Sunteți pe pagina 1din 13

Imunologie

Curs introductiv Imunologie DR. MIHAELA Gheorghiu. 02.10.2013 Exist 2 tipuri de rspuns imun : - nnscut (Nespecific) - Adaptiv care include Rspuns Imun Umoral (RIU) i Rspuns Imun Celular (RIC). Trepte de aparate : I. Bariere Fizice(piele,mucoase). mpiedica mecanic ptrunderea germenilor sau structurilor NonSelf. II. Sistemul imunitarii nnscute. Asigura o protecie imediata, intervine rapid. Caracteristici: -este antigen independent( NU necesita o recunoastere STRICT specifica a structurii antigenice). Independenta de antigen presupune recunoasterea agresorului DOAR DACA E NONSELF. -se instaleaza imediat si in conditii normale intensitatea raspunsului este maxima -o intalnim la aproape toate formele de viata -implica actiunea unor componente celulare si umorale(factori secretati in umorile organismului) -NU ARE memorie imunologica, prototip: Reactia Inflamatorie. Daca Sistemul imunitatii innascute nu a reusit sa indeparteze agentul patogen intervine III. III.Raspuns Imun ADAPTIV. Caracteristici: -Este STRICT antigen specific -Are sppecificitate foarte mare: un anumit tip de antigen va fi recunoscut doar de un anumit tip de receptor prezent pe celulele sistemului imun (in special Limfocite ). -dupa receptorul specific aceste cellule care au receptori pe membrana incep sa schimbe informatii intre ele (proces numit COOPERARE INTERCELULARA). Rezultatul cooperarii intercelulare este Raspunsul imun celular sau raspunsul imun umoral sau la distanta al ambelor. -receptorii sunt prezenti pe membrana limfocitelor T (TCR) sau pe limfocitele B (BCR). Ag De la receptor informatia trebuie sa ajunga la nucleu.Informatia intra TCR/BCR cascada de semnalizare ( rol in amplificare; pentru ca nucleul sa fie lovit de o informatie puternica) LT Reactia organismului in cazul imunitarii adaptative e mai lenta. Un raspuns imun primar (la primul contact) are nevoie de 2-3 saptamani. In cazul raspunsului imun secundat latent este de 1 saptamana. Imunitatea adaptativa se caracterizeaza prin memorie imunologica. Raspunsul celular: vorbele celulelor sunt proteinele : celula raspunde prin sinteza proteica

Limfocitele B trebuie sa se activeze puternic metabolic pentru a sintetiza; trebuie sa devina PLASMOCIT. Transformarea unei celule mature (LB) in celula imatura(plasmocit) este un perpetuumob. O celula poate raspunde prin sinteza de proteine citotoxice: Perforine , granzime(specific RIC) O celula poate secreta citokine(proteine semnal) ce se trimit fie la propria celula care le-a secretat , fie in vecinatate, fie la distanta, transporta informatie.Proteine cu actiune enzimatica ce poate actiona in citosolul celulei sau la distanta; Proteine ce se inclaveaza in mb si sa functioneze ca si canale; Proteine cu rol de control al calitatii sintezei proteice ! CHAPERONINE , FOLDAZE ( cu rol in impachetarea proteinelor). NB: foldaza face asta in 1-2 secunde , pe cand unui calculator generatie 2010 i-ar lua 2 ani . Cooperarea intercelulara: Cea COGNITIVA( celulele realizeaza legaturi fizice si chimice intre rec de mb). Iar cea NonCognitiva prin molecule semnal cytokine ( asemanator sinapsei). Cunoasterea profunda a Selfului este realizata prin proces de TOLERANTA IMUNOLOGICA => cel sist imun invata moleculele selfului , le memoreaza si invata sa nu reactioneze niciodata fata de self; crearea si maturarea rec mb incepe in V IU.Limfocitele ce nu reusesc sa memoreze selful se distrug prin apoptoza 98 % !!.In bolile autoimmune se intampla ceva si SE RUPE TOLERANTA:fie organismul nu recunoaste selful , fie selful sufera modif punctuale si devine nonself care activeaza Sist Imun.

Curs 2. 9 octombrie 2013 TIPURI DE IMUNITATE Imunitatea innascuta este o modalitate de reactie fata de organismele non-self provenit din afara organimului. Caracteristici: - Au loc reactii antigen independente, se desfasoara fara ca antigenul sa fie identificat in totalitate - Reactiile sunt foarte rapide, au latenta de raspuns a organismului este mica, de ordinul minutelor - Se realizeaza prin componente umorale si prin celule intre care exista in permanenta schimb informational - Este prezenta la aproape toate formele de viata, orice forma vie are aparare nespecifica - Nu are memorie imunologica, daca peste 2 zile organismul este atacat de acelasi non-self el va raspunde pe modelul folosit cu 2 zile inainte fara sa deosebeqasca faptul ca este acelasi non-self Ca reactie prototip de imunitate innascuta este reactia inflamatorie. Aceasta poate sa se desfasoara strict localizat sau se poate extinde la un intreg organ, sau intregul organism. Imunitatea dobandita Caracteristici: - Intotdeauna are inalta specificitate de antigen, pe membranele celulelor sistemului imun sunt localizati receptori specifici doar pentru un anumit tip de antigen si numai pentru acela. Celulele sistemului imun cele mai implicate sunt limfocitele B si T. Acestea au pe membrane receptori BCR (pt limfocitele B) si receptori TCR (pt limfocitele T). Un anumit tip de limfocit are doar un singur tip de TCR pentru a recunoaste un singur tip de antigen si numai pe acela. Exemplu: Un limfocit T sau B, care are pe membrana un receptor care se sintetizeaza doar pentru a fixa de stafilocolul auriu, niciodata acelas limfocit nu va recunoaste si bacilul difteric, receptorul lui este stric pentru stafilococul auriu. In urma recunoasterii se declanseaza raspunsuri imune umorale sau celulare. - Raspunsurile imune se desfasoara dupa o perioada de latenta, mult mai tarziu decat imunitatea primara. RI primar necesita o latenta de 2-3 saptamani comparativ cu un raspuns secundar la care latenta se reduce la jumatate. - Imunitatatea adaptativa necesita componente umorale cat si celulare - Imunitatea adaptativa se caracterizeaza esential prin memorie imunologica ce variaza in functie de tipul limfocitului (memorie de cateva saptamani, de cativa ani sau pentru toata viata)
3

Intre imunitatea innascuta si cea adaptativa se schimba in permanenta informatii. Imunitatea adaptativa, asociaza intotdeauna reactie inflamatorie iar imunitatea innascuta ne este obligatoriu sa asocieze RIU sau RIC. Organizarea sistemului imun Exista mai multe zone: - Zona de productie - reprezentata de zona medulara, maduva hematogena in care se sintetizeaza toate populatiile leucocitare - Zona de instructie reprezentata de timus si de organele limfoide secundare (splina, ganglionii limfatici, structurile limfoide asociate tubului digestiv). In aceasta zona patrund toate limfocitele T tinere, aici inca din viata intrauterina limfocitele T incep sa invete selful, aproximativ 98% din limfocitele T care nu au invatat foarte bine selful sunt distruse prin apoptoza. Maduva hematogena face risipa foarte mare, doar 2% au reusit sa invete selful. Locul de instructie pentru limfocitele B este splina. - Zona circulatorie include circulatia sanguina si circulatia limfatica. In torentul circulator vom intalni limfocite B, T, celule NK dar si APC (celule prezentatoare de antigen: macrofage, celule dendritice si limfocite B in anumite conditii de activare) - Zona fixa reprezentata de splina, ganglionii limfatici si tesutul limfoid difuz care este descris foarte bine la nivel digestiv, dar si in tractul urinar, respirator, cutanat si genital. - De distrugere sistemul reticulo endotelial

IMUNITATEA INNASCUTA

La imunitatea innascuta participa primele 2 nivele de aparare, barierele naturale si reactia inflamatorie. Barierele naturale (actioneaza la locul de intrare): 1. Bariere fizice celulele epiteliale din piele si din mucoase, atat piele cat si jonctiunile dintre ele - - Turn-overul celulelor epiteliale, atunci cand celulele epiteliale imbatranite se schimba, odata cu ele se pierd si microorganismele pe care aceste celule le-au fixat. - Curatarea mecanica a mucoaselor, urinarea, mucusul, voma - Tempreratura mai scazuta la locul de contact cu exteriorul, temperatura care blocheaza sau micsoreaza multiplicarea germenilor.
4

2. Barierele chimice (secretii) - Mucul, sudoarea, saliva, lacrimile, sebumul, cerumenul toate aceste componente biochimice in primul rand atrag microorganisme iar apoi le distrug.

Molecule cu greutate moleculara mica

Lectine antimicrobiene

Collectine

Molecule secretate de epitelii

Proteine bactericide

Molecule resistin-like

Moleculele secretate de epitelii - Moleculele cu greutate moleculara mica 15-95 aa - Collectine - Molecule resistin-like - Proteinele bactericide, sau permeabilizante - Lectinele antimicrobiene a) Molecule cu greutate mica au rol distructiv Catelicidinele sunt structuri proteice liniare, alfa helixuri liniare, la om una singura este activa. Aceasta are afinitate pentru membranele bacteriene fara colesterol si se insera in aceste membrane distrugand microbul. Se gasesc in toate celulele epiteliale, in mastocitele din tesuturi si in neutrofile. Defensine sunt structuri proteice organizate spatial prin punti disulfidice, fiecare molecula contine cate 3 punti disulfidice organizate intre resturi de cisteina. In functie de plasarea puntilor, intre ce pozitii de cisteina sunt organizate se cunosc: - Alfa defensine - la om se cunosc 6 tipuri, aceste proteine functioneaza ca proteaze numai ca ele sunt secretate initial inactive si trebuie sa se activeze,
5

modalitatea de activare fiind proteoliza limitata. O alfa defensina ataca NS prin proteoliza dar ea insasi ca sa se activeze trebuie limitata de o alta proteza. Se insera in membranele microbiene fara colesterol si produc lizarea membranei. Sunt secretate de toate celulele epitaliale, neutrofilele, monocitele si macrofagele. Beta defensinele la om se cunosc cel putin 10 tipuri, se secreta de la inceput in forma activa, apara epiteliile fata de virusul HIV. Daca anumiti indivizi sunt dotati mai bine cu aceste defensine, se explica rezistenta la anumiti virusi. Sunt secretate de celulele epiteliale primar din arborele respirator, secundar in tractul genital si piele.

b) Collectine sunt opsonine, nu distrug ci doar neutralizeaza Proteinele surfactant si MBL lectina fixatoare de manoza Sunt structuri care contin situsuri de legare pentru monozaharidele bacteriene, prin aceasta legare, collectinele imbraca molecula unei bacteri, producand opsonizarea, cand o structura este imbracata cu proteine de aparare ale organismului se produce opsonizare. Sunt implicate in apararea din tractul respirator. c) Moleculele resistin-like Sunt localizate la nivel intestinal si au rol in protectia antiparazitara, mai ales in protectia anti helminsi. d) Proteinele permeabilizante Sunt localizate la nivel intestinal si au actiune distructiva asupra lipopolizaharidelor germenilor gram - . Se fixeaza pe aceste structuri si permeabilizeaza membranele microbilor gram -. In afara de localizarea intestinala si neutrofilele mai contin aceste proteine. e) Lectinele antimicrobiene Sunt structuri care au situsuri de legare pentru carbohidratii din membranele gram pozitivilor din intestin. Asemanatoare collectinelor. Rolul compusilor bacterieni in mentinerea imunitatii innascute. De la prima respiratie si de la prima inghititura, mucoasele unui nou nascut se contamineaza cu germeni, care raman toata viata pe mucoase tegument si constituie flora microbiana saprofita. Acesti microbi antreneaza in permanenta reactiile sistemului imun, in permanenta celulele imune trebuie sa tatoneze aceasta flora si sa vada daca s-a modificat ceva in caracteristicile ei si daca trebuie sa reactioneze.
6

Flora saprofita secreta niste compusi chimici care blocheaza multiplicarea patogenilor. Flora saprofita intestinala elibereaza din metabolism ei amoniac, indoli, statoli si fenoli, acestia sunt toxici pentru organism si dau mirosul urat al materiilor fecale. Sunt neutralizati de ficat cei care sunt absorbiti prin circulatia portala. Acesti compusi blocheaza multiplicarea patogenilor. Lactobacilul care populeaza tractul urinar, tractul genito-urinar si tubul digestiv secreta diferiti produsi, de ex apa oxigenata, acid lactic si diferite bacteriocine care au rol antimicrobian. Daca flora saporfita, mai ales cea intestinala este distrusa prin antibioterapie si permite unor oportunisti sa se multiplice: populatiile de candida mai ales candida albicans, clostridium, sunt germeni care iau locul florei saprofite si prin toxinele lor genereaza reactie inflamatorie si dezechilibre locale, fenomene numite disbacterioze intestinale. O singura cura de antibiotic induce o distructie de flora intestinala ale carei urmari se sterg de la 3 pana la 6 luni. Recunoasterea non-selfului Recunoasterea este antigen nespecifica. In imunitatea innascuta se recunosc anumite sevente structurale care sunt prezente, se repeta la toate microorganismele virusuri, bacterii chiar si paraziti, dar care nu sunt prezente la om. Si virusul x si virusul y contin in structura lor niste zone structurale care se repeta, dar care nu se repeta la om. Acestea dau non-selful in imunitatea innascuta. Sistemul imun inregistreaza acest non-self, PAMP pathogen associeted molecular patterns, sunt secvente structurale inalt conservate filogenetic prezente in diversi patogeni si care sunt esentiale pentru supravietuirea patogenilor respectivi. Sunt recunoscute de receptorii imunitatii innascute. PAMP este non-selful extern, vine din exterior. Exemple de PAMP: - Lipopolizaharide din peretele gram negativilor - Acizi lipotecoici sau peptidoglicani din gram + - Manoza din structura glicolipidelor si glicoproteinelor microbiene - ARN-ul bacterian - Anumite fragmente de AND viral - ARN viral mono si dublu catenar - N-formil metionina din peterele bacterian - Anumiti glicani din petetii fungilor La acest non-self extern se adauga o alta categorie DAMP damage associated molecular Patterns. Fragmente ale propriilor structuri care devin non-self in urma unor diverse tipuri de stres la care sunt supuse celule. Exemplu de stres: stres fizic : soc caloric, mecanic radiatii stres chimic: acizii, bazele, otravuri, toxine Toate aceste forme de stres altereaza celulele in ansamblu sau doar anumite componente celulare.
7

Exemple de DAMP: - Fragmente de acizi nucleici dintr-o celule distrusa - HSP- proteine de soc proteic = saperonine, eliberate de celule care au fost supuse unui soc termic - Citokine de tip interferon pe care le secreta celulele agresate - Fragmente de acid hialuronic - CD40L ligandul lui CD40, este o proteina care este expusa pe membranele limfocitelor T activate si pe membranele trombociteor activate, acestea declanseaza reactia inflamatorie - Antigene neoplazice, care apar pe membranele celulelor transformate DAMP este non-selful intern Si PAMP si DAMP sunt recunoscuti de receptorii aflati pe membranele receptorilor care participa in imunitatea innascuta: fagocitele (neutrofilele) si sistemul monocito macrofage. Tot acest non-self este recunoscut de niste receptori numiti receptori de recunoastere a patternurilor PRR. Acesti receptori sunt de 3 tipuri, receptori solubili(sunt secretati de celule si patruleaza in lichidele organismului cautand patogeni, acestia actioneaza ca opsonine), receptorii de endocitare (sunt exprimati pe membranele fagocitelor) si receptorii de semnalizare (sunt cei care transmit in interiorul fagocitului spre nucleul acestuia informatia ca pe membrana este un non-self, acestia sunt cei care obliga fagocitul sa se activeze). Receptorii secretati sau solubili - Au rol de opsonine, receptorii imbraca molecula de non-self, aceasta devenind mult mai usor de indentificat pentru celulele sistemului imun. Macrofagul sau o alta celula fagocitara recunoaste mult mai usor non-selful datorita opsoninei care s-a fixat pe non-self. - Exemple: collectinele, MBL, lectinele antimicrobiene din intestin, proteina C Activata (pentraxina), amiloidul seric Receptorii de endocitare - Sunt exprimati pe membranele fagocitelor, recunosc non-selful in doua situatii 1. Recunosc non-selful neopsonizat (PAMP/DAMP) 2. Recunosc non-selful opsonizat - Au doua functii majore: curata lichidele organismului de non-self, non-selful este pregatit pentru distrugere in lizozomii fagocitelor

Curs 3. 16 octombrie 2013 Receptorii de semnalizare 7u0-y----7Sunt proteine ce traverseaza membranele, localizandu-se atat pe membrana externa a fagocitului cat si pe membranele organitelor celulare. Receptorii Toll-Like - TLR Toll = persoana care sta la granita Acesti receptori au urmatoarea structura de baza: Au 3 segmente obligatorii: SEC- segment extracelular STM segment transmembranat SIC segment intracelular Pe SEC exista un sistus pe care se va forma prin legaturi de atractie electo-chimica NS PAMP sau DAMP. Situsul de legare al receptorului se continua cu niste secvente care sunt aproximativ la fel si care contin foarte multa leucina, aceste secvente se numesc LRR (leucin rich repeats). Aceste resturi de leucina au o capacitate mare de amplificare a semnalului dupa legarea non-selfului. Non-selful are o structura chimica ce permite exteriorizarea unor resturi ce formeaza niste legaturi prin atractii electrochimice cu alti aminoacizi din structura situsului. Toata configuratia spatiala a particulelor din aminoacizii receptorului, se schimba cand se formeaza legatura. Aceasta configurare spatiala se schimba, aceasta modificare spatiala generata creaza modificari in aval pe toti aa receptorii (ca piesele unui domino) generand semnalul catre segmentul transmembranar. Multa vreme s-a considerat despre segmentele transmembranare ale receptorilor ca asigura doar sustinerea. Lipidele formeaza niste structuri plutitoare liquid rafts care se afla in permanenta miscare, iar informatia venita de la NS va fi preluata de la STM si de structurile membranei. Plutele lipidice care au primit informatia induc niste miscari ondulante, membrana prin aceste miscari aduce in proximitate toti receptorii de acelasi fel, care au fost stimulati cu acelasi NS. Cand semnalul porneste apar niste miscari, care creeaza posibilitatea pentru receptorii de acelasi fel sa vina in proximitate, creandu-se o amplificare foarte mare, pentru ca mai multi rceptori vin si bombardeaza spre interiorul celulei. Apoi semnalul intra in celula in SIC. TIR toll interleukin receptor, zona aproape identica cu cea a receptorului pentru interleukina 1. Receptorul de ILE1 este aproape identin cu TIR. TIR este un segment intracelular, se afla in vecinatate imediata cu niste tipuri de proteine numite proteine adapter, aceste proteine adapter sunt dispecerii care vor asigura transmiterea semnalului catre interiorul celulei.

S-a dovedid ca receptorii Toll sunt pozitionati pe membrana cate doi, numai ca acesti receptori au joasa afinitate, formeaza legaturi slabe intre ei atat timp cand nu fixeaza non-self. Receptorul Toll este o structura dubla. Este suficient ca unul singur dintre cei 2 receptori sa fi fixat molecula PAMP sau DAMP ca imediat creste foarte mult afinitatea intre cei doi receptori. Principiul amplificarii fiecare TIR fixeaza mai multe proteine adaptor. Prin aceasta recrutare a proteinelor adaptor pe segmentele TIR se formeaza o platforma de semnalizare. Proteinele adaptor sunt mai multe tipuri: - Myd88 cea mai cunoscuta - Mal - Tram - Trif Aceste proteine adaptor ataseaza diferite enzime, care vin sub membrana. Cand proteina Adaptor trimite pe fiecare enzima semnalul, se amplifica in cascada. Majoritatea enzimelor sunt kinaze. Cele mai studiate si cele mai active enzime la fagocite sunt MAPK mithogen activated protein kinaze. Printr-o linie enzimatica se poate ajunge in final la activare metabolica a fagocitului, prin aceasta activare este furnizata energia care este vitala pentru ca fagocitul sa functioneze. Printr-o alta cascada se activeaza citoscheletul. Citoscheletul prin diverse proteine este ancorat la membrana celulara si se obtine mobilitate si secretie a produsilor de sinteza. Printr-o alta enzima incep sa se declanseze semnalizari in cascada care vor duce in final la activarea factorilor de transcriptie. Factorii de transcriptie sunt structuri proteice care iau informatia din citosol si o introduc in nucleu, intra in genom si se fixeaza pe anumite regiuni de AND (regiunile promotor ale anumitor gene) si se initieaza transcriptia. Acestia sunt ultimii mesageri, ei sunt ultimii care preiau semnalul venit de la non-self. Se initiaza transcriptia AND-ului ce reprezinta raspunsul propriu zis al fagocitului. Factorul de trasncriptie poate sa se duca la un moment nepotrivit si pe o gena nepotrivita si sa declanseze sinteza proteica, sinteza la care celula pierde cea mai mare energie. Celulele au masuri de precautie foate importante. In repaus acestea tin factorii de transcriptie in stare inhibata. Aceasta inhibitie se realizeaza prin legarea factorilor de transcriptie de anumite proteine de inhibare. Factori de transcriptie pentru fagocit: - NF-Kb este inhibat in conditii normale de iK. Cascadele de kinaze care s-au initializat pornind de la proteinele adaptor ajung sa activeze niste enzime numite enzime de conjugare. Aceste enzime de conjugare se activeaza de fapt prin fixarea unui rest de ubiquitina. Enzimele de conjugare sunt ubiquitinilate. Ubiquitina este o cutie care se cheama enzime de conjugare si pe cutie se plaseaza niste becuri. Aprinderea becurilor activeaza cutia, becurile fiind ubiquitina. In acest moment enzimele de conjugare ubiquitinilate, fosforileaza inhibitorul iK si factorul de
10

transcriptie devine liber sa intre in genom si se initiaza sinteza citokinelor proinflamatorii, in scurt timp fagocitul sintetizeaza IL1, IL6, IL8, IL12. - Factorul AP-1 : prin acest factor se activeaza transcriptia genei pentru TNF alfa care este o citokina proinflamatorie - Factorul IRF: prin acest factor se activeaza sinteza de interferon de toate felurile Efectele semnalizarii prin receptorii Toll 1. Sinteza citokinelor proinflamatorii IL2, IL6, IL8, IL12 TNF alfa Citokinele = sunt molecule semnal, purtatoare de informatie, eliberate de fagocitul din imunitatea innascuta care trebuie sa induca iflamatia, prima reactie de aparare. Citokinele sunt eliberate in afara fagocitelor si genereaza 3 tipuri de stimulari: a) Stimulare autocrina: citokina se elibereaza in afara fagocitului si el o refixeaza pe receptor, receptorii pentru citokine sunt CKR si genereaza stimularea fagocitului. Fagocitul ca sa fie si mai puternic activat, va folosi propriul produs pentru stimulare. b) Stimulare paracrina: actiune tot pe receptori de tip CKR dar care sunt pozitionati pe membranele celulelor vecine (altor fagocite dar si APC-uri de tip celule dendritice si limfocite T Helper). c) Stimulare la distanta endocrina: *asupra ficatului, hepatocitele au pe membrana CKR citokinele venite dintr-un focar inflamator trimit mesajul la ficat, ficatul incepe sa raspunda descarcand proteine de faza acuta. In momentul in care ficatul a raspuns, deja a participat intregul organism la reactia de aparare *maduva hematogena, citokinele se fixeaza pe receptori din MH si se descarca leucocite ca sa plece in focarul inflamator *hipotalamusul, citokinele se hixeaza pe receptori din neuronii hipotalmici si induc reactia febrila ce inseamna un nou set-point la care se adapteaza termoliza si termogeneza, adica organismul va furniza caldura ca sa obtina o caldura a mediului intern de la 38 grade. Reactia febrila este extrem de importanta, deoarece la peste 38 de grade se activeaza toate enzimele leucocitare. 2. Activarea sintezei de interferon Interferonii sunt molecule de protectie cu actiune antivirala si care conecteaza informational imunitatea innascuta de cea adaptativa. 3. Receptorii Toll sunt localizati pe membrana tuturor APC-urilor (macrofage, limfocite B- cand sunt activate in stadiu de limfoblast, celule dendritice) Acesti receptori declanseaza diferite tipuri de raspuns imun adaptativ.
11

Receptorii Toll au foarte mare importanta pentru declansarea unui RIU sau RIC. La om sunt cunoscute 13 tipuri de receptori Toll. *APC-urile care au fost stimulate prin receptorii Toll 7,8,9 folosesc calea de semnalizare Myd88 si induc productia de IL12 si interferon alfa. Aceste 2 molecule semnal stimuleaza puternic limfocitele TH1 care induc intotdeauna RIC. *Celulele dendritice activate prin receptori Toll 3 si 4 produc mai ales interferon alfa mai putin IL12 si mai ales si pe acesti receptori se induce activarea LTH1 cu declansarea RIC. *Celule dendritice stimulate doar prin receptori Toll 2, genereaza IL10 si aceasta executa 2 efecte: inhiba productia de cytokine proinflamatorii, are actiune antiinflamatorie, si moduleaza activitatea LTH2 care genereaza RIU. *Celulele dendritice si macrofagele stimulate prin receptori Toll pin lipopolizaharide ale gram -, produc interferon beta este secretat si executa stimulare autocrina. => celulele dendritice si macrofagele expun la acest moment pe membrane receptori care le fac capabile sa coopereze cu LTH. Concluzii 1. Imunitatea este functia de baza a oricarui organism viu prin care se distinge permanent selful de non-self si actioneaza impotriva non-selfului. 2. Exista 3 nivele de aparare cu specificitate crescanda, primele 2 nivele apartin imunitatii innascute, al treilea apartine imunitatii adaptative. 3. Imunitatea innascuta este declansata de contactul fagocitelor cu PAMP si DAMP care vor fi recunoascute prin receptori PRR (receptori de recunoastere a patternurilor) 4. Exista 3 familii de receptori PRR care actioneaza permanent, receptorii solubili, receptorii de endocitare si receptorii de semnalizare. 5. Receptorii de semnalizare (Receptorii Toll) au urmatoarele roluri esentiale: *activeaza imunitatea innascuta prin reactia ei central=inflamatia *activeaza si controleaza imunitatea adaptativa *asigura schimbul reciproc si permanent de informatie intre imunitatea innascuta si cea adaptativa

12

Curs 3. 23 octombrie 2013 IMUNITATEA ADAPTATIVA Antigenul Antigenul este orice substanta recunoscuta ca non-self de un organism dupa trecerea ei prin barierele anatomo-fiziologice si care este capabila sa induca un raspuns imun. Antigenele pot fi compusi anorganici, compusi organici (vegetali, animali sau de sinteza), organisme vii(virusuri microbi i paraziti) celule proprii ale organismului sau fragmente din aceste celule care sunt modificate sau gresit sintetizate, celulele tumorale sau fragmente de celule tumorale, celulele proprii care au fost invadate cu virusuri, cu microbi sau paraziti cu dezvoltare intracelulara. Conditiile de antigenitate 1. Antigenul poate fi recunoscut ca non-self doar dupa fixare pe receptor. Acesti receptori pot fi solubili (opsonine, inclusiv imunoglobulinele) sau receptori ficsi (membranari). Antigenele care sunt recunoscute la o specie pot fi ignorate la alta specie. 2. Exista structuri care sunt recunoscute ca non-self, dar aceste structuri sunt incapabile sa declanseze un raspuns imun (haptene antigene incomplete). Destinul unei haptene in organism : sa fie opsonizata i apoi fagocitata sa se cupleze cu molecule care pot sa fie: proteine, lipoproteine sau lipopolizaharide i prin aceasta cuplare => antigen complet capabil sa declanseze raspuns imun sa fie depozitata pentru toata viata in celulele sistemului reticulo endotelial (ex: cerneala din tatuaje functioneaza ca o haptena) 3. Chiar daca o molecula este non-self, dar nu poate fi recunoscuta de receptor, ea va fi ignorata imunologic. Ce inseamna un antigen complet? Un antigen complet din punct de vedede structural are 2 componente: haptena i carrierul. Carrierul proteina, lipoprteina sau lipopolizaharid - sunt voluminoase dar au antigenicitate mica - are capacitate redusa de initiere a raspunsului imun Haptena se leaga covalent de carrier (legaturi puternice) - va fi recunoscuta de receptori specifici ficsi (receptorii membranari ai limfocitelor) i receptori mobili (anticorpii)
13