MASURI DE PROTECTIA MUNCII

n ceea ce priveste domeniul constructiilor, proiectarea si executarea de orice fel de cladiri, definitive sau provizorii si a instalatiilor aferente a acestora (tehnologie, electrice, ncalzire, ventilatie, etc)se vor respecta normativele, standardele, normale, prescriptiile tehnice n vigoare privind prevenirea si ameliorarea accidentelor. In timpul executiei lucrarilor beneficiarul si constructorul vor lua toate masurile de protectie a muncii necesare preintampinarii oricaror acidente de munca. Se vor respecta urmatoarele: !"orme republicane de protectie a muncii !, aprobate de #inisterul #uncii si Sanatatii cu ordinul $%&'()* si ''+&'()). !"orme specifice de protectie a muncii! vol. II, elaborat de ,-# .ucuresti in '()*, cap. /0I, ,.$, cap. //I, ,.1. -rezentele masuri de protectie a muncii nu sunt limitative, executantul si beneficiarul urmand a lua masuri suplimentare ori de cate ori sunt necesare. . Se vor respecta de asemenea: !"orme generale de protectia muncii impotriva incendiilor! 2(+&'3.+1.'()) decret

!"orme tehnice de proiectare si realziare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului! -''1&'(1$. n cazul instalatiilor electrice, se interzice: 4olosirea, n stare defecta, a instalatiilor si echipa5elor electrice6 ncarcarea instalatiilor electrice (cabluri conductori, transformatoare, ntrerupatoare) peste sarcina admisa6 Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, cu exceptia celor care sunt executate special pentru acest3 mod de reglare6 ,uratirea sau introducerea pe si n interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice a obiectelor de orice fel6 4olosirea instalatiilor electrice neprote5ate n raportde mediu (etanse, la praf, antiex) ori cu defectiuni care afecteaza protectia (etansietatea) acestora 6 7xecutarea, ntretinerea si repararea instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat6 Introducerea conductelor electrice fara stecher n priza6 "entreruperea instalatiei electice de iluminat din spatiile de depozitare dupa terminarea activitatii n acestea. n constructii, la cladiri, personale care lucreaza pe ssantier trebuie sa fie dotate cu echipanent pentru protectie mpotriva eventualelor accidente posibile, iminente n constructii.

8intre echipamentele cele mai importente sunt: Salopetele specifice muncitorilor n constructii6 ncaltamintea sa fie i9olatoare din punc de vedere electric6 ,asca de protectie (obligatorie pe santier)6 #anusi de protectie. n cazul de incendiu n constructii, potrivit organizarii prevenirii si stingerii incendiilor specifice locului de munca, se iau, de regula, masuri pentru: :larmarea imediata a personalului si anuntarea incendiului6 ntreruperea imediata a almentarii consumatorilor din constructie cu energie electrica, gaze, lichidele combustibile, cu exceptia alimentarilor sistemelor de protectie mpotriva sistemelor de protectie mpotriva incendiilor6

Descrierea constructiilor la care s-a efectuat practica '. .azinul ;limpic 8inamo
Proiectul prevede construirea unei cldiri cu trei nivele i subsol, n care se vor afla bazinul olimpic, cu o lungime de 50 de metri, o lime de 25 de metri i o adncime maxim de 2 metri, i un bazin de antrenament, de 25 x 2,5 metri i cu adncimi ntre ,2 i ,! metri" #a subsol vor fi spaiile te$nice, vestiarele, sli de fitness i masa%, grupuri sanitare" #a parter se vor afla cele dou bazine, vestiare, grupuri sanitare i birouri, iar la urmtoarele dou nivele vor fi amplasate tribunele pentru public &'00 de locuri(, respectiv cele pentru )*P i persoane cu $andicap, dar i masa presei, cu cabine pentru transmisiile radio+tv" ,erenul pe care va fi amplasat construcia are !"-00 de metri ptrai i aparine ./ 0inamo" .ldirea va avea o nlime de !,metri i o suprafa construit de 1'2-,25 metri ptrai"

<adier general bazinul olimpic 8inamo

'3.+).2+'2

:rmatura gradene bazinul olimpic 8inamo

'3.+).2+'2

,ofra5 turnare placa bazinul olimpic 8inamo

'3.+).2+'2

-erete mulat din beton armat monolit cu rol de sustinere

'3.+).2+'2

3a va arta n interior cldirea n care se va afla bazinul olimpic"

3a va arta cldirea n care se va afla bazinul olimpic

2. ,entru special ' nevazatori

In cazul de fata, cladirea fiind intr o stare avansata de degradare s a propus subzidirea si camasuirea peretilor cu plasa S"=. si mortar de ciment. Subzidirea, care poate fi numita si subturnare, consta in adaugarea unei fundatii suplimentarela cea existenta. Se excaveaza in 5urul si sub fundatia veche si se toarna una noua, pana la adancimea stabilita de proiectant. 8esi fundatia noua poate fi mai groasa decat cea veche, important nu este faptul ca fundatia se largeste, ci faptul ca ea coboara in adancime. Subzidirea este necesara cand apar fisuri mari, care nu se explica doar prin deteriorarea superficiala a mortarului de zidarie, ci printr o deplasare nedorita a peretilor. >n alt semn este acoperisul, care se inclina sau ia forma unei sei, iar la cercetarea locala se constata ca nu este din cauza structurii lui de rezistenta, ci din cauza afundarii unui zid sau a mai multora.

Subzidirea este un proces complicat si, de asemenea, scump. :ceasta este folosita de obicei in cazul in care nu se poate obtine aprobarea de demolare de la inginerul de urbanism, cladirea avand caracter de monument.

,amasuirea peretilor de zidarie cu S"=. si mortar de ciment ,entru de nevazatori. Camasuirea se realizeaza in cazul in care peretii cladirii sunt degradati sau subdimensionati in raport cu noile incarcari.

,ofra5 planseu peste ultimul nivel ,entru de nevazatori

').+).2+'2

-lanseu din beton armat ,entru de nevazatori

').+).2+'2

$.=eatru "ational .ucuresti

0or fi trei etape. #ai intai, va fi inlaturata fatada din beton, iar in subsolul salii mari a =eatrului "ational va fi amena5ata o sala de repetitii. :poi, va incepe consolidarea salilor de spectacol incepind cu Sala #are care va avea doar 1++ de locuri si terminind cu salile :telier si Studio. In noua organizare a =eatrului va fi desfiintata Sala :mfiteatru. 0or aparea in schimb spatii pentru cafenele, librarii si galerii de arta in foaierul teatrului. Si parcarea din fata teatrului se transforma: va fi un parc.

7lemente de sustinere a palariei din beton armat =eatrul "ational .ucuresti

,ofra5 si palarie din beton armat =eatru "ational .ucuresti

'(.+).2+'2

"ivel suplimentar realizat din structura metalica =eatrul "ational .ucuresti

-entru realizarea acestui nivel a fost necesara marirea sectiuni grinzilor si a stalpilor. In cazul grinzilor s a realizat camasuirea cu fibra da carbon si mortar de ciment iar in cazul stalpilor a avut loc camasuirea cu plasa S"=. si mortar de ciment. In urma studiilor realizate in 2++* si 2++( s a realizat consolidarea structurii de rezistena si demolarea a doua niveluri pentru reducera greutatii proprii.

%. ?iceul @arna5

7ste vorba despre o structura in cadre cu pereti structurali din beton armat(diafragme).

@idroizolatie subsol ?iceul @arna5

'1.+).2+'2

#ontare cofra5 planseu peste ultimul nivel ?iceul @arna5

#ontare carcasa de armature grinzi si stalpi ?iceul @arna5

8iafragma din beton armat ?iceul @arna5

%. 8elta :.,.#
DELTA A.C.M. este una dintre marile companii de constructii, cu capital '++A romanesc, care s au afirmat in ultimii ani. ,ompania a luat fiinta in anul '(($ si activeaza in constructia de drumuri din '((3. DELTA A.C.M. ofera clientilor sai servicii de consultanta, proiectare si asistenta tehnica pentru lucrari de infrastructura urbana, poduri, constructii civile si industriale, in sistem clasic sau prefabricat. -entru o permanenta dezvoltare a serviciilor oferite, compania detine un laborator de incercari in constructii, o flota de transport cu peste %++ de vehicule rutiere destinate transportului materialelor de constructii, dar si un parc cu peste $*+ de utila5e performante. DELTA A.C.M. a dezvoltat doua fabrici de prefabricate din beton, avand componente necesare pentru realizarea de poduri, fatade, lucrari de infrastructura si constructii edilitare. 8e asemenea, compania detine doua capacitati de productie a betonului, ce produc toate tipurile de retete omologate, fiind considerate, la ora actuala, cele mai moderne din <omania. DELTA A.C.M.detine doua capacitati de productie: una fixa si una transportabila. ,ea fixa este considerata, in acest moment, a fi una dintre cele mai moderne din <omania, deoarece configuratia furnizata de producatorul ?iebherr este una speciala. 8in punct de vedere al caracteristicilor, capacitatea de productie fixa este de tip vertical, permite uscarea agregatelor, prepararea betonului cu apa calda si poate lucra simultan cu mai multe tipuri de aditivi. >nitatea produce toate retetele de beton, produsele rezultate fiind certificate. DELTA A.C.M. detine o cariera de piatra si o balastiera in <omania. :cestea produc nisip si pietris de mai multe dimensiuni: + 26 2 %6 % 16 1 '36 '3 2%6 2% $26 peste $2 mm, precum si cribluri si piatra sparta de aceleasi sorturi. ,ariera si balastiera sunt utilate cu instalatii moderne care a5ung la o capacitate de '*+ t&h. -ietrisul asigura atat nevoile pe care DELTA A.C.M.le are in domeniul constructiilor, cat si nevoi ale unor clienti ai companiei. DELTA A.C.M. are patru fabrici de asfalt care produc toate tipurile de asfalt folosite in <omania. Instalatiile tehnologice sunt de productie germana, tip .enninghoven. ,ompania detine un agrement tehnic pentru producerea asfaltului turnat dur 8elta 8ur. <eteta acestui produs este asimilata dupa normele germane in domeniu, materiile prime utilizate fiind de cea mai buna calitate. In anul 2++1, compania a a5uns la o productie de asfalt de un milion de tone. =oate produsele DELTA A.C.M. sunt certificate

Prefabricate din beton

-entru ca diversitatea proiectelor de constructii a condus la o utilizare tot mai intensa a prefabricatelor, DELTA A.C.M. a dezvoltat doua fabrici moderne de astfel de prefabricate. ,ompania produce urmatoarele tipuri de prefabricate din beton: componente din beton pentru constructii (stalpi, scari, grinzi, balcoane, predale, parapeti, pereti sandBich), fatade (perforate, sandBich, arhitecturale din beton), constructii pentru poduri (grinzi, parapeti), constructii pentru infrastructura (pereti absorbanti, separatoare trafic), constructii edilitare (camine canalizare, guri scurgere). Fabrica de prefabricate panouri mari Delta : ,apacitate: '$++ m2 panouri&zi Fabrica de prefabricate lente si precomprimate : ,apacitate: '2+ m$&zi

-anouri prefabricate

,arcasa armatura inel metrou

Inele prefabricate metrou

,ofra5 inel metrou

,osuri de gunoi prefabricate din beton

Fabrica de beton Delta din Popesti Leordeni, Judetul Ilfov Capacitate: 140 m3/h

Din punct de vedere al caracteristicilor, capacitatea de productie fixa este de tip vertical, permite uscarea agregatelor, prepararea betonului cu apa calda si poate lucra simultan cu mai multe tipuri de aditivi. nitatea produce toate retetele de beton, produsele re!ultate fiind certificate.

"ompe pentru aditvi

#anda transportoare aggregate cu cupe

?ocatia pentru turnarea betonului in cifa

Emulsii bituminoase si bitum modificat

DELTA A.C.M. are doua fabrici in care produce emulsii bituminoase, una pentru emulsii care sunt folosite de obicei la lucrari de drumuri si la lucrari de arta, si alta pentru toate tipurile de bitum modificat cu polimeri. 4abrica de emulsii bituminoase obisnuite are o capacitate de '+t&h, iar cea de bitum modificat cu polimeri de 2*t&h. =oate produsele sunt omologate si respecta standardele europene in domeniu. Fabrica de emulsii bituminoase Delta din Popesti Leordeni, Judetul Ilfov ,apacitate: '+t&h

,ompartimente criblura

Tehnologii de e ecutie !dat" preg"tit stratul suport pentru monta# se recomand": '. #arcarea verticalitCDii marginilor laterale a suprafeDei suport (colDurile clCdirii) cu firul cu plumb. 4irul cu plumb devine reperul aEezCrii panourilor Ei realizCrii colDurilor suprafeDei izolate. 2. nceperea lucrCrilor se face pornind de la soclu clCdirii prin fixarea cu dibluri a profilului de soclu din aluminiu. ?a fixare se urmCreEte orizontalitatea acestuia Ei aliniamentul faDC de firul cu plumb. ,olDul clCdirii trebuie sa fie la limita firului cu plumb. Se precizeazC cC acurateDea lucrCrii depinde nemi5locit de acurateDea acestor operaDiuni de nceput. $. #ontarea Ei fixarea primului rFnd de panouri n profilul de soclu, necesitC lipire si fixare mecanicC: lipirea panourilor de suprafaDa suport cu adeziv (de bunC calitate) Ei fixarea mecanicC a panourilor cu Euruburi pentru beton. ?ipirea se face fie cu adeziv, aplicat pe spatele panoului cu un spaclu metalic (inox) profilat, fie folosind spuma ,eresit n tuburi sub presiune pentru lipirea polistirenului. n cazul folosirii adezivului de lipire se va urmCrii prepararea acestuia fCrC abateri de la instructiunile -roducatorului. :stfel, se va tine seama de urmatoarele particularitCDi: G se pune pulberea n apC Ei nu apa peste pulbere, G pentru amestecare nu se recomandC utilizarea de scule din aluminiu, G se foloseste un mixer cu viteza redusC, G omogenizarea se face n cel puDin douC etape, cu un interval de * min. ntre ele, G produsul final nu trebuie sC prezinte cocoloaEe. %. :plicarea adezivului pe intradosul panoului se face Dinnd cont de planeitatea suprafeDei suport. n cazul suprafeDelor netede acesta se aplicC uniform pe suprafaDa panoului ntr o grosime constantC, iar pentru suprafeDe cu denivelCri, acesta se aplicC n benzi continue spre marginile panoului Ei pe centrul acestuia .

%. :plicarea adezivului pe intradosul panoului se face Dinnd cont de planeitatea suprafeDei suport. n cazul suprafeDelor netede acesta se aplicC uniform pe suprafaDa panoului ntr o grosime constantC, iar pentru suprafeDe cu denivelCri, acesta se aplicC n benzi continue spre marginile panoului Ei pe centrul acestuia. *. n cazul utilizarii spumei de lipit aceasta se in5ecteaza n colDurile Ei n centrul panoului indiferent de tipul suprafeDei suport. 3. 4ixarea mecanicC a panoului se realizeazC cu douC Euruburi rapide pentru beton (3!1+ sau 3!'++ mm) cu guler, introduse prin platbanda de conectare a laturii mari a panoului Ei cu cFte un singur Eurub pe latura scurtC. :stfel, se realizeazC atFt prinderea simultanC a douC panouri alCturate cFt Ei pCstrarea planeitCDii suprafeDei vizibile a acestora. ). mbinarea perimetralC a panourilor se face cu platbandC din -0, Ei spumC de lipit&adeziv. -latbanda din -0, are rolul de a asigura coplaneitatea suprafeDelor pretencuite Ei de a permite prinderea mecanicC a acestora, iar spuma&adeziv de a lipi panourile ntre ele Ei de a elimina posibilitatea pCtrunderii apei n interspatiile mbinarii. n acest sens se procedeazC astfel: G se poziDioneazC panourile pe profilul de aluminiu, unul langC altul Ei se introduce platbanda de mbinaren canalele perimetrale6 G deasupra platbandei disponibile se pune spuma de lipit sau adezivul, dupC care se apropie (prinmpingere) cele douC panouri pFnC la obDinerea unei mbinCri corespunzatoare6 G fCrC a se nlCtura surplusul de spumC se procedeazC la introducerea Euruburilor de fixare prin platbanda perimetralC Ei fanta de mbinare6 G pentru aceasta se foloseEte un burghiu cu un diametru inferior surubului Ei se gCureste zona de prindere cu o profunzime de cca. * 3 cm n suprafaDa suport6 G se introduce Eurubul de beton, iar urmele lCsate n interspaDiul mbinCrii se astupC cu spumC sau adeziv de lipit. 8upa finalizarea operaDiilor menDionate se procedeazC la nlCturarea surplusului de spumC&adeziv. 1. n situaDia n care din motive constructive (suprafeDe foarte denivelate) planeitatea panourilor este necorespunzCtoare, fixarea se poate suplimenta prin inserDie de spumC n zonele de interes. (. n cazul n care suprafaDa suport este constituitC din zidarie .,:, gCurile practicate n zidCrie pentruintroducerea Euruburile de fixare se vor executa cu un diametru inferior diametrului Eurubului. '+. 8ebitarea panurilor pe Eantier la dimensiunile necesare se face prin tCierea cu flexul. ,u acelaEi dispozitiv se practicC dacC este necesar Ei canalele perimetrale de mbinare. ''. "umai primul rFnd de panouri se lipeEte cu adeziv de stratul suport Ei se fixeazC mecanic6 '2. Izolarea se continuC montFndu se rFndurile urmCtoare de panouri, dupC aceeaEi procedurC, dar fCrCoperaDiunea de lipire a acestora de suprafaDa suport6 Finisarea final" SuprafaDa tencuitC a panourilor permite folosirea oricCrui tip de finisa5. :cesta este de regulC impus de acurateDea mbinCrii panourilor Ei posibilitatea mascCrii acestora de catre finisa5ul final. -entru eliminarea acestui nea5uns Ei evitarea soluDiilor scumpe se recomandC un finisa5 decorativ de tip calcio vechio pe bazCde ciment, praf de piatra Ei colorant. :cest tip de finisa5 se realizeazC cu un dispozitiv de stropire foarte cunoscut Ei ieftin Ei are calitatea de a nu consuma timp sau manoperC cu calificare specialC precum Ei materiale foarte convenabile.

$oclul cl"dirii 7xpus agresiunii umiditCDii Ei deteriorCrilor fizice mai mult decat oricare dintre zonele unei clCdiri, se recomandC ca panourile utilizate pentru izolare sC fie armate. :ceastC armare se face cu fibrC de sticlC, pozatC peste pretencuiala panoului. 4ixarea Ei acoperirea fibrei de sticlC se face cu o masC uzualC de Epaclu. ?ipirea panurilor se realizeazC cu spumC&adeziv de lipit, aEezat pe toatC suprafaDa netencuitC a panoului, iar fixarea se face cu Euruburi de beton ca Ei la izolaDia de cFmp.

TE%&!L!'(A L)C*A(L!* DE C!F*A*E PE&T*) ELEME&TELE D(& +ET!& A*MAT -rincipalele componente ale cofra5elor sunt:

cofra5ul propriu zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) panouri de cofra56 structura de sustinere sau spri5inire a cofra5ului propriu zis6 elemente auxiliare.

,. C!F*A-)L P*!P*()-.($ Placa cofranta este elementul cofra5ului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare. -laca cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. -laca cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri. In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofra5 sunt alcatuite astfel: a) produse inferioare din lemn (cherestea)6 acestea au dimensiuni de 22 2% mm grosime pentru scanduri si $1 %1 mm grosime pentru dulapi. 7lementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de ' $ mm intre ele. :ceste panouri de cofra5 sunt usor deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de 1 '+ ori, rezultand un consum ridicat de material lemons. 8e asemenea, suprafata de beton obtinuta este amprentata si mai putin neteda. produse superioare din lemn6 sunt constituite din placa5e rezistente la umiditate cu grosimi intre 1 2* mm. -laca5ele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine placa5ul propriu zis. 4urnirurile provin din lemn obi5nuit de rasinoase ('* 2+ refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice ('++ de refolosiri) fara nervuri de rigidizare. ,alitatea betonului obtinut este superioara.

b)

c) tabla de otel cu grosimea de ',* * mm. :ceste panouri pot avea *++ de refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. -rezinta dezavanta5ul masei proprii ridicate. d) tabla si nervuri din alia5e 22%22o'%'3B de aluminiu6 sunt usoare, rezistente si confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. :u pret de cost ridicat si un numar de refolosiri de pana la )++ 1++ ori. e) polimeri armati sau nearmati cu fibre6 prezinta caracteristicile panourilor din aluminiu. Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofra5ul propriu zis. "ervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele directii. "ervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). "ervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic. -anourile de cofra5 pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt. -anourile sunt realizate cu dimensiuni modulate. 8in punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). ,ele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, spri5inirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli. -anourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.

-anouri de cofra5: a. dulgheresti6 b. din placa56 c. cu placi cofrante din placa5 si rigidizari metalice ' placa cofranta6 2 nervure de rigidizare6 $ traversa6 % distantier6 * borduri de rigidizare

-anouri mari: a. din panouri modulate de lemn6 b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi6 c. panouri din placa5 nedemontabil pe fururi ' panou modulat din lemn6 2 placa cofranta din scandura6 $ montant metalic6 % furura6 * moaza metalica6 3 menghina6 ) placa cofranta din placa5 /. ELEME&TE DE $)$T(&E*E $A) $P*(-(&(*E A C!F*A-)L)( P*!P*()-.($

-entru limitarea deformatiilor cofra5ului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofra5ul propriu zis se reazema pe un ansamblu de elemente. :ceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton. -entru elemente de beton orizontale: grinzile de sustinere -sunt asezate de obicei dupa o directie. 7le se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). ,ela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite. esafodajul -reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. 7safoda5ul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofra5. -entru elemente curbe, esafoda5ul se numeste cintru. partile principale ale esafoda5ului sunt: popii elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. -ot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. -ot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel6 longrinele sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). :u rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare0 contra1antuirile sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofra5. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau ti5e din otel cu sisteme de tensionare. -entru elemente de beton verticale: -entru cofrarea peretilor, elementele de spri5inire sunt urmatoarele: moaza - este o grinda orizontala pe care se reazema cofra5ul propriu zis, in cazul placilor de cofra5 nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala6 se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice6 montantul - este o grinda verticala pe care se reazema cofra5ul propriu zis, in cazul placilor de cofra5 nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala6 se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice6 tirantii - elemente metalice sub forma unor buloane cu ti5a lunga integral filetate la pas mare. -reiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite6 spraiturile - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor. 7le transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se spri5ina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila6 -entru cofrarea stalpilor, elementele de spri5inire sunt urmatoarele:

calotii si chingile - sunt elemente care au rolul de rezemare a cofra5ului propriu zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. ,alotii spri5ina cofra5ul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu spri5ina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).

Spri5inirea panourilor de cofra5 la pereti: a. pe moaze si montanti6 b. pe moaze ' panou metalic modulat6 2 moaza tubulara6 2H moaza din profil laminat6 $ montanti6 % tirant6 * placuta de distributie6 3 zavor6 ) bolt cu gaura de imbinare6 1 panou de lemn6 ( placuta de rezemare a moazelor6 '+ pana de imbinare.

Spri5iniri pentru cofra5e la colturi, rezalite si bulbi: a. la colturi interioare6 b. la colturi exterioare6 c la bulbi si rezalit ' panouri din placa56 2 moaze tubulare6 $ eclise de colt6 % suruburi6 * chinga6 3 dulap de completare6 ) surub de articulatie.