Sunteți pe pagina 1din 12

FISA de PREZENTARE

si DECLARATIE
necesare emiterii

AUTORIZATIEI DE MEDIU
pentru obiectivul

EXTRACTIA si SORTAREA
AGREGATELOR MINERALE,
FABRICAREA BETONULUI si a
ELEMENTELOR din BETON

CUPRINS
1. DATE GENERALE.........................................................................................3
2. DATE SPECIFICE ACTIVITATII................................................................4
3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU....9
4. MONITORIZAREA MEDIULUI................................................................13

1. DATE GENERALE
a. Denumirea unitatii
b. Amplasamentul
c. Profilul de activitate
In cadrul obiectivului se vor desfasura urmatoarele activitati (conform cod
CAEN): extractia pietrisului si nisipului, cod CAEN 0812, 0990 si fabricarea
betonului si a elementelor din beton pentru constructii, cod CAEN 2361, 2363.
d. Forma de proprietate
e. Regimul de lucru
Programul de functionare este de: 8 ore/zi, 6 zile/saptamana, 312 zile/an.

2. DATE SPECIFICE ACTIVITATII


a. Activitatea desfasurata
Statia de spalare si sortare a agregatelor minerale
Etapele tehnologice ale activitatii de spalare-sortare agregate minerale sunt:
- receptia materialului brut si alimentarea statiei de sortare;
- spalarea sortarea agregatelor minerale;
- expedierea produselor finite;
Balastul supus prelucrarii este adus cu autobasculante si depozitat pe platforma
punctului de receptie de unde cu ajutorul unui incarcator frontal este introdus in
buncarul de alimentare al statiei de sortare. De aici, pe o banda transportoare,
balastul este dus in statia de sortare.
Sortarea se realizeaza intr-o instalatie compusa dintr-o linie tehnologica dotata
cu un ciur vibrator de 7,5 mp. Sortarea se face sub jet de apain ciurul prevazut cu 4
site care permit separarea urmatoarelor sorturi granulometrice: 0-4 mm, 4-8 mm, 816 mm, 16-31 mm si >31mm (refuz de ciur). Sorturile sunt dirijate, prin intermediul
a 5 benzi transportoare, in depozite la sol.
Expedierea sorturilor la beneficiari se face cu autobasculante.
Statia de betoane ( 2 buc. Tip CEDOMAL 51)
Etapele tehnologice ale activitatii de preparare betoane sunt:
- cantarirea si descarcarea agregatelor in malaxor;
- dozarea cimentului, cantarirea si descarcarea in malaxor;
- dozarea apei si a aditivului, cantarirea si descarcarea in malaxor;
- malaxarea si descarcarea betonului in mijlocul de transport;
Betonul preparat in cele doua statii de betoane tip CEDOMAL 51 este adus cu
ajutorul unui motostivuitor cu bena la platformele de prefabricate si este turnat in
tipare. Dupa turnarea in tipare urmeaza operatia de vibrare care se executa cu
ajutorul unui vibrator electric. Dupa ce materialul se intareste, paletele cu dale sunt
depozitate cu ajutorul unui motostivuitor in vederea incarcarii in mijloacele auto.
b. Dotari

Baza de productie Gradinari are in componenta sa urmatoarele:


- teren in suprafata de 26065 mp, din care suprafata construita 1478 mp:
- cladire birouri: 173 mp;
- magazie materiale: 385 mp;
- hala productie: 594 mp;
- atelier mecanic: 97 mp;
- atelier confectii metalice: 191 mp;
- anexe: 38 mp;
- 5 autobasculante Volvo, cu o capacitate de transport de 18-22 tone fiecare;
- 1 cimentruck tip Kassbohrer cu o capacitate de transport de 25 tone;
- 5 autobetoniere Volvo cu o capacitate de transport de 9 mc fiecare;
- 1 autospeciala pompa beton Volvo 2/M 12;
- 2 incarcatoare frontale, avand cupa cu o capacitate de 2,3 mc fiecare;
- 1 buldoexcavator Komatsu WB 93S-5, echipat cu perie colectoare si stropire,
folosit si la curatirea cailor de acces din cadrul bazei de productie;
- 1 autogreder tip O&K;
- 2 statii de betoane tip Cedomal 51, cu o capacitate totala de 35 mc/h si
45 mc/h;
- 8 padocuri pentru agregate (cate 4 pentru fiecare statie);
- 4 silozuri ciment (cate 2 pentru fiecare statie 2 x 20 tone si 2 x 81 tone);
- 2 dozatoare de agregate;
- 2 cantare dozator ciment;
- 2 transportoare elicoidale pentru ciment;
- 2 malaxoare;
- instalatie pentru prefabricate si borduri tip Hess Multimat RH 250;
- poligon de dale, constituit din 2 platforme de turnare S=1500 mp si
S=3000 mp;
- 1 rezervor butan gaz (capacitate 3000 l);

- 2 bazine combustibil (motorina) cu o capacitate de 8000 l fiecare, amplasate


in incinta bazei de productie intr-o cuva colectoare inchisa;
c. Bilant de materiale
Materiile prime folosite in procesele tehnologice sunt urmatoarele: agregate
minerale, ciment, apa, otel beton, combustibil, energie electrica.
Pentru realizarea celei mai uzitate retete de beton, pentru obtinerea unui mc de
beton, se folosesc urmatoarele materiale:
- 738 kg agregate de 0-4 mm;
- 484 agregate de 4-8 mm;
- 719 kg agregate de 8-16 mm;
- 200 l apa;
- 260 kg ciment;
Utilajele si autovehiculele care sunt folosite pentru realizarea productiei au
urmatoarele consumuri de combustibil (motorina):
- buldoexcavator 15 l/ora;
- incarcator frontal 12 l/ora;
- autobasculanta/autobetoniera 45 l/100km;
Produsele si subprodusele obtinute sunt:
- agregate minerale de diferite sorturi: 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm, 16-31 mm
si > 31 mm (refuz de ciur), depozitate direct pe sol si folosite atat la productia
proprie cat si valorificate la diversi beneficiari;
- diverse tipuri de betoane si elemente din beton;
d. Utilitati
Alimentarea cu apa:
Cele doua surse de alimentare cu apa sunt:
- r. Arges pentru alimentarea cu apa tehnologica a statiei de sortare;
- reteaua de alimentare cu apa a com. Gradinari pentru statiile de betoane si
birouri;

Apa tehnologica este pompata prin intermediul unei pompe tip CRIS 150
(Q=150 mc/h, H=20 mCA), amplasata pe un ponton pe malul drept al r. Arges,
printr-o conducta metalica (Dn=90 mm, L=50 m) la statia de sortare. Consumul
specific de apa este de 2 mc apa/mc balast.
Apa tehnologica pentru prepararea betoanelor este preluata din reteaua
comunala printr-un bransament situat la intrarea in incinta bazei de productie. Apa
este distribuita catre cele doua statii de betoane prin doua conducte din PEXAL
(=2, L=100m). Consumul specific de apa pentru prepararea unui mc de beton este
0.2 mc apa/mc beton.
Apa necesara nevoilor igienico-sanitare este preluata din reteaua comunala.
Necesarul de apa pentru salariati este de cca 110 mc/an, pentru un consum specific
de 35 l/om/zi.
Apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din sistemul de distributie al
apei tehnologice.
Cerinta de apa tehnologica
Sursa de apa/
Obiectiv
Qmax zilnic
Qmed zilnic
Qmax orar
V anual

R. Arges/

Retea/

St. sortare
1200 mc/zi (41,67 l/s)
1045,45 mc/zi (36,30 l/s)
150 mc/h (41,67 l/s)
230000 mc

St. betoane (2 buc.)


240 mc/zi
20 mc/zi
40 mc/zi
4000 mc

TOTAL
1440 mc/zi
1065,45 mc/zi
190 mc/h
234000 mc

Evacuarea apelor
Apa uzata rezultata de la spalarea agregatelor minerale, cu turbiditate ridicata,
va fi dirijata printr-o conducta metalica (Dn=250 mm, L=50 m) la bazinul decantor
(L=5 m, B=5 m, H=3 m), de unde este evacuata printr-o rigola (L=5 m) in R. Arges.
Apa uzata de la statiile de betoane si apa pluviala de pe platforma betonata este
colectata intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 10 mc.
Apele uzate menajere sunt evacuate printr-o conducta din teava PVC
(Dn=110 mm, L=15 m) intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de cca 19 mc
( L=5 m, B=1,5 m, H=2,5 m).

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza in baza contractului de furnizare


incheiat cu SC ENEL ENERGIE MUNTENIA SA dintr-un post de transformare
situat in incinta bazei de productie.
Alimentarea cu energie termica
Centrala termica murala cu tiraj fortat asigura incalzirea cladirii de birouri pe
perioada timpului friguros si functioneaza cu butan gaz. Alimentarea cu butan gaz a
rezervorului se face periodic, printr-o firma de specialitate.
3. SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
a. Protectia calitatii apelor
Alimentarea cu apa se face din doua surse:
- r. Arges pentru alimentarea cu apa tehnologica a statiei de sortare;
- reteaua de alimentare cu apa a com. Gradinari pentru statiile de betoane si
birouri;
Apa tehnologica este pompata prin intermediul unei pompe tip CRIS 150
(Q=150 mc/h, H=20 mCA), amplasata pe un ponton pe malul drept al r. Arges,
printr-o conducta metalica (Dn=90 mm, L=50 m) la statia de sortare. Consumul
specific de apa este de 2 mc apa/mc balast.
Apa tehnologica pentru prepararea betoanelor este preluata din reteaua
comunala printr-un bransament situat la intrarea in incinta bazei de productie. Apa
este distribuita catre cele doua statii de betoane prin doua conducte din PEXAL
(=2, L=100m). Consumul specific de apa pentru prepararea unui mc de beton este
0.2 mc apa/mc beton.
Apa necesara nevoilor igienico-sanitare este preluata din reteaua comunala.
Necesarul de apa pentru salariati este de cca 110 mc/an, pentru un consum specific
de 35 l/om/zi.
Apa pentru stingerea incendiilor este asigurata din sistemul de distributie al
apei tehnologice.
Cerinta de apa tehnologica

Sursa de apa/
Obiectiv
Qmax zilnic
Qmed zilnic
Qmax orar
V anual

R. Arges/

Retea/

St. sortare
1200 mc/zi (41,67 l/s)
1045,45 mc/zi (36,30 l/s)
150 mc/h (41,67 l/s)
230000 mc

St. betoane (2 buc.)


240 mc/zi
20 mc/zi
40 mc/zi
4000 mc

TOTAL
1440 mc/zi
1065,45 mc/zi
190 mc/h
234000 mc

Apa uzata rezultata de la spalarea agregatelor minerale, cu turbiditate ridicata,


va fi dirijata printr-o conducta metalica (Dn=250 mm, L=50 m) la bazinul decantor
(L=5 m, B=5 m, H=3 m), de unde este evacuata printr-o rigola (L=5 m) in R. Arges.
Apa uzata de la statiile de betoane si apa pluviala de pe platforma betonata este
colectata intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 10 mc.
Apele uzate menajere sunt evacuate printr-o conducta din teava PVC
(Dn=110 mm, L=15 m) intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de cca 19 mc
( L=5 m, B=1,5 m, H=2,5 m).
b. Protectia atmosferei
Emisiile de pulberi in aerul atmosferic sunt posibile doar la o exploatare
necorespunzatoare a instalatiilor, la transferul cimentului in silozuri. Soferul cisternei
va curata treptat cisterna, prin deschiderea si inchiderea alternativa a ventilului de
inchidere, pentru a permite filtrului sa elimine cantitatea mare de aer ce-l tranziteaza.
In cazul nerespectarii acestor conditii, supapa de siguranta care asigura
integritatea silozurilor de ciment se va deschide, caz in care se produc emisii
puternice de praf in aerul atmosferic.
c. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Avand in vedere ca perimetrul obiectivului se afla la o distanta de peste 500 m
de ultima locuinta din comuna Gradinari, nivelul zgomotului produs de utilaje si
mijloacele auto nu au influenta asupra populatiei.
Instalatia de prefabricate si borduri tip Hess RH 250 se afla intr-o hala inchisa
cu panouri sandvici, formate din spuma poliuretanica si tabla, asigurand astfel o
reducere a emisiilor de zgomot.
e. Protectia solului si subsolului

Activitatea desfasurata nu influenteaza negativ solul si subsolul. Instalatiile si


mijoacele de transport se afla pe platforme betonate, protejandu-se astfel mediul
inconjurator.
Operatiile de intretinere specifice utilajelor si mijloacelor de transport
schimb de ulei, inlocuire anvelope, acumulatori, service si alte reparatii necesare se
fac la unitati specializate autorizate.
f. Protectia impotriva radiatiilor.
Nu este cazul.
g. Protectia fondului forestier.
Transportul agregatelor la statia de sortare, precum si procesul de fabricatie al
betoanelor si prefabricatelor din beton, nu afecteaza fondul forestier.
h. Protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirea naturii
Din punct de vedere al vegetatiei, amplasamentul acestui perimetru se
incadreaza in zona caracterizata de vegetatie de lunca intrazonala si azonala (zavoaie
si vegetatie de lunca), specifica luncii Argesului.
Fauna caracteristica zonelor si vegetatiei de lunca este reprezentata in special
de rozatoare (popandau, harciog, soareci de camp), pasari de balta (rata caraitoare,
starc rosu, nagat, lisita). Ca fauna ihtiologica se intalneste vidra, stiuca, crapul,
platica, rosioara.
Consideram ca activitatea desfasurata in cadrul obiectivului nu are impact
negativ asupra dezvoltarii vegetatie si a faunei.
i. Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional
In zona de activitate a bazei de productie nu exista obiective social-culturale
sau de interes traditional. Cel mai apropiat obiectiv cultural este Conacul Otetelesanu
(1900 1916) din comuna Gradinari situat la o distanta de cca 2,5 km.
Activitatea desfasurata nu are impact negativ asupra conditiilor culturale,
etnice sau de patrimoniu din regiune.
j. Gestiunea deseurilor
De la statia de sortare rezulta:

- levigabil, care este folosit la lucrari de amenajare a drumurilor comunale;


- refuz de ciur, care este folosit la diverse lucrari executate de societate (ex.:
pietruire drumuri de interes local);
Deseurile de la statiile de betoane constau in materialul decantat in urma
igienizarii zilnice a malaxoarelor. Acestea se folosesc la urmatoarea sarja de beton.
Deseurile menajere rezultate de la salariatii care lucreaza in perimetrul
obiectivului, sunt pastrate in pubele ecologice si sunt transportate si depozitate la
platforma de deseuri, prin contract cu firma de salubritate.
Deseurile recuperabile (sticla, carton, hartie, ambalaje PET, material plastic) se
colecteaza selectiv, conform legislatiei de mediu privind colectarea deseurilor si sunt
valorificate prin agenti economici autorizati.
k. Gestiunea substantelor si preparatelor periculoase
Combustibilul (motorina) folosit la utilajele si mijloacele de transport este
depozitat in 2 rezervoare cu o capacitate de 8000 l fiecare. Acestea sunt amplasate
intr-o cuva colectoare inchisa, in incinta obiectivului. Transportul motorinei in
vederea aprovizionarii se face de catre furnizor.
Butan gazul folosit la functionarea pe timp friguros a centralei termice este
depozitat intr-o butelie cu o capacitate de 3000 l, asezata pe platforma betonata care
se afla in spatiu inchis cu plasa de sarma si zid de protectie. Transportul gazului
butan in vederea aprovizionarii se face de catre furnizor.
l. Gestiunea ambalajelor
Nu este cazul.
m. Protectia asezarilor umane
Baza de productie se afla la o distanta de cca 500 m de cea mai apropiata
locuinta din comuna Gradinari si consideram ca activitatile desfasurate nu afecteaza
populatia din zona.
4. MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea presupune supravegherea activitatilor desfasurate, avand ca
obiectiv principal minimizarea impactului produs de acestea asupra mediului

inconjurator si un control periodic, cu o frecventa corespunzatoare, care sa cuprinda


analiza emisiilor in sectiuni stabilite ca relevante pentru impactul de mediu.
Este necesara efectuarea de inspectii periodice pe traseele de alimentare cu apa
si de canalizare pentru evitarea aparitiei poluarilor accidentale si imbibarii solului cu
apa.
Conform profilului de activitate, cauzele care pot determina poluarea mediului
sunt:
- zgomotul produs de instalatie, apreciat la o valoare mai mica de 85 dB;
- emisiile de pulberi in aerul atmosferic prin deschiderea supapei de siguranta
ca urmare a exploatarii necorespunzatoare a statiilor de betoane;
Aceste situatii pot determina poluarea atmosferica prin cresterea pulberilor
emise in aerul atmosferic si disconfort personalului angajat sau din vecinatati, prin
nivelul de zgomot emis.
In situatii de urgenta, de stopare a poluarilor si de eliminare a efectelor
acestora se va urmari:
- oprirea imediata a instalatiei;
- comunicarea rapida a informatiilor despre eventualele poluari depistate;
- receptia si prelucrarea datelor;
- atribuirea responsabilitatilor;
- pregatirea de masuri operative de interventie;
- transmiterea informatiilor populatiei, daca este cazul;
Planurile de prevenire si masurile necesare pentru controlul poluarii, cu
responsabilitatile pe oameni, trebuie avizate de conducatorul unitatii, care are
raspunderea realizarii in timp si in bune conditii a masurilor si lucrarilor stabilite.
O deversare accidentala in mediu a continutului de pulberi poate determina
aparitia unei concentratii mari de pulberi in suspensie in aerul atmosferic. In astfel de
situatii este oprita functionarea instalatiei, se elimina defectiunea existenta, se
stabilesc responsabilitatile pentru aceste poluari accidentale si se dispun masuri
tehnice si de organizare pentru a preveni aparitia ulterioara de astfel de situatii; nu se

permit modificari sau completari ale instalatiilor de productie, constructiilor,


dotarilor, fara acordul furnizorului instalatiei.