LP 2 - FIZIOPATOLOGIE

DIGESTIA PROTEINELOR

Enzimele proteolitice nu exista la nivelul salivei. Exoenzimele actioneaza la capatul

lantului. Omul nu prea are exoenzimele.

Digestia proteinelor incepe la nivel gastric – pepsina care este activata de HCl. Pepsina
este o endoenzima (actioneaza in interiorul lantului si astfel pot rezulta lanturi mai scurte)

In urma digestiei de la nivel gastric din proteine rezulta lanturi proteice mai scurte care se
numesc albumoze si peptone. Raman si proteine neatacate.

Gastrina este un hormon digestiv cu efect local, cu efect paracrin.

Hormonul de autocrinie= o glanda secreta un hormon co rolul de a regla propria functie.

Alte proteaze de la nivelul sucului gastric:

 gelatinaza - desface legaturile in care sunt prolina si hidroxiprolina => desface

proteinele din tesut cartilaginos
 elastaze
 labfermentul
- realizeaza procesul de coagulare a laptelui (Cazeinogenul solubil ->
cazeina insolubila care formeaza o retea in ochiurile care se strang
substantele nutritive ale laptelui)
- exista doar la sugar , pana la un an.

Pana la diversificatia alimentatiei copilul mananca doar lapte, fiind singura sursa de
alimentatie. Nou nascutul are un stomac foarte mic, care se umple foarte repede si ar risca sa nu
isi ia toti nutrientii necesari. Prin coagulare volumul scade si astfel sugarul are posibilitatea sa
ingere cantitati mai mari de lapte. Acest proces este foarte important in primele luni de viata (3-4
luni)

Laptele este un aliment foarte complex. Contine aproape toti nutrientii si astfel permite
procesul de dezvoltare. Dezavantajul acestuia este ca nu are Fe.

Daca dupa 3-4 luni nu i se diversifica alimentatia copilul risca sa faca un deficit de Fe.
Galbenusul de ou contine foarte mult Fe, fiind printre primele alimente introduse.

Anemicii sunt sfatuiti sa manance : ficat (continut crescut in Fe) + lamaie (vitamina C
creste biodisponibilitatea Fe).

1
 Laptele mai are o proprietate foarte importanta: contine anticorpi speciali , in sensul ca
sunt imunoglobuline care sunt rezistente la actiunea enzimelor digestive si se pot absorbi ca
atare: sub forma de proteine prin pinocitoza.

Aceasta proprietate exista doar la sugar si este foarte importanta deoarece organismul sau
nu este capabil sa sintetizeze imunoglubuline chiar daca are toate substantele necesare. Se atinge
capacitatea imunologica abia in jurul varstei de 15 ani.

Alimentatie naturala = lapte matern. NU de origine animala – vaca, capra etc.

Alternativa alimentatiei naturala este alimentatia artificiala! Sub nicio forma nu se

administreaza lapte de origine naturala. Exista lapte artifical imbunatatit si cu Fe. Singura
proprietate care nu a putut fi obtinuta in laborator este aceea ca imunoglobulinele sa nu fie
distruse sub actiunea enzimelor digestive.

Copilul tolereaza laptele de origine animala deoarece inca nu are anticorpi proprii, insa
mai tarziu poate dezvolta alergii alimentare. Cel mai mare risc este insa atunci cand se
alimenteaza laptele altei specii, mai ales lapte de vaca, este riscul aparitiei diabet de tip I.

La nivel duodenal se varsa sucul pancreatic si se continua digestia proteinelor sub

actiunea endoenzimei numita tripsina, rezultand proteine cu un lant din ce in ce mai scurt, pot
exista si proteine neatacate, fiind produs majoritar aminoacizi, di- si tripeptide.

La nivelul vilozitatilor intestinale di / tripeptidazele pot scinda di- / tripeptidele in

aminoacizi.

Proteinele nedigerate, proteinele cu lanturi mai scurte, aminoacizi neabsorbiti merg mai
departe la nivel intestinal unde nu se mai produc procese de absorbtie sau digestie. Singurul mod
de prelucrare al acestora este la nivel intestinal sunt procesele de putrefactie sub influenta
florei intestinale, regasindu-se in scaun.

Daca proportia de proteine din scaun este mare – maldigestie, iar daca proportia de
aminoacizi este mare – malabsorbtie.

Dupa digestie aminoacizii sunt absorbiti prin transport activ secundar simport cu sodiu.

(De invatat mecanismele de transport - Guyton)

Transport activ - se transporta aminoacizii cu consum energetic:

 Primar - energia se consuma in momentul transportului.

 Secundar - transport activ cu consum energetic, insa consumul se produce intr-un alt
moment.

Desen

2
 Intre enterocite- jonctiuni de tip gap

Celule carrier

- devin active doar daca ambele situsuri sunt activate.

- Se reorienteaza spre interiorul enterocitului.

Aa practic se foloseste de gradientul sodiului pentru a fi absorbit in enterocite (= sodiul

trage dupa el).

Transportul se face impotriva gradientului de concentratie, dar impreuna cu Na care

merge in sensul gradientului de concentratie, iar energia necesara acestui transport se consuma
cand se formeaza gradientul pentru Na (in polul bazal – ATP-aza => Na este in concentratie mult
mai mare in exteriorul celulei )

Simport – particula care ajuta la transport se transporta in acelasi sens cu nutrientul care
se foloseste de acea particula => Na si aa trec in acelasi sens.

Vena porta preia nutrientii si ii duce la ficat ( cu vascularizatie functionala si nutritiva)

inainte de a ajunge in circulatia generala. Ficatul are o functie de triaj. Nu s-ar putea face aceasta
dristibutie conform necesitatilor fara ficat.

Ficatul mai are si functie de detoxifiere.

Sistem port= sistem cu dubla capilarizare , aparut din nevoi functionale.