LP 7 FIZIOPATOLOGIE

BULETIN DE ANALIZE

Deoarece sunt buletine reale, in practica electroforeza se modifica specific in functie de

pacient. Daca de ex pacientul are un profil patologic care modifica de fond electroforeza, ex
hepatita, iar pe acest fond face o infectie electroforeza va fi modificata pe fondul ambelor
afectiuni.

In concluzie, nu este prezent patternul specific, ca la carte.

INTERPRETAREA BULETINELOR DE ANALIZE

Scopuri:

 Sa interpretam un buletin de analize

 Sa invatam sa scriem un buletin de analize

Cum se interpreteaza?

Pt orice buletin de analize ne uitam foarte atent la unitatile de masura daca sunt cunoscute
sau trebuie facute transformari.

Incepem sa citim fiecare dintre elementele buletinului de analize si sa comparam cu

intervalul normal de referinta.

1. Buletinul electroforetic al unui pacient indica pt proteinemia totala 55 g/L din care
albuminele reprezinta 38%, alfa 1-globulinele 5%, alfa 2-globulinele 15%, beta-
globulinele 19% si gama-globulinele 10%. Ce tip de disproteinemie reprezinta?

 Proteinemia totala este scazuta.

 Albuminele in mod normal reprezinta 50-60%, in acest caz fiind hipoalbuminemie
marcata.
 Alfa 1-globulinele sunt in limite normale (= normo alfa 1-globulinemie)
 Alfa 2-globulinele au valori mai mari decat normal.
 Beta-globulinele depasesc normalul.
 Gama-globulinele sunt la limita inferioara a normalului.

Trebuie sa stabilim cat de mult sunt modificate fata de normal. Astfel, in cazul albuminemiei
se remarca o scadere importanta fata de normal (hipoalbuminemie marcata)

 Acest buletin este foarte sugestiv pentru un sindrom nefrotic.

1
 Care este mecanismul fiziopatologic care duce la acest sindrom ??
Care sunt consecintele clinice ale acestor modificari electroforetice? Explica
elecroforeza o serie de manifestari clinice ?

2. Proteinemia totala 70 g la litru din care reprezinta albuminele 29%, alfa 1-

globulinele , alfa 2-globulinele 16%, beta-globulinele 10% si gama-globulinele 24%.

 Proteinemia totala este normala

 Albuminele sunt la limita inferioara = hipoalbuminemie discreta
 Alfa 1-globulinele sunt crescute.
 Alfa 2-globulinele sunt crescute
 Beta-globulinele sunt normale.
 Gama-globulinele sunt usor crescute

 Acest buletin de analiza sugereaaza un sindrom inflamator acut.

Ce anume explica cresterea alfa1 si alfa2 globulinelor in sindromul acut ?

Raspuns: aparitia inflamatorilor de faza acuta.

3. Proteinemia totala a unui pacient este 6,2 g% (=62 g/L) din care albuminele 48%,
alfa 1 4%, alfa 2 globulinele 10%, beta globulinele 12 % , gama globulinele 26%

 Discreta hipoproteinemie totala

 Albuminele scazute usor
 Alfa 1-globulinele normale
 Alfa 2-globulinele sunt normale
 Beta-globulinele sunt usor crescute
 Gama-globulinele sunt crescute.

 Acest buletin de analize sugereaza inflamatie cronica.

4. Proteinemia totala 5,2 g la litru din care albuminele 40%, alfa 1 globulinele 5%,
alfa 2 globulinele 11%, beta globulinele 13%, gama globulinele 30%
 Proteinemia normala este mult mai mica
 Albuminele sunt scazute
 Alfa 1 globulinele normale
 Alfa 2 normale
 Beta normale
 Hipergamaglobulinemie

2
 Modificarile sunt mai accentuate in acest buletin comparativ cu buletinul nr 3.

 Acest buletin sugereaza diagnosticul de ciroza hepatica.

De ce in ciroza hepatica apar astfel de modificari ? Care sunt mecanismele ?

Consecintele clinice ale cirozei hepatice

Electroforeza in zona gama in acest caz ar prezenta un arc

Sunt gamapatii policlonale, iar reprezentarea ar fi un clopot cu baza larga.

5. Proteinemia totala 110 g/L din care albuminele 47%, alfa 1 globulinele 6% , alfa 2
globulinele 11%, beta globulinele 10% si gama globulinele 32%.

 Proteinemia totala este foarte crescuta,

 Normo alfa 1-globulinemie
 Normo alfa 2-globulinemie
 Normo beta-globulinemie
 Albuminele sunt usor scazute.
 Gama globulinele sunt crescute.

Deosebirea dintre buletinele anterioare si acesta este ca proteinemia totala sufera o crestere
marcata (hiperproteinemie totala marcata) in acest caz si de asemenea gama globulinele sunt
foarte crescute.

 Acest buletin este specific gamapatiilor monoclonale.

Pe reprezentarea grafica se remarca clopot inalt, ascutit si cu baza ingusta. Pe banda de

migrare se observa semnul de component monoclonal in zona gama.

Pentru examen:

Argumentare diagnostic
Explicare mecanism fiziopatologic care duce la acel diagnostic
Prezentare consecinte.
Alcatuirea unui buletin de electroforeza care sa sugereze prezenta unui sindrom
anume, de ex: sindromul inflamator acut.

3
 EXPLORAREA METABOLISMULUI INTERMEDIAR GLUCIDIC

Etapa digestiva

Digestia este o etapa in care nutrientii din alimente sunt despecificati (= digerati la
compusi absorbabili/ asimilabili ai organismului nostru).

Glucidele se gasesc in alimente sub forma de polizaharide si monozaharide, dizaharide.

Produsele absorbabile sunt hexozele (glucoza, fructoza, zaharoza)

Amidonul este un polizaharid specific vegetal.

Glucidele se stocheaza sub forma de glicogen in muschi si ficat. Glucidele sunt

principalele surse energetice. 55-60% din ratia calorica normala este reprezentata de glucide.

Reactia de hidroliza / despecificare care este crescuta de enzimele glicolitice.

In cavitatea bucala – amilaza salivara = una dintre cele mai importante enzime
glicolitice, care creste viteza de hidroliza a amidonului preparat termic

La nivelul sucului pancreatic – amilaza pancreatica = o enzima glicolitica care creste

viteza de hidroliza atat a amidonului preparat termic cat si nepreparat termic.

Amidonul este forma de depozitare a glucidelor in regnul vegetal. Organismele vii

formeaza depozite in interiorul celulelor deoarece astfel pot fi controlate de catre membrana
celulara (intra si ies in mod selectiv ) .

Exista un singur depozit care se face extracelular in intreg organismul, si anume la

nivelul glandei tiroide . Foliculii tiroidieni sunt celule dispuse rotund care formeaza un cerc, la
baza sunt vase de sange, iar in centru este coloidul tiroidian, in care se gasesc precursorii hh
tiroidieni (substante de natura proteica, iod etc). De asemenea acest depozit este controlat,
respecatandu-se principiul general al depozitelor, si anume acela de a putea fi controlat.
Coloidul nu poate ajunge la nivelul vaselor de sange fara sa treaca prin celulele foliculare.

Peretele celular al celulei vegetale este format din celuloza, prin urmare amidonul se
gaseste in interiorul celulelor vegetale, care au peretele din celuloza. Oamenii nu au enzime care
sa digereze celuloza.

La nivelul cavitatii bucale daca amidonul este nepreparat amilaza salivara nu are accest la
acel substrat (amidon). Daca legumele care contin amidon sunt preparate termic se rupe peretele
de celuloza si astfel dam acces enzimei la substrat.

4
 Aciditatea sucului gastric dilacereaza/dizolva/distruge peretele de celuloza, jucand rol de
preparator. Conteaza nivelul la care actioneaza, deci nu constitutia amilazei, amilaza pancreatica
fiind similara amilazei salivare.

In molecula de amidon lanturile de glucoza sunt legate intre ele prin intermediul
legaturilor de tip 1-4 si 1-6.

Amilaza salivara si amilaza pancreatica rup legaturi de tip alfa 1-4 glicozidice deci sunt
1-4 glicozidaze. Rezulta astfel lanturi polizaharidice mai scurte, si NU direct glucoza.

Sub influenta amilazelor rezulta in general dextrine, care practic se desprind la nivelul
alfa 1-4. Dextrinele sunt polizaharide cu lant mai scurt, care dau coloratii diferite cu iodul.
Eritrodextrine – se coloreaza in rosu

Bolul este impregnat cu suc gastric care atunci cand penetreaza bolul inhiba actiunea
enzimei salivare, care mai poate actiona pana la 30 minute si in stomac.

Amilaza pancreatica va continua digestia inceputa de amilaza salivara, actionand si pe

moleculele de amidon nepreparat termic asupra carora a actionat si sucul gastric care ii permite
accescul.

In timpul acestor procese rezulta zaharide cu lantul din ce in ce mai scurt, inclusiv
glucoza.

La nivelul violzitatii intestinale exista suc intestinal care are mai multe tipuri de enzime
glicolitice: dipeptidaze si tripeptidaze, enzime care favorizeaza ruperea ultimelor legaturi din
lantul de amidon.

Legaturile de tip 1-6 sunt scindate de enzimele de deramifiere care sunt glicozidaze alfa
1-6 si care se gasesc la nivelul vilozitatilor intestinale.

Si glicogenul poate fi digerat pentru ca are tot legaturi glicozidice de tip 1-4. In final se
ajunge in stadiu de monozaharide (pentoze, hexoze) care sunt produse absorbabile, insa pot
exista si glucide nedigerate, care sunt eliminate.

In intestin glucidele pot suferi procese de fermentatie.

Organismul uman nu are beta glicozilaze => nu poate digera celuloza.

Celuloza = fibre, care stimuleaza peristaltismul intestinal, formarea si inaintarea bolului

fecal. Stagnarea bolului fecal in organism este foarte periculoasa, actionand asupra mucoasei si
producand modificari.

5
 Glucoza se absoarbe la fel ca si aa, fiind un sistem de transport activ secundar, simport
cu sodiu, competitionand intre ele glucidele de acelasi fel: hexozele cu hexozele, pentozele cu
pentozele.

Odata absorbita glucoza prin vena porta ajunge la nivel hepatic unde de cele mai multe
ori fiind utilizata pentru producerea de energie merge prin sange, iar daca nu este consumata o
parte se depunde sub forma de glicogen la nivel hepatic si muscular. Depozitele de glicogen sunt
limitate, iar excesul se transforma sub forma de tesut adipos care se poate depune subcutanat,
steatoza hepatica.

Depozitam glicogen si nu glucoza, motivul fiind presiunea osmotica. 1000 de molecule

de glucoza depozitate sub forma de glicogen au presiunea osmotica 1, comparativ cu glucoza,
fiecare molecula avand presiunea osmotica 1.