MORFOPATOLOGIE LP 9

Tumorile mezenchimatoase sunt mult mai rare decat cele epiteliale, dar sunt mai variate.

Tumorile beningne sunt in general bine diferentiate, uneori incapsulate, dar exista si tipuri cu
crestere invaziva.

Tumorile maligne (= sarcoamele) sunt mult mai rare decat carcinoamele si au predilectie pentru
varstele tinere, chiar si copii. Cresc repede, hemoragiile si necrozele sunt timpurii si frecvent extinse.

Microscopic prezinta structura histoida, vasele sanguine sunt lipsite de pereti proprii, sangele
circuland prin spatii sau lacune vasculare, delimitate de celulele tumorale. Aceasta particularitate
structurala permite producerea timpurie a metastazelor hematogene, cele limfogene fiind mai rare.

TUMORILE TESUTULUI CONJUNCTIV

A. Tumorile beningne : tip fibros, tip colagenic si tip fibrohistiocitar

a. FIBROMUL
 Este constituit din celule si fibre conjunctive. Se intalneste oriunde in organism
(=ubvicuitar).
 Macroscopic apare ca o formatiune nodulara bine delimitata, incapsulata, de culoare
albicioasa sau poate fi chiar slab roscata.
 Pe sectiune are aspect de vartejuri sau fascicule.
 Poate sa aiba o consistenta dura atunci cand este constituit din tesut conjunctiv fibros, sau
moale cand este constituit din tesut conjunctiv lax.
 Exista fibroame in care alaturi de tesuturile conjunctive pot prolifera si alte tipuri de
celule sau tesuturi :
- Tesutul adipos = lipofibrom
- Vase sanguine = angiofibrom
- Fibre musculare netede = leiomiofibrom

b. HISTIOCITOMUL
 Este format din histiocite si uneori histiocite si fibroblasti.

c. MIXIOCITOMUL = MIXOMUL
 Este constitituit dintr-un tesut conjunctiv mucoid mixoid asemanator gelatinei Wharton
din cordonul ombilical
 Tumora este de consistenta moale, gelatinoasa, recidiveaza frecvent.
 Localizari obisnuite: mm scheletici, tesutul subcutanat, retroperitoneal, mai rar inima si
oasele maxilare.

B. Tumorile maligne

1
 a. FIBROSARCOMUL
 Reprezinta o tumora maligna alcatuita din celule alungite de tip fibroblastic.
 Numarul mitozelor este moderat spre inalt. Celulele sunt uniforme ca si forma.
 Fibrosarcomul se dezvolta in tesutul subcutanat, in tesuturile moi ale extremitatilor,
periostului si mai rar in unele organe interne.
 Se intalneste la toate varstele, dar cu o oarecare predilectie la tineri.
 Produce metastaze pulmonare
 Sunt in general radiorezistente
 Rata de supravietuire la 5 ani este de 40-45%.

b. HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN / SARCOM NEDIFERENTIAT DE GRAD

INALT
 Este cel mai frecvent tip de sarcom intalnit la adult.
 Se localizeaza in tesuturile moi profunde ale membrelor si trunchiului, retroperitoneu si
mai rar in alte regiuni.
 Poate sa apara si dupa radioterapia efectuata pt o alta tumora si atunci poarta denumirea
de sarcom postiradiere.
 Macroscopic este mare, de aprox 10 cm
 Culoare pe suprafata de sectiune este alba spre brun inchis, uneori seamana cu un
hematom, iar necroza si hemoragiile sunt frecvente.
 Acesta metastaseaza atat pe cale limfogena cat si hematogena.
 Supravieturiea medie la 5 ani este de 30-35%.

TUMORILE TESUTULUI ADIPOS

A. Tumori benigne:
a. LIPOMUL
 Este alcatuit din tesut adipos matur, lipsit de lobulatia caracteristica.
 Este o tumora galbena de consistenta moale, limite nete, deseori incapsulata.
 Lipomul intramuscular are caracter infiltrativ.
 Localizare:
- Tesutul subcutanat
- Tesuturi moi profunde: mm scheletici, mucoasa intestinala
- Mai rar se intalneste in diferite organe: plaman, rinichi, ficat. Au fost descrise si
lipoame intracraniane.
 Lipomul creste lent si este una dintre cele mai benigne tumori.

b. HIBERNOMUL
 Este o tumora benigna, rara, formata din tesut adipos brun de tip embrionar .
 Localizare: regiunea interscapulara, axilar, cervical, mai rar in alte regiuni.

c. LIPOBLASTOMATOZA / LIPOMUL CONGENITAL

2
  Este tumora beningna intalnita la copii la nivelul membrelor inferioare.

B. Tumori maligne
a. LIPOSARCOMUL
 Este una dintre cele mai frecvente tumori maligne ale partilor moi.
 Cel mai frecvent se localizeaza la nivelul tesuturilor moi ale coapsei, gambei, trunchiului,
retroperitoneu.
 Macroscopic este o tumora infiltrativa de dimensiuni mari, de consistenta si culoare
variata. Poate sa fie cenusiu gelatinoasa, galbuie-moale, albicioasa-carnoasa.

TUMORILE TESUTULUI CARTILAGINOS

A. Tumori benigne
a. CONDROMUL
 Este o tumora benigna constituita din tesut cartilaginos
 De obicei se dezvolta la nivelul scheletului osos si mai rar independent de acesta: plaman,
amigdale.

b. CONDROBLASTOMUL
 Este o tumora rara care apare de obicei la persoanele tinere
 Este localizata indeosebi in epifiza oaselor lungi.

B. Tumori maligne
a. CONDROSARCOM
 Poate fi:
- primar cand se dezvolta initial de novo ca o tumora maligna
- secundar cand se produce prin malignizarea unui condrom benign.
 Poate sa ajunga la dimensiuni foarte mari, infiltreaza si distruge osul precum si tesuturile
moi periosoase.

TUMORILE TESUTULUI OSOS

A. Tumori benigne
a. OSTEOMUL
 Este relativ rar, cu o crestere foarte lenta.
 Cel mai frecvent se localizeaza la nivelul oaselor craniene si faciale.
 Mult mai rar: vertebre, omoplat, bazin.

b. OSTEOMUL OSTEOID
 Apare frecvent la persoanele tinere, cel mai frecvent la nivelul corticalei oaselor lungi,
mainii, picioarelor, vertebrelor.

3
  Se manifesta clinic prin durere si tumefiere la nivelul tumorii.

B. Tumorile maligne
a. OSTEOSARCOMUL
 Este cea mai frecventa tumora maligna primara a osului.
 Elementele tumorale si-au pastrat capacitatea osteogenetica si produc tesut osos atipic.
 Majoritatea se dezvolta de novo, insa poate sa apara si pe fondul unei leziuni osoase
preexistente sau chiar dupa radio-sau chimioterapie.
 Clinic: durere si tumefiere si poate sa produca si limitarea miscarilor in articulatiile
vecine daca tumora este mare.

b. OSTEOCLASTOM MALIGN
 Este o tumora osteolitica, cu o evolutie rapida, cu prognostic nefavorabil.
 Predomina la femei.
 Cam in jumatate din cazuri apare la nivelul genunchiului.

TUMORILE TESUTULUI MUSCULAR

A. Tumori benigne
a. LEIOMIOMUL
 Este format din tesut muscular neted.
 Cel mai frecvent se localizeaza la nivelul miometrului.
 Leiomiomul uterin este o tumora nodulara, bine delimitata, de culoare albicioasa,
consistenta ferma.
 Poate fi localizata subseros, intramiometral sau submucos.
 Pe sectiune prezinta un desen fascicular caracteristic: in vartejuri.
 Clinic: durere, menometroragii (=sangerari abundente atat in timpul menstruatiei cat si in
afara perioadei menstruale) - cel mai frecvent apar in cazul tumorilor situate subseros .
 Sunt hormonodependente => cresc mai repede in timpul sarcinii sau cand sunt folosite
contraceptivele.
 Pot interfera cu functia de conceptie.
 Microscopic este constituit din fascicule de fibre musculare netede care au nucleii
alungiti cu capete rotunjite uniform. Mitozele nu se vad.
 In tumorile mai mari sunt frecvente si procesele regresive, spre ex calcificarea.
 Daca printre celulele tumorale apar si elemente, spre ex fibre conjunctive se numeste
conjunctivo- leiomiom = fibroleiomiom.

b. RABDOMIOMUL este foarte rar si este format din tesut muscular striat. Exista doua tipuri:
 Tip fetal – apare la copii sub 3 ani si se localizeaza predominant in partile moi ale
capului si gatului.
 Tipul adult – apare la nivelul cavitatii bucale, faringe, laringe.

4
 B. Tumori maligne
a. LEIOMIOSARCOMUL
 Este o tumora rara localizata mai frecvent retroperitoneal, tub digestiv, miometru.
 Majoritatea apar de novo, dar in uter apare si forma secundara, rara, provenita din
malignizarea unui leiomiom.
 Este o tumora radiorezistenta.

b. RHABDOMIOSARCOMUL este relativ frecvent. Se gaseste pe locul 3 privind incidenta

sarcomului. Se disting 3 forme.
 Forma pleomorfa- cea mai rara . Produce timpuriu metastaze hematogene si limfogene.
Are un prognostic nefavorabil
 Forma embrionara- cea mai frecventa. Predomina la copii, creste repede, foarte
agresiva, duce la moarte in decurs de 1-3 ani.
 Tipul alveolar – apare si la copii si la tineri. Este deosebit de agresiv. Produce timpuriu
metastaze limfogene si hematogene. Supravieturire de aprox 1-2 ani.

TUMORILE VASCULARE

A. Tumori bennigne
a. ANGIOAME
 Majoritatea tumorilor benigne ale vaselor de sange se mai numesc hemangioame si ale
vaselor limfatice limfangioame.
 Sunt prezente inca de la nastere si nu mai sunt considerate a fi tumori adevarate ci mai
degraba malformatii tisulare respectiv hamartoame congenitale. Hamrtomul = masa de
tesut neorganizat specific unei anumite regiuni anatomice. Ex: celule hepatice,…, ducte
biliare intr-o tumora la nivel hepatic . Sunt tumori adevarate numai acele cateva tipuri
care prezinta crestere progresiva.
 Hemangioamele se pot localiza oriunde in organism, pot fi solitare sau multiple, de obicei
nu sunt bine delimitate si nu au capsula.
 Dintre hemangioamele coongenitale unele raman nemodificate pe parcursul vietii, altele
involueaza spontan in primii ani si doar cateva cazuri au o evolutie progresiva.
 Dupa caracterele microscopice sunt de mai multe tipuri
1. Hemangiom capilar – alcatuit din capilare cu pereti subtiri, ce pot fi dilatate sau
colabate, cu continut sangvin sau goale, tapetate cu celule endoteliale turtite. Se
intalnesc la nivelul pielii, mucoasa bucala, muschii scheletici, oase, rar in alte
organe.
2. Hemangiom juvenil – alcatuit din capilare taepetate cu endoteliu pluristratificat si
insule sau cordoane solide formate din celule endoteliale. Apare la sugari. Tumora
cutanata, care poate fi proeminenta, rosie vie, poate creste progresiv infiltrand

5
 tesuturile invecinate, insa dupa 6 luni cresterea poate fi lenta, uneori evolutia se
opreste si tumora se transforma fibros. Se intalneste la nivelul pielii gatului si fetein
si este o tumora radiosensibila.
3. Hemangiom cavernos/ Cavernom – este format din spatii vasculare largi,
neregulate, care comunica intre ele si sunt captusite cu celule endoteliale. Intre
aceste spatii pline cu sange venos se gasesc septuri fibro-conjunctive. Cel mai
frecvent este localizat la nivelul ficatului dar apare si la nivelul mucoasei bucale,
piele. Cavernoamele mari hepatice se pot tromboza.
4. Hemangiomul arterial si venos – format din vase cu traiect sinuos. Este localizat
la nivelul meningelui, pielii capului, membrelor inferioare.
5. Glomangiomul – se dezvolta din elementele musculare ale anastomozelor
arteriovenoase din piele si este localizat la nivelul pulpei degetelor / subunghial.
Este dureros.
6. Hemangio-pericitom

b. Tumori maligne
a) ANGIOSARCOMUL
 Se dezvolta in ficat, splina, piele.
 Este de culaore maronie sau rosu inchis.
 Are o crestere locala deosebit de agresiva si nu produce metastaze.

b) SARCOMUL KAPOSI
 Apare in 4 forme clinice specifice. Toate sunt legate de un deficit imun.
 Tumora de obicei este simetrica, iar uneori poate regresa spontan.
 Cele 4 forme sunt:
1. Sarcomul Kaposi clasic – redusa ca raspandire, apare bilateral pe degete, picioare,
maini, sub forma de noduli mici si ………….., iar prognosticul este bun
2. Sarcomul Kaposi african
3. Forma Kaposi la persoanele sub tratament imunosupresiv – transplant renal, boli
inflamatorii ale tubului digestiv. Cand tratamentul este oprit tumora regreseaza.
4. Kaposi asociat SIDA
- Este epidemic pentru toate subgrupele de bolnavi cu SIDA si mai ales la subgrupul
homosexual.
- Apare ca o eruptie maculopapuloasa pe tegumente si mucoase, disemineaza larg in
viscere si limfoganglioni.
- Prognosticul este legat de statusul imun al pacientilor.

TUMORILE PIGMENTARE

A. Tumorile benigne
a. NEVUL PIGMENTAR
 Este o tumora congenitala, se localizeaza la nivelul pielii, ochiului , respectiv
conjunctiva, iris, si mai rar in diferite mucoase.

6
  Lipseste la rasa neagra.
 Creste lent si dupa o anumita perioada evolutia se opreste. In perioada pubertatii si
graviditatii poate prezenta o crestere tranzitorie.
 Se poate prezenta sub diferite forme macroscopic:
- nev plan cand este leziune plana, bruna inchisa sau chiar negricioasa.
- nev verucos cand este proeminent.
- nev hipercheratozic cand este acoperit de un strat cornos gros.
- nev pilos cu numeroase fire de par
- nev gigant cand suprafata cutanata este existinsa.
 Microscopic pot exista 3 forme:
1. Forma intradermica = nevul intradermic = cel mai frecvent. Proliferarea nevocitelor
(=celulele pigmentare care au tendinta de a se grupa in cuiburi si nu au dendrite) se realizeaza
exclusiv la nivelul dermului. De obicei nu se malignizeaza.
2. Nevul jonctional – cateva cuiburi de celule care se situeaza la nivelul jonctiunii derm-
epiderm. Acesta se poate transforma malign.
3. Nevul compus – asocierea celor 2 forme de mai sus. Se poate transforma malign intr-o
poportie mai mica decat nevul jonctional .
 Transformarea maligna este favorizata de iritatia cronica ( imbracaminte, traumatisme),
expunere exagerata la soare, excizie chirurgicala necorespunzatoare.
 Aproape o cincime din melanoame apar pe fondul unor nevi.
 Semnele timpurii ale transformarii malingne sunt cresterea rapida, prurit local, unori
chiar si durere, aparitia unui halou rosu inflamator in jurul nevului.

B. Tumorile maligne
a. MELANOMUL
 Este o tumora cenusiu bruna, bruna inchisa sau neagra in functie de continul de pigment,
insa poate fi si acroma.
 Cel mai frecvent se intalneste la nivelul pielii, dar se poate intalni si la nivelul globului
ocular si rar in diferite mucoase,.
 Majoritatea tumorilor se dezvolta de novo in teritorii aparent normale. La persoanele de
rasa neagra apar exceptional si au o localizare plantara.
 Microscopic: Dezvoltarea unui melanom incepe intotdeauna in partea inferioara a
epidermului = la nivelul jonctiunii dermo=epidermice.
 Mitozele nu sunt frecvente.
 In faza timpurie melanomul creste orizontal in stratul superficial al dermului = crestere
radiala. Mai tarziu invadeaza straturile profunde, prezentand deci o crestere verticala,
ajungand pana in hipoderm.
 Melanomul este o tumora agresiva, produce metastaze limfogene si hematogene.
 Sunt frecvent metastazele produse in apropierea tumorii primare = tumori satelite.

TUMORILE EMBRIONARE

Pot porni din celulele restante care si-au pastrat caracterul embrionar.

7
 In functie de capacitatea de diferentiere a celulelor tumorale pot fi unipotente, multipotente sau
totipotente.

TUMORILE EMBRIONARE UNIPOTENTE

Celulele neoplazice in cursul proliferarii se diferentiaza intr-o singura directie si tumora are un
aspect microscopic monomorf format dintr-un singur tip de celula. Exemple:

 neuroblastomul si tumorile inrudite

- Au originea in celulele derivate din creasta neurala, in ggl simpatici si medulara
glandei suprarenale.
- Apare la sugar si la copii mici, poate fi si congenital. Copii diagnosticati care au
varsta sub 18 luni au un prognostic mai bun.
- Tumora secreta catecolamine, motiv pentru care masurarea metabolitilor acestora
in urina este un test de screening util.
- Tumora se poate benigniza transformadu-se in ganglioneurom benign prin
diferentiere spontana si progresiva a celulelor.
 retinoblastomul
- Pierderea sau inactivarea unor gene supresoare este factorul decisiv in transformarea
maligna embriogenetica.
- Varsta medie in momentul prezentarii la medic este de 2 ani.
- Manifestari clinice: tulburari de vedere, strabism, durere, sensibilitate oculara, o
nuanta albicioasa a pupilei / reflexul ochiului de pisica.

 metroblastomul este cea mai frecventa tumora maligna cerebrala a copilului. In cele mai
multe cazuri apare la nivelul cerebelului si este radiosensibila.

TUMORILE EMBRIONARE MULTIPOTENTE – in cursul proliferarii celulele tumorale se

pot diferentia in mai multe direcii si realizeaza astfel 2 sau mai multe tipuri de structuri tisulare. Exemple:

 Nefroblastomul/ Tumora Wilms

-
Este cea mai frecventa tumora maligna solida intalnita la copii.
-
Clinic se coreleaza de obicei cu o dimesniune enorma .
-
Se palpeaza cu usurinta, se poate extinde dincolo de linia mediana, pana in pelvis.
-
Mai rar initial putem avea febra, dureri abdominale, hematurie, obstructie
intestinala. Prognosticul este bun.
 Hepatoblastomul
 Pneuoblastomul
 Sarcomul botrioid - localizat frecvent in vezica urinara sau vagin

TUMORILE EMBRIONARE TUTITPOTENTE / TERATOAMELE

8
 Tumora este formata din multiple tipuri de tesuturi dispunse dezordonat, haotic. Se dezvolta din
celulele germinale care provin din sacul vitelin si migreaza in timpul dezvoltarii embrionului in gonade,
dar care in cursul migrarii se pot opri in mediastin sau retroperitoneu.

Teratoamele mature sunt tumori benigne si alcatuite din componente tisulare asemanatoare
tesuturilor adulte diferentiate.

Cel mai frecvent este chistul dermoid care cel mai des se intalneste la nivelul ovarului si se
prezinta ca o formatiune chistica a carei cavitate este plina cu o masa albicioasa, branzoasa, ca terciul care
contine si fire de par. Suprafata interna este neteda, peretele este in general subtire, dar prezinta o zona
ingrosata, proeminenta in cavitate, denumita protuberanta Wilms in care se pot observa lame osoase cu
rudimente dentare.

Microscopic peretele fibroconjunctiv al tumorii este acoperit pe fata interna cu epiteliu

pavimentos. Subepitelial se gasesc numerosi foliculi pilosi si glande sebacee.

La nivelul protuberantei Wilms se gasesc cele mai variate tipuri de tesuturi si structuri tisulare:
tesut cartolaginos, tesut osos, tesut nervos, tesut tiroidian.

Chistul dermoid se formeaza in cursul embriogenezei si se dezvolta in continuare in cursul

cresterii organismului. Are o evolutie benigna dar foarte rar epiteliul de captusire se poate maligniza si da
nastere unui carcinom epidermoid.