacte şi sunt definite astfel (Ec. 5.12):
RM j = IM j ⋅ Pj (5.12)

unde: RMj – riscul indus asupra componentei de mediu “j”,

IMj – impactul indus asupra componentei de mediu “j”,
Pj – probabilitatea calculată ca impactul să se producă asupra
componentei de mediu “j”.
Probabilitatea de producere a impactelor de mediu se calculează
aplicând aceeaşi matrice de calculare a “unităţilor de importanţă” pentru
fiecare componentă de mediu (Tabelul 5.1). Evaluatorul de mediu acordă
valori de la 0 la 1 pentru probabilitatea ca impactul să se producă asupra unei
componente de mediu şi este descrisă în tabelul 5.2 (Pearce, 1999).

Tabel 5.2. Descrierea probabilităţii

Probabilitate Descriere Unităţi de
probabilitate
cu siguranta se realizează în 99% din cazuri 0.91-1.0
aproape sigur s-ar putea realiza în 90% din cazuri 0.61-0.9
probabil se poate întampla în 50% din cazuri 0.31-0.6
putin probabil se întamplă uneori, în 10% din cazuri 0.05-0.3
rar se poate întampla în cazuri excepţionale, 1% <0.05

37
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Fiecărui impact de mediu calculat funcţie de un anumit indicator de

calitate, îi corespunde un risc de mediu, care poate fi calculat fie pentru
fiecare impact în mediu şi ulterior ca o medie a valorilor obţinute, fie direct,
considerând valoarea medie a impactului indus asupra componentei de
mediu respective (tabelul 5.3).
În tabelul 5.4 se prezintă modul de calculare automată a
parametrului calitate, a impactului indus asupra componentelor de mediu,
luate în considerare, precum şi a riscului de mediu asociat fiecărui impact.

Tabel 5.3. Calcularea riscului de mediu

Componenta de mediu UI IM RM*
Apa de suprafaţă 255 3022.97 770.86
Apa subterană 308 1585.85 488.44
Sol 143 51.15 15.04
Aer 294 247.86 35.44
*
- riscul de mediu calculat pentru fiecare componentă de mediu, funcţie de impactul
indus şi de unităţile de importanţă obţinute (UI).

38
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

Tabel 5.4. Calcularea automată a parametrului calitate, a impactului şi

riscului de mediu
Componenta Indicator de calitate CMA1 CM2 Q3 IM4 RM5
CCO-Cr, mg O2/l 25 28,90 0,87 293.10 74.74
CBO5, mg/l 5 1,87 2,67 95.51 24.35
-
NO3 , mg/l 13,30 28,84 0,46 554.35 141.36
-
NO2 , mg/l 0,2 0,081 2,47 103.24 26.33
-3
PO4 , mg/l 0,3 0,022 13,64 18.70 4.77
SO4-2, mg/l 150 232,5 0,65 392.31 100.04
Reziduu, mg/l 500 1257,5 0,40 637.50 162.56
APA suprf.
Ammoniu, mg/l 0,3 0,1 3,00 85.00 21.68
Cr total, mg/l 0,002 0,02 0,10 2550.00 650.25
Cd, mg/l 0,0001 0 0,00 0.00 0.00
Pb, mg/l 0,001 0,2 0,01 25500.0 6502.5
Zn, mg/l 0,005 0 0,00 0.00 0.00
CCO-Cr, mgO2/l 5,00 13,51 0,37 832.43 256.39
-
NO3 ,mg/l 50,00 131,82 0,38 810.53 249.64
APA subt. Cr total, mg/l 0,05 0,02 2,50 123.20 37.95
Ni, mg/l 0,02 0,00 0,00 0.00 0.00
Cd, mg/l 0,001 0,00 0,00 0.00 0.00
Zn, mg/l 5 0,05 100,0 3.08 0.95
Pb, mg/l 0,01 0,22 0,05 6160.00 1897.2
NOx mg/mc 350 57,8 6,06 48.51 6.94

AER COV mg/mc 50 30,5 1,64 179.27 25.64

Pulberi susp. mg/mc 5 8,7 0,57 515.79 73.76
subst.extract, mg/kg 2000 3462 0,58 246.55 72.49
Cu, mg/kg 500 29,53 16,93 8.45 2.48
Ni, mg/kg 500 40,37 12,39 11.54 3.39
Cd, mg/kg 10 4,65 2,15 66.51 19.55
SOL Cr total (Cr3+,Cr6+),
600 50,58 11,86 12.06 3.54
mg/kg
Pb, mg/kg 1000 21,54 46,43 3.08 0.91
Zn, mg/kg 1000 68,8 14,53 9.84 2.89
1
– concentraţie maxim admisă conform legislaţiei naţionale în vigoare, 2 – concentraţie
determinată,
3
– calitatea componentei de mediu, funcţie de indicatorul “i” din “n” indicatori de calitate; 4 –
impactul de mediu calculat funcţie de parametrul “calitatea mediului”, 5 – riscul de mediu
asociat fiecărui impact.

39
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

V.4. Analiza critică

Procesul de evaluare a impactului asupra mediului este unul variat,

multidisciplinar, unde cunoştinţele şi experienţa evaluatorilor (experţii de
mediu) reprezintă un factor decisiv în minimizarea gradului de subiectivitate
al metodei. Noua metodă îmbunătăţită se recomandată, deoarece gradul de
subiectivitate este scăzut, iar dintre avantajele pe care le prezintă se
menţionează faptul că se folosesc “modele” matematice care reduc
subiectivitatea metodei, precum şi faptul că este o metoda ce urmează o
procedură clară, simplă, bine definită.
După cuantificarea impactului şi riscului de mediu s-a propus o
clasificare a acestora, având la bază scara propusă, din cadrul metodei
“Indicele de poluare globală” propusă de Rojanchi (Rojanchi, 1997), pentru
clasificarea impactului de mediu (Tabel 5.5).

Tabel 5.5. Clasificarea impactului şi riscului de mediu

Impact de Descriere Risc de Descriere
mediu mediu
<100 mediu neafectat de activităţile <100 riscuri neglijabile/
umane/calitate naturala nesemnificative
100-350 mediu supus efectelor 100-200 riscuri minore, dar trebuie
activităţilor umane în limite avute în vedere/monitorizate
admisibile
350-500 mediu suspus efectelor 200-350 riscuri medii la un nivel
activităţilor umane provocand acceptabil, trebuie
stari de disconfort monitorizate
500-700 mediu supus efectelor 350-700 riscuri medii la un nivel
activităţilor umane provocând inacceptabil, sunt necesare
tulburări formelor de viată masuri de prevenire şi
control
700-1000 mediu grav afectat de 700-1000 riscuri majore, sunt necesare
activităţile umane masuri de prevenire, control
şi remediere
>1000 mediu degradat, impropriu >1000 Riscuri catastrofale, toate
formelor de viata activitatile ar trebui încetate

40
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

Se face precizarea că dacă impactul, respectiv riscul de mediu au

obţinut valori mici, aceasta denota faptul că impactul asupra mediului este
nesemnificativ, iar riscul asociat este neglijabil. Prin urmare, cu cât valorile
obţinute sunt mai mari, cu atât impactul, respectiv riscul de mediu sunt
majore, catastrofice (valori mari pentru impact/risc de mediu indică prezenţa
poluantului în mediu într-o concentraţie foarte mare). În figura 5.2 se
prezintă grafic dependenţa impact – risc de mediu.

1600.00 1491.68
1363.84
1400.00

1200.00

1000.00

800.00

600.00 430.84 407.12 423.01

400.00
177.63
128.61
200.00 34.47

0.00
Surface water Ground water Soil Air

Environmental impact Environmental risk

Fig. 5.2. Dependenţa impact – risc de mediu

Algoritmul de calculare a impactului şi riscului de mediu a fost

elaborat în programul Excel, astfel încât să poată fi utilizat uşor şi aplicat
pentru diferite situaţii. Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe,
respectiv mai puţine componente de mediu condiderând mai mulţi sau mai
puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea componentelor de mediu
evaluate. Programul este flexibil, rezultatele finale nu sunt influenţate de
experienţa evaluatorului.

41
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Evaluatorul de mediu nu mai este un factor determinant în procesul

de evaluare, datorită faptului că subiectivisimul metodei, generat de
acordarea importanţei, respectiv a probabilităţii pentru evaluarea impactului
şi a riscului de mediu este redus prin folosirea matricii în obţinerea scorurilor
normate.
Se face observaţia că pot există cazuri în care impactul deşi este în
limite admisibile, riscul asociat are valori care îl încadrează la riscuri medii
spre majore. Acest lucru subliniază faptul că este recomandat să fie evaluat
şi riscul, chiar dacă impactul este în limite admisibile.
De asemenea, se mentionează că atunci când concentraţia unui
anumit poluant în mediu este zero (ceea ce implică o calitate a componentei
de mediu foarte bună, considerând numai indicatorul de calitate respectiv),
metoda a fost astfel concepută încât să ignore indicatorul de calitate
respectiv şi să nu influenţeze rezultatele finale.
În funcţie de rezultatele obţinute (impact şi risc de mediu pentru
fiecare componenta de mediu evaluată) se impun măsuri de monitorizare şi
prevenire. Astfel, acţiuni de remediere şi prevenire sunt necesare cu scopul
de a minimiza impactele asupra componentelor de mediu, dar şi pentru a
preveni riscurile de poluare a mediului, având în vedere şi principiul
prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării (Robu s.a., 2005b).

Se poate astfel aprecia că metoda integrată de evaluare a impactului

şi riscului de mediu prezintă urmatoarele avantaje:
1. este în primul rând uşor de aplicat, fără să depindă în mod expres de
experienţa evaluatorului de mediu;
2. impactele şi riscurile de mediu sunt calculate plecând de la
concentraţiile poluanţilor, determinate în mediu la un moment dat
sau estimate prin programe speciale, ceea ce face să reflecte
realitatea într-un mod obiectiv;

42
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

3. metoda integrată de evaluare impact – risc de mediu nu este o

metodă subiectivă, subiectivismul metodei, generat de experienţa
evaluatorului de mediu este diminuat urmând paşii matematici, iar
experienţa evaluatorului de mediu nu influenţează rezultatele finale,
ceea ce facilitează procesul decizional de monitorizare, prevenire
poluare sau închidere instalaţie.

Ecuatiile matematice pe baza cărora se cuantifică impactele şi

riscurile de mediu au constituit baza pentru elaborarea unui soft folosind
platforma dot.net. şi denumit SAB. Realizarea acestui soft a fost posibilă
printr-o colaborare interdisiciplinară şi a avut drept scop uşurarea în operare
şi în cuantificarea impactului şi a riscului de mediu a evaluatorului de mediu.
Evaluatorul de mediu nu trebuie decât să urmeze paşii impuşi de acest soft şi
să introducă valorile concentraţiilor determinate ale indicatorilor de calitate
analizaţi, obţinându-se în final impactul indus asupra mediului, precum şi
riscurile asociate.

43
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

V.5. Evaluarea riscului de mediu conform Ordinului

MAPPM nr. 184/1997

Evaluarea riscului de mediu (conform Ordinului Ministerial nr.

184/1997) face analiza probabilităţii şi gravităţii principalelor componente
ale unui impact de mediu. Necesitatea unor informaţii suplimentare privind
riscurile poluării identificate sau ale activităţilor poluante, desfăşurate pe un
amplasament, poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite
realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune şi
posibilii păgubiţi prin această daună. Nu toate amplasamentele afectate de un
anumit poluant vor prezenta acelaşi risc sau vor necesita acelaşi nivel de
remediere.
Evaluarea riscului este definită de către Banca Mondială ca "un
proces pentru identificarea, analizarea şi controlarea pericolelor datorate
prezenţei unei substanţe periculoase dintr-o instalaţie". Raportul din 1992 al
Societăţii Regale a Marii Britanii explicitează sensul definiţiei prezentate în
Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentând distinct componentele
evaluării riscului: estimarea şi calcularea riscului.
În consecinţă, evaluarea riscului implică o estimare (incluzând
identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifetări)
şi calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanţei pericolelor şi
consecinţele pentru persoane şi/sau pentru mediul afectat).
Evaluarea riscului are scopul de a controla riscurile provenite de la
un amplasament, prin identificarea:
• Agenţilor poluanţi sau a pericolelor cele mai importante;
• Resurselor şi receptorilor expuşi riscului;
• Mecanismelor prin care se realizează riscul;
• Riscurilor importante care apar pe amplasament;

44
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

• Măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un

"nivel acceptabil".
Multe forme şi utilizări ale evaluării riscului de mediu au fost deja
propuse sau sunt în curs de elaborare, ca de exemplu: evaluări ale sănătăţii,
evaluări ecologice.

Evaluări ale sănătăţii - este cea mai importantă dintre evaluările de

risc. Dezvoltări recente au avut în vedere protecţia şi igiena muncii, cu
praguri limită stabilite la nivel internaţional pentru a determina expunerea în
siguranţă la diferite substanţei chimice pe anumite perioade de timp.
standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), de exemplu, au fost
dezvoltate pentru nivelurile concentraţiilor acceptate ale poluanţilor în
atmosferă şi pentru limite orientative pentru sănătatea umană (şi recent
pentru sănătatea mediului), pentru diferiţi parametri.

Evaluări ecologice - aceste evaluări compară concentraţiile

preconizate ale poluanţilor în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopul
evaluării securităţii unei emisii propuse. Evaluarea ecologică a riscului a
dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu
sau umane dintr-un eveniment care are loc, folosind diferite instrumente
sofisticate, cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea
amplasamentelor.

Următoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate în

evaluările de risc: riscul chimic; riscul carcinogen; riscul epidemiologic;
riscul contaminării nucleare; riscul apariţiei fenomenelor naturale. În
conformitate cu Ordinul 184/1997 emis de Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului, evaluarea calitativă a riscului va lua in considerare
următorii factori:

45
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

• Pericol/sursă – se referă la poluanţii specifici care sunt identificaţi

sau presupuşi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate şi
efectele particulare ale acestora.
• Calea de acţionare – reprezintă calea pe care substanţele toxice
ajung la punctul la care au efecte dăunătoare, fie prin ingerare
directă sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau
apă.
• Ţinta/Receptor – reprezintă obiectivele asupra cărora acţioneaza
efectele dăunatoare ale anumitor substanţe toxice de pe
amplasament, care pot include fiinţe umane, animale, plante, resurse
de apă şi clădiri (sau fundaţiile si folosinţele acestora). Acestea sunt
numite în termeni legali obiective protejate.

Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra

receptorului, cât şi de probabilitatea manifestării acestui impact.
Identificarea factorilor critici care influenţează relaţia sursă-cale-receptor
presupune caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere
fizic şi chimic.
În general, evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape:
⇒ descrierea intenţiei;
⇒ identificarea pericolului;
⇒ identificarea consecinţelor;
⇒ estimarea mărimii consecinţelor;
⇒ estimarea probabilităţilor consecinţelor.

Adesea este util să se reprezinte rezumatul analizei sursă-cale-

receptor sub forma unei diagrame arbore, înainte de a încerca evaluarea
riscului, deoarece aceasta identifică clar acţiunea, pericolul şi consecinţele.

46
 Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila

Pe baza informaţiilor prezentate în tabel se va analiza sistematic

fiecare agent poluant în raport cu căile sale potenţiale de acţiune asupra
receptorilor specificaţi şi se va decide dacă există o relaţie cauzală sau este
posibil să existe. Importanţa riscului fiecărui receptor poate fi apoi evaluată.
Identificând acele riscuri la care se impune o formă de remediere – aceasta
reprezintă estimarea riscului.

Conform Ordinului 184/1997, riscul este probabiltatea apariţiei

unui efect negativ într-o perioada de timp specifică şi este adesea descris de
ecuaţia:

Risc = Pericol x Expunere

Evaluarea riscului implică identificarea pericolului şi a consecinţelor

care pot să apară ca urmare a producerii evenimentelor considerate surse de
risc. În funcţie de importanţa consecinţelor se decide dacă sunt sau nu
necesare lucrari de remediere. Conform Ordinului 184/1997, cuantificarea
riscului se bazează pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi
gravitatea unui eveniment sunt considerate descrescător, atribuindu-se un
punctaj aleatoriu:

Model simplificat
Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii
3 = mare 3 = majoră
2 = medie 2 = medie
1 = mică 1 = usoară

47
Brindusa Robu si Matei Macoveanu

Modelul propus serveşte atât pentru evaluarea calitativă a riscului,

cât şi pentru evaluarea cantitativă a riscului. Astfel, riscul se poate calcula
prin înmulţirea celor doi factori (probabilitate, gravitate), pentru a obţine o
cifra comparativă, de exemplu 3 (mare) x 2 (medie) = 6. Aceasta permite
efectuarea unor comparaţii între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai
mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea
riscului.
Această tehnică de bază poate fi dezvoltată pentru a permite analize
mai serioase prin mărirea gamei punctajelor de clasificare şi includerea mai
multor definiţii perfecţionate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate
majoră, probabilitate mare etc. Când în evaluare există un numar mare de
poluanţi importanţi, trebuie să se acorde atenţie mai mare unei modalităţi
mai clare de prezentare. Este foarte util să se facă un rezumat al informaţiilor
sub forma unei liste de verificare sau matrice.

48