Fiziopatologie – Cursul 3

REACTIA DE TIP INFLAMATOR

 Raspunsul inflamator
 Reactia de inflamatie face parte din reactia normala a organismului.
 R de aparare sunt
- Nespecifice = tip de reactie de aparare in care reactiile organismului sunt similiare indiferent de
natura agentului care provoaca(agentul proinflamator), acel agent nonself fata de care organismul
dezvolta o reactive de aparare
- Specifice = acele reactii in care organismal dezvolta un anumit tip de effect directionat si centrat pe
natura antigenului (natura agentului care provoaca raspunsul)
 Raspunsul specific de aparare este raspunsul imun.
 Agenti nonself = Agenti care invadeaza → incearca sa perturbe homeostazia orgaismului.
In fata unor agenti nonself care ar vrea sa perturbe echilibrul homeostazic dispunem de niste
mijloace naturale de aparare:
1. Barierele normale de aparare
1.1 Tegument intact
1.1.1 Factori mecanici
- Piele - formeaza o bariera fizica in calea patrunderii microbilor
- Mucoase -inhiba patrunderea microorganisemlor( nu atata de eficienta ca pielea)
- Fire de par - filtreaza microorg, praful si impuritatile (fosele nazale)
- Cili - de la nivelul tractului respirator; actioneaza impreuna cu mucusul (care este secretat
la acest nivel si ii imprima o miscare spre exterior a mucusului de care se prin
microorg,impuritati, subst care ar putea penetra organismal prin aparatul respirator)
capteaza, fixeaza si elimina microorg, praful si impuritatile din tractul respirator superior
- Fumatul incetineste si poate paraliza miscarea ciliilor si este FR pentru infectiile
respiratorii pentru ca este mult diminuata capacitatea de aparare prin intermediul
miscarilor ciliilor
- Ductele lacrimale - lacrimile dilueaza si indeparteaza (daca lacrimile sunt secretate in
abundenta pot indeparta corpi staini) substantele iritante si microbii
- !! in momentul ne intra un corp strain (ex praf) trebuie sa avem grija ca miscarea
(de frecare pt indepartare) sa fie spre interior si nu spre exterior deoarece drumul
natural al lacrimilor pentru colectare este spre unghiul intern al globilor oculari si
asa se dreneaza acel obiect. In cazul in care miscarea este spre exterior nu facem
altceva decat sa adancim si sa le bagam in sacul conjunctival.
- Saliva - spala,indeparteaza microorg din cavitatea bucala
- la nivel salivar exista capacitatea de dilutie
- Epiglota - previne intrarea microorg, a prafului si a impuritatilor in trahee
- Urina - spala si indeparteaza microorg din uretra
1.1.2 Factori chimici
- De ordin fizico-chimic
- Ph-ul cutanat acid - inhiba cresterea microorganismelor

- Acizii grasi nesaturati - substante antibacteriene (bactericide sau bacteriostatice) din

sebum
- Lizozim - substante antimicrobiene in saliva, lacrimi, secretii nazale, transpiratii, fluidele
tisulare
- Sucul gastric - distruge bacteriile si toxinele
- alimentele nu sunt sterile, nu sunt nici infestate si atunci o parte din incarcatura
microbiana este distrusa prin aciditatea sucului gastric
1.2 Substante antimicrobiene
- Interferon- protejeaza celulele de infectiile virale
- Complement seric- liza microorganisemlor, protejeaza fagocitoza, chemotaxia
1.3 Alte tipuri de raspunsuri
- organismul (dupa ce barierele natural ale ogansmului sunt invinnse) permite neutralizarea sau
macar localizarea si izolarea agentilor nonself care ar avea tendinta sa distruga homeostazia
organismului

1
 - De ex:
 Fagocitoza - ingestia si distrugerea particulelor non-self de catre monocite si macrophage
 Inflamatia - inhiba si distruge microbii, asigura reparatia tisulara
 Febra - inhiba cresterea microbiana si grabeste reactia de reparatie tisulara ( s-a infirmat
ipoteza ca este o reactie de aparare)
- In contextual in care toate aceste mijloace natural de aparare sunt invinse si reuseste un agent
nonself sa patrunda in interiorul organismului, pana sa afecteze homeostazia organismului,
acesta reactioneaza. Boala apare in conditiile in care reactia organismului este deficitara. Nu
este suficienta (este necesara, dar nu suficienta) actiunea agentului etiologic al unei boli
deoarece organismul reactioneaza prin reactii de tip :
Explicatii poza:
- Avem o bariera naturala de aparare reprezentata de piele care are mijloace de aparare de
tip mecanic, dar si de natura chimica. Un agent nonself care a reusit sa penetreze bariera
cutanata si declanseaza o reactive de apare. In jurul zonei in care s-a incercat atentatul la
integritatea organismului se concentreaza tot felul de pariticipanti-niste celule care par a fi
de origine sanguine si este vorba despre leucocite care sunt implicate in reactiile de
aparare ale organismului. In inflamtie actorii prinicipali sunt reprezentati de leucocite (un
anumit tip). Aceste leucocite ca sa poata sa actioneze parasesc patul vascular si se
deplaseaza in zona de actiune a agentului nonself si aici au loc o serie de reactii care au ca
efect neutralizarea sau macar inzolarea agentului nonself. Asta inseama ca in raspunsul
inflamator in zona respectiva trebuie sa se desfasoare o serie de reactii, una dintre ele fiind
vasodilatatia pentru a aduce un aport cat mare de leucocite in zona in care se va produce
raspunsul inflamator.
- Raspuns inflamator = reactie de aparare nespecifica indiferent de natura agentului care a
initiat reactia
- Raspuns imun = reactie de aparare specifica, depinde de natura agentului care a initiat
reactia
- Amandoua contribuie la neutralizarea agentilor nonself, toate aceste raspunsuri trebuie sa
se soldeze cu reparea tesuturilor care au injuriate. Reactiile de regenerare
- Regenerearea tisulara si/sau inlocuirea cu tesut fibros cicatricial= este foarte importanta
pentru ca raspunsul inflamator si imun provoaca leziuni intr-o anumita zona: uneori tesutul
se inlocuieste cu acelasi tip de tesut, daca nu se inlocuieste cu tesut conjunctiv de tip fibros
Inflamatia
- este o reactie nespecifica de aparare
- localizata/sistemica
- inflamatia apare in tesuturi vascularizate deoarece celulele care au capacitatea de fagocitoza se
gasesc in sange( leucocite=cellule albe) sau in tesuturi care au vase de sange in apropiere (ex:
cornea nevascularizata- inflamatia din keratita)
 Celulele proprii ale organismului pot fi distrese in timpul rectiei inflamatorii si atunci trebuie sa fie
cat mai limitata acesta reacie pentru a nu produce efecte colaterale. Practic inflamatia este o
reactie de aparare a organismului sipoate sa produca leziuni de tip reactive. Pot fi leziuni de natura
direct exercitata de un agent nonself sau pot fi leziuni reactionale-produse de fapt de reactia
organismului impotriva agentului nonself.
 Raspunsul inflamator ACUT
= este un raspuns pe termen scurt si implica o serie de modificari de natura hemodinamica (in
tesut trebuie sa se produca o serie de reactii hemodinamice care sa aduca un raport de celule
implicate in reactia de tip inflamator-anume de leucocite granulare care sunt in mod special
implicate in raspunsul de timp acut). Mai apare si un exudat in functie de care putem clasifica
raspunsul de tip inflamator.
Scopul:
- neutralizarea/distrugerea agentului ofensiv
- restrictioneaza/localizeaza/izoleaza distructia tisulara la aria minima posibila
- interconectat cu procesele reparatorii tisulare la locul injuriei
- alerteaza/pregateste organismul pentru amenintarea integritatii tisulare
- pregateste aria injuriata pentru procesele de vindecare

2
Infectia diferita de inflamatie !
Infectia = contaminare cu agenti infectiosi (microbe, virusuri, paraziti, fungi) care poate evolua cu o
inflamatie
Infectia = nu e intotdeauna reactive la o injurie biologica (nu neaparat agenti infectiosi)
- Se declanseaza si in alte conditii: traumatisem, infarct de miocard
Agentii etiologici ai inflamatiei:
I.
1. Endogeni
2. Exogeni
II.
1. Fizici
2. Chimici
3. Biologici
- In ciuda faptului ca exista largi varietati de agenti etiologici, secventa evenimentelor fiziopatologice
e REMARCABIL DE SIMILARA.
- Raspunsul inflamator implica: o secventa de evenimente fiziopatologice specific declansata ca
raspuns la o injurie cauzata de un agent etiologic nespecific
Agent etiologic nespecific
- infectie streptococica SIMILARE - raspunsul tisular
- necroza tisulara(IMA) → Secventa FP specifica SIMILARA → - modificarile sistemice
- injurie endoteliala DIFERA doar - localizarea tesutului injuriat
- extinderea leziunii tisulare
→ Se vor parcurge doar etapele FP necesare si suficienta minimizare a injuriei tisulare
Tipuri de raspuns inflamator
1. Raspuns inflamator acut
- Raspuns inflamator pe termen scurt, tip de injurie
- Implica:
- modificari hemodinamice/ de natura vasculara
- formarea unui exudat
- participarea celulelor albe granulare (WBC= white blood cells)
- se poate termina prin vindecare sau se poate croniciza
2. Raspuns inflamator cronic
- exista un pattern neuniform deoarece implica participarea leucocitelor negranulare…scrie mai
jos
- raspuns inflamator persistent, pattern neuniform
- implica:
- participarea celulelor albe negranulare
- respiratie prin tesut fibros cicatricial/ diformitati
- distrugerea tisulara este mult mai ampla si repetata si de cele mai multe ori vindecarea se face
prin cicatrizare prin inlocuire cu tesut fibros. Tesutul fibros se depune anormal si pot exista si
diformiti, mai ales daca ceva nu este controlat, tratat cum trebuie.

Inflamatia
- Denumim tesutul afectat si adaugam la sfarsitul tesutului:
- sufixul: -ITA care desemneaza faptul ca tesutul a fost afectat inflamator
- Ex: rinita, apendicita, gastrita, amigdalita, meningita
- poate fi acuta/cronica, ex: amigdalita acuta/cronica
- tipul exudatului, ex: apendicita cronica (acuta) seroasa sau flegmonoasa sau purulenta, amigdalita
acuta pultacee

3
Raspunsul inflamator acut:
- Sunt prezente semnele clasice/semnele celsiene: rubor, calor, tumor, dolor, functio lesa
- Primele 4 au fost introduce de Celsius in sec. I A.D iar Galen in sec. II A.D a introdus/adaugat
functio lesa = deficit functional (perturbarea functiei organului/tesutului afectat de raspunsul
inflamator) ex: articulatie inflamata → dificultate in miscare
- Nu in orice tip de inflamatie gasim toate aceste semne, unele reactii inflmatorii sunt
paucisimptomatice si nu le putem pune in evidenta decat prin analize, prin cresterea reactantilor
de faza acuta. In procesul de ateroscleroza, spre ex., nu o sa gasim semnele celsiene si atunci
demonstram prezenta inflamatiei prin analize de o mare sensibilitate.
Momente raspuns inflamator acut:
Aceste momente se desfasoara simultan.
1. hemodinamic/vascular - in timpul raspunsului vascular la nivel biochimic se elibereaza MEDIATORII
INFLAMATORI (foarte important- diagnosticul paraclinic)=care sunt niste purtatori de informatie
2. celular – in timpul caruia apare EXUDATUL INFLAMATOR care e specific raspunsului inflamator acut
Momentul vascular/hemodinamic:
Formare edemului:
1. incepe aproape imediat dupa momentul injuriei(dupa actiunea agentului proinflamator) si consta
intr-o reactive vasoconstrictoare (este momentana, pasagera, efemera-dureaza cateva secunde)
care implica vasele mici din teritoriul lezat
2. apare o vasodilatatie activa = hiperemica care afecteaza vase cu calibrul ceva mai mare de
exemplu arteriolele sau venulele din teritoriul respectiv si datorita hiperemiei (cresterea volumului
sangvin) se explica o serie de semne clinice care apar in zona inflamatiei: roseata si caldura locala
( din cauza ca ajunge mai mult sange care e necesar pentru a asigura un aport suficient de celule)
- vasodilatatia activa = FAZA HIPEREMICA – rubor si calor
- hiperemie = cresterea fluxului sanguin in zona respectiva; se produce prin vasodilatatie
Vasele inca sunt sensibile la actiunea unor agenti vasoconstrictori. Daca am actiona cu ag
vasoconstrictori am obtine o reactie de tip vasoconstrictor.
Reactia vasodilatatorie se poate prelungi dar de aceasta data vorbim de o →
3. apare o vasodilatatie paralitica/ vasoplegica- vase nu mai raspund la actiunea unor substante
vasoconstrictoare → sangele stagneaza in zona respective si da mult timp proceselor celulare
determinand cresterea permeabilitatii capilara → extravarea de fluid din patul vascular in tesulul
interstitial si apare EDEM local (tumor)
- pot sa apara si alte semne celsiene prin tumefactie si prin presiunea asupra terminatiilor
nervoase
Momentul vascular:
- Pot fi comprimate tesuturile nervoase datorita congestiei tisulare (aflux de sange) si apare
DUREREA (dolor)
- Se elibereaza mediatorii si apare perturbarea functiei (FUNCTIO LESA) fie dpdv mecanic sau
secretor.
- Fiind o reactive de aparare, momentul vascular are efecte benefice:
- dilutie, agentul proinflamator e diluat prin aport suplimentar de sange
- staza vasculara (importanta pentru diapedeza) – permite aportul de celule si permite un timp
mai indelungat de actiune al acestor celule in zona respectiva/inflamata
- injurie vasculara → declansarea/activarea locala a hemostazei = formarea unui fie a unui dop
alb plachetar, fie a unui dop rosu de fibrina pentru oprirea extravazarii sangelui din patul
vascular si daca fluxul sangvin e scazut in teritoriul respectiv, e mai scazuta tendinta de a spala
aceste dopuri si mai benefica reactiilor de hemostaza
- inactivarea/distrugerea agentului etiologic
- localizarea raspunsului inflamator
- limitarea injuriei tisulare
Momentul vascular Brief - in functie de severitatea injuriei au loc 3 patterni de raspuns:
1. R.I- imediat,tranzitor = vasoconstrictie (secundar/efemer-reactie rapida si de scurta durata)
2. R.I-imediat,sustinut = vasodilatatie/ hiperemie (cateva ore pana la cateva zile)
→ daca nu se atinge obiectivul poate sa apara o reactie hemodinamica tardiva:
3. R.I-tardiv =vasodilatatie vasoplegica/ cu aparitia edemului (apare dupa 4 h si nu mai tarziu de 24 h
si poate dura cateva zile; apare in functie de intensitatea agentului proinflamator)

4
Momentul celular
Celulele implicate in procesul inflamator:
- au in comun proprietatea de fagocitoza agentii non-self, aceasta capacitate se datoreaza unui
precursor comun: celula stem pluripotenta din care se dezvolta o celula stem pe linie mieloida si
una pe linie limfoida, iar pe linia mieloida apare cate un cap de serie pentru fiecare dintre celulele
sangvine:
- pt seria rosie,
- pt seria plachetara iar
- pt seria alba exista o unitate formatoare de colonii granulocitmonocitara din care se
dezvolta PMN si monocite
1. Mastocitele si bazofilele
- Bazofilele sunt in sange si sunt similar celulelor tisulare mai mari numite mastocite
- Ele elibereaza HEPARINA (impiedica coagularea sangelui), HISTAMINA, BRADIKININA,
SEROTONINA
2. Eozinofilele
- Sunt fagocite albe si manifesta chemotactism
- Apar in numar mare la persoanele cu infectii parazitare
- Au capacitatea speciala de a se acumula in tesuturi in care apar reactii alergice
- Mastocitele si bazofilele elibereaza factorul chemotactic pentru eozinofile care induce migratia
eozinofilelor catre tesuturile cu inflamatie alergica
3. Neutrofile
- Celulele inflamatorii principale
4. Sist monocito macrofagic:
- Sunt prezente in tesuturi si pot fagocita un numar mare de bacterii si particule mari
- Monocitele sunt prezente in sange, ele patrund in tesuturile inflamate → isi maresc volumul
- Leucocitele au un parcurs comun, ele provin din celulele stem pluripotente
II. Momentul celular
- Se produce fenomenul de marginatie leucocitara.
- In mod normal, spre peretele vascular circula cam 9%, in curgere laminara
- In inflamatie, acest fenomen se exacerbeaza → mult mai multe leucocite trec spre peretii
vasului, pregatind diapedeza,
- Procesul de marginatie se intampla prin actiunea unor substante = molecule adeziune celulara
= selectine + integrine (leaga prin receptori specifici leucocitele de peretele vasului)
a) Selectinele
- sunt molecule de adeziune mai slabe,
- ele determina de fapt captarea leucocitului din torentul circulator →
- asigura o adeziune suficient de puternica a.i. sa ramana alipite la suprafata endoteliului
capilar dar destul de slaba ca sa ruleze pe acesta
b) Integrinele
- fixeaza leucocitul → nu-l mai lasa sa ruleze →
- se produce o adeziune ferma, in urma caruia leucocitul sufera procesul de diapaedeza
→ plecand din vas sub influenta substantelor chemotactice.
- Ajuns in zona in care se produce inflamatia → celulele participa la fagocitoza:
- macrofagele se fixeaza pe suprafata agentului inflamator → il inglobeaza →
fagolizozom → digera → globul de puroi
- Selectinele si integrinele pot fi elaborate fie de endoteliul vascular fie de leucocite fie de alte
celule
Moleculele de adeziune:
- vasculara/celulara (VCAM-1)
- intracelulara (ICAM-1) → se lega ca cheia in broasca
- endoteliala (E-selectiva)
- eliberatoare de leucocite (L-selectiva)
Rularea ajunge la o oprire si adeziunea apare.

5
Alte seturi de molecule de adeziune care participa:
Mediatorii inflamatori = modalitatea prin care celulele comunica in timpul inflamatiei
1. Histamina si serotonina
- Determina vasodilatatie
- Primele eliberate
- Determina permeabilizarea vaselor
2. Mediatori de natura lipidica
- Sunt derivati ai acidului arahidonic
- Sunt metabolite care rezulta din fosfolipidele membranelor celulare ale celulelor implicate
in inflamatie ( degradate de fosfolipaza A2 sau fosfolipaza C)
- Din degradarea fosfolipidelor -> acidul arahidonic, apa
- Pe calea COX -> TX A2, PGE2, PGF2 α ,PGI2
- Pe calea 5LO -> leucotriene si lipoxine
- Blocarea actiunii acestor mediatori de natura lipidica reprezinta baza medicamentelor
antiinflamatoare (AINS) → blocare sinteza mediatori inflamatori
- COX e o enzima care poate fi sintetizata in nucleul tuturor celulelor, mai putin in cele care nu
au nucleu.
Exista 2 tipuri de COX:
 COX 1 – nativa (foarte necesara in anumite tesuturi)
- La nivelul mucoasei gastrice, pe calea COX se sintetizeaza PGE2 foarte important in
protectia mucoasei gastrice, acidul gastric favorizeaza actiunea enzimelor
proteolitice si are actiune coroziva).
- PGE2 este factor de protective impotriva aciditatii sucului gastric, de aceea la
administrarea de antiinflamatoare se inhiba sinteza de PGE2 si nu mai e protejata
mucoasa gastrica. Deci AINS se administreaza cu protector gastric si antiacid/
inhibitor de pompa de K
- Se regleaza fluxul sanguin intre corticala si medulara renala care duce la
autorelglarea circulatiei renale si la buna functionare a rinichiului. In lipsa COX
aceasta reglare nu se mai produce. Anumite doze de AINS pot duce la insufiecienta
renala acuta.
 COX 2 - inductibila: activate doar in cursul inflamatiei
- Nu e fiziologica
Mediatorii inflamatori:
Aspririna si AINS blocheaza atat COX 1 cat si COX 2 (neselectiv)
Exista blocante selective de COX 2 = COX IBI (Celebrex)
Mai exista posibilitatea inhibarii reactiei de tip inflamator: INHIBAREA ACTIUNII FOSFOLIPAZEI
Steroizii - cortizonul inhiba sinteza de acid arahidonic
Antiinflamatoarele de tip glucocorticoid au si efecte negative de aceea la acest tip de
antiinflamatoare se recurge in ultima instant cand AINS sunt neeficiente.
- Trebuie administrate in asa fel incat sa nu blocam activitatea glandelor suprarenale.
- Administrarea se face in ritmul fiziologic: se administreaza dimineata intre 6-8 in mod
necesar cu pansament gastric (tratament de protective gastrica)

3. Elemente ale sistemului complement seric

4. Factorii sistemului fluido - coagulant (coagulare/fibrinoliza)
5. Sistemul kininelor plasmatice
6. Citokine proinflamatoare → Chemokine
7. Factorii chemotactici
8. Reactantii de faza acuta

6
Posibilitatea de finalitate a reactiei inflamatorii:
- Vindecare: putine daune la nivelul tesutului si capacitate de regenerare
- Cicatrizare (deposit fibrina) : in tesuturile care nu sunt capabile de regenerare ->formare depozite de
fibrina organizate in tesut fibros
- Abces: zona in interiorul careia are loc formarea continua de mediatori si exudat inflamator, delimitat
de o zona fara inflamatie. Apare in general, in raspunsul inflamator la agentii infectiosi (microbe, fungi)
- Cronicizare: din faza acuta → subacuta → cronica (distructie tisulara, afectare morfologica,
functionala)

Tipuri ale inflamatiei acute sau cornice (in functie de exudatul inflamator)
1. Inflamatia seroasa – apaoasa,saraca in protein
2. Inflamatia fibrinoasa – acumulare de fibrin, exces de protein, care uneori se elimina, alteori raman si
se fibrozeaza → cicatrice
3. Inflamatia supurativa – excedat format din puroi, ex: cu stafilococ piogen
4. Ulceratia
- In care suprafata fie mucoasa fie epiteliul e erodat, deci exista o solutie de continuitate. In general
sub zona de leziune cutaneo-mucoasa exista zone necrotice, un process inflamator acut care se
cronicizeaza de obicei.
- Apar si consecinte de natura vasculara in zona respective din cauza toxinelor si leziunilor care apar
in zona respective.

Fenomene ce insotesc inflamatia:

1. Febra
- Mediata de citokine ( IL-1, IL-6, TMF) in faza de reactive acuta
- Include : anorexie, hipotensiune arterial, degradarea proteinelor din muschii scheletici
2. Leucocitoza = leucocite crescute, cu:
- Neutrofile (bacterii)
- Eozinofile (paraziti)
- Limfocitoza (infectie virala)

7
8
9
10
11
12
13