CAP I.

PREZENTAREA OBIECTIVULUI EVALUAT

1. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

SC.MITTAL STEEL. S.A. Roman este amplasată în albia minoră a râului Moldova,
situat în localitatea Cordun, la 5 km de orașul Roman, Judeţul Neamț.

Vecinătățile obiectivului evaluat sunt:

 Nord - satele Cordun și Simionești

 Sud – orașul Roman
 Est - S.C „ELECTROM”S.A, șoseaua E85 (București-Suceava)
 Vest - satul Cordun

Amplasamentul obiectivului evaluat are o suprafață de 1629031 mp, din care:

 Suprafața construită: 508376 mp

 Suprafața în incinta totală: 953253 mp
 Suprafața în afara incintei: 37500 mp
-hala șlam și reziduri: 37500mp
-spații verzi: 75000 mp

1.2 DATE DE IDENTIFICARE

Profilul de activitate al „SC.Mittal Steel S.A Roman” constă în producția și

comercializarea țevilor din oțel fără sudură, laminate la canal, laminate sau trase la rece.

În legătură cu procesele operaționale ale instalaței pe amplasament, sunt în număr de

26 zone de depozitare și facilități pentru epurarea efluentului (13 platforme de depozitare, 4
gospodării de apă, o zonă de neutralizare chimică, o zonă de denocivizare chimică, 5
separatoare de ulei, un colector ovoid, o stație de epurare a apei uzate menajere).

Tipul de folosință a solului din zona amplasamentului obiectivului este „sol mai puțin
sensibil” (sol intrauzinal), iar solurile din vecinătatea obiectivului se încadrează în categoria
solurilor mai puțin sensibile (sol extrauzinal).

Din Bilanțul de mediu de nivel II rezultă că în multe puncte din incintă este depășit
pragul de intervenție pentru substanțele extractibile în eter și petrol. Se constată de asemenea
în 11 puncte de precolectare intrauzinale a unor valori ale carbonului organic mai mari de 4 %
(rezultând un sol puternic poluat).

1
 În cadrul Bilanțului de Mediu de nivel I a fost semnalată situația că există scurgeri
accidentale de combustibil la descărcarea din rezervoare și la alimentarea utilajelor, rezultând
că deșeurile generate au influiențe negative asupra calității solului și subsolului din zonă,
putându-se distinge și cu ochiul liber modificările aduse.

În unitate există două sisteme de colectare a apelor uzate:

1. Sistem de colectare a apelor menajere

2. Sistem de colectare a apelor pluviale și industriale

Apele menajere se evacuează prin două colectoare principale în stația de epurare a apelor
menajere, iar de aici în colectorul principal (ovoidal de 2100/1400 mm), apoi în emisar,în
râul Moldova prin pârâul Ciurlacul.

Apele pluviale și industriale, după epurarea din stațiile de preepurare locale sunt evacuate
tot în râul Moldova printr-un colector principal.

Canalizarea de ape menajere este cu scurgere liberă și punctele de pompare care conduc
apa la o stație de epurare specială din zona Cordun, și de aici ajunge iar în râul Moldova.

Rețeaua de canalizare unde sunt colectate apele pluviale și industriale este împărțită în:

1. Rețea de canalizare interioară - este alcătuită din oțel cu diametre diferite, din tuburi
PREMO, din canale betonate ce se găsesc în incintele tuturor clădirilor;
2. Rețea de canalizare exterioară –se găsește în perimetrul aferent sectorului de activitate
și este alcătuită din conducte de oțel sau tuburi din beton cu diametre cuprinse între
Dn=100-1300 mm, prevăzut din loc în loc cu cămine de vizitare la care se mai adaugă
ovoidul cu Dn=2100/1400 mm;

Colectorul general ovoid 2100/1400 mm, a fost dimensionat pentru a putea prelua un debit
lichid de 7585 l/s apă uzată .

Substanțele chimice utilizate în scopul fabricării țevilor sunt achiziționate doar de la

furnizori autorizați pe baza unor documente și ajung în magazia instituției pe bază de bon de
consum sau fără limită și sunt folosite doar de persoane special instruite folosirii lor.
Substanțele toxice sunt ținute sub cheie, în dulapuri speciale, etichetate și cu semnul specific
„pericol”, cu mențiunea „otravă”.

2
 Zona amplasamentului instalației se află în partea de sud-vest a platformei
Moldovenescă fiind alcătuit în mare parte din nisipuri medii grosiere, grosimea acestora
nedepășind 3-5 M.

Datorită acțiunii combinate a factorilor și proceselor pedogenetice, în teritoriu s-a

format un înveliș de soluri relativ diverse, grupate în mai multe categorii: cernoziom cambic,
cernoziom argiloiluvial, sol brun luvic, sol gleic, regosoluri, protosolul aluvial, etc.

Terenul pentru care s-a solicitat Autorizația integrată de mediu este folosit în principal
în scop agricol.

1.2.1 Informații generale privind apele de suprafață și apele subterane.

Din punct de vedere hidrologic la suprafață se găsesc depozite puțin permeabile, mai
apoi se află un strat permeabil , sub acesta se găsește un complex de argile ce prezintă stratul
de bază impermeabil al zonei.

În lunca râului Moldova, la nord de orașul Roman apa subterană a fost interceptată în
general la o adancime de 1-3 m și după analiza acestei ape rezultă că prezintă un început de
poluare depășind la unii indicatori valorile concentrațiilor maxime.

Apele subterane se împart în două categorii:

 ape descendente (ce sunt în directă legătură cu apele de suprafață și cu precipitațiile

atmosferice);
 ape ascendente de adâncime (se găsesc între stratele impermeabile, deci este captiv și
intră mai rar în legătură cu apele de suprafață);

Principalul curs din zona evaluată este râul Moldova (aflat la aproximativ 2 km de
amplasament), și afluentul său, pârâul Morii. Albia minoră a râului Moldova este de tip
împletit, patul acesteia fiind pavat cu material grosier.

În urma analizelor efectuate în laboratorul S.C. Mittal Steel S.A Roman a rezultat că
nu există variații ale indicatorilor de calitate de la un sezon la altul (CBO5, CCO Cr, suspenii,
sulfați, fosfați, pH, etc).

S.C. Mittal Steel S.A Roman realizează alimentarea cu apă pe baza Autorizației de
Gospodărie a Apelor, eliberată de Administrația Apelor Române.

3
 Alimentarea cu apă potabilă se realizează prin racordarea unității la rețelele de
aducțiune Timișești precum și la rețeaua de aducțiune Simionești.

Captarea apei se face din râul Moldova printr-o priză de mal amplasată în localitatea
Cordun și este alcătuită din 3 linii tehnologice, iar distribuția apei se face printr-o stație de
pompare aferentă societății.

S.C. Mittal Steel S.A Roman asigură monitorizarea debitelor tuturor alimentărilor cu
apă în regim continuu și urmează să instaleze și sisteme de monitorizare continuă a debitului
efluientului unității.

Acțiunile planificate pentru supravegherea calității apelor este aprobată de Șeful „protecției
civile”, iar monitorizarea calității apelor uzate evacuate de unitate se realizează atat de către
laboratorul societății (prin probe momentane, zilnice etc), cât și de laboratorul secției de
Gospodărire a Apelor Neamț.

Cap II. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE ȘI A AGENȚILOR

CONTAMINANȚI

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE

4
 În cadrul „MITTAL STEEL” S.A. Roman, domeniul principal de activitate constă în
producerea de tuburi din fontă și oțel - Cod CAEN 272, iar obiectul principal de activitate este
producția de tuburi (țevi din oțel - Cod CAEN 272).

Activitatea principală o constituie producția și comercializarea țevilor din oțel fără

sudură, laminate sau trase la rece, precum și activitatea de import-export.

Dacă ne raportăm la capacitatea nominală de producție atunci structura producției de

marfă livrată ar fi următoarea:

 Pentru Secția Laminar 20”:12000 t/an.

 Pentru Secția Laminar 16” si FMT:325332 t/an.

 Pentru Secția Laminar 6”(filetaj, reductor, tragatorie): 108798 t/an.

Din punct de vedere al organizării fluxului tehnologic, deosebim mai multe servicii:

1. Pentru Secția Laminar 16”- este dotată cu o linie de laminar la cald.

2. Pentru Secția Laminar - are în funcțiune două linii de laminar la cald, pentru
fabricarea țevilor cu diametru exterior cuprins între 168 - 406 mm.

3. Pentru Secția Laminar 20”- are în funcțiune o linie de lamiar la cald, folosind ca
materie primă lingouri din oțel carbon și slab aliat.

4. Secția tragatorie - are în funcțiune o linie de laminar la rece și bancuri de tras la rece.

5. Secția finisaj material tubular (F.M.T.) - au loc operațiile de finisaj a materialelor

tubulare cu destinație tubulară: burlane, conducte filetate, mufe tubing.

6. 4 gospodării de apă industrială recirculată.

7. Stația de neutralizare a apelor acide provenite din decapare și fosfotare.

8. Stație de denocizare ape cronice.

9. Stație de epurare a apelor uzate menajere.

2.1.1. Procese de laminare Stieffel (LAMINARELE 16”, 6”)

5
1. Pregătirea materiei prime (pentru a rezulta produse tubulare de bună calitate se va folosi
materie primă superioară).

2. Cântărirea bilelor de ţaglă (taglele debitate - bilele sunt cântărite pe un cântar platformă TIP
bt 15-2).

3. Încălzirea bilelor de ţaglă (se realizează în cuptor cu vată rotativă la o temperatura de 1100-
1300°C).

4. Perforarea (se realizează printr-o laminare elicoidală pe dop și se realizează între doi
cilindri ale căror axe sunt înclinate între ele și care se rotesc în același sens).

5. Laminare DUO ( Laminorul automat asigură mișcarea diametrului și a grosimii peretelui

eboşei printr-o laminară longitudinală în calibru rotund, în vederea obținerii unor dimensiuni
apropiatate ale țevii finite).

6. Laminare netezitoare ( Laminatorul netezitor este destinat pentru netezirea defectelor de pe

suprafața inerioară și exterioară a țevii și uniformizarea grosimii de perete).

7. Calibrarea țevii.

8. Răcirea țevii (se realizează în mod natural prin staționarea țevii pe două pături de răcire).

9. Îndreptarea țevii (se realizează cu ajutorul unor mașini cu role hiperbolice).

10. Retezarea capetelor tehnologice.

11. Controlul și remanierea (defecțiunile de suprafață sunt eliniminate cu ajutorul polizoarelor

mobile).

12. Marcarea (se realizează cu vopsea nitro, prin prelevarea cu pistol cu aer comprimat).

2.1.2. Operații auxiliare pentru procesele de laminare la cald.

1. Controlul nedistructiv (se vor depista defecte transversale, longitudinale și măsoară

grosimea de perete). Se realizează o sursă de radiații gama cu timpul de înjumătățire de 22
ani.

2. Proba hidrostatică (se realizează cu ajutorul preselor de probat ce folosesc ca fluid de lucru
apa).

6
3. Calcularea de epruvete în vederea determinării caracteristicilor fizice și mecanice.

4. Prelevarea de probe în vederea efectuării analizelor chimice.

5. Protejarea țevilor (se realizează o protecție temporară a suprafeței exterioare a țevilor cu :

lacuri alchidice, ulei, etc.).

6. Tratamentul termic (este efectuat în cuptoare tunel cu vată prășitore).

2.2. SURSE DE POLUARE ŞI AGENŢI CONTAMINANŢI AI AERULUI

Surse de emisie în atmosferă. Caracteristici.

Sursele de emisie în atmosferă aparţinând de obiectivul analizat sunt următoarele:

- Centrală termică

- Cuptor cu vatră rotativă

- Cuptor tunel cu reîncălzire eboşe, cuptor tunel redactor

- Cuptor cu atmosferă neutră

- Cuptor cu vatră păşitoare

- Cuptor electric

- Mori de măcinat feroaliajele

- Atelier decapare

- Staţie preparat acetilenă

- Instalaţie de bituminare, de polizat ţevi la exterior

- Debiţare ţagle

- Staţie electrică

- Instalaţie de lăcuit cu ţevi

7
 Principalii agenţi contaminanţi sunt hidrocarburile alifactice, acetilena, gazul metan.
Pulberile în suspensie au ca şi surse difuze polizările manuale, pendulările, polizări din cadrul
atelierelor mecanice, instalaţii polizări interioare şi exterioare.

Sursele fixe de emisii în atmosferă ale secţiei Transporturi sunt operaţia de încărcat
acumulatori – sursă dirijată ce are ca poluant principal acidul sulfuric, vapori şi operaţia de
sudură, sursă difuză (ventilatoare de hală), poluanţii principali sunt pulberile în suspensie,
oxizii de azot şi monoxidul de carbon. Poluanţii de interes ai surselor mobile sunt cei ce
provin de la arderea motorinei şi a benzinei. Instalaţia de fosfatare mufe prezintă emisii
nedirijate de anhidrifă fosforică.

Caracteristicile emisiilor pe surse sunt prezentate în tabelul centralizator nr.1

Tabelul nr. 1 Caracteristici emisii atmosferice pe surse

Nr. Sursă Poluant Debit masic Concentraţia C.M.A

Crt. (g/h) determinată Ord.462/1993
(mg/mc)
1 2 3 4 5 6
Secţia Laminor 20”

Cuptor cu vatră CO 17730 98,5 170

1 rotativă SO2 144 0,8 1700
NO2 28134 156,3 450
Pulberi 1904,4 10,58 50
2 Cuptor tunel CO 6,04 170
cu cazan SO2 0,2 1700
recuperator NO2 44,74 450
Pulberi 1,07 50
3 Cuptor tunel T.T CO 1,5 170
inox SO2 0,05 1700
NO2 11,2 450
Pulberi 0,2 50
4 Instalaţie de Hidrocarburi 4000 112,6 -
lăcuire alifatice
Secţia Laminor 16”

Cuptor cu vatră CO 6069 406,8 170

rotativă SO2 141 9,4 1700
5
NO2 4633,5 308,9 450
8
 Pulberi 480 32 50

6 Cuptor tunel CO 377,8 37 170

reîncălzire eboşe SO2 14 1,36 1700
NO2 2800 274 450
Pulberi 406 2,6 50

7 Staţie preparat Acetilena 1,21 -

acetilena
8 Instalaţie Hidrocarburi 150 26,8 -
bituminare alifatice
9 Debitare ţagle CO 0,093 170
SO2 0,155 450
NO2 0,052 50
Pulberi
Secţia Laminor 6”/2

10 Cuptor cu vatră CO 90000 190 170

rotativă SO2 24,3 0,486 1700
NO2 4860 97,2 450
Pulberi 650 13 50
11 Cuptor tunel CO 162 22,8 170
SO2 6 0,84 1700
NO2 1200 169 450
Pulberi 28,8 4,05 50
12 Cuptor tunel CO 35 12,5 170
reducător SO2 13 0,4 1700
NO2 2600 92 450
Pulberi 62,4 2,2 50
13 Staţia electrică Acid sulfuric 7,1 0,71 -
SM3A
Trăgătorie

14 Cuptor cu fantă CO 24,5 170

SO2 9 1700
NO2 181 450
Pulberi 4,36 50
9
15 Cuptor cu CO 24 170
atmosferă neutră SO2 3,5 1700
NO2 71,4 450
Pulberi 1,7 50
16 Atelier de captare Acid sulfuric 3750 42,6 -
1-2 NO2 172 2 450
P205 6000 75 -

17 Linia 3 NO2 172 3,8 450

P205 6000 133 -

18 Debitare ţevi şi Pulberi acetonă 0,063 50

prot. Suprafa. 2,5 -
Secţia FMT

19 Cuptor cu fantă CO 41,8 5 170

SO2 1,55 0,18 1700
NO2 310 36,25 450
Pulberi 7,44 0,87 50
20 Cuptor cu flacără CO 105,3 16,4 170
SO2 3,9 0,62 1700
NO2 780 123,8 450
Pulberi 18,72 2,9 50
21 Cuptor cu vatră CO 59,56 7 170
păşitore SO2 2,2 0,1 1700
NO2 440 1,3 450
Pulberi 10,56 0,6 50
22 Cuptor tunel CO 218,4 10,9 170
călire SO2 3,9 0,19 1700
NO2 780 39 450
Pulberi 18,72 0,9 50
Atelier filetaj 6”2

23 Instal.fosfatare P205 250 17,85 -

capete NO2 450 32,14 450

10
Transporturi

24 Ardere motorină CO 4t/an

NO2 9,2 t/an

25 Ardere benzină CO 41t/an

NO2 7t/an

2.3 SURSE DE POLUARE ŞI AGENŢI CONTAMINANŢI PENTRU APA DE

SUPRAFAŢĂ.

Sursele de poluare identificate pe platforma S.C. Mittal Steel S.A. Roman sunt:

1. Apele uzate prelevate sunt următoarele:

 apele uzate industriale şi menajere;

 apele uzate industriale, sunt evacuate odată cu apele pluviale si prezintă depăşiri la
indicatorii fizico-chimici de calitate;
 efluentul final din unitate reprezintă depăşiri ale substanţelor extractibile în eter de petrol şi
ioni de plumb;
 efluentul din staţia de epurare ape uzate menajere, are caracter slab bazic pH=8,2 şi
prezintă depăşiri la suspensii, substanţe extractibile, duritate şi sulfaţi.
2. Evacuarea apelor igienico- sanitare

 Se realizează prin două colectoare principale din conducta PREMO;

 Canalizarea de ape menajere este cu scurgere liberă şi cu puncte de repompare care conduc
apele colectoare în staţia de epurare apoi în final se revarsă în râul Moldova;
3. Evacuarea apelor pluviale şi industriale

 Apele pluviale sunt colectate în reţeaua de canalizare împreună cu apele industriale.

4. Emisiile în atmosferă

 Nu sunt monitorizate în unitate şi se pot face următoarele observaţii:

- se constată depăşiri ale pragului de intervenţie pentru CO, NOx;
- pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie un poluant principal, dar concentraţia
medie anuală nu depăşeşte norma admisă;

11
- se impune un control riguros şi continuu al emisiilor din sursele generatoare de poluare
şi/sau reutilitare cu echipamente de depoluare, precum şi o mai bună gestiune a evacuărilor
din unitate ca fiind:
 indicatori caracteristici emisiilor;
 calitatea aerului la imisie.
La imisie se constată că sunt depăşiri ale pragului de intervenţie pentru pulberi în
suspensie şi depăşiri ale pragului de alertă pentru NOx.

Tabel nr.2

Nr. crt. Indicatori de calitate Aval unitate - Ordin 114/2002

monitorizaţi pentru apa de concentraţie
CMA
suprafaţă

1 Materii totale în suspensie mg/l 20 -

2 CCO – Cr mg/l O2/l 28.9 25

3 CBO5 mg/l 1.87 5

4 Azotaţi mg/l 28.84 13.3

5 Azotiţi mg/l 0.081 0.2

6 Fosfaţi mg/l 0.022 0.3

7 Sulfaţi mg/l 232.5 150

8 Duritate 0Germane 13.36 -

9 Substanţe extractibile mg/l - -

10 Cloruri mg/l 28.48 100

11 Reziduu fix mg/l 1257.5 500

12 Amoniu mg/l Abs. 0.3

13 Sulfuri şi H2S mg/l Abs. -

14 Crom total mg/l 0.02 0.002 (total 0.05)

15 Fe total mg/l 1.2 0.1

16 Cu mg/l 0.1 0.002

17 Ni mg/l 0 0.001 (total 0.05)

18 Cd mg/l 0 0.0001

19 Zn mg/l 0 0.0001
12
 20 Mercur mg/l 0 0.0001

21 Pb mg/l 0.2 0.001

2.4 SURSE DE POLUARE ŞI AGENŢI CONTAMINANŢI PENTRU APA

SUBTERANĂ.

Apele subterane de pe teritoriul comunei Cordun se împart în ape subfreatice şi ape

freatice. Apele subfreatice au un caracter temporal şi o distribuţie spaţială insulară, fiind
puternic influenţate de variaţiile sezoniere ale climei, acumulându-se în forme de relief
negative.Apele freatice formează un areal continuu fiind situate la diferite adâncimi cuprinse
între 2 si 5 m, alimentarea acestora realizându-se atât prin aport pluvial, cât şi prin infiltraţii
laterale din albia minoră a pârâului Morii şi a Râului Moldova.
Apa subterană, ca pânza freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa 2-5
m, nivelul apelor subterane variind şi în funcţie de regimul pluvial.
Există două depozite de păcură necesare funcţionării cazanelor din centrala termică.
Capacitatea de stocare a acestor două depozite este de 4 500 tone. Un depozit este în
funcţiune şi altul în consevare (care,de fapt nu a funcţionat niciodată).
Depozitul de păcură în funcţiune cuprinde:
 2 rezervoare subterane din beton căptuşite cu tablă, având capacitatea de 1 500 tone
fiecare;
 2 separatoare de apă – păcură (de fapt un separator in două trepte, prima- tip cisternă-
suprateran, iar cea de-a doua, de tip subteran);
 Staţie pompare.
Separatorul suprateran, amplasat pe o platformă betonată, dar fără cuva de retenţie, este
încălzit cu abur şi asigură separarea apei de pacură. Dispune de instalaţie, de semnalizare
automată, acustic şi optic, în vederea supravegherii permanente a condiţiilor de funcţionare de
către personalul care deserveşte centrala termică.
Păcura separată de apa, care este stocată într-un rezervor subteran, este furnizată prin
conducte, prin pompare la centrala termică (la cazanele IPROM sau CAF).
Separatorul suprateran din componenţa gospodăriei de păcură nu este prevăzut cu cuvă
de retenţie, ceea ce face să existe riscul contaminării cu păcură a solului şi apelor subterane.
De asemenea, separatorul subteran nu este prevăzut cu sisteme care să asigure semnalarea
unor eventuale scurgeri.

13
Tabel nr. 3

Nr crt Indicator de calitate Valoarea măsurată CMA

1 CCO-Cr, mg O2/l 14,79 25
2 Azotaţi, mg/l 154,305 13,30
3 Azotiţi, mg/l 0 0,2
4 Fosfaţi, mg/l 0,0052 0,3
5 Cloruri, mg/l 51,44 100
6 Sulfuri şi H2S, mg/l 0,52 0,1
7 Reziduu fix, mg/l 1607,5 500
8 Cr total, mg/l 0,025 0,002
9 Cupru, mg/l 0,78 0,002
10 Zinc, mg/l 0,05 0,005
11 Mercur, mg/l 0 0,0001
12 Plumb, mg/l 0,22 0,001
13 CBO5, mg O2/l 5,62 5
14 Fe total, mg/l 0,03 0,1
15 Nichel, mg/l 0 0,01

2.5 SURSE DE POLUARE ŞI AGENŢI CONTAMINANŢI PENTRU SOL

În ceea ce priveşte calitatea solului, valoarea maximă semnalată pentru substanţe

extractibile la adâncimea de 5 cm, a fost de 27480 mg/kg sol uscat şi 15090 mg/kg sol uscat la
30 cm adâncime.

Există mai multe substanţe, la care trebuie ţinut cont de valorile maxime admisibile şi anume:

- pentru ionii de Cu (pragul de alertă la 250 mg/kg sol uscat, pragul de intervenţie la 500
mg/Kg sol uscat)

- pentru conţinutul de Cd (pragul de intervenţie de 10 mg/kg sol uscat, pragul de alertă de 5

mg/Kg sol uscat)

14
În cadrul Bilanţului de mediu de nivel I a fost semnalată situaţia că există scurgeri accidentale
de combustibil la descărcarea din rezervor şi la alimentarea utilajelor şi că deşeurile generate
din procesul de producţie au influenţat negativ calitatea solului şi subsolului din zonă.

O importanţă deosebită o reprezintă zona din imediata vecinătate a depozitului intermediar de

deşeuri şi unde se găsesc rezervoarele de combustibil, zonele unde se constată cu ochiul liber
modificări ale calităţii solului.

Există şi depozitele de snap si tunder, ce afectează solul, deoarece unele sunt betonate iar
altele nu.

Staţiile de depozitare sunt prevăzute cu pardoseli betonate, însă se recomandă revizuirea

stării acestora şi repararea (rebetonarea) suprafeţelor afectate în timp.

Halda de steril şi reziduuri ….. (ocupă o suprafată de 4,79 ha (halda de la ……..).

Tabel nr. 4

Nr. Crt Indicator calitate Valoare măsurată C.M.A.

1 CCO-Cr, mgO2/l 27,45 2,5
2 Azotaţi mg/l 176,5 50
3 Amoniu mg/l 0,32 0,5
4 Azotit mg/l 0,034 0,5
5 Fosfaţi mg/l 0,08 0,1
6 Sulfaţi mg/l 532,6 250
7 Cloruri mg/l 98,6 Max250
8 Sulfuri şi H2S mg/l 0,52 0,1
9 Duritate ̊ G 33,6 Min5
10 Reziduu fix mg/l 1607,5 Min100
Max800
11 Crom total mg/l 0,02 0,05
12 Fier total mg/l 0,16 0,2
13 Cupru mg/l 0,65 0,1
14 Plumb 1,0 0,01

2.6 SĂNĂTATEA UMANĂ

15
 În societate se efectuează regulat măsurători ale nivelului de zgomot şi vibraţii în
incinta halelor de producţie.

Limita maximă admisă este de 90 dB. Există depăşiri ale limitei maxime de zgomot
şi,, secţia Lamia nr 6” şi sunt necesare acordarea antifoanelor, precum şi urmărirea purtării lor
de către personal şi efectuarea de audiograme pentru personalul supus la zgomot.

Alte surse de zgomot:

 Staţii de compresare .

 Instalaţii de reţinere a pulberilor.

 Instalaţii de ventilaţie.

 Utilaje tehnologice.

 Centrala termică.

 Utilaje de transport.

Sursele de zgomot sunt amplasate în incinte închise, pereţii halelor reprezintă ecrane
izolate pentru zgomot, astfel că, doar o parte din zgomot se propagă în mediul înconjurător.

În general poluarea acustică are implicaţii asupra confortului şi sănătăţii persoanelor

expuse conducând la:

 Perturbarea somnului.

 Efecte negative: cardio-vasculare.

 Efecte endocrine.

 Efecte ale sistemului nervos.

 Deranj general.

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de
vedere acustic în zona unui obiectiv sunt indicate in STAS 10009-89 şi prevăd limita unei
incinte indicând valoarea maximă de 65 dB.

Surse şi niveluri de vibraţii

16
 În toate secţiile de bază, fundaţiile utilajelor principale de pe liniile de laminare sunt
prevăzute cu absorbţii de vibraţii ceea ce face ca unele să nu afecteze construcţiile. Din
măsurile efectuate de către ICIM Bucureşti în timpul funcţionării utilajelor atât în gol cât şi în
sarcină, a rezultat că nivelul vibraţiilor de menţinere sub limita maximă admisă este de 20
vibraţii, conform STAS 12025/2-81.

Dotări şi măsuri de protecţie împotriva zgmotului şi vibraţiilor.

Unitatea a luat măsuri de reducere a nivelului de zgomot şi vibraţii şi de protecţie a

angajaţilor:

-utilajele mari producătoare de zgomot şi vibraţii sunt montate pe fundaţii cu strat de

amortizare.

-pereţii incintelor sunt fonoabsorbante fiind realizaţi din BCA.

-echipament corespunzător antifonat pentru angajaţi.

17
Cap III Cuantificarea impactului indus asupra mediului prin metoda SAB
- Metoda de evaluare integrată a impactului şi riscului de mediu

3.1 Descrierea succintă a metodei

Principii de lucru

S-au avut în vedere principiile de evaluare a impactului asupra mediului ale metodei ,
matricii de importanţă, din care s-a preluat noţiunea de importanţă acordată componentei
de mediu evaluată, precum şi modul de calcul al acesteia.
Sistemul de evaluare a mediului (Environmental Evaluation System) cuprinde estimarea şi
cuantificarea impactelor de mediu evaluate în termeni de unităţi măsurabile ca fiind
“unităti de importanţă de mediu” (UI).
Scorurile de impact de mediu acordate în evaluările de impact asupra mediului au la bază
două componente: magnitudinea impactelor de mediu şi importanţa.

Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre

concentraţia maximă admisă, conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată în
mediu la un moment dat pentru un anumit poluant. Când acest parametru , notat Q are
valori care tind spre zero, atunci se consideră calitatea componentei de mediu foarte
“săracă”, iar când are valori apropiate de unu sau mai mari, atunci calitatea componentei de
mediu este bună spre foarte bună.

Valorile indicatorilor de calitate pentru componentele de mediu din zona evaluată trebuie
să fie conform standardelor naţionale (sub limita maximă admisă). Există, totuşi, un anumit
stres, perceput ca posibil impact, hazard asupra calităţii componentelor de mediu, atunci când
18
se ating valorile pragului de alertă (70% din concentraţia maximă admisă), ceea ce face să
apară un risc pentru componentele de mediu evaluate.

Cuantificarea integrată a impactului şi riscului de mediu

Într-o primă etapă se stabilesc componentele de mediu considerate în evaluarea

impactului şi a riscului, în acest caz: apa de suprafaţă, apa subterană, solul şi aerul. După
care se atribuie gradul de importanţă, de la 0 la 1, fiecărei componente de mediu
considerate în procesul de evaluare.
Pentru a se reduce din gradul de subiectivitate în calcularea unităţilor de importanţă, se
foloseşte metoda matricii de calcul, obţinânduse mai întâi scoruri normate şi apoi unităţile de
importanţă pentru fiecare componentă de mediu.
Calitatea componentei de mediu evaluată este determinată ca fiind raportul dintre
concentraţia maxim admisă, conform legislaţiei în vigoare şi concentraţia determinată la un
moment dat pentru un anumit indicator de calitate, specific componentei de mediu evaluate.

Cuantificarea integrată a impactului şi riscului de mediu

Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1, unde

valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”. Ulterior aceste valori sunt calculate folosind
matricea. Calcularea importanţei fiecărei componente de mediu evaluate se bazează pe
opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de specificul activităţii/instalaţiei evaluate.
Magnitudinea impactelor de mediu depinde de parametrul -calitatea mediului ,
depinde în mod direct de concetraţia poluantului în mediu. Astfel, impactul indus asupra
fiecărei componente de mediu evaluate este dat de raportul dintre unităţile de importanţă
obţinute de fiecare componentă de mediu şi calitatea componentei de mediu.
Fiecărui impact de mediu calculat în funcţie de indicatorul de calitate “i”, îi este asociat
un risc de mediu. Odată ce au fost cuantificate impactele induse asupra fiecărei
componente de mediu, se calculează riscurile asociate acestor impacturi.

Calitatea componentei de mediu evaluată

19
 CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează
componenta de mediu evaluată.
Cdet – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce
caracterizează componenta de mediu evaluată, la un moment dat.

20
Clasificarea impactului şi riscului de mediu

Avantajele şi dezavantajele evaluării integrate

21
  uşor de aplicat, fără să depindă în mod expres de experienţa evaluatorului de mediu;

 impactul şi riscul de mediu sunt calculate plecând de la concentraţiile poluanţilor,

determinate în mediu la un moment dat, ceea ce face să reflecte realitatea într-un mod
obiectiv;
 facilitează procesul decizional de monitorizare, prevenire poluare sau închidere
instalaţie.
 nu este o metodă subiectivă.
3.2 Aplicarea metodei. Principii de lucru.

În această etapă am acordat note de importanţă fiecărei componente de mediu .

Importanţa este acordată de către evaluatorul de mediu pe o scară de la 0 la 1, unde :
-- valoarea 1 reprezintă “importanţa maximă”.
- valoarea 0 reprezintă “importanţa minimă”.
Ulterior aceste valori sunt calculate folosind matricea. Calcularea importanţei fiecărei
componente de mediu evaluate se bazează pe opinia şi experienţa evaluatorilor şi funcţie de
specificul activităţii/instalaţiei evaluate.

Tabel nr. 5 Calcularea importanței fiecărei componente de mediu

Componenta de mediu Importanţa acordată pe scara (0-1) UI calculat

Apă de suprafaţă 0.9 273

Apă subterană 0.8 242

Aer 0.3 303

Sol 0.6 182

În urma acordării notelor de importanță rezultă:

 Apă de suprafață - componenta de mediu cea mai afectată și are un impact major
asupra mediului datorită reziduului fix( impact ce trebuie manitorizat);
 Apă subterană – componenta de mediu mai puțin afectată cu riscuri neglijabile;

22
  Aer – componenta de mediu foarte puțin afectată cu impact nesemnificativ asupra
mediului;
 Sol – componenta de mediu puțin afectată cu un impact nesemnificativ asupra
mediului.

Cuantificarea impactului indus asupra mediului.

Din componentele de mediu analizate a rezultat că apa de suprafaţă este cea mai
afectată de către reziduu fix, în comparaţie cu aerul care este cel mai puţin afectat, conform
calculelor din tabelul următor :

Tabel nr.6 Cuantificarea impactului indus asupra mediului.

Prag
Nr.crt. Indicator Concentratia CMA alerta Q IM
determinata
calitate (mg/L) Ord.114/2002
1 CCO-Cr 28.9 25 17.5 0.865052
2 CBO5 1.87 5 3.5 2.673797
3 Azotati 28.84 13.3 9.31 0.461165
4 Azotiti 0.081 0.2 0.14 2.469136
5 Fosfati 0.022 0.3 0.21 13.63636
6 Sulfati 232.5 150 105 0.645161
Apa de
suprafata 7 Cloruri 28.48 100 70 3.511236
8 Reziduu fix 1257.5 500 350 0.397614
9 Amoniu - 0.3 0.21 0 198.109
10 Sulfuri si H2S - - - -
11 Cr total 0.02 0.002 0.0014 0.1
12 Fe total 1.2 0.1 0.07 0.02
13 Cupru 0.1 0.002 0.0014 0.02
14 Nichel 0 0.001 0.0007 0
15 Cadmiu 0 0.0001 0.00007 0
16 Zinc 0 0.0001 0.00007 0
17 Mercur 0 0.0001 0.00007 0
18 Plumb 0.2 0.001 0.0007 0.005
Concentratie CMA 1.378029
deter. mg/l
23
 1 CCO-Cr 14.79 25 17.5 1.690331
2 Azotati 154.305 13.3 9.31 0.086193
3 Azotiti 0 0.2 0.14 0
4 Fosfati 0.0052 0.3 0.21 57.69231
5 Cloruri 51.44 100 70 1.944012
6 Sulfuri si H2S 0.52 0.1 0.07 0.192308
Apa
subterana 7 Reziduu fix 1607.5 500 350 0.311042 54.72941
8 Cr total 0.025 0.002 0.0014 0.08
9 Cupru 0.78 0.002 0.0014 0.002564
10 Zinc 0.05 0.005 0.0035 0.1

11 Mercur 0 0.0001 0.00007 0

12 Plumb 0.22 0.001 0.0007 0.004545

13 CBO5 5.62 5 3.5 0.88968
14 Fe total 0.03 0.1 0.07 3.333333
15 Nichel 0 0.01 0.007 0
Concentratia CMA 4.421754
determinata
mg/mc Ord.462/1993
1 CO 406.8 170 119 0.417896
Aer 2 SO2 9.4 1700 1190 180.8511 6.576654
3 NO2 308.9 450 315 1.456782
4 Pulberi 32 50 35 1.5625
Concentratia CMA 46.07206
determinata
mg/kg Ord.756/1997
1 Hidroc.petroliere 3380 2000 1000 0.591716
2 Crom total 181.01 600 300 3.314734
3 Plumb 53.81 1000 250 18.58391
Sol 4 Zinc 131.07 1000 250 7.629511 31.90928
5 Cupru 91.12 500 250 5.48727
6 Nichel 146.23 500 200 3.419271
7 Cadmiu 11.12 10 50 0.899281
5.70367

24
 În tabelul de mai sus am calculat calitatea mediului cu ajutorul formulei:

Q= ,unde :

Q- calitatea mediului;

CMA – concentraţia maxim admisă pentru indicatorul de calitate ce caracterizează

componenta de mediu evaluată.;
Cdet – reprezintă concentraţia determinată pentru indicatorul de calitate ce
caracterizează componenta de mediu evaluată, la un moment dat.
Impactul de mediu se calculează cu formula:

IM= , unde:

IM-impactul de mediu;

UI- unităţi de importanţă;

Q- calitatea mediului

25
3.3 Interpretarea rezultatelor

În urma calculelor efectuate am elaborat următoarele diagrame:

Apă subterană

Din această diagramă se observă că reziduul fix are concentrația determinată cea mai mare.

26
Apă de suprafață

27
Aer

28
Sol

29
Capitolul IV. Planul de management de mediu

4.1 Măsuri de management (administrative)

Monitorizarea calității componentelor de mediu ( aer, apă, sol) din zona

amplasementului.

Monitorizarea calității solului și subsolului pentru a nu se depăși pragul de intervenție

pentru substanțele extractibile în eter și petrol.

Pentru a evita o poluare potențial semnificativă, în urma analizelor efectuate pe

amplasementul “SC MITTAL STEEL” putem reduce producția secței Laminat 16 de la
325332 t/an la o producție sub 300000 t/an, eliminând CO, care a depășit de 3 ori CMA-ul
conform ordinului 462/1993.

Monitorizarea calității aerului la imisie, pentru a nu se depăși pragul de intervenție

pentru pulberi în suspensie și pentru a nu se depăși pragul de alertă.

4.2 Măsuri tehnice ,tehnologice

30
 Achiziționarea de noi rezervoare și utilaje pentru evitarea scurgerilor accidentale de
combustibil, care pot avea influențe negative asupra calității solului și subsolului din
amplasament.

Achiziționarea unei cuve de retenție pentru separatorul subteran din componența

gospodăriei de păcură, pentru a evita riscul contaminării solului și apelor subterane cu păcură.
De asemenea separatorul subteran trebuie prevăzut cu sisteme care să asigure semnalarea unor
eventuale scurgeri.

Se impune un control riguros și continuu al emisiilor din sursele generatoare de

poluare și/sau reutilarea cu echipamente de depoluare,precum și o mai bună gestiune a
evacuărilor din unitate ca fiind:

- indicatori caracteristici emisiilor;

- calitatea aerului la imisie.

Concluzii

Metoda poate fi extinsă sau restrânsă la mai multe, respectiv mai puţine componente
de mediu condiderând mai mulţi sau mai puţini indicatori de calitate pentru caracterizarea
componentelor de mediu evaluate.
Metoda este ideala pentru situatii în care impactul deşi este în limite admisibile, riscul
are valori care îl încadrează la riscuri medii spre majore.
Este o metodă obiectivă, facilitează procesul decizional de monitorizare, prevenirii,
poluare sau inchidereea instalațiilor.

31