Antreprenoriat Imobiliar, An 1

Popovici Constantin

Prezentarea aspectelor de principiu

privind investigarea structurală.

Studiu de caz: constructie P+2

Str. Visan Nr. 18D, Iasi.
 Descrierea Temei Referatului

Produsul imobiliar prezentat este o vila de 6 apartamente, constructie

P+2.

Vila este situata in zona Visan, in vecinatatea Complexului Bellaria.

Avantajul principal al vilei il constituie amplasarea: vederea la lac si
accesibilitatea, ea aflandu-se la 2km drum drept pana in zona Palas.

Apartamentele sunt de 80mp, cu terasa, loc de parcare, beci si 16mp la

mansarda.

Motivul pentru care am ales acest produs imobiliar fiind faptul ca sunt
apropiat al dezvoltatorului, ajuntadu-l in planul de marketing pentru
vanzarea catorva apartamente din aceasta vila.

In continuare voi prezenta cateva aspecte tehnice reale pe care le-am

studiat pe parcursul constructiei vilei atat din documentatia furnizata
de constructor cat si din memoriul tehnic.
 Inceperea lucrarilor Iunie 2018

Poza din 29 Octombrie 2018

Poza din 5 Noiembrie 2018
Poza din 10.12.2018
Referat construire locuinte pe teren proprietate privata
Referitor la fundatie si structura

Fundatiile propuse se vor realiza sub forma unor fundatii continui cu

talpa si elevatia din beton armat. Talpile vor avea dimensiunea de
65x50cm, iar peretii de beton exteriori situati in partea din spate, precum
si elevatiile interioare vor avea latimea de 25 cm. Armarea elementelor
infrastructurii se va realiza conform detaliilor de executie ce vor fi
prezentate in documentatia tehnica de executie realizata de un proiectant
de specialitate. Fierul utilizat pentru armarea fundatiilor continui va fi
PC52, iar betonul va avea clasa C16/20. Armarea talpilor fundatiilor
continui se va realiza cu bare independente din otel PC52 cu diametrul
de 12 si 14 mm dispuse cate 4 la partea inferioara si superioara, precum
si etrieri din otel PC5 cu diametrul de 8 mm dispusi la 20 cm distanta
interax. Armarea elevatiilor fundatiilor continui interioare se va realiza cu
6 bare independente din otel PC52 cu diametrul de 10 mm dispuse cate
2, precum si etrieri din otel PC5 cu diametrul de 8 mm dispusi la 20 cm
distanta interax. La partea superioara centurile de beton se vor arma cu
4 bare independente cu diametruI de 12m, si etrieri cu diametrul de 8
mm dispusi la distanta de 20 cm interax . Peretii de beton se vor arma
cu bare independente cu diametrul de 10 mm dispuse longitudinal si
transversal la distanta de 20 cm. Betonul utilizat va fi unul de clasa
superioara C16/20.

lnainte de montarea armaturilor in elementele infrastructurii , fundul

sapaturii se va betona cu un beton de egalizare de clasa C8/10 cu
grosimea de 5 cm .

Barele longitudinale se vor jonta prin suprapunere pe o lungime de minim

100 cm, fiind de preferat ca suprapunerea sa se faca diferit adica sa nu
se realizeze in aceeasi sectiune(in aceeasi zona) pentru toate barele
longitudinale .

Din calculul structural, precum si a realizarii subsolului pe toata

suprafata constructiei, adancimea de fundare este ~1.70m de la cota
pardoselii finite de la parter (cota ±0.00 a constructiei). Aceasta
adancime de fundare permite respectarea adancimii minime de inghet
corespunzatoare amplasamentului constructiei (0.90m de la cota
terenului amenajat).
Pardoseala parterului(peste sol) va avea grosimea de 10 cm si se va
arma cu un rand de plase sudate STNB 04x100/04x100 dispuse la partea
superioara si care vor respecta conditia de suprapunere pe o lungime de
minim 2.5 ochiuri adica 25 cm.

Model sectiune zid de sprijin

Model extras armare infrastructura si extras armare
ziduri de sprijin
Model Memoriu Tehnic De Rezistenta

DATE GENERALE:

Prezentul proiect cuprinde documentatia tehnica de executie a lucrarii.

(faza P.Th.) aferente obiectului, CONSTRUIRE LOCUINTA PE TEREN
PROPRIETATE beneficiar “Proiect Masterand Popovici Constantin”,
propus pentru a fi amplasat in judetul lasi, municipiul lasi, strada X.

1.IPOTEZE DE CALCUL:

Calculul structurilor de rezistenta s-a efectuat atit la incarcari gravitatinale

cat si la cele orizontale rezultate din seism considerindu-se urmatoarele :

Clasa de importanta a cladirii, conform normativului P100-1/2013 este

lll (yl = 1.0),

amplasamentul se afla intr-o zona cu seismica avand valoarea de

varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0.25 g si perioada de
control (colt) Tc=0,7s.

- Greutate proprie - generata automat de catre programul de calcul

- Coeficientul partial de siguranta conform CR 0-2005 pentru incarcarile

permanente:

- pentru S.L.U. = 1,35, pentru S.L.S. = 1

- pentru incarcarile utile in S.L.U. = 1,5, pentru SLS = 1

- S.L.S. stare limita de serviciu fractiunea de lunga durata a incarcarilor
cu diametrul de 8 mm dispusi la 20 cm distanta interax . La partea
superioara centurile de beton se vor arma cu 4 bare independente
cu diametru Ide 12 m, si etrieri cu diametrul de 8 mm dispusi la
distanta de 20 cm interax. Peretii de beton se vor arma cu bare
independente cu diametrul de 10 mm dispuse longitudinal si
transversal la distanta de 20 cm. Betonul utilizat va fi unul de clasa
superioara C16/20. lnainte de montarea armaturilor in elementele
infrastructurii, fundul sapaturii se va betona cu un beton de egalizare
de clasa C8/10 cu grosimea de 5 cm .

Barele longitudinale se vor jonta prin suprapunere pe o lungime de

minim 100 cm, fiind de preferat ca suprapunerea sa se faca diferit
adica sa nu se realizeze in aceeasi sectiune(in aceeasi zona) pentru
toate barele longitudinale.

Datorita caracteristicilor fizicomecanice ale terenului, a incarcarilor

rezultate din calculul structural, precum si a realizarii subsolului pe
toata suprafata constructiei, adancimea de fundare este -1.?0m de la
cota pardoselii finite de la parter (cota ±0.00 a constructiei).

Planseele peste parter, etajul I si etajul II se vor realiza din beton

clasa C16/20, vor avea grosimea de 14 cm ~i vor fiarmate cu bare
independente.Seara de acces etajul I la etajul II se vor executa din
beton armat clasa C 16/20. Si vor fi armate cu bare independente .

Acoperisul este de tip sarpanta in doua ape si se va executa din elemente

de lemn ecarisat si ignifugat.

2. MASURI DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCii

La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectie a

muncii prevazute de legislatia in vigoare.

lucrarile au inceput numai dupa incheierea unui proces verbal intre

beneficiari si constructor prin care se vor stabili:

- delimitarea zonei de lucru;

- caile de acces;
- sursele de energie si apa;

- masurile de protectla muncii si PSI specifice zonei de lucru.

Lucrarile se vor executa pe baza de proiect de organizare si fise

tehnologice elaborate de cafre constructor, in care se vor detalia toate
rnasurile de protectie a muncii.

Se va verifica lnsusirea fiselor tehnologice de intreg personalul muncitor.

Masurile de protecte a muncii avute in vedere au fost extrase din:

- Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca;

- HGR 1425/2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii

nr. 319/2006;

- HGR 300/2006 - Hotarare privind cerinte minime de securitate si

sanatate pentru santierele

- temporare sau mobile;

- HGR 971/2006 - Hotarare privind cerintele minime pentru

semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de rnunca:

- HGR 1146/2006 - Hotarare privind cerintele minime de securitate

si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de rnunca;

- HGR nr. 804/25.07.2007privind controlul asupra pericolelor de accident

major in care sunt implicate substante periculoase;

Atat executantul cat si beneficiari vor respecta legea si hotararile de

guvern enumerate mai sus, cu precadere, articolele pentru lucrarile de
constructii:

- pentru cofraje;

- pentru confecfionare si montare confectii metalice.

Masurile prevazute in aceste acte normative nu sunt imitative,

constructorul si beneficiarul putandu a le suplimenta si cu alte masuri, in
scopul desfasurarii activitatii in conditii normale pentru evitarea oricarui
pericol.
3. MASURI DE PREVENIRE S1 STINGEREA INCENDIILOR

La intocmirea documentatiei au fost avute in vedere pericolele potentiale

de aparitie a incendiilor in scopul aplican rnasurilor de prevenire.

Principalele acte normative ale carer prevederi trebuiesc aplicate sunt

urmatoarele:

HGR nr. 804/25.07.2007privind controlul asupra pericolelor de accident

major in care sunt implicate substante periculoase;

HGR 622/2004 privind stabilirea condltiilor de introducere pe piata a

produselor pentru constructie pe baza performantelor de comportare la
foc a acestora;

Ordin 252/19.07.2007 al MIRA privind aprobarea metodologiei de

atestare a persoanelor care proiecteaza, executa, verifica, intretin
si/sau repara sisteme sisteme si instalatii de aparare

impotriva incendiilor, efectueaza lucrari de termopritecte si ignifugare,

de verificare, intretinere si reparare a autospecialelor si/sau a altor
mijloace tehnice destinate apararii impotriva incendiilor. Normativ de
siguranta la foe a constructilor, indicativ P118 - 99;

Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE - 009/93;

Normativ C300/1994 aprobat cu Ord. MLPAT nr. 20/N/11.06.1994

pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executei lucrarilor
de construcni si instalatii;

Ordin nr. 80/06.05.2009 al M.A.I. privind aprobarea normelor

metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila;

Ordin nr. 130/25.01.2007 al M.A.I. privind aprobarea metodologiei

de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu;

STAS 10903/2-79- Determinarea sarcinii termice in consnucti. OUG

195/2005 - Ordonanta privind protectia mediului:

Legea nr. 265/2006 - Lege pentru aprobarea OUG 195/2005;

HGR 621/2005 - Hotarare privind gestionarea ambalajelor si

deseurilor; HGR 349/2005 - Horarars privind depozitarea deseurilor.
Solventi si diluantii sunt in general, combustibili, prin urmare
trebuiesc luate urmatoarele masuri de precautie:

- se interzice fumatul in alte locuri decat cele amenajate special;

- se va suprima orice sursa de incendiu, cum ar fi: instalatii

sau cabluri electrice izolate necorespunzstor: utilaje electrice
defecte care provoaca scantei la cuplare si decuplare.

Masurile prevazute in aceste acte normativ nu sunt limitative,

constructorul si beneficiarul putandu-le suplimenta sl cu alte masuri, in
scopul desfasurarii activitatii in conditii normale, pentru evitarea
orlcarui pericol.

Beneficiarul de investitii este obligat sa vegheze ca recepfionarea sl

darea in exploatare a obiectivului sa se faca numai daca sunt respectate
prevederile si conditiile din actele normative.

4. MASURI PENTRU PROTEJAREA MEDIULUI INCONJURATOR

Lucrarile cuprinse in prezentul proiect nu determina degradari ale

mediului inconiurator.

Agentii economici care genereaza deseuri. Exista o evidenta a gestiunii

acestora pentru fiecare tip de deseu Conform HG nr. 856/16.08.2002,
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listeiprivind
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, tipurile de materiale rezultate din
demolari sunt definite in mod individual, printr-un sistem de codificare
din sasa cifre, in functe de activitatea generatoare de deseuri s~i
subcapitolul in care se lncadreaza deseul.

Deseurile din constructii si demolari care nu se incadreaza in

categoria deseurilor toxice si periculoase, sunt incadrate in liste de
categorii de deseuri la pozita 17 si sunt urmatoarele:

beton, cararnizi, tigle si materiale ceramice (sau amestecuri sau

fractii separate din acestea), fara continut de substante periculoase;

lemn, sticla, materiale plastice, metale, parnant, pietre fara continut de

substante periculoase;

materiale izolante, fara continut de azbest sau alte substante

periculoase;
materiale de consfrucni pe baza de gips, necontaminate cu substante
periculoase;

alte amestecuri de deseuri de la consfructii si demolari fara contnut de

substante periculoase. Deseurile rezultate din demolari vor fi preluate
si transportate la o groapa de gunoi.

Se va asigura posibilitatea scurgerii apei pluviale catre sistemul de

canalizare.

In urma finalizarii lucrarilor se va avea in vedere mentinerea

cadrului natural si reducerea la maximum a factorului de poluare.

Conform legii nr. 1011995 privind calitatea in constructii, autorizarea si

execufia proiectului este permisa numai dupa verificarea lui de catre un
verificator atestat pentru exigenfa A1 .

Verificarea proiectului tehnic pentru autorizatia si executia lucrarilor de

construire la exigenta A1: Rezistenta si stabilitate la solicitari
statice, dinamice, inclusiv la cele seismice pentru constructii
civile, industriale si agrozootehnice, cu structura de rezistenta din
beton, beton armat si zidarie" este strict responsabilitatea
beneficiarului.