IMUNOGENETICA este o ramură medicală de cercetare care explorează relațiile
dintre sistemul imunitar și genetică. Termenul de imunogenetică este format din doua cuvinte: imunologie și genetică. Imunologia e de natură biologică și biochimică pentru ca organismul să se apere de germeni ca bacteriile, virusuri și micoze, dar și de agenți patogeni ca toxinele biologice și poluanții înconjurători, și de erori și greșeli ale acestui sistem de apărare. În ciuda acestor efecte externe asupra organismului apar efecte de apărare față de propriul corp. Prin urmare, imunologia e o subcategorie a biologiei. Bolile de autoimune cum ar fi diabetul de tipul 1, sunt particularitati genetice complexe, cauzate de erori ale sistemului imunitar. Identificarea genelor ce afecteaza imunitatea poate contribui la o cercetare mai ampla a acestora in scop terapeutic Sistemul imunitar (din lat. imunis = liber, curat) este un termen folosit în biologie pentru definirea mecanismelor de apărare ale organismelor vii față de agenții patogeni. Acest rol de apărare este important pentru menținerea sănătății organismului. Agenții patogeni care pot pătrunde în organism, generând reacții ale sistemului imunitar, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri), structure chimice infectioase (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperci microscopice, protozoare) sau organisme pluricelulare (viermi paraziți). Structurile proprii cu modificări anormale, care sunt recunoscute și distruse de sistemul imunitar, includ celule tumorale, celule cu defecte sau moarte. Sistemul imunitar poate fi înnăscut ( moştenit) şi dobândit ( după ce organismul a venit deja în prealabil în contact cu agentul patogen). Componentele sistemului imunitar includ: Barierele mecanice și fiziologice ce sunt compuse din piele, mucoase, saliva, sucul gastric, enzimele intestinale Bariera celulară din sânge și țesuturi compuse din: celulele neutrofile granulocite, limfocitele T și B, moncite, macrofage, care fagocitează agentul patogen. Bariera umorală reprezentată de anticorpi - aceştia nu se pot deplasa activ ca și celulele din sistemul de apărare de aceea sunt transportate pasiv de curentul sanguin și limfatic fiind constituite din molecule proteice care se fixează pe membrana celulară a agentului patogen, care va fi inactivat și distrus. ANTICORPII Un anticorp denumit și imunoglobulină (notată Ig), este o moleculă de natură proteică (globulină), în forma literei Y, produsă în organitele limforeticulare sanguine denumite limfocite, capabilă să recunoască o particulă străina de organism, denumită antigen, și să declanșeze o reacție imunologică, care are ca rezultat îndepărtarea respectivei particule. Unitatea structurală a anticorpului este o proteină tetracatenară, denumită monomer. Anticorpii se leagă de markeri specifici - antigene - care se găsesc pe suprafața virusurilor, bacteriilor, sau a unor toxine și le aglutinează. Sistemul imunitar poate fabrica milioane de anticorpi diferiți, care "luptă" împotriva unei largi varietăți de invadatori potențiali. ANTIGENE Antigen este termenul care definește orice substanță de origine endogenă sau exogenă, care, odată ajunsă în organism, nu este recunoscută ca proprie și determină apariția unui răspuns imun, ce vizează neutralizarea și eliminarea ei. Odată pătrunse în organism antigenele pot determina: - sinteza de molecule de anticorpi, care le recunosc specific. - instalarea memoriei imunologice ("amintirea" organismului despre întâlnirile anterioare avute cu același antigen). - apariția eventuală a unor reacții imune aberante: reacții alergice, autoimune etc.
REACȚIA ANTIGEN-ANTICORP este o reacție dintre anticorpii din serul imun și
antigeni. Este o reacție specifică, deoarece anticorpul reacționează numai cu acel antigen sub influența și în prezența căruia a luat naștere. ALERGENII Alergenul este un antigen care produce reacții alergice. Alergenii sunt conținute și vehiculate de diverși factori din mediul extern: - factori fizici: căldura, frigul (crioalergene) - factori chimici: substanțe chimice, substanțe folosite în industria alimentară, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale și insecte, latex etc. - factori biologici: bacterii, virusuri, paraziți, toxine microbiene, insecte, polen, fructe (căpșuni, zmeură, kiwi, ananas, etc.) praf, fulgi, păr și scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.