1.

ArcelorMittal Hunedoara SA este urmasa Combinatului Siderurgic Hunedoara,

combinat cu vechi traditii in producerea otelului lichid si a produselor laminate si
functioneaza inca inainte de anul 1900. Aceasta activitate a fost si este inca
principala ocupatie a locuitorilor din aceasta zona. Dupa anul 2000 activitatea
combinatului s-a redus ca urmare a inchiderii fluxului primar, continuand cu
inchiderea Otelariei electrice nr.1 si a mai multor laminoare, a fabricii de oxigen, a
celei de var. Alimentarea cu apa industriala se realizeaza din sursa Baraj Cincis -
Cerna care a fost transferata din patrimoniul ArcelorMittal Hunedoara n proprietatea
publica a statului si n administrarea Administratia Nationala Apele Romane
Administratia Bazinala de Apa Mures .

Platforma industriala a ArcelorMittal Hunedoara este situata in partea vestica si nord

- vestica a municipiului Hunedoara, din punct de vedere teritorial .

Apa este utilizata in general pentru raciri.

a)Otelaria electrica

Procesul tehnologic nu impurifica apa de racire, instalatia de racire fiind in circuit

inchis si prin recirculare.

Racirea cuptorului se realizeaza cu doua circuite distincte corespunzatoare celor doua

calitati de apa necesare :

Apa de calitatea 1 este asigurata prin recirculare prin intermediul Gospodariei de apa
aferente Sectiei Otelaria electrica nr. 2 care cuprinde: statie de pompe, turn de racire
(S=500 m2), conducte de legatura.

Apa de adaos (pierderi prin evaporare, vant si pompe) este asigurata din firul II
Cincis.

Calitate 2 apa demineralizata (circuit 2)

Apa de calitatea 2 provine din statia de dedurizare IPROM .

Racirea cu apa demineralizata a cuptorului (pentru grinzile portelectrod) este

asigurata prin recirculare (circuit inchis), prin intermediul gospodariei de apa
demineralizata care cuprinde pompe, schimbatoare de caldura, rezervoare de apa
demineralizata si conducte de legatura la si de la cuptor.

In procesul de turnare continua a otelului, in blumuri si tagle, apa este utilizata in

scopuri tehnologice pentru:

- racirea utilajelor (cristalizatoare, caje, masina de taiere, racitoare de ulei);

 - racirea otelului turnat (racirea secundara a semifabricatelor);

- spalarea rigolei de tunder.

Instalatia de racire cu apa pe masina de turnare este constituita din mai multe circuite,
alimentarea diferitelor parti ale masinii facandu-se cu apa de diferite calitati.

Alimentarea cu apa a consumatorilor se face prin recirculare prin intermediul

gospodariei proprii care asigura parametrii de debit, presiune si calitate ceruti.

Gospodaria de apa asigura recircularea apei necesare functionarii masinii de turnare

continua, dupa conferirea calitatilor necesare pentru fiecare circuit si calitate de apa
in parte:

- instalatia pentru recircularea apei dedurizate;

- instalatia de recirculare a apei industriale pentru stropirea secundara, racirea

elementelor deschise si spalarea rigolei de tunder;

- instalatie de recirculare a apei industriale folosite in circuitul secundar al

schimbatoarelor de caldura;

- instalatia de recirculare a apei industriale destinate spalarii filtrelor;

- statia de epurare pentru apa impurificata cu tunder si ulei de la masina de turnare si

apa provenita de la spalarea filtrelor.

c) Laminor

Apa industriala este folosita in sectia laminoare in urmatoarele scopuri:

- circuitul inchis de racire la utilajele calde, cuptoarele cu propulsie, lagarele

cajelor;

- circuitul inchis de racire la schimbatoarele de caldura;

- circuitul deschis de racire la cilindri, role, foarfeci, manipulatoare, laminate.

Activitatea de distributie si epurare a apelor uzate este realizata cu ajutorul

gospodariei de apa GA1, conceputa pe principiul recircularii avansate, dar cand apare
necesitatea golirii lacului de acumulare Cincis, se functioneaza in circuit deschis, in
limita posibilitatii.

Gospodaria de apa produce 3 calitati de ape, repartizate pe cele 3 tipuri de

consumatori, astfel:

- apa curata, pentru circuitul inchis al cuptoarelor;

 - apa decantata, pentru circuitul deschis de racire;

- apa filtrata, pentru circuitul inchis la schimbatoarele de caldura.

Apa industriala este folosita in sectia laminoare in urmatoarele scopuri:

- circuitul inchis de racire la utilajele calde, cuptoarele cu propulsie, lagarele

cajelor;

- circuitul inchis de racire la schimbatoarele de caldura;

- circuitul deschis de racire la cilindri, role, foarfeci, manipulatoare, laminate.

Apele reziduale care se evacueaza din procesele tehnologice, sunt deversate prin
colectoarele P17, P18, P20 in emisarul natural Cerna.

Apa este utilizata in masina de turnat continuu pentru racirea directa a sleburilor,
bloomurilor si taglelor. Astefl se genereaza un flux de apa de proces, contaminata. In
multe cazuri, aceasta apa uzata este tratata impreuna cu apele uzate de la laminarea la
cald. Dupa tratament, apa este recirculata.

Formele de turnare si partile interne ale rolelor sunt uzual racite cu apa intr-un circuit
inchis si nu sunt luate in considerare aici.

Materiile in suspensie si uleiul, reprezinta principalii poluanti al acestor ape.

Principala masura de a reduce descarcarile in apa este o rata mare de recirculare a
acesteia impreuna cu sedimentatrea si/sau filtrarea. Bazinele decantoare pot fi
utilizate pentru indepartarea uleiului.

Apa de sprayere este de obicei precipitata prin filtrarea cu nisip inainte sau dupa
racirea intr-un tun de racire. Filtrarea cu nisip asigura un nivel mic al contaminarii cu
particole sau ulei pentru a atinge conditiile satisfacatoare impuse de operarea
sistemului de racire a masinii de turnare continua. Alimentarea circuitului deschis
pentru a putea controla nivelul de solide dizolvate, trebuie asigurata dupa filtrarea cu
nisip, pentru a minimiza contaminarea cu solide in suspensie si cu ulei. Pentru a
preveni colmatarea filtrelor de nisip, trebuie instalate separatoare de produse
petroliere inainte de filtrele de nisip.

Instalatia de epurare ape uzate aferenta sectiei Turnare Continua asigura prin trei
trepte epurarea mecanica a 515 m3/h apa cu tunder si ulei rezultata de la stropirea
semifabricatelor si racirea elementelor deschise.

In concluzie apele uzate rezultate din activitatea instalatiilor sectiilor Otelaria

electrica OE II + turnare continua TC si Laminor, evacuate in raul Cerna, dupa o
prealabila epurare, prezinta continuturi care se incadreaza in normativele pentru
evacuari de ape uzate in emisari naturali.

Apa provenita de la racirea secundara a masinii si a semifabricatului este colectata

printr-un sistem de rigole si dirijata spre predecantor.De aici prin intermediul unei
statii de pompe apa ajunge in decantorul ciclon, tunderul depunindu-se in prede-

cantor.

Decantorul ciclon este dotat cu pompe pentru trimis apa la statia de filtrare cu nisip si
pompe pentru evacuarea uleiului separat in ciclon la o cisterna.De la statia de filtre
apa filtrata este trimisa la bazinele de alimentare de unde prin intermediul unei statii
de pompe este trimisa spre statia AMC si mai departe spre masina de turnare
continua.

Intre statia de pompe recirculare si statia AMC, pe condutele de refulare a apei sunt
instalate doua filtre rotative iar pe conductele de alimentare a masinii sunt instalate
trei filtre Y.

Evacuarea apei din sectia Turnare Continua se face in sistem divizor:

- apele uzate menajere sunt evacuate in canalizarea menajera a orasului,

racordarea fiind facuta in anul 2008.

- apele meteorice, apele industriale conventional curate si apa de epuisment sunt

evacuate in canalizarea pluviala prin canalul colector P17 in emisar, raul Cerna.

Colectorul pluvial P 17 preia apele meteorice si industriale uzate din sectiile:

Turnare continua;

Sectia OE2;

Dren OE 2;

Parau Manerau.

Apele evacuate in raul Cerna prin colectorul P17 sunt:

- ape pluviale;

- ape industriale conventional curate;

- ape impurificate accidental cu produse petroliere;

- apa panza freatica.Parametri constructivi:

 -1 predecantor i staie de pompare aferente laminor profile

-13 m x 4,5 m x (-16) m.

- este dimensionat pentru epurarea a 639 l/s ape uzate.

-1 baterie de 8 decantoare orizontale: 18,7 m x 5 m x 3,65 m

- 2 celule de colectare i separare a uleiului

compartiment primar: 4,9 m x 3,8 m x 3,65 m

celul ulei: 2,5 m x 6 m x 3,65 m

celul ap: 2,5 m x 6 m x 3,65 m

celul epuisment: 4,9 m x 3 m x 3,65 m

-7 filtre mecanice rapide sub presiune D= 5 m, H= 4,8 m cu strat filtrant de

pietri cuaros cu granulaia de 0,8 - 3 mm i 1278 duze/filtru.

-filtrele sunt dimensionate pentru epurarea unui debit de 100 l/s ape uzate.

Surplusul de ap uzat epurat se evacueaz n emisar prin colectorul P18.

Parametrii de performan ai staiei de epurare: - efluent - suspensii 60 mg/l

- extractibile 20 mg/l

- turn de racire cu tiraj fortat.

Apa de la rigolele de tunder este preluata in predecantoare, unde prin decantare

gravitationala sunt retinute particulele mari si mijlocii de tunder in proportie de 50 -
75 %.

Dupa predecantare apele mai contin 200 - 450 mg / l de suspensii.

Din predecantoare apa este deversata in cuvele de aspiratie a pompelor (procesul de

decantare continua). Cu ajutorul pompelor NDS apa este dirijata printr-un colector
comun catre celulele decantorului longitudinal orizontal.

Tunderul depus in predecantoare si cuvele de aspiratie este evacuat cu un pod rulant

cu graifer .

Decantoarele orizontale (celulele) constituie treapta a II a de epurare si sunt

prevazute cu dispozitive de retinere a uleiului (timpane). Uleiul colectat prin palnii
autoreglabile este dirijat la celulele de separare a uleiului si evacuat cu pompele DL .
Apa decantata are un continut de 125 - 200 mg/ l suspensii si 13-20 mg/l produse
petroliere.

Tunderul este evacuat cu o macara portal prevazuta cu graifer pe platformele de

deshidratare a tunderului. Pentru o retinere avansata a suspensiilor, pana la o
concentratie de 44 mg/l, apa decantata este trecuta prin filtre rapide cu cuart ce se
spala periodic printr-un circuit independent.

Apa decantata si filtrata, este racita intr-un turn cu tiraj fortat. Din bazinul turnului
este expediata catre consumatori cu ajutorul pompelor de recirculare.

Evacuarea in emisar a apelor epurate se realizeaza pe colectorul P18.

Parametrii functionali ai statiei de epurare:

- efluent - suspensii 60 mg/l ;

- extractibile 20 mg/l.

Canalul colector P18, colecteaza si evacueaza in emisar urmatoarele ape :

- apele pluviale provenite din zona laminoare Peti aparinnd ARCELORMITTAL

HUNEDOARA SA

- ape industriale convenional curate provenite de la rcirea indirect a cuptoarelor

aferente laminorului aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

- ape impurificate accidental cu produse petroliere provenite de la Gospodria de ap

nr.1 i de la depoul de locomotive aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA
SA

- ape din drenul nr. 4 din zona laminoare aparinnd ARCELORMITTAL

HUNEDOARA SA

Debitele medii de ape uzate evacuate pe acest colector sunt:

-ape tehnologice, 42710 m3/zi;

-ape pluviale, 278 m3/zi.

Pe amplasamentul analizat se mai afla canalul colector P20, care colecteaza si

evacueaza in emisar urmatoarele ape :
 - apele pluviale din zona strungria de cilindri, Atelier mecanic, laborator
Peti, cazane IPROM (inchise operational) i central aer comprimat C.A.C
( inchisa operational). aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.

Debitele medii de ape uzate evacuate pe acest colector sunt:

-ape pluviale, 71 m3/zi.

Pentru a cobori nivelul panzei freatice pe amplasament, sunt in functiune urmatoarele

drenuri:

-1 dren in zona laminoare Pestis, echipat cu pompe 2x 360 m3/h si

2x980 m3/h;

-1 dren in zona OE 2, echipat cu pompe 2x 360 m3/h.

Toate colectoarele de evacuare in raul Cerna au fost dotate cu separatoare de produse

petroliere de tip.

- W2DAA10A pe colectorul P17

- W2CFA8A pe colectorul P18

- W2BFA8A pe colectorul P20.

Evacuarea apelor menajere se realizeaza astfel :prin intermediul unei statii de epurare
proprii.

Pe amplasamentul Sectiei Otelarie si al Sectiei Laminoare se evacueaza cinci

categorii de ape uzate :

-ape uzate menajere provenite de la instalatiile igienico sanitare, impurificate cu

suspensii si substante organice ;

- ape uzate tehnologice care se supun unor procese de epurare inainte de evacuare in
emisar, cu un continut de poluanti specific procesului din care provin ;

- ape uzate tehnologice conventional curate, care nu necesita epurare pentru a putea
fi evacuate in emisar ;

- ape pluviale conventional curate sau slab impurificate de pe amplasamentul

diferitelor instalatii ;

- ape din drenuri .

Prin canalul P17 se colecteaz i evacueaz n emisar:

- apele pluviale de pe amplasamentul S.C. EcoSid

-apele pluviale i ape uzate tehnologice provenite de la Silvadez Hunedoara.

- apele pluviale i ape uzate tehnologice provenite de la alte firme private din zon

- apele pluviale i ape uzate tehnologice provenite de la oelria electric nr. 2,

turnare continu, aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.

Impurificatori evacuai prin colectorul P17 cu apele pluviale i apele uzate

tehnologice de pe amplasamentul ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA:
suspensii antrenate de precipitaii, suspensii, produse extractibile (uleiuri minerale) i
aport termic din apele uzate provenite de la oelria electric nr. 2, turnare continu i
drenul OE2. Canalul a fost dotat cu separator de produse petroliere in anul 2008 si cu
debitmetru Sigma 950 pentru monitorizarea debitelor evacuate (in 2010)

Canal colector P18

Prin canalul P18 se colecteaz i evacueaz n emisar:

- apele pluviale provenite din zona laminoare Peti aparinnd ARCELORMITTAL

HUNEDOARA SA

- ape industriale convenional curate provenite de la rcirea indirect a cuptoarelor

aferente laminorului aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

- ape impurificate accidental cu produse petroliere provenite de la Gospodria de ap

nr.1 i de la depoul de locomotive aparinnd ARCELORMITTA.

Impurificatori evacuai prin colectorul P18 cu apele pluviale i apele uzate

tehnologice de pe amplasamentul ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA:
suspensii antrenate de precipitaii, suspensii, produse extractibile (uleiuri minerale) i
aport termic din apele uzateL HUNEDOARA SA

- ape din drenul nr. 4 din zona laminoare aparinnd ARCELORMITTAL

HUNEDOARA SA

Canal colector P20

Prin canalul P20 se colecteaz i evacueaz n emisar:

- apele pluviale din zona strungria de cilindri, Atelier mecanic, laborator Peti,
cazane IPROM (inchise operational) i central aer comprimat C.A.C ( inchisa
operational). aparinnd ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA.

Impurificatori evacuai prin colectorul P20 cu apele pluviale de pe amplasamentul

ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA: suspensii antrenate de precipitaii.

Apele menajere din zona Laminoare, sunt colectate in trei bazine ( chesoane) de unde
sunt trecute prin statia de epurare ape menajere uzate tip Bio Cleaner 150, montata si
pusa in functiune in anul 2009.

Dupa epurare, apele sunt deversate in paraul Petac de unde ajung in raul cerna

Concentratiile maxim admise ale indicatorilor de calitate pentru fiecare colector de

evacuare sunt stabilite n conformitate cu NTPA 001/2002:

- temperatura maxim 35 0 C

- pH 6,5 - 8,5

- MTS maxim 60,0 mg/l

- fier total ionic maxim 5,0 mg/l

- reziduu fix maxim 2000 mg/l

- substante extractibile maxim 20,0 mg/l

- Mn maxim 1,0 mg/l

- Mg maxim 100,0 mg/l

- Cr hexavalent maxim 0,1 mg/l

2. S.C. APA PROD S.A. DEVA este operatorul regional care gestioneaza
sistemele de alimentare cu apa si canalizare, cu obiectul principal de activitate
captarea, tratarea si distributia apei potabile precum si colectarea si tratarea apelor
uzate.

Alimentarea cu apa cuprinde un front de captare de la RaulBarbat(Hobita) pana la

Hunedoara, care va asigura un debit oscilatoriu in functie de consum. De la captare
apa este transportata printr-o conducta de aductiune pana la rezervorul de
inmagazinare.
Obiectele componente sunt:

Sistemul de captare a apei;

Statii de pompare;
Statii de tratare;
Aductiune;
Rezervoare de inmagazinare a apei;
Retele de distributie.

Cu globalizarea economiei, majoritatea ntreprinderilor comerciale i industriale au

considerat necesar s se concentreze asupra mbuntirii capacitii lor competitive
pentru a supravieuii. Cerina pentru aceste organizaii pentru a mbunti eficiena
lor operaional urmeaz n mod natural. Organizaiile cele mai bune sunt nevoite s
identifice i s satisfac nevoile clienilor lor pentru a supravieui; cele care sunt mai
puin eficiente tind s fie achiziionate sau s dispar de pe pia.

Autoritilor administraiei locale, mpreun cu operatorii serviciilor de ap i

canalizare le revine rolul principal pentru ndeplinirea obligaiilor din Tratatul de
Aderare, referitoare la conformarea prevederilor Directivei privind epurarea apelor
uzate urbane. n aceast perioad, autoritile administraiei locale trebuie s
impulsioneze activitile de pregtire a proiectelor i a ntregii documentaii necesare
aprobrii finanrii lucrrilor de investiii n domeniul infrastructurii de ap/ap uzat
i s respecte calendarul lucrrilor n acest domeniu.

Pentru a se asigura c evacuarea apelor industriale uzate n sistemele de colectare i

staiile de epurare oreneti, evacurile din staiile de epurare a apelor uzate i
eliminarea nmolurilor din instalaiile de epurare a apelor uzate urbane sunt supuse
unor reglementri prealabile i / sau autorizaii specifice de ctre autoritatea
competent.

Principalele surse de ape uzate din judeul Hunedoara sunt reprezentate de:
staii de epurare oreneti;

uniti industriale din domeniul industriei metalurgice, al construciilor de maini i

de producere a energiei termice.

Obiectivul global vizeaz mbuntirea standardelor de via ale populaiei i a

standardelor de mediu i, n acelai timp, contribuie substanial la ndeplinirea
angajamentelor de aderare a Romniei la UE cu privire la protecia mediului.

Pentru a respecta cerinele UE i o mai bun monitorizare i control asupra staiilor

de epurare acestea se vor moderniza i se va implementa sistemul de monitorizare i
control SCADA (Supervisory Control and Data Acqusition).

n mare masur, sistemele SCADA sunt definite ca fiind dispozitive computerizate,

utilizate n monitorizarea i gestionarea situaiilor din teren, astfel nct informaiile
furnizate de acestea s fie analizate n timp real de ctre un dispecer unic.

Sistemele SCADA conecteaz acele elemente pentru gsirea soluiilor la anumite

probleme incluznd: presiuni, debite, nivele ale apei n rezervoare, funcionare vane
i clapei, permind astfel calibrarea continu a modelelor i furniznd, totodat, un
instrument util i eficient pentru dezvoltarea n timp real a strategiilor de lucru.

Principalele avantaje includ reduceri ale costurilor de energie, reducerea costurilor

de ntreinere i optimizarea proceselor.

Conectarea la astfel de tipuri de sisteme SCADA, conduce inevitabil la imbuntirea

substanial a gestionrii tuturor resurselor (materiale i umane) prin:

- interpretarea rapid i eficien a analizelor de randament pentru sisteme de

alimentare cu ap i canalizare;

- crearea continu a modelelor de calibrare pentru sisteme de alimentare cu ap i

de canalizare;

- realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu ap i de

canalizare;

- crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional n timp real

pentru sistemele de alimentri cu ap i canalizare.

n aceste cazuri, principalele obiective ale unor sisteme SCADA pot fi urmtoarele:

- optimizarea reducerii energiei, att de necesar funcionrii diverselor tipuri de

pompe;
- monitorizarea diverselor sisteme de alimentri cu ap i canalizare pentru
administrarea i gestionarea resurselor de ap, consumurilor (necesarului de ap) i
controlului calitii apei;

- meninerea controlului ntregului sistem de alimentare cu ap i de canalizare,

asigurarea performanelor necesare i realizarea unui management integrat al
consumurilor (necesarului de ap) i al calitii apei;

- realizarea procedurilor operaionale pentru diferite regimuri de curgere i creterea

eficienei prin automatizarea proceselor;

- stocarea informaiilor cu privire la comportamentul unor sisteme de alimentri cu

ap i de canalizare, pentru a realiza o nelegere deplin a situaiilor aprute,
conform necesitilor;

- realizarea unui vrf de consum (necesar de ap), prin examinarea complet a

funcionrii sistemelor de alimentri cu ap i de canalizare;

- stabilirea funcionrii eficiente a diverselor sisteme SCADA, minimiznd astfel

necesitatea inspeciilor de rutin n diverse locuri indeprtate ale unor sisteme de
alimentri cu ap i de canalizare;

- furnizarea unui sistem de alarmare, ce ofer posibilitatea diagnosticrii eventualelor

probleme ce pot aprea n sistemele de distribuie a apei i de canalizare, prin
monitorizarea lor de la un punct central (dispecer), permind astfel trimiterea n
teren a unui personal calificat, eliminnd n acest fel timpii mori i evitnd, totodat,
numeroasele accidente i avarii care ar putea deteriora, n timp, mediul nconjurtor.

Pentru studiu s-a ales staia de epurare din localitatea Sntuhalm care a fost
modernizat i pe care a fost implementat recent sistemul SCADA.

APE UZATE

Influenta asupra mediului inconjurator.

Intre apele uzate si mediul inconjurator in care acestea sunt deversate se stabileste o
relatie bilateral; prin impuritatile pe care le contin, apele uzate actioneaza asupra
mediului inconjurator , de cele mai multe ori in sens negative, iar acesta, la randul
sau, contribuie la inlaturarea poluantilor din apa (autoepurare). Receptorii folositi in
mod obisnuit pentru evacuarea apelor uzate colectate prin retele de canalizare sunt
cursurile de apa de suprafata, lacurile sau marea (pentru activitatile de pe litoral) si
mai rar, stratele permeabile subterane adanci si solul pentru irigatii si infiltratii.
Apele de suprafata sunt supuse unei impurifiari proprii (autogene), provenite prin
descompunerea plantelor si animalelor moarte existente sau aduse in mod natural.

Influenta asupra receptorului

Actiunile apelor uzate asupra receptorilor difera dupa tipul acestora :

apa de suprafata (rauri, lacuri, mari) sau soluri infiltrabile.

Apele de suprafata sufera din partea apelor uzate urmatoarele actiuni:

Modificarea calitatilor fizice, prin schimbarea culorii, temperaturii, conductibilitatii

electrice, radioactivitatii, prin formarea depunerilor de fund, de spuma sau de
pelicule plutitoare;

Modificarea calitatilor organoleptice (gustul si mirosul);

Modificarea calitatilor chimice prin schimbarea reactiei apei (pH-ul), cresterea

continutului de substante toxice, schimbarea duritatii, reducerea cantitatii de oxygen
datorita substantelor organice din apele uzate;

Distrugerea florei si faunei valoroase si favorizarea dezvoltarii unor microorganisme,

ca si marirea numarului de virusuri si de bacteria, printer care se pot gasi si germeni
patogeni.

Apele marine sunt influentate in mare masura , in mod asemanator apelor de

suprafata, cu deosebirea ca actiunile asupra lor trebuie luate in considerare nu atat in
ceea ce priveste modificarea calitatilor cu respectivele efecte asupra vietuitoarelor
continute, cat si datorita efectelor pe care le pot avea asupra plajelor.

Solurile infiltrabile folosite drept terenuri pentru irigatii si infiltrare sunt larg
influentate, atat prin efecte pozitive datorita modificarii solului si aportului de
elemente fertilizante pe care le contin apele uzate, cat si prin efectele negative pe
care acestea le pot produce, de exemplu: emanari de mirosuri, colmatarea porilor,
cresterea aciditatii si alcalinitatii apelor si deci, alterarea lor, ridicarea nivelului
apelor freatice si chiar inmlastinarea lor, precum si infectarea solurilor si a apelor
freatice de mica adancime, cu virusuri si bacterii.

Influenta asupra captarilor de apa potabila si industriala.

Sub influenta apelor uzate neepurate satisfacator, cu continut de substante organice ,

incep sa se formeze in apa receptorului colonii mari de microorganism, care sunt
antrenate de apa raului si apoi blocheaza gratarele de la intrarea prizelor de apa si a
filtrelor de la instalatiile de apa potabila si industriala. Apele uzate cu continut de
acizi ataca partile metalice ale instalatiilor. Continutul mare de carbonati al unor ape
industriale pericliteaza functionarea cazanelor cu aburi ale centralelor termoelectrice.
Uneori, actiunea reciproca a unor ape industrial in apa receptorului poate produce
efecte negative. Astfel, apele de la tabacarii si cele de la celuloza sulfit, prin
contact cu apele cu continut mare de saruri de fier , dau o coloratie de cerneala si
provoaca un consum mare de oxygen.

De asemenea, apele care contin deseuri acizi liberi, atunci cand vin in contact cu
apele sulfuroase pun in libertate hidrogen sulfurat.

Influenta asupra folosintelor agricole si a cresterii animalelor.

Apele cu un continut mare de acizi dizolva substantele nutritive din sol. Depunerile
de fibre de la fabricile de celuloza si prelucrarea lemnului sau de la fabricile textile,
depunerile de la minele de carbuni sau namolurile cu continut de fier pot produce
colmatarea terenurilor irigate. Apele toxice de la minele de plumb si zinc se depun pe
terenuri de pasuni si pot provoca imbolnavirea animalelor care le consuma, actionand
si asupra capacitatii lor de reproducere. Apele de la baile de galvanizare , cu cianuri
si saruri metalice, provoaca moartea animalelor si pasarilor care consuma plante
irrigate cu aceste ape si, in plus, pot provoca si sterilizarea solului, facandu-l
neutilizabil pentru agricultura.

Influenta asupra starii sanitare si igienice

Apele uzate, de exemplu de la abatoare, laptarii, tabacarii, fabric de piele, de uleiuri,

margarina, bere, etc. , prin continutul lor ridicat de materii organice ca albumin,
hidrati de carbon si saruri nutritive , constituie un mediu propice pentru toate
bacteriile si , in consecinta, favorizeaza dezvoltarea acestora in emisar, constituind
un factor negative pentru sanatatea oamenilor si animalelor. Locurile de baie,
strandurile natural pot fi, de asemenea, puternic afectate de unele ape uzate industrial,
cum sunt cele ce contin uleiuri, grasimi, gudroane, detergent, care pe langa ca retin
praful si tot felul de impuritati, facand spuma cu aspect neplacut, impiedica si aerarea
apei. Apele uzate cu continut de hidrati de carbon si alte substante organice usor
fermentabile favorizeaza dezvoltarea coloniilor de bacteria, cum sunt Sferotilus si
Leptomitos, formand coji sub forma de blana de oaie, care dau un aspect inestetic
si dezagreabil locurilor de baie.

um si impurificari datorita apelor uzate.

Apa este o substanta chimica deosebita , este izvorul vietii, constituent major al
corpului omenesc si al globului pamantesc. Apa este mediul in care se petrec toate
reactiile biochimice care intretin viata, este un izvor de energie, o necesitate
imperioasa pentru existenta omului, precum si pentru dezvoltarea unui numar mare
de ramuri industriale.
Apele uzate provin din incarcarea apei din natura cu materiale si substante care ii
modifica indicatorii de calitate, o polueaza. Apa se incarca cu materii poluante,
devenind uzata prin utilizarea ei de catre om, in cele mai diverse scopuri practice prin
contactul apelor meteorice ( ploaie, zapada) cu produse ale activitatii umane, care se
gasesc in aer si pe sol.
In primul caz, intrucat domeniile de folosire a apei imbraca cele mai diverse forme
(apa potabila, alimentarea cu apa a industriei, alimentarea cu apa a agriculturii,
piscicultura, scopuri urbanistice si de agreement), posibilitatile de poluare a
acesteia sunt foarte mari. Cantitatile cele mai mari de ape uzate provin din unitatile
industriale.
In al doliea caz, apele meteorice dizolva in timpul ploii diverse gaze toxice din aer
( oxizi de sulf, azot, amoniac, etc.) sau se incarca cu pulberi ce contin oxizi metalici,
gudroane sau alte substante. Apele de ploaie sau cele rezultate din topirea zapezilor
se pot impurifica in timpul siroirii lor la suprafata solului, ca urmare a contractului
cu diversele produse ale activitatii umane (deseuri menajere, industriale,
ingrasaminte, etc. ).
Epurarea reprezint procesul complex de reinere i neutralizare a substanelor
duntoare dizolvate, n suspensie sau coloidale prezente n apele uzate industriale
sau menajere in statii de epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea
acestor ape pentru a putea fi deversate n emisar fr a prejudicia flora sau fauna.
Dup ce apa este epurat n staii de epurare ea poate fi chiar refolosit n anumite
domenii sau procese tehnologice.

METODE DE PURIFICARE A APELOR UZATE.

AUTOEPURAREA
Dupa primirea in receptori, apele impurificate sunt supuse unor procese naturale de
autoepurare, adica de reducere treptata a efectelor daunatoare asupra mediului
inconjurator, inclusive a receptorilor propriu-zisi.
Prin autoepurare se intelege ansamblul proceselor naturale de epurare, prin care
receptorii sunt readusi la caractersiticile lor calitative pe care le-au avut inainte de
primirea apelor uzate.

EPURAREA APELOR UZATE

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care
impuritatile de natura chimica (minerale si organice) sau bacteriologica continute in
apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze
receptorului in care se evacueaza si sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.
Procesele de epurare sunt:
- de natura fizico-mecanica;
- chimica si biologica.

PARAMETRII CARE TREBUIE MASURATI PENTRU VERIFICAREA

EFICIENTEI STATIILOR DE TRATARE

Parametrii cantitativi :
Trebuie masurati in permanenta urmatorii parametrii cantitativi:
Debitul de apa bruta ( la intrarea in statia de tratare);
Debitul de apa tratata ( la iesirea din statia de tratare);
Debitul solutiilor de reactivi si concentratia acestora, pentru verificarea dozelor de
reactivi;
Frecventa evacuarii namolului si durata operatiei de evacuare;
Consumul de energie electrica, pe ansamblul statiei si pe obiecte.

Parametrii calitativi :
Trebuie determinate pentru procese de tratare a apei, de prelevare a probelor.
Se recomanda urmatoarele determinari suplimentare pentru statiile de tratare la care
dezvoltarea laboratorului permite efectuarea de analize de tehnicitate sau precizie
desosebita:
Continutul de materii in suspensie in apa bruta si decantata, in vederea stabilirii mai
exacte a eficientei decantarii;
Continutul de coagulant in namolul depus in decantor;
Determinarea cantitativa a substantelor care pot imprima apei culoare, gust si miros,
prin concentrarea acestora pe carbune activ;

Controlul de laborator
1. Determinari ale materiilor solide
Materiile solide in suspensie sedimentabile.
Aceste determinari folosesc la stabilirea eficientei procesului de decantare.
Probele trebuie recoltate de la intrarea si iesirea din decantor, din puncte unde apa
este bine amestecata.
Ele indica, de asemenea, cantitatea de namol ce trebuie prelucrata si evacuata.
2 .Consumul biochimic de oxigen
Consumul biochimic de oxigen la 5 zile este un bun sistem de cunoastere a
concentratiei substantelor organice biodegradabile din apele uzate.
3 .Valoarea pH
Valoarea pH a apelor uzate brute ar trebui masurata periodic pe probe prelevate din
influentul decantorului, pH-ul foarte scazut poate indica inceperea fermentarii
materiilor organice din apele uzate in reteaua de canalizare
4. Clorul rezidual
Cand efluentul decantorului este clorinat inainte de evacuarea in receptor ,
concentratia clorului trebuie determinata frecvent, pentru a ne asigura daca clorul
rezidual necesar este mentinut permanent.
Clorul liber(rezidual) face parte din indicatorii de calitate ai apelor uzate care trebuie
determinati la locul prelevarii probei.
5. Oxigenul dizolvat
Este o determinare care trebuie efectuata pentru reglarea debitului de aer comprimat
furnizat de instalatiile de preaerare care preced decantarea.

Metoda de lucru n laboratorul microbiologic

Aparatura ai sticlaria folosit in cadrul laboratorului microbiologic.
-Pahare Berzelius
-Lame
-Lamele
-Pipete Pasteur
-Colorani Gram (Violet degeniana )
-Colorani Neisser (Albastru de Metilen)
-Microscop binocular Zeiss
-Hrtie Filtru
-Baie de colorare
Prelevarea nmolului din staia de epurare
Apa decant provenit din decantorul secundar este distribuit n cele trei bazine de
aerare. De dou ori pe saptmn sunt prelevate probe din fiecare bazin de aerare
cu ajutorul unei glei. Nmolul se transfer din galeat n sticla corespunzatoare
bazinului din care s-a luat prob i care se transport n laboratorul microbiologic.
Nmolul din fiecare sticl se toarn n cte un pahar Berselius.

S-a facut analiza biologica a namolului activ, aceasta cuprinde doua etape:
 Prima etap const n examinarea unor preparate native umede de nmol activ
ntrelam i lamel.
A doua etap const n examinarea unor preparate fixate i colorate prin tehnica
Grami NeisserA. Prima etap ofer informaii caracteristice ale foconului de nmol:
Fermitate (densitatea nmolului), form, structur, mrime
Compoziia floconului- microorganisme, particule organice i anorganice
Prezena microorganismelor filamentoase
Creterea dispersat a microorganismelor celule libere
Prezena metazoarelor i protozoarelor
Prezena spirochette i spirilium cu obiectivul de 100X se pot observa:
forma, mrimea i structura floconului de nmol
indentificarea protozoarelor ,
ciliatele libere.
A doua etap se execut pe preparate fixe i colorate care sunt examinate la
microscop cu obiectivul de 100X cu ulei de cedru, i se observ urmtoarele:
Identificarea microorganismelor filamentoase cu diametrul mai mic de 1micron
Abundena i diversitatea microorganismelor filamentoase metoda de colorare pe
care o folosesc n laboratorul de microbiologie pentru determinarea
microorganismelor este metoda Gram.

Flocon namol : Formaiunile dezvoltate de bacteriile nmolului activat, n

cadrul crora se desfoar epurarea biologic.

Epistylis sp. :

Este o specie care face parte din ciliate unicelulare care se ataeaz de flocoane cu
tulpini. Fixat de flocoane formeaz colonii i crete transparena apei consumnd din
spaiul dintre flocoane.

STATIA DE EPURARE
Cuprinde urmtoarele
bazin compensare debite
treapt mecanic
treapt biologic
iazuri biologice.

Bazin compensare debite - are rolul de a uniformiza variatiile orare de debit si de

preluare a
unor debite suplimentare n cazul ploilor abundente sau avarii n Statia de Epurare.
Treapta primar sau mecanic - are rolul de a epura mecanic apa uzat intrat n
statie.
Const din mai multe elemente succesive: Grtarele rein
corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buci de lemn, textile, plastic,
pietre etc.).
Bazin de aerare : unde are loc procesul de epurare biologic cu nmol activ, sub
aerare continu cu bule fine. Eliminarea azotului n exces se face biologic, prin
nitrificare (transformarea amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de denitrificare,
ce transform azotatul n azot ce se degaj n atmosfer. Eliminarea fosforului se face
tot pe cale biologic sau chimic.

Decantoarele primare au rolul de a retine suspensiile fine din apa uzat. Fiecare
din cele patru decantoare este prevazut cu un pod radial ce racleaza nmolul primar
de pe radier.Nmolul primar rezultat este pompat n fermentatoare.
Apa uzat epurat mecanic este pompat spre treapta biologic.
Decantoarele primare realizeaz sedimentarea materiilor n
suspensie fine, sedimentabile, rmase n apele uzate dup parcurgerea
deznisipatoarelor si separatoarelor de grsimi si uleiuri.Cantittile de MTS si
materie organic exprimat prin CBO5 la intrarea n decantoarele primare se
calculeaz astfel

Pe msura desfsurrii procesului de sedimentare se produce si un proces de

floculare a particulelor n suspensie. Uneori, cnd apele uzate orsenesti au o
component industrial, acest proces de floculare poate fi similat prin adugarea de
coagulanti i/sau adjustati de coagulare, n care epurarea primar se transform n
epurare mecanico-chimic.

Bazin de aerare

Eliminarea azotului n exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea

amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de denitrificare, ce transform azotatul n
azot ce se degaj n atmosfer. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologic sau
chimic. n urma trecerii prin aceste trepte, apa trebuie s aib o calitate acceptabil,
care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate. Dac emisarul nu poate
asigura o diluie puternic, apele epurate trebuie s fie foarte curate.Epurarea
biologic artificial

Epurarea biologic artificial realizeaz ndeprtarea poluantilor de natur organic

biodegradabil din apele uzate n instalatii care ocup suprafete mult mai mult dect
instalatiile de epurare biologic natural dar au costuri de investitii si exploatare
mai mari. Microorganismele implicate n procesele aerobe de
epurare au nevoie, pentru metabolism, de oxigen, care se asigur, prin
oxigenul dizolvat n ap, prezent n proportie foarte mic (0.8% vol.), fata de aer (21%
vol.).Masa de microorganisme (biomas) care ia parte la procesul de epurare poate fi.

-n stare de suspensie (bazine cu nmol activat, reactoare biologice cu functionare

secventiala, etc) sub form de pelicul fixat (filtre biologice, contactori biologici cu
discuri, etc.)

- n stare mixt, n care epurarea biologic a apelor se ralizeaz att prin procedeul cu
pelicul fix ct si prin procedeul cu biomasa n suspensie.
3. Poluarea solului.
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care
interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor
(organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului
nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupiile vulcanice, cea
mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Se disting
urmtoarele categorii: poluare fizic (incluznd poluarea fonic i poluarea
radioactiv), poluarea chimic (produs de diverse substane eliberate n mediu sub
form gazoas, lichid sau de particule solide), poluare biologic (cu germeni
patogeni, substane organice putrescibile etc.).

Principalele surse de poluare:

Industria - sursa de poluare

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Procesele

de productie industriala. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine,
sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se
redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale.
Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe.

In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt

eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile
atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la
distante medii, - uneori chiar si mari - cazand din nou sub forma de particule mai fine
decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.

Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul

uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de
ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.

Transporturile - sursa de poluare

Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare. Astfel, in
S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele
localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu
combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama.
Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de
transporturile cu eliberare de noxe.

Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul

rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor
concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si
mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe
intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea
traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante care realizeaza poluarea
aerului, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se
situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi
depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de
functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in
suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici
volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.

Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa,

avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord;
de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu
aproximativ o treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre
regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton, construite pentru
transportul rapid, la mari viteze, dare care este de obicei congestionat de trafic.
Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o
problema continua a poluarii.

Eruptiile vulcanice - sursa de poluare

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu
numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente
negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de
apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza
nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de
remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii
cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra
provine din activitatea vulcanica - o importanta sursa de poluare aer. Aceste pulberi
se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand
dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la
accentuarea fenomenului de "efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO
2 din atmosfera.

Furtunile de praf - sursa de poluare

Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile

afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea
aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile
continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza "scheletul
mineral" si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera
perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de
sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari
distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat
ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane
tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5
pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai
1934, numai intr-o singura zi, un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens
proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma si
Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa ce
au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si
s-au deplasat mai departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a
produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 - 25 mm pe o suprafata de 400
000 km 2 , situata in zona precaspica. Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca,
numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148 milioane m 3 de praf, din
cantitatea totala ridicata.

Incendiile naturale - sursa de poluare

Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand

umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de
raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor
din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul
anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au
avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare de paduri tropicale. In
coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul
aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din
plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se
produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi,
au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare
ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la
incendii pe intregul glob.

Activitatile casnice - sursa de poluare

Activitatile "casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe
tari in curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de
vital ca si elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare
decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de
padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de material lemnos, au devenit
importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.
In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in S.U.A.
aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India,
aceiasi cantitate asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare,
lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice.
Dar nu numai pentru aceste tari consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia,
Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului
de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar
in S.U.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs
o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de exemplu, ca in
aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a
sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori,
iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru
incalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare
albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se
apreciaza ca pot fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci si
cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care rezulta de asemenea
substante toxice.

Poluantii

Pot fi definiti, ca fiind acei compusi chimici, cu efect daunator asupra mediului. In
functie de concentratia in care se gaseste in natura aceeasi substanta poate fi poluant
sau contaminant. Contaminantul este compusul chimic care se gaseste in mediu
intr-o concentratie atat de mica, incat nu produce efecte nocive asupra ecosistemului.

CLASIFICAREA POLUANTILOR

Au fost analizate urmatoarele criterii de clasificare:

dupa natura chimica;

dupa proprietati: solubilitate, biodegradabilitate;

dupa compartimentul contaminat: atmosfera, hidrosfera, litosfera;

dupa mediul afectat: compusi ce afecteaza mediul acvatic, compusi

ceafecteaza procesele din atmosfera, compusi ce afecteaza solul.

Deoarece unul si acelasi compus poate prezenta diferite modalitati de

actiune, nici una din clasificarile prezentate nu este satisfacatoare.
 Fara cunoasterea surselor si a agentilor poluanti, produse de acestea,
precum si a efectelor nocive asupra vietuitoarelor, nu se pot stabili masuri eficiente
de protectie. Sub aspectul nocivitatii este necesara insa o ierarhizare a surselor si
agentilor de poluare. In functie de provenienta, acestia se impart in 3 mari categorii:

a. poluanti industriali

b. poluanti agricoli

c. poluanti menajeri (rezultati din marile aglomerari urbane)

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz
ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea
majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. Poluarea solului este
acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni, sau materiale radioactive i
metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor.

Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice,
chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a
solului'este apreciata la circa 1,5 m reprezentnd 0,0037% din grosimea medie a
scoartei terestre, care este de 40 km.

Solul este un factor ecologic important pentru ca:

. se afla n strnsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura

si structura lui;

. de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si

de suprafata;

. determina cresterea si dezvo 20120f522u ltarea vegetatiei, influentnd

astfel n mod

indirect alimentatia omului;

. are un rol hotartor n amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor

optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si
economica a

asezarilor umane.

Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au

cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte
chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi
i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau cpuni n California au
dezinfectat solul cu bromur de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut
afecta cpunii. Acest proces omoar fr discriminare chiar i organismele benefice
i las solul steril i dependent de ngrminte pentru a suporta creterea plantelor.
n consecin, se folosesc tot mai multe ngrminte, ceea ce duce la poluarea
rurilor i lacurilor n perioadele cu inundaii.

Irigaia necorespunztoare n zonele n care solul nu este drenat bine poate avea ca
rezultat depozite de sare care inhib creterea plantelor i pot duce la lipsa recoltei. n
anul 2000 .e.n., oraele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului i Eufratului, n
Mesopotamia, depindeau de bogia recoltelor. Pn n anul 1500 .e.n., aceste orae
au intrat n colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitii ridicate a solului.
Aceeai problem exist azi n Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului n Egipt
i Valea Imperial din California.

Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau

practici necorespunzatoare, datorata ndepartarii si depozitarii la ntmplare a
reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii
necorespunzatoare a unor substante chimice n practica agricola. innd seama de
provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate n:

- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si

localuri publice;

- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate
din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie
de ramura industriala si de tehnologia utilizata (n industria alimentara - predominant
componente organice, pe cnd n industria chimica, metalurgica, siderurgica, miniera
- predominant substante chimice organice sau anorganice);

- reziduuri agro - zootehnice, legate ndeosebi de cresterea si ngrijirea animalelor;

Elementele poluante ale solului sunt de doua categorii:

- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti),
eliminate de om si de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte
integranta din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);

- elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natura organica. Importanta lor
este multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte si rozatoare,
sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n
sursele de apa, pe care le degradeaza etc.

Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt: colectarea igienica a

reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndepartarea organizata si la perioade ct
mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitatilor, depozitarea controlata sau
tratarea corespunzatoare a reziduurilor ndepartate prin neutralizarea lor, utilizarea n
agricultura, ca ngrasamnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate,

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor
contaminate.

Influenta poluantilor solului asupra mediului

Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor

avnd ca efect acumularea unei mase sordide, urtirea peisajului, poluarea aerului

si a apelor subterane, mpiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din

industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb),

SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea nvecinata

exploatarilor si nabuse vegetatia.

Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se ' epureaza
partial depunnd elemente nocive n sol. Apele reziduale infiltrate, produc modificari
importante la suprafata si n apropierea imediata a suprafetei (continutul chimic,
pH-ul, fertilitatea solului) schimbnd astfel n mod nefavorabil mediul de dezvoltare
al florei si faunei. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care
se raspndesc si pnza de ape freatice n care seinfiltreaza. Reziduurile petroliere au
persistenta ndelungata si degradeaza solul pentru perioade lungi.

lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice

depuse n ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul
prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.