Sunteți pe pagina 1din 9

Page 2 of 9

CATEGORIA DE IMPORTANTA STABILITA


DETERMINAREA PUNCTAJULUI ACORDAT:

Factorul determinant
Criteriile asociate
Nr. k (n) P (n) P (i) P (ii) P (iii)
1 1 0 0 1 0
2 1 1 1 1 2
3 1 0 1 0 0
4 1 3 4 4 1
5 1 2 4 0 1
6 1 2 2 2 1
Total 8
Conform tabel nr.3 CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCIEI =
C (normala)
Programul de control al calitii lucrrilor in fazele determinante de
execuie este prezentat n ANEX.
La efectuarea spturilor va fi in mod obligatoriu convocat geotehnicianul
i proiectantul, pentru confirmarea caracteristicilor terenului de fundare.


4. Descrierea structurii
Reglementari tehnice utilizate:
P 100-1/2006 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a cladirilor;
NP112-04 -Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare
direct;
Colecia de STAS-uri 10101 -Aciuni in construcii, Clasificarea i
gruparea aciunilor;
NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrrilor din
beton, beton armat i beton precomprimat;
STAS 10107/0-90 -Alctuirea i calculul elementelor de beton armat.

Baza sportiva este alcatuita dintr-o constructie parter cu functiunea de
vestiare si anexe, alcatuita din zidarie portanta cu samburi si centuri de beton
armat. Invelitoarea este de tip terasa necirculabila. La calculul fundatiilor s-a
luat in considerare o presiune conventionala de 150 KPa conform studiului
geotehnic efectuat. Fundaiile sunt de tipul talpi continue din beton armat.
Caramizile vor respecta prevederile CR-6-2006 in ceea ce priveste calitatea,
minim caramizi clasa C100 , cu rezistenta standardizata la compresiune de
minim 7,5 N/mm2 normal pe fata rostului orizontal si 2,0 N/mm2 paralel cu fata
rostului orizontal, in planul peretelui. Mortarul va fi minim M50. Nu se vor
folosi elemente pentru zidarie cu legaturi mecanice tip nut si feder / lamba si
uluc, porduse in tara sau din import. Teserea zidariei va fi realizata respectand
prevederile CR-6-2006.
Page 3 of 9

In aceeasi incinta se mai afla o parcare, un teren de sport si 4 stalpi de
iluminat. Terenul de sport a fost alcatuit in doua variante, urmand a se alege
varianta dorita numai dupa consultarea prescriptiilor tehnice a suprafetei de joc.
In cazul anumitor neconcordante, se va anunta proiectantul in vederea analizarii
propunerilor.


5. Materiale utilizate
Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10 (Bc10). Betonul armat din
fundaii va fi C12/15 (Bc15) iar betonul din suprastructura va fi C16/20 (BC20).
Oelul pentru armaturi va fi oel beton PC 52 si OB 37. La terenul de sport a fost
utilizat C16/20 iar la fundatiile stalpilor de iluminat si a gardului C12/15

6.Calculul i verificarea structurii
Calculul i verificarea structurii s-au efectuat avnd la baz urmatoarele
date de intrare:
-incarcari permanente rezultate din greutatea proprie;
-incarcari utile;
-incarcari rezultate din vnt i zapad;
-solicitarea seismica, calculat pentru:
-perioada de colt Tc=1,6s;
-clasa de importanta III,
I
=1.

Stabilirea incrcrilor i a sarcinii seismice
Incrcrile s-au evaluat avnd in vedere normativele in vigoare, precum i
temele elaborate de ctre toate specialitile implicate.
1. Incrcri permanente
Incrcarile permanente luate in calcul la verificarea i dimensionarea
elementelor structurale:
- greutatea proprie a elementelor de rezisten
2. Incrcri cvasipermanente din
- incrcri din instalaii (electrice, sanitare, termice)
- utile
3. Incrcri variabile
- incrcarea data de zpad
- incrcarea data de vnt
Stabilirea incrcrii seismice s-a facut in conformitate cu punctul 4.5.3.2.2
din P 100-1/2006
F
b
=
I
S
d
(T
1
) m
in care:

I
- factor de importanta expunere al constructiei
S
d
(T
1
) ordonata spectrului de raspuns de proiectare
corespunzatoare perioadei fundamentale
Page 4 of 9

T
1
perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii
m masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel m
i

conform notaliilor din anexa C
- factor de corectie care tine seama de contributia modului
propriu fundamental
- = 0.85 daca T
1
T
c
si cladirea are mai mult de doua
niveluri
- = 1.00 in celelalte situatii.

6. Precizri conform legii nr. 10/1995

Cladirea se incadreaz in categoria de importan C, conform HGR nr.
766/1997 cu modelul de asigurare 3.
Cldirea aparine clasei de importan III conform STAS 10100/0,
respectiv III, conform Normativ P100-1/2006, caracterizat prin coeficientul de
importanta
I
=1.

In atenia beneficiarului i a constructorului

Controlul executrii corecte pe antier a golurilor pentru instalaii revine
proiectanilor de specialitate pentru instalaii. Inainte de turnarea betonului la
terenul de sport se vor monta piesele de prindere a fileului, portilor, etc
La execuia lucrrilor de construcii i arhitectur se vor folosi numai
materiale (betoane, armturi, mortare, profile metalice etc.) insoite de certificate
de calitate care s ateste condiiile de calitate cerute prin proiect i de
normativele in vigoare.
Pentru beneficiar, va urmri lucrrile i va semna procesele verbale un
diriginte de antier autorizat de Inspectoratul de Stat n Construcii.
Convocarea proiectantului de ctre constructor pentru verificarea unor
etape ale execuiei, sau n cazul unor lucrri neprevazute, va fi facut n scris cu
cel puin 10 zile nainte.
In cazul cnd proiectantul nu este convocat s participe la verificri i
soluionri ale neconformitilor, se consider c beneficiarul i constructorul i
asum integral rspunderea calitii lucrrilor.
Lucrrile cuprinse in prezenta documentaie nu se vor executa dect, dup
obinerea autorizaiei de construire.

8. Protecia muncii
La execuia lucrrilor de construcii aferente prezentului proiect,
constructorul va lua toate msurile necesare pentru respectarea normelor actuale
de protecie i securitate a muncii avizate de M.L.P.A.T. i M.M.P.S.cu Ordinul
nr 578/DB/ 5840 1996.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmtoarele
normative i prescripii pentru protecia muncii :
Page 5 of 9

-Legea proteciei muncii nr. 90/1996 -Normele metodologice de
aplicare a acesteia;
-Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri geotehnice de
excavaii, fundaii, terasamente, nivelri i consolidri teren.
-Norme specifice de protecia muncii pentru prepararea, transportul,
turnarea betoanelor i executarea lucrrilor din beton, beton armat i
precomprimate.
- Regulament privind protecia i igiena muncii in construcii aprobat de
MLPAT nr. 9/N/15.08.93.
-Norme de medicina muncii aprobate de MS. cu ord. 1967/25.01.94.
-Norme generale de protecia muncii aprobate cu Ord.578/DE 5840 al
MS.
La execuia lucrrilor, ct i in activitatea de exploatare i intreinere se
va urmri respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate
care vizeaz activitatea pe antier.

In cele ce urmeaz se prezint principalele msuri care trebuie avute in
vedere la execuia lucrrilor:
- personalul muncitor s aib cunostinele profesionale i cele de
protecia muncii specifice lucrarilor ce se execut, precum i cunotine privind
acordarea primului ajutor in caz de accident.
- s se fac instructaje i verificari ale cunostinelor referitoare la NTS cu
toi oamenii care iau parte la procesul de realizare a investiiei. Acesta este
obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din antier, precum i pentru cel
din alte uniti care vine pe antier in interes de serviciu sau interes personal.
- pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protecie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulaie
prin antier.
Aparate de sudura (grupuri de sudura), precum i generatoare de acetilen
vor trebui controlate inainte de inceperea i in timpul execuiei sudurilor de ctre
serviciul ''Mecanic ef'' al intreprinderii sau a antierului respectiv.
- in timpul montajului se vor evita manevrele lang stalpii electrici
aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora.
- se vor monta placue avertizoare pentru locurile periculoase.
Aceleai norme vor fi respectate de beneficiar i executant.


9. Msuri de prevenire i stingere a incendiilor
In vederea prevenirii i stingerii incendiilor, este necesar respectarea cu
strictee a urmatoarelor norme i decrete:
*Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate
de MI i MLPAT cu Ordinul 381/04.03.1994 i respectiv
nr.1219/03.03.1994.
Page 6 of 9

Norme generale aprobate prin decretul 290/1977.
H.G.R. nr.51/1992 i H.G.R. nr.71/1996 republicat cu
nr.51/1996
Normativ P 118/83 Norme tehnice de protecie i realizarea
construciilor privind protecia la aciunea focului, impreun cu
completarile i modificarile facute d MLPAT prin Ordinul 29 /
N din 10.04.1996.
Normele indicate mai sus sunt obligatorii att pentru proiectant, ct i
pentru beneficiarul i executantul lucrrilor, fiecare in domeniul sau de
responsabilitate. Se va acorda o atenie deosebit depozitarii i manipulrii
materialelor inflamabile, in scopul prevenirii oricror posibiliti de incendiu.
La punctele de lucru se vor organiza pichete de incendiu, lundu-se toate
msurile necesare in scopul respectrii cu strictee a Normelor PSI.
Echipelor de intervenie li se vor face instructaje speciale privind
acordarea de ajutor in caz de incendiu.
Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile de prevenire a
incendiilor se stabilesc de catre elaboratorul documentaiei de organizare de
antier i de ctre unitatea de execuie.
Recepia i punerea in exploatar a lucrrilor cuprinse in prezentul proiect
se va face numai dac s-au realizat msurile PSI indicate in Normele menionate
mai sus.
Cldirea are caracter civic. Gradul de rezisten la foc este determinat de :
-elementele de beton armat cu rezisten la foc de 2,5 ore
-nchiderile i compartimentrile din zidrie au peste 4 ore rezisten la foc
Evacuarea persoanelor este asigurat n caz de incendiu de uile de
evacuare din fiecare ncpere care sunt de tip normal, pe balamale.


10. Asigurarea calitii
In vederea asigurrii calitii in construcii, criteriile de verificare a
cerinelor eseniale pentru lucrrile cuprinse in proiect sunt Arezisten i
stabilitate, conform Regulamentului i Legii privind calitatea in construcii
nr.10/1995.
Din punct de vedere al categoriei de imporan, conform HGR/261/94
construcia se incadreaz in categoria C i modelul de asigurare a calitii nr.3.
Gradul de rezisten la foc este II conform Normativ P 118 /1999.
Clasa de importan este III.






Page 7 of 9

11. Msuri pentru protejarea construciilor existente pe timpul
execuiei lucrrilor
Lucrrile de sptur ale structurii se vor executa pe timp uscat pe termen
scurt. Pentru situaii deosebite pe antier va exista o pomp pentru indeprtarea
apei din gropile de fundaie.
Manipularea materialelor i a utilajelor se va face cu grij, pentru a nu
deteriora elementele de structur sau finisajele imobilului vecin.
Depozitarea materialului rezultat din sptur se va face la distan de
marginea gropilor de fundaii, n aa fel nct s nu provoace surparea acestora.


12. Instruciuni de exploatare i urmrirea comportrii n timp a
construciei

Obiectul urmririi comportrii in exploatare a cldirii i al interveniei in
timp este evaluarea strii tehnice a construciei i meninerea aptitudinii la
exploatare pe toata durata de existent a acesteia.
Urmrirea comportarii in exploatare este una din componentele sistemului
calitii in construcii i are la baza Regulamentul privind urmrirea comportarii
in exploatare, interveniile in timp i postutilizarea construciilor, aprobat cu
HGR nr.766 din 21.11.1997, precum i Normativul P 130/88 Norme
metodologice privind comportarea construciilor, inclusiv supravegherea curent
a strii tehnice a acestora.
Urmrirea comportarii in exploatare a cladirii se face in vederea depistrii
din timp a unor degradri care conduc la diminuarea aptitudinii in exploatare.
Urmrirea comportrii in exploatare a construciei se face prin urmrirea
curent, care are un caracter permanent, durata ei coinciznd cu durata de
serviciu efectiv a cldirii.
Urmrirea curent se realizeaz prin examinarea vizuala direct i cu
ajutorul unor mijloace simple de msurare.
Rezultatul supravegherii curente a strii tehnice (urmrirea curent) se
inscrie in jurnalul evenimentelor din cartea tehnic a construciei.
Beneficiarul are obligaia verificrii comportrii o dat pe trimestru,
precum i dup orice eveniment deosebit (cutremur, inundaie, ploi toreniale,
cderi masive de zpad, supraincrcri accidentale cu materiale, explozii,
incendii, etc.)
Urmrirea curent se face la urmtoarele categorii de lucrri,
analizandu-se:
- situaia terenului de fundare (tasare, umplere, umezire avansat,
alunecare).
- fundaii (fisurare, deplasare)
- structura de rezisten
- perei exteriori, interiori, finisaje
Page 8 of 9

- disconfort (hidrotermic, acustic)
- instalaii
Pentru orice modificare in destinaie va fi informat proiectantul in vederea
lurii acceptului acestuia, innd cont de sarcinile care au stat la baza
dimensionrii elementelor structurale ale cldirii.
Intocmit,
ing. R. Mirescu



































Page 9 of 9

Anexa

Denumire lucrare: BAZA SPORTIVA MULTIFUNCTIONALA
PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITII PE FAZE DETERMINANTE
pentru controlul calitii lucrrilor de construcii, pe faze determinante, n conformitate cu Legea nr.
10/1995 i normativele tehnice n vigoare

Nr.
crt.
Denumire faz
determinant
Lucrri ce se
controleaz i
verific sau se
recepioneaz i
pentru care trebuie
ntocmite
documente scrise
Metoda de control sau documentaia conform
creia se efectueaz controlul
Documentul scris care se ntocmete:
PVLA Proces verbal de lucrri ascunse
PVRC Proces verbal de recepie a calitii
materialelor
PVRP Proces verbal de recepie preliminar
PV Proces verbal
PVVF Proces verbal de verificare pe faze
Cine
ntocmete i
semneaz:
I-Inspecia
de Stat n
Construcii
B-Beneficiar
E-Executant
P-Proiectant
Numrul
i data
actului
ncheiat
1. Natura teren de
fundare
a) Conform Normativ C56/85-caiet II-
terasamente
I+B+E+P
PVLA
2. Armarea fundatiei b) Conform Normativ C56/85-caiet V-betoane
I+B+E+P
PVLA
PVRC
3. Armare elemente
verticale parter
c) Conform Normativ C56/85-caiet V-betoane
B+E+P
PVLA
PVRC
BENEFICIAR, PROIECTANT, EXECUTANT,
ing. R. Mirescu



NOT
1. Executantul va anuna n scris ceilali factori, pentru participare, cu minimum 10
zile naintea datei la care urmeaz a se efectua verificarea.
2. La recepia obiectivului, un exemplar din prezentul program, completat, se va
anexa la cartea construciei.
3. naintea nceperii lucrrilor beneficiarul va convoca Inspecia n Construcii
Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului Roman, constructorul i proiectantul
pentru analiza programului de control.

S-ar putea să vă placă și