Reprezentari ale

Universului
Realizat de:
Nitescu Catalina & Uzun Maria

Perceptia boltii
ceresti

nc de pe vremea vechilor
greci, astronomii au numit
cerul nocturn sfera
celest, pentru c, vzut
de pe Pmnt, el arat ca
suprafaa unei sfere vzut
din interior (bolta cereasc),
cu stelele prinse de ea.
Pentru stabilirea poziiilor
stelelor pe cer, ecuatorul i
polii teretri sunt proiectai
pe sfer pentru a forma un
ecuator ceresc i un pol
nord i sud ceresc.

 Civa astronomi greci au plecat n

Mesopotamia i au revenit cu nsemnri
metodice, care vor sta la baza teoriei
matematice privind micarea planetelor. n
urma observaiilor lor, grecii au dezvoltat o
imagine a Sistemului Solar care rezistat cam
2.000 de ani, conform creia planetele se
mic gravitnd n jurul Pmntului.

Giordano Bruno

Giordano Bruno (1548, Nola, lng

Neapole 17.02.1600, Roma) a fost un
filozof, astronom, matematician i ocultist
italian, ale crui teorii anticipeaz tiina
modern. Cele mai importante dintre ele
sunt teoria universului infinit i teoria
multiplicitii lumilor, prin care el respingea
astronomia tradiional geocentric i,
intuitiv, depea i teoria heliocentric a lui
Copernic, potrivit creia universul era finit.

Dar Giordano Bruno este celebru i pentru

sfritul su tragic, ars pe rug, din cauza
ncpnrii cu care ia susinut ideile
neortodoxe, ntro vreme n care att Biserica
RomanoCatolic, ct i Bisericile Reformate
afirmau cu i mai mult for principiile rigide
aristotelice i scolastice, n btlia pe care o
duceau pentru evanghelizarea Europei.

Teoria heliocentrica

Nicolaus Copernic a
fost un astronom,
cosmolog,
matematician,
economist si preot.

Acesta a observat c era mult mai mai uor de

prezis micarea planetelor dac se considera c
Soarele ar fi n centru i Pmntul s-ar roti n
jurul acestuia.
Atunci cnd ceilali astronomi au verificat
aceast teorie, totul a mers bine. ns, rmnea o
problem Oamenii religioi dezaprobau ideea
lui Copernic, deoarece ei credeau c Dumnezeu a
creat Universul punnd Pmntul n centru.

Legea atractiei universale

n 1590 Galileo Galilei
a demonstrat c
obiectele cu greuti
diferite cad pe
Pmnt cu aceeai
acceleraie.

Fiecare corp din Univers

exercit o for de atracie
(gravitaie) asupra tuturor
celorlalte corpuri, care
variaz n funcie de
masele corpurilor i de
distaa dintre ele. Aceast
lege se aplic i astzi.

In 1666, Isaac Newton a

analizat micrile mai
multor obiecte cosmice i
a formulat legea
gravitaiei universale.

Newton
descoperind
gravitaia.

SFRIT!